Fashion  Networks

FASHION  NETWORKS

RĂUFANAT Coordonator Unda POPP

.

.

.

buyer. Expunerea cuprinde teme de atelier în care materiale diferite (dantele. de la cele mai actuale domenii ale modei: (creatori. Expoziţia transmite entuziasmul molipsitor al tinerilor creatori generat de lipsa oricăror prejudecăţi şi sentimentul libertăţii totale de exprimare. stilişti. cărora le vor oferi nu doar haine mai frumoase. Pe parcursul acestei expoziţii se vor organiza întâlniri cu studenţii. hârtii. prin simpla sa prezenţă o poveste. Aceaste multiple modalităţi de exprimare prin intermediul veşmântului încearcă să deschidă generoase perspective viitorilor absolvenţi. de la hainele obişnuite.București (care de obicei rămân ca o cercetare ascunsă şi sunt vizitate doar de cei din interiorul sistemului) în generoasele spaţii ale ASE-ului are dublul avantaj de a dezvălui publicului câte ceva din modalităţile de formare şi exersare ale viitorilor specialişti ai modei şi de a înlesni acestora contactul direct cu un potenţial consumator de modă. viitorii specialişti ai domeniului modei. Extraordinara sa forţă de seducţie este determinată şi de prezenţa unor mesaje elaborate rezultate din relaţia costum-individ. Haina cu toate semnificaţiile ei datorate mesajelor transmise (de formă. designeri. doar cu valoare artistică. sau variate tehnici de la cele aplicate la cele de comunicare (proiecţie) transmit acelaşi mesaj actual al reţelei omniprezente. de fiecare dată un personaj care spune. Alături de studenți expun și două nume sonore ale artei plastice românești: Viorel Mărgineanu și Aurel Vlad. şi până la zonele artistice neconvenţionale sau interdisciplinare. sfoară). culoare. cei care vor educa la rândul lor alţi oameni. visual marchendiser. consilieri de imagine. dublate de un anume tip de cultură vizuală specifică domeniului. volum. ci şi ştiinţa şi secretul de a avea veşminte cât mai personalizate. În cadrul departamentului Modă al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti urmărim raportarea la veşmânt sub toate formele. perfect utile la cele nonconformiste. din ateliriele Universităţii Naţionale de Arte . materialitate) se suprapune peste imaginea particulară a corpului uman. Ideea de a muta expoziţiile de semestru ale studenţiilor. alcătuind astfel. compoziţie. organizatori de evenimente). .FASHION NETWORKS Moda este unanim considerată astăzi unul din cele mai importante fenomene vizuale ale timpului demontând rapid ideea de frivolitate şi superficialitate în care se complacea odată.

element căzut în uitare dacă nu chiar în dizgraţie pentru tânăra generaţie.RĂUFANAT Walter Benjamin vorbeşte despre “a tiger’s leap” (săritura tigrului) privită ca o caracteristică esenţială a fenomenului cultural al modei. Fragilitatea dantelei devenită uneori aproape imaterială. ca un fum sau o spumă dar şi . cele mai actuale veşminte fac evidente trimiteri către costume aparţinând momentelor trecute. RăuFanat este o temă care readuce în actualitate dantela. Saltul înapoi în timp este imprevizibil şi surprinzător precum este de necontrolat energica felină. Designul de modă este mereu inspirat de stiluri istorice. Dantelele preţioase şi delicate prezente în mai toate veşmintele aristocratice au apărut atunci când costumul a trebuit să exprime categoric detaşarea unei categorii sociale de alta.

S-a urmărit crearea unor structuri cât mai personale dar care să amintească de plasa dantelei. prin raportul modificat al proporţiei obişnuite dintre om şi material. amintind uneori chiar de gestualismul din artele vizuale. dar şi tehnici noi cum ar fi printul pe materiale neconvenţionale. S-a încurajat atitudinea ludică. Unda POPP . tăiere sau suprapunere a materialelor. S-a încercat uneori crearea unei atmosfere stranii.mesajele sugerate de opulenţa texturilor. S-au utilizat metode asemănătoare celor clasice de a realiza împletituri și ochiuri. destrămare. eliberatoare de orice constrângere în speranţa obţinerii unor costume cât mai conforme cu spiritul romantic al tinerei generaţii. extremul rafinament sau decadenţa au fost reinterpretate de studenţi în maniere absolute diferite. prin supradimensionarea evidentă a structurii dantelate. S-au găsit modalităţi expresive de a sugera dantela prin rupere.

.

uneori lăsate în stadiul de eboşă.CARTEA . Lucrările fiind uneori prezentate într-o paradă de costume.CARTE Coordonator Doina LUCANU La începutul celor doi ani de master dedicăm o perioadă de timp experimentării şi cercetării în diferite materiale. Unele lucrări sunt foarte atent executate până în cel mai mic detaliu pentru a sugera ideea proiectului pe care masteranzii îl propun. Mobilul acestor exerciţii creative este atât dezinhibarea şi creativitatea cât şi comunicarea. creând texturi şi structuri noi folosind suporturi din medii total diferite de cele ale artelor textile. pentru a sugera mai exact tema de la care s-a pornit sau pentru a răspunde mai bine proiectului personal.VEȘMÂNT VEȘMÂNTUL . . iar alte ori expuse într-o expoziţie de veşmânt-obiect etc. nefinisate. Lucrările sunt expuse aşa cum sunt executate în atelier.

.

. ci fantezia şi imaginaţia creatoare. Elsi Giauque (profesor şi artist textilist) face următoarea afirmaţie: “Am convingerea că formăm sensibilitatea şi talentul tinerilor studenţi. Astfel.Prin aceste experimente urmărim de asemenea dezvoltarea abilităţilor conceptuale. Iar pentru dezvoltarea imaginaţiei. A. La baza creaţiei nu stă doar o simplă tehnică. imaginea receptată trebuie să trezească un sentiment – o punctare de impresie. . La nouvelle tapisserie). nu doar cu ajutorul unei idei abstracte. care ne hrăneşte de cele mai multe ori imaginaţia. indiferent de natura materialului în care ne exprimăm. a creativităţii – încerc să transmit studenţilor caracteristicile esenţiale ale creaţiei.” (Kuenzi. ci cu suportul materiei însăşi. aşa cum se întâmplă în arta contemporană.

Lucrările care au participat au fost create de masteranzii anului I. scotch. pe care uneori le abandonăm fiind considerate doar o fază intermediară.Atelierul în care lucrăm obiectele – veşmânt devine în perioada “facerii” lor un laborator de cercetare – în care au loc dezbateri pe marginea temei propuse. într-o manieră mult mai sugestivă orice concept sau idee. Pentru evoluţia în creaţia artistică consider necesară atât utilizarea tehnicilor tradiţionale. De fiecare dată proiectele masteranzilor sunt integrate în proiecte mai ample. cu siguranţă mult mai mult. cauciuc. modă. metal. În acest fel folosim atât natura plastică a vegetalului (toate tipurile de materiale textile) cât şi materiale neconvenţionale (hârtie. tema “Cartea – veşmânt. şi poate să nuanţeze. amestecul mediilor fiind suportul care poate să exprime. plastic. De această dată. burete etc). Doina LUCANU . analize plastice şi foarte multe exerciţii ludice. veşmântul – carte” a fost propusă pentru proiectul “Gala Personalităţi care au schimbat lumea”. sârmă. organizat de Biblioteca Academiei Române. dar şi a celor inovatoare.

.

.

.

.

.

.

.

.

al unei societăţi sau al unui curent artistic. a vitezei. graţie designerilor. O parte din aceste previziuni s-au îndeplinit. Pe de altă parte. care va rezista.SFORI LA MODĂ Coordinator Paula BARBU Moda. într-o convorbire cu profesoara mea Adina Nanu. frig. cu siguranţă. umbră. dar există confortul visat pentru aceste oraşe. moda a fost dintotdeauna spectacol. atrăgând spectatorii cu magia formelor şi culorilor. prin proprietăţile lor. instalaţie. Astăzi moda foloseşte creaţii inteligente: materiale textile care conţin senzori care eliberează parfumuri. să mănânce pastile cu gust de mâncare iar orele de dormit să se transforme în secunde. şi un punct de vedere dictat de designeri. indiferent de condiţiile sociale. Ea va continua să existe sub toate formele. Veşminte pentru ieşirea în spaţiu au numai cosmonauţii. de marii creatori care au schimbat radical concepţia despre cine trebuie să se ocupe de modă. reglează . dar inventatorii au elaborat materiale cu senzori pentru lumină. materialele din fibre naturale. Oraşele spaţiale nu există (doar un laborator spaţial ruso-american pentru diverse cercetări). moda va rămâne o industrie profitabilă. pe care designerii japonezi le folosesc deja cu succes. căldură. de la Charles Frédéric Worth până astăzi. prevedeam împreună ce s-ar putea întâmpla în viitor. pentru că într-adevăr trăim într-o eră a informaticii. în care formele şi culorile veşmântului pot fi sugerate (instalaţiile lui Ann Hamilton). Acest tip de modă va genera un spectacol al cărui subiect vor fi înşişi spectatorii. momentelor dificile. va rămâne ce a fost dintotdeauna: un ideal al unei epoci culturale. Spectacolul oferit de modă continuă fără oprire. teatru. materialele sintetice de astăzi înlocuiesc. În aceeaşi măsură. pentru că artizanii ei au hrănit pofta de noutate a publicului. Va rămâne. până în anul 2000 oamenii ar fi trebuit să trăiască în oraşe spaţiale. inclusiv ca modă virtuală. După noi. cu proprietăţi noi. În 1978. îmbrăcaţi în costume din materiale specifice vieţii în spaţiu.

.

cu cibernetica – pentru jocurile de calculator se creează personaje despre care nu ştim nimic . În concluzie.temperatura corpului şi îşi schimbă culoarea după starea de spirit a purtătorului. în veşmintele cu coadă de păun. cu biologia – prin preluarea unor forme volumetrice din natura înconjurătoare şi a unor elemente simbolice cu semnificaţii sociale: sexualitatea. prin folosirea proprietăţilor acestora în folosul omului. Un biolog. tot ce ştim despre aceste fiinţe virtuale. în coafurile leonine. un medic. ştim doar mulţumită costumului. rolul lor sau misiunea. prin modul de prelucrare al fibrelor. multiplica în funcţie de posibilităţi.. un demers interdisciplinar. adopta. cu fizica – prin obţinerea unor materiale cu proprietăţi noi. pot acţiona diverse mecanisme (ca în costumele de cosmonauţi) sau au proprietăţi terapeutice. un informatician. care reprezintă identitatea personajului. un fizician. . în materialele care îşi schimbă culoarea cameleonic etc. diversele ritualuri se regăsesc în mărgelele asemănătoare cu ale curcanului. un chimist. moda a devenit. putem considera că moda va rămâne o constantă a identităţii personale şi a identităţii de grup.perioada în care trăiesc. poziţia în ierarhia socială. un cercetător pot interveni oricând alături de designerii de modă. În acelaşi timp. de exemplu: cu chimia. Moda preia descoperiri ştiinţifice şi uneori fuzionează cu domenii cu care aparent nu are nici o legătură. o creaţie individuală pe care alţii o vor imita. mai mult ca niciodată. ce-şi schimbă culoarea sau temperatura în funcţie de factorii interni sau externi.

.

de la forme geometrice și volume supradimensionate. ocazii. Putem doar paria pe inventivitatea şi capacitatea creatoare a artiştilor. ca şi ele. ajungând în anul III la ceea ce înseamnă modă pentru stradă. În acest moment. din 2000 încoace. generatoare de spectacol sau la cea sugerată şi efemeră . printr-o criză profundă. care se manifestă. Cum încep studenții studiul modei?: plecând de la costumul primitiv. spectacol și obiect artă. prin diversele modalităţi de exprimare .Prin flexibilitatea şi uşurinţa cu care se asociază cu celelalte arte şi cu ştiinţele aplicate. printr-un eclectism prelungit. împletind din sfoară veșminte ce ne fac să visăm.de la moda purtată pe stradă până la cea elegantă. Paula BARBU . avem o singură certitudine: nu ştim încotro se îndreaptă moda. sofisticată. în anul 2011 ne este greu să anticipăm cum va arăta omenirea peste 30 de ani.moda se plasează în avangarda artelor şi trece. Dacă în 1978 aveam o imagine foarte clară despre cum va arăta anul 2000.

.

MATHEMAGICAL Coordonator Ioana AVRAM .

. trebuie să poată decela semnele schimbării. a cărui efecte se resimt deja. formele instituţionale şi economice care nu există încă. Trăind 24 / 24 de ore în viziunea globală a momentului dat. De asemenea. în culturi diferite. obligă la metode şi sisteme de coagulare. Pe plan mondial. din noianul de informaţii care îl asaltează şi să le transpună în formele viitorului.Pentru creatorul de modă. inovaţia şi creativitatea se pot „simţi”. aplicabile unei zone geopolitice foarte ample. Efectele muncii sale se regăsesc la mari distanţe de spaţiu sau timp. nu sunt simple formulări livreşti. creatorul. Era Informaţiei şi Era Cunoaşterii. în sisteme economice cu reglementări specifice. creând pentru viitor. a schimbărilor bruşte de direcţie. dar care vor deschide alte perspective viitorului. pe principii comune. o perioadă de salt calitativ uluitor. prin incapacitatea noastră de a menţine ritmul schimbării. iar „sarcinile sale de serviciu” trebuie să fie îndeplinite la timpul viitor. nu există limite de spaţiu sau timp. el.. chiar la nivelul vieţii de zi cu zi. conturarea unor mari poli de putere. uneori concomitent. Traversăm. Principala calitate va fi maniera de “surfing” pe crestele încercărilor neaşteptate. cu interese similare. LUMEA este locul său de muncă. la care vom fi supuşi. istoric.. etc. la categorii diverse de oameni. în exercitarea profesiei sale. în siteme politice complexe. ci Epoci pe care le trăim şi care ne bulversează.

Se pare că primul lucru care trebuie învăţat este cum să gestionăm. şi este prima care „vede” ce urmează. Îmbrăcămintea şi obiceiurile naţionale continuă să se piardă. ci sunt module flexibile. sunt parte din cultura de consum a întegii lumi.. distribuţia. care permit răspuns rapid la solicitări.. de clasă sau pe cele etnice. caracterizată prin aceea că: ”creaţia. de la Londra. utilizarea. la San Francisco. economic. mai ales. conglomerate de firme de confecţii. în sine. Moda. (sau. competenţele. demonstraţia este şi mai clară: mărci ca Nike. Era Informaţiei este timpul în care evoluează un anumit tip de societate: Societatea Informaţiei.. Reebock. politic și cultural. Mamuţi internaţionali. și se referă la economia bazată pe manipularea informaţiei S-a născut o nouă putere . Fabricile de confecţii nu mai sunt centralizări masive de linii de producţie. Ea a devenit o intreprindere globală dar şi un limbaj internaţional care depăşeşte barierele regionale. (. care se întâmplă „în cerurile” politicilor superioare. difuzarea. practic. în tot cazul vizibil doar pentru analiştii de profesie). cum putem afla şi înţelege ce ni se întâmplă. și se referă la economia bazată pe manipularea informaţiei. Prin Internet. Dar. translează traseele comerciale cu materii prime.. Iar sistemul modei este obligat să fie antrenat să reacţioneze corect la neprevăzut. pieţe care nu au fost „atinse”.Trebuie să înţelegem paşii care se fac în aceste strategii mondiale de reaşezare a societăţii umane. oamenii au descoperit și inventat noi căi de a împărtăși. cum şi unde putem găsi soluţii. Şi nu este vorba doar de nişte lucruri abstracte. Converse. Mărcile şi logo-urile marilor companii transnaţionale sunt recunoscute ca modele de stil în toată lumea. fără suport în realitate. depozitarea sunt mai ieftine şi mai disponibile. pe cu totul alte baze. Această nouă perioadă din viaţa umanităţii este strâns legată de conceptul de Eră Digitală. moda euro-atlantică este peste tot. Singapore sau Tokio.) Ea înlocuiește Era Postindustrială și precede Era Cunoașterii. și de cel de Revoluţie Digitală. şi permisiv la proiectele novatoare. cu o viteză uluitoare cunoașterea relevantă. pentru cei care caută locaţii în care mâna de lucru. este un mod de exprimare al tuturor acestor tendinţe mari culturale.”CONVERSAŢIA GLOBALĂ”. politic. care urmează să fie prelucrate în ţări unde costurile de producţie şi riscurile sunt mai mici. nu mai sunt. prin schimbările bruşte de direcţie din propria existenţă. și de cel de Revoluţie Digitală. piaţa se mișcă mai repede și mai inteligent decît cea mai mare parte a . integrarea și manipularea informaţiei este o activitate semnificativă din punct de vedere economic. cultural. Lacoste. cum să primim şi cum să reflectăm aceste modificări de ritm. Elementele marcante ale acestor schimbări pot fi de ordin tehnologic. combinaţii între ele. Ca urmare directă. sau chiar toate la un loc. iar reglementările mai puţin drastice decât în alte părţi. ci de ceva ce ne afectează direct. Cu o scurtă privire asupra industriilor modei. Această nouă perioadă din viaţa umanităţii este strâns legată de conceptul de Eră Digitală.

.

iar simbolurile lansate de ea devin alfabet decriptabil pentru ce ne aşteaptă în viitor. moda este prima mare reţea globalizată de informaţii. doar exprimă ceea ce este emergent. este bazat pe futorologie. Tot ceea ce face designerul.companiilor. un soi de Internet. prognoza sau futurologia este filozofia. ierahiilor de competenţe sau prizonierele propriilor culturi. exprimată. înaine de a fi obiecte sau stil de viaţă. moda este una dintre cele mai importante şi vizibile domenii în care viitorul se întâmplă azi. În modă. Aşa cum am mai afirmat. ”Global fashion” (sau World Wide Fashion – WWF) este de fapt ”o structură rețelizată de accesare a culturii și civilizației umane. lucrează cu simboluri și coduri. care permite persoanelor implicate în proiecte de modă să împărtășească idei sau aspecte ale activităților comune. sisteme de dezvoltare ca selecția stratificată. deoarece. Wikipedia. de fapt. funcționând deja. în noua paradigmă de dezvoltare a umanității: Era Informației. diseminată. noua perspectivă de ansamblu asupra lumii. economică și industrială. Aşa cum se ştie. formulată. precum şi miturile care pot să o susţină. să dispună de o “poliţie” proprie de urmărire. pe propria cultură şi pe vizionarism educat. Ioana AVRAM . viitorul este astăzi! Studiile viitorului. este cea care exprimă prima ceea ce va fi evident pentru toată lumea mâine. moda este o aplicaţie a informaţiei controlate. De altfel. fac din sistemul modei o rețea globală. arta şi practica de a postula viziuni posibile. MODA ESTE INFORMAŢIE. tributare rutinelor. Moda însăși este informaţie. ea resimte deja şi poate exprima public. trebuie să fie foarte informaţi de toate aceste viziuni ale viitorului. ei sunt aceia care vor decela semnele schimbării. ca să fie MODĂ trebuie: formalizată. dar fără suport tehnologic. probabile. care vor afecta lumea viitoare. denumiţi cu simpatie “Startists”. Ciclurile modei. Nu inventează nimic. Moda vestimentară este port drapelul curentelor mari culturale. World Wide Web. şi preferabile despre viitor. târgurile. Fiind mereu cu un pas înaintea celorlalte structuri ale civilizaţiei. online Dictionary. În sine. vor trebui să povestească istoria viitorului şi o vor traduce în limbalul elementelor ce compun stilul de viaţă. prin mecanismele şi instrumentele sale. transmite în limbaje nonverbale semnalele viitorului și modelele credibile ale prezentului. prima mare entitate culturală. cum ar fi Fashion Week.”1 Moda și industriile sale este. vor prelua selectiv scenariile futurologilor. care se detașează net de modelele erei industriale și postindustriale. Într-un cuvânt. şi ceea ce. Artiştii şi conceptual designerii. indiferent de distanța care îi separă. World Wide Web și moda sunt modele diferite ale aceluiași tip de civilizaţie. pe studii şi pe intuiţie. instruiți într-o dinamică la fel de neaşteptată ca viitorul însuşi. comunicată. o MODĂ. care pretinde noi forme operaționale de exploatare. Structuri globalizate. ştiinţa. precum și rețelele de situri și blogguri. care se adresează unui client din viitor.

Monica Alina DRĂGUȚ. Raluca PĂTRU. Vanda PETRESCU. Damelina Szenda CADAR. Andreea COŞUG. Francesca DINCULETE. Marta POPA. Ramona MANEA. Ariadna MLADEN. Nicolici Dana CRIŞAN. Gorguță Alina NICA. Cristina BIZU. Claudia Roxana BENEA. Univ. Daniela MOROIANU. Raluca MĂNDIŢĂ. Ioana CIOLACU MIRON. Iulia ENĂCHESCU. Nicolas AUGER. Maria Cătălina TĂBĂCARU. Nicolle BERGMANN. Bianca GEORGESCU. Sandra PETRUŞCĂ. Lana DUMITRU. Alexandru TUNSU.Sculptor MASTERANZII ANUL I Diana BOBÂNĂ. Laura DITOT. Ruxandra Andreea IOSIF. Katia GUZUN. Monica NEDELCU. Raluca MARTINESCU. Paula Diana ROCA. Anamaria MIESH. Ana VULPESCU. Laura BONCIU. Paula BARBU Tema: MATHEMAGICAL (anul III) Coordonator: Lect. Alexandru Adrian IVAN. Andra CIUCLARU. Diana VOICULESCU STUDENŢII ANULUI III Alexandra ABRAHAM. Raluca COMAN. Adriana TĂNĂSACHE. Gina CASAPU. Alina POPESCU. Dr. Andra Iuliana CÂRLIGEANU. Gina Mădălina GEORGESCU. Oana BIROU. Laura MICU. Ozana PARASCAN. Ana-Maria BEŞLEAGĂ. Unda POPP Tema: CARTEA – VEȘMÂNT. Razan ȘARBEC MASTERANZII ANUL II Alexandra VULPE. Univ. Oana TOTOREȚ. Raluca IOSIM. Doina LUCANU STUDENŢII ANULUI I Alina ABABEI. Izabela PURDESCU.EXPOZANȚI Viorel MĂRGINEANU . Andreea DUMITRESCU Cristina DELEANU. Univ. Cristina PALOȘ Tema: RĂUFANAT (anul I) Coordonator: Prof. Andreea GLĂVAN. Lavinia FALCAN. Andreea BURLOIU. Loredana ANDRONESCU. Alexandra Mădălina BÂNDĂ. Mihaiela PETRE. Dr. Dana BOSTAN. Monica ȘULCĂ. Anamaria POPA. Cristiana PIȚU. Marilena IVAN. Ioana AVRAM UNIVERSITATEA NATIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI . Irina CONSTANTIN. Univ. Alina Mihaela FRUMOSU. Maria Mihaela POPESCU. Luana PRĂDATU Tema: SFORI LA MODĂ (anul I) Coodonator: Conf.Departamentul MODĂ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI ISBN: 978-606-8296-09-8 . Daniela Elena IOAN. Ana Maria ȘTEFAN. Mihaela MARCOCI. Carina MIU. Nicoleta CIOBANU GAL. Andreea VARTOLOMEI. Dr. Oana IORDĂCHESCU. Gabriela CAPOTĂ. Mihaela Sonia ENACHE.Pictor Aurel VLAD . Andreea POSTELNICU. Lorena DUMITRESCU. Ileana IANACHIS. Vlad Petre BĂLĂNOIU. Emilia Daniela TUDORAN. Lavinia BĂDIŢĂ. Dr. Cătălina HUȚANU. Eszter GYORGY. Silvia Florentina NEDELOAIA. Iulia GHENEA. VEȘMÂNTUL – CARTE (anul I și II) Coordonator: Conf. Paul COJANU. Cristiana CARAGAȚĂ.

FASHION  NETWORKS .

Fashion  Networks .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful