7 t

t

coNF.

DR. ARH. RODTCA CR|$AN

(0 lffnlj(Il

I Dllf 0T{r

*!

j"^t#:!

EDITURA UNIVERSITAnA,IoIv

MINcU,

Bucuregti2000

t

L

ii

I

.I-'a J {w'-1,
,

I

coNSTRUCTTI DrN OTEL

CUPRINS
lntroducere: METALUL lN CONSTRUC]II: FIER, FONTA, OTEL
pag
1

oTELUL DE CONSTRUCJil: CLAS|FICAR|, SORTTMENTE
CARACTER|STTCTLE OTELULUT PROTECTTA LA FOC PROTECTTA CONTRA COROZTUN
I

3 4
6

I

9 10 15
21

PRODUSE DE BAZA DIN OTEL PROCEDEE DE ASAMBLARE A ELEMENTELOR DIN OTEL

ciTEVA REGULTGENERALE pRtvtND coNSTRUcTilLE DtN oTEL
ELEMENTE STRUCTURALE NODURI IIVTRE ELEMENTE STRUCTURALE

22
31

coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURil
PLAN$EE
SCARI STRUCTURT DrN OTEL - STNTEZA
PERETT DE INCHIDERE

38 48 58 60 65 74 78
I - XXIV

PERETI DE COMPARTIMENTARE Bibliografie Exemple de construcliicu schelet din olel

CONSTRUCTII DIN OTEL

Introducere: METALUL tN CONSTRUCTil. FIER, FONTA, OTEL
Utilizarea fieruluiin constructii este foarte veche, datind din primul mileniu i.C; era insi produs in cantitate mici gifolosit doar pentru confectionarea unor piese de legitur6 gide ranforsare. Pini la revolulia industriald, materialele de constructie majore sunt lemnulgipiatra. Metalul (fier forjat sau fonti) are de regulS rol auxiliar gi se folosegte cu 'discrelie' sub formd de ancoraje, agrafe, tiranli, grilaje gi, uneori, stilpi. Prima constructie din fonti dateaze din a doua jumatate a sec. XVlll; este podul peste Severn la Coalbrookdale, GB (1777),30 m deschidere. La inceputulsec XIX se extinde utilizarea fontei in constructii, nu numai la poduri gi apeducte, ci gi sub formi de stilpi gi grinzi ce formeazi scheletul unor constructii industriale, permitind acoperirea unor spatii mari cu structuri relativ ugoare gi neinflamabile.' Elemente decorative din fonti sunt utilizate din ce in ce mai des, pentru constructiicurente, ca gi pentru clidiri reprezentative, creind un nou stil arhitectural. Primele utilizdri ale {ierului ca element structural dateaz6, de la mijlocul secolului XlX. Perioada de glorie a constructiilor metalice se situeazd intre jumitatea sec. XIX gi primul rdzboi mondial, in legituri cu progresul rapid al industriei siderurgice. Sunt puse in valoare calitd|ile gi for[a expresivd a noului mod de a construi: rezistenta fierului la intindere este exploatate la realizarea de poduri cu mari deschideri' (poduri suspendate pe lanluri gi cabluri, poduri cu grinzi chesonate, poduri cu grinzi in zibrele); greutatea redusd gi ductilitatea fierului au contribuit in arhitectura cl5dirilor la rdspindirea stilului floreal (Liberty). Diferenta fizici intre fontd gi fier este determinati de conlinutul in carbon, ce se traduce in caracteristici gi procedee de producere diferite. Fonta este casante, se toarne in forme, rezistd bine la compresiune. Fierul este un material dur, maleabil, elastic ai ductil, rezistd bine la intindere; este fasonabil, se incovoaie, se contracte sau se dilatd, dar nu se rupe. Elementul constructiv predilect alfontei este stilpul; celalfierului este grinda. Fierul provine din uzine metalurgice; prin laminare' ia formi de bare, pldci, corniere: devine profil. Tehnica asambl5rii cu nituiri a facilitat mult exploatarea constructive a fierului. Progresele in tehnologia fierului oferd mijloace economice de realizare a unei intregi game de clddlri (giri, hale, expozilii, sere). Se dezvolti astfel un tip constructiv gi arhitectural nou ce asociazd tierul gi sticla, doud mateiale produse industrial. Sera este exemplul ce consacri posibilititile absolut noi oferite de fier, care joacd in acest caz dublu rol, fizic Ai geometric: este structure gi desen, intr-o suprafati de sticli. Filiatia inceputi de serd continud in timp cu veranda, marchiza, bovindoul, copertina de sticle.

La inceputul sec. XlX, inmultirea incendiilor ce afecteazd clddirile din lemn, determind adoptarea sistemuluiconstructiv metalic, in ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le implica. Standardizareao va permite sc5derea costurilor gi scurtarea timpului de execulie.
Dupd 1850 industria siderurgici oferS constructorilor profile laminate sub formd de table gi profile cu rezistenle la intindere gi incovoiere superioare fontei, la preluri comparabile. Aceste profile revolutioneazi domeniul constructiilor, permilind construirea de clSdiri-turn, cu schelet metalic din laminate asamblate prin nituire la cald giperetide umpluturd.
Noile produse sunt utilizate pentru crearea unor noitipuride elemente structurale {grinda mixti, grinda in zibrele, grinda chesonate, etc).
' Filatura de bumbac Philip & Lee, Manchester,1801; pavilionul regal de la Brighton - J.Nash, 1818.

'

Podul de la Menai -Jara Galilor (1819-1824), 173 m; podul de la Fribourg (1834),273 m; podul Brooklyn ('1870), cca 500 m.

'Procedeu invental in Anglia, in 1774, odatd cu pudlarea (procedeu de indepertare a impurit5lilo0.
o

Cryslal Palace - Joseph Paxlon, Londra 1851 - prima manfestare imporlante de standardizare (fontd, fier, sticle).

. conduc la noi refleclii arhitecturale privind utilizarea olelului. Renzo Piano. Otelul este rezultatul progresului tehnic in ceea ce privegte compozilia materialului gi modul de producere. Sudura ia locul niturilor. tehnicile de laminare. originalitatea in In Europa anilor '30 Jean Prouv6 di un nou impuls folosirii metalului in construclii. preocupdrile sale se indreaptd indeosebi spre falade. in general. Home lnsurance Building (1884) esle considerat primul 'zgirie-nori'. determinind schimbdri in aspectul constructiilor. Principiul tratirii directe a fontei pentru producerea olelului s-a descoperit in 1856 in Angliau. Institutul lumii arabe. Ntouvel. modelele de calcul alstructurilor. Richard Rogers). Paris (1971. repetind la infinit pe verticali acelagi tip de etaj cu structure din stilpi gi grinzi de o1elu. Empire State Building. contemporan cu Prouv6. G. Degi fasonarea otelului. Sediul bancar Hongkong (1975. etc).a. procedeele de asamblare. mai dur. Paris (1g88. Robert le Ricolais. M. aduce dupi sine ralionalizarea execuliei. Macary). gnja pentru detaliu. inginer-artist. Ca exemple reprezentative pentru arhitectura ultimelor decenii pot fi relinute: Centrul nalional de artd gi culturd George Pompidou. Lezen&s gi Architecture Studio). P. metalografici permiie determinarea " TiP Oe construclie inventat de William Le Baron Jenney. Este epoca in care se nagte o noui formalie profesionald: inginerul de structuri gi biroul de proiectare. Piramida de la Luvru (1ggg. Rockefeller Center). ce permit inchiderea volumului maxim cu minimum de material). Prin reducerea continutuluide carbon sub 2% se obline un material mai elastic. G. se modifici sensibil. construclia de'zgirie-nori'folosegte olelul pentru rezistenla sa dar. l. M. realizeazd sisteme structurale originale. Noul mod de a construi. pei. A { { 5 Inlre 1850 $i 1915 fierul pudlat gi olelul sunt utilizate simultan. Odate cu extindere utilizdrii otelului. o analizS. ce se inscriu in orizontul de ciutdri promovat in principal de Buckminster Fuller (cupolele geodezice. ln prima jumdtate a sec. numai nalurii metalului. il ascunde sub placaje de piatrd (v. J. grinda chesonat5. bazate pe cabluri gi tevi. I. Norman Foster). montajul uscat gi prefabricarea. Soria. Duval. )C( utilizarea pe scard largi a olelului in construclii se mute in SUA. mai rezistent.coNSTRUCTil DrN OTEL grinda in zdbrele.

mecanice gichimice. denumit gi < 'moale' sau 'ductil' ' @hivalent Fe 360 /Eilronorm. Contin mai pulin crom gi nichel decit olelul normal. molibden sau cupru. Existd mai multe tipuri de clasificlri ale otelurilor. Mai dificil de sudat datorit5 conlinutului ridicat de carbon. Nu rezisti este necesari o proteclie suplimgntard. ?fr6ii6ii-en. dimensi0ndrii.etc). funclie Un oteleste definit prin caracteristicile sale fizice. otel de duritate mare. Dincolo de aceste categorii. se fabrici in Europa din anii '60. datoritd cosffieaza oe reguld la schelete metitic-a-.-Au mecaniceasemen5toare'lnanumiteconditiideexpunere'i in progresiv cu un strat protector de oxizi care le conferd o bund rezistenld la coroziune. etc. SORTTMENTE. ' Norme nalionale (STAS) $i norme europene (EURONORM) . funclie de caracteristicile mecanice de rezistentd la intindere sau functie de limita de elasticitate. o.. aparate de reazem. dar au caracteristici . -ggrbglgl.Qfeluri speciale de inaltd rezistenta. sunt utilizate in cazuri particulare. respectiv oteluri ale ciror caracteristici sunt definite prin valori minimE sau maxime prescrise de norme' (valorile admise pentru calcule). CLASTFTCART. oTELURTLE SPECTALE rezistenle chimica mult superioara olelului obignuit. Oteluri inoxidabile. cum ar fi precomprimarea.'" Se utilizeaze pentru confectionarea unor elemente supuse temperaturi re.@pentruconstruc|iimeta|ice(echiv'Fe510/Euronorm) In cadrulfiecdreia dintre categorii (mdrci) standardele definesc mai multe clase de calitate. vanadium._* o Oteluri patinabile. 9le5lfieAreagqe$_utilizatd in constructiile metalice deosebegte otelurile tunqtie de fe4iqle '@eii@ OL 37 otel = otel normalpentru constructii metalice. Create in jur de 1930 de US Steel sub numele de-Cor-TeI. olelul (< 2% ca49n) se deos€-begtede-fonti.furna|e. . In construcliile metalice se= utilizeazd oteluri normate. Alegerea otelului este determinati de considerente de ordin tehnic (rezistentd. formarea asupra e la. 9lelul se obtine din minereul de fier printr-o succesiune de operalii ce au ca scop separarea fierului gi apoi transformarea fierului brut in otel. deformabilitate) gieconomic. datorit4_eleli cu alte metAle cum ar fi crom. pot fiobtinute gi alte tipuride oteluri . .CONSTRUCTII DIN OTEL oTELUL DE CONSTRUCTil. functie de compozitia chimicd.esteunaliajcucrom-nic6di-3aucrom.cu caracteristicispeciale. OtelqdlgtSglare. prin eliminarea impurititilor gi reducerea continutului de carbon.este sudabil e@ltlmiieprecalii. Otelql egie deci un aliai al fierului cu alte elementg pJrnqrpAlul_lllnd de conlinutulin cabon.

q*rutlFrui-s unt66ta6 rn affibile. spltll p-o-ql9-t-deforPnal pentru crearea uneicontrasigeti la elemente incovoiate.70 kN/m" Coeficientul de dilatare termicd': o o!el: 10 x [10" /'C] /'C] . Datorita s1! nlegllg1e. atit lil$!!99l9-9!-q-! la lemnul. tind sfrevmt la forma iniliala atunci cind forla inceteazd sd mai actioneze. manopera fiind oneroasd. ci numai limita elasticd.capacitStile de rezistentd *fi. i aot Elasticitatea este proprietatea corpurilor care.etq1[etie-gp99i!9-. ceea ce coeficientilor de sigurantd' Otelul este un material izotrop ggrnplqs"igne. deformindu-se sub acliunea unei forfe. aluminiu: 24 x [10* Dilatarea datoratd varialiilor de temperaturd poate avea doud efecte. elastic. alungirea este impiedicatd. deformindu-se sub actiunea uneiforfe.Utiliz9ata Fald de alte materiale . ialitatea olelului nu influenleazi elasticitatea. plasticitatea este aptitudinea anumitor metale care.itit. E olel = 210 t<Nlmm'.GARACTERISTICI LE OTELU LUI permite calcule de rezistentd caracteristicile otelului sunt cunoscute cu mare preczie. "l pe de alte parte. construcliilor metalice permit fq!-osirea unei-cantitFli rgdusq de m?tgri?lrAcesta fiind e conditiilor insi relativ scump.q. 'modulul de erasticitatFGlal-ffii-maTerial exprim5.raportul intre efortuL-Unllafg-d. .? . l r@.85 . la rece p re comportare plasticd.00 kN/m' r aliaj ugor de aluminiu: 2. dacd es-te solicitat Atitatimpcitnusuntsupuseunorsolicitdripreaputernice. p le. costul construcliei depinde intr-o masuri importanta de timpulde fabricare gi montaj' Greutatea sPecifica: Y o o!el: 7. betonul sau ziddria . cregterea temperaturii determini eforturi suplimentare de ffi Maleabilitatea este proprietatea anumitor metale de a se geEma la rece sau la cald fdri a ars nlu t.@ortament i$@oglgralia atu@9q pin{lffimiia sa enSflC plasticitdlii sale. varialii ale eforturilor de compresiune: daci o bard de olel este astfel fixatd la capete incit compresiune. g?91!9!qz9. q.cum ar fi cerute.8. 'limita elastica' repiffiti efortul unitar corespunzitor alungirii elastice maxime.leg i-e-Hqg-g$*g 'Creglerea relativd a lungimii pentru o crestere de temperature de 1oC. posibil a se combina: - varialii dimensionalesub efectultemperaturii. .

Asocierea cu materiale injgneral mai costisitoare ca otelul cregte pretul produsului. limitind aGiel. etc) tJllegIatgq este proprietatea unui metal de a putea suporta simultan. .'cregte rezistenla . Aceste elemenie pot fi: .Ermperatura 9_e fuziune. otelurile de constructii. . Cupru: cregte rezistenta la coroziune. sd se acopere de oxid) dar influenteazd negativ sudabilitatea. . ALIAJELE OTELULUI pot combina diverse elemente cu olelul. oteluri patinabile). Azot: qeste limita de elasticitate. puternic incdlzit. de a se putea rupe brutd*i_[_ ar fi tempereturile sc4zu!@ _lpgllnit @Uicum cglgglg1.f&face olelut maicasant. din considerenle economice._ poate fi amelioratd prin cdlire. eforturi ridicate gi alungiri mari. fdrd daune. F.43Igqtgglli!ilii unui metal. Vickers. Crorn + nichel: olelul inoxidabil. Crom: cregte rezistenta la temperaturi inalte. influentindu-i caracteristicile.. cu ameliorarea rezistenlei chimice. Siliciu: cregte limita aparenti de elasticitate 9i rezistenta la intindere. . poarti diverse denumiri functie de aparatul de incercdri cu care s-a determinat {duritate Brinell. rezistenti chimici mult superioard oteluluiobignuit. Aegnezp: arca aceleagi proprietS{i ca gi cromul gi nichelul. tragilitatea este caracteristica unui metal numit 'casant'. . la temperaturi inalte. de la 12Yo in sus cregte rezistenta la uzurd.CONSTRUCTII DIN OTEL _PgIlglga este aptitudinea metalelor de a r-ezista la penetrare. . Fonta este fragil5. Sudabilitatea unui metal este o noliune calitativi ce poate fi apreciatd cu ajutorulvalorilor de rezistenla la goc. Suprafelele metalice pot fi totodati protejate eficient prin aplicare de vopsitoriisau diverse straturi protectoare. dar face olelul mai sensibil la imbitrinire. este un gi anumite sortimente de otel sunt fie mai rezistente (olelurile inoxidabile) fie autoproteiate printr-o peliculi etangi (oleluri galvanizate. reducere coroziunea. . Goroziunea este degradafea (lentd) a pieselor metalice in mediu umed qi in prezenla Aliajele ugoare Figenuiui. . este mai mult sau mai putin propo4ionald cu rezistenta la intindere. Aluminlu: amelioreazd rezistenla la calaminare (caracteristica metalului ca. . Vmfiir. Molibden'cregte rezistenta la temperaturi inalie. . domeniile de aplicare. % Nichel: cregte limita aparenti de elasticitate. . Sg9abilitatea este proprietatea pe care o posedd anumite metale de a se uni intre ele ?tunci cind sunt aduse la. de la 12/" in sus. nu.

Pentru cregterea rezistentei la foc a elementelor din o!el. utilizatd ca givermiculita. a elementului structural. ' Proprielale termofizicd Paris 1978) 2 a unui material. care desemneazd canlilatea de c5ldurd necesare penlru cre$terea temperalurii unildlii de volum cu 1 grad. etc + liant {frecvent ciment sau ipsos). prin riscd sd propage incendiul. pentru evaporarea acestei ape gitransformarea ipsosuluiin sulfat de calciu anhidru este necesari o energie considerabili. GlVONl.' rfrlculEr-i Ai.n4 gu). acestea trebuie protejete cu materiale care au capacitate termicS' mare sau conductivitate termic# micd: conOuctVitffi la . bunele calit5ti termoizolante ale acestuia reduc cre$terea sarcinii termice in elementele d'e ofel. sub actiunea cdtdurii suferd o puternice. in stare uscate ipsosulconline cca 2A% apl constitutivd. ipsos sau alt material.. Proprielale termofizicS a unui material determinat5 de fluxul de cSldurd care. . L'homme. {conf. VOPSELE INTUMESCENTE (TERMOSPUMANTE): sunt produse care. VERMICULIT: este o l€gUqr_dgli_{'!lgqilie_nlqelqf. FIBRO-CIMENT giVATA MINERALA: sunt produse cu coeficient de transmisie termicd mic (termoizolatoare) care pot fi puse in operd singure sau asociate cu un liant (ipsos. de unde capacitatea sa iermoizolanti. se umfl5 gi se transformi ?ntr-o spumd cu grosime de citeva zeci de ori mai mare ca grosimea iniliali. fibre minerale.qlegter-e in v:@m (pl1a !a Oe e0 Oe oii. ca in cazul turnare. B. ARGILA EXPANDATA: ugoari gi inertS. PERLIT: este o rocd vulcanicd expandatS.CONSTRUCTIIDIN OTEL PROTECTTA LA FOC de o parte. var sau ciment). se folosegte la umplerea spaliului dintre profilul de olel gi un finisajexterior din tabld. inchiz_ind aer. isi pierde rapid rezistenla arte. LEMN: degi poate pirea surprinzdtor a proteja un material incombustibil cu unul combustibilca lemnul. L'homme. lraverseaze o unitate de grosime a unei unitdti de suprafalS dintr-un material supus unei diferenle de temperalurd egal5 cu unilatea. Materialele {efmoizolante au conduclivitale termice mlca. bunerea SaTn operi este simitara fibro-cimeniului. l'arehitecture et le climat. BETON: utilizarea sa este interesante atunci cind el poate participa la rezistenla statice st?lpilor sau grinzilor mixte. l'architecture et le climat. plicile sunt fixate cu agrafe.rotu. relativ rezistenti. aceasti spumi formeazd izolalia termic5. Paris 1978). punerea in operd se face prin IPSOS: este o proteclie excelenti. punerea in oper6 se face prin tencuire sau prin montare de pldci. sau lipite. Edition du Monileur. induee solicitiri nesemnificative in profilele metalice care o suporte. GlVONl. cu guruburi. (conf.LICATE cu ptsrolUL: cete folosite in prezent sunt constituite din vermiculitd. sau cind se are in vedere o proteclie cu bund rezistenld la gocuri mecanice. sub influenla cdldurii. B. este foarte slab conducdtoare de calduri gi rezisti la temperaturi de 1200" C. in unitatea de timp. Edition du Moniteur. perlitd.

rigld dublS Durata de rezistenli la foc (t) a stilpilor 9i plangeelor din otel.. 4 .CONSTRUCTII DIN OTEL lrot:cJla 11 tf:: a) b) d) +Ulol-9g.5. cu diverse proteetii Stilpi profile H. h = 300 mm w. la plangeu de Cu argilS expandati + tablS obignuitd sau inoxidabil6 lemn pe grinzi metalice: 1 . 4 sau 6 cm ffunctie la fiecare 50 cm de rezistenta la foc cerutd)..traverse la fiecare 50 cm.73.. Beton t = 172 min try-1 l.grindd de o!el.mi1 TencuialS -rl-lll r-'lL- l:..r 3cm Tencuial5 ipsos t =7!.3i=. S .' t =q3[!l t=!7-f! Pldcide ipsos PlSci vermiculitd ArgiE expandatd + tabE inox 3 mm l=247 min Plici vermiculitd t = 117 min Tencuia16 vermiculiti-ipsos t = 116 min vermiculitd-ipsos t=97min t=84min . 3 rigle la fiecare 50 cm. *'-itrtf '" ii I ll ^ Pldciipsos t = 1Q7 gin TencuialS ipsos Lt+J-:.77/a.gt"' Cu beton Cu pl5cide ipsos + finisaj Cu tencuialS ipsos pe retea + finisaj P_rolgctj3 lgJog? ztlo t gl n ote l -g^Il a) Cu beton b) Cu pl5cide ipsos c) c) Cu pldcide ipsos + lemn.pldci de ipsos de 2. 2 . h = 260 mm Plangee grinzi profile l.

pedouecdi.inprincipiu. Cea mai simpl5 solulie este. respectiv tiifrBur. r9dqg9p31 riggr{'{i. deci neimbrdcatd in alte materiale._de_plg_q"Ucqfg q" eliminarea materialelor inflamabile-sat care dqajd tum nociv sau Coroziv (cazul materialelor plastice). fiind. numdrul de etaje gi accesibilitatea. astfel se reduce sarcina termici 9i pericolul de fum.CONSTRUCTIIDIN OTEL Problema protecliei contra incendiilor trebuie avutd in vedere de la inceputul proiectirii. Mdsurilel|e_pqgtqgtiq pasivi aldturi de caracteristici cum ar fi sistemul de_-alarmd. ..e1{iului._"Eqgr?t-us-old{gt nscur praou$rnr Insranlanee a slrucluril. determind vulnerabilitatea clidiriiin raport cu risculde incendiu. pe baza determindrii riscului de incendiu efectiv sau prin realizarea unei protectii active. exrsra l'p. constituie o ahe categorie de misuri de avut in vedere.c. !n. lzolarea componentelor vitale ale structuriicu o proteclie pasivi constituiti din imbricarea cu un material ignifug gi izolant (de tipul celor ardtate anterior). ce presupune prevederea unei instalatii automate de stropire a structurii. in ultimd instanle. ca gi realizarea unui sistem de proteclie activi. o problemi de conceptie. 9yp?_"9.cepotficombinateintree|e sau nu. In multe cazuri structura metalice poate rdmine aparente. inainte de toaie. evident.?6eSarffipartimenterile{v. Se cunoagte din experienli faptul cI o structuri metalici igi reduce rezistenta sub efectul jlugg15!"..risculdepropagare-aincenoiLtui.5000 aceaslglgli-slgnt_e*$eyin9 insuricientd si cildurii. definesc riscul potential de incendiu efectiv care.

simpla periere nu """ . .I I coNSTRUCTil DtN OTEL PROTECTTA CONTHA COROZIUN|I Elementele din oleltrebuie protejate pentru prevenirea coroziunii. sau'la alb') funclie de exigenlele specifice fieciruicaz in parte.. fi mai mult sau mai pulin PRINCIPII DE BAZA: ' . Functie de agresivitatea atmosferice gi durata de viatd preconizati pentru construclie.cazulcurent. acesta putindu-se altera pudr-5 de inaintea vopsirii definitive. trebuie aplicate imediat dupd aplicarea grundului.miniu de plumb (rareorifotosit astizi) - fo_gla! saq 9!l!c-91oq 4ry ziry {apllcatd ca vopsitorie din 1 sau 2 componente) po-ud stratud de bazd fdrd tratament ulterior permit oblinerea unei proteclii suficiente pentru elemente constructive iiiate ta addpost de umiditate gi de climaiul exterior. ALTE MTJLOACE DE PROTEG||E: .2straturi: . . aceaste proteclie va severS. Vopseaua de finisare trebuie si fie compatibild cu stratulsuport. ' Straturile de finisare Se aplici pentru qre--q!-e-Le? F-zistgltei lq coroziune (in medii cu agresivitate crescute) sau din ratiuni estetice. in 1 . ingrijiti . cu grad diferit de acuratele (sablare semi-ingrijiti. datoratd in principal umiditSlii aerului. ' Zincarea Tencuielilebituminoase Otelurileinoxidabile Olelurile patinabile . Straturite de bazi {Srund) lmediat dupi sablare se aplicd in mod curent unul din urm5toarele produse.qs!e in ggneral suficienti pentru a indepdrta calamina de pe profitele laminate. indeosebi atunci cind aceasta depigegte 60%. Curdtarea suprafelei Se realizeazd de reguli prin sablare.

Uzinarea (ca giturnarea) este economicd numai atuncicind cantitatea de piese identice este mare. O parte importanti a tablelor taminatEla cafO eite utterioi taminata A rece pentru reducerea grosimii. OTELURT TURNATE Prin turnare in forme refractare se pot obtine piese de forme complexe. OTELUHI TRASE sau TREFILATE Prin tragere sau trefilare (la cald sau la rece) un produs laminat este adus la o sectiune mai micd 9i la o lungime mai mare. Pot fi astfel realizate: geuri. blum-uri.STAS. se oblin piese pline *-? plScide bazd) de maridimensiuni. PRODUSE UZINATE Plecind de la laminate de serie sau de la oteluri turnate. EURONORM) in principal pentru fasonarea llr) tablelor subtiri gi obtinerea de Otelurile laminate au caracteristici standardizate (la nivel national .oleluri laminate la cald. I r lYlareg_[ggr_t?te ? plgqg!*!_f?19_9ilg la structuri metalice sunt. se oblintable:gllil(q! : Laminarea la rece este utilizatd profile cu pereli subliri. P_g&p=fn-"i_ry1are pleci4e a pieselor. o mai buni calitate a suprafetelor sau pentru realizarea deJiiFe pentru asamblarb. ce diferi funclie de procedeulde fabricalie. Procedeul nu este economic decif in masura in care costil tipaiutuiffiGTi"Emortizat Trffio serie mare de piese identice. Laminarea se efectueazd plecind de la seqippluse (lingouri) reincdlzite in cuptoare electrice Se utilizeazi cilindri canelati 'ggurce|e. OTELURT FORJATE Prin fasonare la cald cu ajutorul unor prese hidraulice de mare putere. {stilRi. crestituri sau decupaje de mare precizie. OTELURTLAMTNATE Constituie principalele produse folosite in construcliile metalice. dificil de realizat prin suoriia.Dupioprim5fazaad@fivitprogresiv?ntredoisaumai multicilindri de fontd sau otel. etc) industria siderurgicd oferd 4 tipuri de produse de-ba2a (semi-finite) din olel. 4. 3. precum gi profile obtinute prin formare la rece gi/sau sudarea de produse plate (table). muluri. Procedeul este utilizat ?n special pentru confeclionarea barelor de armdturd gi a cablurilor din o!el.pisele turnate potli uzinate. pentru profile gicilindri plali pentru table.CONSTRUCTII DIN OTEL PRODUSE DE BAZA DrN OTEL Plecind de la semFproduse (lingouri. filete.9e$. cu sensuri contrare de rotire. . este posibile producerea unor piese prin uzinare. intrucit permite ameliorarea rezistenlei la intindere a olelului. 10 . 1. la nivel european - 2.

inimii. ldtimea nu depagegte 300 mm inditeren.r"p" IPN . l= 1250 mm) ' srAS E6s -go 'srAs 'srAS so+ -Bo s66 -68 t1 . lg$mi Exemplu de notare pe desen: | 40 .1250 (pentru h = mm.t de ina[imea profilului care poale ajunge pine la 1000 mm.cu aripi ranforsate. grosimea'inimii'{d) este cca 1/10 din ldlimea profilului (b).I I i t CONSTRUCTII DIN OTEL tr "ir - PRODUSE LAMINATE I Simbol STAS: OTEL profile cu urmdtoarele simboluri: I E.cu aripi normale HEM .cu aripi foarte groase T J oTEL @ H H . grosimea (g = t = r) variazd. Exemplu de nolare pe desen: U 30.12 m. (l): 6 . cu urmatoarele simboluri: - HEA . grosimea . peste S00 mrn. f"l". grinzi gi stilpi dubli.profile cu margini paralele Dimensiuni curente: inSllimile profilelor slandardizate in Romania" (h) variazd intre 65 gi 300 mm. (d) variazeinte 5 gi 10 mm._tale_9i stilpi comprimati: profitetete HHD sunt utilizate in pnncipal ca sillpi... Lungimi (l): 4-8m.1250 {pentru h = 400 mm.12S0 (pentru h = 300 mmi | = 12SO mm) Utilizare: grinzi de bordaj. ZO Exemplu de nolare pe desen: T2 . PIo_1_9f-49' r OTEL T Dimensiuni curente: in6[imile profilelor standardizate in Romania' (h) variazE inlre 20 9i 50 mm. pentru lalimi (b) cuprinse inte 42 gi 100 mm. ine{imi 140 . LgE[i(l):6-12m.*fu* HEB HEA ffi *k HEM-HD Pind la profile de 300 mm. (a) = (h).cu aripi groase HHD . In Europa se folosesc profile slandardizate din aceastd categorie.profile normale cu margini inclinate UAP .cu aripi ugoare HEB .intfe 3 Si 6 mm. Simbol9-!-4S-: U ln Europa se folosesc profile cu urmdtoarele simboluri: oTEL u yt - UPN ... Nu existd profile standardizale in RomAnia.600 mm Inatimile profilelor standardizate in RomAnia' (h) variaze intre 80 9i 400 mm [inSllimile profilelor europene ajung la 600 mm]. ineltimea este egale cu ldlimea telpii. Utilizare: qrlz.. Iatimile (b) sunt cuprinse intre 42 gi 155 mm.i_il'coyo.cu profil european ".. diagonale de contravintuire. stilpi cu incdrcdri reduse. | = 1250 mmi Utilizare: grinzi.cu profil normal IPE .esc blr IPER .

pini la 14 ." Lungimi (l): 4 .q I oTEL ROTUND (l):2-6m Exemplu de nolare pe desen: @ 20 ../.12 m. Exemplu de notare pe desen: L = 425 mm) 20x 20x 3 .4 mm {la profilele mici). = 7520 mm) " STAS 424 -80 'srAS 'srAS 425 -Bo 'STAS 334 -Bo 3s3 -80 'srAs4o4/2-80 12 ..425 (penlru a=20 mmi g = 3 mm.12 m. Lungimi (l): 4 . oTEL CORNTER CU ARIPI NEEGALE Exemplu de nolare pedesen: l= 675 mm) LL60x 40x 5. t = 6 mm.. ldlimile aripilor sunl 80 .? Lungimi tl t.CONSTRUCTII DIN OTEL Simbol STAS: L oTEL CORNTER CU ARIPI EGALE Pentru profilele standardizale in RomAniao.. Latura sectiunii (a) variazd intre Lungimi il): I gi 60 mm.. | = 5000 mm) w TEVI I t//A//a f. grosimile (g) variazd de la 3 . b = 40 mm./. r-----t Diameirul {d) variaz d intre 10 gi 150 mm..12.75 mm lalura scurtS (b)./. Elimea aripilor {a) vaiaze de la 20 la 160 mm.//.u OTEL PATRAT 2-6m E 25 ..16 rnm {la profilele cele mai mari)././. grosimea peretelui (t) variaze intre 3 gi 22 mfi.100 mm latura lungd (a) gi 65 ... grosimile (g) sunl 8 .2000 (pentru a = 25 mmi | = 2000 mm) Exemplu de notare pe desen: J% IVI -t/ \t .675 {pentru a = 60mm. I Simbol STAS: LL Pentru prolilele standardizate in RomAniau. Lungimi (l): 4 .9 mm. g = 5 mm.WAO {pentru d = 20 mm././/1 Diametrul exlerior (D\ variazd intre 25 gi 377 mm.7520 (pentru D = 60 mm.5 m Exemplu de nolare pe desen: Jeavd 60 x 6 .

17S (pentru a = 160 mm. 50 mm sau 106 mm.S .120 (penlru a= =B mm.'g Lungimi (l): - 1. (ll:4-12m TABLA GROASA Exemplu de nolare pe desen: 15 x 1430 .5 mm.370mrn. l=700mm) Exemplu de notare pe desen: Jeavd dreptunghiulard 50 x 40 x 3. b = 6 . b=2-5mm" Livrare sub formd de rulouri de 18 .560 (pentru grosime = 15 mm... Exemplu de notare pedesen: mm) BANDA DE OTEL S0 mm. b 50x3. ]evile pind la S0x40 se execule prin {ragere la rece.150 mm. 40.40 rnm PLATBANDA Exemplu de notare pe desen: 160 175 mm) x 10 .CONSTRUCTIIDIN OTEL Latura (a) variaTeintre 20 gi 42 mm.. 25.... lungime = 560 mm) 'srAS 'o 6086 -zo srAS 6086 -70 STAS 909 -g0 " '" srAS 39s -Bo " srAs 4s7 -go 13 .'o Lungimi (l): TEVr DREPTUNGHIULARE 3-7m =50mm.600 mm..100 kg.s TEU PATRATE 3-7m Exemplu de notare pe desen: Jeavd pdtratd 60 x 6 . 40 mm sau 60 mm.5mm.. g=3. ldlime = 1430 mm.5 mm.700 (pentru a = 60 mmi g = 6 mm.12 m Exemplu de notare pe desen: 80 x 16.. | = 120 mm) Se realizeazd (la noii prin tSiere din table a = 160 . grosimea peretelui (g) variazd intre 2 gi 3. I = 120 a= 2Q .. pina la 6-9 mm in cazul levilor de 106x60. b = 5 . b=40mm. latura micd (b) are 18. 20. l= 700 mm) Latura mare (a) are 30. grosimea peretelui (g) variaza intre 1 mm gi 2.50 mm'" OTEL LAT Lungimi {l}: 3 . lelimi: 1-4m'3.700 (pentru a a=2A.120 ipentru a = g0mm.. b = 16 mm. b = 10 mm. 80.. | = Grosimi: Lungimi 3-150mm. |evile 106x60 se execuld prin laminare la cald.

1.75 = 1. Elime tolaE (c): cca 800 &50 mm'u Lungimi (l): 2 m TABLA ONDULATA Exemplu de nolare pe desen: TO 100 x 3 x 1. t7:==\ il\\ r+r dJ .. B=750mm. Forma profilelor poale L L LLI-t r r. d = 1. [unde 35 = a. l= 2000 mm) . lungime = 4000 mm) Grosimi (1): 0. 600..TtP 6012m .F Jl tt Jrl tL L. 500 mm.50 mm. La profilele produse prin laminare la rece grosimea este in general 0. Letimi {B): 750.tL il-::11 mJt Secliuni slmple BARE CU PERETT SUBT|RI sau prin presare la lece. de notare pe - TC35/187.TtP 60/12s m: la comandS. la cele produse prin presare la rece grosimea poate sA ajungd pind la 20 mm.0 . l5time = 500 mm.T T= ll A \=J c=]l-J GJ I: _lrrr "il \-: J" . desen: = 35 l= 2500 mm) u PRODUSE DtN TABLA SUBTTRE FORMATE LA RECE realizatd prin laminare la rece a profilelor formale la rece este grosimea constanla a peretilor. inSllimea ondulelor {a): 20 .8.5/1-O?SA 2500 (penlru a b=187.0 mm.0 mm.5 = b] PROFILE DIN TABLA CUTATA Grosimea tablei (t): 0.5mm. O caracleristicd fi 0DC0el ghi.75 . lSlimi: 700 - TABLA STRIATA 1500 Lungimi (ll:4-12m Exemplu de notare pe desen: TS 7 x 500 x 4000 (pentru grosime = 7 mm.5 mm. a = 3 mm. t=1.TIP 35/187. 187..@NSTRUCTIIDIN OTEL Simbol STAS: TS Grosimi (al: mmto 4 - 10 mm.lt. Lungimi (l): pind la 6 Exemplu mm.4 .: //\1 " fi=-\ /\\ tL---Jl n ll \t "l----ll= ll ll lL---quJl il CJItJ JIL- ilr " STAS 3480 -80 2029 -68 " srAs 't4 .2000 (pentru b = 100 mm..40 mm.==_ik ru PLACI PROFILATE F\n/n Secliunicompuse ilr Tlr rr rr tr .l"bdou ll tr *.5 .0mm.

care nu pot fi manipulate gi transportate la gabaritul final. stilpi. etc). se disting urm5toarele tipuri de imbindri: prinderi in atelier (fixarea unor piese de alte piese. lmbindricu buloane . etc) asamblate intre ele. Elementele cu lungimi mari. buloane) coezive: prin sudare sau prin incleiere Funclie de scopul urm6rit. . table.CONSTRUCTII DIN OTEL PROCEDEE DE ASAMBLARE Constructiile metalice sunt realizate din elemente prefabricate (ferme. . lmbindrile cu nituri sunt recomandate pentru: ' tr prinderide atelier innidiri solidariziri (in prezent de reguld inlocuite cu suduri) lmbindricu suduri solidarizdri prinderi giinn5diri de atelier prinderi giinnidiri de gantier . contravintuiri. acestea sunt. confectionate prin asamblarea produselor laminate (profile. se executd ?n atelier pe tronsoane. funclie de calitatea olelului: ' buloane (guruburi) obignuite: asiguri transmiterea eforturilor de la o piesd la alta a imbindrii prin intinderea tuei sau prin contactul dintre tija gurubului gi peretele gdurii. ' buloane (guruburi) de inalti rezistenla pretensionate (lP): asigurd transmiterea eforturilor de la o piesd la alta a imbinirii prin frecarea care apare ?ntre piese datoritd strfngeriiexcesive a piulitei (cu cheidinamometrice sau cu aparate pneumatice) 15 . imbinarea talpd inimd la o grindi I din platbande) La elementele cu lungimi relativ mici (sub 20 m). acestea sunt ulterior asamblate tntre ele pe gantier. de ex. Principalele procedee de asamblare au urmitoarele domenii preferentiale de utilizare: . Existi doud tipuri de buloane. grinzi.prinderide gantier innddiride gantier imbindridemontabile BULOANELE Sunt fabricate din ttje de otel rotund gi cuprind un cap (hexagonal). . {oye ma! categorii de asambldri: mecanice: cu'tije'(nituri. In conslructiile metalice se folosesc . constituie procedeul cel maijudicios a fi utilizat pentru asamblirile realizate in gantier. . Bulonarea permite montarea fird probleme a unor elemente in prealabil trat'ate anticoroziv. imbinirile se pot executa in atelier. un corp (parfial filetat) gi o piulitd mobilS (tot hexagonald). de ex. prinderea unei console de stilp) innidiri (la confecfionarea unor elemente a cdror lungime depigegte lungimile de livrare a laminatelor) solidarizdri (la elemente realizate din mai multe profile laminate. la rindul lor.

lmbinirile sudate se executi cu cuseturi in capete (in adincime) sau de col! (?n relief). Controlul calititii sudurilor se poate face prin mai multe procedee nedistructive. sudurile se vor concentra astfel la un numdr limitat de piese realizate in atelier. nituri-piulitd. Permit?nd asocierea pieselor fdrE discontinuitili. deci modific5ri ale proprietdtilor sale mecanice. nituri fasonate cu exploziv.'contrabuterolS'. plat. oblinerea unor rezultate bune depinde insd esenlial de asigurarea unor condilii de execulie foarte precise. Dupd ce a fost agezat in gaura care traverseazd piesele de imbinat. in general din doui componente. se topegte sub efectul cildurii gi umple golul dintre piesele de sudat. cu grad diferit de precizie (control vizual. in prezent utilizarea lor este foarte redus6. Aceasti 'continuitate reconstituita' este vizibild pe suprafala structurilor aparente. in timp ce noul cap se formeazi cu ajutorul unei piese similare. nituricu cap inalt. datoritd timpului lung gi mijloacelor de punere in operi complicate. in aga fel incit sE fie reconstituitd continuitatea materialului. Prin r5cire. cu sau tr ADEZIVII Incleierea constituie un mod de asamblare recent. Prin aceasti operalie materialul plastic umple gaura. cu spray-uri. la imbinarea laminatelor din olel se mai folosesc nituri cu cap inecat sau semiinecat. Nitul 'clasic' este alcdtuit dintr-o tijd cilindrici din otel moale. tr NITURILE AMERICANE lmportate din SUA in Europa cdtre 1970. sudabilitatea depinde de compozilia chimici a aliajului: cu cit otelulcontine mai mult carlron. tronconic. care nu necesitd lucrdriample de pregdtire a pieselor gi nu produce deformalii in cursul executerii. operaliunea se efectueazd la rece 9i necesitd accesul ciocanului pneumatic doar dintr-o parte. cu taze xsau gama). importantd pentru transmiterea eforturilor. etc La imbinarea profilelor din table subtirise folosesc: . nitul este introdus in gdurile prevdzute in piesele de asamblat gi presat cu ajutorul unei prese hidraulice sau al unui ciocan pneumatic. sunt fabricate din olel gi au aceleagi caracteristici ca gi buloanele de inaltd rezistentS. Nu toate otelurile sunt sudabile. Sudarea se realizeazd prin topirea localS a olelului. sudura reprezintd un mod ideal de asamblare. cu atit sudarea devine maidelicatd.realizarea de suduriin gantier. 16 . nituri filetate. Inc6lzitin prealabil la cca 10000 C. numite 'buterold'. nitul se contractd gi stringe pachetulde piese. teoretic este un mod de asamblare ideal. Incleierea este ince pufin folosite in construcliile metalice. . u SUDURA fird aport de metal. in plind dezvoltare. Fati de nituirea tradilionali.CONSTRUCTII DIN OTEL tr NITURILE Au fost mult timp singurul procedeu de asamblare in construcliile metalice. avTnd un cap in formd de calotd sfericd (cap de agezare). Sudurile efectuate pe gantier trebuie protejate contra coroziunii. Procedeul curent folosit in constructiile metalice este 'sudura cu arc' ce utilizeazd cildura produsS de un arc electric pentru a aduce olelul la temperatura sa de topire. fasonate la rece nituri speciale: nituri tubulare.pe cit posibil . semiinecat). contraclii interne gi modificdri ale structuriicristaline a otelului. ln afara niturilor cu cap semirotund. Metalul suplimentar. capul existent este presat cu o piesi numitf. nituriobignuite (cu cap semirotund. nituri cu cap tronconic. formind totodati cel de-al doilea cap. este preferabil a se evita . Din punct de vedere economic. Tratamentul termic suferit de material provoacd deformalii. Existd numeroase tipuri de adezivi. care se prezinti sub forma unei baghete (electrod). lipsind verificarea practicS in timp. nitul este fixat cu ajutorul unui pistol hidraulic. cu ultrasunete.

-rtt NITURIAMERICANE ---lr\r_ )C -:]C E /1\ ---1r ll/SUDURI # NITURI -rc llc 17 .CONSTRUCTII DIN OTEL F-+-{+ -ErFUr -II .

.. Ruperea prin forfecare se previne prin respectarea condiliilor privind distanlele fald de margine giintre buloane.CONSTRUCTIIDIN OTEL SUDURA CU PENETRARE COMPLETA. sec!.'rFr.+ ' cu I u. I8 . . . SUDURA CU PENETRARE COMPLETA. SUDURA CU CONDON DE COLT Se considerd eficiente numai cordoanele +#. Guseul de legdturd al unei structuri zabrelite se executa admitind cd tensiunile induse de buloane se distribuie sub un unghi de 300 de o parte $i de alta fate de direclia solicitarii. iN K. CAP LA CAP.n lefectivb > 8a I H ll n"aL trs= 2 ns IMBINARI BULONATE F"= nr. rezistente ale unui bulon a) b) a Doui posibile mecanisme de rupere pieselor imbinate cu buloane: pdn forfecare (a) gi prin intindere (b).

375 -r I + l3 L50x50x5 I 8. i le +I I + l3 I + cornier de pozitionare pentru montaj NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU BULOANE.CONSTRUCTII DIN OTEL cordon de contact cu penetrare completa NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU SUDURI. u'= -f4 3. 19 .

l.7.480 o@ @@ @@ 70.60 -f-1--ffi 60 60 60 60 60 60 '--t 70 180 +'.rio 7 .CONSTRUCTII DIN OTEL . - 180.r. r. REALIZATA CU SUOUNI 20 . REALIZATA CU BULONNE N.?.480 o u) ra. ee ee oe @@ n n o to o@ @@ )/ 60 r 60 +60 Yt '30 '30 240 IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZII.7.300 a IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZII.

in raport cu misiunile specifice fieciruia gi printr-o cooperare interdisciplinat6 perrnanentd. respectiv felul in care elementele structurale se imbind intre ele. constructor executant). indeosebiin cazulstructurilor aparente. construclii provizorii. restaureri discrete gi reversibile. ci gi de felul in care sunt realizate 'nodurile'. se poate spune c6. atelier de construclii metalice.urmitoarele aspecte: ' forma rationali a elementelor structurale ?n raport cu diversele situalii de utilizare. a construi din otel presupune a stApini proeedeele de imbinare. respectiv ale imbinirilor. In plus. ca'bucdli' ale unei 'cutii' montate. Ca atare. dar gi pentru asigurarea calitatalii imaginiiobiectului arhitectural. inginer de instalalii. este practic imposibild realizarea unui 'repertoriu' exhaustiv de solutii constructive eficiente. sectorul constructiilor metalice a acordati o atenlie deosebiti tehnicilor de asamblare. Faptul cE pot fi realizate economii importante datoritd unor detalii constructive bine studiate. cigi important a avea in vedere o serie de reguli generale ce permit realizarea structurilor din otel in conditii economice. dispunerea stilpilor 9i grinzilor ?n raport cu inchiderile 9i compartimentirile. ' verificarea prin calcul a rezistenlei gi stabilitdtii structurii (exclusiv in sarcina inginerului). in care este esenlial ca fiecare din specialigtii implicali si posede cel putin notiuni elementare proprii celorlalte domenii. La proiectarea unei construclii cu structura din olel este necesar a line cont nu numai de dimensiunile pe care trebuie sd le aibi elementele portante. Existi totodate o multitudine de posibilitili de ameliorare a proiectului prin contribulii ale divergilor parteneri implicali in realizarea construcliei (arhitect. este necesar a avea in vedere . ce influenteazd in mod considerabil costul construcliei. greutatea redusi. alegerea profilelor gi dimensionarea lor.in mod corelat . din toate timpurile. Arhitectul gi inginerul stabilesc in comun conceplia construcliei gi sistemul portant: condiliile de utilizare gi eventuale modificdri in timp ale construcliei. Experienfa aratd cd autorii proiectului sunt cei care contribuie esenlial la realizarea in condilii economice a uneiconstructii metalice.. tipulde structur6 gischema static6 asociati. o alegere judicioasd a profilelor gi a asamblirilor contribuie semnif icativ la scdderea costului structurii. in ceea ce privegte proiectarea unei construclii cu schelet din otef . supraetajdri ugoare. prin metode de montaj 'uscat'. In raport cu multitudinea formelor de utilizare pe care le permite olelul. O colaborare eficienti ?ntre parteneri este o condilie esentiali nu numai in ceea ce priveqte costurile. Alegerea tipului de structuri gi a schemeistaiice asociate este strins legati de modul de imbinare intre elementele structurale. ' caracteristicile'nodurilor'. alegerea unei trame economice gi stabilirea inSllimii plangeului. lat5 deci unul din motivele pentru care. ca gi relalia lor cu structura portanti. Sintetizind.. O construclie metalicd rezultd din asocierea de profile gitable standardizate. tehnolog. grinzi) gi permite realizarea de structuri deosebit de svelte. domeniul specific de utilizare a olelului esie in general caracterizat de cerinte deosebite in ceea ce privegte solicitirile. Metodele de preuzinare gi modul de montaj Tn gantier oricit de ralional. dimensiunile diferitelor elemente structurale pot fi influenlate de caracteristicile 'nodurilor'.@NSTRUCTil ptN OTEL CITEVA REGULI GENERALE . olelul oferi o mare libertate de conformare a elementelor structurale (stilpi. montajul rapid gilsau posibilitatea demonterii: construclii inalte. constituie o caracteristicd a construcliilor metalice. . nu pot reduce semnificativ costul unei construclii concepute de o manierd oneroasd. este insd nu numai posibil. conceplia structurii portante 9i rezolvirile de detaliu pot conduce la realizarea a cca 213 din economiile posibile. Prin caracteristicile sale. inginer de structuri. 21 . pe de alt5 parte. . cu gabarite reduse gi cu punere in operi rapid6. structuri de acoperire a unor deschideri mari. alcituirea inchiderilor gicompartimentdrilor. Ca atare. respectiv modalitSlile de asociere a elementelor structurale.

prin doui caracteristici: modulul de al materialului gi caracteristicile secliunii solicitate. 22 . trepidatii ale unor utilaje. etc) gi a legdturilor care il menlin in pozilie (reazeme. posibilitatea de a alege forme rationale in raport cu solicitirile la care sunt supuse elementele structurale. tirant. Limitele lor (rezistenla ultimd) sunt determinate de materialele gi secliunile utilizate. intrucit dincolo de aceastd limitd se mentin deformatii permanente chiar gi dup6 disparilia incircdrii. numite solicitdri. soLrcrrAR| $ REZ|STENTA Transmiterea incirc5rilor implicd 'mobilizarea' fortelor interne. vint. deformalia este propo{ionalS cu incircarea atita timp c?t nu este depdgiti o incircare limite ce definegte astfel LIMITA ELASTICA. Materialuligi manifesti astfel ELASTICITATEA elasticitate gi RIGIDITATEA la deformare. STATICA Orice element structural trebuie sd se afle in stare de echilibru sub acliunea forfelor exterioare (incircdri utile. Limita elastice a olelului se numegte gi limitd de curgere. Alegerea rationald a formelor se bazeazd pe c?teva noliunifundamentale de statici gi rezistenta materialelor. impact. greutate proprie. incendiu. atacuri chimice. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Se poate demonstra experimentalcd pentru majoritatea materialelor. bulonul rezistd prin forfecare la efortul exercitat asupra pieselor metalice imbinate). giin particular pentru otel. rezistenti la compresiune. gi.coNSTRUCTil DrN OTEL ELEMENTE STRUCTURALE Unuldintre avantajele otelului ca material de ralizare a structurilor portante este marea liberate pe care o permite in conformarea elementelor structurale. ?ncircdri utile uniform repartizate sau concentrate. INCARCARILE Pot figrupate ?n mai multe categorii: ' . grinzi curbe sau incdrciri excentrice) Toate aceste moduri de a 'rezista'se pot combina pentru a echilibra forlele exterioare (spre exemplu. existd o anumitd deformalie a elementului structural. intr-o grindd incovoiati o parte a incdrcdrilor este preluatd prin rezistentd la forfecare). stilp. dincolo de acest punct metalulse comportd decica un material plastic. torsiunea (ex. functie de solicitarea specifici fiecdrui element structural (grindd. etc) vom avea: rezistenti la incovoiere. ' ' lncdrcdristatice: greutate proprie. aceaste deformatie este in general reversibild (se anuleazd cind dispare incdrcarea). respectiv aria (A) gi momentul de inertie {l). vint. lncircdridinamice: Incdrciriocazionale: lncdrcdrispeciale: varialii betonului de temperature. pe aceasti baz5. fie ele profile laminate utilizate ca atare sau alcdtuiri compuse. presiunea pdmintuluisau a apei. contractia cutremur. rezistenth la intindere. Alte solicitdri care pot apdrea: forfecarea (ex. vibraliidin trafic auto. f n toate aceste cazuri. incastrdri).

Verificarea rezistenlei demonstra ci depdgesc rezistenla ultimd a structurii gi a elementelor sale. Flambajul. profilul de grindd cel mai rigid este cel la care materialul este plasat cel mai departe de centrulde greutate alsecliunii. ?n schimb poate apare un alt fenomen: FLAMBAJUL. cel mai economic profil de grindi (cu cel"mai mic consum de material) este cel dezvoltat pe indllime. pereli din cSrimidi) reazemd pe elemente incovoiate (grinzi. fig . (Problema stabilitdlii de ansamblu este tratatd intr-un capitol separat) o Stabilitatea barelorcomprirnate. In condiliide rigiditdtiegale.solicitat la ?ncovoiere. (v. profilul care asiguri stabilitatea la flambaj cu cel mai mic consum de material. in ordinea eficienlei economice) Verificarea 'aptitudinii de serviciu' presupune a demonstra ci deforma$ilor corespunzdtoare incdrcirilor reale din exploatare nu vor depdgi valori acceptabile pentru utilizarea clSdirii. Principiile de bazi pentru dimensionarea unei structuri portante surit: Aceste trei aspecte conditioneaz5 posibilitatea de utilizare a unei structuri. 'imprAgtiat' radial in toate directiile. dacd una din cele trei conditii nu este respectatd.CONSTRUCTII DIN OTEL Este evident cd in structura unei clSdiri nu se admite incdrcarea elementelor pini la limita elastice. cu un anumit modul de elasticitate. Pentru un anumit material . Profilul ideal (cel mai economic) rezultb a fi teava rotundS. cu atTt ?ncdrcarea la care elementul comprimat igi pierde stabilitatea va fi mai mic6. multiplicate cu un coeficient de sigurantd. deformatiile nu joacd in general un rol determinant. cu cit elementul este mai zvelt (lungime de flambaj mare gi/sau material concentrat in centrul sectiunii). Astfel. ca formi de instabilitate proprie elementelor comprimate zvelte. nu gi propriu) a unor pdrfi de secliune. Problema stabiftelii se referd la stabilitatea generald a structurii. Este cazul general al elementelor ?ncovoiate. respectiv 'imprdgtierea' materialului pe directia de incovoiere ('sdgeata' unei grinzi va fi cu atit mai micd cu c?t materialul este mai'imprdgtiat'pe verticalS). ln cazul elementelor de structurd solicitate la compresiune. ca gi la 'voalarea' (iegirea din planul stabilitSlii (sau verificarea siguranlei structurale) presupune a solicit6rile rezultate din incircdri. Restrictia privind deformatiile trebuie avutd in vedere cu atenlie special5 atunci cind elemente fragile dar rigide (ex. Deformarea barelor incovoiate. la prevenirea flambajului gi a rdsucirii elementelor comprimate gi respectiv incovoiate. singurul factor care influenteaz6 deformalia este forma secliunii.bare incovoiate: comparatie Tntre diverse profile de grinzi) . este necesard pistrarea uneianumite marje de STGURANTA. 23 . fig .bare comprimate: clasament aldiverselor sectiuni posibile. (v.in cazul de fale otelul . Pentru aceeagi greutate (acelagi consum de material). Sigeata. constructia rezulti inutilizabil5. plSci). Aceastd zveltete depinde de lungimea liberd a elementului (lungimea de flambaj) 9i de 'imprigtierea' materialului in sectiune. Exemplul cel mai frecvent ?ntilnit il constituie barele comprimate.

7 x ll.il2A din deschidere).6 kg/m 43 kg/rn 50. elementele incovoiate trebuie se fie cit maiinalte (cca 1115 .2 kg/m 63.50 m.* kg/m l5a 160 mm E l40x 140 HEM t40 HEt] t80 HEA 2OO l80x l80x l0 kg/m 63 kg/m 5l kg/m 42 kg/m 36 k/m 53 kg/m PROFILE CU ACEI.CONSTRUCTII DIN OTEL BARE COMPRIMATE CLASAMENT rN ORDTNEA EF|C|ENTEI (penlru lungime de flomboj= 3. OL 37) io/ xo.1 @ lx l.0 x Consecin!5 practic5: in condiliieconomice.5 kglm 51.2 kgm 89 k/m 79 kg/m oceeo$istobilitote lo flomboj/ consum diferif de motenor BARE INCOVOIATE PROFILE CU ACEEA$I RIGIDITATE / CONSUM DIFERIT DE MATERIAL lI)tr l?n O 158 @ W rere T -*i.J 180 x 180 x 8 HEA 220 HEB 180 HEM I{O @ 120 tr 100 40.A$ICONSUM DE MATERIAL / RIGIDITATI DIFERITE IPE 100 4OO mm D 90 x 90 HEM t40 HEB 2OO HEA 260 250x250x6.l % x f T >-r J fl x 6.6 47. . incdrcore 600 kN - 60 t.

respectiv facilitatea realizdrii imbinirii cu grinzile gi contravintuirile. din teavd cu secliune circulard (c) sau rectangulard (d). ei sunt proiectali gi verificali acordind atentie riscului de flambaj. Alegerea tipului de stilp are la baz5 considerente de ordin static (arie necesard in raport cu incirc6rile. stabilitate la flambaj). se il distribuie cit mai departe de centrul geometric al secliunii. Stilpii pot fi obtinuti dintr-un unic profil laminat I (a) sau H (b . sau din asocierea mai multor profile gi/sau table pentru a forma secliuni compuse (e. h). Ca atare este oportund alegerea unor secliuni transversale care. precum gi exigenle legate de execulie. g. Utilizarea stilpilor cu sectiuni compuse se poate dovedi judicioasi in legiturd cu exigenle privind trasee verticale de instalatii. pentru aceeagi cantitate (arie) de material. 25 . f.coNSTRUCTil prN OTEL STILPII: VARIANTE DE ALCATUIRE St?lpii sunt caracterizatiin principal de solicitarea la compresiune.acolo unde existd astfel de laminate).

grinzi 'expandate'). i. trebuie si aib6 inima rigidizate cu nervurice ?mpiedicd'voalarea'. eventual ranforsate cu platbande sudate (c).MNSTRUCTIIDIN OTEL GRINZTLE: VARIANTE DE ALCATUIRE tr GRINZI CU INIMA PLINA Grinzile sunt caracterizate de solicitarea compusi din incovoiere + forfecare. D care. cite unul (e) sau cite doud cuplate (f). #te?g 26 . Atuncicind nu se gesegte un profil adecvat. se poate recurge la secliunicompuse din laminate sudate (h. forma cea mai rationald a secliunii este cea in I. Se folosesc profile laminate I {a) sau H (b .acolo unde existd astfel de laminate). Din profile I pot fi oblinute grinzi cu inAltime majorati prin decuparea 9i sudarea decahte a inimii (d . Pentru grinzi de bordaj sau de plangeu se folosesc Ai profile U. in cazul unei inAltimi mari. eventual ranforsate cu platbande (g).

cu secliune circulard sau rectangular5. prin suduri fi). Tdlpile gi barele de iniml pot fi realizate gi din [evi. lmbindrile pot fi realizate cu suduri. Tdlpile gi barele de inimi sunt realizate de cele mai multe ori din profile laminate (L. Nod fdrd guseu. pentru a obiine sectiuni transversale cu cel putin o axd de simetrie) asamblate prin diverse modalititi. In acest caz este prefereabili utilizarea de grinzi reticulare sau 'in zdbrele'. din motive de rezistenld sau rigiditate.i). b) este constituiti in esentd din doui 'tilpi'. asociate prin bare de inimd .in dreptul 'nodurilot'.'montanli' gi/sau 'diagonale' . imbinate direct. o Grinda reticulard (a. una superioari gi alta inferioari. grinda trebuie si aibi o indltime considerabilS. imbinare directe. U . Nodurile sunt Tn general realizate cu ajutorul unor'gusee' (c .de reguli duble. 27 . nituri sau buloane.CONSTRUCTII DIN OTEL GRINZILE: VARIANTE DE ALCATUIRE GRtNZt RETTCULARE (sau tN ZABRELE) Greutatea grinzilor cu inima plind poate ajunge destul de mare atunci cind.

chiar dacd nu este necesari in cazul unor telpi cu inimi inalte 9i putin solicitate. Dacd talpa superioari este inclinatS. cu diagonale in cruce. tjpurite [a . Schema (m). diagonalele sunt alternativ intinse gi comprimate).q). Fermd tip englezesc k n Fermd tip Polenceau o Fermd tip Mohni6 m p Fermd in shed q Alegerea unui anumit tip de schemd gi a modalititilor de realizare depinde de cerintele functionale $i statice ce trebuie ?ndeplinite. etc. dar. barele de inimd au toate aceeagi lungime. celelalte tipuri [k ql sunt potrivite pentru lucrdri mai ample. Din punct de vedere al exigentelor de ordin static. in general denumit5 fermd. se poate considera cd tdlpilor le revine sarcina preluirii incovoierii. Prezenla guseelor in alcdtuirea nodurilor (c . Grinzile pot avea tdlpi paralele sau talpa superioard poate fi inclinatd. rezultind diverse scheme statice ft . barele de inimd pot fi dispuse in diverse moduri. . este totugi oportund din motive constructive. pentru incErciri gravitationale diagonalele (barele inclinate) sunt intinse iar montantii (barele verticale) sunt comprimate: lungimea mai micd a elementelor comprimate este favorabil5 pentru asigurarea stabilititii (prevenirea flambajului). in timp ce schemele [k .i). In cazul schemei in N (l).q).CONSTRUCTII DIN OTEL Din punct de vedere al comportirii. unele rezultl intinse gi altele comprimate.q] sunt indicate pentru acoperige cu planuriinclinate. pentru o anumitd situatie de incircare. in timp ce barele de inimd preiau forfecarea. In cazul schemeiin V (k). este folositd frecvent in structurile de contravintuire (la ?nc5rcdri orizontale. structura reticulari este Fermele sunt folosite pentru realizarea acoperigelor (n . poduri. Schemele [n .m] pot fifolosite nu numai pentru acoperige (plate) ci gi pentru alte structuri: pasarele pietonale.b] gi [] sunt adecvate pentru grinzi reticulare ugoare.

imbinirile trebuie astfel dimensionate incit centrul de greutate al suprafetelor rezistente (buloane. f - tlI ltr .2 LJ. ca atare. suduri) sd se gdseascd pe axa centrului de greutate al profilului imbinat.CONSTRUCTIIDIN OTEL Oricare ar fitipul adoptat.lw -'ft 0f cn 'L + i'+ '10 l\s"=o'so I #iw Ofcm 29 . I trebuie reparlizaldin 2 cordoane astfel incit centrul de greutate al secliunii I rezislenle (sudura) sd cad5 pe axa centrului de greutate al cornierului. l). se preferd fie profile simetrice [f . trebuie respectate urmdtoarele CRITERII generalvalabile: ce intervin intr-un nod trebuie sd fie concurente intr-un unic punct. secliune S-S fi tl 7.F flIl TN +Hw +-d-1' I cordoane de sudurd de colt 5x5 Lungimea lolala a cordoanelor de sudurd. fie profile duble (2 U. acest punct constituie articulaliastructurii reticulare de referintd. mai mult. rezultald necesare din calcule. corespunzdtor punctului de intersectie a axelor profilelor w . dispuse ?n dreptul nodurilor. pentru tehi diagonale gi montanli.4\ sectiunea transversalS este de regul5 simetrici fatd de un ax vertical. nituri. lv l* I:fr- Nit' 101 t r'-l-'.

in cazul unor deschideri importante. reprezinti solutia cea mai simpli.anlioin 1I filetate la capete. aceastd solicitare particulari face necesari o supradimensionare a profilului (este necesar un profil mai inalt decit in cazul unei grinzi orizontale pe aceeagi deschidere). b) Pand din profit I. Prindericu buloane gicomiere de mintaj. DaeF-grofilele sunt fixate cu axa principald perpendiculard pe talpa tnclinatd a fermei. plan structurd acoperig) DETA. astfel incit sd nu existe incovoiere deviatd cel pulin pentru incdrcirile verticale. tiranlii. cu o influentd semnificativd daci panta acoperigului este mai mare de 100.CONSTRUCTII DIN OTEL PANELE Panele sunt grinzi secundare care transmit incircdrile din invelitoare cdtre fermele de acoperig. se realizeazi de reguld din profile I sau U. sau reducerea deschiderii panelor prin legarea lor cu tiranti dispugi in planul invelitorii. formeazd astfel reazeme intermediare care subimpart deschiderea de calcul a panelor: in treipdrlisau. ele sunt solicitdte la o incovoiere deviatd in raport cu direclia normalS. *l f T ot l I ffi2ffi SCHEMA STATICA A FERMEI DETAUU COAMA tiranti t2ffit PLAN STRUCTURA ACOPERT$ -=Jh*r L::JI bare $ b +-+__ a) 30 ft'ti. Ca atare. fixate la jumetatea indl!imii panelor DETALTU DE FTXARE A nRANT|LOR (v. aceasti solutie complicd insd mult problema imbiniriidintre pani gitalpa superioarh a ferme. de reguld cele maisemnificative. . la deschideri mai mici. o. gi anume: - montarea panelor cu axa principal5 verticalS. in doui pirli.LII DE F1XARE A PANELOR PE FERME Pand din prolil U. realizali din bare filetate la capete gi fixate la jumdtatea indltimii panelor. este oportuni adoptarea unor mdsuri menite sd reducd influenta inclinatiei acoperigului.

grinzi.CONSTRUCTII DIN OTEL NODURI INTRE ELEMENTE STRUCTURALE lmbindrile (nodurile) intre elementele structurale (stipli.R srilpul-ur GRINDA ASAMBLATA PE INIMA sritpur-ur 31 .exempte Asambl5ri realizate prin bulonare. capabile si comportare sunt conditionate de modul de realizare a nodului gi influenleazi schema statici de ansamblu. gi incovoierea). privind corecta transmitere a solicitarilor. exigente de ordin static.sflr-pr si Din punct de vedere static. deci alegerea unui anumit tip de structur5 a clddirii. existd dou5 tipuri fundamentale: noduri de tip articulalie (capabile transmiti de la grind5 la st?lp numai forfecarea) gi noduri de tip incastrare (sau noduri rigide. . cele doui moduri de tr NODURI ARTICULATE .J SECTIUNI ORIZONTALE GRINDA ASAMBLATA pe INI[. fundalii) trebuie concepute in raport cu doud categoriide exigenle: . transmitd stilpului gi forfecarea. privind facilitatea montajului. z-- sEcTruNl VERTICALE . exigente de executie. u NoDuRt cRtNzt .

stilp gi grindi continue (1.CONSTRUCTIIDIN OTEL tr NODURI RIGIDE . b. Stilp continuu gi grinda ?ntreruptd (9. g) sau numaicu buloane. m). numai cu suduri (d. o q. c). AsamblAricu flange (i. k).exemple Asamblare realizatd cu buloane + suduri (a. . grindi continui gi stilp ?ntrerupt (h). i). j.

in unele situalii. $i imbindrile intre grinzi pot fi capabile sE transmitd numai forfecarea (noduri articulate) sau forfecarea + incovoierea (noduri rigide. . ca gi in cazul anterior. de ordin static Ai de montaj. trebuie prevezute coaste orizontale. in rinduri de cite dou5. .exemple 33 . buloanele din zona tilpii intinse trebuie dispuse este oportund dispunerea majoritdtii buloanelor in vecinitatea telpii ?ntinse a grinzii. cind panoul delimitat in cadrul inimii stilpului de coastele orizontale sus-mentionate nu poate prelua incovoierea transmisd de grindi. de tip incastrare). simetric. NODURI INTRE GRINZI Se referd la imbindrile dintre grinzi secundare gi principale. de regul5 av?nd grosime egalS cu cea a tdlpilor grinzii gi pozilionate la aceeagi coti cu acestea. pentru a impiedica deformarea tdlpii st?lpului pe care se prinde grinda. Nodul de tip articulatie transmite forfecarea de la inima grinzii secundare cdtre inima grinzii principale.CONSTRUCTII DIN OTEL ln alcdtuirea nodului rigid (capabil sd transmitd stilpului incovoierea din grindi) este util a tine cont de urmitoarele CRITERII: . gi trebuie si respecte aceleagi categorii de exigente. II tr NODURI ARTICULATE . este necesard prevederea unor coaste diagonale de rigidizare a respectivului panou. sub gideasupra t6lpii.

grindd principalE grindd secundar6 . Asamblare cu buloane. o NODURI RIGIDE .CONSTRUCTII DIN OTEL Posibilititi de asamblare tletaliu de nod afiiculat. Asamblare cu doud corniere + buloane.exemple -4-I' t3 c Detaliu de nod rigid.

FUNDATTE Stilpii din olel sunt in general fixati ta bazd pe fundatiidin beton.CONSTRUCTII DIN OTEL tr NODURT STILP . face indispensabild ancorajele otel . cea de-a doua este asociate bazei stilpului. Problemele pot fi rezolvate cu un sistem de placd dubld (sau placd gi contraplacd): una dintre pldci este ancoratd in fundatie. Exigenla de a reduce eforturile de la valori acceptabile pentru otel (de ordinul a 15-20 kg/mm') la valori acceptabile pentru beton (de ordinul interpunerea unei plicide distribulie (placi de rezemare sau de ancorare). Eventualele (probabilele) Jocuri' excesive din punct de vedere al structurii din olel sunt compensate prin modulde realizare a legdturii contraplace in plan orizontal. a1 kg/mmJ. ci gi pe verticalS. dintre cele doud pl6ci.beton. decurge din diferenla de ordin de mdrime a toleranlelor acceptate in O exigenld particulara in ceea ce privegte cele doud sectoare de constructii. nu numai buloane de ancorare bare de ancorare . respectiv fundalii gi structuri metalice. inclusiv inclinalia.

U /-1'' p"7 l-v w tr TNCASTRARI ln acest caz stilpul transmite fundaliilor o forld normali de compresiune gi un moment de risturnare (Tncovoiere).:. evident. ?n afara eforturilor de compresiune. stilp'fundalie. DacS st?lpul transmile fundaliilor numai o fo45 normald de compresiune. respectiv in aga fel incit valorile eforturilor rezultate din incdrcdri sd nu depigeasci rezistenla admisibild. Ca atare este necesari o dimensionare atente a tfielor de ancorare gi a suprafetei pldcii de rezemare. Funclie de raportul dintre cele doud ccomponente.. la nivelul plicii de rezemare pot apirea. este oportund rigidizarea sa suplimentar5. se considerd totugi acceptabili (intrucit eforturile din incovoiere care pot aparea sunt neglijabile) gi reprezintd solutia cel maifrecvent folositi. sectiune de rezistente 36 . tijele de ancorare ar putea fi considerate inutile: ?n realitate ele sunt indispensabile atit pentru o mai bund legdturd dimensionarea tijelor de ancorare poate fi fdcuti in manieri empiricd (prin aproximarea eforturilor de forfecare functie de incircarea verticald). se poate recurge la dispozitive care reproduc mai bine articulalia ideald.coNSTRUCTil DtN OTEL Din punct de vedere static. Dimensionarea suprafetei plicii se face in aga fel?ncit aceasta sd poati asigura o repartilie cit mai uniformd a presiunii de contact pe betonul fundaliei. departe de a fi o articulalie ideal6. consideri cd stllpul transmite fundaliilor numai incdrcdri verticale Modulcel mai simplu de ralizare este cel care conste in a suda labaza stilpului o placd din olel prevdzutd cu doui (sau patru) gduri. . eforturi de intindere (tracliune) care tind sd desprindi placa de blocul de beton. Grosimea minimd a plicii este determinati din considerente de rezistenle. aceste eforturi de tracliune trebuie si poatd fi preluate de tijele de ancorare precum gi de partea din suprafala de contact a plicii pe beton care rezultd comprimatS. pot fi astfeldiferenliate doui categorii majore de ancoraje: articulalii giincastriri. grosimea minimd a pldcii se stabilegte din considerente de rezistenti (analog cazului stilpului comprimat centric) gi. inclusiv cu nervuri. imaginile de maisus). orice supliment de grosime a pl5cii este in avantajul rigiditdliisate. aceastd placi este asociati la fundalii prin intermediul a doud (sau patru) buloane cu tija specialconformatd pentru ancorare (v. cu implicatii asupra schemei statice de ansamblu. dupi cum s-a mai aratat. In cazuriparticulare. tr ARTICULATII ln acest caz se (compresiune). In acesr caz. O legiturd de acest tip este simplu de realizat. dar este. in acest scop placa trebuie si fie suficient de rigidd gi uneorieste necesard prevederea unor nervuride rigidizare. cit gi pentru facilitarea pozilionirii stilpului in taza de montaj. ancorarea stilpului la bazd este conceputi in raport cu solicitirile pe care trebuie se le transmiti fundatiei.

b) sau cu tuburi ondulate (c) care. cind nu se pCIate conta numai pe aderenla dintre tfia de ancorare gi beton. eforturile din tiji sunt transmise masei de beton prin intermediul unor dispozitive speciale: ancoraje cu profile din otel inglobate in beton (a. cresc valoarea eforturilor transmisibile. :0 o (! )E o 'c E (l) o 6 E In situalii de importanle majore. daci eforturile de tracliune (?ntindere) nu sunt foarte importante. c 37 . este suficientd aderenta intre suprafala tijei (dimensionat5 corespunz5tor) gibeton. mdrind suprafala de contact.CONSTRUCTII DIN OTEL In ceea ce privegte ancorarea tijelor.

acestea. cit gi din motive tehnologice. De alegerea judicioasi a acestei trame secundare va depinde nu numai aspectul arhitectural. tr CONSTRUCTII CU CADRE ARTICULATE Structurile din otel au particularitatea de a fi structuri 'montate'. conditiile normale de lucru in gantier fac si fie costisitoare gi nu intotdeauna sigure ca efect. asociate unor sisteme specializate de 'contravintuire'. Construclii cu cadre articulate.in care toate imbinerile ar fi de tip articulatie. procedee ce tind sd realizeze noduri complicate menite si refacd in operi continuitatea unor elemente produse separat (noduri rigide). Structurile clSdirilor au in general mai multe nivele (cu exceplia halelor) iar grinzile vor trebui si suporte incircirile plicilor. a compartimenteribr. In raport cu rolul particular indeplinit. fdri contravintuiri.definiti prin deschiderile gi pozitiile stilpilor .ideali din punct de vedere al execuliei . in raport cu elementele portante. seism) se pot distinge doud mari categorii de constructii cu structurd metalicd: tr Constructiicu cadre rigide. transmit in mod cumulat incdrcdrile cdtre fundatii. atit din motive economice. participi deopotrivi la preluarea eforturilor din incdrcdri verticale 9i orizontale. Pentru a nu renunla la avantajele simplitdliiconstructive a nodurilor de tip afiiculalie gi a asigura totugistabilitatea de ansamblu a constructiei. in schimb nodurile sunt relativ 'incomode' intrucit includ de multe ori o serie de piese suplimentare de rigidizare. a nodurilor de circulatie gi a instalatiilor.coNSTRUCTil DtN OTEL coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURTI Alegerea structurii portante influenleazi considerabil conceptia globald a unei clidiri. CONSTRUCTII CU CADRE RlclDE Sunt constructii la care nodurile dintre stilpi gi grinzi sunt rigide. aceste contravintuiri se impart in doui categorii: contravintuiri verticale gi contravintuiri orizontale. fac ca structura in ansamblul siu si fie pufin stabild: in situalia . datorate v?ntului sau cutremurelor. trameistructurale . ci gi executia ralionalS gi economici a construcliei. ce pot fi realizate in mod convenabil Tn gantier. orizontale gi verticale. celelalte elemente portante din otel (grinzi gi stilpi) trebuie si suporte doar incdrcirile verticale. Structura majord a cl6dirii nu va putea fi deci valabil determinat6 decit simultan cu definirea poziliei fatadei. In acest mod. la rindul lor.i se va integra sau suprapune o tramd secundari determinind pozitiile elementelor de inchidere. nodurile simple. practic toate elementele portante. Construcliile cu noduri rigide reprezintd un tip de structurd folosit frecvent in SUA gi care permite realizarea unor clidiri-turn foarte zvelte. constructia ar rezulta de-a dreptul instabild. De reguli se urmdregte ca operatiunile de asamblare sd fie cit mai simple. a tavanelor suspendate gi a spatiilor necesare pentru trecerea instalafiilor. Pe de parte. iar imbindrile dintre ele pot alti 38 . putind prelua incovoierea gi transmite astfel de la grindd cdtre stilp solicitdrile apdrute din actiuni orizontale. gi de a le transfera la nivelul fundatiilor. se practici utilizarea unor elemente cu functiune specificd de'contravintuire'. respectiv realizate prin asamblarea in gantier a unor elernente produse in prealabil in altd parte decit locul de execulie a clddirii. Absenta contravintuirilor constituie un avantaj de ordin arhitectural. de compartimentare. Din punct de vedere al modului de preluare a fo{elor orizontale (vint. Contravintuirile verticale au rolul de a prelua forfele orizontale. menite s5 impiedice deplasirile relative intre noduri gi deformatiile excesive. Astfel. ?n acest caz este convenabild prelungirea stilpilor metalici in subsol pentru ca nodul voluminos sE nu incomodeze rezolvarea pardoselii parterului. pe care le transmit elementelor portante verticale.

in general cu elemente dispuse in cruce. in cazul plangeelor.a. Este de remarcat faptul cd in cazul altor tipuri de structuri (din beton armat.a. (Pentru simplificare. aceste structuri reticulare au ca 't5lpi' gi 'montanti' grinzile principale gi. aceasti functiune putind fi indeplinitd de insigi elementele portante (cadre. reprezinte elementul de contravintuire cel maifrecvent utilizat. etc). pereti). ce grupeazd de reguld circulatiile verticale (scdri. in plane neconcurente. (sau eventual din ziddrie. 9i ziddrie). Pentru ca elementele de contravintuire sd nu devind'un rdu necesar' cu efecte perturbatoare asupra compozitiei arhitecturale. IBM . panouricu structuri reticulari din ofel. etc) avind ca regulS comuni crearea de triangulalii nedeformabile. pot fi integrate iatadelor (v. alegerea sistemului trebuie fdcuti incd de la inceputul studiului structurii clddirii. DTVERSE MODALITAT! DE PRELUARE A FORTELOR ORTZONTALE llustrare schematice a comportamentului unor diverse tipuri de structuri metalice: a) Cu pereti rigizidin b. estetice. inlr-un singur plan) 39 . cu geometrii diverse (in X. reprezentarea ia in considerare o unicd directie de acliune a fo4ei orizontale. ascensoare). Sunt structuri rigide plane (diafragme sau'gaibe' orizontale) gi pot fi realizate din: . acestea pot fi: . - Zdbrelele din otel. Contravintuirile orizontale au rolul de a limita deformatiile structurii metalice gi de a permite transmiterea fortelor orizontale cdtre contravintuirile verticale. in cazul acoperigelor cu pante) din otel. Tn schimb probleme similare apar in cadrulconstructiilor cu schelet din lemn. A.. dintre care doui pot fiparalele gi altreilea perpendicular pe primele dou5. (eventualdin ziddrie. cele secundare.Pittsburg. tuburicu structurd reticulari din otel. (reproducind astfel ceea ce exist5 de la sine in structurile de b. din zid5rie) nu este necesari prevederea unor elemente cu functir. la constructii mici).coNSTRUCTil DrN OTEL avea simplitatea dorite. 't5lpile' gi 'montanlii' sunt constituiti de pane gi. c) Cu noduri rigide. la constructii mici). ceea ce face indispensabil studiul integrat. Contravintuirile verticale pot fi realizate in diverse moduri: .tuburidin b.a. numite 'tuburi'. al problemelor structurale.structuri reticulare orizontale (sau inclinate. ?n cazul acoperigelor inclinate. In plan sunt necesare cel putin trei contravintuiri. rigide prin natura lor. K.a. Cu elemente rigide spatiale. World Trade Center . respectiv. b) Cu contravintuiri reticulare.dale de b.New York.a. sau dale cu elemente ceramice 9i b. Cu elemente rigide plane (diafragme): ' pereti din b. de izolare termicd gifonicd. tilpile superioare ale fermelor. . respectiv. incd de la inceputul conceptiei clSdirii.rne specifici de contravintuire.a. de regul6.

in conditiile [b] Tub de b. tumat dupi montarea scheletului metalic. Permite inchiderea rapidii a clSdirii (montarea + Y lt il il -ll---rLrtl ntl ll .r [a1] Solulie cu goluride montaj ldsate la tumare [a2] Solutie cu pldcule de ancorare inglobate la tumare + reazeme sudate .MNSTRUCTIIDIN OTEL CADRE RIGIDE NODURI RIGIDE intre elementele structurale principale: transmiterea eloilurilor din elementele orizontale cdtre cele verticale se face prin Tncovoiere. faladelor simultan cu tumarea tubului). in special folosirii de cofraje glisante.A.a. Sunt structuri relativ scumpe (cu cca'1'5 . VARIANTA CU STILPI CONTINUI VARIANTA CU GRINZI CONTINUI CADRE ARTICULATE ASOCIATE CU UN TUB DE B.20 % mai scumpe ca cele cu contravintuiri). DouE variante fundie de modul de execulie: [aJ Tub de b. dar cu o comportare mai bund in caz de seism. seisrn). Tubul de b. Necesitd contravintuiri provizorii. Solulie economich. tumat inaintea monterii scheletului metalic.a. preia incircdrile orizontale.a.Toate elementele (orizontale $i verticale) participd la preluarea incdrcdrilor verticale gi orizontale (vint.

CONSTRUCTII DIN OTEL CADRE ARTICULATE + CONTRAVINTUIRI RETICULARE FoRME oe conrneviNTutRl VAFIANTA CU STILPI CONTINUI convenabild pentru deschideri mlci VARIANTA CU GRINZI CONT]NUI convenabild pentru deschideri peste 8 m [] :-'VARIANTA CU GRINZ DUBLE .

coNSTRUCTil DrN OTEL CONTRAVINTUIRE CU TUBURI DIN BETON ARMAT Schema statice bngitudinali in dreptul tuburilor 42 Schema statici transversali .

moolem! Schemd statici transversald 43 .coNSTRUCTil DrN OTEL coNTRAv1NTUTRE vERTtcALA RETIcULARA cu enne ilN oTEL Schemd de dispunere a contravintuirilor verticale Schemi statici longitudinali (pentru 1/z din sectiune) .

ContraVintuiri orizontale Contravintu i ri verticale SCHEMA DE DISPUNERE A CONTRAvINTUIRILoR LA o sTRucTuRA DE AcoPERIRE conlravintuiri in planul invelitorii contravintuiri verticale 44 . capacitatea portanti a rigidizdrii este data de rezistentala intindere. care constituie criteriul de dimensionare a barelor.coNSTRUCTil DrN OTEL ScHEMA DE FUNcTIoNARE A coNTnAvirwurRrloR Dispunerea barelor ?n cruce face posibild utilizarea unor profile cu secliuni foarte mici: oricare ar fi directia forfei orizontale. una din diagonale rezult6 intinsi.

CXEMPIE lmbinare intre bare de conlravintuire gi stilp (a. b). grinzi gi bard de conlrav?ntuire (b). imbinare intre stilp.CXEMPIC lmbinare inlre grinde principatd. grindi gi bard de contraviniuire {e) d DETALII DE IMBINARE LA CONTRAV1NTUIRTLE ORIZONTALE . d). imbinare intre grinde principald. g-rindd secundard 9i bard de contravintuire (d). imbinare intre bare de contravintuire 9i grinda (c). grindd secundard gi bard de contravintuire (a).coNSTRUCTil DtN OTEL DETALII DEIMBINARE tA CONTRAVINTUIRILE VERTICALE . imbinare intre barc in cruce (c. +c . imbinare intre stilp.

r.r ' I : ill fl ..li t_l] l-Il L_t_] t.ij [2]SCHELET AFITICULAT CU GRINZI CONTINUI.pr sr cRrNZr / GRINZI DUBLE. Avantaje: montaj simplu. \Yr[1] SCHELET ARTTCULAT CU STILPI CONTINUI.1 I lr\ A F&l I il' li .tl I--i_. PLAN$EE SIMPLU REZEMATE. Atlr. t3l Si t+j cu grinzi continui sunt mai economice decit varianta [1]. ffiffi $i rulf [3] SCHELET ART'TCULAT CU STTLPT CONTINUI I STILPI DUBLI..iii.r. PLAN$EE SIMPLU REZEMATE.-a\'' h. Variantele [2].ar.it-* lSTl .CONSTRUCTII DIN OTEL SGHEME STRUCTURALE 1-i i ls' la-l! i i*'iidl i I l'4' nlI I Ei FJ"l.. PLAN$EE STMPLU REZEMATE.'1b:--+hr-j=j il fil I *:t:l]:l-" "luiriiIliIl li [- . scheletele articulate rezufta mai ugoare decit cele cu noduri rigide.i+#. ca atare 46 . 9r GR|NZT tor CONTINUI ."t r!t! | ril'r l: ll?!l I ll t]{ ti. Sediunile stilpilor sunt mai mici decit cele necesare in cazul imbindrilor cu incastrare" Atunci cind rapoftul UH este mic (L = deschiderea grinzilor 9i l-l = indllimea de etaj).iF--+lll F+L-.-(|..i rir r ill |Ll_lil" id} €11'\*$" '=. calcul de stabilitate Dezavantaje: profilele grinzilor cu indltime mai mare determind indtlimi mai mari incdrcarea totald a construcliei devine mai mare.\ . PLAN$EE SIMPLU REZEMATE. .lN iiirilirliIill lt Jl-'Lll I I "-=l.. de etaj. 11 ' 4l Secliunile gi sdgelile grinzilor rezuhi mai mari decit ?n cazul nodurilor rigide (cu rezemare prin incastrare). ?. a stilpilor simplu (static determinali).rrrr AR'cuLA.i.J qj=.

deci inillimea de etal 9i incdrcirile totale rezultd mai mici. Sectiunea grinzilor e mai micd decit in cazul scheletelor afticulate. PLAN$EE StMpLU REZEMATE. 47 . stilpii sunt incastrali in fundalii.inellimea de etaj). Atunci cind rapoftul UH este mare (L = deschiderea grinzilor gi H . CU CONTINUI. Snlpt $t cBtNZt ill lil rl lli ill ril ltl ill lrl [6] SCHELET RIGID TRIDIMENSIONAL. CU STILPI. scheletele rigide rezultd mai ugoare decit cele adiculate. Ansamblul sistemului rezultd multiplu static nedeterminat. GRINZT $r PLAN$EE CONTTNUT. t5 .SCHEME STRUCTURALE tuta"*=aff RtGtD PLAN.6l lmbinirile intre grinzi gi stilpi sunt rigide (incastrdri). Varianta [6] este mai econornicd decit varianta [5]. ca aiare calculele de stabilitate sunt complicate. implicd insd calcule foarte cornplicate.

i 48 .CONSTRUCTIIDIN OTEL PLAN$EE PLAN$EE CERAMICE PLAN$EE CU NERVURT DtN BETON ARMAT PRECOMPR|MAT rbelon monolit PLAN$EU CU PREDALA gt SUPRABETONARE placa metalice de suslinere penlru faza de monta.

Placd turnatd in situ Plac6 prefabricatd Rezemare ?n cimpul plicii Rost intre prefabricate PLAN$EE CU TABLA CUrnrA Sunt constituite din tabld de olel cu grosimi de 0.5 . lungimi. Tabla este zincate. inillimi.5 mm.1. trebuie de reguli consultate documentalia producitorului. sau poate iegi Tn afara pir[ii inferioare a plScii.. tabla cutatd reazemd fie direct pe grinzile principale. precum gi deschideri admise.a. OONSTRUQTII DIN OTEL PLAN9EE cu PLAcA oe BEToN AHMAT Profilul de otel al grinzii poate fi complet inglobat in beton. finisaje. fie pe grinzi secundare (v. schema de maijos). 9i grinda metalici se realizeazd prin prevederea unor legituri cu gujoane metalice care sd impiedice lunecarea reciproci ?ntre cele doud elemente. gi o dald de beton turnatd peste tabld. accesorii. ceea ce ii asigurd o proteclie suficientd in condilii de umiditate normald. Pentru forme. formati la rece.funclie de deschidere. conlucrarea dintre placa de b. sensul cutelor tablei principale SORTIMENTE DE TABLA CUTATA ScHEMA plANgEU cu rABLA cunrA 49 .

5. aeoBeri desehideri ping la 4. sd serveascfi drept diafragmd (rigidizare) orizontal5.60 3.90 0. valorile exacte se oblin din document4ia produc{toru. se disFuHe peste tabld o relea de bare sudate.3. in anumite cazuri alveolele pot fi folosite drept canale de ventilatie. perimetrul DacE placa trebuie tableiirebuie sudat de reazemele din Existd 3 variante: o1el. relativ scumpe.40 .3. eu guruburi sau suduri. gujoane).45 . Panourile de table sunt fixate de grinzile suport prin puncte de sudurd pdtrunse prin table. Sunt plSci foarte ugoare. H {cm} 1.50 fntre tablt gi beton trebuie asiguratfi mecanic (striuri in tabl6.ui.CONSTRUCTII DIN OTEL FLAN$EE CU TABLA CUTATA eutarea cregte rigiditatea tablei gi deschiderea pe care o poate acoperi.80 .3:60 2. B.50 .20 .50 rTt.80 .a.50 1. eu c'o{raj pierdut din tabli DESCHIDERI (m) 0. Rielie5 probleme fn cazul unor inc6rc5ri concentrate peste 300 kg.40 2.. Panourile *Gomier continuu Dentru rczemar ea margi nii tablei.2.00 . Conlucrarea cu grinzile metalice se reallzsaze cu gujoane cle olelsudate prin tabl6 de profilulgrinzii. inaintea turnErii betonului. NecesitS de regulS un plafon susBenclat absorbaff fonie. sBaliul ereat Boate fifolosit €a traseu peniru cablurielectrice gi de comunicalii.00 T5 NOTA: Dimensiunile date au caracter orientativ.40 . tabla cutat6 susline betonul pfn5 c?nd acesta se f ntdregte gi dobf ndegte capacitate portanta.4 Flaci de b. ce pot .a.90 .beton Tabla eutate servegte ea arrngtur5 (eaBabil5 se preia intinderile) a pldcii de beton.5 5.3.4.0.60 1. Flaci mixti olel . Se realizeazd prin sudarea unei table cutate de una planit. aderenla H DESCHIDERI {cm) 4 5 t-5 lm) 1.1. e. sau a doufl table eutate ?Rtre ele. tabla cutatd servegte ca platformd de lucru in timpul executiei gi drept eofraj pentru turnarea betonului. Flaci alveolari H (cm) 4 5 DESCHIDERI (m) 1. ancoral cu buloane in perete Grindd principald sau secundard se imbind Tntre ele de-a lungul rHarginilor.60 2.0 Tabla cutatS servegte drept cofraj pierdut pentru o placi de b. A.

sunt suficient de rigide dacd inillimea grinziiatinge 1/10 din deschidere. pe de altd parte. Golurile ugureazi plangeul gi permit trecerea unor trasee de instalalii. Plangeele rezultate sunt economice. ceea ce reduce greutatea grinzilor gi permite trecerea cablurilor electrice gi a unor tevi de instalatiicu gabarit redus. sdgeati admisibili) gi. rezult?nd o alcdtuire foarte ugoard dar cu slabd iner[ie termici gi izolare acustici. plangeele rezultate sunt ugoare gi economice. tr GRTNZ| ir{ ZAeneLe Permit trecerea instalaliilor printre montanligi diagonale. incdrciri. Schema de plangeu este foarte asemenetoare plangeelor cu grinzide lemn. . Deschideri recomandate: max 6 . Existenla unor trasee orizontale de instalalii presupune de reguld prevederea unui spatiu sub grinzi. ugoare. mascat de un tavan suspendat.Prcfile inalte Grinzil (profil unic sau compus) Posibilitilide decupare a sistematicd a'inimii'cu goluri hexagonale sau circulare (max h/2).Profile eu inillimea minimi Grinzi H (profil unic sau compus din table groase sudate) Posibilititi limitate de realizare a unor strdpungeri prin 'inimd' (max hl3). . Pot fi realizate din: . In general necesiti contravintuire orizontal5 complementarE.7 m. Alegerea grinzilor secundare esie dictatd pe de o parte de considerente de ordin static (deschideri.7 m. Deschideri recomandate: max g m la plangee curente de clddirietajate max 16 m la plangee de acoperig o GRTNZT DtN PROF|LE DE TABLA SUBTTRE Sunt profile deschise.MNSTRUCTIIDIN OTEL Plangee cu table cutati pentru acoperige: In cazul plangeelor de acoperig. de exigente privind traseele instalatiilor gi finisajele (grinzi aparente sau tavan suspendat). Tavanul suspendat poate fi pozitionat la limita tdlpii inferioare. obiinute prin formarea la rece a tablelor subtiri. cu prevederea unor profile speciale (tabld zincati. Deschideri recomandate: max 6 . sau grinzi 'expandate'. Deschideri recomandate: peste 10 m. lemn) pentru fixare. 51 . profile laminate profile de tabld subtire grinziin zlbrele tr GRINZI DIN PROFILE LAMINATE . Pot avea inima perforati. . betonul poate fi suprimat gi izolalia termicd agezatS direct pe tabla cutatS. necombustibile giprotejate anticoroziv.

trebuie consultati documenlalia producelorului- NOTA: Peniru un anumit profil. detalii specifice.7 cm.cu schelet metalic .20 m.4 cm. 30 cm Lilimea tSlpilor:4 cm.20 m funclie de ?ncerciri 9i tipul d€ suport pentru pardoseale lmbinerile pot fi bulonate. sau sudate Rezemare: . Pentru dimensiunile exac{e.60 m sau 1. incercarea capabile se reduce la cca 1/1 4.50 . ca bazd de comparalie un plan$eu cu profile de 20 cm la interax de 0. ld.40 m functie de deschiderea grinzilor oleci pe baze de l€mn q"""::K< \ Consolele gi golurile-1x: din plan$eu sunt bordate in mod similar plange€lor cu grinzi de lemn GRINZI DIN TABLA SUBTIRE $unt necesare rigidizeri ale inimii acolo unde existe lnclrcari concentrate.din beton sau zidarie sau \ Interax grinzi: 0. de ex.CE m. lncercarea capabile se r€duce la cca lt4incazul maiorerii deschiderii la 5. 25 cm. deschideri disponibi16 9i incercdri admisibile. se rsduc ?ncarcerile admisibile. pestrind deschider€a de 3. cu cit cre$te interaxul grinzilor qi deschiderea.Itl Profil prinderi Profil 'C' Profil de bordaj autofiletante 5h 22 5 cm. 4. 0. Spre exemplu.40 m.grinde principala . Golurile reduc greutatea grinzii 9i permit lrecerea unor tevi cu gabarit redus gi a cab!urilor electric€ * rez€mare pe Perete: . ingurubate. orienlalive.min 8 cm la reazeme int€rmeo€re Plalbanda de legeture la 1. in cazul in care se majoreazi gi interaxul gi deschiderea la 1.grinde de bordaj Suport de pardoseala: table cutata + suprabelonare.40 m.5 cm. Tabelul urmetor poate fi folosit pentru o dimensionare preliminard. JZ .40 m.coNsrRucTil DrN oTEL PLAN$EE CU GRINZI SECUNDARE DIN PROFILE DE TABLA SUBTIHE Sugort d€ pardoseaE din table cuhta cu suprabetonare sau pleci pe baza de lemn * tezemate pe grinde meialic5: . la capetele grinzilor sau la reazeme intermediare penlru cu . hetimi (H): 15 cmi 20 cmi 22.00 m.2 cm.min 4 cm la margine . tl Suruburi +br.lncircarea capabile se reduce la cca 1re.2. in cazul in care se maioreaze interaxul la 1.20 m gi respecliv 5. 6. 4.40 m gi deschideri de 3.

CONSTRUCTII DIN OTEL nLAN$EE cu cRtNzr SECUNDARE DtN pRoFtLE DE TABLA suaTlne z'firist " ' ' cornier de montaj orinaa I llll de plang6uf. REZEMARE EXTERIOARA Grinda secundare continue peste grinzi sau pereti interiori REzEMARE ITTERIoRnA /^ Prr'.1 z" Rezemare min 7.5 cm ry "%.n d€ bordaj PROEMTNENTE $t GOLURT tN PLAN$EU REZEMARE EXTERIOARA 53 .Perele cu schelet meialic REZEMARE INTERIOARA /'^ 4.

DE REZEMARE functie de tioul de orindl (L) L curente L mari / f. sunt standardizate ca lungimi. Conditiile de rezemare a tilpiisuperioare limiteazd consolele. La deschideripeste 10 m constituie o alternativd economic5.latii. Standardizarea dimensiunilor impune utilizarea unei trame regulate. depinde de deschiderea grinzii $i dimensiunea talpii.capsitat6a portante a grinzkx .80m o 9i 6. 3 .60 .60 m 54 .20 Sunt posibile consoie lirnitate.mari P. il TIPURI DE GFIINZI DESCHIDERI (L) pine la 1€ m oine la 30 m oind la 45 m Gurente Pt.00 m . grinzi curent€. _il .15crn 10 cm 15-30cm 15-22cm 10 cm 6cm 1. dace e$€ necesar un sBatiu srlplimeRiat pentfl. deschideri foarte mari tf i[ T illrilil h ']'r I TNALFMI (H) 0.20 m tii.5 cm i\---_Tr_ tt t i--f-*l-.</ . /// -----d{r i | I | .i insl.3O-1.de €x. de reguli.ce cuprind ln5llimea grinzii. Plan plan$eu (scheml) -{=*:-==*_--_- r: Suportul pardoselii reazeme p€ d€Echiderca dinlre gdnzi ..3.T- ti€c Instalaliile pot printre bar€ * razemate pe PERETE 7t/ Tavanui poaiefi adosaitelpii inferioarc ---/ sau poate fi suspendat. in conditii de incircare Permit trecerea traseelor de instalaliiprintre barele de inim5.00 m. deschideri mari Pt. pleci pe bazi de lemn.20 .i / ii I ll /^l-oslollafezelna(g :. deschiderea gi incercaroa admise) grindd cu o anumite inetime poate fi folosfte la diverse deschideri .iii"i-/ TIPDEREMEM - LUNGIMEA MIN.dar capacitatea portante a planqeului se reduce progresiv (in general se folqsesc tabele de oredim€nsionare . i^ Posibile rezefiarc mtelminfnri#rt p€ratpainturioare 1ll.deschiderea suponului de pardoseale ./ . indllimi 9i capacitdli portante.45 .:l .t . o grinde de 25 cm poate li tolosRe deschidefi intre 3.75 m 0. lesind aparenle grinzile Euportul pardos€lii e€te realizat de regule din beton tumai peste tabie cdatli. curent 1. pot fi foiosite gi pteci prefabricalg din beton. prin prelungirea telpii super'ioare distanla dintre legituri. sau €cirdufi Distanla dintre grinzi depinde de: .1..CONSTRUCTII DIN OTEL PLAN$EE CU GRtNZt SECUNDARE iN ZABRELE in ateliere gi.initimea doritd a plangeului Interax: 0. 12 (17) cm pentru grinzi cu d€schideri mari €i {oarte mari \ folosiie variaza fiJnclie de producaiof | i \ \ ------ \ --Iutl 1 ..incircld .. Sunt prefabricate Sistemul functioneazi cel mai eficient uniform distribuite. tavanul poate Iipsi.r€t6 d€ zidlri€ Perete de belon Grinda melalice 10. rl .6 m.1.0..--JLJL___-_J . 6 cm pt.ctate de producetor .

talpe supedoera din profile de table sau pl6fit suplimenlar tixat cu buloane de ta * ll -- + iaci ain oeron \ prefabricat-\ ( \) Aria de rezemare trebuie dimensionata astfel incil eforturile unitare sd nu depageasci vaiorile acceptabile p€niru materialul p€ care reazeme grinda (se interpun plAci de distribulie) * Beton turnat peste table cuhte Anc$ri la fiecare 3 grinzi. a suportului de oardGeald fixare cu guruburi aulofiletante. 55 .')U l{ Piese d-e legeture sudate sau bulonate. Pentru grinzile curenle. din 6lement€ 6tructural€.mari. tabel) Perete de ceramide Gdnde de olel Fixare cu sudurd sau buloane '/rt "R--> . Lungimea minima de rezemare funqie de d€schidere 9i tipul de reazem (v.50 . din bare de otel @ A. l= 3O cm. CONSOLE: Prelungirea profilelor L sau U permite realizarea unor mici consoie. | =?O cmi pentru deschideri mari $i f.CONSTRUCTII DIN OTEL PLAN$EE CU GRTNZ| SECUNDARE iN ZABRELE Variante de rcalizarc Sc?nduri sau pleci pe baze de lemn.80 m. consola poate atinge 1. Golufile mai mari necesitd borda. cu incdrcdri limitate. pentru fixarea comierelor de peretele de zidarie sau gnnda de margine GOLURI IN PLAN$EU: cornior pe care reazeme Golurile mici pot fi realizate cu bordai din carniere rezemate pe grinzile invecinate. ancorare la fiecare grinda cu O 16.1.

Panta standard: 1 cm / m 56 .6. Pentru a oferi o suprafatd cit mai mare de rezemare a termoizolatiei rigide. Table cutate Grinzile pot rezema inir-un perete de zidarie care se inarya formind aticul terasei sau poate rezema la partea superioara a zidului in cazul unei terase cu rebord sau cu consola Prelun girea talpii superioare Cornier continuu de tezemarc tabla cutate.0 m. inaintea aplicirii hidroizolaliei. fiecare grindd trebuie asigurati prin ancorare la suport. dacd tabla are striuri de rigidizare. De asemenea. tabla cutati ce realizeazi suportul continuu al invelitorii trebuie asigurati prin fixare de suport cu suduri in puncte sau prinderi mecanice.CONSTRUCTII DIN OTEL PLAN$EE DE ACOPER|$ CU cRtNZt SECUNDARE iN ZABRELE Sistemul de acoperig plat (?n terasd) cu grinzi in zdbrele este similar ca schemd generalS cu sistemul de plangeu curent ce foloseqte grinzi in zdbrele. funclie de deschiderea grinzii gi dimensiunile t5loii Bigidizari orizontale pentru grinzile curente Rigidizdri diagonale pentru grinzile cu deschideri mari qi foarle mari Grinde principali TALPI PARALELE TALPASUPERI0AHAcU o PANTA TAPLA SUPERIoARA CU DOUA PANTE Panta de scurgere poate fi oblinde prin inclinarea grinzilor sau prin variatia grosimii termoizolatiei Produclia standardizata include grinzi cu deschideri mari $i foarte mari. este bine ca tabla sd aibd cutele cu fata superioari lati gi netedd. Pentru a rezista la o potenliald acliune ascendenti a vintului. cu una sau doue pante. termoizolant) sau se poate dispune direct o termoizolalie in pl6ci rigide.0 . fixat cu buloane in zidirie Legelurile de rigidizare lrebuie asigurale prin ancorars in oeretsle de caoal p€ntru acoperig in consola '"**1:"*J}V Perete din zidarie Sunt necesare legeturi de rigidizare la 3. termoizolatia trebuie fixate cu prinderi mecanice. Peste tabla cutate se poate turna beton (eventual beton ugor.

Legaturi diagonale de ngidizarc pentru grinzi cu deschideri mari Rigidiz5ri orizontale fixate de 2xA 18. ancorat ?n perete cubarc OB l= 20 cm imin).30 cm pentru grinzi cu deschideri mari) 'Talpa inferioare poate fi Rigidizirile orizontale sunt sudale sau bulonat€ la comiere de capel ancoEte in perete PERETE DE REZEMARE PERETE DE MARGINE Cornier de rezemare pentru marginea tablei 2xO 12mm: (la grinzi cu deschideri mari. fixare cu buloane O 12 mm sau cordoane de PERETEDE REZEMARE PERETE DE MARGINE Cornier de rezemare sudurdl=25mm (la grinzi cu deschideri mari. 2xQ18 suduri sau 2x50mm) Panou din oiatre Rezemare min 6 cm (m. ancorare a fiecirei grinzi Profil de proteqie Hidroizolatie + proteclie peste termoizol4ie rigida Cornier de rezemare a lablei. REBORD La rezemari p€ grinzi de otel.CONSTRUCTII DIN OTEL nLANSEE DE AcopERtg cu cRtNzt SEcUNDARE iN zAeReLe de atic.A PANOU DE ATIC 57 .n 10 cm la deschideri mari) sau beton grefabrical REZEMARE PE GRINDA PRINCIPAI.bare A 16 l=30cm min 10 .15 cm {min 15 . la grinzi cu deschideri Table cutate man.

podeste reazemd pe patru stilpi ce delimiteazd nodul de circulatie.a. a) Podest intermediar suspendat {scard liberd). rampele reazemd pe podeste. Golulscdrii este delimitat de grinzi de bordaj (grinzi curente sau grinzi suplimentare). gi are rol de contravintuire verticald (preia solicitdrile din forfe orizontale) in cadrul ansambluluistructuralalclddirii. rigidizare verticalS cu contravintuiri metalice in x. 58 . c) Ansamblul rampe .coNSTRUCTIr DrN OTEL SCARI scARA cu RAMPE $t poDEsTE DrN pLAc| DE B.A. b) Podest rezemat pe patru stilpi. NOD DE CTRCULATTE CU PERETT Rtctzl lntregul nod de circulatie verticald este realizat din b.

a3). numite grinzide vang. care reazemd pe grinzi orizontale ale plangeului curent gi ale podestului intermediar.coNSTRUCTil DrN OTEL scAH cu STRUCTURA PoRTANTA uN oTEL Scheme structurale Plan struc'turi pentru varianta (a) gi detalii de imbinare Fiecare rampd este constituitd din doud grinzi laterale. a2. Detalii de imbinare intre grinzile de vang gi grinzile orizontale (a1. o+ *f (\tI ol I -l T ot nlI -l + de alcituire a rampelor 59 .

expusd mai micd 9i rigiditate la torsiune mai mare decil thl (m) Laminate cu s$liune deschisd )un nivel 2-8 2-4 20-25 7-18 )mai mulle nivele Flambaj (h/d >14) Flambaj gi compresiune (h/d <14) Laminate cu secliune inchisd )un nivel Fmai multe nivele -r. . lmbindri mai simple cu sectiuni deschise Sect.-+. 1988. Barele au rezistenla rnai micd la iniindere decil cablurile. Andrew.2-4 6-15 A Pentru stilpi mai mari pol fi folosile alcdtuiri reticulare Stilpi cu alcdluire mine otel + beton -H+ 'd l:f.. t:i:-J I Flambaj 9i strivire (h/d >10) d # cl Betonul cre$ie rigiditatea $i rezistenla la toc Panouri din otel cu schelet din profile de 2-B 15-50 Flambaj Montanlii din labE de olel pot forma scheletul portant gi pentru pleci de ipsos. 60 Dupd ORTON.i + -i. dar sunt mai rioide. BAFS.l lf "il rt1 ih l6l lao. .l* dd tro +& tl rlF hil tl 2-8 2-4 20-35 7-28 Flambaj (h/d >20) Flambaj gi compresiune (hid <20) secl. tableformate la rece Tiranli din olel de inaltd rezistenle -t I 1-40 Rigiditate axiaE a h + De reguE din bare pline. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. sau pldci pe baze de lemn. The way we built now: form.Ltd. seale and technique.CONSTRUCTII DIN OTEL STRUCTURI DIN OTEL (tabel de sintezi) tr ELEMENTE PORTANTE VERTICALE sEcTruNE oRTzoNTALA ELEMENT Indl!imi uzuale 9I ELEVATIE h/d intre reazeme laterale Factori Observatii eritici pentru dimensionare ln general laminale slandardizate Secliuni speciale prin sudare. r I T h 4-10 20-25 Flamba.deschise cu aceeagr greulale.inchise au supraf. Stilpi reliculari Ffl I ^t. toroane sau cabluri.

. 'r8-28 Profile laminale cu tdlpi late 100-500 *EJ. scale and tehnique.'a 2-4 2$30 tr-'la=cca40-80mm Deformabilitaiea (segeala) tablei .i coNsTRuclllprN ofEL I PLAN$EE INTERMEDIARE: GRINZI 9I ELEMENTE DE SUPRAFATA sEcTruNE 9r ELEVATTE ELEMENT Inillimi uzuale Deschideri uzuale TLl {m) 2-3 Ud uzual Factorieritici pentru dimensionare / Observalii Deformabilitate (sdgeata) tdl (mm) Elemente de suprafat6 din 50-75 35-40 tabE J rr tr -! L +q --f---r -}-r-* 100-150 Tabldcdala cu suprabelonare @. Van Nostrand Reinhold (UK) Go.[ --{- Grinzi Vierendeel Tt ll FL 100G3000 &18 4-12 Elorturi din ?ncovoiere in -1- ld bare in zona reazemelor SAgeaia Sectiune mixte olel +beton -f=t.Ltd. Sdgeala Elorturi din incovoiere tr-+ 100H000 1z45 8-15 Compresiunea axiald a barelor Noduri Sdgeala Grinzi in z6brele din Iaminate =-Ft u1' +. The way we built now: form. 4-12 I [ il Deformabililale (sdgeata) ld Profile larninate inalte 200-500 6-30 15-20 T TJ.cofraj. 61 Dupd ORTON. -_'+ 30G1000 7-15 2*25 +. Grosime beton penlru proteclie lafoc. 1988.t_-f Mizeaze pe conlucrarea profil olel .betonul din plac5. Andrew. Economie de otel cca 25% fala de sectiunile ce nu conteza pe aoortul betonului.

Van Nostrand Reinhold (UK) Co. The way we built now: form. . Grinzi in zdbrele din laminate L >25m Ferme din laminate ill t +.r rd t.r\ .-r-+ -r 25-120 4+70 Panouri sandwich cu fete din table -71 2-3 25-30 Panourile au izolalie termicd din spumd pe baze de re$ini. Segeata Rezislenta Panouri chesonate ranlorsate. scale and technique. pe bazi de fibre lemnoase Profile din tabE de olel fasonatd la rece ::f.f-F--td 50-150 2-4 20-25 +.Ltd. Eforturile din incovoiere Voalarea tdlpii er rmri6arp Grinzi 'expandale' din prolile laminate Voalarea inimii Forfecare +- L --"F 12-75 10-18 Elorturile din incovoiere. injectate.I f 8-20 5-10 ld Frecvenl realizale din corniere --+62 Dupd ORTON. Sdgeala Grinzi arcuite pt.l-+ -r 12&300 3-12 25-35 Sdgeala Frecvent foarte tlexibile dupd axa minore Segeata Flambaj T rJI.CONSTRUCTII DIN OTEL tl ACOPERI$E: GRlNzl 9l ELEMENTE DE SUPRAFATA sEcTruNE 9r ELEVATTE ELEMENT Inil!imi uzuale Deschideri uzuale IL1 ud uzual Factoricritici pentru dimensionare / Observalii Deformabilitate (sageala) tdI (mm) Elemenle de suprafald din bble cutatd (m) 2-6 \-r\Ja.Ji-lL+ta LJ Grinzi in zdbrele din profite de tabld fasonate lt I Jl. t ---f 1 nTl -l L 300-1000 *20 15-25 lr--l Tf f:ilTa {--+-I 'i H1F 00-500 &14 20-30 Sdgeata Profile laminate inalte It lt Jllr=+ TT lllo r+ ffi ta #.+ # 'h" T la rece Profile laminale cu tdlpi late +-. Andrew. 1988.r-+ 6-18 1G18 lt-tl 200-1000 G60 18-26 Sdgeata.

L -+ f lh 15-100 *7 L/h Cupolele cu relea in 2 straturi acoperd deschideri pind la 20O m. 2G100 .4L ra *.20 +Paraboloid hiperbolic din 2 slraturi de foi L -"rLth Posibil foi intr-un stral cu deschideri pind la cca 25 m Deficienle de reguE generaie de imbindri sau voalare Foile de table sunl agezale pe supralata paraboloidului de-a lungul generaloarelor rectilinii $i sunt usor rasucite in sectiunea transversaH O valoare mica a raportului L/h determina $ubpresiunea vintului asupra ac$perigului gi irnplicd puline modificSri de forme fate de forma olate 9-30 6-12 Membrane de olel inoxidabil suslinute de vint J" tr.150 5-10 L/h +.L-+ s=cca1. Llh Pleci cutate din 2 slraluri de foi 930 1G.-55-60) Bo[ile pot fi abetuite din sau 2 slraturi de relea + ondulale t Ir Uh 30-45 4-5 Doud straturi de tabE ondulatd cu iermoizolalie intre ele Sustinerea grinzilor cu cabluri permite cre$terea deschiderilor tLI Acoperi$ele au curburd pe o directie (formd de Jgheab) sau pe ambele directii (forme Grinzi de acoperig sustinute de cabluri Acoperige pe cablud suspendate tn f r.L'-? +'L-+ +h ---+ Tn t/h 6&. in 2 slraturi +.CONSTRUCTII DIN OTEL n ACOPERI$E: SUPRAFETE CONTINUI ELEMENT sEcTruNE 9r PLAN Desehideri uzuale Ud Uh uzual Observdii tLl Retea spatiald pland.4xd. The way we buift now: form. seale and tehnique. Geometria in plan se bazeaze pe o retea rectangulare.Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.. triunghiulard sar r s = cca 5-12% din L hevananali 1 Boila din relea de bare +BohE cu suprafald L-+ lh +- f ud. (m) 30-150 Ud 15-30 Noduri articulate sau semirigide. .rt-l- ffii 1 I. Andrew..180 Uh 6-12 Acoperigele au dubld curburd (formd de'9a') t + Gupold din relea de bare intr-un + stral -r.I 50-180 8-15 de'tarfurie') ftr Retea de cabluri cu bordaje rigide ffii 3&. L<L1 <1. lucreazd ca o slructurd reticular6 tridimensional6.L--+ 63 Dupd ORTON. B0-300 Lih 25-30 +*. 1988.

+.. Conlravinluiri reliculare gi cadre rigide r-----l t -* m* t ilriry |' r r 10-40 nivele Contravinluiri reticulare gi cadre rigide + suprastrudufa I H H. .L --f Cadre rigide multietajate 6-20 20-35 Deplasarea la virf 9i intre nivele conilituie lrecvent un element critic.-. care are rol de conlravintuire Contravintuiri reticulare gi cadre simple (articulate) H lttlJt I 1 H + I f-----r-l 1 inSllimea uzuald IH]: 5-20 nivele H/W 6-8 H H/w 3-4 Cadrele sunt legate rigid gi interactioneaz5 cu structura relicularA.I -+J. 1938. scale and technique. Cadrele asiguri ductilitatb in zone seismice. H/vV I I tez l: :.CONSTRUCTII DIN OIEL B SISTEME STRUCTURALE ELEMENT sEcTruNE 9r PLAN Deschideri uzuale ud uzual Observ4ii ILI (m) Cadre rigide cu un nivel *--. Sislem economic oine la cca 25 nivele Cadrele nu sunl legale rigid de slruclura reliculare.Lld.1 lw + Diagonalele preiau incdrcdri orizontale gi verticale $i rigidizeazA scheletul. Tub perileric eu zabrele diagonale I H H/lV 5-7 6S110 nivele H I _t t l*'----. uneori au articulalii si la cheie Cadrul nu esle rigid in planul sau.l + H H/VV 30-80 nivele 5-7 Secllunile alungite ale stilpifor gi grinzilor rigidizeazzi schelelul in aga fel incil se compode ca un tub perforal.L I' t- 60-150 40-50 --+ Uh = cca 5-15 Sisteme cu stilpi gi grinzi pe un nivel 6-40 12-20 Voalarea consliluie f recvent un aspect crilic. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. ca alare sunl necesare rigidizdri verticale -+. De regulS arcele au imbindri arliculate labazd. 64 Dupd ORTON. The way we built now: form. Noduri rigide intre slilpi Si grinzi obtinute prin sudare sau sudare + bulonare.t-* +. orizontalS Tub periferic din stilpi degi l I r-r+ tr"tW H t"t | I *til. Andrew.I +. Cadrul este rigid in planul sau Distanla uzuald intre cadre: U4-U6 Arce r t lr.: : 1 | 'r 40-60 nivele 5-7 Sdprastructu ra reticulara orizonlaE reduce deplaserib orizonlale. Llill $60 3$40 f.L --+'+.

peretii exteriori sunt (cu rare exceptii) NEPORTANJI. El SISTEME prefabricate din beton. din categoria peretilor cortine.aga numilii PERETI CORTINA. GRELE . . folosite curent la constructii industriale) sau alc6tuiri multistrat (ex. fie ea din b. frgiide b.apare fireascd tendinla de a foloside reguli alcdtuiride inchideri relativ subtiri gi cu geautate redusS. Fiind vorba de fatade 'purtate' de structura din otel a cl5dirii . sunt sisteme prefabricate. panouri PERETT CORTINA 'a Un perete cortind este un otel. Peretele poate fi alcdtuit din panouri preasamblate sau dintr-un raster metalic in ochiurile ciruia sunt montate panouri de sticld gi/sau panouriopace. termoizolatii eficiente). construclia peretilor cortini este complexi gi testare gi executie. inginer.caracterizati ea insigi printr-o greutate redusd . implicd atentie particularS in proiectare. pe de o parte. totodatd esfe .utilizind pentru zonele opace materiale gi alcdtuiri similare celor utilizate ?n constructiile masive. gi producitorul experirnentat in problematica specificd perelilor cortin5. oc . inchiderile neportante pot fi realizate in doud sisteme: SISTEME U$OARE . dar de cele mai multe orisunt sisteme prefabricate: panouriintr-un unic strat (ex. utilizind materiale cu greutate redus{ (metal. perete exterior neportant. sustinut de structura portant5 a clddirii. functie de materialele folosite.a. faladele au decidoar rol de Tnchidere gi separare a mediului interior de cel exterior. Degi simpli in . sau din . cu dublaj termoizolant). necesari o atentd 'coordonare intre' arhitect.CONSTRUCTIIDIN OTEL PERETT DE |NCH|DERE In cazul constructiilor cu structurd portante de tip schelet din otel. sticld. ansambluleforturilor rezultate din incircdrifiind transmis fundaliilor de c5tre stilpi. gi executant. sistemele grele implici o suprasarcini semnificativd pentru structuria portanta.c. pot fiinchideri reallzate in siiu (zidnrii). ln'general. pe de altd parte.a. 9i sunt 'purtate' de structura clddirii. teorie. cu montaj tr 'uscat'.

giin raport cu forma giin5ltimea cl5dirii. in special a metalului. VINTUL SOARELE Vintul poate crea presiune pozitivd sau negativd asupra peretelui. aceasti apd trebuie se poate fievacuati cdtre exterior.e)derior Etangare la aer Din motive de accesibilitate. determinind acumuldri de apd in interiorul peretelui. partea oo . tunctie de direc lia sa. Prin rezolvdri specifice de detaliu. apa eventual pdtrunsd trebuie sd poat5 fi eliminata spre exterior. acliunile seismice implici utilizarea unor imbiniri Propagarea focului intre nivele trebuie opriti prin inchiderea cu materiale adecvate a spaliilor dintre perete gi marginea plangeului. Deplasdrile induse pereteluide acliunea vintului trebuie anticipate la proiectarea rosturilor gi sistemelor de prindere. Etangarecontra petrunderii apei - ' Spatiu de egalizare a presiunii interior . Lumina gi strSlucirea in spaliile interioare trebuie controlate fie prin sisteme de umbrire. SISTEME DE PRINDERE ALCATUIRE DE DETALIU Acumularea apei in inleriorul pereielui poate fi prevenile prin prevederea a 3 elemenle: . Pierderile de cSldurd trebuie limitate prin folosirea de panouri opace termoizolante. sub presiunea vintului.CONSTRUCTII DIN OTEL ACTIUNI cerora pereliicortine trebuie sd le facd fa!5 (= CRITERII DE PROIECTARE): APA Ploaia se poate aduna pe suprafala peretelui qi. peretelui cortine. poate sa intre prin cele mai mici deschideri. fdrda se deforma excesiv.e)derior imbinare fir5 Anumite sisleme de prindere a peretelui cortind de structura clSdirii sunl gindite sd rezisle unor incdrcdri din orice direclie. astfel incit presiunea sa sd fie menlinute egalS cu cea exterioard. INCARCARILE FOCUL Orice deformare a structuriiclSdiriisub incdrcdri nu trebuie speciale. de geamuri termoizolante gifolosirea de profile metalice cu rupere de punte termicd. pentru compensarea loleranlelor mai mari admise la slructura clddirii - de ploaie. prinderile la superioara a plangeului sunt prelerabile. Peretele trebuie si poatd transmite orice solicitdri din vint cdtre structura portantd a clddirii. Normative specifice tixeazl cerinlele privind rezistenla la foc proprie a peretelui. fie prin folosirea sticlei reflectante sau colorate in masi. Orificii in riglele orizontale pentru evacuarea apei Elangare conlra pelrunderii apei -*-\ Etangare slrida la aer Spaliu de egalizare a presiunii interior . Vaporii de apd pot condensa. Razele ultraviolete pot cauza deteriorarea materialelor de etangare din rosturi gi a vitrajelor. un spatiu de aer in contact cu aerul exterior. Allele sunt mobile gi proiectate sd reziste numai la a4iuni lalerale din vint. absorbante de energie. pot fi ullerior sudale dac5 se impune o o vaporilor de apa. deplasarib diferentiate se pot produce dalorite delormdrii structurii clddirii sub incircdri sau dalorfta reactiei peretelui cortind la varialiile de temperatu16. TEMPERATURA Varialiile zilnice gi sezoniere de temperaturi determind dilatarea gi contraclia materialelor din alcdtuirea peretelui.un ecran exterior care sA impiedice petrunderea apei si se transmitd Posibilitate de reglare pe 3 directii. Rosturile gi materialele de etangare trebuie sd poatd prelua migcdrile determinate de variatiile de temperaturd. barierd interioare continud conira aerului 9i Pleci metalice de impdnare pentru coreclii de orizonlalitate Comiere cu gduri ovale pentru reglaj. ca gi degradarea finisajele interioare. Aceste prinderi mobile au rolul de a regla deplasdrile diferenliate dintre peretele cortind gi struclura clddirii.

CONSTRUCTII DIN OTEL

TIPURI DE PERETI CORTINA - tunclie de M9DUL

DE ASAMBLARE

Traversd superioard (toc superior ferea$rA

SISTEMUL cu MONTAN|I + TRAVERSE Peretii sunt asamblali piese cu piesE. Costuri de transport 9i manipulare relativ seEzute; se pot adapta mai ugor decit selelalte sisteme la situa[ia concrete din gantier.

Monlant
Geam transparent (montat din interior)

Toc inferior fereastrd

SISTEMUL eu MONTANJI + PANOURI

Intr-o primd etapi se fixeazi montaniii; apoi se ageazd in pozitie panourile preasamblate. Panourile pot avea indllimea unui nivel, cu vitrajul montat sau nu, sau pot fi separate in panouri vitrate gi panouri parapet. Volumul transportului este mai mare dectt in sistemul anterior, dar volumui de lucru in gantier gi timpulde executie se reduce.

Montantpel-2nivele

Panouri de perete preasamblale

SISTEMUL cu PANOURI PREFABRICATE Const5 in utilizarea exelusiv5 a unor panouri de mari dimensiuni, cu indllimea a 1, 2 sau 3 nivele; pot fi panouri cu sehelet preasamblate sau panouri omogene; pot avea vitrajul montat sau acesta poate montat dupi fixarea

panoului. Sistemul

fi

arc

avantajul

unei

preasambldri precise, realizatd sub control, in atelier, precum giacela al unei executii rapide; in schimb transportul gi manipularea sunt oneroase

De asemenea, se pot deosebi urmitoarele categorii de pereti

eortini:

Panou omogen (fdrd rami) Panou cu schelet (cu rame)

tr tr tr

concepuliin mod specialpentru un proiect anume; compugidin componente gidetalii standardizate de produe5tor;
realizali din panouri prefabricate, tipic pentru clidirilc industriale

67

CONSTRUCJII DIN OTEL

DETALil DE PEREil eORTINA - PRINCIPII GENERALE
Cornier de bordaj continuu Corniere de ancorare lmbinare intre montanli

l--

r
I

Perete interior cu Monlanlul de sus barierd de vapori este glisat peste piesa de imbinare fdrd a fi fixal, a$a incit se poate migca liber

Tsau

L

'T -l_
I
I

Montanlul de jos esle tixat de un comier sau teu

0

s

Panou termoizolal cu tata exterioare din sticld

Tratament anlifoc al grinzii de olel

Profilele orizontale sunt oreva2de cu orificii pentru

evacuarea aDei

Bariere antifoc intre perete gi marginea plangeului; se poale realiza din: - impislilurd de fibre minerale; - place metalice + gapa mortar; - tencuialS pe rabit

Geam

termoizolanl
Profilele nu lrebuie se formeze punte lermica

idiscontinuitatea
metalului!) Panourile vitrale gi cele termoizolante pot fi mentinute in pozilie cu gamituri de presiune sau cu garniluri

Proiile de acoperire fixate prin clipsare penlru mascarea
gi a prinderilor

scheletului 1r ll
sale ll.

Lr'

slructurale
Semi-profile.

Delaliile prezenlale igi propun doar sd iluslreze aspeclele tipice. Atunci cind se Jolosesc sisteme standardizale de pereti cortine, nu esle necesard o delaliere amdnunlitd, cu exceplia cazului cind anumite componente sunl moditicate. Elementele ce lrebuie in orice caz precizale sunt: - schema generald a peretelui - tipul de vitraj - tipul, dimensiunile 9i pozilia ochiurilor mobile - tipul gi finisajul panourilor opace - condiliile privind perimetrul, collurile $i prinderile

Dimensionarea, capacilatea portant5 $i rigiditatea schelelului peretelui cortind depind de incErcdrile pe care acesta trebuie sd le suporte - in principal incdrcdri laterale din vint + incdrcdri verticale, relativ miei. In eeea ce privegte capacitatea slructurale a vitrajului 9i a scheletului, trebuie consultal producatorul.

68

CONSIRUCTIIDIN OTEL

DETALTI DE PERETI CORTINA. PRINCIPII GENERALE

Panourile cu rame folosesc montanti din semi-profile care se clipseazd

Dacd montantii sunt realizati din doud profile U, se folosesc acoperiloare de rosturi la exterior gi la interior

5=i
ll

L---i

Gamiturd de distantare Ranforsare monlant Fixare eu silicon structural

Chil siliconic de protectie pesle silicon struciural
i

Panou lermoizolat sau vitrat

Fixarea panourilor cu SILICON STRUCTURAI- caraclerizeaze un sistem de FAfADE COPLANARE care transferd solieitarile, din vint gi din alte acliuni, de la sticE la scheletul metalic al peretelui coftina, ferd prinderi mecanice. Siliconul structural trebuie sa fie cornpatibil atit cu panourile de sticld cit gi cu scheletul metalic. Proiectarea trebuie sd aibd in vedere facilitatea intrelinerii gi inlocuirii panourilor de sticld sparte. Este de preferat fixarea vitrajului in ateliere pentru un mai bun control al calitetii. Pentru detalii se va consulta documentalia producdtorului.

Panourile termoizolalepot avea fele din: aluminiu

Miezul termoizolant poate fi din: fibre de sticld

sticE celulare spume de rdgini

olel inoxidabil tabE emailate plScute ceramice cu suport de plastic geam opac colorat

69

coNSTRUCTil DrN OTEL DETALil DE pERETt CORTTNA . vinilice sau acriliee. capacitate de izolare termica gi detalii de montaj.pRrNctpil GENERALE Opritor gi pazie din metal Reazem structural din olel ElanSare Panou melalic TMBTNAR|irutne plruouR| Elangare <J Termoizolalie .7. 70 .40 .20 m. funclie de tipul de panou folosit.Panou metalic . Pot avea fete din tabE de aluminiu anodizat sau de otel cu finisaj din email sau vopsitorii. Panourile reazemd vertical intre grinzi de olel la distanla de 2. deschideri.din material termoizolal cu fele din foi de labld 9i miez termoizolant Panou metalic din table subtire cu miez rigid de tip fagure sau spuma poliuretanicd Grindd de Jatad6 Foaie de tabl6 exterioard Foaie de table interioare Adincimea ondulelor sau cutelor determind deschiderea oosibild de rezemare a panourilor Cornier de olel Panourile metalice sunt utilizate in principal la inchiderea cEdirilor industriale. se va consulta documentalia producdlorului. Pentru dimensiuni.

coNSTRUCTil DrN OTEL

pozrTrA pERETtLoR coRTtNA iru nnpoRT cu srRucTURA
Aspectul fatadei depinde, intre altele, de pozitia inchiderilor falS de scheletul portant at clddirii, cu implicalii asupra modulSrii tramei peretelui cortina.

POZtTil

POSTBTLE

ALE

PERETELUT

CORTINA iN RRPONT CU STTLPII METALICI PERIMETRALI a) Stilp interior izolat,

fir6 contact cu fatada

b) St?lp adosat fetei interioare a faladei

c) Stilp integrat fatadei (Atentie la puntea termice! este necesard termoizolarea stilpului)
d) Stilp adosat felei exterioare a fatadei (punte intermediul grinzii care traverseaze fatada - sunt necesare mdsuri de termoizolare a stilpului gi capdtului de grindi)

termici prin

e) Stilp exterior izolat (aceeagi punte termice

ca giin cazul anterior)

71

pozrTlA PERETILOR CORTINA lN RAPORT CU STRUCTURA RACORDARTINTRE Sritpt, rnlaoA $l COMPARnUerurAnl - GEOMETRIIil't
DAADA

PLAN

-i-L
-l

"f

I

li

ii

-f-

I

I

portante, lrebuie FATADA irutRg Sfilpt. pentru a pdsfra o tram5 regulald a faladei, submultiplu al lramei slructurii la puntea redlsd Elimea 'ochiurilor, adiacenle stilpilor; compartimentdrile sunt mai scurte in dreptul stilpilor. Atentie termice creati de stilpii de ta!ad5! $rebuie lermoizolali)

i'i
tll

'

-

lti ll
*-

l

l.-,
I

I

I

1

STRUCTURA LA EXTERIOR. Elementele fatadei pot avea o tramd regulate; compartimenlarile pot
oricare monlanl al faladei. Grinda care lraverseaze faladacreeazd. insd o punte termica.

fi

racordate pe

i
I

ri

I

i,

I

i
I

o

o

o
1

o

s

ll

"'1
I

li
1r

-l "l
i 1
I I

lr

ii
I

lL

!

ll

I

o

o

c

o

e

,..I
I

I

STRUCTURA LA INTERIOR" Ritmul elemenlelor de lalade poate fi unic; compartimenldrile intreruple de stilpi delermine racorddri complicate Recomandabil min. 20 cm distanle intre peretele cortind 9i slructura.

72

CONSTRUCTII DIN OTEL

pozrTrA eERETTLoR coRTtNA iru nnpoRT cu srRUcruRA naconoAru irurRe slirpr, relnoA gt coupARnmerurAnt - cEomETnniru eLAN
STRUCTURA LA INTERIoR eoosnTA FATADEI Daaab,aa

^T* 1-

.l
I

-lI

ol

I

-* ol
I

l

tj

-io;

Un ritm dublu al elementelor faladei faciliteaz6 racordarea de colt; compartimenterile regulate pot fi dispuse lingd stilpi. l;cbulittb,t
t__

too
l1

f'
I

lio
li'
il
i

.?

o

ti

rl,

ll I

il
lr

'

i..,
li
i

ir

i
!

:f
ir

*?=

e,

li

Un ritm dublu repetitiv al elementelor fatadei are aceleagi avantaje.

h.,,,irlr,,

"rI til .lll .iil
"i-il -111 -il1
"j_ l

T

T-'-

T
il ii

rl

a

I

-1,

rl

O tramd structurald rectangulard cu stilpi rectangulari, poate determina trei lipuri de 'ochiuri' in faladd.

permitind reducerea greutelii lor (deci reducerea sarcinii suportate de structura portantd) gi un timp de execulie mai scurt. indiferent de numdrul muteribr. O categorie aparte o reprezinte glasvandurile. Elementele se deplaseazd in cadrul unui sistem fix. rezistentd la foc) in timp. zidirie din blocuri de bca. intre care: izolare acusticd (cu diverse nivele de exigenld in raport cu functiunile adSpostite de incdperile separate).aluminiu. elemente de mobilier integrat. In afara funcliunii de delimitare a incdperile unei clddiri. Elementele constitutive sosesc pe gantier complet finisate. panouri mixte). conceptie tehnologicd ce produce pereti ugori. ?n principiu. amovibile sau mobile. peretii de compartimentare din aceastd categorie sunt cei adecvati in mod particular caracteristicilor construcliilor cu schelet metalic. apticate giin acest caz. a permis realizarea de connpartimentdri demontabile. Trebuie totugilinut cont de particularitilile structurilor metalice giin special de rigiditatea mai redusd a plangeelor. sunt numeroase. cu montai 'uscat' gi rapid. evolulia tehnologiei sale gi folosirea unor materiale adecvate. pereti din cdrdmidi de sticld).coNSTRUCTil DrN OTEL PERETI DE COMPARTIMENTARE Posibilititile de realizare a perelilor de compartimentare Tn cadrul unei clddiri cu structuri metalice. igi conservd calititile (aspect. izolare acustici. sunt realizate pe mdsura inciperii. tocuri de ugi. implici uneori inlocuirea accesoriilor gi modificarea elementelor constitutive de bazd. ln caz de modificare a compartiment5rii. guri de ventilatie. panouri de ugi) sunt modulate gi interganjabile. pvc). plici de gips-carton. Curent din lemn (dar gi din alte materiale . compartimentiri mobile de tip timpldrie. Elementele de bazd sosesc pe gantier finisate sau prefinisate (ex. elementele sunt ugor demontabile gi remontabile. Chiar giin cazul construcliilor in sisteme masive (ziddrie. solidar cu structura cl5dirii. fdrd degradiri. daci rolul fundamental de element de separare Tntre inciperi a rdmas neschimbat. Elementele (panouri pline. elementele constitutive sunt greu recuperabile iar lucrdrile de demolare genereazd anumite deteriordri. Mare parte din sistemele utilizate ?n construcliile traditionale pot fi. panouri vitrate. pereli din pldci de IAFS. Montajul se realizeazi cu prinderi mecanice (montaj 'uscat'). plinte. Demontarea se realizeazd fdrd deterioriri importante. proteclie la foc. pentru a separa sau reuni instantaneu doui spatii adiacente (pereli culisanli. S-a conturat astfel o noud conceptie tehnologici a peretilor de compartimentare. In plus. pereli plianli). perelii de compartimentare se clasificd astfel: Sunt constituite de perelidestinatisd rimini permanent in aceeagi pozilie gi ale ciror elemente constitutive necesiti de regulS la punerea in operi lucriri complementare de finisaj (zidirie de cdrdmid5. ln raport cu modul de alcdrtuire gi consecinlele in ceea ce privegte flexibilitatea gi adaptabilitatea partiuluiin timp. elementele constitutive suni preponderent reutilizabile sau ugor adaptabile. peretele de compartimentare nu mai este in mod obligatoriu fix. din elemente nestandardizate montate pe un schelet in general construit pe loc. 74 . Remontarea necesitd mai mult timp decit in cazul perelilor amovibili. ce privegte alcdtuirea acestora gi modul de punere ?n operi. Producitoriifurnizeazd o serie de accesorii ce completeaze montajul: traverse. montajul se realizeazi cu prinderi mecanice. aspect. perelii de compartimentare trebuie sd indeplineascd gi alte roluri. diferite materiale inlocuiesc in prezent din ce in ce mai mult ziddria in alcituirea perelilor de compartimentare neportanli. beton). panouri pe bazd de lemn.

9. Dal6 de beton armal lzolalie fonice b) c) d) Montaj pe gapd Montaj pe soclu din zidirie sau beton Montd pe gapd cu tavan suspendat Secliuni orizoniale . asociatd finisajului pardoselii Band6de etangare Travers6 inferioard profil U din tabld 12. 8. 14.coNSTRUCTil DrN OTEL COMPARTIMENTARI DEMONTABILE PERETT U$OR| DtN pLAq DE G|PS-CARTON Variantd cu montanti metalici simpli gi doud straturi de placi. 13. 7.racorduri intre perEi 10. 4. 16. 17.60 mm) Montant din tablS profilati BandSde elan$are Bande din fibre minerale Traversdsuperioard profil U din tabld Soclu din ziddrie Prolil U portant Profil U de baz6 Element de susoendare 75 . Pldci de gips-carton in doud straturi. 6. 5. 11 $ap6 flotanta Finisaj pardoseald Plinld din material plastic Plintd retrase (atentie la sldbirea izoldrii acustice!) Plintd iegitd. 19. t:rrs a) d) lwr xrMfil a) ffil|r 1. lzolatie fonice (vaG minerald 45 . 18. se va consulta documentatia producdtorului. Pentru dimensiuni exacte gi variante de alcituire in raport cu nivelul de izolare acustice cerut. 15. 2. . 3.

curent 100 . lScuit6 sau vopsite 2. a) $ecliune verticalE. Ugi 7. sistem cu montanti ascungl. Rigld lateral5 pentru corectarea imperfectiunilor ziddriei 2. Panourile: tip sandwich.4 m. Structura: traverse jos / sus (pentru lixare gi preluarea diferenlelor de nivel) din olel galvanizat. lzolalie fonica 12. b) Secliune orizontald. n f) F'll il-| ori Compartimentare amovibile din plici aglomerate de 40 mm cu fete din hirtie stratificate. DalS de beton armat 7. Placd de ipsos 12.5 mm 3. Vitraj simplu 10. tapet. interiorul esle umplul cu vat5 minerald. tabld de otel sau aluminiu ldcuit{ fetele pot fi imbracale cu vinil. a) Secliune verticald. Baghetd de acoperire 6. Traversa superioard profil U 13. Traversd inferioard de lemn 8. PAL + hirtie stratificaid 3. lzolalie fonici din vatd mineralS 4. PVG. PlintS de lemn 9.. aluminiu sau lemn. melaminate. 1. tolerante de geometrie b) 'ffitrdffimffi# Fl-iLJ+4S4+# Compartimentare amoviblle din taHa de olel cu ranforseri din plicl de ipeos. 1.8 mm. Vitraj 6. Montant orofilat din aluminiu 4.120 cm.coNsrRucTil DrN oTEL COMPARTIMENTARI AMOVIBILE TIPURICURENTE a) b) c) d) e) 0 S) h) i) Elemerd plin Elemenl cu supralumind Element eu vitraj 213 Element integral vi{rat Elemenl cu vitraj median U95 cu partea superioard plind U$e cu supralumine Uge cu partea centrald vilrala t-t II ll L__l at Ugdin dou5canaturi Dimensiuni: lelime: 10 .. din pldci aglomerale din lemn sau gigs-carton + lele din hirtie stratificate. indllime: 3 . TablS zincatd 0. Traversd inlerioard telescooicA 76 . Elan$are ela$ica B. Luft pt. Ghend pentru cabluri eleclrice 5. Montant din tabld de otel galvanizde 5. 180 cm. Vitrd dublu (variantd) 11. slstem cu montanti aparenti. pinzd. b) Secliune orizontalS.

constituit dintr-un perete dublu din piele sinteticd. dar acesta creazd o fanti panourile sunt grupate intr-o nigd sau intre doi pereli ficgi. in pozitie deschisd.| T Comparlimenleri culisante. este posibild dispunerea unei 'cortine'dintr-un material suplu care se pliazd vertical. Dacd tavanul este suficient de amplu. Citeva posibilitdli de ghidare gi depozitare a elementelor.*__ luI I ol iiTll.-. b) Material plastic semi-rigid T7 .coNSTRUCTil DrN OTEL COM PARTIMENTARI MOBII. Compartimenteri pliante. In pozitie deschisi.E Principalele sisteme sunt constituite de perelii culisanti gi peretii plianti sau 'armonicS'. O altd solutie o reprezintd sistemul semi-rigid Ilf.rr- ilili-:-- --=1r ffi t b. Alcituirea panourilor este similard cu cea a compartimentdrilor amovibile. panourile suspendate in axul lor pot fi regrupate perpendicular pe gina de glisare. in pardoseald. gi acesta este suspendat. a) Panouri rigide. dar fdr5 gin6 ?n pardosealS. pentru a la Sunt constituite din panouri rigide asociate intre ele cu garniere. panourile sunt strinse in pachet compact gi adosate unuiperete sau addpostite ?ntr-o nigi. COMPARTIMENTAH CULISANTE COMPARTIMENTAH PLIANTE De reguld panourile sunt suspendate gi culiseazi cu ajutorul unor roli de plastic intr-o gini partea aparente sau incastratd. inferioard poate fiamplasat un ghidaj. ugura manevrarea.--.

D.. New York. 45. 1988 (p. B. BEOLCHINI. $ERBESCU C.. WEINBRENNER.30. MATEOLI. 57.. 11. Editori.. 19.33.56. Cl'flNG. Calculul gi proiectarea elementelar din o[el. Van Nostrand Reinhold {UCI Co.. Ed. 1987. MATEESCU. Ulrico Hoepli Editori. 1987 (p.28. 49. 1988. Construclii metalice. 61.XXIV). 70). Ltd. 1988 CHING. Lausanne. Van Nostrand Reinhold.47)..32. BEOLCHINI. VITTONE. 71.Building Canstruction lllustrated. Ed.42. Tehnic6. Bucuregti1980 (p.26. Construclii metalice. Curs Constructri f/. 73. ORTON. 69. The way we built naw: form. Milano. Comment? Centre Suisse de la Construction Mdtalique. MITTAG. M... 1996 (p. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. 1988.35. KNOLL. 1988 (p. JUNCAN N...32). GAVARINI.41). Manuel de la construction Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Editie addugitS. 59. Paris. D. Tehnicd. Andrew. G.13. NEUMANN. Ulrico Hoepli HARDT.25.. C.onstruction M6talique. The way we built naw: form. 75. 77). VARGA A. Ren6e. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. C. 1991 (50.26... MITTAG. VITTONE..29. Francis D.76.coNSTRUCTil DrN OTEL Bibliografie *"" ConstrLtire en acier . 67. ORTON. New York. Zurich. Francis D. GAVARINI. 78 . Pratique de la construction des bdtimenfs. 72. lAlM. $tuttgart. BaukonstruKionslehre. DIMA $.12. 1991. 36. Baukanstruktionslehre... CARABA 1. scale and technique. Didactici gi Pedagogicd.. C. 14).27. Teubner. 17. Stuttgart. B. 53. 37. C. 5g). Zurich.. | . 1991. Commenf? Centre Suisse de la C.43. M.24. G. 7. 1988 (p. Manuel de la construction. FRIK. Editions Eyrolles.K. Ltd... 44. G. 63.. 46. Andrew. Calculul gi proiectarea elementelor din olel.K. 34. 39. 65. 18. 66. scale and technique. Pratique de la construction des bdtiments. 20. 49. C. Teubner. Ren6e. G. G. Lausanne. 1 996. Van Nostrand Reinhold. 50.. D. Bucuregti 1980. Editions Eyrolles. DALBAN. FRIK. KNOLL. 52. G. M. Technica delle castruzionr. 29. 1988. 60. Paris. NEUMANN. 62. 69. WEINBRENNER. MATEESCU. 55. BAtir. 1988.Building Construction lllustrated.4A. Ed. S. MATEOLI. i I ustrali i lor en acier . CARABA 1. Bucuregti. 64 gi p.. 1983. Milano. B1tir.. Conslructii metalice. Prove nien[a ""' Constntire (p. Tecnica delle costruzionr.. SMIGELSCHI.3't.

cu schelet din olel giinchideri din aluminiu. C. The way we built now: form. ce utilizeazd produse de serie asociate intr-un mod original. Dupd ORTON.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE CASA SCHULITZ I Beverly Hills. placa din tabld cutate + beton ugor. Trama structurald are dimensiuni modulare stabilite in raport cu dimensiunile elementelor de finisaj gi echipare standardizate: multiplu de 10 cm pe cele 2 direclii orizontale gi 15 cm pe verticale. Durata totala a executiei: 9 luni (relativ mare. pe teren denivelat. 1988. California.Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. grinziprincipale continuidin 2 profile U. lnchiderile: Panouri de aluminiu standardizate. scale and technique. asociali cu grinzi de beton turnate la nivelul terenului. SUA (1926) Locuinli individuald cu 3 nivele. Andrew. datoriti faptului ca arhitectulproprietar a realizat el insugi mare parte din lucrdrile de interior). . stilpii metalici descarci pe piloni circulari din beton. ridicarea structurii din otel: 2zile. Arhitect: H. VEDERE DIN SPRE SUD Structura: Stilpidin leave petrati 150 x 150 mm. cu schelet din profile de tabli gi miez termoizolant. grinzi secundare in zibrele. de naturd sd confere individualitate clddirii. standardizate. Schulitz Inginer de structuri: Kurily and Szymanski Clddirea constituie o ilustrare a potenlialului construcliei 'in sistem deschis'.

*ry:' PLAN NIVEL INTERMEDIAR -- .l r+' Dupd ORTON.coNSTRUCTil DtN OTEL CASA SCHULITZ I Beverly Hills. The way we built now: form. California. 19e8 .{ ''-1 " a jo-l --J r- --- -il il I I I ---__J . SUA (1976) / f.)l -€)-+ it I i-l .----l lii T TI il J il VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD -r | -l c.. Andrew.Ltd. Van Noslrand Reinhold (UK) Co. scale and technique.

5 mm. SUA (1976) ." b-. . h) Placd Eips-carton. i) Fereastri cu timpldrie de aluminiu. scale and technique. 1988. l) Uga glisantd cu timplSrie de aluminiu. The way we built now: form.ad / \. t' . g) Panou de aluminiu cu schelet metalic ai termoizolatie din fibre de sticlS.20 m interax. e) Placd de beton ugor pe tablS cutatd 15 cm. j) Panouri de lemn. k) Montant metalic. Andrew. . Dupd ORTON. m) Pazie din aluminiu.. d) |eavi 150x150x12. c) Grindd cu zdbrele la 1. California. b) Profil U 15 cm. \ \.Lld.Yan Nostrand Reinhold (UK) Co. f) Plicule de asamblare sudate de teav6.r' 't -+- sEcTruNE vERTTCALA IMAGINE'EXPLODATA' A SISTEMULUI CONSTRUCTIV (FATADE SUD-EST $r NORD-VEST) PRIN PERETELE EXTERIOR (FATADE SUD-EST 9I NORD-VEST) a) Profil U 30 cm.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE CASA SCHULITZ I Beverly Hills.

1988. scale and technique.Ltd. SUA (1976) rnlnoA suD-EST srRUcruRA DE OTEL iru rXeCUle DETALIU FATADA SUD-EST Dupd ORTON.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE CASA SCHULITZ I Beverly Hills. IV . Andrew. California. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. The way we built now: form.

n) Tavan suspendat. asigurind incilzirea perimetral5. cu strat de aer ventilat in spate.EST I I sEcTruNE VERTTCALA pRtN PERETELE EXTERTOR a) Grindi de otel profil I 40 cm. sunt fixate cu piese din otel inoxidabil de scheletul fatadei cortinS. The way we built now: form. f) Viiraj dublu culoare bronz.60 m. 1988. Andrew. prin levi circuld apd cald5. la un cap6t. b) Phca de beton pe tabE cutate 13 cm.coNSTRUCTil DTN OTEL EXEMPLE ONE FINSBURY AVENUE / Londran Anglia (19S4) lnchiderile: Panouri de 3. iar la celilalt capdt sunt conectate la diagonale din olel inoxidabilO 30 mm. g) Geam simplu rezistent la goc. k) Profil extrudat din aluminiu fixat cu piese din olel inoxidabil de scheletul peretelui cortina. Dupi ORTON. o) Montaj geam cu profii din neopren gi placd de presiune din aluminiu anodizat. Durata executiei: 18luni. h) Tabld de aluminiu anodizat culoare bronz. i) Alimentare cu apd caldS. .Ltd. in jumdtatea superioard. m) Pardoseald suprain5llat5. care. bulonatd pe rigla fixatd de scheletul peretelui cortine. scale and teehnique. c) Montant perete cortind din teava rectangulard 120x60x5 mm cu circulalie de apd caldd la interior. vitrajele sunt montate in profile de aluminiu anodizat in culoarea bronzului. I ra I I DETALIU FATADA SUD. j) Retur apd caldd. e) TablS de aluminiu 3 mm. Parasolarele sunt realizate din profile I de aluminiu sustinute de profile extrudate din aluminiu in formd de cruce. la partea inferioari. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. 9i vitraj simplu in fata unei termoizolatii rigide.30 x 5. d)Termoizolalie spuma rigide 12 cm. din vitraj dublu cu geam de culoarea bronzului. l) GrilS din aluminiu. acestea sunt fixate pe un raster din tevi rectangulare de otel de 120 x 60 x 4 mm (5 verticale gi 2 orizontale ?n fiecare panou) ce constituie trama secundard a fatadei gi se prinde direct de plangee.

cu materiale scumpe. Andrew.tt . The way we built now: form. cu stilpi gi grinzi spaliale in zdbrele Arhitecti: Foster Associates Ingineride structuri: A.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE SAINSBURY CENTRE / Norwich.-. este conceputi ca un produs de inalti calitate. Hunt Associates 9i inchideri tip sandwich. Clidirea. parter + supanti. scale and technique.1 '--+ PLAN PARTER Dupd ORTON. de efect dar gi de mare fiabilitate. este detaliati cu deosebit5 atenlie pentru a dobindi puritatea geometrici a liniilor gi suprafetelor.Ltd.{ . cu o formi simpld.o (t . gi cu tolerantele mult mai stricte decit in cazul tehnologiilor traditionale. 1988. cu componente preponderent produse in atelier. ffi ffi ffiffi VEDERE DIN SPRE SUD .8) . vltl . Van Nostrand Reinhold {UK) Co. rectangularS. Anglia (1978) Centru de arti.

cunogtinte aprofundate privind procesul constructiv gi preuzinarea unor componente. pe de o parte. proiectul are la bazl. Andrew. cu structuri din o!el. 1988. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. pe de altd parte. cum ar fi cea a'ecranelor'ce controleazd scara intr-un mod eficient gi ieftin. cu suprafele mari (57 x 84 m). dar cu varialiuni ingenioase. Anglia (1984) Clddire de birouricu B nivele. in cel mai scufi timp gi cu costuri minime. scale and technique. VEDERE SPRE FATADA NORD.Ltd. Arhitectigi ingineri de structuri: Arup Associates Conceplia a urmirit realizarea uneiclidiri 'de calitate'. The way we built now: form. sunt repetate la maximum citeva 'teme' generale.coNSTRUCTil DTN OTEL EXEMPLE ONE FINSBURY AVENUE / Londra.VEST Dupd ORTON. selectarea unor elemente-cheie in cadrul concepliei generale. . gi.

ventilatie. imbiniri cu buloane standard de 20 mm diametru.000 ---t- / Dupd ORTON. plangeu cu placi mixti din beton ugor de 130 mm + table cu cute de 50 mm adincime.Van Nostrand Reinhold (UK) Co. The way we built now: form. la rindul lor.5 m). For[ele orizontale sunt preluate de contravintuirile in X ce inconjoard cele doui zone de lifturi. scale and technique. au inSltimea de 400 mm gi sunt asociate plicii.coNsTRucTil DrN oTEL EXEMPLE ONE FINSBURY AVENUE / Londra. ce reazemd la 3 m pe grinzi secundare din olel care.Ltd. Andrew. stingerea incendiilor). Grinzile sunt realizate din acelagi tip de profile standardizate. Anglia (1984) Structura: Tramd 6 x 6 m (local 6 x 7. . ce adapostegte traseele de instalalii (electrice. descarcd pe grinzile principale la 6 m interax. 1S88. PLAN NIVEL 3 F- | 84. Intre talpa inferioard a grinzilor gi tavanul suspendat (fonoabsorbant) existd un spatiu liber de cca 40 cm. gi transferate plangeului.

tolerantele de execulie admise au fost extrem de mici (ex. 19S8.40 m gi o contrasigeati de 300 mm. Datoritd sistemului de inchideri cu continuitate de plan intre pereti gi acoperig. pe barele superioare inclinate ale stilpului zdbrelit. rezemarea se face in doud puncte. av?nd indltimea de 2.80 m. pentru a facilita racordarea inchiderii cu continuitate de plan intre perete gi acoperig. La extremitilile clddirii gi de o parte gi de alta a rosturilor. dupd punerea in pozitie. carc rcazemd pe stilpi reticulari spatiali. degi induce o incovoiere suplimentare in barele stilpului. Pe lungimea clSdiriisunt previzute doud rosturi de dilatare. Stilpii descarci pe benzi de fundare din beton. Pentru a permite trecerea. seale and technique. cite doud rinduri de grinzi gi stilpi sunt asociate cu diagonale in planul invelitorii. 3ft VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD Dupd ORTON. stilpii au fost adugi in gantier la gabaritul final. rezemarea se face vertical la 300 mm de axul tevii exterioare a stilpului. reazemele permit glisarea. cele de la capetele cl5dirii sunt asociate gi la fata interioard. acesta conportindu-se pa4ial ca un cadru. Durate de executie: 1B luni. imbinate prin sudurd in atelier. la nivelul de cilcare diagonalele stilpului lipsesc.Yan Nostrand Reinhold (UK) Co. IX . pentru distantele stilpigrinzi -r 3 mm pe orizontali giverticald). lisind liber jocul dimensional din variatii de temperaturd. iar grinzile din doud tronsoane. Andrew. Anglia (1978) Structura:37 de grinzi reticulare spatiale cu secliune triunghiulari.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE SAINSBURV CENTRE I Norwich.Ltd. Grinzile au o deschidere de 34. cu sectiune transversald triunghiulard aproape identicd cu cea a grinzilor. asociate plangeului. solidarizate prin sudurd in gantier. pentru preluarea fo4elor orizontale. Stilpii gi grinzile sunt din levi rotunde. la una din extremiteli.50 m gi fdtimea la partea superioard 1. The way we built now: form.

toate de aceleagi dimensiuni. i) Bard diagonald a grinzii.80 x 1. Anglia (1978) VEDEFIE DIN INTERIOR sEcTruNE vrnrrcRr-A PRtN PERETE Spatiul interior este separat de inchiderile exterioare printr-o zond-tampon ce contine REZEMARE GRINDA. m) Rigidizare diagonald. Andrew. din aluminiu puternic reflectant. j) Bare diagonald a stilpului. fixat cu buloane de structura principald gi sunt fixate intr-un raster 1. cu din profile Z de aluminiu extrudat.CONSTRUCTII DIN OTEL EXEMPLE SAINSBURY CENTRE / Nonafich. scale and technigue.Ltd.4Q x 7. constau din panouri modulare . lnchiderile complet vitrate ale faladelor de capit sunt realizate din geam rezistent la goc in panouri de 2.pline. Panourile sunt suslinute de un schelet Dupd ORTON. serviciile gi alte utilitati. la exterior. la interior tot aluminiu. suslinute de lamele din sticl5 fixate la nivelul tavanului gi pardoselii. grili sau cu geam . structura. Panourile curbe de coll sunt pline sau transparente.50 m. zana respedivA este inchisd cu lamele reglabile din aluminiu (similare celor din tavan) lnchiderile: Aceleagi la nivelul acoperigului gi peretilor.20 m din benzi de neopren asociate scheletului din aluminiu extrudat. The way we built now: form.Van Nostrand Reinhold {UK) Co. Panourile pline sunt constituite. k) feavi de rezemare. 1988 . benzile de neopren verticale folosesc Ai ca scurgeri pluviale cu descircare in canale colectoare din beton prefabricat dispuse in lungul clidirii. l) Bard transversale. n) Placd cle otel cu gduri ovale pe suport din teflon.STILP CARE PEHMITE GLISAREA h) Bard superioard in lungul grinzii. iar la mijloc termoizolatie din spumd de r5gind fenolici sau polistiren (la panourile curbe).

The way we built now: farm. Angtia (1978) 'tc it. IMBINARE INTRE GRINDA RETICULARA $I VITRAJUL DIN FATADELE DE CAPAT FATADA SUD-VEST: ZONA INTRARII Dupi ORTON.l '-+ sEcTruNE oRtzoNTALA pRlN PERETELE EXTER|OR.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE SAINSBURY CENTRE I Nonnrich. Andrew. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. b) Fale interioard din aluminiu. i) Bol! gi piulili din olel inox.c) Ramd din aluminiu. e) Profil din neopren. f) Geam laminat. scale and technique. XI .g) guruburi din otel inox (6 /panou).Lrd. I I t: l. |NTRE PANOU PLIN $t PANOU VTTRAT a) Fald exterioard din aluminiu. 1988. h) Schelet de fatad5 din aluminiu extrudat emailat. d) Termoizolalie. j) feavd exterioard a grinzii / st?lpului reticular.

reazemi pe stilpi circularidin otel ce descarci pe peretii longitudinali ai infrastructurii.20 m indltime deasupra cotei terenului natural. Grinzile au fost aduse in gantier premontate in trei tronsoane gi solidarizate in situ cu suduri. Murphy Associates Clddirea este pa4ial ingropatd (cca 4 m) fiind inconjuratd de o colinS artificiali de 1. cu exceptia celor de capdt unde.60 m. asociati tdlpilor superioare ale grinzilor prin suduri in puncte la cca 30 cm interax. toate sudurile au fost testate. la 1/3 din deschidere gi pe linia stilpilor. scale and technique. Durata de executie: 11 luni. foarte solizi. F. Panourile transparente curbe de la partea superioari sunt realizate din plSci acrilice (cu buni comportare la factorii climatici) montate in profile de aluminiu. Arhitectigi ingineride structuri: C. funcliune gi posibilitdli tehnologice. SUA (1977) Sald de sport multifunctionald. in sens longitudinal. care se comporte ca nigte cadre riEide articulate la baz6. MARY'S ATHLETIC FACILITY / Notre Darnen Indiana. Toate grinzile au o contrasigeatd initiald de 178 mm. . la capetele clddirii. DupE ORTON.66 m inSllime. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. iar doui pldci de poliester armat cu fibre de sticli gi termoizolalie intre ele. Clddirea este un exemplu de produs arhitectural ce imbind fericit trei elemente fundamentale: geometrie. 1988 xtl . The way we built now: torm. Peste grinzi reazemi tabla suport a acoperigului cu cute de 114 mm indllime. cu deschideri de 36. Fo4ele orizontale pe directie transversald sunt preluate de grinzi gi stilpi. la fiecare 4 deschideri. ceea ce determini un volum (cu indltime necesard relativ mare) mai pulin agresiv ?n raport cu contextul gi economii in consumul de energie. sunt montate pe un lnchiderile: Panourile verticale translucide au 64 mm grosime gi 3. constau in schelet din aluminiu. Pe direclie longitudinali. fo4ele laterale sunt preluate de stilpi qi rigidiziri tot prin efect de cadru. Andrew. Grinzile au 1. vitrajul este realizat din geam clar flotat de 13 mm. la acelagi nivel.Ltd. sunt din teave rotundi cu grosime de 12 mm. contrasdgeata este redusd la cca Yz pentru a asigura compatibilitatea deplasdrilor cu cele ale peretelui.W VEDERE DIN SPRE SUD-VEST Structura: Infrastructura (pereli 30 cm suprastructura din stilpi gi grinzi in zdbrele de olel.CoNSTRUCTI DrN OTEL EXEMPLE ST. + placd 15 cm) este din beton turnat in situ.68 m inSltime gisunt dispuse la un interax de 6. acestea sunt contravintuite in plan vertical cu diagonale in K. Grinzile de acoperig. Toate imbinirile bulonate folosesc buloane de inalti rezistenli. ca atare cca 50% din suprafata inchiderilor nu este expusd.10 m. tilpile inferioare gi superioare ale grinzilor sunt asociate cu profile din otel. Stilpii. cu suprastructure din olel gi infrastructurd de beton. cu ajutorul unor tensori axiali.

Ltd.scaleandtechnique-VanNostrandReinhold(UK)Co. SUA (1972) I2n VEDERE AXoNoMETRIoA DIN SPRE SUD.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE ST. Indiana.20 PLAN NIVEL SUPERIOR DupSORTON.t ---t 79.VEST A \l/ -t ol el 'l . xill . MARY'S ATHLETIC FACILITY I Notre Dame. Thewaywebuiltnow:form.Andrew. 1988.

b) Stilp din leavd rotundi A 32 cm. c) Tabld cutatd + termoizolalie. d) Panouri termoizolate din poliester armat pe schelet din aluminiu.--:.- . f) Legituri longitudinalS de rigidizare . h) 2 corniere 85 x 85 x 6 mm. 1988. -'':'.Andrew. e) Placi curbd transparentA din rdgini acrilice. MARY'S ATHLETIC FACILITY / Notre Dame.-'- -::-:t3 sEcTruNE VERTTCALA pRrNr FATADA SUD: RACORDARE |NTRE PERETE $tACOPERI$ DETALIU DE IMBINARE INTRE STILP SIGRINDA :''. lndiana. - VEDERE A COLTULUI DE SUD. cu grosimea de 12 mm. SUA (1977) .EST DupdORTON. 6 mm grosime.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE ST. i) 2 comiere 85 x 85 x 8 mm. XIV . cu profile de aluminiu.. Thewaywebuiltnow:form.1 \s'\ 'Etl | a) Grindd in zdbrele h = 1.VanNostrandReinhold(UK)Co. k) legdturi diagonald temporara din bard de olel A 25mm.profil inferior. g) Legdturd longitudinald de rigidizare profil superior.68 m. prevazde cu gduri ovale. j) placd de otel 9 mm grosime sudatd de stilp.scaleandtechnique.Ltd.

la capdtul celor trei bare in consold fati de stilp este prevdzut un cablu vertical de pretensionare. Mathys Clddirea are o formS simpld. grinzile plane sunt 4 gi conlin diagonalele grinzii spaliale.!. absenta primelor fiind posibila datoritd imbindrii rigide a stilpilor la fundatie.coNsTRucT[ DtN oTEL EXEMPLE SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen. schlup lngineri de structuri: Schaffner and Dr.{. In afard de folosirea pretensiondrii. Elvelia (1976) Sali de sport in cadrul unei gcoli de gimnasticd.ri Ijii]s. pentru a l5sa libere deformatiile din variatiide temperaturS.. respectiv 83 kg / mp).:'.Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. cu structurd din otel gi infrastructurd de beton.:\: .20 x2. constituind o prezentd discreti in relalia cu peisajul natural. Grinzile descarci la fiecare capdt pe c?te doi stilpi circulari din leavi de otel cu grosimea de 25 mm. inillimea utild relativ mare este mascate prin ingroparea clddirii cu cca 4 m sub nivelul terenului. Fiecare grindd spatiald a fost executate din 3 tronsoane. care introduce intinderi suplimentare in barele de sus gi compresiuni in barele diagonale ?n consold. Andrew. prismatic5. Durata de execulie: 24 de luni. jumdtate fati cel caracteristic grinzilor reticulare plane. fiecare tronson fiind realizat prin solidarizarea cu buloane a barelor transversale gi grinzilor ?n zibrele plane preuzinate la cca 18 m lungime. Cele 3 tronsoane au fost ridicate gi pozilionate pe stilpi gi 2 popi provizorii pind la asamblarea definitiv5. . Aceastd rezolvare conduce la o structurd elegantS cu pretul unui mic consum suplimentar de olel (in total 420 t de otel. determinind reducerea incovoierii gi segelii in mijlocul deschiderii. pe 4. cu o structura din otel cu trama 4.i. structura este originali prin aceea cd nu are contravintuiri verticale gi nici in planul invelitorii. pe faladele lungi.20 m deschidere. gi a celorlalte datorite prezenlei diagonalelor in alcdtuirea grinzilor spatiale. prinderea la partea superioara de grinzile spaliale permite glisarea. seale and teehnique. Arhitect:M. VEDERE DIN SPRE NOHD Structura: 7 grinzi reticulare spaliale cu raportul dintre inSltime gi deschidere Wd = 1124. plangeu din tabld cutate cu secliune inalt5. imbricatd in sticld. 1988 .)ui. :-tri.25 m: stilpii de falade sunt fixati numai sus gijos. The way we built now: lorm. lnchiderile: Perete cortine integralvitrat. DupA ORTON.

1988.800 Dupd ORTON. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd.CoNSTRUCTI DrN OTEL SPORTS HALL MAGGLINGEN I Magglingen. The way we built naw: farm. Elvetia (1976) 40h VEDERE AXONOMETRIGA DIN $PRE VEST ol ol l + 'l cl .N STRUCTURA DE ACOPERIRE . scale and technique.'_:::::-_--3& 79. AnCrew. \ry PLA.

n) Placd de capat pentru diagonald. \.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen.10 m ta\ DETALII NODURI 1 9i2 .'.'-.2 Dupi ORTON./n 2 --. Andrew.'r I -].0 mm. u) 2 LL 200 x 100 x 10 mm: v) Profil U 18. ..7 x 7. Elvetia (1976) t4.1.Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.w. XVII .L/ 4. w) Platbandd continud 150 x 12 mm.m v/ ' --l. o) Jumitate de profil | 20. p) Platbandd superioard continud 180 x 14 mm sudatd de profilul l.40 m Indltime: 2. t) Diagonald din leavd rotundd de olel 139. s) Bard transversald din teavd rotundi de olel 82.] sEcTr UNE TRANsvEBselA cuRerurA nRTNTR-o eRrrvoA RETIoULAHA senlelA Lelime la partea superioard: 8. ?FRG:*ffi 'tn@Fk#a6 w|@ g@ tu @ tu @ ffi VEDERE DE JOS tN SUS rN LUNGUL GRTNZil SPATTALE p . -+.5 x 3.-.t s transversale. q) Ptdci 150 x 104 x 10 mm de o parte gi de alta a barei m) Diagonali din leavd rotundd de olet 140 x { . 1988.rt44'd'''q. sudatS.gw/ . The way we built now: form.2 mm. scale and technique.1 mm.rM !k. r) Placd de ranforsare la partea inferioard 170 x 620 x 10 mm.

1988 . i) Vitraj dublu cu geam de 8 mm.25 m.coNsTRucTlr DIN oTEL EXEMPTE SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen. scale and technique. d) Cablu de pretensionare in leavd de olel A 95 mm. D Profil U 20. c) Bard transversaE. l) GrilS incSlzire. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Elvelia (1976) a) Bard diagonalS.20 x 2. e) Ancoraj cablu. Andrew. cu ochiuri de 4. b) Bard longitudinal5 superioard. cu posibilitate de glisare. The way we built now: form. h) Prinderea prolilului U de grindS. j) Traversd profil T. k) Coloand pluviald.Ltd. SECTIUNE VERTICALA (sus) 9l ORIZONTALA fios) PRIN FATADA in dreptul uneicoloane pluviale VEDERE DtN |NTERTOR A FATADET NORD-EST Dupd ORTON.

1.i. Pentru corpul de birouri..Ltd. stilpii interiori sunt fixali la fundalii cu 4 buloane dispuse in collurile unui pdtrat cu latura 400 mm gi o placd de bazS de 30 mm grosime.r'i:l."l _*____i PLAN PARTER Structura: lntr-un unic volum prismatic. imbinarea grindd . clddirea include doud corpuri separate printr-un perete de cdrdmidi de 45 cm: corpul de birouri are 2 nivele.32 m. The way we built now: form. sustinuti de stilpii marginali gi de stilpi intermediari. plicile de bazd ale stilpilor sunt fixate de fundatii cu cite 4 buloane A 19 mm.. exemplificind un . Manehester.coNsTRucTil DrN oTEL EXEMPLE CHLORIDE TECHNICAL OFFICE$ / Swinton. Pe directia longitudinal5. scale and technique.stil industrial vernacular. atelierul are 1 nivel. in dreptul stilpilor. XIX . capetele superioare ale stilpilor sunt asociate cu o grindi de rigidizare..____ \fl .a. Pe direclie longitudinald. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. DupA ORTON. grosimea dalei este majoratd la 30 cm. cu o deschidere de 22 m'. :. pe una din falade 2 dintre stilpi au fost suprirnali iar incdrcdrile din acoperig sunt preluate de o grindi marginald care le transferi stilpului rimas.lii:i. 1g88. cu structur5 din olel gi inchideri metalice tip sandwich.. Atelierul are acelagi tip de structuri cu cadre portal. realizindu-se o imbinare semi-rigidi.i1. :.864 . sub forma unor sisteme prefabricate. demonstreazd calitatea realS care poate fi oblinutd cu aceaste tehnologie gi potenlialului arhitectural al tablei cutate.09 m interax. Fo4ele orizontale sunt preluate de cadrele transversale rigide.stilp este interita cu un profil suplimentar cu inallime variabili adiugat ta partea inferioari a grinzii (grindi 'vutati'). de 25 cm.. dispuse in collurile unui pAtrat cu latura de 200 mm. consta in 6 cadre portal din profile I de olel la 6. Andrew. .. o VEDERE DIN I el el _1 54. amplasatS ?ntr-o zond industriald.10 x7. articulate la bazd. Anglia (1928) Birouri gi atelier de productie.:..: ti. Plangeul nivelului superior de birouri este constituit dintr-o dalS de b. ClEdirea. cu o tramd de 6. Arhitectigi ingineri de structuri: Building Design Partnership Este o solulie constructivi deveniti 'clasici' pentru hale industriale... .iiiii ::.1. fo4ele orizontale sunt preluate prin efectul de cadru creat de conlucrarea dintre ptaca de beton gi stilpi..

scale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. 1988. Manchester. Angria (192s) 9o 30 lt VEDERE AXONOMETBICA DIN SPRE SUD. Ltd. .coNSTRUCTil DtN OTEL EXEMPLE OHLORIDE TECHNICAL oFFlcEs / swinton. The way we built now: form. Andrew.EST Dupd ORTON.

. din profile U de table. sudati de stilp.171 lnchiderile: Atit perelii cit gi acoperigul sunt realizali cu un sistem de panouri sandwich standardizate. 1988. de 200 mm inSllime. cu litimi de 715 mm.Ltd. g) Profil din table formatd la rece. Andrew. The way we built now: torm. h) Profit U 1S2 x 76 mm. Vitrajele sunt din geam de 6 mm in culoarea bronzului. ploaia se scurge pe pereli gi este colectata la partea inferioard intr-un canal de beton prefabricat. deasupra ferestrelor sunt prevdzute profile de proteclie. XXI . d) Ingrogare a pldcii de beton la 30 cm in dreptul stilpilor. la cca 2 m interax. l) Panou sandwich cu fele din tabld de otel. Panourile de acoperig reazemS pe grinzi secundare din profile de tablS formate la rece. m) Tabld de olel. b) Grindd profil I 356 x mm. cu termoizolalie separati din fibre de sticlS 9i inchidere interioard din plici de ipsos. Anglia (1978) DETALIU DE FATADA EST (VEST) IN ZONA UNUI BOVINDOU PENTRU ECHTPAMENTE DE AER CONDTTTONAT sEcTruNE VERTICALA PRIN PERETELE EXTERIOR IN ZONA DE BIROURI a) Stilp profil | 602 x 228 mm. Clidirea nu are jgheaburi gi burlane. j) Bari de suspendare din olel Q 12 mm k) 4 botluri O 19 mm. Panourile curbate sunt realizate dintr-un unic strat de tabl5. l= 305 mm + placi de bazd 20 mm grosime. Panourile de pereli sunt sustinute de 4 rigle orizontale. c) Profil I de ranforsare a nodului. fixate de stilpii principali giintre ele cu bare de suspendare. l) Grindd de bordaj profil | 203 x 133 mm. o) Tavan suspendat. Manchester. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. scale and technique. Durata de executie: 8 luni. i) Montant din table formatd la rece 2OO x75 mm. n) Placd ipsos + termoizolalie. Terminaliile pldcilor de acoperig sunt etangate cu 2 rinduri'de mastic de butil. cu fala exterioard din tabld cutatd de culoare brun inchis. e) Placd suport din olel 100 x 20 mm.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE CHLORIDE TECI-INICAL OFFICES / Swinton. Rosturile verticale intre panouri sunt acoperite cu benzi plane care ritmeazd fatada. Dupd ORTON. cu schelet secundar din aluminiu.

la jumitatea deschiderii. Arhitecti: GMW Partnership Ingineri de structuri: Scott. grinzile principale sunt asociate intre ele cu grinzi in zdbrele. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Grinzile cu deschidere 12 m din profile I (610 x 229 mm). The way we built now: form.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE BANQUE BELGE OFFICES / Londra. Grinzile sunt asociate cu gujoane unei pldci de 14 cm din beton ugor turnat peste tabld cutati. cu rol de contravintuire. circulatiile verticale 9i serviciile sunt grupate intr-un tub de beton armat. Wilson.' I I j ff I I l I #< VEDERE DIN SPBE SUD VEST Structura: Stilpi perimetrali din profile H (203 x 203 mm la parte$.l J . greutatea relativ micd a plicii reduce incdrcarea stilpilor perimetrali. Andrew. I l t I / { . cu structuri din otelgipereticortine din aluminiu. pentru eliminarea vibratiilor. scale and technique. grinzi de bordaj in zdbrele.Ltd. XXII . reazemi pe stilpii perimetrali gi pe tubul de beton. Anglia (19771 Clddire de birouri cu 7 nivele. la 3 m interax. 1988. Dupd ORTON. nu existd stilpi intermediari. avind 70% din aria de nivel liberd. Kirkpatrick and Partners Exemplu tipic de clddire comerciali de birouri.

fundatia este un radier generalde 2 m grosime. . f Sg& . Van Nostrand Reinhold (Ufq Co. Angtia (1927) Jum5tate din incircdrile gravitationale gi toate for[ele orizontale sunt preluate de tubul rigid din beton.VEST Dupd ORTON. Placa de beton lucreazd ca o diafragmi rigidd. The way we built now: form. scale and technique.f-tO. nici din cele orizontale. Stilpii perimetrali fiind foarte zvelli nu preiau nici un fel de incovoiere substanfiald. nici Oin actiuni gravitalionale. Infrastructura are 2 nivele. Andrew. transferind incdrcdrile orizontale cdtre tub. I I I -l Nl I I --t I PLAN ETAJ CURENT 9m 30 ft VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD.coNSTRUCTil DrN OTEL EXEMPLE BANQUE BELGE OFFICES / Londra.

j) Chit rezistent la foc. l) Unitate de indrctie aer condilionat. 1988. k) Tavan suspendat. f) Grindd de bordaj din beton prelabricat. Peretele cortind a fost montat fdrd schele. Anglia (1974 unui spray mineral pentru grinzi gi imbrdcarea in pldci de vermiculit cu fati de aluminiu a stilpilor. seale and technique. avind dedesupt o gure de evacuare a fumului. peste tabE cutaE.Lfd. inclusiv 4 siptdmini necesare pentru montarea tablei cutate de plangeu. Dupd ORTON. e) Placd beton 14 cm. lnchiderile: Scheletul peretelui cortine. c) Placd de vermiculit cu fata din aluminiu. The way we built now: form. cu geam exter-ror de culoare inchisd termoabsorbant gi geam clar la interior. Structura de otel a fost ridicatE Tn 15 sdptdmini. este dispus dupi o trami cu inSltimea egal5 cu indltimea de nivel gi ldlime de 3 m. b) Grindd in zdbrele 455 mm inatirne. XXIV . g) Pardoseal?l suprain6lgat6. imbrecate cu pldci de vermriculit. h) Geam termoabsorbant 6 mm + strat aer 12 mm + geam clar 12 mm. din interiorul cl6drii. i) GrilS evacuare fum.coN$TRUCTil DrN OTEL EXEMPLE BANQUE BELGE OFFICES I Londra. ulterior turndriitubului de beton. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. d) Barierd antifoc. Grinzile in zibrele perimetrale sunt imbrdcate Tn pl6ci de vermicufrt gi fac parte dintr-o barierd antifoc intre nivele. din profile de bronz de aluminiu. m) Grftd absortlie aen n) Grfld de inductie aer conditionat. Vrtrajut este dubfu. Andrew. Durata totali a executiei: 28 de siptimini. Elementele structurale principale din otel au asigurati o rezistentd la foc de 2 ore prin folosirea -* sEcTruNE VERTTCALA PRIN FATADA DREP-TUL PLAN$FULU DE -ETAJ CURET{T rN a) Stilp profil H 203 x 203 mm. este fixat de stilpi cu prinderi reglabile.