ă casnice se

blema ă ă niv'eh.dui
de Închise bazine sau rezervoare
Venind in întîmpinarea unor
de - expuse frecvent
in scrisorile ă
oferim un montaj menit
citirea ă a nivelului unui lichid
depozitat intr-un astfel de rezervor
sau bazin.
care ă
vCii.lriat)imâ eSearodum
unitatea de ă ă care ne
În exploatare {exemplu:
ă de ă
rezervor.
Elearodu! se ţ ă din
ă de cupru ă cu Sir-
ma de nu trebuie
tact cu lichidu! in care este
ă ş se face cel mai
la cald cu un fier de ă sau
Înainte de a descrie
ă ţ ă ă utilizarea sa. ă ă
ă genereze tensiuni periculoase de
lucru, este cu ă ş ă În
cazul bazinelor continind lichide in-
flamabile sau in orice alt context care
ar putea prezen1a un pericol de explo-
zie. Pentru aparatura ă fo-
ă in cazul unor lichide inflamabile
sau intr-un mediu exploziv legile noas-
tre ă ă foarte riguroase de
ţ ă care nu pot fi apli-
cate in ţ ş cu mijloace amatori-
ş
de lipit. Diametrui sîrmei este
de 0.5 -1 mm, in raport cu adincimea
rezervorului. Se alege diametru! sîr-
mei în ş fel incit instrumentul ă
indice la cap de ă cu bazinul
plin. De remarcat ă acest lucru de-
pinde ş de ţ ş grosimea
ţ Din acest motiv este indicat
ă se ă o etalonare În trei puncte.
ă care se face o ă ca in
exemplul din fig. 2.
Datele transformatorului Tr.
Tole M 42, ţ 2,5 cfJ12;
Fig. 2
Precizia ă de acest instru-
ment este de 1-2%. Sursa de alimen-
tare trebuie ă asigure o tensiune con-
ă acest lucru ţ preci-
zia ă ă ă Din acest
motiv se ă punerea in paralel
a 2--3 baterii plate de 4.5 V fiecare ş
din cind in cind. verificarea tensiunii
sursei În ă (Ia nevoie acest
lucru se poate realiza ş cu un ţ
de ă Cablul de ă ă al
instrument"'lui va fi cit mai scurt ş
gros. In ă la ă
a instrumentului indicator, diodefe D
1
ş D
2
se ă direct pe instru-
ment, iar cablul se ă În punctele
A ş
n. = 2 x 50 spire (J) 0,45 Cu-Em;
1\ = 2 x 25 spire (J) 0,45 Cu-Em;
1\ = 100 spire (J) 0,45 Cu-Ema
ă În punctele A ş B se conec-
Aparatul, construit conform sche-
mei din fig. 1, se ă pe principiul
ă ă ă Tranzistorii
TI ş 1;, ă cu transformatorul
Tr constituie mon1ajul unui convertor
În contratimp, care ă sem-
nale dreptunghiulare cu o ă
de 8-10 kl1z. Diodele D, ş D
1
inte-
ă acest semnal ş tensiunea res-
ă curentul ă fiind indi-
cat de un microampermetru.
Acest curent este direct proportio-
nal cu capacitatea Cx ă cu
fiii
Ing. MIHAI STADLER
Aparatului descris. i se pot ă ă multiple,
atit În zona micilor ă (Ia domiciliu, loc de
ă etc.) cit ş ca dispozitiv de semnalizare (alar-
mare) in cazul unor fenomene ş ă Func-
ţ sa se ă pe utilizarea unui element
fotosensibil conectat la bornele 1 ş 2 ale aparatului,
ilu_minarea acestui element ţ releul «R».
In intuneric, ş cum se ş elementele fotosensi-
bile au o ă ă ă o ă
care scade proportional cu intensitatea fluxului lumi-
nos ce cade asupra lor. Astfel, in cazul aparatului
de ţ ă cind la bornele 1 ş 2 avem o ă de
ordinul megohmilor. tranzistorul Ti este blocat (ca
atare ş T
z
), T
3
este deschis, iar T
t
blocat (De fapt,
ansamblul Ti T
z
ă un circuit Darlington ş
Tii T+ un circuit basculant.) Condensatorul C! (poate
fi inlocuit cu o ă montat paralel cu releul, pro-
ă T ... de impulsul de ţ ce se produce
in bobina releului. Rezistenta releului este de 1,5-2
kn.. Cu ajutorul ţ Pz se ă sensi-
bilitatea aparatului.
Ca element fotosensibil se poate utiliza fotorezisten-
ta de la televizorul «T esla Oliver» sau ceva similar,
dar poate fi ţ ş ă In acest scoP. se
ă un amplificator de ă frec-
ţ ă diodele de integrare ş instru-
mentul fiind legate la ş amplifi-
catorului, se pot folosi ş instrumente
mai ţ sensibile, ă in acest caz
linearitatea ă ă este in raport
de linearitatea amplificatorului folosit
ă ă se ă foarte
bine la telecomandarea unor elemente
de ţ de exemplu: pornirea ş
oprirea unor pompe cu ajutorul unor
relee ş contactoare ă
Instrumentul se poate grada direct
taie cu atentie capacul metalic al" unui tranzistor, se
ă ă capacul. iar tranzistorul se ă ţ ă cu
ă de pasta ă Pentru ţ tranzisto-
rului ş ă ă ţ sale, acesta se va monta
intr-un tub de plastic sau de metal (cu peretele inte-
rior de culoare ă avînd În ţ lui o ă (ex.
ă ă În ş fel ca tranzistorul ă se afle la o
ă de la ă ă cu ţ ă a aces-
teia. Lentila se va monta la o ţ ă de cca 4-5 cm
În interiorul tubului, ca ă se elimine ţ ă
raze de ă ce ar putea parveni ă dintr-o
ă ţ Se vor cupla conexiunile de emiter ş
colector ale fototranzistorului, cu precizarea ă tem-
peratura nu trebuie ă ă ş ă ca nici
in intuneric releul ă nu fie atras. Utilizînd ca foto-
tranzistor tot un tranzistor de siliciu cu stabilitatea
ă mult mai mare, se poate ţ la ţ
metrul Pl'
Personal, am construit acest aparat cu tranzistq,are
SC 101, utilizind ca fototranzistor un SF 113, cu o
ă avind D = 3,5 cm ş fI = 7,,5 cm, ţ o
sensibilitate destul de ă Astfel, la lumina zilei,
ţ ă prompt ă «vede» ă unui chibrit
de la 1-8 m sau lumina unei lanterne de buzunar
(focalizat) de la circa 25 m. Am incercat aparatul ş la
raze ş cu un bec de 12 V/45 'N, montat într-un
far de ş ă ă cu filtru ş •. Cu ă
ă ş ă s-a actionat de la o ţ ă
de circa 35 m. Alimentarea poate fi ă cu ajutorul
unor baterii, al unui acumulator sau printr-un redresor
de la ţ curentul ă ş 25 mA.
Ş acum citeva exemple de utilizare:
- Comanda deschiderii ş garajului cu farul ma-
ş
- Aprinderea ă de ţ ale unei ş
ă ă trotuar la apropierea unei alte ş
ă elemente foîosensibile monfate pe ţ ş spa-
tele ş VOI" observa farul aprins al ş care se
apropie ş vor comanda aprinderea ă de pozitie
ale ş parcate, acestea stingîndu-se ă tre-
cerea ş realizîndu-se astfel o economie de
curent din acumulator.);
- Comanda ă a ă de ă la faru'
ş
- Comanda deschiderii unei ş la apropiere, prin
Întreruperea unei raze de ă (eventual ş
ă permanent pe fototranzistor;
- Semnalarea ă unei persoane în curte sau
ţ ă tot prin intreruperea unui fascicul (ca mai
sus);
- Comanda cu ajutorul unei lanterne a diferitelor
ă
- Aprinderea ă a luminii În curte (sau in
orice ă situatie În care acest lucru ar putea fi nece-
sar) la ă intunericului. in acest caz se va monta
între baza tranzistorului !iI ş borna de alimentare
un condensator de ţ MF, realizindu-se astfel un
ă cu intirziere (ca releul ă nu ţ la un
fulger). Fototranzistorul se va orienta spre cer.
I
I

...
Tr4 4X8C- 107
- +
12-24 V
o ă o
auto sau
o ă ă ă
ă de chei ş ă acest scop
o ă În ţ putind fi
ă de ă care are ceva ş ţ
electronice ş care oarecare Îndeminare.
ţ se pe de curent
electric». ă totul este normal.
nimeni În atunci un curent electric cir-
ă Într-un in care se ă ş un releu ş care
din ă ă ă În ţ «atras» tot acest timp.
ă cineva, o ă ă intervine În ţ
ă ţ este astfel ă Încît circuitul elec-
tric, de care am vorbit mai sus. se intrerupe ă
ca urmare revenirea releu lui la ţ «neatras».
ţ «neatras», releul ş un contact
electric. care poate face ă sune fie o sonerie, fie un
claxon, fie,eventual, ă se ă un bec electric pu-
ternic În incinta ă ă sau În ă parte. Într-un cuvînt
produce alarmarea.
Întreruperea curentului electric de ă poate fi
ă fie ruperea unui fir ţ care ă
incinta de fie prin ă unui pendul, care
poate fi pe ă pe gard, pe obiectul care
trebuie sau pe fiecare din ele cite un pendul.
toate În serie.
1 se ă un pendul montat pe un gard.
se vede un pendul ă i s-a scos capacul de
fig. ă ţ ă a pendulului.
Acesta se compune dintr-o ă de material izolant
de dimensiunile 143 x 30 x 3. ă ă poate
din PFl 'sau lemn parafinat. la ă superior se
ă prin cuie ş clei, o ă ţ ă de lemn (B) de di-
mensiunile 30 x 35 - 19. la ă inferior se fi-
ă Ia fel, ă ă ţ de lemn (C) ş (O), formind
un unghi drept. ă cum se vede În fig. 3. Toate aceste
ă ţ de lemn au rolul de a ghida cutia protectoare
in ş fel ca pendulul din interior ă se ă ş liber.
Prin placa de lemn ă (O) se trec ş firele
electrice. ă din ţ din fig. 3 ă dimensiunile
interioare ale cutiei protectoare trebuie ă fie 134 x
30 x 38. Ia care se mai ă În plus cîte 1-1,5 m
pe fiecare ă pentru ca ă se ă monta ş even-
tual scoate cutia cu ş ţ ă Aceasta trebuie ă fie
ă din ă ă ş prin lipire cu cositor,
pentru a se feri de ă apei de ploaie În inte-
rior. (Cutia poate fi ă ş din ă de cutii de
conserve.)
Pendulul propriu-zis se compune dintr-o ă elas-
ă ă ă din ă de ă de 0.5-0.75 mm grosime.
de care se ă o greutate oarecare.
Aproximativ la 1/3 din lungime. În partea de jos,
se ă un contact electric din ă de ă
cel mai potrivit este ă unui ă cu ă
lui, care a folosit la o baterie ă ş ă de
4.5 V.
fig. 4. Pendulul se ă În partea ă
prmtr-un cui de cP 1,5 nitult, de o ă de ă În
ă de l (fig. 5), iar la rîndui ei dema este ă
prin ă ş de placa (A) din fig. 3.
AI doilea contact este format dintr-o ă ase ă
ă celei care ţ pendulul (fig. 6).
Contactul propriu-zis îl ă un ş de reglaj,
M3 sau M4, la vîrful ă s-a lipit cu cositor o ă
ă ţ ă de argint. (Argintul poate proveni dintr-o
ă veche.)
Pentru montarea Întregului sistem pendular se
ă prin nituire. pe spatele ă izolante (A),
in partea ă o ă ă de fier, ă de
1-1.5 mm, avînd o ă de 5 mm (fig. 7).
Prin ă se trece un ş mecanic M5, cu ajutorul
ă se ă o ă ă (fig. 8) prin inter-
mediul ă se ă Întreg sistemul pendular la
locul potrivit. Cu ajutorul ş ţ mai sus
se pot da diferite mici ă sistemului pendular ş
fixa În pozitia ă astfel ca ă fie Închise con-
tactele electrice interioare cînd pendulul ă in repaus,
dar, la o ă ă sau scuturare a obiectului
pe care este montat sistemul pendular, contactele
ă se ă ş deci ă ă continuitatea circui-
tului electric prin pendUl.
Sensibilitatea sistemului pendular poate fi ă
ş din ş de contact, de reglaj din interior.
ă cum am mai ţ electrice se scot
prin placa ă un fir se ş la clema de sus-
pensie a pendulului propriu-zis, iar al doilea fir se li-
ş la dema ş de
continuitate ă
contactul de ă
de al surubului de
CÎnd se ă repaus.
fig. 9 se ă schema de nri ,nr:i ni III I la care se
foloseste un releu ce are un contact Închis ş
un normal deschis.
Pentru a se evita pericolul de elecuocutare pentru
copii sau animale ce, eventual, ar putea ă ă În contact
cu firul electric, de ă se ă ca acest
circuit ă se intrebuinteze o tensiune din acest
motiv s-a ă În ă tensiunea de 24 V, pro-
ă cu ajutorul unui transformator intermediar.
Pentru punerea În ţ a se ă
ă ă Dintr-un inceput. Î:nlrl"",'rUDi'!:Olrul
2 trebuie ă fie pe ţ Întrerupt.
duce o ă ă În momentul inchidem intre-
ă 3 pentru a face ă ţ la ţ
ă ă la ţ electrici ă fie
ă fie printr-un ă cu ţ
ă fie mai bine cu un ş ş care se
introduce Într-o ă
ă ce se face ă ă cu ţ se
ă scurt pe butonul 1. in acest moment, ă cir-
cuitul electric de ă are continuitate. releul se in-
chide ş ă Închis, pe ţ «atras». prin contac-
tul ă de ţ
ă aceasta Închidem ş contactul (2). ă il
punem pe ţ de alarmare. ă nu ••
va produce, din cauza contactului de la releu. care
ă deschis tot timpul CÎt releul se ă În ţ
«atras».
in momentul cînd. dintr-o ă oarecare, circuitul
de ă se Întrerupe. releulcade imediat În ţ
neatins, contactul de alarmare se ş ş alarmarea
ă În ţ
Aparatura din ă fig. 9. ă cu linie
ă trebuie ă se ă ă Într-un loc unde even-
tualul infractor ă nu ă acces, in ă spre exemplu;
altminteri, infractorul poate ă ă ă ă mai Întîi
ţ din ţ ş apoi ă continue nestingherit
ă ş exercite activitatea ă
Fig. 10 este o astfel de ţ de paznic electric.
ă În vestibulul unei ă firul de ă
precum ş pendulele sînt amplasate pe gardul care
ă curtea. Becul de ă este astfel amplasat
ÎnCÎt În momentul cînd se aprinde ă puternic
ă curtea. Hupa de ă este ă Într-o ca-
ă ă care ş drept dormitor.
Pendulele trebuie ă fie În ă suficient ş astfel
montate ş orientate ca obligatoriu ă fie ă ă
unul din ele, ă ă a permite ţ moarte, de trecer'e.
Ele pot fi reglate, ă caz, ă ţ foarte sensibil.
la cele mai mici ă ă dar nu exagerat. pentru a nu
se produce alarmarea CÎnd o ă sare gardul. spre
exemplu.
Paznicul electric astfel construit pune in ţ ă
obiectul dorit, ă este imposibil ă fie ă un gard.
ă fie ă o ă o ş ă la un automobil ă ă ca
pendulele ă nu fie ă
Deci paznicul electric poate fi construit ş instalat
În automobil, putînd fi ţ de la bateria de acu-
mulatoare a ş Punerea lui În ţ trebuie
ă ă prin ţ unui ă ş Într-un
loc secret. Ca sistem de alarmare pot fi folosite ş

daxonul ş ş eventual, farurile.
Fig .. 10
Figa li
Ţ ----------
I 220 V .5!. (j)
I
I
I
I
I

Fig.9

I
1.
I
Hupji
I
I
I
I
__ 1
3
descris, calibrÎridu-lapoi
ori folosind cu
Trebuie ă ă ă ă se poate
succes orice instrument indicator la curent
:I,E1t'IfI>,.. ă la valori relative.
dintr-un comutator
ţ ă ă i" .. ... ,,,,,.. u_
SecundanJI transformatoruhJi
În circuitul irrstrumentl.dui
cu care se
ă
comutatorul 5
1
ă apoi intrarea O ă
Între S ş ă ă o
intrarea 5 la ă intrînd cu semnal
se ţ ş Se ă
cu firul cald al 6<,>n"", .. ",,,",,,,... ,,I .. i
se ă la masa
instrumentul trebuie ă zero.
ă În punctele A, S, C, D dau re-
aparatul poate fi folosit la reglaj.
Este rerormuld2ibil ca diodele D
1
ş O ă fie sortate
in fell incit ă ă o conductie cit ă
ă canalelo"r se face astfe!:
magnetofonului stereo se pune În pozitie
GOlOMBOS
rioare.
s"'C-----r------
Amatorii de ă posesori ai unui
picup inzestrat cu ă de redare ste-
ă pot ţ ţ de o inalti
calitate inlocuind difuzoarele
cu 'O pereche de ă ş 1n principiu, se pot
folosi orice fel de ă ş de orice impe-
ţ ă conectate in mo-
bile ale difumareior. ţ unor
ş pentru ţ ă a fost
ă in n'l".1 din revista «Teh-
nium» (1m).
ţ ţ ă cu aceste ă ş este
ă reproducind doar ţ
a surselor de semnal im-
de ţ
de «jlre-
de reusim ă in
fixar·ea unor mici În
t.liOui fotoliu, astfel ca ele si fie
la nive.lu) urechilor ă
tom de acest fei sint construite de ă
firme serioase au ă un
deosebit de Dar
picup stereoronic ă ă
construi intr-un timp
unui (:sim-
ţ În fig. 2 e
schema unui asemenea amp;ifi-
,catOI". unde. pentru simplificare, s-a
repartizat numai un singur canal de
amp,mcare. AmpUficatorul e ă pe
fiecare din ă un etaj
cor,ector curbi de
ş un etaj de amplificare in ten-
siune.
PreampUficatoruJ este conceput pen-
tru ţ cu o, ă ă
(cu cristal). Caracteristica nriinr'ift:rlli
unei asemenea dozee ţ
mare. care soUdti, pentru o buni redare
a ţ joase. o ţ ă de or-
dinul megohmUor. ţ ă reprezen-
ă de ţ de intrare a ampl,ifi-
catorului.
la amp.ificatoarele cu tranzistoare.
ă ţ ă in principiu. este
destul de ă de ordinul suteior sau
miilor deohmi. in acest caz. atÎt curba
de rispuns ă de ă cit ş tensiunea
ă iI:a O valoare ă prin d,ebitare
pe 'O ţ ă de vaJoarIe ă nu
sint ă in unele construc-
ţ se ă ş «artificii» de
montaj. fte prin intercalarea unei rezis-
ţ in serie cu doze. fie prin folosirea
unui rec!eptor pe emiter. Pornindu-se
de il:aaceastl ă preamplificatorul
poate arita ca ·oeJ din fig. 2. ţ
dozei piezoeiectrice scade ă cu ş
terea ţ Dad. ţ de
intrare a preampHficatorului e mai ă
decit a dozei, tensiunea ă de ă
va fi mai mare la ţ inalte, fapt
care nu corespunde deloc scopului;
introducerea unui circuit de ţ
ă ă ă curba, ridicind
ţ joase. ă nealterate frec-
ţ ş atenuÎnd ţ
conform curbei R.i.A.A., produ-
cind o ă reducere a zgo-
de fond al tranzistorului. Faptul
ci ţ de intrare e mult mai ă
decit a dozei nu ă în cazul de
ă deoarece amplificarea etajului, prin
de ţ e ă de
circuitului de ţ ă
Reducerea zgomotului de fond de ase-
menea nu e de ţ ă
coeficientului mare de ţ ă
se pot tranzistoare neselectionate.
de orice tip, de ţ ă În prin-
cipiu, :se pot folosi orice tranzistoare
cu factor de amplificare Între 40 ... 150,
ă ca preamplificatoarele
celor ă canale ă fie ech i pate cu
tranzistoare cu factor aproape identic
de amplificare. Un avantaj deosebit al
acestui etaj de preamplificare il constituie
ă foJosind orice tip de ă cu
se ţ totdeauna ş tip
de ă de ă cu alte cuvinte
calitatea dozei devine un factor secun-
dar in ţ unei ţ de ă
fidelitate.
AI doilea etaj - per canal - este echi-
j)at cu un tranzistor similar primului. Se
va face. de asemenea, o ţ -
- a factorului de amplificare
tranzistoarelor din cele ă canale.
Tranzistorul al doilea e montat ca ampli-
ficator În tensiune. EI preia audiofrec-
ţ ă ş ă de primul
tranzistor ş ă o amplificare supli-
mentari, ă pentru buna ţ
nare a unor ă ş cu ţ ă Între
500 ••• 2000 ohmi. ţ e deosebit de
ă pentru reglarea nivelului s-a
ă intre preamplificator ş ampli-
ficater un ţ de volum.
,care constituie chiar ţ de sar-
cil!i pe colector a preamplificatorului.
In cazul folosirii unor ă ş <<stereo-
fenice» speciale. de ţ ă ă
pentru cuplarea lor trebuie folosite ă
transformatoare de adaptare cu ă
toarele date: primar -1 SOO ... 2000
de spire 10.05 ••. 0.07 mm; secundar -100
+100+100despire/0,2 ... 0.2S mm; miez
din 'tole de permalloy sau ferosiliciu de
0.15 ... 0.5 cm2. cu intrefier 0,1 ... 0,2 mm.
Se va tatona ă de spire pentru
audipa ă În ă ş În cazul folosirii
trarmormatoarelor, poate fi ă ş
«perna-adaptor» cu difuzoare, care se
ă pe fotoliu.
Alimentarea montaju.lui se va face
de la ă baterii de ă Înseriate,
sau de la un redresor simplu. cum e cel
din fig. 3. Se ş un transformator
de sonerie, la tensiunea ă
toare a ţ sau un mic t·ransforma-
tor construit de amator. De ă un
asemenea transformator se poate bobina
pe un miez de tole E + I alternate. cu o
ţ ă a ţ de 2 cm2... Primarul
va fi ă din ă ţ 11 CÎte
2800 de spire, bobinate cu ă izo-
ă cu email de 0,5 ... 0,08 mm'diametru.
Bobinajele legate În serie vor fi conec-
tate la 220 V; un singur bobina; poate fi
conectat la ţ de 120 V. Secundarul
va avea 250 de spire, bobinate cu ă
fig.. J
TRANSFORMATOR
PENmU .sQNERIE
'I
de 0,2 ... 0,3 mm. Bobinarea se face sistem
«mosor», ă o ţ doar din
300 În 300 de spire, cu CÎte un strat de
ţ ă ă de condensator. Secun-
darul se va izola de primar cu CÎteva
straturi, tot de ţ ă Pentru redresare
se pot utiliza patru diode cu ţ
de orice tip, sau chiar tranzistoare de-
fectate. care mai au o ţ ă
(in cazul tranzistoarelor «pnp», baza va
marca plusul diodei). Alimentatorul poa-
te folosi ca transformator o ă ş
ă ă pe una din car-
casele motorului de picup, cu un ă
GEORGE 10. OPRESCU
de spire Între 200 ş 300, care se va
tatona.
Montajul amplificatorului poate fi exe-
cutat pe o ă ţ ă de material placat
cu ţ ă de cupru. ş cum s-a indicat
.În ă 12/1971 din «Tehnium». EI
se poate monta chiar În interiorul ca-
setei picupului, dar ia o ţ ă de
10 ... 20 cm ţ ă de motor, pentru a evita
ă tranzistoarelor ş inducerea
de brum. in caz ă se ş preluarea
semnalului dat de preamplificator, pen-
tru ă pe ă de magnetofon
sau pentru atacul unui amplificator de
putere, semnalul se va culege direc-
de ia ş etajului prez,.mplificator;
tot montajui se va ecrana Într-o
ţ ă din ă de fier de
0,75 mm grosime.
iOv
in Jocul tranzistoarelor «pnp» din
ă se pot folosi, ă ă nici o modifi-
care a valorilor, tranzistoare de tip
«npn», prin inversarea ă ţ sursei
dea1imentare ş a condensatoarelor
electroJitice. Alimentarea poate fi ă
ă la tensiuni Între 4 ş 18 V.
Mo.ntajulpoate fi construit ş În va-
ă ă (un singur canal) sau
ă (cu ă canale) pentru
etajul de intrare, preamplificator-co-
rector picup, al unui amplificator de
putere, calitatea lui ă cele mai
eXigente ţ
I
este ă
pe patru posturi de televiziune.
s
În practica de radioconstructii
,'aturÎÎ electronice cu '
ă deseori
ţ sau neclaritatea in.,r,.;"";il,,, ..
de lipsa cataloage,
terminalelor etc.
indica
E
LEGENOA
i =: C
2=8
3:.C
4= ECRAN
o dificultate constituie ş utilizarea-
absolut de altfel - a circuitelor integrate.
Aceste circuite ţ un mare ă de piese. atît
semiconductoare CÎt ş ţ sau ă ţ Ca
ă aceste circuite integrate pot
forma unui tranzistor ş Ceea ce
ă o identificare - ş o ţ - ţ ă
tranzistor este ă ma.re de terminale. De aici
ş recomandarea ca amatorul. ă ă ş Î'1tr-un
aparat un «tranzistor» cu mai mult de
nale», ă nu mai «Încerce» ă În-
complexe, necesitînd
PORUMBARU
ă Instrumentul neCesar
ş mai bine, muitimetru
x 100n.
onmetru sau,
pe ţ de
Este recomandabil ca tensiunea ă la instru-
ment ă ă ă 3V. De ase-
menea, ă instrumentul nu e cu
circuitul de ă ă ă se inserieze o ţ ă
cel protejarea jonqiu-
curentilor.
cele ce ă ne referi'
ă de Încercare.
Astfel, ă se citeste o
«mim.ls}} pe ă metoda
poate preeiz,," ă tranzistorul este de
acest rezu Itat se
tranzistorul este
4. Se ă ă apoi
terminale ă neidentificate. ca
dent, ă "
Într-un sens.
polaritatea
ă ia tranzistoarele polul «plus» este pe emltof.
iar la NPN polu! «minus» este pe emitor. ţ
.P/G.3
POLAR/TATeA
VlJ'?Pt/LU/ I)E
iNCERCARE P
IYr.TER/'fINALVl.flf
2
+
2
1
1
in depanare ă ţ ă ă se
concluzii chiar ş cu tranzistorul legat în
cont ă de eventualele piese legate În paralel cu ter-
P
1'.(;- 3
2

R Ă I? MARE
-j<f!::- Q-+-,3 +
1+- 2 --7>3
R MARi!: 3
I?

-1
---7.3 l' ---i" :3
.R l'-1/c"r
MARE
.f --:> 3
---7' 3
M4RE R
/Y/C./I-
l on
Ion ··llli 1 NISIUlUI
eositorite :a ter'minailel()r este recoman-
B E
dabil În special la circuitele imprimate care sînt pro-
tejate de coroziune Cli ajutorul unui lac.
Concluziile trebuie trase cu ţ ă La ţ
de scurtcircuit pe o ţ se va verifica ă nu
este o ă de ţ ă ă În paralel cu ă
ţ ă nu ă o astfel de ă tranzis-
torul este defect. ă ă ă o ă cu ţ ă
ă tranzistorul trebuie scos din circuit. De multe
ori este ă dezlipirea unui singur terminal.
E
ş acum
se ă
c
19)

1I.1I11_llIn
,""" ", ...., "'-,,'" :-..",.... ... "'" ,""" ""
---- ---- ---
UdUllUIUI
GAM.4 OE
I II ..llZ 117 Jr
F-'?cCVcN.TA
LHzJ -65 -!- 15 -15+150 1.711-;. IS1l/J ţ f5tf-f- -f51l/{
Capacitatea(
J

-fOlln
F IOn P -f7JF
06s: cf= -r-cr,
cr, o:. 1//-5- 4!lr>r
Pentru a nu avea intrarea amplificatorului În
scurtcircuit, se ă ă ţ ă (ce
ă ţ ă pe o ă este
de 1 kn., În serie cu ţ P, ş are ă
valoare tocmai pentru ţ raportului de aco-
perire propus. O ţ ţ ă pentru ţ
rea de distorsiuni neliniare extrem de mici o con-
stituie construirea amplificatorului propriu-zis cu
ş mici ş implicit cu zgomot redus.
in acest se impune o ă
pentru TI ş Te Într-un
regim ceea ce spre
co-
ă aceste ţ amplificatorul este ă
tit pentru a i se conecta bucla de ţ ă
Se ă la borna de ş a oscilatorului
care ă pe o ţ ă de cca 1 kHz un
instrument de ă ă a tensiunii alternative cu
ţ ă mare de intrare ş cu ajutorul lui Raj 3,
se ă reglajul pentru a ţ 2 V eficace.
ă se ă vreo limitare, ă ă nu
avem etajele polarizate corect ş vom proceda În
ţ ă ă partea anterior ă Cînd
se ă reglajul cu Raj :3 este bine ă se
observe ă becul este corect în plaja în
filamentului
\
)
este ă
noi, ş mai
modest - cu o precizie numai 10 minute se
va dovedi pe deplin ă ă pentru orice
1 ă o redare ă a
optic, obiectul de ţ ă
ş ţ de ansamblu fig. 2, putem
duce modul de ţ
Pe un ax central (1), care se cu ş ţ ă
ă ţ (2), se ă un gradat C3"
prins cu o ţ ă (4) Între ă discuri de carton (5).
Axul iese din corpul aparatului, prezentind un filet
pe care se prind piesele supuse ă Filetul este
un M 6; pentru piese ma.i mari se vor folosi ş
repere auxiliare de tip P
1
sau P
2
* P
1
are o ă cu
filet interior M fi ş filet exterior ă ă ţ Ea
se ă pe ax. piesa de divizat fixlndu-se pe
fi/etul exterior. Pentru piese cu ormciu central mai
mic de Q) 6 mm, se ş tot un reper de tip P ,
avînd filet exterior ă Reperul de tip P2
ş exclusiv prinderii pieselor cu ă cen-
ă avind fI)) 6 mm. Se ă ă e un simplu
ş care are diametrul interior (j) 6 ş diametru I
exterior ă piesei de drvizat.
ş cum ă din prezentare. piesa se va roti
solidar cu axul central, deci ş cu discul gradat (3).
Discul (3) este divizat periferic in 36) de ă ţ con-
form ţ de ţ (fig. 3). Ca material putem

folosi ă ă ă În alb. Divizarea
se 'iaceobligatorilj ...pe !"II1Cap optic fabricat industrial.
Conform ţ ă ă ţ între
mm pe un cerc divizor avînd va-
loarea ... fi .. 229. Grosimea reperelor trase cu ş
fi de 0,1 mm. Pe marginea ă a discului
se fac ş ă reperelor, fiecare
un ă de ordine Între 0° 3Sgr'.
se scriu tot cu ş cu o grosime
0,2 mm, ă ţ lor fiind mai ă de 1 mm.
pot fi ş orizontal sau vertical, pentru o scriere
mai ş ă ţ din fig.(;3).
in partea int aparatului
de ţ .........
divi.zate În ţ este ş
ă pe un ecran de ă ă (7). Sticla ă
p'oate fi ă cu rezultate mai bune cu o ă
ş ă pe a ă parte ă s-a prins calc,
cu ajutorul unei benzi adezive. (Prinderea se face,
evident, pe zona de margine a ă de ă
ă ce se ş aparatul ş se ţ o ima-
gine ă a reperelor, se ă ă ţ Între
ă repere În zona ă a ecranului ş se im-
parte ă ţ ă pe calc În 6 ă ţ notate din
10' În 10' (fig. 4). Se ţ astfel o ă cu o
precizie de 10' (practic citirile sînt posibile ş cu
valori mai mici). ş cum se vede În fig. 4, se poate
citi 1sf25'. ş modul În care aparatul ă ă
rotirea axului principal, ded ş a piesei, este clari-
ficat. Reperele de pe disc sînt proiectate pe ecran,
astfel incît prin ă a ă valori succesive
se pot ă rotiri oarecare sau se pot face divi-
ă prin repetarea unui ă de grade calculat
Subscara ă pe ecran nu face decît ă ă
Generatorul ({tes!», ş cum îl ă
ş cea de-a doua sa denumire. permite
verificarea - testarea - etajelor de
ţ ă precum ş acordarea
receptoarelor de tip ă ..
Generatorul ă un semna'
audio de 800 ş ă pe boma
de ţ ă un semna! de
470 kHz modulat, cu ţ audio.
Montajul se ă pe o ă
ă vezi fig. a, ş se ă
1ntl''-O cutie ă de 8Ox50x30 mm.
Dimensiunile cutiei pot fi ş
folosind in loc de baterii de 1,5 V pen-
tru alimentare acumulatoare minia-
ă de tip DEAC.
ă ă ale radioreceptorl!1i-
lui. Se ă apoi miezul bobinei
oscilante ă la ţ semnah,dui
maxim. Acordarea se poate face ş
prin schimbarea condensatorului CI'
Lista de materiale:
T - EFT 308. EFT 319, OC 44. OC 45.
OC 1044, OC 1 045
(Oscilatoru! este de superregene-
rativ cu ţ alimentat la tensiune
de 3 V, fig.
lant se ă pe
ă de
de tip
Reglarea: ă verificarea circuitu-
lui, se ă alimentarea ş se re-
ă consumul cu ajutorul ţ
metru lui P la. 3 mA. Se ă apoi
ş de ţ ă la bornele
de ă ale unui radioreceptor, ur-
mînd ă auzim În difuzor semnalul de
ţ ă ă semnalul nu se
ţ se ă capetele bobinei
Lz. iar ă aparatul ă În conti-
mut, se ă ş valoarea con-
densatorului de cuplaj C
2
, ţ
ţ se trece la acordarea pe
ţ ă cuplind cu bor-
de intrarea etajelor de frec-
ţ - m k!l/O,25 W
- 5.6 kn/O,25 W
P -10 kD./O.25 W. semireglabil
CI - 530 pf/50 V. stiroftex
<; -50-100 nf/fD V. ceramic
Cs - 50 pf/SOO V, mici
C". Cl; - 5-10 nFj500 V
f - ă
FIG:4
r TTirrr
cartofi
diviziunea de 10 În valori mai mici, ă astfel
precizia aparatului.
O ţ ă trebuie ă ă asupra siste-
mului optic ă din obiectivul (6) ş o ă (8)
care ă mersul razelor de ă cu 9(11, in-
clinarea oglinzii fiind de 45". Obiectivul nu poate fi
o ă ă ă deoarece ţ
acesteia nu i-ar permite ă ă fi ă într-un
sistem de ă Se ş un obiectiv foto
de la un aparat de ă sau de fotografiat avînd
focala de 50 mm.
Acest obiectiv se ş ă În inelul de fixare
(9). prins pe o ă de lemn (10) de peretele poste-
rior al aparatului. Cotele ineluIW ..sint În fig. 5, iar
cele ale ă de lemn (10), cu ţ de prindere,
În fig. 6 A. Filetul este·bun pentru obiecti-
vele de ţ ă ş pentru o parte din
obiectivele de ă ţ ă Autorul ă
obiectivul sovietic <dndustar 50 y» pentru aparate
de ă Pentru acest obiectiv se va avea ă la
constructia sistemului de fixare a inelului ă se
respecte' cota A 38 mm. Mici ă de ţ
a obiectivului se pot ţ prin introducerea unor
garnituri de carton intre inel ş placa de lemn pe
care e fi xat.
Indiferent de obiectiv, cota A se va alege astfel
incrt pe ecran ă se formeze o imagine ă Ecra-
nul e fixat la partea ă a aparatului Între cei
doi ţ astfel incit el ă nu ă ş ă margi-
nile acestora.
de ă dar e de preferat o
ă Aceasta 6 8) se face sub
din sau ă
partea su-
se ă
imaginea trebuie
are o ă
cu care se prinde de
obiectiv cu unui colier. ă se ş
de ă aceasta va fi de ă perfect
ş se va prinde pe ţ ă a
unei piese ca aceea ă mai sus. Prinderea se
face prin lipire sau cu cîteva ţ marginale.
Ecranul se prinde de piesa-suport (11) din lemn
cu mici cleme din ă ţ (12).
Iluminarea discului gradat se face cu ajutorul a
4-8 becuri de ă putere, de dimensiuni mici,
ş În cerc pe suprafata ă a ă (10).
Alimentarea lor se va face ă tipului de
bec folosit ş modului de legare. Aprinderea se face
cu un mic ă fixat pe peretele lateral al
aparatului. Puterea ă a becurilor nu trebuie
ă fie mai mare de 20 W. lumina ce se ă
spre interiorul aparatului e ă cu ajutorul
unor folii de staniol (13) prinse de piesa (10).
Axul (1) are ţ de ţ În fig. 7. In fig. 8
sînt notate elementele dimensionale ale rulmentului:
grosimea T, diametru I interior d ş diametrul exte
rior D. Rulmentul e de tip radial, de orice ă
ş ţ impunîndu-se o ă ţ ca
d .( 9 mm. Desigur ă nu ar fi ă utilizarea
unor ţ prea mari, care ar duce la piese masive
ş greoaie. Se ă ă foarte· multe cote ale ă
ţ componente sint date in ţ de d, O, T.
ă aceste valori ş inlocuindu-Ie În expre-
siile literale respective, se ţ valorile efective.
Fig. 9 ă ţ de ţ a ţ de
fixare (4). Cele ă ş (5) din carton au dimen-
iN Ă VIITOR:
• Alimentator pentru
trenulete electrice
.. Calculatorul electronic
«Unididac»-l
.. Ampl ifica.toare
de ă largi
e Receptor cu circuite ReC-
e Defectoscop
., ţ automate
de alimentare cu ă
... Telemetru de ţ ă
., ă electronic
siunile În fig. 10. rn fig. 11 este piesa-suport pentru
ecran (11). Ea se face din lemn. ă in desen o
degajare ă ă Ea se va executa
numai ă ţ piesei (11), care se a'ege de con-
structor (pentru a avea o imagine ă este prea
ă ă ş imaginea ă a discului (3).
Peretele frontal (14) are dimensiunile din fig. 12.
Dimensiunile sînt valabile ş pentru peretele poste-
rior (15), exceptînd gaura ă pentru rulment
Rulmentul posterior se prinde În piesa (16). a ă
ţ ă cu elementele de fixare pe pere-
tele posterior, se va face conform ţ din fig. 13.
ţ intre cei doi ţ e ă de piesa 17,
ă pe placa-poitament (18). Placa-postament
are ă canale cu ajutorul ă capul divizor poate
fi fixat În pozitia ş locul dorite cu ă ş
in fig. 14 sînt date cote le pentru postament.
Prinderile Între piesele de lemn se fac cu holz-
ş ş unde e posibil, prin îndeiere (unde nu
sînt necesare ă Tot cu ş se
prind ş piesele fixatoare de ă ale r,eperelor (10),
(16).
ă cum se vede, multe piese sint din lemn.
Se poate folosi orice ţ ă dar se ă
evitarea celor moi. Peretele lateral se ţ
din carton sau ă ă cu o degajaTe dreptun-
ă în dreptul ecranului. Pentru a proteja ecra-
nul de lumina din mediul ambiant, se poate aplica
o ă din carton sau ă ţ ca in desen.
În interior aparatul se ş negru mat, În
exterior ă ţ ă
ă imaginea nu e ă pe tot cîmpul. se VOf
verifica: paralelismul intre inelul portobiediv ş pia-
nul discului; perpendicularitatea ecranului pe planul
de rotatie al discului; înclinarea oglinzii la
ş 'aparatUl este simplu, volumul de ă e
relativ apreciabil; ca atare, acest aparat se reco-
ă ă fie construit În colectiv. EI poate constitui
o foarte ă ă pentru cercurile de ă ţ
practice ale elevilor de ş ă ă sau liceu,
urmind ca, ă realizat, ă intre în dotarea ale-
ş ă
F/6.6a

F16.14
9
Din cele
terioare din fier
talent, indeminare
de fier Apoi ş de intrare, de asemenea
cu ă ă balcoanele, ferestrele,
candelabrele, scara ă etc.
În finisarea obiectelor de fier forjat pentru
ţ interioare un rol important il
ţ ţ ă ă evite oxidarea
fierului (chiar ş În perioade foarte indelungate
de timp) ş de asemenea, ă de
ţ ce trebuie conferite obiectului pentru a
scoate În relief ş mai mult ă ă
tura) ă
ş prin fier forjat s-ar ţ numai efec-
tuarea de la ă ă prelucrarea fie-
in stare ş ă procedeu care se
numai pentru ă de dimensiuni mari: can-
deiabre de cu 10-20 de balcoane,
ă interioare, grilaje etc., mai mici,
ca, de aplice, pentru ă
veioze, rama oglinzi etc., se ă În exclu-
sivitate la rece, ă atît materialului, din
care sint prelucrate - benzi de maximum
reduse ale
ş
a fierului
de
ă nu
mai ă ţ me-
care pot e-
fectua ă 'îmbi-
nare.
ca
zilele noastre,
aceste piese se ..,+".n+,,,,,,,",;;s.
ţ
ă ş un ţ de cost
In imagine sînt reprezentate diferite
din fier forjat pentru diverse
Astfel, în figura 1 se poate admira o ImlJOz:an1ta
ă de intrare, ă masiv, În
din fier ă ă cu Înflorituri
ă ă de ă felinare, care se ă
armonios În întregul ansamblu. De ţ ă
ţ ţ care a necesitat un calcul
laborios din partea executantului.
Tot in figura 1 (sus) este ă o ş ă
ă de intrare, care ă perfect mo-
tivul artistic al ă din fier forjat cu cel
al ă care ă ş (Figura 1 -
mijloc - balcon ornamental)
Toate aceste genuri de ă ă di-
mensiunilor mari, se ă numai la cald.
Ca decoratiuni in-
terioare (figura 2) ă
ă un suport
pentru ă cu
ă ţ in figura
3 avem de asemenea
un suport de lumî-
nare in ă de
ă În figura 4
se ă o ă
de perete, cu becul
electric in ă de
luminare, ă care
poate fi ă fie
intr-un hol, fie ă
o ă care de
asemenea ar avea
ă din fier forjat.
De remarcat la
toaie aceste obiecte
ă - ă
tura - ă pe
ţ materia-
lului, ă in
l
de ş Se
pionului se introduce
ă dulia cu becul. Deasupra
mai pune un ă ă (fig. 5 ş
Acum ă partea cea
I I
PIIIRI
larrlpie)!1ului. Putin calc sablon
din' ş
baza ă ă a
plastic.) la un lam pion. ă sint necesare ă
desene.
ă terminarea desenului (preferabil În ş colo-
rat cu creioane «Carioca»). se introduce hirtia de calc
(primul desen) Între suportul abajurufui ş abajurul
propriu-zis. Cei de-al doilea desen se introduce În al
doilea ă ă care, la rîndul lui. se introduce ţ
pe partea ă a abajurului. lampionul gata
ţ ş ă ă fie montat de «tavanul» um-
brarului (al balconului) sau. ă vrem ă ă
pe ţ {{Umbraruluh>. va trebui ă ţ ă
un suport de fixare. pe care vom realiza din ş
ă ţ de plexiglas.
ţ constructorului are un ă
amplasarea Unele dintre ele vor
fi montate În ghivece cu flori ornamentale.
ă trei lampioane puse cap la cap, putem realiza o
ă ă ă
la nota de originalitate a
«Uniprogra 36}) u
tor universal de tip me
Programul este Înrelistr
de ţ pe o ••, ă
electroizolant
Caracteristicile
Durata de ţ ă I
ă
Precizia de programare I
ă
ă J
din care: independente
pentru dubiaj I
ă ţ ă
fiG .. 1
Uz.
l
""l


U
s

U4
i:il
q
Cii
U5
ci

Us

I
-
LUCRARE DISTINSA CU PREMIUL I
co CURSU IUM"
se poate discuta ş o ă
po,sHJrmta'te de lucru a programatoru-
Este vorba de integrarea sa
sadml unor procese neuniforme
timp clar, care se' ă
îN) succesiune ce poate
sub ă de impulsuri. ă
ţ prog.ramatorul ar avea drept
ă de ţ aceste procese,
comenzile putînd interveni În mersul
lor sau putînd fi destinate unor pro-
cese auxiliare dependente.
Revenind la schema din fig. 1, se
ă ă timpul, exprimat ţ
traductorului sub forma unei ă
uniforme (t), e preluat de mecanismul
de ă a transportului. Acest
mecanism ţ ă timpul în in-
tervale egale (1 minut), marcate de
scurte impulsuri electrice (i) ce co-
ă mecanismul de transport al
portprogramului. Mecanismul de co-
ă e compus dintr-un disc cu
ă (fig. 2), care e rotit uniform de
ă ceasornic ş care e intercalat
Între un sistem de iluminare ş o ă
ă ce ă cu ajutorul
unui circuit electronic tranzistorizat,
un releu de ă Rei (fig. 3).
Discul are 60 de fante ş e montat
pe axul orar al ceasornicului. Siste-
mul de iluminare e compus dintr-un
bec cu filament filiform, un obiectiv
ş un dioptru reflectant. Partea elec-
ă e ă comportind numai
ă tranzistoare, ş e ă la o
tensiune de 12 V.
Se mai poate ă ă aparatul
are ca parte de alimentare un trans-
formator cu ş de 24 V, 12 V, 6 V,
3 V ş ă redresoare cu ă alter-
ţ ă pentru 24 V ş 12 V. Tensiunile
ţ pot fi clJlese ş pentru ali-
mentarea unor aparate comandate a
Portprogramul se ă efectiv
sub forma a ă benzi ă ş pe
doi tamburi. a ă rotire e propor-
ţ ă cu minutele ş respectiv orele
scurse de la punerea in ţ a
programatorului (fig. 4). Astfel, una
din benzi va purta partea ţ ă
a ă (minutele), iar ă
partea ă (orele).
Rotirea tamburUor se face ţ
mecanismului din fig. 5. Electromagne-
tul, prin intermediul cuplajului elastic,
ă tensionarea arcului molor.
ă ce electromagnetul nu mai este
alimentat, resortul molor ă pîr-
ghiei la care e legat o ş ă
de doi opritori ţ ş
ce. prin intermediul dichetului 1, se
transmite ţ de dichet Pe axa
ţ de clichet se ă tamburul de
minute, care se ş o ă Într-o
ă ă ţ ţ de clichel:
fiind de 60. Printr-un redresor, ş
rea tamburului de minute este trans-
ă tamburului de ore, tambur ce
ă o ă În 36 de
ă un clichet
aSiigulra,·e a ş ă unisens (cU-
care poate fi scos din angre-
un sistem special
pentru asigurarea cOlflta,ctl.ilui
II
Ing. V. Ă
În angrenare ă ă joc de flanc.
Benzile portprogram ă o serie
de ţ ale ă lungimi slnt
ţ cu duratele de ţ
nare a aparatelor comandate (fig. 6).
Un astfel de aparat poate fi comandat
pe orice ă ş ori de cite ori e ne-
cesar, in intervalul celor as de ore de
ţ a programatorului.
Cititorul portprogram este un dis-
pozitiv prin contact, respectiv dotat
cu o serie de contacte (fig. 4, 5), care
ă ş benzile po rtp rog ram;
in dreptul ţ se ă o
ă ă ă prin intermediul tam-
burilor. Tamburii sînt izolati electric
unul ţ ă de altul; la stabilirea circui-
tului electric prin amindoi tamburii,
TAMBUR
MiNUTE
,
.. !
I
FiG.4
24'1
______ OND
_____ _____
se închide un releu R care e Înseriat
În circuitul de alimentare al aparatu-
lui comandat.
ă 10 astfel de relee. corespun-
ă celor 10 canale. Schema gene-
ă ă reieele comandate
de tensiunile u
1
-u, prm in-
termediul cititorului portprogramului.
Releele sînt principial cu ă con-
tacte, unu! din ele ş exclusiv
ă inchizind ş deschizind cir-
cuitele unor ţ de semnalizare
grupate pe panoul frontal al apara-
tului.
Pentru comanda diverselor aparate,
utilaje. dispozitive, programatorul are
un panou cu prize ă
celor 10 relee. Se ă posibilita-
tea unor comenzi ş prin deschiderea
releelor, utilizind contactele normal
inchise ale acestora.
11111111 ·1
Superheterodina ă În ţ de ă
a ă ă un produs al firmelor specializate sau al
amatorilor ţ
ă a utiliza cit mai multe piese procurabile din
ţ vom descrie un radioreceptor ă
pentru o ţ de ă Cu patru canale.
Semnalul captat de ă (1 = este aplicat
pe baza primului tranzistor (P 403; J3 circuitul
L
2
- C = 20 pF, acordat pe ţ
Punctul de ţ a
cele ă ţ de 47 ş 10 kfl, iar COI!1dEmsatelwl
de 47 oF ă un decuplaj al circuitului.
tranzistorului este aplicat un = 27,.665
ţ de la oscilatoru! local (P
cristal de cuart. Cînd nu avem un a
ă fie de 27,665 MHz, se va alege o astfel de ă
incit ţ f 1 - f 2 ă fie În jur de 455 kHz, modifiiCÎl1id
ă ă ţ transformatoarelor de medie frec-
ă ă ă transformatoarele de la raclior'eclsP-
toarele «Electronica» S 631 E, 5632 E, «Zefir» au
deja În paralel cite un condensator de 180
chiar din exemplul de ţ ă ă pe ă
de 180 pF a mai fost montat dte un condensator
pentru o ţ ă a cristalului de de 26,758
In ş primului transformator de inter-
ă (culoarea ă se ţ un de
exemplu de 368 kHz, care este amplificat în ceielsllte
ă etaje de medie ţ ă echipate cu franzistoa-

Ing.. SERGIU Ă
rele P 401 ţ o parte
rezistenta de kP, iar
!a intrarea unu; amplifi-
cator cu tmi tranzistoare 323
Radioreceptorul se ă
imluil1nl'lf in ă ordine:
os,ci!eitowi local, care se ă cu undame-
c(fleh!1ium}) or,
am!p!ificat,orul de
il ş se ă cu

6mA
TE IICA
FILTRE ... __
ţ
de cronomelrorea tln1:f>tllui
Ceasurile
de ţ ă greu
ă
este ă
perforator.
lama cu ş se
de
inclusiv copia
laturi.
Este de
developate
Ortho tip 3
corecte pentru masca
folosind copiere timpiI
(T, 4T, 8T etc.).
Tratamentul
ca ă ş ş ă ş ă fie
revelator.
ni.,tln",,.,,,,,, documentului O În ţ de
În schema ă ă
copie pe film nesensibili-
zat sau ortocromatic
Sulfit de sodiu
anhidru
ă
B
Sulfit de sodiu
anhidru 5,0
ă de po-
tasiu 1,5
negativ color copie pe film pancromatic
opac alb-negru negativ ----::;.. copie pancro-
Paraformalde- Metabisulfit de
matic;
opac color --7 negativ --7 copie pancroma-
tic:
Pentru interpretarea ă (1) ş (2):
ă ă la
2,5 ă 7,5
ă ă la 500 mi
OI'WO Agfa-Gevaert Kodak
(1) FU3, F03 N31, 031 Kodak Negative Ortho
(2) FP3 P3S. P43
ţ se ă 1 parte A cu
lipsa acestui revelator se poate folosi
r""" .. I""t ........ 1 D-11 (<<Tehnium» nI". 4).
Contrastul copiei (O) trebuie ă fie ţ superior
celui normal.
Ea trebuie ă ă la dimensiunea ă ă
Masca 1 se ţ copiind prin contact ş cu ajuto-
rul sistemului de reperaj documentul O. Se va folosi
un film de mare contrast; de exemplu: prima ă
ă in determinarea expunerii În ş fel incit pe
masca 1 ă se ţ ă densitate numai În dreptul por-
ţ foarte deschise ale lui O.
de developare trebuie ă fie ş pentru
toate ă ş ş toate ă ş
ă ţ ă ş acestea se ă pe
film contrast prin reperaj, ţ contra ă ş
Timpul de expunere este ş pentru toate con·
ă ş
Tratamentul este ş ca pentru ă ş
Pentru ă neajunsuri lor amin-
tite, ă propunem o ă ă
de cronometrare cu ă tranzistoare.
ă ş implicit montaj, care poate
fi ă ia un ţ acceptabil; repa-
rarea eventualelor defecte nu pune pro-
bleme deosebite, schema putînd fi rea-
ă de orice fotograf amator.
Schema ă ţ ă pe
principiul circuitului monostabil multi-
vibrator, timpul de expunere fiind de-
terminat de ţ ă a unui
condensator electrolitic de mare capa-
ş a unei ţ variabile, a
ă valoare poate fi ă
Prill inchiderea ă
baza tranzistorului T
2
devine ă
curentul ş se ă bobina releu-
lui Rei ş prin tranzistorul T , se va
închide circui"l:I.JI cuplind ă
K (250 V).
I'bioda D
1
!liUU!.J;L;l:iGI
cuplare are
siunea ă a colectorului T
1
se
ă pe baza lui T, care ă in
stare de conducere. lIfensiunea de pe
colectorul lui TI ă practic neschim-
ă ă În momentul În care CI se
ă prin ţ ş Ra cu polarital: in·
ă In momentul În care armatura
ă a lui Ca devine ă dioda
O va deveni ă asigurind
bâzei lui TI un ţ negativ. ă
cu aceasta, curentul din colector ş
ă de tensiune pe RJi vor ş
baza lui TI! va deveni ă Ti con-
ducind, T
z
fiind decuplat.
O ă cuplare a lui Kp dece la re-
fenomenului.
de expunere depinde de
ă formula:
Rx} Ca În secunde, ă
în Mft. iar C;t În MF. Va-
ş fi luate intim-
de()anece ă asigure cu-
ă
din
Ing. OPREA CONSTANTDtI
r-------------------------------,
I
I
1 DA! 301;
sau si-
DGT 27;
100-
timpul de
II
i:
Nu întotdeauna
ă într-un
convenabile de UUIK.CIiI'tI'.
un dulap mic sau un
de ţ sintem ţ si re(:uraelrn
la o dispunere ţ ă a mC.DHj9-
rului pe ă ţ in figura ă ă
ă ă tocmai o astfel de
ţ un f·ormat
ă
adus la o
3
I
16
2
de vopsit
ă
cele ă cutii se
ş in acest fel, vopseaua
PARALEL06RAM

DOREl GHElERTER
in cazul ă ă care au o supra-
ţ ă ă in special În cazul garso-
nierelor, problema ş ă
ă ă nu este ş ă asemenea
numai mobila sau ţ
cOim!::,in'1ite ă ţ
În figura se ă o com-
ţ aragaz, ă ş
construite într-un corp comun, de
ş dimensiuni estetice.
Plita pentru ă cu ă ochiuri
poate fi ă la gaze sau ia ţ
ă ea ocupind un ţ foarte
mic, ş cum se vede ş din fotografie.
iar ţ de sub ea putînd fi folosit.
Frigiderul indus În ţ poate
fi de tip «Fram», format mic. sau «Alka»,
suficient dimensionat pentru o familie
de 2-3 persoane. R.acordul la priza
ă se face prin spatele dulapului,
neuitind ă la ă (Ia ţ de
racord a chiuvetei).
Chiuveta, care este ă la ă
din dreapta al mesei, ă foarte bine
problema apei ş nu mai ă o a doua
ă în ă Ş aici ţ este
bine folosit, cum se vede ş În ă
prin dulapul creat sub ă
De remarcat ă Între plita de ă
ş ă s-a creat o ţ ă ă
care se ş ca ă de ă ă
(eventual ă ă cu material plastic,
ă de aluminiu, zinc sau material
inoxidabil).
Astfel, pe o ţ ă ă se
poate realiza un ansamblu care ă satis-
ă ţ ş ă ţ uneigos-
ă
in figura 2 se ă o ţ
ă numai din plita. de ă ş fri-
ansamblu care ă o ţ ă
mai ă de o ă de metru ă
deci este foarte indicat o garso-
nieri. ş cum se vede ă an-
stimblul mai are o ă pentru ă
vase sau alimente, numai cu
a fi ă de la
ansamblu se poate
În sensul ă
pj ita ochiuri, racor-
in ţ de
comert
ă
fiind impuse
ă pervazul ferestrei dv. e îngust ş ţ ş ă ţ o ă ă ă
ă ă
ă spre interiorui camerei, asigurînd în continuare
II
ACESTE PROPUNERI
AU FOST Ă DE
ing. D. Ă
Problema . ă ă ă
este foarte im ă d in mai mu Ite
considerente. În primul rînd. timpul
relativ scurt de care dispunem pen-
tru ă meselor ne ă ă
avem la ă toate alimentele,
conservele etc. si, de asemenea, ve-
sela ă in al doilea rînd.
ţ afectat ă ă trebuie ast-
fel folosit incît ă ă cuprinde
mobiia ş ţ minime nece-
sare unei ă ă
in cazurile În care ţ per-
mit ă se ă ş masa în inte-
riorul ă ă ceea ce este foarte
practic ş comod. atunci organizarea
acestui ţ trebuie ă ţ ă cont
de aceasta printr-o mobilare adec-
ă
in figura 1 se ă un interior
de ă ă la care sînt ţ cu
ţ ă ă cei doi ţ
prin dulapuri interioare ş suspen-
date. formînd corpuri comune; a-
ceste dulapuri au ă În ţ
ă cum În cazuri speciale se pot
ş comanda prin intermediul coo-
ţ ş ş ă ş
De remarcat faptul ă Întreaga
ţ ă a ă ă a ă ă
putind fi ă pentru servirea
meselor, deci Înlocuind sufrageria.
Atit chiuveta CÎt ş ş de ă
sint inglobate În montajul dulapu-
rilol'", creindu-se astfel o unitate
din punct de vedere estetic.
ă ţ afectat ă ă
este mai redus ş nu permite mon-
tarea dulapurUor pe mai ţ pe-
ţ atunci se va utiliza un singur
perete. ş cum se ă in
figura 2. ţ ă in montaj au
fost cuprinse
7
În afara chiuvetei. ma-
ş de ă ş frigiderul.
Pentru a putea folosi intreaga
capacitate a unui dulap de ă ă
acesta trebuie ă fie judicios ă
ţ În compartimente cu ţ
speciale pentru sticle, piine. con-
serve etc., ş cum se vede in figura
3. De asemenea, un simplu «biat»
gUsant poate avea diverse ş mul-
tiple ţ ă ă piinii, a
alimentelor etc.).
Dimensiunile exterioare ale a-
cestui tip de dulapuri se stabilesc
În ţ de dimensiunile ă ă
riei, În partea ă a acestor
dulapuri aranjindu-se obiectele cu
ţ de folosire mai ă
Evident, nu pot exista ţ
ş ţ valabile in toate
cazurile, ci trebuie ă ne orientim
ă ă ţ ş ţ pro-
prii. numirul membrilor familiei.
ţ camerei. ă ţ utili
a camerei etc.
3. ă În casa dv. ă o ă de lemn,
ţ folosi unele din treptele ei ca ă ţ sau
ă ş În care ă ţ diverse obiecte.
-5. Dintr-o ă ţ de Q) 1 mm ţ ţ ă mo-
delul ă un suport in care ţ ş ă ă ă de
ploaie. In acest fel se ă deformarea ă ă ş ă ă
ş o uscare ă
6. ă ţ de extras o ş ă ă intr-un
nu ţ ă ţ alezajul, ţ me-
maÎ jos: se ă ulei in interiorul ş
se bate cu ciocanul un dom cilindric care
are (pe cit posibil de exact) egal cu dia-
metrul interior al ş Uleiul fiind incompresibil
ş ă atît cit ă o ţ apuca
ş ă o ţ complet
se capse.
ă conform cotelor
se prinde cu
cu clei de
se ţ
ş 6.
ă ă camere de cauciuc
de dimensiunile 5 X 16 sau altele
de dimensiuni se introduc
În puntea ş se ă
cînd se fi ă intreg
Nu ă decît ă introducem
în orificii catargul ş ă ă ă ă ă
torie ă ă
PH a I (Ulll)
Scopul ţ
a. ă de lansare pentru na-
,vomodele ş mijloc de recuperare a
acestora in timpul concursurilor;
b. ţ de agrement.
Caracteristici tehnice:
- ţ ă ş de
transportat la locul de ţ
- deplasament de volum: 200 kg;
-flotoarele ă În lungime de
2. ROG rnm fiecare:
- puntea, dimensiuni 800 x 1 350 mm
Se ă pe ă grinzi metalice.
fransversale, care unesc cele doua
flotoare;
- motor tip TUMlER de 2,5 CP,
ă cu ă ce ă o elice
cu diametru de 190 mm;
- sistemul de ă a ţ
se din ă cîrme sincrone,
cabluri de ţ de la o
avion);
n',",'::,n"r'r,,,," poate transporta ă
moment, În vederea
a fost amenajat
coaste
ţ cu motor din fotografia ă ă a
fost ă de un colectiv de pionieri ş ş
membri ai cercului de modeUsm de la Casa pio-
nierUor din ş
Materiale folosite
Pentru ă - lemn de brad 50 x 35 mm;
Pentru ţ longitudinali - lemn de brad 20 x 20 mm
Bordajul - placaj de tei, grosime 3 mm;
Coastele - placaj TEGO de 10 mm;
Puntea - placaj TEGO de 20 mm;
Impregnarea s-a ă cu vopsea nib'oclor-cauciuc.
A
Ing. BREBENEl
D. VOCHIN
are
ă ş nu este .,,,'fil"ian,H'
pistonului (14) din
a invinge ţ arcului de debreiere
care ă ţ ă decuplat ambreiajul (22)
intermediul pirghiei (10).
Uleiul se scurge de ia conducta de refulare a
cu ţ ţ inapoi În canalul de aspira-
acestei pompe, prin efectul ajutajului de la-
(18).
ă ţ contactul (7) de pe maneta dl'l
ă este deschis, electromagnetul distribul-
torului (4) este ă ă curent, iar sertarui de distribu-
ţ (2) al distribuitorului de ă (3) stabileste
ă cu conducta (5) ş cilindrul ambreiaju'lui
(12), astfel ă uleiul se scurge spre recipientul de
ulei.
la.pornire (fig. 2), pe ă ă ce turatia motorului
ş deci ş a pompei de ulei, incepe ă se ă
ă ş debitul de ulei, care nu se mai poate scurge
Ambreiajul automat pe care vi-I ă a fost
de Uzina de autoturisme «Sachsenting» din
(R.D.G.).
114
PENTRU
'RABAII '1
atît de prin ajutajulde laminare. ă
acestui de laminare, se produce În circuitul
uleiului o ş de presiune care depinde de
.... "',IC'G.';:)LG. presiune se transmite p
cilindrul ambreiajului, iar
nea arcului de de
Ambre
prin
adus În
cutia de viteze
iar motorul este in repaus, se
efectu! de frÎnare a!
autoturismul impotriva unei
Pentru a se porni motorul prin remorcarea sau
impingerea autoturismului, se poate aduce
de blocare in ţ «blocat» ş apoi se ac-
ţ ă ă ca orice ă de ambreiaj
la motoarele automobilelor de mai sus se utili-
ă ă cum se ş bujii cu filet metric M 18 x 1,5
mm.
Fiind vorba de motoare În doi timpi, la care lipsesc
supapele ş deci ţ disponibil in ă este
suficient, constructorul a adoptat bujii cu diametrul
mai mare.
Nu ne propunem ă ă aici avantajele
pe care le ă ţ unei bujii cu diame-
trul filetului de 18 m.rn, ţ ă de alta cu numai 14 mm.
Se ă ă deseori, ca posesorul unui
«Trabant» sau «Wartburg» ă ş procure un set de
bujii de calitate, a ă utilizare ă 111.1 fie ă ă
din cauza filetulu; de numai 14 mm.
O ă ă ă ă acest dezavantaj;
ca material se va utiliza corpul unei bujii M 18 scoase
sau, eventual, se prelucra
ex. Ol 42) o ă ca
ţ la montaj se vor utiliza garnituri de
ş standard, atit sub corpul bujiei M 18 cit
ş sub piesa ă ţ intrucit, ă
piesei intermediare ă ă a bujiei va
fi mai mare, ar putea fi ă majorarea cifrei
termice cu 20--25 ă ţ in scara Bosch.
concluzie se poate afirma ă acest ambreiaj
(destul de simplu În ţ cu alte Sisteme)
va deschide mari ă ţ echiparea au-
toturismeior cu ambreiaje economisin-
du-se ş deci bani.
la tranzistoare scoaterea
constituie ă ţ
si ă De asemenea, tranzistoarele au
un ă extrem de mare de ore de
100000) ş fiabilitatea lor, de ob!cei, este
de fiabilitatea pieselor aferente. Astfel, chiar
ă se ă ş un tranzistor stricat, aceasta s-a in-
timplat ori din cauza pieselor aferente, ori din cauza
ţ sau nepriceperii unui depanator. Sint, bine-
cazuri rare de ţ de ţ ascunse
iOflctiurle ă incorect).
recomandat la ă descrise
este un ohmetru. respectiv un multimetru folosit ca
ohmetru.
La si identificarea tranzistoarelor, atît
În CÎt ş la 'verificarea ă În afara circuitului,
se ă un aparat simplu. care ş tranzis-
de verificat Într-un montaj de oscilator audio.
fig. 7-8 se dau schemele unui aparat bazat pe acest
Se ă În special cel din fig. 8. Cu
ţ ă ţ
astfel ca ele ă fie in de 1 500 Hz.
la acordarea de
ţ care ă un
de alimentare, se ă la maximum. ş
tensiunea cu tonul se va atenua, iar anume
punct se auzi. Cu cit acest Dunct se ă la
tensiune ă ă cu atît . tranzistorului
mare. Este
alilrnent"t cu o tensiune
deCÎt În aparatul În care
tranzistorul. ă În
Pentru iubitorii sportului subacvatic, tot-
ă ş fotoamatori, ă mai jos cîteva
sugestii pentru ţ unei cutii ş
a aparatului fotografic (tip «lei ca», «Kodak
Retina», «Zorki», «Fed» etc.), cuplat cu un
blitz electronic.
ă de vederi se fac cu diafragma cu des-
chideri de la la 8 ş de expunere de
se poate
a casetei, ă ă cu o ă
20
ă ă pentru obiectiv.
de sus a cutiei se poate dis;finlge
orificiul
Asamblarea din spate
celor lateraie se face cu ă adezliva,
ş intre eie cu o
ă ă
Pentru. manevrarea de armare
in de ă a fost un orifi-
de 11.5 ,"m diametru. ă terminarea aces-
tor montarea prin a pieselor
ţ ă
unul dintre
de armare are ş el coresponden-
.. ă apei
lungul axelor ă printr- un sÎs-
ş (garnituri) de cauciuc fixate ş
ţ Pentru ca ă
ă se ă cu inele de pre-
siune prinse in ş
ă ă confec-
ş de 'I'niilftevrare a teleme-
In.dui.
Pentru ş aparatului se ş
o ă de declan.re ă ă din ă de ă
ţ presiune pentru fixa-
rea sticlei frontale - ş subliniem in mod dea-
ClCeSt element __ trebuie ă ă de un spe-
ţ necesari asigurarea unei
suprafete perfectpla ... e.De asemenea. ş sticla
ă trebuie ă ă precis la dimensiunile
necesare.
Cele ă mînere se ă din mai multe
din ă acrilice suprapuse, ajus-
tate cu pila ş ş cu hirtie ă Ele
se ă pe ă tot cu ajutorul ţ de
pe ă de ă ă ţ Se va
ă ă ferestruica de control a dispozitivu-
lui telemetrie!
Împiedicarea aburirii geamuluÎ din ţ ca-
setei se face prin ş ş lipirea În interior
pe placa de ă a unui ă ţ cu granule de
siliciu.
Controlul ş ă ţ casetei se face ă ă a-
paratul de fotografiat montat: prin ventilul de
cauciuc de ă fixat in placa de ă se
introduce aer cu ajutorul unei pompe de ă
apoi caseta sub presiune se ă Într-un
lighean cu ă pentru a se observa eventualele
ă ă de aer.
Blitzul electronic are o ă ă a-
ş ă de peretele din dreapta al cutiei apara-
tului foto. În acest scop se ă În pe-
reteie respectiv o ă ă ă
toare pentru asigurarea ă dintre blitz ş
aparat. (Cei ţ În realizarea acestei
ţ pot consulta la bibliotecile de spe-
cialitate revista «Hobby» nr. 12/1970.)
in ă În care ţ realizatorul unei
astfel de ţ ă ă ă ne ţ
pe adresa ţ atît datele propriu-zise cît
ş fotografiile subacvatice pe care ţ ţ
nut cu acest aparat. ă ă succes!
(URMARE DIN PAG. 15)
notat ă expunerile sînt relativ lungi În ţ cu
cele ţ ă ă ă cu expo-
nometrul se face la 20-40 cm de o ţ ă
În magazine, restaurante, teatre, unde iluminarea
este in general ă se ă la ajutorul expo-
nometrului; vom remarca ă ş aici necesitatea efec-
ă a trei ş pe baza timpului corect determinat
cu un fotoexponometru sau pe ă cale, ş a ă
expunere ă varieze, în plus ş în minus, cu ă
de ă Desigur ă în cazurile în care deter-
minarea ă a expunerii corecte nu e ă se va
trage o serie mai de În o
succesiune de pentru
de
în care tntnrlir",-"
ales
"'''''or,,;,,-,,,,, cu
expunerea a un singur film ama-
tOrul va ă ă o ţ ă ă care va permite
ă aprecieze foarte aproape de valoarea ă valo-
riie corecte ale timpilor ş diafragmelor.
COLOR
ţ grnficieni Il-ar semna aceste {{meandre În "'U·'_n' .... ',.",,} Citi estetideni n-ar reflecta
asup,ra sensului metaforic ascuns al acestor <<În ţ Ş cine ne-ar crede,
ă ă ă s-a ă ţ tebnicii rigoarea
Pentru inginerul electronist, ţ
integrat - aconsem'1at o
- s-o numim ă
ă azi - ar
ă ă ne - În
spre ritmul ei -spectaculos, cu
:il
«desii2i11)}-ul a ă ş delimiteze absoh.lt
circuitelor electronice - cel
cu un O
sugestiv - despre care
imlpf'evizibUe, cu dezvoltiri1l:'ubit ţ ş nu-i
vorba de o ă de salon, ci de una laboratorului ş halei jndustriaSe, dar care -
creator - ar avea toate ă se
a tehnicii
ş ă reziste caarti. Pentru moment, grafica aceasta
eJ.ectrollice - a ţ ş s-a 'suBstituit, uneori) arta
sm"tDtiexDlerieoltilGreu de ă .. Ceea ce ş in mod
cm, cor.espunm1)r .. poate rivaUza cu·o ta.piserie ă
'1"'11.,1:11 cir-eult.:integrat,în afara ă ă ascunde 1n lumea
de frumos.
fot:Qi1:ra,mrld cu ajutorul unui microscQ,p electrQnic
circuite integrate"a 'putut demoRstra
'ascundea În sinea sa un muzeu : peste 1 800 de
intermediul fotografii lor ă ne de!moinsitreaD.
În brevetul de ţ 50 844/1968,
autor ing. liviu lliescu, este descris un
aparat optic pentru controlul circulatiei
vehiculelor, aparat format din ă
ţ ă În impulsuri de ă A ş P; ,
ă receptoare de ă B ş B'. mon-
tate Într-un punct fIX (Ia postul de con-
trol), ş un dispozitiv C de reflectare
a impulsurilor luminoase, montat pe
vehicul (fig. 1).
ţ ă În impulsuri de ă A,
identic din punct de vedere constructiv
cu A', este format dintr-o ă de lu-
ă (1), care trimite un fascicul de raze
«a». ă un condensator (2), care le
ă sub forma unui fascicul de
raze paralele «b» asupra unui disc rotitor
(3), ă cu ş orificii, nefigurate
pe desen, ţ de un electromotor
1(4}, pentru ţ unor impulsuri
luminoase de o ă ţ ă emi-
ţ ă mai cuprinde o ă (5) ş
un obiectiv (6), o ă semitranspa-
ă (7), care desface spotul luminos
În ă ţ ş «c· », ă in ă
ţ fasdculul luminos. Spotul luminos
din ţ «c'» este reflectat de o
ă (8), ă cu oglinda (7). care,
ă cu spotul ă ţ «c»,
sînt reflectate pe ş drum de ă
dispozitivul reflector C spre receptoa-
rele B ş B'.
Dispozitivul C de reflectare a impul-
surilor luminoase montat pe vehicul
(figurile 2. 3 ş 4) este format dintr-o
ă de ă (9) pe care sînt fixate ş
elemente reflectoare ţ
fiU.f
2Z
(10), decalate Între ele ş dispuse pe
ă rinduri «(:1» ş «d' », În ş fel ÎnCÎt
ă reprezinte În cod binar ă de
identificare a vehiculului, montate cu
ajutorul unor cadre elastice cu ă
(11).
Pentru a se inregistra codul la tre-
cerea vehiculului În ambele sensuri,
dispozitivul C se ă cu ă
ă rînduri de elemente retrodirectio-
nale «d» ş «d' », astfel ÎnCÎt ă În
cod binar este format dintr-un impuls
dat de elementele reflectoare (10) ale
rîndului «e», reprezentînd cifra O, ş
ă impulsuri date de un element (10)
din rindul «e
r
», simultan cu un element
(10) din rindul «d» sau «d'». reprezen-
tînd cifra 1.
Receptorul de ă B, identiC cu
B' (figura 1), ş razele luminoase
reflectate de elementele ţ
nale (10) prin oglinzile (7) ş (8) ş un
obiectiv (12) care le ă În im-
pulsuri electrice pentru decodificarea
ş înregistrarea momentului de trecere
a vehiculului Într-o ţ electro-
ă În sine ă
ş ă ţ electronice este
ă ă de ă impulsuri, care În cazul
dispozitivului cu trei rinduri de ele-
mente ţ ă ci-
fra 1 in codul binar, iar pentru a evita
ş ţ anterioare insu-
ţ de înregistrare se ă printr-o
ă O ă la ş ă ă
codificat.
S'eli1iune])-D
9
Fl6.4
86.3
Ne În rîn-
durile mici divertis-
mente chimice al ă efect
poate ă ă ţ
«minunarea» (Atragem a-
ţ ă este necesar ă se Încerce
În de cîteva ori fiecare expe-
«scamatorie» Înainte de a fi
ă pentru ca ş ă fie
ţ ă
ca ş toate cele-
nu ă «manevre» speCiale,
ascunse. ţ celor din jur un
plic mic În care se ă o cantitate
oarecare de praf alb. ă din el
o ă cantitate În podul' pal mei,
care ţ pe cineva (eventual
avea un ajutor) ă ă acopere
cu un batic. ţ Între palme
ambele miini cu ba-
cu pentru ;. da impresia unor
gesturi oculte. ă un timp scurt
(verificat experimental) se va ridica
baticul, ş in palma ă
va fi de ă ă un praf de culoare
ă
ţ e ă praful alb e un
amestec de ă ă ş
ă de potasiu. Prin frecare se
ă o ă cantitate de oxid
ş de mercur, care ă o culoare
ă întregului amestec.
e S-ar putea ca unul dintre invitati
ă ă ă fUf!leze o ţ ă ş ă
nu ă chibrituri. Ii ţ oferi o cutie
ă ş spre amuzamentul ge-
neral al celor din jur. invitatul În ă
nu va ş ă ă nici un ă
de chibrit, ş acestea pocnesc,
ă stropesc. Chibriturile oferite sint
În prealabil preparate. Se inmoaie vîr-
ful ş o ă ţ din lemn într-o
ţ ă de qasserglas (silicat
de sodiu) ş se ă În prealabil ă
se usuce timp de o zi.
• ţ unul din invitati ă ă
in ă pentru un timp, cit" dumnea-
ă ă ţ altceva, o ă me-
ă <:;au eventual o cutie ş ă
spre mirarea tuturor, acesta, ă ce
o va muta dintr-o ă intr-alta, va
ă rapid ă ă ă un loc unde
ă o ă Ce s-a intimplat? in timp
ce era ţ ă in ă bila s-a ă
puternic, provocind ţ persoa-
nei in ă Cum se obtine acest
efect? Bila e ă În interior ş
printr-un mic orificiu ce poate fi astu-
pat cu un ş se introduce un a-
mestec de ţ peste care cu
ţ timp inaintea ţ se pu-
ne ţ ă ă Vom indica citeva po-
sibile amestecuri, ă ur-
mînd ă ţ pe cel a ă reali-
zare ă este la ă
1.
45 9 acetat de sodiu
5 g hiposulfit de sodiu
2 9 ă
0,5 g ă de calciu
ro 9 ă de fier
1 g ă de Pb
0,2 g pulbere de AI
60 9 ă de fier
7 g sulfat de Cu
2 9 sare de ă ă
1 9 ă de calciu
1 g clorat de potasiu
ş ş
sînt Prosopul
anterior e stors) într-o so-
lutie ă ă ă azotit de
sodiu ţ 1 parte
ă sau de sodiu ş
700 de ă ţ astfel
ţ ă incolora Servetelul e
Înmuiat În prealabil Într-o ă solutie
ă ă care se obtine astfel:
se ă 20 ă ţ de acid citric cu
aproximativ 10 ă ţ ă ă ce reac-
ţ e ă ş lichidul pierde as-
ă Se ă cu ă so-
ţ ă se inmoaie ş ţ
se ă ă se usuce bine.
Prin atingerea prosopului umed. mî-
na preia o parte din solutia cu care
acesta e îmbibat ş ş apoi
cu ş ţ ă ş compo-
nentele ţ a doua ţ ce
apare duce la formarea unor pete
albastre ă iodului.
41/; Ultimul amuzament permite iden-
tificarea ă a unei ă sau a unui
ş atinse de unul sau mai multi
ţ ă ţ pe ă un teanc de
ş perfect curate (se ă ă
anterior cu alcool sau ă ş
numerotate; plecînd din ă ru-
ţ pe cineva ă ia unul din ş
ă arate ş ţ ş apoi ă
ă printre celelalte. Se reco-
ă un ă mic de cartonase
3-5. pentru ca experimentul ă soli:
cite foarte ţ timp. Deoarece car-
ş sînt identice ca aspect, s-ar
ă ă este imposibil ă alegi car-
ş atins. Acesta a suferit ă o
modificare, respectiv pe ţ lui
au ă amprentele celor ce l-au
atins.
Punerea lor in ă se face cu
ajutorul unui mic aparat, ce se con-
ţ ă intr-un timp scurt. Apa-
ratul ă dintr-un tub de ă (de
grosimea unei eprubete medii uzuale),
lung de 10-15 cm, În care se pun, În
ordine: un strat de ă gros de 5-8
mm, începînd de la 2--3 mm de mar-
ginea tubului, un strat foarte subtire
de cristale de iod, un alt strat de ă
un strat de ă ţ de ă de cal-
ciu, care ă fie ă la 1,5 cm de mar-
ginea ă a tubului, ş la ş
un nou strat de ă Se ă ă
cu iod liber, iar ă se ş
cu un tub de cauciuc de 5-10 cm.
Se ă prin tubul de cauciuc, ţ
ă liber al tubului de ă la
0,5-1 cm de ş Amprentele
devin vizibile În scurt timp pe carto-
ş ţ În ă ţ e sim-
ă ţ este ă prin trece-
rea sa printre ă ţ de ă de
calciu ea devine ş mai ă deoarece
clorura de calciu absoarbe vaporii de
ă cu degajare de ă ă peste cris-
talele de iod va trece un curent de aer
cald, ducînd la formarea de vapori
de iod, care vor reactiona cu sub-
ţ organice depuse prin atinge-
rea ş respectiv cu am-
prenta.
De ţ ă aparatul trebuie mon-
tat cu ţ timp inainte de folosire
ş demontat imediat ă Aceasta
e necesar deoarece clorura de calciu
va absorbi vaporii de ă din atmosfe-
ă devenind ă iar iodul se
poate vaporiza sub influenta unor sur-
se locale de ă ă atacind ă
ş 'Iata.
Încheiem reamintind ă toate expe-
ţ descrise trebuie ă În-
cercate de cîteva ori înaintea prezen-
ă lor.
folosit ă
digital, care va complet
1974, cind va ş lansarea.
ţ de va avea o capa-
de zece ori mai mare decit ş
tia vor avea o medie de zece ani, vor cu
fiabilitate ă mult mai - a declarat
cea de-a ţ ă de te-
ţ ă de J.
ă tele-
saitelitil<>r În cadrul
• principal al navetei va benefi-
cia de un sistem electronic ă con-
tractat de cu firma «Honeywell»,
in contul N.A.S.A. Pentru prima ă un asemenea
dispozitiv va fi adaptat la un ă cu com-
bustibillichid, ş el va fi capabil ă controleze ţ
narea motorului, ă organizeze ă in ames-
tecul elementelor combustibilului, deci la ţ
nea motorului, ă ă ă temperatura acestuia,
ă ă sau chiar ă ă - a decla-
rat W. J. Brennan, ş «Rocketdyne».
.. in conformitate cu acordul intervenit intre
N.A.S.A. ş Academia de ş ţ a U.R.S.S., recent
a fost ă un schimb de mosire de sol selenar:
cm, care ă solul
de vedere ă
co<mp1oziitia rocilor cristaline rec:oltate feh:isIJlatii
ţ de
piroxenele de
sub se ilmenita,
+ .. i,r!li ..... + .. ş cristobalita. Ultimele ă
ă la variante de oxizi de siliciu .
• Coborîrea unui robot pe solul ţ În cursul
«ferestrei a<.::tronomice» favorabile care se va pro-
duce anul ă pune probleme deosebite in
ceea ce ş ţ ă a aparatului des-
tinat ă ă cu ă ă atmosfera mar-
ţ ă ş ă ă nu contamineze din punct de
vedere biologic planeta ă pe care se ă
ca ă ă unor forme de ă ş
au considerat ă problema numai ă se
va recurge la o ă ecranare a aparatului de cobo-
rîre pe Marte: ţ ă va fi ă la mai
multe mii de kilometri de scutul atmosferic plane-
tar, iar cea ă va servi pe parcursul ă
aerodinamice, cînd viteza ţ automate scade
de la 7000 la 110 metri pe ă Pe ultima
a traiectoriei de coborîre pe solul ţ
va fi ţ de o ă cu deschidere
ă (vezi figura), care ţ de
la ă ţ de 1 600 m.
• Echipajul condus de David Scott a
adus pe Terra un straniu material de culoare verde,
o ă «breccias» cu incluziuni ă la SOO/o de
ă verde sub ă ă ă multe din
sferulele verzi erau devitrifiate, aduse la starea de
ortopiroxen ş aveau un ţ ridicat de oxid de
mangan.
TEHNICA CUVI NTE ÎNCRUCISATE
ECH I Ă Ţ LOR
COLORATE
(URMARE DIN PAG.14)
c
(URMARE DIN PAG. 7)
Copia ă
Masca 1 este ă În reperaj cu contramasca 2A;
acest cuplu este plasat, tot in reperaj, pe filmul sau
hirtia color.
Se expune printr-un filtru colorat.
Se ş cuplul 1 +2A cu cuplul 2+3 A ş se
expune prin alt filtru colorat, pe ş ţ ă
ă
Se ă in continuare la fel. in ţ de
ă de ă ş ţ
Tratamentul este in ţ de suprafata ă
ă
nr. 1 se ă a fi cu ţ de. maximum
1 %. cu o ă stabilitate. De asemenea este indi-
cat ca masa montajului ă nu fie ă la ş
ln subgama Veste nevoie de o calibrare ă
ă cu ajutorul trimerilor. Astfel, la
150 kHz se ă Ct ă avem la semn frec-
ţ ă avind trimerii Ct, ţ la o
pozitie de mijloc. Operatia se ă de citeva ori.
Intre baza lui Ta ş ă se ă grupul serie
RC, care ă oscilatiile parazite la frecvente
inalte, iar in emiterul lui TI se ă o capacitate
de valoare mare, care este ă pentru o ă
decuplare. ţ P este dublu; liniar ş
are valoarea de 10 kA. legea de variatie trebuind
ă fie ă cu tolen:tnte foarte bune. tn cazul
in care amatorul nu ă ş un potentiometru
dublu, poate consul1a articolul tehnicianului Ni-
colae Hanu din nr. 4/1911 al revistei «Tehnium»,
atit pentru acest fapt cit ş pentru etalonare. Pentru
valori mai mici de 2 V la ş se poate folosi un
atenuator calibrat. Sursa de alimentare provine de
la unalimentator stabilizat, care poate fi ş rea-
lizat de ă amator. Tranzistoarele folosite sint
de tipul BC 1. B pentru Ti ş TI' cu p8:rametrul
=300. de fabricatie ă iar Ta ş Tj,
vor fi de tipul 2 N 1613, 2 N 2219 sau BC 107 B. de
ţ ă =100), fiind ă
cu radiatori de ă
Montajul de ă ă ă ă in ajutorul celor
care doresc ă ă un oscilator RC cu
performante ă ă pentru a-I utiliza ş in
ă verificarea sau reglarea de aparaturi
mai ţ ă

\\
3 4- 5 IS 7 8 9 10 ff 12
................. -
f
2
3
4

SPEtIAL

5
NIC. AMARIEI
t .Spre deosebire de ş «cu-
vinte ş la care cititorul este
invitat si descopere echivalente ver-
bale r (sinonime, cuvinte de substi-
tuire etc.), de ă ă jocul im-
plica descoperirea unor cuvinte create
prin ş combinarea literelor cu-
prinsa lD ţ De exemplu:
NET, III, UH ->TEHNIUM
DEZLEGAREA
JOCURILOR
DIN NUMERELE:
1. Calculatoare; 2. Inginere - Tel;
3. Ba - N - Calcule; 4. Euler - Ceh -
EC; 5. R - Atom - Vinul; 6. Nc - IS
- Timp - R; 7. Eledrozi - lo; 8.
Tona - O - Organ; 9. Iru - Faur -
Agi; 10. C - Nou-ti - Abac; 11. Auto-
matizare.
1. Stras - Titan; 2. ş - lelo;
3. An - E - Pliniu; 4. lup1a - Ua - Er.
5. Triate - Suri; 6. Uiet - Gc - Re:
7. R. litarga - M; 8. lpe - ţ
9. l-A - (mbiat; 10. Alice - Ajuta;
11. ă - Al.
23
Recentul concurs «Tehnium» a marcat,
in mod cert, de lucrati trimise
adresa o ă ă
ă ş acestui dialog cititor-re-
ţ În care rolul nostru a fost
si va ă ... cel <ie interme<iiar.
... ă premiate in cadrul con-
cursului, ş cum am mai ţ vor fi
publicate, rind pe rind, În paginile noastre.
• O serie de alte ă sosite ă
inchiderea de un real in-
teres pentru cititorii vor fi incluse,
ca ş ă acum in «De la citi-
25875 25875
unde e cazul, ţ de ţ ă
dem pnn aceasta ş cititorilor Ş
Cacoveanu - ş Hagiu Ion Ilie -
Bucuresti. Mangu Petre - Teleorman,
care, judeCind ă temele ţ se
pot înscrie cît de curind printre colabo-
ratorii revistei.
.. Folosim ă prilejul acestei
scurte ţ pentru a ă
punde afirmativ celor care ne-au solicitat
montaje ş date tehnico-informative spe-
ciale (Lauby Robert, ş Valentin, An-
ton ă ţ Mihai Mindru, Simion Iosif,
Minchici Fekete ă
deanu Valeriu, Mihai
Cornel, Paliga Vi oreI, Schelier
Mustafa Neazi, Claudiu Iacob, Luca Vio-
reI, Dode Aurel). În numerele noastre
viitoare ă schemele solicitate.
CENTENARUL GARII DE NORD
in 1872, Gara de Nord a fost ă Gara Tirgu-Veslei ş sub a ă d,,:numire
a functional citiva ani. Centenarul a fost ă ă ş prin emiterea unei ă
ş cu o valoare de 55 bani.
50 ANI «U.U::.» 1922-1972
Cu ocazia implinirii a 50 de ani de la ţ UniUnii internationale a
ă ferate,a fost ă o ă ş ă in valoare de 55 bani ş in ţ ă
la realizarea acestui ă au colaborat: ing. V. ă ing. Cornel
Sergiu ă ing. D. ă ă ţ N.Galambos; ing. M. Ivan-
tauric; V.lauric; ing. 1. ă G.D. Oprescu; ing. D. Pe-
M. SchmoU. Prezentarea ă ADRIAN MATEESCU
Prezentarea grafiei: .ARCADIE DANEllUC
Tiparul executat la Combinatul poHgrafic «Casa Scinteii»
I I I

Alimentat la 6 V din patru baterii cilin-
drice, aparatuE CROWN TR-l05 ţ
ă gamele de frecvente 52Q.;-1 600 kHz
(UM) ş 3,9.;.-12 MHz (tiS). Primul etaj,
echipat cu tranzistorul 2 SA 350. îndepli-
ş ţ de convertor, combinind sem-
nalul ţ cu semnalul propriu (os ci-
lator local), pentru a se ţ semnalul
FI cu frecventa de 455 kHz.
In tranzistorului este ă
dioda 1 N 34 A pentru liniarizarea amplitu-
dinii semnalului FI. 2 SA 350 poate fi inlocuit
cu EFT 311;11 402; AF 111.
ă ă etaje, echipate cu tran-
zistoarele 2 SA 12, ă semnalul de
ă ă detectat in continua-
re cu dioda 1 N 34 A. .
Pe baza primuhJi etaj FI este aplicat ş
semnalul de CAA. ă lipsesc condensa-
toarele de neufrodinare (1 ş " oF) sau con-
densatoarele de decuplare, pot aparea OSCI-
ţ parazite in aceste etaje.
Tranzistoarele 2 SA 12 pot fi inlocuite cu
EFT 311f EFT 319. Dioda 1 N 34 A poate fi
ă cu orice de ă cu contact
punctiform.
Partea de ă are ă etaje
ca amplificatoare de tensiune. ă care
ă final de putere, in contra-
ă ă transformator de ş
poate debila 230 mW cu 10%
cu: un consum general de 65 mA.
Tranzistoarele 2 SB 15 ş 2 SB 71 pot fi inlo-
cuite cu EFT 323, respectiv EfT 353.
Unele sfaturi referitoare ia depanarea a-
cestui receptor, cerute de cititori, conside-
ă ă nu mai sint necesare, ă publi-
ă schemei electrice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful