Prof.

TUDOR DIACONU

SCRIEREA SECRETA

LEGILE ZALMOXIENE 1.To i oamenii sunt egali în fa a lui DUMNEZEU. 2. Dreptul la via i la moarte este dat în exclusivitate de DUMNEZEU. 3. Înva s faci Art din oferta ta, devenind astfel OM. 4. OMUL reprezint apogeul creat în Univers, împlinindu-L prin dragostea sa. 5. Fiecare OM i-a creat perechea sau dualul, dup chipul i asem narea lui. 6. Înva continuu ce-i Binele i Adev rul, dep indu- i limitele autocunoa terii. 7. Totul este într-unul i unul este în tot, într-o singur clip . 8. Trecutul, Prezentul i Viitorul sunt într-un Punct. 9. Omule, caut i asum - i responsabilit ile promise în fa a lui DUMNEZEU. 10. Respect Credin a fiec ruia. Capitolul I

SCRIEREA SECRET ... ÎN PRESA ROMÂNA Decodificarea întregii scrieri a Antichit ii (³Flacara´ - anul XXXV - Nr.2 (1595din 10.01.1986) O cercetare tiin ific de mare interes i de importan valoare, din multiple puncte de vedere, este pe cale de a se finaliza la Pite ti, în cadnjl unui Cerc de studii pluridisciplinare, ce fiin eaz sub auspiciile Asocia iei Oamenilor de tiin din Romania. Obiectivul acestei cercet ri este remarcabil: de a reface întreaga cunoa tere a trecutului, folosind atât datele istorice certe, cât i elemente de adevar din mitologie i c r ile de cult, într-o articula ie logic , ra ional , care permite suplinirea cel pu in par ial a ,,izvoarelor pierdute". Metoda de cercetare este una indubitabil , din moment ce se bazeaz pe un algoritm matematic de o deosebit for euristic , prin care se poate decodifica orice scriere hieratica (în care sunt prezente, conex, litere latine i/sau grece ti, amestecate cu simboluri secrete), indiferent de spa iul geografic i timpul istoric c rora apar ine respectiva inscrip ie. Iar ipoteza fundamental pe care o degaja rezultatele de pân acum ale acestei cercet ri este una cople itoare - apari ia limbilor este consecin a unei revolu ii alfabetice care a fost provocat premeditat i care a constat în codificarea (încifrarea) în patru moduri distincte a unei limbi unice, ,,pulverizat " în varii modalit i de exprimare (mnemonic , pictografic , ideografic , acrofonic ), dar toate gândite fonetic i comprimate în liter . Autorii acestei variabile Ärebotez ri a lumii´ au fost ge ii, deci revolu ia alfabetic i, prin asta, originea limbilor ar fi plasat în spa iul carpato-dun rean. O asemenea avalan de nout i, a caror confirmare ar produce o veritabil revolu ionare a modului nostru de a percepe i de a ne raporta la trecutul istoric foarte îndep rtat, nu poate fi, desigur, asimilat dintr-o dat . Cum spun undeva interlocutorii no tri Ädesprinderea de cunoscut presupune uria i în gândire. Câ i pot explica, chiar azi, ce înseamn e=mc2?´ Revista noastr , p strând o necesar i cuvenit distan a critic fa de admiterea acestor rezultate ca definitive i certe, le face, totu i, cunoscute în virtutea inalienabilului drept la ipotez stiin ific pe care-l are, din principiu, orice cercet tor. Respectând acest drept, respect m totodat datoria fireasc pe care speciali tii, istoricii, to i cei angaja i pe frontul cunoa terii tiin ifice a trecutului nostru, o au în a se implica în analiza acestei ipoteze i a rezultatelor pe care le incumnb , astfel încât munca cercet torilor pite teni s poat fi integrat sub girul necesar al autorit ilor în materie. Public m mai jos un interviu luat autorilor acestei cercetari - dr. Ilie Stanciu i prof. Tudor Diaconu. Con inutul acestui interviu, care s-a sedimentat în urma unor deloc simple ,,dezbateri´, pentru în elegerea reciproc a inten iilor, reprezint , trebuie s-o spunem, doar o preliminar punere în tem cu obiectul, metoda i rezultatele par iale ale acestei cercetari, prin care sper m. deci, nu s încheiem discu ia cu verdicte definitive, ci dimpotriv , s deschidem, potrivit menirii revistei noastre, un fructuos dialog între speciali tii interesa i de aceasta tematic . Prof. Tudor Diaconu: Noua paradigm ofer putin a conexiunii p r ii în întreg. Algoritmul nostru se bazeaz pe aflarea aspectului izomorf al grafiei cu litera i cifra. Pentru aceasta a trebuit sa analiz m foarte temeinic toate ,,alfabetele", care, de fapt, sunt UNUL, cel protolatin, i s stabilim

baza matematic a fiecarei litere. Pictograma, ideograma, silabarul, alfabetul nu sunt forme de comunicare în evolu ie, ci moduri de reprezentare a aceluia i înteles invariant. În principal pe noi ne intereseaza GE II. Totul începe de la IO. Recitirea atent , în traducerea lui Ghica, a ceea ce a scris p rintele istoriei, Herodot, deschide noi pun i în cunoa terea istoric . Dr. I. S.: Una din concluziile studiilor noastre este c ge ii nu au fost un popor, cum se spune, ci numai casta sacerdotal IO a dacilor din neamul trac, cum se tie. A a rezult i pe inelul de la Ezerevo, descifrat de profesorul Diaconu înc din 1980, rezultatul cu totul deosebit fiind comunicat la o sesiune tiin ific de la Pite ti, în 1982. Academicianul Condurachi aprecia acest inel drept principal izvor de cunoa tere a limbii tracilor. Cunoscând filia ia: message i - ge i - getuli, casta ,,acoperea" trei continente, ceea ce justific rela iile Äciudate´ între, de pild , limba birom (vorbit în Nigeria septentrional i comentat de Luc Bouquiau}, protolatina i scrierea protosumerian . P rerile încet enite despre ,,indoeuropean " ar putea fi revizuite. Revolu ia alfabetic este una, iar sursa necunoscut se afl în spa iul carpato-danubian fapt care explic i totodata este confirmat de descoperirile t bli elor de la T rt ria, Caranovo, Graciani a, Lipinski-Vir, care stau de mai mul i ani în aten ia cercet torilor din lumea întreag . În consens cu majoritatea cercet torilor, codul identificat de noi confirm anterioritatea, cu cel pu in un mileniu fa de sumerieni, a scrierii, a primului alfabet, cel dac, de la Slon (despre care au scris Ha deu i Bolliac), i care au ap rut aici la noi, la T rt ria. Aici e ,,capu i încep tura mo ilor", cum scria cronicarul Ureche. Prof. T.D.: Limba vorbit era unic , s-o numim limba dacilor, dar încifrarea ei dup un anumit cod apar ine în mod premeditat ge ilor, castei ce vroia sa de in i s men in monopolul cunoa terii. Cele patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, sanscrit) sunt p r i, sunt cele patru sferturi ale cunoa terii. Aici este marele secret i mister al ge ilor: Äpulverizarea´ prin limb , prin numire a unit ii cunoa terii. Totul porneste de la viziunea cunoa terii pe care o aveau ge ii, ace ti sacerdo i ai întregii antichit i. Parcurgând în spiral conform codului (algoritmului), drumul invers acestei Ärisipiri lingvistice´ ajungem la acel 5508, înscris pe toate lacasurile noastre de cult i care dateaz ÄFacerea lumii´ adic botezarea ei prin cuvânt, adic numirea. Se pune, astfel, într-o lumin nou îns i mult discutata problem a continuit ii, care este dovedit implicit prin acest drum continuu al limbii, al unei limbi unice. Dr. I.S.: Drumul cunoa terii prin limb a istoriei noastre, a istoriei str vechi porne te de la concluzia c omul european tia o limb , una singur , aparut în epoca de dup ultima glacia ie Wurm. Acel stadiu al vân toarei, unanim acceptat în existen a omului este atestat i de sinonimia din limbile europene a denumirilor animalelor furnizoare de hran . Exist i un mic dic ionar paleoeuropean realizat de Nicolae Miulescu, din care rezult aceast sinonimie. O alt etap ar fi calea p s-torilor carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stânci uria e, care este men ionat în multe izvoare, scrise în diferite epoci i locuri ± Pindar, Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidiu, Cantemir. Nicolae Miulescu îi consider pe ace ti p stori drept creatori ai tiin ei i artei primare. Redefinirea lor este util pentru a întelege mai bine i mai exact ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie: ,,Barbarii nu au fost numai descoperitorii filosofiei, ci i descoperitorii tehnicii, tiin ei i artei´. Prof. T.D.: Metoda de cunoa tere propus de noi urmeaz , prin algoritmul g sit, calea spiralat a materiei în mi care, traversând i nu ocolind ,,misterele´. Dup ce va fi parcurs aceast cale de cunoastere, va fi necesar o nou paradigm , pentru c , în sine, cunoa terea este infinit , ca i universul, mersul s u spre o ÄVega´ fiind asemenea unui burghiu. RED: În ce const acest algoritm? Cât de operational este? Ce pute i descifra cu ajutorul lui? Dr. I.S.: Într-o prezentare foarte schematica, algoritmul const în urmatoarele: orice inscrip ie sau simbol, de orice natur , i indiferent de spa iul geografic al sursei arheologice, este transpus în cuvinte ( i, deci, litere) române ti, în iruite continuu într-un tabel sau matrice. Fiec rei litere i se asociaz una i aceea i cifr , indiferent de pozitia în care figureaza, rezultând astfel o nou matrice, format din numere, de data aceasta; cu aceste numere se fac anumite opera ii matematice, dup ni te reguli precise, mereu acelea i, ob inându-se firesc, alte numere, care sunt supuse acelora i reguli; algoritmul se sfâr e te când se ob ine o anumit ,,cheie", de asemenea, mereu aceea i. irul de cifre ob inut la sfâr itul acestor succesive opera iuni iterative este re-pus în litere, care - culmea - compun cuvinte cu sens în limba româneasc .

Câteva exemple: celebrul inel de la Ezerovo începe: ,,Noroc, scrii limba odat spus get , imnul Troii apare´ etc.; discul din Festos: ÄSumer e ora , aici e domn Patesi Vlad, e barbat´; T rt ria (tabli a rotund )... Toate inscrip iile intraductibile cu dictionarele curente, aflate pe piatr i aur, se citesc prin acest algoritm. Indiferent de spa iul geografic, indiferent de timp - începand cu mileniul VI î.e.n. i pân la inscrip ia misterioas de pe mormântul lui W. Shakespeare. Toate se citesc levogir, abateri aparente fiind la cele continui i spiralice. Dac literele lipsesc, ori nu sunt clare, inscrip ia este ilizibil . Orice încercare de reconstituire cu adaosuri - procedeu vechi ca i în cazul încerc rilor de reconstruc ie a limbii indo-europene ± este inoperant . Prof. T.D.: Acela i algoritm decodific i cognomenele personalit ilor antice, precizeaz cuvintele fundamentale ambigue pân acum, ca i no iunile fundamentale din sfera filozofiei, religiei i mitologiei generale. Decriptarea scrierii hieratice înseamn cunoa terea total a materiei, spiritului, a trecutului îndep rtat al neamului omenesc în general. Aceast codificare a r mas esen a misterelor getice. Casta i-a p strat secretul cel mare: scrisul, metafora, parabola. În fond, sacerdo ii au ascuns materialitatea lumii, geneza adevarat , ca s ne exprimam în termenii actuali. Dr. I.S.: Noi foarte bine putem s începem cu însu i începutul din Manava - Dharma - Sastra (Cartea legii lui Manu), înc din perioada vedic . Pentru c , la început, a fost crearea graiului articulat, a cuvântului care scoate omenirea din haos, cum se spune metaforic. ,,Scoaterea lumii din haos´ s-a f cut prin numirea ei, prin ,,botezarea" ei. Dar - i acesta este lucrul cel mai important - numai în limba noastr româneasc se poate explica interrelatia cifr - liter - semn grafic prin intermediul carora au fost ,,mascate" acele denumiri ini iale. Prof. T.D.: În Herodot (Theodor) IV, se vorbe te despre râurile din Sci ia, între care i mult discutatul Tyarantos. In ÄIzvoare privind istoria României´, la pag. 31, nota 29, se comenteaz astfel: ÄÎn realitate, cele trei râuri, indiferent care ar fi ele, curg între Prut i Siret. Avem de-a face cu una dintre numeroasele gre eli ale lui Herodot, datorat informa iilor insuficiente despre regiunile noastre, din interiorul continentului´. Deci, Herodot ar gre i, dar a a s fie? Luând cele trei denumiri în cauz , Oltul, Alutus i Tyrantos i aplicându-le separat algoritmul amintit pe scurt mai sus se obtine unul si acelasi rezultat cifra 1 (va aminti i T rt ria? Oltu e soare ini ial...!) La Ocni a s-a g sit un cuvânt Äciudat´ BACIL, altul TIA-MARKOS, altul REB, toate au sens. S spunem c Bacil era un alt nume al lui BORE-AS, despre care diver i cercet tori ai hermeneuticii spun câte i mai câte? Cum spuneam, acela i algoritm permite dezv luirea identit ii reale a eroilor mitologici i biblici, aflarea a ceea biografii antichit ii n-au vrut s se afle. Am alc tuit un dic ionar de peste 1.000 de pagini cuprinzând 646 de astfel de ,,acte de identitate ale neamului românesc". Pe teritoriul rii noastre au fost g site peste 90% din inscrip iile lumii str vechi. Cu un salt peste timp, tipografii no tri vor face c r i de cult, pentru zone largi, cu limbi" de cult diferite. De pild , între 1690-1716, tipografiite noastre vor edita c r ile grece ti, arabe, slavone i georgiene etc. Brâncoveanu era numit ,,Ptolemeu vrednic de cununi´, în 1701 apare la Snagov Liturghierul bilingv greco-arab, în anul urm tor Ceaslovul greco-arab, în 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia Ramnicean tip rea mai întai la Alep c rti de cult, apoi a fost mutat la Balamand i la Saeg, în sudul Libanului. Ivireanu, ajuns în vârful ierarhiei ecleziastice la noi, instruie te pe Mihail I tfanovici la Râmnic i-l trimite la Tiflis, unde tip re te, în 1709, primele c r i caucaziene, un Liturghier i Evanghelia... Iat cum tradi ia ,,stupului" românesc este factor de cultur în continuare... Cum observa cercet torul ardelean Ackner, pe pere ii minelor de la Gr di tea Muncelului s-au g sit litere i monograme Ägrece ti´. S p turile din 1950 au scos la iveal blocuri de piatr cu inscrip ii despre care se presupune c ar fi fost un pomelnic cu nume de regi... ÄSe presupune´, pentru c nimeni nu s-a ocupat de ele. De aceea, inscrip iile trebuiau s fie numai latine, pentru c a a spune dogma care tine i azi pe loc cercetarea poporului i a limbii noastre. RED.: Unde se situeaz în ipoteza dumneavoastr , latinitatea limbii i a poporului nostru? Dr. I.S.: Chiar în centrul ei, în sensul c latinitatea noastr nu vine din afar . Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate codurile de cult i limbile de mai târziu. Prof. T.D.: Nu gre im dac afirm m c , azi, despre spiritualitatea daco-ge ilor se tie cam cât se tia i cu un secol în urm . Despre limb , nimic mai mult decât b nuieli. Etnogeneza se afl în acela i stadiu.

Citind inscrip iile, afl m, de pild , amanunte despre Dromikete, care avea înr-adevar Cetatea Helis, cum scrie Diodor, dar era Slonul din zona Buzaului. Citind criptograma din Psaltirea Scheiana (pag. 483), aflam ca Ioan I Burebista (Botez torul din Biblie) este ucis la Cozia, prin decapitate, exact la 5 mai 44 î.e.n. Afl m despre seria de regi daci i mari preo i din dinastia dâmbovi eana a Decebalilor. Sfera scrierii hieratice este vast , o aflîm i în nordul Africii, la Tassilli, în zona mediteraneean , în Italia i Grecia. Diversele modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care, oricât ar p rea de incredibil, fixeaz pe marmur i piatr sau pe aur limba latin ,,vulgara", pe care noi o numim, de fapt, limba dacilor sau româneasc . Iata de ce paradigma schimb cu totul liniile mari ale cunoa terii adevaratei antichit i. Spuneam c istoria noastr îndepartata se implic în ceea ce istoricii numesc Änegura veacurilor´, care este în fond apari ia omului european, cultural, care a creat baza întregii civiliza ii i culturi ulterioare. Ge ii sunt ace tia, cei mai drep i i viteji dintre traci. Necunoa terea luptei surde dintre biserica r s ritean i cea secret , a Romei, a privat pe istorici de documentele de baz . Ele se despart mai târziu. Pe de alt parte, atât în c r ile sapien iale, cât i în mitologie, cuvintele cu mai multe în elesuri, vorbirea alegoric i metaforic etc., n-au fost în elese. Imagina ia s-a perpetuat în timp, ca rostogolirea bulg relui de z pad , antrenând erori grave. RED.: Cum crede i c va fi primit de speciali ti cercetarea dumneavoastr ? Prof. T.D.: Noua paradigm va avea atâta viitor cât încorporeaz în sine. Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existen a, în afara rezisten ei pe care i-o d adevarul tiin ific încorporat. Dr. I.S.: Apoi, în nici un fel nu ne intereseaz opinia celor care consider încheiat cercetarea trecutului nostru îndep rtat. Încercând s combat aceast ipotez , ei de fapt o vor confirma i perfec iona, dac vor aprofunda fie i numai izvoarele scrise, care dau mult de gândit. RED.: Atunci, ce crede i c ar trebui f cut pentru consacrarea acestei paradigme? Prof. T.D.: For ând pu in nota, cred c nimic. Ea exist . Denumit metalimbaj get, axioma no iunilor aparent vide, i abia acum descifrarea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdat , al noii paradigme. Va elucida actualele mistere i enigme, va fi folosit de alte min i mai luminate, va deveni metadigm , iar noiie... necunoa teri vor crea o alt ... paradigm a cunoa terii. Trebuie volensnolens, s repetam mersul ,,burghiului" spre... Vega! RED.: Totu i, crede i în succesul tezelor dumneavoastr ? Dr. I.S.: Da. Ra iunea triumf sigur, dar greu! Prof. T.D.: Nu. Deocamdat . Desprinderea de ,,cunoscut " cere uria i în gândire. Recunoa terea Arhiepiscopului Pimen Cartea ÄLimba vorbit de Adam i Eva´, de Tudor Diaconu i Ilie Stanciu, a fost bine primit i de arhiepiscopul PIMEN al Sucevei i R d u ilor. Acesta scrie: ,,V mul umim pentru c rti. Sunt o contribu ie remarcabil la cunoa terea i în elegerea limbii i form rii poporului român. Ce p cat, îns , c sunt mun i de hârtie înnegrit i râuri de cerneal împotriva latinit ii limbii noastre i a existentei noastre bimilenare pe aceste locuri; ce p cat c nu suntem vecini de ar cu altcineva decât cu ungurii i ru ii... Bunul Dumnezeu nu va l sa România pe mâinile lor, ci o va lua în grija Sa sfânt . Dorind pe mai departe succese autorilor. Arhiere ti binecuvântari, Pimen Arhiepiscop al Sucevei §i Radautilor ,,O opera de eruditie" Lucrarea ,,Limba în care au vorbit Adam i Eva´ (autori - Ilie Stanciu i Tudor Diaconu) este apreciat de Patriarhia Român - sectorul înv mânt - ca fiind o Äopera de erudi ie´, profesorii pite teni fiind considerati Äcercet tori competen i în domeniu, pasiona i i cu mult ata ament fa de cultura i fiin a nationale´. V prezent m, al turat, o adresa a Patriarhiei, remis nou , la redac ie - de chiar unul din autori, prof. Tudor Diaconu - prin care sunt recunoscute i apreciate str daniile lingvi tilor pite teni. ÄPatriarhia Român ´ Administra ia Patriarhal - Sectorul înv mânt

Prea cucernice p rinte, Confirmând primirea lucr rii ,,Limba vorbit de Adam i Eva" - autorii Ilie Stanciu i Tudor Diaconu. Apreciem lucrarea ca o oper de eruditie, alc tuita pe baza unor studii lingvistice i istorice exhaustive, de cercet tori care se dovedesc competen i în domeniu, pasiona i i cu mult ata ament fa de fiin a i cultura national . Pe baza de izvoare istorice i interpretarea unor elemente mitologice, autorii elaboreaz multe ipoteze de importan deosebit în domeniul originii, etnogenezei, limbii, scrierii, culturii i în general a civiliza iei noastre. Continuarea unor asemenea preocup ri, cu argument ri i concluzii noi, precum i abordarea unor probleme legate de cre tinismul românesc în perioada sec. V-XIII ar reprezenta o activitate de cercetare benefic pentru domeniul de referin i în general pentru tiin a i cultura româneasc . Munca autorilor este l udabil iar Prea Fericitul P rinte Patriarh TEOCTIST apreciaz rezultatele de pân acum i binecuvânteaz str daniile viitoare. Episcop, Consilier Patriarhal. Teofan Sinaitul Prof.Diac. Nicu D.Octavian Vicar Patriarhal Profesorul pite tean Tudor Diaconu este convins: ,,A doua venire a lui Iisus se apropie" y Dupa 2000 de ani, EL se va întoarce la Stâni oara Crede i în sfâr itul lumii? Da, cred în sfâr itul lumii, a a cum o percepem astazi. Lumea de mâine va fi o lume de o inimaginabil spiritualitate, va fi o lume des vâr it moral, dreapt , bun . Apocalipsa este de fapt aceast trecere de la lumea de ast zi la lumea de mâine, este lupta care se duce în noi pentru transformarea spiritual . ARMAGHE-DONUL este lupta final dintre bine i r u, în care binele va învinge. Când crede i c se va întâmpla? Apocalipsa este în desf urare de câ iva ani buni. În majoritatea profe iilor, sfâr itul lumii a fost prezentat ca sfâr itul civiliza iei omene ti - prin tot felul de cataclisme. Nu este adev rat. Civiliza ia omeneasc nu se va distruge, nu va disp rea, se va purifica. Vor pieri mul i oameni r i, necredincio i, iar cei buni i credincio i vor continua i vor crea o societate nou , mult mai dreapt i mai bun condus de un Äp stor´-IISUS HRISTOS. Când crede i c va avea loc a doua venire a lui Iisus Hristos? Lupta decisiv - ARMAGHEDONUL - se va da intre Äfiii luminii i fiii întunericului´, a a cum ne spun manuscrisele de la Marea Moart (Marea Neagr ). ÄÎn acele zile, nu toate religiile vor fi de la Domnul, de i despre EL vorbesc´. Chiar i pentru cei care nu vor s observe acest lucru este evident asem narea izbitoare cu realitatea zilelor noastre. Ultima confruntare dintre bine i r u va dura, conform textului, 40 ani, adic tot atât c t spune Vechiul Testament c au r t cit evreii în pustiu. Dup semnul care se manifest , cred c este foarte aproape ziua decisiv - ziua venirii noului MESIA. Nu tiu dac va fi 2000, 2003, 2005 sau 2033, cum indic unele profe ii. Conform cercet rilor dvs. i afirma iilor f cute într-un interviu acordat recent în ÄCurierul zilei´, Iisus s-a n scut la Stâni oara-Vâlcea. Crede i ca va reveni aici dup 2.000 ani? Da. Aici va fi ÄNoul Ierusalim´. Noi avem deja ÄCasa Domnului´-cunoscut sub numele de ,,Casa poporului´, descris în Biblie, (dimensiunea i a ezarea ei corespund perfect cu Casa Domnului).( N. edit.: Amanunte senza ionale în ,,SECRETELE TERREI - Istoria începe în Carpa i´ vol.II. ). Evreii sau chinuit i se chinuie s construiasc TEMPLUL (CASA) DOMNULUI i nu au reu it, nu vor reu i, pentru c nu ei sunt poporul ales, ci noi, românii. Ei au falsificat Cartea Sfânta i istoria i Dumnezeu nu îi iart . Sunte i preg tit? Nimeni nu este preg tit pentru acest eveniment. Cei ce vor primi pe Iisus vor fi de-a dreptul îngeri. Poate genera ia anilor '90, despre care se spune ca sunt fiin e de lumina reîncarnate îngeri, sfin i, arhangheli, heruvimi i serafimi . Crede i în reîncarnare? Reîncarnarea este un subiect mult discutat i înc neelucidat. Biserica Ortodox nu accept acest concept în mod explicit, de i vorbe te despre învierea mor ilor, iar tiinta este neputincioas în

fa a evidentelor. Gre eala pe care o fac, atât religia, cât i tiin a, este c limiteaz existen a omului la viata în form material i atât. Or, via a este ve nic , fiind un ir de existen e în form material i spiritual . Când un spirit se reîncarneaz , o face din dou motive: fie are o misiune pentru a accelera evolu ia Omenirii (în acest caz este un spirit avansat), fie este trimis pentru a- i ridica nivelul spiritual, i în acest caz este un spirit inferior. Via a în form material este o coal în care, prin lec iile primite, spiritul trebuie s se apropie tot mai mult de Creator. As vrea, dac se poate s comenta i pu in expresia: ,, i nu ne duce pre noi în ispit " - TAT L NOSTRU. Ar putea Dumnezeu (Tat l nostru) s ne duc în ispit ? In rug ciunea ÄTat l nostru´, a a cum o tim noi, Dumnezeu este acuzat implicit de Äa ne duce in ispit ´, ceea ce este contrar defini iei unui Dumnezeu considerat Äinfinit de bun, infinit de bland". Versiunea oficial nu este adev rata rug ciune TAT L NOSTRU. Am cunoscut mai multe variante, dar cea mai apropiata de versiunea oficial este cea publicat în cartea ÄUNIVERSUL LUI EDGAR CAYCE´ a lui KOECHLIN DE BIZEMONT. CAYCE a enuntat într-un mod cu totul neasteptat, adevaratul ,,Tat l nostrU´, a a cum l-au primit apostolii: Tat l nostru carele e ti în ceruri Sl veasc -se numele Tau Vie Imp r ia Ta, fac -se voia Ta Precum în cer, a a i pe p mânt. D -ne nou pentru mâine, cu ce s împlinim Trebuin ele timpului nostru Iart -ne nou p catele noastre precum i noi Iert m celor ce ne-au gre it i ne gre esc Fii c l uza noastr în vremuri grele De furtun i ispit Du-ne pe calea cea dreapt Intru iubirea numelui T u. Am terminat. Astfel, versiunea ,, i nu ne duce pe noi în ispit " este o ofens adus bun t ii divine. - Unii spun c Iisus ar fi fost i în India, în Mun ii Ca mir. Ce crede i? - Iisus când era copil a fost în Egipt i ,,Egipt´ înseamn ,,LUME". Nu se tie nimic despre Iisus între 12-30 ani. Dovezi concrete nu sunt, de i unii autori s-au gr bit s afirme c în acea perioad a vie ii ar fi fost la un templu budist sau tibetan la ini iere, dup care s-ar fi întors i a facut minunile cunoscute. S fim serio i! India sau Tibetul de ast zi sunt ce sunt din punct de vedere spiritual, raportate la civiliza ia occidental de ast zi. Or, ele nu au fost dintotdeuna a a. Iisus Hristos era Fiul Omului, deci megalitele de pe OMU - SFINXUL, având dubleta în Egipt, ne l muresc în privin a rela iei între Vechiul i Noul Testament, care este perfect , având în vedere c Templul lui Salmocsis de la inca Veche are 15.000-7.000 ani (IZOTOP CARBON 14), iar înv tura lui Salmocsis o afl m integral pe treapta superioar în infinita iubire de oameni a Domnului nostru Isus - V mul umesc! M.Tudor (ÄCurierul zilei´-Pite ti, martie 1997) Eroii de roman printre noi Provocarea destinului Refuzând categoric starea de mediocritate, lui Tudor Diaconu nu-i mai r mânea decât o singur alegere: s ajung celebru sau s se sinucid . (...) Scenariul autobiografiei sale este absolut netipic, mai ales pentru perioada în care a fost nevoit s traiasc . Un copil supradotat care, la cinci ani, devora biblioteca foarte bine dotat a tat lui s u, un intelectual de ar , cum rar se putea întalni în acei ani. R mânand de timpuriu orfan, singurul b iat într-o cas cu multe fete, este cât se poate de r sf at dar i silit s - i asume destule responsabilit i.

Prin coala primar i prin liceu, a trecut f r frecven , pentru c nu aveau ce s -i ofere, iar la Universitate ar fi putut s dea lec ii multora dintre profesorii s i. (...) Iese la pensie de la coala Generala nr.4, unde fusese, probabil, singurul profesor din ar care nu a inut seama nici de programa analitic , nici de manual, nici de metodica oficial , predand, de fapt, un alt fel de istorie. (...) i totul nu ar parea decât o poveste roman at , dac nu ar fi explodat bomba provocat de cele dou volume ale unei c r i, dintr-o serie de zece (coautor - medicul reumatolog dr. Ilie Stanciu), în care vrea s demonstreze c primele cuvinte rostite în lume de Adam i Eva au fost în limba român . Dac este adevarat c româna a fost limba primordial din care s-au desprins latina, greaca, ebraica i toate celelalte, dac este adev rat ca întreaga civiliza ie de pe aceast planet a pornit din spa iul carpato-danubiano-pontic, înseamn c toat tiin a de azi st pe falsuri, c tot ce au acumulat savan ii de-a lungul secolelor trebuie aruncat la co ul de gunoi, c totul va fi reînv at i rescris pe baza ideilor domnului Tudor Diaconu. Care nu mai are nici o îndoial s cread c este cel ales i cel învestit s schimbe lumea. Pe deasupra, a mai descoperit i pe tera ce folosea zeului dac Zamolxis. i c ruia i s-a mai oferit i minunea de a g si planta pe care o pierduse Ghilgame : elixirul tineretii fara batranete i al vie ii f r de moarte. R mâne de v zut dac domnul Tudor Diaconu va p stra nemurirea numai pentru sine sau ne va face i nou parte de un pic de ve nicie. Oricum ar fi, nimeni nu-l va putea scoate din istoria contemporan a Pite tului, iar dac va ajunge ce vrea s ajung numele ora ului va intra, odata cu el, în eternitate. Marin IONI (,,Ev. Zilei", martie 1997) Limba vorbit de Adam i Eva Dintre sutele de c r i, ast zi ne vom apleca umil-cronic re te asupra lucr rii a doi cercet tori arge eni, d-nii Ilie Stanciu i Tudor Diaconu. Primul volum al acestei lucr ri ambi ioase (Acte de identitate ale neamului românesc), intitulat ,,LIMBA VORBITA DE ADAM l EVA", va surprinde nu numai pe cei mai împ timi i cititori, dar sper m c i pe cercetatori i academrcieni. De ce? Pentru c , în primul rând, dl. George Pruteanu i-a facut o publicitate indirect excep ional , a a cum nu a mai avut nici o lucrare aparut dup anul 1989. Nu cunoa tem motivele, dar b nuindu-l moldovean din Moldova, care în limba Cazaniilor înseamna ,,Locul unde m-am nascut", a fost satisf cit de ideea avansat de autori ca trei sferturi din Dacia, adic carpii, sau dacii liberi, n-au fost niciodat cuceri i sau subjuga i spiritual. Uneori, rar, doar politico-administrativ i nici atunci întreaga Moldov . Ci doar felii, a chii i buc ele. Alteori, pân la jum tate... Ori, ce înseamn în fa a mileniilor un centru administrativ? Pu in, fa de Centrul Spiritual. Despre preocup rile i munca prof. Tudor Diaconu, am aflat cu mul i ani în urm , atunci când, enigmatic precum Sfinxul, acesta ne vorbea de un cod secret al ge ilor i despre o anumit re inere a unor academicieni. Revenind la ,,stilul" d-lui Tudor Diaconu, a zice f r team c nu în zadar se purta voit persiflant prin târg, chiar provocator, anulând orice încercare de dialog: ,,Pro tilor, pune i mâna pe carte! Dar degeaba pune i! L sa i-v i de scris, c i a a unii dintre voi n-au citit mai mult de dou -trei prostioare!" Ne place, nu ne place, a a este omul Tudor Diaconu, direct i nemilos, chiar i cu cei mai apropia i prieteni i admiratori. Pot s spun c este col os precum granitul i ascuns, viclean în me tesug, ca i inscrip iile ce-i dau mii de nop i de insomnie... (...) Ast zi când logica (pe care o caut i dl. George Pruteanu) folosit de autori, ne trimite la ,,permanen a codului get´, în legem de ce acad. Nicolae Teodorescu afirm c ,,la multe întreb ri (...), d un r spuns matematizat cartea de fa ´. Remarc m, oricum, avertismentul pus cu schepsis din Clement: ÄÎn lucrarea aceasta a mea de amintiri, adev rul e într-adevar sem nat ici i colo, f r o ordine stabilit , ca s scape celor care ciugulesc ca gai ele". Cu alte cuvinte, cei neini ia i au ansa enorm de a prinde cap tul unei verigi, îns dac le lipsesc celelalte podoabe, iragul nu poate fi ref cut cu moneda calpa... Foarte bine! (,,Curierul de Arge ", martie 1997)

Cu Tudor Diconu, Intre limba vorbit de Adam i Eva i Tratatul de medicin naturist A intrat în linie dreapt , spre tipar, o carte la care s-a lucrat 20 ani. Este vorba despre un autentic tratat de medicina naturist , al c rui autor nu este medic sau chimist, ci profesorul Tudor Diaconu, debutant în volum la 66 ani, prin controversata ,,Limba vorbita de Adam i Eva´, carte ce a fost intens mediatizat i despre care ziarul nostru a publicat i elogii i contesta ii. Ecourile ei nu sau stins, iar mul i adversari au devenit sus in torii de fond. Cum autorul prezint noua apari ie editorial drept carte a mileniului al III-lea, l-am abordat cu ,,distan a´ cuvenit nout ii. Reporter: De unde i cum a i început acest drum solitar? T. Diaconu: Din acela i reper: scrierea hieratic . Am vrut s aflu dac nu cumva CODUL UNIC al antichit ii era generalizat. i este. Deci, dac au încifrat totul, trebuia - volens-nolens acela i cod. E vorba despre acela i algoritm: scrierea unic a ge ilor. M-a pus pe gânduri am nuntul c , în timp ce noi murim aiurea, c i medicii, prela ii, cinul c lug resc, preo ii traiesc mai mult. De ce? Se zice c ei n-au griji...Dar boierii sau bancherii au? S-a zis c este vorba de credin . Dar, ce, trebuie s fii preot ca s crezi în Dumnezeu? Trebuie s fii g ina ca s vezi dac oul este proaspat? Ace tia tiu mai mult decât medicii! Trebuia aflat misterul get. Mari preo i i regi, faraoni, etc... Rep.: Cine a fost primul pacient? T.D.: Eu. Dup dou preinfarcte, eram terminat. Mi-am f cut i testamentul, iar medicamentele alopate m duceau spre Styx. Am aflat la timp planta i, dup câteva b i, iata-m din nou s n tos. Asta e! Rep.: În ce stadiu era boala? T.D.: Cred c final , pentru c mi s-a interzis fumatul, alcoolul, F.M.I.L! Rep.: Ce spuneau medicii? T.D.: M c inau, se uitau cu mil i m îndopau cu medicamente. Pe atunci îmi pierdusem vocea, ca El ân. De fapt, am fost internat de dou ori la Spitalul Jude ean i am avut noroc cu dl. dr. TETU, un om deosebit, un medic de excep ie. In faza spitaliz rii. Apoi, dup apte b i cu planta, au constatat VINDECAREA. Asta e tot. Rep.: i planta este un secret? T.D.: Nicidecum. Este salcia plâng toare - Salix alba. Planta am întâlnit-o în mitologie, la c l toriile în infern ale lui Orpheu, Aeneas, Dante (lecturi Änesemnificative´, cred unii...). Ea red for a vital , deci reface func iile importante ale sistemului cardio-vascular, bioritmul organismului uman. Un am nunt ar fi acela c , în condi iile actuale, folosirea plantelor este salutar , nu cost nimic, sunt la tot pasul i, cum starea bugetului de austeritate e o chestiune curent , va duce la îns n to irea popula iei. Mai ales, cei de vârsta a treia vor fi beneficiarii descoperirii mele. Ei nu doresc nimic altceva decât s poat s - i recapete s n tatea. Rep.: Cum se folose te? Ceaiuri, baie? T.D.: Numai baie. Nu putem ti ce doz trebuie de la individ la individ. Prin piele - prin care respir m - organismul ia cât are nevoie. Atât. Deci, se fierb ase smicele de salcie (vede i c numai una este cea bun , cea care face o Ägama´ - un vâsc al ei, Äm tura vr jitoarei´ din basmele române ti; iat sensul ÄDuminicii Fforiilor´, dup care urmeaz ...învierea!). Pentru c nu tiu reac iile pierderilor sau transform rilor prin fierbere, mai adaug ase smicele nefierte. Temperatura b ii nu va depa i pe cea a corpului. Dup circa 30 de minute, se iese din baie i, f r a folosi prosopul, se intr într-un halat în care se st tot 30 de minute, în stare de odihn . Omul este revigorat de plant . i totul este bine... Ba, fiind vorba i despre setea de via , putem spune c e apa vie din basmele noastre... Rep.: In afar de dv., s-a mai ref cut cineva total? T.D.: Vreo zece pân acum, numai c oamenii în general nu dau doi bani pe cei f r diplome de medic. Eu am tot respectul pentru cei minimum ase ani de studii, dar faptul c acela care ne trateaz MOARE de boala ,, tiut ´ de el m face sceptic. Rep.: V rog s prezenta i cartea în câteva fraze. Ce este nou?

T.D.: Totul, dedus din Cod. Nimic de la al ii, pe care, bineîn eles, i-am studiat. C r ile sunt la vederea oricui. Am decodificat toate plantele, arborii, etc. i am constatat rolul fiec ruia în acest ecosistem. Nu este bine s amestec m plantele în ceaiuri, c doar, doar o ie i ceva. Nu! Se anuleaz constituen ii analogici. Plantele nu ucid, dar în zadar o folose ti pe cea pentru ureche daca te doare ficatul, i invers. Se tie c primii medici au fost animalele, prin instinct. Nou ar fi c am aflat planta care reface PLASMA. C fiecare cancer are un leac anume. Ca energia solara este condensata în plante, i multe altele. (,Arge ul ", aprilie 1997) Profesorul Tudor Diaconu va spune: ,,Povestea alfabetului " Profesorul Tudor Diaconu public în anul 1996 Tn Editura ,,Omul Cre tin", cartea ,,Povestea alfabetului". Editura ,,Omul Cre tin" are ca manager pe George Tomu. Lucrarea a avut în calitate de consilier literar pe Marin Ioni , membru al ,,Uniunii Scriitorilor din România", cunoscut i ca prolific ziarist. Lectorul c r ii a fost Oana Toma. Autorul c r ii, profesor Tudor Diaconu, face parte din acea categorie a oamenilor de cultur persecuta i de regimul trecut i care nu aveau dreptul s publice. De aceea este posesorul unei bogate literaturi de sertar. C r ile sale se bazeaz pe o metoda proprie de cercetare tiin ific a istoriei limbii române, una dintre c r i fiind o poveste a alfabetului. Dup schimb rile petrecute în 1989 în ar , acumul rile sale interioare explodeaz în edituri, care îi permit s î i valorifice proprietatea intelectual în câteva c r i deja publicate. Men ionam aici i cele dou volume publicate din lucrarea sa ,,Limba vorbit de Adam i Eva", vol I, partea I i a II-a. Metoda sa de lucru are originalitate prin aceea c se documenteaz din izvoare vechi bazate pe m rturii discontinue, r zle e, din vremea dacilor, nedescifrate. Autorul i-a f cut un cod personal de descifrare care reprezint o proprietate intelectual a sa. Cele mai sus spuse se bazeaz pe cunoa terea lucr rilor prezentate de autor la mai multe sesiuni tiin ifice sau v zute în manuscris în ..laboratorul" sau. Am citit în pres sau în adrese c tre autor, opinii favorabile scrise de înalte personalit i biserice ti: Teoclist, Pl m deal , Pimen, Calinic, s.a. Nu trebuie neglijat faptui de a preciza în acest semnal de carte c literatura veche din România a fost sistematizat de primii istorici literari pe baz de documente existente în biserici, reluate în diverse edi ii. O lucrare absolut original Preocup ri similare lui Tudor Diaconu, anterioare sau în paralel de-a lungul celor 30 ani de cercet ri tiin ifice la fel de persecutate, au creat, în Romania, N. Miulescu, care a l sat, în manuscris, cartea ÄDacia - ara Zeilor´, refuzat de editori, astfel c în limba român nu s-a tip rit, i Alexandru Pele, care public dou lucrari de lingvistic , ÄPerenitatea elementelor daco-romane´ (În editura ,,Cele trei Cri uri ", mai multe episoade) i ÄEtnonimele românilor´, publicat în Editura Abraddaba, Oradea, 1996. Opinii despre lucr rile lui Tudor Diaconu au prezentat acad. Nicolae Teodorescu, pre edinte de onoare al ÄAsocia iei Oamenilor de tiin din România´ (al c rei membru vechi este i prof. Tudor Diaconu), prof.univ.dr.ing. Leon chescu P. Nicolae, prof. Cornel Constantinescu s.a.). Pornind de la faptul c nimeni nu tie originea alfabetului, autorul, printr-un sistem original în versuri, cu multe referin e la sistemul construc iei literelor i a rezultatelor cercet rilor istorice, prezint fiecare liter din alfabet, comparând-o cu numerotarea aferent . Din aceste motive are un caracter complet original. Drd. Chirita lonel Membru în Comitetul Roman de Istorie si Filozofia tiin ei, Academia Româna ± Bucure ti (ÄArge ul´, mai 1997)

Profesorul pite tean Tudor Diaconu sus ine ca Iisus s-a n scut la Stâni oara In aceast var aten ia întregii lumi a fost îndreptat asupra ultimei eclipse totale de Soare a mileniului. Zona Valcea a fost capitala mondial a acestui fenomen astronomic. De curând, profesorul pite tean Tudor Diaconu a vizitat Lotri orul, un superb areal montan de pe Valea Oltului El sustine ca a descoperit acolo, în zona vâlcean , un templu care dateaz de circa 7.500 ani. În opinia dumnealui, în preajma eclipsei, acest templu a fost reactivat de o forma de energie necunoscut . Templul se afla dincolo de Mân stirea Cozia, pe partea dreapt a Oltului. Dup câ iva kilometri, se ajunge pe un drum forestier, la o cascad de vreo 25 metri în l ime. Prin stânga ei, urc piepti o pant pietroas de 75-80 de grade, terminat pe creast . Urmeaz coborârea în tunelul prin care apa se pr v le te în cascad . Profesorul Diaconu este convins c în acest templu s-a întâmplat ceva extraordinar. ÄTemplul are cristale Gama care ac ioneaz la nivel mental de la 14 la 24 cicluri pe secund . Dup deplas rile obositoare pân aici, pe creast , m-am sim it extraordinar de bine imediat ce am intrat în templu. M-am ref cut pe loc! Câ iva alpini ti de treab au amenajat puncte de sprijin pe versant i eclipsa din 11 august a putut fi urm rita perfect de aici, de pe cupola templului, de numero i turi ti români i str ini". Cercet rile pe care le face de peste 35 ani l-au condus pe profesorul Diaconu la o concluzie uluitoare: exist o legatur clar între templu i faptul c aici a fost o zona de maxim vizibilitate a eclipsei. ,,O linie imaginar , ce d direc ia principal a fenomenului astral, porne te din Retezat, trece prin zona Troiei (Templul Gama de la Lotri or), prin adevaratul Nazaret (Stâni oara, continuându-se prin Tomis (Constan a), adevarata capital a geto-dacilor ". Profesorul pite tean sus ine c unele fragmente din Apocalipsa se refer la acest templu: ÄTemeliile zidului cet ii sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe. Întâia piatr de temelie este de jasp, a doua de safir, a treia de halcedon, a patra de smarald (...) La templul Gama, temelia este de smarald. Astfel spus, aceast zon poate fi numit , pe drept cuvânt, Noul Ierusalim. Toate enigmele s-au creat prin numerologia sacr . Nu e un secret c preo ii î i aloc nume cere ti. De aici toat confuzia. Dubletele create pentru a ascunde adev rul i-au indus în eroare pe istorici. Decodificând cuvântul Bethleem, se arat clar c este vorba despre Mân stirea Stâni oara, de lâng Cozia. În apropierea ei sunt dou pe teri: una cu chipul lui Iisus, iar cealalt cu chipul Sfântului Nicolae. Aceste m rturii exist i pot fi v zute la Stâni oara i la Templul Gama. Ca o concluzie, eu cred c Iisus s-a n scut aici. Am s aduc curând dovezi i mai clare!" Sorin Stoica (ÄCurierul zilei´. mai 1997) Concluziile profesorului Tudor Diaconu au f cut vâlv în lume O echip de canadieni vine la templul Gama de la Lotri or Zilele trecute, profesorul Tudor Diaconu a fost anun at telefonic despre o vizit inedit a unor canadieni interesati de Templul Gama de la Lotri or-Vâlcea, Cu pu in timp înaintea eclipsei de Soare din luna august, cunoscutul profesor a descoperit acest templu dincolo de Cozia, pe partea dreapt a Oltului, lâng o cascad de aprpximativ 25 de metri. Dup spusele profesorului Äacest templu are cristale gama care ac ioneaz la nivelul mental de la 14 cicluri pe secund la 21. La baza lui se afl smarald, piatra despre care se aminte te în Apocalipsa´. Convingerile d-lui Diaconu sunt acelea c aceste locuri sunt de fapt, m rturii c aici s-a n scut Iisus. Ideile sale au stârnit curiozitatea speciali tilor din ar i din str in tate, dup cum spuneam mai sus. De altfel, domnia sa este invitat la Arad i la Craiova s participe la niste edin e pe aceasta tem , invita ie f cut de speciali ti în parapshihologie. Cu echipa canadian va merge chiar la fa a locului, la Lotri or. M.Tudor (ÄCurierul zilei´ ± Pite ti, mai 1997)

Un scriitor arge ean a intrat în topul oamenilor de cultur pe 2001 Pentru anul 2001, AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUTE i UNIVERSITY CAMBRIDGE l-au nominalizat pe scriitorul pite tean Tudor Diaconu ca f când parte dintre cei mai importan i oameni de cultur din lume. De i a publicat doar 10 din cele 70 de c r i pe care le-a scris pân în prezent, lucr rile sale au fost mai mult apreciate în America decât la noi în ar . Volumul pe baza c ruia Diaconu a primit aceste aprecieri se intituleaz ,,Limba vorbit de Adam i Eva", o carte ce reprezint doar începutul p trunderii în tainele decodific rii cuvintelor. Despre scriitorul Tudor Diaconu v mai putem spune c pe 8 august a.c. împline te 71 ani, c s-a n scut în comuna B r ti de Vede (care vede), jude ul Olt i ca a absolvit coala primar i liceul particular, avându-l ca dasc l pe tat l s u. La vârsta de 15 ani era corespondent de pres pentru jude ul Olt, la ziarul România Liber , iar la 18 ani a devenit redactor la acela i ziar, ocupându-se de sec ia de art ,,ABC". Este absolvent al Facult ii de Limba Româna i Istorie ± Bucure ti, iar în anul 1956 s-a stabilit în Pite ti. A fost profesor la Liceul nr.2, coala general nr.4 si Liceul de Arta. În 1992 a renun at la catedra iar ast zi se ocup doar de scris i de îndatoririle ce-i revin ca secretar general titntific al Academiei Oamenilor de tiin , filiala Arge . Corina Iancu (ÄCurierul de Arge ´, mai 1997) Cel mai mare scriitor din lume tr ie te la Pite ti? În perioada 15-18 august, la Hotelul Ä Intercontinental" din Bucuresti s-au desf urat lucr rile celui de-al doilea Congres Interna ional de Dacologie ÄBurebista 2001´, urmat de o vizita la Sarmizegetusa. Un congres în care au participat, al turi de al i speciali ti de prestigiu în istoria veche a României i patru cercet tori arge eni; Tudor Diaconu, secretar general al Acadamiei Oamenilor de tiin , Filiala Arge , Octavian Bretan, Ion Horobeanu i prof.univ.dr.ing. Nicolae Leon chescu. Profesorul pite tean Tudor Diaconu s-a remarcat, în a doua zi a lucr rilor congresului, prin comunicarea tiintific ,,Decodificarea scrierii getice". O comunicare primit cu vii aplauze i urale de asisten , lucru rar întâlnit pe la congrese. Dup cum se tie, prof. Tudor Diaconu a publicat (deocamdat ) dou volume din ÄLimba vorbit de Adam i Eva´, al turi de câteva romane i c r i de versuri, dar opera sa, aflat în manuscris, este deosebit de vast (peste 70 de volume). De pild , are în manuscris o enciclopedie a leacurilor române ti, Tudor Diaconu sus inând c a (re)descoperit nu numai leacul la cancer, dar i la SIDA. O descoperire care sper s -i aduc Premiul Nobel pentru medicin , de i, ne-a declarat, descoperirea ÄLimbii vorbite de Adam i Eva´ este epocal ! De altfel, chiar dac în ar nu prea e luat în seam (cu excep ia unor înitia i), opera lui Tudor Diaconu intereseaz peste hotare, dovad i prezen a sa iminent într-un dic ionar al celor mai importante personalit i de pe glob! Deh, nimeni nu e profet în satul lui... A tept m i noi cu interes alte provoc ri sosite din partea prof. Tudor Diaconu, el care recent a s rb torit apte decenii de via . Dac Lucian Blaga, Nichita St nescu i Marin Sorescu au ratat Nobelul, dac Mircea C rt rescu nu a reu it s -i conving pe suedezi, poate c Tudor Diaconu cu leacurile i cu limbile vorbite de Adam i Eva sau de ge i, va reu i s aduc Nobelul la Pite ti(J.D.). (ÄCurierul de Arge ´, mai 1997) Tudor Diaconu Limba vorbit de Adam i Eva Cu ani în urm , un autor, (Gabriel Gheorghe) a propus editurii în care lucram o culegere comparat de proverbe române ti. Faptul de a fi comparat cu proverbele latine, italiene, franceze, spaniole, portugheze i de a fi încercat s demonstreze prioritatea în timp i nuan area proverbelor române ti i de a fi comb tut unele erori perpetuate cu privire la originea ,,de împrumut" a multora dintre proverbele noastre a f cut ca manuscrisul respectiv s fie privit cu o exagerat rezerv . Cinci sau chiar ase referate de specialitate au fost cerute înainte de publicare. (E vorba de lucrarea ,,Proverbele române ti i proverbele lumii romanice´, ulterior distins cu Premiul Academiei).

Am avut surpriza de a mi se oferi recent spre lectur o lucrare de o îndrazneal asem n toare. Autorii, membri ai Asocia iei Oamenilor de tiin din Romania, în baza unei cople itoare i complexe document ri la surse istorice, arheologice, literare, lingvtstice, mitologice etc., au realizat o surprinz toare i captivant pledoarie pentru confruntarea unor vechi teze lingvistice cu noile descoperiri arheologice. Autorii merg mult mai departe, propunand noi ipoteze menite a înl tura vechile teze privind formarea limbii române i locul civiliza iei geto-dacice în contextul istoric al form rii popoarelor indo-europene. Recurgand la argumente surprinz toare, inclusiv la scrierile vedice, la compararea vocabularului unor limbi de origine latin , romanice, celtice, germanice etc. cu fondul de cuvinte române ti, autorii î i propun s demonstreze c în teritoriul istro-carpaticpontic a fost un leag n al civiliza iei vechi i c str mo ii no tri au avut o scriere i o limb puternic , din care au iradiat influen e spre exterior. Se sustine, între altele. c Ächeia de dezlegare a limbii vedice este limba popular veche a neamului românesc´ (p.37), c leag nul arianismului vedic este Dacia (p.39), c Ätoponimia some an oglinde te lumea zeit tilor vedice de cult lunar´. Aducând argumente în sprijinul tezei permanen ei codului getic cu privire la originea limbii i civiliza iei daco-getice, autorii recurg la noi interpretari ale unor afirma ii biblice i mitologice, dezv luind unele mari enigme, reconstituind noi am nunte despre regii ge i: Ene Basarab, Dromikete, Ioan I (Burebista) i dinastia Decebalilor. De i unele ipostaze i concluzii formulate par riscante, dac ne raport m la istoria veche a a cum ne fusese prezentat , cred c se cuvine ca o asemenea interpretare s fie cunoscut , analizat cu rigurozitate de cat e speciali ti i r oameni de cultur al c ror spirit nu este subjugat dogmelor. Cu atât mai mult cu cât multi autori de prestigiu din str inat te i multe izvoare vechi, precum i unele recente descoperiri (t bli ele de la T rt ria) confirm cel mai adesea firul acestor ipoteze. C ci nu este exclus ca în cultura noastr s fi fost inoculate în timp erori grave care s ne afecteze memoria propriului trecut. Sau mai dovedit asemenea cazuri. În elept este s lu m not i s ajut m la clarificarea istoriei noastre, înl turând erorile i apropiindu-ne de certitudini. Autorii sper c nout ile aduse vor putea fi întregite i Ävor mobiliza for e neb nuite în cercetarea lingvistic ´. Cu atât mai mult cu cât s-a constat c Äschematismul i scleroza istoriei este i mai evident dup încheierea r zboiului rece. Manualele laud ceea ce huleau înainte... Întreaga istorie trebuie studiat din nou "(p 157). Gheorghe Marin (ÄUniversul c r ii", nr.11-12/2000) Capitolul II DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIALI ± ROMÂNII Totu i, unde ar trebui s -i plas m pe Daco-români? Ungurii, sârbii, bulgarii i grecii sunt de acord c ei n-au ce c uta, cu nici un pre , nici în Transilvania, nici în Serbia, nici în Bulgaria, nici în Macedonia sau în Pind. Ei n-au c zut totu i din cer i n-au venit nici din fundul iadului. Aceast UNANIMITATE ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR incit , prin urmare, la adoptarea tezei cu privire la d inuirea daco-romanilor în nordul Dun rii Ferdinand Lot (Observa ii asupra c r ii lui G. Br tianu ± ÄO enigm i un miracol istoric: Poporul Roman´ (15augusl 1943) Misterul get A mai trecut o jum tate de veac i problemele ETNO GENEZEI neamului nostru românesc sunt acelea i. Ne propunem s aducem în lumin repere istorice mai pu in cunoscute sau comentate. care ofer o nou perspectiv în cunoa terea adev ratului trecut al stramo ilor no tri, pe de o parte, iar pe de alta, s regândim limba româneasc în structura sa intim , prin ipoteza getic . A a cum vom vedea, ge ii au fost ap r in tori castei IO, regi i mari preo i ai întregii antichit i, misterul get constituind cheia de bolt a cunoa terii adev rului. Ei au CODIFICAT limba primar adamic , sintetizând întreaga tiin a trecutului. Izvoarele scrise, pe care le

prezent m ne vor da posibilitatea de a regândi trecutul Omenirii, în general, i al neamului nostru, în special. Prin decodificarea scrierii hieratice vom afla originea alfabetului, ca i primul scris din lume... Pentru aceasta, va trebui s accept m o solu ie matematizat , sisific i vom observa cu bucurie c izvoarele istorice în uz se completeaz fericit cu cele ..pierdute" i mai ales amanuntul c , de fapt, au fost ÎNCIFRATE, în ,,pierduta" limb a dacilor, adic în buna limb româneasc . Falsificarea istoriei nu se poate face decât prin falsif icarea limbii. Iat , deci, cateva repere care au stat la baza elaborarii ipotezei genetice, pe care le vom regândi ,,sine ira et studio". In Dacia - cel mai vechi popor al Terrei ÄAm f cut multe experien e în via a mea ca s aflu care a fost cel mai vechi popor de pe p mânt i ce limb vorbea acel popor, în fine, am ajuns la convingerea c limba cea mai veche a fost a FRIGIENILOR, adic a PELASGILOR, si prin urmare este poporul cel mai vechi". Faraonul PSAMETIC, 700 î.e.n. cf. HERODOT, cartea II * Deci: frigienii sau Divinii Pelasgi, cum îi numeau grecii, f r îns a-i preciza la origine. N. Densu ianu în ÄDacia Preistoric ´ îi prezint pe larg, iar patria de origine este DACIA. Interesant. * ÄColhii i Dacii m cunosc, ei vorbesc o limb barbar , de idiom LATINA". (HORATIU ±ÄOdele´. 1,20) * Deci, limba dacilor era de idiom latin . Foarte important de re inut, mai ales c latinitatea limbii noastre, EVIDENT oricui, este anterioar r zboaielor cu romanii... - Hora iu (65 - 8 î.e.n.). De ce oare deranjeaz atât latinitatea limbii noastre ante-roman ? * ÄGrecii ne numesc i pe noi romanii, barbari´. (Pliniu cel B trân ± ÄIstoria natural ´) Pliniu cel B trân a tr it între anii 23-79 e.n. Prin greci, el denumea, bineîn eles, pe scriitorii de greac veche... * ÄLimba prisca, adica limba b trâna, a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei vechi ai Italiei, în timpul lui Ianus.´ (PAUSANIAS ± ÄIstoria Greciei´) Pausanias tr it în sec. II e.n. Limba prisc era limba cea mai veche latin , dup Isidor, limba triburilor pastorale, p strat în carminele saliare, cu mult înainte de fundarea Romei. * ,,S-a dat numele de Scyt întregii mase latine, ca nume geografic´. (STRABO ± ÄGeografia´) N scut în 58 î.e.n. , Strabo d o precizarea foarte important pentru a descifra campania din 514 î.e.n. a lui DARIUS împotriva ,,sci ilor´! * ,,Grecii numesc limba latin - limba pe care o vorbesc sci ii ". Papa NICOLAE I, c tre MIHAI al III-lea al Bizan ului (865 e.n.) Iat o repetetare autorizat a str vechimii latine a limbii. Cicero vorbea... lingua româneasc ,,Limba român are mai mult latinitate decât cea italian ´. CAVASIUS - De Administratione Regni Transylvaniae A a este, dar atunci cum ne-am romanizat limba fiind elementul esen ial? Nu cumva toat teoria noastr este iluzorie? Poezie? Nu cumva romani tii ignor cu bun tiin aceast realitate? * În Italia, în Spania, în Galia, poporul se slujea de un idiom de forma ie mai veche sub numele de lingua româneasc , ca pe timpul lui Cicero". LECLERC - Moldo-Valahia, Paris, 1866 Aceasta nu putea fi decât limba veche româneasc , din care s-au desprins limbile neolatine numite... din prolatin , deci...

* ,,În slavon se g sesc multe cuvinte române ti, mai ales în cea bisericeasc ´ COURTENAY BAUDOIN-1900 Exact invers de cum sus in slavi tii no tri în dic ionare! * ÄOriginea neamului românesc trebuie c utat la traci cu mii de ani înaintea altor popoare i aceasta ne d dreptul de a ne considera noi, românii, ca adev ra ii mo tenitori ai acestor locuri ". NICOLAE IORGA * ÄGe ii i Sarma ii apar ca popoare înrudite i vorbesc aceea i limb barbar latin ´. OVIDIU - Tristele, II, 188-189 Ca i Hora iu, care spunea acelasi lucru despre Daci, poetul exilat la Tomis precizeaz latinitatea ante-roman a limbii ge ilor! * ÄGelonii, dup o tradi ie veche a grecilor erau din aceea i familie cu Agatâr ii, de la râul MARIS´(Mure ). HERODOT, I, IV, 10 * ÄMacedonenii erau de asemenea un popor pelasg´. JUSTINI, lib. VII,1 * ,,O limb barbar latin se vorbea i în provinciile ILLYRICULUI înc înainte de cucerirea romanilor. Sub numnele de Illyria se în elegeau, în timpurile mai vechi, toate inuturile spre apus de Tessalia i Macedonia, pân la mare i pân la Istria, iar în timpul Imperiului, f ceau parte din Iliric: Noricul, Panonia, Dalma ia, Moesia i CELE DOUA DACII de peste Dun re". SEXTUS RUFUS ± ÄBreviarium´ C. VIII cf. Bocking Not, Dign. II,6 Mai precis decât atâta nu se poate: deci, limba barbar latin str veche se vorbea pe un spa iu vast, inclusiv DACIA. * ÄZalmoxe, filosoful i legtuitorul cel mare al ge ilor a fost, dup tradi iile grece ti, unul i acela i cu Saturn´. MNASEAS - Frag.Hist. Gr. III, 153 ,,Civiliza ia i Istoria au început în România" ÄSuveranitatea lui SATURN se extindea i asupra germanilor. În cantecele lor istorice, dup cum scrie Tacit, germanii celebrau pe TUISTO, Deus Terra editus (URAN) i pe fiul sau MANNUS (Saturn). Francii, cum scrie Gregoriu de Tours, adorau pe Saturn, ca i Saxonii, Galii, Egiptenii, Fenicienii, iar Marea Nordului era marea lui Saturn´. N. DENSU IANU ± ÄDacia Preistoric " * ÄCapete clasice care pot fi luate ca model pentru camee; capetele acestea au în untru ceva ce preve teste înf i area lor de dinafar . În adev r, nic ieri nu vei putea gasi o putere de în elegere mai rapid , o minte mai deschis , un spirit mai ager, însotit de ml dierile purt rii, a a cum o afli la cel din urma român. Acest popor unit (scrie înainte de Unirea Principatelor - nn.) i ridicat prin instruc ie ar fi apt s se g seasc în fruntea culturii spirituale a Umanit ii i, ca o completare, limba sa este atât de armonioas i bogat , c s-ar potrivi celui mai cult popor de pe P mânt. (...) Poporul român ar fi indicat s stea în fruntea civiliza iei spirituale a omenirii, iar limba poporului roman s-ar potrivi celui mai cult popor de pe P mânt ". ALFRED HOFFMANN ± ÄIstoria P mântului´, Paris, 1820, p.3075

* ÄCiviliza ia i istoria au început acolo unde locuie te azi neamul românesc´. W. SCHILLER, arheolog american * ÄDup cucerirea ILIONULUI, câ iva troieni, fugind de Ahei, au venit cu cor biile în Sicilia i, a ezandu-se cu locuin ele în vecin tatea Sicanilor, au fost numi i împreun cu ei ELYMI (În Vechiul Testament, îngerii erau numi i ELOHYMI (H nu se citea)...); cet ile lor erau ERYX i EGESTA. Împreun cu ei au venit i câ iva Foceeni, împin i de furtuna de la TROIA´. TUCIDIDE, Vl,3 * ÄPELASCA e mama Latinei i a greac i´. NIEHBUR ± ÄIstoria romanilor´. * ÄPatria originar a INDOEUROPENILOR sunt teritoriile Carpato-Danubiano-Pontice (DACIA MARE)´ Cf. E. de MICHELIS, O.SCHRADER, H.SCHMIDT, H.HENCHEN, G.DEVOTO, G:WILKIE, W.SCHILLER * ÄPe t bli ele de la T rt ria, scrisul apare în Dacia cu mult înainte de Sumer". R. SCHILLER - Reader's Digest, 7/1975 * ÄT bli ele de la T rt ria sunt mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene... Aceasta ar însemna, pur i simplu, c scrierea sub forma pictogramelor a ap rut în sud-estul european i nu în Mesopotamia, cum se credea pân acum. Dac în cele trei cazuri (T rt ria-Garanovo-Gracianita) este vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinz toare: avem de-a face cu CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME. Concluzia aceasta vine în întâmpinarea p rerii exprimate de arheologul britanic, profesorul Colin Renfrew, care a executat recent s p turi în localitatea bulgar Sitagroi i care a afirmat ca în sud-estul Europe a existat în vechime o zon cu civiliza ie înaintat ´. Acad. VLADIMIR I. GEORGIEV ± Sofia * ÄNea teptata descoperire a fost scoas la iveala în Transilvania, în mica a ezare româneasc T rt ria... Dar pe arheologi îi a tepta mai departe o surpriza: tabli ele g site s-au dovedit a fi cu 1.000 ani mai vechi decât cele sumeriene. R mânea sa se vad în ce mod, aproape cu 7.000 ani în urm , departe de hotarele mult-sl vitetor civiliza ii antice orientate, unde nimeni nu se a tepta, s-a ivit cea mai veche (pan în ziua de azi) SCRIERE A OMENIRII´. V. TITOV - arheolog rus * ÄTracii alc tuiser în epoca micenian una i aceea i str lucit civilizatie, cu grecii de o parte i frigienii de alta´. VASILE PÂRVAN ± ÄGetica´, p.130 Limba moldav = dacic - ,,muma celei latine ti" ÄLingvistica a descoperit, în secolul trecut, c în limba greac sunt cuvinte negrece ti, iar în limba român sunt cuvinte nelatine. (...) M refer la ge i i la prestigiul deosebit de care ei se bucurau în antichitate i în Evul Mediu. Fapt paradoxal: românii, urma i direc i ai geto-dacilor, nu tiau c , în baza unei vechi tradi ii, spaniolii îi numarau pe ge i printre stramo ii lor i c , în anumite izvoare, Danemarca se numea Dacia. Alt fapt paradoxal, analog cu primul, const în aceea c cronicarii spanioli nu tiu nimic despre cucerirea Daciei de catre Traian, împ ratul de origine hispanic ´. IOSIF CONSTANTIN DR GAN -ÄNoi Tracii´, nr.182/1987

ÄIar DACHII, prea marea lor limba deosebit având, cum o l sar i cum o lep dar a a a de tot i luar a romanilor, aceasta nu se poate socoti, nici crede´. Stolnicul CONSTANTIN CANTACUZINO, citat în ,,Origines et accessus Transylvanianum´, Lyon, 1667, de LorenzTopeltin * ÄC ci mai curând se crede c aceste noroade au luat numele de Vlah de la Moldoveni, carele erau mult mai învecinate, dându-l Italienilor, decât de la Italieni pentru a-l da Moldovenilor. Iata o tabel : române te italian latin încep comincio incipio alb bianco albus cetate citta civitas domn signore dominus mas tavolo mensa vorb parola verbum cap, east testa caput- is vânat coccio venatio ...De altminteri, trebuie s observ m c sunt în limba moldav unele cuvinte ce nu sunt cunoscute în limba latin , nici în alte dialecte ate popoarelor vecine, i care, prin urmare, poate au r mas din limba veche dacic ´. DIMITRIE CANTEMIR ± ÄDescriptio Moldaviae´, III * ÄDe aceea, mac r c ne-am deprins a zice c limba român e fiica limbii latine ti, adec ceei corecte, totu i, dac vom vrea a gr i oblu, LIMBA ROMÂNEASC E MUMA LIMBII ceii latine ti´. PETRU MAIOR - Istoria pentru începuturile Românilor în Dacia´, Pesta, 1812, pag.316 * ÄAcestea nu sunt porunci omene ti, Domnul meu, ci porunci ale limbei, care strig : Domnilor vede im , c in verbii mei sunt mai regulat decât toate limbile, nu m schimb, o idee o ar t cu acelea i litere; ce m sugruma i, ce m face i anevoie de in eles i anormal ?´ ION HELIADE RADULE8CU - ÄCurierul de ambe sexe´, Buc., 1812, pag.33 * ÄL tineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc ast zi, s-ar putea zice c este mai pu in în firea celei dintâi i, dac nu m-a teme s dau o înf i are paradoxal unei observa ii juste, a zice c ea este cea mai nou din toate, sau cel pu in este aceea în ale c rei p r i se g sesc mai pu ine urme din graiul popoarelor din care s-a n scut. Limba l tineasca se trage într-adev r din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales cea moldoveneasca sunt însu i acest grai´. D'H AUTERIVE - ,,Memoriu asupra vechii i actualei st ri a Moldovei´, Ed. Academiei, 1902, p. 255-257 * ,,Un vârtej de înd r tnicie a tot buim cit min ile noastre întru a ne socoti romani cura i, puind în alte temeiuri i acela cum c to ii dacii ar fi pierit pân la cel din urm sub sabia lui Traian". B.P.HA DEU - ,,Pierit-au Dacii?´ * ,,Cu cât cercet rile etimologice progreseaz la noi, cu atât ne convingem mai mult de dou lucruri. Mai întai c elementele latine pân acum, i al doilea c , în cazuri când cuvinte române ti se potrivesc cu în eles i form cu cuvinte ale popoarelor împrejmuitoare, la ele obscure etimologiceste, noi am fost mai ales cei care le-am dat, decât cei care le-am primit´. SEXTIL PUSCARIU - .Istoria limbii", p.667

Civilizatiile greac i romana - create de... ,,barbari´ ! ÄLiteratura greac începe printr-o capodoper de neîn eles - epopeea homeric . Apari ia unui geniu neprecedat de nimic, pare greu de admis´. JEAN DEFRADAS ± ÄLiteratura Elina´, Paris, p.17 * ÄPrintre alte miracole care au f urit gloria Romei, uime te mai ales cel datorit c ruia limba ranilor latini a ajuns abia în câteva secole s devin unul dintre instrumentele de gândire cele mai eficace i cele mai durabile, pe care le-a cunoscut Omenirea´. PIERRE GRIMAL ± ÄCiviliza ia roman ´, 1973, Buc., pag.207 * ÄLimbile romanice, astfel cum ne apar în monumentele scrise din evul de mijloc, nu deriv din cea latin nici pe calea filia iunii, nici pe calea corup iunii, ci ele ni se prezint numai ca o rede teptare a dialectelor vulgare, ce serveau înc înainte de ce limba latin ajunsese a se constitui într-o limb nobil . Aceste dialecte vulgare au r mas obscure în tot timpul cât limba latin a fost întrebuin at în scris i ca limb de instruc iune în coli. Îndat ce coalele au început i limba nobil sa pierdut în mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pân acum nu se puteau mi ca, fur gata s ia locul limbii latine, i din momentele acestea începe o nou civiliza ie în lumea roman ´. PIRONE DIN UDINE, citat în ÄDacia Preistoric ´, p.721-722 * ÄDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine s se re ina dou lucruri: no iunea de romanitate a fost o no iune esential politic , iar romanii nu i-au propus nicicând o asimilare violent a popula iilor supuse, i nu au încercat nicicând s - i impun limba lor´. CARLO TAGLIAVINI ± ÄOriginea limbilor neo-latine´. * ÄLimba româneasc este din cele cu dreapt m sur : ea nu are consoane prea moi, nici prea aspre, nici prea lungi sau prea scurte, mai toate sunetele sunt medii i foarte curate". ÄCelor ce vor o purificare absolut a limbii, le vom r spunde c acele vorbe pe care ei vor s le alunge sunt a a de concrete, a a încrescute în es tura limbii române, încât trebuia s rupi es tura toat ca s le sco i, i cum c toat limba se de ir alungând vorbe de o iluzorie origine slav ´. M. EMINESCU ± ÄCugetari´, p.354 * ÄBiserica a creat limba literar , a sfin it-o i a ridicat-o la rangul unei limbi HIERATICE i de stat´. M. EMINESCU ± ÄTimpul´, 10.10.1881 * ÄTot p mântut avea o SINGUR LIMB i acelea i cuvinte". GENEZA, II, 1-9 * ÄBarbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci i descoperitorii tehnicii, tiin ei i artei... Trebuie s merg mai departe acum i s ar t l murit c filosofia greac a furat din filosofia bar-bar ... Pentru ce trebuie s mai spun c cei mai mul i dintre ei au fost de neam barbar i i-au f cut ucenicia între barbari... Pe Platon îl g sim c laud pe fa totdeauna pe barbari i- i aminte te c atat el, cât i Pitagora au înv at cele mai multe i mai frumoase înv aturi tr ind printre barbari". CLEMENT ALEXANDRINUL - ,,Stromatele´, p.54,361,49sq, Ed.Buc..1982 Marea Tain - Israel în Istorie ÄÎn sfâr it o alt greutate de interpretare cu aceasta metod a unor c r i din Scriptur const în aceea ca NU LE AVEM I IN LIMBA ÎN CARE AU FOST SCRISE ÎNTÂIA OAR ... Apoi limba e p strat i de popor, nu numai de înv a i, pe când în elesul i textele le p streaz numai înv a ii i tocmai de aceea putem s concepem u or c ace tia au putut s schimbe i s falsifice în etesul textelor vreunei c r i foarte rare, pe care o aveau în st pânirea lor´. BENEDICT SPINOZA- ÄTratat Teologico-Politic´, cap.VII

* ÄSunt limbi care au 24 pan la 44 sunete i nu se pot folosi de mai pu ine elemente pentru perfec iunea pronun rii lor. La acestea se mai adauga reciproca transmutare a literelor de care se servesc deci, nu ca eufonie (...) Totu i, l sând la o parte toate acestea, ca fiind mai pu in necesare, CINCI sunt cele ce se numesc VOCALE, iar celelalte se numesc MUTE sau SEMIMUTE. Care va fi gramaticul cel mai priceput în a ezarea literelor, care, pe lang acele cinci vocale s a eze tot atâtea litere mute, adic , lang A,E,I,0,U, s adaoge B,C,D, etc. i s arate câte cuvinte se pot compune cu acele ZECE LITERE? Dac va reusi, voi fi nevoit s cred, f r s mai fie nevoie de alt martor, c toate limbile au fost inventate de mintea omeneasc , a a cum spun tradi iile p gâne. Dac nu, s cread el în adev rul c vorbele din care se compun toate limbile i se exprim prin cele 24 pâna la 44 elemente au fost prin rev rsare d ruite de Dumnezeu, în mod mistic i supranatural. De aici, rezult clar c dac mintea omului nu poate afla câte cuvinte se pot compune din barim zece litere, este conform cu adev rul, cu atat mai pu in va afla câte se pot compune din 24 sau 44 de litere´. DIMITRIE CANTEMIR ± ÄMetafisica´, Ed.Buc., 1928, p.186-187 * ,,Daca exist ignoran i care nu înteleg limbajul alegoric, al lui Homer, care nu au putut p trunde arcadele în elepciunii (...) ace tia s se dea în l turi din drumul nostru, dar noi, care ne-am sacrificat cu abla iunile sacre, s mergem înainte, luând cele dou poeme (Iliada i Odyseea) drept ghid pe urmele sfântului adev r ". HERACLIT RETORUL (sec. I T.e.n.). Cf. F: Buffiere - ,,Les Mythes d'Homer et la pensee grecque´, Paris, 1973, pag.68 * ÄÎn fiecare cuvânt al Scripturii ar sta ascuns o tain suprem , care este sufletul cuvântului, i alte taine mai pu in profunde, ce sunt vestmântul primei taine. Omul profan nu vede în fiecare cuvânt decât corpul, adic sensul literal. Dimpotriv , oamenii clarv z tori v d în fiecare cuvânt anvelopa, care învaluie sufletul, i, prin aceast anvelop , ei întrevad sufletul´. SEHER HA-ZOKAR - ,,Cartea splendorii ".Paris, 1925, p,23 * ÄExist trei lucruri ascunse: Dumnezeu în lumea transcendent , Israel în istorie, Legea în domeniul gândirii ". Ib. ZOHAR, 73 b.III Secretul ge ilor - obsesia anticilor ÄTradi ia esoteric sus ine c pomul binelui i al r ului era o vi . Pâinea este simbolul intelectului, iar vinul simbol al iubirii, de aceea Melhisedec apare înaintea lui Avraam cu pâine i vin, ceea ce va fi una din motiv rile Cinei lui Hristos (Pa, 14,18)... Veniamin g se te, în sacul s u de grâu, paharul lui Iosif. Iisus a spus: «Trupul meu este o hran i sângele meu este o b utur . Manca i trupul meu i be i sângele meu i ve i avea via ». Vulgul n-a în eles nimic. Iisus a ad ugat: «Carnea nu folose te la nimic. Cuvintele pe care vi le spun eu sunt duh i via » (Ioan, 6, 53-63). A fi în eul t u adev rat înseamn a mânca Trupul Lui. A tr i în cele materiale, înseamn a bea sângele Lui. El d ruia nunta ilor vinul cel nou: NOUA TAINA A EVANGHELIEI. Vinul e f cut din ap - simbol al materiei în toate religiile. A transforma ap în vin însemna a întrebuin a materia în folosul spiritului. Transformarea apei în vin este posibil numai Celui care POATE UMBLA DEASUPRA APEI i a valurilor ei (Matei, 14, 22-32). El nu mai e supus contradic iilor. Ucenicii, de i au o corabie (sistemul legii vechi sau orice alt sistem filosofic) se tem de furtun . Toate sistemele sunt distruse de furtun . Când intra Iisus în corabie, furtuna înceteaz . Dup o alt povestire, furtuna înceteaz când Iisus se treze te. Acela i sens are i omorarea Leului de c tre Samson sau Hercule. (...) Ce este Edenul? El este în elepciunea suprem , e Punctul Central «Iod», r spunse Zoharul.´ SF. MAXIM M RTURISITORUL

* ÄNu s-a scris înc adevarat istorie a ge ilor, istoria mitului getic, mult mai mare i mai semnificativ decât cea a faptelor concrete, pe care le numim istorice. Faptul concret se consum , nu serve te decât pentru o povestire. Mitul e prezent i, chiar dac ia forme neb nuite i obisnuie te s se ascund , adevarul lui e prezent i se proiecteaz asupra viitorului. Ideea getic e unul din miturile cele mai obsedante i mai puternice din imagina ia anticilor... O alt profe ie, între altele ale lui Seneca, avea s a se împlineasc nu prin apele Dun rii, ci prin violen a gotilor, care lucrau straniu cu numele ge ilor, cu istoria acestora, preschimbat în propria lor istorie, i cu zeul ZAMOLXE, - nu cu zeul Walhalei - avea s r stoarne toat lumea antic i s ajung în vârtej pân în Spania... Secretul ge ilor era, înca din vremea lui Seneca, impenetrabil... Acest mod de a se ascunde în nume, de a desemna lucrurile printr-o apela ie dubl sau multipl (chiar uneori cuvintele sunt grece ti sau române, pentru c numele adev rate r mâneau necunoscute este o alt form a ermetismului dacic: Zamoloxis - Gebeleizis; Danubiusister; Carpathus - Caucasus; Decebalus - Diurpaneus; Daci-Davi-Dai-Getae ( i variante Massagetae, Thyragetae,.. .etc.). Tot ce apartine acestei ri i cunoa tem prin izvoare literare antice trebuie supus unei critici foarte severe, pentru a putea separa cele dou planuri ale lumii daco-getice, insuficient observate chiar i de istoricii cei mai scrupulo i: planul real al cunoa terii directe i... De la mit nu mai e decât un pas pân la utpie. Iar aceasta este marea crea ie c reia i-a dat na tere geniul dacilor: utopia ge ilor de ei inspirat . R d cinile acestei utopii le g sim în Homer, acolo unde poetul vorbe te despre traci i amazoane; origini mai precise afl m în Herodot... Un singur nume nu se întâlne te în Cronica regelui Alfonso, unde e vorba de Dacia i de istoria ei: cel al lui Traian...Neverosimila sc pare din vedere, care nu e lipsit de în eles, ci umbr a istoriei..." ALEXANDRU BUSUIOCEANU - ,,Utopia getic " * ÄCine î i ap r ara, chiar când îl a teapt ura, moartea, pedeapsa, acela trebuie socotit c -i într-adev r un OM". CICERO ± ÄPro Milone´, 82 Capitolul III IGNORAN A ACADEMIC ANTIROMÂNEASC Deznationalizare prin slavizare Studen ia mea de la Cluj m-a convins c nu avem decât b nuieli etimologice, i nicidecum o tiin a limbii noastre. Ca student la sec ia slavistic a Universit ii am observat c tot ce aflasem de la cursurile de drept i filologie bucure tean , ori coala de literatur erau false, noii mei dasc li fiind promotorii ideilor din opera lui Stalin, Marr, etc. dar baza i pe cel care scria istoria limbii noastre - Al. Rosetti, completat de Al. Graur i Iorgu lordan (To i de origine iudaic ). La Bucure ti, încercasem zadarnic s aflu ce anume determin lupta intestin din lingvistic i implica iile ei. Abia urm rind în timp ideile noi i vechi am observat c ei continuau cu elan pe CIHAC, chit c Ha deu îi dase o replica zdrobitoare, uitat de to i. Dar l sa i de o parte mai erau Cantemir, Eminescu, Odobescu, N. Densu ianu, care ap raser limba de impurit ile vecinilor. i mai to i erau venetici. De fapt, se sus inea c , din 5.765 de cuvinte, 2.361 erau slave, deci 2/5, i 1/5 latine, adic 1.165 cuvinte. Nu voi spune decât c mentor era acad. Petrovici. Ce-i deranja mai mult pe respectivii? Lalinitatea ante-romana a limbii noastre! Deci, ei urmau s ,,probeze" prioritatea slavilor, bulgarilor, ungurilor, etc, într-o ar pustie, unde ..românii apar abia în sec. XIII´... P strez de atunci o carte numit ÄInfluen a limbilor slave meridionale asupra limbii române (sec. VI-XII)´, Ed. Acad. R.P.R. i un zâmbet amar te cuprinde cu fiecare pagin . Atunci rusofonii, acum anglofonii! Ciudat. Este o glum mai veche despre Bernard Shaw care scrisese despre o carte c e rea, iar autorul nu merita nici palme... Sentin a judec torului califica ofens i-i cerea lui Shaw s - i

retrag cuvintele... Shaw a trebuit s - i cear scuze public, deci s-a dus i i-a rectificat p rerile, dar, în loc de scuze, l-a p lmuit pe preopinent, spunând: ÄAm gre it: merit palme!´... ,,De la Rîm ne tragem" S lu m câteva etimologii gre ite, s le corect m m car acum: 1. ILFOV. Zic slavi tii sustinu i de Rosetti c vine din bulgarul elke (elke = arin) (Ist. Limbii, vol III, p. 85, ed.1964). Aici este o dubl gre eal : mai întâi c termenul Elkov nici nu mai este în uzul respectivei limbi bulgare i trebuie aflat în greaca veche, în termenii elos = loc ml tinos i Elikoe, numele unui soi de salcie, numit în române te ,,z log"... Deci, termenul bulgar a rezultat din combinarea celor dou cuvinte, devenind astfel bulgarul Elka = arin. Numai c e un cuvant paleoeuropean, pe care îl regasim în germanul Alnus, Erie (das), în rusul Olcha, etc. Dar i în grecul fobos, fovos = p dure i spaim , deci Ile-fobos = padure inspaimantatoare, ca i Vlosiros = teribil, feroce, însp imânt tor. Un text clasic latin spune acela i lucru despre legiuni romane însp imântate de padurea Ilfovului. Dar cele dou monosilabe: Ile+fov arat c e un str vechi cuvânt românesc, aici fiind codrii Vl siei. De fapt, e vorba de limba adamic din ara Havila/Vlahia, cum este denumit în Biblie ara Raiului p mântesc. 2. RÎMNIC. Chit c ÄDe la Rîm ne tragem´, cum zice Cronicarul, deci R=soare, i-început, m=matrice, pentru ca la noi literele sunt concepte definite, nu Äcuvinte´ ca în toate celelalte. Iat c Rosetti (p.85), îl face slav, provenind chipurile din ÄrybnikU´. De fapt, el reia o eroare a lui C.C.Giurescu, care în ÄIstoria pescuitului i pisciculturii´ deriv termenul din slavul rîba care însemn pe te. De fapt RÎMNIC este un termen compus RÎM=NIC (Cin) cinul prela ilor de la Rîm. În plus, mai este un vecni cuvânt Ärîmna ± rîmne´, gr uncioare de p mânt care se v d pe timp ploios pe unde a trecut o rîm . i acest cuvant are corespondent în greaca veche - Romos, dâr , urm l sat de o trecere; tot râmne se numesc în graiul popular i gogoloaiele de p mânt provenite din lespezi de hum , rupte din malurile toren ilor de viitur i bolov nite în c dere. Râmnele acestea se formeaz , se rotunjesc prin rostogolirea bolovanilor de hum de c tre apele umflate de ploi. Când gunoaiele se scurg, râmnele se îngr m desc din loc în loc, st vilesc scurgerea apei i formeaz în dosul lor ni te t uri, numite la deal râmnice. Prin extensiune, în unele zone ale rii au fost numite râmnice, un fel de gropane unde se pr se te(înmul ire) pe te. În fine, râmne se numesc i parte din glandele salivare. Când cineva pofte te lucruri de mâncat secret sucul numit i Äjind", expresie care este clar românilor prin râmne te = i se umple gura de jind, jinduie te. Expresii ca ,,se uit cu jind" sau Ärâme te´ au cam acela i înteles. Dar, uneori râmnele se umf i vindecarea se face prin ni te scule populare numite stricnele. Cele dou ape numite Râmnic sunt alimentate de ni te pârâia e în Valcea i la Râmnicul S rat, unde se pot vedea i azi, mutându- i locul dup fiecare viitur . Locuind câ iva ani la Râmnic am observat acest fenomen, iar CINUL respectiv e prezent în seminariile teologice, din respectivele ora e. Vechi centre religioase. Cuvânt compus ca i... CAD+MOS (mo Dac) (Compus identic, dinspre mijloc, ca în cazul zeului sumerian Marduk, fiul Iui Enki-E.A./Uranus. In fapt, Ram.duk. ) ori Menu+Morut (nume Motru), prima casta IO de la noi... Anglo-saxonii i plugul dacic 3. MORUNGLAV. I se mai spune Morânglav, a ezare din bazinul inferior al Olte ului, la cca. 12 km nord de Bal . Alt cuvânt considerat ca slav, f r nici o explica ie, probabil numai pentru c termina a , ´AV´ e socotita slav , eroare evident , pentru c vom afla originea comun a codului latin cu cel grec, provenind din limba noastr . Astfel, Morrine eun fel de ceramica din categoria por elanurilor inferioare i ulakos =lapte, iar ulakeros = l ptos. În latina clasic , Murrhina = por elan, iar murha, murheus-a-um = facut din flaut de calciu; gleba = bulgare de p mânt (lebe, fr.engl. glebe dar i groundland earth). Se mai poate adauga cuvântul morokhos, un fel de huma folosit la alblitul hainelor f cute din pânza de în sau cânepa. E vorba de o argil alburie folosit pentru por elanuri i, cum ne aflam lâng Oboga, centru vestit de ol rie înc din neolitic, etimologia româneasc veche este evident . 4. DUMBRAVA. (Damb-vara), dumus brevis în latina clasic sau dumosus = acoperit cu tufe. Rosetti crede c vine de ladubu = arbore, respectiv Ädobrava´. Se poate deosebi greu ignoran a de reaua credin ...

5. IPOT. Termen evident onomatopeic, sss- -jjj, susurul apei, uvoi, vijoi, Jll, însemnand ap în general. Termenul ,,rop´- ropotul ploii din limba birom (Nigeria) = c derea ploii. Se tie c Artemis ca i Apollo erau din ara Hiperboreenilor. Artemis era numit i Potamia. Termenul e str vechi românesc, întâlnit în latina clasic : poto-are = a bea, a potoli setea, aflat i în elin : potos r cos, a face sa bea etc. (cuvânt explicat înc din 1996, In vol. I ,,Limba vorbit de Adam i Eva"), spaniol: potca etc. 6.PLUG. Oricât de slav îi apare lui Rosetti, ce ne facem cu germanul Pflug, ori cu englezul Ploug? Ce au în comun bulgarii cu apusul Europei? i de când Volgarii-nomazi faceau agricultur ?! Dar, ce s mai coment m, dac i Äcorman ´ e cuvânt bulgar la Rosetti si ineanu (Al. Rosetti i Laz r ineanu, de origine iudaic , ca i Al. Graur, au încercat s înve e poporul român... cum s vorbeasc române te!), dar devine maghiar la Coteanu, din Kormany??? Ei puteau observa termenul elen orma, care înseamn împr tietoare, exact ce face cormana plugului, care risipe te brazdele de p mânt... Or fi fost ei la plug?! 7.TAMA (vezi Tama falva i Tama fal u) Eroarea o face ini ial Alexandru Philippide, care deriv numele din onomasticul maghiar Tama (,,Toma în Originea Românilor", vol. II, p. 369). Dar, ce ne facem cu ÄÎndreptarul Geografic´ al lui Ptolomeu - ,,Geografia", partea a III-a, harta a IX-a a Europei, unde afl m Tamasidava la 54°26': 47°31' cu specifica ia c se afl aproape de Siret (ÄHierasus´) i pe care prof. univ. dr. Marin Popescu-Spineni o identific cu R c t ul (ÄDacia în lit. greac i latin a epocii romane´, ed. 1978, p. 43. Izv.geogr.) Dar, de fapt, luând drept reper Napoca, ce se afl la 10 minute sexagesimale, Tamasidava este la Bac u. Aici se afl i Tama , localitate ce ine de com. Chiedri (Bac u). Lucrurile se complic pentru ca avem alt Tama , la 12 km. de Bucure ti, unde numai de unguri nu putem vorbi ! Dar dava = b rbat, precum vi.dava=v duv , f r b rbat, ca i vi. el, vi.a a, vi.for, iar elinul phalos în perioada cultului falic si itifalic, ca i falnic, f los etc.

Vi. eii no ti cu pompa academic se dovedesc ignoran i... i, ca s încheiem cu Eminescu: ,,Când s-au auzit pe aici cuvinte slave, limba româneasc era format de secole". Dac , la Cluj, Petrovici se chinuia s slavizeze limba, la Bucure ti, Iorgu Iordan a bulgarizat-o, el fiind de aceea i obâr ie. (În fapt de origine iudaic ). Explica ia savant a lui Iorgu Iordan a etnonimului român este urmatoarea: român în sensul cel mai ales social ( ran, so i vechi iobag). Uneori ne putem gândi i la semnifica ia ironic de Ä igan´ printr-o fals derivare de la rom (p.397). Dar nu numai atât, ..´savantul´ se chinuia sa rup Ardealul de România, când scria: ,,În Ardeal, exemple de nume cu termina ia «escu» n-am întâlnit i cred c nici nu exist . De altfel, români ardeleni de ba tin Ionescu, Popescu, etc pot p rea aproape absurde´ (p. 17). Sa zicem c nu tie istorie, fiind filolog, altfel vedea listele Imperiului Austro-Ungar, cu pierderile de ardeleni numi i Popescu, Ionescu, Alexandrescu, Andreescu, etc. Dar, ca filolog, ne asteptam s tie ceva mai mult literatur i lingvistic . Eroare. i aici este absent Academicianul de carton (Intr-adev r, pe toate cartoanele scrie: ÄInstitutul de Lingvistic Iorgu Iordan al Academiei Române´!...), pentru care d m câteva mostre de nepricepere. Scrie: - DIMA - hipocoristic al lui Dimitrie, conform bulgarului DIMA, femeia lui DIMO(p.172). Gninion, pentru c Dima n-a avut r bdare s a tepte pe urma ii lui Asparuh, Krum, Teryel etc., pentru c numele a aparut în Iliada, ceva mai de multi or, i era un trac frigian, astfel: ÄUnchi al lui Hector i fratele mamei lui Hector, anume Asiu, feciorul lui DIMAS, un locuitor de pe malul raului celui frigian, Sangariu´ (Iliada XVI, vers 688-690). - ASIA - bulgar Asia, (p.39). Iar zbârci, c nu ne las Homer: ,,Gemu dar i-n coapse izbindu-se de ASIU, hirtacianul huli ca un om care- i iese din fire: prea te-ai f cut tu, Zeus, acum iubitor de minciun ". Oare Homer nu trebuie citit decât de elevii cursului elementar?... Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi Chiar numele de Valah are mai multe explica ii, care mai de care Äsavante´.

 

Academia cinste te... du manii României !?

ineanu: ÄNume ce germanii i slavii l-au dat românilor 2, Plural:numele românilor slaviza i în Moravia i Croa ia - cu valah desemnau popoarele învecinate negermane (cel i i romani). De la dan ii trecu la slavi Valahu, Vlahu, om de origine romana. Italia sau Valahia, unde rus. Volohu, grec modem Vlahos, ungar Olah, turc Iflak. Valahia f.nume etnic slavo-german, dat Munteniei, trecut i la alte popoare i admis odinioar în limba noastr oficial ´. - Dic ionarul explicativ îl d drept provenit din slavul Vlahu. Referitor la cei din Moravia, întrun studiu Stefan Mate , definit drept cel mai important studiu, ca i în cartea lui Karel Radlec ÄVlasi ve Slezku a na Morava´, Praga, 1916, p.530. Vlahii erau foarte numero i aici, astfel c Biblia de la Olmutz, în 1418, consemneaz Epistola lui Pavel c tre G l eni sub titlul ,,Epistola Vlahum´ i nu Galatum. În Ardeal sunt consemnate Terra Blachorum (1222), ara Ha egului (1247), ara Maramure ului (1300). În Moldova, ara Brodnicilor, iar fn Diploma Cavalerilor Ioani i cnezatele i voievodatele române ti. - Dic ionarul MDE: ,,denumire sub care sunt cunoscu i românii inEvul Mediu´, repetat în DER. În Dic ionarul limbii române moderne:,,Nume dat pana la jumatatea sec.XIX poporului român de alte popoare´. In afara confuziei, mai afl m i neadev ruri, denotând ce arat incultur . Daci i români ne numim de mii de ani. Poetul Publius Naso noteaz c romanii îi numeau pe daci - ,,plavi" - pentru culoarea blonda a paruluj lor (flavus-a-um = b lan); prin palatalizare a devenit Ffahus, Vlahus. În sec.V, deci cu mult înainte de venirea slavilor, întalnim toponimul VLAHERNE (474) ceea ce ar însemna Vl hesti; în 578, numele regelui Vlah arat continuitatea acestui etnonim, pe o arie geografic impresionant . Varianta cu V - betacizat apare de timpuriu: Balak(sec. IX), Blakumen (sec. XI), Blakima Balakaia (1120), Bolohov (1150), Blakorum (1224), Bolohovskaia zemlja (1421). Pe tentoriul nostru de azi Vlaja (Cluj), Vlahii (Constanta) Vla ca Ilfov) Vl sceni (Dâmbovi a), Vl cu (Arge ), Vl hi a (Harghita)... etc. Dar iat ,,în afar ´ : Jugoslavia: Vlahoberg (în Istria), Vlahi (mai multe sate) Vlaov,Vlasici, Vla ca (toate în regiunea istro-român ), al turi de satele Rumeni, Rimania, Kapela, Vlasca, Vlascovo, Vlaska Mala, Vlaska katun,Vlahovi, Vlasi, Valachycsa, Vlaska-Vod etc. In cronicarii bizantini apar localitafile : B trâna, Lup, Draculici, Katunari, Kornu a, Stupari, Cuma, Porcina, Mut, Ursulec, etc. Grecia: Vlachokerasia (în Arcadia), Vlahoia i, Vlacho-Clisura,Vlaho-livadi, Vlachos, Vîrtopi, Curte i, Nicolita, Furca, Breaza, Armata, B ia a, Fiorina, Feti a, Castani, Osani etc... Albania: Vl hini a, Vlahina, Vlahovo, Vlahani, Vlaho-Psilotara,Vlah Gorangi, alSturi de sate precum: Larga, la Vîrtopi, Colonia Armei, Fieri, Poiam, Ardeni, unde locuiesc i azi români; Bulgaria: Vlah-Mahala, Vlasbordo, Vlahi-Bunar, Vlasko selo,Vlasi, al turi de toponimele: Haiduci, Funda, Colibi, K tunica, Mo a, Troian, M gura, Cercelat, Cufurica, B ni or, P s rel, V c rel, Bucium, Peri , Satra, C tun, Roman etc. Cehoslovacia: Bella Valaska, Vlascova, Vlanovi a, HoraValasica, Valaska, dar i altele, precum: Staul, Lak, Peste, B rbat, Cerbul, Brusturi, Sek tura, oimu, Strunga, Bradul, etc. Polonia: Bolechow, Woloszyn, Wolosianka, Woloszata, ca i M gura, Rorunda, Baltagul, Capul, Cerbul, Leurda, Niagra, Troian. Ungaria: Olahpatah, sau Wlachov, Vlehovce, etc. Iat un teritoriu vast, care cuprinde statul Burebistian i arat prin toponime cine erau acolo primii locurtori, i mai ales ce limb vorbeau mai înainte de venirea hoardelor migratoare aduse din Asia de bizantini i de catolici, mai târziu. Interesant este c ai no tri Äexperti´, de i se plimb peste tot, nu observ ceea ce nu cere o strict specializare în lingvistic , tiindu-se c un toponim nu poate fi modificat dup bunul plac. Un exemplu simplu ar fi Bra ov: o vreme a fost denumit ora ul Stalin, dar a r mas tot Bra ov pentru localnici... Nu mai amintim toate elucubra iile panslaviste i ne oprim aici... Subminarea statului român ± prin... dic ionarele Academiei! Subminarea i distrugerea unei culturi na ionale se face din interior, prin ocuparea punctelor de comand de indivizi certa i cu morala tiintific , care denigreaz cu obstina ie adev ratele valori. Acest aspect se va putea urm ri în cele ce urmeaz ,,sine ira et studio". Coco area unor false valori se face în timp, deliberat, metodic, subminând marile noastre personalit i,

puse la index din varii motive, precum Cantemir, Eminescu, Ha deu, Nicolae Densu ianu, care nu mai sunt demult studia i, ci comemora i... Avertismentul dat de Eminescu în Scrisorile sale celebre, si, explicit, în a doua (,,De ce pana mea r mane în cerneal , m întrebi?´), este elocvent pentru cercetatorul de bun credin i analiza sa este perfect . Cel mai înalt for, Academia, a promovat ura i dispre ul fa de propriul popor, de adevaratele sale valori. Falsele dic ionare neconcordante sporesc confuzia termenilor fundamentali i babilonia spore te în propor ie geometric . Ultima batjocur - culmea, reeditat recent! - este Dictionarul explicativ al limbii noastre, ce încheie batjocura lui Cihak, comb tut la vremea sa de Ha deu dar neluat în seam de nimeni... Ce afl de acolo elevii i studen ii? C limba româneasc este o lad de gunoi în care migratorii ne-au l sat cuvintele de baz , c 2/3 din fondul principal de cuvinte sunt slave, c jumatate din ele au origine necunoscut , deci nu sunt crea ia noastr ... c nici un cuvânt de al nostru n-a p truns în limbile celor din jur... Un asemenea subiect merit un studiu aparte. Brambureala dic ionarelor editate la noi constituie puncte de sprijin ale propagandei antiromâne ti, urm rind subminarea statului national. Ieri i azi. Daca în ineanu (Laz r ineanu (1859-1934), lingvist i folclorist, evreu din Ploie ti, militant pentcu iudaism. De i, pân în 1901, când a emigrat în Fran a, nu a putut ob ine cet enia româna, a debutat cu articolul ,,Elementele turce ti în limba român " (1885) i a încheiat (în Romania) cu lucrarea ÄInfluen a oriental asupra limbii i culturii romane´ (1900). S-a c s torit cu fiica lui Ralian Samitca, editorul sau. Dup emigrare îi va înva a i pe francezi cum s vorbeasc ...) mai auzim de cuvinte str române, ele dispar cu totul în DEX-ul lui Coteanu. Am aflat de undeva despre AETICUS HISTRICUS, dezv luit de istoricul V.Nestor ? Nu. Teoria vidului dacic i falsul prin omisiune Falsul prin omisiune func ioneaz perfect, ieri i azi. C DACIA a fost locuit de la apari ia omului o dovedesc izvoarele arheologice ce exist cu prisosin , numai c nepriceperea am nuntului c tracii erau denumirea mitic a dacilor a pres rat incertitudini pe care le tot vântur denigratorii de neam i limb cu obraznicia lor caracteristic ... Teoria vidului dacic terge, de pild , pe autorul unei cosmografii din secolul V, iar furia anticre tin ateista terge din istorie ierarhii vietii bisericesti, când arhiepioscopia Tomisului, vechea noastr capital , avea un dialog permanent cu marii teologi, precum Vasile cel Mare, Ioan Chrysostom, Auxentiu de Durostorum, Satiros din Callatis (sec.Ill a.H), Hercleides Lambos, tot din Callatis, caruia i se atribuie o carte despre Viata lui Arhimede, ori Istros, autorul unei c rti despre tragedie etc. Nu este un secret pentru nimeni c de tiin e se ocupau prela ii, care- i schimbau numele reale prin simboluri tiute numai de ei, de casta IO. Acest Aeticus Histricus a cutreierat întreaga lume, Europa, Asia, Africa. Peste 5 ani tr ie te la Atena, apoi în Spania fiind negutator de pietre scumpe i aur, filosof, etnograf, geograf, explorator, medic. El va trece prin Armenia, la por ile Caspice, Alania pân la Marea Înghe at . Nu va ocoli Mesopotamia, Izvoarele Gangelui din Himalaya, cu o nava de construc ie proprie, pân în Ceylon. Exploreaza Babilonia, Arabia, Egipt, Libia. Textul ÄCosmografiei´ nu s-a p strat decât într-o form destul de abreviat , dar informa iile sunt de mare pre pentru cercetatorii de mai târziu. S-au f cut dup ea numeroase copii care au circulat. Una a ajuns i la Isidor de Sevilla, care, pe baza ei, face lucrarea enciclopedic sub numele ÄEtimologii´. Alt exemplar este folosit de presbiterul Ironim prin secolul VIII, care ha ureaz pasajele neconforme cu dogma Evului Mediu apusean. Copierea celor o suta de pagini se face la coala de manuscrise de lâng catedrala din Freising-Bavaria, în timpul arhip storirii lui Arbea (764-784), o copie p strându-se la biblioteca public din Leipzig. Importan a c rtii lui Aeticus Histricus este subliniata i în secolul IX, de catre Hrabanus Maurus benedictinul, care îi arat i ba tina, Histria. Pân în sec. XVI erau 40 de variante ale copiei ini iale a c r ii intitulate ³Cosmografia´. Totodat , cuprinde un alfabet suigeneris cu 22 de litere. Ce este interesant? C reface sigla noastr , ce va fi evident la Champollion, i de mare sprijin scrierii hieratice, etapa cruciala în cunoa terea adevarului nostru trecut. Bulgarii i ungurii se cred... olteni ! E timpul s intr m în fondul problemei, dezv luind ignoran a celor care Äne fac legi i ne pun biruri, ne vorbesc filozofie´, cum scria cu dezgust marele nostru Eminescu. Iat un cuvant simplu;

BANAT (Ban+at), precum i Cnezat, Tar+at, Voievod+at etc. din substantiv + sufixul at. La fel Duc+at, Marquis+at etc. Ei bine, cuvântul BAN, de i evident B nia e în Oltenia, e considerat de Emese Kis ca fiind Ä....de origine maghiar indiscutabil ´(ISQM, 100). Cunoa tem toate tertipurile maghiare, dar s vedem replica oficial prin dic ionarele noastre, care ar trebui sa fie clare: ‡ Dic ionarul limbii române contentemporane (DLRC): ÄTitlu de dreg torie: a) purtat de dreg torul delegat de regele Ungariei, cu administrarea unor provincii: Croa ia, Dalma ia, Severinul pe care i-l ad ugau la titulatur i Domnii rii Rpmane ti, dup ce au luat în st pânire, în sec.XVI, Cetatea Severinului; b) ( i forma de mare ban) titlu purtat dreg torul delegat de domnul rii Române ti cu cârmuirea Olteniei; (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang (numit ban al Craiovei), care î i avea re edin a la Bucuresti i se bucura de o autoritate nominal asupra Olteniei; c) titlu purtat de dreg torii delega i cu administrarea unor jude e, ca de exemplu, Mehedin i, Tismana etc. (DLRLC, I, p,193). ‡ Dic ionarul limbii române modene: ,,(înv.) Titlu de dreg tor: a) ( i în forma de mare-ban) titlu purtat de dreg torul delegat de domnul rii Române ti cu cârmuirea Olteniei; (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang în ara Româneasc (numit ban al Craiovei); b) titlu purtat de dreg torii delega i cu administrarea unor jude e oltene; c) titlu purtat de dreg torul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor provincii (DLRM,66). ‡ Dic ionarul enciclopedic român: ,,Dreg tor maghiar îns rcinat, din secolul Xll, cu conducerea unei regiuni de grani ´. Dup intrarea Severinului în componen a rii Române ti, dreg torul acestei cet i a luat titlul de ban. Acesta apare pentru prima oar în sfatul domnesc în timpul lui Mircea cel B trân (1386-1418). El a devenit un fel de guvenator al Olteniei. Începând din 1761, banul a fost re inut la Bucure ti ca sfetnic al domnulu1 i înlocuit la Craiova cu un caimacan. În Moldova, dreg toria este consemnat documentar din secolul al XVIII-lea´ (DER, 1,288). ‡ Dic ionarul explicativ al limbii romane: 1) Guvernator al unei regiuni de grani din Ungaria feudal 2) Titlu i func ie de mare dreg tor în ara Româneasc dup sec.XV; ( i în form de mare ban) titlu purtat de boierul ce guvena Banatul Severinului, apoi Oltenia. Cel mai înalt rang boieresc; persoana care de inea acest rang" (DEX,72). ‡ Micul dictionar encyclopedic: 1) Din sec. X, la slavii din sud, titlu purtat de unii demnitari cu atribu ii politice, administrative, judiciare i militare; 2) Din sec. XIII-XVI în Ungaria, dreg tor regal, conduc torul unei regiuni de grani "; 3) In Evul Mediu în ara Româneasc : reprezentantul Domnului în Oltenia, din sec. al XIII-lea pân la 1831 ( i în form de mare-ban) a fost primul demnitar dup domn în ierarhia dreg torilor. Vreme îndelungat , B nia a fost apanajul familiei Craiove tilor. Din sec.XVII, în Moldova dreg tor domnesc; persoana care avea titlu de ban" (MDE.96). S vedem cum stau lucrurile la unguri despre BAN: - În ..´Magyar ertelmezo kezisetar´: ÄGuvemator îns rcinat cu conducerea unor regiuni din sudul Ungariei, între sec. XII-XVI. Dup 1867,titlul se acord i efilor guvemelor autonome croatoslovene-dalmate´. - In Ä A magyar torteneti etimologiai szotara´: 1) 1116 ± Func ionar superior regal al Croa iei, Slavoniei i Dalmaliei; 2) 1233 ± Guvernator al limeselor sudice; 3) 1535 - Comandan ii unor cet i de frontier ; 4) 1644 - Domn (Mnytesz, I, 236). Punând cap la cap textele, observ m inadvertente, între care: - La slavii de sud titlul BAN e cunoscut din sec. X, dar la noi se spune c este numai un titlu purtat de dreg torii maghiari din sec.XII...Apoi, dic ionarele maghiare spun c titlul era pentru regiunile sudului, iar ale noastre nu precizeaza nimic. Apoi, când apare titlul? Înainte sau dup ce e luat cetatea Severinului? Cercetarea de fond arat c este mult anterioar venirii slavilor în Balcani. Cuvântul este neclar lingvi tilor ce ne pricopsesc cu inadvente flagrante în tiin . Unii îi dau origine slav , al ii maghiar , iar ungurii îl aduc din sarbo-croat . De unde? De la AVARI...

Statul lui Burebista avea... mul i bani Harababura este perfect ! Saltimbancii no tri fac... tiin a. i, iat c acest termen este r spandit în toat ara, dovad vechimea sa: Ban, Bani or în S laj, B ne ti (Arad, Dambovita, Ilfov, Prahova, Vâlcea, Suceava, Vaslui), B neasa (Constan a, Gala i, Neam , Teleorman, Bucure ti), B nia în Cara -Severin, B ni a în Hunedoara, Banu în Ia i. Apoi, nume topice cu tema BAN avem B ne ti (în Moldova, raionul Telene ti), eptebani (raionul Rajcani), Doibani (în raionul Dub sari), toate în Transnistria. Deci, toat Dacia îl are. Dar i este atestat de la 1213 Salaj, cf. Dic ionar istoric al localit ilor din Transilvania (de Coriolan Suciu), de i e mult mai veche localitatea... La Dictionarul onomastic român, al lui N.A.Constantinescu, apare în 1205. Cele de mai sus atest sudul Ungariei? În sudul Ungariei este S lajul? Ce are el comun cu slavii sudici? Poate numai B ni or, de lang Sofia, comun cu cel din judetul S laj. Iar realitatea este alta. B ni or (BAN-isor) într-o regiune unde mai afl m nume de locuri române ti, precum: B rb ti a, Gurguliat, Kornul, P s rel, Purcenica, V c rel, Vlasi, Corni a, Vla ca, Ursuli a, Cerbul, M rul, Murga , Singurel, Bucina, Haiduci, Kolibi, Kufurita, Bucium, Satra etc... Nici bulgarii nu se las mai prejos în falsuri lingvistice. Iat ce scrie Ivan Petkanov (L'element roumain dans les langues Balcaniques): ,,B ni or - nom de lieu, par exemple un quartier dans l'aire septentrionale de Sofia porte ce nom´ (DROM,3,p.l36). Numai c el d i cum s-a format acest cuvant, pornind de la o tem fals . El zice: latin Balnea, bulgar banja+sufix românesc. De ce e fals? Nu-i spun nimic cuvintele din jur, care sunt române ti? Cum un feminin are derivat masculin??? In ce limb ? Normal ar fi tost banji oara-bani oara. Fonetica este siluit de ace ti falsificatori i nu mai intr m în amanunte, nu folosesc nim nui. Fals ordinar! Un B ni or apare i în Jugoslavia, în regiunea Kraziste-Vlasina (cf. Rosetti, IRL,432). Acolo are în jur: Crucita, Negrisor, Magura, Kormatura, Kornisor, Kornet, Taor, Rotunda, Durmitor, Cipitor, Visitor, Romania, Vlasi i alte zeci de nume ce sunt române ti, deci apar in limbii adamice. În Cehoslovacia: Banauti Tn fostul cqmitat Zeplin, Banova în Trencin, Banreve în fostul comitat Corner. Si, tot Tn context toponimicromanesc, precum: Albul, Arsita, Bradul, Brustura, Balta, Cerbana,Gaura, Corbul etc... Urc m în Polonia, cu: Bannica, atestat în 1549, ca i cel din Hunedoara, Banicka, ca si Banica din 1563, unde tefan Metes aminte te 112 sate românesti, în regiunea Sambor 97, în Przemyeal 72, în Belz 25, în Halici 17 i alte 6 în regiunile Sandecz i Lubaczeo. Nu mai vorbim de cele nordcarpatice. Dup N.Dr ganu, atest rile încep din 1210, Maghiarizarea i bulgarizarea vlahilor S vedem sudul Ungariei. Numele sunt maghiarizate literal, dar sunt cele romane ti, ca i cel de la frontiera austroiugoslav . Cu slavii lucrurile sunt clare dup 888, când se introduce în biserici ritul slavon. Pân atunci era latina de baz . Înlocuirea latinei cu slavona o afl m din m rturiile lui Paisie, la anul 1150, în Carstvenik de la Buda, unde citim: ÄP rintele Teofilact a invitat pe împ ratuI Asan ca s treac în Valahia, s o cucereasc i s o cure e de eresul rornan, care atunci st pânea în ea. Asan s-a dus i a supus ambele Vlahii sub st pânirea sa i a silit pe vlahi, care pan atunci citeau în limba latin , s lase m rturisirea roman i s nu mai citeasc în limba latina, ci în limba bulgar i s-a poruncit ca aceluia care va citi în latin s i se taie limba i de atunci vlahii au început a citi bulg re te..." (RTO.593). Dup Ioan Bogdan, documentele ungure ti nu vorbesc de voievozii români decât de la jum tatea secolului al Xlll-lea încoace (p.106)... Voievodatul s-a împrumutat într-o epoc cu mult mai veche i aceasta trebuie s o punem înainte de venirea ungurilor, între sec VI-IX (ibid.176). Dar, cum slavii nu au state pân în sec.VII, Samo (623-678), Uniunea celor 7 triburi (sec.VII), Slovenia (în 630), Macedonia (în 658), este clar c nu poate fi vorba de un împrumut de la slavi. Mai mult, conduc torii bulgarilor se numeau hani, nicidecum bani, voievozi, ori la noi hanatul nu este cunoscut. Cea mai târzie men iune a banului este din 1478, când Rayn wayvoda în Caransebe era i viceban al Severinului (Bogdan, p. 172).

Ban - un prin din sudul Fran ei... Vom mai derula câteva date certe. Astfel în anul 1335, curteanul Dionisie este ,,magister i banus de Zeurino" (p.t69); în 1241, în cronica persanului Fadl Allah Ra id-od-Din sunt amintite luptele lui Ordu (conducatorul hoardei din timpul invaziei t tare), care, trecând prin ara Ilaut (Oltului) a întâlnit pe Bezeren-ban i l-a b tut. În 1240, întâlnim pe Luca bano de Scevrin, în 1233 aveam Äprincoipe militiae paganorum nomice Os ul´, în Banatul timi an (RTO.261). Mai sunt atesta i banul Simion din Bistri a-N s ud, c ruia Andrei al III-lea, rege ungar, îi confisc mo ia de la Saploc (Onomastica,111). În Monografia, almanah al Cri anei, Aurel Tripon ar ta c , între 1201-1205 i anterior, aici g sim pristalzi i bani române ti, voivozi ca Pavel voievod, pe vod conte Sobozlon, satul cneazului (Villa Kenezii, MAC, 17). Înc în anul 1261, Voievodatul Transilvaniei avea în frunte pe banul IRNERIUS (DIRI, I, 112 etc.). În sec.XIII, banatele devin voievodate. Limba are i femininul de Bana, care e toponim i în Ungaria i în sud, la aromâni. Or, aromânii nu au suferit nici o influen maghiar , iar slavii imigreaz în sec.VI-VII în Peninsula Balcanic . Cuvântul are o arie larg , în provensal , în sudul Fran ei, cu sensuri de: proclamation, tyrannie, convocation, amende, peine etc, ce în maghiar sau sarbo-croat , nici nu exist . În francez are i sensul de prin , apoi banal, al banului, caracter monosilabic al limbii noastre. Dar erorile lingvistice au un lan mare. i, ce aveau avarii cu apusul Europei? Sârbii vin în Balcani în sec. IX, din mun ii Kos i Durmitor, iar centrul teritoriului sârbesc se afla pe valea Ibarului i a Limului, pe cursul Moravei apusene, un ad post natural, dup care se extind. În 1403, primesc de la unguri capitala lor, Ora ul Alb, când recunosc suzeranitatea maghiar , sub tefan Lazarevici. Sigur este vorba de BELGRAD. Cat de Bajan de la Ban, avar, nici nu poate fi vorba, pentru ca avarii erau condu i de kagani, nu de bani... Or, latinitatea noastr cu reverbera ii clare în apus este evident tuturor. Dar Al.Graur îi crede ca venind din germanul Bana - interdic ie, dar aribanul dumi ale are alte sensuri (proscriere, anatem , interdic ie, vraj , farmec etc.) În engleza înseamn izgonire, anun area public a unei c s torii etc. Nic ieri prin . i în persan banul are sensul de p zitor, semantism apropiat de neolatine. De altfel, efigia banului era imprimat pe monede, circulând în Banatul respectiv, la fel cum ducatul, sau marca în marcile germane, francul în Fran a etc. Într-un text din Nicolae Olahus se men iona: ÄMai jos de podul lui Troian se afl cetatea Severinului, împreun cu alte trei care depind de ea: Or ova, Peth, Mihald. Cârmuitorul lor se numea Ban (Banus)´, amintind mai jos i termenul Bantum, Banat deci (Olahus, 128). Miron Costin men ioneaz : Ä..mai sus de Muntenia, Tara Mehedin ului´. i mai departe: ÄBanul Mehedin ului are steag i muzic ost easc i o pecetie deosebit în dependen de domnii munteni´ (Costin.l .23Q--231). Prezen a lor este în nord i sudul Dun rii. Iat -le: Timi ean, Severin,, Olteniei, Mehedin ilor, Craiovei, sârbesc devenit Voivodina, Banatul Bosniei, Rama (Hertegovina), Banatul Knin, de Ozora, de So, de Kucevo, de Macva etc. Ungurii vin în Banat între 1002-1003, când era conducator Gyla (Gelu). Numele ungar al Banatului azi e Bansag, însemnâd ,,boierie´, deci nu de Banat. În cronicile medievale forma era Banatus, nu Bansag. Sârbii vin în Banat în sec. XV. Numele sârbesc e Banat, nu Bansag, pentru ei. Cehii i slovacii vin, ca i bulgarii, în sec. XVIII. Dup Pasarovits vin vabii. To i noii-veni i numesc Banat, nu Bantus, demonstrând vitalitatea i vechimea termenului românesc. Mai curios e c forma ungureasc Bantusi, e atestat abia în 1765. Pentru cine tie maghiara e clar c putea fi Bansagi, dar niciodat Bantusi. i în aceste teritorii, elementul românesc s-a bucurat de Äjus valahicum´ (în turc Äcerna'ât-Î'Eflakan"). Cronicile vechi consemneaza pe romanul lacob Gârli te, în 1487, c vine Ban al Bosniei, ceilal i cnezi... începând cu sec.XIII. Dar i atunci mai erau consemna i, în hrisoavele vremii, banii: Lula, Luca (1233), Stefan (1243), Oslu (1254), Ponith (1266), loan (1238), Teodor, Mihail. Titl ul de ban al Slavoniei dispare din acte în 1224, al Bosniei în 1251, al Dalma iei în 1254. Din Transilvania Imerius, la 1261. ... i în Fran a exista termenul Banat, p strat pân azi în Departamentul Ariege, arondismentul Foix, cantonul Tarascon-sur-Ariege. Deci, nici o leg tur cu limba slav sau maghiar , pentru c mai apar Ban-de-sept, în departamentul Vosgilor, ca i Ban-sur-Mentre. Alt termen derivat e în francez Banlieu (espace d'une lieu autour d'une ville ou s'exercait le droit de

ban), care aminte te de Banlocul timi an. În Grande Encyclopedie, termenul Banlieue pare descris astfel: ,,Des le XI siecle en rencontre dans les actes des mentions de ces territoires avoismantles villes´. Toate pove tile pornesc de la analize fabricate de autorii de Äsfârâiace" precum Graur, care crede c nu e românesc, c trebuia Ban latin s dea Bân. Bucuros de isprav , crede ca a lichidat cuvantul din limb . Cât de savant e în lingvistic , se vede clar fara ochelari de cal !... Iorgu Iordan: ,,Românii sunt... bulgari! " Dac în scrierile lui Graur mai afl m i lucruri bune, adev rate, insul dovedind în general instruc ie solid , copie a celei franceze, la Iorgu Iordan ignoran a îsi d mâna cu mitoc nia zarzavagiului bulgar. El, poate nici nu tie c bulgarii (b<v) sunt din fire Volgari i bulgari. Ne vom referi la opera sa de Ämaturitate´ numit : ÄDic ionar al numelor de familie române ti´, c reia grafic nu i se poate repro a nimic. ÄCarte de mare interes pentru Äto i romanii´ (Editura tiintific i Encidopedic -Buc.1983), unde scrie Domnia Sa înca din introducers ÄCred c lucrarea de fa a are o anumit importan , în primul rând prin bog ia numelor înregistrate´. E vorba de 33.500 de nume culese Ädin tot felul de izvoare´. Unde, formal, numele române ti ar fi cam 51,72% dar, mai am nun it, se va ajunge numai la 3,67%, iar f r derivatele lor, la 2,33%. Ce vrea s spun indirect acest ,,savant" de tarab ? C limba român nu este crea ia noastr ... Dac avem în vedere c limba romana vorbesc cam 30 de milioane din ar i din afara rii, constat m c e doar o list cu nume de familie. Lucrarea con ine o bibliografie anacronic , dep ita de mult (Studii, II.p.7; Dic ionarul Transilvaniei, Banatului i celorlalte inuturi alipite, de C.Martinovici i N.Istrati; Cluj 1921; Andras Kereny-Die personnamen von Dazien, Budapesta, 1941 etc.). Lipsesc izvoare mai autentice, precum Coriolan Suciu - Dic ionar istoric al localit ilor din Transilvania, vol I si II (Buc.1968); Fontes historiae daco-romanae, 4 vol, de Emilian Popescu, Inscrip iile din sec. IV-XIII descoperite în Romania" (Buc.1967); ÄInscrip iile Scytiei Minor´, în mai multe volume, ca i ÄHistria´ de V.Pârvan etc. El mai scrie, tot în introducere: Ä... interesul cel mai mare pentru lucrarea de fa îl prezint , cum am mai spus, numele autohtone. i aceasta pentru c sistemul lor st la baza celor române ti, sau, mai precis spus, a continuat s se aplice de la început pân ast zi f r intrerupere´ (p.10). Aminte te pe Decebal. În rest, numele autohtone sunt, juxapuse str irie i nu mai sunt autohtone. S eviden iem ignoran a respectivului limbist: ‡Besea, zice el, din bulgarul Besju. De ce, e vorba de popula ia besic , de origine trac ? Limba lor era cea de a patra limba de cult din Imperiul Bizantin. Cum se tie, în secolele IV-VII, slujba la locurile sfinte se oficia i în besic , alaturi de greac , latin si siriac , la mân stirea Sf. Ecaterina din Sinai, construit de valahi adu i aici de c tre Iustinian în 536, de i se tie c renumitul împ rat era de fel din Mehedin i, adus aici de c tre unchiul s u Iustin. Sau academicianul nostru nabar n-are? În plus, inscrip ii din Moesia Inferior vorbesc de Bessis din 163 e.n. ‡Bria, de la brei, numele unei plante. Dar i toponimul Briesti, cf. i grecului Brie, pronun at Vrie în mod frecvent. Pentru c bria apare i în nume de locuri compuse, precum Mesembria, Selambria, Calabria, etc. În care semninca ia este de ,,cetate". La noi apare la 1494, în Moldova la 1429, sub numele Brievici. ‡Buzata, scrie el, ar putea fi bulgarul Buzata. Numai c buz este nume românesc, ca i albanezul buze (aromân - budza, meglenoromân - buza). Bulgarul buza Äobraz´ deriv clar din obrazu, zice el. Numai c nu exist în bulgar ... ‡Daca, din bg. daka. Dacu, din bg. dako. Ar fi hipocorostica lui Iordan sau David. Nici o aluzie la daci sau la daca, arma na ional . Numai c Dacus i Daca apar înaintea venirii slavilor pe aici. Deci, zbarci, Iordane... ‡Daia, slav Daja. Ce facem, domnule Iordan, cu Daia, sat în Harghita, pe unde bulgarii n-au c lcat, ca i în Mure , Ilfov, Sibiu, Daia româna ALBA?? Ce facem cu împ ratul roman Maximus DAIA, n scut în Dacia Ripensis, nepotul de sor al lui Galarius Maximus, a c rui mam RomulaRe ca, arat originea în Dobrosloveni-Olt? Dar se numea i Daia i Daca... ‡Gata, gata - alt bulg resc.(p.215). A , nici nu exist în bulgar ! Este în albanez Ägat´, în toscan Ägatuaj´ , ceea ce trebuia tiut...

‡Leparg, zici mata - bulgar Leparov. Numai c apare demult în iraca Lipara, nume de ora , insul i arhipelag în Marea Tirenian . La noi i schitul Lip re ti, atestat în sec.XVIII, ca i satul muntean din 1545. Românii lui... Homer ‡Lisandru, variant a lui Alexandru. Perfect. Cu afereza lui Äa´ precum i derivatul Sandru cu sincoparea silabei Li. Apare tot în Iliada. Uite pasajul homeric: ÄAjax s ri la troieni, cu arma trânti pe Doriotos, fiul din flori al lui Priam, apoi nimeri pe Pandokos i pe LISANDRU´ (C.X\, v.483). Alexandru era numele purtat de Paris, fiul lui Priam, originea lui frigian fiind acceptat de speciati ti. ‡Maria, nume biblic numai c la noi aparedin sec.II, înainte de Edictul de la Milano din 313, deci înaintea Vulgatei treduse de Ieronim (între 395-405) în latina clasic . ‡Scheau, Äbulgar´ ? Fals din dou motive. Se presupune ca ar deriva din latinul sclavul, care nu poate însemna nicidecum bulgar. Apoi ce facem cu por ile scheene, care al turi de cele dardane, apar in Iliada? Noi aven schei în Bârg u, Bra ov, Ia i, Târgovi te, Suceava. Ce facem cu Schei atestat în Moldova ca sat în 1445, Schee (1616), Scheiani (1448), Scheia (1502) etc. Dar cu Scheii Bra ovului, în Ardeal, aminti i la 1559? Dar acesta, într-o ignoran des vâr it , a vrut s -i fac pe cona ionalii s i bulgari cul ii Europei!... Pâna i Troia, ar veni de la Troja, iar Veza st la baza lui Vezina, cel care apare la Tapae, locul doi dup rege, etc. Mai mult, Papa ar veni din ap (ungar) ce ar însemna tata, lene ! Numai ca e atestat din sec. II etc. ‡Arma, din bg. Arma. Ce facem, însa, cu ,,Eneida": Arma virumque canno"... ‡Asia, din bg. Asja, zice Iordan. Ce facem cu textul din ÄIliada": ÄGemu, dar i-n coapse isbindu-se Asiu hirtacianul...)". ‡La Iorgu Iordan, Aurel si Aureliu sunt neologisme. Numai c Aurelus apare în inscrip iile dacice din sec. II, deci nici vorba de cuvinte slave... ‡Cel mare, traducerea ungurescului Nagy, zicea dumnealui. Numai c Nagy, adjectiv, corect înseamna mare, nu Cel mare. La fel Kis, cel mic, ba scris cu ortografie germana, Kisch (p. 109). ,,Moldovenii - bulgari asimila i´ !? Incolo, numai minuni, în sens de tr zn i, pe care le fac cei necrescu i la minte. Iat câteva: F g ra - Fogoras, Marin, Marina, din bg., rus, ucr. Dar ce facem cu Marinus, atestat înc din 97 e.n.? Nichita, Pacea, Paul. Stop. Zice c tot una cu Pavel. Chix! Ce facem cu Paulin de Nolla, cu,toponimul Paulimandra din Balcani (553-555)? Timar (iu) - unguresc, dar ce facem cu râul din nordul Italiei atestat de Virgiliu în Eneida? Peste tot, aburi de ignorant... Chiar, dle. Iordan, mai exista i? Eu am dat examene cu unul numit Mitu Grossu, care nu avea nici capacitatea. Iorgu Iordan ce studii o fi avut?... Unde bate mecheria lui Iordan? În subminarea unit ii statului na ional roman, i iat cum. Pentru el ,,escu" nu exist în Ardeal. El rupe Ardealul de contextul rom nesc (tot cu erdelu o ine gângavul în percepere), deci, fiii lui Ion nu se puteau numi Ionescu. El scrie: ÄExemple de acestfel, pentru escu n-am întâlnit i cred c nici nu exist ... pot p rea aproape... absurde"(p.17). Mai departe sus ine: Äautorit ile de pe vremuri, din regiunile, de peste mun i, suprimau aceast final când înregistrau numele române ti´(??). Ce spui Fran ? N-ai auzit de maghiarizarea numelor române ti?! i de ce nu te ui i într-o carte de telefoane, acolo te saturi de Pope ti i Ionesti, lucru simplu ? Ori, dac tot ne plimb m prin lume, de ce nu ai citit lista de pierderi ale fostului Imperiu dualist, ca i dintre iobagii sec XVIII? Aveai i anul na terii i numele Aldescu, Avramezcu, etc. pân la Ztanenezku, Vakarezku, etc. Mai are el ceva strâmb i cu Äeanu´. i cu sufixul oltean ,,oi´, zice el, neaflat în Moldova i Muntenia. Fals ordinar. Când nu mai are ce zice, o d pe Äslavona bisericeasc , bulgar ´. Ciocul mic, farseur ordinar! Chiar n-ai auzit de: ÄHogy magyarositsuk a vezetek neveket´ (Cum s maghiariz m numele de familie). Poate, atunci, noi românii, pe ce te-am pl tit? Dar s vedem ce perle mai lanseaz ,,expertul". Iata alta, f r echivoc. ÄO situatie asem n toare în ce prive te antroponimia devenit cu timpul româneasc (înainte ce-o fi fost?, întreb eu - TD) întâlnim în Oltenia i Muntenia, cu deosebire în regiunea de es a lor. Aici avem de a face cu nume bulg re ti, mai rar sârbe ti, care se explic prin simpla vecinatate a românilor cu popula ia de limba slav . Trecerile dintr-o parte în cealalt a teritoriului sc ldat de apele Dun rii

dateaz , cu unele întreruperi, înc din epoca romana (p. 15). Întocmai ca i în nordul Moldovei, i aici popula ia asimilat cu timpul de c tre romani i-a p strat, în parte, limba matern . E vorba de bulgari i de câteva jude e muntene ti": (Ce spui, lordane?! - n.T.D.) Un cititor atent i deprins s mediteze în leg tur cu lectura are impresia c asist la procesul de asimilare a popula iei str ine la origine. Deoarece, am f cut din fug un fel de compara ie între nordul Moldovei i sudul Munteniei, mi se pare logic s relev ceea ce un cititor temeinic n-ar avea nevoie s afle de la mine, c fo tii ucraineni din jude ele de odinioar Dorohoi, Boto ani, F lticeni, i Ia i, nu s -au gandit, cel pu in a a apare din informa iile care te dau uneori, c p rintii lor sau bunicii au vorbit alt limb , pe care au uitat-o str mo ii lor´ (p. 15). (Închipui i-v , repet m, c Institutul de Lingvistic al Academiei Române poart numele acestui (efectiv) du man ai României!!!...) Iordan nu d nici o explica ie, scrie: bulgar, rus, ceh, polon, unguresc etc., cu nici un argument, drept pentru care nici nu mai merit vreun comentariu. Gogori e pe care orice alogen le împr tie, simple gogo i de tuf ... M întreb, de ce nu ne-am botezat copiii Asparuh, Tervei, Kormesi, Sevar, Tetet, Toktu, Krum...Ormutag??? Cele zise bulg re ti sunt de-ale noastre, curate. Aici este numai o demonstra ie de iresponsabilitate tiin ific , o politizare absurd . ,,Eminescu - nume turcesc" !?! Eu mai amintesc doar ultima mizerie. El scrie focos: ,,Ardealul, în sens larg (cu includere i a Banatului) prezint i el un interes deosebit din punct de vedere antroponomic. Aci condi iile de via a au fost altele decât cele pe care le-am urmarit mai sus, unde m-am referit la cele dou principate ale României vechi. În consecin , i numele de familie prezint unele particularit i absente dincoace de Carpa i..." i vorbe te de ,,porecle" ce au la baz graiuri diferite etc. Deci, una ar fi Ardealul, alta ara Româneasc i Moldova. Dar, cic i în România Veche avem... mari influen e bulg re ti, ucrainene etc. Oare acest savant de carton n-o fi auzit de ÄA magyar nyelv torteneti etimologikai szotara´ în 3 volume? Afirma ia c Ardealul a depins de Ungaria vreme îndelungat e fals . In 1526, Ungaria devine pa alâc turcesc, iar Transilvania principat autonom. În 1688 e ocupat de Austria i încorporat statului dualist. Nu mai d m nici un citat stupid, ci concluzia: ,,În afara poreclelor, numele de familie române ti sunt de origine greac i slav .´ (p.16). In alt parte scrie c numele lui Eminescu e ,,turcesc". Halal, aferim!, ai urma i i pe aici, pe unul Moise, care face lingvistic în piat , cu zarzavagiii! Eheu, fugaces Postume, postume... Romanii - ,,slavizati" de... evrei Alexandru Rosetti (de origine iudaic ) a fost în cultura noastr up factor de progres, i una peste alta, cu toate erorile specifice epocii, a r spandit un aer de bonomie bine calculat ; stirpea boiereasc nu s-a desmin it. Imp timit de adev r, analist des vâr it, contestabil uneori, aura lui este real , benefic . L-am cunoscut personal cu ocazia examenului de stat din 1962, când semn tura Domniei-sale m-a denumit profesor de istorie i limba româneasc , meserie pe care n -am dorit-o niciodat . Eu eram din fire un posibil matematician, dublat de parfumul poeziei de care am r mas lipit. Bineîn eles c i el a dat gir originei slave, ca venind din limba avar , cuvantului nostru fundamental de ,,BAN". Dar altfel, nu putea mi ca în compania lui Alexandru Graur i Iorgu Iordan (to i de origine iudaic , ne înv au limba român ), despre care am vorbit anterior. În tiin nu exista polite e, altfel gândind progresul ar fi fost imposibil. Drept pentru care, la adapostul câtorva decenii, e bine s spunem deschis i umbrele care-i marcheaz erorile, care-i umbresc meritul. E vorba de ³caprovarzismul´ specific unei epoci dictatoriale în care tiin a devenise servitoarea politicii. La coala de literatur de la osea, despre Stalin i problemele lingvisticii i-am auzit pe Coteanu i Finuta Leibovici (to i de origine iudaic , ne înv au limba român ) ini ial, pentru ca în bibliografie sa aflu i o bro ur sub titlul ³Influen a limbilor slave meridionale asupra limbii romane ti (sec. VI-XII)´, ed. Acad.1954, pe care o reg seam i la Cluj, unde acad. Emil Petrovici(to i de origine iudaic , ne înv au limba român ) oficia al turi de Ion P tru agonia lingvisticii noastre. Isonul era inut de Zdrenghea i Romulus Todoran & Co. cu Ädovezi´ ce puneau la index pe Cantemir, Ha deu, Eminescu dup schema lui Cihak. Pentru cei care-i ascultaser pe C linescu i Vianu, semnele de întrebare persistau, deveneau recul în fata modei devastatoare a culturii noastre na ionale.

ÄÎnv turile din iunie i august 1950´ erau lege. O sesiune (,, tiin ific ´ denumit ) la Academie din 21-25 martie, urmat de cea din 2-4 iulie 1951, impunea bilingvismul slavo-român, de care n-am sc pat definitiv nici azi. Lindinile acestora, colite la Moscova, au rezistat, i alte insecte, i azi, se dau drept albine truditoare în lingvistica de la noi... În fond, schema fals a etnogenezei noastre este intact . Dup schema lui Cihak din 1879, din 5.765 cuvinte, 2.361 sunt slave, reprezentând 2/5 din lexic, fa de numai 1.165 cuvinte de origine latin , deci 1/5 din limba româneasc . Teoria ,,circulatiei cuvintelor", genial , a lui Ha deu a fost eludat , pentru c demonstra c nu se pot face fraze din cuvinte exclusiv slave, idee preluat exagerat de coala Ardelean , bine inten ionat , dar tezist . Celebrul dic ionar al lui Massim i Laurian, din 1871, cuprindea i cuvinte cu origine îndoioas . Teoria Stalinist combatea pe N. Marr. Stupid, dar concluzia lor era ca limba este preponderent slav , cu gramatic latin !... ,,Bulgara - liantul dintre româna i maghiar " !? Teoria încruci rii limbilor balcanice cu preponderen bulgara este, într-o exprimare eufemistic , naiv , departe de adevar. Deci, caracterul balcanic al limbii noastre devine dogm , decenii întregi. Se trece cu vederea c Justinian era oltean din Mehedin i, iar binefacerile sale pentru ara natal - uitate deliberat. Intrî în joc venedi (d = t, veni i), deci slavii de pe Vistula, Sclavinii si Antii. Rosetti reia cuvantul schiau, ca însemnând bulgar, eroare ce consolideaza abera ia lui Iordan. Mai aberant, slavii, care erau tolera i, devin ,,înving tori´,f r a se spune unde i pe cine au învins. Dar Derjavin coboar pe slavi înainte de sec.V i ara Romaneasc e denumit , chipurile, ,, ara slavilor´ (cf.Teofilaktos Simokattes, Jurecek etc.). Astfel, în incertitudine, suntem muta i în sudul Dun rii, nic ieri, ca s redevenim iart ara de ba tin majoritari, adev rat miracol. Nordul Dun rii era... ara nimanui. Petrovici mai spune c formarea s-a f cut de-a lungul cursului inferior al Dun rii, de la v rsarea Tisei i pâna la mare, unde st panirea Romei a durat circa 600 ani. Dacii de aici, spun ei, erau pu ini i neimportanti... Pentru arge eni eroarea este evident . Se consider denumiri slave Slanic, Glâmbocel, Racoviata, Bratia, Rancaciov, Cârcinov, ce vorbeau bulgara... Se consider ipotetic existen a românilor în Moldova i Ardeal din sec. XII. Numai c la Glâmbocul din Vale, de lang Bascov, o cru-ce str veche vorbe te despre satul Pite ti, deci de mii de ani. Cand prof. Ilie B rbulescu ar ta c influen e par iale slave pot fi numai dup sec. X, e combatut. Se sus ine aberant c slavii au fost pe aici cuceritori. Abera iile se in lan , iar logica este deficitar , pentru c politica înlocuie te tiinta cu neru inarea specific hoardelor asiatice. Eludând Karst-Venik, ei vor ca noi, singurul popor n scut cre tin din lume, s lu m de la ei termeni fundamentali din religie, ca i s fi copiat forma statal a lor... Ei vorbesc despre Boris i Simion ca mijlocitori ai ortodoxiei noastre. Numai c Menumorut pe care ei îl cred slav, e un cuvânt comun NUME+MOTRU, similar cu NUME+DSEU-Dumnezeu, iar casta Motru era prima atestat în inscrip ii. Cea mai veche inscriptie a lor, din 943, din satul Mircea Vod , spune altceva. Miklosich, Miletic, P.Skok, Berstein, merg mai departe i exclud total pe români din nordul Dun rii. Apoi alt miracol, Äpopula ia majoritara slav ´ este ,,romanizata´. De cine? Cum? Cand? Nimic clar. Bezn babilonica...Se mai spune despre influenta greac asupra bulgarei; în fonetic , vorbe, nimic clar. Bulgarii vin în Balcani i întemeiaza statul în 679, iar expansiunea lor ar începe din 802, când hanul Krum, apoi Ormutag i Boris vor cuprinde i Banatul i Ardealul pan la Tisa. Rela ia cu sârbo-croata este for at i nu ine de tiin , cât de politica lor expansionist , distructiv . Se uita de Vasile al ll-lea BULGAROHTONUL. Le r mane numele, iar apoi iau nume pure române ti ale vlahilor oprima i. Se mai sus ine c bulgar a fost liantul dintre daco-romana i maghiara! Românii erau incul i, dup p rerea lor.,. Abera iile cu Cr ciun, colinda, Rusalii, Troian, sunt absurde. Se mai spune c slavii dau i lec ii de cultura românilor: cobila, grindei, plug, rari , corman etc. ar fi cuvinte slave, de provenien bulgar . Aici, Rosetti capituleaza total în fata lui Iordan. Simple iordane...

Legile universale ale limbii romane N-a dori, în nici un caz, cu toat simpatia pe care o m rturisesc, s arat c Eminescu îi considera ,,cu nas sub ire". A a este. El tia dincotro bate vântul epocii. Dar, cum Constantin i Metodiu, fra i din Tesalonic, spune legenda, traduseser Evangheliile, iar Constantin inventase alfabetul glagolitic, cel cirilic venind mai târziu în Bulgaria, centrele devin Ohrida i Preslav, cu multe modific ri, spune Rosetti. Destul ca sa se concluda c vechea slav bisericeasc ar fi limba bisericii ortodoxe slave i românesti. Incursul în fonetic e derutant, ambiguu slavofil. Incursiunea în sintaxa merge pe aceea i schem , eronat total. La vocabular, pe criteriul cronologic, erorile sunt mai flagrante. Inutil de repetat. M întreb, cum n-a observat c BOIERUL avea boi, iar OIERUL oi ?? De fapt, dou legi sunt românesti i universale: simetria ad/ba, ca i rela ia consonantic surd/sonor. Se vede ca opera ia Babel nu este înc clar lingvi tilor no tri. i, poate, nici nu avea cum s fie, de vreme ce abia acum am citit scrierea hieratic . Vom insista deci, pe prefixe si sufixe, care, în afara regulilor de pronuntare, separa limba unica de cele 72 de graiuri. Pocind cuvintele noastre, Rosetti le declara str ine. Evident: Ne, PO; PRE; PRO; RAS; ZA, sunt cu citate trunchiate. Ca i sufixele: ac, aci, alnic, an, ante, ar, as, ca, mci, eala, ean, elnie, enie, et, ic, ici, ina, is, iste, ita, iv, nic, og, us... false probleme ve tejite de scrierea hieratic . i în Onomastic , ca i în Topomastic , acela i fals procedeu, prin care se va Ädemonstra" pnoritatea slavilor i dispari ia autohtonilor. CANTEMIR, în ,,Metafisica" sa, a dat cheia scrierii hieratice, ignorat de Rosetti. În încheierea nefericitului opuscul, nedeosebind codurile de limba vorbit , scrie dezinvolt: ÄLimba roman este urma a limbii romanizate a popula iilor dun rene, care a suferit o putemic influen a limbilor slave meridionale´. Sertarele istorice sunt convertite într-un amalgam din care cititorul obi nuit, ame it de teoria lui Stalin, nu mai pricepe nimic. Nici nu îl vom l sa în boii lui i vom vorbi despre rela ia cu graiul maghiar. Academia Româna... de la Budapesta?! De altfel, limba lor este bine denumit ungar , nu maghiar . În 1963, ap rea cartea lui Barczi Geza (ÄA maghiar nyelv eletraiza´), în care sus ine c ungurii n -au împrumutat din limba romaneasca decât cel mult 8 cuvinte, cu caracter regional, de care n-aveau nevoie. Iat , deci, cum cercul denigr rii este bine concentrat de c tre denigratori. Chipurile, ei sunt superiori, nedisimulând dispre ul i ocara la adresa localnicilor. Ace ti semis lbatici asiatici f r ar i limb au luat la monosilabele lor urlate, de oriunde, dar nu de la romani... Un alt autor, Bledi Geza, e de parere c vreo 600 de cuvinte romane ti au intrat în lexicul maghiar. Lucrarea se chema ÄInfluen ele limbii române asupra celei maghiare´ i a ap rut i în ,,Limba Român ´, revista de la noi. Culmea, nimeni nu i-a acordat nici o importan i cele 600 de cuvinte sunt Äunguresti´ în toate dic ionarele i statisticilede la noi... Profesorul Isac Mocanu, ardelean de bun credin , plurilingvist, va trimite un studiu temeinic Institutului de lingvistic , dar r spunsul lui Petrovici este prompt: lucrarea nu are nici un merit. Mocanu demonstra c mai mult de 600 de cuvinte sunt române ti, nu maghiare. Pentru c el întreba pe Äexpertii´ de la noi, de ce nu se ocup de transferul din româna în maghiara... Cum, de ce? S strice schema lui Cihak ?! i argumentele nu ar fi lipsit. Un alt autor maghiar, anume Alexiss Gy, vorbind despre Cihak, scrie ca num rul de 580 de cuvinte maghiare este exagerat, reducând num rul lor la 349. D.Macrea, alt venit pe val în lingvistic , valideaz pe Cihak. Se uita c Dr. Cihak, fratele împricinatului ,,lingvist´, scrie c acesta nu tia nici o limb i era un escroc. Lumea tace, de i lucrul e clar. Limba reflect cultura i civilizatia unui popor, determin fiin a sa etnic i rolul în dezvoltarea sa social , e actul de cet enie în marea comunitate a popoarelor. Legea diferen ierilor promoveaz evolu ia întregii comunita i numite POPOR. Cosmopolitismul este du manul real. Cuno tintele pot i trebuie s fie multe i cît mai multe. A a e determinat progresul. De la cine au deprins agricultura i me te ugurile migratorii, dac nu de la b tina i ? Fantezia nu ine loc de tiint a limbii. Hoardele puse pe jaf erau atrase de boga ia vie ii materiale, fapt evident. Noi suntem singurul popor care n-a râvnit i nici n-a cotropit alte teritorii str ine. E bine tiut însa lupta pentru spa iul str mo esc, împotriva invadatorilor.

Potrivit DLRM avem circa 9.000 de cuvinte, iar cu cele omise cam 10.000. Care alt popor mai are atâtea cuvinte? Analiza monosilabic i structural va lumina aceast coloan infinit a spiritualit ii noastre. Oi n-avem, brânz mâncam, asta este lozinca cotropitorilor, care judec poporul dup caciul , cojoc i opincile confec ionate de industria popular . Dar, colaborarea cu du manii se cheam tr dare i trebuie pedepsit ca atare, f r mil . Oalele sparte trebuie pl tite, chiar dac respectivul Änu suport pu c ria´ i e... ,,cult´. N v litorii aveau maximum 200 de cuvinte iar subterfugiul c le-ar fi completat cu cele latine este fals. Hoarda era analfabet . Ungaria - un stat tampon creat de Vatican In istoria bizantin , maghiarii apar undeva în Nordul M rii Negre, cu origine mongol , cu via parazitar . Un alt autor maghiar, Ban Aladar, în ÄOrigmea maghiarilor´, citeaz pe Ibn Rostah, care scrie: Ä...ei (maghiarii) locuiesc în corturi... iarna se retrag lang rauri, unde pescuiesc i unde tr iesc comod. Ei st pânesc pe to i vecinii, pe care îi oblig la sarcini grele i îi trateaz ca pe ni te prizonieri, apoi îi târ sc la Kerci, localitate de lang mare... unde ei vând prizonierii i cump r stofe grece ti i alte m rfuri´. Un alt autor bizantin, Profirogenetos, fiul împ ratului Leon cel Mare i În elept, referindu-se la aceea i faz a istoriei acestei hoarde mongole, scrie:, ÄVia a lor era cea a nomazilor de step ´. C lug rul catolic Iulianus descoper în anul 1236 o frac iune important a poporului maghiar i scrie despre ei astfel: Ä... tr iau ca animalele s lbatice, nu lucrau pamântul, mâncau came de cal i de lup i altele de acest fel, beau lapte de iap i sânge´. Hoarda este b tut de Besseni i rupt în dou . O parte se retrage în Asia, cealalt se opre te în Carpa ii P duro i din zona Ungariei, dup care ocup cotul Tisei, o zona de mla tini i bal i, unde caii g seau planta coada calului. Aici e germenele viitorului stat maghiar. Statul este creat de catolici împotriva ortodoxiei noastre, un stat tampon. De fapt, ei au fost adu i de bizantini, ini ial, împotriva Apusului catolic, fac incursiuni devastatoare pân la Roma i, pl ti i dublu, devin catolici. Hoarda de manevra... Bessenii erau Basarabenii (Arabia bessenilor) cu confuziile de rigoare ale lingvistilor, de i Ara însemn inut, iar avius-a-um drum; deci f r drum, din lips de piatr , lipsa drumurilor aratandu-i numele. Cum cealalalt era... pe nisip. In timp, civilizarea hoardei are amprent german , de net g duit. Chiar în condi iile maghiariz rii for ate din Ardeal trebuie s subliniem rolul preo imii ortodoxe din Moldova i ara Româneasc , stavil în calea tendin elor de desna ionalizare, ale imperiului catolic cosmopolit. Progresul lor se refer la ultimele veacuri, Evul Mediu apusean fiind cunoscut ca un adev rat viespar, în care primatul era al for ei î i al s lb ticiei. Este cunoscut dispre ul lor fa de cultura apusean . Curs practic pentru ,,academicieni de carton" De fapt, observ m lipsa de preg tire lingvistic general la cei care eman , în numele Academiei, anume, regulile generate de transfer ale cuvantului dintr-o limba în alta. 1.Nici un cuvant nu trece dintr-o limb în alta decât din necesitate. No iunea e înso it de cuvânt, numele ei primar. Dac în limba noastr perioad s-a folosit cuvântul maghiar gozos (gheze ), acesta a disparut când a ap rut cuvântul romanesc tren. Sputnicul este sputnic. 2.Trecerea unui cuvant în alt limb se face numai printr-o arie de contact dintre dou limbi, prin convie uire îndelungat în timp. În contextul noii limbi, poate lua i alte sensuri, potrivit fonetismului limbii adoptive. 3.Transferul e compromis, dac se modific cuvintele, lucru curent în lingvistica maghiar . 4.Cuvintele maghiare nu pot ap rea în ara Româneasc i Moldova, dac nu sunt curente în Ardeal. i exemple aberante suntdestule, precum Äalean´ pe care DLRM îl probozesc din maghiarul Äelen´, sau Bac u... 5.Nu se poate considera transfer numai o parte din cuvant, ci trebuie studiat întreaga familie a cuvântului respectiv. 6.Analiza structural a cuvintelor dezv luie originea lor. Acest lucru se cunoa te prin monosilabele, purt toare de sens.

7.Oricât de multe cuvinte ar împrumuta o limb din alta, ea nu- i schimb caracterul s u particular, distinctiv, structural. Din dou limbi diferite nu apare una simbiotic , ci una învinge. Necunoa tere sau neaplicarea legilor de mai sus duce la fals. Aparent paradoxal, denigratorii de ieri sunt i azi la mod . Cum am mai scris, limba româneasc este o protolatin arhaic i popular , limba lui Adam si Eva. Interven iile zi ilor intelectuali în lexic s-au dovedit a fi cuvinte parazitare, de care limba s-a cur at, fiind organism viu. La vremea sa, Eminescu a vorbit clar despre aceste aspecte ignorate la noi, cu bun stiin , dar cu rea credin . Din dic ionarul lui ineanu, au fost omise o serie de cuvinte vechi, arhaice, în mod neiustificat (iat numai câteva: am ru , aret, b g u, bobu or, boldi , bonzar, borhan, boto i, brane , buflea, butori, butaciu, brâni or etc.). De ce lipsesc numele de jocuri, precum calabreaza, ha egana, trei-p zeste etc., dar apare jocul maghiar boricza, pe care nu-l aflam nici în dic ionarele maghiare? Latina arhaic nu are nimic de-a face cu Roma. Iat un exemplu clar, cuvantut maghiar ernyo, venit din arnieu, nu din cuvântul latin araneum, pentru c ap rea atunci aranyeum. ÄKep´ vine din ,,chip´' i nu din tipus, ca i elegans, tigris etc. F r biserica catolic , maghiarii n-ar fi supravietuit. Nu putem purta manu i în tiinta. i mai e ceva destul de important. Ei sunt minoritari în propria lor ar . S revenim la bro ura ,,caprovarzist ´ a lui Rosetti. Spun eu npuattti? Deloc. Numai c , în bibliografia cercetat de distinsul academician, lipsesc multe c r i care l-ar fi îndrumat spre adev r. Aristotel nu putea lipsi, vorbind despre cuvânt i importan a sensului primar. Or, dumnealui scrie clar: ÄCuvantul este arbitrar, aceea i no iune poart nume diferite în diferite limbi: romane te cas , francez maison, rus dom (Introducere în Fonetica, 1967, pag.100). Presupunerile despre accent, vocale, diftongi, triftongi nu au o explica ie tiin ific , ci b nuieli de care se îndoieste orice vorbitor, fie i ne colit. La consoane, alte scheme prefabricate în creuzeta Turnului Babel, care i azi e practicat de tot felul de creatori de bezicuri stupide. El mai scrie ca maghiarii g sesc în Ardeal o toponimie a unei popula ii slavo-române, cu conduc tori slavi... Numai c chiar cuvântul Ardeal apare din epoca bronzului, când nu auzise nimeni de maghiari i slavi. E vorba de inelul de la CELEI, care apar inea Banului BOB. Quod erat demonstrandum. Capitolul IV ETNOGENEZA ROMÂNEASC - UN FALS GROSOLAN Desna ionalizare prin... romanizare Teoriile în uz privind limba i istoria na ional sunt copii ale unor autori str ini, în care interesele politice ale acestora au prioritate deplin . În esen , urm resc subminarea statului na ional unitar roman. Un popor f r limb nu are istorie, nici drepturi depline asupra teritoriului pe care-l st pâne te. Limba determin îns i na ionalitatea. Iat cât de actual este observa ia lui Aaron Florian, rostit în 1843 la Academia Mih ilean (,,Profesiune de credin ´, Bucuresti, 1982, p. 127): ÄÎnceputul ce ai este necunoscut, numele ce porti nu este al t u, nici p mântul pe care locuie ti; soarta ta a a a fost, ca s fii tot cum e ti; leap da-te de începutul t u, schimb - i numele sau prime te pe acesta pe care i-l dau eu, ridic -te i du-te din p mântul pe care-l locuie ti, c nu este al t u, i nu mai munci în zadar, c ci tu nu po i fi mai bine decat e ti! i într-adevar, toate aceste cuvinte ni s-au zis de c tre str ini: începutul ni s-a t g duit, numele ni s-a pref cut, drepturile ni s-au c lcat în picioare, numai pentru c n-am avut con tiin a na ionalit ii noastre, numai pentru c n-amavut pe ce s ne întemeiem i s ne ap r m drepturile´. S-a creat axioma c latinitatea limbii noastre ar avea drept baz pierderea limbii dacilor de dragul culturii superioare a romanilor. Analfabetii no tri i-au uitat limba lor multimilenara fascina i de scandarea latinei clasice, pe care i-ar fi însu it-o într-un timp record, pe care nici savan ii de azi nu l-ar putea egala. Neavând coli în care s înve e au deprins-o oral pe genunchii soldatilor veni i din întregul imperiu roman, adev rat miracol - pentru ca apoi ei în i i s devin propagandi tii codului latin, devenind populate romanizata, f r etnie în câteva genera ii, deci rupându-se de tot ce era cultur i civiliza ie autohton , pentru ca apoi s mai uite dou treimi din limba pe care o înv aser fulger tor, de dragul monosilabelor urlate ale migratorilor.

Alogenii ne înva a... limba român ! F când o statistic a explica iei etimologice din dic ionarele în uz, procentele sunt uluitoare... Cu alte cuvinte, str mo ii no tri erau mult mai înapoia i, nu numai fa de Roma, dar i fa a de hoardelor migratoare care, în schimbul jafului, ne blagoslovesc cu cuvinte fundamentale! Ca s fie complet batjocura, ba tinasii nu se pot desp r i de romani, îsi p r sesc ara, r t cesc un mileniu pe undeva prin Balcani, pentru a reveni abia în secolul XIII, s redevin majoritari pe neobservate în str vechea lor patrie, dup o incalificabil blend reala de nomazi. Între timp, hoardele migratoare boteaz ara, mun i, ape, câmpii, devenind b tina i cu drepturi depline istorice certificate de lingvi ti. Astfel c urma ii dacilor devin straini, toleran i în propria ara! Aceasta este, pe scurt, teoria imigra ionist , creat nu numai de c tre neprietenii declara i, dar i cea mai cunoscut în mediul colar, mediu i universitar. Elementul etnic dac ar fi disp rut cu totul, astfel c noi suntem dezmo teni i: o popula ie incert , romanizat , contopit cu elemente slave, maghiare, turcesti etc. i fantezia asta, u or de comb tut, ine loc de etnogenez a poporului român... În general, toata teoria este sus inut din umbr de c tre speciali tii în limbi, care se întrec s afle cât mai multe cuvinte str ine în lexicul românesc. Am observat c marea lor majoritate nu cunosc limba noastr i nici n-o vorbesc în familie... Ei o afl în dic ionare i, de aceea ubrezenia si ilogicul argumentelor puerile nu pot rezista oricarui cercetator impar ial. Lingvistica romîneasc - o batjocur na ional ! De observat c , potrivit dic ionarelor în uz, din circa 10.000 de cuvinte, jum tate au origine necunoscut , numai c nu exist în nici o alta limb . De ce nu sunt române ti? P i, 5.000 de cuvinte, în compara ie cu cele 200-300 cu care au venit migratorii, ar strica toate calculele batjocurii na ionale numit lingvistica româneasc ! Mai mult, din limba noastr , migratorii nau nici un cuvânt! ? A a afl m din dic ionarele noastre... Este adev rat c limba româneasc este eminamente latin , dar nu de provenien roman , ci o protolatin arhaic i popular , denumit în fel i chip, protoarian , traca vedic dar cu valenlele certe ale limbii adamice, care coboar în timp pân la stadiul copil riei neamuiui omenesc, prin valoarea pe care o au monosilabele în formarea cuvintelor. Este de altfel singura limb fonetic . În ceea ce prive te pretinsele împrumuturi din slav , maghiar , turc etc., la o analiz mai atent , vom constata c , de fapt, cuvintele sunt române ti, luate de c tre popoarele migratoare respective. Cercetând dic ionarele lor constat m c nici nu exist în limba respectiva, ba, mai mult speciali tii straini sus in originea româneasca a multor cuvinte, fapt ignorat de ,,exper ii´ nostri! Referiri vom face la dic ionarele maghiare care sunt mult mai exacte i adevarate în foarte multe cazuri în contrast cu cele de la noi... Este de re inut observa ia lui Sextil Pu cariu: ÄCu cât cercet rile etimologice progreseaz la noi, cu atât ne convingem mai mult de dou lucruri. Mai întâi c elementele latine sunt mai multe în limba noastr decât se admitea în general pân acuma, i al doilea, c în cazuri când cuvintele române ti se potrivesc ca în eles i form cu cuvinte ale popoarelor împrejmuitoare, la ele obscure etimologice te, noi am fost mai ales cei care le-am dat, decât cei care le-am primit´. De fapt studiile de la noi nu se ocup de mult de daci. To i cei care au alte p reri sunt elimina i, chiar dac se numesc Ha deu sau Cantemir. Chiar popula ia romanizat nu mai intereseaz : a disp rut! A a a ap rut Ipoteza Bern tein (Tot de origine iudaic ...) potrivit c reia în Muntenia, între sec. III-XIII, nici n-a existat popula ie romanic , ci numai slavi. Dac ad ug m c toponimia este considerat de c tre speciali ti de provenien slav , tiindu-se c primii ocupan i boteaz locurile, iat -ne str ini în propria ar ! Mai mult: uneltele agricole, animalele i pe tii, inexisten i la ei, sunt cuvinte de origine str in . Romanizarea - o teorie penibil , dar oficial ! Oameni cu studii înalte consider c primii pioneri ai l udatei civiliza ii romane ar fi fost comercian ii, care ar fi generalizat romanizarea Dobrogei cu mult înainte de venirea lui Traian. Întrebarea este de ce n-au f cut acelas i lucru grecii, cu mult înaintea lor, în a a-zisele colonii

grece ti? Grecii erau inferiori romanilor? i, de ce toat influen a turc de secole nu a dus la turcizarea Dobrogei? Numai c faimo ii coloni ti veneau din Peninsula Balcanic sau din Asia Mic i vorbeau dialecte ale limbii unice din Spa iul tracic, componente ale protolatinei apar in toare Spa iului Burebistian. E greu de observat ca pân azi se vorbe te aceea i limb româneasc pe acest spa iu imens?! O întrebare de bun sim ar fi: de ce nu s-a impus aceasta latin m car în Roma, ca s nu vorbim de întreaga Italie? Falsul teoriei pe care o gir im este grosolan i r spunsul la îndemâna oric rui om cu judecat . Cum se tie, era interzis scoaterea coloni tilor din Italia, fiind depopulat . Oricum, nu ne puteau romaniza alogenii nelatini ! Numeric erau o infim minoritate i nu aveau cum vorbi latina clasic roman , folosit exclusiv în cancelarii i în biserica pagan catolic . Legionarii - câ i vor fi fost - posta i în garnizoane, p strau ordinea, se opuneau r scoalelor i nu se ocupau cu colarizarea b tina ilor; negustorii înva i ei câteva cuvinte ale localnicilor, ca s - i poat continua afacerile. Al i factori inventa i? Ciobanii în transhuman . Numai c vorb re ii speciali tilor nu prea au cu cine vorbi în afara turmelor i animalelor s lbatice. i, de ce n-am compara iluzia romaniz rii Daciei între 106 - 271 e.n. cu realitatea trist din Basarabia, care, între 1812-1918, cunoa te, atât sub arism, cât i sub comunism, cea mai grea teroare: deport ri, obligativitatea limbii ruse în coli, falsificarea istoriei i a zisei limbi moldovene ti etc., fapte cunoscute, i s constat m c , în afara unor influen e în lexic, nu au putut nicicum modifica structura latin a gramaticii, nici lexicul majoritar românesc. Se compar ce se fabuleaz despre români cu ce fac ru iji? Oare, jefuitorii romani i-au propus vreodat schimbarea limbii? De ce m car în Italia nu au f cut acest lucru? Dar în nordul Africii, Asia Mica, Malta etc., de ce nu s-a petrecut nimic deosebit în acest sens? Pentru c e pur fantasmagorie toata teoria. In Ardeal, maghiarizarea for at a reu it numai prin unita ie cu Roma, doar par ial, de i cunoa tem metodele hoardelor, de la huni la horty ti! Ipoteza romaniz rii prezint i alte obiec ii serioase. S presupunem c ea s-ar fi petrecut în ,,teritoriul ocupat vremelnic´, care nu reprezenta decât o parte a Daciei. Cum a cuprins Spa iul Burebistian? Lingvi tii pretind c r spunsul este simplu: ,,prin extinderi masive de popula ie i prin emigran i´... Aici, fantezia dep e te orice limit ! Nu se cunoa te oare lupta neîntrerupt a a dacilor liberi, care de ineau trei sferturi din ar ? Oare, ,,populatia romanizata" devine o masa de agitatori, p r sindu- i ocupa iile pentru propaganda în folosul Romei? Copil rii ! Nu aveau alt treab ? Erau misionari? Din ce tr iau? Se mai scap din vedere c ne afl m în perioada migra iei popoarelor, de confruntare permanent , când localnicii n-aveau timp de propagand împotriva propriului popor! Si despre ce expansiune a limbii poate fi vorba, când limba se înva în familie? Ridicolul unor asemenea explica ii sfideaz orice logic !... Pretenfi! teritoriale prin falsa lingvistica Romani tii î i mai bazeaz teoria lor i pe inscrip iile din Dacia, acuzând imposibilitatea traducerii lor prin nepriceperea celor care le-au scris. Aurul i piatra erau la dispozi ia analfabe ilor ?! Iar num rul lor mare - repet m, peste 90% - arat c Dacia era centrul întregii antichit i, cu mult înainte de fundarea Romei. Scrisul începe la T rt ria cu mai mult de un mileniu înainte de scrierea sumerian ... Ipoteza oficializat ar mai fi c limba noastr are la origine latina romana, care a suferit, în contact cu limbile slave, influen e profunde, devenite componente fundamentale. Na terea ei s-ar fi datorat st pânirii romane asupra unor triburi care s-au romanizat, perioad în care ar fi disp rut elementul etnic daco-get, urmând ca formarea sa definitiv s se petreac în urma unei convie uiri de secole cu elementele slave. Excluzând deliberat permanen a autohtonilor, teoria subtil duce la ruperea str mo ilor daco-ge i de urma ii lor direc i: românii. Iat substratul antiromânesc al acestei faimoase teorii: înlocuirea termenului de daco-get sau str roman prin vagul ,,popula ie romanizat ´, care aduce pe tapet necesitatea altei teorii Äa continuit ii´, necerut nim nui pe glob, i care, în fond, ine pe loc cercetarea adevarat de mai bine de un secol. De ce aceast nou diversiune? Ca s se legitimeze apari ia statelor la to i vecinii migratori, noi fiind ultimii, veni i de nu se tie unde, ca s copiem modelul lor, ori s prelu m forme de organizare din Bizan , prin intermediul lor. Astfel, nord-dunarenii ar fi o popula ie romanizat , la

care se adaug slavii romaniza i. De i diferen ierea dacilor din masa tracilor este clar , fie i numai din textele clasice r mase, ai no tri caut cu elan o limb trac (niciodat pe a ge ilor!) despre care fiecare scrie ce vrea. În fond, limba dacilor poate fi de orice fel, numai latin , nu! Aici e miezul problemei, pentru c s-ar exclude faimoasa romanizare, iar dac s-ar dovedi c vorbim aceea i limb de mii de ani ar disp rea i faimoasa problem a continuit ii. Atunci s-ar observa c latina clasic este o crea ie târzie, un cod de cult i cancelarie, necum vorbit vreodat . ,,Limba româneasc e muma ceii l tine ti" O metod curent antiromaneasc este falsul prin omisiune. Nu ne spune nimic despre cei care au o alt p rere. Afl m în vreo carte p rerea lui Petru Maior? Iat-o: Ä... De aceia, m car c ne-am deprins a zice c limba român e fiica limbii l tine ti, adec a ceii corecte. Totu i, dac vom vrea a gr i oblu, limba româneasc e muma limbii ceii l tine ti" (ÄIst. pentru începutul Românilor în Dacia´, Pesta,. 1812, p.316). Sau, în aceea i ordine de idei, a lui Constantin Cantacuzino-Stolnicul: ÄIar Dachii, prea marea lor limba osebit având, cum o lep dar a a de tot i loar a romanilor, aceasta nu se poate socoti nici a crede´. Acest adev r de bun sim a ap rut într-o carte editat la Lyon, înc din 1667. S nu fie cunoscut Äspeciali tilor´ no tri?! Nu e vorba de necunoa tere, ci de t cere deliberat . Iata i p rerea unui str in de neamul nostru, care nu poate fi acuzat de partizanat: ÄLatineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc ast zi, s-ar putea zice c este mai pu in în firea celei dintâi firi romane, ca ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi i, dac nu m-a teme s dau o înf i are paradoxal acestei observa ii juste, a zice c ea este cea mai nou din toate, sau cel pu in este aceea în ale c rei p r i se g sesc mai pu ine urme din graiul popoarelor din care s-au n scut. Limba latineasc în adev r se trage din acest grai, iar celalalte limbi, mai ales moldoveneasca, sunt însu i acest grai´ (D'Hauterive, Memoriu asupra vechei i actualei st ri a Moldovei, Ed. Acad. 1902, p. 255-257). Bine în eles, era vorba de limba român , unitar în cele trei ri. Ungurii nu s-au romanizat în 1.000 ani!... Ca i iluzoria slav veche, latina romana f r Biserica Catolic n-ar fi supravie uit. Dialectele triburilor italice i-au p strat pân azi particularit i clare, dovad ca nici aici romanizarea nu are un suport real. In ceea ce prtve te limba româneasc , trebuie s ne obi nuim cu existenta ei str -veche din limba unic adamic , apar inând bazei din care s-au diversificat dialectele locale latinofone prezente în Italia, Spania, Portugalia, Fran a, prin arhaismul sau protolatin. Este vorba despre latina popular (vulgar ) despre care Pisani face si urm toarele preciz ri: ÄUnitatea limbii latine vulgare este admis ast zi ca o dogm ...ea s-a men inut atâta timp cât puterea central a avut posibilitatea s impun o limb comun întregului imperiu, adic pan la sfâr itul veacului al IV-lea pentru imperiul de apus i veacului-al Vl-lea pentru provinciile orientate´. Latina era accesibil celor instrui i în coli. Latina n-a fost niciodat accesibil poporului de rând, care vorbea graiuri barbare dispre uite de oficialitate, limb diferen iat în graiuri locale, dup provincii, care se emancipeaz în timp, devenmd limbi na ionale în zilele noastre. Ele nu au un fond roman, ca i cele din Italia i limba româneasc . Pentru c fenomenul de sintez invocat între limbile locale i cea roman , dac ar fi fost real, ar fi dus la apari ia de limbi neolatine i în Egipt, Malta, Asia Mic , etc., unde n-a r mas nici o urm de la latinizare, ori romanizare... In Ungaria, latina medieval a fost un mileniu limba universal a regatului. Latina se folosea exclusiv în coli, administra ie, biseric , tiin a etc. A ap rut o noua limba latinomaghiar ? Nicidecum. Limba maghiar i-a împrumutat cuvintele din limbile popula iei b tina e, p strându- i caracteristicile ini iale. Ea a ie it la lumin abia în secolul al XlX-lea, devenind limba oficial literar a statului ungar. Romanizarea-nedorit chiar de... romani Pirone din Udine (1871) ar ta c Älimbile romane, a a cum apar ele în m rturiile scrise din evul de mijloc, nu deriv din limba latin (roman , -nn.) nici pe calea filia iunii, nici pe calea corup iunii, ci ele ni se prezint doar ca o rede teptare a dialectelor vulgare ce se vorbeau înc înainte. Deci, limba latin ajunsese a o constitui într-o limb nobil . Aceste dialecte vulgare au r mas obscure tot

timpul când limba latin a fost întrebuin at în scris i ca limb de instruc iune în coli. Îndat îns ce colile au încetat i limba nobil s-a pierdut în mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pân atunci nu se puteau mi ca, au fost gata s ia locul limbii latine i din momentele acestea începe o nou civiliza iune în lumea romana´. Surprinz tor, i azi mirajul Romei ine loc de tiin ... Romanomania sus inut de o elit patriotard e o naivitate care nu rezist celei mai elementare critici obiective. Este interesant, însa, c mari lingvi ti sus in cu totul altceva. Iat , Carlo Tagliavini se refer direct la chestiunea de fa , scriind despre originile limbilor neolatine astfel: ÄDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine se re in dou lucruri: no iunea de romanitate a fost o no iune esen ial politic , iar romanii nu i-au propus niciodat o asimilare violent a popula iilor supuse i nu au încercat nicicând s - i impun limba lor´. Nici nu ar fi reu it, chiar dac ar fi dorit. În spatele zisei simbioze se afla, de fapt, un r zboi de 100 ani al, c rui final a fost alungarea st panirii romane din Dacia. ,,Vaporizarea" dacilor - visul vecinilor Ocupându-se de cea de a doua component a limbii noastre prin slavii romaniza i, se acrediteaz ideea periculoas a st panirii spa iului nord-dun rean de c tre slavi înca din secolul al-IV-lea, în timp ce românii ar fi ap rut abia în secolul al Xll-lea! În sprijinul panslavismului se aduce pretinsa dovad a toponimiei slave de la noi. Dac ar fi real s-ar demonstra c slavii au fost primii ocupan i - ceea ce se i sus ine - i c românii ar fi sosit aici abia dup ce slavii ar fi stabilit întreaga toponimie. Numele topice, odat stabilite, nu se mai pot schimba. ÄOra ul Stalin´ pentru localnici a r mas tot Bra ov! O întrebare elementar ar fi: dac nu era nimeni pe aici, cine i-a romanizat pe slavi, cine i-a desna ionalizat? Ni te cete de nomazi, ciobani, puteau desna ionaliza o populatie sedentar de slavi care se înr d cinase aici de 6 secole? Totul e un fals ordinar! În tot spa iual Burebistian, Slovacia a fost singura zon unde, numeric superior, a învins elementul slav. Ar trebui subliniat superficialitatea cu care ni se dau explica ii lingvistice... ÄPrintre vechile denumiri de râuri, din teritoriul nord-dunarean, câfeva sunt socotite trace: fonetismul formei actuate române ti al unora din ele denot îns c ele au fost transmise popula iilor de limba român de c tre slavi, care, la rândul lor, le-au împrumutat de la vechile populatii locale nord dun rene".. .etc. Ce frumos, ce poetic, ce antiromânesc! Nu oricine scrie ca Al. Rosetti, în Istoria Limbii, vol.11, p. 62! Deci, casa ie. ,,Cea mai înalt autoritate academic , universitar ´ etc. Asta înv m! Deci, numele topic a fost preluat de la ,,populatii nord-dun rene", transmis slavilor sau maghiarilor, de la care l-am preluat noi. Dar, cine erau acele populatii? Nu cumva, dacii? Sau popoare migratoare incerte care au fost trecut pe aici? Aici, antiromânismul î i d mâna cu absurdul. Iat , din nou, ruptura dintre daci i români. Este esen a întregii teorii: dacii s-au vaporizat, ungurii i slavii au botezat ara, devin b tina i iar românii tolera i... Ro.mâni ± Äoamenii Soarelui´ (Fiii Luminii) i pentru ca lucrurile s se complice dup dispari ia din scripte a daco-ge|ilor, dup un mileniu apar vlahii. Alte teorii. Este adev rat c românii s-au numit în chip i fel. La noi se accept ca valah este un termen generalizat în Evul Mediu, denumind pe români. Cât despre termenul de romani, apare chipurile abia în sec al XlX-lea. A a s fie? Analiza monosilabelor arat cuvântul Români compus din Ro+mâni: ro=simbolul solar, rotund, întreg, închin tori ai Soarelui, reprezentat în toate religiile cu simbolul R. A doua parte a cuvântului mâni - duce înc în perioada vedic , atunci când ace ti mani, descenden i ai lui Manu, primul legiuitor, erau considera i oameni întregi, drep i. Diferen a dintre romani i români e mult discutata ..c ciul ". Numai în limba noastr literar cuprinde temarul A,â, . U or de observat c avem i î, onomatopeile râsului i plânsului. C ciula arat i c la noi e i iarna. Ceea ce Italia nu are. S înv am limba noastr !...

EU.RO.PA = Eu, Soarele, Tat Adâncindu-se analiza monosilabelor se ajunge la adevaruri neb nuite. Chiar numele continentului nostru EU.RO.PA, arat cine a botezat lumea. (se tie: EU, ca i RO, iar PA=tat !). Numele de VLAHIA apare în BIBLIE drept HAVILA (EDEN)... anagramat. Era i acesta un procedeu de diversificare a limbilor (BISANTUL - ISTANBUL; MANOLIS - SOLIMAN; AHIM MIHAI etc.) În epoca roman , actuala Germanie era împ r it în West fellah i Ost fellah. Egiptenii se numeau felahi. Iat , deci, cine erau de fapt b tina ii denumiti astfel... Se mai tie c erau închinatori zeului Soarelui, iar cuvântul ALB apare sub forma BAL, zeul suprem, despre care cuvintele române ti b lan, b lai, ca derivate, denumesc rasa alb , c reia apar in dacii. A a sunt descrisi în m rturiile scrise r mase din antichitate. Poetul OVIDIU aminte te c romanii îi numeau pe daci ,,Plavi", pentru culoarea blond a p rului lor. Termenul latin flavus-a-um, auriu, b lan, prin palatalizarea lui Äv´ a devenit Flahus, i specializat VLAHUS. Bal.ac/Val.ac - rasa alb din ,, ara Zeilor" Mai sus ar tam ca închin torii lui BAL considerau albul expresie a cur eniei i des vâr irii, drept atribute ale zeului suprem. În cartea sa ,,Marii In ia i", vorbind de rasa alba, Edouard Schure noteaz : ÄAceast ras urma s inventeze cultui Soarelui i al focului sacru i s aduc în lume nostalgia cerului´. Erau numi i Hiperboreeni, despre care vorbe te i mitologia greac . Se cunoa te destul de bine cum BAL.ac devine VAL.ac. Prin trecerea lui B în V., fenomen curent. Dacii se mai numeau ACI i AVI. În ÄCronografia" lui Ioannes Mahales (cca 491-578) gasim o referire la regina BOA, care domnea peste hunii sabiri, dup dezmembrarea imperiului lui Atila, aliat cu Justinian, v duva unui rege VLAH. În secolul V, înainte de apari ia slavilor în Balcani, afl m toponimul VLAHERNE, ceea ce arat neadev rul c slavii ne-ar fi numit vlahi. Misterul Get este de nep truns datorit întunericului care acopera limba. Izvoarele cele mai interesante sunt p strate în c r ile sfinte ale brahmanismului. Cele 4 Vede, textele liturgice care le înso esc, dar mai cu seam acele specula ii cu caracter teofilosofic numite ÄUpani ade´ sunt de folos pentru cercet torii tineri, ca i epopeile cu caracter popular Maha-Bharata si Ramayana. In India, limba vedic era demult uitat , i, ceea ce este notabil, numele zeit ilor principale nu au l sat nici o urm . În schimb, toponimele din nordul Moldovei i Ardealului p streaz pân azi numele zeilor vedici, a a cum demonstreaz Nicolae Miulescu în cartea sa ,,Dacia, ara Zeilor´, ridicând semne de întrebare privind patria de origine a celor care, cu turmele lor, au ajuns de au cucerit India. Este vorba, desigur, despre INDIA PONTIC , aflata în nordul M rii Negre, despre care izvoarele tac. ,,Este un fapt cunoscut (spune Louis Jacolliot în ,,L'Olympe Brahmanique", ed, 1981, p.3) ca Atharva - Veda, scris într-o sanscrit primitiv , aproape monosilabic , nu mai era în eleas deja în vremea lui Manu de c tre brahmaciari sau elevi în teologie i c în aceea vreme, p strându-i formele arhaice, a fost transcris de Sunasepa într-o sanscrit mai modern , sanscrita Vedelor´. Brahmani sau... blahmani ?! Unde a fost, deci, locul în care acei MANII, st pâni ai crea iei, au tr it,.c rora li se mai spunea i Prajapati? In urm cu dou secole, r spunsul nu putea fi dat. Descoperirea sanscrit a reprezentat o mare cucerire a lingvisticii: speciali tii i-au dat seama c nu au de-a face numai cu o nou limb care se înscria în familia celor cateva idiomuri vorbite pe p mântul Europei, dar c , în noua limba descoperit , fiecare dintre cele europene î i g seau reflectate multe din elementele de fond ale lor i c toate acestea a terneau peste fondul lingvistic european o re ea de leg turi necunoscute i neb nuite. Pentru un timp s-a crezut într-o limb mama, într-o limb din care cele europene ar fi luat na tere, apoi diverse teorii care s-au anulat reciproc. Cercetand cu aten ie literatura sanscrit , oamenii de tiin au reu it s determine prezen a a dou ,,momente" de spiritualitate în lumea celor pe care îi numim arieni. Primul este momentiul VEDIC, cel de-al doilea momentul BRAHMANIC, iar între ele, cu o lung i fr mântata perioada de tranzi ie, epoca UPANI ADIST .

Deosebite aproape total unul de celal lt, cele dou momente - care, de fapt, înseamn prezen a întins peste multe milenii a dou diferite feluri de a întelege i de a gândi, sunt prinse între ele printr-o es tur de leg turi, stabilite cu mult pricepere de preo imea brahman , între ce a fost i ceea ce ar fi dorit s fie. Cunosc tori f r pereche ai sufletului omenesc i st rilor sociale de atunci, preo ii brahmani au esut o retea încalcit de credin e noi (în raport cu cele din perioada vedic ), retea care se dezvolta pe textele ,,brahmana". Întreaga c dere a înaltelor în elesuri vedice se oglinde te în contrastul dintre aceste texte pline de impreca ii i blesteme i frumuse ea imnurilor din RIG-VEDA. Cert este c odat cu aceste imnuri o religie unic exista. Societatea arienilor cuceritori ai Indiei era bine organizat iar casta militar (K atrya) cu atat mai mult. Cartea lui Miulescu aduce cercetarea într-un nou stadiu prin dovezile pe care le prezint , demonstrând ca leag nul neamului de oameni numi i Carpato-arieni vedici s-a aflat în interiorul lan ului carpatic, cuprinzând întregul bazin hidrografic al Dun rii. C între SOME i SIRET, cu greutate în zona RODNA/DORNA, Rar u i zona Dej/Satu Mare, s-a aflat unul dintre principalele centre de dezvoltare a spiritualit ii vedice. C SOME UL, cu întreaga sa albie, a r mas în amintirea celor pleca i s cucereasc India, ca un loc sfânt, descris în upani ade. Toponimia some ean oglinde te lumea zeit ilor vedice de cult lunar. Cheia de deslegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului nostru românesc. Capitolul V LIMBA ROMÂNEASC = LIMBA ADAMIC ³Nici o cercetare omeneasc nu se poate numi cu adev rat tiin , dac nu este dovedit prin demonstra ii matematice, pentru c Universul ascunde sub aparen ele sale o realitate matematic ". Leonardo da Vinci ÄIstoria - invadat de mi ei i tr d tori´ Dou componente fundamentale ale cunoa terii au r mas în afara conceptului de tiin : lingvistica i istoria. Minunat început am avut prin corifeii în fruntea c rora se situeaz Fr. Bopp, W.Jones, E. Burnout, savanti ai secolului XIX, epoca în care lingvistica nu fusese invadat de Äsimpatizanti´ mai la început, mai târziu de ata ia Äînfeudati´ fie unor interese politice, fie unor josnice interese b ne ti. Acelasi lucru îl observa în istorie Vasile Pârvan: ÄIstoria a fost invadat de cei mi ei, cei tr d tori, care au fost pofti i al turi, ba mai sus decat cei cura i, cei drep i, o amar pre uire pe argin i pentru sângele v rsat în lupte... i zarafii cânt resc în talgere: aurul ras ritului, focul Carpa ilor, grâul Dun rii, codrii mun ilor. C lcarea cuvântului dat e ast zi lege. În în untrul rii nu vezi decât necinste, c rare desperat c tre locurile cele mai de sus, goan dup avere, murd rire a tuturor numelor curate de lupt tori, f r fric împotriva r ului´. Rezultatul c derii de mai târziu a acestor discipline, caracterizat prin interesul unor explic ri apriorice, a fost dezastruos pentru adev ratul scop al tiin ei, care este i va r mane cunoa terea adev rului. Din teoretizarea unor neadev ruri ce trebuiau impuse pentru a constitui argumente - în istorie i limb - s-a n scut un haos în care fiecare poate renun a la orice criterii logice apar in toare tiin ei, poate face afirmatii lipsite de temei sporind confuzia. Un exemplu concludent se poate scoate din filologia occidental , care, lucrând în interesul Romei catolice, a încercat s fac din limbile celtice i cele celto-germane limbi latine, mergând pân la totala eliminare a elementului celto-galic din francez , celto-germanic din limbile germanosaxone, celto-iberic din portughez i spaniol etc. Cat prive te cele întâmplate în Europa de mijloc i mai ales în zona balcanic , exagerarile au fost i mai lipsite de decen a cerut de morala tiin ific . Pentru a se sustine tendinta de expansiune de la Petrograd (în perioada comunist , centrul s-a mutat la Moscova) s-a n scocit a a numitul slavism, de care, sau în jurul c ruia, se aliniau popoarele balcanice, la baza c rora se afla, în realitate, elementul scitic, pe care slavi tii au încercat s -l desfiin eze cu des vâr ire, ca i cum acest mare neam

ar fi fost ters de pe fa a p mântului de o putere cereasc , sau înghi it de ,,rusalce". Limba noastr ar fi, dup propagandi tii panslavismului, împestri at cu elemente slavone, lingvistica profesat la noi fiind la discre ia denigratorilor de neam 1 limb . Dacii din... Grecia i India vedic Premiza c limba româneasc ar fi o neolatin oarecare este fals i p gubitoare. Trebuie studiat în compozi ia chimic a cuvintelor sale (are peste 150.000), de la valoarea stabil a monosilabelor, termenii s i fiind apar in tori limbii primare. A a cum am v zut, limba vedic a avut ini ial un caracter monosilabic, rela ia sa cu limba româneasc fiind direct în cazul toponimelor i hidronimelor analizate i, interesant, în aceast filia ie intr i greaca veche. Între primii zece întelepti, eel de at aptelea PRAJAPATI este PRACETAS sau DAKSA. Într-o leg tura înserata în CARTEA LEGILOR LUI MANU (cartea IX-a.art. 128)citim: ÄÎn acest timp, pe vremuri, Prajapati DAKSA, chiar el, destin pe cele cincizeci de fiice ale sale scopului acesta, pentru a-i face fiii care s -i înmul easc neamul´. ÄEl d du (din cele 50 de fete) 10 lui Dharma, 13 lui Kazyapa i 27 lui Soma, regele brahmanilor i al buruienilor de leac, cadorisindu-i cu g teli din cele mai minunate pentru pl cerea sa. Legenda este ,,preluat ´ în mitologia greac , numai c erau fiicele regelui DANAOS din Argos, m ritate cu fiii lui Agyptos, fratele s u. Cum oracolul prezisese uciderea lui Danaos de c tre un nepot, din dorin a regelui, fetele î i ucid b rba ii în noaptea nun ii. Dar Dypermnestra îl cru pe Lycaios, care î i ucide socrul, împlinind oracolul... Filia ia este evident . Am citat legenda vedic pentru a sublinia c numele rii, DACIA, era stravechi i nu o denumire dat de romani, cum se spune, spre diferen de ge i, cum îi numeau grecii (eroarea este comun în dictipnare i studii de specialitate). Implica iile acestei puneri în valoare a toponimiei rii noastre prin descoperirea strânsei leg turi care exist între ea i religia vedic , între ea i atâtea feluri de manifestare a lumii vedice, sunt multe i neb nuit de interesante. i asta nu numai pentru noi, dar i pentru istoria arianismului din toate timpurile i de pretutindeni, istorie care pân azi a r mas ascuns în dosul unui întuneric de nep truns. Se poate astfel stabili între evenimentele istorice, o logic înl n uire i neîntrerupt continuitate. Istoria neamuiui nostru în special se va face înteleas . Acel ru inos semn de întrebare pe care unii pretin i oameni de tiinta îl puseser asupra existen ei neîntrerupte a acestui neam pe aceste locuri nu va mai însemna decât o ru ine pe obrazul tiintei. Limba adamic - o limb onomatopeic Pentru a da un r spuns conving tor, va trebui s împingem c ut rile pân la începuturile form rii limbii, a acelei limbi care, dup cum vom ar ta, st la baza tuturor limbilor ce se numesc ,,neolatine". Când a fost acest început? i unde s-a închegat el ca arie geografic ? Prima caracteristic a limbii de început, crea ie omeneasc , se va regasi în pronun atul s u caracter onomatopeic. Termenii acelui început de limb se refer la no iuni dintre cele care au fost primar cucerite, precum denumirea manifest rilor naturii, ce reu ea s impresioneze în mod deosebit pe cel ce tr ia în mijlocul lor. Tunetul, zgomotul ploii, fâ aitul ierbii i al frunzelor, susurul i gâlgâitul apelor în scurgere, manifest rile audibile ale unor animale periculoase, sau necesare vie ii i altele asemenea au constituit primele elemente de limb cucerite de omul european. i toate acestea au fost puse în slujba intercomunic rii. La început au fost cele mai u or însu ite, mai u or în elese, mai u or de rostit. i acesta a fost caracterul primar specific limbii de început a popula iei europene. Imitând sunetele specifice emise de anumite p s ri le-au i botezat (cucu, pitpalacul, pup za etc.). Îndeletnicirea principal era cea de vân tor i pescar în c utarea hranei. Începutul de limba a fost supus unui proces continuu de erodare i însu ire de noi termeni prin contactul dintre grupurile de vân tori, care explica bog ia de sinonime caracteristic limbilor europene i în special acelor zone de latitudine medie a continentului. i, spunem c în limbile europene de ast zi exist un fond comun de cuvinte r mas din acele vremuri, adic de atunci când procesul de individualizare - atât al popoarelor, cât i al limbilor - nu- i f cuse apari ia.

Identificarea acestui fond de cuvinte nu este lesnicioas , dar nici imposibil de realizat. În afara onomatopeilor, numele animalelor de hran sunt primele care fac parte din acest fond comun. Bou, oaie, capr , cal, miel, ied, numele unor p s ri, precum gasc , curc , ra , gain , nu sunt decât câteva dintre cele despre care vorbeam. Dac aceste denumiri sunt produsele gândirii omului de dup ultima glacia iune sau c ele sunt anterioare, nu putem ti, dar, pe noi ne intereseaz s stabilim cu ce bagaj de cuno tin e lingvistice a intrat omul în epoca pe care o tr im. i, ne intereseaz în mod deosebit, întrucât pe aceast cale vom putea afla în ce m sur popoarele Europei sunt înrudite între ele i care este aportul fiec ruia la dezvoltarea vie ii spirituale pe care lumea european i-a pus amprenta. Cum spiritualitatea unei lumi se oglinde te mai cu seam în limba pe care o st pâne te, ne vom ocupa de acest aspect esen ial. Limba român - cerebral i primordial

Vechimea limbii noastre este evident prin onomatopeile sale între esute organic în familii de cuvinte (a fo ni, a sâsâi, a sfor i, a gui a, a mârâi, a cotcod ci) imitative, identice sunetelor din natur , i îmbrac în elesul în structuri morfologice specifice. În acest mod, fie i numai din exemplele de care dispunem, se poate face dovada c limba român de ine formele cele mai autentice ale limbii europene primare, limba care st la baza tuturor celor considerate pân acum arianice, indoeuropene, trace etc, oricum ar fi denumite. Autenticitatea acestei însu iri prive te existen a rostirilor primare ale omului european, de la forme onomatopeice neevaluate la modul de formare a cuvintelor prin apropieri de monosilabe cu sens clar, boga ia de toate nuan ele i cu toate formele de extensiune prin asocieri i selec ie logic . Pe baza acestor materiale se constat i se poate dovedi c limba noastr - în raport cu celelalte limbi europene - este o limb ce are la baza form rii sale cel mai mare procent de cerebralitate. Aceasta se verific a prin felul gândit (niciodat întampl tor) al marei majorit i a termenilor rezulta i prin al turarea monosilabelor arhaice. i, astfel, dup observa ia initial c st la baza celor ,,reale neolatine´, ajungem la concluzia c , de fapt, limba românesc - a a cum vom vedea prin scrierea hieratic - st la baza tuturor limbilor numite arianice. Acest adev r rezult i din faptul c , luat drept etalon, justific toate înrudirile ce se constat între limbile derivate, însu iri care p streaz leg turile cele mai apropiate între elementele rezultate din nucleul de baz (cel româanesc) dar se dep rteaz între ele pe masur ce ariile geografice, prin spa ii separatoare între ele, sporesc. Limba român - din India la Atlantic !! Iat monosilaba primar ,,pi´ (pi.c - pic tura, piciu, pici.or, pi.ez, pigment, pila, pi.ta, pisc etc) în în eles de mic, d termenilor con in tori de orice limb în eles apropiat de cel din care a derivat. Astfel, iat câteva cuvirate din ,,neolatine´. Franceze: pic, picoter, pignochez, pilon, pigment, pincer etc. Italiene: pica, pianto, pigolio, piluccare, pizzian etc. Latine: pica, pila pilum, pilus, pinso -are etc. Spaniole: pico, picada, pildora, pimienta etc; Popula ia vân toreasc a p strat, firesc, numele animalelor de hran , ca i pe cel al acelora de care se fereau: ...booo...muuu...beee...prrr...ss ...hârr... imita ii bou...vac ...berbec, capr ... arpe...harm sar... Dar iat i denumirea lor: Sanscrit bo.goguo staura avi asva Zend staora Grec bous tauros ois ipos Italic bos taurus ovis caballo Celt oso tor oi aspos Lituanian gou taura avis asua Teuton chuo ewe Slav karova tour Românesc bou taur oaie cal

Interesant este i filia ia altor cuvinte vedice. De la Ganaka rege, Kuning i konig gerrnan, king în englez : ganâ = mama, reg sit în grecul yune, goticul quine, engl. queen, slavul quena. În fine, de la dama = cas , domus, demos, domu, daimh...

În vedic , dava = b rbat. vi.dava=v duv . Având în vedere în elesul românesc din cuvintele : vi.a a, vi. el, vi.king, vi.ta etc care înseamn Äf r ´, spre diferenta de IVI, deci Vi.dava=f r b rbat, iata cuvintele p strate în alte limbi: veuve (francez), vidua (latin), vodova (slav), viduvo (gotic), widewu (prusian vecni), foadvha (celt). Monosilaba ve=a ese, în vieo (latin), wab (german), weave (englez), iar siv = a coase, în suo (latin), suija (got), siwa (englez), siur (grecanian), Xas.suo (grec). Lucrarea p mântului este denumit la noi a ara. În Vedo-sanscrit : ar, grec-aroun, latin ± aro arare, german - ararr, slav - arati, lituanian arti. În sanscrit câmp cultivat - arga; grec - agres; latin - ager, gotic - akra; române te - ogor. Cuvantul plug, str vechi ca i cel numit plug.u or, pentru c trece prin zapada(!) cum poate fi atribuit fondului slav, numai pentru c au i ei cuvântul Äplugu´? Dar atunci, cum explic m englezul plough, ca i germanul Pflu'g? Ce contact au avut slavii cu englezii? Pe când legiunile dacilor din Britania sunt binecunoscute... La fel, cum poate fi slav ,,gâsca´, cand în englez se cheama goose, în german Gans, i în bulgar ... gâsca? Ce aveau bulgarii cu englezii? Credem c particula denumind no iunea de carne a fost ,,ca". Monosilabele primare onomatopeice plus aceast particul , au dat numele animalelor bune de mancat. Astfel:Va.ca; ca.pra; ca.târ; ca.mila; ca.l. Chiar azi nu spunem carne de bou, ci de vac ! Toate cuvintele din fondul str vechi vedic, prezente în limba noastr , ca i în limbile numite ,,indo-europene´ trebuie regândite, fiind crea ia carpato-istrienilor, necum apar inatoare fondului slav, maghiar, turc, etc. Franceza - de la ,,moult" la ,,beaucoup"... Men inerea unor forme structurale asemenea în doua limbi înrudite dovede te o leg tur de mas între popoarele p str toare. La fel, devierea unor forme dovede te o rupere, o derivare, purt toare a formei primare de c tre un grup r zle it indiferent pe ce cale. Acest din urm fapt mai arat c grupul razle it s-a a ezat în mijlocul unor b tinasi care formau o masa suficient pentru a-i influen a pe noii veni i. Cuvântul românesc mierl se p streaz în francezul merle, i în latinul merula, dovad c în franceza veche (d'oc) era pe în eles. Dar chiar cuvantul românesc mult era scris Ämoult´ (ou=u) înlocuit apoi cu beaucoup (frumoas lovitur !), însemnând acela i lucru. i-a p strat întelesul i cuvântui nostru Ärâie´ - absent în latin , comparabil cu francezul ,,raie" (brazde) i italianul Äronga´ pentru c în limba turc cuvantul ,,raia" s derive tot din râie, denumind brazda, antul cu care se însemnau hotarele raialelor. Deseori, o simpl monosilab ridica probleme dificile. A a pornind de la cuvantu potec , considerat bulgar din Äpateca´, va trebui s facem o cale lung , avand în vedere i faptul c aceast radacina ,,pot´ este considerat un primitiv de origine necunoscut (V. ineanu, cuv. potaie) dar, Michel Breal îl asimileaz cu grecul posis, -potis=st pân; numai c în sanscrit pati-s înseamn tot st pân. i, având în vedere ca Asva.pati, (în care asva=cal, iar pati=st pân) era fiul lui Kokaia, în Ceandogya - Upanisad, cuvantui potmol, românesc, ca i potop, ne determin a c uta o explica ie mai detaliat . În slava i maghiar exista cuvantul potok. Se tie c potec duce la izvor, c pot.mol înseamn noroiul din jurul fântânilor, c potop înseamn ap etc, ,,cuvântul slav´ dup dictionarele noastre... Vine din maghiar sau din slav ? Sau nu vine de nic ieri i e un cuvânt vechi-str vechi? În greaca veche se chem ,,potamos´ izvorul, iar Mesopotamia se tie ce înseamn ... Zei a Artemis, care se tie c era o hiperborean , în situa ia când adorarea ei se f cea la obâr ia izvoarelor, primea numele de Artemis Potamia. În latin exist cuvintele poto-are, ca i substantivual potor, b utor de ap . Probabil la izvoare aveau loc liba ii i era nevoie de o mare cantitate de ap , adunat probabil în ipote, oala mare, - pot - cum îi spun francezii, pottos -cum îi spuneau romanii. Observam expresia noastr a potoli setea, inând cont de faptul c o mul ime de termeni generali de ,,pot´ apar in unor limbi care descind din marea familie carpato-istrian : ipot, potec , potmol, în spaniol - pulca (vezi... ulcea!) ca i francezele pot, potager, vedem c acest cuvant nu poate fi slavon, deoarece slavii n-au umblat niciodat prin zona franco-spaniola. Cu atât mai putin maghiar! Originea nord-dun rean a zeitei arat c e un cuvânt vechi preluat în limbile la care ne-am referit, ca si potoc, luat de slavi i unguri din acela i izvor.

Limba dacilor - p strat de... englezi! Toate acestea i multe argumente pledeaz pentru o mai mare aten ie ce trebuie acordat lingvisticii noastre. Ap rând cuvintele noastre ne ap r m patria spiritual , care este limba. Rela iile care se pot stabili între cuvintele noastre str vechi i cele aflate în limba englez pot zdruncina definitiv e afodul slavofon. Cu siguran c se va na te întrebarea: dac cele scoase la lumin sunt adevarate, înseamn oare ca limba româneasc vorbit ast zi a fost i limba dacilor, str mo ii celor de azi? R spunsul e unul singur: limba dacilor este limba popular a neamului românesc. Un argument ce nu poate fi neglijat, al turi de sutele de cuvinte IDENTICE existente în greaca veche, în operele celor mai importan i autori, în literatura sanscrit , ca i în limba Biron din Nigeria, o indoeuropean cert (pe care le prezent m în addenda) sunt sutele de cuvinte (venite unele i prin filier francez ) de origine dacic p strate ca un miracol de limba englez cu coresponden direct în limba noastr , în form ca i înteles. Iat numai câteva: Englezesc acrid arable arabour arrak bat cerulean clai clinch clod cover cull deal grind grit hold imped-inpid mucous-miuko file strait turkey umbrela usher shoulder vultur verge vat lawn to plash Românesc acru arabil arboret arac b ceriu hlei(hum ) clingi glod coverg .coviltir a culege deal grind prundi , grindin holda(holda e proprietatea cuiva) a împiedica mucos pila strâmt curc umbrel u ier old vultur vergea co.vat lunc plasa Latin acer arabil-is arbustum caerulis gleba collige la umbre înteles obs.alte limbi aigr(fr), acre(ital) care se ar crâng, arboret sus ine tija plantei bulg re gloduros -

Cuvintele pu ine redate aici reprezint doar o mic parte din sutele de termeni de baz , f r derivate, identice în limba englez i limba român popular . P strarea în engleza a unor termeni ca: arrak, bent, clay, hold etc., care nu se mai g sesc nic ieri în lume, dovede te c , oricât vreme au fost desp r ite, oricât de mare a fost distan a, în timp i spa iu, o anume populatie le-a permanentizat. Aceast identitate perfect ne mai arat c elementul dacic transplantat în insulele britanice nu a fost neglijabil, prin câteva legiuni: era vorba despre graiul pelasgilor pleca i demult, de pe muntele lui PELE.AGA i, mai ales graiul cel ilor - care erau me te ugarii porni i în c utarea metalelor. Cuvantul cel i, a a cum vom vedea, decodificat, ne arat c departe de a fi un anume popor care a l sat urme i pe la noi, cel ii erau, de fapt, pleca i din spa iul dacic în care s-au b tut primele metale

în Europa, populând zonele metalifere din apus pan în Britania. Erau fierarii antichit ii i, iat cum sunetul Ä ´ cuprins în celt( i), neam , dar i igan - cum se spune la noi de obicei fierarilor identifica o anume ocupa ie. i mai interesant este c limba noastr p streaz acest în eles în cuvinte ca: (lung, sub ire, înalt), and r , apin , âr, c lie, t poi, eaz , int , ip t, ur ure, â âit, urloi, etc, cum sunt de obicei cei care se afl în apropierea topirii metalelor. Cuvântul este cerebral, nu arbitrar! Un alt cuvânt, care merita aten ie, format din Ägâgâitul´ onomatopeic, deci gâ+rla, e considerat slav, conform Ägrlo´ bulgar. De fapt, analiza atent arat ca grupul determinant Ärl´împinge în elesul spre no iunea de erpuitor, meandrat, precum în sopârl , pârlit, cârlion at, Bârlad, f c nd parte din cuvintele specifice limbilor cerebrale, i este de baz în studiul rela iei dintre limb i graiuri. Ca i celelalte componente ale limbii, fonetica noastr ar fi o copie dup teoriile altora. Vorbind despre valoarea expresiv a sunetelor vorbite (v. Al. Rosetti, ÄIntrod. în Fonetic ´, ed. t. Buc, 1967, p. 100) se spune: ,,cuvântul este arbitrar; aceea i no iune poart nume diferite în limbi diferite: rom. cas , fr. maison, rus. dom etc´. Ce ar fi de comentat? S nu fi auzit respectivul p rerea lui Aristotel? ÄA spune c un cuvant nu are nici un în eles înseamn a desfiin a convorbirea, pentru c este imposibil s vorbe ti f r a te referi la un anume lucru, i ceea ce este mai grav, a desfiin a gândirea´... Dac defini ia limbii este Älimba este mijlocul de intercomunicare prin grai articulat´, confuzia este evident , pentru c , în timp ce graiul animalelor se manifest prin modula iuni fonice, care nu pretind un r spuns, limba omeneasc cuprinde domeniul intercomunicarii condi ionat de în elegerea emisiunii fonice de c tre un presupus partener, acceptarea sau neacceptarea de c tre acela, ca urmare a unui proces de deliberare, în fine, interven ia unui proces cerebral, atât de o parte (emi tor), cât i de cealalt (recep ionator). Limba s-ar putea defini drept: ÄProcesul de intercomunicare prin grai articulat a unor rostiri con tiente, emise de organul de vorbire i cu referire anume la no iuni bine delimitate´. În felul acesta, limba presupune prezent elementul cerebral în: a) procesul de delimitare a notiunilor b) legarea emisiunii verbale de o anumit no iune c) acceptare sau neacceptare d) formularea unui eventual r spuns e) existen a unor forme general valabile ca în eles În procesul de intercomunicare limba foloseste cuvântul, care este: Ärostirea nominativ prin ajutorul organului de vorbire a unei no iuni unice i bine delimitat ´. In ultima analiza, cuvântul presupune mai multe categorii, precum: 1. spontan , când elementele conven iei sunt prelucrate i asimilate f r efort 2. arbitrar , ceea ce presupune existen a dorin ei de autoritate sau de prestigiu 3. codeliberativ , presupunând o societate evoluat , cu o spiritualitate convenabil gândirii 4. anarhic , rezultat al unei fantezii, de multe ori boln vicioas , care se impune în cercuri restrânse i necontrolate de ra iune. Elementul selectiv este criteriul prelucr rii cerebrale bazat pe logic i ra ional. Cuvintele onomatopeice sunt cele mal vechi. Consecinta unei asemenea logici a dus la concluzia c limba con in toare a celor mai multe cuvinte onomatopeice referitoare la cuceriri primare ale min ii omene ti trebuie considerate drept cea mai veche în compara ie cu limbi din aceea i familie. C.C. Giurescu i ,,Istoria românilor"... ,,slaviza i" ! Erorile grosolane de atribuire a cuvintelor noastre fondului lingvistic al altor popoare au f cut din lingvistic o slug a politicii. Asemenea erori, în aparen nevinovate, sunt în fond baza preten iilor teritoriale, revizioniste, ieri i azi. Reprezint modul cel mai grav al agresiunii împotriva poporului nostru. Desigur, de la caz la caz, avem de a face cu ignoran cras , ori de-a dreptul cu rea intentie. Ele falsific istoria na ional , cu argumente de r piri teritoriale. Cea mai recent asemenea mostr o reprezint zisa limb ,,moldoveneasc ´ (În iulie 2003, guvernan ii filo-ru i de la Chi in u au editat un dic ionar româno-moldovenesc! In 2002, Voronin (pre edintele Moldovei)

a refuzat s vorbeasc române te cu fostul student al Universit ii Bucure ti, Jiang Zemin, pre edintele Chinei...) diferit de limba român . Istoricii oficializeaz erorile lingvistice. Astfel, studiul lui C.C. Giurescu cu privire la ÄIstoria pescuitului în rile române ti´ certific erorile din lingvistic . S fie o eroare dup 23 august 1944? Nicidecum, pentru c i în ÄIstoria Românilor´ (ed. 1938, Fund. pt. Literatur i Art , ed.lll), când nimeni nu-l obliga s scrie altfel decât tia, erorile se in lan (repetate în edi ia din 1973, aparut la Craiova). Dar noi cit m din edi ia anului 1938, pag. 242.: Äca arme foloseau suli a, sabia (cuvinte slave)´. Iat Äperle´: pag.243 - ,,Zeul Troian, nu apar ine, de fapt, religiei populare, ci este a a cum rezult din tradi ia rus în Cântecul despre Oastea lui Igor, divinizarea lui Traian, împ ratul roman...´ pag.244 ± Ädeal ca i podgoria sunt cuvinte slave.´ pag.249 ± Äcercetând harta, în special harta topografic , g sim în v ile cele mai ascunse i pân în vârfurile cele mai înalte urmele a ez rii slavilor... s lu m de pild Oltul, care curge chiar prin mijlocul p mantului românesc...numele slave le vom sublinia. Sibiul unit cu S li tea... cu râul Sadului, Râmnicul, Govora, Bistri a, Luncav ul, Cerna, Topologul...Siminicul, Br ila, Dârjovul, Oboga´. i mai spune: ÄEnumerarea este concludent ´. Chiar dac Valea Dârjovului, unde se afl cele mai vechi fosile ale antropogenezei europene, al turi de Bugiule ti, a trebuit s a tepte pe slavi s ,,boteze"... ÄÎn Moldova, îns i Moldova, Bistri a, Putna, Milcovul, Ialomi a, Prahova, Dâmbovi a, Neajlov, Târnavele...Craiova, Târgovi te, Zimnicea, Topolni a. (...) onornastic : Dan, Radu, Vlad, Stan...´ pag.254 - ,,dac ar fi s facem o numar toare am constata c 2/5 sunt slave´. pag.255 - ,,elementele cele mai vechi din veacurile VI-XI... blajin, destoinic, dârz, drag, stra nic, sfânt...vinovat...zidar, hamei, lobod ,coas , cosor, plug, grebl , lopat , a împleti, stog, c pi , snop, grindei,colib , corman , ciread , izlaz, stân , vrabie, plas , morun, crap, caras, mrean , ceg , scobar, p str v, undi , mreaja, dumbrav , deal,movil , steag, topor, pra tie´. pag.257 ± Ärai, iad, boier, cneaz, vl dic etc.´ Deci eram cre tini, dar nu tiam despre rai i iad! Concluzia pe care o trage la pag. 269, n-o mai citam, e revoltatoare. Deci, n-am citat din Roller, ci din Giurescu, o scriere din 1938!... Dac î i închipuie cineva c s-a schimbat ceva în lingvistica româneasc pân acum, în perioada comunist sau postdecembrist , se în eala. Lucrarile lui Al. Graur i Iorgu Iordan, ca i Dic ionarul Explicativ, au reu it s treac în rândul cuvintelor cu etimologie necunoscut tot ce sc pase de la ineanu... Poate când de lingvistic se vor ocupa cei care vorbesc Limba Româneasc i în familie, nu doar în aula Academiei române, ace tia vor ajunge la concluzia lui Mihai Eminescu: ,,Legile dup care cuvintele latine s-au pref cut în cuvinte române ti i-au sfâr it, demult evolu iunea lor. În momentul în care românii au primit cuvinte slavone LIMBA LOR ERA FORMAT DE SECOLE´. Capitolul VI DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE Scrierea Hieratica-în Romania, din 5.508 î.H. Facerea Lumii, a a cum o afl m consemnat pe actele de cancelarie i în pisaniile a ez mintelor religioase, este anul 5.508 î.Hr., întelegând prin aceasta data la care putem afirma c erau denumite prin cuvânt toate cele v zute i nev zute. E data de la care exist limba adamic . Procesul de formare a acestei limbi unice a durat sute de mii de ani. Ne referim, fire te la omul european, la rasa din care facem parte, la neamul tracilor, despre care Herodot scria: ,,Dup inzi, semin ia tracilor este cea mai numeroas ; dac ar avea o singur conducere i s-ar în elege între ei ar fi, dup parere mea, de neînârant i cu mult mai puternici decât toate semin iile P mântului. (...) Ei poart multe nume, fiecare dup p mântul în care locuie te, dar to i au, în toate, obiceiuri asem n toate...´(Istorii, II, Ed. St. 1964, p. 29-30).

Pân la anul 5.508 (erele sunt fixate de-un str român - Dionisie Exiguus) i pân la apari ia scrisului a trecut mult vreme. Primul scris din lume, arat cercet torii din ultima perioad , apare la noi în Ardeal, la T rt ria, descoperit de arheologul Nicolae Vlasa în anul 1961. Speciali tii au estimat c preceda cu peste 1.000 ani scrierea sumerian , considerat pân atunci cea mai veche. În general, s-au luat în calcul dou sisteme de scriere: 1.Sistemul ideografic, în care cuvântul e reprezentat printr-un semn unic, str in de sunet, care reda sensul, ideea exprimat prin cuvant: sunetele pot evolua, semnul r mane acela i. Acesta este punctul de vedere oficial, pentru c nu se cunoa te limba adamic . În acest sistem, referirea era la limba chinez , care a folosit ideograme pan în anul 1956, permi ând tuturor s se înteleaga în scris, de i vorbeau dialecte profund diferite. 2.Sistemul fonetic, în care se reproduc sunetele care se succed în cuvânt, luându-se ca unitate sunetul iar scrierea este alfabetic . Dup cum se tie, toate scrierile alfabetice deriv din scrierea fenician , care, la rândul ei, deriv din scrierea hieroglific cursiv numit HIERATIC . Se consider c alfabetul fenician ar fi ap rut cam prin secolul al Xll-lea î.e.n. Alfabetul armean i grecesc ar deriva din cel fenician; grecii din Italia de sud ar fi dat alfabetul etruscilor de la care ar deriva alfabetul runic, iar cel gotic al lui Wulfila, din secolul IV e.n., derivând din cel grec, al turi de cel armean, copt, glagolitic i chirilic. IO, Ramses - Mare Preot get! In decodificarea scrierii hieratice s-a pornit firesc de la aprofundarea scrierii hieroglifice descoperit de Champollion, observându-se c marele înv at descoperise, în fond, sigla limbii adamice. F r a detalia, vom da numai un exemplu. In ,,cartu ul´ RAMSES, în care apar numai consoanele: R - este un cerc, rotund, deci tiindu-se c zeul solar era Re, la egipteni, dar consoana, M, este citit i când apare 1/2, - jum tatea - iar doi erpi dau ultimii doi de ÄS´. Foarte bine, întrebarea este în ce limb se spune la femeie jum tate i la b rbat ,,cruce întreag ´? Dar sigla arpelui, c rei limbi contemporane scrierii apar ine? În privinta literei S, în vedo-sanscrit exist termenul sarpas i în româneasc arpe. Plus c , ceea ce Champollion nume te cartu , e un IO, în care vocala O, este alungit , ca s intre, în acest IO, numele respective. Observând, deci, sigla limbii de început, pornind de la sugestia subtil a lui Cantemir - el însu i un IO - am constatat simplu c , de fapt, în ce prive te scrierea, nu avem de a face cu ni te etape unde e nevoie întâi de hieroglafie, de cuneiforme, de scriere hitit etc., ci de opera ia lingvistic matematic numit Babel, încurc tur a literelor, în care scribii poliglo i foloseau prin citire fonetic literele latine cu valoarea din limba adamic , adic a a cum le citim, simplu (b, c, d etc.), în paralel cu litere grece ti, citite alfa, beta, gama etc. i cu diferite desene ale unor obiecte bine definite. Ei mai citeau fonetic pozi ia literelor, ca i toate semnele diacritice, mai ales în încifrarea conceptelor fundamentale ale cunoa terii prin filonul grec. Dacia - ara Zeilor... arieni In acest mod, pe un spatiu vast, cuprinzând nordul Africii, Europa i o parte din Asia, ca i Asia Mic , avem un singur tip de scriere: scrierea hieratic . Neputin a antecesorilor de a stabili cu date certe originea scrierii alfabetice, încercand derivarea din tot felul de silabe, ne-au determinat s cercet m tocmai spatiul ignorat permanent, anume cel carpato-danubiano-pontic, unde în vechime se afla INDIA PONTIC . În acest fel, indo-europenii sau arienii, sau Pelasgii, sau Frigienii, sau tracii etc., erau semne de întrebare. Decodificarea acestor cuvinte fundamentale au dat dreptate lui Nicolae Densu ianu - dasc lul nostru - autorul ÄDaciei Preistorice´, lui Nicolae Miulescu, cu care am colaborat ani în ir - autorul nu mai pu in importantei ,,Dacia ara Zeilor ", dar i savantului englez P.Giles, care vedea grupul arian primitiv în ramura dun reana, în cartea sa ÄCambridge History of India", din 1923. A ap rut necesitatea studierii Vedelor, a caror dat de apari ie difer între sec. XII î.e.n. (Max Muller), 2.400 î.e.n. (Haug) i 4.000 î.e.n. (Bal Gangadhar Tilak), din care am dat o versiune româneasc , la îndemnul lui N. Miulescu, i am încercat a pricepe aspectul aglutinat al sanscritei, din prima strof din Atharva-Veda- cea mai veche dintre cele patru, cunoscute. ÄDevadinam djagat sarvam

Matradinam tadevata Tan mantram brahmanadinam Brahmanamamadevata". Variantele în limbile apusene - în francez , în cazul de fa , luau o prea mare distan fa original, iata cum suna aceea i strof : ÄToutce qui'existe au pouvoir des dieux Les dieux sont au pouvoir des mentrams Les mentrams sont au pouvoir des brahmes Done les dieux sont au pouvoir des brahmes". Cartealui Manu-scris de... loan !

de

Trebuia aflat locul unde Manu a dat primele legi, anume LEGILE OMULUI. Primele observa ii asupra sanscritei le face misionarul Coerdoux, care trimite, în 1767, Academiei ni te inscrip ii în care sesizeaz asem n ri cu limbile greac i latin . Acelea i observa ii le f cuse referitor la limba zenda, în 1771, Anquetil-Duperron, constatand asemanari cu sanscrita, pentru ca, în 1786, William Jones s formuleze teoria lingvisticii comparate dintre sanscrita-persan , greac , latin si celtic . Teoria izvorului vedic-sanscrit este apoi dezvoltat tiin ific de marii savan i ca Adelung (1806), Senlegel (1808), din care Colebrooke (1807) dezvolt teoria monosilabelor. Abia în 1816, marele Franz Bopp rotunjeste toat concep ia, alc tuind mai apoi (1837-1849) gramatica comparat , continuat de Eugene Burnouf în Fran a i mai ales în Germania, de Schleicher. Etimologia european apare odat cu dictionarul lui Fick, în anul 1868. Se stabiliser regulile muta iei consonantiste i, abia în 1879, Ferdinand de Saussure ordoneaz regulile pentru vocale, toate limbile având drept surs primitiv , limba arian . A urmat clasificarea limbilor i sinteza lui M.A. Meillet (ÄDialecte indoeuropene´, 1908) ca ÄIntroducere în studiul comparativ al limbilor indoeuropene´(1912), în acel stadiu, limbile traco-frigiene erau disp rute. Un necunoscut monument de limb trac - inelul de la Ezerovo - a fost prima citire a acestei scrieri hieratice. Aici, în afara literelor grece ti, apar în ordine: cifra 4, invers pus , litera D-latin paralel cu Delta grec, numeralul ordinal întaiul, litera T culcat pus , un lambda cu un punct în ea, steagul dac... Aici, se specific clar c ge ii sunt spi a IO i adoptarea Äfilonului elin, tata Adam a fabulat´. Foarte important, autorul c r ii lui Manu era Ioan! Au urmat, datorit sculptorului Constantin Iordache, membru fondator al cercului de studii din Pite ti, inscrip iile din Bucegi - Omul, Sfinxul, Babele i, rând pe rând, termenii esen iali din Bibie cultur i art . Un alt moment decisiv a fost verificarea la Cozia a decapit rii lui Ioan I (Burebista) la data de 5 mai 44 î.e.n. Preotul c rturar Ioan Polexe ne-a înso it i stare ul ne-a confirmat c , dup traditie, aici a fost decapitat. Am repetat vizita la Cozia, dup care am trecut la Nucet. Am aruncat un ban lui Caron pentru Burebista, în fa a mân stirii, în bazinul cu ap (unde sunt asemenea locuri s-au s vârsit crime) i am urm rit drumul marelui rege, pe ap , pân la C ciula.ta (c ciula tat lui), la Edera Mare de Dâmbovi a, unde a fost înhumat în ascuns, temporar... Secretele Scrierii Secrete Acum pricepem simplu cum câteva semne devin o adev rat ecua ie lingvistic , în care sunt spuse lucruri tainice, fundamentale. Este un rebus continuu i firul Ariadnei pentru fiecare este o cheie, f r de care po i r t ci la fiecare liter . Acesta este adev ratul REBUS, unic în antichitate, care încifra marile taine i era bine tiut scribilor poliglo i. Deci, se cite te fonetic i se a eaz literele în ordine pe zece coloane de la stânga spre dreapta, pan la epuizarea semnelor. Numarul literelor con ine cheia ecua iei, spune care este litera de început, cu care OBLIGATORIU se i încheie ecua ia. Se substituie literele cifrelor (adun ri - sc deri, împartiri, rad cina p trat ) iar rezultatul se înscrie dup cifrele respective. Cuvinte perfecte sunt cele în care suma literelor cu so este egal cu a celor impare (1245; 2356; 3467; 123456789105; 187; 156). Cele imperfecte, de tipul: 123 -2-; 5672-4; 9862-7- etc. trec în ecua ia lingvistic derivat prin litere de coloana respectiv . Se constat c orice inscrip ie e rezolvat în 6 derivate, excep ii fiind, pân la zece, în cazuri foarte rare. Limba cu adev rat fonetic este limba noastr , unitar pe un spa iu vast, din care ies codurile de cult, i acesta este misterul get. In concluzie, introducând cifrele, lingvistica matematic

a antichita ii ne vine în ajutor. Se constat c peste 90% din inscrip ii se afl în Dacia, centrul culturii i civiliza iei antice. În acela i timp, folosirea acestei scrieri în Grecia i Italia, la fel ca i în nordul Africii etc., arat c aceast cast IO, f r etnie, compus din triada - massage i - ge i getuli, a fost creatoarea întregii culturi i civiliza ii antice. Ceea ce afl m nou se dovede te nu pierdut, ci încifrat. Era normal ca ge ii s p streze arma tiin ei numai pentru ei. Pentru a ie i din acest cerc vicios va trebui s citim cu ochii min ii Äcuvinte sub cuvinte, care con in defini iile lucrurilor´, cum constatase Henri Joly, analizând etimologiile platoniciene. El scrie: ,,Dificultatea de a reg si sensul acestor esen e vine din aceea c vechile nume au fost acoperite, remaniate si transformate de limbajul uman. Aceasta este teza subadiacent a tuturor etimologiilor lui Platon, c sensul veritabil este la distan de noi i c el apar ine limbajului trecutului´ (Le reversement platonicien, Fogos, Episterme, Polis, pp.30-31, Paris, 1974). Nu se pot ignora apropierile dintre concep iile dezv luite de Socrate i ideea cea mai enigmatic a filozofiei chineze, TAO, ce Änu poate fi cuprins în ceea ce se poate exprima´. Între lucruri i nume exista o rela ie direct . A da nume la lucruri, este un act de cea mai mare importan , de care depinde cunoa terea, gândirea logic , via a social . Ordinea din lume depinde de corectitudinea cu care s-au dat denumirile. Limba românesc este prin excelen fonetic , iar observa ia lui Ion Heliade R dulescu este cât se poate de actual : ÄAcestea nu sunt porunci omene ti, Domnul meu, ci porunci ale limbei, care strig : Vede i-m , c în verbii mei sunt cea mai regulat decat toate limbele, nu m schimb, o ideie o ar t cu acelea i litere; ce m sugruma i, ce m face i anevoie de în eles i anormal ?´ Decodificarea scrierii hieratice este un r spuns dat lui Eminescu, pentru c el a intuit acest adev r atunci când se întreba: ,,Românii nu sunt i ei o insul ideala, cât dar e cu putin ca limba noastr s fie lingua roman rustic ?´ A a este, iar progresul uman va trebui s aib în vedere cunoa terea limbii adamice, la care am ajuns. Ge ii - creatorii tuturor tiin elor i artelor Ghnoti se - o-ton' / Cunoa te-te pe tine însu i! Inscrip ia gravat pe frontonul templului lui Apollo de la Delfi, preluat de Socrate drept deviz pentru începutul în elepciunii, ne prive te pe noi românii, poate mai mult decât pe alte popoare. Nu numai c nu avem o carte de istorie adev rat a neamului dar nici termenii de baz nu sunt preciza i. Stabilind matematic cine au fost tracii, ge ii i dacii vom putea prezenta cartea de vizita real . Astfel, afl m c tracii denumeau mitologic neamul str vechi al dacilor, din perioada troiana, cand era o singur religie, centrul fiind muntele OMU. St pânul crea iei era vedicul Manu. Ge ii erau Marii Preo i - faraonii i Regii - Casta IO - Basarabii de mai târziu. În str vechime, în perioada pelasgic , DIVINII PELASGI erau ge ii înainte de apari ia etniilor, fiind astfel creatorii tuturor tiin elor i artelor, prelua i în mitologie. Ca str mo i ai românilor, ei sunt casta SARABA - precizat de Ha deu, casta IO, iar steagul lor - steagul dac - era LUPA / APUL celebra lupoaic cu gemeni - steagul MARELUI PREOT AL ANTICHIT II. O parte a lor - închinatori aceluia i COGAIONON - erau Druizii, preo ii cel ilor, purt torii civiliza iei metalelor. Limba vorbit a fost limba unic adamic . Înaintea ivirii etniilor, ge ii au creat cele 4 coduri de cult: sanscrit, ebraic, elin i latin. Dacia a fost postul domniei, cum scrie pe o inscrip ie. În antichitate denumea Europa. În Atena, citim romane§te... Non omnis moriar - Nu voi muri de tot. Hora iu, Ode III, 30.6 Inscrip iile declarate intraductibile de epigrafi sau atribuite cultului imperatorilor români sunt cifrate. Toate inscriptiile denigratoare ale zi ilor exper i se dovedesc false. Limba scris pe aur i piatr este protolatina arhaic i popular , limba vechilor cronici si unice - limba vie

românesc . Citim în Roma, la Kiolmen, la Ocni a, la Celei, acela i cod. Pe inelul de aur din epoca bronzului de la Celei apare cuvântul ARDEAL: cuvânt str vechi românesc, denun ând în sine lingvistica antiromaneasc profesat la noi. Cuvantul CEL I îi prezint pe me te ugarii antichit ii, pleca i spre apus din Carpa i. Pe EREHTEION - cu litere grece ti, inscrip ia este cifrat în limba româneasc . Scrierea din Tasili vorbe te despre Ceahl u i teapa lui SALMOCSIS. Un alt monom copt despre AHVE i cel i. Despre CRONICUL ARCAN - care va fi furat i dus afar de VODI A. Scrierile ge ilor sunt traduse în greac i ebraic iar originalele arse... Traduttore, traditore - traducteur - traître - traduc tor - tr d tor. Dificultatile reale ale inscrip iei sunt aceleasi, anume folosirea în paralel a literei latine s, cu Sigma grec, cum vom vedea în cea de a doua, i a simbolului solar, citit române te: Soarele. E un O cu un punct interior, citit de Champollion - consoana R, în cartu ul Ramses. În cea de a doua, literele mici sunt simple latine ti, cele mari au citirea fonetic din alfabetul grec. Tot aici mai apare, ca i pe Babele, Ävârf de s geat ´. Important este c mitologia general , prin codul folosit, arat unitatea culturii antice. Turnul Babel-O metafor ... Neîn elegând metaforele, pentru c i azi unii oameni mai caut Turnul Babel, corabia lui Noe i altele..., e vremea s preciz m ce ar trebui s se în eleag clar, mai ales am nuntul c ÄTot p mântuI avea o singur limb i acelea i cuvinte´ (Facerea, 11,1) coroborat cu ,,La început era Cuvântul, i Cuvântul era cu Dumnezeu´ (Ioan, 1,1). Mai apoi, am nuntul: ,, i c r mida le-a inut loc de piatr i smoala le-a inut loc de var´(ib. 3). Chiar în Scriptur se precizeaz c BABEL înseamn încurc tur . C ci Domnul a zis: ÄHaidem! s Ne pogorarn i s le încurc m acolo limba, ca s nu- i mai în eleag vorba unii altora´ (id.7)... Evident, era vorba de sub ierea limbii primare, prin reguli de pronun are diferite i prin muta ia consonantist . Cum am mai afirmat, consoanele au valoare semantic deosebit . ,,Smoala a inut loc de var´, metaforic arat tocmai, antinomia esoteric . Dar, speram c decodific rile din aceasta carte vor fi edificatoare. De i am precizat sensul clar al legendarului Turn, revenim pentru c oamenii i azi mai caut corabia lui Noe, dar i acest turn, deoarece n-au în eles metaforele respective. Mitografii au pornit de la denumirea ebraica - ,,bab'el"- poarta zeului, considerând c avem de a face cu o construc ie ciclopic ... Cit m din Biblie: ÄTot p mântul avea o singur limb i acelea i cuvinte. Pornind ei spre r s rit, au dat peste o câmpie în ara Sinear; i au desc licat acolo. i au zis unul c tre altul; «Haidem! s facem c r mizi i s le ardem bine în foc». i c r mida le-a inut loc de piatr , iar smoala le-a inut loc de var. i au mai zis: «Haidem! s ne zidim o cetate i un turn al carui varf s atinga cerul, i s ne facem un nume, ca s nu fim împr tia i pe toat fa a p mântului». Domnul s-a pogorat s vad cetatea i turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. i Domnul a zis: «Iat , ei sunt un singur popor. i to i au aceea i limb ; i iac de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar putea împiedica s fac tot pe i-au pus în gând. Haidem! s Ne pogorâm i s le încurcam acolo limba, ca s nu- i mai în eleag vorba unii altora». i Domnul i-a împra tiat de acolo pe toata fa a p mântului; a a c au încetat s mai zideasc cetatea. De aceea, cetatea a fost numit Babel, c ci acolo a încurcat Domnul limba întregului p mant, i de acolo i-a împr tiat Domnul pe toat fa a p mântului´(Facerea, 11,1 -9). Berosos, preot chaldean din sec. IV-III î.e.n., citat de Eusebiu de Cesareea, pentru c lucrarea lui Berosos s-a pierdut, îl prezint astfel: ,,Se spune c primii oameni, înfumurându-se de puterea i m re ia lor, au ajuns s dispre uiasc pe zei i s se socoteasc mai presus de ace tia. Ei au zidit un turn înalt în locul unde se afl acum Babilonul. Turnul aproape c ajunsese s ating cerul, când depoat vânturile venir în ajutorul zeilor i surpar zidirea peste ziditorii ei. Ruinelor li se d du numele Babel. Pân atunci, oamenii vorbiser o singur limb , iar zeii îi silir s vorbeasc în graiuri felurite!´...Cam atât! Sunt în textul biblic câteva metafore. C r mida le-a inut loc de piatr , iar smoala le-a inut loc de var. Deci nu cuvintele de piatra, naturale, primare, ci ,,f cute" de gr m tici, care au sub iat limba adamic , a a cum precizeaz Cantemir; iar leg tura dintre ele, varul, nu era straveziu, folosind smoala, prin care nu se mai vedea nimic...

Revenim la Biblie: ,,Domnul Dumnezeu a f cut din p mânt toate fiarele câmpului i toate p s rile cerului i le-a adus la om ca s vad cum are s le numeasc ; i orice nume pe care-l d dea omul fiec rei vie uitoare, acela-i era numele. i omul a pus nume tuturor vitelor, p s rilor cerului, i tuturor florilor câmpului, dar pentru om nu s-a g sit nici un ajutor care s i se potriveasc ´ (Facerea, 2 19-20). Deci, omul a botezat, adic a numit f pturile, imitând natura lor intim . Am dat acest citat, pentru a repeta c primele monosilabe în limba adamic se apropie de natura lucrurilor. Platon, în dialogul Kratylos, analizând peste 20 de cuvinte, porne te de la natura lor c tre nume, firesc, în limp ce lingvistica modern , de la Äexplicarea cuvintelor prin c utarea raporturilor lor cu alte cuvinte´ (R de Saussure). Este normal ca apusenii s nu mai afle în limbile lor natura intim . Limba adamic se dezv luie fie i numai dup denumirea p s rilor, al c ror nume i-l pronun singure (cuc, gugu tiuc, pup za, cioc nitoarea, etc). Socrate, în acela i dialog, ne înva : ÄAcest nume antropos (OM) arat c , în vreme ce celelalte vie uitoare nu cerceteaz , nu compar i nu examineaz nimic din ceea ce v d, omul de îndat ce a v zut - opope - aceasta înseamn c a i examinat i judecat ce a v zut. De aici, a adar, numai Omul, dintre toate vie uitoarele, a fost în chip potrivit numit antropos - întrucat el examineaz ce a v zut´. Aristotel, referitor la aceasta, scrie: ÄNumele, este un sunet vocal, care posed o anumit semnifica ie, conven ional ´(De interpretatione, II, 16a). Desigur, numele sunt instrumente de cunoa tere i ,,c l uza gândului´, cum scrie Platon. El este, deci, împotriva conven ionalismului, pentru cunoa terea esen ei invariabile a lucrurilor. Prin litere i silabe se imit natura lucrului, astfel c numele corect con ine în structura lui ceea ce este esen a acestuia. El conclude: ÄTot astfel, leguitorul poate s reduc i aile no iuni la litere i silabe, creând pentru fiecare dintre realit i un semn i un nume, i pomind apoi de la acestea, spre a compune restul, pe calea imita iei i chiar folosirea lor. În ceea ce prive te imposibilitatea explic rii unor nume, spune el, sau originea lor este barbar , sau vechimea lor le face s scape cercet rii´. În ebraic , Adam înseamna Om, Äi ´ b rbat i Äi e´ ferneie. Numele au importan fundamental în cunoa tere. Într-o lucrare atribuit lui Confucius, ,,Rectificarea numelor", se scrie: ÄA cunoa te asem n rile i difereni ele dintre lucruri înseamn s cuno ti numele lor în mod exact´... Pentru c , în limbi diferite, aceea i no iune poart denumiri diverse, Al. Rosetti, copiindu-l pe Saussure, scrie anume: ,,cuvântul este arbitrar´. Nimic mai fals, în ce prive te limba noastr ! În privin a alfabetelor, scrierea hieratic e bine definit drept ,,scriere hieroglific cursiv , din care deriv , scrierile alfabetice´. i iar un citat: ÄCântecul cucului e redat aproximativ:cuckoo, gugoo, sau chiar puppo:... Cucul posed un K aspirat´ etc., cert fiind c fonetica noastr e tributar celei str ine, de unde i lipsa unor particularit i specifice limbii adamice. Pân i numai onomatopeile (a gui a, a sfâr i, a vui, a sâsâi, a mârâi, a iui etc.) puteau fi un semnal demn de studiat. Triada traci-daci-ge i - ,,o rasa mare i puternic " Va trebui s tim exact ce înseamna fiecare termen, pentru c istoriografia i lingvistica noastre sunt departe de a fi înteles cum aceste trei no iuni fundamentale pot fi bine cunoscute tuturor. În general, se tie filia ia daco-ge ilor din traci, înc de la Herodot dar, mai departe, rela ia dintre dacige i-traci r mane obscur . Îns , numai întampl toarele descoperiri arheologice, de i au relevat comori unicat, datorit unei teorii lingvistice antiromane ti, profesat ieri i azi, nu au reu it s constituie bazele unei teorii a etnogenezei, nu numai credibil , dar i riguros tiintific . Odobescu numea movilele i gorganele pres rate pe solul Daciei ,,arhive t cute, cari p streaz în negrul lor p mânt documente istorice ale rii noastre, din timpii pe când istoria nu se scria cu condeiul´, Dispari ia din scripte a însemnat pentru istorici dispari ia real ; astfel Scolotii sunt Äînghi i i´ de sarma i, f r a fi defini i, iar dacii apar cu trei secole dup ge i! etc., un labirint din care nimeni nu poate ie i, acel fir miraculos at Ariadnei fiind limba (pierdut ) a dacilor. Trebuie s ie im din labirint... În loc de a studia istoria na ional , noi studiem pe a grecilor i romanilor, care, ca i ,,Dacia Preistoric ´ a lui Nicolae Densu ianu, încep tot cu mituri i legende. Descoperirile arheologice - numeroase -înca nu sunt sistematizate, ordonate logic i r man în afara tiin ei, pentru c noi consider m înc eronat Dacia, nu izvor de cultur i civilizatie, ci un inut înapoiat, pe care Imperiul Roman i popoarele migratoare l-au Äcivilizat´ i integrat în Europa... Ieri, ca i azi, înv m de la cei care au fost numai elevi ai str mo ilor no tri!..,

Sunt actuale cuvintele cu care Mihail Kogalniceanu deschidea, în 1843, cursul de istorie na ional : ,,Ce interes mare trebuie s aib istoria na ional pentru noi, îmi place a crede ca i dvs. o în elege i ca i mine. Ea ne arat întâmpl rile, faptele str mo ilor no tri, care prin mo tenire sunt i ale noastre. Inima mi se bate când aud rostite numele lui Alexandru eel Bun, tefan cel Mare, lui Mihai Viteazul. Da, domnii mei!, i m ru inez a spune c ace ti b rba i pentru mine sunt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cezar; ace tia sunt eroii lumei, în loc c cei dintâi sunt eroii patriei mele. Pentru mine, b t lia de la R zboieni are mai mult interes decât lupta de la Termopile i izbânzile de la Racova i de la C lug reni îmi par mai str lucite decât cele de la Maraton i Salamina, pentru c sunt ca tigate de români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai pl cute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava i Târgovi tea sunt pentru mine mai mult decât Sparta iAtena´. Ce am putea ad uga? Marele nostru istoric Nicolae Iorga definea astfel str mosii: ,,O ras mare i puternic , care se întindea în întreaga Peninsula Balcanic , în regiunea Carpa ilor, pân departe spre vest, în regiunea Vistulei; la est, ea s-a întins asupra teritoriului scitic în m sura în care se retr gea valul irano-turanic; insulele arhipelagului i anumite insule din bazinul r s ritean al Mediteranei îi apar ineau; în Asia Mic , misieni i frigieni corespundeau moesilor i orygilor, de pe, malul european iar la armeni ceea ce nu era hitit se ad uga tracismului´. În privinta limbii, confuzia este i mai mare, de i avem o ploaie de exper i, opera lui Ha deu nu a fost continuat , dar abia discut m litera a, dac scrim cu Ä ´ sau Äî´, cum i când. ÄB´ b rbat e unde l-a l sat Ha deu (Încercând s realizeze opera vie ii ÄDic ionar român-sumerian´ Paul Laz r Tonciulescu a decedat ca i B.P. Ha deu, la abordarea literei B!... ), iar în discu ii la litera A. Tot marele nostru filolog B.P. Ha deu atr gea aten ia c ÄLitera A este brevetul de latiniate al limbii noastre, tiut fiind c limbile slave au pu ine cuvinte încep toare cu A, ca ini ial . Era vorba de sigl , deci, cum bine observa genialul c rturar, singurul care a observat caracterul CHIMIC al limbii noastre. În treac t fie spus, pentru c e o problem de bun sim nu de specialitate înalta, litera A prezint numai în limba noastra cele trei st ri posibile, emo ionale, cunoscut fiind c vocala aceasta este a tuturor oamenilor, indiferent de etnie: a, â, . Forma a este preluat de codul latin cu aceea i valoare, iar ,,â´ i ,, ´ sunt forme primare ale red rii plânsului 1 râsului, cu caracter onomatopeic. De i Strabon precizeaz ca numele ,,scit´ se d întregii mase latine, ca spa iu geografic, o afirma ie neîn eleas a determinat istoricii s cread c ge ii sunt mai spre Pont i r s rit, iar dacii la apus, deci, cei mai drep i i viteji erau în Dobrogea i pe Nistru. Era i aici o metafor , r s ritul fiind simbolul Soarelui, deci al cunoa terii. i cei trei Magi erau tot de la r s rit... Preluând aceste informa ii s-a conclus c înseamn unul i acela i lucru. Ceea ce este inexact. Cum am v zut, de i vorbeau aceea i limb , ge ii o scriau codificat i era limba get , în timp ce limba dacilor era cea vorbit de to i, i, de fapt, limba adamic , denumit trac , arian , pelasg , indo-european , vedic etc, oricum, numai româneasc , nu! Este interesant i modul cum Dio Cassius prezint acest aspect esen ial: ,,Eu îi numesc daci pe oamenii pomeni i mai sus, cum î i spun ei în i i i cum le zic romanii, m car c tiu prea bine c unii greci îi numesc ge i, FIE PE DREPT, FIE PE NEDREPT (sn). C ci eu îmi dau bine seama c ge ii locuiesc dincolo de Hemus, de-a lungul Istrului´(op.cit. p.683). Ceilal i cercet tori n-au aflat dac sunt numi i pe drept, ori pe nedrept, i iat ca manualele dau înc citatul neprecizat. Chiar conceptele fundamentale, c utate în dic ionarele str ine, nu au reu it decât s sporeasc aceast confuzie. Metoda descifr rii Scrierii Hieratice E timpul s dezv luim, tuturor celor preocupa i de cunoa terea tiin ific , cateva observa ii generate, care s -i îndrume pe calea adevdratei cunoa teri în epigrafie. Dup ce au înva at cele 4 coduri de cult latin, elin, ebraic, sanscrit, la care se adaug numita slav veche, care nu justific existen a unui sistem matematic al limbilor actuale numite slave, vom observa c zisele inscrip ii ilizibile sunt, de fapt, rezultatul matematic al unor ecua ii lingvistice în care afl m litere eline, latine, simboluri, obiecte, figuri geometrice, puncte uniform pozi ionate, plante, p s ri, linii geometrice denumite în geometria plana, etc. i atunci tim c avem a face cu scrierea hieratic (sfânt ) elaborat de ge i. Cel mal simplu avertisment îl d folosirea în aceea i inscrip ie de litere latine i eline.

Descifratorul trebuie s aib o cultur istoric , literar , filosofic deosebit , pentru c la tot pasul e pândit de capcane diferite, pe care le tiu numai membrii castei IO, casta sacerdotal . Acest cod este denumit ,,PUIU´ limbii sau ,,pomul vie ii´în limbaj preo esc. Toate religiile au acaparat cunoa terea folosind-o împotriva maselor ignorante, c rora leau promis ,,via a de apoi´. Ce trebuiau s fi observat epigrafii? C în toate graiurile litera este cuvânt, pe când în limba biblic , adamic , litera este CONCEPT. Astfel, orice liter , consoan introdus ori scoas din cuvant schimb radical întregul sens; apoi c , la noi, cuvintele se întregesc, citindu-le ,,înainte i înapoi´...Cum s priceap ei ceva, dac nici litera ,,A´ n-o tiu?! Astfel, litera ,,a´ este f r semne diacritice, la fel ca în protolatina, un ,,a´ curat. Dac devine ,,â´ e semnul iernii; c ciula arat clima, iar ,, ´ p l ria, semnul verii. Deci, e vorba de clima temperat , cu 4 anotimpuri. Evreii masore i au scos toate vocalele din text, numai c acestea dau numai MUZICALITATEA limbii i nu sensul cuvintelor. Aici este toat chestiunea de fond, neobservat . Rasa alb , pornit din România, cuprinde i supune lumea cu acest algoritm. S explic m acum, punctual, metoda propriu-zis . Dupa ce se observ ceea ce este comun tuturor inscrip iilor din lume, se stabile te o descriere a lor, indiferent de asezarea lor în spatiu. Codul este unic. Se a eaz cuvintele române ti pe zece coloane, a a cum au fost citite. Se stabile te, în func ie de num rul literelor rezultate cifric, cheia pe care o are ecua ia lingvistic rezultat . Este vorba de ceea ce se nume te Ä arpele care- i mu c coada´, pentru c aceasta este rezultanta. Important este sigla, litera cu care începe primul cuvânt, pentru c vom încheia cu aceea i liter , ca s consideram c descifrarea este bun . Dar aceasta trebuie luat în seama numai dup ce corespunde i cu cele r mase fragmentar în scrierile clasice i, în acela i timp, s fie convergent cu cel pu in alte dou informa ii din altele. Deci, iat dificult ile reale ale metodei propuse de mine. Se constat astfel c , ini ial, Omenirea avea o singur limb i acelea i cuvinte, cum scrie ,,Cartea C r ilor", Biblia. De asemenea, un singur alfabet, cel protolatin numit sau românesc. Varietatea afi at de inscrip ii e dat de modul încifr rii pe zone geografice de triada masage i-ge i i getuli, respectiv Asia, Europa, nordul Africii, insula Pa telui...Astfel, la Tasilli, în nordul Africii, sunt sub forma de ecua ii, care, citite romane te, duc la un text coerent în limba româna, ce se înscrie perfect în precizarile generalizate de mai sus. In Insula Pa telui, dupa ce ajung acolo conchistadorii condu i de iezui ii catolici compagnionii lui Mihluko-Mahlai Ätranscriu în litere slave zicalele str vechi ale inca ilor i maia ilor, numai c în limbile slave nu spun nimic. Literele slavone odat înlocuite cu cele latine devin ecua ii lingvistice care se supun acelora i legi ale codului get. Astfel, codul este universal i, evident, totul a fost cifrat în limba noastr româneasc . Se constat c semnele diacritice folosite în codul elin, citite corect, duc la rezultate, iar situa ia nefericit în care se afl epigrafia universal , pe care ai no tri o copiaz permanent, st în faptul ca ei n-au în eles esen a literetor. In toate graiurile p mântului Älitera este cuvânt´ de tipul alfa, beta, gama, delta etc., alef, bet, ghimel etc., ai, bi, si, di etc, pe când în române te, i numai în române te, litera este un concept, care, scoas din cuvânt, schimb total con inutul semantic al cuvântului. Dar cum s observe acest Äam nunt´ esen ial, dac nici litera Äa´ n-au p truns-o? Litera ÄA´ la, noi poate deveni Äâ´ i Ä ´ determinând onomatopeic de la dou extreme, iarna i vara, respectiv Äc ciula´ i ,,p l ria´. Protolatinii erau... ge ii Pentru c am vorbit despre alfabetul protolatin, s l murim acest termen. Deci, cine erau protolatinii, cifra i: oi protolatinoi, on Oi npwtohanvoi, wv (litere grece ti) o m i c r o n i o t 16742-4-83-5-1059 CONCS ÎI TROa c m i c d e a s u 41-1-5863109-7-7:2 IA, Cadmus e Cp r a l u i i o t a 32110954:67-1-8 ARPATUL îi Op i r o o m e g a t 6-14-1341058729-1m Protogeia a u o m i c r o n a 134:287956-5-10 AOM, Vornic Ac c e n t u a t l a 891045-18-1627:3: tlant, Cuca e m b d a a l f a t a 341:78910-2-256 d m Fata Balu i o t a i c u l c 76108912-12-534 89-5cicului, Actul a t p u s d e a s u 69710:152438-5DSEU, astup

p r a l u i i o t a n i i o m i c r o n i o t a v i r q u l a o m e g a n i i Coloana din sânga Omicron iota c mic deasupra lui iota pi ro omega a tau omicron accentuat lambda al fata u iota i culcat pus deasupra lui iota nii omicron iota virqula omega nii.

12356410-13-78-1-9 PRAVILS, IO,T8910:125673-2-4: ron nimici o 5434:32761-3^98-1.Get scria îi 59108-4-1267: vulg. IOAN. Coloana din dreapta ÄConcs îi Troia, Cadmus e Carpatul, îi om Protogeia, AOM ± vornic Atlant CUCA e, d m Fata Balcicului, actul Dseu; astup Pravila IO, tron nimici o Get scria, îi vulg IOAN´. ¤&&&¤

C R A E E C A R P A 12453-3-678910 Creea CarpaT U L P T O P A O M 123-6-46597-11-108 tul POTOP MaI A T C U C A E D A 14237-15-58910-4-6 ica-ta-VEDA OM B C I A D S E U S 10-16-6789-2-2534-2-1 M dseu Baci" MA A P T R O N I O G 14567-4-21093:8 atron AGOP, I E T A M A A I O A N 32645-12-1:78910-2ata-mfi e IOAN Coloana din sânga Coloana din dreapta CRAE E CARPATUL PTOP A OM IAT CU ,,Creea Carpatul POTOP, Maic -ta VEDA Om CAEDAM BCIA DSEUS A APTR ONIOG ET A Dseu Baci, Matron Agop, iata-m , e IOAN´ MA A IOAN ¤&&&¤ a o m t a u c s d b b r a g o p n t e t Coloana din sânga A om tau csdb brago pn tet 236-5-478-5-9 Omu TOM. e 11105934-5-6578-2-102-1BABADAG Pont TT Coloana din dreapta ,,Omu TOM e BABADAG, Pont TT " ¤&&&¤ A A E O T T T Coloana din sânga A AE OT TT 534-2-6172: Teo TATA Coloana din dreapta ,,Teo TATA "

Codul Sanscrit - f cut la Putna ! ...Precum am mai precizat codul sanscrit se face la PUTNA. Iata, deci, c putem demonstra universalitatea codului get. Iat cum arata o fraz care era cifrat în sanscrit : ³Yad eve'ha amutra, yad arriutratad envira´. u p s i l o n a d e 10:654324-9178 E Olimp,Dun v e a p o s t r o f 823-2-4567-2-101-9-9 rea post fu Oe t a a t a d a m v 910-8-13-3-78623-6MU Ea datat t r a v i r g u l a 7610589-3-134:2 Graiul tau, Ru p s i l o n a d a 7978:345110-5-2 ODNA-Silva Pm u t r a t a d e n 23109-2-5476-2-81-7UTNA arat OM, v i e a 3:12546-2e Viata. Coloana din sânga Coloana din dreapta Upsilon ad eve apostrof eta ata dam vtra virgule ,,E Olimp Dun rea, post fu OMU, Ea datat upsilonada mu trata den viea graiul t u: RODNA-Silva-PUTNA ar t OM e via a´.

¤&&&¤ e I e e o a a t a t a v r o d n a l v v Coloana din sânga eI ee oa atat av rodna lvv 62-8-54109837-2-1 ai Cetate, e 987431-8-526132-1 VLAKIA, Dunare. Coloana din dreapta ³Ai cetate: e VLAKIA, Dun re´. ¤&&&¤ T I E L A Coloana din sânga TI E LA 34215-3 Elita. Coloana din dreapta ,,ELITA "

Ge ii ne transmit secretele Omenirii! Am putea s definim i termenul de ³metod ´ pe care ge ii l-au cifrat. e Methodos, ou q Me0odog, ov (grece te) E t a o m i c d e a 9:5127810-7-63 e METODA ias u p r a l u i e t 7-4-6810945-2-132 u litera spua m i i e p s i l o 2:16109-6-4578 : 3 s APOL ie i în a c c e n t u a t 1-4-68457-6-32l09: n NUCET cat t h e t a o m i c r 7612:41059:3:8 MOTH trac e Io n d e l t a o m i 987:102-12-156:34 sc în OLT dec r o n s i g m a v 45:1091:23-1-68-14-7 ns VAC RO, IM Gi r g u l a o m i c 103:26945-2-178 OG Raiul IOM r o n u p s i l o n 847-5-1091:5236 luo Nor PONS. Coloana din sânga Coloana din dreapta Eta o mic deasupra lui eta m ii epsilo n accentuat ÄE METODA: iau litera spus Apol, ie i în theta omicron delta omicron sigma virgule o Nucet, cat MOTH trac e isc în OLT dens micron upsilon Vac RO, IM, Gog raiul IOM luo nor Pons´. ¤&&&¤ E C R U S P U S P I 1097813-2-2645-7IPUSER - opus E S I C N C A T A M 1:23109:7845: 6 e Sima, ATON, c O T H T R A C E I S 6548-19-10923:71 asta SITH coC A I N O L T D E N 8:5679210-3-134: d oltean CIN S V A C C V N G O G 516:1098-2-27-5-43 OMU Gog un caR I O M P N O R P O 89:5124:1076231 -7Rp prim Cotison. Coloana din sânga Coloana din dreapta E CRU SPUS PI E SI CN CA TAM O THTRACE Ä IPUSER - opus e Sima - ATON, casta SITH, IS CAIN OLT DENS VA CC VN GOG RIO MP cod oltean, CIN omu GOG un carp primNOR PO conson´. ¤&&&¤ c e v e i m a a t o n s i s i t h c o d i c i n o m v v c c a r p p r i m o . Coloana din sânga Ce vesi ma aton si sith cod ici nom primo. 3:108697-8-1425: E Casta OMU-i 1910:582-2-4367: NOD IOM SITH9182:4567-2-10123-3 CIOC prim Carp 34-1-567-2în OMU Coloana din dreapta vvc carp ÄE casta OMU-I NOD, Iom, Sith-CIOC prim carp în OMU´.

¤&&&¤ E A O M U N I N O S 1:3294810-2-576-2E CADMOS, uni S I T H C I O C R P 871:2132:45910 KOS citi HORP Coloana din sânga Coloana din dreapta EA OMU INODS SITH CIOC RP ³e CADMOS, uni Kos, citi HORP, I´. ¤&&&¤ e a a c o s h o r p i Coloana din sânga Ea acos citi hor pi. c i t i 134:5654:78910-2EAC Upis citi 1232: Hora Coloana din dreapta ³EAC Opis citi HORA´. ¤&&&¤ E A C O P I S A R O LL 11234768-8ERA COSIA R A Coloana din sânga Coloana din dreapta EA COPI SA RORA ³ERA COSIA´. ¤&&&¤ e r a a 54-1-123-2AA-era

Iisus era... Apollo, fiul lui Zalmoxe !! De i am putea încheia descrierea metodei de descifrare, vom mai prezenta ³Cunoa terea de sine´, ca s retez m total stupida etnogeneza i ³pierderea´ limbii dacilor de dragul Romei: outos o autologos ovrog o avroAoyog (grece te) o m i c r o n u p s 187624-12-310-7-95ÄCunosc :îs pri l o n c s c u l c 1682-1-103574-1-9 imul COCON, La t d e a s u p r a 162109-1-4:8536 star e Padul u i e p s i l o n 1-5-957648-3-2103 L Opisu Unit a v o m i c r o n 1-3-548623-14-7910 t scriau Cons i g m a o m i c r 987-9-310527-3-84 cis gr im Omo n c m i c d e a s 1254-10-796-10-8:103 onim DAC e mou o r a l u i o m i 965-1-8432-11-1017-2ul Carp ivi c r o n a l f a u p 69105-2-18234-10-7 Lupa-Caron Fs i l o n a p o s t 2345--9-761089-8-1 ilon Patos sr o f d e a s u p r 5-6-781096-8-421-5-3 e surp DOR Fa l u i u p s i l o 432:16109-6-875 iul Apoi ISUn t a u o m i c r o 6-2-59101783-7-24-6S cronica. Tu n l a m b d a o m i 6891-4-210453-2-7 DOMN LIMB , Ac r o n a c c e n t 108459-1-167-2-23 Tena-n Coc Rou a t g a m a o m i 6745-3-1210339-9mân CRISTOS c r o n s i g m a 89768-6-124-5magic vag. Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron upsilon c s culcat deasupra lui epsilon t ÄCunosc: îs primul cocon l star e Padul, av omicron sigma omicron c mic deasupra lui omi opisul unit scriau, concis gr im omonim dac e cron alfa upsilon apostrof deasupra lui upsilon tau o mo ul carp, ivi LUPA Caron filon Patos se micron accentuat gama omicron sigma. surp DOR, fiul Apol ISUS, cronica. Tu domn LIMBA ATENA-n COC Româna CRISTOS magic vag´.

¤&&&¤ S M N I N A E P I V 96510-19-7:19243 PANU e SIMINN O C G S S E V I V 23-2-1109:6785-2-4 OC nu-i SEUS gP R P S O A V E F I 6410-24-1259-13-38-5-7 si prof.pe UV L P T I M M L C R 2351-8-98410-13-6723-2LPIU clar mmmm T M M A 14-3 TT Coloana din sânga Coloana din dreapta SMNINA E PI VNOC GSSE VIV PRPSO AVE FI ³Panu e SIMINOC, nu-i SEUS, g si prof. pe VLPTIMMLCRTMMA ULPIU clar mmmm.TT´. ¤&&&¤ v i e o n u o i i 156:7678:9110: UNU prim s i i p l o r p m m 849232-4-345-2Î i IO Coloana din sânga Coloana din dreapta Vie onu oii si pol rp mm. ³UNU prim î i IO´. Capitolul VII T RT RIA - PRIMUL SCRIS DIN LUME Revolu ia alfabetic - unic i mondial

Reprezentarea gândirii prin semne, sau revolu ia alfabetic , s-a produs o singura dat i a cuprins toat lumea, toate alfabetele având drept izvor pe cel fenician, consider Marcel Cohen (De origine iudaic ) (L'Ecriture, Ed. Soc, Paris 1953, p. 55). El are în vedere silabarele din zona Mediteranei, considerând c limbile semite au un avantaj comportând radicale constitute din trei consoane, încorporând în ele în elesul fiecarui cuvânt. În acest chip, consider posibil trecerea de la silabar la alfabet. Apoi, crede el, grecii au ad ugat vocalele creând propriul sistem de scriere. Mai consider c i limba Egiptului antic (care?) apar inea tot grupului hamitosemitic (Acest tupeu tipic iudaic a mai fost semnalat adeseori de noi! Egiptenii îi numeau pe evrei ÄPoporul ciobanilor´, au ap rut la milenii dup alte popoare dar insist c .:. le-ar fi civilizat!! ?) i favoriza acest fenomen, de i scierea egiptean nu a eliminat niciodat sistemul ideografic, creânid totu si un fel.de alfabet cu semne monoconsonatice, r mase însa tot în modelul ideografic. Un alt interesant aspect e reliefat de Andre Leroi-Gourhan (Le Geste et la Parole, 1964, p, 282289) privind sistemul scrierii chineze, nealfabetic dar plina de vitalitate. Se poate remarca faptul c i cuvintete chineze erau, în fond, monosilabe, deosebirile fiind marcate prin urcarea sau modula iile vocii. Aceast structur monosilabic a stat la baza scrierii chineze, în fiecare caracter fiind un semn-cuvant i cu totul fonografic. Analizând rezultatul acestui sistem prin extinderea scrierii chineze în Coreea, Japonia, Vietnam drept limb cult a scrierii, etc., se constat , în compara ie cu sistemul egiptean, c ultimul, început în mileniul al IV-lea, dispare dup c derea Imperiului Roman de Apus, în sec. V e.n. Referitor la sistemul chinez, M. Cohen observ c : ,,Orice sistem de scriere ce se dezvolt spontan i nu se impune din afar e mai mult sau mai pu in modelat dup caracterul limbii dup care se formeaz ´ (ib.p.29). i, se întreba el când suspecta caracterul Äautohton´ al scrierilor egiptene i sumeriene... observa ie pe care o subliniem, ca deosebit de important , demonstrând capacitatea analitic deosebit a lui M. Cohen. Pentru cei care citesc dup descoperirea scrierii hieratice lucrurile par comune, dar meritul lui M.Cohen e cu atât mai mare, scriind aceasta în urm cu 40 ani! Este în firea oamenilor s se impresioneze de piramide, de gr dinile Semiramidei, etc, încât, un astfel de cercet tor, fiind purtat de la York la New-York, f r a i se spune istoria celor dou a ezari...ar prefera New-York-ul... A a i cu piramidele i cu mult l udata scriere sumerian , de c tre cei care au trecut pe acolo, h t, mai demult...

Basmele numite... tiin

a istoriei

S-au creat ni te scheme simple i genera iile înva ca o turm acelea i poncife, la care nimeni nu mai gânde te demult... Importan a scrierii e uria , pentru c datorit celor consemnate se alc tuie ste ceea ce se cheam istorie. i istoria nu se poate falsifica - fenomen curent - decât prin falsificarea limbii. Limba determin ins i na ionalitatea. S-a intrebat cineva ³cum a fost posibil´? Chiar de am ti cum s-au construit piramidele i chiar dac le-am putea reproduce tehnic, de unde aveau mijloacele financiare?! Ce bog ii avea i are Egiptul ca s poat ridica asemenea construc ii!? Si, de ce era unt centru de cultur însemnat? Citind pove tile din car ile de istorie despre vitejia grecilor sau romanilor te minunezi de imagina ia extraordinar a autorilor respectivi: numai c i noi repet m incon tien i acelea i basme numite tiin a istoriei! Cum de i-a p r sit pe ei, subit, vitejia? S nu se fi n ascut în toata Europa nici un om în stare s dezvolte o tiin sau art mii de ani, ci numai în Grecia? Ce baz material oferea aceasta prosperitate, ca s ridice toate templele minunate? Fenomenul se va repeta în Roma, Octavian August l sând în urm un ora , de marmur . Cum? Voltaire, dup ce Montesquieu introdusese termenul de lege in istorie (Spiritul legilor), scria în 1774: ÄMi se pare c istoria nu a fost niciodat consielerat altfel decât o cpmpila ie cronologic , ea nu a fost scris nici prin prisma cet eanului, nici prin cea a filosofului...Eu m-am str duit s prezint cât am putut istoria moravurilor, a tiin elor, a legilor, a obiceiurilor, a supersti iilor. Aproape c nu vezi decât istorii ale regilor, dar eu o vreau pe aceea a oamenilor´(scrisoareacatrelacovVernet). Pentru c azi Europa e divizat în tot felul de etnii care au permanente r zboaie, dup cele religioase specifice Evului Mediu, crede cineva c a a a fost i cu mii de ani în urm ? Pove tile din Alexandria - carte popular , sau ale nu tiu c rui Cezar pot încânta urechile bie ilor copii, care în clasa a V-a aud numai minun ii despre antichitatea greco-roman ? Lupta dintre dou idei se cheam lupt dintre Sparta i Atena (între for a fizic i cea intelectual !), apoi încle t rile teribile dintre greci i puhoiul persan de la Maraton i Salamina, unde grecii câ tig dou probe sportive: Maraton i Caiac - Canoe. Pare -se c anii coincid cu ai olimpiadelor...Interesant! Se pare c , în cazul Egiptului, cucerirea însemna recunoa terea de c tre marii preo i a func iei de mare preot (vezi cazul Darius, Alexandru cel Mare, dar mai înainte MIRON KEOPS din Tomis!) iar scriitori greci sunt toti cei care scriu în codul elin. Nu era vorba, deci, de spa iu geografic. în acest chip, azi, i Cioran i Eugen Ionesco sunt francezi... Asa cum observau Antoine Pelletier i Jean-Jaques Goblot într-un studiu despre istoria general : ÄÎn manualele colare, civiliza iile apar lipsite de istorie. La nivelul unei teleistorii multiseculare, i mai mult la acela al trecutului viu, civilizatia greac este mai mult imaginea noastr despre Grecia decât istoria grecilor...´(p.3l) Ce înseamna aportul Greciei? Partenonul f r sclavii care l-au cladit? Iar al Romei...consulatul f r dictatur ? Ce se cheama democra ia sclavagist ? Dreptul unuia din zece? Dar democra ie burghez sau socialist ? Nimic în afara unor utopii, pe care dac le-ar propaga biserica le-am accepta ca pe orice dogm , dar ele sunt pretinse idei tiin ifice, ceea ce este inacceptabil. Schematismul i scleroza istoriei este i mai evident dup încheierea R zboiului rece. Manualele laud ceea ce huleau înainte... Întreaga istorie trebuie studiat din nou. R bojul românesc - cea mai veche scriere Dispari ia din scripte a conceptului URSS însearnna, oare, dispari ia a peste 280 milioane de oameni? A a au disparut din istorie, în vremu'rile îndepartate, popoare întregi, sau poate nici nu erau popoare... Pentru cei care tiau c fenicienii nu erau popor, ci POPI devine de în eles cum au disp rut din istorie, l sându-ne alfabetul, cea mai pre ioas mo tenire, sâmburele de aur al întregii culturi. ( Exist numeroase dovezi i opinii c acest alfabet, a a-numitul ,,linear A" a fost preluat de fenicieni de la greci (traci) i apar inea, de fapt, pelasgilor de la nordul Dun rii...) Pentru c încercarile de a-l deriva din diverse silabare au e uat, va trebui s -l punem în rela ie cu cel mai vechi sistem de semne care-l precede, anume cu semnele r bojului românesc. Semnele de la T rt ria, Karanovo i Graciani a sunt asem n toare cu cele de la Mohendjo - Daro, Harappa i cele al scrierii Kohau-rongo-rongo din Insula Pa telui. Dar aceste mesaje sunt str vechi, îrsemnate pe os i piatr , ceramic sau cear . Numerele r bojului românesc au fost analizate de P.N.Panaitescu i devenind, cum se tie, numerele pe care le numim romane

(ordinale), iar cel care se va ocupa de semnele de la Cucuteni fiind Teodor Burada, i care le consider ca f când parte dintr-un alfabet arhaic (cf. arh. Silvia Paun, 1984). Erau în numar de 180 aceste semne cu care se specificau animalele, nu numai numeric, ci i caracteristicile raselor (boi, pl vani, murgoci, cudalbi, cai rota i, murgi, oi b l i, ig i, bârsane, stogoase, etc.) Cercetând semnele r bojului cu arta traco-pelasgic se constat similitudine, pân la identitate, cum accentueaz exact arh. Silvia P un, f când i o statistic : 14 semne intr în alfabetul chirilic, 15 în cel grec i 17 în cel latin. Restul apar în scrierile numite pelasg , berber , etrusc , fenician , etc. O alta parte vor fi preluate de Ulfila în traducerea Bibliei în limba gotic . Se zice c limba german provine din rune, numai c scrierea runic nu are 6 semne (E, K, S, T, Z i Y) existente în scrierea latin i toate celelalte din aria traco-pelasgic . Pe teritoriul Româaniei, aceste semne au stat în aten ia unui mare num r de speciali ti. Cuvintele vii ale T rt rtei Un interesarrt studiu despre T rt ria scriu i Paul Lazar Tonciulescu i Lidia B. Lovendal Papae, care semnaleaz cercet rile istoricilor ru i i traduc în române te o poezie închinata T rt riei de c tre poetul Andrei Nadirov din Leningrad, orientalist ca preg tire, pe care o reproducem în continuare: ÄO timp str bun! - A ta stihie s-a potolit gonind prin h u strig: Unde e ti, T rt rie? prin vremi n-aud r spunsul t u. S-ascunde gându-n dep rtare de ertului uit rii, mut... dar a-nviat a ta chemare în micul i-mpietritul lut. Ea a sosit ca ciocârlia solie fra ilor pre-daci Nu, n-ai pierit în ve nicia care-i ucide pe cei dragi Aud iar glasul Tartariei Un coif din val e destr mat i caut a ei slov vie Ce înc nu a r sunat..."

În studiul citat, se redau i cuvintele lui Boris Perlov: ÄDa, acele cuvinte vii ale T rt riei, n-au r sunat înc ´. Autorii î i însu sesc punctul de vedere al lui Ariton Vraciu, care, de asemenea, i-l însu ise pe cel at lui Boris Perlov i, al turând cercet rile altor cunoscu i cercet tori, Viorica En chiuc - Mihai i C.Olaru, conclud existen a pe t bli a rotund a numelui unui zeu local aue - c utându-i urmele toponimice. Deci, primul scris din lume! Eruditul Romulus Vulc nescu îi prezint sinteza în ,,Mitologia român ´ - în capitolul ,,Scrierea pictografic de la T rt ria´ (p.98).

Scrierea Vinca decriptat de Marija Gimbutas Apar ine culturii Turda - Vinca i e localizat în timp - mileniul VII-VI î.e.n., - prin consens arheologic. ,,Sumerienii - elevi buni ai t rt rienilor´ ,,Pentru con inutul lor inedit, red m constat rile lui V.Titov, dup consemn rile lui Boris Perlov:

1) T bli ele de la T rt ria sunt un fragment dintr-un sistem de scriere larg r spandit , de origine local ; 2) textul unei t bli e ce num r ase totemuri antice, care coincid cu manuscrisul din ora ul sumerian Djedet - Nasra i de asemenea cu imprim rile ce apar in culturii Kere ; 3) semnele de pe aceast tabli trebuie citite în cerc, în sensul contrar mi c rii acelor unui ceasomic; 4) con inutul inscrip iei (dac e citit în sumerian ) este înt rit de descoperirea în aceea i T rt ria a unui schelet desmembrat al unui b rbat, ceea ce implic existen a, la anticii t rt rieni, a unui ritual antropofagic; 5) numele zeului local aue e identic cu numele zeului Sumerian Usmu...(...) Pe a treia t bli rotund sunt scrise urm toarele: «NUN, KA, SA, UGULA, PI, IDIM, KARA, I: (De c tre cele) patru conduc toare (,) pentru chipul zeului aue (,) cel mai în vârst , conduc torul [patriahulsacerdotul-preotul suprem] (,) în virtutea adâncei în elepciuni (,) a fost ars (,) unul». (...) Ne întreb m atunci, cine au fost locuitorii str vechi ai T rt riei, care scriau în sumerian , in mileniul V î.e.n, când despre Sumerul însu i nu se pomene te înca? Se impune de la sine o concluzie: inventatorii scrierii sumeriene au fost, oricât ar fi de paradoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Balcanilor. Întradev r, cum poate fi explicat altfel faptul c cea mai veche scriere din Sumer, datat din mileniul IV î.e.n., a ap rut cu totul pe nea teptate i într-o form dezvoltat ? Sumerienii (ca i babilonienii) au fost doar elevi buni, preluând scrierea cuneiform ´. În istoria civiliza iilor, Jemdet-Nasr este consemnat între 3.100-2.900 î.e.n, contemporan cu civiliza ia Dimini din Tesalia, cu vârsta bronzului în Anatolia, cu apari ia cuneiformelor, anterioar datei tradi ionale a fund rii cet ii Tyr (2750). Tot atunci apar civiliza iile Harappa i Mohendjo-Daro în India. Evenimentul a stârnit senza ie în lumea tiin ific , numai la noi a fost t cere. Abia peste 11 ani, revista ÄMagazin istoric" nr.3/1972 publica un interviu cu academicianul bulgar Vladimir I. Georgiev, care spunea: Ä (...) t bli ele de la T rt ria sunt...mai vechi cu un mileniu decat monumentete scrierii sumeriene (ele dateaz din prima jum tate a mileniului al IV-lea î.e.n.). Aceasta ar însemna, pur i simplu, c scrierea sub forma pictogramelor a ap rut în sud-estul Europei i nu în Mesopotamia, cum se credea pân acum...Dac în toate cele trei cazuri (T rt ria, Karanovo i Graciani a) e vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinz toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lume. Concluzia aceasta vine în întâmpinarea p rerii exprimate de arheologul britanic, profesorul Colin Renfrew, care a executat recent s p turi în localitatea bulgar Sitagroi i care a afirmat c în sudestul european a existat în vechime o zona de civiliza ie înaintat ´. Peste înc trei ani, în revista ÄTehnica Tineretului", nr. 12/1975, rusul Bori Perlov scria: Ä(...) În anul 1961,vestea despre un eveniment arheologic senza ional a f cut ocolul lumii tiin ifice. Furtuna marii descoperiri nu a r sunat din Egipt. Nea teptata descoperire a fost scoas la iveal în Transilvania, în mica a ezare româneasc T rt ria. Ce i-a uimit pe erudi ii b rba i ai tiin ei despre antichitate? Poate ca savan ii au dat de comoara ascuns în genul mormântului lui Tutankamon? Sau în fa a tor a ap rut o capodopera a artei str vechi? Nimic din toate acestea. Interesul a fost trezit de trei micu e t bli e de lut, deoarece ele erau împodobite cu enigmatice semne în forme de desene, care amintesc în mod uimitor (dup cum a observat însu i autorul marii descoperiri, arheologul român Nicolae Vlassa) de scrierea pictografic sumerian de la sfâr itul mileniului IV î.e.n.. Dar pe arheologi îi a tepta mai departe o surpriz : t bli ele g site s-au dovedit a fi cu 1.000 ani mai vechi decât cele sumeriene. R manea doar s se vad în ce mod, cu aproape 7.000 ani în urm , departe de hotarele mult-sl vitelor civiliza ii antice orientale, unde nimeni nu se a tepta, s-a ivit cea mai veche (pân în ziua de azi) scriere a Omenirii?... Descoperirea lui Nicolae Vlassa a, stârnit interes i la noi.(.:.) Da, acele cuvinte scumpe ale T rt riei nau r sunat înc . Cu atât mai scumpe sunt cele trei t bli e minuscule din nu prea marele sat transilvan, care ne-au f cut s facem un pas nou întru în elegerea trecutului nostru, pentru a ne putea înfelege pe noi în ine." Scrierea a aparut în Ardeal în... 20.000 î.e.n.?! În aceea i revist , arheologul A. Kifi in scria: ÄDintre problemele ce s-au ivit în procesul cercet rii descoperirii de la T rt ria, doua îmi par ca deosebit de importante:

1.Cum a ap rut scrierea t rt rian i c rui sistem de scriere îi apar inea? 2.În ce limb au vorbit t rt rienii?...Care e atunci cauza asem n rii la popoare atât de diferite? Motivul e c toate acestea au avut un singur izvor, a c rui descompunere s-a produs în mileniul VII î.e.n. În decursul a dou milenii, arealul elamo-chinez a avut contacte cu culturlle sumeroide ale Guranului i ale Zagrosului iranian. Arealului r s ritean al scrisului îi s tea în fa cel apusean, care s-a format sub influen a sumeroizilor str vechi egipteni, cretano-micenieni, precum i t rt rieni. Astfel c legenda despre «înv lm eala babilonean » i descompunerea unei limbi de pe P mânt (sn) nu e chiar atât lipsit de temei. Deoarece, compârand cele 72 de cuiburi ale scrierii sumeriene cu cuiburi-simbol analoage ale tuturor celorlalte sisteme de scriere, r mai uimit în fa a coinciden ei lor în privin a principiilor de structur , dar i în cea a con inutului. In fa a noastr se afl parc fragmente ale unei verigi ce se completeaz unele pe altele, f când parte dintr-un sistem unic. Dac îns compari simbolica reconstituit a acestei scrieri din mileniul IX-VIII î.e.n., cu semnele simbol ale paleoliticului tarziu european (20-10 milenii î.e.n.), nu se poate s nu- i atrag aten ia coinciden a lor, de departe neîatâmpl toare". T rt ria - Universitatea Antichit ii ?! Abia în 1980, în nr. 7 din ÄConvorbiri literare´, deci dup 20 ani (!), Ariton Vraciu scria: ÄSemne uneori ident ce celor de la Vincea au fost descoperite la Troia (în mileniul III î.e.n.) i în alte puncte din spa iul micro-asiatic. Oricât ar parea de paradoxal, inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii. Întrucât semne pictografice au fost descoperite i la Turda -Vincea, se poate presupune c scrierea de la T rt ria e un element component al unui sistem grafic larg r spândit în milenille VI-V î.e.n. Nu putem s nu acceptam ipoteza arheologului sovietic V.Titov, potrivit c reia scrierea primitiv din bazinul M rii Egee provine din sud-estul Europei (mileniul IV î.e.n.) i nu a aparut sub influen a celei mesopotamiene. În afar de aceasta, în mileniul V î.e.n., creatorii culturii Vincea i-au croit drum prin Asia Mic , spre Kurdistan, unde se stabiliser protosumerienii´. În nr. 7/1975, în revista american ÄReader's Digest´, arheologul (american) R. Schiller nota: ,,Descoperirile arheologice recente, ca i alte dat ri tiintifice mai riguroase arat , azi de exemplu, c japonezii produceau ceramic înaintea popula iilor din Orientul Apropiat i c p mântenii din Rom nia au inventat poate o form de scriere cu câteva secole înaintea sumerienilor´. În fine, eruditul Gabriel Gheorghe, caruia îi dator m revista de înalt inut tiintific ,,Getica´, scria despre T rt ria: ,,Autorul american se refer la t bli ele de la T rt ria i de la Lepenski Vir, care s-au bucurat de o larg audien în presa tiin ific din str inatate. Concluziile lui Schiller nu au surprins. Înaintea lor au ap rut în revista «Znania Sila», editat in URSS, un studiu al lui N.Jirov în care se releva c t bli ele de la T r ria, (jude ul Alba), descoperite de c tre cercetatorul clujean N. Vlassa, con in figuri i o scriere pictografic asem n toare cu cele sumeriene fiind îns cu cel pu in un mileniu anterioare celor mai vechi piese similare g site în Mesopotamia. Jirov coroboreaz grafia t bli elor de la T rt ria cu scrierea pictografic descoperit la Lepenski-Vir, pe malul iugoslav al Dun rii, în timpul lucr rilor de construc ie a Complexului Hidrotehnic de la Por ile de Fier, g sindu-le foarte apropiate. Tot el conchide ca aceste scrieri pot fi considerate ca fiind cele mai vechi din lume´. T bli ele de la T rt ria... ne vorbesc române te !! Am insistat i vom mai insista, pentru c e vorba de primul scris din lume, cunoscut pâna acum. Tot în ³Mitologia Roman ´ este reprodus tabloul comparativ dup Boris Perlov al semnelor pictografice de la T rt ria, Djemdet-Nasra i Creta. Dar s vedem ce scriere este.

T bli a rotund .

O cruce împarte discul în patru sferturi. Deci, fiecare sfert va comunica o fraz logic , ce se va continua. Citim, de la stânga la dreapta ca în toate textete serierii hieratice.

S o a r e l e l o t 89107-2-13245-3-6 Iote sacre, La t r e i l i n i i 78910-8-652431-1inii LITERA o r i s o n t a l e 952-7-478'-5-36110 lor st înce u n i t e f a c p i 914-6-65238107 început fenicia e p t e n i n p r i 7-4-362-5-81945-3-10 n, tip peren Im u l s f e r t I O 48732-14-165:910-1STRUL ef IO s i r d e c o c o r 491027 : 8153 ± 1 ± 6 DORIO, OMER ci n s b o r d e a s 127:456893-1-10 înd BOREAS su p r a D l i n g u 105-4-24378916: ud PARÂNGUL r a o m i c r o n U 214:45312106: ars CRONICU U m b r e l a d o u 879-2-45312106-13 DAC REBUSUL o e h i d l î n c h 9412-4-103-7-578-4-6 CIOC hh unil a v î r f u r i d e 610938-2-5241:7 VEDA-i fura Rs g e a t E T A 934-2-91067:512-3-ege Tat a a D o u a l i t e r e 341:5678910-3-2 V d litere cU p e C S m a r E T 783:516:2497-7 are sus Poet i d e a l p a t r u 183945:21067-11literal dup l e a s f e r t C S 91067:348521-5OMER astfel... Coloana din sânga Coloana din dreapta Soarele lota trei linii orisontale unite fac piepten ÄIote sacre, Linii LITERA lor st început primul sfert IO sir de cocor in sbor deasupra D fenician, tip peren ISTRUL ef IO, ± DORIO - OMER când BOREAS sud - PARÂNGUL lingura omicron U Umbrela douo ehidl încha vîrfuri de s geat ETA Dou litere U pe CS mare T ars Cronicu Dac rebusul Veda-i fura Rege

i deal patrulea sfert CS.

Tat a a v d litere care sus - poet CIOC hh. uni literal dup Omer, astfel...´.

Descifrarea (din alt surs ) Speciali tii sus in c ceea ce este caracteristic acestor pl cu e este o identitate comun , cunoscut sub denumirea de Cultur Turda -Vinca (4500-3700 i.H.), râspandit în ara noastr (în Banat i Oltenia), în sudul Serbiei, sud-estul Ungariei i nord-vestul Bulgariei. S-a ajuns la concluzia c cel mai vechi texte din lume (cele de pe pl cu ele de la T rt ria), descifrate deja, ar suna astfel: ³BAB-SARRU/RABU-DU-KI-USU-EN/ZUGIRA-PATESI-III-BANSUR-MUNANNAR-RABU/ZU-II-DINGIR-II-DINGIRANA´ i se traduce prin: ³Poarta de acces a marelui rege care conduce cele patru districte ale rii puternicilor zei ai Lunei i Focului, a prin ilor care slujesc masa mare pentru jerfele închinate triadei sacre (AN, ENKI, ENLIL-I) i renumitului zeu al Lunii de nord, cel care face s prospere mâncarea i b utura, dup dispari ia celor doi zei i dou zei e (Igigi).´

O A N R T O F E C S S E F M D O O S C I N D I A R I N G U L I C N I C U M U B U R A A T A T A G D U C A R E S U I I I L I T E R V I O M E R F Coloana din sânga OANRTOFENT CSSEFMDORI RINGULICRO NICUMUBUFU

N R P R F U S A

9110:74258-2-36 Not frate no97101-4-&83-11-245-1 rdic mo ef 645-2-31278-1-910 din Cosia pa18594-2-267103 parcurg ILION4-12-910-1-781236-5-5 U fu bunicu 1089-4-5: Magu a ar tat 1298:6:345107-1dusu e Cara : 3122:134:7458: ivii IOM fler 1056769-1Litera. Coloana din dreapta OSCINDIAPA ÄNot frate nordic mo ef din Cosia RAATATAGUA parcurg ILIONU fu bunicu Magu a ar tat

T I A O U A A L

DUCARESUSA IIILITERAL VIOMERF

dusu e Cara : ivii IOM fler litera´. ¤&&&¤

n o t a e i i u i n m t s u e d i v m f l e r i Coloana din sânga Notaeiccso iuinmtardu

4135-5-7628-9-109 Ante CIOC OM23:516:910478 U-i mit Dun r78-7-4911023-3ii, discul -566-7-3:2451: ivi e ferm. Coloana din dreapta suediviiio mfleri ÄAnte CIOC OMU-i, mit Dun rii, discul ivi ferm´. ¤&&&¤

c a i

c r i

s d i

o u o

E S O M U I M I L I E F E R M Coloana din sânga E SOMU I MIILI E FERM e i l o s m e f e r m Coloana din sânga E ilos mitus e ferm i t

I

1:2132:41095:678 -2 E Ilos mitu î i 5:4367: e ferm Coloana din dreapta ,,E Ilos, mitu î i, e ferm´. ¤&&&¤ s 2231:54109:1583-1File:mo u este 476-3 RIM Coloana din dreapta ,, Fi(u)le: mo u este RIM´. ¤&&&¤

u

F I L E M O Coloana din sânga FILE MOSU EL

S

U E

L

1234-2-567810-2-9: File: mo ule iie. Coloana din dreapta ,, File: mo ule iie.´.

Cheia, litera I. Cu care am început. Omenirea s-a n scut i civilizat... în România! Avem un text obi nuit în care apar litere dar i semne specifice pictografiei, pe care le-am întalnit în Tassili, ca i în spa iul mediteranean, în Lemnos, în Festos, etc. În primul sfert, dificil este litera D, care îns simbolic este zece, notat cu ech ivalentul cifric (IO). Litera D apare i în al doilea sfert, sus, unde vom afla i litera (tot ultima) U, întprs. În cel de-al treilea sfert, apare un H, clar, citit grece te: eta. i mai dificil este citirea ultimului sfert, unde apar dou litere U, peste un X un T i, bineîn eles, Crucea, citit aici X (CS) ± ultima. Iata deci c , precum spuneam, fiecare sfert are un num r anumit de litere, care d cheia textului. Primul sfert are 60 de litere. Pentru profani se va na te întrebarea: cum s apar fenicienii în textul din mileniul VI î.e.n., când ora ul Tyr abia se întemeiaz în 2.750 î.e.n.? Sigur c se afl aici un paradox, numai pentru c nu tim cine erau fenicienii. Cum nici ei, c r u ii m rilor etc., nu tiau, sau n-au l sat nimic despre egipteni; iar grecii nu tiau cine-s pelasgii, etc, etc. Dar, grecii i romanii încep istoria lor cu mituri, etc. Când se tie c fenicienii nu formau o popula ie, ci se ocupau ,,cu cele sfinte", fiind popi, mirarea dispare. Decodificând cuvântul Dunarea-Istru-este acela i lucru. De aci, cuvântul românesc mag.istru (ori latinescul mag.ister) fiind cu adevarat creatorul întregii civilizatii europene. Termenul Homer se dovede te o formul în care intra i Apol, i Dorio, numele real al Zeului Salmocsis. Cuvantul DOR nu era intraductibil, cum mai cred destui, ci era tabu-interzis, ca i numele YHWH-Iahve. Boreas era numele vântului denumit la noi Criv , frate mitologic cu Notus, vântul de sud. În sfertul al doilea se spunea despre arderea rebusului dac, a cronicului VEDA. Tot mai clar se vede c , de fapt, diversificarea Babel a fost o necesitate deliberat , care a dus la dezvoltarea spiritual a Omenirii. Iar i apare CIOC, denumind neamul dac.

Înainte de CIOC a fost OMU. Mitul Dunarii. În centrul lui ILOS, ceea ce arat c totu i nu se confund muntele Ida cu Cogaionul. Poate penultima comunicare e la fel de important : ,,mo u e RIM´ Confuzia lui RIM cu Roma, o dator m lui Dimitrie Onciu, dar spusa cronicarilor era simbolic , astfel, ca aveam R-IM - în care R însemna Ro-Soarele, a a cum apare i în hieroglife, iar IM=IOM=zi, cum am explicat, cele 6 zile ale crea iei, a a cum dealtfel începe majoritatea inscrip iilor de la noi. Deci RIM ar însemna, mai direct spus, de la începutul Crea iei, de la primul om, în care avem în vedere pe Adam, a a cum apare simbolul i pe cruce, cu consoanele numai, OM. Datorit acestui RIM, am putea pricepe u or ce înseamn RIM.NIC, mai ales c avem dou : RIM.NIC Vâlcea i RIM.NIC s.arat. În ambele zone, avem de-a face cu centre religioase, cu cinul preo esc i c lug resc... T rt ria - simbolistic pentru ini iati Discul invit la reflec ie. Într-adevar, va trebui s lu m totul ³de la ZERO´, de la ³UNU". Cu alte cuvinte, de la literele primare ,,O´ si ,,I´. i azi a a începe ,,facerea lumii´. În aceasta simpl prezentare a semnelor inconfundabile, avem în vedere intui ia pe care o au atât copiii, cât i for a de generalizare a celor care au creat lumea. Avem sfera sau cercul - întregul i raza lui. Simbolica e destul de pe în eles, prefigurând binarul . Dar centrul fiind punctul primordial, de care vorbea i Mihai Eminescu (,,...punctul acela de mi care mult mai slab ca boaba spumii"...), i care, creând rotundul, închipuie cifra 6, miezul fiind ,,ceva din nimic´, obrajii, cum toate cu sigla F (facere, femeie, februarie, etc). Raza e UNU, iar întregul spa iului de manifestare este nelimita imaginarei sfere, închipuind orice, inclusiv sistemul solar. Ca i discul T rt riei, cu cele 4 sferturi ale brahmanului, vom observa cum au putut ap rea literele alfabetului nostru, în numar de 24 (2+4=6=F), astfel: Gândirea matematic a prevalat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Folosind aritmologia sacr observ m reducerea la unitate i c avem de a face cu cifre pareimpare, simetrice i asimetrice. Suma pana la zece este: 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10= 55 (5+5=10), iar surna Pâna la 10 (1+2+3+4=10). În acelasi timp, se grupeaz (2/5) 6/9, iar doi de trei fac 8. Lui opt îi corespunde H, i acesta sec ionat vertical da tot doi de T (trei). Un ini iat, Cik Damadian, creeaz un cod universal în care esen ial e invariantul 64. Despre tetractys, citandu-l pe Aristotel, Lamblichos p streaz versetul: ³Teractys, armonie pur , aceea a sirenelor... dar mai ales sub forma sa de numar pur sau divin, adic în calitate de DECADA tetractysul devine simbol al Universului´. In lucrarea Dr. loan Rodean ³Enigmele pietrelor de la Sarmisegetuza" afl m falanga de ecvideu de la Cuina Turcului, respectiv numerele 10,4,6, reprezentând semnifica ii profunde. Piesa e datat 8.000-10.000 î.e.n., i considerate de speciali ti ³UNICAT ÎN EPI-PALEOLITICUL EUROPEAN´ (cf. C.S. Cr snaru, op. cit.p.9). Pe respectiva piesa muzeistic avem trei ornamente rombice ,,ce sugereaz coloana infinitului´ aflat în tezaurul de la Hinova i la Brâncu i, dispuse astfel: - PATRU unghiuri cu vârful în jos - ZECE linii în romb, în mijloc - ASE unghiuri cu vârful in sus Iata o dovad ca cei mai vechi dintre cei mai vechi, pierdu i in negura a zece milenii, cuno teau numera ia, ca i semnifica ia de cult a numerelor 10,4 i 6. Noroc cu cei care, preluand-o de la barbari i dandu-se drept autori, au reu§it s o depoziteze temeinic în tezaurul culturii mondiale. În acest fel, i f r s se tie sacrilegiul ini ial, c ci descoperind sursele ne folosim de tradi ie. Mult mai tarziu, i în vechiul Egipt numarul 10 reprezenta l imea sanctuarului din Edfu, deoarece latura templului Horus m soara zece co i regali. S pt mâna avea zece zile. Zece reprezenta i unit ile p tratului zis Ämagic", a c rui diagonal Äcon ine miezul zecimilor principalelor dimensiuni din piramida Keops´ (ibid C.S. Crasnaru, p.9).

În comentariul asupra dialogului Timaios al lui Platon, Proclus consemneaz un imn orfic al Pitagoreicilor, pentru cifra zece: Îdur -te de noi, numîr prea m rit Tu care ai creat zeii i oamenii Tu sfant p trime ce con ii r d cina i izvorul ve nicului curent al crea iei! Purcede din unitatea curat a adâncurilor Pâna cand a ajuns la sfânta p trime: C ci num rul divin originar purcede din unitate curat a adâncurilor care a z mislit pe mama Universului care pe toate cuprinde, pe toate le îmbr i eaz Primul n scut mereu neab tut, mereu neobosit, sfânt ZECE iitorul cheii Universului care în toate este asemeni num rului originar´. Capitolul VIII DACIA - CENTRUL SUPREM AL LUMII Literatura s-a nascut la... Cârna În afara secretului tiintei p strat de ge i, ocuparea functiei de mare preot de c tre reprezentan i! altor etnii de mai târziu a dus la p catul real de a TRADUCE OPERELE UNICE, în diverse coduri de cult (ebraic, sanscrit elin, latin) f r a men iona izvorul i de a distruge originalele. Astfel, apar capodopere când nici nu aveau toate literele alfabetului (vezi Iliada, sau - cel mai evident - secolul I la Roma - capodopera marilor poe i...), minunile continuând pân târziu, când muzica f r , baza de mase da marile capodopere, sau când toate piesele teatrului antic poart un singur nume ca i Homer! Dar s vedem ce in elegeau Ge ii prin conceptul de literatur : t a v a l f a a c c 6710312-7-58-3-94 Facut la Cae n t g r a v d e a 526-2-413:79810-2 rna get VEDA s u p r a l u i a l 168109-15-324715-10Lila Puru a

f a p u s u p s i l 5748:19610-6-23 spus fiul APo n r o a l f a a c 46-4-529-7-711083-7OL Ana focar c e n t u a t m i i 35124-3-981076-8 NUCET imita m i i a l f a t a u 6712534-4-89-1-10 familia ta,Va l f a v i r g u l 18910-18-36752-7-4 agul firul Aa o m e g a n i i d 578.: 101296-8-43 GNI Dacia es o v a p u n c t e o 89:7342-4-615:10 te capu nou Km i c r o n i o t a 5631-7-948210-15-7 ones TROIA ic m i c d e a s u p 43-6-175298-12-6:10 ci CADMUS e Pr a l u i i o t a l 124539-2-7108-11-6 RAVILA OLT Ia m b d a o m i c r 9510-2-768231-5-4 car skiinba do n a c c e n t u a 3-1-1045678-16-219-5a accent nou t g a m a o m i c r 10817-10-2345-2-96 Ritm, gama COo n i o t a v i r g 106342-16-817:19 CAION IOV înu l a o m e g a n i 596710-15-123548-5tregi Vla ca. Coloana din sânga Coloana din dreapta Tav alfa accent grav deasupra lui alfa pus upsilon ro ÄFacut la Cârna get, VEDA LILA Puru aalfa accentuat mii mii alfa tau alfa virgula omega ni spus fiul APOL, Ana focar Nucet imita idova punct e o micron iota c mic deasupra lui iota familia ta, vagul, firul AGNI Dacia este capu lambda omicron accentuat gama omicron iota Koncs Troia, ici Cadmus e Pravila Olt; Icar virgula omega ni skimb , d accent nou, ritm gama Cogaion: IOV întregi Vla ca´. II. A U N G E T N L A L 5:491013628-17-7 e galantul NS P V S V O F F N M 59-21-1234-2-78-1-166 UN spus FF scA M I G R A G N I I 5102-23-413:S789-2 riem Gal AGNI E S T E P N O V I A 1234-2-97106:58 este IOAN puO E P M E A L R M A 8-11-5:3124-2-67109 re POEM alam O A E C R G G I I O 3156-3-73824-4murg getic V I M M . Coloana din sânga Coloana din dreapta A UN GET NLAL SPVSVOFFN MAMI GR AGNI I ÄE galantul NUN spus FF. Scriem: gal ESTE PNOVI AOEP MEALRMA OAECRGGI IO AGNI este IOAN - pur e poem Alam murg getic, Cosia´. III. e l n m m s p s i i 6957218-6-1043-11Simple-s IMN l g a l m s i o a n 59108.1-3-67243-2MANOL, sigla a o e a l a m o i c 10547986-16-3:121 :clasic e act t . Coloana din sânga Coloana din dreapta El nmmspsii lga1m s ioa na oe al amoict ÄSimple-s-IMN Manol, sigla clasic e act´. IV. S I E A G C Coloana din sânga SI E AG CA EAC V. g a s i e a Coloana din sânga gasi e agt i A E A C 5421:3:9101:876 -2Gasi e act EAC Coloana din dreapta ÄG si: e act EAC´. 123489-1-567-2G si i EAC GA. Coloana din dreapta ÄG si i EAC GA´.

g

t

i

România - matca civiliza iei umane

Atestarea documentar a zonei i a Cârnei în special ne oblig a reface, fie i pe scurt, acest parcurs. A ez rile neolitice de la Tru e ti, Traian i H b esti, Cucuteni, S lcu a prezint numeroase urme ale progresului social economic. Ceramica i statuetele aflate în numita etapa a ,,câmpurilor de ume´ atest la Cârna 115 morminte descoperite, apoi la Gârla Mare, Ostrovul Mare (cf. Drâmba, op.cit. p.45) Contemporane cu t bli ele de la T rt ria sunt pictogramele de la Gura Baciului - Cluj i de la Cârcea - Dolj. Pegasul de la Cuciulat, unic în Europa, are o vechime de aproximativ 10.000 ani. Aceast continuitate perfect arat ca atitudinea poporului nostru de toleran i paternalism se justific în timp, fiind matca întregii civiliza ii europene, i nu numai. Acum c tim cine erau tracii - o prezentare mitic a dacilor - lucrurile se simplific .

Dintre statuile-menhir, un loc aparte ocup cea de la Baia, reprezentând o femeie, ca i capodopera numit Zei a de la Vidra. (vezi sus) Iat c nu ne mai surprinde sirnilitudinea pictogramelor i nici distrugerea deliberat a vechilor civiliza ii din Älumea nou ´ de c tre conchistadori, care aveau urmele creatorilor artei scrisului i limbii unice.

i tabli ele rongo-rongo din Insula Pa telui vorbesc în limba adamic , folosind acela i algoritm, ca i în Europa, nordul Africii, Asia. (vezi sus i jos)

Pentru a ajunge la alfabetul stravechi, locuitorii au parcurs un drum lung, numit procesul de hominizare. Începuturile le-am putea marca prin ultima împartire între uscat i apa: formarea Atlanticului de sud (cca 140 milloane ani) Atlanticul de nord (cca 80 mil.), iar ultima progeneza (-65 mil. ani), când s-a ridicat coloana vertebrala a Europei - Pirinei, Alpi, Carpa i (cu fra ii Dinarici, Rodopi, Pind, Mun ii Crimeii), Caucaz, Hinducu i - Pamir (cf'.M.Simionescu, op.cit.p2). În urma cu 20 - 10 milioane ani, în lutul c lcat de Oreo-Drio-Para, propli-, Schiva-, Brahma,Rama,- Dolicho-, Odabno - piteci, va fi început aventura uman . În arealul nostru, dovezile de la Murgeni -Ia i i în Moldova de peste Prut atest existen a maimu elor ter iare, despre care vom citi în Ramayana. În presa s-a publicat sporadic evolu ia hominizilor. Începe cu cca. 18 milioane ani prin cele 5 schelete g site în Kenya ale maimutei Precon.sul, cu caracteristicile primilor oameni (R.L.3 septembrie 1984). Apoi, continu cu maxilarul unui hominid (cca.8 mil.ani - în R.L., 2 sept. 1982), în Etiopia, lang râul Aweas, fosila unui om maimuta (cca. 4 milioane ani) asem n tor cimpanzeului. În literatura Vedelor avem imaginea acestora. Într-o inscrip ie citim: ,,Tu ai tat în Europa´...etc. Va trebui, deci, s ne amintim de acel Australanthropus Olteniensis, aflat, la Bugiule tii Valcei, de Nicol escu Plop or i N. Moro an...

În mun ii Carpa i apar ghe arii înc din perioada Gunz, începutul cuaternarului, iar aria montan e locuit . Topora ele de mâna, de la Luca pe Nistru, pe Tisa Carpatic , pe în l imile muntenegrene, în pe terile Crimeei, definesc ce va fi mai târziu India Pontic . Iar în interiorul rii, la F rca ele, Dobromira, Dridu, Dârjov, Cânde ti, Baia de Fier, Studina, Dr g nesti, Rau or-Ruc r, spre P pu a (Iezar), sub Moldoveanu în Valea Rea, la Meri or, C pu ul Mic-Cluj, Nandru-Pe tera curat , OhabaPonor, în pietri urile Bucure tilor, Giurgiu, Valea Lupului - Ia i, Ceahl u, Ripiceni, Prut, Mitoc pe Prut (aici fiind si o vatr de foc, cca. 240.000 ani)...

R spândirea culturii Cucuteni

E cazul sa percepem metafora cu Prometeu ce pri sese un pui de traznet i l domesticise. De la dezastrul provocat de electricitatea natural focul i metalele devin factori de progres... Oare, ce arme se faceau la f uraria lui Vulcan? De pe l 100.000 î.e.n, oamenii de ai i p streaza focul. Bunicile ,,Riss" între ineau focul, contemporan cu c mila de Olt (Camellus alutensis) i panterele (Macha irodus latidens) avand monosilabele limbii primare: în jurul focului, graiul articulat în formare prefigura coala de mai tarziu. A a apare Homo sapiens fosilis Cro-Magnon, care va arde o suta de milenii în flacara autoperfec ionarii. Muta ia genetica evidenta venise de sus! Pe un spa iu larg-f r etnie-de la pe tera Gravette-Fran a pâna la Kostenki-Don, din Pind în Baltica i, mai la sud, în Egipt (la Assuan s-a descbperit un schelet preistoric, atestat cca 60-80 milioane ani) s-a creat o unitate culturala pe o mare întindere geografic si se ajunge la o untformlzare a uneltelor (1st. Rom, Vol, I, Ed. Acad. 1960) Acest strimo se dezvolt pe întregul teritoriu carpatin: la Is el (Oradea), unde are ateliere de cioplit opalul (Vâlcele, Prosea, Plop ), pe Ceahl u (punctele Cet ica, Bistricioara, La Lut rie Buda, Pe Podi ), în Moravia, înspre Matra Buch - Austria, în Boemia (pestera Predmost), Baia de Fier, B ile Herculane, Boro teni, Giurgiu - ostrovul Mocanu la 9 m sub faa Dun rii i Malul Ro u, Cioclovina - Râul Mare (Hunedoara), Pe tera (Cheile Brusture ului), Cheile Dâmbovicioarei, Gura Cheii, Gâlma (Râ nov), Cheia, Ohaba-Ponor, Pe tera Muierii, Ripiceni (Prut), Tincova (Caransebes), Poiana Roman (Mizil), Cremeneea-(Buz u), Cladova (Arad), Ostrovul Mare (Mehedin i), Ciuperceni (Teleorman), Valea Dun rii Medgidia (Canal Dunare-Marea Neagra). La Miculin i (Boto ani) s-au g sit cele mai vechi harpoane de pescuit lucrate din co de cerb, iar la Mitoc (Botosani) s-a descoperit rn o piatra care contine imprimat schi a unui animal. Ea este apreciat drept cea mai veche manifestare artistic a omului paleolitic cunoscuta pân acum la noi.

În 5 septembrie 1982, s-au descoperit, de asemenea, în stratul paleoliticului superior (40.0005.000 î.e.n.) desene, gravuri, picturi, sculpturi în os, filde , ca i la Ohaba Ponor, o m rgea f cuta din canin de lup etc. De mare interes s-au bucurat figurinele de lut ars dar i cea din piatr de la L apo u (Mizil). Ele sunt contemporane cu cele din Santader (Spania), cu cele 600 de pe teri cu desene rupestre din junglele Madhya Pradesh (India), unde temele sunt zoomorfe i astronomice, prezentând Luna i planetele sistemului solar, ritualuri, etc. Toate sunt în legatur cu via a vân toreasc , totemismul fiind, în acela i timp, o forma a hominiz rii. AspectuI apotropaic nu poate fi neglijat, teama de Dumnezeu e începutul în elepciunii. Omul gânde te, abstractizeaza. Omul vine în contact cu magnetismul, prin depozitele de hematit din Ardeal, pe care o prelucreaz , ob inand culoarea ro ie cu toate nuantele, folosit în picturi, la colorarea podoabelor, ro u fiind sângele, simbolul vietii... ,,A face focul" se roste te la noi de peste 100.000 ani. Prometheu e localizat de N. Densu ianu bine, la noi, iar inscrip iile citite matematic îl certific . Vatra devine element esen ial de cultur . El se p streaz la fel i în albaneza, numai dictionarul explicativ îl face ,,bulgar". Dar despre stupiditatea numitei tiin e a limbii nu-i locul aici. Ar fi putut domnii academicieni s -l afle în greaca veche BATRA (rela ia B - V o tiu i cei care vor s intre la liceu) ca s nu mai a tepte zadarnic migratorii, ca s le dea cuvinte ,,sedentare"... Fiul Omului = Fiul lui Zalmoxe Ecce homo. - Iata OMUL ! Ioan XIX, 5 (vorbele lui Pilat) ÄVia a mi-o petrec departe de patrie, sub AxaBoreal , pe p mântul carese afl în stânga M rii Euxine... Dar eu sunt la extremitatea lumii, sub â ânele lumii´. Ovidiu (Trista 8, v.41-42., Epistola X - vers 45.) Aceste â âni ale lumii erau precizate i de Pliniu cel B tran în ara hiperboreienilor: ÄÎn spatete acelor mun i... tr ie te un popor fericit... acolo se crede c sunt â ânele lumii´(1st. nat.IV, 26,11). ÄAstfel, pe SATURN, dup cum ne informeaz scrierile, nici Diodor Grecul sau Thallus, nici Cassius Severus sau Cornelius Nepos i de altfel nici vreun alt comentator al antichit ii nu l-au facut cunoscut decât sub numele de OMU´ (Tertullian - Apolo-geticum, 10; traduceri - Anton Dumitriu), ...De la tat l cel de sus din ceruri S-a îna at în sus Un nor mare Din norul mare S-a f cut un om mare Cu o secure mare (legenda, conf. N. Densusianu) De ce OMU? De la vedicul Manu - indicat ca p rinte al Omenirii, autor al cunoscutei Manava ± Dharma -Sahtra, se constat p strarea monosilabei ,,man´ în toate limbile europene, denumind OMUL: mann (german), man (engl), uomo (ital), hombre (span), mann/man în limbile nordice, fiind deci o paleoeuropean , din limba primar . Zeul dacilor - Salmocsis era identificat cu Cronos, dup Heysichius. Arheologul peruvian Daniel Ruzo stabile te c monumentele megalitice din Bucegi reprezit o religie unic (Sfincs, Babele, Câmpul cu idoli, etc ), necunoscut Omenirii... Sculptorul Constantin Iordache - restauratorul complexului arhitectonic - ne-a pus la dispozitie trei inscrip ii - in situ - care-l definesc. S urcam în istoria întregii Europe! Din misterele Muntelui Sfânt ± OMU De i am precizat sensul clar al legendarului turn, revenim pentru c oamenii i azi mai caut corabia lui Noe, dar i acest turn, deoarece n-au în eles metaforele respective. Mitografii au pormit de la denumirea ebraic ³bab'el´ - poarta zeului, considerând c avem de a face cu o construc ie ciclopic ...

Drept pentru care s vedem ce spune termenul cifrat, Turnul Babel: o m i c r o n c m i 4368-6-915102-3-7 CIOC scrim Nc d e a s v p r a l 345610-5-291-8-78 EAMUL DAC Prv i o m i c r o n B 5431-4-62789:10 iscu KIRON Be t a a l f a b e t 3815-2-9:10724-9-6 ABEL e tata Fa e p s i l o n a c 574-2-36211098-2IOM, pleaca-n c e t v a t l a m 35124-3-678910-8Nucet Atlas b d a p i v i s i l 3498:151067-3-2 APIS Bilup do n r o g a m a o m 365:142910-6-87-1 rag CONCS am i c r o n s i g m a 64319-3-57210:8 scris NIKA Gv i r g u l a o m i 372:8956:1104 rai Omul vigc r o n v p s i l o 5237:110689-14-14-3uros Copil nn. n . Coloana din sânga Coloana din dreapta omicron c mic deasvpra lvi omicron Beta alfabeta ÄCioc scrim Neamul Dac priscu KIRON epsilon ac ce tvat lambda pi vpsilon ro gama Babel e tata, fiom pleaca-n Nucet, Atlas Apis omicron sigma virgvla omicron vpsi1on. bilup drag Concs, am scris Nica grai, omul viguros, copil, nn´. Prima observa ie este c totul se petrece la Nucet. Unde e acest Nucet? lata un rdspuns dat de Episcopul Grigorie al Argesului, în lucrarea ,,Comorile Arge ului´ (edit. Scrisul Romanesc, p.81): ,,Dup documente, mân stirea sub numele de NUCET e cunoscut pând la 1747. Pisania de la biserica e scris în vremea domnitorului Mihai Racovi . (...) Pe vremuri, mân stirea se numea «Schitul Nucet», pentru c aici cresc nuci. A luat na tere din a ezarea c lug rilor pustnici veniti de la Cozia ca s tr iasc retra i în pe teri, comemplând cu Dumnezeu, dup cererea sufletului lor "... E vorba de Mân stirea Stâni oara! Intervine iar Kiron, din mitologie, cel mai vestit dintre centauri, priceput la leacuri, la vân toare, în arta muzicii, educatorul lui Achile, Iason, Asclepios, dasc l al lui Appolo... Cuvântul ,,Cioc´ l-am întâlnit începând cu numele primului poet, chiar pe discul de la T rt ria, deci cu peste 1.000 ani înainte de scrierea sumerian . În cuvantul SFINX, se precizeaz : ,,CIOC e tagma c utat ´, dar nu uit m c ,,TEUT-dus e pisc CIOC', Teut fiind cel care a inventat scrisul. În dialogul Phaidros, în urma discu iei dintre Teut si Thaumas - faraonul c ruia i se prezint avantajul scrisului, Socrate conclude: ÄAcela care crede c las în urma lui o art consemnat într-o carte, ca i acela ce o cite te, crezând c va scoate din ea un înv mânt, d dovad de o mare simplitate de spirit´, deosebind Äînv tura prin explicare i memorare, de aspectul rece al semnelor neîn elese´. Cea mai potrivit justificare a acestor idei e conceptul de Turnul Babel, despre care s-au scris atâtea basme... Cuvantul prisc, înseamn str vechi. Atlas era unul dintre titani, fiul lui Iapetus i al Clymenei, frate cu Epimeteu i Prometeu. Învins în lupta cu Otimpienii, e pedepsit s poarte pe umeri bolta cereasc , alt metafor , adic s posede toat tiin a cerului... CONCS este un cuvânt mai dificil, dar înseamn TROIA. Formula cu care se pecetluia ini ierea la Eleusis erau ÄConcs-Om-Pacs´. În nota 2. pag. 441 din cartea ÄLes Grands inities´, Edouard Schure scria: ÄAceste cuvinte misterioase n-au în eles în grece te. Aceasta probeaz , în orice caz, c ele sunt foarte vechi i vin din Orient´. Un alt cercet tor, Wilford, le d origine sanscrit . Koncs ar veni de la Kansha, însemnand obiectul celei mai profunde dorin i: OM de la OUM (OMU) sau AUM - sufletul lui Brahma, iar Pacs de la Pasharând, schimb, ciclu. În aceea i carte a lui Schure, nota 1, p.81, citim: ÄÎn Ini ierea brahmanic , OMU, OUM însemn supremul Dumnezeu, sau Dumnezeu spirit, fiecare din aceste litere r spunzând la una din facult ile divine, popular vorbind, la una din persoanele trinit ii´. Apoi, adauga: ÄCe mentram des mentmmes´ (mantra mantrelor) era cuvantul AUM, OUM, OMU. Pentru noi, care am citit inscrip iile de pe Omu, e clar c aici a fost un sanctuar cu o asemenea inscrip ie pe fronton. Vizitand OMU, celebrul antropolog Daniel Ruzo, care a scris despre monumentele megalitice create de Om, el concludea: Äpe aceste meleaguri a existat o civiliza ie religioas unic în lume´. Str vechimea o afl m cercetând toponimele din zon . Pe o raza de 50 km, afl m urm toarele toponime cu rezonan vedic :

1. Karaiman, munte, 2. Cristianu, munte, 3. Cristianu, comun , 4.Bra ov, ora , 5. Budila, comun , 6. Moac a, comun , 7. Ozun, comun ,8. ercaia, 9. Sita, comun . 2. Karali. E numele vedic al uneia din cete 7 limbi de foc, din flacara focului de sacrificiu. MANI, în sanscrit , înseamn SIHASTRU; fiecare sihastru avea un sfânt patron, CALI+mani; Karali+mani, devenit CARAIMAN. 3. Cristna era numele unuia din marii întelep i ai teogoniei vedice, considerat una din încarn rile (avatare) lui Vi nu. El este acela care a reînsufle it brahmanismul i i-a dat con inutul din Vede, fiu al fecioarei DEVAKI, având o biografie aseman toare cu a lui lisus din Nazaret, Hristosul religiei cre tine. Numele lui îl poarta muntele Cristianului si comuna respectiv . 4. Bra ov, rcaia i Budila sunt numele celor trei rajahi care se întorc dup înfrangerea K atriasilor de c tre brahmani, fondând aceste localit i, prezen i în Chandogya-Upani ad. 5. Moac a e numele pe care îl poart , în teogonia brahmanî, ipostaza lui Swaiambuva Dumnezeul vedic sub raportul eternitatii. Aceasta personificare era în eleas ca o etnizare a fiin ei supreme, întins f r limite i atotcuprinz toare. Numele ipostazei a r mas în toponim. 6. Sita Buz ului este numele, din Ramayana, al so iei lui Rama, cum scria N.Miulescu în ÄDacia ara Zeilor´... Un ultim cuvânt, NIKA, prezent pe cruci, cu sensul generalizat Äînvinge´, e numele lui CAIN, cu literele Äschimbate´... S citim i ecua ia lingvistic derivat : O I S R M I K R O N 51423-3-678910-8 scris KIRON T E E E E N L A P I: 5:781106-3-3:4:92-7e LATIN e e pe S A D R A G A O R N 9812105-5-3476: Român drag I C A G R A I O M V 4567-2-8:910123-1: grai o muic L V I G V R O S O N 8921:5161037:4: Omul Vornic G. Coloana din sânga Coloana din dreapta OISRM KIRON TEEEENLAPI: SADRAGAOR Äscris KIRON, e latin, ee pe Român -drag NICA GRAI OM VLVIGV ROSON grai, o muica Omul Vornic G´. Despre Kiron afl m c e latin; foarte bine, pentru ca to i zeii greci vin din ara de peste Boreas (Criv ), cum scria Densu ianu, iar noi îi subliniem EXACTITATEA ÄDACIEI PREISTORICE". Mare bucurie ne produce sublinierea c e vorba de graiul românesc. Cuvântul Vornic, pe care dic ionarele îl fac cadou fondului slav, iat -l prezent în limba noastr înc de la... Turnul Babel, ,,ceva mai înainte´ de apari ia semin iei slave! Nu s-auzise pe atunci de acest neam... În privin a lui ÄG´ - respectiv litera 7 din alfabet, sunt mai multe de spus. Num rul 7 e simbolul Dumnezeirii, din care au emanat universurile. El este punctul central, esen a acestui univers. (Zei a P mântului era numita Ge de grecii antici, în care E era eta. De unde i geta-getae-ge i-ghe ii-ghea ! ! Numai c G era a 7-a liter iar E a 3-a în alfabetul grec. Adic pozi ionarea Terrei în sistemul solar: a 7-a planet dinspre exterior i a 3-a de la Soare!! Ceea ce dovede te foarte clar un adev r ascuns: via a pe Terra a ap rut la ge i...) El este Nomenul, iar cele 6 direc ii Fenomenul. Iat cum prezint Paul Vulliaud, acest 7: ÄDe la Dumnezeu, inima Universului, pleac întinderile indefinite, ce se îndreapt în sus, în jos, una-în dreapta, alfa în stânga, una în fa , alta în spate. Îndreptând fa a Sa c tre aceste direc ii, El creeaz lumea. El este începutul i sfâr itul (Alfa §i Omega). În El se împlinesc cele 6 faze ale timpului i de la El primesc extensia lor indefinit . Iat secretul num rului 7´ (La Cabbale Juive). Dar Biblia, ca i Omul, în condi ia ezoteric este o entitate septimal . În psalmul în care Moise î i preg te te moartea, imaginea stâncii apare de 7 ori (Deuteronom, 4,13,15,1a, 30, 32, 37). Avraam construieste 7 altare. Cum se tie, în greac i ebraic nu exista cifre, literele alfabetului au i aceasta valoare, astfel c fiecare cuvânt are si o valoare numeric , pe lang în elesul s u. s r e e e e l a a g c o i o m v o n i c g Coloana din sânga Sreeeeladr agcoiomvlv ornicg d l r v 89231476:510 Adresele er5:5421413:3286-13i COGAION crug 67109: OMUL. Coloana din dreapta ÄAdresele eri Cogaion, crug Omul´.

Desigur, cuvântul COGAION, unde se afl centrul religios al str mo ilor no tri, a fost localizat în diverse locuri dar, a a cum vedem, este sanctuarul p storilor de pe OMU. Rolul pe care l-au jucat în timp Cozia, Vodi a, Putna, Slonul, ca s numim numai câteva dintre locurile celebre antice de la noi, difer de la etapa la etapa. Un lucru e cert: diversificarea culturii, codurile de cult se fac în Dacia pontic sau, altfel zis, pentru perioada vedic , în INDIA PONTICA, adic în nordul M rii Negre. Ge ii - casta IO sunt autorii acestei revolu ii în gândire, numit lingvistica matematic , baza Turnului Babel. Limba adamic a fost perfect i din ea s-a realizat diversificarea graiurilor, prin logica matematic . S citim mai departe: A D R E S E L E E R 12345678-4-109 Adresele ReI C O G A I O N V N 109-2-234567834-6nu Cogaionul O M V L 112: IOM Coloana din sânga Coloana din dreapta ADRESELEER ICOGAIONVN OMVL ÄAdresele Renu Cogaionul IOM´. e c i o m Coloana din sânga ec i i om 156:423-2ecs.ici Coloana din dreapta ÄECSC - invariant, cu cheia ecua iei, litera c, cu care am început decriptarea.´. prin meta-limbajul get. Scrierea

Iat c smoala biblic poate deveni... sticl translucid hieratic dezv luie matematic adevarul, elucidând misterele... Capitolul IX

LIMBA ROMâNA-LIMBA ZEILOR Tracii - numele mitic al dacilor Stadiul real al cunoa terii prin limba a trecutului îndepartat al graiului articulat este evident în incapacitatea de a deslu i acest mesaj, recunoscut de to i lingvi tii de a fi fost scris în limba tracilor. Numai c , incer ii traci locuiau un spa iu vast i geografic vorbind, pe teritoriul c rora au ap rut popoare cu graiuri diferite. Întrebarea esentiala r mâne una: ce limb vorbeau cei mai numero i dup inzi, cum scriu istoricii vechi i, important: cine sunt, de fapt, urma ii lor. Am precizat c tracii - acest termen - reprezenta numele mitic al dacilor. Confuzia dintre daci i ge i, curent în scripte, a des vârsit eroarea. Dacii erau talpa rii, ge ii - cei mai drep i i viteji - preo i i regi, erau casta ,,IO ± SARABBA´ (cum preciza la vremea sa Ha deu) i exprimarea metaforic prin codul get n-a fost înc în eleas în spiritul ei. Este, în acest am nunt esen a paradoxal a unui adev r de prim ordin. Mi se pare firesc a observa c , în afara cunoa terii lumii materiale, care e la îndemâna tuturor, s existe cea de a doua - cunoscut numai ini ia ilor. Inelul de la Ezerovo i... steagul dacic În anul 1912, în sud-estul Bulgariei de azi, s-a descoperit un inel din aur, cu o greutate de 31,30 grame, cu inscrip ie. Despre el a scris mai întai cercetatorul Bogdan Filov, apoi destui i-au încercat priceperea. Vasile Pârvan scrie i el în 1914 (Bull, de I'lnst. pour l'etude de L'Europe sudorientale), stabilindu-l în sec. V a.H., f r a risca o traducere propriu-zis , cum au încercat destui, f r succes, argumentele tiin ifice lipsind fiec arei interpret ri. Lupt surd . În aceasta corida au intrat, între al ii, renumi i lingvi ti (Krohn, Kretschmer, Olsen, Gynaechen, Basanavicius, Srba, Apostolides, etc.), fiecare dorind ca inelul s fie o create a na iilor pe care le reprezentau fiecare, astfel ca acele 15 versiuni publicate s-au anulat reciproc. Prad mare! Pe o suprafa de numai 17/20 mm - au conclus ei - sunt 61 de litere într-o limb necunoscut . Aceasta a fost concluzia lor. La intrarea în mileniul III suntem la bun început. Numai c , la o mai atent privire, observam 57 litere eline, 3 latine, numeralul ordinal I, de trei ori cunoscutul steag dac, deci în total 70 de semne, nu numai litere. A urmat lini te i, în 1972, Emil Condurachi public în

revista Magazin Istoric nr. 8, reluat în 1973 nr.5, cu aceea i idee ca e scris în limba tracilor, f r îns a oferi nimic nou. Altul, tot doctor în istorie, transpune versiunea în versuri, f r importan tiin ific , îns . Limba tracilor chinuie i pe I. I. Russu, care, la pag. 72-73, din ,,b nuita limba a tracilor´ DISPARUT , crede c avem a face cu nume proprii, etc. Vorbe... Cifra 70 este stmbolic Omfcron grec si Ain ebraic.      

$  

$   

Marile Secrete ale Omenirii - dezv luite! Socotim mai putin important s reluam toate p rerile lipsite de valoare tiin ific , pentru c inscrip ia a fost ,,început ´ dup nici o noim , astfel c , lipsit de ideea geometriz rii spa iului, nu are nici o logic , ori codul getic presupune mai întai logica. Iat-o: POAETE4EAZ NEPEATIATOANHZKOI>-DAI N A E AOMEANTIAEI yn AMI4EPAIHATA. IHATEA (idiom grec?) Este scrierea sfant , hieratic . S o citim fonetic, in limba adamic , limba noastr , limba sfant româneasc , limba unic a Omenirii: r a i i n p s s i i u a l i m u c o m g l v s i i l l i t f g i p a o b m o e i g l o o o a a m c s t m d a n r l m o n n t u n a r i p i a t P s o a n n a a t i c o l u c i a a p n n r i l l h i a n o s r o u t u a i o i f a e e p i n a o t e r s l i e e a m t t p o c d n a p u a f e p p t b a a a t u a L s s i e a p s s a d a s o a l l 98726:4315-5-10 6235-10-74189-10 97104-8-2856-11-13 492-7-783110-7-65 9410-6-5678-2-3:21-113456-1-109872 7-3-968345-1-12-1-10 625-13-897-9-1034 4-13-8:91235-9-67-1-10 234-13-101-9-57689-7 62897:13-4-105-2-4 1059:3647:812 31-2-2:9:51068-19-74 1234-1-59-4-71086-17 5681103429-12-7 5467910-8-83-5-21 67:105439-3-821-9Noroc ! scri LIMBA odat spus GETA Imnul TROII apare spus e un pilon, afla i Enigma i prin Epos SLO N e pilon = i SLON ai aflat. LIMBA v-o da Tata AHVE Tatal F. A i it en-igma ca Popa ONOMACRIT ILIONUL Om pus lupta DAC.

f a î n t â i u l t 178:561029-5-34-1Fiu, tat l în a u c u l c a t p u 3458-4-679-10-1210-11CULT cap avu s a l a m b d a p u 8745:236-5-1910 ADAM alb spun c t i n e a d e l 1-1-7236109-1-845-7n Actele din t a o m i c r o n m 34-1-29156-7-1087 OM:antic scri i e p s i l o n a 65-2 12-1-43710-4-98 is îi pela nol f a n i i t a v i 6-5-5478109-1-312 i întâiu ALFo t a l a m b d a e 37102:8.91-2-45-1-6 ABET DAC la Sp s i l o n î n t â 456-11-2910-3-38-5-17 lon st în Pii u l u p s i l o n 891023:546-2-17-8lonul pus îi p i s t e a g d a c 8910-2-31246-3-75 DAC. Spi a GEa l f a m i i i o t 10-2-3456271-4-89-1T: familia IO. a p a t r u i n v e 689-5-10:53274-8-1 UNU e rapit a-861 r s p u s a e p s i 8617-5-5342-2-109-1pare spus î l o n r o a l f a i 15649-5-810723 loar FILONn t â m i u l e t l 56-11-71041-6-8923-2UL Elin Tata a m b d a t a u a l 5412:7:12381096 -2 ADAM a fabulat. f a Coloana din sânga Coloana din dreapta Ro omicron Lambda iota sigma tau patru invers pus ÄNoroc! scri limba odata spusa get . Imnul Epsilon alfa sigma nii epsilon ro epsilon nii epsilon Troii apare, spus e un pilon, afla i enigma i alfa tau iota lambda tau theta alfa nii eta sigma cappa prin epos, Slon pilon îi, Slon ai aflat. omicron iota upsilon culcat pusa Dalfa întâiul T u LIMBA v'o da tata AHVE, tat l F. A. i it culcat pusa lambda punct in ea delta omicron mii enigma c popa ONOMACRIT, Ilionul Om epsilon alfa nii taviota lambda epsilon întâiul upsilon pus lupta DAC. Fiu, tat l în cult cap avu pi steag dac alfa mii iota patru invers pusa epsilon ro ADAM ALB; spun actele din OM antic alfa întâiul et lambda tau alfa. scris îi pe la noi întâiu alfabet DAC la Slon, st în pilonul pus, îi DAC. Spi a get-familie IO. Unu e r pit, apare spus: î loar filonul Elin Tata ADAM a fabulat.´. Getii ne semnaleaza... furtul Bibliei II N I S O T S L N N L A L U D R O C I S A E S 93210:54768-6-1 EROS Cosia n. T P U E N P G S 7-8-314:962-1-1085 n. Tip Get spuL P S N E P I A 1-3-41095:83726 s PAIS plesnF L I M B A T I 10-16-912-5-45678-6-3 i tot Limba FT A A H V E F E 9-12-1234-2-5678-2-10: F. Tata AHVE e I O A O P A I C 1276105-5-34-1-98-1Sapoca IO ia V S A T A F I U 516:8910-2-2347-4alt Fiu, pus V V V A A D A M 68910-15-25-3-341:7 Adam fu Unu AN A T R I I P I 5143-4-78-1-96102-2tman îi prin L F A B E T T O 2345678-5-1019: Alfabet OLT I O P I L O N U 1243-2-5678910 apoi pilonuL I S L A A R E 1-2-3467:10:895-6-7 1 LILA e ars US R O L N L T A 617:29103:582445 -8nul stas loar m M A M . - 13-4 DM. Coloana din sânga Coloana din dreapta NOROC IS AE SI TT PUEN PGS SS LPS NEPIA ÄEros Cosia nn. Tip get Pais plesni tot. OT F LIMBA TI TATA AHVE FE SA IO AO PAIC Limba FF. Tata Ahve (Sapoca) e IO la alt LPV SATA FIU NF VV VA ADAM NN NATRI IP Fiu; pus Adam fu unu Atman. Îi prin IL ALFABET TO APIO PILONU LULI SLAARE Alfabet OLT apoi pilonul LILA e ars, unul USSROLNLTA DAMAM. stas loar m - DM.´. III O T S T A A P F N A P U S A

e i a p n a s

o s i p t i p i 6512107-5-3984 Pierit OPIS a i s i m i m e 2365:9874-4-10:1 PAIS Mimi e 1a s a s s s l t 562101-11-9843:7 sat LAEA sm v v v n v a m 8152-3-10976:34 upus Manu muo l t p v l i e 45:6217:10389 lt Panu Loli l u n u l s t a 3-3-651:7243-4a Uns Leul a . 1921B8-2ATLAS. Coloana din sânga Coloana din dreapta Eros iptipi ipais imime aaasassalt psmvv vn vam na ÄPierit Opis Pais; Mimi e l sat : Laea; olt pvlie aelu nul stas la. supus Manu mult, Panu LOLIA uns Leul ATLAS´. IV I E N A P I S P A A L A E A M U L T P N S V E . Coloana din sânga IO PISP AT SI ETALA PANUA UN SV E. V o p u n O T U U T S I 23109:6745-2-18-7Opis Pais îi M M A 12345-3-6:91087-2 etala e Mama A N U 9101:7832:143: NUN Panu AUM 524665-8Lumetu. Coloana din dreapta E AMMA NU MULT ÄOPIS PAIS îi etala, e mama NUN, Panu AUM - Lumetu ´. t n m a 2189:357105-64 poet IOAN As6-16-9105487-1-312-2u MANAVA puri. Coloana din dreapta ÄPoet IOAN Asu MANAVA puri ´. 12347-5-9568 Poetu Nou invariant Coloana din dreapta ÄPoetu Nou ´.

r p a s a e l

i s o a a a p a n u a u Coloana din sânga Opis oa aa tnun panu auma

VI P O E T O A U U N o n o u a Coloana din sânga POET OAU UN onou

Cheia ecua iei litera N, cu care am început decriptarea inscrip iei de pe inel. In exterior sunt gravate 6 litere: I H T E A. Le citim: I o t a e t a l a m 57-12-32469:8110 Ea toat LimB d a t a u e p s i 15-11-43-1-61079 ba ta Fia l o n a l f a 2761:48215-8-3: Deul Apoll-N Coloana din sânga Coloana din dreapta Iota eta lambda tau epsilon alfa ÄEa toat limba ta Fia - Deul Apoll - N´. II M O T O A T A I B F I A S D E U L P Coloana din sânga MOTOATAIBB FIASDEULPN B 9821:45376-5-10 BIOM c tat BN 310-17-56812-10-974-4 AN Delfi pus. Coloana din dreapta ÄBIOM c tat BAN Delfi pus´.

III b l o m a n u n s 156:7823:94-5BAN unic mm. B A N U N I C A 1254:6783-4Banu IOAN B A N V V Coloana din sânga Coloana din dreapta Blo man uns ÄBAN unic, Banu IOAN´. BAN UNIC A BAN VV Atlas - primul Ban al Craiovei ?!

Acesta este textul încifrat pe celebrul inel. Pe cel de la Celei, cu vechime înc din epoca bronzului, e pomenit episcopul de ARDEAL, ca 1 Banu BOB de la Celei. Se atest astfel str vechimea institu iei B niei la Romani, pân în Evul Mediu, Banul Craiovei fiind loc iitor de Domn i a doua persoan în stat. ( Tradi ia vine... din vreme Atlantidei! Platon arat c Atlas era fiul cel mare al lui Poseidon, deci... loc iitorul, iar Nicolae Densu ianu demonstra c Atlantida era... Oltenia (Atl-Alt=Olt).) Dic ionarele în uz îl prezint drept cuvânt str in, persan, sârb, maghiar, etc., iar Iorgu Iordan crede c este venit din limba avarilor, trecut la sârbi i la noi. Balamuc total Ban.uieli, ban.alitati, care n-au nimic în comun cu tiinta limbii noastre iar respectivii par g ini oarbe cu ghiarele-n boabe. Tuturor: Ciocu'mic! Cum to i cercet torii erau convin i c vor descifra limba tracilor este subîn eles c se pune punct tuturor elucubra iilor hermeneute, care n-au facut nimic decat s multiptice ignoran a i b nuielile. Sper m c , dac se va constata vreo eroare, vor rupe t cerea i falsul prin omisiune permanentizat de lingvistica oficial , iar dac nu, s constate demn c am pus punct unor denigr ri asupra limbii noastre române ti. Pe piatr i aur nu scrie oricine i oricum! Erau mesaje pentru viitorime... De i textul este cristal, pentru cei care nu au dic ionare, sau n-au avut posibilitatea de a se documenta în probleme de limb , vom da în continuare cateva repere pentru o mai exacta pricepere a textului. ‡Muta ia consonatist d acela i sens unor cuvinte aparent diferite. Astfel, BAN/ PAN/ HAN au acela i înteles. Ceea ce atest simplu în litera P surda sonorei B, iar H (eta) are acelasi în eles. În plus, de aici: BAN+at = Banat. Precum cnezat, regat, principat, voievodat, arat, etc. Familia cuvantului BAN are 30 de alte cuvinte formate cu baza BAN, ceea ce nici o limb din cele ,,banuite" nu are. Limba român - un... program computerizat ?! ‡Noroc, urare tradi ional româneasc . DEX îl consider slav (nemotivat); e greu de înteles, cum vine de la Änaroku´, când de fapt invers noroc = coron, deci cre tere în rang! Dar dac n-au înteles c în limba noastra... dop / pod plutesc pe ap , pe lichid, cum vor pricepe brichet - chibrit, care le-ar putea licari putina lumina în cap? Sau foc/gyuffo - maghiar, cand surda româneasc , litera C are corespondent sonora G? Dar, cum nu vom speria lupul cu pielea oii, exper i nostri vor turna în continuare glosare care împletesc ignoran a cu ura înr d cinat de fals etnogeneza în uz, când ei nu vad nici Sfat/staf, vechiul Sfat al b trânilor la noi? S le adaug m c MAN.ager e un cuvant compus, în care Man = Om iar ager, ca i agil, spune acela i lucru - sprinten, iute de minte. Etc. ‡Deci, limba vorbit a ge ilor este cea din text. Codul era numai pentru initia ii castei IO, Da, în rela iile obi nuite era limba comun , popular ; limbajul profesional este cu totul altceva. Numai a a vom pricepe c derea Troii - a codului primar get, din care ies toate celelalte. De la Cozia, dup isprava cu calul de lemn - metafora prin care se red regula descifrarii ± prin EOL, zeul vânturilor (cu.vânt) pricepem rela ia direct cu mitologia biblic a Turnului Babel, pe care destui îl mai caut i azi... La Slon s-au scos vocalele din cronici i din Paliile române ti i a urmat ,,baba oarba" printre litere... Aici fost primul alfabet. ,,Tata AHVE" era get!! ‡AHVE-Yahweh, tetragrama sacra (YHWH), divina ie postelohist ebraic - chipurile dar pe care nu-l pot explica, de i astfel au încercat s fundamenteze monoteismul teologic rabinic (rabin - binar!). Lui Moise i se atribuie introducerea cultului iahvist. Povestea cu Romulus i Remus e reluat cu fiica faraonului, robia egiptean etc., cu templul ,,mobil sau fix´ pân la cel din Ierusalim cl dit de Solomon, mii de ani de bezna, pân ce fenicienii ridic acest templu, iar fenicienii erau preo ii lui Salmocsis (am nunte în Gustave le Bon - ,,les premiere civilisations"). De altfel, ei fondeaz totul pe banuial : ,,Eu m numesc dup faptele mele. Eu m numesc când Shaddi, când Shebaoth, când Yahweh, când Eloar´ (skema rabah, III) ceea ce arat c repet politeismul, necum monoteismul, pentru c SAVA. ot, este nume românesc, Sava. Ieri i azi. Restul? Cuvinte sucite. Cunoscutul lor Äaltruism" îi determin s ne scrie i nou Noul Testament, dup ce au f ptuit cea mai

mare crim : Rastignirea. Legea lor e alta: ,,Ochi pentru ochi i dinte pentru dinte´. C raiul biblic este în pustiu, e alt poveste... Numai c lapte i miere înseamna oi i albine... ‡Onomacrit din text este personaj real, care a tr it în sec. V î.e.n. i, la porunca tiranului Pisistrate, a adunat toate textele care circulau sub numele de Homer, pe cale oral , dând forma definitiv poemelor homerice. C s-a pastrat numai în limba elin , e opera scribilor poligloti de la templele de cult din ar i din afar . A a cum stabilirea textului biblic a necesitat munc enorm , i Iliada i Odiseea au c p tat sensuri, multiple sub pana marilor scriitori. Evreii încropesc numero i profe i ai Vechiului Testament dar, de fapt, micii profe i sunt crea ia lui EZDRA, cum observaser mai multi exege i ai textului biblic. ‡Descenden a direct din Adam a creatorului cultului este, dup actele din OM, cert ca i întaiul alfabet al lumii. Spi a ge ilor era familia IO. F r echivoc. Erau marii preo i, faraonii antichit ii. Dac lu m în seama i precizarea lui Clement, c Egipt înseamn LUME, pricepem sensul real al multor întâmpl ri povestite în mitologia biblic i laic ... ‡C au luat filonul elin, se precizeaz în ultima fraz . Muntele Sion - lang ... Slon (Buzau) II În derivat apare Eros, divinitate p strat la grecii vechi, i care nu-i altul decat PAIS. În dialogurile Phaidros i Sympozion ale lui Platon, e un daimon-fiin intermediar între zeu i om. Anacreon îi ofer cu pasiune ar icele; mai e denumit Cupidon, Amor, Kama, etc dar, de fapt, este arpele biblic care o ispite te pe Eva. Alte m ti, aceea i gam ... cum scrie Eminescu. Tot aici se precizeaz c era la Sapoca, lâng Slon, toponim existent i azi. Aici era i Muntele Sion Biblic... III Opisul a pierit odata cu MIM/ISIS i ne-a r mas LAEA, pe care o p str m în balada Miori a. Manu a l sat Leul Atlas. Noul Adam era în alfabet ATMAN, p strat în filozofia Vedelor, care, de la Putna,tradus în codul Sanscrit, devine... zeitate indian . Atman sau Brahmas-sufletul universal, sinele obiectiv, con tiin a pur a celui care dep este Äfoamea i setea, suferin a, tulburarea min ii, b trâne ea i moartea´ (Brihadarnyaka Upanisad, III, 5, 1). Definitia cuvântului o da înteleptul Yajinyavalkya c tre so ia sa Maitreyi astfel:´Într-adev r, acest brahman nu piere, el e de o natur nepieritoare (... ) El e nein eles, pentru c nu se poate întelege, e de nesurpat pentru ca nu se poate surpa, nu se pripone te pentru c e de nepriponirt, nu este legat, nu se clatina, nu îndur r ul´(ibid. IV, 5, 15). El se reîncarneaz , aceasta este ideea permanen ei. IV Nominalizeaz perechea fundamental mama NUN i monosilaba vedica AUM. Nun e pastrat de zisa mitologie egiptean ca zei a bol ii cere ti. Dup Plutarh are 5 odrasle: Osiris, Horus, Seth, Isis i Nephthys. Erau socotite cele 5 zile care completeaz pe cele 360, durata anului. Era un simbol al uterului. Aum era sfânta monosilab vedic (OUM, OMU, AUM). Homer-n scut în... 7 locuri ?! Inscrip ia din 6 litere exterioar sintetizeaz totul i ne arat c a fost inelul lui Ioan. Dar, mai pe larg se poate scrie o carte... Numai c cele 6 litere ne dau putin a citirii binare, ce completeaz fericit ideile de mai sus. Sub aceast form l-am prezentat la simpozionul de la Pite ti, din 5 iunie 1982, simpozion condus de Academicianul Nicolae Teodorescu, sub egida Asociatiei Oamenilor de tiin din România, institutului de Studii Social Politice i Bibliotecii Judetene Arge . Iat decodificarea de atunci, cum a fost prezentat : l b l t a e t a l a a t a u e p s n a l f a Coloana din sânga Lota eta lambda tau epsilon alfa II o d o m 57-12-12469:8110 Ea toat LIMi 13-13-45-1-2976-2-843-4BA ta Dseu Pan 125107-1-6LOLIA - F. Coloana din dreapta ÄEa toat limba ta Dseu, Pan, LoliaF´.

M O T O A T A I D A L F a l f a Coloana din sânga MOTOATAIAB DAL F a1f a .

A B 34567-5-212-3381109-5-4

Toat ODA LIMBA F.

Coloana din dreapta ÄToat ODA LIMBA F´.

‡In fine, pentru c nu s-a scris nimic despre descoperirea lui Bolliac de la Slon i nu este cunoscut în general, o prezent m asa cum a aparut în ³Trompeta Carpa ilor", înso it de comentariul lui B. P. Ha deu: ,,Ecce dar, literae Blachorum, pe cari, cu mult înainte de anul 1250, dupa cum ne spune Keza, S cuii le-au deprins, le-au împrumutat de la str bunii no tri, în cursul unei îndelungate vecin t i în creierii Carpa ilor... A-B-CI-T-D-C-F-G-GI-I-J-K-L-M-N-NI-O-OA-P-R-V-S-KI-T-U-IU-J-I-Z. Nu este, in fond, nici a deosebire de ordinea celorlalte alfabete ariane sau semitice´. ‡Referitor la identitatea lui Homer exist un distih: ³Nepta poleis erizusi sofin dia rizan Homeru: Smyrna, Rhodes, Colophon, Salamis, Chios, Argos, Athinai." Paradoxal, s nu i se cunoasc nici locul na terii: nu se putea na te în 7 locuri! Ceea ce este evident este ascunderea adevarului... Identitatea lui Eros - un secret dezv luit În ce-l prive te pe Eros, la vedici era Agni zeul focului, corporal Priap, denumire a lui Agni. În imnurile vedice se chema de fapt PRIANA (PRANA indian ), ceea ce denume te suflul vital (în Atharva-Veda, XI, 5: Brihad Araniaca - Upani ad, 3, 8; Bhagaya - Gita), etc. În cartea ,,Mitologia Greciei antice´, Paul Decharme subliniaza ca era Eros-ul orficilor, astfel: ³Dupa ei (orficii - nn), la începutul începuturilor, noaptea cu aripile ei negre, fecundate de vânt, a depus un ou; din acest ou, la împlinirea timpului a ie it acest Eros, zeul scânteietor, cu aripi de aur, zeul luminii i al vie ii´. Se vede c acest Eros nu prea seam n cu pruncul s getator, a a cum îl tiam noi! Cel pe care îl asem n m cu Agni este mai degrab o comprimare a celor dou concep ii - orfic i hesiodic , ori poate ambele înainte de separare. În acest sens era focul l untric, care, dominând arz tor sexele, le împinge unul c tre altul, generând crea ia în toat cuprinderea ei. În vechea conceptie vedic de PRIANA. PA a ie it acest PRIAP la greci. În greaca veche, în elesul este incert. De aceea, va trebui s apel m la limba adamic pentru a pricepe monosilabele respective. Deci, PRI.AP. În toate limbile Pa. ter, papa, înseamn tata. Este i sigla penisului, dar nici cuvântul mama, în orice limb ar fi, nu se afl în afara consoanei M (13) onomatopeea suptului. Deci vom vedea în continuare cuvintele române ti care încep cu monosilaba PRI: PRI. an, vechi termen denumind boul cu p r ro cat PRI. gorie - numele unei p s ri care cuib reste prin g urile din malul apelor si râpilor. Numele si-l trage din jocul specific în stol, pe z pu eala prevestind ploaia. Pieptul paserii e ro iatic. PRI. colici - omule i scanteietori (scânteiu a în folclor), un fel de spirite rele ce umbl noaptea, când luna e în descre tere, pe c r rile izvoarelor. PRI.spa - loc specific caselor r ne ti, locul cel mai însorit (pri+spa=spatiu Tnsorit)(spa-ul de azi?) PRI. chiciu - prispa c minului sau hornului, corlata, cuvânt derivat de ineanu din cehul Pripecek(!). Halal stiin ... PRI. ce- ceart , înfierbântare, cauz ce duce la...palme înc lzind obrajii celor în diput . PRI. elnic - folositor (bate fierul cât e cald) PRI. eten - cineva care se poart cu c ldur psihic . PRI. ec- nume popular al lunii aprilie, când Soarele se face mai sim it în natur PRI. horiu - pas re cu gâtul ro u PRI. saca - loc special însorit unde sunt a ezati stupii de albine PRI. m . var devine explicit - Pri+Ma=prima Var ... Din acelasi Paul Decharme, citam in continuare: ÄA a cum observa Strabon, existen a lui Priap îi era necunoscut lui Hesiod. Cultul acestui zeu era într-adev r localizat pe malul Helespontului, în

ora ele Lamsac, Parion, Thatos, apoi în toata Grecia, dar mai cu seam în Italia. De obicei era considerat ca fiu al lui Dionisos f cut cu o nimf , sau chiar cu Afrodita. Priap exprima într-adev r, ca i Bachus, în sensul cel mai general, energia productiv a naturii. Dar el ad uga i ideea de productivitate i generare cu ajutorul dragostei i iubirii. El este, de asemenea, înrudit cu Eros, dar nu cu acel zeu idealizat de art i poezie, ci cu Eros în sensul sau fizic, cu Eros for a primitiv a naturii, care, la origine apropie împreunand toate fiin ele i asigur d inuirea speciilor pentru totdeauna. Priap personific puterea de fecundare a naturii vegetale, dar în special pe aceea a naturii animate. Domeniul s u favorit îl constitute terenurile umede, unde vegeta ia cre te exuberant, livezile i gr dinile, ale c ror roade erau puse sub protec ia obscenei sale imagini (cultul itifalic). El prezide, în acela i timp, pcop irea unor animale folositoare, cum ar fi caprele i oile i era protectorul crescatorilor de albine´(pag. 482-483). Avea motiv sa stea pe prispa! India Pontic din nordul M rii Negre Precizând c India Pontic era în nordul Marii Negre, cum scrie P. Giles (,,Cambridge History of India"), prin grupul Vîros, iar poten ialul creator prin zeul Shiva lingvam (principiul matricial), devine alegorie în cuplul plug-brazda (Atharva-Veda XIV, 2,14): ³Femeia aceasta a venit ca un ogor viu sem na i într-însa, b rba i, s mân a voastr ". Ideea este reluat în termenul general de fertilitate i în Plugu orul tradi ional românesc: ,,holde pline de bel ug, pentru brazda de sub plug´etc, în sens generalizat, desigur ar tând originea comun . ‡O ultim precizare ar mai trebui la cuvântul ATMAN. Pentru c dic ionarele noastre spun c e cuvant polonez, sau folosit de cazaci, le ar t m c e format din Hat+man. Hat era fâ ia de p mânt nearat care servea de hotar între mo ii. C era sau nu c pitan, general în armat , nu se dep rteaza de sensul ap r rii hatului, hotarelor. Ca, eventual, el avea în man Äh ul´ nu-i bai, dar ca s spui c e cuvânt turcesc, deja s-a întrecut orice limit a nepriceperii! Coteanu îi d origine necunoscut , i e de crezare, pentru c a sc pat de o bataie de cap. Grav este ca acest DEX - dic ionar explicativ, o ru ine a lingvisticii profesate la noi, a fost reeditat recent, f r nici o corectur . Cel din 1975! Cum i-am probozit destul pe bucherii din lingvistic , s vedem ce întelegeau ge ii vedici prin atman: ,,Pentru cel care tie astfel, care gânde te astfel, viata precede Atmanul, Atmanul experien a; de la Atman memoria, de la Atman spa iul, Tejas, Apele, apari ia i dispari ia lucrurilor, hrana, for a, ra iunea, gândirea, cuvântul, vorbele, imnurile, actul ritual...de la Atman porne te tot ce exist . Acela se cheam UNU i 3 i 7 i 9; se spune de asemenea c este 11.111 i 20.000, se mai cheam SKANDA" (Chandogya Upani§ad). Numai ca SKAND (CS = OM) (X (ics) îl repiezinla pe lisus Hristos, Fiul Omului) = Monada... Capitolul X BIBLIA - CARTEA SFANTA... A GETILOR Dacia scandinav i Valahia din Orientul Mijlociu

O cercetare de fond se impune cu deosebire acum, când destui oameni sunt intoxicati cu diverse teorii antiromâne ti i se pune problema ader rii la NATO i Uniunea European , pentru a se ti zestrea cu care venim i locul care ni se cuvine la masa tratativelor. Denigrarea continu a neamului i a limbii noastre a fost posibil prin necunoa terea adev ratei etnogeneze de c tre români, pe de o parte, iar pe de alta din ura si invidia vecinilor care ne înconjoar . Cei care ne blameaz au impus comunismul în Europa, iar tezele lor lipsite de temei sunt în vog i azi, prin tot felul de fal i istorici, de fapt piste ,,nimeni" în tiin a istoriei. Vom prezenta, deci, idei irefuzabile, ne tiute celor multi, ascunse de casta IO f r etnie, minciuna neavând ras ori na ionalitate. Nici un om de tiin serios, fie i numai din informa ia lui Herodot, care spunea c tracii denumire mitic a dacilor - erau neamul cel mai numeros dup inzi, nu-i poate imagina numai în hotarele Daciei Dun rene. Deci, va trebui observat arealul geografic extra-carpatic i vom afla cu simplitate Dacia iutica, scandinav , Valahia Morava (Silezia i Moravia), Vlahia Mare - Thesalia,

Vlahia mica - Acarijania i Etiolia - Vlahia de sus (Epir), Blakina (din Balcani) etc. în Asia central Tntalnim Getae, Balhas, Tisage ii (între Volga i Elba), Masage ii, Dacca (Bacriana) sau în nordul Africii, Getulia, ca i Valachia din Orientul Mijlociu. Prezen a str mo ilor no tri pe spa ii geografice îndep rtate explic am nuntul c nu poate fi vorba de un fenomen de imigrare din alte zone în Dacia Carpatic , ci fenomenul este exact invers. Teritoriul locuit de ei era nesfâr it, iar Marea Neagr , Caspic , lacul Getae, Marea Aral, erau ni te lacuri ale lor. Vom p r si, deci, pove tile cu romanii, la mintea lui Badea Cartan, i avem în vedere rela iile lingvistice cu araba, greaca, persana, latina, cu dovezi clare, irefutabile. Ebraica veche - limba ge ilor... citit invers! Dac Dacia a fost izvorul culturii i civilizatiei europene, i nu numai, vom începe cu Orientul Mijlociu. Putem dovedi cu Biblia în fa ca la noi s-a creat cea mai veche cultura i civilizatie de pe Terra. Chiar i primul evreu, acadianul AVRAM a fost botezai în unica limb existent în preistoria Omenirii: ,, i a luat Terah pe Avram, fiul s u i pe Lot, fiul lui Haran i nepotul s u, i pe arai, nora sa i pe femeia lui Avram, fiul s u, i a plecat cu ei din Urul Chaldeii, ca s mearg pân -n ara Canaan-ului, dar au mers pana la Haran i s-au a ezat acolo (Genesa 11, 31). Din cei 175 ani cât se spusese ca a tr it Avram (Gen, 25, 7), 90 ani i-a tr it în legea p rinteasc . i era Avram de 99 ani când s-a t iat împrejur (Gen, 7, 24), iar la 76 ani în legea nou , în urma leg mantului f cut cu Divinitatea. Dup adoptarea noii credin e î i schimb numele:,, i nu te vei mai numi Avram, ci AVRAAM va fi numele t u´ (Gen. 17,5). Epoca în care a tr it Avram este considerat de istorici în jurul anului 2.000 î.H. , Dup cronolqgia ebraic , Abraham tr ie te între 2.366 - 2.191 î.H. Era timpul lui SEM (Minciun de propor ii, menit s -i fac semi i pe evrei! Ab.ram / Abraham / Avraam era fiul unui mare preot sumerian din Nipur... Fapt recunoscut chiar de un evreu; Zecharia Sitchin.). Dar iata tabelul lor cu cei zece patriarhi post-deluvieni: Numele SEM ARPAXAD SALE HEBER PHELEG An nastere 3408 3306 3171 3041 2907 An mortii 2808 2868 2738 2637 2668 Numele REU SARUG NACHOR THARE ABRAHAM An nastere 2777 2643 2515 2436 2366 An mortii 2538 2415 2367 2291 2191

Primele cuvinte rostite în ebraic erau, deci, cele din limba mam , rostite, apoi scrise i citite în sens invers. Apare bustrofedonul, intens, cunoscut mai dinainte în multe regiuni ale globului. Exist texte latine i vechi inscripfii, între care cea de pe LAPIS NIGER, din centrul forumului care acoper , potrivit legendei, mormantul lui Romulus i fibula de aur de la Praeneste, ce ar con ine textul scurt al unei dona ii. Grecia - Dacia din sud... Oricum am privi lucrurile avem a face cu prima si cea mai important diviziune a limbii adamice. În sud avem un interesant itinerar prin ahei, dorieni, ionieni i eolieni, pe care l-am urm rit ani de zile. Iat cateva repere. ‡Karpatos. Este a doua insula din Dodecanez ca suprafa , cu 301 kmp i cu un litoral de 150 km, între Rhodes i Creta. În insul , spun grecii, primii locuitori au fost cretanii. De acord, numai c dup citirea Discului din Phaitos, scris cifrat în române te, iata limba unica româneasc , fapt cert. Capitala era Pigadia, alaturi de orasele numite Posedio, Arkessia, Croukunda, i Nisyros. Apoi au venit dorienii, pira ii, turcii (1538), pentru ca s apar in Greciei abia dupa 1948. Portul p strat este românesc, culorii, vii, salbe, m rgele, cu folclor românesc.

Cea mai veche mentiune documentar o afl m în Iliada (II, c. 2, p. 65), ca i în Eneida lui Vergilius: ,,Libia mare, Carpatia´ (c. V. 595, p. 125). În Strabon apare astfel: ,,Marea Egiptului. Aceast mare î i une te apele înspre apus cu marea Libiei i cu Marea Carpatic ´ (Geografia III, XIV, 6,1, p. 295). ‡Samos - hidronim vechi în Dacia, dar denumit insula lui Pytagora, insula cea mai apropiat de Asia Mic , punct de trecere între Grecia i Orient. De aceast insul sunt legate nume celebre: Roikos i Teodoros, Mandroklis, Aristark... . Aici admiram templul Herei, statuia lui Pitagora, Palatul lui Policrate, etc. ‡Samothrake - nume de celebritate mondiala prin statuia Victoria de la Samotrace, aflat la Louvre, ca i prin misterele Cabirilor, cu templele lor celebre, despre care vom reveni pe larg. Prima semnalare este în ,,Vulgata" (2 Macabei, XII, 35): ÄIar un oarecare Dositei dintre Tubieni, c l re i barbat tare, a prins pe Gorgias i, inându-l de ve mânt, îl inea viteje te, vrând viu s -l duc rob pe blestematul acela iar unul din c l re ii traci venind asupra-i i lovindu-l peste um r, Gorgias a scapat fugind spre Mare a.´ România ± ara Sfânt din Biblie ‡Mare a. Cetatea în care s-a refugiat Gorgias, ,,mai-marele Edomului (2 Mac. 12 , 32) este identic cu Muresul de azi, scris Marissa în Strabon (VII, 304), Maris în Herodot (IV , 49) etc. Iat unde era ara Sfânt ... Luptele Macabeilor împotriva lui Antiocus se desfa urau în jurul anilor 168î. H. Avraam Evreul î i arat originea noului s u nume din hidronim tracic Hebru, Heber sau Ebru din Peninsula Balcanic . Numele acesta l-a dus i în Orientul Mijlociu sub forma derivatului HEBRON, hidronim (Numeri 13, 22; los. 10, 3), oronim (los 11, 21) i cetate (1Împ ra i,2,11)etc. Abraham devine Avraam, ca urmare a evolu iei fonetice i, citit de la dreapta spre stanga, devine MAHARBA, amintind pe Maharbal, general cartaginez, unde BAL are sensul de ,,st pân, domn´. De fapt Maha + ar. In acest sens, intr i în nomenclatura regilor cu ani, ge i, cum apare pe monedele lor ,,Maharaja Radadiraja Devaputra", adic rege mare din neamul regilor, din neam divin (BASILEOS BASILEON MEGALLOY). Potrivit tradi iei istorice, cu anii erau de neam get. Din acest mahar e sematismul de mul ime, din Biblie. Ba sau BA-BA are sensul de p rinte, baba, babu, conform italianul babo-t tic, la fel în chineza baba-tat , baba- bunic . SEM din Geneza (5, 32), str mo ul popoarelor Semite, apare i în forma MES ori, se tie c Mesii, Mysii sau moesii, erau traci. Besii sunt i ei prezenti în acest areal geografic prin compusul BESODIA (Neem,3, ) i BESAI (l Ezr, 2,50; Neem. 752). Ambii termeni apar în sec V.î.H. Getii s-au Tnmultit §i au ocupat Pamantul... DIA, al doilea termen, e tot dacic. Apare în AMARA.DlA, CREVE.DIA, Feren.DIA, Maha.DIA, Fetin.Dia, Silin.DIA. etc. Cu acelasi înteles apare DA, în DABA, cetate. Exemple:

Guran.-DA, Iano .DA, Salon.DA, T ma .DA, Tur.DA. Dar identitatea celor dqu elemente lexicale stravechi este sus inut i de paralela toponimic i antroponimic de mai jos: IEDIDA (Împ ra i 22,1) (edi.DIA (2 Samuel, 12, 25) LIDA (1 Macabei 11, 34), LIDIA (1 Macabei 8, 8; lez. 27, 10) MaaDA/Maadai (Gen. 10. 2), MaaDIA (Neem, 12,5). HODA (si MeeDA, 3 Ezer, 5, 55) si MeDIA (1 Mac. 6, 55). Unele dintre compusele de acesf fel au o vechime impresionant : DARDA (1 Im. 4, 31) apare în sec. X î.H. din care deriv DARDAN, întemeietorul Troiei, ca i ara Dardania, din Balcani. Apoi, Mache.DA, sec. XIII, de unde Machedon, Machedonia. Ilia.DA, cu varianta greac ILION are primul element în toponimul ILIA (Jud. Hunedoara) cu antroponimul Ila, Ilie. Theran.da tracica din Iliada (27) arat termeni str vechi ca i în Polon.DA; se identific cu forma toponimelor române ti, ca i Topa de sus i de jos din Bihor, Tope ti (Bihor, Gorj, Vrancea) sau Topana din Olt, etc. Tigrida, Dorida, Triada... LIDA i LIDIA stau la baza compuselor Lidova (Litova + LITOVOI, voievodul) dar i în compusul Lipara, arhipelag în Marea Tirenian , ca i Lip re ti, sat i schit în Romania. Termenul PARA st la baza s.m. împ rat, ap rat, ap r tor. Iar A a.DIA (Bar. 1,1) Be.DIA (3 Ez. 9, 34) Hoa.DIA(Ezr, 8, 33) etc, la fel ca i Area. DI A, Kan.DIA i chiar DIA prezint o sumedenie de compuse deosebit de vechi. Mero.DAC (ler. 52, 31; Is. 39, 1), atestat între anii 830-743 î.H., prezint elementul secundar format dm tema DAC, ca i varianta sa mai veche Merodac (Ieremia, 50, 2) care are elementul secundar mai vechi cu o genera ie. Medaba din Biblie (Numeri, 21, 30), compus dacic cu elementul DABA este atestat în sec. XIII a.H.(1250-1225). Daba în seamn i cetate. DABIA apare ca derivat din Daba+ia (I Par. 3,18) între sec. VI-V a.H. iar DAB e masculin al respectivei forme, în compusele: NADAB, ca i toponimul N dab (Arad V. AMINADAB (Ex. 6. 23); 3 Regi 4, 14) apare în sec XIII î. H dar i Abinadab (Dam. 16, 8); Ionadab (2 Regi, 13 , 3); Nadabat (1 Mac. 9, 37); iar NODAB (1 Cor. 5, 19; 8, 30). În general, Daba apare citit invers, ABAD. Acest termen apare în compuse toponimice din diferite ri din Asia, precum: Afganistan: Daulatabad, Faizabad, Khanabad, Jalalabad, etc. India: Hyderabad, Ahradabad, Allahabad, etc. Iran: Mehrabad, (Teheran, aeroportul). Pakistan: Islamabad, Hyderabad, etc. URSS: Ashabad, Djalalabad, Leninabad, etc. ACAD (Akkad) - capitala imperiului Acad (sec. XXIV, XXII î.H.), citit invers DACA, ca i Dacia Carpatic . Acadul e amintit prima oara în Pentateuh, împreun cu alte p rti ale împ r iei lui NIMROD: n...Babilonul, apoi Ereh, Acad i Calne din inutul Senaar´(Geneza 10,10). Mure , Sumer, Remus, Roma/Amor SUMER dateaz din mil. V-IV î.H., iar în bustrofedon e REMUS, Mure . Toat povestea cu Romulus i Remus întemeietorii Romei nu concord cu realitatea din mai multe puncte de vedere: 1.Roma ia na tere prin unirea asez rilor latine i sabine de pe cele 7 coline, în sec. VIII î.H., dar înc din sec. X î.H. apar primele vestigii ale unei asez ri latine pe colina Palatin; colina Quirinal era locuita de sabini... 2.Legenda lui Romulus i Remus p trunde în Imperiul Roman abia în sec. III î.H., în timp ce o pictur cu LUPA CAPITOLINA, al ptand pe cei doi gemeni, apare într-o pictur dintr-o regiune din Asia, locuit de triburi dacice. 3.Forma numelui Romulus la feminin este Romula iar Roma are ca pereche masculine pe Romus. Dar avem Romulae, numele unul ora de la noi, iar mama împaratului roman Galeriu (305311), dac dup mama, purta acest nume. 4.În timp ce Remus i Rema apar în generatia a doua vocalic , Romulus i Roma apar în genera ia a patra vocalic . 5.AMOR, respectiv Amori ii, ca locuitori ai unui vechi ora , arat c , de fapt, avem de a face cu Roma.

Dava dacic

i... David, Dave, Davis

DAVA, cuvânt dacic din genera ia a patra consonantist , cu semnifica ia de cetate, îl afl m în scrieri mai vechi antice, astfel: Hodava în Neemia 7, 43; Dodava (2 Cor. 20, 37); Hodavia (2 Cor. 3, 24; 5,24; 3 Ezra 5, 50; 5, 80) derivând din Hodava, Moldava, etc. DAVID (La americani i britanici, David mai are i variantele Davis sau Dave.), regele cunoscut din neamul caruia se va na te IISUS HRISTOS, are numele din DAVA, capetenie, ef, ar, ca i ara, femininul, este nume românesc, evolu ie de la DARA, din Tarabostes, comandan ii armatei, deci nu poate fi împrumutat din rus . De altfel, iata pe Bel a ar, fiul lui Nabucadne ar (Neemia 7, 6; Bar. 1,1). Bel a face parte din genera ia a doua vocalic , ca i Bal , Bal a, la singular Balh, Blah. Bel a ar e considerat de orientali ti ca având sensul ,,Bel ocrote te regele", iar Bel deriv din Baal. Termenul ar, în multe locuri i limbi, apare ,,Zar´ sau chiar ,,sar´. Astfel Se ba. ar, capetenia lui IUDA (1 Ezr, 1, 8), în vremea domniei lui Cyrus, regele per ilor (558-529 a.H.); Mib ar (Par. 1, 53) c petenie din Edom, nume care apare în sec XVI î.H, Nabucadne ar (605-562 T.H.) e cunoscut sub numele Nabucodonosor (În mitologia sumerian , Nabu era frate cu Marduk (Ducele Ram!) / Zalmoxe. Nabucodonosor este primul care i-a dus pe evrei în robie...) (Neem. 7, 6 Bar. 1,11) etc. Aceasta explic i prezen a steagului dacic la popoarele din aceast zon geografic . Numeroase sunt elementele lexicale care se prezint sub dou ipostaze, cum vedem mai jos, ambele atestate: Ahalab, toponim (Vulgata, Jud. 1, 31); Balaha, respectiv Balah; ARAM (Num. 23, 7; Mara. 5, 23; Num. 33, 8 etc.), Arod (Num. 26,17), DORA (1, Mac. 15, 11), ca i Dor M runt, Dor ti, etc; ADAR (los. 15, 3); Rada ca i Radai (Cor. 1, 2, 14); Dara - Arad (Num. 21, 1), ELIFAS/VASILE; Gheter, RETEG, RETEGANUL etc; Iachim (Gen. 46, 10); Mihai, etc; Isav/Vasi; Mica/Akim; Laban/B lan, Nahor/Rohan (Rohani - sat în Bihor), Rohia (Rohega în Maramures) etc. Burebista era... loan Botezatorul! Am putea continua cu toate literele alfabetului, explicit pentru ce se cheam fonetic i lingvistic mondial , dar inutil, pentru c sunt destule semne de întrebare mai sus. Mai util este s ar t m c r ruia îngusta care duce la cunoa terea adev rat . E drumul de la cuvânt la litera i abia apoi la monosilaba purt toare de sens. Evident CINE a f cut toat ... babilonia asta, Casta IO, f r etnie, p strând pentru ei ADEVARUL. Sunt destui care cred c ³glojd rind´ cuvintele afl ceva nou. Cei mai mul i vor pieri ,,uci i de liter ´, multiplicând ignoran a. Cercet torii serio i vor trebui s tie mai întai pe IOAN BOTEZ TORUL, pentru c Facerea Lumii are, la noi, constanta 5.508 î.H., deci s priceap mai întâi pe Ioan Botez torul lumii v zute. Abia apoi s inteasc spre Iisus Hristos, care a unit filologia, istoria, filozofia i religia într-un sistem unitar. Nu mai repetam c Ioan I, Burebista era chiar loan Botezatorul, cifrat de geti: o loavveo BaTmatea, ou (idiom grec) o, Ioannes Baptistes, ou Înainte Merg torul Domnului nostru Iisus Hristos, acela care boteza cu ap , preg tind venirea celui care va boteza cu DUH, era fiul Elisabetei i al lui Zaharia, amandoi fiind vestiti de Arhanghelul Gavril, pentru ca i Elisaveta i Ana Filip (apoi Maria Fecioara) vor avea na teri minunate, de neîn eles în urm cu 2.000 ani. Ce puteau pricepe analfabe ii despre clonare, pe când nici azi destui no în eleg? i azi discut despre ,,extratere tri´, dar nu pricep nimic din cele 9 Minuni ale lumii, din care 7 au fost dezv luite, iar dou r mân secrete: Na terea i Învierea lui Iisus. M rturii despre Ioan Botez torul afl m în cele 4 Evanghelii. Apa este simbolul materiei, deci botezarea celor v zute, precizare util de la bun început (Matei, 3, 7; 20, 22,21, 29; 3, 6; Marcu: 1, 4; 16,16; Luca cap. Ill, 1-38; loan: 4, 1; Romani: 6, 4; 6, 3; Efeseni: 4, 5; Coloseni, 2,12; 1 Cor. 117,10, 2; 12,13 si 15 -29; 1 Petru, 3, 21). Avem dovada: Zalmoxe = Christos ! În limb , valoare au consoanele, de unde i confuzia INDRA, DUN REA, IORDAN. Marea Neagr devine simbolic... MOART . C evreii nu sunt autorii Bibliei au spus-o înaintea noastr atat Baruh Spinoza* cat i Gustave Le Bon. Ei au falsificat-o, dar Biblia e sau a fost în voga 2.000 ani. Mileniul III este al adevara ilor autori!

o m i c r o n c m i 461-9-10798532-4Coc înscrim c d e a s u p r a l 74235610-7-198 PADESUL, caru i o m i c r o n a 2 :1 3 4 :5 8 1 0 9 -4 -6 7 i OM U IO AN, Orp o s t r o f i o t 109:763 4:281 -9 -5 to fost Kip R a o m e g a a l f a 45691032187: EGAFASCALA a c c a n t u a t n 217689 -1-4:1035 c utat e N o n i i n i i e t a s i 5-3-1910:342 -2 6:78 i î i N i -i e T A g m a b e t a a l f 6 7 :8 4 5 9 2 :1 0 1 6 -1 5 -3 T A ABELS FGT Aa p i t a v i o t a 2 87 :9 1 03 5 4 1 6: P E I , t i a t -a u s i g m a t a v e t 39108172: 465 GETUSA-i Stea a c c e n t u a t 5:32871109:64 a, c utata Nos i g m a v i r g u 73:1291086-16-45 ig, singurul MAl a o m i c r o n u 910:187:63452 -4NU, rol COSIA p s i l o n s c u l 187:3 1092 :45 -1 -6 POM IL US lo Nc a t p u s d e a s 5184-3- 64279-4-10 UCET spada, Su p r a l u i u p s 81097465-17-2121343: uspinul LUPICAR. i l o n Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron c mic deasupra lu i o m i c r o n a p o s t r o f ÄCoc înscrim PADESUL, cari OMU IOAN, i o t a o m e g a a l f a a c c a n t u a t n i i n i i e t a Orto fost kip REGAFASCALA c utat e Noni î i s i g m a b et a a l f a p i t a v i o t a s i g m a t a v e t a Ni-i e TATA ABELS FGT APEI, t iat-au accentuat sig m a vir g u la o m i c r o n GETUSA-i stea, c utat Noig, singurul u p s i l o n c u l c a t p u s d ea s u p r a l u i u p s i l o n . Manu, rol COSIA, POM ILUS Io NUCET spada, suspinul LUPICAR (lup, Ikar)´. Deci, nu este altul decât Ioan I, Burebista! N C P C A R I M O V 781 :2 56 3:49 10 I o n ca r p C u M O R T O F O S T O 7 6 34 5 :9 1 0 1 :8 2 -1 0 forto T O M , om R E G A L A S C A F 285 -2-10 93 41 67 : E O L F g ra C A U T A T E N O N 431 :6 79 10 :2 85 TUC Teon ANAI I S I I E T A T A 5:93 21 0:6:71 8:4 i tia e T ia IA B E L S F G T A P 521 :1 03 49 87 -3 -6 sba PEL AS G FQ I T S I A T A V G 576:98-1-3214-2-10 i a, a u T i ca G E T U S A I S T E A 92345-3 r 718:6(10) et usa S ET I( A) C A U T A T A N O G 576:813-4-19102 at nou CO G A I V V M A N U M P O 11063-2-8745:92 IONU, Muma PuM I L U S P T P S I 103:81925241: ia PISCSIRM I C A R L U P . 3 4 76: 5: 6: Lupu L. P. Coloana din sânga Coloana din dreapta NC PARI MOV MORTO FOSTO REGALA SCAF ÄIom Carp Cu forto TOM, om EOL F g ra CAUTA-TE NO NII SII E TATA ABEL SFG TAP TUC Teon ANA-I tia e Tia Isba Pelasg Fi a, QIT SI ATAV GETUSA ISTE A CAUTATA NOGI au tica Getusa SET I(A) iat nou IV MANU M POMILUS PTPSI COGAIONU, Muma Puia PISCSIRM Lupu L. P.´. ¤&&&¤ i f f t i e t a o o a e a f i p m r g o e i a u c t a n t t t i a o r a i a a a r t a h a o t p p o s a i v v i c m t i s i m s u o u s b s u c s o c t a o m s 32109:456719 -53362:1704 -4-109 89:1234567 -4-10: 109867 -8 -2:4315 421:36 -2-97 8410 -6 -5 546:1091L2387: 871:10965432 -5652198786735: M o u Carpic O rto, fos C otu F g ra , o stâ na e n ota t -i Ea BIS T A Ia t-o es e F I U -i M UT, mutat -i PARACLISPUS

i r m l v p u l p . 21914410 -9p a p i Il u s . Coloana din sânga Coloana din dreapta Iom carp cusf orto moo fagaras tucteon ahaistia et ÄMo u carpic orto, fost Cotu F g ra , o iaisba e fita ov isoti atat vm um apuia pisc si rmlv stan e, notat -i Ea BISTA iat-o ese FlU-i pulp. mut, mutat -i PARACLISPUS, papi ILUS ´. ¤&&&¤ M O S U A O R T O T 289: 36710 -6-54 Moto MORT avC O T V A O I N O T 43: 109 1: 765 8 -2 -2 ut T oc IO AN cA T A I E S E F I V 123:51094:678 at E VI I, efI M V T A P A R A C 7: 1322: 102865 4 - 2a Lu mi Car pat L I S P V S C . 76 5 -2 OMU. Coloana din sânga Coloana din dreapta MOSU A ORTOT COT VA OI NOTA TA IESE FIV ÄMoto mort avut Toc IOAN cat EVII, efa IM VTA PARACLIS PV SC. Lumii Carpat OMU´. ¤&&&¤ m o t o o a v u t t 9 2 18 :5 4 10 6 7 -8 -3 T O M U cotau T o c c a t a e v i l 1 4 : 2 3 6 5 : 8 7 1 :1 9 1 0 : o c c ota E a -i ivi i s e f a l u m i m 1 0 7 3 : 4 5 6 2 -7 - 9 P -l M U E fals M i. (IM ) i . Coloana din sânga Coloana din dreapta Moto o avut toc cata evil i efa lu mimi ÄT O M U cotau To c c o t a E a - i i v i M U E fals M i. (IM )´. ¤&&&¤ T O C V T V C C O S 1276:89 1012 -2Tocu COSIA I A T I I . 5 4 3 4 : 3 5 -8 T i c u T I. t o c u a t i c u c 374 3 -2 -1 02 15 69 -3 C IU C ,cotatu. o c . Coloana din sânga Coloana din dreapta TOC VTVC COS IA TII ÄTocu COSIA T i c u T I . C I U C ,cotatu.´. Tocu aticu coc Ce am mai putea ad uga? ³Initeligen i pauca". Poate prea mult pentru cei irita i c ne ocup m despre Salmocsis - Hristos i cre tinismul românesc. E timpul terminus al ³Jur mântului arpelui´. Se aude?! Ge ii ne dezv luie adev ratul Ierusalim Punctual, Ierusalim însemn ³Vedenia P cii´, scrie Clement în Stromate, i nimic mai mult. Mileniul III începe cu ascu irea luptelor dintre evrei i pelestinieni. Pretinsa ³ ar sfânt ´ se dovede te a fi fost prin alte p r i, nicicum pe valea lordanului. Paradoxal, dar nici acum nu putem renun a la încifrarea ge ilor despre adev ratul lerusalim, cifrat: TCI lepocroAtjuce, cov: rj lepoaoAijmji tja: TJlepovaaXiiu. (idiom grec) (ta Ierosolima, on: e Ierosolime, es: Ierousalem) t a v a l f a a c c 67958 -7-104321 F a cla c u ta e n t u a t c m i c 65 -13-24713 -5-9108-2- ta NUCET, IOM d e a s u p r a p u 9107543 -10-862 -16-1 P ur u sa a p e d s i o t a e p s i l 31246 -3 -109785 -3o s i t e, l i p s o n r o o m i c r o 8910274 -3-16-5-35 cronic: O m R on s i g m a o m i c 561 -8-872910 -4-43 mâ n M o ic G Ir o n l a m b d a u 123-1-7456910-1-3 RON blamau D-

p s i l o n m i i a 576-2-98-1-11032-3-4 OMN li PAIS, Ll f a v i r g u l a 513-5-24-6-61089-15-7 ILA fu raul Go m e g a n i i d o 108935-6-12-1-76-1-4 OIDEA om in Gv a p u n c t e e t 910-5-54687-6-21-1-3 et Nucet au pa c m i c d e a s u 7-105863109-7-124-5e CADMUS, aci p r a l u i i o t a 12356410-13-78-1-9 PRAVILA IO, tc m i c d e a s u p 310-2-475298-7-16 P CADMUS, cer a p u s i o t a e 21896-2-103754 art -i, Eposup s i l o n r o o m 4-3-109732-7-1568 1 scris ponoi c r o n s i g m a 67-10-9108-2-21345-3si Mag KIRON o m i c r o n l a m 561097-5-4831-3-2 Român CLIO, Mb d a u p s i l o n 95647-9-131027 opusul BANDIa c c e n t u a t m 6-8-9834! :107521-1T, tace. Munca i i e t a v i r g u 4789102-8-3651-3târgui. EVA-i l a e t a s i g m a 5142:3:67910:8 alta, e Sima Gd o u a p u n c t e 2-10-1354-5-768109-8O, dup Nucet e t a c m i c d e a 9:8107-ll-562-3'-134: e DAC mit EAC s u p r a l u i e t 1926-2-453810-14-7 Seul rapit Va c m i c d e a s u 81:7:5163109-2-4 AC e Cadmus Ip r a p u s i o t a 8910-13-1273456-4ota PRIAPUS e p s i l o n r o o 21-1-3567-9-410-14-89 pe Slon IO, Ro m i c r o n u p s i 45-27623-2-91018 ro Unic, simpl o n s i g m a a l 109-7-7812354-2-6 la MANOLIS, Gf a l a m b d a e t 810-7-7854:623-5-1 et DAMA Bal Fa a c c e n t u a t 236109-5-1871-1-52-3iin a muta Ea m i i . 34-1cc Coloana din sânga Coloana din dreapta Tav alfa accentuat c mic deasupra pus iota epsilon ÄFacla c utat NUCET, IOM Puru a, ape dosite, ro omicron sigma o mic ro n lambda upsilon mii lips cronic: Om Român Mo ic GIRON afv virgula omega nii dova puncte eta c mic blamau, DOMN îi PAIS, LILA fu r ul deasupra lui iota c mic deasupra pus iota epsilon GOIDEA om în get Nucet au pe CADMUS, aci ro omicron sigma omicron lambda upsilon PRAVILA IO, CADMUS. Ce arat -i, eposul accentuat mii eta virgula eta sigma doua puncte scris ponosi mag KIRON-Român CLIO. eta c mic deasupra lui eta c mic deasupra pus iota Mopusul bandit tace. Munca târgui. EVA-i alta, epsilon ro omicron upsilon sigma alfa lambda eta e Sima. GO, dup Nucet e DAC mit EAC, Seul accentuat mii. r pit, VAC e Cadmus, Iota PRIAPUS pe Slon, IO: Roro unic, simola Manolis, get DAMA Bal fiin a mut Ea, cc´. ¤&&&¤ A C T A N V V P O C O M G R R S P I R A I N O O N C V E C A A P M A A I A C R R I O A T A E A R E A L T A E I M A E P C E A E E A C V T R V A C C A A P E O O I I M O D D A M A M E C A . + Coloana din sânga ACTA NVV POO COM GRR SPII CVV E CAA P MAA IR ACRR 1 7 8 -8 4 2 3-1 1 -5 9 5 -8 -1 0 A u P a ct nou 3 -7-59610 -2-1237 -2-4 in R iriK ops G 1 2 3 -2 - 7 6 4 1 0 - 1 3 - 8 9 - 1 -5 rai Nonu cu O 6 - 1 - 7 5 8 - 4 - 2 1 0 3 9 :1 : 4 m Ana CRAI e a2 5 -1 -8 6 7 1 0 9 -8 - 3 1 4 ci TOACA Rar 6 4 7 5 -2 - 2 3 9 1 0 :1 :8 LETA ARES e a6 91 0 -15 -23 7 & :4 5 1 cea MAEA epi32 -3-9 85 61-1-1 47-2ca CARTE Evu 1 3 4 :5 :9 6 1 0 7 :8 2 cap e IOIO ia1 2 -1 3 -4 5 6 7 -2 -9 :3 1 -4 ca Dama e DM 1 0 2 8 -2 0 AOM. Coloana din dreapta RAI NOO N ÄAu Pact Nou, Om Riri Kops Grai Nonu cu IOATA CEA Om Ana CRAI e aci TOACA, rar LETA ARES O I V R C S A E I A

REAL TA ESIMA EP CEAEA EA CVTRV ACE CA APEO OI II MOD DAMA MEA CA.

e acea MAEA epica CARTE Evu, cap e IOIO, iac Dama e DM.AOM.´.

¤&&&¤ p o a p s o r e a c r a r a r a a r p m a e a c p e i o i o d a a . Coloana din sânga Poapsooavi rea crai eat peioiadoe daa. o i e e a 1243-2-97108-2-56 Popa voia So312-1-45891076-7are CREATIA 6532:7:10184-23-8: rar e ARSA e 651:4109-5-2378: cap EAC MAEA 103-7-7143-70-2:1982: Ae apoi e DODA: 56-1IO. Coloana din dreapta rar aar esea pmaeaceaca ÄPopa voia Soare. CREATIA rar e ARSA e cap EAC MAEA Ae apoi e DODA IO´. ¤&&&¤ O O R I R A R A A R E C A P A M A A A B D O D A Coloana din sânga O ORI RARA EA ARE CAPA DAP. E A 1:5679-2-42-6-9310 L 2 O Rar IO era A E 45261-2-3:5678-2CARPA e MAEA P . -41-3392-10-5678-2Ea APA Doda. Coloana din dreapta MAEA A ABDO ÄaO rar IO era CARPA e MAEA, Ea APA Doda´. ¤&&&¤ o o a o r e r e O R A A O A O E o i o a i o o i o i o Coloana din sânga O oaore reea ORA AOA OE Oi oai o Oi oi o e a 178: 6510 -11-93-12-24-6823-7-751-13- 64-103-5623: ORA era EA oo ERA ooo. AA. AC, IOIO. invariant a e s a d v a e c o i t a a e

Coloana din dreapta ÄORA era EA . ERA ooo. AA . AC, IOIO´.

Eva, Isis, Cadmus i Lot... de pe Olt ! Nu coment m mai înainte de a vedea cine erau VESTALELE templelor: m TTjq Bonos; , lepeiai, arv:caEanadeq,cav (idiom grec) (ai tes Hestias, iereiai, on: ai Hestiades, on) f a i o t a c m 13245-3-897-2-106 Aflai Act scd e a s u p r a 916-12-37910-7-452ris, dup EAC i i o t a p u s 156:423-2-89107-2LOT ivi, pus v e t a i m i c 432-2-8759106-3-l EVA, mitica l c a t p u s a 107-2-2345-2-198-2ap VLAC, OMU Ta s u p r a l u 810759-3-63124-3aurul Pade t a a p o s t r 67234-2-180510-3poeta ISTAR i n v e r s p u 891046-19-13275-8spune CIFRU p s i l o n s i 32-1-15623410-13-0 pe Slon ISIS a t a v i o t a 18-1-15623410-13-9 IO Gaumata Tf a s i g m a i 1789-8-423-2-6510-11Agma ALF î i a c m i c d e a 9107-6-834-3-2156 EAC Dac Tomip r a l u i i o 1-1-32476-2-910-1-59-3 s, purul IO ai p v s s i g m a 128910-2-3746:5 tagma PIUS, -

a i l t c d i o s g a o s t

l c u a u e e f e m l t u a

r o s i g m a i o t 1087-6-68143-14-52tia scris GO a i m i c c v l c a 154-2-781-09-2-263-5aci VLAC IOM t p v s d e a s u 651:7108-11-9234-2dat EVA, spus p r a l u i i o t a 78910-2- 123564 iota PRAVILa l f a i o t a v i 1-2-2910-3-56-1-3478-2 A lui IO. Fata r g u l a o m e g a 101287-12- 3456-2-9 ARGES, Vlac Gi m i c c u l c a t 9103-11-6217:543-7ati umil Coc p u s d e a s u p 1234-2- 5678910 pus deasupr a l u i o m e g a 12-15-345-2- 76910:8: ra lui MOGA e n i i d o u a p u n 9106-7-431: 25-3- 87 Unu din IO, pac t e a l f a i o t 12-2-465710-8-3:89-1 ct aflat e IO a c m i c d e a s u 5163109-2-824-14-7 Cadmus aci e p r a l u i i o t a 1235410-7-78-1-9 PRAVILA IO ta p o s t r o f i n 72910-13- 456381-2opi-n strof v e r s p u s e p s 1234-2-10967:58 vers spus PEi l o n s i g m a t 2957-16-134:8610-24 LASG ION, mit a v i o t a a l f a 682573-1-41081-4ALUTA - i Oafa a c c e n t u a t d 1087-11-315462-3-9 dau cantec Te l t a e p s i l o 103-2-59-4-4687-11-1 ot, El Pais Eln s i g m a v i r g 32: 104-14-5617-7-98 is gg. MANU Riu l a o m e g a n i 78 : 6 : 109-1-4512 : g e în OMUL i p u n c t . 234-2-5153-3PAN, Ticu. Coloana din sânga Coloana din dreapta Alfa iota c mic deasupra lui iota pus tav eta i mic ³Aflai act scris, dup EAC, LOT ivi, pus culcat pus deasupra lui eta apostrof invers pus EVA, mitica ap VLAC, OMU taurul Pade epsilon sigma tav iota alfa sigma iota c mic poeta ISTAR, spune cifru pe Slon ISIS-IO deasupra lui iota pvs sigma ro sigma iota i mic Gaumata, Tagma alf î i EAC Dac omu Tomis, cvlcat pvs deasupra lui iota alfa iota virgula purul IO ai tagma, PIUS tia scris GO, aci omega i mic culcat pus deasupra lui omega nii VLAC IOM dat EVA, spus iota, PRAVILA lui dou puncte alfa iota c mic deasupra lui iota IO, fata Arges, Vlac g ti umil Coc, pus apostrof invers pus epsilon sigma tav iota alfa deasupra lui Moga, e, unu din IO, pact aflat e accentuat delta epsilon sigma virgula omega nii IO, Cadmus aci e PRAVILA IO, topi-n strof punct vers spus PELASG, ION mit ALUTA -i oafa dau cântec tot, el Pais Elis gg. MANU rig e OMUL PAN, Ticu´. ¤&&&¤ F L A C P V A V V V V P S S I A A M L I S P A P I S T I C D R L F A L L V M I L O G A E A I E C C V O P E S P N O T T N L A O E F V R T G A L P V Coloana din sânga FLAC PT LOT TV T V I A V A A V D I V A L E 6 8 -1 4 -1 2 9 1 0 7 -5 -5 3 4 I O F lt u l p a c 107 -1 -912 -8-5636 -2 -8 ta E V A a a a a A 219 :1 05 58 -l9 -7 34 -6p su G lii sss. 19104 -4-5632:78 A sul IA M A IA8 1 0 -1 9 -1 2 6 7 : 9 5 4 3 - -3 - M I spus T ipa 56 4 3 2 -4 -17 8 1 0 -1 0 -9 D A C II, stu p T 9-18 -8 7 -1 -4 3 21 0 -13 -1 T . G G . a fli L a r6 5 - 1 -1 2 3 4 -2 -8 7 1 0 -2 ul Lumi IAM A 6 5 8 3 -6 -2 4 10 9 7 :1 : D AN A GETII, o 156:7432 -4-810-18-9 i v i ec c e I n P 163489 -4 -52 -3-710 o v e t i p p. S i1 4 -6 -6 3 2 5 :7 :8 9 1 0 nt ANT O N o Dac2-11 -4 31:5 678 -2 -10 9 -1 E O L, Elis gg. 52469 -2 -81 0213 -5 A r g e , cu plu 1 3 7 -1 1 V iu. Coloana din dreapta VA VVV VAA ET VPS SII ³IO Fltul pacta EVA aaa. a APSU gli sss. Asul L A S I S T O A I E S O I V O A I A M V G I N I T D S O T E S S T T T A I P I A G I V T C V I P I M T N I C G V

SISCA AMLIA IASV SPA PIV SMTI STIC DA TV TP RL FALA OG TI LV MILVA IAM OGA EA DINITI ECC VIEI PNOP ESPVS TII NOT TNA ODAC LA OE FLI SGG VRT GAE VOIV LPV. ¤&&&¤ v c p v a a a p g s i l i a m a s p u s i a c p r i f l v v d g i i o i v i c n e a a t p n o g o l a l r a v v Coloana din sânga Vcpvaaapsv gsilia mait spus iac oi vic nis eaat pno gleol al ravv.

lama-IAMI spus Tipa DACII, stup TT. GG. afli LARUL Lumi IAMA, DANA GE II, o ivi ecce in Pove ti pp. Sînt ANTON o Dac EOL, ELIS gg. Arges, cuplu viu´.

78109 -2 -2534 -2-16 A p u s ca pul Va 1 -4 -2378:64 1059 -6 c S i ma , a l ii: 617-2-28-10-945-10-103 A O M PP i i G U86 -8-35110 -1 -94 -5 -72 G U, furt E l D i38810 -1-15 3:472 -1 onis ivi ici 810489 -21-6235: Getul AL AR 65 1 :7:7 2 -5 -4 13 : N O E o va lua. Coloana din dreapta pigrif lvv d get ii ³Apus capul Vac Sima, al ii: AOM PP î i GUGU, furt El DIONIS ivi ici Getul Alar Noe o va lua.´. ¤&&&¤

s i i e i l .

v t g t s e -

C C L I S M A G G R V I I V E E A L A R N O L O A . Coloana din sânga CC LISMA APG GG RVII OO LOA

G 6710-9-189-2- 2354 Mag Cap CLISE 5-4-10: 7845: 1392 I, e Vivi GRIGO 869-6-14273-5-1310-6ORE, Elena ooo. 544-31a.. Coloana din dreapta VII EE EALAR NOE ³Mag cap CLISI, e Vivi, Grigore-Elena ooo. la´. ¤&&&¤

A P I I O E

p c v e v i v r o . R A R A V V a r . Coloana din sânga Pc ve vivira ro. RAR AVV ar.

i

r

a

1 1 0 9 :4 3 2 2 8 -1 3 - 1 5 6 7 -7 -

R a r ev o ci P U I U

12 34 -2 -56 -1 RARA W Coloana din dreapta ³R a r ev o ci P U I U ´. Moise a r t cit 40 ani... prin Pustiul Getic !

Prima observa ie este c , în fine, avem un document clar al adev ratului Ierusalim, deci la COZIA, necum prin Oriental Mijlociu. Este de a teptat ca s nu urmeze nici o reac ie a t inuitorilor adev rului... Numai c nu ne vom mul umi cu t cerea lor, ci îi poftim s ne explice i t inuirea pe mai departe a existen ei adev ratului Ierusalim. Studiind cu r bdare Biblia afl m adevarul încifrat, metaforic, dar i direct. Dup ce elibereaz pe LOT, întâlne te Abraham pe Melhisedec, rege în SALEM, care-l binecuvânteaz , cerând în schimb ,,pâine i vin´ (2281). Pier Sodoma i Gomora pe valea Sylvestr , aproape de lacul asfaltit (Al-Motanah), care, al turi de Adama, Seboim i Segor, formau Pentapole. Lot fuge cu cele dou fiice ale sale i cu Sara, care devine statuie de sare, pentru c a întors capul (2.267-2.266 î.H.). Sf tuit de Sara, el ia pe Agar, care na te pe Ismail, apoi pe Isaac (2266). Va urma parabola cu sacrificiul lui Isaac. Agar pleac în de ertul Bersabee. Ismael se c s tore te cu o egipteanc i d na tere arabilor. Cea mai mare fiica a lui Lot d pe MOAB, ramura MOABITILOR, cea de a doua pe AMMON, ramura AMONI ILOR. Templul e zidit pe muntele Moria, ce face parte din muntele Calvarului... Apoi, un servitor, Eliezer, porne te spre Haran i Chaldeea i cere pentru Nahor, fratele lui Abraham, pe Rebeca pentru Isaac. La 40 ani, Isaac ia pe veri oara sa, iar

Abraham pe Chetura, din care apar Esau i Iacob. Patriarhul moare la 175 ani i e îngropat în Pe tera Mambre, aproape de Hebron. Astfel, d m de mormântul regal de la Ezerovo, cu celebrul inel despre care vom reveni. Toponimele Ismail i Isaccea, Basarabia sunt clare pentru a demonstra pe unde au umblat... De fapt, se precizeaz c ,,facla c utat era la get´ de unde fusese furat Cronicul românesc. Cadmus, Clio, Kiron, Eac, Manolis arat c ceea ce numeau pe anumite har i ,,pustiul getic´, nordul Moldovei i Ardealului, este locul pe unde r t cesc ei 40 ani. Moisei (toponim) arat i originea acestuia, etc. În derivat apar RIRI, Kops, Toaca de pe Ceahl u, într-un context care nu mai las nici un semn de întrebare. În textul Vestalelor afl m actul scris de dup EAC, ivit de LOT, text ce poate fi în eles perfect cu dic ionarele mitologice în uz. Deci, nu vom scrie sute de pagini despre cele tiute de mitografi. Schimbarea numelor în cadrul castei sacerdotale, deseori a sexului, au derutat permanent pe cei r ma i la ,,sensul literal´, care nu cunosc miezul cuvântului; de-aci plevu ca de zi i hermeneu i, ni te treier -pleav c utand boabe de grâu... Poate cea mai util informa ie este c tim acum cine se afl în mausoleul de la ADAMCLISI. Anume GRIGORE, simbolul Anei de Arges. F r a fi explicit, preotul c rturar Ioan Polexe m tot întreba: ÄCe face puiu?´ Abia acum îi pot r spunde unde se afl . Secretul Castei IO era de nep truns pentru mii de ani... Odobescu, pentru ´veriga de la Pietroasa´, citita prost, a scris o carte întreaga de impresii, eroare pe care o evitam... Capitolul XI P RIN II OMENIRII Indo-europenii - originari din Carpa i Inca din 1968 exist premiza cercet rii pluridisciplinare, potrivit c reia indoeuropenli erau autohtonii acestor meleaguri, n scu i în zona dintre Carpa i i Balcani, folosind o limb unic , cu mici varia ii, înc din epoca bronzului, pe o zon vast , din Carpa i în insulele M rii Egee, i din Anatolia în Valea Indusului. ,,Beneficiind´ de interzicerea dreptului de semn tura, ca i de excluderea de la Facultatea de Drept din Bucure ti i de la coala de literatur înc din 1952, student la Cluj i Bucure ti, am observat simplu punctele slabe ale etnogenezei în limba i istorie, iar capodopera lui Nicolae Desu ianu ³DACIA PREISTORICA´ mi-a dat curiozitatea de a urm ri fenomenul respectiv. În tiin i Tehnic nr. 1/1980 a ap rut un articol scris de Gh. N. Popescu, în care se data fotocopia inscrip iei-mesaj de la Corbii de Arge , de la Biserica din Piatr . Era o piatr oval pe care inscrip ia era imprimat de-a lungul circumferin ei, care mai cuprindea h r i înf i ând teritorii din Dacia, Sc iia, Anatolia, Transcaucazia i Asia Centrala. Datarea era în sec. IV î.H., motivat prin folosirea scrierii numit silabo-fonetic .

Se aduceau apoi în discutie similitudini cu cele de la pe tera Gaura Chindiei, Pescari, Garla Mare, Drubeta, etc. cu cele din Harappa, ca i cu ceea ce numeau speciali tii alfabetul linear A, Cretan. În discu ie s-a aflat i Victoria En ciuc-Mihai, care a dat o versiune proprie, cu o limba bizar , de neîn eles. Dup ce savantul bulgar V.I. Georgiev aduce argumente c scrisul apare în Europa, la T rt ria, este evidenta Äfantezia´ Victoriei En ciuc-Mihai. Inventa o limb de neînteles nimanui, ceea ce va repeta în continuare, în studiile domniei sale. Mai întai, trebuie spus c pas rea CORB e prezent în Biblie i este simbolul castei sacerdotale. Nu exist corb mort, pentru c el este îngropat de ceilal i. Evident Preotul. De aici, ajungem u or la celebra lupt dintre INOROG i CORB, l murit ferm de Dimitrie Cantemir ca fiind lupta dintre UNICORN (rege) i sacerdot. Iat ce scria Cantemir: nS-au alc tuit în capi tea Daciei aceasta de acoperite chipuri filizofice ti carte spre cel nespus a toat ob tea folos întru sorocul de veacuri trei tâmplate neasemuitului Inorog, na tere, cinste i plec ciune". Cele 9 Dacii Prima opera ie matematic pe care trebuie s-o facem, cred eu, ar fi s d m factor comun pe ,,escu´ i s apel m la marii no tri înainta i care tiau ce vorbeau în Hronicul vechimii noastre. Desigur, primul nume este Dimitrie Cantemir: Hronicul vechimii Româno-Moldo-Vlahilor, în care termenul Dacia e folosit frecvent în pasajele Hronicului: ,,pentru c numele i niamul Domnia-voastr caria de demult s-au desc lecat, i de atuncia pân amu necurmat locue te în Dacia (adec în Moldova, în ara Româneasc i în Ardial)´. El considera c acest teritoriu a fost cândva unitar i p strat mult vreme ca atare. Ca i îh cazul termenului Dachia, i s-a p rut veridic c , odat cu pierderea unit ii politice, acest teritoriu s se fi numit în întregime i în p r ile sale componente ³Valahia´, dup cum reiese din urm torul pasaj: nDup schimbare sau mai adevarat t lmacire, numele Dachii în Valahia, mult vreme, toate trei rile pomenite cu un nume s-au numit, pân adec când domnia dintr-una în dou s-au desp r it (... ) Iar dup aceea s-au desp r it Dachiia acesta într-alte numere nou ´ (adic denumiri). De altfel, c rturarul Dimitrie Filipide publicase în limba greaca o lucrare în dou volume Istoria României´ i ³Geografia Romaniei´, parc uitate azi, de i unii membri ai cercului din Pite ti credeau c , dac am fi numit ara Dacia, nu mai aveam probleme istorice, deci, eram scuti i de cercetare temeinic , obiectiv fals, simplist. 6000 ani de civiliza ie uman ? Dar, surpriza este cu totul alta, anume c ,,P mântul i majoritatea formelor de via vie planetei au ap rut dintr-odat în urm cu cca 6.000 ani´, c ,,spa iul carpato-danubiano-pontic este leag nul cre rii lumii prin cuvânt´, cum titra ,,Romania liber ´ în 22 august 1986. Iat textul de atunci: ,,72 savan i americani, laurea i ai premiului Nobel, au adresat un apel Curtii Supreme a Statelor Unite prin care cer s nu permit ca înv mântul tehnic din SUA s fie afectat de teorii religioase. Acest grup de savan i, cel mai important constituit pân acum în SUA, pentru a sus ine o mo iune, apreciaz c p trunderea ideilor religioase în înv mântul tiin ific «d uneaz educa iei tiin ifice». Mo iunea a fost trimis a Cur ii Supreme de Justi ie i critic o lege introdus în statutul Louisiana, potrivit c reia informa iile privind evolu ia Terrei trebuie s fie «echilibrate» cu date despre « tiin a crea iei», c aceasta este o adaptare a Genezei i afirm c P mântul i majoritatea formelor de via ale planetei ar fi ap rut dintr-odat , în utm cu circa 6.000 ani. Ea a fost votat de Corpul legislativ at Louisianei în 1981, apoi invalidat de Curtea de Apel, ca violând principiul separ rii bisericii de stat. În mai a.c, Curtea Suprem a hot rât sa revizuiasc aceast interzicere i s fact public hot rârea din 1987´. Ceea ce pretind prela ii din Louisiana consider m c merit toat aten ia. Desigur, ne este cunoscut fiec ruia c tiintele referitoare la via în general, la materie, dau Universului i P mântului o vechime mai mare decât infimul 6.000 ani. Potrivit legisla iei lui Manu, durata ar fi de 4.320.000 ani umani, sau 12 ani divini înainte de ultima pralaia ce reprezint via a pe P mânt în fiecare perioad a crea iei i a disolu iei. C r ile chaldeene dau cifra de 432.000 ani, care nu este decât aceea i vârsta divizat cu zece. Savan ii se refer , desigur, la omul biologic, pe când prela ii se refer la omul cultural. Cum se tie,

scrisul propriu-zis, c r ile sapien iale, în sensul actual al cuvantului, nu au o vechime mai mare de 6.000 ani, deci Facerea prin cuvânt. De altfel, la noi, Facerea lumii înseamn constanta 5.508 î.H., deci au în spate sfar itul mileniului IV, în Egipt (3.500-3.100), i abia în 2.700, când vorbim de Mesopotamia, abia 2.500 când vorbim de Marea Piramid a lui Keops i în jur de 2.000 î.H. când vorbim despre civiliza ia cretan . Dar i celebrul r zboi troian are numai 1.180 ani î.H. Poemele Homerice se traduc la Atos în greaca veche în secolul VI î.H. Cat de scurt este istoria scris a Omenirii i, totu i, cât de pu ine lucruri sunt clarificate. Omul biologic ar avea o varst de 2.000.000 ani (homo habilis) iar prela ii vorbesc despre omul sapiens-sapiens, când apare ,,dintr-o dat ´ prin numire, prin cuvânt. Socotim necesar s reamintim spusele lui Clement Alexandrinul la faptele i perioadele istorice cele mai vechi: ,,De la Adam i pân la potop sunt 2.148 ani i 4 zile; de la SEM la A VRAM sunt 1.250 ani; de la Isaac pân la intrarea în stapanirea P mântului, 616 ani. Mai apoi, de la Judecatori pân la Samuel (DECEBAL EKAS) 463 ani, 7 luni i 10 zile. Urmeaz domnia persan 235 ani, apoi 312 ani domnia macedonean pân la sinuciderea lui Antoniu. Urmeaz st pânirea roman de 222 ani pân la moartea lui Comodus´ (Stromate p. 93,140, 7). Suma este tot de aproximativ 6.000 ani. Românii - ,,P rin ii Omenirii´, româna ±³Limba viitorului" În mod necesar, va trebui s revedem ce tim, pentru c , dac au considerat to i scrierea sumerian drept cea mai veche, în 1961, un «arheolog român, Nicolae Vlassa, a descoperit la T rt ria (Ardeal) trei t bli e de lut cu scriere pictografic , înc din mileniul IV î.H. Descoperirea t bli elor de la T rt ria, Karanovo i Graciani a i din Lepenski-Vir (de pe malul Iugoslav al Dun rii) propune oamenilor de tiin o ipoteza ocant , cum c originea alfabetului se afl în spa iul carpato-dun rean, drept cea mai veche scriere a Omenirii. Ceea ce este exact. Uluit de aceste descoperiri, arheologul american W. Schiller a afirmat c ,,Civiliza ia s-a n scut unde locuie te acum poporul roman´. Destui au criticat Biblia, dar nu i-au clintit o iota. E bine s recitim cu aten ie Evanghelia dup Ioan, (1,1 si I, 3). Biblie au toti cre tinii. i e cazul s amintim afirma ia lui Alfred Hofmann, surprinzatoare pentru mul i, anume c : ³Poporul român ar fi indicat s stea în fruntea civiliza iei spirituale a Omenirii, iar limba poporului român se potrive te celui mai cult popor de pe P mânt´ (Istoria Pamantului, pag 3075, 1820). În context, mi se pare necesar s amintesc spusele lui Alf LOMBARD: ,,Limba româna ar putea fi limba viitorului´. Platon scrie în Epistola VII, 341 c: ³Este un lucru destul de mare s descoperi pe Tat l i F c torul acestui Univers, iar daca L-ai descoperit, e cu neputin s -L spui tuturor´(Timeu , 20 c), pentru c ³cu nici-un chip nu e cu putin s -L spui, a a cum faci cu alte tiin e´. La fel, Epiharm a scris: ³Via a oamenilor are nevoie de gândire i de num r - tr im prin num r i gândire, aceasta urmeaz pe muritori.´ (p. 255-257). i altele, precum: n Magistra ilor, nu da i voie preo ilor s c l toreasc decât pe m gar. M garul duce misterele la Eleusis´. Ori altfel zis: nAcvilele sunt libere pentru c nu zboar în stol. Oile merg în turma´. Sau: ³Înainte de a da poporului libertate, d -i LEGI. Nu c uta cuvinte s le spui poporului: înghite orice, ca stru ul!´ Osiris - Dumnezeul carp Cine era de fapt OSIRIS , cifrat: o'Ompig,Ewc;(idiom grec) o'Osiris, eos o m i c r o n c m i 167832-5- 59104: Concis OS IR c d e a s u p r a l 2536:1478 -4-10 DS E U carp 1u i o m i c r o n v 37:1910:28 -10 -65 or UN U IO, Kio m i c r o n s i g 567-7-2198:34 -1-10 ron Mo i IO Gm a i o t a r o i o 27:9101:84256 -4IR IOM, cea a t a s i g m a v i r 52346-4-1091:87 g s i m R IT vag u l a e p s i l o 1:9832:54107 -4-2 g LIL A Ekas, Un o m e g a s i g m 321:10119:4: 7956 -2mon Mag e SIG A a . Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron c mic deasupra lui omicron v omicron ³ Concis OSIR DSEU carp lor UNU IO, Kiron sigma iota ro iota sigma virgula epsilon omega Mosi IO GIR IOM, cea a g sim Rit vag LILA

sigma.
¤&&&¤

Ekas, Umon Mag e SIGA´. 2345-2-678910-8-1 OSIR D-seul r910:7643:1258-4o Nunu ORUS 1091:835:2764 -5i-i RIM CIOC 2198:1073:7342556-8Avva mag AMANGIE 614-9LAL. Coloana din dreapta UN MOS IO IO MOI ³ OSIR D-seul mo Nunu ORUS i-i RIM CIOC Avva mag AMANGIE LAL´. E M R A . U O I U L S T M

R O S I R D S C R U N U U N I O I O M O I V A G L I L A O N M A G E O Coloana din sânga RO SIR DSEUL CRUNU RIT VAG LILA AUM
¤&&&¤

s c r o s n u n u t i i r i m m a u a m o g a v . Coloana din sânga Scros nu nun tii rim mau uamo gav.
¤&&&¤

n u

32109:6871 -6-45 Renu NUNS Os34:10293:781: ir Viv i st 4512:615:6: ga ma Mir V. Coloana din dreapta ÄRenu NUNS Osir Vivi st gama Mir V´.

R E N U N O S I R I V O A S A M I T Coloana din sânga RENU NO SIR VIVO ASA MI TV.
¤&&&¤

V V

1254:103-7-6789 Renu un Osir85-1-91032:1476-2is Tucu Maia Coloana din dreapta ÄRenu un Osiris tucu Maia ´.

r e n u s i v . Coloana din sânga Renu situ cvv.
¤&&&¤

t

u

c

v

1 6 5 :2 :1 3 4 :7 8 9 1 0 -2 -

R IM e U N U T ucu

Coloana din dreapta ÄRIM e UNU tucu´.

R I E U N U E r e i m . Coloana din sânga

32-1 -8:154:78910 -2M i e unu Re. 1:432. -2R mi-e. Coloana din dreapta ÄMi e u nu Re´.

Cruciadele - Împotriva... Ortodoxiei daco-române Cum, în principal, am stabilit cauza dispari iei actelor noastre de identitate, anume arderea lor de c tre catolici, vom rememora ceea ce au fost, de fapt, cruciadele. Pretextul a fost reocuparea locurilor ,,sfinte´ dar, de fapt, era distrugerea Imperiului de R s rit, a ortodoxiei, cum vom vedea detaliat, mai jos. Pretextul era lupta împotriva musulmanilor dar, a a cum vom vedea, ei ,,pun în coasta Constantinopolului pe turci...´ prin numita ,,cruciad a copiilor", ce vor fi vânduti turcilor devenind... ieniceri, copii de suflet ai lui Alah. Cruciada I (1095-1100). La Conciliul de la Clermont, Petre Eremitul i Urban I excomunic pe Filip I. Proasta organizare face ca întreaga armat s piara de foame, mizerie i de armele p gânilor . Peste 300000 de oameni condu i de Godefroy de Buillon masacreaz f r alegere i musulmani i evrei, instaurând un regim feudal, formând dou ordine cavalere ti, cel al Ospitalierilor de la Malta, sub Gerard de Martigues, unde prim-maistru era Raymond de Pay, i cel al Templierilor, sub Hugues des Payens.

Cruciada a doua (1147-1149). Succesele lui Noureddin, prin de Mossoul, pun în pericol tronul lui Baudouin III, urmasul lui Godefroy. Expedi ia lui Saint Bernard, episcop de Clairyaux, Ludovic cel tân r, Conrad III, împ ratul german, se încheie în Asia Mic prin dezastru complet. Cruciada a III-a (1189-1193). SALADIN (Salah-Eddini), întemeietorul dinastiei sultanilor Ayobites, dupa b t lia de la Tiberiada, unde a fost f cut prizonier regele Ierusalimului, iar Conrad de Montferrat fusese nevoit s fie la Tyr la ad postul cre tinilor, ocup Palestina i face necesar i aceasta cruciad . Preopinen i sunt: Frederic Barbarosa (înfrânt în Asia Mica, unde i moare), fiul s u, Frederic de Suabia (împreun cu resturile armatei piere i el), Filip August i Richard Inim de Leu, urmat de Richard al Normandiei. Regele Angliei e apoi prizonierul germanilor. Era cea de a treia cruciad stabilit de Henric de Valpott, din ordinul cavalerilor teutoni. Cruciada a IV-a (1202-1204). Moare Saladin, ucis de cre tini i plâns de musulmani. Inocen iu III dezl n uie a patra cruciad , ,,a copiilor´, care sunt vânduti turcilor. Se nasc ienicerii, tributul de sânge. A a va apare, în 1261, imperiul grec la Constantinopole. Urmeaz Mihail Paleologul, care distruge Imperiul Roman de R s rit i reinstituie la Constantinopol sediul imperiului grec, ortodox. Acum este 1212 - cruciada copiilor, dup care Frederic II devine rege al Ierusalimului. Celelalte dou nu au nici o importan . (Cine a ³inspirat´ mineriadele lui Miron Cosma pare a fi copiat cele 6 cruciade (6 fiind num r sacru pelasgic, preluat de evrei), una fiind a... copiilor studen i b tu i cu bestialitate în Bucure ti (Noul Ierusalim)!...) Primul Mare Preot al Antichit ii - îngropat la Adamclisi Iar acum, pentru a pune cap t presupusei lipse de izvoare scrise, vom cerceta inscriptia de pe vasul 21 de la Sânicolaul Mare. In revista ÄVatra´ 86/A, se consacr o pagin întreag sub titlul: nO uluitoare ipotez . Un document epigrafic în limba român , din secolul alIX-lea´.

Autorul, inginerul Fize ian, încerca emo ionat s descifreze inscrip ia respectiv cu metodele cunoscute, zise hermeneutice. Despre ea s-au scris mii de pagini, cea mai acceptat fiind varianta dat de Kail B. sub forma ,,Hristos l-a eliberat pe om prin ap i trimite asupra lui noul spirit cu Duh Sfânt´. Alt interpretare citat apartine lui William Tomsen, în limba peceneag , dar cu litere grece ti, care suna astfel: ÄBuila Jupan a confec ionat vasul, Butaul Jupan i-a confec ionat o ag toare". Dintre toate re inem o observa ie interesant a lui

L. Hampel: ÄUna dintre inscrip ii este înscris cu litere grece ti, dar nu este în greac ´ (vezi: ÄA nagy szentrniklosi kincs"). A a este. S vedem îns ce scrie, pentru c inscriptia are pe lang literele eline de dou ori litera C, i un s mic de man românesc. Are 5 fraze desp r ite prin punct. în acest caz, ca i la Histria, fiecare rând con ine o fraza. Mai are o cruce i un Delta plin. S-o citim fonetic, dând literelor i semnelor valoarea pe care o au în scrierea hieratic : b e t a o m i c r o 487 -5-2:6593 -11110 A ci e mort BOn u p s i l o n t a 5108 -2 2-7 69-10 -43 21 -2I A N O lt spu n v a l f a o m i c r 9 32 1 0:5 :28 -1 2 -6 7 -1 -1 cla r A F i o m Uo n u p s i l o n S 23 -2 -67 85 -2 -41 91 0 -4 Nu ILOS Pons.D z e t a o m e g a 156:943 -3-10 728 -13 DAC-GET a ez a l f a p i a l f a 3 2 4 1 -2 -5 6 1 1 -1 -8 1 0 -1 8 F a l pâ n la n i i t a u a l f a 9 26 -1 -46 -1 0 -1 0 9 87 -2 -5 fii.T u.a fl a i a t a v r o o m i c r 8-3-34721 -5-951 06 I urmat Coroo n g a m a e t a e 426 -2 -378 0 -1 1-110 -1 Ana get ce st a t a u d z e t a 14 -2 -32 91 0:79 5 -2 Ta Tat DSEU i o t a g a m a e t 11-2-26738-6-594104: Ai casta Get a t a u a l f a i o 24-6 -5 768 -2 -39 -12 -1 0: Tu afl ai o t a c e t a c s b e 3101254 -7 -72 -1 -96 Cetate Om BAt a o m i c r o n u 6510 -8-71 3429 -6 CIU Ortoman p s i l o n e t a s 3452 -2-10 7106 -7 Ilos Stepan a l f a d z e t a o 1234 -2-59 876 -7 -10 Alfa datez Om i c r o n a l f a 1-9-2 37 45 6 -3 -1 08 5-2 M IKARON alf. p i a l f a n i i t 10 91 :5 87 64 -6-23 -1 Tip final i-a r i u n g h i t a v 3478 -2-69 1102 -8 -5 Unit Haru-I Gu p s i l o n c e t 910 -4 -184 -13-21 -1-35 67 -9- ET aci pe Slon s d e l t a u p s i 9578 -13-2 346 -4 -10 Stup de la Il o n g a m a e p s 1210-21-83-5-4567-2-9 LOS e-n gama Pi l o n t a u o m i 109872-5-64513-1iscul Antic c r o n i o t a g a 13910564-2-7845: KOGAION Tata m a e t a . 1223: Mare.Coloana din sânga Coloana din dreapta Beta omicron upsilon tav alfa omicron upsilon S ³ Aci e mort Boian Olt, spun clar a fi Om-Unu Dz eta omega alfa pi alfa nii tau alfa tav ro ILOS Pons. DAC-GET asez fal pân la Fii, omicron gama eta eta tau dz eta iota gama eta tau Tu afl : ai urmat coroana get , ce sta Tat alfa iota c eta csb eta omicron upsilon eta s alfa dz DSEU ai casta get .Tu afl i o cetate Om eta omicron alfa pi alfa nii triunghi tav upsilon cet Baciu Ortoman, Ilos Stepan. Alfa datez Om s delta upsilon gama epsilon tau omicron iota gama IKARON - alf. Tip final i-a unit HARU-i get eta.aci pe Slon. Stup de la ILOS e-n gama piscut antic Tata Mare´. Comoara, aflat la Viena, iat de cine a fost creat i ce spune. Apropo de Boian: exist i azi câmpia Boianului, iar Ikaron este datat de statueta de la Adam-Clisi, descifrat de mine înca din 1980, i care se afl înhumat acolo, drept primul mare preot al antichit ii. Savantul Grigorie Tocilescu este cel care a murit ne tiind cine-i în centrul Mausoleului de acolo, Este IKARON - nici vorb de Tropheum Traiani... Citim derivata matematic : O E O B A A V A V C 1 :4 9 1 0 7 8 - 6 - 3 5 2 6 : O bucv Oaea L A R A R A V N N P 1 0 1 2 9 -2 -5 4 3 6 7 -5 -8 plan Rar u ND A C E A E L A A L 6 7 8 - 1 5 -1 0 9 4 5 :1 2 3 - 2 ela Laea Dac N A I V O N E O A A 7 9 -1 6- 8 :1 2 3 4 1 0 -4-6 5 Ea o naiv noT A T A A O A G E T 023 4-3-891 07 -2-6 : 5 tat , Geta o aA L T O T O C T O C 5 1 9 - 2 0 - 1 0 2 6 3 4 - 1 9 -8 7 tac: Cloto toS E L E F C I T I P 8 2 1 - 1 0 -5 7 3 9 1 0 - 1 4 -4 :6 tem Filip e c-

A P I T I T E E E I 1 0 4 -2 0 - 8 1 - 7 - 7 : 2 3 6 5 : ât ea e, piti E A L S S L A O T I 6 7 8 9 7 -9 -9 5 -1 4 -2 1 2 3 : marea ta art R T A T A M A R E .- 16 -5-5 83 1 04 4 -18 El solist.Coloana din sânga Coloana din dreapta OEO BAA VAV CLARA RA VN NP DACEA E ³ O bucv Oaea plan Rar u Nela Laea Dac; Ea o LAA LNA IVON E O AA TATA AOA GET naiv notat , Geta o atac: Cloto totem Filip e ALTO TOC TOC SELEF CITI A PITIT EEEI cât ea e, piti marea ta art - El solist´. EALS SLAO TIR TATA MARE .i înc : o a o a e a a r l a 3265:18794 -5-10 O AE A oral Al a e a a a n o v t 76-9-1328105 -11 -49-5N A L ea ota au a o a o c c c r p p 91853-10-627-1-104 carpa Coc poe e i i e e p i t i 59 : 10348 -19-12-1-6:7 et I I I I E E e P t i t a r t a s i r- 9871 0 -5 -1 235 46 -3isa r t it ra t. Coloana din sânga Coloana din dreapta Oa oa eaa rla la ea an ovt ao ao ccc rpp ee ii ee piti ³ OAEA oral ANA Leaota au carpa Coc poet IIII EE e Pisar titrat ´. titar tasir.Citim mai departe: O A E A E V T L A P A P O E T I T E E R T .Coloana din sânga OAEAEVTLAP APOETITEER i în final: a o l t a r t r .Coloana din sânga A olt art poet r. t p o e 564-2- 187: 9102 104-17-2378:16591-10 Eva Olt e apare poet TITEA.

Coloana din dreapta ³ Eva Olt e apare poet TITEA´. 12413-1-821097-4-65-1Coloana din dreapta ³Total Preot Re´. Total Preot Re

Iisus... recunoa te c e Zalmoxis ! De pe bolta bisericilor, ne binecuvânteaz Iisus Hristos. El este cifrat IO (Iw). Despre acest IO, patronim românesc, s-au scris multe: l o t a o m e g a s 156:9104 -5-8732 c u l c a t p u s d 1054 -9 -968723 -3-1 e a s u p r a l u i 34:1:787 10 82 -5o m e g a .3:2145: Coloana din sânga Coloana din dreapta Lota omega s culcat pus deasupra lui omega.³ IOM - a a Geto-DacMOGA´. Citim mai departe: I O M O G E T O S L O M V E P E M O G A o l i m s a Coloana din sânga IO MO GET OSL OM VE PE MOGA.IO M a a G eto D a c- stupul O M U e P ra vila e MOGA stupul OMU e Pravila e

45-1- 23967-11- 58-3Op. Cuget GO 31010218719 -9.-64-10SALMOCSIS - ee.314:562 -3IOM SAL... Coloana din dreapta ³Op. Cuget GO - SALMOCSIS ± EE. IOM SAL...´.

Iat , de ce Noul i Vechiul Testament au continuitate, de ce noi românii suntem singurul popor n scut cre tin. Continuitatea!

Jiul... Zalmoxis i Eva O inscrip ie aflat pe un vas de cult de la Barbo i este decsebit de important pentru noi în cazul de fa , pentru c numai câteva litere a ezate într-un anume chip spun mult, inclusiv existenta Crucii.

Îns , pe epigrafii care o cred neaparat semn ap rut dup Hristos, i-a determinat s o plaseze dup mileniul I d.H., ca i cum era necunoscut anterior. Or, crucea este un simbol multiplu i apare în toate religiile. Bara orizontal arat ierarhia fiin elor pe scara evolu iei - de la ameobe la OM i ultimul arhanghel, iar bara verticala reprezinta posibilit ile unei forme de existen în cazul Bibliei - OMUL. De altfel, numai OMUL i pas rea pe cer imagineaza sufletul, Duhul în chip de porumbel. . . Exista nu mai pu in de 12 reprezent ri ale crucii, între care zvastica - însemn al fortelor opuse, în rotatie continu , reprezentând transform rile necontenite ale energiei. Deci, s-o citim: BnX (idiom grec) b e t a p i C S l i 106-16-5478:129 -5-3 îi P a c s B el t a r a R o i n m i 438710 -8-9651-9-2 â r nii m o r t E j l o c u l l i t e 7-5-219 -5 -98656 -6 1 er a t ip u l r e i C S p u s . 4233: 10: 5487: 1: C lio e m o u J. Coloana din sânga Coloana din dreapta Beta pi CS litera ro în mijlocul literei CS pus ³ Îi Pacs BEL rnii mort, El era tipul CLIO e mo u J´. Precu m i: I I P A C S P M M V S L C L I O E M O S Coloana din sânga II PACS PM MV SL CLIO MOS. În final: j i u l e v i i j .Coloana din sânga Jiul eva pm . Iij. a p m .2514:7:1429856110 -14JIUL e SALMOCSIS323-3- 961087-8KIP scump. Coloana din dreapta ³ JIUL e SALMOCSIS - kip scump´. 1234-2- 587-2- 99-1 312-2Coloana din dreapta ³JIUL -EVA´. JIUL ± EVA: mpm JII,-

Din cele de mai sus deduce justetea lui Platon, care scrie: ,,Desigur, numele sunt instrumente de cunoa tere i c l uza gândului", iar Aristotel nota: ,,Numele este un sunet vocal care posed , o anumit semnifica ie conven ional " (De interpretatione, II, 16a). În aceea i ordine de idei, Confucius

concludea: ,,A cunoa te asem n rile i diferen ele dintre lucruri, înseamn s cuno ti numele lor exact´. A a trebuie interpretat precizarea lui F. de Saussure, din 1908, ca ³sunt confuze conceptele´. La noi, Al. Rosetti, nepricepându-l pe Saussure, scrie în Fonetica sa negru pe alb: nCuvântul este arbitrar´. Nlimic mai fals! Cifrul getic al cre tinismului Ce înseamna de fapt cre tinismul? o Xpionovianog, ov (idiom grec) o christianismos, ou o m i c r o n c m i 1019:76548-6-2: IOM cronic M. c d e a s u p r a l 79235610-6-184 Pade ul CRAu i o m i c r o n C 6519-2- 10782-13-43 CIUN croi moa p p a r o i o t a 98:64251-2- 1037 to CAPRA. Pai s i g m a t a u o m 1-091:67345-5-28 mo , TAGMA ivi c r o n t a v o m 1-9-9 08-2- 6372-2-54 i Omu trac NOi c r o n a c c e n 910: 7345126-4-8 E-n Cronic ct u a t c a p p a o 8921: 510843-14-67 aut Copta Pam i c r o n s i g m 87: 15426-2-1039-2is scris MOG a v i r g u l a o m 54B327-1-1910:6 graiul AOM ui c r o n u p s i l 51:8792610-10- 34 ni Spicul Roo n s c u l c a t p 38256-8-71109-7-7 mânul copt Cu s d e a s u p r a 534:8791210-3-6 ade Puru a sl u i u p s i l o n. 545-11- 78391021: pus ILIONUL. Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron c mic deasupra lui omicron Cappa ro iota ³ IOM cronic M. Padesul Cr ciun croi moto sigma tau omicron tav omicron accentuat cappa CAPRA. P i mo -TAGMA ivi omu trac NOE-n omicron sigma virgula omicron upsilon s culcat cronica caut copta PAIS scris MOG-graiul AOM uhi spicul Românul copt cade Purusaspus ILIONUL´. Iat de ce na terea lui Iisus este de Cr ciun. De fapt, bine socotind era la 25 martie... Mai departe: I O M O M. V I C O M 1 9 1 0 :5 2 3 6 :7 4 -3 -8 IO M mo u IO CO T O P P A I M O S 91 0 8 71 -9 -4 3 5 6 -2 -2 OS M IC Pop tA O C C M O N E O C 231 :7 68 -2-10 95 4 ca N O E C oncA V T O T P A I S I 9 -9 -8 7 1 : 5 4 3 2 -2 -6 1 0 s-a ia T o t u P iI A A O M V N I L T 545 -21 -9 31 08 7 -1 -1 2 s c u L a t in ia C C A D E D N L I L 2 3 :3 9 8 4 :1 2 1 : 5 7 -1 2 ca N IL U i o c, e- n I O B V L .45 1 0 -4 DD.LL. Coloana din sânga Coloana din dreapta IOM OM. VICOM OTOP PAI MOS AO CC ³IOM-mo u IO cosmic pop t-ca Noe Concs, MONE OCAV TOT PAISI IAA OM VN ILT CC aia totu piscu Latin iaca NILU ioc, e-n AD EDN LILI OB VL.DD.LL´. Precum i: i o m m o s u m o t 156:32109:874 IOM moto mumt o c a o s a i a v 4-9-7126:105839 -1a ATOS VOICA t t i i i a c a n i 1109:62378-6-34-1i n At i ca î i l v i o c l c d .64521-2- 873-2l ocui doi Coloana din sânga Coloana din dreapta Iom mosu mot toc ao saiav tt ii iaca nil viocl cd .- ³IOM moto mum a Atos VOICA in Atica îi locul doi´. Derivata matematic : I O M M O T O A A T 32 65 :7 84 10 9 -6 - 1 sc ot ca sta I -

O S T T I N A I V V Coloana din sânga IOM MOTO AA TOS TT INAI VV.În fin e: s c o t t i S I O N T .Coloana din sânga scot tio msn SIO NT o m s n

12:4589-2-76310 -6 O M T itu A nt u Coloana din dreapta ÄScot casta IOM Titu Antu´. 96710:435821 -512 4 5 :3 : Coloana din dreapta ÄSION TOTMOS´. Sion TOTMOS Sion T .

Cosia - Vaticanul antichit ii! Iat c am definit conceptul de cre tinism, aflându-i originea. Deci, nu undeva în Orientul incert ci la noi are originea sa. Minunat, facem o corec ie cu... ara sfânt , dar i cu Noul Ierusalim al mileniului III.

Dar s l murim i termenul de ortodoxie. o, Op0odoXio, oq (idiom grec) e t a c m i c d e a s u p r a l u i e t a o m i c r o n r o t h e t a o m i c r o n d e l t a o m i c r o n s i g m a c a p p a i o t a a c c e n t u a t a l f a v i r g u l a a l f a s i g m a .Coloana din sânga Eta c mic deasupra lui eta omicron omicron delta omicron sigma cappa iota

o Orthodoxia, as 81073 -8-21265 -2-2: Dac cetim, e 12394651087 -5su p er la tiv 67318-3-2: 59104: R o mâ n o croi 2673108 -1.8954 -3H o mer T atic 7549 -17-1 02-12 -3186 Ales în Doct2649 -2- 107 -11 -135 rina M og C os53-6-2134 -2-2-10679: ia P a p a C b t a 610997 -8-35124 -3a fla t N u cet 34135 -762-l-34578 -3gr a i a vu s i g la 191062 -8fa lsa .Coloana din dreapta ro theta ÄDac cetim, e superlativ Român o croi Homer accentuat t tic ales în Doctrina MOG. Cosia Papa cota

alfa virgula alfa sigma.Ca i: D T E A M O C R I E I A I N R C P C O T A A N C A .Coloana din sânga D TE AMO CROI IEI AINR ANCA IA.S citim i: s d o c t r i n c a p i a t c a i o n .Coloana din sânga S doctina c capiat cogaion.S vedem i: A O M D O C T R A C I P I C A .Coloana din sânga AOM DOCTRINA CI PICA.Precu m si: c a c i d o n a d c .Coloana din sânga C ci doctrina dc .În fine: C O D A C I I A D A C .Coloana din sânga c t O I O C A I

aflat Nucet grai avu sigla fals ´. 5981034-5-1672 7364:812-9-211: 5546:109891037: Scriea DOCTTRINA ce-i copiiat COGAION.

Coloana din dreapta COC P COTA ÄScriea DOCTRINA ce-i copiat COGAION´.

a o

c g

9101:23456785: A O M doctrina 67-1- 89101234 -2 ta C oga io n 3212: pic .Coloana din dreapta ÄAOM doctrina ta Cogaion pic ´. 2123:456789107: caci doctrina 13-4- 654-2am kip Coloana din dreapta ÄC ci doctrina am kip´. 165:324 -2-431:897102 -4 Coloana din dreapta ÄCod dac Cin Troia´. C od da c C in T roia

I

N

r

i

N I

6 2 - 8 -5 8 7 -4 -4 3 1 : 34512 -3 Coloana din dreapta ÄCod dac Cin Troia´. Ge ii ne vorbesc... de clonare !

IO Cin DAC DACIA.

Ne-am l murit i pe unde scria Homer poemele sale, traduse la Atos în codul elin... Iar acum - Oamenii aceleia i tepe: oi ToiovToi, cov (idiom elin) oi toioutoi, on o m i c t o n i o t 4671 -4 -83-5-1059 C oncs îi T R O a c m i c d e a s u 41-1-5863109 -7-7:2 IA C a d mu s e Cp r a l u i i o t a 32110954:687 -2ARPAT UL, ici t a u o m i c r o n 78910643-9-251 cronicu sti o t a o m i c r o 4:187:10932:65 a ici Orto Mo n u p s i l o n s c 45-9328-2-10671 i spun CLONu l c a t p u s d e 45-7-37621-3-9810 AT CUPLU DSEa s u p r a l u i u 8791-:4351026-14 ul ia Puru a p s i l o n t a u o 1928:7310:654 pusa Tic Nolm i c r u n i o t a 5:92310:786-6-4 o Tica IOM R v i r g u l a o m e 534:10:9812:45 -1-2617 IRI la Moga ILVA g a n i i .Coloana din sânga Coloana din dreapta Omicron iota c mic deasupra lui iota tau omicron ÄConcs îi TROIA, Cadmus e Carpatul. Ici

upsilon s culcat pus deasupra lui upsilon tau cronicu sta, ici Orto mo i spun Clonat cuplu Dseul ia Puru a, pus Tic Nolo Tica IOM Rin e omicron ib ta virgula omega nii.la Moga Ilva´. Ca i: C R A E E C A R P A 6253:4:178910 Care e CARPAT U L R O A S T A I 1:10329:786 -2-45 T Ilva st RoC I O R T O M O S I 61109:43528 -6-7 evai dosul VU P P U S A T I C N 876:2164:3910 i a pusu PonO L O T I C A N R O 4-2- 11096253:87 t Cor cli o NaR I E M O G A V I L 891073:121:4562 -7vilae Vir Moga. V A .Coloana din sânga Coloana din dreapta CRA EE CARPATUL RO STAI CIORTO MOSI ÄCare e Carpat ILVA, st Roevai dosul vi a UP PU SATI CN OL OT ICAN RO pus Pont Corclio Navilae Vir Moga´. S citim i: c a r e e c a r p a t i l v a v r o r o i t o m e v a i e v i t a p u s a l c o r c l i o n a v i l a e v i a a .Coloana din sânga Care e carpat ilva vro ro itome vai e vita cliona vila evi aa .6235:4:178910 1:78910-2-65432 7-3-3410-11-9:62851-1098110-8-4567-2- 23 56:2356117-989341042-16Coloana din dreapta pusa lc or ÄCare e Carpat Roro CLIO pus ara clonar Car e e Carpat Roro Vivila Omu e Vi ei Clio pus Tar a cl onar a VIVILEI.VIVILA Omu e vi ei VIVILEI´.

S vedem i: C A R E C A R P A T 63457-5-1289:10 Cr eea Car p a T I O V I E V L T T 239:5546: 121: rta IL VA T ia A R A I L A .64-10-38107-8ei OLTU. Coloana din sânga Coloana din dreapta CARE CARPAT TIO OVIE VL TT ARA ILA.ÄCreea Carp arta Ilva Tia ei OLTU´. În fine: e t r a c l v a t i V A L C A c v l a c Coloana din sânga a a L .r t T a l t .i 2145:9 76108 -8233 346 7 -1-18 5 -2 367-4-1254: 5 :2 3 4 1 -2 Coloana din dreapta Ä´. Vlac tr ia T r a t a t E L I .Alt VLAC.C . V l a c.

Evident, avem a face cu o eroare de fond a istoriografiei de la noi, raspandit în lume cu toat sârguin a i ignoran a. În dic ionarul de istorie veche, Tapae e ³identificat ipotetic cu Por ile de Fier ale Transilvaniei´. ,Aici ar fi avut loc luptele cu Tettius Iulianus i cu Traian, scrie Hadrian Daicoviciu (p.562). Acela i Hadrian Daicoviciu îi descrie pe Tettius Iulianus drept conduc torul celei de a doua campanii sub Domi ian. Dar nimic cert, totul probabil. Cornelius Fuscus sub Domi ian este învins de daci i ucis, probabil la Tumu Ro u. Toate campaniile sunt discutabile, scrie D.M. Pippidi... Toate sunt inversate la noi, mai to i vorbesc nu din punctul nostru de vedere, ci al Imperiului Roman, concept înc nepriceput. De altfel, chiar dac arheologi profesioni ti sesizeaz noi descoperiri fundamentale, invidia le ucide curiozitatea tiintific . Un exemplu ar puteafi concluzia lui Constantin Colhon, publicat în nr. 393 din 21 iulie 1983, în ziarul clujean n F clia", despre ,,Tapae". Nici un ecou, nepricepând c stilul construc iilor ³romane´ nu înseamn Roma, cum stilul gotic nu-i prive te pe goti, alt concept incert... Conceptele de mai sus deschid o nou fil în istorie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful