Aparatul vestibulo-cohlear (organum vestibulocochleare) Aparatul vestibulocohlear este un aparat complex la nivelul caruia sunt localizate atat

organele receptoare ale undelor sonore cat si acelea care dau posibilitatea aprecierii efectelor gravitatiei si a miscarilor capului si ale corpului, necesare pentru mentinerea echilibrului. Acest aparat este alcatuit din trei component principale, fiecare cu caractere distinct structural si functionale: urechea externa, mijlocie si interna.Primele doua stau exclusive in serviciul organului auditiv. Urechea interna contine insa formatiuni distinct pentru cele doua organe de simt, formatiuni la nivelul carora sunt localizate cele doua categorii de receptori.

Urechea externa (auris externa)

Urechea externa este un gen de palnie care are rolul de a capta si dirija undele sonore din mediul inconjuratorinspre urechea mijlocie. Ea este compusa din doua segmente, in continuare unul cu celalalt, pavilionul urechii si meatul acustic extern.
A. Pavilionul urechii (auricula)

Pavilionul urechii este o expansiune lameloasa,pereche si neregulata,asezata pe partile laterale ale capului, inaintea procesului mastoidian si inapoia articulatiei temporo-mandibulare. Conformatie exterioara. Pavilionul prezinta o fata lateral, concava si una medial, convexa. Neregularitatile de relief ale fetei laterale se dispun in jurul unei depresiuni situate aproape in centru, numita conca (concha auriculae). Aceasta este partial impartita de o creasta oblica, numita radacina helixului (crus helicis), intr-un compartiment superior-scobitura concai (cymba conchae)- si altul inferior-cavitatea concai (cavum conchae)-din care porneste meatul acustic extern.Cavitatea concai este delimitata inainte de o proeminenta, uneori bituberculata, numita tragus (tragus). Tuberculul superior-cand exista- se numeste supratragic(tuberculum supratragicum). Tragusul este separat de radacina helixului printr-un sant adanc, incizura anterioara (incisura anterior auris). Inapoia tragusului se observa o alta proeminenta- antitragusul (antitragus), de care este separate printr-o prelungire inferioara a concai: incizura intertragica (incisura intertragica). Conca este delimitate superior si posterior de o creasta semicircular, antehelixul (anthelix). Acesta incepe in

coada helixului (cauda helicis). helixul se termina printr-o alta proeminenta. la nivelul unei prelungiri unei prelungiri moi a pavilionului. in mod similar. in general. Intre pavilion si peretele cranianse formeaza la acest nivel santul retroauricular. intre cele doua segmente ale urechii externe ramane o punte ingusta cartilaginoasa.istmul (isthmus cartilaginis auris). El incepe prin radacina helixului si se termina inferior. de 20-30. numita lobul urechii (lobules auriculae).o mica proeminenta anterioara.depresiunilor fetelor laterale le corespund proeminente: eminenta fosei triunghiulare (eminentia fossae triangularis). separata de antitragus printr-o fisura adanca antitragohelicina (fissura antitragohelicina). spina helixului (spina helicis). Punctul cel mai ridicat al pavilionului se numeste apex (apex auriculae). aceleasi accidente deja descries. Pavilionul este alcatuit dintr-un cartilaj. extremitatea inferioara a antehelixului este separate de antitragus prin santul auricular posterior (sulcus auriculae posterior). helixul trimite. Helixul este separat de antehelix printr-un sant semicircular denumit scafa (scapha)sau santul helixului. le corespund pe fata mediala a pavilionului unele depresiuni: fosa antehelixului (fossa anthelicis). Pe marginea libera a circumferintei pavilionului este dispusa o ingrosare rasfranta spre antehelix . Inapoia acestuia poate exista o mica proeminenta. acoperit pe ambele fete de piele. la extremitattea posterioara. santul transvers al antehelixului (sulcus anthelicis transverses) si santul radacinii helixului (sulcus cruris helicis). Fata mediala a pavilionului este invers accidentata decat precedent. in plus. care se numeste helix(helix). eminenta concai (eminentia conchae) si eminenta scafei (eminentia scapha). Astfel. . Ultimele doua detalii sunt mascate de aderenta pavilionului de regiunea mastoidiana.El este fixat de regiunile invecinate prin ligamente si muschi. O alta scobitura adanca. situata dedesubtul antitragusului. Structura. Prin pozitia sa. la o scurta distant de originea sa.partea superioara prin doua radacini (crura anthelicis) intre care se gaseste o depresiune-fosa triunghiulara(fossa triangularis) sau naviculara.incizura terminala (incisura terminalis auris)separa cartilajul pavilionului de cel al meatului. pavilionul urechii determina cu capul formarea unui unghi deschis inapoi. proeminentelor fetei laterale. Cartilajul pavilionului (cartilage auriculae) prezinta. numita tuberculul pavilionului al lui Darwin (tuberculum auriculae).

In general. auriculare anterius) il leaga de arcada zigomatica. auricularis) sunt in numar de trei: ligamentul anterior (lig. ligamentul superior (lig. continand un pachet adipos. Deasupra meatului se gaseste etajul mijlociu al bazei craniului. ligamentul posterior (lig. Inferior. Se disting insa si o serie de muschi intrinseci. . Ligamentele pavilionului (lig. este canalul care se intinde de la conca la membrana timpanului. I se pot descrie doua curburi: una laterala cu convexitatea anterioara si alta mediala. pentru ca in segmentul medial sa se incurbeze in jos. Lobul urechii este format doar de o cuta a pielii.aurilare superius) il leaga de marginea superioara a meatului acustic extern osos. superior si posterior). cu concavitatea anterioara. se observa ca in cele doua treimi laterale este orizontal. Meatul acustic extern Meatul acustic extern sau conductul auditiv extern. care fac parte dintre muschii pielosi ai capului si au fost studiati impreuna cu acestia (mm. Ea este dublata de un strat subtire de tesut lax.meatul vine in raport cu glanda parotida. cel posterior are raporturi cu procesul mastoidian si cu celulele mastoidiene. Raporturi . unde este portiunea sa cea mai stramta. Forma meatului este usor turtita antero-posterior:calibrul descreste de la conca inspre unirea celor doua treimi laterale cu treimea mediala. care se insera pe diferitele anfractuozitatiale pavilionului. auriculari anterior. inainte si putin in jos.Pielea se muleaza pe toate anfractuozitatile cartilajului. nu au importanta functionala la om. Extremitatea mediala este astupata de membrana timpanului. Exista de asemeni trei muschi extrinseci ai pavilionului.auriculare posterius) il fixeaza de procesul mastoidian. Pe o sectiune orizontala. B. Examinand meatul pe o sectiune frontala. directia lui este oblica medial. apoi calibrul creste din nou. Extremitatea laterala a meatului se deschide la nivelul cavitatii concai printr-un orificiu numit porul acustic extern. descriind in totalitate o curba foarte neregulata. Peretele anterior al meatului vine in raport cu articulatia temporomandibulara. deasupra extremitatii mediale a peretelui superior se afla etajul superior al cavitatii timpanice.

pe care se insera si lama fibroasa a meatului. ramura a plexului cervical. numite glande ceruminoase. Portiunea cea mai laterala a pantei anterioare a jgheabului cartilaginos reprezinta lama tragusului care formeaza suportul acestuia . cu glande sebacee si cu glande sudoripare modificate. ramura a arterei maxilare.parotidienei si cervicali profunzi. Irigatia arteriala a urechii externe este realizata prin ramurile auriculare anterioare din temporala superficiala. O mica zona a concai si a meatului acustic este inervata de o ramura a nervului facial. el este alcatuit dintr-un jgheab cartilaginos numit cartilajul meatului. . In partea mediala. ea se subtiaza pe masura apropierii de membrana timpanului. Secretia acestora formeaza impreuna cu celulele epiteliale descuamate. ramura a carotidei externe.Structura .si de nervul auricular mare. cerumenul. rezultand astfel un canal tubular. Muschii pavilionului sunt inervati de nervul facial. In structura meatului acustic extern intra o portiune cartilaginoasa. Limfaticele se indreapta catre nodulii retroauriculari. meatul cartilaginos se insera pe porul acustic extern osos. prin auriculara profunda. o portinue osoasa si o captuseala cutanata. La inervatia pielii meatului participa si ramura auriculara a vagului. Venele se varsa in jugulara externa si in plexul pterigoidian. Pielea meatului este o prelungire a celei care invelestepavilionul. Partea osoasa a meatului acustic extern este formata de portiunile timpanica si solzoasa ale temporalului. marginile jgheabului sunt unite printr-o lama fibroasa densa.si prin artera auriculara posterioara. care formeaza peretele antero-inferior. Cartilajul meatului continua la nivelul istmului cu cartilajul pavilionului. Meatul acustic extern cartilaginos reprezinta partea laterala a meatului. Pe peretele anterior se gasesc doua incizuri umplute cu tesut fibros care permite oarecare mobilitate a pavilionului urechii. In portiunea cartilaginoasa. ea este prevazuta cu peri fini. Vascularizatia si inervatia. Inervatia senzitiva este asigurata in principal de ramurile auriculare anterioare ale nervului auriculotemporal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful