r, CONsrRUCTII PENTRU AMATORI- PUBLICATIE Ă Ă DE REVISTA ..

Ş Ţ Ă Ş TEHNICA"
ST4BILIZlT 4UTOPIOTBdAT
• Radioreceptor cu
ţ
• Preamplificator Afo
• Antena cadru
• Comutator automat
• Turometre electronice
• Punte R C
• ă ă
• Termometru pentru
ulei
• ă pentru ţ
• ă cu
semnale acustice
• Metronom electronic
• Radioreceptorul -
ca generator
• ă ă
• Releu electronic
• ă ă
• DIACHROM
• ş ă ă
• Fotoceramica
• Reglarea mecanismului
de ţ
• Confort casnic
• Joc electronic
• «Tehnium» pentru ţ
• Alimentator stabilizat
autoprotejat
• Circuit de ţ
• Rastel din cutii
• Maniveli de pornire
pentru FIAT 600-850
• Biblioteci pivotanti
• ă pentru minge
• ţ utile
• Radioservice
• Pofta ţ
RADIO-
RECEPTOR
CU REACTIE
.,
Radioreceptorul cu ţ pe care vi-I ă
este destinat Îndeosebi ă ţ de
ţ sînt minime (prin ă ş ţ iar
rezultatele - Îndeajuns de bune: radioreceptorul re-
ţ ă in ţ bune ţ locale din gama
undelor iar seara, cu o ă ă
chiar unele statu puternice aflate la ţ relativ
mari .
Schema de principiu a radioreceptorului (fig. 1)
ă ă acesta se compune dintr-un detector cu ţ
care ş prima triodA a tubului T. A doua triodA
a acestui tub este legalA ca diodA ş ş la redresarea
curentului alternativ destinat ă receptorului
O problemA mai ă este aceea a confectionArii
transformatoarelor ş bobineloL
Transformatorul de Tr 1 va fi bobinat de tole
avînd ţ de 1 cm . In primar vom bobina I 500
spiredin ă Cu-Em, ",=0,08-0,1 mm, iar
25 spire cu "'=0,15-0,25 mm pentru un difuzor avînd
o putere de 1 W ş o ţ ă de 5 O. ă ă
un difuzor cu o ă ţ ă atunci vom bobina
transformatorul cu mai multe spire, ţ prize ş
conectÎnd difuzorul respectiv acolo unde ţ este
mai ă Tn schema de principiu din fig. 1 este
ă ă ţ
Pentru transformatorul de ţ Tr 2. acesta se
va bobina pe tole cu o ţ de 2.25 cm' ş avînd
in primar 2200 spire cu , = 0.12 mm (pentru 120 V)
ş 4400 spire += 0.1 mm (pentru .tensiunea de 220 V).
In secundar transformatorul va avea I 500 spire cu
0=0,09-0,1 mm, iar pentru ş de alimentare
a mamentului tubului vom bobina 13 spire cu ",=0,45-
0,5 mm. De asemenea, sîrma. ă va fi Cu-Em.
Eventual, un asemenea transformator se poate confec-
tiona prin modificarea ă a secundarului
unui transformator de sonerie.
Referitor la ţ bobinelor radioreceptorului.
acestea sînt simplu de executat. Datele necesare se ă
in fig. 2. In ce ş carcasa, ea se poate ţ
din hirtie ă cu ă aibA de lipit ş ă ş ă pe un
cilindru ă (care ulterior se va scoate).
RAmÎne ă uscare, un tub de carton rigid,
pe care vom executa bobinarea. In ş mod vom
executa ş inelul de carton pe care se ă bobina L, .
Bobina L, va putea fi deplasatA, apropiind-o sau
depArtÎnd-o de celelalte in cadrul reglajului LI se va
ţ Între ă inele de carton la cotele indicat."
iar bobinajul va fi de tip «neregla!» , Avind construite
aceste elemente. vom trece la executarea montajului.
Pentru executarea acestui lucru De este necesar un
ş ar, cum executarea unui ş metaHc este mai
grea, din cauza lipsei unor scule adecvate, îl vom executa
din placaj sau lemn de traforaj. Dimensiunile sint ţ
de gabaritul pieselor utilizate.
In tot dat fiind faptul ă ş este construit din
material izolaut, vom avea ă ă ă un fir general
de ă avînd un diametru de 1,5-2 mm din sîrmA
de cupru dezizolatA. Piesele le vom ş pe ş ş le
vom fixa cu ajutor41. unor ş mici ş al unor
ţ din tablA. TntfEgul aparat se poate monta Într-o
cutie ă tot din placaj.
Reghijul se va incepe ă in tot cazul ă se audA
oeva» , urmAriod condensatorul variabil de acord ş oei
de ţ Apoi se va regla bobina de ţ pÎnA la o
ţ maximA pentru posturile locale respective.
z
ă de spire al bobinelor receptorului de ase-
menea se poate modifica, ajusta, in unele limite, ţ
de rezultat, respectiv ţ maximA.
In cazul cînd dlspunem de o diodA redresoare de tip
D 7 j, D 226 sau similare, putem modifica montajul,
ş incît vom ţ ş un etaj de amplificare de audio-
ţ ă In acest caz, schema de principiu se vede
În fig. 2.
ea noutate de ă vedem aici socul Ls ce se
poate construi bobinind pe o ă de' 0,5 mm, Între
ă inele de carton, I 000 spire cu sîrmA Cu-Em "'=
0,1 mm.
Foarte bun pentru ş ceva este un dop pentru sticle,
fabricat din plastic ş care are mai multe ţ TAiem
cu o lamA din acest dop ă 4 - 5 ţ in care
vom bobina cîte 200 - 250 spire in fiecare ş ţ La fel
de bunA este ş o ă de ă radio .
1
6::
W
In cazul montaj ulai din fig. 3, trioda a doua a tubului T
va ţ ca aaJP.Iilicator de AF. Evident, ţ
va fi mai tit. ce ş piesele, dAm mai jos
o ă de piese ce se glsesc suplimentar in aceastA
schemA:
R, - ţ ă 500 kO/O,5 W
R, - ţ ă 100 kn;o,5 W
R. - ţ ă 2 kO/ 2 W
C. - condensator cu hîrtie 10 nF - 50 nF
C, - condensator cu hîrtie 100 pF
C, - condensator electrolitic 8 IlF/ min. 100 V
C. - condensator electrolitic 8 Il F/min. 100 V
Rd - diodA cu cristal tip D 7j, D 226 sau similare
D
40SPIRE

220Lj(K
'30

cp O,25mm
20V
855PIRE
4mm
CI O,'5mm

I
s
2
Tr2
LISTA DE MATERIALE
T - tubul electronic ECC 82, 6 H 3 "
CI - condensator variabil cu aer 500 pF
C, - condensator variabil cu aer sau ă 300 pF
C, - condensator fix ceramic 100 pF
C. - condensator electrolitic 8 IlF/ min. 100 V
C, - condensator electrolitic 8 Il F/ min. 100 V
C. - condensator fix cu hîrtie 2 500 pF
R I - rezisten ţ ă 0,5-1 M 0 /0,5 W
R, - ţ ă 10 k!l/2 W
D - difuzor permanent dinamic 50/ 1 W
S - ţ ă (120 V - 0,2 A; pentru 220 V-O, I A).
Comutator tcosi UDe, ă soclu tub. cose.
ă de ş etc.
PRE-
AMPLI-
FICATOR
AF
o ţ ă ă In realizarea unui amplificator de ă trebuie
ă preamplificatorului, ă ă in totalitate de caracteristica de ă
ă ş de raportul semnal-zgomot.
ţ tranzistoarelor cu siliciu a avut un rol ă 1n crearea amplificatoa-
relor de tensiune la nivel mic (de intrare).
ă este ă schema ă a unui preamplificator cu ă tran-
zistoare, care ă amplificarea Tntr-o ă de frecvente ă intre 25 ş
18000 Hz la care, pentru un semnal de intrare de 150 mV, se ţ 2 V la ş
Reglajul ă ţ este de mare ţ ă asigur1nd la 60 Hz o abatere a nivelului
Inlre +10 ş -15 dB, iar la ţ de 12 kHz intre +10 ş -13 dB.
ă ă a intra in detalii electrice, ă ă tranzistorul TI este tip ac 114, iar
tranzistorul T
2
, ac 113.
Nelnsemnate ă ale ă ţ electrice se produc ă in locul tranzis-
toarelor sus-amintite ă ac 107 sau ac 109. Este bine ş ca aceste tran-
zistoare ă fie sortate cu zgomot propriu foarte mic.
lnaintea ă preamplificatoruiui (obligatoriu pe circuit imprimat), piesele
componente - ţ ş condensatoare - vor fi verificate ş ă
il
..,.
I
ANTENA
CADRU
Ing. 1. Ă
en sau c
ţ in bune ţ a programelor de televiziune,
precum ş stabilirea unor ă bilaterale 1lI banda
de UUS intre radioamatori depind in mare ă ă de
antenele utilizate. Marea majoritate a
cit ş a telespectatorilor ă pentru ă la mare
ţ ă antene Y AGL: aI mai multe elem te hiar
te, ă n-ar exista
antene panou, ceea ce nu ă ş
ş alte antene, aI performante la fd de me r1torii.
ti(>Uri de antene
. iIe lor caracte-
Pentru a compara ă ţ diferitelor
trebuie mai intii ă vedem care sint ă
ristice, ş in tensiune, ţ
banda de trecere, raportul CalA-spate
de ţ ă
ş directivitatea.
ă raportul ş in tensiune este o ă care
dintre tensiunea la bornele unw dipol
este considerat ca ă etalon in toa
ă raportare putind fi ă sa
raport logaritmiC; deci in decibeli.
A Dipolul Ar;,
te ă ă e,
u ă in
aoteneij este DU-
unea la bornele
de ă ă
. se ă ca
ţ la ţ ă ţ
merlc ă aI raportul dintre tensi
antenei ş curentul ce intri in fiderul
In cazul impedan\3 antena
o ţ ă ă ş ţ ă de ea se ă ada ptare.. fKlerului .
Canal 6
I
R
500
T
IV
410
I
D
l48
a 168
b 185
Prin banda de trecere se ţ gama de ţ pe
care antena le poate ţ ă ă le atenueze prea
ţ In fond, banda de trecere a unei antene este
similari al banda de trecere a unw cucuit oscilant cînd
la capetele benzri semnalul este atenuat aI 3 dB.
Banda de trecere se ă in ă ţ de ţ ă
(MHz) sau procentllal ţ ă de ţ de ţ ă
Raportul ţ ă ă cit de mult sint atenuate
semnalele ce sosesc in spatele antenei ţ ă de semnalele
ce provin din ţ antene! (semnale aI ţ ă
Aceasta are o mare insemnAtate mtrucit semnafere
""rturbatoare ce provin din spatele antenei sint puternic
atenuate ş semnalul util nu este alterat.
Directivitatea este una din caracteristicile ţ ale
antenelor ce lucrC37>\ in banda de UUs. De ă
ă se traseazi grafIC in coordonate polare.
La bornele unei antene se ţ o tensiune ă ă
antena are o ă ţ in ţ Unghiul in inte-
riorul ă antena poate fi ă Clnl ca semnalul ă
ă aI mai mult de 30"/. din valoarea ă ă
directivitatea antenei intr-un anumit plan.
Caracteristica de directivitate se ă ca lob prin-
cipal, îndreptat pe ţ ă de ţ
PractiC; elementele ftzice ă ţ de metal) din care
sint construite antenele se impart in ă categorii,
ş anume: elementul de pe care se culege tensiunea, care
se ş dipol activ sau vibrator, iar celelalte sint
elemente pasive.
Aceste elemente pasive, ă sint plasate in ţ vibra-
torului pe ţ de ţ se numesc directoare, iar
ă sint plasate in spatele vibratorului se numesc re-
flectoare.
Antena cadru la care ne referim poate fi ă din :
vibrator; vibrator ş reflector; sau reDector-vibrator ş

/
i
y
V
1
LR
1
Iv
ID
'fi'
1
.,.
..7
2
7 8 9 1 11 12
-
455 440

l'
" 405
J92
193 375
l62--L
1

nl
3J.4 318
Y

\ 283\
27]
156 244 26] lQ
'\20
' 210
ln 170 164 157 1$0 145
<..otefe sînt date in mm.
dIrector (aI tra Denumirea de ă cadru
provine din faptul ă elementele au o ă ă ă
ă de anuntit ă numai vibratorul cadru are un
ş de 2 dB ţ ă de dipolul inchis.
Lungimea conductorului din care se ă vibratorul
are aproximativ 0,95 L Lungimea de ă (A) dil) calcul
este mijlocul canalului de televiziune ţ In fig. 1
este reprezentat modul de indoire a vibratorului .
Avînd in vedere ă ă din laturile vibratoruJui sint
plasate in planuri orizontale ş ă laturi in planuri
verticale, antena cadru poate fi ă atit pentru re-
ceptia emisiunilor la care cimpul electromagnetic este
pollirizat orizontal cit ş vertical
ă vibratorului i se ş ş UD reflector, ş
antenei ş intre 2 ş 4 dB, acesta depinzind de ţ
dintre vibrator ş reflector.
Cel mai des se ă ă antena cadru aI trei
elernente la care ş ajun!!/, la 9 dB, ă aproximativ
egal cu ş una antene YAGI .aI ema elemente.
ImJ><rlaE\3 antenei cadru aI trei elemente este destul
de ă (70-73 n) ş ă un fKler coaxial cu impe-
ţ de 75 {} ă ă de adaptare). . .
Pentru ţ se va utilIZa ţ ă de aluromlu sau
cupru aI diametrul de 12 mm bani de aluminiu
sau conform figurii 2.
Dimensionarea antenei cadru cu trei elemente pentru
ţ canalelor 6-12 de televiziune se va face
conform tabel ului ă Capetele vibratorului se vor
fixa de o ă ţ ă de micalex sau textolit, de care
prin sudare sau aI ş va prinde liderul.
Antena va fi ă pe un pilon metalic sau de lemn,
dupA care urmC37>\ ţ de orientare.
ă ce antena a fost ă se introduce fiderul
îÎl televizor. Se ş apoi antena În plan
ş vertical pentru cel m31 bun semnal receptIOnat de
televizor.

"'" I'!'
= . ..", r
Conlinuind ţ ţ lor de ă solicitare
ă - angajind ş de ă ă ş ţ
tehnice, fanlezia ci1 ş spiritul practic al participan-
ţ - noul concurs «Tehoium 73» are ca princi-
palo espun-
pt
[
I
ă

\!It
u i' din ce tehnicii
conle

.,
Pen a ublinia
aprecierea de care se vor bucura totdeauna ă
cu un pronuntat coeficient de originali/ate, de ă
de aplicativi/a/e ă concursul se va ă ş
in acest an pe 7 domenii distincte:
a) ţ ă ş ţ ă practice la locul dv.
de ă (domeniu rezerval cu prioritate participan-
ţ ţ in cimpul ţ maleriale);
b) dispozilive ş aparate pentru laboratoarele ş
atelierele ţ de ă ţ ă (domeniu in
care se pot afirma ati1 elevii ş tehnice, profe-
sionale. liceelor,cit ş ţ institulelor de ă
ţ ă superior);
c) ă ş telecomenzi (de la cele care
ă ţ modelelor, ă la cele de
uz didactic sau de interes uzinal - domeniu, deci,
de cea mai ă ş ă participare);
d) ţ - receptoare, amplificaloare,
picupuri, magnetofoane etc. - pe o ă avind
cel ţ un element de originalitate;
e) ă de ingeniozitale ş ă - hobby-
uri din domeniul ţ mecanice, eleclro-
mecanice, electronice, tehnico-sportive (auto, moto,
avio) ş adiacente (complexe);
f) dispozitive, aparate ş originale foto; '
g) ţ ă practice - sub ă de desen
construcliv - angajind confortul casnic, ă
iluminatul, mobilierul etc.
Concursul va angaja - cu titlu de experiment - ş
un domeniu necuprins ă azi in ţ le de
crealivitate: IDEI - ş ş ă materializa rea
in ţ ă ţ ă ţ
Intr-<l ă ă ţ ş vor ţ
ţ de a se angaja in concurs, ţ o ă
prezentare ă a ă cu care vor ă concu-
reze (cu' precizarea la care din cele 7 discipline)
sau o scrisoare prin care se ă ă participe
la concursul de IDEI, cu precizarea, ş aici , a zonei
de ă ş ţ
Intr-<l a doua ă ţ ale ă proiecte
vor fi ţ de juriul de ţ al concursului,
vor fi ţ ă ş ă ă pe adresa redac-
ţ
Cele' mai bune ă realizate practic, in afara
premierii lor ă vor fi prezentate in
cadrul unei ţ speciale «Tehnium» ş in
ă Tn care vor prezenta interes, vor fi recoman-
date celor ţ pentru prelucrare ş eventual,
Qeneralizare.
ă ş sub egida revistei Ş ţ ă ş ă
bucurindu-se de sprijinul caselor ş cercurilor teh-
nice, concursul «Tehnium» ş propune ă afirme
ş ă recomande ţ publice pe cei mai ţ
constructori amatori. ă preia cele mai interesante
idei in vederea unei ă ulterioare.
Termenul final de inscriere la concurs ş de trimi-
tere a scurtelor ă (anteproiectul ă
la cererea ă a. fost prelungit ă la J31 dec.
1973.
Termenul ullim de predare a ă realizate
practic - 31 martie 1974.
3
/
STABILIZAT
v. KUCINSCHI
Alimentatorul prezentat mai jos ă posibilitatea de a ţ (Ia ş
o tensiune regla ă în limitele 3 15 V,
cu coeficient mare de stabilizare, cu ţ ă ă ă ă
cu tensiune de ţ ă
Cum este bine ş în practica de fiecare zi a radio-
amatorilor. din diverse cauze pot ă con'\umun
e"ceslve <le curent sau chiar ţ de punere în SCUrt-
circuit a surselor staoilizate de alimentare. Cele mai
frecvente ş mai periculoase sînt scurtcircuitele În impuls.
avînd ca urmare ă emitor-
colector ale elementului serie ţ fiind inefi cace
în aceste ă ţ termice prea mari in
I,.; ompard, ie cu timpul de ă il traf!l ÎstoruJui
elementului serie).
Alimentatorul. fiind protejat la scurtcircuit., ă
inconvenientul amintit, indeplinind ţ im-
ă in ă ţ ş ă curent e
ale montajelor cu semiconductoare.
Schema alimentatorului mai ă avantajul unui
ă redus de piese. de procurat dm comeq.
Deci, cost redus. -
Schema alimentatorului este cea din figura l.
Alimentatorul este ă dm transformatorul de
re\ea (Tr1 ce poate func\iona la ă tensiuni (IlO,
220 V1 cu ă redresoare (8 30 C 400) ş condensator
electrolitic Cele ă ş ă Jin secundarul
transfonnatorului (Tr) POl fi înseriate sau utilizate
prima furnizind tensiunea ă redresoru-
lui, iar a doua, de circa 1,L V, tensiunea ă becuiui
de control (8). r
tabilizatorul este format din tranzistorul regulator
T, (element serie de tip pnp), amplifl catorul de eroare T,
(de tip npn), elementul de referinIA compus din ă
diode cu siliciu (montate ca in ă invers montArii
diodelor Zenner) ş condensatorul electrolitic (C, ),
care ă ş fIItrajul final.
Examinînd schema. se obsel ă imediat mont area
ă a elementului de referinIA (2. DC.) ă de un
stabili zator cl asic cu amplificator ae eroare. Aceasta
def"\3I"ece s-a ca amplificator de eroare un tran-
zistor (I l) oe lip npn, care, ă cum se V3 \
ş ş rolul elementului de blocare sau de
deschidere ale stabilizatorului (autoproteqie).
î n princi pIU, elementul de ţ trebUie ă asigure
o tensiune ă (Uz) ceva mai ă decit tensi unea
ă de ie<;ire, ă a stabili 7atorului. Cu alte
cuvmte. tensiunea ă ă la ş ahmen-
tatorului stabilizat. este ceva mai mare decit tensiunea
stabil izatA asiguratA de el ementul de ă
Ca elemente de ţ ă in mod curent sî nt util izate
stabilizatoare parametrice de tensiune ă (diodele
Dar cum diode Zen ner cu U, = 3 V (pentru
" asigur. pl aJU de tensiune ă ă se ă
foarlt greu. s-a recurs la utili zarea caracteri sticii voll -
amper in domeniul de ţ al diodelor semi -
conductoare.
Se âie ă dimensionînd circuitul astfel ca printr-o
ă ă ă un curent de aproxi-
mativ 1- 1,5 mA, la bornele ei se ţ u tensiune
constantA de 0,2 V pentru diodele cu germaniu ş 0,7 V
pentru diode le cu siliciu.
·fn cazul de falA s-au folosit ă diode cu siliciu
montate În serie., asigurînd astfel o tensiune ă
ă cu suma celor ă respectiv, 1,4 V.
..
ţ .• 'f
ţ

ţ monrl' din punct de vedere al
ţ la :'\"'UI c , Il .. SC bazeazi pe faptul ă
atunci cînd . deschj;;, ş elementul
regulator (T,) va fi dese . IDvers, iL- CÎnd T, este
blocat. ş elementul regut. r va fi ă
tensiunea la ş stabilizatorului.
Intr-o ţ ă CUrentul care ă
prin rezisten\a R, (620 O) se divide În doi curenti :
. unul prin tranzistorul T
2
, iar ă prin cele ă
diode DC" asigurind astfel polarizarea elementului
de ţ ă Cu cit la ş se cere mru mult curent,
cu atît curentuJ injectat de T
2
in baza lui TI ş
pentru a se ţ constantA tensiunea la ş
Deoarece Într-o ţ ă tensiunea pe
ţ este ă (ca ţ ă Între ă
tensiuni constante1 ă ă ş curentul care ă
,prin este constant. La ş curentului la ş
stabtlizatorului, ş curentul necesar în baza tran-
zistorului T 11 deci ş curentul prin T 2' Prin ş
curentuluj T
2
, curentul prin elementul de ţ ă
scade, deoarece suma lor trebuie ă ă ă ă
Pentru un anumit curent (maxim1 la ş stabili-
curentul prin diodele DC, se ă (ie·
ş din func\iune), stabilizatorul ă ă ele·
ment de ţ ă
tensiunea la ş Începe ă ă ceea ce
se transmite prin divizoruJ de tensiune R
J
, R., Rs la
baza tranzistorului T 2, care, ş ş curentul de
colector, ă Închiderea elementului regulator
(T ceea ce scade ş mai mult tensiunea la ş care
se transmite din nou în baza lui T h astfel ă fenomenul
se petrece În ş ă avînd ca rezultat final blocarea
celor ă tranzistoare (T" T.l.
Curentul limitA la ş stabilizatorulw (400 mA la
15 V) se· ă prin dimensionarea ţ În
jurul valorii de 620 o.
Un curent limitA de 400 mA la 15 V corespunde unUI
curent ă de 180 mA la 3 V.
Evident, un scurtcircuit la ş stabilizatorului,
corect executat ş reglat. il ă întrerupînd ali-
mentarea ă ă a di struge alimentatorul sau receptorul.
+
RfDRESOR
ă eliminarea tranzistoarele râmin
ă bl ocate, ă in momentul ă ă condensatoru-
lui el ectrolitic C, prin rezisten\a R. (22 kQ) la tensiunea
ă ă in ţ a elementului de ţ ă
Din ă ă tensiunea la ş ş brusc ă la
tensiunea de regim, ă cu poten\iometrul R. (5 kO).
Durata de revenire este ţ de constanta de timp
R6 . C
2
(cîteva clipe). Repunerea in ţ se race
În gol sau În ă ă
Pentru realizarea alimentatorului s-au utilizat tfans-
formatorul de ţ celula redresoare, condensatorul
electrolitic (C,), tranzistorul AC 180 K, radi.torul
(cea 100 cm', din aluminiu, cu o grosime de 1 mm) ş
cutia alimentatorului stabilizat de 9 V.AT-2 din ţ
Montajul va fi executat pe o ă ţ ă cu circuit impri-
mat (fig. 21 fixatA vertical (piesele montate orizontal)
în locul circuitului imprimat cu care este ă
alimentatorul AT-2.
Se ă ă tranzistorul T, (AC 180 K) neschimbat
ca ţ pentru a se putea fixa radiatorul.
Liniile Întrerupte (fig. 2) ă delimitarea spa-
ţ existent. La partea ă se monteazA poten-
_J.
I
I
Ilometrul de 5 k O executîndu-", o trecere prJll
radiatorul de aluminiu (capac) pentru axul ţ
melrului. Acul va fi ă cu un buton indicator.
ş alimentatorului va fi ă ă printr-o ă
pentru ş plat. Unul din ş ş
3e îndoaie longitudinal În ă executÎndu-se un ş
astfel evitindu-se inversarea ă ţ (se formeaza
o cheie).
Potentiometrul utilizat este cu contact de grafit pc
cursor. tn lipsa unui ţ liniar, poate fi
rolosit ţ logaritmic de 5 kO de la recep-
torul «Mamaia».
PUNEREA
ÎN Ţ
Func\Îe de puterea ce o pot debit.:'l transformalorul.
redresorul, respectiv puterea tranzistorului Tit punerea
in ţ ă in fixarea curentului ă
1400-450 mA) la tensiunea ă ă de 15 \' .
Pentru aceasta se ş va loarea ţ
Initial. in locul rC7i.;;tentci (",(' ă un poten-
tiometru ajustabil de 1-2 kn La ş stabilizatorullii
ă un yoltmetru ş se ă alimen-
latorul la ţ Se ţ ă ţ de 5 kn
I R.) ă cînd voltmetrul va indica 15 V tensiune
:,tabilizatA. Apoi, tot la ş se ă o ţ
ă bobinatA, de 100 -200 O (reostat),in serie Cll
un ampermetru. ţ atit ţ ajustabil
II -2 kO), cît ş ţ ă vor avea valon
maxime.
Pentru 200 Ola ş ampermetrul va indica 75 mA.
Se ş ă ţ progresiv, ă cînd curentul
I.:i tit pe ampermetru va atinge valoarea de 400 - 450 mA.
ă stabilizatorul se ă inainte de a
debita 400 mA in ă se ă pentru scurt
timp rezisten\a ă ă aduc1ndu-se IJ. Vii
Ioa rea ă de 200 Q (stablllzatorui ă in regIm
de lucru cu ten !;lunea de 15 apoi se ş ţ
cursorul ţ ţ Se reia ţ
de fixare a curentului ă prin ş ă
a ţ bobinate. ţ se ă ă la
atingerea limitei maxime de curent (400 -450 mA).
Stabilizatorlll astfel reglat intrerupe alimentarea cu
tenSiune a sarcinii, ă aceasta va cere un curent mai
mare de 400-450 mA.
Se deconecteazA alimentatoruJ de la ţ se ă ă
ţ ă a ţ ajustabil se Înlo-
ş cu o ă ă IRi).
Curentul Iimitl'. de 400-450 mA la 15 V tens.une
... ă unw curent ă de I XO - ;()()mA
la tensi unea ă ă de 3 V.
ă montaJul terminat. cu voltmetru] conectat la
ş alimentatorului. se ă butonul p0lcntto-
mctrului (R ) in ţ (3 ... 15 V
Ţ
Stabilirea curentulUi ă se face cu
torul TI fixat pc radi ator (pentru reglaj poate fi fi xat
in afa ra montajului)
Curentul de colector al tranzistorulu. AC 180 K
fiind de CIrca 600 mA, curentul ă al stabilizatorulUl
poate fi fixat in jur de 500 - 550 mA.
- Cei ce nu dispun de un stabilizator AT-2 pot
executa alimentatorul utilizind un transformat or
de ţ Ş un redresar convenabil alese.
- Tranzistoarele T. (AC 180 K, cu de tip pnp)
ş T, (102 NU 70, cu de lip npn) pot fi inlocuite
cu tranzistoare echivalente. Pentru' TI pot fi utili zat t'
tranzistoarele P 201, P 202. EFT 212 etc. (deci, ă
de iar pentru T
2
orice tranzistor de lip npn
cu germaniu sau siJicllI, de ă putere (de exemplu
BC 107, 108 etc.).
- Ca element de ţ ă poate fi ă cu rezul -
tate excelente, o ă Zen ner cu U
L
< 3 V pentru
tensiuni reglabile intre 3 -15 V sau orice ă ţ
Zenner, cunoscind faptul ă tensiunea ă va fi
ceva mai mare decit tensiunea elementului de referin\A.
- Plaja de tensiune 3 - 15 V nu este ă Se pot
executa montaje cu plaje de tenSIUni ş putere ă
necesi tate.
- Pentru realizarea unui alimentator de putere
mai mare ţ de ordinul amperilor) pe principll.1
celui descris, se ă ă atit trans-
rormatorul de ţ cît ş redresoru!. Elementul regula-
tor va fi format din ă tranzistoare in montaj Dar-
lington (tip dublat).
COMUTATOR AUTOMAT
PINTRU
TINSIUIIA
J I
J--
Multe aparate de uz casnic, cum ar fi mag-
netofoanele, casetofoanele, picupurile, apara-
tele de ţ etc. , sint, in general ,
prc ă cu dispozitive de alegere a tensiunii
de alimentare. Aceste dispozitive sînt uneori
mai greu de comutat sau, pur ş simplu.
ă ă le ă Rezultatul? O
destul de ă ă la un laborator de repara-
ţ Pentru a preîntîmpina asemenea dificul-
ă ţ vom prezenta in cele ce ă schema
unui comutator menit a fi utilizat la alimenta-
rea unor aparate ce pot funqiona atît la tensiu-
nea de 120 V, cît ş la 220 V, ă a fi ă
nici o comutare ă Acest comutator
automat este in ţ ă un dispozitiv de comu-
tare ş indirect, de ţ a unor aparate
rranzistori zate, foarte sensibile la unele supra-
tensiuni accidentale. Dealtfel, nu ţ sînr
consrructorii de ă ă clcctr0-
ă etc. care au ă la diversek
lor echipamente (inst rumente. dj, ·
pozitive, pentru a evita riscul ă tran-
zIstoarelor lUburilor într-un caz de C(I-
nectare ş ă a aparatului.
Dispoz;tivul ue,cris ă un releu
RL, nliml!ntat in curent continuu, ţ \.:u
dh,dei D.
În cazul ă de la tensiunea ţ
de 120. V, releului ou poate'fi atra,,;
tiind ă idr S fiing reglat
con:spunzîltor
In ă ţ se vede din de
principiu ă tensiunea retelei lrccc prin con
tactul de al rc1eului si alimenrca/, t
primarul ă .lI transformal<'rulUi
Tr al aparatului protejat.
În cazul ă din ,cctorul de 220 \"
'l)Cul de ren'JUne face ca bobma releulUi Rl
:-''-1 ă puternic ă Inchizind COll-
Din orice amplificator de ă frec-
ţ ă cu tuburi sau cu tranzistoare se
poate construi pentru diferite ţ
ocazionale de laborator un oscilator de
ţ ă Practic, aceste circuite
ă o ă din
ă condensatoare ş ă ţ
metre (fig. 1).
Punctul A al schemei trebuie conectat
la ş celui de-al doilea etaj al amplifi-
cato r ului , ia r punctul B la intra r e . in fe lul
M. SCHMOL
tactul de lucru aI releului. Tensiunea de 220 V
a sectorului trece prin acest contact ş alimen-
ă primatul ă aparatului
protejat.
în ce ş unele date referitoare la
releu, acesta va avea o ţ ă de 2 5000,
'.t r tensiunea de alimentare va fi 30 - 50 V
In regim continuu. Contactele releului vor
!,utea suporta un curent variind intre I - 5 A,
ţ de consumator.
Întregul montaj se ă într-o cutie
din orice material: lemn, plastic etc., ă
zîndu-se orificii de ţ Cotele vor fi
ţ de piesele utilizate, eventual se poate
monta întregul dispozitiv în caseta aparatului
protejat.
Materiale utilizate :
D D c26. D7J ctc.
R 12 k04W
C "IIF 400 600 V
CONSUMATOR
--
o
Tr
acesta se ă ţ ă pentru
Intrarea in ţ a celor ă etaje.
Exprimind valoarea ţ in
ohmi si valoarea condensatoarelor in fa-
razi, ţ de ţ se ă
ţ
in cazul cind R
1
= R
2
ş C
1
= C
2
ă
0.159
f = (Hz)
R C
Pentru ţ in
1
jurul a 600 Hz se
vor utiliza C
1
= C
2
= 100 pF ş R
1
=
R, = 1 MD.
C OB

1
5
>
r
LABORATORUL
ELE(
TUR ITIE
ă de 220 V. Se aranjeazA în prealabil scara
'"strumentului G astfel ca la ă ei ă se indice 8000
ture/ minuL Se divide scara in 8 ţ seama ă
turometrul arc scara ă în acest fel, avem ă
ţ din 1 <XX) în 1 000 de ture. La aplicarea tensiunii
alternative, turometruJ trebuie ă indice t 500 ture/ minut,
deoarece la frecventa de 50 Hz se transmit 3000 impulsur i!
minut. rn mod mdlca\13 nu este la 1 500 tureI
minul. Pentru a se aduce la ă indicape se va ajusta
P
lo
P2' Aparatul de a
fi folosit, dar, ţ se ă maI miu cele 2
condensatoare electrolitice de 16 JJF. Soma S .se ă
la auto, iar punctul A la boma + a bobinei de
in<!uctie (primar).
ELECTRONICE
Majoritatea autoturismelor nu sînt ă cu turo-
metre. Trebuie spus ă ă turometrul este ţ
lui ducind la ameliorarea ţ autoturismului .
se ş ă randamentul maxim al unui motor se
ă ş Într-un anumit regim de lucru (cel mai adesea,
fa motoarele curente pentru autoturisme, in juruJ a 3 ()(X)
Acest regim, denumit cuplu maxim, este
comunicat în cartea ă a automobilului. Pentru a
ad uce ş la cuplul maxim, cînd, tehnic vorbind,
ş ă «tot re poate», ajungind în timpul cel mai
scurt la viteza doritA, este foarte util un turometru, ş
fiind ă nici ş nu «ghicesc» Întot-
deauna ţ ă In cele ce ă vom prezenta
ţ a ă turometre simple cu ă tranzistoan.'
Se ş ci atunci cind «platinele» sînt Închjse, prin bobina
de mduclie trece un curent de ţ amperi. la desfacerea
contactu ă in secundarul bobinei
de inductie apare tensiunea ă ce ă ţ
>cÎnteii la bornele bujiei. ă ş la bornele ş ă
primare l?obinei de _ ir:tductie o tensiune relativ
mare. suh forma unui impuls de ă ă care pentru
bobinele de ţ folosite in autoturisme acest impuls
are amplitudinea de circa 150 V. Acest impuls scurt, de
amplitudine mare, este semnalul ce se ă la intrarea
luromctrului. La fiecare tura ţ a arborelui cu carne
corespunde o a. 4 impulSUri
la motorul cu 4 cllindn. Dar la ă ţ ale arborelui
motor corespunde o ţ a distribuitorului ş deci,
ă ă ţ motorului cu «o» ţ
ă ă ă de impulsuri pe minut este 2 n impul-
suri/minut sau n/ YJ ă Pentru montajul
dm fig. I semnalul oblinut la bornele primarului bobinei
de inductie este aplicat la bornele A ş B. Are loc în pri-
mul rînd o divizare a semnalului (de ă divizorul
P, - RIl, ă care el este aplicat unui circuit mono-
stabil prin dIOda cu siliciu D, care ă ă ă numai
componentele pozitive. 1n stare de repaus, tranzistorul
TI este blocat, Iar T
2
este saturat.
La pornirea mOlorului apar impulsurile, care duc la
bascularea montajului. Se vede ă în colectorul lui TI
ă ş un instrument de curent continuu cu cadru mobil.
In repaos, cînd tranzistorul TI este blocat, instrumentul
ă O, iar În momentuJ cînd motorul se pune in ş
impulsurile ş ă circuitul monostabil. Prin rezis-
ţ ă P
1
trec ş impulsuri periodice, ca urmare
a ă periodice a ş instrumentul de
curent continuu va ă o va oare medie a curentului.
Cu CÎt turafia este mai mare, cu atît ş ţ instru-
mentului este mai mare, scara fiind ă Se vor folosi
ă tranzi stoare de ţ ă de tip 8C' 10
1
Dioda O poate fi cu siliciu pentru ţ sau un tran-
Principalele elemente pasive din schemele el ec. -
tronlce sint ţ ş condensatoarele care, de
cele mai multe ori, decid tocmai functionarea ă
a unui montaj realizat.
Electronistul amator trebuie ă ă cu exac-
titate valoarea acestor elemente, apeUnd in acest
scop la serviciile aparaturii de ă ă
6
LIVIU POPA
I.istor cu sil iciu de tip Se, de la care se ş ţ
hau-emitor.
Montajul se poate alimenta de la tensiunea de 12 V
pentru automobilele cu bateria de 12 V (În acest c82.
R,=39!l) sau de la tensiunea de 6 V ş În acest caz
Rb = 0). Oioda Z":IlIl..:r arc tCfl'llillca lk :"1 V ICLIm ar fi
SZV 85/C 5 VI sau ZG p! este un ţ
liniar de valoare ă 20 k!l, ,ar P, -5 k n.
Pentru aparatul de ă ă G se poate folosi un instru-
ment de curent continuu cu cadru mobil de 100-500 ('A.
Se pot folosi ş instrumente de la magnetofonul «Tes an,
dar CU dezavantajuJ ă au un cadru relativ mic.
acWTI a ă un singur lucru de ă anu":le :
!.:WTI se face etalonarea Pentru aceasta. Ia bornele A Ş B
:'te ă 2 condensalOare
clectroliuce de circa 16 J.tF
400 V, ca in figura 2. si "e
In lig. 3 este ă schema unui alt tip de turo-
metru care ă tot ă tranzistoare se 107.
AO?st tip' se ă pe de integrare a
valofll tenSIUnII, fenomen des utilIzat in ţ
de aceea valoarea condensatorului C are o mare
ă
Adaptînd pentru C valoarea de 1 nI; instrumentul este
apt a ă 6 ()(X) rotatii pe minut la un motor cu 4 ci-
lindri. '
Etalonarea se face în felul ă
Se ă de la un transformator de sonerie o tensiune
de 5 V /50 Hz la intrare. Aceasta corespunde la I 500
ţ IX minut la un motor cu 4 cilindri sau la 3 OCK} ture
pe minut la un motor cu 2 cilindri.
. Fixarea punctului de ă ă pe ă se face din poten-
ţ cu valoarea de 1 k!l, montat în serie cu mstru-
mentul.
Ambele montaje se vor realiza pe circuit imprimat ce
vor fi fixate sub panoul de bord. Instrumentul de ă ă
se ă pe panoul de bord Într-un loc vizibil pentru
ă
ă ţ p. Ia
ă cursei. Se conectea-
ă bornele A', B' la ţ

2,7k.
z 1
A
lK
B
A' o--±-f - A

N
1
2
&V
Ao
EFO 108
T
t EFO 108
T
2
3
B
sV

Evident ă ă mai ţ ani de ţ printre
alte aparate realizate se ă ă ş aparatele de ă
ce ă in dotarea IRboralorului Ofopriu.
Pentru ă ş chiar pentru cel mai ţ
ş amatori, ă un montaj Simplu, in
nunte, la care precizia ă ă este destul el e
ă ă ţ piese componente ş cost2
cel mult 30 de lei.
Semnalul utilizat pentru alimentarea ţ este
obtinut de la generatorul de ă ţ ă format
din tranzistorul T ş piesele aferente.
poate fi de orice tip, intrucit montajul cu reactle
ă ă intrarea in oscilatie.
Transformatorul Tr este de tip ă cu rapor-
tul ă ş ă de aproximativ 311 ş se poate folosi
chiar un transformator de cuplaj (montat adecvat) .
Cu acest montaj se pot ă rezistente cu valoa -
rea ă intreHl+1 ş condensatoare cu va -
loarea ă intre 10 pF ş 10 J..I.F. Elementul nec u-
noscut, ă sau condensator, se ă la
bornele RxCx ş se ă semnalul in ă
Echilibrul puntii pentru ţ ş condensatoare
ă la 1 JlF se ă din ţ liniar Pj
Pentru condensatoare cu valoarea ă intre
1 uF ş 10 J.1F, reglajul se face din ţ Pl'
ă elementelor ţ (R ş e)
SI? ă in felul ă
Se ă la bornele RxCx elementul de ă
i n ă se va asculta un semnal puternic dat de
generator.
Se ş butonul ţ P
1
ă ce in
ă semnalul devine minim sau nu se mai aude
deloc. Aceasta este ţ de echilibru a ţ
ă ce puntea a fost ţ ă la axul poten-
tiometrelor p. ş P
2
se ă scalele indica-
toare.
Gradarea acestor scale se face conectind elemente
cu valori cunoscute, se aduce puntea la echilibru ş
se ă reperul valorii pe ă
ă la ţ puntii se ă rezisten-
te ş condensatoare exact de valoarea celor indicate
'in ă se ă ă raporturile intre scale se
ă a fi de ordinul 1/ 10, ceea ce face ca la
etalonare ă fie ă o ă ă ă
pe comutatorul 5 indicindu-se apoi ordinul de multi-
Plicare.
· ........................................................................
AMATOR
...
. '
HE1ER01)INA
H07)ULArA
Generatorul de semnale standard sau hetero-
dina ă ă ă ă ă un apa-
rat de o ă ţ ă În etalonarea.
controlul ş verificarea aparaturii radioelectro·
nice ş În special a radioreceptoarelor).
în principiu, acest aparat este format dintr-un
generator de ţ ă un modulator ş un
generator de ţ ă
Schema ă de principiu este ă
În figura ă ă
40 mm. Pe o ă se vor executa ă ş ă
bobinelor LI ş L
2
pentru gama de ţ
ă Între 100 ş 400 kHz. Bobina LI arc
400 spire, iar L, are 20 spire, sîrma ă
tIInd Cu-Em 1,=0,15 mm. Bobinarea se face
ă ă ă ţ intre cele ă bobine
tiind de aproximativ 2,5- 3 mm. Pentru gama
ţ ă Între 400 kHz ş 2 MHz sînt
Ultima ă ă bobinele L, ş L.
pentru ţ cuprinse Între 7 ş 20 MHz.
Bobina L, are 6 spi re din ă de cupru cu
diametrul de 0.8 mm, bobinarea ă cu
pas tot de 0,8 mm. Practic, se ă ă
bobine ş ă ce una se ă de ă
ă se ă ş ă Bobina L. are 2 spire din
ă cu diametrul de 0,35 mm, bobinaj ă ă
ă ţ Între bobine fiind de 5 - 7 mm.
Bobina L din colectorul tranzistorului T 2 se
ă pe un miez feromagnetic cu ţ
de I cm'. pe care se ă I 500 spire din
ă cu diametrul de 0,1 mm (se poate utiliza
un transformator). Pentru etalonarea scalei (axul
condensatorului variabil) ă un radiore-
ceptor.
ă din generator semnal În borna de
ă a radioreceptorului ş rotim acordul re-
ceptorului sau condensatorului generatorului ă
cînd auzim În difuzor semnalul de 1 000 Hz.
ţ de mod ula ţ P I cît ş poten-
ţ de ţ ă P
2
se vor fixa la
ă cursei.
în caz ă generatorul nu ă se vor inversa
Oscilatorul de ă are ă
ţ de ţ din elemente' de defazaj RC ş
ă un semnal cu ţ de aproximativ
1000 Hz.
,..
______________ ,.... ___ Audio ..
' ... ţ
De remarcat ă acest etaj nu impune alegerea
pieselor componente, tranzistorul utilizat putînd
fi EFI 319, EFI 323- EFI 353 sau oricare altul.
Din colectorul tranzistorului TI semnalul este
aplicat etajului modulator, echipat cu tranzis-
torul T 2 (identic cu T.).
Generatorul de ţ ă are ţ de
ţ ă de condensatoarele variabi le
C, (2 x 500 pF), legate În paralel pe una din
bobinele LI' L3' L" L,.
Atît bobinele circuitelor acordate cît ş cele
de ţ (L
2
, L., L6' L.) se ă cu ajutorul
comutatoarelor SI ş S,. Etajul oscila tor de radio-
ţ ă ă un tranzistor T 3 de tipul
EFT 317, P-401.
Tranzistorul T 3 ş alimentarea pe co-
lector prin etajul modulator. Tensiunea de ali-
mentare (pe colector T 3) va fi ă ca ampli-
tudine, ă semnalul produs de generatorul
de ţ ă Gradul de ţ se sta-
ş cu ţ montat În baza tranzis-
torului T
2
putînd atinge procentul de 100%.
Bobinele' se vor realiza pe carcase din material
plastic cu diametrul de 18 mm ş lungimea de
1"1
5
fOO K
10 k
I K
fOO -"-



Rz

utilizate bobinele L3 ş L., care vor folosi tot
ă cu diametrul de 0,15 mm. L3 are 100 spire.
iar L. are 5 spire.
Bobinele L, ş L6 ă gama de ţ
ă Între 2 MHz ş 7 MHz.
L, are 18 spire din ă Cu- Em mm .
iar L6 are 2 spire din ă cu diametrul de 0,2 mm.
ţ Între bobine fiind de aproximaiiv 6 mm.
O,l)A.F
T
P,
Sk.n.

capetele de ă ă ale bobinei de ţ din
gama ă
Etalonarea se face În cît mai multe puncte,
trecîndu-se pe scala generatorului ţ
indicate de radioreceptor.
Desigur ă pentru etalonare pot fi utilizate
ş alte metode practice, amatorul utilizind-<> pe
aceea pentru care are aparatajul necesar.
Adresa
ţ noastre
este:
Revista
«TehniuDI» --
ş ţ Scinteii
Sector J
telefon 17.60.10,
interior 1159
ş motoreta «Mobra-50»?
Ati reflectat ă la avantajele unei suspensii cu amortizoare hidraulice,
suspensia din spate avînd suplimentar rigiditatea ă
Ş ţ ce ă ă ţ În timpul ic,
de mare randament, În doi timpi, Înzestrat cu o- le de viteze cu patru trepte, ceea ce,
dincolo de ţ ă Între' ere ş ă ş economicitate?
ş motoreta se ă - mte de orice prin aspectul ei, prin ţ ă
modern, ş prin acel grad de tehn' ate-confort pe care-l conferA geometria sa, deosebit
de ă ş ţ eie: ă consum, autonomie de mers. .
Mai ă ţ ă ş tul ă o ţ ă În 24 de rate, cu un avans de numai
900 l ei. ă de ce ă rec ă o ă in plus si-i ţ cu ţ motorul. dimen·
siunile, ţ
Ş ă reflecta' a tot ceea ce ă o ă În timpul unui week-end ...
DATE TEHNICE
• T i p: 2 timpi, monocili ndric, i ncl inat
la 30· spre ţ ă ă ţ cu aer.
Capacitatea ă 50 cm'.
Putere ă 4 CP la 7 000 rot/min.
Aprindere: magnetou cu ă exte-
ă
4) Combustibil: ă CO 90 in
amestec cu ulei 413. in proportlP 1
(1/25 in perioada de rodaj).
Ambreiaj : mult idisc in baie de ulei.
Cuti a de viteze: 4 viteze schimbate
cu piciorul.
i e ţ ă ş spate: cu tambur ş
sabo teriori.
Dimensl ile anvelopelor: 21 x 2,75
• Capacita rezervorului de ben-
ă 12 litri, I 'care 2 litri ă
lungimea ă 1 850 mm
ă ţ ă 590 mm
ă ţ ă 930 mm
ă ţ ş 80 mm
garda de sol: 1
greutatea:
ă ă
ă ă cu
ă 2
consumul de ă 2,5 1/100 k
- ă ă 150 kg ă per
soare)
- autonomia de mers:
minimum 500 iim.
I
I
PENTRU ULEI
Se ş ă uleiul dintr-un motor
auto ă nu numai ungerea lu i
ci si, Într--o ă ă ă ă
in mod normal, se spune
ă motorul «este cald» ş deci, per-
ţ lui corespund cu «caie-
tul de sarcini», atunci cînd tempera-
tura lui trece de 70' C. ă tem-
ă este in ş timp ă
cu temperatura uleiului, drept pen-
tru care "este util ă avem un termo-
metru În baia de ulei . Dar nu numai
atît. Uneori, din diferite motive. se
ă ca motorul ă se suprain-
ă ă ţ in care tempera-
tura uleiului ă ş ş 140°C) . A-
cest lucru ă un mare pericol
pentru motor, deoarece uleiul ş
pierde ă ţ lubrifiante, ceea
ce poate avea o serie de ţ
griparea pistoanelor, distrugerea de
ă deteriorarea vilbrochenulu i
etc. Din toate cele prezenta te. re-
iese clar utilizarea unui termomet-u
pentru uleiul din carter.
in acest scop ă schema
unui astfel de termometru. relativ
simplu ş ş de realizat. Se con
ă ş ă este vorba de o punte
-
PRESA
M. BAGHIUS
Wheatstone În care necu nascuta
este o ţ ă Rx' ă rezis-
ţ ă Rx este un termistor de fabri-
ţ ă de tip TG 60.50.
Un astfel de termistor de tip cera-
mic, montat in ă ă are
valoarea nom ă de circa soon. La
a ă ă puntea se
aduce la echilibru. ţ de tem-
ă duc la ţ ohmice ale
termistorului, care ă
puntea. in diagonala ţ se intro-
duce un miliampermetru, ale ă
ţ sînt ţ cu tem-
peratu ra. Deoarece cu rba de varia-
ţ a ţ Rx În ţ de
ă nu are un caracter li-
niar, ă ă scala instrumentuiui
(deci a termometrului) nu va fi li-
ă Pentru aceasta este necesar
ă ă montajul pe o ă ţ ă
ă de circuit imprimat cu dimen-
siunea de 40 X 50 mm. Pe ea se vor
monta toate piesele În ă de ter-
mistor ş instrument, care se vor
monta la locul ă ş care
vor· fi legate de ă ţ cu piese prrn
BOLTURI
.
De cele mai multe ori, la un motor
care nu a mal fost reparat capital, o
ascultare atenta a zgomotelor ne-ar
putea mdlca ă admitem ă rolele
ambielajului ă pentru moment
Jocuri admisibile ş ă numai grupul
piston-cilindru ar necesita o ţ
ă demontarea chiulasei ş a
cilindrului - ţ pentru care mo-
torul poate ă pe cadru - citeva
ă ă cu micrometrul ş
un comparator de cilindru ne ă
(sau nu) presupune rea ă ă inainte
de demonta re.
in caz afirmativ, va fi nevoie de ale-
zarea ci lindrului la prrma ă de re-
ţ ş de inlocuirea gr upulur pis·
ţ ţ
Pentru aceasta, ă in ă
ţ din bosajele pistonulur
trebuie depresat ţ Cer mai multr
ş ţ ă ... un dorn
si un ciocan! Metoda este total contra-
ă chi ar ă se ţ
ş o contragreutate. In mod sigur,
ţ se ă cu deformarea
bielei, deformare care, ulterior, nu se
mai poate corija la precizia ă
ţ de ă de aici rezultind o
serie de ă cum ar fi , in primul
rind, uzura ă a pistonului care
Ing. V. LAURIC
nu V'l mai fi in niCI un caz concentrlr
cu cilindrul.
Montajul efectuat ă ş «me-
todlH> ă «succesele» de la
demontare.
Utilizarea unei prese de ă de
ţ ă - deloc complr
ă - ă complet neajunsurile
de mai sus, ş ş l.
minimum ţ de demontare, cit si
cea de montaj.
ă cum se ă drn ă
traversa (3) ă 5 ă frletate
(1 x M 10 ş 4 x M 4, adinc t O). ă ţ
(4) drn ă are practrcat la mijlocul
lungimii un orificiu de ş a ţ
cu un diametru de t8 mm.
În cazul tijei filetate (1), se ă
o ă cu diametrul de 3 mm, in care
se ă traversa (2). Asamblarea
ă ţ ă (4) cu traversa se face cu aJu-
torul a 4 ş M 4 x8 ş cu ş
cu ţ ă
2
fire de tip ţ ă Ca ţ ă se vor
folosi ţ de 0,25 W, iar ca
ţ ă ă - ţ
tre ă Pentru o ă etalo-
nare, sistemul se va alimenta cu ten-
siune ă ţ ă de la o
ă Zenner Z, de tip DZ 307 sau
DZ 308.
Ş acum, cum ă termistorul
in carter. Termistorul Rx În ă
ă se introduce Într-un mic
tub de cupru de dimensiuni cores-
ă care ă in carter ş
de la care ă 2 fire la ă ţ
cu piese. Pentru etalonare se va
lua o cutie ă de conserve in
care se introduc ulei auto ă
zit la 70"C ş tubul cu rezi tenta R .
Se ă ă stea un ti mp necesa;
tru ca ţ Rx ă capete tem-
peratu ra de 70·C. in ă ţ
se ă ţ ă P
1
pentru a echilibra puntea. Acul in-
strumentului este la zero, dar tem-
peratura care se trece pe cadran
este de 70 C. Cutia cu ulei se pune
Nola
Poz. Denullllrec:t
1 T ă __
1 Dorn de "ctrOIl"re
3 TralJel5?'
4 ă
-- -_. -
6 Ş de
cu sl'lIbe
Dimensiunile din labeI co-
espunrl unui pislon cu dia-
melrul de cea 50 mm Ş unui
la un ş ş se ă ş ă la
temperatura de 150· C ă ă cu
un termometru ş La tem-
peratu ra de 1s0· C se ă rezis-
ţ ă P2 pentru ca ţ
instrumentului ă fie la ă ma-
xim. ă aceasta, cele ă reglaje
se vor repeta, deoarece ele sint de-
pendente ş etalona rea este ă
numai ă citeva reglaje succesive.
Ca instrument de ă ă se poate
folosi un instrument mA de 0,4+
1 mA, cum ar fi cele folosite la unele
tipuri de autoturisme sau cele folo-
site la magnetofoanele «Tesla». Pen-
tru etalonarea ă a scalei.
se va ă uleiul din cutia de conserve
ă se ă ă su b 150"C ş se vor
nota pe scala instrumentului tem-
peraturile din 20 in 20°C.
S-a montat dioda D (de tip EFD
sau orice tip de ă detectoare)
pentru ca atunci cînd motorul est e
rece (sub 70·C) acul instrumentului
ă nu devieze in sens invers. ă
ă ă ţ vine in Întîm-
pinarea tuturor ă auto.
Buc Material DimenSiuni
_._.
1 OL 42 tJ 12-M 10X 130
1 SirmA din otel
arc
1 OL 38-0L 42
1 Tî1blr\ din otel
mOflle, gro::,
1-1,5mm
I ă drn otel
/l4x 60
DesfasuraM
25 x 210
moale
- -
4 OL42 M4x8
5 bolt cu diametrul de 16 mm.
Pentru alte grupuri piston-
bolt dimensiunile se vor mo(1I -
rica ă
9
ţ ă se ă Într-o ă de material
plastic - 140 x 100 x SO. Difuzorul se ă
pe o ă de placaj în care s-a practicat un decu-
paj de dimensiunea pilniei difuzorului. Pentru
protejare. pe placaj se va lipi o ă de ă
pentru difuzoare sau o ă din material plastic.
CI SI lAII ICHIIICE
Recepto,rul este de fapt un llmplificator (fig. 5)
echipat cu ă tranzistoare MP 41. P 13. OC S17.
2 SB 345 etc. ({J> 1(0), dar cu un zgomot cît ma,
redus. ă montajul a fost corect executat, În
punctul a se ă ş ă ş telefonice În
care trebuie ă se ă clar semnalele
din ă ă
..
ş au fost prezentate În numerele ante-
rioare. ţ pentru comanda la ţ ă a
modefeiof erau formate în principiu dintr-un
ţ ă de semnale codificate. un receptor capa-
bil ă ţ ş ă selectcze ţ
ţ ă ş diverse servomecanisme care trans-
formau impulsurile electrice În ă mecanice.
Pe canalul de ă ă ţ poate li «con·
ă pe {) ă sau chiar sub forma unei
ă codilicate. Din ă ă cate-
gorie face parte ş ţ de ă cu
semnale de ţ ă ă dintr-un
generator (Iig. 1) de semnale dreptunghiulare.
care printr-un difuzor emite semnale ă un
traductor de sunet. microfon. care ă ce le
ă În ţ de curent, le ă unui
amplifi cator ş apoi unor selectoare. Avantajele
unor asemenea ţ constau În:
- ţ ă nu arc În ţ !kl un
oscila,lor pilotat cu cristal de ţ
- nu provoac{, ţ În ţ tic
ţ
- ' nu necesi ă ă
- receptorul nu arc un etaj de ţ ă
..L
Ing, SERGIU Ă
ă ţ de ă are
dezavantaje În ceea ce ş raza de ţ ş
ţ semnalului acustic În zona de lucru.
Cu toate aceste dezavantaje. comanda sonora
ă una din cele mai amuzante ş mai simple
ţ În special pentru tinerii constructori
care nu ă ă o ă ă În
domeniul ţ radio ş nu au autoriza-
ţ pentru exploatarea unei ţ de radiotele-
ă
Generatorul (fig. 2) de semna'le drept"nghilliare
este echipat cu ă tranzistoare EFT 321 {Mi> 41.
MP 31, OC 812 etc. ) cu fJ>50. Frecventa semna-
lelor poate fi ă cu ţ P,.
P, ş Semnalele sînt aplicate unui amplifi-
cator (EFT 124) a ă ă o consti tuie un
transformator de ş de genul celor utilIzate
la ratlillreceptoarele «Electronica», «Mamaia»
sau "NcptuJl». DifuLOrul are o putere de O.S 1 W
si o ă de 6 - X .0..
Monta)ul se ă pe o ă ţ ă cu circuitul
imprimat (fig. 3). ţ P" P, ş P
3
fiind astfel mOIHate Încit 'i<Î ă un act'es
rapid la ele.
Tranzistoarele T). T. ş T, se aleg În funqie
de tipul releelor folosite. Astfel, ca o ţ
putem specifica ă pentru releele care au un
curent de ş de 40 - 60 mA (relee tip
RFO 450 31) se ă trapzistoarele EFT 124,
iar pentru releele cu un curent de ş de
5 - 15 mA (relee tip HU 101) - tranzistoarele
MP 39, EFT 321 etc. ţ LI, L, ş L)
sînt realizate pe oale de ă (II> 22), folosite la
filtrele de ţ ale magnetofoanelor, bobi-
nÎndu-5C cu ă de Cu-Em, cu diametrul de
0, 1 mm, cîte 920, 1 100, I 400 de spire. Valorile
condensatoarelor C" e, ş C) se stabilesc experi-
mental, cuplînd generatorul de ţ ă al
ţ ă (punctul b) cu receptorul (punctul d.
Detalii asupra unui astfel de reglaj pot fi ă
În lucrarea ţ de ă pentru mo-
dele reduse», editura «Ion ă 1972.
Conditia de ş a unuia dintre relee este
ca frecventa semnalului ţ ă fie ă
cu ţ proprie de ţ ă a unuia dintre
circuitele oscilante. Le ţ ă curentul de
colcctur ş ă la valoarea curentului de
atragere a releu lui.
Informativ amintim ă valorile condensatoare-
lor sînt cuprinse între 6 SOO ş 20000 pF. Releele
R I ş R, au o pereche..de contacte normal deschise.
cu ajutorul ă se ă alimentare. servo-
mecanismului. Cu acest servomecanism se va

lOKn. SOI(" '001(..<> ţ mecanismul de ţ al modelului , Cel
r--'t:::-r--:r---.--.... --....... _ de al treilea releu R. are ă grupe de contacte.
J v---y 9V ceea ce face ă schimbarea sensului de
Tr 1+ deplasare a modelului. Se ă ca micro-
10

fonul ă ă ă nu fie amplasat În
zona electromotoarelor ş ă este posibil, ă
fie scos În afara modelului.
D Receptorul va li realizat pe o ă ţ ă cu circuit
.-c=H imprimat (100 x 100 mm), ă ă a pune probleme
speciale de ecranare.
2
MP41 5
MP41
O astfel de ţ de ă poate fi
ă la automobile care ă În ă
dar poate fi ă ş altor comenzi. cum sînt:
pornirea ş oprirea radioreceptoarelor. magneto·,
foanelor sau a televizoarelor.
gv
Sub forma lui ă metronomul
este ă ă unui ceas ş
avînd drept element motor un arc
Schema ă mai JOs realizeazA
ţ fiind inspi-
ă din principiul de ţ a
unui circuit basculant astabil. Simi-
lar celui clasic, ă ă ă
unui astfel de metronom este regla-
bil de la 40 la 200 de ă ă pe minut.
Circuitul basculant astabil este ur-
mat de un amplificator de audio-
ţ ă ş In cazul în care
este ă o amplificare mai ma-
re, schema ă o ă de ş
pentru a se putea cupla la un ampli-
ficator de o putere ă celui

Ing. S .. GHINDEANU
Ing. A. Ă
descns în schema de mai sus. Astfel
se ă practic un efect muzi -
cal similar unei ă ă continue de
ă
Tranzistoarele TI ş T
2
ă
circuitul generator. Rînd pe rînd, T 1
ş T 2 sînt în stare de blocare ş con-
ţ ţ de ţ de ă
care ş ă ai condel1satoa-
relor CI ş C
2

Impulsurile astfel ţ sînt
culese prin C, ş introduse într-un
amplificator. Cu cele ă poten-
ţ R
2
ş R" putem regla
ă de ă ă pe minut, între
40 ş 200, cît ş timbrul ă ă iar
cu P
2
-volumul. In cadrul schemei
fOlOSIRIA
IADIOUEEPTOIULUI
CA GENEIUOI
Orice radioreceptor de tip super-
ă echipat cu tuburi elec-
tronice, iodiferent de clasa din care
face parte, poate fi utilizat ş ca gene-
rator de semnale de ţ ă
modulate în amplitudine, ă i se
ă un comutator montat ca
în figura ă ă ţ gene-
rata de oscitatorul local, lolosit pen-
Iru heterodmare în radiorecept0,l,
este ă la bornele rezistentei
suplimentare de 5 -10 kO (R 1) de
pe anodul tubului modulator, cu
care este echipat etajul de amestec
al radioreceptorului ş ă prin
capacitatea CI (de 500- 1000 pF)
spre o ă ă ă
pe ş radioreceptorului. De aici,
printr-un cablu coaxial (de prefe-
ţ ă flexibil), semnalul de radic-
ţ ă modulat în amplitudine
cu ţ de 50 Hz a ţ de
iluminat lCU amplitudinea de circa
100 mV), este utilizat pentru acor-
darea altor receptoare _sau pentru
gradarea scalelor altor generatoare
de semnal (de exemplu, prin metoda
ă ă Comutatorul de trecere
de pe ţ pe genera tor
de semnale poate fi un microîntre-
ă tor basculant sau un comutator
folosit ca ă dp unde la
radioreceptoarele «Turist», ce se
ă în spatele radlOrecepto-
rului pe ş cît mai aproape de
soclul tubului de amestec. Montajul
suplimentar nu aduce nici un fel de
prejudicii în funqionarea recepto-
rului ş permite ţ semnalelor
de ţ ă foarte precis eta-
lonate, conform scalei radiorecep-
torului. ţ semnalelor ţ
nute se ş pe ă adunînd
la valoarea ă ţ inter-
ă a receptorului. Se ţ
astfel în gama undelor lungi bJinda
de la 615 la 840 kHz ş în gama
undelor medii, banda de la 965 la
1 965 kHz, cînd Fi =465 kHz.
Se ă ă se poate ţ
semnalul ţ pentru acoperirea
gamei de unde medii aproape în
întregime. ş ţ este ş în
gam.ele . de unde scurte ă la
30 MHz).
O ţ mai ă apare
descrise, amplificatorul de audio-
ţ ă se ă similar multor
radloreceptoare de buzunar. ă
ă schema se poate testa ă
piesele au fost corect legate între
ele. Mai întîi, se ă circuitul
basculant astabil. Curentul absorbit
de etajul final nu ă ş ş 7 - 8 mA.
Tensiunea pe emitoarele etajului fi-
nal - nu ă ş ş cu mai mult de
0,2 V tensiunea pe baze. Verificînd
acestea, putem conecta circuitul ge-
nerator de impulsuri. In acest caz,
curentul absorbit va fi de circa
40 mA.
Lista pieselor folosite:
R I = 10 kO/0,25 W
R
2
=5 kO/0,25 W liniar
R
3
=270 0 /0,25 W
R. = 180 0 /0.2) W
în cazul folosirii unui radioreceptor
de tip mai cu ţ inter-
ă de 110 kHz. Se pot ţ
astfel ş semnalele ă
ă ă ţ superioare a gamei de
unde lungi.
Dealtfel, se poate folosi ş un
radioreceptor tranzistorizat, dar în
acest caz semnalele de radio frec-
ţ ă ţ nu vor mai fi modu-
late în amplitudine.
Nivelul semnalului la ş poate
fi reglat fie înlocuind ţ RI
cU un potentiometru de valoare
ă la cursorul ă
se ă condensatorul CI> fie
montînd în exteriorul aparatului un
adaptor compus dintr-un divizor
rezistiv în trepte, ă cu posi-
ă ţ de comutare.
Pemru o adaptare mai ă a
ţ de ş ale genera-
torului de semnal ş de intrare ale
receptoru lUI care se ă se
(lDate înzestra ă cablului ecra·
R, = 250 0 /0,25 W semireglabil
R6=8,2 kO/0,25 W
R, =330 kO/0,25 W
R8 = 220 kO/0,25 W
R9 = 220 kO/0,25 W
R
lo
= 180 0 /0,25 W
R
12
=470 0 /0,25 W
R 13 = 100 kO/0,25 W semireglabil
Tensiunea de alimentare =9 V
CI =5 /lF/ 30 V
C
2
= 10 ţ V
C
3
=0,1 /lF/ 30 V
C.=5 /lF/30 V
C,=470 pF
C
6
= 500 ţ /30 V
ă tip EFO 323 .
TI> T 2, T, = tranzistoare tip EFT 323
T 3, T. = tranzistoare tip EFT 373
R Il = termistor l.m O
P 2 = ţ 1 kO liniar
Dif=difuzor 3 0 /0.5 W.
nat (prin intermediul ă se face
cuplajul între cele 2 aparate) cu o
ă ce ţ un montaj simplu
de ă ă de exemplu,
ţ între o ă de circa
20 mH ş seria, între un condensator
de 400 oF si o ţ ă de 400 O.
BObina poate fi de la un filtru de
ţ ă ă de la radio-
receptoare cu media ţ ă în
jur de 470 kHz (o ă de la un
transformator de ţ ă inter-
ă de la radioreceptorul «Pio-
nier» etc., ă ă condensatorul de
acord pe ţ ă
Ansamblul antenei artificiale se
introduce într-un tub metalic de
12- 20 mm diametru, lung de 60-
70 mm, conectat la masa cablu lui
coaxial ş ă cu un vîrf de
contact montat în centrul unuia din
capacele de plexi care închid tubul.
Ing. 1. ZAHARIA

Ş SE fNTRERU;;ei

K
GEIffRATOR
DE 5EJoiNAI.
MODULAT '--_ ...... _...J
SPRE CAA Rg
+ ALIMEN-:
H-----t TAREA
SPRE CIRCUITUL ACORDAT
AL OSCILATORULUI
LOCAL

SPRE CIRCUITUL ACORDAT AL ET/WULUI DE AMEsTEC
JOC
Vom prezenta un joc foarte simplu, bazat pe ă ţ
ţ Wheatstone. ă dispune practic de 5 rezis-
tente de valori oarecare, ce pot fi plasate În patru locuri
diferite. Jocul ă În a ă locul exact a 4 rezistenle
din cele 5 de care dispunem, care ă ă ţ de
echilibru al ţ Ş ă reali zeze astfel ţ a 2 ă
colorate în ş timp.
ă cele 4 ţ nu sînt ş exact in pozitia
care ă echilibrul, atunci, în ţ de dezechilibrul
ţ se va aprinde lampa verde sau cea ş (presupunînd
ă le-am colorat astfel).
ă cum ţ existA ş minime ca ă
ă ă de la Început pe ţ de echilibru în ţ
rezistentelor.
ă ne amintim schema ţ Wheatstone a ă func-
ţ se poate deduce din fig. 1.
Tensiunea de alimentare E fiind ş în diagonala CD,
vom ţ În diagonala AB o tensiune ă ă
sau ă în ţ de valorile celor patru ţ din
ţ ţ Pentru ţ R,}R, = R,(R. se ţ
echilibrul ţ ă teosiunea Între punctele AB fiind
riguros o ulfi.
Se ă deci ă în cazul În care ţ respective
nu sînt plasate în ordinea ă controlul vizual va fi
afectat de dezechilibrul produs de o tensiune ă sau
ă
M. BUCURESCU
Asoci ind punlii Wheatstone douA indicatoare luminoase
ş douA tranzistoare de tip clasic pentru comutare, vom
realiza schema de principiu a jocului ca În fig. 2.
Vom alege de ţ ă tranzistoare de 800 mW putere,
pentru care un bec de 4,5 V;o, I mA ca ă de colector
va fi ă ă ţ ă în ţ
Celor douA indicatoare luminoase le asociem cite o ă
ă de 4,5 V. pentru un dezechilibru al ţ
în sensul pozi tiv de ă ă punctul B devine pozitiv
ţ ă de punctul A, se va aprinde lampa L" deoarece baza
tranzistorului T2 fiind ă pozitiv, acesta devine
conductor.
ă Într-o ă ţ de ţ a ţ
punctul A devine pozitiv ţ ă de B, evident prin deschiderea
lui T, se va aprinde lampa 1.
In ţ de echilibru al ţ ă pentru R, / R, =
R,fR., nu se aprinde nici o ă deoarece, practic, nu
apare nici o tensiune Între punctele A ş B.
Montajul practic poate fi simpl ificat, alimentînd puntea
Wheatstone cu 18 V, ţ ţ prin patru pile de 4,5 V. mon-
tate in serie.
Tn ceea ce ş realizarea - nu sint probleme Se pot
folosi reglete cu «oeze», atît ca suport cît ş ca c utie pen-
tru ţ cu ş o cutie de material plastj{.... even-
tual ă pentru a crea o ă ceva mai stranie
pentru cei ţ ţ
-
PARALELA
c
R
1
A+-t ---1
<D
1
R3
A
OHECTOR
DE ECHILIBRU
o
R2
D
"
-
II
.12
1+
B
22, 5V
R4
Ş IZOlAWT

c===:( iSi (o)

:z
w
>-
Ă Ă
Il)
N
W
'"
Manipularea ţ se ă cu banane ş
in care vom introduce ş radiale ale ţ pe
cart! de ă ă le vom alege sUficj "T' l de rigide. Bine-
ţ vom ţ la ş izu,il!lt al ba:tanelor
(fig 3).
Cutia va fi ă ă În partea de sus cu 8 ş ă
dispuse În ă de ă sau de romb, necesare pentru
ţ celor patru ţ Vom ş ă
L, ş L
2
care ă dezechilibrul la stinga ş respectiv,
la dreapta ţ astfel formate.
LISTA DE PIESE :
T" T, = AC 180 K; AC 181 K
L" L, = bec 4,5 V/O, I mA
ţ ă propunem un grup de ţ cu
ajutorul ă ţ se ă relativ ş cu ţ ă
ă ă ă realizarea dezechilibrului În func-
ţ de aprinderea becurilor.
Ex : R, = 5 kl1; R2 =10 kl1 ; R,=47 11 ; R. = IOO kl1
ş o ţ ă ţ ă
Amintim, de asemenea, ă este necesar ă se asigure
deconectarea celor trei surse de alimentare fie printr-un
comutator rotativ cu trei ţ fie prin trei ă
toare de tip clasic, aliniate.
--: '
MOTIVE
DECORATIVE
Pentru a anima supra-
ţ monotonl a unor du-
Pentru a prelucra diversele piese din lemn este nevoie adesea ca ele ă fie prinse Între ş bancuri lapuri inglobate in perete,
paralele. r . '" [ se propune pictarea unor
. . din ă ce _se poate. adapta la o ă de ă ă ă cu succes la ă con- . 1,. - fJ motive decorative pe ş
ţ Una din cele 2 ă de strtngere din ă de fag de cca 30 X 150 X 500 mm se fixeaza de margi - Pe un fond de culoare
nea mesei, cu ş pentru lemn, avînd ă ca Între rama mesei ş ă ă introducem o ă I r uni ă matl de pre-
ă I ţ ă se ă un
Piesa de prelucrat se strînge Între bancuri cu ajutorul celor 2 ş superioare. J motiv decorativ, ca În e-
Regla;ul paralelismului se ă cu cele 2 ş inferioare. ____ .i. . J .'.! __ cu p_
...-
Ş
TATAR MIRCEA - Roman
ă ţ procura din maga-
zinele ţ de stat.
GHEORGHIU NICOLAE - ş
ţ ă presei este ă a
ă rezolva ă ă
BERCEA VALERIU - ş
in almanahul Ş ţ ă ş ă 1973 am
publicat schema unui interesant interfon pe
care vi-I ă ă ţ
Ceea ce ţ ă ţ este ceva mai
complicat. Problema o ţ rezolva men-
ţ cele ă difuzoare În ă ă ţ
adînci ş bine izolate acustic (cu ă ă
de ă ă care ţ ampli-
ficarea pe fiecare canal.
STOICA VIOREL - Vrancea
Pentru a ă ţ de ţ ă ţ
diametrul bobinei ă la 50-;-60 cm.
Sensibilitatea aparatului se ţ mon-
tÎnd În locul ă ş lor un ampl;ficator cu' ă
trei tranzistoare ş ţ ţ În difuzor .
Ş CONSTANTIN - municipiul
• . PENTRU A PREWCRA
PIESA DE r SE par Ă
/ ' cu eOLTARE
\
SAU Ş DE TABLA
. . DE 2mm
,
Ş Ă
IIEI
Gh. Gheorghiu-Dej
ţ participa la concursul nostru nu-
mai cu idei sau ă ce nu au fost Înscrise
În O.S.I. M.
Dr. PETRESCU LUCIAN - ţ
Tensiunea de 280 Veste ă pentru
alimentarea amplificatorului. Numai ă tre-
buie ţ cont de energia ă de
amplificator - deci o ă ă
ce este difici I de rezolvat prin corespon-
ţ ă Sîntem ş ă ş transformatorul
de la Oberon poate ţ - ţ ă
diodele utilizate sînt bune.
ţ cîteva ă ş ă nu ţ ţ
rezultatele dorite ţ schema am-
plificatorului , ş atunci ă vom furniza În-
ă practice mai ample.
STOICOVICI CRISTIAN - ş
Am ţ sugestiile dv '
ENE MIHAI - ţ
Schema va fi ă În paginile revistei.
ZGUREANU OCTAVIAN - ş
Vom publica aceste accesorii HI-FI.
"UlUI, umpllna apoI 10"(&
riorul.
Acest lucru este dificil,
se cere multi indeminare.
Se mai poate barda cu
scotch sau foaie de hirtie
conturul ş apoi picta in-
teriorul, dezlipind ulte-
rior foile; desenul va rlmi-
ne precis, ş
culoarea peste margine.
RASTEL DIN CUTII
Din aceste cutii. la Îndemîna oricui. ţ ă ă ţ ţ un rastel in care ă ţ pe dimen-
siuni ş ţ ş ş pentru lemn. cuiele etc.
ă unei piese avind dimensiunea ă devine astfel foarte ş ă
Cutiile tronconice se ă pe o ă din placaj de 4-5 mm grosime. de dimensiuni potrivite,
În care ă cu un ă ă de traforaj o serie de ă cu un milimetru mai mici ca diametru decit
cel al cutiilor la partea ă
ă cu cutii pot fi montate sub un raft sau pe rastele special ţ din ă de 2 mm.
E A ii!
[L@9' 'LV tU' ţ

: .F':f,j
,. .... CUTIEI lmm
. .
fllatelie
A
J,
CUTIILE POT FI ASEZATE
PE UNUL SAU MAI MULTE
RÎNDURI, AVÎN O
OIAMETRE E(jALE
SAU DIFERITE
A
t " (,OSTII ROMllnll
COSTUME ţ
ş ă a realizat o ă ş ă emÎsiune cu iema
"Cos/ume nationale». Ca ş În emisiunile (1968, 1969),
noua emisiune ă 3 costume perechi ă ş femeie) În
ă ordine: valorile de 10 ş 40 bani - jud. Suceava;
valorile 55 bam ş 1,75 lei - jud. Harghi/a; valorile 2,75 ş 6,40
lei - jud. Gorj.
Au fost emise ş 2 plicuri "prima zi» cu ş ă ă
Ă
.... .. ! t,: =f
• • -' ", 'i
- .
r,IUfil
PLANSETA
ATELIER
ă cum se vede in fotografie, ş lumi -
ă este o ă de desen cu ţ de lucru din
ă ă interior. O astfel de ş ă e un
auxiliar ţ in munca desenatorilor, graficienilor
ş fotografilor, ţ transpuneri rapide, copieri
ş ale unor desene neclare, ţ de control
ş ş ale peliculelor sau fotografii lor.
ţ de ţ de utilizare ale ş
constructorul amator are posibilitatea ă opteze
pentru o ă ă pe baza ţ
putindu-se realiza in principiu patru ă cores-
ă formatelor standard A 3, A 2, A 1, A O.
Desigur ă in ţ de ă ţ practice ale
ă amator se poate recurge ş la o ţ de
dimensiuni intermediare.
Indiferent de dimensiuni, ţ ş ă ţ
constructive ă in principiu ş ă ă
concret ţ ă pe baza desenelor.
Figura 1 ă aspectul exterior al ş Se
pot distinge: cutia (1), rama cu geam (2), geamul
(3), suportul reglabil (4), un buton de fixare (5) ,
cutia pentru instrumentele de lucru (7), ţ
ş (8), comutatorul (9), ă ă (10),
ghearele de prindere (11). Scala ă poate lipsi
sau poate ă fie numai pe o ă mare ş una ă
ş cum s-a desenat, ţ ţ reperelor
sus-jos ş stinga-dreapta, se ş ă mult lucrul.
Modul de realizare propriu-zis se desprinde mai
ş din fig. 2. Cutia e ă ă dintr-o ă de
fund (18) ş ţ laterali (16) ş (17). Asamblarea
se face cu ş folosind ţ (15). Se
ă trei ş pentru fiecare prin-
dere ă ş cite unul pentru o prindere de ă
(18). In cutie se ă o ă ă de ă ă cu
rol de difuzare a luminii . Sticla e ă de ţ
cu mici piese de ă (19), ale ă dimensiuni se
FDTD-
CERAMIC4
Ing. A. DENES
Continuînd ciclul de articole publicate În revista.
ă cu privire la realizarea de fotografii pe
diverse suporturi ţ ă textile, lemn, mase
plastice), care, judecind ă scrisorile sosite
la redactie, s·au bucurat la vremea ă de
interesul ş aprecierea cititorilor, ÎncepÎnd cu
prezentul ă al revistei, vom publica cÎteva
indicatii utile pentru transpunerea de imagini
fotografice pe suporturi ceramice.
*
ă procedeele fotoceramice constituie numai un
auxiliar tehnic in arsenalul unei arte clasice sau,
14
LUMI-
NOA-
SA
stabilesc cu ş ţ ă practic. ă ţ ă de ă
este «b-2», iar lungimea «a-2n-2}),
Tot in cutie se ă ş sistemul de iluminare. ţ
cea mai ă ă 2 tuburi fluorescente de
lungime ă (vezi figurile 4 ş 5). in
lipsa lor se folosesc becuri cu ţ ă ş
nuite de 15 W. In ţ de ă ş
ă de becuri va fi intre 4 ş maximum 12, pla-
sate astfel incit ă asigure o iluminare ă
Becurile se ă ă fie la tensiunea ţ
dar se pot folosi becuri de mici dimensiuni (6--24 V)
legate ă (serie sau serie-paralel). Becu-
rile se pot aprinde toate ă sau se impart in ă
ă care se aprind individual sau ă
ţ in care se ş un ă dublu.
ă pot fi alese astfel incit ă se asigure ori
iluminarea ă a unei anumite ţ din
ţ ş ori O iluminare ă mai
ţ ă Pe placa de fund se ş o ă
de hirtie ă cu rol de reflector ş difuzor, sau
ă Pentru lumina ă e de dorit O
culoare ă (galben intens, portocaliu) care ă
corecteze ţ ţ ă ă a acestui
tip de iluminare. in cazul becurilor cu ţ ă
trebuie ă ţ ş ş ca atare, se
va folosi albastru (deschis) sau verde. Mai ă
e o ă ţ utilizarea unui filtru intre cele ă
geamuri. Cel mai simplu filtru e o ă de celofan
colorat deschis.
in partea ă a cutiei se prinde rama (2).
Prinderea se poate face cu patru ş pe
ţ sau cu balamale. Rama se ţ ă
ă fotoceramica ă ea ă ş o ă
de sine ă ă care ă cu o ă spe-
ă ar fi destul de greu de afirmat, ă fiind mai
mult decit ă ţ ş controversate.
Neindoielnic este doar faptul ă ne ă într-o
ă in care arta ş tehnica se ă ş se comple-
ă reciproc. in mod armonios.
CE ESTE
FOTOCERAMICA
În ţ ă procesul fotoceramic ă in realizarea
unei imagini ă din ţ anorganici spe-
ciali de tipul oxizilor metalici, care în mod curent ă
denumirea de ţ de ă Pe timpul
ă ş ţ se ă pe suprafata
suportului, conducind la formarea unui desen de
glazuri colorate. ...
Suportul pe care se ă ă imagine efe
ă poate fi in principiu ori din material refractar,
de obicei o ţ ă ă sau dintr-un material
ceramic glazurat in prealabil cu o culoare de fond.
Pentru inceput, ne vom limita la utilizarea de supor-
turi ceramice.
Metoda de transpunere a imaginilor totografice de
pe materiale fotosensibile ş pe ţ
ceramice se ă pP proprietatea unor substante
19
Ing. V. Ă
din lemn, ca de altminteri ş restul ţ de-
scrise ă aici. imbinarea celor patru laturi " rebui e
ă fie cit mai ă de aceea se va alege o ţ
de ă ş cum ă ş din desen).
Caracteristica ramei o constituie ş ţ interior
in care se pune placa de ă (3), cu partea ă
in jos, ş rigletele de ă (12) ş (13).
intre riglete ş ă se pun ă gradate dese-
coloidale de a se ă sub ţ luminii. Astfel
de ţ coloidale, macro moleculare, sint: cleiul
de oase ş cleiul de ş ş de ou, guma ă
dextrina, alcoolul polivinilic etc. Cele mai bune rezul-
tate in scopul propus de noi se pot ţ prin între-
ţ dextrinei.
in ansamblu, procesul fotoceramic ă din ur-
ă ţ
- prepararea imaginii pe strat de coloid cromat;
- ţ imaginii in culori de ă
- alegerea ş ă suportului ceramic;
- aplicarea imaginii pe suportul ceramic;
- developarea imaginii fotoceramice.
Pe timpul procesului de prelucrare au loc mai
multe ă ale imaginii, ţ in cele din ă
un pozitiv ă din ă ă ţ În
cele ce ă vom descrie pe scurt modul de
efectuare a operatiunilor enumerate mai sus.
PREPARAREA IMAGINII
PE STRAT DE COLOID CROMAT
ă negativul pe care dorim ă copiem pe suport
ceramic, se ă un diapozitiv prin procedeele
fotografice ş Diapozitivul trebuie ă fie ({moa-
Ie» ţ suficiente detalii) ş de o ă apro-
ă de cea a suportul ui pe care ă a fi transpus.
nate ingrijit, pe hirtie. ţ ş de hirtie va fi
de 30 mm, ţ ş 15 mm. Din
figura 4 se deduce rostul acestei ţ in calea
razelor de din ţ riglei numai
15 mm. Cota k se de constructor,
astfel incit grosimea sticlei ş a rigletei se inca-
dreze in ea. E de dorit ca ţ a
sticlei formeze un unic plan cu ţ ramei.
Pentru ţ sticla se pe partea su-
cu citeva ţ din de 0,5-1 mm
(vezi fig. 4 B). ţ nu trebuie ridice rigleta
ş implicit, placa de de aceea se va practica
o ă ă În lemn.
Cutia (7) pentru instrumente la latitudinea
constructorului.
Hirtia pe care se ă se prinde cu pioneze
sau cu ş clame elastice ca in fig. 1 B. Pionezele
au avantajul nu dimensiunile ş
la cele ale ş
Intreaga ş se pe doi suporti ş
(8), de dorit din cauciuc (Ia nevoie din ş unul
reglabil (4). Forma suportilor ş dimensiunile lor
din figura 7 ş respectiv 3 A ş 3 B. Suportul
reglabil prin rabatare devine miner (fig. 1 A). ţ
de ş suportul va fi din
(grosime 2-4 mm) sau din lemn. Pentru formatele
mari, ţ cea mai ş e cea din fig. 3 B. in
cazul folosirii lemnului, acesta va fi gros de 10--15
mm. Imbinarea constitutive trebuie fi,·
cit mai
Fixarea ă mesei de lucru se face prin ridi ·
carea sau coborirea suportului reglabil ş blocarea
sa cu butoanele (5), cite unul de fiecare parte. Ş
bul folosit e M8-M10. Pentru rigidiza rea ş
de placa acesta se ş (prin cositori re)
de un disc de care se cu ş de
conform figurii 6. Dimensiunile de
ale butonului la aprecierea constructorului.
Butonul poate fi inlocuit in ţ cu o
ţ fluture. Ş (18) au 25-40 mm
diametru ş grosimea de 1,5-2 mm.
ţ ş placa de fund se fac din panou prefabri-
cat sau din scinduri. O ţ o
utilizarea unor ş de desen care au dimensiu-
nile a x b x h1 indicate in tabel. Rama poate fi ă
in acest caz prin decuparea mijlocului unei astfel de
ş ţ care ă La nevoie,
pentru ţ se poate folosi carton gros, placaj,
melamlnate. In acest caz sistemul de blocare
al suportului reglabil trebuie rigidizat la placa de
fund.
DETALIU
Fig. 4
Acest diapozitiv va fi copiat pe un strat de coloid
cromat, preparat astfel:
Se ă ă prin ă in ă ă stratul
de emulsie de pe o ă ă veche (cu suport
de ă care se ă apoi prin imersare
într-o ţ avind ă compozitie:
- bicromat de potasiu . . . 10 g;
- acid sulfuric concentrat . ..... . 100 mi;
- ă ă la . . . . . 1 litru.
ţ Mai intii se ă amestecul eromic din
bicromatul de potasiu ş acidul sulfuric, apoi acest
amestec se ă ş nu invers) in aproximativ 500 mi
ă iar in final volumul ţ se ă ă
la un litru.
Placa de ă se ţ in ă ţ timp
de 1-2 ore, apoi se ă bine sub un curent de ă
ş se pune la uscat in ţ ă intr-un loc ferit
de praf. ă degresare se va evita atingerea supra-
ţ ă cu degetele, aceasta fiind ţ ă numai de
margini.
ă uscare, placa de ă se ş ă pe o ă
într-o ţ perfect ă ş pe suprafata ei se
ă in portiuni mici ş repetate un strat uniform de
emulsie fato ă ă din ă ă
ţ
Solulia A
ă ă (60--70·C) .. "
ă . . . .. . .
ă alimentar . . .
Solulia B
ă ă (6Q-70·C)
Bicromat de amoniu .
.60 mi
· 7 g
· 4 g.
.25 mi
· 5 g.
Fig. 1
Fig.3 A
fig. 5
qe}
Cele ă solutii ,preparate separat se ă
apoi emulsia ţ ă se ă ş la temperatura
camerei ş se ă
Aplicarea emulsret pe placa de ă se lace IlclJ-
tat, in portiuni mici , inclinind de fiecare ă p'laca in
toate directiile pentru uniformizarea stratului. In final,
placa se ă in ţ ă intr-un loc ferit de
praf, la o ă de pentru uscare.
ă uscarea emulsiei, dar ă ă a ş ă
ă a ă suprafata emulsiei se ă cu
diapozitivul ă in prealabil ş acesta se ă
prin contact (într-o ă de copiat sau prin presarea
diapozitiv ului pe emulsie cu ajutorul unui geam Iram,-
Fig. 1 B
4
Fig. 6
6
4
6
Fig. 7
Fig. ]>A
100
parent). Expunerea se face folosind ă becuri de
cite 500 W fiecare, de la o ă de 50--60 cm, timp
de 6-8 minute (in cazul unui diapozitiv de densitate
medie). ă copierea ş ă diapozitivului,
pe emulsia ă trebuie ă ă o imagine nega-
ă ă in ă in toate detaliile. in cazul
in care nu se obtine o astfel de imagine, este mai bine
ă ă ţ de copiere pe o ă ă
ă (admitind ă s-a lucrat cu un diapozitiv de
ă calitate ş emulsia a fost corect ă
deoarece in caz contrar am efectua operatiunile ulte-
rioare cu sflnse minime de ş ă
Cititorii din ă ă pot face abonamente adresindu-se intreprinderii "ROM PRES-
FILATELlA»-Serviciul ă ş Calea ţ nr. 64-66. P.O.
Box 2001.
La realizarea acestui ă au colaborat: ing. R. COMAN, ing. V. Ă ing. SER-
GIU Ă N. GALAMBOS, ing. M. IVANCIOVICI, ing. V. LAURIC, ing. 1. Ă
ing. D. PETROPOL, fiz. M. SCHMOL, ing. 1. ZAHARIA.
Prezentarea ă ADRIAN MATEESCU
Prezentarea ă ARCADIE DANELIUC
15


f
FOTO
TEHNICA
Functionarea mo ntajului se bazeazA pe hi sterezisul
circuitul ui basculant bistabil si metric Schmitt. realizat
pe tranzistoarele T J - T., Aplicind o tensiune crescAt oa re
de la zero pe baza tra nzistorului T J . vom o bserva ă cir-
cuitul basculant se va afl a in st area T J blocat - T. satu-
rat pinl la atingerea tensiunii U It pragul de basculare
ă In acest mo ment, circuitul ă in starea T J
saturat - T. bl ocat. ă la zero tensiunea aplicatA
pe baza lui T J. circuitul nu revine În sta r ea ţ ă la
tensiunea U It ci la tensiunea U 2 - pr agul de bascul a re
i nversA ( U! - Ud. .
Valor ile te nsiunilor ă ce lor ă pragufI
se a leg la pr oiectarea ci rc ui tului ş pot fi fl cute c hiar ă
coincida... i ntroducind o ţ ă de compensare in e mi·
tor ul unuia din ce le ă tranzist oare.
Imediat ă c uplarea mo nt aj ul uI la ţ ş apa ri \ ia
tensiunil or contin ue de a lime ntare. co ndensat orul C!
fii nd ă tranzis torul T J are baza la un ţ
ă ş cir cuitul basc ul a n! Schmltt se a nA in st a rea T J
blocat - T saturn t. Tensiunea co lecto r·e mitor pent ru
tr a nzist orul T
4
este practic ă (i n reali ta te U CEsat =
0.05 - 0,2 V pentru tr,\ozlstor ul SC J 07) Ş pe colcclOrul
lui vo m â vea o tt:ns l une de 10 V (R to = = 820 n).
care se apli ca. pe baza r e\.:eptor uJui T, Trazistor ul T,
a re in emit or bobina releu lui elect r omagnet ic RSM·I
ţ U R S.S 7 12 v. 40 -70 mA). cu ă
co ntacte decuplate. In mo me ntul In care repe·
torul ă la bor nele bo b Inel releul ui tensi u nea de
10 V. releul ş ă ş cele ă co n tacte K ] ş K 2
se i nchid.
Tnchi zindu·se K ]. conden!!atorul C2 i ncepe
ă se inca r ce pnn ţ R 2· Crescind te nsiu nea la
bornele cre:;ite ren'\lUnea ă
pnn re petor ul T, baza tranzistorulUI TI. Tn mo mentul
in ca re se 3Unll,(' tt-nslunea LI (pragul de ă
t ra nzistorul se .. ă ş Toi se ă
Te nsi unea ă pe baza repetorulUi scade la zero
Kcleul ă )1 I,;ontaetcle K] K! deschid.
DescblZÎ ndu·sc \.:ontae tul K l' \.:\lndensato r ul C: i ncepe
ă se desca rce. la bornele lui scade de la \aloarea
CI la va loarea U! de bas\.:ularl' ă intr· un
II mp care depinde de -=:apacilatea de ţ CirCUl-
'u l ui de descârcare.
RepelOr ul pe emit or reallat pe tranzistorul are
rolul de a ă ţ de i ntrare a cirCUitului bascu·
lant Sch mllt Ş dc a intÎrzia cit mai mult ă
conde ns at orulUi el' tn scop. Ia baza l Ui T z s·a
i ntrodus ţ R,.
RELEU
avem
in multe ocazii, cind dorim ă ă o automatizare,
nevoie de un dispozitiv rn stare ă repete o ă sau mai multe,
la intervale egale de timp, durata acestora putind ă varieze,
de la cfteva secunde sau minute, ă la zeci de minute.
Releul electronic d"tIltimp din ă poate constitui nucleul
unor scheme mai complexe, menit ă repete succesiuni de comenzi
la intervale fixe de timp.
Pentru R
2
= 1,5 MO ş el = 100 }JF, releul este ş
timp de un min ut ş ş timp de douAzeci de minute,
intervalele repetindu- se regul at to t t i mpul cit mo nt ajul
este a limentat.
Primul i nterval de ş care incepe la pune rea
montajul ui sub tensi une, ă 3 minute, deoa rece
condensat orul e
2
se ă de la zero ă la te nsiunea U \ .
rn continu a re, te nsiunea pe co nde nsator va var ia numai
În t re limitele U 1 ş U 2 '
ă sau ş valo area ţ R2' se
ă ş sau se ş ă d urata i nt er va lul ui de a n·
Ing. N. MORARU
mul te con tacte. Aceste relee trebuie ă ă În mod o bli -
gat o riu un contact nor mal deschis (K 1) ş sA ş
la tensiunea de 10 V. Curentul lui de ţ nu trebu ie
ă ş curentul de colector max i m al t ra nzisto-
rul ui T
5
ş c ure n!u] mediu redresal al diodei D
2
Transformat orul Tr este real izat pe un miez d in to le
E 10 cu ţ de I cm
2
• ş n\ a re 5 300 de
s pire din sirmA de cupru ema il at cu 0 0,05. ă ş n l
a re 375 de s pire ş ă ş n) a re 300 de spire. a mbe le
din ă de c upru e ma il at \) 0,18.
Drept ă de redresare DI s· a ut ili zat ţ
C? ?D •
r-____________
11
1
,..-----::..c::f----------------<OO---- ... K,
1,5M.n ,-___ ________ ____ .... __ _
A
Tr
+
"'Z20 V
B
ş 3 reieului ă IJ mii
C!. se ă ..,c ş ă duratele amr.dor Ir.tcr·
".1Ic.
ş cum este prezentat in figura 1. eOEllaclul I'q .tpli,a.
la bor nele C - O te nsiunea retelei Vj timp de un minut.
la inter vale de ă de minute. E"idcnt. el poat..: fi
folOSit În oricare alL \TInd "cn:nl a re: '1/.\ (1
i ntr·un clfcuit ex tefl or.
r n locul r ele ului RSM-I se POL fo losi releele care au mal
bazl ·emitor ;t unUl tr anzistor EFT 322 cu jonqlunca
ă ă
Tranzistorul T •. rezis tenta R. diodele Zen ner OZI
ş DZ
2
ă un stabilizator de tenSiune cu elcOJl!nt
de conlrol serie. ă ă amplifica tor de ern:ue.
tondt:nsdl('rul dectrt'litH.' C; arc rolul JI!" :1 fii! ':1 ten
siunea ă ă bobmci relcuiui prin rcpetorul
pentru a·1 impiedica sa \'ibre7c.
DI4CBRDM
ă ă dJO la Dordwarele !\peCJale :;il ă ă in cele ale IOlOamatorilor
Tn preze nt. firma O RWO RD.G Il\ reazâ setun onglOd./e pentru prducrarea
pclh..:ulel ORWOCli ROM, Iar firma « Rea ua l» R. P.U.,seturI uUOIver <;ale)) pent ru
O RWOCHROM Si DIACHROM U ,R,S,S,
lat a ă se ă a firmali a a u torilor F. Liihr si G. HiJ bm:r ă în t<UrWt'-
rezep te». din 1968. POtri VIl careia OR WOC H ROM· u] a r co nstIt uI un procedeu co mpl e t
diferi t d e O R WOCOLOR.
Sc hema de prelu cra re a fi lmel or ORWQC HR O M es te ă cu cea ă de
filme le color C r 18, fa bnca le de firma
Ing. V. LAURIC
In ultimi i ani au ă in come r\ noi ti pUri de pe licule color. :"\ ind la
ă tot vec hIUl procedeu Agfacolor. Ia no ile fi lme denum Jr\.'a (OLOR a IIl locUJlil
cu C HROM,
Astfe l. în R. D,Ci. se produc s ub d t:: n UfIl lrca UT t IT IX
ş UT 21. Iar in t".R.S.S. - tlp un lc. DIACHROM T SO 12 Ş TSO 3 ... toa te ",cnslblh·
zate pent ru l u mJOâ de zi (cca 5 400 K)
In ţ noastra. se poate procura din \.: omen t lp U! OR WOCHR O M UT 18 ă de
ti pul precedent, O R WOCOLOR UT 16, În ceea ce ş cupacltatea de a cul.o·
r il or. separarea:;il ţ ă ORWOCHRO M UT 18 n.el s u pen or. ă
unei ă mult s{'Ionte i n ceea ce ş redarea d e talII lor 10 zonele de ă
se poate vor bi despre o mArire a t oler a ntei la
Api rui i nq la l ca un prOdUS greu uti li zabil. datonta.. pelic ulei at it la
depozi ta re cit ş la preluc ra r e. la 10 a ni de la se
pare ă a ajuns la ma tuntal c. Pelicula a fo st ă la punct. Ia r secretul ă el JOcepe
1.6
Pen tr u O R WO CH RO M, ă ă ă re teta. de pr e·
lucrare (n r, 9 165):
!"-I ,
O
DenumIrea
opefulltl
I
Codul
l ol uJiel
2
Timpul
d.
prel ucrare
in ,inute
Tempera1urol.
de prelucrare-
4
1 Dc\'elo pare alb· negr u C 07 10 25 ± 0.25 C
---r--- - --------- - ---
2 ă ă c urentA 1 12 - 15
- -- 1--- ------1---------- -- - ----;-:;-----
3 rntrerupe re C·3 7 2 25 +0, _5 C
---1---------- - -------- - 1-- ----
4 ApA curentA 5 J2 - 15"C
---- 1---------- - 1---------- 1------- ----------
5 Solarizare Bec ni t r ofot 500 W 5 !La 0.75 m ţ ă

C 4
DETALIUL A
HALIP ZENO
Atunci cind ţ nu ne permite amenajarea
unei camere obscure normale, putem ş din
ă ă folosind un dulap cu 2 ş de felul
celor compuse dintr-o ă ă cu rafturi
pentru lenjerie, iar ă ă - pentru
haine.
Ă Ă
Pentru aceasta, golim raftul de jos ş partea
pentru haine, amplasînd ă cu ţ ş res-
pectiv aparatul de ă sau copiat ca în figur3
ă ă
DETALIU L B
Cele 2 ş se ţ la ţ ă cu ajutorul unei
traverse din ă la capetele ă ă
ş limitatoare din lemn.
LEUCOPLAST
SCOIT" BANDA
"--lf------1f-..1' 'ZO LATO ARE
Pe o ă batem la o ţ ă de 10 cm o
serie de cuie de care ă ţ ă o ă ă ă
(prin- care ă nu ă lumina).
Peste partea ă ă ă între dulap ş
traversa ţ ă se pun 2 ş de hîrtie ă
OCHI De Ă
În dreptul balamalelor de la ş pentru a
împiedica ă luminii, se ă zona
ă dinspre interior, cu hîrtie ă sau
ă ă
ă ţ laterale ale ă se ă pe ş
dulapului cu ajutorul unor ochiuri din ă
ş cu ă ţ de leucoplast, scotch sau ă izo-
latoarf>,
Cu un prelungi tor aducem curentul electric
in interiorul camerei obscure, ne ş ă pc un
taburet ş începem lucrul.
AT
UTIL DE STIUl.
• Aparatul se ă ă in carcasa
sa de piele pe ă durata nefolosirii
Cind e utilizat se ă ă nu
fie scos din tocul carcasei . Recoman-
darea e ă ă avind in vedere ă in
majoritatea cazurilor, cureaua de sus-
tinere e ă de carcasa de piele;
trecindu-se cureaua pe ă git, se
ă o lovire sau o ă acciden-
ă a aparatului in timpul fotogra-
fierii.
• in cele mai multe cazuri,un aparat
de fotografiat ă un dispozitiv
complex de precizie, ceea ce impune
manipularea sa ă ă ş violente.
Se impune, de asemenea, evitarea
temperaturilor excesive, dar mai ales
trecerea ă de la cald la rece sau
invers. ă ş aparatul a fost tre-
cut dintr-un mediu intr-altul cu tem-
peratura mult ă se ă
mentinerea lui, inainte de a-I utiliza.
ă la preluarea temperaturii ambian-
te Adus din frig in interior, aparatul
se abureste E de dorit ă nu se ş ă
obiectivul ş vizorul, c, ă se ş
evaporarea peliculei de ă
Este de asemenea de ţ ă la
temperaturi mici are loc o ş a
timpului de expunere. Astfel, la apara-
tele cu perdea, prin rigidizarea pinzei
cauciucate a perdelelor, se ajunge la
o majorare de 25-30"10 a timpului de
expunere. Se impune o compensare
prin ă diafragmei cu o ă
de interval .
• Cele spuse anterior cu privire
la rolul temperaturii sint valabile ş
pentru blitzurile electrice. Astfel, ran-
damentul blitzului FIL 10 M scade cu
6 Developare + O.250C
ă C-17 10 25 -5.000C
---------------------- -----1-------- --
7 ă ă ă 20 12 - 15°C
- -- -------- - ---------- ------ 1- --_. --- ----
8 C-57 5 25 T O,25: C
1--- -------- ----------- __ o ___ 0.DreC-___ _
9 SpAlare ă curentA 5 12 - J 5°C
1--- --:------- ----------- ----- -- - +<J;15OC-----
tO FIxare C-71 5 25 _ 5 OO' C
1-------------------------- 1- ----'-------
II ă ă curentA 15 12-15°C
L... ______________________ _____ 1- ________ . __
Ridicind temperatura apei de ă ă la maximum 25"C. timpii de mai sus se
pot sc urta la ă
Se ă ă temperaturile de prelucrare au fost ridicate la 25 C, valoare mai ş
de oblinut. ş mai ales de mentinut, in ţ de varA din ţ noastrA.
ţ 1-4 se ă la intuneric complet (in ă de developare ă sau
eventual la ă de laborator (15W-O,75 m) previzute cu filtru ORWO nr. 170.
Productivitatea soluliilor este urmAtoarea ă ă regenerator) :
- Revelator alb-negru? 8 filme lip 135/ 36 sau B II 120
- Revelator cromogen? 8 filme tip 135/ 36 sau B 11 120
30"" pentru temperaturi de citeva grade
ş ş cu 10-15"" pentru 30'C ţ ă
de temperatura standard de 20'C. Se
impune ş o compensare a ex-
punerij prin manevrarea ă
toare a diafragmei.
• Praf ul ş in general, orice fel de
Impuntate constituie ş de te-
mut ai aparatului de fotografiat.
Praful , nisipul sint in ă ţ ă
abrazlvi ce ă rapid mecanis-
mele in care au ă sau ă
optice. De aceea, intotdeauna ă
folosire, aparatul se inchide in ă
de piele, iar ă sintem pe ă se
ă ş ă intr-un prosop sau se pune
in sacul de sport. ă ş a intrat
nisip in aparat, se impune o ă ţ
ă ă care, reclamind ope-
ratii de demontare ş montare, va tre-
bui ă unui specialist.
ă prafului depus pe obiectiv
sau pe sticla vizorului se face cu o
ă moale ş ă ă cu
cirpa de ă ă este ă
deoarece aceasta ă ă in poro-
ă sale particule de praf, suficient
de dure incit ă zgirie sticla ă
ce e destul de moale.
• ă este un al doilea inamic
al ă ţ optice. ă din ş ă
lentilele sau alte piese optice au venit
in contact cu o ă ă oare-
care sau pe ele s-au pus degetele,
trebuie imediat recurs la ş
Ş se face cu ă ă sau
flanel moale. ă pata a fost prea
mare ş ă e ă se
poate folosi putin alcool. in ă
situatie se va da mare ţ ca alcoo-
lul ă nu ă ă in obiecliv, deoarece
ă riscul desfaceriii lentilelor lipite.
• Cum se ă aparatul de fotogra-
fiat dupâ o ş ă de lucru? La un
aparat simplu, de tip box de exemplu,
al ă mecanism de obturare are o
armare ă se impune trage-
rea filmului astfel incit ă se evite
ris<!tll unei duble ă la relua-
rea lucrului . La un aparat la care trans-
portul filmului se face independent de
armare (exemplu aparatul «S,nena»)
se trage o ă pozitie dar nu se ar-
ă un aparat la care transportul
filmului se face concomitent cu arma-
rea mecanismului de obturare, apa-
ratul se ă ş cum ă ă
efectuarea ultimei expuneri, nepermi-
tind oricum dubla expunere (apara-
tele cu perdea).
In prin ci piu, ă regula ca apara-
tul ă nu fie ă cu mecanismul de
obturare armat, ă acest mecanism
nu e cu armare ă
_ Baie de Întrerupere 12 filme tip 135/36 sau B II 120
- Baie de albire 12 filme tip 135/ 36 sau 811 120
- Baie de fixare 14 filme tip 135/ 36 sau B II 120.
Depozitate in sticle Închise, ă ă aer, ţ ş ă ă ă timp de circa o
ă
In ceea ce ş posibilitatea ă ţ de ă amatori, se ă
ă ultimele trei ă pot fi ş preparate, pentru ele existind retete publicate de ă
Referitor la primele ă ă acestea pot fi aproximate ă informaliile
destul de sumare ă sporadic În literatura- de specialitate, ă re,etele Agla care
ţ ă din ă ţ codificate. precum ş prin ţ cu soluliile ori-
ginale gata preparate.
Astfel, despre primul revelator se ş ă este de tip nou, ce ă ca ţ ă
ă in locul metaluJui indicele de aciditate pH fiind mai ridicat decit
la ă C05 ş C09, folosite ă acum in procedeul OR WOCOLOR. La ţ origi-
ă CO?, indicele de aciditate mAsurat ă preparare este pH = 10,2 -10,3. Pentru
cel de al doilea revelator. cromogen, avind in vedere ă procedeul ORWOCHROM
constituie o dezvoltare a OR utilizînd in principiu formatori de culoare,
s-au incercat mai multe retete atit OR WO cit ş Agfa. Dintre acestea cele mai bune rezul-
tate s-au obtinut cu baia ă ORWO-CI5, revelator utilizat dealtfel ţ de
fabricant pentru filmele ORWOCHROM ş inlocuit de pUlin timp cu baia C17.
Avind in vedere ă in lara ă pelicula ORWOCOLOR UT 16 a fost inlocuitA
cu OR WOCHROM UT 18 ş ă pentru prelucrare ă ă un singur laborator
specializat, considerAm ă este ă ş ă ţ de prelucrare a
acestui tip de ă de cAtre amatori.
In ă viitor al revistei noastre vom publ ica ţ tuturor bAilor necesare
prelucrArii peliculei reversibile ORWOCHROM UT 18.
1"
I
DEPANAREA AU
REGLAREA
MECANI ULUI
DE DIRECTIE
Puntea din ă a autoturismelor «OacÎa»-1 100 ş
«Oacia»-1 300 este de tip cu ţ independente.
ţ dintre acestea ă in faptul ă la «Oa-
cÎa»-1 300 puntea din ă este ş ă ă indi-
ferent de aceasta, in scopul ă ă ţ la
rulaj a ţ de ţ acestea nu se ă
vertical ţ ă de planul drumului, ci cu anumite ă
A ceste ă sint atit ţ ă de ţ drumului,
cit ş ă de directia de deplasare a automobilului,
determinind formarea ă unghiuri: (
- unghiul de inclinare ă a pivotului o sau
deportul;
- unghiul de Înclinare ă a pivotului 13.
care se mai ş ş unghi de ă
- unghiul de stabilitate, de ă sau de carosaj
al rotii, notat cuoC;
- unghiul de ă sau ă al rotilor.
Fiecare dintre acestea este format prin constructia
mecanismului de directie, ă prin dispunerea roti-
lor sau prin dispunerea axei ţ (fig. 1).
Unele dintre acestea se pot regla, iar altele sint
realizate constructiv, ş nu se poate interveni asupra
valorii lor.
DACIA 1100 2
ţ dispunerii ţ de directie sub aceste
unghiuri ă in faptul ă fiecare intervine cu anu-
mite elemente favorabile ă astfel:
a) ă unghiului de înclinare ă a axei
pivotului in viraj, cadrul se ă aproximativ egal in
ambele ă Tot din cauza acestUi unghi se reali-
ă o mai ş ă intoarcere a rotilor de directie la
manevrarea volanului, deoarece se ş dis-
ţ dintre punctul de contact al rotii ş punctul in
care axa pivotilor ş solul, ă se ş ă
bratul momentul ui de ă a rotilor.
1.8
.,
Ing. G. Ă Ă
b) Unghiul de înclinare ă a axei ţ
lor ă ş ă ă rotilor de directi e
prin realizarea conditiei ca fortele laterale, ce actio-
ă in zona de contact al ţ cu solul la o ă
ă d, ă la axa ţ ă creeze momentul
de redresare a volanului, ă acesta, ă viraj, ă
ă a reveni in ţ de mers inainte.
c) Unghiul de stabilitate (de carosaj sau de ă
a rotii) a fost preluat din constructia de ă unde
trebuia ă impiedice ă rotii cind piulita de fixare
sau splintul se ă sau se pierdea.
ă acestui unghi, la ă apare o ă ă
care tinde ă ă butucul rotii spre interior, ă
o ă pe rulmenti ş ă pericolul ruperii ţ
de fixare a rotii din capul fuzetei.
In ş timp, prin dispunerea ţ sub acest
unghi, se mai ă ş razei de rulare a
rotii, a momentului necesar rotirii ţ (deCi o ş
tere a ă precum ş compensarea ă
ţ ş fuzetei la autovehiculul ă (clim este
cazul la autoturismele «Dacia»-1100 ş «Dacia»-1 300
care au suspensie ă in ă
Astfel, ţ inclinate in ă la automobilul ne-
ă stnt din nou perpendiculare pe planul dru·
mului, cind autoturismul este ă
d) Unghiul de ţ sau ă al ţ
de ţ se ă in general prin ţ dintre
distantele la care se ă flanc urile rotilor in planul
orizontal, in ţ ş spatele axei de rotatie a acestora,
ă A-B (fig. ').
Rolul ă este acela de a atenua tendinta de ş
puire a rotilor de ţ fenomen care se produce
la viteze mari, ş la fel va ş tendinta acestora
de a rula pe un arc de cerc cu centrul spre exterior,
care apare în urma ţ unghiului de ă
Deci, ţ de directie au tendinta de a se desface
sub actiunea unghiului de stabilitate, ţ ă care
este ă de dispunerea lor sub ţ unghiului
de ţ ă
In cazul cind ţ din ă sint motrice, cum este
cazul la «Dacia})-1 300, unghiul este negativ ş atunci
se ş unghi de ţ ă
ă acestui unghi este ă tinind seama
de jocurile din mecanismul de directie ş se ă
astfel ca, In timpul ă autovehiculului, ă
ţ de ţ ă la i naintare, aceste jocuri ă se
eli mine, iar ţ de directie ă ruleze in planuri para-
lele.
În ă ă cu acest unghi, ă ă ă el
contribuie la ş uzurii cauciucuri lor în de-
cursul ă
ă ă bazate pe mai multe experimente au
ă ă ă parcursul maxim al anvelopelor se
ţ atunci cind unghiul de ă este foarte
mic sau chiar nul, iar cel care ă ş uzura se pare
ă este unghiul de stabilitate.
in exploatarea autoturismului in ă aceste unghiUri
ă abateri de la valorile nominale. A ceste abater i
se ă ă cauze:
- uzura ţ ţ ş a articulatii lor sferice al e
pivotul fuzetei care conduce la ş unghiU·
lui de stabilitate;
- uzura articulatiilor ţ suspensie; indepen-
dente a ţ care conduce la modificarea unghiu-
rilor de ă ş de stabilitate;
- deformarea ă a bratului inferior al sus-
pensiei ţ ceea ce ă modificarea tuturor
unghiurilor acesteia;
- ă autoturismului, care ş ă
unghiul de ă
- modificarea dimensiunilor circuitelor spira/e ale
suspensiei ca urmare a pierderii ă ţ acestora,
ceea ce produce de asemenea abateri ale unghiului
de stabilitate.
In ă exploatarea ă a
autoturismul ui, nereg/area, ca ş netnlocuirea la timp
a pieselor uzate conduc la modificarea unghiurilor
caracteristice ţ ceea ce poate provoca o serie
ă de tenomene ă ca de exemplu:
Intensificarea uzurii pneurilor ş a rulmentilor, ă
ă ţ ă automobilului, ingreunarea mane-
ă acestuia, ş chiar un consum ă de combus-
tibil, acestea putind determina accidente deosebit
de grave.
Mai precis, ă unghiurilor de ţ au
ă efecte:
- unghiul de ă mic sau nul: ă ă
a pneurilor la partea dinspre interior a benzii de rulare
ş viraj greoi pe partea ţ ce are unghiul astfel reglat;
- unghiul de ă prea mare: ă ă a
pneurilor la partea dinspre exterior a benzii de rulare
ş tendinta de autovirare inspre roata ce are asemenea
unghi de ă Cu alte cuvinte, directia «trage»
ă acea parte;
- unghiul de ă prea mic: ţ ă ş
automobilul tinde ă ş ă pe d.rum;
- unghiul de ă prea mare: ţ greu de ma-
nevrat in viraj;
- unghiul de ă prea mic-tsau de diver-
ţ ă prea mare): ă ă a pneurilor pe
partea ă a benzii de rulare;
- unghiul de ţ ă prea mare (sau de diver-
ţ ă prea mic): ă ă a pneurilor pe
partea ă a benzii de rulare.

,
' 1
F'G·6
7
In ţ ă ă ă este necesar a ă valo-
rile unghiurilor ce ă ş geometria ţ de
directie in limitele indicate ca normale de ă fabrica
constructoare.
A ceste valori caracteristice, in ţ de semi-
ind\rcare ă (2 persoane in ă sint ă
tOMele:
Unghiul
Tipul auto- de conver- Unghiul
turismu lui ţ ă de ă
ţ ă
«Dacia»-
conver·
1'00
ă
' "40'-1: 30'
1 ... 2 mm
«Dacia»· dlver-
, 300 ţ ă
0 ... 3 mm ' "30'±30'
Unghiul
de ă
7· ... "
± 1'"
4"
±' "
Unghiul
de incli-
nare late·
ă
9"30' +,.
S- .:
p
:TO DE LA A LAZ
Este de remarcat faptul ă unghiurile sub care este
dispus pivotul (sau axa luO, fiind determinate de
ă ş ţ punlii, nu au posibilitate in general
de a fi reglate.
În schimb, unghiurile care ă ţ rotii
deA directie pot fi controlate ş reglate ă
Intrucit aceasta nu este o ă prea compli-
ă ş este la indemina ă posesor de auto-
turism, se va indica in cele ce ă unele ţ
practice de realizare a unei corecte ă a unghiu-
rilor de ţ
De la inceput este necesar a preciza ă mecanismul
de ţ a ambelor autoturisme este În general
ş de tip cu ă deosebirea ă
dintre ele constind ş in faptul ă la «Oacian-1 100
cremaliera este ă ă ş cu un arc de rapel.
Reglarea unghiurilor ţ incepe intotdeauna
cu alinierea ţ ă cu realizarea unei repartitii
egale a unghiurilor de ţ ă
A ceasta se poate verifica foarte simplu prin intin-
derea unor cabluri flexibile, sau chiar a unor sfori,
ca in felul precizat in fig. ş prin ă in punc-
tele C ş D a ă ă ă la flancul ţ A ceste
distante trebuie ă fie egale. ţ ă trebuie
ă ă cablurile pe care le intindem absolut la
nivelul axului ţ ă in ş plan median-
orizontal.
fn ş timp. vom ă ş ş reglarea unghiu-
lui de ţ ă pentru fiecare ă de directie
in parte ş apoi pentru intreaga punte.
Aceasta se ă din tijele mecanismului de
ţ care la ş din ă (fig. 3) ă
inspre fiecar e ă un ansamblu de stringere cu
ţ ă ş ţ ă
Pentru a avea acces la ele, este necesar ă ă
ă burdufurile de cauciuc din ambele ă ţ ş ă
ş ă ţ
ă aceasta, prin rotirea ţ cu desr:hidere
de 32 mm. se ă ă sau apropierea
ă ţ din ţ ă a ţ ă de axa ă a
ş
Este de precizat ă o rotire ă a ţ
ă depla5area ă a ţ cu 3 mm.
Verificarea unghiului de ţ ă sau ţ ă
se face in final ş pe intreaga punte, inaintea ă
ţ care se incheie cu stringerea ş asigurarea
tuturor elementelor de stringere.
Pentru verificarea acestui unghi, se ă o ă
ă ş de construit, din tub metalic sau de
plao;,tic, de tipul Bergman, folosit la instalatiile elec-
trice. Modul de constructie este dat in fig. 4.
Tubul 1 este ă 1<.1 un ă cu un dop conic
de lemn, iar la ă este gradat milimetric pe o
ţ ă de 10--15 cm.
Tubul2 de diametru mai mare, astfel incit ă cuprin-
ă la interior tubul 1, are la un ă la fel un dop
conic de lemn. iar la ă ă o ă prac-
ă astfel incit ă se ă gradatiile de pe tubul 1.
in interior se ă un arc care tinde ă ă
teze capetele celor ă tuburi.
Dimensiunile lor se aleg convenabil, ă astfel
incit in ţ cea mai ă a capetelor lor
lungimea ă a dispozitivului ă fie de cca 1 170 mm,
iar in ţ de lucru cea mai ă ă (dar nu de-
ă lungimea ă fie de cca 1 320 mm.
ă unghiului de ţ ă cu tija tele-
ă se ă ş ă in felul ă
ă alinierea rotilor se ă tija intre flancu-
riie anvelopelor rotilor de ţ la nivelul axei aces-
tora ş in pozitie strict ă
ţ se ă atit pentru partea din ţ ă cît
ş pentru partea din spate a rotilor, in ş plan.
Citindu-se indicatiile zonei gradate, se ă
ţ A-B, care ă in milimetri valoarea
unghiulUi de ţ ă ţ ă (fig. 5).
Pentru asigurarea unei pozitii corecte a tijei tele·
scopice, in timpul ă ă este necesar a se
verifica continuu orizontalitatea acesteia. in scopul
ş ă acestei ă de capetele tijei se poate
ă ţ cite un fir cu o greutate, sau chiar un ă ţ ş
care prin pozitia sa ă - ă ă diS-
ţ la ă - ă ţ suficiente pentru ţ
tijei.
Un alt unghi care se ă este unghiul de ă
care mai ă denumirea ş de stabilitate sau de
carosaj.
La automobilele «Dacia» acest unghi se ă
din ţ dinspre caroserie a ţ inferior al
suspensiei.
ă ţ este ă ă cu un excentric
la care ă acces prin ş celor 4 piulite
ale suportului (fig. 6).
Rotind de excentric (care are la ş un cap hexago-
nal) se ă modificarea unghiului de ă
ş ă ş unghiul de înclinare ă a pivotului .
În ţ ă aici trebuie realizat un compromis
intre valorile nominale ale celor ă unghiuri ce
ă conform indicatiilor, tolerante de la ±30' la
±1·.
MAIIVlll II PIIIIRI
PflTRI flAI l ll-lIO
Pornirea motorului, in special în sezonul rece, este
in cazul în care motorul are ă posibi-
litatea rotirii sale cu ajutorul unei manivele.
Chiar ş executarea cîtorva rotiri ale motorului cu
manivela ş sarcina demarorului ş deci a acu-
mulatorului, clei:
- se sparge stratul de ulei ţ
- se ă ungerea ă
- se ă carburatorul.
ă primuJ punct se ă la sezonul rece, cele-
lalte ă ă valabile ş pentru perioada ă
ţ manivelei de pornire ş ă reglarea
avansului la apri ndere ş ne ă posibilitatea, în cazul
extrem, ă pornim motorul chiar ş CU acwnulatorul
ă
în figurile ă sint ă piesele necesare
ă automobilelor FIAT 600 ş FIA T 850 cu
ă de pornire. Cotele principale inscrise in
figuri corespund pentru automobilele FIAT 850.
Celelalte cote le ţ stabili fiecare ă ţ ă
Racul se ă cu ajutorul a patru ş pe
"CAI PUTERE"
I ng. Rudolf MOSCOVI CI
capacul filtrului centrifugal. ă racului se face
prin capac, asigurind astfel ţ ă
Atragem ţ in mod special ă ă sensului
de ţ diferit la cele ă motoare (FIAT 850
impotriva acelor ceasornicului), profilul eaeului propriu-
zis ă la cele ă motoare. ••
O ţ ă trebuie ă ţ ă centru-
lui ă din panou! spate pentru ş de ghidare a
manivelei. Pentru aceasta, in dreptul ă ţ
ă a panou lui se va acoperi cu un strat de ă
Apoi, pe unul din ş de fixare a capacului
filtrului, se ă o ă ă astfel ca virful ei ă
ă panou!. Prin rotirea matorului, vîrful sirmei
descrie pe panou W1 cerc al ă centru va fi centrul
ă ş de ghidare. Rotirea ş a motorului se
face cu bujiile scoase. ă rea panoului spate se
ă demontarea sa. La inceput gaura se exe-
ă cu un burghiu de 10, se ă la loc ş se
ă cu o ă de r:p 10, daci vîrful ei corespunde
cu racul; ă care, cu ajutorul unui burghiu sau al
unei pile rotunde, se ă ş gaura la 30.
1) Automobile. camioane Într-un cuvînt. 2)
La ş ă cu un dute-vino permanent. 3) Po-
luarea cu claxoanele. 4) «Te ă pe sub
ş ş tramvaie. 5) «Mama» benzinei. 6) Bat
la bo rdul ş 7) Unul din sistemele auto-
mobilului. 8) Cutia care ş bolizi. 9) «Y"la-
nul» marinarilor. 10) Totu-i În o rdine. 11) Ma-
ş cu un plus de cai putere. 12) Ca gazele de
la ş 13) ă volanul. 14) ş
junglei». 15) ă 16) ş din ă
17) Luat ă ă voie. 18) Tratament pentru metale.
19) ş 20) Prea comune chiar. 21) Extras
din ă 22) Aerul din secolul automobilului.
23) Face scule. 24) A doua ţ ă a medaliei. 25)
ă de parbriz. 26) La ă frÎnei ş al
acceleratorului. 27) La ă ţ automobi-
lului. 28) ş ă
1. ALEXANDRU
.", in dezlegarea jocului se plead de la fiecare ă
in parte ş in sensul mersulUI acelor de ceasornIC
'-
CONFORT CASNIC·
BIBUOlICI
PIIUIANII
Ing. D. Ă Ă Ţ
20
,.
Cutia pentru flori din fotografie, de un deose-
bit efect decorativ, ă o ţ ă ă
ă ţ pentru cei ţ s-o realizeze.
de linia ă In acest fel tava nu va fi
ă din exterior.
În interior, de jur-împrejurul cutiei, se întinde
Cutia ă 14 scinduri dreptunghiulare.
care se ă ţ unor ă E de dorit
ca lemnul si! fie de ţ ă tare. 4 scinduri au dega-
ă numai pe o ă ă celelalte pe ambele
laturi lungi.
o folie de material plastic - ş mai simplu -
ă se va pune într-o ă de material
plastic, astfel încit cutia si! fie ă uniform.
Se poate folosi in loc de material plastic ă
de sac.
Aranjarea lor se face conform ţ sau foto-
grafiei, mai mult decit ă
Lemnul se ă ş sau se ş ă
ţ
I
ă sînt cu ţ mai înguste decit
grosimea scindurii, ele ajustîndu-se astfel încit
îmbinarea ă se faci! ţ prin batere cu ciocanul.
ţ de contact ale ă se ung cu
clei de ă Pentru transport cutia se ă
de ultimele scinduri ale ţ ţ din
trei elemente.
Cutia poate fi ă În acest caz se
ă patru ş pe ţ (în scin-
durile cele mai de jos), de care se prinde ţ
sau sfoara cu care se ă cutia.
În total, s-au dat cote pentru 3 ă ale
cutiei, amatorul urmînd si! ă pe cea cores-
ă ţ sale.
ă modul de ă a elemente-
lor constitutive, cutia poate avea ş alte forme
decit cea ă ă ă ă
ă ă sau ă
Fundul cutiei e din ă fiind de fapt o ă
ă ă (fig. 3). Ea se prinde în interior cu mici
ş sau cuie, a ă lungime nu va
ă ş grosimea scindurii, în ţ ţ ă
Dt:!;I1 in l:omcrt ă foarte multe ripo-
dlrT!cn&luni de bibliorecl, acestea nu "'l'
ror ÎncadrJ. totdeauna exact, functional, 1Il
'pntll i c ce h: il\"t::m di"p,'Olhih:, Sll!Utl<i,' S,I
m: <.:nnfl:crioMirn noi ş bibiJotec:.l rro-
Jcrm'\ de ţ ă de can:
a\'em ne\'{lie, o ă În st Jre ".1
ă eXigent elor noa<,tre estetice, 1I1
ţ !lpcciak de spapu ale aparta-
mentului.
Noutatea cnmrruqiei, ş cum se vede
)1 din de ansamblu, d in
faptul dI. intregul corp al bibliotecii , execu-
rat dm lcav:l. ă numai in douil
punCle, unul in plafon o;,i altul in pc,Je<l1
pnn pl escle TT'I..'talicc 51 rerre/l'n-
rate în figurile aI:lturJtc.
A. C, tehnologie de ewcUlie rqlOun
ă
Pentm confect ionarea cadrului mcrall!.:.
folOSUl"! ţ de fier cu dia metrul extefHll
de 27 mm sau de 34 lT'.lT' ş care are Il
grosime de 2,5-3 mm) ă pentru
ce ă ă suporte intreagOJ
biblioted. Aceasta se ş în comen,
de unde o putem procura direct la lungimea
necesarit, ă ă a mai avea nevoie de nici o
ă prelucrare mecanid. (trebuie ă fim
MARIME A H C a h d
rnm
1 300 220 44 2a 7
o
...
Il 500 360 72 40 12
,
"' ---

fi 700 500 100 60 17
ţ ca la depozit ţ ă fie t:llat I
drept.
In luncUl! de lunguT'1."3 biblioteCII pt'
.. ,1'1: dur:m s-o rcaliz.1ml vom "tabiti ';>1
ă {c\'llor X'lCiuarcior . Se recomand;!
d..:schlderc <modul" de 60--70 cm intr\.'
!Ilu:'i le\"i, deci pentru mulriplul acestcL!
,"or ad;'uga Ş ă de tevi respt"cll\'l'
fi. Ta lpa ă L't' <;e ă in
plalOn - lig 1 - se execur:l dm fie r,
prin StrunJl re, cu dlametrul de mn'
Ş cU ţ ă cu dJametrul interior al
It',"ii Teava cu dWlT'ctrul exterior de 27 mm
arc diametru! interi or de 21 mm, iar cea
3-1 mm aTI..' diametrul Interior de 27 mn"!"
Acca..,tJ PICstI. se ă in ţ prin
s\mpl;) sa introducere ţ ă cu

C. Talpa infcrioar.1 ..:-are SI.' reazerp.' pe
podea - fig. 2 - se compune la rindul el
Jm trei piese "a - piesa
l"urpuL ă cu filet ht partea sUpt.:
noanl, in care se va ş piesa -1,;',
1>' - care arc rolul de piuli{â Ş se imroduct.:
ţ in ţ la partea ă a acesteia ;
"OI - o ă filetatil la ambele capete in
se vor ş .30' ş urmind a lc
ţ la fixarea cadrului metalic imre
P A
'---
.'l.llllO SI du",ulT'ca, ..,au a le apropia strîngI..'
;11 ';i.llul ă
Pl.'ll[ru fixarea blalUnior la di ... tantclc Cl'
• I
'\! le :tlc:gem În funqic de rr!tirimea carpl"r
,lU a obicctdor ce ă il- cxpunell'.
, ..' T\.'cum:.mdJ ca dirpcr. ... iunca minin .... 'i in-
'le 1.'11,: fit: de 20 L"lT' -i l'T':lxilT':' de .H)
'50 CIT!. " Se poate pflkura din ţ fit.:r
CIITmcr cu latura dc 20 Ş gro..,lmca dc
l mIT', lungimea 0;3 fiind ă de
ţ blaturi lor Aceste blaturi se ă
pc L;Jdrul mCIJlic pnn sau,
mai prin 'iudud \3utogi.'nil sau
elcctnd)
Partea mctalic.' astfel ă poate
\'opsi Jnsamb! ul la culoarca ă cu
vC\psea de uleI. Daci in ă mru. <)\"CIT'
obl...-:cte dm fier fOflat, atum:J vom alege
culoarea ă
Hlatuflle se v\,r executa din lT!aterial
existind in comert o vanetate
1I',Lre de culori ) sau din placaj de
"T'11l gro!>i lT!c, care este suficient de rezÎs-
tem in scop. în cazul placajului)
acesta se poate vopsi în diferite culori, sau
IJsat natur ş dat cu lac incolor.
p
CONFORT CASNIC
CAMERA DE ZI
PENTRU
COPII SI TINERET

În interiorul apartamentelor noastre o pondere ă o are camera
ă celor mai tineri membri ai familiei.
Modernul, dar modernul asociat bunului gust, nu ă decit
realizarea prin elemente simple, a unei atmosfere ă a unui plus de
confort, a unei note specifice virstei.
Î n primul rind va fi vorba de culoare. Se folosesc culori vii, calde, evi-
tÎndu-se asocierile coloristice obositoare, violente.
ă de exemplu, camera pentru copii din prima ă Se ă
ş ă a! dulapului, care ă o ă ă intregii ă
ţ sint ă ţ in roz, ţ ă ă care ă destul de bine
lumina în interior. Un element modern de armonizare il constituie între-
ţ ş materia! pentru transperante ş pentru huse le de pe
paturile copiilor.
ş ă ş ă într-o ă de tineret (fig. 2). În plus se
ă masa de lucru, ă ş ă ă doar prin forma
sa. ă ş o a doua ă forma mobilierului. ş cum se
poate vedea in toate fotografiile ce ţ rîndurile noastre, toate elemen-
tele de mobilier sînt de o mare simpl itate în ceea ce ş forma. Lini i
simple, ţ geometri ce cu muchii liniare, totul conferind o ă de tine-
resc, de vigoare.
a a treia ment iune tr ebuie ă ă asupra ă de piese de mobili er
din ă Cî t ffi3J putine! Se va evita orice lucru care ş are o utili-
tate bine ă Mobi lele mari se pun ă ţ de dorit fiind ca ele
ă se caracterizeze prin ă ţ ă ţ ş nu prin grosime. ţ cen-
trale, marcate prin culoarea covorului, ă libere sau pot DrimI piese de
mnhiher de mi CI dimensiUnI 10tol1l ,. imple, ă ţ A trem fotografie vmc
în ,prijmui celor spuse. a ă de perete ă ă mtreg peretele
din Peretele latl:-ml "ii 'ring.in )\lcul ohisnuitf..'j zugrj.\"eli, a [(1-..[ desenat.
4 5
20 5
-
r-1
<.


<.O
1--
---"---
- --
::;:
--
'--'
_ $ 20-,
grafica caracterizîndu-se prin mare simplitate. I n ţ central dintre
fotoliu ş canapea a fost ă o ă ţ ă de joc care poate fi foarte us,lr
ă ă a ă ţ ă ă ă foarte ă cea d'n
figura 4. ă fiind,locul ocupat e minim; în funqie de ă ţ
ţ uti liza ă poate fi ă ă ă ă ş cromatica. de pe
perete ă o ţ de culori apropiate, calde, într-l' ')mef"e
ă Canapeaua ş co"orul, ş deschise la culoare, complete, .. 1 agreabil
ţ -
ă ă ce)e prezentate v-au convins. CIIloare ş simplitate,
ţ ale unw interior destinat copiilor sau tinerilor.
o
C\I

-,0 I
I
'"
I
M 16x3(c/r

î n curind

V

în
Almanahul
Ş ţ ă ş ă
1974-
un ă
special
(, Tehniuml) :
• ă
• magazin radio T.V.
• confort casnic
• surprize
21.
_ _ J

-
PLASA
PENTRU
Comod ş elegant, o minge poate fi ă
(vezi foto 1) intr..., ă ţ ă specialJ de felul celei
prezentate intr-un nlllIlh recent al revistei .Do
it yourselfit.
Realizarea acestei ă presupune ţ
timp, ţ ă ă ş citeva unelte ă
Este vorba de o suveicl, un formator de ochiuri
(fig. 1) ş un disc cu buclll (fig. 2).
Formatorul, de ale clrui dimensiuni depinde
ă ochiului de ă ă un mic
dispozitiv de aproximativ 40 mm ţ realiza-
bil dintr-un placaj cu grosime de 7-10 mm.
Suveica va fi cu ţ mai ă decit forma-
torul pentru a putea fi ă cu ş ţ ă prin
ochiuri. Discul se ţ din lemn sau
ă bucla - care nu trebuie ă fie din ş
ş cu restul plase:i - aVÎfl6llO- 12 cm ă ţ
La început, se face un nod ă la ă
tul ş llisînd o lungime ă de aproxima-
tiv 120 cm (fig. 3). Nodul se face cu ă liber
ş nu CU ş de pe suveicl.
Ochiul astfel ţ se ţ ă de un cirlig
ş intr-un suport fix. Acest ochi il vom
numi bucla de ă ş prin manevrarea nodului
ii vom da o ă ţ de 150-160 mm ţ ă de
cirlig.
Se ia suveica in mina ă cu mina ă
se ţ formatorul ş se aduce nodul pe muchia
formatorului, sub bucla ă
Cu suveica se ă in continuare un alt
nod ca in fig. 4, urmJirînd traseul indicat de
ă ă Mersul de lucru e de la dreapta la stînga.
în ş se stringe ş ţ nodul
de ă al plasei.
Se face apoi un ochi ă ă in jurul forma-
torului, cum se poate vedea in fig. 5. Se conti-
ă in ş mod ă cind vom avea pe forma-
tor Il ochiuri. Fiecare ochi va face nodul de pe
bucla de ă din ce in ce mai sus. Se scoate forma-
torul ş se trage ă liber al ş incet,
dar cu ţ ă reducindu-se dimensiunile buclei
de ă (fig. 6). Se trece apoi ă liber prin
bucla de ă ş se trage astfel încit toate ochiurile
se vor ş in cerc ca in foto 2. ă liber se
ă cu ş ce se ă ş ă de pe suveicl,
astfel incit ă se ţ ă un al doisprezecelea ochi
de ş ă cu celelalte.
Se trece acum bucla discului prin gaura nodu-
ETE UTILE
C. DUMITRESCU
COLORANTU(II)
In acest ă vom prezenta cHeV8 procedee utili-
zate tn tehnica colorArii fibrelor celulozice pentru
fixarea ş ă rezistentei ţ precum ş
obtinerea unor ţ dorite prin ţ me-
diului din baia de vopsire.
Fixarea ,i miri,.. ţ ţ di-
recti pe fibre
Prin ţ ă metalice asupra colorantilor
22
pentru
TOTI
..... .....
1::
.....
lui central ş se ţ ă de cirlig. în continuare,
se fac rindurile ă de ochiuri. Pentru
aceasta se ş formatoruJ de ocluuri, care
se trage pe ă ă ce ochiurile s-au Ic:gat. Se
ă punct de primire nodul ce se face cu
ă liber al ş De acest ă se ă
inceputul ş ş fieclrui rind (foto 3). Se
poate vedea cl ş merge in ă punctele
de contact cu ochiurile gata ilicute fiind noduri .
Se fac atitea rinduri de ochiuri ă cind privind
pe ă ă ă 7 rinduri de noduri. ă
terminat ultimul rind, se taie ş cit mai aproa-
pe de nodul final. Din trei ş împletite se
ă o ă care se trece prin ulti-
mul rind de ochiuri. Ş folosit poate fi de
orice tip, in ţ de gustul ş ă ţ fie-
clruia. Oricum, e de dorit ă se foloseascl ă
de ă ă
ă deprins modul de ţ o
astfel de ă se poate face in mai ţ de o
ă
directi, care contin Tn structura lor anumite ă
caracteristice capabHe ai formeze cu cationul de
metal ţ complexe metalice interne, se obtin
lacuri colorate, rezistente la ă ş ă
Cupr.rea
ă operatie duce, de ă la ă
ţ colorantului ă de luminii. Cuprarea co-
lor80tilor directi se face de obicei Tn ţ apoase
de. sultat de . 3% (CuSO • . 7H, O) , in prezenta
aCldulUi aeetlc diluat 9° (otet) sau a acidului formic
la temperaturi cuprinse fntre 60 ş sd'C, timp de
ximativ 20- 30 minute.
Modul de lucru. Se ă 30 g sullat de cupru in
900 Gm
l
ă fierbinte ş se ă 800 ema acid acetic
9" (otet) sau 400 cm' acid aeetic 9- (otet) ş 100 cm·
1
acid formic. ă de bumbac sau in. ă ş

bine ă se ţ in ă solutie la tempera-
tura de 6O- 7o'C, timp de 30 minute. ă cuprare,
ă se ş cu ă ă
Cromarea
Ea duce la ă ă ţ ţ colorantului
la ă Cromarea ţ ţ se face de
obicei cu ţ alealini 4% sau cu unele ă
de erom, cum sint sulfatul de crom 3% ş fluorura de
crom 4%. in ambele cazuri in ţ acidului acetic
9- (otet) sau a acid ului tormic. la temperaturi cuprinse
intre 60 ş 80·C, timp de 20-3) minute.
Modul de luc;,ru. Se ă 50 g bicromat de pQ;
tasiu in 1 250 cm acid ş se ă 300 cm
acid acetic 9° (otet) sau 400 cm acid acetic 9
0
ţ
ş 50 cm tormic. Temperatura de cromare: 70- 80
o
C.
-

TEHNIUM pentru TOTI
JOCURI DISTRACTIVE
HOCUS
POCUS
MATEMATIC
MICROSCOP
PENTRUIIGHICIT"
CIFRE
ă unei mici busole
pe care- v-o puteti procura
din ţ
La «ghicirea» cifrelor
se ă astfel: cei
care ă tn joc sInt a-
ţ ţ ă pot alege orice
combinatie de eifre, pl a-
Adunare ă
HOCUS +
POCUS
PRESTO
Inlocuiti fiecare ă cu o ă echiva-
ă în ş fel incit adunarea ă fie ă
1
'f"""""II Ş
2
CubÎn
ţ
ţ
cutie
ţ ţ din lemn
sau material plastic opt
cuburi, conform fig.1, ş
in functie de dimensiunile
lor, o cutie de carton cu
capac, ă ast·
fel tncit cele opt cuburi
ă ă exact tn cutie;
forma cutiei trebuie ă
oblige, fiind vorba de o
combinatie de ş
ca ţ de amplasare
a cuburilor ă fie, indi-
ferent de ordinea lor, j.,
ă Laturile cutiei se
lipesc cu hirtie ă
avi nd ă ca, oricum se
va pune, capacul ă u-
ă ţ ampla-
sirii cuburilor. rn inte-
riorul cuburilor se intro-
duc mici ţ sau ace
de otel magnetizate con-
form fig. 2. Se lipesc apoi
pe ţ cuburilor
miei cartoane cu inscrip-
ţ ă de cifre de la zero
la ş

Se ţ ă In
ş un tub de carton,
cu diametrul interior pe
slnd ă cubu-
rile In cutie, ă care
vor pune capacul. Dar
dv. ţ in posesia unui
«microscop special» cu
raze invizibile ... Orientfnd
punctele cardinale ale bu-
solei i n ş fel ca nordul
si! ă exact cu
partea ă a cutiei
ş respectiv, a eifrelor,
privind acul busolei In
ce ţ se ţ
ă la fiecare cub, ţ pu-
tea indica exact cifrele
cuburilor din cutia Inchi-
ă spre stupoarea spec-
iar timpul de contact: 20-30 minute. Ţ ă se lim-
ş apoi ca In cazul ă cu ă ă
Este de ţ faptul ă atit In cazul cuprilrii cft ş
în cazul ă temperaturile mai ridicate favori -
ă ă ă ţ ţ la ă ş ă
In ă ă de multe ori calitatea ş claritatea ţ
De asemenea, trebuie remarcat faptul ă in anumite
ţ este ă ş ă cuprarea ş cro-
marea ă a ţ ţ ţ In du-se
un efect combinat. care ă în ă ă ţ rezis-
ţ atit la luminii cit ş la spillare.
ţ ţ ţ la ţ ţ
ţ fizica-chimiei poate fi ă prin ţ
unor ţ chimiei ş cation-activi cum sInt, de
exemplu, aldehida ă (formaldehida) ş respectiv
sapaminele.
Modul de lucru. Se ţ un amestec form",t din
5 litri d,apil. 150 cn? de aldehidil formicil. 400 cnf ţ
ş 5 cm acid formic. Ţ ă vopsite se introduc
in ă ţ ă ă la temperatura de 60° C
ş se ţ 25 minute. Se scot ş se limpezesc cu
ă ă rece.
Cei mai ţ ţ ţ care se supun
acestui procedeu de fixare ş ă a ţ fac
parte din sortimentele comerciale ale ţ
«benzoform» sau «neoform».
ţ cation-activi (sapaminele-diaminele acilate)
sînt ţ organice ionogene care ă In ţ
cu ţ ţ formInd ă insolubile sau greu
solubile. fapt pentru care se ă In scopul ă
ririi ţ ţ la ţ apei ş a solu-
ţ apoase.
OBTI NEREA UNOR COLORATII DORITE
Din studiul procesului de col orare reiese cA orice
colorant direct ş fibra celulozicA i ntr·o baie ce
ţ ţ ă ă a colorantului.ln ă
tatorilor ţ ţ (fig. 3) .
ă busola nu are re-
pere fosforescente, i n
bul de carton se vor prac-
tica ă orificii In
vederea ă unei
ă ă ă
pentru determinarea
tii a ţ acului ţ
de reperele cadranului.
ţ ă pentru cei
care eventual nu cunosc,
ă busola are jumAtatea
acului de culoare ă
ă parte .reprezen-
tind nordul; deci polul
nord al magnetului di n
o
3
cub va atragt-partea ne-
ă (sudul) a acului
busolei. ţ ă
tii!
ţ orice modificare a ă ţ prin ă
de acizi sau alcooli poate avea ţ ă asupra colo-
ratiei.
Ro, ... de Congo
Acest colorant ş bumbacul într- un ş viu.
1ntr-o baie ă DacA medi ul din vasul de vopsire
devine acid (ceea ce nu este recomandat in cazul vop-
siri i ţ ă lor, deoarece acidul «arde» aceste ţ
turi), atunci in locul ţ ş va apare culoarea
ă ă modificare a culorii a ă ca acest
colorant ă fie utilizat ş in chimia ă drept indi-
cator in metodele de tit rare.
Benzoazurina G
Cu acest colorant se poate vopsi bumbacul in albas-
tru numai ă mediul din vasul de vopsire va fi bazic.
Aceasta se ă prin introducerea unei ţ
de ă ţ ă fie prin diluarea cu ă a sApunului
ă fie prin dizolvarea direct in vasul de vopsire a
unor ţ de silpun.
Mo dul de lucru. Se taie cu ţ 4-5 ţ
de ă ţ ş se introduc in cei 5 litri de ă
din vasul de vopsire. Se aduce apa la fierbere. timp in
care se ă cu ajutorul unui ă de lemn. În 10c4,1
ţ de silpun se mai pot folosi 50-100 cnf
ţ ţ ă prin diluarea cu ţ ă ă a ă
lui ă ş ă unor mici ă ţ de alcool,
ă zahAr, ţ DupA ţ ţ apoase
de ă se poate ă baia pentru colorare, tre-
cîndu-se apoi la operatia de vopsire a tesAturi lor.
ă modul de lucru prezentat în ă anterior.
Tot intr-un mediu spumos, ă bumbacul ş
colorantul «Chrysamina G». Acest colorant se pre-
ă sub ă de pulbere ă ş ş cel mai
mult la imprimarea stambelor.
-Y
ACTUALI TATEA
COSMONAUTICA
Dr. ing. FL. ZAGANESCU
• Cooperarea ă in cadrul
programului de ă «Apollo-Soiuz»
(ASTP) este In ţ ş Astro-
ş sovietic, general maior inginer Vla-
dimir Ş responsabilul pentru antrena-
mentul' cosmonaut i lor In cadrul acestui pro-
gram, a comentat pentru ţ «Nava st i»
sarcinile din vii torul apropiat EI a ă ă
ambele echipaje se vor antrena pentru a utiliza
sistemele principale ale ă dintre cele
ă nave ţ in caz de nevoie. Se au i n
vedere mijloacele de apropiere, intilni re, doca-
re, sistemele de presurizare, salvare, comuni -
catii. Programul prevede mai inUi lansarea na-
vei «Soi uz» ş abia dupa 1,5 ore a navei ({Apollo»;
in cele ă zile eft navele vor evolua cuplate,
vor avea loc ă ş schimburile de
echipaj, care vor simula ţ de salvare.
De pe acum se cunosc principalele echipaje:
din partea ă vor zbura Thomas S.
Stapford, Donald K. Slayton ş Vance D. Brand,
iar din partea ă unul din echipajel e
formate din colonel Alexei Leonov ş ing. Val er i
Filipcenko, respectiv colonel Anatolie Filip-
cenko ş inginer Nikolai ş
In ceea ce ş astronautii de ă
sovieticii au anuntat ş numele acestora: ma-
iorul aviator Vladimir Dzhanibekov (31 ani ),
Boris Andreev (33 ani), ă aviator luri
Romanenko (28 ani) ş Alexandr Ivancenko
(33 ani). Ultimii patru, ţ marelui
public, au fost ţ In grupul sovi etic de
ţ abia In anul 1910.
• Toate aparatele montate pe sondele spa-
tiale interplanetare «Pioneer»-10 ş 11 ţ
ă ă transmiUnd date peri odic,
conform programului. De la ă ă
fac ţ magnetometrul pentru valori ridi-
cate ale cimpului ş Hldiometrul In ş
care vor incepe culegerea ţ abia i n
apropierea ă La data cInd vor fi ci -
tite aceste rinduri, ş au inceput deja
ă pentru receptionarea i nformatiilor
din apropierea lui Jupiter, care ă a f i
ă la inceputul lunii decembrie a.C.
Principalele momente ale zborului celor ă
statii par a fi ă survola rea ecuato-
rului ş a polului sud ale planetei, continuarea
traseului spre Saturn, ş in afara ţ
sistemului solar ...
• Societatea ţ ă In cooperare cu
N.A.S.A. ş sub egida Centrului national fran-
cez pentru studii ţ extinde ă
satelitului .cEole», destinat ă meteo-
rologice, ă unor fenomene speciale,
primirii de date de la aparatele T.V. ş I.R. etc.
• In cosmos, la bordul navelor spatiale de
tip SKYLAB. nu numai aerul dar ş apa sInt
extrem de ţ Astfel, cei 2800 de litri
de ă vor servi celor trei echipaje nu numai
pentru ă dar si! ş facil In fiecare sil ptilmi nil
un ş consumlnd aproximativ 3 litri la fi ecare
ă Apa este foarte ă la bordul
ţ s-a calculat ă fiecare ş ă cam
30 000 de franci francezii In fotograf ie, instala-
tia pentru ş care apare sub forma unui inel
cu diametrul i n jurul a 1 000 mm, ş de
podea, de care este ă o ă ă
din teflon cu rol de ş ş protectie.
Z3
,

Tulcan Gh. - Arad, Caragea C. - Bucu-
re,ti, ă ă ţ S. - Cluj, Rotesar D. - Sibiu,
Bercher M. - Teleorman, Gh. -
Bra,ov, Petru Traian - Cluj, Vasilescu P.-
Bucure,ti, Piduraru V. - ă Andon V.
- ţ Vencel A. - Bra,ov, Cirstaiu 1.-
Gori, lanecko P. - Arad, Miron M. - Bucu-
re,ti, Orban L. - Tg. Mure" Albu Dan -
Bucure,ti, Atanulesei 1. - Piatra Neamt,
Simon Mihail - ţ Moldoveanu Vasile
- ţ Sirbu N. - ţ
ă dv. au fo.st incluse, tematic, În pia-
nul de ă al revistei. in o.rice caz, ă
de ă vo.m co.ntinua ă ă sistematic.
mai so.licitate scheme.
In acest ă al revistei, venind În întîmpi-
narea ţ exprimate de un mare ă de
I
I
I
L .
citito.ri, ă schema radio.recepto.rului.
«J UPITER»
Radio.recepto.rul «Jupiten> este de tip super-
ă ă echipat cu 7 tranzisto.are
ş o. ă destinat a ţ gama undelo.r
lungi ş medii.
Semnalul selectat de circuitul aco.rdat este
aplicat tranzisto.rului G T 309. Acest tranzisto.r
ş ţ de co.nverto.r. Bo.binele o.sci-
lato.rului ce se ă la co.lecto.r ş emito.r prin
co.ndensato.rul C
5
sînt co.nstruite astfel: pentru
unde medii, ă ş de aco.rd are 100 spire,
iar ş de ţ 5 + 3 spire, pentru
unde lungi ă ş de aco.rd are 208 spire,
iar ă ş de ţ 6 + 4 spire.
Trecerea de pe o. ă de ţ ă pe ă
se ă cu un co.mutato.r cu ă ţ ă
co.nverto.r, printr-un filtru fo.arte selectiv, sem-
nalul este aplicat ă ţ de amplificare În ţ ă
ă Din circuitul L6 se ia semnal pen-
tru dio.da de ţ D 9B, ă care ă
amplificato.rul efe ă ţ ă
Co.nstruit ă o. ă ă cu tranzisto.a-
rele MP 41 ş MP 40, amplificato.rul de ă
ţ ă are În transfo.rmato.rul de cuplaj 2400 '
spire În primar ş 2 X 315 spire În secundar,
iar la transfo.rmato.rul final 2 X 430 În pri-
mar ş 97 spire În secundar.
in schema ă ă ă sînt no.-
tate valo.rile ţ ş co.ndensato.arelo.r;
În plus, pe fiecare electro.d al tranzisto.arelo.r sînt
indicate valo.rile tensiunilo.r de po.larizare.
I
I
I
I
I
T
ID

:z.. 0,03311. -.r.:-< (2JC+
IM 5. f .-tJI1
111111:1 IIIIICllUI ...
II A 11111,lll08
( Ur mare din nr. trecut}
. IMITATIA DE MOZAIC in locul mozaicului propriu-zis,
clOd nu putem procura pietricelele &au ă de cera-
ă
Pe un geam mai gros sau o placa de ă mai mari
decit compozitia ă se ş ă un cadru de lemn con-
ţ din patru baghete de lungimea ă ş ţ
1 x2 cm. Cadrul se ă pe geam cu partea de dimensiu-
ne ă respectiv 1 cm. Pentru asamblarea cadrului
se bat pe ţ citeva ş Cadrul se unge cu stea-
ă ă in ţ petrol sau cu ă de parchet di-
ă cu ţ petrol sau petrosin. Geamul nu se unge.
Ipsosul se ă ş cum s-a ă ceva mai con-
sistent ş ă ă a se pune adezivul. Se ă in cadru ş
se ă la ă ţ acestuia cu o ă de lemn sau
metal unse cu ă ă ce-a ă ă ş s-a ă
ajutindu-ne de lama unui ţ eventual, desprindem
placa de geam. Se ă ă de asemenea, rama ş se
intoarce placa cu partea care a fost spre geam, aceasta
pretindu-se lucruluI in continuare, fiind ă Ş ă
Se ă compozitia mai inainte ca placa ă se us-u-
ce. Dealtfel. munca e mal usoara pe ţ umeda SI.
aaca timpUl nu permite terminarea lucrdlll pIna la uscarea
el, se ă la ţ placa sub robinet atunci cind se reia
activitatea.
Se pune desenul pe ă ş cu un creion tare (H, 2H)
se transpune pe ţ de ipsos. De fapt, pe aceasta
ă ş urme care trebuie apoi ă ă se
face gravlnd ş false rosturi cu un creion sau un obiect
metalic cu virf.
ă colorarea ă Se folosesc culori de ă
acuafele, tempera, ş acoperind ţ mozai-
cate cu culoare. ţ rosturile trebuie ă ă ă albe!
Prof. DORINA Ă
E ce dorit ă se ă o ă ă ă ă in
culon vii, ă clare Ş de contrast .
ă ă placa ă se usuce. Pentru a ă ă aspectul
ceramicii, ă citeva straturi de lac incolor ă se
obtine un glant uniform ş ă Nu se ă lacul peste
placa ă pentru ă aceasta se va albi ş lucrarea se
ă
Cu procedeul descris se pot realiza ă care ă
imite nu numai mozaicul , dar ş ceramica ă
Punem in ţ de ipsos praf de ă de culoa-
rea ă ars ă ă ş nu mai ă rosturile
ca la mozaic pe partea ă ci ă ă
chiar pe suprafata ă ţ un basorelief.
Efecte interesante putem obtine fixind În pasta de ipsos,
la turnare, cioburi de ă pietre, ă de metal, mode-
!ind formele dorite.
ă lucrarea ş apoi, cind s-a uscat, o ă
Elementele din alte materiale se pot fixa ş ă colora-
rea ă lipindu-Ie cu lac.
Prin gravarea ş sculptarea ă de ipsos putem rea-
liza o serie de ă ş elemente deosebit de agreabile in
decorarea interioarelor. ă de ipsos ă cind
este ă ă se ă printr-o operatie de colo-
rare pentru a se sugera lemnul, metalul, ceramlca sau chiar
masele plastice.
Pentru reoarea metalului oxidat, se poate folosi in adin-
cimile reliefului, verde de smarald (tempera). Cind lucra-
rea e ă o ă cu ă de parchet sau ă de
albine, ă care o lustruim cu o ă de molton. Prin-
derea ă de perete se face ă o ă pe spa-
tele ă de circa 1 cm adincime, ţ ă de jos
In sus, in care se vor fixa capetele unei ă ţ ă de ă
cu ipsos sau lac.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful