Mariuta Ana Maria 14 A

Influenta modernismului in arhitectura si repercursiunile sale

Apari ia unui concept este intotdeauna greu de datat cu precizie, cu atit mai mult atunci cind este vorba de un concept atit de controversat i de complex de-a lungul intregii sale istorii, precum Ämodernitatea".Termenul precum Ämodern", Ämodernitate" i, mai recent, Ämodernism", ca i o seam de no iuni inrudite folosite in contexte artistice sau literare au fost p trunse din ce in ce mai mult de sensul relativismului istoric. Acest relativism este, in sine, o form indirect de critic a tradi iei. Din perspectiva modernit ii, artistul este ² cu sau f r voia sa ² rupt de trecutul normativ cu criteriile lui imobile iar tradi ia nu mai are autoritatea de a-i oferi modele de imitat sau direc ii de urmat ; ii r mine artistului posibilitatea de a inventa un trecut personal i ini ialmente modificabil. Principala lui surs de inspira ie va fi creativitatea. asumata in nemijlocirea i in teribila sa efemeritate. Modernismul a cunoscut doua etape;prima incepe in Renastere. Prezentul imita trecutul si trecutul imita prezentul.Astfel cum pana in renastere artele si in special arhitectura se baza pe o sintaxa preluata din Grecia antica,pe ordinele clasice,proportii bine definite,orientarea in trecut la marile capodopere arhitecturale ale antichitatii si imitarea sau preluarea lor in constructiile vremii garantau frumosul ca pe un model transcendent i etern.Arhitectul trebuia sa respecte normele impuse de predecesorii sai,sa cunoasca traditia si sa fi aprofundat temeinic invatatura antica pentru a avea dreptul recunoscut de architect in societate.´Prima Scoala Regala de Arhitectura´,urmata de ³L¶ecole des beaux arts´ ofereau burse pentru studentii eminenti in Grecia si Roma pentru a aprofunda si a studia practic cunostintele teoretice. Din momentul in care modernitatea estetic deghizat in Äromantism" i-a definit pentru prima oar legitimitatea istoric prin reac ie impotriva afirma iilor fundamentale ale clasicismului,conceptul de frumos universal inteligibil i atemporal a suferit un proces de eroziune constant . Acest proces a c p tat con tiin de sine mai intii in Fran a.Aparitia mai multor definitii si interpretari a romantismului,unii teoreticieni apara romanismul in favoarea modernitatii,pe cand altii raman nostalgici fa de idealul antic de frumuse e. Constraans de aceste concept si incecand sa isi exprime cat mai mult creativitatea,arhitectul devine liber si isi ia angajamentul de a creea liber,netinand cont de vechile dogme. O dat cu abolirea autorit ii estetice tradi ionale, temporalita, schimbarea i con tiin a de sine a prezentului tind s devin , din ce in ce mai mult, surse de valoare in ³cultura antagonica´a modernismului. Dupa Baudelaire: ÄModernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jum tatea artei a c rei cealalt jum tate este eternul i imuabilul..." ,.con tiin a mereu schimb toare a modernit ii ca surs a frumosului reu e te s domine i, pin la urm , s elimine Äcealalt jum tate" a artei. Tradi ia este respins cu o violen crescand , iar imagina ia artistica incepe s exploreze t ramul lui Änu inc ". Modernitatea deschide calea revoltelor avangardei. in acela i timp ea se intoarce impotriva ei ins i i, autoreceptindu-se ca decaden , dramatizeaz sentimentul acut al propriei

1

i interesanta strategie terminologic adoptat de ap r torii modernit ii.a ratiunii impotriva intunericului. con tiin a timpului subiectiv reflectat in cultura modernist este i ea lipsit de multe justific ri. A a s-ar putea explica de ce unele dintre min ile cele mai luminate ale timpului. In unele privin e Rena terea era mai pu in eliberat de tradi iile medievale decit credea. iar lupta ei impotriva anumitor modele culturale medievale a f cut-o s descopere i s perfec ioneze arme ideologice care puteau prea bine fi ² i mai tirziu chiar aveau s fie ² utilizate impotriva acelora i autori antici pe care se presupunea c ii reabilitau. Din punct de vedere estetic. ci i de c tu ele la fel de restrictive impuse de idolatria renascentist fa de antichitatea clasic .tiin ifice din secolele 16²17.precum si in relatiile sale cu politicile sociale care au sustinut-o. socialmente m surabil. in unele cazuri. no iunile de avangard i decaden devin aproape sinonime i. subiective. nu exist o intrerupere efectiv in continuitatea efortului uman spre cunoa tere. in sensul ei cel mai larg. jum tatea artei a c rei cealalt jum tate este eternul i imuabilul.Asta se integreaza in etapa a doua etapa a modernitatii. cump rat i vindut pe pia ) i a duratei personale.In mod invers. ÄModernitatea este tranzitoriul.in afara doctrinelor arhitecturale. Tot a a s-ar putea explica. ins . dezumanizat ² al activit ii sociale.. Aparent contradictorii. prin aceasta. contingentul.Dar. Indirect.iar multe dintre cautarile exterioare liniei astfel trasate nu s-au bucurat de ecoul pe care l-ar fi meritat.Mariuta Ana Maria 14 A sale crize. modernitatea se reflect in opozi ia ireconciliabil dintre seriile de valori corespunz toare timpului obiectiv. Rezultatul finalfiind un nelimitat relativism. reac ionau atit de violent impotriva cultului antichit ii. ca o reac ie la timpul desacralizat ² i. prin urmare. In Evul Mediu piramida valorilor existentiale il avea in varf pe Dumnezeu. imaginative acelui timp personal creat de evolu ia Äsinelui". Rena terea a creat un set de argumente ra ionale i critice. incit toate concep iile i misterele ei. cearta dintre Antici i Moderni i-a avut r d cinile in disputele filozofico.amploarea ambitiilor teritoriale. spre deosebire de Descartes. Äcu cit antichitatea imb trinea. in concep ia sa. pentru a se rupe nu numai de una.Ea trebuie luata in considerare ca o 2 . filozofi i oameni de tiin . iar contribu ia anticilor i-a f cut pe moderni s in eleag mai u or aspecte ale naturii care in antichitate ar fi fost imposibil de sesizat. Pascal nu crede c noua tiin i noua filozofie trebuie s porneasc de la zero. chiar i obscurit ile ei." Produs fiind de inele izolat.sociale. Antichitatea a devenit obiectul unui cult exacerbat in a a m sur .chiar etice cu care aceste texte au inzestrat arhitectura moderna au facilitat punerea ei sub acuzatie pentru un urbanism produs de multi alti factori . care au condus la eliberarea ra iunii nu numai de tirania scolasticii medievale. Ca i Descartes. Formele modernitatii arhitecturale aufost puse intr-o lupta a luminii impotriva umbrei. sentimentul general era acela c modernii inc mai erau pitici prin compara ie cu uria ii antici. Pascal ap r ferm libertatea de cercetare i de critic a modernilor impotriva autorit ii nejustificate a anticilor.Dup cum subliniaz Ernst Robert Curtius in Literatura european si Evul Mediu latin. fugitivul. ci de toate formele de autoritate intelectual . la un nivel mai specializat. s le ar t m recuno tin .Datorita acestui fapt influenta multora dintre arhitectii laudati de acesti autori a fost amputate. Este de datoria noastr . al civiliza iei capitaliste (timpul ca un bun mai mult sau mai pu in pre ios. devin oracole.restituita decat in limitele si in ambiguitatile ei. pot fi chiar folosite una in locul celeilalte.. cu atit se f cea mai multsim it nevoia unui cuvint pentru ±modern-³.Aventura ³pionierilor´nu poate fi prin urmare. Cit despre rela ia dintre antichitate i modernitate.

´. mai multe precepte dup care s se c l uzeasc . Combinarea modernitatii tehnice in domeniul constructiilor sau al echipamentelor cu cautarea de spatii si de forme noi capata o altfel de configuratie in Europa. este sigur c el ar scrie un poem mai frumos decit Eneula. Otto Wagner publica intr-un manifest. principiul autorit ii a fost contestat direct numai in afara religiei. dac voia cerului ar fi s se nasc ast zi un geniu de talia lui Vergiliu. nimic nu pare mai indep rtat de religie decit ideea de modernitate. deformate sau false. Nu este Äomul modern" un necredincios i un Äliber-cuget tor" par excelenta. apoi de a rivaliza cu ei.care devine necesara datorita caracterului functional. care se afl i in spatele interpret rilor dramatic de diferite i neortodoxe date unor tradi ii. dup ra ionamentul meu de mai inainte.a curentelor arhitecturii contemporane.Asocierea intre modernitate i concep ia secular asupra lumii a devenit aproape automat .Intemeiata in 1908 avea drept obiectiv asigurarea colaborarii artisti si industriasi pentru construirea unei arhitecturi si a unei productii materiale de calitate atat pentru piata interna cat si pentru export. prin care modernitatea este pe deplin reabilitat .arhitectura si picture. la Viena .sculptura.intr-o faza incipienta a modernitatii in 1895:´Uniformitatea. cind am ar tat c Homer i Vergiliu au f cut nenum rate gre eli pe care modernii nu le mai fac.si economic al caselor de locuit trebuie exprimata viguros in noua imagine a orasului. altminteri in general acceptate. A adar.Urmat de Adolf Loos.Walter Gropius a dezvoltat inainte de cel de-al doilea razboi mondial tema arhitecturii industriale.care propune ³principiul placarii´´-abolirea ornamentelor si tratarea fatadelor simplu . preten iile de superioritatede mai tirziu ale modernilor.desigur spectaculoasa. prezentul trec tor poate deveni cu adev rat creator i i i poate crea propriul s U frumos ² frumosul tranzitoriului.in nuante de alb. 3 .si inventarea Raumplan-uluicare reformuleaza in intregime regulile de distributie interioara a locuintei intr-un dispozitiv in care cele trei dimensiuni sunt exploate din plin. A a incit.:revolutia spatial pe care o opereaa Loos pe inaltimea cladirilor sale este desavarsita de Wright prin dilatarea orizontala a Caselor de Preerie. Programul lui Baudelaire in privin a modernit ii pare o tentativ de a rezolva aceast contradic ie con tientizind-o pe deplin i iremediabil. in acela i timp.dar ea insasi multipla si nicidecum izolata.ca in 1911 sa-si prezinte proiectul de ³metropola cu crestere nelimitata´pentru acelasi oras.Un sens al dezvolt rii progresive. Elaborarea i formularea legilor frumosului au insemnat triumful ra ionalit ii asupra autorit ii in poetic i au preg tit. de vreme ce efectul firesc al regulilor este acela de a impiedica pe cineva sa gre easc .Raporturile dintre arhitectura si societate se bazeaza mai curand pe conjuncturi efemere decat pe convergente durabile. Datoria modernilor era aceea de a-i imita pe antici.La Weimar se pun bazale unei scoli moderniste in care aveau sa se reuneasca sub acelasi acoperis artele si mestesugurile. Interesul arhitectilor europeni pentru productia Americana apare inainte de expozitia decisiva a lui Frank Lloyd Wright organizata la Berlin in 1910. Impreuna cu Adolf Meyer. cred c a reie it c anticii nu aveau toate regulile noastre. pin cind unii dintre moderni se proclamau superiori celor vechi.Mariuta Ana Maria 14 A componenta. f r indoial . de cele autentice i s-au datorat spiritului critic modern.dezvoltata de cofiguratia insasi a productiei industriale. pentru c ar avea. Pe aproape intreg parcursul acestei perioade. de i chiar iin acest domeniu noile incerc ri de a distinge tradi iile apocrife.in urma careia desenele lui fac inconjurul vechiului continent. ale cre tinismului. iar tradi ia a r mas piatra unghiular a teologiei.cu scopul de a exalta in forma arhitecturala tema circulatiei . O dat atins acest nivel de con tientizare.La prima vedere. la fel de mult geniu ca Vergiliu i.

cit i de adep ii acestuia. formele ideilor care vor circula in societatea eliberat . cu atit mai probabil atunci cind nu vrea s ii supere pe cei ale c ror ingustimi de gindire le combate. Nu putem vorbi despre Ätradi ia modern " decit intr-un mod paradoxal. Cu alte cuvinte.. de asimilarea de c tre ra iune a conceptului de timp ireversibil. f r indoial . modelat de cre tinism i. 4 . a a cum s-a dezvoltat ea incepind din secolul 18.. el poate fi recuperat de o nou societate. a a cum face Octa-vio Paz cind o caracterizeaz drept Äo tradi ie impotriva ei ins i" sau cind subliniaz c : Epoca moderna este o separa ie. Epoca modern este o rupere de societatea cre tina. pentru noi. s consider m c aceast societate. el nu a inventat. utopismul cu greu ar putea fi conceput in afara con tiin ei specific occidentale a timpului.ne reg sim acolo i. o neincetat divizare. polemistul insu ipoate deveni. este inc o dovad a desconsider rii moderne a trecutului i a importan ei crescinde a viitorului.Mariuta Ana Maria 14 A Imagina ia utopic .Dimpotriv . poate. il tortureaz in ins i con tiin a sa i in activitatea sa creatoare". urm rindu-ne propria umbr . Ca intruna din acele torturi imaginate de Dante (dar care.reprezint un noroc nea teptat: este r splata noastr pentru c tr im in istorie). de indat ce ne contopim cu acest altul pe care il invent m i care este reflectarea noastr . i nu este deloc sigur c in lupta sa impotriva propriilor contradic ii. care il con ine i il produce pe artist. naiv i elementar. ne desprindem de aceast fiin fantomatic i alerg m din nou in c utarea noastr . ea este o rupere continu .. Natura religioas a utopismului este recunoscut atit de adversarii. ulterior. ne c ut m pe noi in ine in alteritate. oare mai exist oameni progresi ti intr-o societate decadent ? Iat de ce trebuie. ÄO societate decadent pune probleme noi unui scriitor.A combate un punct de vedere Änaiv" se poate dovedi. in orice caz.. un lucru primejdios.Credincioas originilor sale. dar nimic nu ne constringe in vreun fel s -l privim pe cutare autor drept strict decadent.il i condi ioneaz . intelectual vorbind. f r s vrea.