MINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII I INOV RII UNIVERSITATEA DE NORD FACULTATEA DE LITERE

EROS I THANATOS ÎN PROZA FANTASTIC ROMÂNEASC
(REZUMAT)
Îndrum tor tiin ific, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Glodeanu Doctorand, Prof. Carmen Mirela Scoropan (B leanu) BAIA MARE 2009 2 EROS I THANATOS Dep irea limitelor i apropierea de marile enigme definesc poate cel mai bine aspira ia uman . Îngr dit permanent de social, amenin at de teroarea istoriei, omul este nevoit s recunoasc faptul c nu doar lumea exterioar este guvernat de mister. Universul interior în care încearc s g seasc un echilibru, o oaz de stabilitate, este poate un bizar necunoscut, devenind un paradis-infern cel pu in la fel de straniu. Revelând alte c i de cunoa tere, dar mai ales de autocunoa tere, de raportare la încarcerarea comunit ii c reia îi apar ine, Erosul i Thanatosul surprind zonele cele mai ascunse ale sufletului, angrenând emo ii, obsesii, dorin e, nelini ti, pasiuni i angoase ce definesc condi ia uman . Dragostea devine o modalitate de transcendere esen ial , tocmai prin dep irea izol rii individului în univers. Prin ea nu doar ne împ rt im altei fiin e, redimensionând lumea, dar ne adâncim mai mult în individualitatea proprie. În timp ce moartea ne integreaz materiei cosmice, dragostea ne situeaz Äpe linia autentic a spe ei, a biologicului, a vitalului´1. Între dragoste i moarte nu exist o opozi ie, ci mai degrab o condi ionare. Voluptatea iubirii, scurta ei agonie ne apropie de antecamera mor ii. Iubirea irupe din cele mai adânci zone subterane ale fiin ei, târând spre suprafa abisul l untric i permi ându-ne s departaj m balastul social de esen e. Sentimentul neputin ei în fa a naturii i socialului, ireversibilitatea temporal , glisarea rapid a vie ii spre neant îl fac pe om s se simt permanent captiv. Iubirea reprezint o speran a eliber rii, o ans de a ie i Ädin închisoarea propriei izol ri´2. Influen a ei nu se reduce la uman, ci poate fi extins în planul universal, transformând Haosul în Cosmos, oferind lumii armonia i generând via a. Ion Biberi consider c dragostea cuprinde Ätotalitatea tendin elor, atitudinilor mentale i st rilor afective de atrac ie, d ruire i nevoie de posesiune fa de persoane, valori culturale, fiin e sau lucruri, conducând la elaborarea creatoare a valorilor i la des rmurirea individului prin n zuin a de identificare cu realitatea i intuirea armoniei universale´3.
Biberi, Dragostea i moartea în vol. Eseuri, Bucure ti, Editura Minerva, 1971, p. 188. Fromm, Arta de a iubi, Traducere de Suzana Holan, Bucure ti, Editura Anima, 1995, p. 23. 3 Ion Biberi, Eros, Bucure ti, Editura Albatros, 1974, p. 33.
1 Ion 2 Erich

3

Form a împlinirii spirituale, iubirea integreaz individul într-o lume a valorilor, suprapunându-se manifest rilor culturale, fiind condi ionat de mediul social i tipul de educa ie. De-a lungul timpului a fost integrat celorlalte date sociale, economice i educative, devenind o condi ie a elabor rii culturii. De aceea tipologia erotic se raporteaz la diferite perioade istorice având însemn tatea unei mode psihologice care se afirm i prin contagiune mental . Principiu cosmic universal, o reg sim în primele opere ale umanit ii: Epopeea lui Ghilgame , Vedele indiene, Theogonia lui Hesiod. Empedokles subliniaz faptul c ea are un rol activ în structura lumii, fiind principiu unificator al elementelor primordiale: p mânt, aer, foc i ap , pe care ura le dezbinase. În decursul istoriei umanit ii acest sentiment a fost surprins din diverse perspective: naturaliste, psihologice, religioase, etice, metafizice i estetice. Platon apreciaz c Erosul reprezint for a ce ne permite apropierea de lumea ideilor, mai mult decât gândirea. În Symposion el prezint întruparea identit ilor poten iale a sexelor prin simbolul androginului. Eros este cel care permite reunirea jum t ilor despicate de Zeus, devenind binef c torul omenirii i îndulcind grozava pedeaps a desp r irii sufletelor pereche, a formei perfecte. Se sugereaz astfel primatul dragostei fa de celelalte preocup ri omene ti. Toate popoarele lumii au cunoscut într-un fel sau altul cultul lui Eros prin diferite reprezent ri ale unor zeit i ale iubirii: I tar, Issis, Inanna, Afrodita, Venus, Cupidon etc. În mitologia helenic Eros i Thanatos reprezint cele dou puncte terminale de sprijin. Peste tot în lume miturile erotice urmeaz tiparul emo iilor omene ti. Divinitate primordial , Eros, n scut din Haos, personific dorin a, oferind nebunia iubirii. Tinere ea lui sugereaz i iresponsabilitatea, dar i n zuin a c tre nemurire. Iubirea se asociaz unirii contrariilor, acea coincidentia oppositorum, Yang i Yin, reîntoarcerea la unitate, surs ontologic de progres. Marsilio Ficino plaseaz iubirea deasupra n zuin elor m runte fiind capabil s dea vie ii un rost cosmic. Erosul este factor divin, instrumentul care a servit la realizarea operei Creatorului. Dionisie Areopagitul compar iubirea cu un torent ce revars binele spre bine. Sfântul Toma apreciind c dragostea i ura reprezint forme ale dorin ei 4 afirm suprema ia iubirii. Acest aspect este subliniat i de Sfântul Augustin i de Spinoza. Nu întotdeauna iubirea înseamn bucurie. Suferin a provocat de primii fiori este surprins în prezentarea Zbur torului, personaj al mitologiei autohtone, daimon arhaic de factur malefic ce prezint invazia instinctului erotic. În evolu ia ilustr rilor literare sunt vizibile diferen e profunde între Antichitate i începutul Evului Mediu, în lirica secolului al XVI-lea, preromantism, romantism, realism i proza erotic a ultimului secol. Fantezia, entuziasmul, duio ia sunt ingredientele chimiei intime: ÄDoza în care intr fiecare i rangul ocupat în perspectiva total decid aspectul pe care-l va înf i a sentimentul amoros´4. Personalitate polarizant , trup i suflet, omul a clasificat iubirea din aceast dubl perspectiv . Exist epoci corporaliste care aduc în prim-plan carnalitatea, în timp ce altele consider fizicul oglinda sufletului luminându-l pe acesta. Astfel, fiecare etap antepune corpul sau spiritul disociind instinctul primar de rela iile afective. Sigmund Freud apreciaz c via a instinctiv îndreapt fiin a spre neant, a a

poezie. dar îl falsific asemeni teoriei cristaliz rii. Ion Biberi subliniaz soliditatea leg turilor interumane generate de acest sentiment. Erotismul. 5 Erich Fromm. pudoare i jertf . Aten ie i manie în vol. Erich Fromm distinge iubirea erotic de cea fr easc . p. Ambele reprezint o pierdere. ur i sfial . O raportare a individului la simbol este ilustrat de dou figuri masculine. Faust împlete te zbuciumul erotic cu drama cunoa terii. Arta de a iubi. Frumuse ea s-a dovedit a fi subiectiv .. cit. matern . 38. În vol. Dragostea este cea care o însufle e te.. 37. op. presupune opozi ia dintre iluzie i concrete ea realit ii. Studii despre iubire. ipocrizie i sinceritate. 158. Toate acestea genereaz i explic i multitudinea perspectivelor de interpretare. dar mai ales fantezie.. Sentiment complex i contradictoriu. sufletelor i erotismul sacru. Sentimentul presupune succesiv senzualitate i exaltare. Traducere de Dan Petrescu. Stendhal diferen iaz dragostea fizic de dragostea-pasiune. considerându-l în esen o eroare prin care proiect m asupra persoanei iubite perfec iuni inexistente. Not despre iubirea curteneasc . Eros. Amorul vede realul. atrac ia sexual i moartea sunt coordonatele cele mai importante ce marcheaz existen a. cit. Erotismul este dominat i de violen . Spre deosebire de el.. 62. Iubirea este Äo atitudine. p. Bataille subliniaz c . Orice iubire traverseaz etape cu temperaturi diferite. moartea. p. în esen . o orientare a caracterului´5 determinant pentru raportarea persoanei la întreaga lume. Editura Humanitas. Faust i Don Juan. 6 Ion Biberi. iubirea de sine sau iubirea de Dumnezeu. Editura Nemira. o exaltare în neant. Ortega y Gasset. 28. nu doar la obiectul iubirii. Reprezentarea literar a Erosului într-o anumit perioad se asociaz de condi ia femeii. 2005. op. Stendhal îl define te drept fic iune constitutiv .explicându-se asem narea dintre starea ce urmeaz satisfac iei cu agonia mor ii. cit. Äîncremenirea aten iei asupra altei persoane´7. op. o alunecare. dragostea-vanitate. Iubirea favorizeaz accesul la moarte prin faptul c moartea neag durata individual . Pentru Erich Fromm atrac ia erotic nu se reduce la cea sexual . pe când cel al sufletelor este mai liber. orice erotism este sacru: ÄC utarea unei continuit i a fiin ei urm rite sistematic dincolo de lumea imediat desemneaz un demers esen ialmente religios´8. Îndr gostirea reprezint pentru Jose Ortega y Gasset un fenomen de aten ie. Bataille. bucurie i suferin . Bucure ti. Ortega y Gasset. mil i cochet rie. p. Erotismul trupurilor p streaz o component din discontinuitatea individual . cit. De i antagonice. Studii despre iubire. 9 Jose Ortega y Gasset. Marii creatori au l sat dovezi în acest sens i prin intermediul literaturii de frontier . fiind mai greoi. Purtând cu sine nostalgia continuit ii pierdute. p. Studii despre iubire. iar culmea violen ei o constituie sacrificiul. 4 Jose 5 dragostea-gust. op. orgoliu i spirit. 1995. 7 Jose 8 Georges . fiind mai profund. Bucure ti. explicându-se astfel e ecul i deziluzia aferente. ce reprezint în esen nevoia de absolut. p. 31. Pentru el dragostea este Äo punte ce une te pe om de întreaga umanitate´6. omul se raporteaz la trei forme de erotism: al trupurilor. Deseori analiza acestui sentiment a glisat de la optimism la pesimism. demonstrând c Ätipul uman pe care-l prefer m în cel lalt schi eaz profilul propriei noastre inimi´9. Don Juan ilustreaz Äc utarea femeii unice în perindarea întâlnirilor trec toare´10. Schopenhauer considera c dragostea nu este decât o form a egoismului. Traducere de Sorin M rculescu.

Se subliniaz nu doar m re ia mor ii. În tradi iile mistice i societ ile secrete. i una cosmicizat . Traducere de Ilie Gyurcsik i Margareta Gyurcsik. dar mai ales om ± moartea celuilalt. în Arta de a muri. Condi ia muritoare i caracterul absurd al existen ei stau la baza tragediei grece ti. de cotidian. 2000. Toate mor ile sunt premature iar triumful ei const în faptul c nu admite nicio excep ie. ci în ceea ce începe´13. Eros. Fiu al Nop ii i frate al Somnului. Dragostea. Epopeea lui Ghilgame . care este la fel de terifiant . 6 Dualitatea via ± moarte r mâne o tem central a mitologiei. De aici deosebita pre uire a ritualurilor funerare. Folclorul adaug portretului compasiune i umor. Vladimir Jankelevitch. dac atinge nivelul spiritual. Atitudinea în fa a inexorabilului final este surprins de iconografia mor ii dând m sura sensibilit ii colective. concret i iluzorie. Cei boga i sunt mult mai lega i de temporalitate. Anticii demonstrau o melancolie discret . se pr bu e te în neant. ca i atitudinea în fa a mor ii.i groaza de neant prin spectacole grandioase.10 Ion Biberi. Irina Petra explic înf i rile feminine ale acesteia prin faptul c Äfeminin este tot ce na te via . Moartea fiec ruia raportat la sine este la viitor. op. Timi oara. moartea îi poate dezv lui orizonturi luminoase. p. este o reprezentare a individualit ii suflete ti. delimita dou c i de abordare: una elitist . Prima oper literar . moartea fiind reprezentat prin schelete i dansuri macabre. Mircea Eliade. r pe te victimele cu for a. Prezentând moartea din perspectiva imaginarului colectiv. i lucrarea vie ii trebuie s se petreac în acela i regim´12. în timp ce Evul Mediu manifest o sensibilitate tulburat i instabil . p. privit ca existen continu . ascunzându. Personificat prin Thanatos. mult mai simplu mor s racii i în elep ii. Thanatos de ine ca i ace tia puterea de a regenera. spaima fiind asociat fastului. Dar în acela i 11 Vladimir Jankelevitch. raportând individul atât la moartea sa cât i a celorlal i. dar ea poate reprezenta i o trecere. 130. filosofiei i literaturii tuturor popoarelor. r mâne un mister pe care cei ce-l dezleag nu-l pot relata. nu reprezint o catastrof prea mare pentru univers: noi murim dar spectacolul continu . tr s tur definitorie a acesteia. cit. dar i prin aceea c Biserica a satanizat femeia. Dac r mâne la cel material.. Având sufletul mai u or. 23-24. Acest mister este resim it ca înfrico tor reprezentând împotrivirea i teama în fa a unei perspective necunoscute. cât importan a de a-i da un sens. în timp ce. ultimul viitor al vie ii. moartea se asociaz ini ierii: ÄMiracolul mor ii nu const în ceea ce sfâr e te ea. 7 timp. Moartea este îndeob te perceput ca sfâr it. Preocupare constant a umanit ii. Perceperea ei este condi ionat social. Plânsul la c p tâiul decedatului reprezint pe lâng durerea irecuperabilei pierderi i o manifestare a neputin ei de a controla propria moarte. Potrivit credin elor vechi. Tratat despre moarte. un nou început. ilustreaz aceste atitudini. sugerând aspectul perisabil i distructiv al existen ei. Editura Amarcord. asta . aprecia c ea reprezint sfâr itul total i definitiv al individului: ÄSfâr itul timpului meu vital reprezint pentru mine sfâr itul timpurilor´11. accentuând nu doar raportul individ ± moarte. ce accept moartea ca prag absolut omologabil cu neantul. moartea este final sau devine un nou început în func ie de nivelul la care tr ie te fiin a. geniul infernal.

Oamenii i-au imaginat diferit t râmurile mor ii: Raiul. este Äcea mai arhaic form de mitologie posibil ´14. abstract . Eliade. considerat perioad intermediar între via i moarte. În Cartea maya a mor ilor. Despre un anumit sentiment al mor ii. Cluj-Napoca. Mitologia mor ii. Ei înfruntau marea trecere cu ajutorul procedeelor magice. reîncarnarea ciclic . o tranzi ie ce implic rituri ini iatice prin care omul înva s moar i s reînvie printr-o c l torie în necunoscut. 58. prin cultul str mo ilor. moartea nu reprezint un sfâr it. De aceea pentru homo religiosus. considerându-le opera diavolului. o postexisten . Insulele Ferici ilor. De aceea arhaicii nu o percep ca pe un sfâr it. p. Epoca modern r pe te mor ii caracterul tragic. Orientarea doctrinar a religiilor este stabilit în func ie de atitudinea lor fa de moarte. ci doar încheierea unui ciclu. rituri ce presupun o ini iere. în viziunea lui Romulus Vulc nescu. Editura Academiei. îmb ls marea. De i mult mai apropiat de vremurile noastre (a disp rut în secolul al XVI-lea). ci. eventual. leg tura strâns dintre astre i destinele umane. pe parcursul primelor patruzeci de zile dup deces. p. iar aceasta constituie un drum spre zeul Zamolxis. 168. În func ie de aceste direc ii sunt determinate ritualurile funerare: înhumarea.justificând importan a riturilor de trecere în toate culturile. Primitivii o percepeau ca un accident petrecut în timpul mitic. p. b tina ii aveau un cult deosebit al mor ii. Nirvana. civiliza ia maya este destul de pu in cunoscut datorit faptului c istoriografii epocii coloniale au distrus majoritatea manuscriselor. devenind un instrument de cunoa tere a realit ilor lumii de dincolo. Ritualurile funerare autohtone cuprind trei mari etape16: deta area progresiv a sufletului de trup. T râmul Blajinilor. Reprezentativi pentru preocuparea constant fa de enigmele mor ii sunt egiptenii. Dacii considerau c dincolo de moarte este situat via a ve nic . Mitologie român . 1987. tiin a mor ii. pe care Herodot îi considera cei mai credincio i dintre oameni. Bucure ti. care poate fi perceput ca întoarcere în râna trupului sau ca recontopire cu universul. Miturile paradisiace o exclud fiind dominate de multdorita nemurire. Arta de a muri. Petra . în concep ia popular . o traversare periculoas a labirintului. Visele. Editura Dacia. În Dacia. Vladimir Jankelevitch departajeaz percep ia neantului în func ie de cele trei persoane: moartea impersonal . În vol. descântece i vr ji menite s ajute mortul s ating fericirea etern în paradisul lui Osiris. 14 Romulus Vulc nescu. 229. op. 1995. incinerarea sau abandonarea cadavrelor. numit Bardo Thödol. Raportarea la acest mister a fost clasificat în numeroase rânduri. Infernul. chiar dac via a p mântean nu a fost suficient de demn . Cartea egiptean a mor ilor fiind un adev rat ghid pentru descifrarea acestor mistere. Paul Arnold15 apropie aspectele principale ale metafizicii maya e de tradi iile chineze arhaice. Acesta reprezenta eliberarea suprem a sufletului ce se putea în l a astfel la zeul luminii i al focului.. Câmpiile Elizee. prin formule magice. Ea urm re te îndrumarea sufletului mortului c tre Raiul Amitabha. În esen este tot o ini iere post-mortem. reprezint principalele por i de acces c tre t râmul cel lalt. Moartea devine un semn al catastrofei primordiale ce a dus la pierderea Paradisului. 12 Irina 13 Mircea 8 Celebr este i cartea tibetan a mor ilor. cit. c l toria sufletului (dalbul de pribeag) i integrarea în comunitatea str mo ilor. anonim . cum este ranul român.

neantul meu (la persoana întâi). În lumea modern . fantasticul devine o form de reprezentare a atitudinilor ascunse sau m re e. nelini te. moartea celuilalt (la mort de toi) i moartea r sturnat . Cartea maya a mor ilor. Creatorii de proz fantastic i-au dat m sura 10 talentului în surprinderea împletirii iubirii i a mor ii. prin jocul cu frica se las o perspectiv deschis unui mod deosebit de abordare a necunoscutului: fantasticul. Dragostea i moartea cap t la Mircea Eliade func ii ini iatice. delimiteaz cinci modele ale acestei atitudini: moartea domestic . dar angoasant . Philippe Ariès. 1996. Moartea i apa. Editura Antet. în L'Homme devant la mort. echilibru-ruptur . 11 M TILE FANTASTICULUI Oglindind esen a metamorfozelor gândirii omene ti. Ea devine o form de manifestare a derutei. Fantezia creatoare a unui alt tip de realitate ce mizeaz pe o dimensiune ascuns a sufletului are posibilitatea prin fantastic s configureze rela ia dintre . devenind c i ce permit transcenderea terorii istoriei. generând o cunoa tere de adâncime a tensiunilor l untrice. moartea de sine (la mort de soi). Atitudinea generat de necunoscut este angoasa ale c rei determin ri sunt exclusiv interioare. natural-supranatural. Visele împlinite ale umanit ii au generat co maruri pe m sur . pl cere-oroare. între simboluri i alegorii. moartea privit ca principiu al senin t ii. 2004. respectiv în manier romantic în prozele eminesciene i ironic în cele caragialiene. Atât Erosul cât i Thanatosul s-au sustras determin rilor exacte. con tiin a intuitiv a mor ii o poate integra constructiv în via prin clipa de spaim . Fiecare epoc istoric a raportat într-un anumit fel individul la moarte. p. inexplicabilului.15 Paul 16 Arnold. spaima i angoasa au reu it s surclaseze senin tatea i ra iunea. Prozele care apar in acestui gen de ambiguitate s-au dovedit a fi deosebit de generoase în surprinderea celor dou aspecte: dragostea i moartea. inspirând ru inea. 32. moartea este perceput ca un insucces personal. moartea s lb ticit (la mort longue et proche). 9 (la persoana a treia). ra ionalitate-ira ionalitate. a posibilit ilor multiple. Erosul i Thanatosul sunt perspective str lucit reprezentate de pionierii genului în literatura noastr . medicalizat (la mort inversée). moartea celuilalt (la persoana a doua). 211. Editura Paideia. Semnificativ este ilustrarea tragic din Adam i Eva a lui Liviu Rebreanu sau mitico-magic din scrierile lui Vasile Voiculescu. Societatea tehnologizat nu face decât s poten eze sentimentul izol rii i noncomunic rii determinându-l pe om s devin mult mai vulnerabil în fa a vie ii. din perspectiva comunit ii (la mort apprivoisée). Misterul iubirii i al mor ii s-a al turat umbrelor generate de permanenta tranzitare dintre normalsupranormal. ira ionalului. moartea personal . p. de a sfida îngr dirile realit ii cotidiene. tefan Dorondel. Bucure ti. i cea situat între subiectivitatea tragic i anonimat. r mânând în zona neîn elegerii. Angoasa r mâne atitudinea generat de marile mistere: iubirea i moartea. Oradea. surprinzând permanen a dorin ei omului de a. Paradoxal. mai singur i neputincios. Ori tocmai prin mister. la polul opus. În fantasticul lui Lauren iu Fulga cele dou teme gliseaz între oniric i real.i dep i limitele i efemeritatea. Pentru societatea postindustrial . modelul actual.

spre deosebire de feericul care nu distruge coeren a legilor realit ii. insuportabilul s o poat devasta. Mircea Eliade ± poetica fantasticului i morfologia romanului existen ial. Essay sur la littérature fantastigue. situând fantasticul sub Äzodia lui Proteu´19. mai ales c tocmai autorii care s-au consacrat domeniului s-au eschivat adesea în mod abil. 18 Jean Fabre. Bucure ti. Paradoxul acestui fenomen este surprins de Gheorghe Glodeanu. care. 1992. Paradoxul acestui fenomen este surprins de Gheorghe Glodeanu. dar mai ales vizionare. 19 Gheorghe Glodeanu. mai ales c tocmai autorii care s-au consacrat domeniului s-au eschivat adesea în mod abil. În consens cu aceast opinie. iar cel al clasific rilor cu num rul teoreticienilor. Ilina Gregori definea aceste metamorfoze ca fiind Äprefaceri corective´ pe care termenul le accept i care sunt preferabile unor axiome inatacabile20. care. 7. apreciaz c pe cât este de dificil de îngr dit în defini ii fantasticul. 31. nelini titoare. Fiecare moment în evolu ia omului a generat propria capacitate de transformare a vechilor patimi. Jean Fabre18 sesizeaz neproductivitatea aglomer rilor defini iilor fantasticului. iar cel al clasific rilor cu num rul teoreticienilor. pe atât este de u or de recunoscut. obsesie a naturilor problematice. p. ce presupune rigoarea cauzalit ii. Fiecare teorie reu e te s lumineze un alt unghi al acestui gen de ambiguitate. Fantasticul. este dificil o încorsetare într-o defini ie Gregori. pe atât este de u or de recunoscut. nelini ti i dorin e noi. iar demersul teoretic este dificil i pentru c num rul tipurilor de fantastic este egal cu cel al autorilor. Jean Fabre21 sesizeaz neproductivitatea aglomer rilor defini iilor fantasticului. Fiecare teorie reu e te s lumineze un alt unghi al acestui gen de ambiguitate. de i p streaz mereu nelini tea generat de dorin a apropierii de absolut. Defini iile esen ializeaz dar i limiteaz . Feericul. 17 Ilina 12 unic . este dificil o încorsetare într-o defini ie unic . fantasticul i science-fiction. Librairie José Corti. nelini ti i dorin e noi. p. Singura literatur esen ial ± povestirea fantastic . Defini iile esen ializeaz dar i limiteaz . 1996.normal i supranormal. Datorit complexit ii aspectelor vizate i a faptului c fantasticul se transform în func ie de sensibilitatea fiec rei epoci. 1997. Ilina Gregori definea aceste metamorfoze ca fiind Äprefaceri corective´ pe care termenul le accept i care sunt preferabile unor axiome inatacabile17. De aceea fantasticul este posterior unei lumi f r miracol. Le Miroir de Sorcière. fantastic i literatura tiin ifico-fantastic 23. apreciaz c pe cât este de dificil de îngr dit în defini ii fantasticul. Este necesar tocmai soliditatea lumii reale pentru ca inadmisibilul. frici i vis ri în obsesii. Fiecare moment în evolu ia omului a generat propria capacitate de transformare a vechilor patimi. marcheaz o irupere insolit ce spulber normele universului acceptat printr-o agresiune intern . iar demersul teoretic este dificil i pentru c num rul tipurilor de fantastic este egal cu cel al autorilor. Bucure ti. Roger Caillois situeaz supranaturalul ca punct de confluen între feeric. În consens cu aceast opinie. Datorit complexit ii aspectelor vizate i a faptului c fantasticul se transform în func ie de sensibilitatea fiec rei epoci. Editura DuStyle. Editura Didactic i Pedagogic . marcheaz în literatur o func ie . de i p streaz mereu nelini tea generat de dorin a apropierii de absolut. frici i vis ri în obsesii. situând fantasticul sub Äzodia lui Proteu´22.

anxietatea. 23 Roger Caillois. 7.Editura Univers. Stranietatea. Fantasticul este generat de ezitarea eroului dar i a cititorului în ceea ce prive te natura precis a faptelor prezentate. În române te de Virgil T nase. poezia. Editura DuStyle. Prefa de Alexandru Sincu. Imaginea fantastic . Todorov clasific temele specifice fantasticului în func ie de raportul om ± lume în dou categorii: temele eului (teme ale privirii ± referindu-se la sistemul percep ie ± con tiin ) i temele tuului (teme ale discursului ± expresii ale rela iei omului cu propria dorin ). p. În române te de Viorel Grecu. jocul cu frica este considerat definitoriu prin împletirea straniului cu nelini tea. tragicul. h ituit de . Todorov nu consider teama ca fiind o condi ie necesar a fantasticului. nu pentru a aplica lecturii literare un concept psihologic. de incertitudinea în fa a unui eveniment care deja încalc legile pe care te a tep i s le respecte. Sunt stabilite frontierele fantasticului26 cu feericul. De aceea nu se poate ignora componenta Gregori. 14 Insistând pe metamorfozarea permanent a fenomenului. nu le neglijeaz pe cele psihologice. pragmatic . Mircea Eliade ± poetica fantasticului i morfologia romanului existen ial. 20 Ilina 13 psihologic a problematicii fantasticului pentru c în conflictul dintre cele dou universuri este relevant nu intensitatea angoasei. 1992. ambiguizând percep ia. ambiguitatea. Marcel Brion are convingerea dezvolt rii continue a acestui tip de literatur prin care omul. 26 Louis Vax. Fantasticul se situeaz între straniu (inexplicabilul redus la faptele cunoscute. Editura Univers. ci mai ales pentru a revalorifica i clasifica imaginea unui fenomen psihic pornind de la materialul literar. p. Spre deosebire de Caillois. 1963. Eseuri despre imagina ie. Louis Vax ca i Caillois accentueaz esen a acestui tip de literatur în ruptura constantelor lumii reale. 305. a terifiantului generat de conflictele realit ii i posibilului. 1973. în vol. 59. ci calitatea ei. pag. generat de raportul dintre ceea ce poate i ceea ce. L¶art et la littérature fantastiques. Mai mult decât în alte genuri. Bucure ti. Librairie José Corti. Scrieri despre literatur i art . 21 Jean Fabre. 1996. Le Miroir de Sorcière. psihanaliza i psihiatria. Bucure ti. Fantasticul este considerat prin defini ie inestetic. 31. Editura Didactic i Pedagogic . În vol.i dore te omul s realizeze. Traducere i note de Vasile Dem. De i Tzvetan Todorov se axeaz pe categoriile estetice. 1997. P rintele psihanalizei explic resorturile fricii dintr-o perspectiv subestetic (dup cum el însu i men ioneaz ). Freud consider definitoriu acestui fenomen termenul Das Unheimliche (straniul nelini titor. Editura Univers. Introducere în literatura fantastic . p. Bucure ti. Straniul nelini titor este generat de impresiile noi ce trezesc Äcomplexe infantile refulate´ sau ce par a confirma Äconvingeri primitive dep ite´24. social . 1975.echivalent . Singura literatur esen ial ± povestirea fantastic . Paris. Prefa de Paul Cornea. romanul poli ist. oribilul i macabrul. 22 Gheorghe Glodeanu. la experien a prealabil ) i miraculos (fenomenul nemaiîntâlnit)25. autorul sesizând pericolul lunec rii rapide spre comercial sau agasarea psihicului. 24 Sigmund Freud. Bucure ti. insolitul îngrijor tor). 25 Tzvetan Todorov. rolul creativ al cititorului este subliniat. Essay sur la littérature fantastigue. nevroza i co marul. 1980. De i operele fantastice nu urm resc acreditarea fantomelor i ocultismul. Sunt delimitate i func iile literaturii fantastice: literar . Bucure ti. p. semantic i sintactic . 163. Zamfirescu. De la feeric la science-fiction. Presses Universitaires de France. prefa de Romul Munteanu.

optica miraculoas . acesta se opune obiectivit ii i nu realismului. Marcel Schneider insist asupra dimensiunii psihologice a fantasticului. 1971. Propunând ca exemplu cazurile lui Hoffmann i Edgar Poe. ci declan eaz st ri morbide ale con tiin ei prin umbrele angoaselor. fric i teroare. iar cele centrifuge. Jacques Bergier. se precizeaz c este generat nu atât 27 Brion. precizând c acesta nu se rezum la o simpl derut spiritual . terorii i depresiunii morbide. mirabilizant . Izvorând din iluzie i delir. Spaima fantastic este diferit . Eseuri. Între oniric i fantastic se poate stabili o coresponden ce poate ajunge la identitate. acel alt ritm de sensibilitate. Essay sur la littérature fantastigue. Cameleonismul structural al povestirii fantastice este asemuit cu o oglind magic deformatoare. Prefa de Louis Pauwels. Pornind de la elementele terifiante care provoac Äintruziunea brutal a misterului´ în cadrul vie ii reale. dintre universul vizibil i cel invizibil genereaz existen a lumilor paralele. Editura Minerva. Astfel. Jocul cu frica este nuan at. ci este generat de indeterminarea faptelor i caracterul nedecis i neexplicat al întâmpl rilor. 2005. Diverse sunt i perspectivele autohtone de luminare a zonelor ascunse ale fantasticului. purt toare de tensiuni existen iale. 15 de întâmpl ri cât de atitudinea subiectiv a autorului i cititorului. 29 Jean Fabre. generatoare de iluzii optice. Concurând realul. Ei demonstreaz c frontiera dintre miraculos i pozitiv. eseistul apreciaz mo tenirea ereditar a autorului. Considerând fantasticul o categorie sufleteasc . Librairie José Corti. În concep ia lui Jean Fabre fantasticul reconstruie te universul printr-o oglind a vr jitoarei29 situând supranaturalul în componenta psiho-afectiv . de tain i nel murit. a încercat s se elibereze. Lui Sergiu Pavel Dan îi dator m cea mai ampl monografie. Diminea a magicienilor. el genereaz concomitent i speran a salv rii. Astfel. Proza fantastic româneasc (1975). Editura Meridiane. 1992. Fabre întocme te o analiz structural . Arta fantastic .spaim i fric . accentuând efectele psihologice. Bucure ti. Literatura fantastic . Fantasticul interior nu ar apar ine doar imaginarului. ce poate genera straniul nelini titor. Tonalitatea emotiv produce esen a fantasticului prin estomparea fondului i regimul emo ional. Bucure ti. înfruntând cathartic orizontul ontologic modern. Ion Biberi în 1945 public un studiu dedicat literaturii fantastice30. Louis Pauwels i Jacques Bergier28 plaseaz fantasticul în inima realului. fantasticul nu este reductibil la tehnica scriitoriceasc . 30 Ion Biberi. În vol. subliniindu-se c teroarea nu este esen ial . definit prin dozarea insolitului. dar i conceptul de fantastic macabru. la mijloace. Se delimiteaz un realism magic subiectivizat ce ine de perceperea unei realit i anxioase. Bucure ti. considerând c zona ultracon tiin ei i a st rii de veghe superioar genereaz realismul fantastic. Fior de sensibilitate de ordinul spaimei. 28 Louis Pauwels. ci de emo ie. Traducere din limba francez de Dan Petrescu. fantasticul în viziunea criticului . Editura Nemira. Brion întreprinde o clasificare tematic 27. Deschiderea spre Univers este subiectiv i emotiv . Marcel. Traducere i postfa de Modest Morariu. Grani a dintre om i lume nu mai e sus inut de logic i ra iune. Razele centripete desemneaz optica pur fantastic . Urm rind complexitatea inten ional a fantasticului. În Diminea a magicienilor. 1970. dep ind cauzalitatea. semnificativ fiind nu doar fantezia imaginar ci i obâr ia psihologic . Le Miroir de Sorcière.

basmul lui Creang sau duhul balcanic i satanismul caragialian. intensificarea observa iei i detaliilor i multiplicarea formelor materiale. Bucure ti. În acest mecanism se combin patru procedee32: suprapunerea formelor i planurilor. Fenomenul specific nu poate fi decât dual: echilibru ± ruptur . Mult mai optimist. proza vizionar . minu iozitatea. suspendarea surprizei. delimitându-se trei categorii: temele interac iunii fantastice. Genul literaturii fantastice este întemeiat pe raportul insurec ional dintre realul verosimil i realul supranatural (paranormal sau supranatural). având un caracter strict func ional. ocultismul ini iatic. 2005. sus inând teza supravie uirii i valorificarea acestui gen în epoca modern . i trasate frontierele cu fabulosul feeric. Dup trei decenii Sergiu Pavel Dan reia demersul critic printr-o sintez inedit urm rind o redimensionare evolutiv în volumul Fe ele fantasticului (2005).se identific cu o fa stranie i nea teptat dar posibil a existen ei. dar chiar i autorului. miraculosul mitico-magic i supersti iosul. Deosebit de valoros este studiul textelor autorilor de proz grupa i pe orient ri i profiluri. I. Criticul respinge teza fantasticului antiestetic. Äraport sugerat sau afirmat 16 literar´31. Lui i se impune situarea la mijlocul distan ei dintre afirma ia i nega ia suprarealului. o literatur fantastic propriu-zis i în cadrul autohton. literatura tiin ifico-fantastic . . El se caracterizeaz prin distrugerea echilibrului preexistent. ce este înlocuit cu unul nou. Între imaginar i fantastic în proza româneasc . El va delimita traseul unei posibile istorii a prozei române ti sus inând c fantasticul este rela ionat nemijlocit cu miticul i magicul. ale muta iei i apari iei fantastice. ra ional ± ira ional. Dic ionar de idei literare. 32 Adrian Marino. Vol. susceptibil de repetate distrugeri. accentuând structura estetic i raportându-le la fantezie i imagina ie. posibilitate ± imposibilitate. clasific ri i analize. Editura Paralela 45. 33 Nicolae Ciobanu. Delimit ri. Analiza se extinde i la literatura universal demonstrând rigoarea i masivitatea demersului critic. suspence-ul. El raporteaz celebra ezitare (Tzvetan Todorov) nu doar personajului sau cititorului. de i prive te cu relativ scepticism voca ia prozei autohtone pentru acest gen. excesul de precizie. 18. analizând i elementele mitico-fantastice universale i autohtone din proza eminescian . pag. întrucât transfigurarea crea iei modific reac iunile psihologice în emo ii estetice. 1973. Demersul critic analizeaz i tehnicile de realizare a fantasticului: distan area creatoare. În Prefa a acestui volum fantasticul este considerat drept expresia 31 Sergiu Pavel Dan. Adrian Marino în Dic ionarul de idei literare trece în revist diversele accep iuni ale formelor de manifestare dintr-o perspectiv diacronic . Editura Eminescu. Principalele teme utilizate sunt clasificate dup criteriul normal ± supranormal. p. Alexandru George alc tuie te o antologie de proz fantastic româneasc întitulat Masca. proza poetic i alegoric . negându-se incompatibilitatea literaturii fantastice cu basmul. Criticul urm re te m rcile fantasticului din basmul folcloric i c r ile populare. Fantasticului îi este specific nu atât calitatea obiectelor ci raporturile dintre ele. Fe ele fantasticului. Pite ti. Sunt conturate zonele de interferen i incompatibilitate. 658. literatura de aventuri i proza de analiz . Editura Cartea româneasc . dilatarea i comprimarea perspectivelor i propor iilor. Nicolae Ciobanu33 afirm existen a unui Weltangschauung special.

gândirea mitico-magic . Sunt enun ate tr s turile acestui gen care. exclude operele . Definitoriu nu este supranaturalul ci comprehensibilul. 35 Alexandru Mica. Poe. Autorul departajeaz fantasticul clasic de cel modern stabilind tr s turile definitorii. Editura Dacia. c r ile populare. întitulat Elixirul de via lung . Ocupându-se în special de opera lui Mircea Eliade. de i urm re te frângerea voin ei spiritului. Paradoxal. 1994. Constantin Ciopraga vede în fantastic atât un fenomen de închidere. În Prefa a antologiei de proz fantastic francez . neîn elesul care surprinde i descump ne te. Institutul European. 18 coeren ei universului prin elementul supranatural. ce închipuie o alt lume. 1987. Editura Romcor. romantismul german i proza lui E. Ioan Vultur se apropie de fantastic din perspectiva teoriei comunic rii. Formula apreciat de autoare pentru definirea fantasticului r mâne cea preluat de la Sigmund Freud ± Das Unheimliche (straniul nelini titor). Cluj-Napoca. 17 cea mai direct i complicat a minciunii estetice. Alexandru Mica35 recompune tabloul literaturii fantastice ruse pregogoliene f când o trecere în revist i a principalelor teorii ale fantasticului. celei fantastice. Autorul consider c r d cinile fantasticului românesc se leag de folclor. raportându-l la enun are i receptare i punând în discu ie aspectele textuale i procesele de comunicare. aducând în prim-plan sentimente paroxistice. supus altor legi).Bucure ti. Ädezechilibrul propriu con tiin ei moderne´ i Äistorie miraculoas povestit realist´37. Fantasticul în literatur . reu e te s unifice elemente din gândirea magic cu doctrinele ini iatice ale Orientului i cu ideologia metafizic doctrinar . Colec ia Memo. Este opus literatura miraculosului. fiind condi ionat de ruperea 34 Nicolae Steinhardt. fantasticul este dependent de un climat de ra ionalitate. Nicolae Steinhardt34 delimiteaz un fantastic de tip occidental (miraculos. A. 2003.i creeaz propriile conven ii. Ezitarea considerat de Todorov esen ial . cât i unul de deschidere spre orizonturi inaccesibile ce. Autoarea subliniaz importan a ideii de verosimil ca o categorie implicit . 36 George B d r u. dar chiar contradictorii. 1980. în literatura noastr . Ipostaze ale fantasticului în romantismul european. Incertitudini literare. O succint sintez a ideilor i teoriilor este alc tuit de George B d r u în volumul Fantasticul în literatur 36. fantasticul a generat nu doar opinii diferite. în vol. El consider fundamental antiteza fantastic ± miraculos. Fantasticul lui Mircea Eliade. de unul oriental (ce urm re te o în elegere adâncit i o dep ire a realit ii prin acces la esen e i taine). ambele mizând pe situa iile limit . Ia i. legat de sfera profanului. Ia i. Intruziunea brutal a unei anormalit i este constanta ce define te fantasticul. ce ine de sfera sacrului. Efectul lui nelini titor e comparat cu visul. Ilina Gregori stabile te câteva elemente definitorii ale conceptului: Äruptura în ordinea lumii reale´. Irina Mavrodin prezint o perspectiv nou a fenomenului fantastic pornind de la rela iile intertextuale. Fiind un fenomen atât de vast.

credin a i moartea reprezint un refugiu al omului din calea cruzimii existen ei istorice. în fa a lui omul se simte dezarmat. Edward Tylor. iar sacrul ca izvor al crea iei. Nietzsche. 1996. Marcel Brion.i exercite activitatea neconstrâns. Andrew Lang. Straniul i miraculosul sunt considerate de Todorov limite ale fantasticului. ci Äun element în structura acestei con tiin e´38. Omul i sacrul. James Jorge Frazer. Roger Caillois preciza c . Louis Vax i Ion Biberi acord jocului cu frica un rol esen ial. rela ionând mitul cu literatura. Usener. Propp. 25. iar atitudinea este de fascina ie: fascina ia provocat de energiile de neîn eles. 1997. acesta nu a încetat s se manifeste. el relateaz un eveniment care a avut loc în timpul primordial. ci li se adaug . Mizând pe o dimensiune ascuns a sufletului. Bucure ti. arta. p. Durkheim considera c cele dou no iuni sunt în egal m sur necesare dezvolt rii vie ii: profanul ca mediu de desf urare. de a. Posibilitatea de a se refugia într-o realitate absolut . Editura Nemira. Prezentând istorii vechi. greu manevrabile. era mult mai la îndemâna omului arhaic.i transcende condi ia. Ori terifiantul nu este elementul definitoriu la to i autorii. Freud. Jung. Editura Dacia. 131.ce prelucreaz miturile sau crea iile filosofice. Emile Durkheim. Chiar dac omul modern a încercat s se îndep rteze de realul ireductibil la lume. de adev rul absolut se poate întreprinde i pe alte c i decât prin ra iune. de uz comun. Brentano. recunoscut. 20 Mircea Eliade consider c Ämitul poveste te o istorie sacr . Boccaccio. Schlegel. Singura literatur esen ial . preciza c aceasta din urm este fiica mitologiei. r mâne sortit captivit ii profane.i propune s redea adev rul tiin ific. Traducere i note de Doina Cornea. care. Claude Levy-Strauss. Traducere de Dan Petrescu. Opera lui Mircea Eliade este ilustrativ în acest sens. lumea sacrului este Äacea a primejdiosului sau a interzisului´39. 1990. Eliade sublinia c Äpovestirea este secularizare a mitului. V. No iunea de mit. Povestirea fantastic . Georges Dumezil. de i acesta r mâne nu doar o etap în existen a con tiin ei. Herbert Spencer. Max Müller. neîn elegând sacrul. For ele care-l genereaz sunt de nest pânit. ca i cea de fantastic. Asemenea fantasticului. mo tenind anumite func ii ale acesteia: s povesteasc ceva semnificativ. În aceste condi ii sacrul a devenit din ce în ce mai greu de recunoscut i acceptat. Bucure ti. Geambatista Vico. Tocmai multitudinea încerc rilor de a teoretiza acest gen vast demonstreaz interesul pe care nelini tea straniet ii a provocat-o permanent sufletului uman. 19 FANTASTICUL ÎNTRE MIT I SIMBOL Iubirea. decât pentru omul actual. 39 Roger Caillois. timpul fabulos al începuturilor´40. ce permite omului s . har ce trebuie intuit. fantasticul permite o apropiere de marile mistere ale existen ei. Încercarea labirintului. Editura DU Style. G. Sacrul devine un har misterios pe care lucrurile nu îl posed prin ele însele. cunoa te numeroase defini ii i interpret ri: Aristotel în Metafizica. K. al reînnoirii. Roger Caillois. Lucre ius. Eliade. visul. devine Äo dramaturgie a vie ii sociale sau a istoriei poetizate´41. în opozi ie cu domeniul profanului. 37 Ilina Gregori. mitul nu. descifrat i în eles. Cluj-Napoca. Grimm. Iar mitul e întotdeauna . I. dragostea i moartea. fra ii J. dar ilustrative. ci s exprime adev rul anumitor percep ii. primejdioase. acel homo religiosus. în timp ce Sergiu Pavel Dan le include ca i componente. W. demonstrând c apropierea de sensuri. p. 38 Mircea Eliade.

1978. 21 mitologie. determinant fiind religiozitatea acestui tip de experien . dar experien a lui o faci în solitudine´43. sugerând primatul dragostei fa de toate celelalte preocup ri omene ti. 42 Întâlnirea cu sacrul ± apte interviuri cu i despre Mircea Eliade. un univers paralel. Liviu Rebreanu împlete te teoria reîncarn rii cu mitul androginului (sugestiv fiind i titlul). putând deveni modalit i deosebite în dezv luirea adev rurilor lumii. Editura Univers. blestema i la acelea i revela ii asupra fericirii umane. Prin mit cunoa terea nu este abstract . Editura Axa. o istorisire primordial ´42. Astfel. Nevoia de mit i fantastic se traduce prin nevoia organic de vise. Fantasticul i miturile filtreaz realitatea. Aspecte ale mitului. Prefa de Vasile Nicolescu. 41 Victor Kernbach. ci este tr it în chip ritual. i Ileana i tefan din Noaptea de Sânziene refac unitatea primordial prin moarte. Traducere i note de Doina Cornea. v zut ca o irupere a sacrului în profan´44. 44 Gheorghe Glodeanu. deschizând noi orizonturi i virtualit i expresive. întrucât adev rul mitului este unul sacru. iubita pierdut în tinere e. Editura Albatros. 43 Mircea Eliade. Editura Didactic i Pedagogic . de în elegere a prezentului i de intuire a viitorului. Dic ionar de mitologie general . În Strania . p. Mircea Eliade în arpele utilizeaz acest simbol. Obsedat de acest mit este i Lauren iu Fulga. Mircea Eliade este considerat incontestabil Äunul dintre cei mai mari f uritori de mituri din epoca noastr ´45. Realizat de Cristian B dili i Paul Barb neagr . 1990. de cunoa tere a trecutului. care îl a teapt îns la limita dintre lumi pentru a porni împreun în marea c l torie. Bucure ti. În nuvela Taina în care s-a pierdut Sonia Condrea vorbe te despre faptul c la început au fost numai Unul i Una. spaimei. p. Ambele au în comun accentuarea actului crea iei v zut ca revela ie. Povestirile fantastice i miturile redimensionate devin o supap prin care ies la lumin marile angoase întrupate sub forma diverselor întâmpl ri. În Adam i Eva. Editura Dacia. Fantasticul poate rivaliza cu manifestarea sacrului. aceste fiin e fabuloase divizate de Zeus dar reunite de Eros au reprezentat o ilustrare a c ut rii sufletului pereche. mitul provoac sentimentul nelini tii. În române te de Paul G. Eliade îi esen ializeaz semnifica ia în coincidentia oppositorum. cu absolutul miturilor. 39. 369. Dinopol. Bucure ti. Cluj ± Napoca. suplinind o parte esen ial pe care cotidianul n-o poate compensa. p. Accentuând semnificativul faptelor. Unii autori nu doar au reinterpretat anumite mituri. mitul androginului simbolizeaz negarea limitelor prin anularea opozi iei masculin ± feminin. utilizând un alt tip de sensibilitate. dar chiar au manifestat dorin a de a instaura o nou 40 Mircea Eliade. redimensionând acela i mysterium tremendum ce degaj o zdrobitoare superioritate a for ei. dorin a perpetu de refacere a perfec iunii. 32-33. Boto ani. puterea lui sacr ne marcheaz . 5. Descrise de Platon. 138. în care cele dou jum t i se caut într-un ciclu de apte vie i. întrucât Ävisul are structuri mitologice. Ca i fantasticul. de aceea Äîn defini ia pe care Eliade o acord mitului putem citi chiar o defini ie a fantasticului. 1996. p. p. sugestiv fiind i numele personajului ± Andronic. pe Hildegard. 1997. miturile i fantasticul pot instaura o lume nou . Bucure ti. reprezentând o raportare la misteriosul universului. angoasei. Încercarea labirintului. Interviu realizat de Frederic de Towasnicki. Gavrilescu din La ig nci î i va reg si sufletul pereche. 1995. Mircea Eliade ± poetica fantasticului i morfologia romanului existen ial.istorisirea sacrului.

care l-a salvat în copil rie ref când drumul spre Infern. el are extraordinara capacitate de a. 158. În Salva i sufletele noastre rolul orfic este preluat de mama lui Heronim. ce reu e te s înfrunte moartea. Cele dou zeit i întrupeaz nu doar povestea unei mari iubiri. condamnate s reitereze aceea i schem a destinului. dragoste i moarte. Eliade compar cultul lui Orfeu cu cel al lui Zalmoxis. Ca i Orfeu. F uritor de mituri. Lauren iu Fulga este autorul romanului Moartea lui Orfeu în care mitul devine un pretext de medita ie asupra iubirii i a mor ii. coborând acolo unde s l luie te Moartea. Fulga ne prezint dou pove ti de iubire ale acelora i suflete. S rmanul Dionis. Istoricul religiilor utilizeaz mesajul orfic în nuvela În curte la Dionis. p. în timp ce Osiris este împ ratul lumii de . prin care se consider c sufletul se poate str muta dintr-un corp în altul. poate s . Lauren iu Fulga în Dubla crim a sorei Diana va prezenta o stranie reîncarnare a cuplului Diana ± Alexandru la un interval de o mie de ani. a z rit-o pentru o clip i a devenit apoi amnezic.i fermeca ascult torii.domni oar Ruth eroul este con tient de faptul c sunt femei care intr în via a b rbatului într-un timp anume. dar Isis este so ia credincioas . În strâns leg tur cu mitul erotic al androginului. deosebit de productiv estetic este apari ia cuplului Isis ± Osiris din mitologia egiptean . dar care le apar in de la începutul lumii. pentru erou propria memorie devine un Infern. Eliade va împleti în Tinere e f r de tinere e obsesia permanent a omului de a tr i ve nic într-un spa iu în care moartea nu poate p trunde. de i este învins în planul vie ii profane. Mircea Eliade. Simbol al continuit ii morale i biologice. Adam i Eva. De i este un simbol al lupt torului (coboar în Infern). Traducere de Florin Chiri escu i Dan Petrescu. Pandele este un Orfeu care a uitat de adev rata Euridice. 22 Umbra mea. numeroase culturi au adoptat credin a în metempsihoz . protectoarea iubirii i st pâna destinului. în vie i succesive. Editura Nemira. Bucure ti. Anghel Dumitru Pandele este autorul unei piese de teatru despre mitul coborârii lui Orfeu în Infern. ale omului i crea iei în fa a Mor ii. Mihai Eminescu utilizeaz acest motiv în fragmentul Archaeus. Liviu Rebreanu îl redimensioneaz într-un roman despre predestinare. nu poate întrupa îns înving torul. 1995. dar nu reu e te s -l îndep rteze. O ciudat metamorfoz asociat transferului magic vom întâlni la Vasile Voiculescu în nuvela Lipitoarea. Orfeu modern. Este în stare s domoleasc r ul. metempsihoza a fost surs de inspira ie i pentru scriitorii romantici.i accepte moartea. Condi ionând Erosul de iminen a Thanatosului. Prolific în proza noastr fantastic s-a dovedit a fi i mitul lui Orfeu. cu mitul metempsihozei. Fascina ia i Moartea lui Orfeu. dar mai ales în Avatarii faraonului Tlà. Acest mit în prozele autorilor români permite o patetic medita ie pe tema anselor Iubirii. El îl consider simbol al armoniei i al împ c rii contrariilor prin faptul c se a eaz sub semnele conjugate ale lui Apollo i Dionys. În romanul Nou sprezece trandafiri. s -l distrug . c ci ea ofer o cale de transcendere a limitei umane. Întemeietor de ini ieri i mistere. 23 De i nea teptat . eroul. Cuplul primordial i obsesia sufletului pereche devin teme i în romanele Salva i sufletele noastre. 45 Ioan Petru Culianu.

Victor Bene aduce în discu ie în Pomana dracului o variant a pactului cu Diavolul prin asumarea sinuciderii. personajul principal din Omul care i-a vândut triste ea de Oscar Lemnaru. ce ispite te stabilitatea moral i religioas a omului.dincolo. Spirit suprem al r ului. este spectrul mortului. cu întunericul p mântului i cu lumea mor ilor. orientând omul spre mântuirea ve nic . elementul supranatural devenind treptat conven ional i mult domesticit. Moara lui C lifar). viziunea asupra Diavolului este diferit . Ion Luca Caragiale în Kir Ianulea prezint într-o manier ironic ierarhia strict a Iadului. Instituind legile i obiceiurile. Prolific se dovede te a fi acest simbol în Cravata alb a lui Ion Minulescu sau în Moartea prietenului . Vasile Voiculescu utilizeaz mitul faustic în ritualul p gân din nuvela Lostri a. În De vorb cu necuratul. În S rmanul Dionis desp r irea simbolic de 24 umbr are semnifica ia acestui pact. Pactul cu Diavolul este surprins prin intermediul unui personaj legendar din lumea germanic medieval . sub form de câine. Motivul devine un savuros pretext al unor dezv luiri moral-sociale. simbolizând r ul universal. a Diavolului. Asociat cu lumea Infernului. Castelul bântuit aflat sub st pânire vampiric a domni oarei Christina apare în nuvela omonim a lui Mircea Eliade. st pânind moartea i reînvierea. Rebreanu. Imaginea lui simbolizeaz teama de fiin ele care apar in celeilalte lumi. ceea ce supravie uie te trupului material. O imagine terifiant o întâlnim în Domni oara Christina de Mircea Eliade. Astfel. Trecerea de la via la moarte nu este brusc în mentalitatea colectiv . Cezar Petrescu impune în literatur goticul transilv nean în Aranka. ce simbolizeaz str vechea aspira ie uman c tre tinere ea perpetu : doctor Faustus. iar b trânul Ulrich. tulbur tor al sufletului. Ruben din nuvela eminescian S rmanul Dionis este o întrupare pizma a unui Mefisto de substan satanic . Portretul lui. tima lacurilor. Pentru a îndep rta frica i dezgustul lui Egor. Mo C lifar î i vânduse sufletul Satanei pentru nu tiu câte veacuri de via (Gala Galaction. înf i area i func iile malefice au variat de la scriitor la scriitor. El i se arat în plan oniric c lug rului Adeodatus. În Moartea lui Orfeu eroina accept acela i pact pentru apte ani de fericire. Tat l eroului din nuvela Taina în care s-a pierdut Sonia Condrea de Lauren iu Fulga a semnat un pact cu Diavolul pentru o simpl r zbunare. Literatura fantastic apeleaz adeseori la acest motiv al r ului i al mor ii. dar i de Liviu Rebreanu în capitolul Isit din romanul Adam i Eva. duhul necurat din mitologia popular româneasc . este prezent în toate mitologiile. în capitolul Maria din Adam i Eva. strigoiul. Diavolul este un motiv frecvent în proza fantastic . utilizând parodia demistificatoare. strigoaica îi face sim it prezen a celuilalt. R posa ii î i au locul lor o bucat de vreme printre duhuri. În fantastic. metamorfozat în ied sau pisic . prezint o ciudat metamorfozare. animal htonian i infernal. În La hanul lui Mânjoal . Prezentarea este aproape parodic . perspectiva ironic fiind înlocuit de groaza provocat de prezen a vr jilor care au ca partener pe Satan. ca i cel al lui C lifar (Gala Galaction). acest cuplu mitic este invocat de Eminescu în Avatarii faraonului Tlà. este o reminiscen a pedepsei primordiale. încearc s ob in un pre cât mai bun pentru triste ea sa. Ion Minulescu proiecteaz aceast figur în via a cotidian diminuând teroarea specific .

devine tema nuvelelor Les trois grâces i Tinere e f r de tinere e. La ig nci i În curte la Dionis. indiferent de statutul social. S rmanul Dionis). Venus i Adonis (senzualitatea i pasiunea). devine un simbol al cunoa terii. Femeia. ipostaziat succesiv angelic i demonic. ci numai înainte. tefan din Noaptea de Sânziene asociaz existen a cu un labirint distructiv. Labirintul 25 memoriei. Iubirea este un impuls ce dinamizeaz ac iunea. cea dobândit prin p catul ancestral ce a dus la pierderea nemuririi. 26 EMINESCU ± O VIZIUNE ROMANTIC Eminescu. Aurora i Orion (desc tu area i puternica leg tur cu moartea). cu irecognoscibilitatea sacrului. Aceea i r t cire în labirintul memoriei o întâlnim i în opera lui Lauren iu Fulga Moartea lui Orfeu. Creatorii de fantastic au utilizat simbolul labirintului sugerând c ile întortocheate care duc spre locul ini ierii. Aceast viziune ascendent este semnificativ imortalizat prin cele trei grupuri statuare din insula lui Euthanasius ce surprind trei cupluri arhetipale. Erosul i Thanatosul intervin în proza eminescian în momente semnificative sus inând i generând anumite conota ii. creeaz un univers fascinant prin diversitatea problematicii i originalitatea formulelor promovate. de la apari ia primilor fiori (La aniversar . Întâia s rutare). Credin a în metempsihoz st la baza nuvelei Avatarii faraonului Tlâ. el va surprinde într-o manier romantic înclina ia spre misterele iubirii i ale mor ii. spre moarte. Eternitatea este ipostaziat aici într-un imens labirint întunecat. Prin . surprinde în proza fantastic eminescian distan a dintre iubirea ideal i cea posibil . Având o func ie magic . percep ie i etap a literaturii c reia i-a apar inut. vestind prezen a sacrului. fiecare autor de proz fantastic a ipostaziat difeite aspecte ale Erosului i Thanatosului în func ie de propria sensibilitate. la iubirea împlinit (Cezara. Labirintul poate însemna însu i timpul istoric i cosmic. Moartea celuilalt sau moartea la persoana a doua. Gavrilescu este prizonierul unui univers labirintic. În nuvela La ig nci de Mircea Eliade. ca atitudine distinct fa de marele mister. Acest mit a fost interpretat i ca simbol al lumii sau vie ii considerat ca o carcer din care toate c ile nu pot duce niciodat înapoi. amnezia individual sau colectiv i anamneza sunt teme predilecte i în Nou sprezece trandafiri. dar i un poten ial sistem de ap rare. experien a eroului echivalând cu ini ierea în moarte. prin intermediul ei transmi ându-se un mesaj poetic sau o solu ie narativ a unor destine marcate de evenimente stranii. Zaharia F râm din Pe strada Mântuleasa devine exponentul unei mitologii de tip popular de o pregnant ambiguitate.meu Savin a lui Victor Bene . subliniind efemeritatea condi iei umane. Centrul pe care-l protejeaz este rezervat ini iatului. Erosul e factorul mediator între cele dou lumi. singurul care poate reda chiar i pentru scurt timp sentimentul împlinirii. Implicit sau explicit. primul autor de proz fantastic a literaturii noastre. Utilizând un fantastic de tip conceptual ideatic. Marea amnezie. Erosul este prezentat într-o larg palet de aspecte. care pot sugera ipostaze diferite ale iubirii: Adam i Eva (naivitatea i inocen a primitiv i virginal ). este detaliat în Cezara i Avatarii faraonului Tlâ. În viziunea lui Eliade memoria i anamneza se coreleaz cu descoperirea labirintic .

28 LIVIU REBREANU ± ADAM I EVA Neegalatul sim al tragicului i aten ia acordat verosimilului îl apropie pe Liviu Rebreanu de fantastic. prin care îmbin rigoarea realist ± naturalist a scenariului social i poezia spiritualist a iubirii. Seduc ia este pus în permanen pe seama pactului cu diavolul. Iluzia altui timp istoric este sus inut de misterul feminin proiectat în istericalele Acrivi ei. masca fascina iei care împietre te prada în fa a vân torului. demonismul. luminând zone ascunse ale perspectivei erotice. Privirea piezi a eroinelor caragialiene aminte te de cea a Meduzei. 27 CARAGIALE ± O ALT LUME-LUME Surprinz toare i exemplar metamorfoz a epicii caragialiene. Erosul este adus în discu ie din perspectiva Äliteraturii satirice antifeministe´ (Vasile Fanache). Moartea î i face sim it prezen a mai ales prin reprezentan ii lumii infernale. opera sa ilustreaz un rafinament artistic neostentativ. Proza fantastic a lui Caragiale dep e te sensibil viziunea ironic a scrierilor realiste. archaeul. Printr-o împletire tipic romantic a celor dou teme i utilizarea unor motive specifice (metempsihoza. Rebreanu împlete te aici. Acrivi a se dovede te a fi succesiv blând . via a ca vis i spa iile edenice) proza eminescian î i dep e te epoca. dar mai ales neputin a de a în elege i domina femeia. i Thanatosul este prezentat dintr-o viziune ironic . reu e te de fiecare dat s înfrâng voin a b rbatului care-i cade cu tronc. apropiindu-l de moarte. Ion Simu definea încercarea autorului de a dep i limitele realismului prin termenul de realism metafizic. Unealt satanic pare a fi i tân ra din La conac. În Kir Ianulea. într-o manier personal . deschizând o direc ie clar fantasticului românesc. dar mai ales ambiguu. prin întreg arsenalul diavolesc ce ine de fabulosul folcloric. Sunt prezentate capriciile amorului. aprig . Valorificând fabulosul folcloric autohton. Erosul dep e te viziunea ironic a scrierilor realiste. seduc ia feminin fiind pus în rela ie direct cu pactul satanic. Miraculosul de natur popular îi permite autorului s portretizeze diferite ipostaze ale feminit ii în acela i personaj. F r a fi un motiv obsedant. apropiindu-se de cel realist-psihologic. Demonic devine Marghioala. avatarul. care aici nu are m re ia mitului faustic. La hanul lui Mânjoal i La conac sunt surprinse mentalit i de alt dat . Prin fantasticul caragialian suntem avertiza i c dragostea i moartea pot cunoa te ipostazieri diferite. androginismul platonician. în atrac ia diabolic a hangi ei Marghioala sau în apari ia suav a fetei de la han. într-un univers surprinz tor. Sentimentul apropierii de sufletul pereche tr it de autorul însu i la Ia i a generat romanul Adam i Eva. prin practici magice.i are punctul de plecare în credin a existen ei unei rela ii a femeii cu diavolul. proza fantastic demonstreaz faptul c acest gen implic un puternic sim al realit ii. androginul. reîncarnarea de tip indian i simbolismul numeric al transmigr rii . altele decât cele închipuite. ce. Umblând cu farmece i vr ji. misterios. dr g stoas sau amenin toare.Moartea lui Ioan Vestimie Eminescu p r se te fantasticul romantic. întrucât viziunea ironico-misogin este pregnant .

Se demonstreaz astfel c doar vremurile se schimb . în proza sa mitul coexist cu atitudinea demitizant . Victima unei pasiuni mistuitoare. Ecoul iubirilor pierdute se reîntoarce în negura timpului. echilibra i aparent. mai ales. care se impune îns . povestirile sale înv luind zonele umbrite ale unor eresuri. Singura care-i poate mântui este Moartea. acest lucru va fi compensat prin ideea c Erosul este principalul suveran al vie ii i prin alternan a halucinant Eros ± Thanatos. desc tu ând sufletul i înlesnindu-i posibilitatea de unire.sufletului. raportându-se la dragoste. ce este interzis i de a nu se mul umi cu banalitatea faptului facil. Solidar cu spiritul popular. se încadreaz în dou categorii: personaje fascinante. Personajele prozelor voiculesciene. de dorin a de a avea. într-o confruntare dramatic între mentalitatea arhaic i cea modern . Erosul i Thanatosul sunt dominate de supersti ii. sub impulsul magicului p gân. Erosul echivaleaz vân torul cu vânatul. eroul împu cat de so ul gelos. 30 VASILE VOICULESCU ± PERSPECTIVA MAGIC Opera fantastic a lui Vasile Voiculescu este produsul gândirii miticomagice. iar metempsihoza face posibil reg sirea 29 jum t ilor androginului. de simboluri arhetipale. Sezon mort). Cartea cea mai drag a lui Rebreanu coreleaz dragostea i moartea cu speran a c via a este deasupra începutului i sfâr itului p mântesc. chiar dac aspira ia lui Icar spre în l imile interzise omului este pl tit de eroi cu moartea. M rg rita din Iubire magic . sfidând-o (eroii din Iubire magic . la rândul ei. iubirea devine un mesaj venit din natur . Oracolul din capitolul Servilia define te prin sintagma-verdict Eros este zeul zeilor credin a autorului în suprema ia energiilor mistuitoare ale iubirii. Erosul i Thanatosul se supun aici unei abord ri tragice. Sentimentele umane au r mas acelea i. dar i în caracterul de tranzi ie i nu în cel de finitudine al mor ii. zugr vite cu talentul evoc rii obiective. g sit i pierdut sufletul pereche. În permanenta confruntare dintre modern i ancestral. este surprins dominant în dou aspecte: ca ipostaz a . intelectuali magnetiza i de misterele iubirii. Moartea. Reîncarnarea este un pretext care-i permite autorului s . De i în acest roman Rebreanu nu a atins în l imile imaginative din proza fantastic eminescian . Metempsihoza face posibil reg sirea jum t ilor androginului. Eroul î i g se te astfel calea spre noua trecere. î i retr ie te în clipele de agonie succesiunea celor apte vie i în care i-a c utat. Sacuntala. dar subjuga i de Eros tocmai pentru c instinctele ignorate i supuse ra iunii izbucnesc cu violen . adev ra i magne i ce-i atrag pe ceilal i întrun magic joc al seduc iei erotice (p durarul Bujor din Misiune de încredere. C utarea permanent a fericirii redimensioneaz i motivul eternei reîntoarceri. dar conven iile sociale sunt de fiecare dat atât de puternice încât o via nu este suficient pentru marea reg sire.i proiecteze eroii pe fundalul unor epoci diferite. Tema vie ii se împlete te cu cea a mor ii. Iluziile ve nice sunt generate de permanenta nelini te a omului provocat i de fructul oprit. de rituri i manifest ri ale magiei. Aceste manifest ri particulare pot fi încadrate în sintagma iubire magic . i personaje fascinate. ig ncu a din Sacuntala). prada cu h ituitorul. C prioara din vis. l sând urme de ne ters în via a eroului.

iar de Caragiale fabulosul folcloric autohton. Leana din În curte la Dionis devine un adev rat Orfeu. propunând o nea teptat competi ie a imaginarului cu realul. 31 MIRCEA ELIADE ± PERSPECTIVA MITIC Cea mai înalt reprezentare a fantasticului românesc este Mircea Eliade. Iubirea este o component a experien elor la orice nivel de cunoa tere. Important aspect. transmigrarea sufletului (Lipitoarea. Editura Dacia. pentru a ajunge la miracolul întâlnirii sufletului pereche. salvatorul b rbatului. 32 personajele se r t cesc printre propriile amintiri i dorin e. Memoria îl va condamna pe erou la singur tate. vraja i mirajul arhaic. plauzibile. Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade. Voiculescu prezint Erosul i Thanatosul prin semnifica ii tulbur toare. în prozele realiste. a realului cu profanul. devine o experien intim . dep ind stadiul de act erotic. singular . Cluj-Napoca. Dac la început. Iubirea devine act mitic. . amnezia i anamneza. surprinzând o fa nev zut a lucrurilor i realit ilor. la un nivel superior. conturându-i-se un sens ascendent. 2003. La ig nci. dup ce a fost un r t cit în via . Dragostea. Domni oara Christina îi cere lui Egor uitarea. În proza fantastic eliadesc Erosul se împlete te i cu labirintul memoriei. Via a nou ). Aceast abordare demonstreaz solidaritatea autorului cu spiritul popular. c p tând func ii ini iatice. Ea este mesagerul. încercând s se transforme într-un liant între cele dou lumi incompatibile: via a i moartea sau via a i transcendentalitatea. pentru a face posibil al turarea lumilor incompatibile. profetul care poate mântui purtând în lume crea ia.jertfei pentru ideal (Ultimul Berevoi. agent demiurgic (Hildegard din La ig nci. În arpele 46 Gheorghe Glodeanu. i pentru c Äniciun om nu tie nimic despre dragostea altcuiva´ (Întoarcerea din Rai) i cu atât mai pu in despre moarte. Pescarul Amin) sau ca transfer magic. ca i moartea. Ärealizând o interesant simbioz între nara iunea metafizic i cea mitic ´46. uitarea i aducerea aminte. Viscolul). purt torul hierofaniilor. Eliade întrupeaz ambele direc ii deschise de marii s i predecesori. Dac în literatura noastr de Eminescu se leag domeniul medita iei filosofice. Niculina din Nou sprezece trandafiri) sau demonic (Domni oara Christina). fiind sinonim cu virilitatea (Lumina ce se stinge. nunta în cer. ea va deveni treptat o împletire a carnalului cu spiritualul. Punctul cel mai înalt îl reprezint împletirea cu Thanatosul. fiind o nunt thanatic (Nunt în cer. la confluen a dintre mentalitatea arhaic i cea modern . Cele dou mistere scot omul prin clipa suspendat de sub ghearele existen ei imediate. Amnezia i anamneza apar i în La ig nci. p. Huliganii. este cel care tie. Dragostea total nu se poate realiza în dimensiunea teluric . Cuplul mitic Orfeu ± Euridice este evocat aici sub ambele aspecte: al crea iei i al Erosului. ce îndepline te misiunea amnezicului Adrian. Iubirea i moartea reprezint în proza lui Mircea Eliade c i ce creeaz posibilitatea transcenderii istoriei. Gavrilescu se r t ce te în moarte. Erosul a cunoscut o perspectiv demitizant . Lostri a. Întoarcerea din rai. Noaptea de Sânziene). unire ritual . în timp ce Andronic. Erosul evolueaz treptat spre mitologie. cu explica ii ra ionale. Erosul i Thanatosul cap t în scrierile sale func ii metafizice. ci într-o altfel de existen . 13. Împletind aspectele magice. Femeia este pentru erou mesagera marilor revela ii. Leana din În curte la Dionis. modific destinele personajelor.

Editura Albatros. Eliade. Proz literar . Opere. Moartea lui Orfeu). Obsedante apar dou ipostaze ale atitudinii în fa a mor ii: moartea celuilalt în care spaima este deviat spre cel drag (Moartea lui Orfeu. Editura Humanitas. Mircea. ce leag iubirea i moartea sub semnul macabrului i diafanului. 9. 34 BIBLIOGRAFIE I. 1994. Eliade. Prefa de Dumitru Micu. Fiecare erou din cele apte capitole tr ie te sau moare cu propria lui Alexandr în suflet. Edi ie i postfa de Eugen Simion. 1974. 1979. Glisând Erosul spre Thanatos într-un univers dominat de simboluri bizare i alegorii. Editura Moldova. întunecat . Nuvele i povestiri. 1962. 7. Prefa i tabel cronologic de Al. Edi ie critic i studiu introductiv de Perpessicius. Ion. vinov ia i remu carea. Bucure ti. 4. 1991. Opere. 2. Eliade.33 LAUREN IU FULGA ÎNTRE PARADIS I INFERN Lauren iu Fulga abordeaz marile teme dintr-o perspectiv grav . Editura Humanitas. Fascina ia) i moartea inversat . Moartea este în acest infern o suav întruchipare feminin . Mircea. Alexandra i Infernul. 3. Eminescu. R zboiul este demitizat. Memorii. Editura Minerva. o Doamn Str in sau o Femeie în ro u. un alfabet al ale ilor. Mircea. Mircea. dar i o tragic demonstra ie a imposibilit ii existen ei lumii ideale. vol. Bucure ti. Ion. printro confruntare permanent cu propria con tiin a celui ce a coborât în infernul existen ei terifiante. Fulga utilizeaz o tonalitate grav . Straniul Paradis. 5. un demers obscur. medicalizat (Salva i sufletele noastre. Maitreyi. Bucure ti. Editura Albatros. Mircea. I-III. 1993. Chi in u. destinul. Ia i. dragostea i moartea. 8. Mircea. Editura Românul. Mihai. Bucure ti. . 1977. Bucure ti. Nou sprezece trandafiri. Editura EUS. OPERA AUTORILOR 1. Semnifica ii i simboluri profunde sunt proiectate pe fundalul r zboiului în Alexandra i Infernul. Nunta în cer. Bucure ti. Caragiale. Existen a se transform într-un labirint infernal. 1991. punând în discu ie sensul vie ii. Luca. Eliade. iar Erosul devine singura oaz de lumin . Eliade. Lauren iu. 11. 10. Noaptea de Sânziene. Agârbiceanu. VII. carte ce se impune ca o ampl analiz a gândurilor ascunse ale combatantului. Bucure ti. marcate puternic de experien e traumatizante (boala i r zboiul). Jurnal. Integrala prozei fantastice. c utând cu disperare o oaz de lumin în iubirea care devine o înm rmuritoare revela ie. Eliade. 1991. eroii lui au psihologii încrâncenate. Kir Ianulea. 1994. Mircea. Bucure ti. Vol. schi e i povestiri. Fulga. Editura pentru literatur . Editura Academiei. 6. Fiind privi i din perspectiva unei doctrine v dit suprarealiste. nelini tite. Întreg volumul Straniul Paradis reprezint o medita ie filozofic asupra cuplului primordial. Eliade. Oprea. 1995. Bucure ti. Editura Eminescu. oniricului i cerebralit ii. într-un registru de st ri suflete ti paroxistice ale marilor mistere existen iale.

Bucure ti. Bataille. Bucure ti. 1966. Fulga. Bucure ti. Editura tiin ific . Editura Eminescu. curriculum vitae i bibliografia de Aureliu Goci. ianuarie 1927. Jack London i Liviu Rebreanu. Bucure ti. 2. Editura Dacia. Editura Eminescu. Barbarin. 2005. 1985. Mioara.L.12. Bucure ti. Alexandrescu. Editura Humanitas. Cartea maya a mor ilor. Bucure ti. 2008. Ceasuri de sear cu Ion Agârbiceanu. 15. Apolzan. Editura Eminescu. 17. *** Masca. Minulescu. Editura Dacia. Nicolae. Gala. 1969. Institutul European. Vol. Vasile Voiculescu. Editura Minerva. Vasile. Erotismul. 18. Fulga. Urmuz. 12. 4. Istoria vie ii private. Bucure ti.P. Bucure ti. coordonat de Mircea Zaciu. E. Galaction. I-II. Bucure ti. Editura Eminescu. Col. 14. Editura Cartea româneasc . Lauren iu. Editura Antet. 1996. Lauren iu. Adam i Eva. Aderca. 6. Editions du Seuil. 1980. Paris. Felix. 1976. Proz fantastic româneasc . Eseuri. 8. . 1957. Moartea lui Orfeu. Scriitori români. Vol. Liviu. Bucure ti. Salva i sufletele noastre. Gala i. Ardeleanu. 14. 21. 9. REFERIN E CRITICE 1. Bucure ti. Editura de stat pentru literatur i art . Bucure ti. Georges. Fascina ia. Rebreanu. Jurnal I. Baltag. 1975. Aries. Virgil. 1970. Balaci. Jean ± Michel. Bucure ti. Georges. Edi ie îngrijit . Lauren iu. Prefa . Paul. Editura Meridiane. Duby. Oradea. 1994. 1982. Philippe. Dialectica fantasticului. Editura tiin ific i Enciclopedic . Philippe. 15. 1984. V-VI. Georges. 1994. 19. 1982. Editura Gallimard. în vol. Istoria filosofiei oculte. nr. Nuvele. Bucure ti. Editura Minerva. Revaz Francoise. Cartea mor ii. Editura Anastasia. 7. Editura Minerva. Sorin. Bataille. Integrala prozei literare. Opere. Cluj-Napoca. Voiculescu. 11. Traducere din limba francez de Dan Petrescu. în revista ÄSbur torul´ IV. Ion. L`Homme devant la Mort. Fulga. Adam. De la Ion la Ioanide. 1970. Analiza povestirii. Straniul Paradis. 1990. Fulga. prefa i cronologie de Roxana Sorescu. Nicolae. Georges. Liviu. 1977. Lauren iu Fulga. Traducere din limba francez de Constan a T n sescu. 1978. 5. Cezar. Editura Porto-Franco. Traducere de Sorin Pârvu. 13. Editura Nemira. Arnold. ÄDocumente literare´. M rturii ± comentarii ± arhiv . La Litterature et le Mal. Alexandrian. Bucure ti. Rebreanu. Editura Tedit. (studiu introductiv la volumul La ig nci). 35 II. Ia i. Bucure ti. Ion. Cluj ± Napoca. 1974. 17. 1998. Prefa i antologie de Alexandru George. Paris. Bucure ti. 16.. Editura Minerva. Balot . 7. Anca. 20. Ariès. 16. 1995. Mic dic ionar mitologic greco ± roman. 1978. Bucure ti. Editura Gramar. Apetroaie. 1999. 1992. 3. Balot . Bucure ti. Lauren iu. 10. 13.

1991. 19. Bucure ti. 1982. Destinul unor structuri literare. Roger. Marcel. Ciobanu. Editura Meridiane. Opere. C pu an Vod . Editura Atos. Roger. Paul. George. 40. 1995. 39. Ciobanu. Lucian. Thanatos. Eros. 1970. Cantemir. Marin. .18. Braga. 1997. Brion. 43. Ion. B dili . Braga. 38. Ion. 1986. Roger. Un mit modern: La ig nci. Traducere din limba francez de Dan Petrescu. 34. Editura Meridiane. Editura Dacia. 1979. Bucure ti. Biberi. Editura Albatros. în vol. 2001. V. 1987. Realismul literaturii fantastice. Henri. tefan. 1971. Editura Minerva. Oeuvres completes. 25. În române te de Viorel Grecu. 1971. * * * B t lia pentru roman. George. Editura Funda iei pentru literatur i art ÄRegele Carol II´. 1997. Traducere i postfa de Modest Morariu. Prefa de Paul Cornea. Semne. Bucure ti. Eseuri despre imagina ie. Eminescu. Bucure ti. Fantasticul în literatur . Ciobanu. 36. Cluj-Napoca. Bucure ti. Blaga. Ia i. Mircea. Editura Nemira. Nicolae. Energia spiritual . Caillois. Luc. 35. Istoria literaturii române. 1974. Biberi. Bucure ti. Bucure ti. Structurile fantasticului narativ. Be teliu.I-III. Istoria literar ca pretext. 20. 33. Editura Dacia. * * * Cartea egiptean a mor ilor. 1996. Institutul European. Caillois. B d r u. 2002. Ia i. Bucure ti. Mircea Eliade . Editura Meridiane. Editura Humanitas. Bucure ti. Benoist. Bucure ti. Traducere de Smaranda B dili . În inima fantasticului. Bucure ti. Editura Minerva. 28. Bataille. Editura Scrisul românesc. 30. 24. C linescu. Omul i sacrul. Descrierea Moldovei. Traducere de Bogdan Ghiu. 23. Bucure ti.spectacolul magic. Mircea. Editura Axa. 29. Editura Dacia. Editura Univers. Între imaginar i fantastic în proza româneasc . 26. Editura Artemis. Bucure ti. 37. Maria. La ig nci de Mircea Eliade În cinci interpret ri. 22. vol. Georges. Arta fantastic . Le coupable. 21. 32. 1982. Întâlnirea cu Sacrul. Nicolae. Editura Gallimard. Editura Junimea. Caillois. Bergson. Bucure ti. Editura Sophia. 31. 1975. În române te de Iulia Soare. Întâlnirea cu opera. Antologie de Aurel Sasu i Mariana Vartic. Ion. 1981. Cluj-Napoca. 1973. Alain. 1936. simboluri i mituri. Editura Cartea româneasc . Borbely. Paris. Eseuri. 36 27. Editura Litera. Nicolae. Bucure ti. Bucure ti. Dimitrie. 1984. Oradea. 41. 1993. Boto ani. Editura Minerva. Dic ionar de simboluri. Craiova. 1994. 42. Editura Minerva. Cluj-Napoca. 2003. 1975. Un cuvânt introductiv de Edgar Papu. Chevalier. Biberi. Jean i Gheerbrant. Cristian i Barb neagr .

*** Dic ionar analitic de opere literare române ti. Mitologiile lumii. 45. Editura Eminescu. Bucure ti. M rturisiri i anateme. 1970. 1991. 51. 44. Editura Hasefer. Viorica. 55. 59. Pite ti. 1994. Delumeau. 2000. Prozatori de azi. Caragialiana. coordonare i revizie tiin ific Ion Pop. Interpret ri critice. Cristea. Editura Nemira. Dic ionar de personaje biblice i reprezentarea lor în arte. Editura Cartea româneasc . Cioculescu. 49. Bucure ti. Bucure ti.L. Traducere. 57. Editura Meridiane. 46. Cuble an. E. Eminescu sau despre Absolut. Editura Minerva. 1986. Edi ie îngrijit . Proza fantastic româneasc . Miniaturi critice. 1986. Valeriu.P. Dan.Caragiale. 1973. Traducere de Emanoil Marcu. Bucure ti. 48. Ia i. Aurel. 2005. Constantinescu. Casa c r ii de tiin . Editura pentru literatur . Rosa Del. Fe ele fantasticului. Bucure ti. 50. 37 53. Editura Cartea româneasc . Cinci prozatori în cinci feluri de lectur . Dimisianu. Editura Cartea româneasc . Emil. Editura Ars Longa. 1990. Sergiu Pavel. Enciclopedia RAO. Eros i magie în rena tere. . Prefa de Mircea Eliade. Dan. 2006.L. Baruch. Bucure ti. Fernand. postfa i note de Modest Morariu. Editura Dacia. Codoban. Editura Albatros. 1967. Danc . Constantinescu. 1995. Cluj-Napoca. Eseu despre finitudine. coordonat de Mircea Zaciu. Scrieri. Comte. 56. Mihai. 61.Bucure ti. Ioan Petru. Bucure ti. Traducere din limba francez de Adriana B descu. Mircea Eliade. 63. 1977. Traducere din francez de Sabin Bor . 1975. Editura Junimea. 66. Coman. Cioran. Bucure ti. Bucure ti. 62. Bucure ti. Constantin. Conte. 1969. Traducere de Florin Chiri escu i Dan Petrescu. 2002. Editura Polirom. Ia i. Pompiliu. Via a lui I. Wilhelm. Gabriel. 1984. 1987. definitio sacri. Mircea Eliade. Jean. *** Dic ionarul scriitorilor români. Bucure ti. Editura Humanitas. 1484. Tescatin. Mitologie popular româneasc . 58. Francoise. clasific ri i analize. Bucure ti. Sacru i Ontofanie. 1998. 1970. Aurel Sasu. Cioran. Dastur. Ia i. Cluj-Napoca. erban. Amurgul gândurilor. Bucure ti. 60. 47. Constantin. 2002. Traducere din francez de Dan Petrescu. 52.. Editura Cartea Româneasc . 1998. Culianu. Postfa de SorinAntohi. Ia i. Emil. Bucure ti. Marian Papahagi. 65. Personalitatea literaturii române. 64. traducere i prefa de Marian Papahagi. Ciopraga. 54. Editura Humanitas. Editura Paralela 45. Culianu. Sergiu Pavel. 2003. 2006. Bucure ti. Frica în Occident. Ioan Petru. Editura Minerva. Editura Polirom. Crohm lniceanu. Editura Humanitas. Moartea. Ovid S.. Bucure ti. Delimit ri.

89. 1986. Mircea . Deva. 1993. Valori actuale. 1978. Încercarea labirintului. Eliade. Eliade. în P. Studiu introductiv de Petru Ursache. Dorondel. 1992. Gabriel. Editura Humanitas. Fochi. Eliade. 88. 77. Eliade. Ficino. Paris. Moartea i apa. Editura Amarcord. Traducere de Maria Iv nescu i Cezar Iv nescu. Bucure ti. Editura Paideia. Editura Univers enciclopedic. Bucure ti. 1991. 1990. Me terul Manole. Timi oara. 90. Editura Eminescu. 2004. Aletheia. Despre sinucidere. 71. Bucure ti. Bucure ti. Structurile antropologice ale imaginarului. 74. 1976. Editura Minerva. Le Miroir de Sorcière. Antologie alc tuit de Gabriel Liiceanu i Andrei Ple u. Traducere i note de . 1998. Bucure ti. 86. 2001. 1992. Mircea. Eliade. Anton. Edi ie îngrijit . 1993. 73. 72. Editura Humanitas. Bucure ti. Bucure ti. Editura tiin ific . R spunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu. În române te de Mihaela Calcan. 1992. Traducere de Alexandra Beldescu. Tratat de istorie a religiilor. Emile. Editura Dacia. Ia i. Adrian. Traducere i Postfa de Cezar Baltag. Mircea. Bucure ti. Mircea. volumele I-III. 1991. 82. Mircea. Mircea. Marsilio. Mircea. Mitul eternei întoarceri. Prefa de Vasile Nicolescu. Imagini i Simboluri. Caragiale. Bucure ti. 85. 70. P. Editura Univers Enciclopedic. 1991. Mircea. Cluj-Napoca. Fanache. Sacrul i Profanul. Gilbert. Prefa de Georges Dumezil. Freud. Editura Destin. Enciclopedia semnelor i simbolurilor culturale. Drumul spre centru. 69. Negulescu. Bucure ti. Eseuri. 83. Filosofia Rena terii. Sigmund. Eliade. Ia i. Mircea. Editura 100 + 1 Gramar. Traducere de Paul G. 84. Mircea. Fabre. Jean. Editura Humanitas. Fragmentarium. Traducere de Rodica Chisa. Scrieri despre literatur i art . Iubirea ca factor cosmic. Eliade. 1992. Arta de a muri. Solilocvii. Vasile. 1994. tefan. Evseev. 81. Traducere de Marcel Aderca. 68. Prefa de Petru Ursache. Eseuri ± tiin i cunoa tere. Editura Humanitas. Aspecte ale mitului. 87. Institutul European. 76. Durand. Traducere i note de Doina Cornea. Ia i. cartea întâmpl rilor admirabile. 1996. Eliade. Vise i Mistere. Mituri. Editura Dacia. 79. Durkheim. Editura tiin ific . Mircea. Eliade. Bucure ti. Bucure ti. Datini i eresuri populare de la sfâr itul secolului al XIXlea. Bucure ti. Editura Moldova. Traducere de Maria Iv nescu i Cezar Iv nescu. Mituri. selec ie de texte i note de Magda Ursache i Petru Ursache. Mircea. Bucure ti. Istoria credin elor i ideilor religioase. Cluj ± Napoca. 80. Eliade. Essay sur la littérature fantastigue. Traducere de Mariana Noica. 38 75. Editura Junimea. 1999. 1998. 78. Editura Univers. Editura Univers. Librairie Jose Corti. Bucure ti. Eliade. 1974. Eliade.67. Mircea. Eliade. Dinopol. Dimisianu. Editura Eminescu. Dumitru. Vise i Mistere. 1990. Ivan. 1991.

Editura Jurnalul Literar. Gheorghe. Traducere din limba englez de dr. 1992. C. Editura Meridiane. 108. Editura Amarcord. G. Fantasticul în proza lui Mircea Eliade. Vestigii preistorice în sud-estul european. 104. India în con tiin a cultural româneasc . Masca. Heidegger. 2003. 1995. 91. 2001. Editura Albatros. Editura Anima. 1978. Timp i Fiin . Sergiu Al. 105. Prefa la vol. Violen a i sacrul. Traducere de Ilie Gyurcsik i Margareta Gyurcsik. George. Girard. Bucure ti. Bucure ti. 1981. Kernbach. 1982. Deva. Glodeanu. Glodeanu. 1993. 1981. 2002. 1995. 101. Bucure ti. Miturile esen iale. Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade. Dic ionar de mitologie. Marija. Arta de a iubi. Jordan. Bucure ti. Elemente mitico-magice în proza lui Ion Agârbiceanu. Liviu Rebreanu. 100. 1996. 111.. Bucure ti. Victor. Gheorghe. 2002. 110. 2008. Vladimir. 1997. Bucure ti. 113. Editura Polirom. 97. Singura literatur esen ial . George. Bucure ti. 2007. Editura Dacia. ClujNapoca. Timi oara. Gheorghe. Glodeanu. George. 1995. Gheorghe. 96. Ionescu. Martin. Tratat despre moarte. Editura Humanitas. 107. Casa editorial Odeon. Caragiale. Bucure ti. 102. Michael. Paris. Editura tiin ific i Enciclopedic . 1989. Al. Mircea Eliade ± poetica fantasticului i morfologia romanului existen ial. 1970. 106. Editura Minerva. 92. Gheorghe. 95. Editura Minerva. Bucure ti. prefa de Romul Munteanu. 1980. . Glodeanu. Editura Du Style. Krizsanovszki. Editura Risoprint. Rene. Suzana Holan. Arhaic i universal. Gregori. George. Funda ia Cultural Libra. Editura EMIA. Editura Univers. Ilina. Traducere de Mona Antohi. 94. 103. Civiliza ie i cultur . Bucure ti. Gimbutas.. Traducere de Dorin Tilinca i Mircea Arman. Editura Dacia. Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu. proz fantastic româneasc . 2005. Traducere din englez de Walter Fotescu. Misteriile egiptenilor. 1993. Jankelevitch. Cluj-Napoca. Din miturile lumii. Baia Mare. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti. 99. Bucure ti. L z rescu. Bucure ti. Jung.Povestirea fantastic . Glodeanu. Editura Gutinul. 109. Erich. M tile lui Proteu ± ipostaze i configura ii ale romanului românesc. 39 98. ipostaze ale discursului epic. Fromm. 93. Nelini tea metafizic . Ia i. Editura Buchet ± Chastel. Mateiu I. Izabella. Cluj-Napoca. Editura Funda iei Culturale Române. Victor. Bucure ti. Nae. Alexandru. Kernbach.Vasile Dem. 1995. Iamblichos. Psyhologie et alchimie. Glodeanu Gheorghe. 2000. Editura Eminescu. Dic ionar de mitologie general . Editura Nemira. Zamfirescu.. Bucure ti. Bucure ti. 112.

Munteanu. Oprea. 1999. 1979. Bucure ti. Adrian. 3 vol. Editura.. Dic ionar de idei literare. Bucure ti. 2008. Cluj-Napoca. P. 1996. Ortega y Gasset.. Bucure ti. Sacrul. Ion. 2003. Lauren iu Fulga. Bucure ti. Marcel. 1994. Biblioteca Apostrof. Metonimii. Bucure ti. Stephane. Editura Minerva. 1971. Editura Romcor. Editura Paralela 45. Eugen. Noica. 117. Otto. Editura pentru literatur . Manolescu. 1993. Alexandru. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Negulescu. Editura ALLFA. Bra ov. Editura Dacia. Dumitru. Bucure ti. 119. Editura Politic . Bucure ti. Ia i. Nicolae. Olivier. Cluj-Napoca. 2001. 1973. 1974. Marino. 2001. Prefa la vol. Editura Albatros. P. Modelul cultural european. Manolescu. P. Analize i sinteze. Editura Albatros. 2005. Aurel. Legenda aurit a zeilor i a eroilor. 127. Bucure ti. 1982. 137. Editura Eminescu. Bucure ti. Mongin. Bucure ti. Editura Minerva. Magicul în proza lui Vasile Voiculescu. Teama de vid. Bucure ti. Farmecul i groaza. Editura Dacia. 121. 131. Spa ialitate i temporalitate. Istoria literaturii române contemporane. Traducere de Sorin M rculescu. Micu. Marino. 130. Martin. Bucure ti. Editura Paralela 45. Humanitas. Jose. Adrian. Traducere de Irina Petra . Ion. Mavrodin. 1991. 134. E. Neago . Nicolae. Hermeneutica lui Mircea Eliade. 136. 138. Cluj-Napoca. 1998. Logica dinamic a contradictoriului. 139. 1982. 135. 129.. 120. 1980. 1976. Bucure ti. Bucure ti. Istoria literaturii române. Editura Humanitas. Bucure ti. Prefa de Bujor Nedelcovici. Editura Libra. Munteanu Cornel. 40 123. 1980. Mica. Traducere de Irina Izverna.. 1969. Prefa la vol. Bucure ti. Studiu introductiv la volumul Maytrei i Nunt în cer. Rudolf. Mircea Eliade. Traducere din limba german de Ioan Milea. Elixirul de via lung . Traducere de Marily Le Nir. Meunier. 118. Alexandru. Proz fantastic francez . Alina. Traducere de Anca M niu iu. Lévinas. 1980. 1993. 1994. Cluj-Napoca. Oprea. Editura Minerva. 125. 1973. Filozofia Rena terii. Editura 100+1 Gramar. Ion. Mitul iubirii. D. Lotreanu. Ipostaze ale fantasticului în romantismul european. Studii despre iubire. Editura . Bucure ti. Nicolae. 115. Bucure ti. Mario. Lupasco.114. Pamfil. 122. 126. Editura Eminescu. 124. Kir Ianulea. Irina. Lovinescu. Bucure ti. Moreau. Editura Humanitas. 133. 132. Bucure ti. E. 128. Editura Funda iei Culturale Române. Negoi escu. Sadoveanu sau utopia c r ii. 116. George. Literatura român postbelic . Moartea i timpul. Editura Aula. Constantin.

157. Bucure ti. tiin a mor ii.. Bucure ti. Editura pentru Literatur . 141. Simion. Arhetipuri simbolice ale seduc iei. Ion. Popa. 160. 145. Editura Recif. Raicu. 156. Bucure ti. Vasile Voiculescu. Fiin a i neantul. Bucure ti. Traducere. Editura Minerva. 5 din 2001. Propp. Mitologie româneasc . 1985. Editura Univers. 2004. 1976. Pauwels. Bucure ti. Eugen. Banchetul i alte dialoguri. 1995. 151. Structuri literare. Prefa de Dinu Fl mând. 150. Bucure ti. Quignard. V. Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu. 1993. Bucure ti. Editura Cartea româneasc . Rougemont. Tudor. Rotaru. Bucure ti. Pop. 158. spirit al amplitudinii. Bucure ti. 1967. Bucure ti. Editura Minerva. Iubirea i Occidentul. Sartre. Editura Coresi.O. Proza literar a lui Eminescu. Balade i legende maramure ene. Eminescu ± modele cosmologice i viziune poetic . Ru ti. Editura Ion Creang . Perpessicius. Bucure ti. 154. Traducere de t. 1997. Papahagi. L. 2002. Bucure ti. Neac u. Bucure ti. Isidor.. 164.. Simion. I. 1973. Bezdechi i C.. Doina. în revista ÄVia a româneasc ´ nr. 1926. Bucure ti. 155. E. Întoarcerea autorului. Editura Saeculum I. 152. J. Jurnal german. 1993. Editura Minerva. 1980. Ru ti. 1978. Eugen. Simion.. Editura literar a Casei coalelor. 159. 146. Bucure ti. 140. Ion. Avangardismul poetic românesc. Traducere de Viorica Ni cov. studiu introductiv la vol. 147. Platon. Dic ionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade. Editura Nemira. Morfologia basmului. Petra . Pascal. Eugen. Eros i utopie. Mircea Eliade. Doina. Bucure ti. 41 148. Editura Demiurg. Louis. Bucure ti. 1993. Men iuni critice. Marian. Bucure ti. Scriitori români de azi. 153. Traducere din limba francez de Dan Petrescu. P. Denis de. În române te de Nicolae Iliescu. 1964. Simion. Bucure ti. Eugen. Jacques. 2005. Editura Univers. 142. Simion. Cluj-Napoca. Reschika. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Bergier. Editura Dacia. Sexul i spaima. P. Bucure ti. Mircea. Editura Paralela 45. Irina. 1995. Editura Minerva. Eminescu ± proz literar . 1993. 1970. Richard.Dacopress. Bucure ti. Eugen. 2000. Editura Academiei române. 149. . 162. 143. 1982. note i indici de Ioana Cândea Marinescu. Editura pentru literatur . Prefa de Louis Pauwels. 1916. 144. Pamfile. Ioana Em. SOCEC. 163. Editura Mondera. Editura Univers. Lucian. Eugen. Proza lui Eminescu. Papacostea. Editura Cartea româneasc . Editura Eminescu. 1969. Simion. Sfidarea retoricii. 1987. 161. 2000. Diminea a magicienilor. Bucure ti. Râp . Petrescu. Bucure ti. Traducere de A.

Ini ierea în Eros. prefa a de Mircea Martin. Ana. Zarifopol. octombrie 1973. Zaciu. Vlad. 2002. 182. Cluj ± Napoca. Ion. Romulus. 189. Pentru arta literar . Editura Paralela 45.. 1994. Paris. Bucure ti. Rebreanu dincolo de realitate. Transilvania. Bucure ti. În labirintul lecturii. Roxana. 1992. 166. Editura Humanitas. 1963. Cluj ± Napoca. 1974. 183. Bucure ti. 174. 190. 169. Elena. 1971. Institutul European. 1987. Pavel Dan. Mircea. Editura Dacia. 1971. Cluj-Napoca. Institutul European. Vlad. . Ia i. 1993. Sorescu. Vlad. Fefeleaga. Prefa de Alexandru Sincu. Editura Minerva. Introducere în literatura fantastic . Paul. Bucure ti. Începuturi i sfâr ituri. Bucure ti. 173. Steinhardt. 1993. Mircea. 186. 191. 1975. Mitologie român . Lev. Ion. În române te de Virgil T nase. Legende populare minere ti. Editura Cogito. Cluj ± Napoca. Editura Dacia. Streinu. Revela iile mor ii. estov. 188. Jean. 42 176. Vaida. Oradea. 167. 177. Lyall. Vladimir. Ion. Bucure ti. Editura Dacia. 170. Bucure ti. Editura Eminescu. 1983. ironie. Lev. Editura Dacia. Editura Minerva. Lecturi i zile. Editura Minerva. Simu . Bucure ti. Bucure ti. 1981. Editura Univers. Traducere de Smaranda Cosmin. Incursiuni în literatura actual . 1980. Vlad. 175. Pagini de critic literar . Ion. 10. Traducere de Angela Martin. estov. Ia i. P durea de simboluri. nostalgie. Simu . Editura Dacia. 1973. 1974. oit. M. Bucure ti. 187. 1999. Ion Agârbiceanu. în Steaua. Editura Minerva. Descoperirea operei. Pite ti. 184. Vax. Incertitudini literare. În române te de Smaranda Cosmin. Watson. Ion. Moartea ca linie a vie ii. Editura Academiei. Bucure ti. Louis. zborul frânt al unui destin. Starobinski. 179. Introducere în opera lui Vasile Voiculescu. Postfa . Mircea. Vulc nescu. Todorov. 1980. u ea. 172. 181. 178. la vol. Lectura ± un eveniment al cunoa terii. Vlad. Petre. Editura Minerva. Ion. 1970. Editura Eminescu. Biblioteca Revistei Familia. 185. 1972. Vlad. 1977. Oradea. Editura Minerva. Vlad. C r ile lui Mihail Sadoveanu. Nicolae. Lectura romanului. Ion. 171. Povestirea. Oradea. 1986. nr. Ion. 1977. Traducere de Oana Vlad. Cluj ± Napoca. Zaharia ± Filipa . 168. Destinul unei structuri epice. Melancolie. Editura Cartea Româneasc .165. Editura Funda iei Culturale Române. Cluj ± Napoca. Biblioteca revistei ÄFamilia´. Ca o imens scen . Editura Dacia. 1973. Bucure ti. Ungheanu. Bucure ti. Ion. L¶art et la littérature fantastiques. 180. 1994. Mircea Eliade. Zaciu. 1996. Tzvetan. Presses Universitaires de France.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful