P. 1
Argila_Ingerul_Pamantului

Argila_Ingerul_Pamantului

|Views: 17|Likes:

More info:

Published by: Gelutu Dumitru Georgescu on Mar 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2011

pdf

text

original

sĂ FACEM CUNOŞTIINŢĂ

cf grupul dDep-p;'nr
fad .print sa
OsocietateButanGasU
B-dul Tudor VladimirellClJ, nr. 31, HClor 5. BUCUfe ••d. ROMÂNIA . Telefon: 335.93.18: 335.97.47 Fax: 337.33.

Toţi ştim cum arată, .dar foarte puţini dintre noi s-au gândit vreodată că, aid'oma unei legume, ori a unui fruct sau, ca şi plantele medicinale, argila este un medicament natural atotputernic. La fel ca şi plantele, ce cresc pe ea şi se îmbogăiesc în t.ot felul de substanţe dătătoare de sănătate; pe care le absorb din ea, argila conţine numeroase mineral~şi oligoelemente, în cantităţi apreciabile. . Utilizarea ei pentru tratamentul multor afeCţiuni este foarte veche, de la începuturile lumii, am putea spune. Nu ştim de ce, acum, toate puterile ei tămăduitoare au fost uitate. Şi este cu atât mai de mirare cu cât, de-a lungul secolelor, civilizaţia umană a' beneficiat din plin de eficienţa terapeutică a argilei, o multitudine. de boli, deseori foarte grave, fiind vindecate doar cu ajutorul ei. Este un regenerator fizic deosebit de puternic, acţionează ca remineralizant-forte' asupra corpului uman, are, capacitatea de a reechilibra metabolismul şi funcţiile organismului, în general" este un agent antitoxic de excepţie. Toate aceste proprietăii erau bine cunoscute şi eficient exploatate încă din Antichitate! Nu este mai puţin adevărat că, aşa cum s-a întâmpl~t şi în. alte domenii, nu puţine din .lucrările, efectuate şi scrise, asupra' argilei... s-au pierdut! Aşa, de pildă, cercetările arheologice contemporane· ne-au dezvăluit faptul. că egiptenii utilizau argila - datorită proprietăţilor ei anti-

n

septice -, la mumificarea cadavrelor. Dar cum făceau acest lucru, nu se ştie exact. tntr-una din lucrările sale Zimmermann afirma: " ... ,celor bolnavi; care veneau să-i arate lui Iisus diformitătile ce le aveati, ori membrele, umflate, noduroase... acesta îi îndrepta spre un anume loc de pe malul fluviului, unde se afla un nămol încălzit de razele soarelui." Şi Iisus adăuga: "Băgati-vă picioarele în acest nămol, într-atât încât îmbrăţişarea ingerullii Pământului să poată trage din oasele voastre toate otrăvurile şi toată suferinta ce le roade. Şi atunci veti vedea cum Satana şi durerile voastre vor fi alungate de îmbrăţişarea fngerului Pământului. Şi îngroşăriIe oaselo!' voastre vor dispărea, şi membrele voastre se vor îndrepta, şi veti fi eliberati de toate durerile." Dar textele respective nu spun dadi era vorba de mâini ori de picioare, sau de amândouA, nu spun de ce boală era vorba şi nici care au fost rezultatele cxactc, gradul exact de însănătoşire, de vindecare, obtinut cu acest ... tratament! Dacă ar fi să credem întrutotul spusele textului, ar însemna că, odată, de mult, de foarte mult timp, argila a avut nişte virtuţi de-a dreptul miraculoasc, dar, pe care, de-a lunIDIl timpului, le-a... pierdut. tn orice caz, nici tumorile, nici marile diformităţi osoase nu se vindecă, azi, prin împachetări cu argiHi! Ele sunt bencfice numai ca tratament pentru calmarea durerilor, in debutul reumatismului sau al artrozei. Dar ..., întotdeauna existA un "dar"l Pe de a1t~ parte, pe Terra există şi în prezent popt:llalii tribale primitive, departe de orice lume civilizată, care nu au alte mijloace terapeutice, in afara argilei, pentru tratarea

afecţiunilor mai' sus-amintite. Şi, chiar de nu vă vine să credeţi, pare-se că se şi vindecă de cumplitele sufe!.Înţe!' : ,Ş-ar putea, aşadar, ca, eşecurile trata~~I.lt~mnfohb.~~!,şi cataplasme de argilă, aplicate în anumite Ieziuni osoa~e, să ni se datorezenollă, oam~nilor de azi, din lumea civilizată, tehnicizată, robotizată, - electronizată, care trăim altfel, mâncăm altfel, 'muncim altfeL., ale căror structură internă, mod de reactie, chimisme; biochimisme s-au schimbat radical faţă de oamenii care au trăit acum două şi trei

milenii.
Aşa încât. este posibil ca reactiile noastre, la anumite metode, substanţe, tehnici ţerapeutice, să se fi modificat în funcţie de modalitliţile noastre. fiziologice, actuale, de răspuns la un nou medicament sau la un altul, foarte vechi dar de mult uitat, de mult neutilizat. Aşa se pare că s-a întâmplat şi cu argila, pentru că toţi .marii medici ai tuturor timpurilor nu fac decât să o ridic~ în slăvi! Dioscoride îi atribuia puteri extraordinare) Pliniu cei Bătrân; Galen, Avicenna, nu~i aduceau decât laude în toate scrierile lor. Ludovic al XIV lea, supranumit Regele Soare, mân:ca argilă, singura în state să-i vindece he~oroizii dureroşi şi fisuriie anale de care sufer~a. Marco Polo afirma că pelerinii c~ veneau, în oraşul sfânt Niabarşise îmbolnăveau de Îehra "Q" se vindecau doar înghitând niţel "pământ roşu" de pe malul lacului at1at~" vecinătatea oraşului. Dar şi mai aproap~ de vremuril,e noastre au existat specialişti care au susţi~ut şi dovedit că argila este un remediu terapeutic de excepţie.

ce . DU are nici unul dintre "păcatele" . • Argila este un antiseptic şi. Trupele ruseşti luau cu regularitate argila pe cale bucală. ca şi toate celelate antiseptice naturale (în special. In Africa.e propagatorul acestei metode. Puroiul este eliminat şi ţesutul este refăcut. şi celulele organismului nostru în care se "cuibăriseră" respectivii microbi. din păcate. cu o viteză de-a dreptul uimitoare. ca şi. Urmare a. odată cu ei rănesc. în 1903. recunoscuUi şi utilizată frecvent. de la Universitatea din Berlin. vestitul medic Alexis Carrel. multi alţi oameni de ştiinţă. împacbetările pot durit ore in şir ori chiar o noapte întreagă. prescria. publicând cl1rJi espre ea. Şi vă dăm un exemplu. sunt o practicl1 cunoscuta. e adevărat.. d tII. la nivelul toracelui. prin ce se manifestă concret. in muştarul destinat unor regiinente franceze s-a adăugat şi puJină argilă. O rană cu puroi. dar. tratată cu argilă. librarul A Just se fac. există multe sate în care argila este un "medicament" la ordinea zilei. ori chiar distrug.ProfesorulStrumpf. totuşi. nu râdeti. bolnavilor de holeră asiatică. soldatii acestor regimente nu s-au îmbolnăvit niciodată de dizenterie. La fel ca şi varza . dotată cu o atare calitate. esentele aromatice). în Germania şi in Elvetia impacbeUirilecu argilă caldă.există multiple asernănări între argilă şi varză în ceea ce priveşte "talentele" lor "medicinale"Îngerul Pământului. parazltoze intestinale.ca s-a zicem pe-a dreaptă multor ahtiseptice chimice obişnuite care. Şi acestea sunt doar câteva dintre multele şi nebănuitele haruri pe care le are Ingerul Pământuluui. colite. se vindecă văzând cu ochii. recomandate de anumiţi specialişti celor -bolnavi. PROPRIETĂŢILE ARGILEI Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie. în India.' timpul Primului Război Mondial. argila este. indiferent pe cale actionează. afectiuni pulmonare. Să vedem. ucid microbii."nu poate fi explicată cu ajutorul conceptelor noastre medicale actuale". colibaciloză. "inteligenta" Îngerului pământului. vorbea deseori despre "inteligenta naturii": "Ei bine. dacă este necesar. dar această inteligentă" . în America de Sud.după cum el însuşi scria . argilll. Rezultatul? Spre deosebire de celelalte unitAti. Cura Kneipp utilizează în mod curent un amestec de argilă şi de otet de vin pentru 'cataplasm~şi impachetări. în mod sigur.identă în numeroase stări infectioas~: enterite.rezultatelor obJinute. • Proprietătile bactericide ale argilei sunt deosebit de bine puse în ev.

' Ei bine.75% . "trage" supuraţia şi.tuberculoză .25 unităţi Mache. ca şi cum ar fi mâncat. Decolorează cu uşurinţă cerneala ori albastrul de metilen. • . •' . dezinfectând în totalitate. 10.apă (umiditate). în: . 0. Analiza chimicA a argilei verzi spune cAea prezintă: • . profesor la Facultatea de Fannacie din Strassbourg. sunt pur şi simplu ouA conservate în pământ argilos. Fiecare dintre noi cred că a auzit sau a citit despre "oullle clocite". Dar dacă li se dă aceeaşi doză amestecată cu argilă. .24% -.demineralizare . aceea de antltoxlc.bătrâneţe . ouă clocite.65% . Dacă se dă o cantitate infimă de stricnină unor şoareci. la WC-uri.08% .altă calitate a argilei.externă sau internă. au stabilit categoric că argila utilizată în· tratamente este sterilă. cu alte cuvinte nu conţine nici un microb.anemll. Experienţele de laborator pe animale au dovedit-o din plin. se pare. • Din aceeaşi putere adsorbantă îşi trage seva şi o . la ghenele de gunoi. . 3. • Analizele efectuate. cea care poate explica metoda extrem-orientală de conservare a ouAlelor. incA din 1928. nici vorbA de. suportă otrava flirA nici o problemă. de P.pierdere la calcinare. 5. concentraţia ei fiind. fierului şi calciu lui în terapeutică explică rolul cureloT argiloase în: .3 până la 1.. 4. '14. Spllllitoresele romane clăteau totdeauna albituri le in apă argiloasă .ateroscleroză .85% Ţinând cont de o atare compoziţie.astenie . curăţă organismul de toxine.sescvioxid de fier. de asemenea. în bucătării. o delicateslil ~ Argila este un decolorant şi un inălbitor de· marcă. Laborde.stări canceroase . fiind deosebit -de eficientă În baie. Între 0.10% .anhidridă titanică.61 % . adsoarbe mirosurile urâte.stări degenerative multiple • Importanţa magneziu lui.40% . 7..Este.siliciu. una din vestitele specialităti culinare chineze.alumină.oxizi alcalini. argila se recomandă: • Datorită cantitătii de siliciu. şi un adsorbant remarcabil.magnezie. • Argila este radioactivă. aceştia mor aproape instantaneu. de la caz la caz. 49. Puterea ei adsorbantă este.

ULUI PĂMÂNTULUI .sĂ ASCULTĂM DE SFATURILE INGER.

căldule ori calde. Reci se pun pe regiuni inflamate ori în partea inferioară a abdomenului. îMPACHETĂRI Cataplas1IIele se fac groase de 0. niciodată într-unul de plastic ori de metal. le aplică~. Se toarnă argila Într-un vas de sticlă. astfel ca să obtinem un noroi OU. şi-ncepem să o frecăm ca pe o cremă. Ele vor fi schimbate imediat ce se vor .SUB CE FoRMĂ ESTE UTILIZATĂ ARGILA ÎN TRATAMENTUL PE CALE EXTERNĂ Prepararea pastei de argilă este foarte uşoară. Anumiti specialişti recomandă să Iăsăm-argila acoperită cu apă să stea câteva. şi să ajungem să obţinem o pastă mult mai moale decât cea folosită în sculptură la realizarea mulajelor. şi primele' şi ultimele se aplică reci. ore. CATAPLASME. faianţă. adăugând atâta apă cât să fie uşoară frecarea.logen.5 cm până la 2 cm şi să fie ceva mai mari. pe care trebuie s-o acopere. mai "întinse" decât s~prafata de piele pe care. pe care o "împacbetăm" . portelan. ·COMPRESE. lemn. In funcţie de caz.

atoxică. se intrerupe procedura şi nu se mai reia decât după 12-24 de ore.incălzi (cam in 15-30 minute. preferat să se aplice doar o cataplasmă pe zi. mai mult sau mai putin. se stoarce uşor şi se aplicA pe piele. suc de lămâie. intre ele se va respecta cu stricteţe un interval de două-patru ore. p~ măsurA ce afecţiunea cedeazli. care va fi schimbată o dată sau de două ori pe noapte. Pâi1za. • După ce scoatem compresa ori cataplasma. Numărul procedurilor este strict limitat la una singură. Fixarea. intre una-trei ore şi o noapte intreagA. COlltrailldicalii: in timpul ciclului menstrual nu se vor face nici un fel de proceduri cu argilă. totuşi. zi-noapte (dacii aşac necesar). în loc de cataplasmă ori tmpachetare.care solicitA. Ritm"l de aplicare variazli in functie de afecţiunea tratatli şi de reacţia bolnavului. sub nici un motiv. durere). tifonul care au fost utilizate se fierb. Dacii apar senzaţii neplăcute (frig. alimentaţie sănătoasă.jumătate îp jumătate de oră ~ri din orA în oră.în general se utilizează o bandA Velpeau. particule foarte aderente de piele se spală cu apă rece ori dilduţă. abdomell. partea illferioară a pâlltecelu. o dată. Dacă senzatia de frig este persistentă.cele cardiace. dacă este nevoie să punem cataplasme şi în regiunea plămânilor şi în zona inghinală. atât compresele cât şi cataplasmele trebuie 'r1Xate. rinichi. argilă pe gură. Recoma1Jdări obligatorii: • După fiecare aplicare. tmpachetarea poate fi menţinută şi o noapte. aplicarea de comprese inainte de-a pune cataplasme ori a face o împachetare. Nu se fac. pielea trebuie curăţată bine de toate resturile de argilă. iar dacă tot mai rămân. regiullea hepatică: deoarece procedurile făcute în toate aceste regiuni pot provoca reacţii inai mult sau mai putin puternice.aromaterapie. maximum). vezică. De pildă. trebuie făcut un tratament dezintoxicant intern cu fito.. Compresele se pregătesc făcând o apă argiloasA subtire (ori o mocirlă foarte limpede!) in care se inmoaie o bucată de pânză. laxative uşoare. diferite supllra/ii: aplicatiile se schimbA initial din . Durata aplicării procedurilor variază. doar 'la nevoie pe un tifon. Călduţe ori calde se pun pe regiunea hepaticA. noaptea se poate pune şi numai o compresă cu' apă argiloasă. oase: Ele vor fi aplicaie direct pe piele. la inceputul tratamentului. există cazuri în care. în functie de zona afectată. ori concomitent cu ea.în funcţie de caz. o faşă in T (pentru perineu). o centură de flanelă. Dacă o cataplasmă se usucă prea repede trebuie inlocuită cu o alta preparată pe loc. contuziile. este de. o bandă de contentie fixată in jurul frunţii (pentru cea~). faşa. arglla utilizată se aruncă pentru că este plină de toate' toxinele pe care le-a extras din organism. . deci este foarte toxică. • înainte de orice cură externă de argilă. Există anumite afectiuni . • Abces. pe care o lăsăm să stea între două şi patru ore. mai multe aplicaţii simultan. sau Împachetarea. se inlocuiesc aplicaţiile reci cu unele căldute. varicele . . ritmul se poate stabiliza la fiecare orA şi jumătate. • Regiullile lombare.

de întindere mare şi care vor fi lăsate şi o noapte. prin utilizarea unor straturi subţiri' de argilă. puţin Întinse şi care vor fi lăsate pe piele maximum. revenirea temporară a durerilor reumatismale. sau intensificarea ş. ori de roşii. Poate fi folosită pe post de talc. a unei plăgi atone. rezultate similare se obtin. cuperoză.). leucoree (poală albă). ori înteţirea lor. sau de struguri şi pe jumătate din .drenaj. De asemenea. Întreagă. ea trebuind urmată până când se obţin rezultatele dorite. Progresiv se ajunge la aplicaţii de 2 cm grosime. crăpături. apă . numai dacă şi bolnavul suportă! Măştile de ÎlItreţillere a tenului existente în comert au.5 cm. mai simplu şi mai eficient dacă din argilă şi pudră. paraZltoze intestinale. iar oprirea acestora în plina ·lor desfăşurare pOate fi nefastă. Chiar la' începutul curei se poate observa. calite. Fie că este utilizat pe răni. • Se va începe. două ore. . întotdeauna. fie pe rosături. La un litru de apă se pun trei până la patru linguri de supă cu argilă. Se face săptămânal. ulcere. amestecate cu un dizolvant . într-un strat subţire. O lăsăm să stea până se ~sucă (cam 15-30 de minute. de 0. rectite. o agravare aparentă a afecţiunii pentru a cărei vindecare se face cura (mărirea unui ulcer. Bineînteles.facem o pastă pe care o întindem. şi dacă e vorba de fisuri. Se amestecă pudra de argilă cu untdelemn de măsline şi rezultă o cremă emolientă.•.a. de multe ori. în general). argilă.ienlă şi În caz de acnee. Masca are deosebită efi<. Dar este mult mai economic. la fel de eficientă ca şi masca de argilă şi in aceleaşi cazuri ca şi ea. erupţii ale fetei. anume eriteme. riduri. eczeme.format din pe jumătate din suc de castraveţi. O îndepărtăm spălandune cu apă caldă. pudrajlll eli argilă ar~ actiune antiseptică şi cicatrizantă. pe fal~ şi pe gât. Apa să fie 'tăldulă. revitalizare -. ca de altfel în marea majoritate a tuturor celorlalte cure de acelaşi gen (aşanumitele cure active). o dată începută" cura de ~rgilă nu poate fi întreruptă decât in cazuri excepţionale. Cura declanşează un ansamblu de procese succesive . atât la copilul mic cât şi la cei mari ori adulti. Se recomandă În c~z de metrite.

se lasă toată noaptea. Argila se prepară de. PARŢIALE SAU TOTALE Se prepară un nămol de argilă' atât cât să umple o chiuvetă sau un lighean. pentru care cura trebUIe să-nceapă. Dacă faceti câteva testări cu fiecare dintre ele. ARGILA ÎN TRATAMENTUL PE CALE INTERNĂ De foarte mult timp argila face parte din compozitia multor preparate farmflceutice. veti putea stabili cu uşurinţă care este "culoarea" mai activă pentru afecţiunia dumneavoastră. ajungându-se la 15-20 de minute. Se fac o zi da· o zi nu. Băile dureazA. Aveti grijă să nu·fie cumva o argilă arsă! în ceea ce priveşte culoarea. seara. cu două-trei linguriţe de argilă zilnic. anemia. La pipăit trebuie să fie untoasă.mult mai variate decât a multor altor medicamente. timp de patru-cinci zile. Băi parţiale (Ioeale) se vor face când suferim de reumatism la mâini ori la picioare. fără să fie amestecată cu nu ştiu ce produse medicamentoase. în general. Baia poate fi utilizată de mai multe ori . de fiecare dată. Dar există şi afecţiuni. se pot repeta· după o pauză de trei săptămâni. E foarte important să găsim o argilă cât mai curată. fără impurităţi. Se pare că este mai bine să începeti prin a bea.BĂI DE NĂMOL ARGn. este mai uşor de luat decât multe alte pulberi medicinale. doar apă argiloasă. argila este verde. iar indicatiiJe ei terapeutice sunt . Ele sunt indicate' în special în artritism. se pune cantitatea respectivă în apă. Doza zilnică obişnuită este de o linguriţă la trei sferturi de pahar cu apă (o jumătate de linguriţă pentru copiii sub 12 ani). direct. ori de două ori pe săptămână. din contră. iniţial cinci-zece minute. masiv. iar dimineaţa se bea . grasă. tuberculoza. brutal. afecţiuni reumatismale sau osoase. cum sunt dizenteria. se recomandă argila din regiunea unde trăieşti. completând cada cu apa caldă necesarn. Este foarte bine ca băile CII argilă să fie' combinate cu apă sărată cu sare de mare. galbenă. mătăsoasă. anemie. roşie. fără nisip. t~mp de o lună. albă...OS. Dacă este necesar. CUM ESTE UTILIZATĂ. une!e maladii gastro-intestinale.

să inghită soluţia de argilli. mai ales între mese. răceli. şi asta deoarece ea curăţă sângele şi întreg organismul. Sugând "bomboanele". Dar argila" poate fi luată şi la culcare. aluminiu. Datorită proprietăţilor ei polivalente. neutralizează toxine1e. rezultatul va fi similar. bactencldă ŞI adsorbantă explică fără dubiu capacitatea ei sterilizatoare. deopotrivă. băuturile fiind apă. limfatisme. nu? . . cimbru.de atac". intr-adevAţ. fie o săptămână şi două pauză. potasiu. dacă e vorba de gingivite. în ~aginile anterioare: faptul că e antiseptică. argila absoarbe gazele şi toxinele. stomatite. magneziu. fier. Dar şi constipaţia poate beneficia . colite. rostul şi în anemii. fie zece zile pe lună.pare să acţioneze de multe ori şi numai datorită faptului că este prezentă. ori cu o jumătate de oră înainte de una din mesele principale. în caz că apare constipalia. apoi. după ce s-a amestecat bine lichidul. furunculoză. totuşi. trebuie să intrerupeţi cura de argilă pe-'gură timp de zece până la 15 zile. părerile specialiştilor nu diferă mult. aduce în mediul intern şi celulelor anumite elemente indispensabile vitalităţii şi capacităţii lor de apărare împotriva infecliilor: siliciu. angine. cancere. De altfel. dizenterii.paharul. în intestin. puroi alveolar. ceaiuri.sterilizată cu ajutorul argiIei. pe care le-am detali~t . cu o jumătate de oră inainte de a mânca.de un acelaş tratament. . purifiante. în cazul afecţiunilor tubului digestiv. administrate zilnic. sodiu. Şi dacă. citronade. mărili-o pe cea de apă şi beţi intreaga doză in două sau trei reprize. calciu. ce durează trei săptlimâni făd intrerupere. Nou-născuţii ce au diaree vor reacţiona benefic la câteva linguriţe de argilă. trata- mentul argilos este superior multor altora ca urmare a proprietăţilor sale cicatrizante. enterite). se recomandă tocmai o asemenea modalitate de-a lua argila: sugep bucăţele mici din ea. De-aceea se administrează îndeosebi bolnavilor atinşi de boli contagioase. Paralel cu o cură de argilă se recomandă o alimentaţie fără grAsimi şi un regim hidric foarte bogat. în ceea ce priveşte ritmicitatea cureior. eucalipt. când excitantă când moderatoare a activităţii acestora. reconstructoare (ulcere. neavând importanţă în ce·cantitate este prezentă! Are·o influenţă evidentă asupra glandelor endocrine. Copiilor care nu pot. apa poate fi . datorită tocmai proprieHiţilor ei.'. Argila stimulează organele deficitare şi . . putând să fie. micşorati cailtitatea de argilă.aidoma oligoelementelor ce se găsesc din plin în ea . în funcţie de dereglajele hormonale de care suferiţi. în aceeaşi măsură. mentă). constipaţia persistă.Marea lor majoritate recomandă o curA . în caz de epidemii. li se pot prepara mici bombiţe de argilă cu o infuzie aromatică (muguri de pin. ingestia de argilă îşi are.paradoxal.

CE BOLI POT FI TRATATE DE iNGERUL PĂMÂNTULUI .

cataplasme calde de ceapă coaptă. umflat şi durearea este sub forma unui zvâcnet (pulsatiIă). fierbinte. Puroiul este format din resturi de celule. compresc ·înmuiate într-un amestec de esente naturale aromatice. care se tin şi ele pret de o oră. Indiferent de toate acestea. globule albe care încearcă să distrugă microbii. până când supuralia dispare. subacut sau cronic.ABCES (şi: adenite. iar puroiul este eliminat în exterior. • Alternativ. poate fi acut. furuncul. După cât de rapid colectează. mai repede de un ceas. El poate fi localizat la suprafată sau în profunzime. cu alta nouă. fie formează un canal (se fistulizează). situată într-o cavitate închisă. • Cataplasme groase. în care umflătura aproape nu se vede. se alternează de două-trei ori argila cu celelalte tratamente. ţinute cam o oră. iar locul unde s-a format este roşu. uneori şi sânge. frunze de varză. fie se sparge (dacă este sub piele). • Alternativ. Tratamentul se face timp de câteva zile. nu doare. superficiale. poate fi provocat de diferiti microbi. Acesta este abcesul. în tesuturi sau chiar în organe poate apărea o "umflătură cu puroi". Dacă aveti senzatia că "vă este frig". pielea de deasupra fiind subtire şi albicioasă. ori. panariţiu) în urma unei infectii. înlocuiti-o. Se pun patru până la şase cataplasme zilnic. • Alternativ. Pentru piele este caracteristic abcesul cald. abcesul este "cald" şi "rece". Există şi abcese reci. dacă utilizăm şi alte remedii naturale. antrax. evolutia este aceeaşi: când s-a strâns suficient puroi. . microbi.

la femei. în general). dar se poate întinde şi pe umeri. iar dacă este vorba de pustule. alunele. tulbu- . argilă luată pc gură. • Zilnic. salate. Poate apărea sau predomina doar una dintre ele. chist uri cornoase (aglomerări de celule .din stratul cornos al pielii. unor tulburări hormonale greu de corectat. La băieli este abundentă şi persistentă în mai tot timpul pubertătii. papule . survine mai ales la fumători care înghit aer cu fum sau la băutorii de sifon. Regimul alimentar trebuie corijat. E mai mult un simptom decât o boală şi survine mai ales la oamenii nervoşi. AFECŢIUNI CARDIACE (de tipul: inima slăbită. Ce sunt aceste "coşuri" . spate. o eruptie cutanată. dimineaţa. depinde de forma de acnee. Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC. • Consult stomatologic obligatoriu. brânzeturi nefermentate. Pentru tratament vezi ABCES.aşa cum le spunnem cu tOlii? Ele sunt nişte leziuni dermatologice reprezentate prin comedoane (puncte negre). mâncărurile grase (grăsimile animale. cicatricile lăsate sunt ori bile. dulciuri le "grase" (ciocolata. care se restabilesc odată cu vârsta. Cea mai des întâlnită şi cea mai obişnuită este acneea juvenilă (acneca tinerilor. pâine integrală. cacao. schimbate din două în două ore. ACNEE Este o boală de piele. dispuse concentric). condiment ele iuli. hipertensiunea arterială. palpita ţii) Sunt boli ale inimii care produc o slăbiciune . piept. Se recomandă fructe. bronşitele cronice. cremele cu unt). Dispare mai întotdeauna după treizeci de ani şi. destul de pulin cunoscute. Aparitia ei se datorează multor cauze. ori cu apă de trandafiri. cafeaua. La tinere. fi în număr foarte mare. verdeluri. pe diafragmă şi inimă şi cauzând dureri atât în abdomen. în primul rând. puseele de acnee mai apar şi înaintea ciclului menstrual. Acneea se 10ealizează mai ales pe fală. În al doilea rând. legume.a acesteia. acneea vulgară). starea organelor de digestie joacă un rol important. Cauzele pot fi: hipertrofia muşchiului cardiac. ale cărei manifestări sunt cunoscute sub numele popular de "coşuri". şi se şterge faţa cu suc de lămâie. cât şi în inimă. în mod sigur. AEROFAGIE înghiţire de aer care se acumulează în stomac presând prin dilatalia acestuia. Se spală apoi cu apă. sau pot exista toate la un loc. caracterizată prin creşterea în volum a acestora. pustule (băşicuţe cu lichid). • Apă argiloasă sau noroi argilos aplicat de două-trei ori săptămânal. Pot. Se lasă să se usuce timp de 20 de ·minute. odată cu prima sarcină.ABCES DENTAR • Cataplasme cu argilă pe obraz. alcoolurile tari [jind interzise.(umflături roşiaticc). lapte. care se face simtită prin randamentul ei scăzut în actul de pompare a sângelui. ADENITE Denumire generică pentru orice afecţiune a -ganglionilor limfatici.

la 180_200 C. accese de tuse uscată. de asemenea apare în infecţii. paralizie. după supraefor:t şi oboseală. Apare în urma unor hemoragii externe mari şi interne (ulcere grave) sau în boli în care distrugerea (hemoliza) globulelor roşii este exagerată. Se pun numai dacă veţi suporta bine compresele şi numai după ce aţi pus acele cOmprese timp de opt-zece' zile. ~ Pentru tratament vezi OBOSEALA GENERALĂ. Dacă sunt bine tolerate se pot lăsa..jos regiunea cardiacă. puls crescut. 'iniţial.şi c călduţă. Iniţial cataplasmele vor fi ţinute una-două ore. subţiri :. reumatism grav. scade cantitatea de oxigen pe care o transportă sângele la ţesuturi şi se produc tulburări generale (paliditate. cârid este însoţită şi de febră. difterie. pe coloana vertrebală şi în regiunea pelviană (partea de jos a abdomenului). astenie. precum şi în boli digestive (supraalimentaţie proteică). • ArgiJă pe gură: o linguriţă într-o jumătate de pahar cu apă.. gripă). slăbiciune generală. doar o jumătate de oră: apoi. ţinute.apă argiloasă. AFECŢIUNI NERVOASE (de tipul: convulsii.rările de ritm cardiac şi boli de metabolism (obezitate. Se pun pe regiunea inimii depăşind uşor înspre dre~pta şi in. zona gleznelor se umflă indeosebi seara. alcoolism etc.5 cm . cam după trei-patru zile. ticuri) • Cataplasme cu argilă pe ceafă. diabet. după trei-pattu zile. ANEMIE Boală produsă de scăderea numărului de globule roşii sau a încărcării lor cu hemoglobină. • Fricţii cu argilă ale membrelor şi ale coloanei vertebale.).' Producerea globulelor roşii este deficitară în urma )Jnei lipse de fier sau de vitamine (anemie pernic~oasă) a organismului. O supra-solicitate cardiacă este sesizată prin simptome din cele mai diferite: greutate în respiraţie (dispnee) în timpul unor eforturi fizice. Exi~tA şi cazuri când anemia este urmarea unei funcţii deficit are a măduvii hematogene. faţa şi buzele se colorează spre albastru. • Cataplasme cu argilă. timp de 10-20 zile. cauza principală trebuie qăutată în stress. zilnic. carenţă de potasiu. albuminuria renală se datoreşte unei boli de rinichi (nefrite). între una şi două ore. Ca urmare. epilepsie. spasme. dar se întâlneşte şi in boli bacteriene sau virale (scarlatină. nervozitate. ANGINĂ (şi: laringită) Inflamaţia acută a faringelui este rareori generalizată în . senzatii de urinare mai frecventă în timpul nopţii. Albuminuria funcţională apare la sportivi. consultaţi un cardiolog.: am' de 0. adinamie). coree. ameţeli. • înainte de toate. intoxicaţii. • Compresc cu . cam şase până la opt ore. ALBUMINURIE Prezentă a substanţelor proteice în urină. Când apare o slăbiciune a inimii fără a fi depistate modificări organice. Pentru tratament vezi RIN1CID.

Se manifestă prin febră mare. ganglionii gâtului sunt măriţi şi dureroşi la atingere. contagioasă. 10calizeazăla nivelul amigdalelor. stafilococului. membranele nu sunt false. produsă de bacilul difteric. exagerate.infecţii generalizate . leucemie. . Fiind "un răspuns". sunt adevărate şi aderente. tulburări oculare . fiind precedată de câteva zile în care există manifestări reumatice articulare ori suferinţe cardiace. exudatul imită 'membranele. Germenii cei mai des întâlniţi în angine sunt streptococul hemolotic şi virusurile. cea mai frecventă. Boala începe brusc. agran~locitoză. o reacţie la "agresiunea" unui germen patogen. de cele mai multe ori se. .întreaga cavitate a acestuia şi. Dar mai presus de toate. . în care pe mucoasa faringiană şi/sau pe lesutul amigdalian apar ulceratii. este că anginele pot genera infectii de focar . A doua categorie. semne ce diferă în funcţie de tipul infecţiei şi de vechimea ei. . angina se J. urâtă. pseudomembranoase.nefrite. dar pe amigdala umflată apare un depozit cremos. datorată virusului gripal ori altor virusuri localizate în organe vecine faringelui. scarlatina. Bolnavul are febră. iar pe mucoasa faringiană şi pe cea a obrajilor apar pete albicioase înconjurate de o zonă roşiatică. fiind epidemică. _ Anginele albe. prin frisoane. ceea ce face să fie extrem de periculoase dacă sunt lăsate să evolueze în voie. pneumococului.. Se tratează cu ser antidifteric. urmată de sufocare).Anginele roşii.Angina roşie centrală. dureri în gât. ganglionii. uşor de Îndepărtat prin ştergerea cu un tampon de vată. greutate la înghiţire. . reumatisme. rujcola.şi stări metastatice. la înghiţire (disfagie) şi un complex de semne (simptome) specifice unei stări infecţioase. apoi instalându-se o amigdalită generalizată.septicemii . Cauzele şi conseciţele anginelor. Cea mai frecventă complicaţie este nefrita streptococică şi otitele. dureri de cap. _ Angina herpetică. . sau aşa-numitele anginefără exudat care pot fi: . .Ariginele ulceroase.Angin.Angina Vincent aparitia unei ulceralii doar pe o singură amigdală. cu vomă şi dureri de cap. fie el microb sau virus.Anginele din bolile de sânge apar în mononucleoză infecţioasă. .stăprin: dureri spontane. cu un exudat sub formă de depozite grunjoase alburii ori ca false membrane.nanÎft. Primele sunt asemănătoare cu cele roşii. Amigdalele sunt roşii. sau streptococului. cervicali şi submaxilari mărili şi dureroşi. dureri violente în gât.Anginele albe. Au fost diferenţiate trei grupe mari de angine: . febră mare. . cum sunt rubeola. leucozii. strâns lipite de amigdale şi mucoase.Angina streptococică din reumatismul acut este un caz particular. alb-cenuşiu. groase şi pot prod~ce aşa-numitul crup difteric (astuparea fundului gâtului. I . eritemato-pultacee şi pseudomembranoase. constituie un semn major al acestor afecţiuni.Angina Duguet apare o ulceraţie ovalară pe unul sau pe ambii pilieri ai yălului palatin şi este un semn de diagnostic pentru febra tifoidă.a difterică.Anginele din bolile eruptive ale copilăriei.

e ne "cojim". curată. zilnic. într-un lighean mic. de două-trei ori zilnic. mâncărimile persistă mult timp după c. tifonul se va desprinde de la sine. Forma cutanată (pustulă malignă) apare ca o crustă negricioasă înconjurată de vezicule (bubă neagră) la cei ce manipulează animale moarte de această boală (măcelari. veterinari. netedă. una-două. formarea de lambouri). până la cicatrizarea definitivă. Când pielea arsă s-a refacut complet. Cicatricea este. nu-l scoateţi. tin mâinile şi picioarele în el timp de o oră.gurii ce duce la deformarea gâtului. între băi se fac pansamente cu tifon. Şi unele şi celelalte se manifestă prin înroşirea pielii.fâşii (cojirea. consistent. dureri de cap. apar febră. formarea de băşici. • Cataplasme cu argilă. Consumul cărnii acestor animale produce forma ip. diluat în apă căldută. Se lasă o oră. arsurile repetate de soare pot 'genera cancere de piele (melanom). starea generală este proastă. Dacă tifonul s-a lipit de piele. leşin. dacă suprafata arsa este mare. Pentru tratament vezi ABCES. • Gargarisme cu un decoct din frunze de turiţă mare Toate gargarismele se amestecă într-un melanj de esente aromatice naturale. • Consult medical obligatoriu. în cazul insolaţiilor puternice. • Gargarisme cu apă argiloasă. ameţeală. ANTRAX Antraxul este o boală infecto-contagioasă provocată de pătrunderea în organism. usturimi puternice. • Cataplasme cu argilă la gât. febră mare şi dureri pulsatorii foarte violente. Argila va păzi arsura de infecţie. Se repetă baia de două ori. frumoa~ă.testinală a bolii. dureri musculare. Expunerea excesivă la soare este dăunătoare. ARS URI Arsurile pot fi de soare sau prin atingerea de obiecte fierbinţi ori opărirea cu apă clocotită.. pe cale cutanată. Durerea locală este mult mai mare atunci când te opăreşti sau te-frigi. De-acum se vor pune doar două sau trei cataplasme zilnic. va elimina celulele moarte" va ajuta cicatrizarea. vomă.. care vor fi lăsate câte două ore. 'iar aspiratia sparilor produce pneumonia cărbunoasă (boala colectorilor de zdrente). • Băi cu noroi argilos pentru arsurile de la mâini şi de la picioare: se face un noroi gros. şi ziua şi noaptea. zemuirea şi spargerea lor. pielari). desfacerea pielii în fâşii. ţesuturi. Apoi. în schimb. de cele mai multe ori. . descuamarea. a spori lor de bacili antrax sau cărbunoşi. Schim~aţi argila la fiecare două ore. • Gargarisme cu apă sărată.• Angina Ludwig este datorată unui flegmon al . • Se ung arsurile cu esenţe aromatice specia le. puse pc"un tifon şi nu direct pe arsură. ţinute câte două ore. fără să dezlipiti tifonul. se. în ambele cazuri. digestivă sau pulmonară. • Gargarisme cu apă cu lămâie. cât să cuprindă labele picioarelor ori palmele. groase.

Extensiunea inflamaţiei la conjunctive produce blefaroconjunctivita. menţinând apa'în gură timp de două-trei minute. un scuipat cenuşiu perIat cu alburiu. însi într-o măsură mai mică şi de factorii externi. • Sugeti o. a cărui aparitie. Factorii declanşatori sunt _ foarte diverşi: alergici. In câtvea minute criza atinge apogeul. sau după o răcealAzdravănă. Criza' de astm se declanşează de obicei noaptea. convalescenţă. Pentru tratament vezi OCHI. ASTM (şi: bronşite) Astmul este un sindrom caracterizat prin crize de sufocări însoţite de tulburări ale circulaţiei şi secreţiei mucoaselor respiratorii. zilnic. iar bolnavul. depresii. tuse convulsivă). spălături bucale. ca şi în urma acţiunii unor agenţi fizici sau chimici. in urma unor boli infecţioase situate la nivelul bronhiilor (gripă. Se schimbă de două ori şi se tin între două şi patru ore fiecare. rareori şi celelalte straturi ale peretelui bronhiaL Ea poate surveni după o iritare cu pulberi sau' gaze toxice. progresie şi intensitate sunt în functie de multi factori. virale. • Cataplasme calde cu argilă puse pe piept şi pe spate.ARTRITĂ DENTARĂ (şi: puroi gingival) • Argilă pe post de pastă de dinţ~ spălată cu apă foarte sărată: o lingură de sare marină la un pahar de apă. ASTENIE Astenia este o stare subiectivă de oboseală intensă şi prelungită. familiali. însoţită de epuizare. îngrozit. BLEFARITE I. lipsă de tonus adecvat pentru o activitate susţinută şi. Intreaga respiratie este şuierătoare. BRONŞlTE Bronşita acută este inflauiatia bronhiilor. traume fizice şi psihice. surmenaj. Se întâlneşte în nevroze. bucată de argilă mică în timpul zilei şi la culcare. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. . micotice sau parazitare. • Cu aceeaşi apă sărată se vor face. alimentari. rasiali. apare un acces de tuse însoţită de oexpectoraţie săracă. acoperit de sudoare. mucoasa fiind totdeauna cea afectată. iar după o jumătate de oră. interni şi externi. • Inhalaţii de esenţe aromatice naturale. Longevitatea depinde in primul rând de factorii ereditari. spre deosebire de oboseală. rujeolă. sau mai mult. toxiinfectie. endocrinieni. pradă unei cumplite nevoi de aer. alimentaţie. BĂTRÂNEŢE Bătrâneţea sau senescenţa este epoca terminaUi a vieţii omului. încearcă din răsputeri să respire. Pentru tratament veZi OBOSEALĂ GENERALĂ. bolnavul fiind trezit de o senzaţie de jenă respiratorie care se accentuează rapid încât simte nevoia să se aşeze in şezut. respiratori. proces biologic inevitabil. psiho-afectivi. de ocupaţie. nu dispare după repaus.nflamalia pleoapelor produsă de diferite infecţii microbiene.

greţuri. cacao. vomă. tratate insuficient sau incorect (hepatită epidemică. Este urmarea inflamaţiilor hepatice. frisoane. dureri abdominale difuze.formează la un consum exagerat de cafea.fosfor. Consultul medical este necesar mai ales că durerile sunt foarte puternice. Criza este însoţită de stare de rău general. sifilis. sau a unor tulburări circulatorii cronice (insuficienţă cardiocirculatorie). Dar. tulburări de micţiune (urinare). Se manifestă printr-un sindrom dureros acut. fecale lichi de. localizat în zona 10mbară şi cu iradieri spre plica inghinală. semnele afecţiunii sunt banale. în ultimii ani. calculii reoali putând fi: oxalali. a abuzului de alcool. CIROZĂ Boală cronică a ficatului. deformarea şi in4uraţia organului. spanac. intoxicaţiilor cu arsen sau . Febra poate sau nu să existe. Pentru tratament vezi FICAT. mai toţi bronşiticii cronici fac. Natura chimică diferită a pietrel~r este legată în mod direct de "obiceiurile" alimentare şi anume: oxalalii se . P. produsă de propagarea unei infecţii asc~ndente sau descendente pe uretră sau ureter. caracterizată prin degenerarea grasă a' ţesutului hepatic şi înlocuirea lui cu ţesut conjunctiv. Pentru tratament vezi RINIClll. Cel mai adesea simptomele indică existenţa unei litiaze renale. Evoluează acut sau cronic cu dureri în hipogastru şi micţiuni frecvente.şitei cronice au rămas mult timp insuficient cunoscute.Frecvenţa şi gravitatea brori. O colită se manifestă cu diaree. COLICI HEPATICE Dureri violente abdominale ce apar brusc sub formă de crize provocate de infecţia vezicii biliare. puroi şi sânge in scaun. malarie). foarte puternic. Pentru tratament vezi FICAT.entru tratament vezi ASTM. maladia transformându-se într-o bronhopneumopatie cronică. mult timp boala nu se manifestă decât prin tuse cu expectoraţie. COLITE' Sunt inf1amalii ale colonului (intestinul gros) asociate uneori cu cele ale instestinului subţire (enterocolite). ceea ce duce la scăderea în volum. CISTITĂ Inflamaţia vezicii urinare. sau calculoză biliard. fosfaţi sau sulfaţi de calciu. sau de stagnarea urinei ori datorită eliminării prin urină a unor microbi sau substanţe toxice. din păcate. Examenul urin~i furnizează informaţii preţioase asupra cauzelor şi naturii bolii. nevoie pennanentli şi dureroaşă de-a defeca. iar examenul radiologic nu arată' vreo leziune. în final. Cauzele declanşării colitelor sunt: infecţioase bacteqene (colita şi . COLICI NEFRITICE Este o maladie din ce în ce mai frecventă. în special de natură infecţioasă. o insuficienţă respiratorie severă însoţită de un emfizem pulmonar. la bărbaţi. tn evoluţia sa. tomate etc.

gust rAu şi miros urAt in gurA. Simptomele generate ale constipaţiei sunt dureri de cap. pe abdomen. fiind in legătură cu starea sistemului n~os vegetativ şi central. CONVULSII Contractia repetată. • . dacA e nevoie una se poate IAsatoată noaptea. tumoralA. din cauza _unei alimentatii prea sărace în resturi nedigerabile. Conjunctivita de primllvarll se datoreşte sensibilitătii la polen. toxiinfecpoase alimentare. ATENŢIE: în caz că nu se remarcă o ameliorare rapidă a constipaţiei. şi se bea zilnic. CONJUNCTMTĂ Inflamatia scuti sau cronicll a' conjunctivei produsA de diferiti agenţi iritanti fizici sau chimici. parazitare. vânătăi) ~eziune tisulară provocată de o acţiune mecanică (lovire). Se schimbă cât mai <. câte două-trei ore. a unui grup muscular sau a musculaturii întregului organism. subtegumentarii. involuntarA. rllmâne mult timp. sângele ce invadează ţesuturile dermice şi subacente poate să se infecteze şi să ducă la gangrene. constipalia alimentară. reci. Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE. Când contuzia este gravA. IAsate să actioneze timp de două ore. Se pun de două ori pe zi. in colon şi în rect. CONSTIP AŢIE (şi: coUte. diaree. şi de infectii microbiene. • Cataplasme cu argilă. brună. conjunctivita purult:ntA ~e produsA ·de ~nfectia cu diferiţi germeni piogeni. CONTuzn (şi: lovituri.operitll. timp de 10 până la 20 de zile. care nu duce decât la o compresie a Jcsuturilor fără rupturi externe. şi. de naturA cicatrlcialA. constipatia dischineticll e provocată de tulburarea aparatului nervos din peretele intestina!. • Compresă cu apă' argiloasă ţinută toată noaptea. autoimunitare (rectocolita hemoragicA). ritmice.iespe parcursul zilei. Pentru tratament vezi aCID. se opreşte imediat tratamentul cu argilă. aplicatii de frunze de vană.Paralel. Deosebit de gravi este conjunctivita granuloasll sau trabomul. • Cataplasme cu argilă. limba ac.rcctocolita dizenterică). Convulsii tonicocloriice: altemarea contracţii lor scurte. enterită) Constipalia este starea patologică in care conţinutul intestinal "stliU. saburalA. când contuzia este uşoară se produce o hemoragie capilarft. reci. • Argilă pe cale bucală: se pune o linguriţă de argilA in Jumătate de pahar cu apă. Convulsii c1onice: scurte. toxice (enterocoUta mercurică). la 'copilul nou-o nAscut poate fi de naturA gonococică. virotice. care dă o patft. stări depresive. Cauzel~ sunt variate: constipatia mecanici se produce în urma stenozei inteStinale. ce se înălbăstreşte. apoi devine. localizate de obicei la un grup muscular. verzui-gălbuie şi apoi dispare (se produce mai ales la femei cu ţesuturile dennice delicate). dizenterie. .

fenomen ce se observă în anumite tulburări de nutriţie (pierderea de cloruri prin sudoare. Coreele pot fi: Sydenham . raţia lui de lichide. Diareea acută poate fi moderată sau intensă. care este o manifestare a sifilisului nou-nA-scutului. uremică. însotită. iar la sfărşit purulentă. • Argilă pe gură. apoi mucopurulentă.zisA este produsă de viruşi în asociatie cu diferiti germeni banali. Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE. de cefalee. Cauzele sunt multiple.la copii.ritmice. COREE Sindrom neurologic. zilnică. Se fac o dată sau de douA ori pe zi şi se lasă argila.. caracterizat prin prezenta unor mişcări involuntare. inflamaţie acută catarală a mucoasei nazale. . La copii pot surveni unele din unnAtoarele DEMINERALIZARE Pierderea unor cantităti însemnate de săruri. Este o boală banală. provocată de frig şi umezeală. sub formA de apă. indivizii slăbesc căci intregul metabolism e deranjat prin lipsa ionilor minerali. ale intestinului subţire. uşoară. in celule şi. hipertiroidiană. Se spală. poate avea origine pancreatică. DIAREE Eliminarea prea rapidA a unor scaune prea lichide sunt caracterisitcice deosebesc diareea propriu-zisă de falsa diare. Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE. DERMA TOZE (de tipul: eczeme. subfebrilitate şi uşoară alterare a stării generale. care nu se . senilă. cORIZĂ Coriză (guturai. nervoasă etc. destlşurarea nQrmală a metabolismului este tulburată. prin lipsa lor. isterie etc. Un sugar cu diaree trebuie sA-şi primească. O formă specială de coriză este cea sifilitică. diareele pot fi foarte periculoase. prin frecvenJa şi felul în care aratA scaunele. in fiecare dimineatA. Pentru tratame~t vezi ·SINUZITE. obligatoriu. afectiuni cutanate neinflamatori i. la început seroasă. lu~nd uneori un aspect dizentifonn. mai găsesc în cantitatea necesarA în sânge. datorată doar unui surplus de secreJie şi prezentă la persoanele ce suferă de const~paJie. toxică. ce constă in scurgerea nazală. impetigo) Sunt maladil ale tegumentelor. ca urmare se produce decalcifierea oaselor şi poţ apărea fracturi· frecvente. eclampsie. banală). mai ales dacă este ţinut Aşi o dictA. dezordonate şi Oră finalitate. Se recomandă_odihnă totală şi re~m. . în ţesuturi. Diareea cronicA poate apArea in afecJiuni gastrice. La copiii din prima copilArie (unu-trei ani). infecţia propriu. ale intestinului gros. Hutington . timp de 20 de minute.la adulti. • Tratamente ntoterapeutice adecvate. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. gravidică. • Badijonări locale cu argilă. rinită acutĂ. Convulsii apar şi în epilep~ie. aritmice. cu contracţii de durată mai lungă. sAse usuce bine. fosfaţi. provocând o deshidratare acută. carbonaJi de calciu prin urină şi f~ale).

Ultima formă de diaree. ZQna afectată e umflată. în stadiul acut. sau se pune o cataplasmă seara şi se ţine toată noaptea.reci ori căldu/e. eczemă etc. De multe ori enteritelor li se adaugă şi infectii virale foarte uşoare. nevrodermită. DIZENTERIE Boală infecţioasă caracterizată prin dureri abdominale. ce pătrund odată cu alimentele.calde. îngroşat. care dispar odată cu boala. Alteori enteritele apar în cadrul unor boli infecţioase de sine-stătătoare. dar şi ca urmare a intoxicafiilor provocate de componenetele alimentare ce putrezesc în intestinul gros. roşie. pielea pare congestionată şi se cojeşte (se descuameazA). DURERI REUMATISMALE (şi: gută. După agentul cauzal există două forme de dizenterie: cea bacilară. fiind însoţită întotdeauna de vomă. menstre. coji. când s-a cronicizat. ceea ce este cel mal grav. Pentru tratament vezi DERMATOZE. ECZEME Sunt cele mai frecvente dermatoze. 'pielea cu păr şi chiar întregul corp. microbiană. vulvară. . scaube mucosanghinolente. în caz de crize acute. alimentare. de câte două-patru ore. rujeolă. nevralgii) . trebuie tratată foarte bine ca să nu reapară. duce la deshidratare şi slăbire. caracteristică sugarului. datorate erorilor de alimentaţie. zemuindă.ori. uneori asociată celei a stomacului (gastroenterită) sau a colonului (enterocolită). cu scaune totallichide şi foarte fetide (urât miroşitoare). tn m'ajorit~teacazurilor se pare că sunt' ereditare. şi se poate corija greu prin alimentaţie. sarcină. . de cele mai multe . tenesme (senzaţie dureroasă·de a avea scaun) şi numeroase. invadând progresiv..). se vindecă greu şi reapar. de contact. la oboseală. Are foarte multe forme: atopică. zilnic. de protozoarul Entamoeba disenteriae sau IJisto/itica PeIItrutratament vezi CONSTIPAŢIE. papule. seboreic~ varicoasă. şi cea amibiană. care secretă toxine periculoase. aspectul ei este de strat înroşit.Cataplasme cu argilă: . dur. după "încetarea tratamentului. în stadiul subacut. pubertate. vezicule.diarei: asociate cu toate bolile copilăriei (rinofaringitl. modifică flora intestinală şi fac imposibile digestia şi absorbtia. în stările cronice. produsă de bacilul dizenteric care este foarte frecvent în regiunile temperate. impresionante. menopauză. produsă. infecţioase generate de afluenţa unor germeni şi microbi patogeni în intestin. otită. în timpul vieţii. brăzdat de striuri. andropauză se combină chiar cu un astm. cruste. Majoritatea celor acute se datorează înfecţiilor cu microbi. micozică. Eczema atopidi. care apare pe faţă şi la pliuri. reprezentând o cincime din bolile de piele. Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE. Pe piele apar macule. ENTERITEInflamaţie a mucoasei intestinului subţire. a mamelonului. In tratamentul de întreţinere se p\lne doar o cataplasmă pe zi.

Crizele sunt precedate de un ~~umit simptom. în cordoane. numit aură. 'dureri surde. provocate mai ale. datorate unor descărcări hipersincrone de populatii neuronale".ULĂ BILIARĂ BOLNA VE (de t. ce se deschide în pancreas: Canalul hepatic şi continuarea sa. Sucul biliar este secretat de nişte celule hepatice dispuse câte două. îri partea drel. Ficatul este sediul multor boli. canalul hepatocoledoc (sau. EI suferă modificări: prin absorbţia de apă se concentrează îmbogăţindu-se în colesterol care. care confluează în canaiul hepatic. Este învelit într-o capsulă fibroasă şi este fixat cu mai multe ligamente hepatice care-l leagă de peritoneu.. . Acest sistem este neapărat necesar întrucât ficatul produce lichidul în mod continuu. se suprapun şi altor boli din acest motiv la orice tulburare trebuie chemat medicul. care se varsă în vena cavă inferioară. transfonnându-se în calculi J:>iliari. Semne ale -unor tulburări hepatice. ca: balonare. • Cataplasmc cu argilă.rtă) şi prin vena portă (de la întregul aparat digestiv). are forma unei pere şi face parte din căile biliare extrahepatice accesorii.. pe scurt" coledoc) formează calea biliară extrahepatică principală. mai mari. în cazuri patologice poate precipita. tumori) Cea mai mare gland~ a·~Qrpu\ui. faţă în fată. a ficatului este foarte complexă.altul Spiegel. dar uneori şi de infectii virotice şi bflcteriene. Este lipită de faţa inferioară a ficatului şi se continuă.iptă'~'c~v1tălii abdominale. Rezerva aflată în vezicula biliară se varsă în duoden când acolo au ajuns alimentele. diaree. formând canalul coledoc sau hepatocoledoc. şi se acumulează acolo.5-2 kg greutate.altul ştâng.EPILEPSIE Boală caracterizată "prin episoade paroxistice.· Are o culoare roşie-viol acee-brună şi o consistenţă fermă. FICAT ŞI VEZIC. Lichidul biliar este util pentru valorificarea vitaminelor şi a grăsimilor. prin canalul cistic care ' întâlneşte canalul hepatic. Ritmul de aparitie ca şi forma de desfăşurare a crizelor este particulară de la 'bolnav la bolnav. în centrul cărora există un canal care se deschide în partea inferioară a cordoanelor. La joncţiunea cu cisticul. din ficat se colectează sânge prin vena suprahepatică. Circulaţia sanguină. la adult are 1.şi dispuşi între primii). Primeşte sânge prin artera hepatică (din ao.ficatuI este situat sub diafragmă. . incât familia poate fi avertizată pentru a lua măsurile necesare. Acesta se uneşte cu canalul cistic al veziculei biliare.s de supraîncărcare alimentară. bila poate trece fie spre veziculă. fie spre coledoc. dar prin lovire poate fi rupt.ipul: ciroză. La om este alcătuit din patru lobi (unul drept şi . formând o retea de vase fine (căile biliare intrahepatice). reci: . mai mici . care este mereu acelaşi pentru un anumit bolnav. rezervorul bilei în perioadele dintre două mese (digestii). icter. colici hepatice. Vezicula biliară şi canalul cistic alcătuiesc căile biliare extrahepatice accesorii. astenii etc. insomnii. Pentru tratament vezi AFECŢIUNI NERVOASE.unul pătrat şi . Vezica biliari. atunci când alimentele au fost prelucrate în stomac şi trec în duoden. dermatoze diferite.

pot avea o evoluţie foarte periculoasă. de culoare violaceeneagră. dacă nu au fost tolerate cele reci. ducând la putrefacţia ţesuturilor şi la apariţia de gaze urât mirositoare. dezechilibrat.. ATENŢIE: trebuie făcut tratamentul cu grijă să nu se spargă sau rupe foliculul sau furunculul. . se scot. începe să frigă. la baza unui fir de păr. zona de predilecţie fiind la 'ceafl. simultan. în nas. Portiunea necrozată este sensibilă şi dureroasă. dar o furunculoză (pusee repetate de apariţie a mai multor furuncule. Apar. fiind foarte periculoasă la acest niveL Tratamentul poate fi !"lcut numai cu acordul medicului. . Când necroza este produsă de infecţia unei plăgi cu microbi anaerobi. Interesează în special extremităţile (degete. de rău. Pentru tratament vezi ABCES. de fapt un abces dureros. Dacă se pune seara poate fi tinută toată noaptea. escară etc. arsuri. Dar pot apărea oriunde. FURUNCULE Furunculul este un coş mare. la câteva zile după ce s-au aplicat cele subtiri şi ele au fost bine suportate. se înroşeşte. ele fiind însotite. pielea din jur e infiltrată şi doare. • Bombiţe de argilă introduse în nări. pe fese şi la subsuoară. Pentru tratament vezi ABCES. Poate fi provocată de leziuni traumatice grave (război).groase. • Consulta ţie medicală prealabilă. picior). Gangrenele pot fi eliminate sub formă de sfacel. a intestinelor gros şi subtire (gastroenterocolită). obligatorie. mână. în caz că nu provoacă nici un fel de tulburări. regimului alimentar irational. de 2 cm. FOLICULITĂ INTRANAZALĂ (şi: furunculoză intranzală) Inflamatia purulentă produsă" de streptococ. Se lasă o oră. antrax). răspândirea puroiului . de o afcctare a intestinului subţire (gastroenterită) sau. în câteva zile se poate sparge singur. se observă dedesubt puroiul. în marea lor majoritate sunt datorate lipsei de igienă. se bagă altele. de obicei.sub/iri şi Uisate să stea în regiunea hepatică două ore dacă nu apare senzatia de răcire. ea se poate usca (gangrenă uscată sau mumificare) sau infecta cu producere de puroi (gangrenă umedă· sau putridă). raze X (doze mari). pot fi solitare sau grupate (furuncul antracoid. care progesiv. gangrena este gazoasă. pielea din centru se subţiază. nas. unul după altul) poate ti datorată scăderii c. • Cataplasmă cu argilă. de durere. LocaIizate pe faţă. aproape de ochi. Pentru tratament vezi RĂNI INFECTATK GASTRITĂ Inflamaţie a mucoasei gastrice ce poate fi acută sau cronică. deprecierii calităţi sângelui. urechi. naturală) a organismului. Se repetă procedura toată ziua. căldută ori caldă. ca boli de sine-sţătătoare. Gastritele acute sunt rareori izolate. FURUNCUL.apacitătii de autoapărare (imunitate inăscută. ca urmare a unor infectii locale cu stafilococ. GANGRENĂ Gangrena este moartea unei portiuni a organismului care are contact cu mediul extern. aproape întotdeauna.

leptospiroza icterohemoragică. în interiorul anusului. precum şi renunţarea în totalitate la fumat şi băuturi alcoolice au un efec~binefăcător. ICTER Icterul (gălbenare) este coloraţia gălbuie a pielii ŞI mucoaselor . :din cauza unor lipse acute de vitamine. în duoden şi' revărsându-~e în sânge. fie al ţesutului conjunctiv. De multe ori apar cu varice ale . Cauzele sunt sedentarismul. în general. " în jurul orificiului anal. boală datoratl tulburării metabolismului nucleoproteinelor. lăsate una sau două ore. ce pot apărea şi sub formă de crampe. lipSăde poftă de mâncare şi dureri în-zona stomacului. mici. şi igiena severă a zonei anale. Pentru tratament vezi DUREI REUMATISMALE. predispoZitii familiare. nu produce simptome supărătoare. Un regim alimentar uşor. Prezenţa hemoroizilor sub formă de noduli moi violacei . există trei categorii principale de icter: 1) icter hepatic 'datorat unor leziuni ale ficatului produse de infecţii (icterul epidemic. în afara orificiului anal şi interni. stare de rău. în aceeaşi regiune • Tratament general.o inflamaţie acută a mucoasei stomacului apare numai după mese copioase. Accidental exista şi diaree şi febră uşoară. Se manifestă prin eructaţii. ca-şi dupAconsumul de alimente alterate. cu varicocel (varice testicular) sau cu picior plat. consumul de băuturi reci. constipalia. gutA. zilnice.sA' asociat cu ut~lizareaceaiurilor de plante.dese. Nu se cunoaşte cauza bolii. alimentele sunt insuficient mestecate în· gur~ prin exces continuu de aicool şi nicotină. Afecţiune' frecventă la oamenii vârstnici. Este bine ca regimul . • Alternativ. • Cataplasme cu argilă. în special la nivelul articulaţiilor mici ale mâinii şi piciorului. febra galbenă. de o viată sedentarAşi excesul de alimente din carne. c~cterizatA prin creşterea acidului uric -în sânge. aplicaţii de foi de varză. care sunt origmea-crizelor deosebit"de dureroase de. Aceste depozite de uraţi' duc la aparitia de mici..prereţilor venoşi. care va oferi stomacului un răgaz de câteva -zile. bila neputându-se scurge. reci. obligatoriu. dar pare a fi legati. Complicaţiile sunt: tromboflebita nodozităţilor (inflamalia şi coagularea sângelu) şi sângerarea. când mesele se iau la ore neregulate. fie Gastritele cronice apar.. când s~ mAnâncA repede şi hulpav. în regiunea anală. producerea sucului gastric. noduli de consistentA du~ (toti gutoşi). tratamentul preventiv al complicaliilor este: scaune moi şi regulate. in Cfidrul tulburlrllorin. Hemoroizii pot fi externi. După condiţiile de apanţe. memebrelor inferioare.şi depunerea sirurilor sale (urati) in ţesutul cartilaginos. fie al . ca semn al elasticităţii spăzute. după mAncm greu digerabile. HEMOROIZI Hemoroizii sunt varicozităli sau diIataţii ale venelor plexului venos perianal. sifilis. in special. excesul de alcoo~ nicotină sau medicamente. decât în cazul complicaţiilor.datorită impregnării cu pigment biliar (bilirubină). GUTĂ GutA (podagră). alcool) sau de procese tumorale (cancer hepatic sau . Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC.

IDtre 50-70 em. pot comunica între ele.marea circulaţie). bolile vasculare. IMPETIGO Impetigo (pecingine) este o boală ? pielii p~odusă. de tip embrionar. Pentru tratament vezi AFECŢIUNI CARDIACE. Greutatea inimii variază între 250-300 g. Boala se intâlneşte în special la copii. erau în stare de repaus. asigură contracţiile autonome ale inimii. Pentru tratament vezi DERMATOZE. Pentru tratament vezi FICAT. intrând în aşa-numita sistolă ventricul ară. scurtează durata de viaţă. de calculi. Are forma unui con întors cu vârful În j9s. Inima este împărţită în două jumătăţi: dreaptă şi stângă.ca o pompă aspiro-respingătoare. spre stâ~ga. în acest moment. Când circuitul inimii funcţionează bine. INIMA BOLNA VĂ Organ museulos. fiind separate de pereţi transversali incompleJi.sâ~gele ID ventnc~ll1 ~rep~ ŞI stâng (ventriculul drept împInge sângele ID c1Tcultul pulmonar . tulburările circulatorii. anticorpI maternI contra hematiilor de făt .mal rar datorat unor procese inflamatom. Este alcătuită din trei straturi din exterior spre interior: pericard. ~e obicei de streptococ sau stafilococ ŞI cara~tenzată pnn aparitia de băşicuţe cu conţinut purulent care se ulcerează şi se acoperă de cruste. Bătăile inimii sunt date de închiderea orificiilor valvulare. după expunere îndelungată.cu atml~ drept şi stâng. Contracţiile inimii au o succesiune ritmică perfect coordonată: se contractă atriile. ca şi ventriculul şi atriul drept. situat În regiunea mediană a toracelui. organismul uman este sănătos şi puternic. In caz contrar. care împing . 3) Icter hemolitic apărut în urma unui proces de hemoliză crescută în organism~ aşa cum se întâmplă· în a:nemiil~ h~mo!itice~ prin rezistenţă globulară scăzut. canalu~ coledoc. Când ventriculii s-au umplut complet cu sânge încep să se contracte. În diastolă.metastaze hepatice ale altor tumori).mica circulaţie.ă sau 'pnn anticorpi hemolitici (autoanticorpi. parazit are. care. starea . ŞI lucr~ază. acesta fiinq îndreptat p~lin. dar ventriculul şi atriul stâng. motor al aparatului circulator. canceru! capului pancreasului care comprim~. în masa musculaturii cardiace există un ţesut special. numit ţesut nodal. pun viata în pericol. organele individuale sunt bine asigurate cu sânge şi substanţe nutritive în cazul metabolismului celular. între ce~ doi plămâni ini~a este . sângele este trimis în ventriculi care. 2) icter mecanic produs de închiderea căilor biliare. .. . Sângele este împins şi în artera pulmonară şi în aortă. transfuzii de sânge incompatibil). ventriculul stâng în restul corpului . conduc la o îmbătrânire a ţesuturilor înainte de vreme. . prin producerea impulsuri lor ritmice.. Vasele inimii sunt arterele şi venele coronare şi venele lui Thebesius. INSOLAŢIE Boală produsă de actiunea razelor soarelui asupra corpului sau capului. iar III Ulterior sunt cele două atrii situate la baza cordului şi cele două ventricule înspre vârf. printr-un perete longitudinal. Iar volumul. endocard şi miocard.

laringita cronică hiperplazică. diabet. cu e~crescenţe mucoase. uremie. surmenaj vocal susţinut. uniţi. grepui.de obicei. fleginoane). unor cauze generale cum ar fi intoxicaţiile. cu noduli. dispnee. îşi poate pierde cunoştiinta şi fără ajutor . gută. tuberculoză). în unele boli grave· e~istă tendinţa de supuraţie şi fistulizare (limfogranulomatoză veneriană. adenoiditei. Corzile vocale pot fi roşii. aerului rece. chiar dispariţia ei (afonie). rinitei. tusea seacă. Pentru tratament vezi ANGINĂ LIMFATISM Inf1l. . care apar măriţi ca volum. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. deobicei sensibili având consistenţă! pulpoasă sau: semidură.a. Simptomele sunt alterarea vocii (disfonie). fosfaţi şi carbonaţi). timp de câte două ore fiecare. Se schimbă cât de des posibil în decursul zilei. consum exagerat de plan~e şi de carne (oxalaţi. de două ori pe zi. albicioasă. LARINGITĂ Laringita acută este o inflamalie acută a mucoasei laringelui. tularemie. tutunului. temperatură ridicată. inflamaţie organelor învecinate. • Cataplasme cu argilă.l cronică hiperplazică şi ulceroasă~ laringita cronică atrofică. datorată prafului. mţIlt îngroşată în anumite regiuni ale laringelui. • Cataplasme cu argilă puse în zona pelviană. puse pe ceată şi lăsate să stea prel de un ceas. reci. abce~e. laringib. Simptomul general al tuturor formelpr eşte distrofia (răguşeala). Iătrătoare. dar mai ales prin operaţie. datorită faptufui că bolnavul se expune în continuare factorilor declanşatori: vapori şi gaze toxice. infecţiile ş. Se plin simultan cu cele de pe ceafă şi tratamentul continuă tot câteva zile. Mucoasa laringiană poate fi şi ea roşie.Imaţiea ganglionilor limfatici earetie ÎnSc>leşte. Sunt interesaţi. scortoasă. caracterizată prin dureri de cap. LITIAZĂ Litiaza sau pietrele la rinichi se formează mai ales din săruri ce provin dintr-un. se tratează preventiv cu dietă. axilari sauinghinali.actinomicoză. fie este expresia unei boli generale a organismului. Se întâlnesc mai multe forme clinice: catarul laringian cronic.generală este rea. Starea bolnavului se poate agrava. albuminurie etc. Tratamentul se face câteva zile. văr~uri. cervicali. Laringita cronică este o cronicizare a unei din formele acute de laringită.amigdalită. îngroşate. tumului. Pentru tratament vezi RINICHI. variabilă in intensitate. în special ganglionii limfatici. tutun şi alcool în exces. de dimensiunile unor alune sau nuci.· ulcerate. La inflamaţia laringelui (catar) pot să apară răguşeala şi febra.poate muri. tahicardie. se pun în evidenţă radiologic. infecţii repetate. umflate. unui surmenaj vocal. în functie de tipul de laringită cronică. LOVITURI Pentru tratament vezi CONTUZII. aspră. sinuzitei. mai ales în infecţii acute (abces dentar .

Infecţia gonococică se recunoaşte printr-o secreţie purulentă. în musculatura uterină. • Instilaţii vaginale cu . ea se cronicizează numai dacă este propagată şi asupra stratului muscular. Poate fi datorat şi ilpbolnăvirii organelor vecine. curent de aer sau de efort fizic prelungit (lumbago primar). localizată la nivelul regiunii lombo~ sacrale. Când. mai rar. pe zi. sensibi~ de multe ori retroflectat din cauza greutăţii. Tratatele de medicină o definesc drept un '"sindrom caracterizat prin dureri semicraniene (localizate doar pe o jumătate a capului). Uneori. Dureriie. Se pun una sau două. De multe ori. prostata la bărbaţi. endometru.apă argiioasă. articulaţia sacro~iliacă. dur. însoţite de vomă şi tulburări de vedere". cantitatea de sânge care stagnează apasă pereţii vasului în porţiunea ce precede zona contractată. în spatele acestora. pot deveni insuportabile. crizele de migrene sunt însoţite de greţuri. pe frunte şi pe ceafă: . Vasul sanguin (o arteră cerebrală) se contract ii brusc. se poate aplica una seara şi se lasă toată noaptea. • Cataplasme cu argilă puse. îi întinde din ce în ce mai mult. când ea iradiază pe zone mai restrânse. . în cervix. sângele nu mai poate trece. ca nişte accese. fluxul sanguin se încetineşte. numai pe frunte şi uşor spre tâmple. coloana verte~ brală. prin intensitatea lor. în interiorul capului. Se pun două Lingurile de argilă la un litni de apă călduţă. stare generală proastă şi vărsături. la întuneric şi într-un loc liniştit. organele genitale la femei (lumbago secundar). fiind percepute în ochi. Dacă nu apar tulburări.LUMBAGO Durere intensivA. galben-verzui~. motivul producerii ei nefiind precizat nici în prezent cu claritate. generând durerea. ce este provocată de umezeală. apariţia văsăturilor duce la o eliberare şi atunci criza înceteaza. Inflamaţia colului asociază de obicei colpita (inflamaţia vaginului). uterul metritic este mărit. care poate fi localizată în: partea vaginală. durere. sunt procese acute. rinichi. cu simptome de pierdere de sânge sau secreţie de puroi. şi diareea. cu ocazia menstruaţiei. Bolnavul se linişteşte dadi se aşază în pat. MIGRENE Boală foarte răspândită. senzaţia de durere este percepută sub formă de pulsaţii ritmice. iar această dilatare forţată irită şi inflamează vasul in cauză. are la origine cauze multiple. Poate apărea. . In toate cazurile examenul medical este obligatoriu: • Cataplasme cu argilă. este vorba de artere ce hrănesc creierul. alternativ.zilnic. febră. dar de intensitate maximă). frig. senzaţie tipiCi! migrenelor.. dar niciodată in pielea capului. călduţe ori calde.. şi se lasă fiecare două până la patru ore. când migrena este bilaterală. METRITE (şi: salpingite) Inflamaţia uterului.Endometrita acută se poate vindeca prin' descuamaţia mucoasei uterine. Sunt şi situaţii mai rare. Accesele dureroase se datorează unor tulbur~ri vasculare la nivelul capului. Endocervicita şi endometrita se produc de multe ori în legătură cu o naştere sau avort. paroxistice (de scurtă duratA. • Consulta ţie ginccologică prealabilă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->