Ioan M.

Nicuț

București, August, 2010 Încă mă surprind cum îmi condiționez stările prin afirmații de genul „când o să am casă o să fie fantastic, o să fiu fericit”. Poți să descoperi că fericirea și împlinirea sunt stări pe care le poți accesa când vrei tu și mai mult decât atât că poți să schimbi senzațiile pe care le percepi în corpul tău, că ai puterea să schimbi o senzație de rău și greață, dezechilibru, „boală” cu o senzație de plăcere, împlinire, pace, neutralitate, conexiune, sănătate, orice. Alege tu ce senzație vrei. Ce alegi?

Succes în călătorie!

Înțeleptul vine și-ți rezolvă problemele, ce mai aștepți? .3 Ți-a venit sorocul? Ce te-ar putea salva? .....................7 Tu cum îți cauți soluția? ...........................................12 Tu ce răspunsuri cauți? ...........................................16 Tu ce cauți? ...........................................................20 Înțeleptul și frica de viață ........................................24 Cum să-ți faci câmpul roditor ...................................28

LIMITELE DE RĂSPUNDERE. EXONERAREA/ DECLINAREA RĂSPUNDERII PRIVIND GARANŢIA Inspired Achievement SRL a depus toate diligentele necesare în pregătirea prezentului registru electronic de lucru. Inspired Achievement SRL nu garantează şi nu oferă niciun fel de declaraţii cu privire la acurateţea sau integralitatea conţinutului prezentului registrului electronic de lucru şi în mod expres îşi declină răspunderea referitoare la orice fel de garanţii implicite/tacite privind comercializarea sau compatibilitatea cu un anumit scop a prezentului registru. Nu există niciun fel de garanţie, care se extinde dincolo de descrierile cuprinse în prezentul alineat. Acurateţea şi caracterul complet al informaţiilor furnizate de prezentul registru electronic de lucru, precum şi opiniile stabilite de prezentul nu garantează si nici nu asigură producerea unui rezultat anume, iar consultanţa şi strategiile conţinute în prezentul ar putea să nu fie adaptabile fiecărui individ sau organizaţii. Inspired Achievement SRL nu îşi asumă răspunderea cu privire la nicio pierdere de profit sau orice alte daune comerciale, inclusiv, dar fără a se limita la daune speciale, ocazionale, subsecvente sau orice alte daune care pot rezulta din utilizarea informaţiilor sau recomandărilor prevăzute în acesta.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Cuvânt înainte

Suntem tentați și ne e mult mai comod să atribuim factorilor externi responsabilitatea pentru cine suntem noi, pentru viața pe care o trăim. Până de curând credeam și eu că responsabilitatea, într-o relație de pildă, e împărțită, fiecare cu jumătatea lui de relație. La fel și cu comunicarea. Ce se întâmplă atunci când îi las celuilalt o parte de responsabilitate este că pierd o partea pe care pot eu s-o influențez. Și-atunci ajung la concluzia că sunt responsabil 100% de tot ce trăiesc și se manifestă în viața mea. Mai mult decât atât atunci când eu lucrez asupra mea schimbarea aceasta se manifestă în toate planurile, în conștientul și inconștientul colectiv și în lumea noastră materială, inclusiv în tine. Asta înseamnă că dacă eu sunt bine și tu ești mai bine, pentru că ne conținem experiențele și conștiințele reciproc. Cartea asta e un demers al meu pentru tine, ca prin contribuția ta și a mea să putem face lumea asta, lumea pe care ne-o dorim. Călătorește alături de înțelept și descoperă câ toate soluțiile pentru a fi fericit și împlinit sunt în tine. Schimbarea începe în mine.

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

Înțeleptul vine și-ți rezolvă problemele, ce mai aștepți?

photo by PaulGissane....

Departe în valea de după muntele înalt, trăia un înțelept. Înțeleptul era vestit că dacă reușești să te împrietenești cu

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

el, oricare e necazul tău, oricare este boala ta, oricare e nevoia ta sau chiar dorința, el e în stare să ți-o împlinească. Uau, ce putere pe moșneag căci înțeleptul era bătrân. Lumea parcă și-a pierdut mințile vorbind și sporovăind pe la colțuri, pe câmpie, pe albia râului sau în pescării ori în bărcile pescarilor. Vorbea lumea și despre minunile moșului și prin cârciumioare, pe la curțile oamenilor, la porțile lor unde se strângeau femeile care-și păzeau copii și nepoții. Tot satul vuia că auzise de bunătatea și înțelepciunea moșului de puterea lui de tămăduire. Se puse satul pe mare freamăt și așteptare căci se zvonise că moșul voia să vină. Să coboare moșul mai repede, să vină, să vină moșul să ne împrietenim cu toți să ne rezolve problemele!!!! Tu ce probleme aștepți să vină moșul atotputernic să-ți rezolve? În tot satul, tot felul de oameni, tot felul de probleme, tot felul de vise, tot felul de miraje… Moșul aude de mirajul din sat și pentru că avea nevoie să-și ducă traiul mai departe, să-și ia de-ale gurii și alte chestii lumești plecă cu sacul gol și bănuții lui prea puțini către satul plin de bunătăți și de așteptări. Și cum venea el de peste munte, dădu peste fiarele codrului care au vrut să-l sfâșie de foame până când i-au simțit

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

căldura și pentru că era tare ger afară l-au primit în vizuinile lor să se încălzească. Și ce crezi că a scăpat doar cu atât… În vale îl aștepta fluviul ucigaș. Fluviul aista avea o punte la înălțimea marelui munte și înainte de a păși moșneagul pe ea, i-a dat fluviul cel puternic un brânci muntelui. Puntea s-a desprins și moșul de-abia a scăpat de a nu călca în gol. Puțin mai era să cadă în vale să-l înghită fluviul care-l aștepta. Tu ce faci când ți se rupe puntea către mâncare? Ce faci când ți se rupe puntea către comoditate? Se duse moșneagul cu frică și curaj către fluviu. Frică pentru că-i era teamă. Curaj, pentru că își dădea voie și deși îi era teamă mergea înainte. Pe măsură ce moșul pășea în apele repezi și învolburate ale fluviului, fluviul i-a simțit frica dar și curajul și și-a oprit apele din ce în ce mai tare. Pe măsură ce pășea moșul în apă și înota, de-aia avea tot mai mult curaj. Nu simțea decât apele proaspete și curate ale fluviului oprit parcă să admire gingășia și fragilitatea diafană. Încordat de atenție și gelozie codrul care voia să-l țină pe moș doar pentru el în valea sa de după muntele înalt, stai să vezi tu moșule dacă n-a reușit fratele fluviu vorbesc eu cu sora mea nourul înfuriat să te trăsnească ea. Soră-sa ca și cum ar fi știut de mult îi dă un fulger în calea moșului și câțiva copaci cad arzând și blocându-i calea. Să te vedem

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

acum moșule cum treci tu? Ia să vedem ești dispus să te arzi, au strigat codrul și nourul plini de ură…. Moșul știind ce pericol îl paște se duse totuși spre foc. Dacă tot m-am răcorit și udat e timpul să mă usuc și încălzesc. în timp ce stătea el acolo la foc s-a uitat la cer și-a zis: Doamne dă te rog o ploaie să stingă focul, că nu vreau să ardă toți copacii, copiii codrului, că e păcat. În ce situații folosești obstacolele ca pe oportunități? Mai mult decât atât, codrul de durere, că-și ardea copii copacii ca să-l ție pe moș în captivitate, doar pentru el, s-a înduplecat și i-a făcut cărare către satul unde era așteptat să salveze omenirea. Dacă ar TREBUI să faci o alegere între a avea dreptate și a fi fericit, ce ai alege și de ce?

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

Ți-a venit sorocul? Ce te-ar putea salva?

Photo by alicepopkorn

După câte trecuse moșul cu nădejde și dorință, se gândea că e timpul să poată să ajungă la sat. Dumnezeu stătea, zâmbea și se minuna, și se bucura de stăruința moșneagului. Știa că mai presus de foamea care-l mâna pe moș către sat, o altă foame și mai puternică îl împingea să facă tot ceea ce făcea el de-o viață. Știa că durerea și căutarea moșului e însăși scopul pentru care acest om, moș copil venise pe pământ. Venise să aducă alinare și iluminare.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

De altfel așa cum venea el prin noapte și întuneric, dinspre satul care-l aștepta cu durere ca să-i ia năpasta și durerea, să-l salveze, pe dealurile dinspre munte se vedea o luminiță. Și dacă ești pasionat de astrologie și ai putea să te uiți pe deal, ai putea să vezi o spirală care vine de după muntele cel înalt prin tot codrul, fluviu… O spirală de lumină. Este lumina lăsată de înțelept. Dacă îți iei luneta și te uiți adânc în tine, care e adevărul tău intim care e bine ascuns? Ce-ar însemna să-l spui lumii întregi? Între timp satul forfotea, fremăta și vibra. Era întuneric și nu se vedea decât lumina care ieșea pe la ferestrele caselor luminate de opaițe. Deși era răcoare și lumea era încordată de prospețimea ei, parcă se simțea un aer de primăvară. Era Primăvara care se apropria și parcă totul mirosea a proaspăt. Satul urma să renască la viață, pentru că oamenii erau cocliți de-atâta frig și iarnă. Erau cocliți de-atâta așteptare, de speranță. Așteptau să vină o minune, să le ia problemele în sac, să plece mai departe. Așteptau să vină înțeleptul sa-i salveze. E ziuă la capătul satului. Copilul jucăuș, mânat de părinți devreme să aibă grijă de oile satului lovea cu bâta un o piatră noroiul lăsat de cineva care și-a frecat gheata de

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

mizerie. Oile scormoneau după mugurii primăvăratici căci iarba bună și grasă supraviețuise iernii și era verde și crudă. Deodată copilul îl văzu pe moș că se apropie. După lumina ce-o lăsa în urmă și zâmbetul care se simțea de la kilometrii, copilul știu că e vorba de înțelept și o zbughii către piața satului, lovind cu bâta toate zăbrelele gardurilor strigând cu toată gura și inima. Ne-a venit salvarea!!! Ne-a venit salvatorul!!! Lumea ieșea minunată și plină de speranță la porți să-l vadă pe înțelept, sa-i spună necazul lor, să-și lepede durerea, să-și spună oful… Tot timpul se oprise parcă să facă posibilă întâlnirea. Găinile nu mai cotcodăceau, oile satului s-au întors către casă pe urmele copilului, câinii nu mai lătrau. Stăteau țintuiți să audă pașii ușori ai înțeleptului și îi adulmecau mirosul proaspăt de copil. Ți-a venit sorocul? Ce te-ar putea salva? Ce aștepți tu de la înțelept? Femei cu copii de mână îi ațineau calea să-i povestească ce au pe suflet să-i ceară povețele lui ca să se tămăduiască, să-și rezolve problemele, să-și facă soții să le iubească, să-și facă copiii să le asculte, să poată să rămână însărcinate din nou, ca să nu piară seminția lor, să-și redobândească zâmbetul și fertilitatea, să fie din nou atractive. Bărbații mai jenați, mai orgolioși mai mândrii se apropiau cu jenă de înțelept, salutându-l cu politețe și sfială voiau să-i

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

povestească că și-au pierdut încrederea, că și-au pierdut puterea, că le era greu să muncească pământul, că animalele le piereau încet, încet, că le era frică că n-o să mai poată face negoț și cu puținele recolte și produse pe care le agonisiseră cu muncă grea. Voiau să-i spună că sunt chinuiți de responsabilitate și că nu se mai simt în stare să riște asa cum făceau altădată. Era un climat cum nu mai fusese decât acum mulți ani, căci bătrânii satului, doar ei își aduceau aminte că erau copii și nu știuseră cum trecuseră ai lor peste asta. În timp ce înțeleptul mergea sprijinindu-se în bâtă privind prin ochii lui buni către piața mare a așezării oamenii și-au dat de veste unii altora și deja îl așteptau în piață. Se organizară cu puținele bunătăți pe care le mai aveau să-l primească pe om cu cinste. Care un ou, care o nucă, care o ceapă, care o baniță de porumb uscat, care o mână de fasole…. Pe măsură ce se apropia de comitetul din piața neîncăpătoare, bătrânul nu făcea decât s-asculte pe fiecare măcar o clipă să-și spună oful. Nu făcea decât să asculte, să pună două sau trei întrebări, să zâmbească și să fie atent la ei cu ochii lui jucăuși, pofticioși, curioși, iubitori și trăiți care văzuseră și trăiseră foarte multe.

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

Oamenii se simțeau mai bine dar voiau să-i spună mai mult, să le acorde fiecăruia din timpul omului, din atenția lui, din căldura lui, din ceea ce este el, așa cum este el. Deși fiecare se simțea mai bine se simțeau frustrați că nu poate să le rezolve problemele fiecăruia. Deja oamenii se ciondăneau între ei, fiecare voia mai multă atenție doar pentru el, pentru că problema lui era mai dificilă, mai specială, mai delicată și mai ales era a lui. Cu cât zăbovea moșul cu fiecare mai mult, cu cât îi acorda mai multă prietenie, cu atât persoana era mai frustrată atunci când moșul trecea mai departe. Câțiva mai curajoși și bravi, chiar i-au zis moșului. Ești la fel de neputincios ca și noi! Nu ești în stare de nimic, n-o să ne salvezi niciodată!! O să pierim! Moșul nu făcea decât să-i privească cu blândețe. Fusese la rândul său de multe ori acolo-n poziția celui care cere, celui care e nemulțumit, celui care plângea de durere, de disperare. Știa că-i tare greu și deși se lecuise, simțea arsura lor, căci o trăise și el cu mulți ani în urmă. În viața ta, unde ți se întâmplă să te simți frustrat de lipsă de atenție a celor din jur? Cum faci să te frustrezi? Ce investești? Ce aștepți în schimb? Cât o să mai aștepți ceva în schimbul a ce dai?

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Tu cum îți cauți soluția?

Photo by Tudor Mitrea

Deodată înțeleptul se trezi în piață. Lumea striga către el, ajută-ne, scapă-ne de durere. Ascultă-mă pe mine primul spunea un alt bătrân că nu mai am mult de trăit. Vreau să plec lăsând toate lucrurile în pace… O altă femeia, uscată
Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

de-atâta plâns… Ajută-mă pe mine că mi-am pierdut soțul în lumea mare, copilul mă judecă că n-am să-i dau, să meargă la școală… Comitetul și oamenii priveau la el. Mii, zeci de mii de ochi, și Dumnezeu se uitau la el. Toată lumea aștepta salvarea. Tu de unde îți aștepți salvarea? Parcă cu timpul oprit și lumea țintuindu-l și Dumnezeu din cer așteptau răspunsul lui. Și-atunci înțeleptul bătrân își dădu gluga jos cu care-și acoperea creștetul și își arătă ochii plini de bunătate și lumină. Se uită la Dumnezeu, se uită în ochii fiecărui om, din piață și spuse: Oameni buni, eu singur, nu pot să vă ajut… Un suspin de durere se auzi în piață și tot norodul izbucnii în plâns mai puțin Dumnezeu, care a zâmbit și i-a șoptit înțeleptului. Bravo, îmi place când ești sincer cu tine. Când ești sincer cu tine ești puternic, ești autentic, ești tu, ești adevăr, ești lumină. Nu ești ceea ce-așteaptă lumea de la tine înțeleptule, ești ce are lumea nevoie de la tine ca să evolueze. Cu un zâmbet pe inimă bătrânul, curmă liniștea și durerea și zise: Există o soluție la durerile și căutările fiecăruia dintre voi! Lumea s-a trezit din durere și din liniște. Care-i soluția, spune, zi-ne înțeleptule!!! Speranța se înfiripase din nou în sufletul fiecărei ființă cu suflare din piață.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

În ultima clipă a căutării tale, tu unde îți cauți soluția? Ca să găsiți răspunsul la frământările voastre mergeți fiecare dintre voi la coliba mea de la valea de după muntele înalt. Dacă până acum lumea trăise frică, deznădejde, lipsă de speranță era momentul pentru ceva și mai intens, și mai înfricoșător. Lumea simțea ură, furie față de neputința de a ieși de-acolo din starea de fapte în care era. Sărăcia și amenințarea pieirii lor ca seminție, ca neam. Văzând durerea oamenilor, văzându-le ochii plânși, fețele deformate de deznădejde, înțeleptul a știut că nu mai are ce să caute acolo, că înafară de merindele pe care nu apucase să le ia și încercările prin care trecuse, nu mai poate face nimic… și totuși simțea o pereche de ochi care îl urmăreau cu atenție. Ce faci atunci când așteptările tale sunt nesatisfăcute? Erau ochii femeii care-și pierduse omul în lume, al cărei copil, vroia să meargă la școală și ea n-avea cu ce să-l mai amâne. Deși-l priveau cu dispreț oamenii i-au făcut loc să plece, să-și vadă de drumul său. Femeia care-l privea fix, sa dus la el și i-a zis: Înțeleptule, și dacă m-aș încumeta să merg până la tine, la coliba ta din valea de după muntele înalt, crezi că aș putea

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

să scap de durere, să-mi regăsesc omul, să pot să-i dau copilului ce are nevoie? Înțeleptul privind-o cu ochi care-i vedeau adânc în suflet. Vrei tu să faci toate astea? Să înfrunți necunoscutul, pe calea muntelui înalt, cu toate surprizele pe care le întâlnești pe drum? Se lăsă liniște și se auzea doar așteptarea și conexiunea celor doi… Vreau înțeleptule, vreau mult de tot. Trebuie că te doare tare și vrei tare mult să găsești răspuns la neliniștile tale de vrei să mergi tocmai acolo. Ești sigură ce vrei? Da i-a răspuns femeia. Când crezi și vrei atunci poți i-a zis înțeleptul! Văd că ești hotărâtă și cred că poți să ajungi acolo pentru că am văzut că-ți iubești copilul și omul. Vrei să-ți dau ceva care ar putea să te ajute? Te du!!! Eu n-o să fiu alături de tine pe drumul ăsta decât cu gândul. Ori de câte ori simți nevoia să vorbești sau să-mi spui cum te simți mă chemi doar și eu voi fi alături de tine, în sufletul tău. Mă voi ruga pentru tine. Pentru tine, care e călătoria către coliba de după muntele înalt?

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Tu ce răspunsuri cauți?

Photo by kwerfeldein

Sunt sătulă te tipul ăsta de zicală nefirească… auzi texte, „când crezi și vrei poți…” text de înțelept. Sună atât de nefiresc, de artificial, fără viață… sunt disperată oricum și nu mai am nimic de pierdut. Vreau să mă duc să găsesc răspunsul la toate căutările mele. Vreau să-mi recâștig omul, vreau să să-mi dau copilul la școală să-i adăp nevoia de a învăța… Tu ce răspunsuri cauți? Pe cine sau ce vrei să (re)câștigi?

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

Sunt oropsită, n-am ce-mi trebuie, n-am decât hainele de pe mine, n-am merinde, nu știu să mă cațăr, nu știu să mă apăr de animalele pădurii, n-am hartă… Sunt atâtea lucruri care-mi lipsesc. Nici nu mai știu de unde să încep. Unde în viața ta, ai nevoie de circumstanțele perfecte ca să pornești la drum? Dar oare ce e important pentru mine. Important e că îi iubesc pe copilul meu, pe omul meu, pe oamenii ăștia. Important e că îmi place să descopăr. Important e că m-am săturat de durere și poate pentru prima oară în viață știu ce vreau, știu că vreau să ajung la înțelept la coliba lui din valea de peste muntele înalt. Înainte de a porni la orice drum, ce e important pentru tine? Care sunt valorile tale care îți ghidează viața, pe orice drum o apuci? Care sunt lucrurile care te pun în mișcare? După ce-și luă rămas bun de la copil mângâindu-l și lăsându-l pe mâinile unui bătrân care iubise copilul din ea și o crescuse toată viața s-a dus acasă și-a luat o pâine mare, neagră din cele ce se coc în vatră și haina ei cea groasă, roasă de vreme dar curată. Le făcu ghem pe toate, le puse în băț. Nu se uită în urmă, nici o secundă. Avea să lase acolo tot trecutul ei plin de amărăciune. A ales să trăiască în prezent și porni la drum, pas cu pas. Ce vrei să lași în trecut ca să trăiești prezentul și să poți privi cu încredere în viitor?

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Mergând așa, pas cu pas deja se simțea mai bine. Pentru prima dată în viață, credea în sfârșit că poate să facă ceva pentru ea, pentru că merită, pentru că poate să-și ofere dragoste ei. Își simțea inima caldă și o căldură în jurul ei. Simțea cum respiră ușor, cum circulă seva vieții în ea privii către munte și-i spuse în gând înțeleptului. Înțeleptule, în sfârșit mă simt liberă, e cerul senin și calea e curată. După aia se uită în cer și-i mulțumi Lui Dumnezeu. Ție ce-ți aduce libertate? Libertate, o aude pe femeie, lupul codrului Ia să vedem cât ești de liberă… zise lupul și se duse să-i țină calea. Femeia îl văzu și se încordă brusc. Aoleu, ce mă fac? Ce mă fac, strigă către înțelept… Nu-l auzi pe înțelept, se auzi pe sine, cea înțeleaptă, cea liberă, cea iubitoare, cea care s-a descoperit, cea care este și va fi. Între timp lupul zbârlit la ea, cu ochii fioroși i-a luat fusta în colți uitându-se turbat în ochii femeii. Ia să vedem ce ai acolo zise lupul în limba lui. Înțeleapta, liberă și iubitoare din femeie i-a spus femeii, lasă-te în voia primejdiei, iubește lupul, iubește fiara, mergi către frică, explorează-o. Se lăsă moale, nu se mai încorda. Nici lupul nu mai trăgea de fustă. Șuvoiul de dragoste și curiozitate pe care l-a simțit la femeie, l-a mânat să-i lingă genunchiul și să se lipească de ea. De bucuria descoperirii l-a luat pe lup în brațe și-a înțeles că poate oricând să-și vadă frica sau

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

orice sentiment neplăcut. Simpla trăire a sentimentului respectiv și a emoțiilor le lasă în urmă, le fac să treacă. Ce faci când ai sentimente negative? Cum faci să treacă, să dispară? Dispar pentru totdeauna? Lupule, lupule zise femeia, tu știi pe unde trebuie s-o iau ca să ajung la coliba înțeleptului? Lupul se uită în ochii ei fix și cald și-i spuse în limba lui. Eu n-am nevoia asta femeie… Femeia se uită în ochii lui limpezi și-i trecu prin minte… Bă lupule ție ți-e foame… Ce faci femeie îi rânji lupul, ai apucat să fii atentă și la altceva decât ce ai tu nevoie? Ai apucat să te uiți și altundeva decât în tine? și dădu din coadă…. și zici că dai ceva, dă-mi orice că nu mai pot, m-apuc să mănânc pietre. Femeia și-a scos bocceaua și a rupt un codru gros de pâine pe care l-a-mpărțit cu lupul. Atunci a știut că pentru a trăi cu folos împreună cu ceilalți oameni alege să fie atentă la nevoile lor. Ce faci ca să fii în conexiune cu oamenii? Care sunt nevoile celuilalt la care răspunzi tu? Când hrănești nevoia altuia, ce nevoie a ta e hrănită?

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Tu ce cauți?

Photo by Emmanuel Frezzotti 

Acum că am trecut calea lupului și nu m-a mâncat ce vreau să fac, unde vreau să ajung? Vreau să ajung la coliba înțeleptului din valea de după muntele înalt… Ca să ce? Am înțeles din vorbele moșului că dacă ajung acolo mă poate ajuta. Aștept să mă ajute să îmi găsesc bărbatul și să găsesc calea de-al ajuta pe copilul meu să facă școală… Tu ce vrei? Acum că-i era clar ce voia că mersese atâta cale dădu și peste lup se uită la cer către munte. Știa că până-n vârf mai
Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

avea zece mii de pași de stâncă, alte pericole, vânt și frig, uscăciune și arșiță. Când se gândea cât mai avea de făcut o apuca deznădejdea, când însă pășea se simțea mult mai bine și știa că se apropie de vârf. Ce din viața ta, stă în calea ta în atingerea obiectivelor? Cum poți să le ocolești? Și uite așa pas cu pas, era în călătorie. Și simțea aievea că nu contează ce pățește, ce trăiește ci mai degrabă ce învață și simțea că mai mult ca tot făcea ceea ce i-a dat Dumnezeu să facă pe pământ: această călătorie. Din aproape în aproape, bâjbâind către ceea ce-și pusese în minte, mergând pe drum către ceea ce avea clar în minte începea să se facă soare pe cărarea către valea unde era coliba înțeleptului. Deși poteca nu era clar marcată, departe se vedea coliba… După atâta cale, putea în sfârșit să știe că ajunge sigur acolo unde și-a propus, indiferent de obstacole, indiferent dacă i-e frică sau nu, indiferent dacă știe cum să ajungă sau nu, dacă are sau nu la îndemână cele trebuincioase. Ajunse atât de aproape că putea să-l vadă pe moș în fața colibei tăindu-și lemnele. Putea să-i vadă liniștea și ochii calzi. Știa. Ai momente în care știi ceva cu siguranță. Ce știi?

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Ai venit? A întrebat moșul.Am venit moșule! Pentru Ce? Păi la început voiam să vin ca să mă ajuți tu să găsesc leac la problemele mele, să-mi recapăt soțul să găsesc bani pentru școala copilului… Și? Și-acuma știu… după care zâmbii cu toată inima, cu ochii, cu toată ființa ei… Știu că nu pot găsi ajutorul la tine. Că leacul, resursele, tot ce am nevoie sunt în mine. Că dacă vreau ceva sunt sigura care poate să meargă în căutarea lui, că dacă am nevoie de ajutor pot să-l cer indiferent de cum mi se pare și dacă persoana căruia îi cer ajutor e pregătită să dea sau nu. Important e să nu fiu atașată, să nu fiu legată de o ideea anume, de cineva anume, de o dorință ci pur și simplu să merg după ea. Că orice opintire sau încercare e un prilej ca să învăț ceva, să evoluez, să merg mai departe… Între timp se înseră în valea colibei înțeleptului de după munte. Era atât de întuneric, se vedea luna, lumina ei, stelele cu lumina lor și lumina moșului. Femeia ostenise să se lupte cu durerea, cu lumea, cu viața. Alesese să fie ca vântul, în fața unei stânci de piatră. Alesese să treacă pe lângă piatră ca și cum n-ar fi. Se simțea răcorită și proaspătă și își acceptase părțile de care nu era mulțumită. Își acceptase partea din ea cu umbră. În timp ce vorbea cu moșul în lumina lunii și a stelelor pe lângă

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

silueta și aura luminoasă a moșului s-a aprins și aura ei. Se uita la mâinile ei și văzu cum curge lumină din ele după care își văzu toată silueta și lumina cum ieșea asemenea aburilor. În satul de departe era întuneric și liniște. Dinspre sat pe dealul pe care acum ceva timp coborâse moșul se vedea o spirală de lumină. Era spirala femeii. Spirala se apropia încet, și cum venea ea, dimpreună cu femeia și intra în sat, pe măsură ce pătrundea în sat, acesta se lumina încet. Și numai era lumina lumânărilor. Era lumina oamenilor. Moșul stătea pe vârful muntelui și privea cum este cuprins satul de lumină. Care e lumina pe care poți tu s-o aduci lumii? Pentru sat începea un nou veac. Era vorba despre calea ce li se deschise oamenilor. Să caute în ei leacurile la frământările lor, să fie pe drum, în călătorie pentru a găsi însuși scopul venirii lor pe acest pământ. Seminția era salvată. Se salvase singură, cu voia lui Dumnezeu. Știau că n-au ce să mai aștepte decât să caute singuri și că vor găsi atunci când vor fi renunțat a căuta. Știau că cel mai important lucru este să iubească. Atât. Tu ce cauți?

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Înțeleptul și frica de viață

photo by andriux-uk

Venise pe pământ să învețe, să trăiască, să fie expresie vie a voinței lui Dumnezeu. Făcuse multe, multe făcuse moșneagul, dar mai ales a fost în multe situații. Desigur, nu albise degeaba. Învățase multe, să socotească, să asculte,

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

să vorbească frumos, să vorbească multe limbi ale semințiilor lumii, să construiască, să picteze, să admire viața și natura așa cum e ea, să se bucure de soare și de lună, de pădure, de câmpie, de pustie, de oameni. Și totuși… Rămăsese ceva. Să se întâlnească fața în fața cu fiara. Îi era frică de ea și oriunde se ducea, avea o singură grijă. Să se ferească de ea. Știa că viața dăruită de Dumnezeu era bogată și știa că tot ferindu-se – în loc să se bucure, să trăiască, să vadă oamenii, să fie, să existe – trăiește de fapt pentru a se feri. În rugile sale către Dumnezeu, într-o dimineață, fu lovit de iluminare. N-ai să fii cu adevărat liber, decât atunci când ai să ucizi bestia de care ți-e frică. Acum ești vânat și fugi de ea, du-te tu după ea și vâneaz-o tu pe ea. O găsești în inima codrului. Își luă înțeleptul arcul cu săgețile otrăvite ca să fie sigur că dacă o zgârie o să moară otrăvită. Își luă omul săgețile cu vârf ascuțit ca să poată s-o străpungă pe dihanie direct în inimă dacă nu reușește cu cele otrăvite. Își luă omul cuțitul cel de vânătoare cu care poate reteza orice inimă dintr-o lovitură și se duse spre miezul codrului. Odată ce alese să meargă să ucidă bestia inima i se deschise, pasul îi mergea mai ușor prin codru. Parcă era atras de ceva în timp ce călca ușor frunzele. Era atras nu de o lumină cu se aștepta ci de un ghem întunecat, un ghem de întuneric.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Cu cât era mai aproape cu atât inima îi bătea mai tare. Gura i se uscă, pentru că mai erau 100 de pași până la ghemul întunecos, scoase arcul, întinse mâna până la săgețile otrăvite, când țop. Zburaseră din tolba de săgeți. Nu-i nimic zise înțeleptul o să iau o săgeată cu vârf ascuțit ca să-i străpung inima de la distanță. Trase în ghemul imens cu săgeți și nimic, până le trase pe toate. Între timp fiara mormăia tot mai tare în ghemul de întuneric. Pierduse toate săgețile otrăvite și pe cele ascuțite le risipise trăgând la întâmplare în ghemul întunecat. Se uită spre cer, spre Dumnezeu, știa că deși încercase din răsputeri să controleze ceea ce putea controla și pentru că nu mai avea decât cuțitul a zis. Doamne mă las pe mâna ta și tot am să mă confrunt cu frica cea mare, cu fiara fiarelor, întunecată, dihania, dihăniilor. Apoi intră în ghemul întunecat. Acolo era lumină. Dihania îl aștepta. Era tare fioroasă la chip arătarea. Un fel de mistreț combinat cu urs, care-l aștepta pe înțelept cu părul zbârlit, cu colții imenși capabili să sfărâme bucăți mari de piatră. Acum că am venit, nu mai e cale de întoarcere. Ori eu ori dihania și scoase cuțitul de la cingătoare îndreptându-l către grumazul dihaniei. Dihania îl strânse la piept strajnic pe înțelept în timp ce acesta încerca să-l îndese în dihanie. Dihania îl mușcă cu grijă doar cât să scape cuțitul pe jos. De disperare înțeleptul îi puse mâinile

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

în jurul gâtului și începu să strângă cu o putere pe care n-o mai avuse niciodată. În timp ce-l strângea avu îndrăzneala să se uite în ochii dihaniei. Pe măsură ce dihania era strânsă mormăia și scotea sunete, așa ca un plânset, cât era ea de mare. Și printre lacrimile dihaniei și ploaie, pentru că între timp ploua cu găleata a putut să se vadă pe sine, să se recunoască, în ochii fiarei. Pe măsură ce strângea dihania de gât plângea și el și dihania, când îi trecu prin minte ca în loc s-o omoare, s-o iubească și s-o țină de gât cât să nu-l rănească. Pe măsură ce vărsa la dragoste și iubire în ochii dihaniei aceasta se transforma într-o ființă întocmai ca înțeleptul, numai că era albă la chip și la straie. La un moment dat zâmbi către el și era ca și cum se uita în oglindă. După ce imaginea era foarte clară, înțeleptul din fața lui se făcu vapori și dispăru. Înțelese doar atunci că atunci când voia să ucidă și ura dihania, se ura și voia să se ucidă pe sine. Când îi ura pe alții se ura pe sine. Știa acum că doar iubirea poate să înlocuiască și să vindece frica din el și din ceilalți. Între timp se făcu și soare. Mergea fericit mulțumindu-i lui Dumnezeu că a înțeles cum se vindecă frica.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Cum să-ți faci câmpul roditor

Photo by do_mediart

Într-o zi un om bun, cu suflet mare, care avea un câmp, stătea pe marginea câmpului și se ruga la Dumnezeu. Doamne cum aș putea să fac câmpul ăsta să rodească? Cum aș putea să văd roadele sale? Cum aș putea să culeg? Dintro dată, ca prin minune, auzi o voce foarte clară care îi spuse: Fii atent la semnele pe care ți le trimit. Și cum stătea el pe marginea drumului a trecut un moșneag pe lângă el cu părul alb și lung și straie călugărești, care mergea și zâmbea. Ba mult mai mult, când ajunse în dreptul

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

omului, îi dădu bună ziua și-l întrebă: Ce faci măi omule bun? Iaca moșule stau pe marginea câmpului și mă plâng că de vreo câțiva ani nu-mi rodește câmpul orice-aș face, sub nici un chip. Dar te văd alb la păr și pari înțelept nu vrei să-mi dai un sfat, să mă scoți din sărăcie și deznădejde? Moșu, se uită la el și-l măsură și-i spuse: Omule bun, am niște sfaturi dar mai ales am niște întrebări pentru tine. Ești gata să plătești 5 galbeni de aur ca să ți le pun? Moșule, frumosule: pe-aici pe la noi nu obișnuim să dăm bani pentru sfaturi și chiar dacă aș da, 5 galbeni de aur, sunt bănuți importanți pentru oricine și-acum pe sărăcia asta, mi-e teamă și nu voi să-ți dau banii ăștia deși până la urmă pot și dacă-mi rodește câmpul îmi scot banii o viața de-acum în colo. În plus pot să-mi hrănesc copilașii, pot sămi grijesc femeia, să-mi fac gospodăria mândră, să mai zâmbesc să mă bucur de viața, să-mi iau cal, să trăiesc cum se cuvine, să fiu liber. O groază de lucruri minunate și frumoase. Moșul se uită în ochii omului și-l întrebă: Păi și nu merită să dai 5 galbeni pentru toate lucrurile astea minunate și frumoase de care vorbești? Ba da, dar nu pot că nu mă-ndur și nici nu știu de ce… îi spuse omul cu câmpul fără rod.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Moșul se uită cu inima caldă la omul nedumerit. Toată lumea are ogorul roditor. Puțini ajung să culeagă roade de pe ogorul lor. Spui că vrei să schimbi obiceiul în care investești în ogorul tău fără să-ți schimbi obiceiul în care investești în tine. Ogorul tău e doar o oglindă a ceea ce e în tine. După aceea moșul dispăru ca o adiere de vânt. Ce vrei să faci diferit în modul în care investești în tine?

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

Alte cărți disponibile gratuit încă o perioadă. Dacă nu le-ai citit deja, descarcă-le acum

Ghidul celui care are Rezultate în viață. Înscrie-te gratuit la newsletter-ul meu și poți să descarci instantaneu această carte electronică. Adresa ta de email este protejată așa cum sunt protejate informațiile

Ghidul celui care are Rezultate în viață Veriga lipsă Înscrie-te gratuit la poveștile pe email și vei primi un link către această carte electronică.

Povești pentru Inimă, Suflet și Minte

Toate drepturile sunt rezervate SC Inspired Achievement SRL Drepturile de copiere, reproducere partiala sau integrala fara drepturile de folosire, vor fi acceptate doar in scris, de catre autor, Ioan M. Nicuţ. Coperta, ilustratia grafica, DTP: d’Avid Communication Boutique

Povești și Coaching Nivele înalte de Performanță și Armonie

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful