UNITATEA ŞCOLARĂ: GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII „ ION MINCU” DEVA DISCIPLINA: LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE CLASA: IX A LECŢIA:CLASIFICAREA

DURATA: 2 ORE PROPUNĂTOR: PROF . BOTICI IRINA PROIECT DE LECŢIE RELAŢIA DINTRE LECŢIE ŞI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE SE REALIZEAZĂ PRIN RAPORTAREA LA COMPETENŢELE SPECIFICE PRECIZATE LA NIVELUL PROIECTULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

DATA: S 16 – 8- 12 I 2007 Competenţe specifice 1.1 Utilizarea lucrului în echipǎ pentru rezolvarea probleme care implicǎ operaţii şi forme logice. 4.1 Utilizarea instrumentelor de ordin logic care pot fi activate în contexte diferite în activitatea privatǎ şi publicǎ .2 Identificarea structurii unui argument, a elementelor componente şi relatiilor dintre acestea( termeni, propoziţii, raţionamente) 1.3 Utilizarea corectǎ a unor operaţii specifice logicii în contexte situaţionale diferite Obiective operaţionale Secvenţe de conţinut Metode 1.Clasificarea - să se definească şi caracterizeze clasificarea prin utilizarea instrumentelor de ordin logic prin lucrul în echipă. caracterizare generalǎ Tehnica florii de nufăr – deducerea de conexiuni între idei, concepte privind definirea şi structura clasificării. Problema sau tema centrală determină opt idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor de nufăr. Forme de activitate Strategie didactică Forme de Secvenţe evaluare temporale Să se găsească la nivel de grup o idee care să explice ce Probă orală este o clasificare? 10 Fiecare grup v-a completa petalele nufărului . Să se construiască o clasificare apoi să se prezinte elementele clasificării. 10 minute Noţiuni individuale Clase Criteriul clasificării 20 minute - desenarea de postere cu clasificări naturale, artificiale Probă practică crearea de postere cu imagini din reviste cu Se dă o galerie de termeni din care elevii

Mijloace didactice/ bibliografie planşe flipchard Manual -

- exersarea de clasificări conform structuri logice

Fişă de lucru 1

2. - să se identifice regulile clasificării prin construirea unor clasificări.

Corectitudinea în clasificare. regulile clasificării Descoperirea unor clasificări din galeria de termeni respectând regulile clasificării.

Fişă de lucru 2

- construirea de clasificări respectând regulile clasificării Probă scrisă

2.2 Folosirea corectǎ a unor forme şi operaţii logice - să se enunţe formele clasificării prin folosirea corectă a formelor şi operaţiilor logice.

-

formele clasificării

Colajul, povestea fotografică şi reprezentarea grafică ce reprezintă procedee emergente metodei vizuale prin care se oferă informaţii şi se stimulează interesul pentru constituirea clasificărilor naturale şi artificiale.

-

galerie de termeni

ordinale. 10 minute La nivel de grupe specificând criteriul clasificării. 20 minute Crearea de clasificări pentru consolidarea cunoştinţelor. Se vor analiza clasificările în corelaţie cu regulile clasificării. Probă practică .Definiţie şi clasificare La nivel de grupe Să se determine prin metoda ciorchinelui asemănări şi deosebiri între definiţie şi clasificare Metoda ciorchinelui Probă practică Realizarea 15 minute. utilizat pe fiecare treaptă.clasificări nominale. realizaţi o clasificare nominală a religiilor din România şi a religiilor din Asia Probă practică - reviste cartoane Realizarea de postere după tipurile de clasificări. . vor construi la nivel de grup clasificări. Realizarea de clasificare în 15 minute Fişă de lucru -să se descopere asemănări şi deosebiri între definiţie şi clasificare.3 Construirea unor argumente în vederea susţinerii unui punct de vedere sau a unei soluţii propuse pentru rezolvarea unor situaţii problemǎ. 2.

1. Rezolvare după diferite criterii a genului în specie în diferite clase CLASIFICAREA descompunere operaţie logică din ce în ce mai generale. Fişa nr 1. .Fişa nr.

.CLASIFICAREA Fişă de lucru 2.

Clasa obţinută noţiunile cu un grad ridicat de generalitate elementele clasificării . Formarea genului în specii.Fundamentul clasificării proprietăţile pe baza căruia se realizează gruparea elementelor în clase.

Fundamentul clasificării proprietăţile pe baza căruia se realizează gruparea elementelor în clase. Clasa obţinută noţiunile cu un grad ridicat de generalitate elementele clasificării divizibilitatea cu 2 numere întregi numere pare numere impare . Formarea genului în specii.

galben. mare. jaguarul. filosofie. familia girafidae pisica sălbatică . şacalul. violet. discipline socio-umane. vulpe polară. culoare. economie. albastru. fructe. numere impare girafa oxapy. melcul de livdă limaxu. nautilus. dealuri câmpii. familia cefalopode. şes.…. numere întregi. nemamifere. legume. ursul alb. familia ursiade cultură civică.Galerie de termeni forme de relief. melci cu respiraţie pulmonară. numere prime. ursu brun. vertebrate nevertebrate mamifere. munţi. familia caniade. vulpe roşie. . tigru. numere pare panteră. divizibilitatea cu 2. sepia. oranj. psihologie. roşu. logică şi argumentasre.

Criteriul( fundamentul) clasificării trebuie să fie unic într-o operaţie. R5 Regula omogenităţii asemănările dintre noţiunile indiviodualle dintr-o clasă sunt mai importante decât deosebirile.Clasificarea presupune 3 elemente clasă Fundamentul clasificării clasă noţiuni individuale R 2 Clasificarea trebuie să fie completă( fiecare element trebuie introdus într-o clasă) nu trebuie să existe rest. R4. Formele clasificării: clasificare dihotomică ( cu două clase) I. După numărul de clase clasificare politomică ( cu mai mult de două clase) . R3 Între clasele obţinute pe aceia şi treaptă a clasificării trebuie să existe doar raport de opoziţie.Regulile clasificării: R1.

numărare a elementelor fără stabilirea unor Clasificarea ordinară ( comparare a elementelor) compararea elevilor după performanţă şi a populaţiei unei comunităţi după venit) . După importanţa criteriului de clasificare clasificare artificială( clasificarea elevilor după catalog) III.clasificare naturală( clasificarea sportivilor după performanţe) II. În funcţie după operaţiile ce se aplică obiectelor din clasele obţinute relaţii între ele( clasificarea populaţiei unei după profesie şi boli profesionale) Clasificare nominală.

P. L3. Mijloace didactice/ bibliografie Manual de logică şi argumentare. . în caz contrar silogismul este nevalid. În funcţie de indicatorii aleşi de grup se formează un silogism. termen major. S.se referă la termeni la calitatea şi cantitatea propoziţiilorTermeni L1-Într-un siloigism există trei şi numai trei termeni S. Apoi urmăreşte dacă silogismul făcut de grup respectă legile silogismului.subiect. existent în premisa majoră.III.3 Realizarea unor schimburi argumentate de opinii. Legile silogismului. L2. - să se descopere legile silogismului Flipchard Fisă de lucru1 La nivel de grup să se descopere legile silogismului.termen mediu..În cel puţin o premisă termeniul mediu trebuie să fie distribuit.predicat.P.termeni extremi M.M. I .4 Raportarea criticǎ la argumentele altora şi susţinerea propriilor argumente în contexte diferite. Legi generale .inferenţa mediată formată din 2 premise şi o concluzie. în caz contrar silogismul este nevalid. Editura Corvin 3. existent în ambelepremise ce face legătura între cele două premise.Oricare dintre termenii extremi poate fi distribuit în concluzie dacă anterior a fost distribuit în cel puţin un din premise.termen minor. 2007 Competenţe specifice Obiective operaţionale Secvenţe de conţinut Metode Forme de activitate La nivel de grup să se identifică structura silogismului. - să se identifice structura silogismului Se oferă trei imagini ce trebuie ordonate astfel încât să formeze o inferenţă mediată. existent în premisa minoră P. Calitatea propoziţiilor L4-Din două premise Probă scrisă Fiecare elev îţi alege cartonaţe cu indicatorii de calitate si cantitate a propoziţiilor. Structura silogismului. BOTICI IRINA PROIECT DE LECŢIE RELAŢIA DINTRE LECŢIE ŞI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE SE REALIZEAZĂ PRIN RAPORTAREA LA COMPETENŢELE SPECIFICE PRECIZATE LA NIVELUL PROIECTULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE DATA: S 26 – 30. 15 minute Strategie didactică Forme de Secvenţe evaluare temporale Probă orală 10 minute Imagini Fisă de lucru1 2. II. Flipchard Probă scrisă 10 minute . S.UNITATEA ŞCOLARĂ: GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII „ ION MINCU” DEVA DISCIPLINA: LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE CLASA: IX A LECŢIA: SILOGISMUL DURATA: 1 ORĂ PROPUNĂTOR: PROF .

.3 M-P M-S ------S-P Fig.Cel puţin o premisă trebuie să fie universală altfel silofismul este nevalid. în caz contrar silogismul este nevalid Cantitatea propoziţiilor L7 .. în caz contrar silogismul este nevalid L6 – Dintr-o premisă afirmativă şi una negativă rezultă o concluizie negativă. Realizează trei silogisme cu alte figuri silogistice.Dintr-o premisă universală şi alta particulară rezultă o concluzie particulară Fisă de lucru1 La nivel de grup descoperă figurile silogismului. L8 .4 P-M M-S -----S-P Fiecare grup analizează silogismul realizat în funcţie de figura silogistică.- să se compare figurile silogistice cu modurile silogismului afirmative rezultă o concluzie afirmativă în caz contrar silogismul este nevalid L5 – Într-un silogism valid trebuie să existe cel puţin o premisă afirmativă.2 M-P P-M S-M S-M ------------S-P S-P Fig. Fig1. 15 minute Flipchard III. Figurile silogismului. Fig.

MAJORĂ PREMISA 2 MINORĂ SUBIECTPREDICAT - P TERMEN MEDIU.M S SUBIECTCONCLUZIE S PREDICAT - P F2 .FIŞA NR.1 PREMISA 1.M TERMEN MEDIU.

PREMISA 1.M SUBIECTCONCLUZIE S PREDICAT - P F1 . MAJORĂ TERMEN MEDIU.M PREDICAT - P PREMISA 2 MINORĂ SUBIECT- S TERMEN MEDIU.

PREMISA 1.M PREDICAT - P PREMISA 2 MINORĂ TERMEN MEDIU. MAJORĂ TERMEN MEDIU.M SUBIECT- S SUBIECTCONCLUZIE S PREDICAT - P F3 .

M SUBIECTCONCLUZIE S PREDICAT - P F4 .PREMISA 1.M PREMISA 2 MINORĂ SUBIECT- S TERMEN MEDIU. MAJORĂ PREDICAT - P TERMEN MEDIU.

TOŢI UNII TOŢI UNII TOŢI UNII TOŢI UNII TOŢI UNII TOŢI UNII SUNT SUNT SUNT SUNT SUNT NU SUNT NU SUNT NU SUNT NU SUNT .

a e i o a e i o a e i o i a e o .

TERMEN MEDIU.M SUBIECT- S PREDICAT - P .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful