Metoda biografica

Metoda biografică Se bazează pe reconstituirea istoriei subiectului în vederea desprinderii acelor situaţii, împrejurări şi evenimente care puteau avea un efect de maximă importanţă asupra devenirii şi stării lui actuale. Metoda este folosită cu precădere în psihologia personalităţii.

Aceasta metoda vizeaza strângerea cât mai multor informatii despre principalele evenimente parcurse de individ în existenta sa, despre relatiile prezente între ele ca si despre semnificatia lor în vederea cunoasterii istoriei personale a fiecarui individ, atât de necesara în stabilirea profilului personalitatii sale. Este prin excelenta evenimentiala, concentrându-se asupra succesiunii diferitelor evenimente din viata individului, a relatiilor dintre evenimentele cauza si evenimentele efect, dintre evenimentele scop si evenimentele mijloc. Variantele mai noi ale metodei biografice-cunoscute sub denumirea de cauzometrie si cauzograma îsi propun tocmai surprinderea relatiilor dintre aceste tipuri de evenimente.Metoda biografica este mai putin folosita de psihologia scolara datorita faptului ca cei investigatielevii nu au înca o biografie ampla care ar putea furniza cercetatorului date semnificative. Importanta ei creste în investigarea adolescentilor si tinerilor, deoarece ei au o biografie mai ampla. Justificarea teoretico-stiintifica a metodei este data de teza potrivit careia personalitatea copilului, constiinta si comportamentul sau se formeaza ca urmare a factorilor si evenimentelor care actioneaza asupra sa. Diferite evenimente neasteptate, încarcate emotional, frustrante sau stresante (divortul parintilor, moartea unuia dintre parinti, boli, accidente, schimbari de domiciliu, împrejurarea de a fi copil unic sau de a trai întro familie cu mai multi copii, încadrarea într-o casa de copii, etc.), lasa urme asupra personalitatii copilului.Cel mai adeseori biografia ia fie forma jurnalelor de însemnari fie forma anamnezei-o discutie ampla purtata de psiholog cu copilul sau cu parintii acestuia focalizata pe depistarea unor situatii sau factori patogeni (somatici sau psihici).

In lucrarea amintita. Noi am verificat acest mod de descriere a vietii si ni s-au parut deplin edificatoare trei zile: una de munca. 29 de puncte de vedere prm care putem privi trecutul persoanei. Acest studiu al trecutului e foarte important. utilizam si procedee specifice altor metode. H. matricola scolara. firul vietii psihice concrete. Rogers altfel decat le descifrase S. in psihologie. el face o analiza minutioasa a resurselor oferite de biografie. indeosebi in familie. Din pacate. Pe langa „analiza cursului vietii" (adica povestirea de catre subiect a vietii sale in intregime). caiete de teme. Allport. dar numai in anamneza ea devine esentialul. in cadrul investigatiei biografice putem disocia doua aspecte: culegerea datelor si interpretarea lor. iar mai recent. dar punctul ei de vedere este simplist si inchistat. ele schimbandu-si ponderea o data cu trecerea anilor. insemnatatea atmosferei din familie. dependenta de relatiile dintre . momentul caracteristic. Din pacate. ceea ce nu ni se pare a se justifica. ne dezvaluie motivele. cat si a unor produse ale activitatii concrete (picturi. in cazul tuturor metodelor. el evidentiind posibilitatea utilizarii a 29 de categorii. Dar convorbiri vom avea si cu colegii. Adler ori C. cu parintii. interesele. in adunarea datelor biografice. Cel care a creat insa un sistem complex de interpretare (in zilele noastre) este profesorul german H.). Aflam multe detalii importante mai ales in ce priveste interesele. metoda biografica implica o analiza a datelor privind trecutul unei persoane si a modului ei actual de existenta. Psihanaliza a acordat multa atentie trecutului unei persoane. in cartea sa Das Individuum unei seine Welt (aparuta in 1968). aspiratiile reale. in special cristalizarea caracterului. interpretarea biografiilor urmareste sa precizeze o serie de situatii si relatii care influenteaza mult formarea personalitatii. fiindca in primii ani ai vietii. intr-adevar. acest ultim procedeu este considerat o metoda aparte („metoda analizei produselor activitatii"). Metoda biografica Metoda biografica este denumita si anamneza dupa termenul folosit in medicina. acest demers specific este putin elaborat stiintific. Deocamdata. o zi de duminica si una din concediul de odihna. preocuparile persoanei. cu sefii persoanei in cauza. Thomae arata cum poate fi analizat materialul biografic. aeromodele etc). Thomae. el n-a reusit sa demonstreze stabilitatea insusirilor reliefate. ale personalitatii. cel mai important fiind convorbirea cu subiectul. in primul rand. convorbire pe teme biografice. E nevoie si de observarea conditiilor in care lucreaza si locuieste. examinand modul concret de reactie al cuiva in conditiile vietii obisnuite. intrucat exista evenimente care-si pun pecetea asupra mentalitatii individului. aspectul esential si cel mai dificil al metodei biografice este efortul de interpretare. interpretarea este necesara. se pun bazele caracterului. s. Apoi. relatarea felului in care cineva isi petrece o zi de munca. de stare materiala.a. nedistorsionat de ambianta artificiala a unui examen psihologic. Au mai acordat atentie biografiei W. unde ea desemneaza reconstituirea istoricului unei maladii. el a reliefat si interesul unor „microunitati biografice" : de exemplu. S-ar putea spune ca metoda biografica este „o hermeneutica" a materialului oferit de existenta unei persoane. Dar „povestirea vietii" ramane necesara. astfel incat trebuie sa fie studiate in continuare. ajungem la o imagine corecta asupra specificului sau. desfasurat de-a lungul anilor. din momentul trezirii pana la culcare. totul reducandu-se la cateva conflicte cu substrat erotic. G. Freud. importanta fiind interpretarea lor -caracteristica a metodei biografice. fise medicale. Mentionam. Aici gasim cauzele primare ale comportamentului din perioada matura.5. mulaje. Aceleasi fenomene au putut fi explicate de A. Dilthey (1833-1911). Sunt insa si procedee specifice metodei biografice: analiza unor documente (acte de stare civila. in unele lucrari.

ii satisfac toate capriciile. Cand relatiile sunt proaste. sa nu cracneasca ceasuri de-a randul. incat erau sa se omoare. O situatie foarte grava intalnim cand fiecare din parinti cauta sa-si atraga de partea sa copilul. Toate asemenea aspecte pot fi depistate atunci cand se face o cercetare biografica sustinuta. cum ar fi conditiile materiale si culturale din familie. Desigur. protejat. mai sunt si alte aspecte nu lipsite de importanta. unii ajung chiar delincventi. rasfatat. Preadolescentii (copiii de 11-14 ani) pot fi foarte puternic influentati. este mereu anxios. Ele ne pot clarifica multe din trasaturile de caracter ale persoanei pe care o studiem. devin incapatanati. Se pot face. capriciosi. Astazi parintii au incasat o prima. copilul se loveste la tot pasul de interdictii. totusi convietuirea plina de ostilitate si conflicte este si mai daunatoare. Astfel. Foarte importante sunt raporturile dintre parinti si copil. asa ceva nu este un simplu rod al unei imaginatii poetice. uneori batut. mereu este certat. Dar peste cateva zile parintii sunt nervosi si copilul e obligat sa stea neclintit la masa. Efecte negative pot avea relatiile neechitabile dintre parinti si copii: unul este preferat. in romanul sau La est de Eden descrie o asemenea inegalitate de tratament intre doi frati. mereu in tensiune. Chiar daca sparge ceva: „Ei nu-i nimic! Se mai intampla! ". trei mari greseli. Se dezvolta animozitati intre copii. uneori se deformeaza caractere. sunt veseli si atunci copilul poate face tot ce pofteste. Din pacate. din nou intra in conflict etc. ponegrindu-1 pe celalalt. minciuna. Pe langa insuccesele scolare si profesionale. cu respectul autoritatii etc. iar altul este vinovat de toate micile „accidente" survenite in timpul convietuirii si al jocurilor. indeosebi. iar se impaca. a) Parintii sunt prea severi. Cercetarile arata ca. foarte dificili in raporturile lor sociale. nu-1 deprind cu munca. c) A treia eroare consta in inconsecventa educativa. ocarat si pedepsit. sa invete. desi deseori provin din familii foarte onorabile. b) A doua greseala este opusa celei dintai: parintii isi rasfata peste masura odrasla. desi divortul are o influenta negativa asupra copiilor. i se prevede un viitor sumbru etc.parinti. Doar in cazul unui sistem nervos foarte puternic asistam la formarea unui spirit anarhic. revoltat impotriva parintilor si apoi impotriva oricarei autoritati. cand e dominata de tineri certati cu moravurile. Scriitorul american J. Steinbeck. . ci o trista posibilitate. apar para. Un efect negativ il poate avea si cercul („banda") de copii din cartier. creste un adolescent care cunoaste doar drepturi personale. dar pretinde mereu. personalitatea tanarului este strivita. copilul este puternic stresat. se despart. bataile intre frati. Nu invata. se urateste viziunea tinerilor despre om. in felul acesta. nu si indatoriri. in asemenea familii copiii sunt dezorientati. care a dus la o ura reciproca atat de intensa. nu munceste. cand ei se cearta mereu. n-are vointa si initiativa.

analiza cursului vietii (prin povestirea de catre elev a întregii sale vieti). analiza produselor activitatii elevului (caiete de teme. Metoda biografica presupune analiza sistematica a datelor privind trecutul unei persoane si a modului ei actual de existenta. În acest sens se întâmpla sa recurgem la date suplimentare care pot completa tabloul observatiilor venind din diferite surse: analiza unor documente (documente scolare. 5. analiza unor microunitati biografice (descrierea activitatilor unei zile de scoala. a unei zile libere sau a unei zile de vacanta). forta predictiva (o interpretare este valida daca poate fundamenta predictii cu privire la evolutia viitoare a elevului).). 3. 2. Allport ne propune sa ne imaginam viata unei persoane fara prezenta unui eveniment pe care îl consideram important. 4.compuneri.). produse realizate în cadrul activitatilor practice etc. Pot fi utile si datele pe care le obtinem de la alte persoane care cunosc foarte bine elevul. si aceasta întrucât sursele mentionate mai sus pot da doar informatii partiale. Specificul metodei biografice consta în modul de sistematizare si interpretare stiintifica a datelor. jurnale. Aceasta metoda nu trebuie redusa doar la culegerea de informatii.Metoda biografica (anamneza) Întrucât nu întotdeauna utilizarea observatiei ne permite sa accedem la explicatii realiste ale comportamentului elevului. acordul social (o interpretare este valida daca mai multi profesori ajung la aceeasi explicatie). Daca vom considera ca viata persoanei n-ar fi suferit modificari importante în absenta acelui eveniment. scrisori. experimentarea mentala ( G. . coerenta interna (contradictiile logice ale unei interpretari ridica suspiciunea de nevaliditate). sentimentul de certitudine subiectiva (o interpretare este valida daca cel care o propune este convins de adevarul ei). conformitatea cu faptele cunoscute ( o interpretare valida trebuie sa poata explica toate datele cunoscute). Dar care sunt criteriile conform carora o interpretare a datelor este valida? Psihologul Gordon Allport ofera în acest sens câteva teste sau criterii pe baza carora ne putem asigura de validitatea interpretarilor date: Conditii de validitate a interpretarilor: 1. de cele mai multe ori istoria acestuia ne poate confirma sau infirma anumite ipoteze pe care le facem atunci când interpretam datele observatiei. desene. 6. atunci evenimentul respectiv nu este important si orice interpretare care îl include este gresita). fise medicale etc.

.Metoda biografica este o metoda ce poate reprezenta o resursa foarte bogata în conditiile respectarii conditiilor de obiectivitate a interpretarii datelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful