TEMA PROECTULUI Pornirea si inversarea sensului de rotatie la un motor asincron trifazat

Cuprins

Argument 1. Pornirea si inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat 2. Maşina asincronă 3. Contactoare cu relee 4. Siguranţele fuzibile 5. Buton de comandă 6. NORME DE PROTECTIA MUNCII Bibliografie Anexe

2

După etapa mecanizării. Datorită mecanizării s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cazul proceselor de producţie. Această etapă presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile să asigure evoluţia proceselor întrun sens prestabilit. încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a transmite o comandă necesară în timp util. omul îndeplineşte în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de producţie. in schimb necesită un efort intelectual important. reprezentând echipamente şi aparate de automatizare. Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate destinate special acestui scop. asigurându-se producţia de bunuri materiale la parametri doriţi. Pe de altă parte unele procese tehnice se desfăşoară rapid. Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în dezvoltarea tehnică a proceselor respective şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie astfel concepute încât să permită implementarea mijloacelor de automatizare. întrucât maşinile motoare asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură în alte forme de energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfăşurare a acestora fără intervenţia operatorului uman. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a funcţionării instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi optimizare.Argument Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol şi jumătate au deschis o eră noua a civilizaţiei. uneltelor care execută operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor. Operaţiile de conducere necesită un efort fizic neglijabil. capabile să 3 .

. STAS-ul..Electronică digitală’’.intervină într-un sens dorit asupra proceselor asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplină concordanţă cu cerinţele optime.Electronică analogică’’ . Doresc să fac dovada cunoştinţelor dobandite în cadrul disciplinelor de învăţământ: .Bazele automatizării’’ . Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului. Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus.. 4 . Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum şi alte lucrări ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate. În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a lucrării de diplomă.

aparate de comandă .e2. 2C pentru pornirea si inversarea sensului de rotaţie.e3.buton de oprire si pornie Bp1. Pornirea si inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat Elementele principale ale schemei (fig.1.aparate de protecţie .e5 .sigurantele fuzibile e1. Bp2.motor de current alternative trifazat-asincron-m.4): . . .2.contactor 1C.releu termic e4. . Bo. 5 .

d.P. la frecvenţa dată a reţelei. Contactul 1C alimentează motorul cu succesiuneanormala a fazelor R. căci dacă vitezele ar fie egale.din circuitul 1. Maşina asincronă Maşina asincronă.P.declansază 1C din circuitul 5 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercări de apasare accidentală a butonului Bp2 din circuitul 5.(contact auxiliar normal deschis . .anclanţarea 1C care: . .4) se autoreţine.(contactu principal-circ.n.S. Denumirea de asincronă provine de la faptul că viteza rotorului diferă de viteza câmpului magnetic inductor creat de stator:altfel.Pornirea motorului se realizează prin apăsarea butonului de pornire Bp1 din circuitul 3.circ.a.(contactul auxiliar normal deschis-circ. deci nu ar exista condiţii pentru fenomenul de inducţie prin mişcare. cuplul motor la arborele maşinii nu poate exista.prin c.declanşază 2C din circuitul 3 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercari de apăsare accidentala a butonului Bp1 din circuitul 3.S.R.anclaşează 2C care: .T. cât şi secundar 4) şi va deschide toate contactele normal închise din circuitul 5. în celalălt sens. este o masina electrica rotativa de curent alternativ care. . ar însemna ca între cele doua armături viteza relativă ar fi nulă. 6 .a. functionează cu o turaţie variabilă cu sarcina. Oprirea motorului este posibilă prin apăsarea butonului B0 din circuitul 3 când: .prin c. Daca dorim să pornim motorul în sensul succesiunii fazelor T.2) porneşte motorul “m”. . numită si transformator generalizat.(contactul principal) porneşte motorul “m”.bobinele contactoarelor1C si 2C nu vor fi alimentate. moment în care bobina contactorului 1C este sub tensiune şi va închide toate contactele normal deschise atât principale .n. atunci vom apasa pe butonul Bp2 din circuitul 5 când: .prin C.prin C.d. 2.6) se autoreţine . într-un sens.

maşina asincronă are un circuit magnetic compus din două părţi: . iar cele trei cânpuri elementare au ca rezultantă un câmp constant ca valoare care se roteşte cu viteze constanta (w=2pi f) (frecvenţa tensiunii de alimentare a bobinelor). masina asincronă modifică numărul de faze al energiei primite (trifazată.Ca şi celelalte maşini electrice rotative. Cele trei bobine ale înfăşurări statorice trifazate sunt repartizate în crestături astfel încât între ele să existe un decalaj spaţial de 120 de grade.se obţine. cea mai simplă este alcătuita din două inele conducatoare unite prin bare drepte de asemenea conductoare: inelele şi barele formeaza o “colivie de veverită” (cazul maşinilor cu rotor în scurtcircuit). Infăşurarea în colivie are tot atâtea faze câte bare are colivia:deci. 7 . deci un câmp învârtitor pe cale mecanică (prin mijloace statice). . In aceste condiţii.o parte fixă (stator) pe care poate să fie înfăşurare trifazata alimentata cu current alternative. de unde o primă justificare a denumiri de transformator generalizat).parte mobilă (rotorul) care are şi ia o înfăşurare. fiecare bobină generează un câmp radial.

). fibră de sticlă etc. din cupru (cu rezistenţă electrică mică pentru funcţionare de durată). Infăşurările rotorice trifazate (ca şi cea statorica) se realizează din cupru izolat cu email.Pe rotor însa se poate plasa şi o înfăşurare repartizată. Densitatea de curent este mica la baza crestăturii şi din ce în ce mai mare spre periferia circuitului magnetic. din tole de otel electrotehnic (fig. La colivia dublă. bumbac. funcţionând în campuri magnetice variabile. alamă. deoarece rotorul având viteză mică. Ambele miezuri magnetice.2. cupru. din alamă (cu rezistenţă electrică mare pentru a limita curentul la pornire) şi cele din interior. curenţii induşi au frecvenţă mare. se realizează lamelar. Infasurarea polarizata (in scurt circuit)se realizeaza. Curentul alternativ nu se distribuie uniform în sectiunea unui conductor plasat într-o crestătură din material magnetic: neuniformitatea este cu atât mai puternică. Ele poate fi compacte sau cu canale de ventilaţie (radiale sau axiale) necesare pentru a asigura răcirea corespunzatoare în timpul funcţionării. barele exterioare au rezistenţă electrică marită pentru ai limita curentul la pornire care se distribuie preponderent prin acesta. cu cât frecvenţa curentului este mai mare. de obicei. Colivia poate fi simplă (la puteri mici) sau dubla (la puteri mari) realizată din doua rânduri de bare: cele de la exterior.4. 8 . trifazată (cazul maşinilor cu inele sau cu rotor bobinat) similară celei statorice: capetele bobinelor rotorice (conectate în stea) sunt conectate la trei inele conductoare pe care alunecă trei perii legate la cutia de borne. din aluminiu prin turnare). Repartiţia neuniformă este accentuată la pornire.

aceste tensiuni electromotoare vor determina apariţia unor curenţi induşi. maşina asincronă conţine şi elemente mecanice: o carcasă care sustine parţile fixe.s) Cu ajutorul relaţiei se poate scrie releţia de calcul a turaţiei câmpului învârtitor statoric fata de rotor.e. Se consideră o maşină asincronă trifazată (cazul cel mai des întâlnit în practica) care funcţionează în regim de motor.fiind numărul de perechi de poli ai maşini. cu turaţia n. comform legi inducţiei electromagnetice. repartizate sinusoidal. turaţia rotorului se paote scrie sub forma: n=n1(1. induse în circuitul rotoric.m. n2=n1. f2: n2=f2/p rezultă: f2=p* n2=p*s*n1=s*f1 p . Dacă rotorul este în repaus. Pentru a carecteriza diferenţa între n1 si n a fost introdusă notiunea de alunecare: s=n1 – n/n1. Se presupune deci că înfăşurarea statorică are Prin (rot / min ). tensiuni electromotoare. în sensul câmpului învârtitor statoric. alimentarea acestuia cu un sintem sinusoidal simetric de tensiuni cu frecvenţa f1.n=s n1.In afarăăa elementelor magnetice şi electrice enumerate. Această deplasare relativă a câmpului învârtitor statoric faţă de rotor determină frecvenţa t. palierele pentru susţinerea si ghidarea rotorului. Acestor forţe le corespunde un cuplu obţinut prin însumarea tuturor cuplurilor determinate de forţele ce acţionează asupra conductoarelor rotorice. acest câmp va induce în fazele înfăşurării rotorice. ventilatorului etc. care determină punerea în mişcare a rotorului. Prin interacţiunea câmpului magnetic statoric cu aceşti curenţi induşi vor lua naştere forţe electromagnetice care se vor exercita asupra fiecărui conductor rotoric. m1=3 faze statice (cu axele decalate cu (2π /3) radiani şi cu acelaşi număr de spire). n2. în maşina va lua naştere un câmp magnetic învartitor de turaţie (n1= f1/p) 9 . Prin urmare. arbore. În cazul îin care înfăşurarea rotorică este scurtcircuitată sau se racordează pe o impedeanţă trifazată simetrică.

În această situaţie maşina primeşte putere mecanică pe la arbore (de la motorul auxiliar) şi cedează putere electric pe la bornele înfăşurări statorice. s>1). în acest caz.ţse schimbă sensul de deplasare a rotorului faţa de câmpul inductor statoric. respectiv al curentului indus. Turaţia rotorului.pentru regim de frână (n<0 rez. s<0). este mai mică decât turaţia sincronică (n<n1). -regim de generator. de transformator generalizat. 10 . deci. în sens contrar câmpului statoric (n<0). în sensul de miscare. putem acum să stabilim urmatoarele domenii de valori ale turaţiei şi alunecării corespunzatoare celor trei regimuri de functionare: .pentru regim de generator (n>n1 rez. maşina este antrenată. Dacă însă masina este antrenată. Acesta este cel mai utilizat regim de funcţionare a maşinii asincrone. Maşina asincronă poate functiona în 3 regimuri: -regim de motor. la arbore. Prin urmare se va schimba şi sensul tensiunii electromotoare induse. fiind disipată pe înfăşurări. 0<s<1). al cuplului. Regim de motor maşina absoarbe puterea alectrică din reţea. Spunem că maşina functionează în regin de generator. Concluzionând cele spuse anterior.pentru regim de motor (n>n1 rez. În cazul regimului de frână electromagnetică. determinând astfel încălzirea acestora. -regim de frână electromagnetică. implicit. puterea mecanică. o a doua justificare a denumirii ce i s-a dat. cu ajutorul unui motor auxiliar. din exterior. şi furnizează. pe la bornele înfăşurării statorice. cu o turaţie (n>n1). Ea primeşte astfel putere mecanică pe la arbore. după acoperirea pierderilor. putere pe la bornele înfăşurării statorice. . . întreaga putere rezultată.De aici rezultă ca maşina asincronă modifică şi frecvenţa energiei primite şi.

se obişnuieşte să se asocieze în acelaşi ansamblu (fig. tensiunea de alimentare sub cea nominala. blocarea mecanică a rotorului.3. poate provoca arderea temperaturilor admise în bobinaj. întreruperea unei faze. frecvenţa prea mare de conectare. motorului prin depăşirea Pentru a se rezolva cât mai multe condiţii atât comanda cât şi protecţia motorului electric.trei relee elecromagnetice (câte unul pe fază).4) . .doua sau trei relee termice. Contactoare cu relee În funcşionarea motoarelor electrice apar frecvent situaţii în care motorul este supra încarcat se mentine. Fiecare dintre acestea preluând o anumita funcţie.un contactor. Astfel de supra încălziri periculoase pot fi provocate de: supra încarcarea mecanică a agregatului antrenat de electromotor.3. 11 . .

. stabilită iniţial. Se obtine. Când în instalaţia protejată se produce ceva anormal.Releele termice asigură protecţia instalaţiei împotriva suprasarcinilor. închizând sau deschizând circuitul principal. De obicei protecţia motoarelor termice împotriva supras-sarcinilor este asigurată prin relee termice. atât contactorul. deschiderea sa poate fi provocată şi în mod automat. de un releu.3. Relee termice au rol de a deschide un contact îndata ce a atis o anumita temperetură.. În practica. 12 .Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de manevra. un ansamblu cu care se poate realiza atât operaţiile de manevră. iar protecţia împotriva scurtcircuitelor prin relee electromagnetice. în anumite scheme de acţionari (fig. Releele termice sunt folosite pentru a semnaliza sau a scoare din funcţie o anumită parte a unei instalaţii la care temperetura a crescut peste o anumita limită. comandând deschiderea contactorului când curentul depaşeşte valoarea normală un timp îndelungat. în felul acesta. cât şi releu termic se pot găsi ca si unităţi distincte.5. Pentru a se realiza montejul corespunzator se înseriaza aparate conform schemei din figura 3.) un singur grup de relee protejeză un circuit deservit de mai multe contactoare. cât şi de protecţie a instalaţiei. Această posibilitate de separare spaţiala a contactorului de blocul său de relee este avantajos prin faptul că.4. la comanda voită a unui operator.

cu cât valoarea acestuia este mai mare. mignon. Sigurantele cu filet sunt construite în doua variante: cu legatură spate LS şi cu legatură faţă LF (FIG. ci dupa o anumită perioadă de timp care este invers proportională cu curentul. Din punct de vedere constructive. cuprinzând atâtea relee câte circuite trebuie protejate. În afara de releele propriu-zise. blocurile de relee cuprind câte un mecanism prin intermediul căruia releele provoaca deschiderea unui contact electric. Siguranţele fuzibile Siguranţele fuzibile sunt aparate de protectie împotiva scurtcircuitelor care întrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir de bandă subtire. cu sectiunea corelată cu curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească).2. 4. cu atât intervalul de timp este mai mic. a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. 13 . Releele termice se grupează în blocuri. normale cu filet si cu furci. Reglajele protecţei la releul termic se face în limita: IRT=(0.4). Releele termice nu acţionează imediat ce valoare acestuia creste. creat în urma unui defect. siguranţele pot fi: auto. Sigurantele fuzibile sunt alcătuite din trei parţi distincte: soclu capacul si patronul fuzibil propriu-zis.Folosirea releelor termice si electromagnetice pentru întreruperea circuitului urmareşte limitarea efectelor dăunătoare ale curentului mărit. Siguranţele fuzibile obişnuite folosite foarte mult în instalaţiile electrice sunt aparate de protecţie cele mai simple şi în general cele mai eficace.6-1)Ir.

Trebuie avută o grijă deosebită ca strângerea conductoarelor la bornele de legatură să se facă bine. Siguranţele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta în plan vertical. piuliţă Am-şaibă alamă-conductor-şaibă plată-inel de siguranţă-piuliţă. deoarece ele permit închiderea şi deschidera circuitelor. inel de siguranţă. instalaţii de iluminat cuptoare etc. introducerea şi scoaterea siguranţei din furcii se face cu ajutorul unui mâner izolat care asigură manipularea fără pericol de electrocutare. inclusiv curent de suprasarcină. papuc. La montare trebuie avut în vedere ca firul conductorului să aibă ochi în jurul bornei. pentru conectarea şi deconectarea fiecărui motor electric. Practic. Capacul filetat al siguranţei trebuie să fie bine înşurubat pentru a asigura forta de apăsare cerută de contact. să suporte şi să interpună curenţi în condiţii normale de exploatere. Contactorul este un aparat de comutaţie cu o singura poziţie stabile. pentru a evita o supraîncălzire a bornelor şi prin aceasta şi influenţarea caracteristicii de fuziune a patronului fuzibil. Contactoarele sunt cele mai raspândite aparate din instalaţiile de comandă şi automatizare. cum sunt rezistentele. se folosesc contactoare. condensatoarele. capabil să stabilească. O siguranţă fuzibilă corect dimensionată şi montată efectuează o protectie sigură şi ieftină împotriva scurtcircuitelor.La montarea siguranţelor LS succesiunea corectă a elementelor pe piciorul unui soclu este: şaiba. 14 .. sau în cazul secţiunilor mari. la fel ca pentru alte receptoare.

Releele maximale şi minimale se utilizează pentru proecţia instalaţilor electrice. cât şi ca principiu de funcţionare. Aparatele se construiesc într-o mare varietate de tipodimensiuni. dupa nevoi de exploatare. asemanator celor folosite la contactoare şi 610 perechi de contacte acţionate de armatura mobilă a electromagnetului. Buton de comandă Aceste aparate servesc la echiparea instalaţiilor de automatizare cu comandă secvenţială. Butoanele de comandă (fig. în current alternativ sau in curent continuu si alternativ.5. Ele sunt prevăzute a funcţiona în curent continuu. în contacte normal-închise sau contacte normal-deschise. Se caracterizează printr-un mare număr de manevre mecanice şi electrice. Contactele pot fi madificate. 15 . dar sunt dimensionaţi pentru curenti nominali mici (2-10 A) Sunt formate dintr-un electromagnet. atât ca solutie. acţionând când mărimea controlată depăşeşte o valoare maximă.) se utilizeaza în instalaţiile elctrice pentru comanda aparatelor de acţionare. respectiv scade sub valoarea minimă. 5.Releele intermediare sunt aparate de conectare foarte asemănătoare contactoarelor.4.

Bornele acestor contacte sunt marcate cu cifre: pare pentru ND şi impare pentru NI. Butoanele de comandă servesc în special pentru comanda voită de la distantă a contactoarelor. masini de ridicat. 16 . Există însă şi butoane cu reţinere care se mentin în poziţia comandată (de ex. folosite pentru închiderea şi deschiderea unui circuit de comandă sau semnalizare. În carcasă aparatului se afla un buton ND şi un buton NI cu un pol comun care poate fi separate la nevoie de către beneficiar. să comande mai multe circuite.Butoanele sunt prevazute cu unul sau mai multe grupuri de contacte ND si NI. la care revin îndată ce butonul nu mai este acţionat. pe unele închizându-le şi pe altele dezchizându-le. de accea. Butoanele ciuperca . Rolul butonului de comandă este de a închide sau de a întrerupe un circuit electric. Acelaş buton de comandă poate fi însă prevazut cu mai multe conatcte astfel încât. pupitre de comandă etc. Butonul dublu de acţionare se utilizează pentru comanda de pornire şi oprire în instalaţiile electrice de automatizare. ele au o sigură poziţie stabilă. fiind folosite îndeosebi pe masini-unelte. Butoanele de comandă sunt acţionate numai manual.de avarie). Din punct de vedere ai numărului de butoane de pe placă se deosebesc: 1. ascensoare. butoane de comandă simple. prin butoanele de comandă se dau numai comenzi de scurtă dutară. In general. printro sigura apăsare.

În instalaţiile electrice sunt utilizate butoane de comandă cu lămpi de semanlizare care permit operatorului vizualizarea semanlului pentru circuitul comandat. Aceste lampi de semnalizare. ele putând cumula şi funcţii diferite: semnalizare.4. au forme constructive diferite. 3. respectiv semanlizare si vizualizare (fig.) fig.1 17 .2.4.1. folosite în deosebi pentru comanda de la distanţă a motoarelor cu doua sensuri de rotatie sau a agregatelor de ridicat 4. folosite în deosebi pentru comanda la distanţă a motoarelor electrice normale. incluse în butoane de comandă. butoane de comandă multiple. butoane de comandă triple. butoane de comandă duble.

. înainte de folosirea mijloacelor individuale de protecţie. Cablurile mobile de legătură se vor controla înainte de punerea sub tensiune. Prin electrocutare se înţelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. NORME DE PROTECTIA MUNCII 1. La frecvenţe de circa 500. marcarea tensiunii la care este permisă utilizarea precum şi dacă nu s-a depăşit termenul de menţinere a caracteristicilor electrice. • Durata de acţiune a curentului electric.000Hz excitaţiile nu sunt periculoase chiar pentru intensităţi mai mari ale curentului electric. Amestecul acizilor se face turnând pe cel mai concentrat în cel mai diluat. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numită tensiune de atingere. curăţenia lor. 5. La exploatarea băilor cu conţinut acid se va evita contactul soluţiilor cu pielea. 18 . 4. 7. 3. Rezistenţa medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 Ω şi poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200 Ω) pentru o piele udă sau rănită.01 efectul nu este periculos. Fiecare om al muncii este obligat ca. Dacă durata de acţiune a curentului electric este mai mică de 0. Comenzile de pornire şi oprire a lucrărilor se vor face de către şeful de lucrare. Este interzisă modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune. Curentul alternativ cu frecvenţe între 10-100Hz este cel mai periculos. • Frecvenţa curentului electric. şi tot el va conduce probele. să verifice lipsa defectelor exterioare. În toate atelierele şi locurile de muncă în care se foloseşte energia electrică se asigură protecţia împotriva electrocutării. Gravitatea electrocutării depinde de o serie de factori: • Rezistenţa electrică a corpului omenesc.6. Se interzice atingerea legăturilor neizolate chiar dacă acestea sunt alimentate la tensiuni joase. 6. 2.

Locurile de muncă la care se execută operaţii de lipire vor fi prevăzute cu un sistem de ventilaţie locală pentru absorbirea nocivităţilor din zona ciocanului de lipit. metalizarea pielii. • Valorile curenţilor care produc electrocutarea. arsuri. 19 . Este interzisă modificarea montajelor electrice sub tensiune Aparatele electrice şi dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzătoare şi să aibă prize cu împământare. Când valoarea intensităţii curentului electric este mai mică de 1mA.• Calea de trecere a curentului prin corp. tâmpla etc). Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa în: Electroşocuri şi electrotraumatisme. Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V. este interzisă introducerea în bai fără să fi fost în prealabil şters şi uscat. Cositorirea şi lipirea se fac în locuri special amenajate şi prevăzute cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comoţii nervoase în membre. iar în locurile periculoase din punct de vedere al electrocutării alimentarea se va face la 12V. Electrotraumatismele se datorează efectului termic al curentului electric şi pot provoca orbirea. contracţiile muşchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune să se facă greu. Cele mai periculoase situaţii sunt cele în care curentul electric trece printr-un circuit în care intră şi inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasă (ceafa. -valoarea limită a curenţilor nepericuloşi sunt 10mA curent alternativ şi 50mA curent continuu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilaţia inimii şi oprirea respiraţiei. nu se simte efectul şocului electric. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: I = U R unde R este suma rezistenţelor din circuit. Băile de cositor pot fi izolate termic astfel încât temperatura elementelor exterioare să nu depăşească 35 grade Celsius Se interzice introducerea în baia de cositor a unor piese umede.

Aparate electrice si electronice de masurat . Masurari electrice. Lito I. Stadiul actual al masurarii parametrilor semnalelor deformate. Iasi 1975. Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată • Manolescu . P. Electronica industriala . Masurarea electrica a marimilor electrice . P. D. 1966 • Barbulescu . • Ponner . I. Editura Tehnica 1977 • Dragomir . Vol.P. Fetecău G. I. Editura Tehnica . partea I . N..Bibliografie • Mareş F. Masurari electrice . Referat de doctorat . 1 . D. Iasi 1973 20 .

Anexe 21 .

Schema de pornire şi inversare a sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat 22 .

Utilizarea contactoarelor în scheme de comandă a – pornirea directă. automată a unui motor asincron trifazat 23 .

b – pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurt circuit 24 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful