P. 1
Istoria relatiilor internationale curs

Istoria relatiilor internationale curs

|Views: 1,253|Likes:
Published by Catalin Ktlyn

More info:

Published by: Catalin Ktlyn on Mar 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/02/2013

pdf

text

original

ISTORIA RELATIILOR INTERNATIONALE

C1: Istorie si sens – metode si modele de interpretare a Istoriei Universale - I.R.I. = istoria conflictelor/ tensiune majora historia gr = povestirea evenimentelor trecute abordate din perspectiva semnificatiilor lor, adica din prisma succesiunii si a procesului cauzal, al circumstantelor si motivatiilor; Pentru H. Marrou istoria este perceperea trecutului prin intermediul unei minti umane, vii si angajate. Din aceasta perspectiva, avand in vedere ca studiul traditional al relatiilor internationale a fost centrat pe descrierea si intelegerea componentelor statului aflate in interactiune. I.R.I. nu poate fi altceva decat prezentarea si intepretarea interactiunilor si relatiilor dintre state, asa cum s-au desfasurat ele de-a lungul timpului. Istoria are o dubla deschidere, este in acelasi timp substanta ce se dezvolta celui ce o cerceteaza si tot o data este cercetarea in sine si felul in care ea este realizata. Istoria este obiectul de studiat, o realitate specifica, obiectiva, independenta de vointa celui ce o cerceteaza. Istoria este studiul propriu-zis a acestei realitati obiective. Asa cum arata Hegel, exista 3 modalitati de cercetare a istoriei, cum ar fi: 1. istoria nemijlocita(Herodot si Tucidide) prin care se urmareste descrierea faptelor si intamplarilor la care au avut acces istoricii. 2. istoria reflectata care ia 4 forme: 2.1. istoria generala: privire de ansamblu asupra evolutiei petrecute in istoria unei tari, o istorie care urmareste sa descrie lungi perioade de timp uneori chiar istoria universala ; 2.2. istoria pragmatica: interpretarile care pot fi date evenimentelor trecute si care reusesc sa puna trecutul in lumina interesului prezentului: trecutul inteles si intamplat conform nevoii prezentului; 2.3. istoria critica: prezentarea critica a datelor despre diferite evenimente ale trecutului, o examinare a corectitudinii si plauzibilitatii istorice; 2.4. istoria conceptuala: este o trecere, o zona de trecere catre istoria universala privita filosofic, cautand sens; istoria care se bazeaza pe puterea de abstractizare a cercetatorului si care porneste in cautare unor principii generale ce subinscriu diferite dimensiuni ale existentei umane desfasurate de-a lungul timpului(istoria artei, istoria religiilor); 3. filosofia istoriei adica intelegerea si cautarea unui sens general al istoriei universale in intregul ei “A cuprinde istoria din perspectiva gandirii ei. A gandi istoria ca un intreg.” Mircea Florian identifica 4 procedee specifice cercetarii specifice: 1. descoperirea si adunarea izvoarelor/ datelor istorice 2. critica datelor/ izvoarelor avand in vedere necesitatea examinarii cu atentie a acestora, multe fiind neclare, gresite sau ambigue 3. interpretarea/ hermeneutica datelor 4. expunerea datelor si interpretarilor si interpretarea lor publica I.R.I. poate fi abordata prin intermediul tuturor modalitatilor expuse mai sus. Mai mult decat atat orice alta dimensiune a cunoasterii, istoria porneste de la dezvoltare, proces, schimbare, ea prezinta si interpreteaza evolutii unice in desfasurarea lor, evenimente care sunt totodata ireversibile. Desi o buna perioada de timp istoriei dar si celorlalte stiinte sociale li s-a cerut o maxima obiectivitate, treptat constientizarea limitelor obiective istoriei a fost tot mai prezenta(existenta interactiunii dintre cercetatori si fenomenului studiat); complexitatea socialului si a trecutului; imposibilitatea efectuarii de experimente controlabile; caracterul evaluativ valorc pe care multe concepte folosite il au.

1

Istoria, nota A. Toynbee in lucrarea “Studiu asupra istoriei”, isi are originea in mitologie. Nici o istorie nu se poate lipsi de elemente de fictiune, nici un istoric nu e istoric daca in acelasi timp nu e artist. Daca stiintele exacte ale naturii pot pretinde cautarea obiectivitatii fiind interesate de subiectele exterioare naturii umane, atunci cand cercetarea se preocupa de relatiile dintre grupuri, indivizi sau state, este dificil daca nu chiar imposibil sa se puna intre paranteze experienta, perspectivele si valorile asumate de cercetarori. Desi o perioada i s-a cerut acest lucru – sa puna intre paranteze propria subiectivitate – cercetatorul istoric nu poate sa detina ceea ce H. Putman numea “ochiul lui Dumnezeu” – privire meta-subiectiva asa cum Marrou preciza: “Istoria este adevarata insa adevarul este partial adevarata istorie.” Chiar daca autentic este de fiecare data limitat de constrangerile impuse conditiei umane. Din trecutul uman cel mai apropiat stim doar cate ceva, niciodata totul. In modernitate, preciza Paul Ricouer in lucrarea “Memorie, istorie, uitare.” Faptul ca istoria primeste o noua semnificatie acum fiind momentul in care incepe sa se discute despre istoria omenirii, istoria mondiala a popoarelor si istoria universala, odata cu Voltaire, Kant, Herber sau Shiller, notiuni precum filosofia istoriei omenirii, tribunal al lumii, istoria cosmopolita universala. Apar tot mai pregnante intrebari legate de posibilitatea unei orientari, a unui sens universal al vietii istorice. Persista intrebarea daca pluralitatea evenimentelor istorice si inter-relationarul dintre state, civilizatii se produc sau nu dupa un plan preexistent si au ca scop final asumarea teoriei conform careia desfasurarea evenimentelor in plan istoric, social si politic urmareste o anumita schema pe care cercetatorul o poate cunoaste prin descoperirea legilor generale care guverneaza istoria, este numita de Karl Popper – istoricism. Din aceasta perspectiva, istoricul are ca principala sarcina sa inteleaga legile istoriei. In mod particular cercetatorul relatiilor internationale ar avea ca principala preocupare sa inteleaga legile generale care determina comportamentul statelor. Sunt 3 momente majore in cadrul dezvoltarii istoricismului: 1. momentul hegelian Pentru Hegel substanta istoriei este spiritul iar esenta spiritului este libertatea, prin urmare istoria universala nu e altceva decat o desfasurare de evenimente in raport cu implinirea ideii de libertate. “Istoria universala este progresul in constiinta libertatii”(putem intelege ce s-a intamplat in trecut si ce se va intampla in viitor); 2. momentul marxist In viziunea lui Carl Marx, istoria nu e altceva decat o succesiune de evenimente desfasurate in jurul antagonismului de clasa. Luptele intre clasele dominate si cele dominatoare au fost motorul istoriei iar istoria nu e altceva decat procesul in cunoasterea si intelegerea constiintei de clasa, constientizarea de catre clasele dominate a condiitilor; 3. momentul democratico-liberal Atins la sfarsitul secolului XX, Francis Fukuyama are sens sa vorbim de o istorie a omenirii directionata care va conduce in final cea mai mare parte a umanitatii catre democratia liberala. Determinismul istoricist este un model la care istoricii astazi apeleaza tot mai rar, asa cum arata Isaya Berlin, istoricismul pare o incercare de a descoperi cvadrilatura cercului. Nu e o speranta desarta intr-un scop ideal aflat dincolo de puterea omului, ci istoricismul este o himera nascut dintr-o lipsa de intelegere a istoriei. Din teoriile istoriciste pot fi pastrate doar dorintele de a da sens evenimentelor trecute asa cum se si intampla in I.R.I., dar trebuie abandonata cautarea unor legi istorice universale implacabile carora sa poata fi circumscrise toate evenimentele petrecute de-a lungul timpului;

2

C2: Originile sistemului modern de relatii internationale. Importanta si westphalice

consecintele pacii

Sistemul modern de state a inceput sa prinda contur odata cu constituirea statului modern, sfarsitul secolului XVI, inceputul secolului XVIII (dupa 1600) Trasaturile sistemului modern de state sunt dupa Hedley Bull urmatoarele: a) pluralitatea statelor suverane b) un grad de interactiune intre ele in virtutea caruia putem vorbi de un system c) un grad de acceptare a unor reguli si institutii commune in virtutea carora sa putem vorbi de o societate internationala. Bull remarca faptul ca sistemul international (ca ansamblu de unitati politice aflate in interactiune) poate exista asa cum s-a si intamplat in mod independent de existenta unei societati internationale. Societatea internationala este considerata a fi cadrul in care se desfasoara relatiile dintre state prin diferitele tratate si conferinte, reguli si institutii commune care reglementeaza raporturile interstatale si scopuri commune(obiective de aparare si respectare a conventiilor statale) Primele societati internationale pot fi identificate in sec XIX, secolul in care se constituie pe deplin teoria suveranitatii internationale. Hinsley remarca faptul ca inca din secolul XIX, conceptul de securitate a devenit pilonul central al conduitei internationale in interiorul concertului European. Odata cu incheierea razboaielor napoliene si convocarea congresului de la Viena 1815, se formeaza un sistem international de echilibru al puterilor, asistam la primul tratat modern care pune bazele unui raport suprastatal. S. Hoffman considera ca un sistem international este un patern de relatii intre unitatile de baza ale politicii mondiale caracterizat de amploarea obiectivelor urmarite de aceste unitati a sarcinilor executate de ele, precum si de mijloacele folosite pentru indeplinirea acestor scopuri si executarea sarcinilor afirmate. Pentru Hoffman, existenta unui sistem international presupune: a) relatiile dintre membrii sistemelor sa fie regulate; b) membrii sistemelor sa aiba constiinta alcatuirii unui sistem a independentei lor; c) existenta unei deosebiri clare intre politica interna a statelor si politica externa; Hoffman distinge intre sisteme inernationale stabile si sisteme internationale instabile: - intr-un sistem stabil, existenta valorilor esentiale ale statelor parte a sistemului nu e pusa permanent sub semnul intrebarii, iar statele parte a sistemului, cad de acord asupra regulilor conform carora se va desfasura competitia dintre ele; intr-un sistem international instabil exista incompat a acord international consistent. In viziunea lui Hoffman e nevoie de urmatoarele elemente pentru a avea un sistem international stabil si echilibrat: 1) sa existe un numar suficient de mare (mai mult decat 2) de state majore ->mari puteri – aflate intr-un raport de echilibru de putere; 2) o viziune comuna impartasita de liderii statelor comune asupra a ceea ce este sau nu legitim precum si un grad sporit de stabilitate tehnologica. 3) statele majore sa dezvolte sisteme politice in care activitatile cetatenilor sa se bucure de o libertate sporita, sa fie liberale Stabilitatea S.I. modern format in sec XIX avand ca element central raportul de echilibru dintre puteri, a inceput sa se deterioreze spre sfarsitul aceluiasi secol.

3

in ciuda generalilor Suediei. care se extinde repede si in alte teritorii: Silezia. Acest conflict a cuprins aproape intreaga Europa Occidentala pe care a impartit-o in 2 mari tabere: cea catolica condusa de casa habsburgica si casa protestanta condusa de dinastia Bourbon. Balanta puterilor tinde sa se echilibreze din nou incepand cu 1630 cand in conflict intervine Suedia. fiecare dintre parti incercand sa-si consolideze partile de pe care se negociza cu Westphalia. In mai 1618 incepe Razboiul de 30 de ani. Armata imperiului german este decimata. odata cu revolta anti-catolica si anti-habsburgica din Boemia. In 1645. Aflata intr-o pozitie instabila si cu aliatii care incearca sa negocieze tratate separate de pace cu Franta si Suedia. Dupa Damny. unde se negociaza cu Suedia. situatia lui Ferdinand al III-lea devine tot mai dificila. Desi catolic. 4 . suedezii sunt invinsi.Moravia. reprezentat de Ferdinand al II-lea de Habsburg si tabara protestanta e tot mai indepartata.Primul razboi mondial marcheaza prabusirea sistemului international aparut in Europa sec XIX. este pierduta Saxonia. Tratatele de pace sunt semnate si parafate in mai 1648. La inceputul sistemului modern de relatii internationale se remarca trecerea in planul relatiilor interstatale in Europa Occidentala de la principiile si practicile medievale la cele moderne. Posibilitatea unei intelegeri pasnice intre imperiul german pe teritoriul caruia aveau loc aceste revolte. Toate acestea isi fac simtita prezenta in prima jumatate a secolului XVII odata cu Razboiul de 30 de ani(1618-1648) incheiat cu Pacea de la Westphalia. va modela si chiar inlocui discursul realist si politica de forta pe scena relatiilor internationale. insusi imparatul si familia sa fiind obligati sa fuga la Gratz. scopurile au fost si politice. Dupa cateva victorii. situatie in care imparatul Ferdinand al III-lea solicita inceperea tratativelor de pace. Acestea incep in 1643 in Westphalia.Dupa primul razboi mondial apare o noua viziune asupra sistemului international. Danemarca este obligata sa incheie pacea si sa se retraga. succesele habsburgice continua si in 1629. de partea taberei protestante. dar din 1625 Danemarca intervine de partea taberei protestante ceea ce duce la echilibrarea fortelor militare. Desi tabere s-au impartit pe criteriul religios. habsburgii isi recastiga pozitiile pierdute. Dupa Berstein si Milza. conflictele continua. inceputul razboiului apare din dorinta casei de Habsburg din Austria de a-si consolida dominatia in spatiul european. Spaniei si Olandei. In ciuda interventiei daneze. Tratatul de la Westphalia arata Bernstein si Milza. pacea de la Praga din 1635 consimtind acest lucru. desfasurate in 2 orase din Westphalia: Munsten unde se negociaza cu Franta si Osnabruck. In primii ani de razboi victoriile sunt ale habsburgilor. armata habsburgicca este zdrobita definitiv. Suediei. transforma sfarsitul imperiului romanogerman intr-o confederatie foarte slaba in interiorul careia coexista 350 de principate autonome. o paradigma care cel putin pana la al II-lea Razboi Mondial. La negocierile westphalice participa toti printii din imperiul roman german precum si delegatii din partea Frantei. Aceste principii ale politicii moderne sunt centrate in jurul unor teorii precum cea a echilibrului puterilor. lang Praga. Austria Superioara si Austria inferioara. cardinal catolic ce intra in razboi de partea protestanta. 1629 este momentul in care imparatul imperiului german si ascensiunea catolica sunt in culmea puterii/gloriei. dreptul popoarelor. teoria ratiunii de stat. Richelieu invocand interesele Frantei si principiului ratiunii nu ezita sa se alieze cu protestantii pentru a lupta cu principalii inamici. Razboiul de 30 de ani nu e altceva decat un nou episod al planului habsburgic de a reface o Europa catolica pe care sa o domine. Razboul nu se incheie aici intrucat in razboi intervine Franta prin cardinalul Richelieu (primministrul lui Ludovic al XIII intre 1624-1682). Insa in paralel cu aceste tratate de pace.

constranse de vreun canon moral sau religios care sa cenzureze actiunile. Pe langa consacrarea echilibrului de forta. Dupa cum arata Hinsley. Binele statului devine suprema valoare si principalul obiectiv al omului politic. abia spre sfarsitul secolului XVII apar autori care cu ajutorul dreptului roman incep sa afirme ca in anumite probleme. Europa dupa Pacea de la Westphalia Abordand problema suveranitatii din perspectiva teoriei politice. Acest principiu al lui Richelieu transforma lumea. statele nu se mai simt prin liderii lor politici. ratiune de stat si echilibrul puterii. cei slabi cauta sa se coalizeze pentru a face fata tendintelor dominante. Boudin “Sase carti despre republica” (1576). astfel incat datoria conducatorului omului de stat. al crestinilor. Cei puternici cauta sa-si foloseasca puterea in scopuk dominarii. iar Rusia isi face simtita prezenta in Europa. habsburgii contesta esecul ambitiilor lor. puterea politica sa fie astfel perceputa suverana in crearea dreptului pozitiv. Apare un nou echilibru european bazat pe dominatia franceza in Europa occidentala si dominatia suedeza in Europa de Nord. Dupa Westphalia. pentru a se putea constitui ca teorie larg impartasita de anumite procese petrecute treptat de-a lungul istoriei. Avand in vedere conflictele religioase ce au marcat Europa Occidentala si Franta in sec XVI.autonomia castigata de principate nu se margineste la planul politic ci de data aceasta la cel religios. Pacea de la Westphalia impune o conceptie laica despre stat. Daca pana la boudin teoreticinenii dreptului considera inatacabila conceptia conform caruia crestinatatea sa formeze un singur imperiu. Austria isi pierde statutul de putere de prim-plan. Acest concept de suveranitate a avut nevoie. in acest sens putand aminti lucrarea lui J. devine promovarea bunastarii gloriei pe care stat il reprezinta. Statele fac alianta in virtutea foloaselor economice. Nicolae ciachie e de parere ca se naste un sistemm general de politica europeana in care preocuparea dominanta in relatiile intre state devine mentinerea nechilibrului. autonoma si general valabila. Acest lucru nu se intampla in paradigma politica miedevala. se consolideaza si teoria suveranitatii precum si egalitatea lor juridica. Boudin adauga si o teorie privind relatiile intre state. Suveranitatea inteleasa ca autoritate politica suprema si absoluta in sensul ca nu exista nicaieri o instanta superioara in sensul ca e inatacabila. a fost nevoie de o separatie intre dreptul comunitatii pozitiv si dreptul ideal/divin. la fel se intampla si cu Prusia care ramane puternica in ciuda crizelor prin care a trecut. Tabara protestanta este cea castigatoare si cea care isi impune principiul conform caruia isi poate impune ce religie doreste. regele nu are egal pe teritoriul sau. unde gandirea politica accepta si recunostea ca autoritate suverana in materie de moralitate dreptul divin. fara a accepta vreo restrictie din partea supusilor. Dupa un secol. Boudin prezinta ca solutie ideea unei puteri politice centrale recunoscuta ca putere absoluta si perpetua. observam ca in istoria ideilor politice. conceptul de suveranitate statala incepe sa capete contur din sec XVI. Boudin se afla in cautarea unei teorii sociale care sa poata fi acceptata de membrii tuturor confesiunilor existente intr-o societate astfel incat acestea sa poata fi guvernate unitar si sa formeze o comunitate politica. Totodata incepe lungul proces de consolidare a unei Europe cu state nationale. teoria egaliatii juridice. O data cu consolidarea principiului ratiunii de stat. C3: Suveranitate. singura cu dreptul de a emite legi asupra tuturor si asupra fiecaruia dintre supusi. Pacea de la Westphalia impune si principiul ratiunii de stat. Anglia isi descopera si incepe sa lucreze in dezvoltarea vocatiei sale maritime si coloniale. in lucrarea “6 carti despre republica” ne este prezentata o teorie din care rezulta necesitatea elaborarii unui drept international pozitiv care sa reglementeze un sistem politic international format din state 5 . interconexiunile cu alte state nu mai sunt puse in primul rand in termeni religiosi ci in termeni de conexiune economica.

in estul Europei: se desvolta puterea Poloniei si a Rusiei care ameninta sa dezechilibreze balanta puterilor.in centrul uropei: continua sa reziste un imperiu habsburgic subrezit de pierderea Razboiului de 30 de ani. monarhia condusa de Ludovic al XIV este intarita si isi consolideaza pozitia absolutista.criza monarhiei e marcata de lupta dintre rege si parlament care va fi finalizata cu transformarea monarhiei engleze intr-o monarhie constitutionala. criza monarhiei se materializeaza prin inlocuirea acesteia cu o forma republicana de guvernaare. In ciuda vechilor aliante. primul tratat de drept international. Abordand planul istorico-politic. autorii care au marcat constituirea teoriei suveranitatii ca baza a practicii suverane sunt H.suverane si autonome. Anglia. Polonia si Suedia. Bernstein si Milza in “Istoria Europei” sustin ca acea criza care apare in vestul Europei in cadrul monarhiilor e cauzata de concentrarea puterii in mainile monarhului si raporturilor deficitare pe care acestea le au cu restul societatii. Intr-o incercarede a rezuma situatia politica postwestphalica Bernstein si Milza subliniaza ca desi sunt garanti teoretici ai echilibrului european cele doua principate inving Franta si Suedia nu fac fata avantajelor oferite de arbitri ai continentului. conjunctura este favorabila Frantei.in nordul Europei se instituie dominatia suedeza. Grotius arata in lucrarea sa din 1625. statele care graviteaza in sfera ei de influenta. datorita tendintelor dominatorii ale Frantei. Totusi in primele decenii dupa tratatele westphalice. . Motivul era dorinta lui Ludovic al XIV-lea de a-si consolida granita de Nord. Franta reuseste sa fie cea care da tonul politicii internationale. Grotius si Vattel. Franta nu reuseste sa ofere pe plan intern un climat satisfacator cetatenilor ei. In Anglia. Aceasta. Caz francez: desi victorioasa dupa Razboiul de 30 de ani. abandoneaza conduita externa impusa de Richelieu si de Mazarin si avand in Olanda. imaginea Europei dupa Pacea de la Westphalia arata cam asa: . Treptat aceasta conceptie despre suveranitatea statelor se clarifica si capata legitimitate in spatiul european asstfel incat la mijlocul secolului XVIII Vattel scrie urmatoarele: “Europa formeaza un sistem international in care natiunile sunt legate intre ele prin intermediul relatiilor si diferitele lor interese” promovand astfel conceptia potrivit careia statele desi comunitati politice autonome si suverane tind sa formeze sisteme politice internationale clarificand astfel legatura intre suveranitate si sistemul international. Franta lui Ludivic al XIV e preocupata de rezultatul formei de guvernamant orientandu-se spre modelul monarhiei absolute. Suedia si Anglia se despart de tabara franceza si se alatura Olandei in asa 6 . Imperiul german – in urma tratatelor din Westphalia devine un cuvant fara continut intrucat fragmentarea acestuia iun 350 de principate autonome atat pe plan intern cat si pe plan extern va paraliza imperiul. Numarul celor nemultumiti de monarhie creste in functie de puterea monarhiei. In Olanda. Alaturi de boudin.in vestul Europei: criza monarhiilor’ . Razboiul are loc intre 1667-1668 si este cunoscut sub numele de devolutinue. Ludovic al XIV este un simbol al Frantei care in ciuda revendicarilor celor nemultumiti. Se inregistreaza un prim conflict intre Franta coalizata cu Anglia lui Carol al II-lea si Tarile de Jos. prin politica de forta a lui Ludovic al XIV-lea. Monarhia suedeza din secolul XVII apare ca principala putere a Nord Europei si garanta alaturi de Franta in Tratatul de la Westphalia. ca dreptul natural trebuie insotit de un drept pozitiv plasat ca baza a practicii internationale intrucat statele fiind suverane nu pot fi constranse in baza unor principii impuse ci doar prin intermedioul unei legislatii liber asumate. .

context in care. Franta nu reuseste sa faca fata coalizarii impotriva sa. Diplomatii. ratiune arta capabila sa transforme este in plan politic o Europa a celei mai reci ratiuni de stat si a celui mai mare cinism. politic si economic diminueaza din influenta Frantei. insa nemaireusind sa-si gaseasca aliati puternici. oricat de solemn garantate si asumate nu au nicio valoare in momentul in care interesele puterilor sunt tulburate.numita Tripla Alianta de la Haga(Suedia. Spania continua lentul proces de decadere in care se afla. care nu este preocupata de expansionism ccontinental in spatiul european. acum reusind sa anexeze importante teritorii din proximitatea frontierelor. Ludovic al XIV-lea incheie o pace provizorie in 1668 in urma caruia se multumeste cu anexarea unor mici teritorii din jurul frontierelor Frantei. Suedia nu isi poate reveni dupa ce a pierdut rolul de putere a Nordului European. conflictul major declansat in plan european in 1756 este marcat de rivalitatea francoengleza(Razboiul de 7 ani). atat pe plan european cat si colonial si scoate in evidenta o Anglie ca putere dominanta in plan colonial si maritim. de cealalta parte se pozitionaza coalitia formata din Franta. e obligata sa caute o pace cat mai avantajoasa. Olanda) care are ca scop major opunerea fata de pretentiile Frantei. rolul vointei si intereselor clare proprii celor mai puternice doua state din Europa: Franta si Anglia. a caror epoca de aur este sec XVIII nu sunt altceva decat sefii unor agentii de spionaj care intercepteaza scrisori si profita de orice slabiciune intalnita. Politica de forta a Frantei face ca alianta de la Haga sa se consolideze si sa asistam la o afiliere in tabara anti-franceza cunoscuta sub numele de Liga din Augsburg alcatuita din cele trei state: Suedia. Anglia. In planul politicii de forte. Austria. Austria este marcata de lupta pentru succesiunea tronului. Aici se clarifica problema dreptului pe care il poate avea interesul securitatii generale ale Statelor Europene si cum poate fi conciliata tema securitatii europene cu tema suveranitatii staului. In acest context. este obligata sa faca concesii si sa se retraga din teritoriile anexate din anii anteriori. Polonia si Saxonia. Tratatele. care cuprinde toate puterile europene. Anglia si Olanda la care se adauga Austria. Spania si numeroase principate germanice. In urma acestor confruntari. Pe de o parte tabara Angliei si Prusiei. Franta isi pastreaza forta fara a-si putea exercita hegemonia pe continent. Conflictul este deschis de Austria in 1701. Anglia iese cu un statut militar. Conflictul se incheie in 1698 cu franta invinsa. ca forta politica principala europeana incepe sa se manifeste Anglia. Acest lucru se intampla in 1713 la Utrecht unde se semneaza noi tratate de pace intre puterile europene si se restabileste echilibrul politic. Pacea de la Westphalia indica un nou arbitru major al politicii internationale. ci mai degraba de pastrarea echilibrului rezultat din Tratatul de la Utrecht care ii erau favorabile in special din punct de vedere Angliei. Razboaiele purtate ii epuizeaza pe rigerantii ambelor tabere care spre 1782 cauta sa incheie pacea. C4: Iluminismul 7 . Anglia invinge si isi asuma rolul de garant al echilibrului european. Pacea de la Westphalia e o continuare a spiritului pacii de la Westphalia. Anglia si totodata marcheaza sfarsitul ambitiilor hegemonice ale monarhiei absolutiste franceze. Interesele Frantei si Alngliei sunt divergente si se ajunge in scurt timp la un conflict deschis la care participa toate puterile Europei vestice si centrale. Se incheie in 1678 cand Franta se afla in punctul culminant al dominatiei ei continentale. Conflictul e redeschis de Franta in 1672 prin invadarea Olandei. Franta reusind pentru o perioada sa se opuna militar. Inceputul secolului XVIII nu arata o Europa in care niciuna dintre puterile momentului nu are capacitatea de a domina in mod hotarator si exclusiv. Confilctele intre liga si Franta pornesc in 1697. Bernstein si Milza sunt de parerea ca mentinerea nu are de-a face cu vreun ideal pacifist propriu luminilor si este mai degraba. angajamentele. Europa luminilor in care se vorbeste de umanitate.

Se remarca in cadrul iluminismului englez si scotian Bernard de Mandeville. orice societate poate fi construita pe aceleasi fundamente rationale(drepturile naturale ale individului). Faptul ca statul modern european se simte obligat pana azi la toleranta religioasa si la respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti tine de mostenirea inca neconsumata a iluminismului. tehnica. Baumgarden si Cristian Wolf. 3. Condorcet (fascinat de progres) Diderot. Furgot si Voltaire. Aici Kant e preocupat de identificarea mecanismelor si practicilor politice pe care omenirea ar trebui sa le instituie pentru a se pogori in lume o pace mondiala durabila. covarscibil. dreptul strainilor de a nu fi tratati ostil. secolul XVIII se impune prin fenomenul cunoscut sub numele de iluminsm. vocabularul rationalismului. Trebuie amintit articolul lui I. Thomas Paig. in zona iluminismului francez D’Alember. sapere audere. John Lock si Adam Smith. In interiorul acestui mod de a privi omul. Progresele politice cele mai cunoscute produse de gandirea iluminista sunt centrate pe tema drepturilor omului. dreptul international sa fie intemeiat pe un federalism al statelor libere in vederea pacii colective. dependenta lor de o singura legislatie comuna. ratiune. In Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului se surprinde cel mai bine spiritul filosofiei politice iluministe “scopul oricarei asociatii politice este de conservare a drepturilor naturale si impersceptibile ale omului”. proprietatea. Kant Spre pace eterna. a unui stat federal mondial. iluminismul american Jefferson. se mentioneaza ca toti oamenii s-au nascut egali si sunt inzestrati de catre creator cu anumite drepturi inalienabile : dreptul la viata. specificul filosofiei iluministe este credinta in drepturile umane individuale. pe principiul egtalitatii civice.constitutia civila a fiecarui stat sa fie republicana intemeiata pe principiile libertatii membrilor unei societati. Gandirea iluminista e vazuta de fondatorii ei ca fiind una ce se opune miturilor si impune puterea ei neconstrangatoare a argumentului natural superior. Ai curajul de a te folosi de propriul intelect. natura umana universala.indrazneste sa cugeti Mostenirea pe care ne-o lasa noua secolul XIX este decisiva pentru vocabularul si valorile modernitatii. E vorbe despre Declaratia de independenta a SUA si Declaratia Drepturilor Omului si ale cetateanului. stiinta. Dupa Shapiro. Bergara) adepti ai dictrinei drepturilor omului aveau impresia ca traiesc intr-un moment istoric fericit cand omenirea dupa secole de tatonari si greseli descopera in sfarsit adevarul erau convinsi ca umanitatea intra in cea de-a II-a revolutie stiintifica dupa cea de matematica si fizica urmeaza revolutia morala si politica. James Madison. libertate si cautarea fericirii. iluminismul german Cuffendolf. individul este prezentat ca fiind adevaratul stapan al universului a carui principala misiunea e sa exorcizeze fortele umbroase ale trecutului. societatea si lumea. siguranta si rezistenta la o presiune. In vederea acestui scop Kant recomanda : 1. In Declaratia de independenta din 1776 redactata de Thomas Jefferson. El devine esential si in planul reflexiei politice in cadrul reflexiilor despre relatii internationale situate sub influenta iluminismului. 8 . progres. minorat insemnand incapacitatea de a te folosi de propriul intelect fara tutela altuia”. Aceste drepturi sunt : libertatea. Kant considera ca ”Luminile inseamna pentru om iesirea din starea de minorat de acre el insusi e vinovat. 2.Pe langa desfasurarea evenimentelor politice marcate de rivalitatea puterilor europene. ale traditiilor. Iluminismul se invarte in jurul notiunilor de adevar obiectiv. Aceasta credinta se bazeaza pe supozitia existentei unei nature universale a omului perena si transculturala astfel incat daca se reuseste depasirea zgurei neesentiala sedimentata de traditia in diferitele comunitati. practica si dreptul international sa-si asume principiul ospitalitatii universale. Iluministii(F. in plan cultural. Montesquieu.

Chiar daca in EuropaRazboiul de 7 ani a dus la consolidarea puterii Angliei. a clerului si starea a treia. armata colonistiilor fiind condusa de G. apar primele semne ale revolutiei coloniilor. Dupa cateva victorii ale acestora se incheie prima perioada a Razboiului de Independenta. bugetul tarii este vlaguit. Situatia Frantei prerevolutionare era foarte dificila. provinciile nu mai recunosc puterea centrului. Revolutia franceza si relatiile internationale la inceputul secolului XIX Daca in Europa dupa Pacea de la Paris din 1763 se luptau pentru obtinerea unei pozitii si puteri cat mai mari. in teritoriul Americii de Nord. Pe 17 iunie starea a treia se proclama Adunarea Nationala iar in cateva zile Adunarea Nationala se transforma in Adunarea Nationala Constituanta. cand cetatenii din Boston ataca vasele britanice. coloana britanica pierde din legitimitate si recunoastere. care era formata din 3 stari : starea nobililor.pe de-o parte Anglia incearca sa-si impuna propria viziune despre rolul si dependenta coloniilor americane. In 1765 este impus in coloniile britanice din America de Nord asa numitul Stampack – o lege care prevedea o maniera noua de impozitare si mai nefavorabila celor importante. odata cu adoptarea Declaratiei de Independenta la 4 iulie 1776. iar poporul disperat”. Un deputat francez scria in 1789 “legile nu mai au putere executorie. francezii erau obsedati de distrugerea vechiului regim. In martie 1766 delegatii din partea coloniilor se intalnesc la New York si resping noua lege Stampack. Armata colonistiilor sprijinita de Franta reuseste sa oblige Anglia ca in 1782 sa cearac incheierea unui armistitiu cu nou aparuta confederatie SUA. In Europa evenimentul poltic ce marcheaza sfarsitul secolului XVIII este fara indoiala revolutia franceza. In 1783. In septembrie 1773 se organizeaza primul congres continental al coloniilor engleze din America in orasul Philadelphia. iar pe de alta parte acestea din urma adopta pozitii protestatare tot mai accentuate precum manifestarea de la Boston 1770 sau 1773. Prusia. Pe 26 august 1789 Adunarea Nationala Constituanta adopta decloaratia Drepturilor omului si ale cetateanului unde se mentioneaza “oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi” deosebirile sociale nu pot fi acceptate decat pe baza utilitatii publice nu pe baza ereditatii. In 1777 congresul delegatiilor coloniilor britanice adopta un proiect de confederatie denumita denumita SUA. armata este insubordonata si reportata. in teritoriile coloniale se iveau zorii unui viitoare puteri pe scena internationala. Adunartea Statelor Generale este convocata de Ludovic al XVI-lea in vederea stabilirii unor noi impozite. Tensiunile se acumuleaza. Conflictul militar continua intre noua confederatie si coroana Angliei cu victime de ambele parti. Lucrurile scapa de sub controlul lui Ludovic al XVI-lea atunci cand reprezentatntul starii a treia refuza sa accepte votul si decizia luata de camera nobililor si de monarh. Ludovic al XVI-lea. In 1775 se declanseaza in Carolina de Nord Razboiul de Independenta. Ludovic al XVI-lea e obligat sa accepte cererile revolutionarilor si sa transforme Franta intr-o monarhie constitutionala insa in acelasi timp face tot ce-i sta in putiinta sa capete sprijin extern pentru a- 9 .partida de ceai Boston. Specificul si drama revolutiei franceze. convoaca in mai 1789 Adunarea Statelor Generale. serviciile publice sunt dezorganizate. Austria si Rusia.nicio grupare nu poate exercita vreo autoritate daca nu au legitimitate de la natiune. Acestia incep revolta in iulie 1789 avand ca moment de glorie 14 iulie 1789 cand simbolul monarhiei Basillia este cucerita de cetatenii francezi. noile SUA sunt recunoscute oficial de Anglia prin ratificarea unui tratat de pace anglo-american de la Versailles. Washington. Franta. Anglia.Independenta SUA. In sprijinul sau Adunarea Nationala Constituanta ii cheama pe cetatenii Parisului si le cere sa se rascoale. din cauza politicii rigide dominatoare. in incercarea de a consolida bugetul care era incapabil de a mai face fata cheltuielilor necesare. Aici se decide boicotarea economica a Angliei. spune Furret este tocmai incercarea de a smulge Franta din propriul trecut condamnat in bloc si cautarea unor principii politice absolut noi care defapt nu a putut fi niciodata puse in practica de institutii. Daca anglo-americanii asa cum remarca Francois Furret au fost centrati catre noutate intemeierea unui popor nou.

conteext in care se reintoarce in Franta Bonaparte. guvernat de o singura autoritate suverana si un singur sistem administrativ. franta reuseste sa raspnadeasca ideile revolutionare republicane. Jourdan. Franta prin campania militara a lui Bonaparte reuseste sa se inconjoare de surori care ii copiaza constitutia. recunostiinta populara apare imediat dat fiind ca Bonaparte este asimilat cu salvatorul care a reusit sa oferte francezilor linistea necesara dupa o perioada de mari tulburari. In fapt Jourdan si Monreau sunt invinsi. din punct de vedere economic revolutia franceza si Napoleon au reusit consolidarea statului coerennt teritorial cu frontiere bine definite. utilizand o autoritate ferma. Acest lucru a fost simtit si considerat o amenintare de moarte din partea monarhiilor europene. Directoratul incepe sa-si piarda din legitimitate. Primele doua sunt trimise impotriva Austriei si ca diversiune al treilea corp in Italia. puterea este impartit e trei consuli. In 1793 conventia nationala a Frantei voteaza pentru condamnarea la moarte a lui Ludovic al XVI-lea care pe 21 ianuarie este executat. proprietati. administratia birocratica rationala fiind cateva exemple cu care Bonaparte a reusit sa cucereasca Europa astfel incat putem spune 10 . Dublul joc al regelui duce la mazilirea acestuia. Din punct de vedere politic statul si politica traditionala federala dispare. Franta e declarata republica. sistemul juridic. in sept 1792. ajunge sa ameninte chiar Viena impiedicat de Alpi reusind sa ceara Austriei pacea. ocupand in intregime italia. Bonaparte este singurul care invinge. Napoleaon scrie Hegel « se ridica ca o putere militara si ca o vointa individuaala in fruntea statului prin Napoleon. Bonaparte organizeaza o lovitura de stat in 9 noiembrie 1799. Prusia trece la actiune si invadeaza teritoriile franceze insa armatele republicane franceze reusesc sa respinga atacul prusac. Ceea ce-i va oferi deplina legitimitate lui bonaparte va fi maniera exceptionala in care reuseste sa organizeze administrativ si economic franta. invatamantul public si armata. codul civil napolean.si recapata vechea putere. In zona vizata de franta se afla Europa centrala si Italia astfel directoratul organizeaza trei armate conduse de 3 generali. Kant. nu mai domneste neincrederea ci respectul si teama cu imensa sa putere de caracter a supus intreaga Europa ramanand peste tot oranduirile sale liberale». declansandu-se o izolare a Frantei. In plan extern directoratul cauta sa obtina aliante si chiar dominatii sub amenintare militara care sa scoata Franta din izolare si sa-i stabileasca statutul de prima putere in lume. Monreau si Bonaparte. Directoratul inlocuit cu regimul cunoscut sub numele de Consulatul francez. aliindu-se cu o parte din directori. La Valmy are loc marea victorie. In plan intern revolutia franceza isi surpa reciproc posibilitatile de a institui o forma stabile de guvernare astfel incat in 1795 Franta revolutionara se stinge transformandu-se intr-un regim autoritar guvernat sub forma unui directorat alcatuit din 5 membrii in mainile caruia este concentrata intreaga putere. de a numi functionarii de stat de a conduce politia si armata. Monarhiile europene sunt potrivnice evolutiei franceze si astfel in 1799 se realizeaza o a doua alianta antifranceza care reuseste sa obtina succese militare importante impotriva Frantei. dupa o luna.2008 In Franta imediat dupa con centrarea puterilor in cadrul directoratului se suprima votul universal. care anunta sfarsitul previzibil al Frantei Republicane. la presiunile lui Bonaparte. Schelling. iar vechiul regim inlaturat definitiv si complet. iar Franta ii declara imediat razboi. Prin intermediul dominatiei militare si culturale. In 1791 Austria si Prusia ameninta Franta revolutionara cu interventia armata in cazul in care nu este reabilitat Ludovic al XVI-lea pe vechiul rol de monarh deplin. acesta devine prim-consul obtinand intreaga putere politica de factor fiind cel care are dreptul de a legifera. Admiratori ai revolutiei si a lui Bonaparte. Acest fapt este privit ca o crima de puterile conservatoare.03. este adoptat sistemului electoral cenzitar care transfera puterea in mainile celor care detin averi. reorganizand finantele administrative. C5 : 21. Bettowen. Anglia rupe total relatiile cu aceasta. Pacea semnata de Bonaparte confera avantaje importante. Hegel. Din punct de vedere geografico-politico arata Hobsbawn.

la acestea adaugandu-se si Anglia. De la Berlin Napoleon instituie o blocada economica impotriva Agliei obligand toate tarile europene aflate sub influenta Parisulului sa intrerupa orice legatura comerciala cu Anglia. Anglia. libertatea omului ramane un dizerat constitutional lipsita de acoperire reala. iar in mai 1804 imparat ereditar al Frantei sub numele de Napoleon I. intreaga Europa simte ca e momentul sa inlature hegemonia franceza. Napoleon odata cu dominatia Europei se transforma si ca stil de conducere politica. devine un lider autoritatr. Aceasra printr-o rapida campanie militara ocupa Brusia. armatele franceze sunt invinse iar coalitia invadeaza franta. care inregistreaza perderi uriase din aproximativ 700000 de mii la inceeputul campaniei in Rusia. Austria capituleaza recunoscand dreptul Frantei asupra tuturor teritoriilor cucerite cedand provincii importante aliatiilor germani ai Frantei si obligandu-se sa plateasca Frantei mari sume de bani ca indemnizatie de razboi. Din cauza carentelor de aprovizionare a iernii aspre si timpurii precum si a luptelor de hartuire pe care armata tarista le duce impotriva armatei imperiale. Infrangerea Prusiei face din napoleon stapanul incontestabil al intregii Germanii. liberalismul modernizator al lui Napoleon dispare. Astfekl dupa 20 de ani vechiile monarhii ale europei reusesc sa reinstaureze principiul echilibrului de forte ce a dominat politica externa mondiala dupa Westphalia. iobagiei sau prin intermediul unei economii eficiente. In decembrie 1805 armata imperiala franceza se intalneste cu armata ruso-austriaca la Austrlitz. tehnica si utilitatile de care beneficiza sa treaca de iarna grea. Austria. In 11 . Astfel ca Napoleon ocupa si spania. beneficiind de entuziasmul poopular neconditionat. despotic dorind supunerea absoluta a corpului administraativ juridic. chiar si sa ocupe Moscova. astfel devin in 1802 consul pe viata. Relatiile tensionale intre Franta si Rusia il determina pe Napoleon sa fie cel care face primul paas. Autoritatea lui Napoleon cunoaste apogeul. Dupa incoronarea lui Napoleon I ca imparta al Frantei. isi extinde aria de autoritate si onoruri pe care singur si le atribuie. Campania impotriva Rusiei nu poate fi finalizata razbiul devenind potrivnic frantei care nu reuseste cu infrastructura.ca niciun stat european nu a iesit din perioaada lui napoleon cu institutiile neafectate de valul modernizarii. In ciuda despotismului napolean. si-l obliga in aprilie 1814 pe Napoleon sa aplice. In acest context bonaparte. Rusia. incluzand Berlinul. nu mai este vorba de infruntarea dintre doua conceptii despre societate ci despreun imperialism cu valenta modernizatoare care se loveste de o Europa monarhica. Aceasta blocada nu putea fi eficienta cata vreme Spania nu se afla sub dominatie franceza. Succese militare pentru armata franceza care reuseste sa ajunga pana la Moscova. desi pana atunci aliata a Frantei se simte amenintata din cauza prezentelor armate franceze peste Rin si ii cere lui Napoleon saa se retraga. lucru care se petrece in iunie 1812 cand Rusia este atacata de imperiul colonial. imperiul francez modernizeaza Europa prin administratia birocratica si nationalizata pe care o transpune in toate teritoriile ocupate prin moduri ce desfiinteaza feudalismul. In anii de glorie ai Frantei imperiale 1805-1811 apare ideea sistemului politic continental european unificat sub dominatia Frantei incepand cu 1810 relatiile dintre imparatii Frantei si imparatii Rusiei se deterioreaza fiind de amintit faptul ca rusia percepe in expansionismul francez o amenintare la adresa sa. Nu ezita se recurga si la arestari arbitrare. Prusia. Suedia si Neapole. Pe continent teritoriile care nu fusesera inca aliniate in marele imperiu francez erau Spania si Rusia. Bernsteins si Milza considera ca napoleon modifica relatia dintre Franta si Europa. Se reorganizeaza alianta antinapoleana la care participa de data aceasta Rusia. Prusia. Odata cu infrangerea din rusia. puterile Europei se simt amenintate si se formeaza cea de-a treia coalitie antifranceza in 1805 : Anglia. Trupele ruso-prusace cuceresc Parisul. Austria Suedia si la Leichtz 1813. organizeaza servicii de politie secreta insarcinate cu obiectivele de a supraveghea si controla orice fenomen sociaal si politic acre ar fi putut atenta la conducerea autoritara. exilandu-l pe insula Elba. Napoleon reuseste sa invinga armata ruso-austriaca facand din Franta singura putere continentala. 50000 sunt ucisi ssau luati prizonieri astfel incat napoleon este obligat sa se retraga.

2. Nationalismul romantic continuat Fichte sau Hegel va duce la aparitia unei conceptii organice asupra comunitatii nationale structurate pe o idee comuna a trecutului. intarirea autoritatilor locale si nationale conservatoare in vederea abandonarii proiectului repiublican revolutia de tip francez. Spiritul liberal este insotit si de dezvoltarea constiintei nationale care la inceputul secolului XIX. Tabara invingatorilor arata Pierre Rienouvan urmareste 2 obiective majore : 1. vor exista inca din primul an dificultati majore. cei 3 monarhi contractanti vor ramane uniti prin legatura unei fraternitati adevarate si indistructibile. culturale. universalizarea drepturilor civice si politice. egalitatea in fata in fata legii. actorii directi in negocierile de la Viena pe de o parte principiul puterii castigatoriilor : Aanglia. Aceste principii transforma politica internationala a statelor fortandu-le sa devina monarhii constituite sub forma unor regimuri oligarhice concurentiale. Tratativele incep in toamna lui 1914 insa se concretizeaza in 1815. Prima jumatate a secolului XIX este marcata de lupta politica si militara intre principiile monarhiilor conservatoare a caror brat armat e Sf. C6 : continuare 28. 12 . coboara din sfera reflectiei teoretice si incep a fi revendicate pentru a fi puse in practica.03. Sf Alianta se confrunta cu 2 mari provocari.2008 In paralel cui actiunile Sf. carei i se va adauga si Franta lui Ludovic al XVIII-lea si care datorita obiectivului asumat. Toate puterile castigatoare dobandesc importante teritorii. a carui brat sunt revoltele populare si revolutiile ce vor culmina cu primavara popoarelor din 1848. Alianta si pe de alta parte spiritul politic liberal care capata legitimitate tot mai mare si sprijin popular. Portugalia si spania. Congresul de la Viena si Sfanta Alianta Pentru restabilirea ordinii internationale europene. Aliante. prindea contur si forta de legitimitate teoria liberala. tabara invinsilor Franta. apoi tarile membre ale coalitiei invingatoare : Suedia. Acesta impune conceptul de colxgeist. care prin romantismul german cunoaste o puternica si noua fundamentare. Spiritul liberal(iluminism) si constiinta nationala. Prusia si Rusia incheie un tratat cunoscut sub numele de Sfanta Alianta in care monarhii celor 3 tari semnatare se obliga sa se sprijine reciproc in caz de nevoie desi in aparenta tratatul Sf. statele Europei se intalnesc in 1815 in cadrul Congresului de la Viena. Nooua ordine europeana promovata de Sfanta Alianta. Austria. traditionale. restabilirea unui echilibru de forte in europa intre principalele puteri castigatoare care sa continue politica sferelor de influenta ale secolului XVIII si care sa faca abstractie de considerente culturale lingvisticee sau etnice . recunoasterea statului civic egal. Rusia. Delegitimarea ieeraarhiilor sociale ereditare. domnia legii principiul cat egale. o limba a carei unitate si specificitate e evidentiatacu orice prilej pprecum si o religie unitara a natiei. Prusia. care se refera la spiritul esential si specific al fiecarui popor constituit din particularitatile lingvistice. Principii precum statul constitutional. teoria suveranitatii. iar Franta e intoarsa in granitele sale 1792. Primul teoretician al nationalismului romantic este Herder. aparand in fata supusilor si armatelor lor ca niste parinti ») tratatul se va constitui odata cu actiunile politice inteprinse in numele acestei aliante intrun instrument de mentinere la nivel european a unui status-quo conservator. libertatea asociationala separatia puterilor in stat.ciuda tentativei idealiste de a reveni in fruntea frantei in 1815 prin infrangerea de la Waterloo va fi definitiv exilat. Astfel Austria. religioase. de a apara o realitate politica bazata pe puterile monarhiilor conservatoare antiliberale. La initiativa tarului alexandru(Rusia) dupa incheierea Congresului are loc o intelegere intre puterile europene din care reiese un puternic spirit contrarevolutionar. Alianta era expresia unui misticism crestin ecumenic cu valente politice(I art al tratatului mentioneaza : « conform cuvintelor din Sfanta Scriptura care cere tuturor oamenilor sa se considere frati. ce si-a trimis la Viena pe abilul diplomat Talleyran.

Alianta. in care multe din popoarele Europei au crezut ca vad lumina unei noi epoci. Dinastia Bourbon este inlaturata in Franta. Are loc in 1848 o prima afirmare clara pe scena internationala a principiului autodeterminarii popoarelor fapt ce justifica eticheta pe care a primit-o acest an ca fiind primavara popoarelor. repozitionari a monarhiilor europene care de data aceasta se grupeaza mai ales pe criterii ideologice. La putin timp dupa miscarea revolutionara din 1848. Ungaria sau Italia. Franta lui Ludovic al XVIII-lea ingenunchiaza in 1823. Concertul european da primele note false cand apar interese divergente in interiorul Sfintei Aliante combinate au miscarea de emancipare bnationala din Grecia. Din ordinea antiliberala prima iese Anglia. Austria intervine in principatele germane pentru a reprima revendicarile nationaliste. Totodata se destrama sub presiune Rusiei si Austriei si visul unei Germanii lliberale unite. Metternich are convingerea ca linistea Europei depinde de suprimarea inca din primele momente ale oricarei tendinte liberale. Alianta la nivelul Europei. Ducele D’Orleans devine unul din liderii revolutiei. Europa vechiului regim asa cum fusese modelata la Viena a rezistat. Focul insa nu s-a stins si dupa doar 10 ani de la 13 . Sfanta Alianta va forma ceea ce istoria relatiilor internationale va numi concertul Europei adica obligatia monarhiilor conservatoare de a acvtiona concertat punandu-se prealabil in acord in vederea pastrarii status-quo-ului si echilibrului impus prin tratatul de la Viena din 1815. Pe de o parte tabara statelor conservatoare cu regimuri monarhice absolutiste condusa de Prusia. in Austria. ordinea impusa de Sf. conturandu-se germenii unei monarhii constitutionale. cand acesta incearca sa elimine drepturile politice liberale obtinute pana atunci. In 1821. incercareea liberalilor spanioli de a transforma monarhia lui ferdinand al XVII-lea intr-o monarhie constitutionala. Italia. armata austriaca reusesete. Toate miscarile sunt eliminate de Sf. Germania sau spania. Evenimentele anilor 30 duc la aparitia unor reasezari. in martie 1848 se manifesta cereri liberale si natiuni vehemente a caror vehementa vor afecta si pe Mett care care este inlaturat.Sf. In 1830 in Franta are loc o confruntare deschisa intre gruparile liberale sprijinite de populatia oraselo(Paris) si monarhia conservatoare reprezentata de Carol al IX-lea. Cu toate acestea e de consemnat faptul ca dupa 1830. Austria si de celalalta parte monarhiile constitutionale in randul carora cele mai proeminente sunt Anglia si Franta. e definitiv compromisa. remarca bernstein si Milza. In Italia se organizeaza o campanie militara impotriva Austriei precum si in Germania unde numeroase principate reuesc sa-si impuna constitutii liberale. Alianta este un construct nascut impotriva curentului. Boemia. pana atunci de francezi la Paris are loc o revolta de mare amploare care culmineaza in 29 iulie 1830 cand rasculatii invadeaza Parisul. Polonia. cel care conduce in prima jumtatate a secolului XIX campaniile antirevolutionare din europa. Succesele nationale de eliberare a grecilor incurajeaza aparitia altor evenimente perturbatoare pentru echilibrul european. Austria intervine brutal in Neapole unde inlatura guvernul liberal si statutul constitutional. fiind sprijinita de Rusia sa reprime revolutia din Cehia. In 1848 in Franta se instaureaza a II-a republica. La mijlocul anilor 40 se reaprinde flacara revolutionara de sorginte liberala si nationala care pune la grea incercare sistemul international monarhic. Vadurile revolutionare din prima jumatate a secolului XIX : 1830-1848 Aceasta ordine internationala antiliberala nu avea cum sa reziste decat daca toate puterile momentului impartaseau aceeasi viziune conservatoare iar miscarile de trezire a constiintei nationale erau tinute sub control. Acolo unde intervin Austria si Franta revolutia nu are nici sansa de reusita. Ocupa Italia de Nord si le impune ordinea conservatoare in peninsula. exponentul cel mai remarcabil al acestei viziuni este cancelarul austriac Meternich. Austria. regele cetatean Ludovic Filip I. Rusia. Astfel Franta tulbura din nou ordinea europeana vantul revolutionar ajunge si in Belgia.

Aici dupa o lunga rascoala in 1825 la Petersburg a inceput lunga domnie a Tarului I care vrme de 30 de ani a condus autoritar imperiul si care a fost cel mai important conservator pe scena internationala europeana. cu scopul de a zadarnici orice revolutie liberala. In Franta dupa ce in urma miscarilor protestatare din 1848. Aceste schimbari pregatesc terenul ca peste un an de zile sa se proclame noul imparat al francezilor. In 182 in Anglia este adoptata de parlamentul englez legea reformei electorale care dubleaza numarul cetatenilor cu drept de vot si care ofera puterea cameri comunelor in detrimentul camerei lorzilor ce tinde sa devina o prezenta ssimbolica(ca si astazi).manifestul partidului comunist In 1850 pathosul european revolutionar parea ca fusese alungat cel putin din sferele practicii politice. dupa doar 3 ani pe 2 decembrie 1851 Ludovic Napoleon Bonaparte infapuieste o lovitura de stat prin care isi largeste prerogativele prezidentiale si isi lungeste mandatul la 10 ani. Ludovic Napoleon Bonaparte este ales pe 10 decembrie presedinte al republicii franceze insa republica nu dureaza mult. cel care isi alege singur ministrii si care raspunde politic in fata parlamentului nu a monarhului. fiindu-i foarte importanta mentinerea hegemoniei in Mediterana. In Austria in 1848 revolutia liberala este zdrobita. Astfel Anglia vede in tentativa tarului de a distruge imperiul otoman nu dorinta de a ajuta emanciparea popoarelor din balcani si eliberarea ortodoxiei ci dorinta tarului de a deveni al II-lea sultan. si impreuna sa incheie un tratat militar cu Turcia opunandu-se o coalitie 14 . primul ministru devine seful executivului. unde sistemul politic tinde catre constitutionalismul liberal inca din anii 30 puterea monaarhului este drastic limitata. In 1854 Anglia reuseste sa coalizeze cu Napoleon al III-lea Franta. Rusia. Franz Iosph in 1851 nota : « am aruncat principiul constitutional peste bord. Reactiunea conservatoare se impune si in confederatiile germane unde constitutiile sunt revizuite eliminandu-se prevederile liberale. Pe de lata parte daca reusea sa-si impuna dominatia in balcani. dezvoltandu-se parlamentele si reinstaurandu-se autoritarismul monarhic. transformand Franta din nou in monarhie. Impaaratul ferdinand I abdica. In acelasi timp. Autoritatea politica domina la mijlocul secolului XIX Europa constinentala. regele Ludovic Filip este alungat/detronat. Anglia face nota discordanta. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea atat partidul conservator britanic cat si cel liberal transfo`rma sistemul politic intr-unul specific liberalismului democratic lideri precum Israeli Gladstone. la tron urmand nepotul sau Frantz Ioseph I.esecul primaverii popoarelor. cand armatele tariste trec Prutul ocupand principatele romane aflate sub protectorat otoman. cat si controlul asupra drumurilor comerciale spre orientul Mijociu si Asia ce treceau prin imperiul otoman. imparatul francez Napoleon al III-lea prin politica sa externa repune in discutie ordinea europeana contribuind la aparitia Europei natiunilor. Rusia ofera la mijlocul secolului XIX modelul perfect de monarhie absolutista. Cadre generale ale politicii europene in a 2-a jumatate a secolului al XIX-lea 1848. Un exempplu il constituie numirea in functia de cancelar in 1862 a lui Otto von Bismarck de Wilhelm I. Germania. Acesta se afla intr-o cadere accentuata inca de la inceputul secolului. cel care desi pentru o scurta perioada parea ca indreapta imperiul austriac spre constitutionalism la putina vreme abandoneaza orice proiect de asemenea natura. In planul relatiilor internationale prrimul eveniment care tulbura ordinea o constituie tentativa tarului Nicolae I de a-si impune dominatia asupra imperiului otoman. Ludovic Bonaparte devine Napoleon al III-lea. Rusia vede in slabiciunea imperiului otoman momentul prielnic pentru asi extinde dominatia asupra popoarelor slave din balcani si sa devina astfel aparatoarea si nucleul ortodoxiei. Franta pana in 1870 sunt exempple clare. austroungaria. Anglia se simte direct implicata in aceeste probleme de politica externa. ar fi putut domina stramtorile dintre balcani si Marea Neagra si si-ar fi indeplinbit astfel unul dintre obiectivele majore. Austria nu are decat un singur stapan ». In 1853 izbucneste razboiul din Crimeea.

succese importante in favoarea italienilor. Pana in 1871. intrucat Bismarck stia ca Franta imperiala nu era pregatita militar. in functia de cancelar al Prusiei marcheaza momentul in care fabrica europeana a antiunilor incepe sa lucreze si pentru Germania. condusa de Paris. In consecinta armata franceza imperiala inregistreaza esecuri militare catastrofale in confruntarile cu prusacii. Caeour este sprijint de napoleon al III-lea sa declanseze un razboi impotriva Austriei de eliberare care inregistreaza in 1859. Obiectivul major al Frantei este construirea unei Europe a natiunilor. In 1873 la Bruxelles se infiinteaza asociatia de drept international. tema nationalismului incepe sa domine raporturile internationale. in italia. venirea in 1862 a lui Otto von Bismarck. Luptele de la Sevastopol din 18 sunt sunt decisive. desi ostil spiritului liberalo-democratic. C7 : continuare 04. este abdicat sa declarea incheierea razboiului ca tara invinsa. Dupa Congresul de la Paris. Napoleon al III-lea : «una dintre cele mai mari griji ale mele a fost rezolvarea problemelor popoarelor care au fost . care in ciuda unei rezistente.04. crearea comitetului General al Crucii Rosii. invitand-o sa declare razboi Prusiei. trupele anglo-franceze reusind sa ocupe orasul dupa un an de asediu. Napoleon al III-lea spijina proiectul lui Bismarck involuntar. Dupa ce elimina pretentiile habsburgilor austrieci asupra Germaniei. 15 . profitand de primul mare conflict va imbratisa cu sinceritate cauza popoarelor. va ajunge in fruntea intregii Europe. in 1856 se infiinteaza comisia europeana a Dunarii. centrul cultural si poltic. Bismarck. Primul suveran care. » In acest sens. se duce o permanenta lupta pentru unificare cu Austria si cu trupele papale care doreau unirea Italiei sub sceptrul liberalilor. Lucru care se intampla in 1856 la Paris. Razboiul unifica definitiv Germania. sub bratul de fier al administratiei prusace. cand Roma e proclamata capitala Italiei. incepe proiectul politic de unificare care era mai vechi – Machiavelli.2008 In fapt. In acelasi timp. Aceste infrangeri au efect direct in planul intern al politicii franceze. Dupa congresul de la Paris. Imperiul otoman intra in garantia colectiva. Napoleon al III-lea nu mai consider legitim status-quo-ul stabilit la Viena in 1815 si isi doreste reorganizarea Europei pe baza principiului autodeterminarii nationale. Populatia pariziana se revolta din nou impotriva regimului monarhic si in septembrei 1870 se instaureaza a treia republica. Congresul de la Paris din 1856 anunta noua viziune asupra puterii externe asupra Frantei. in aceasta perioada incep sa se formeze si primele organizatii internationale. Bismarck duce o politica provocatoare fata de Franta. din momentul in care liberalul Cavour devine seful guvernului din Piemont. In 1864 se incheie la Geneva Conventia internationala cu privire la tratarea ranitilor in razboi. El incearca acest lucru prin instituirea unui sistem de congrese care sa rezolve intr-o maniera care sa nu implice razboaiele in problemele interne. imbina cu talent forta si diplomatia avand ca scop fundamental realizarea unei unificari a Germaniei sub dominatie prusaca fara sa declanseze un conflict european major. iar noul tar Alexandru al II-lea accepta neutralitatea Marii Negre. Aici. aici mare parte din flota rusa este distrusa. Armatele prusace ajung sa portile Parisului. Rusia e oblligata sa ceara incetarea conflictului si sa accepte tratatul de pace. Cancelarul german reuseste sa elimine dominatia austriaca din confederatia gemana si sa instituie Prusia ca si conducatioare a federatiei germane.semnificativa impotriba Rusiei. in 1863 la Geneva. In 1863 declara urmatoarele: « doresc din tot sufletul meu sa vina o zi cand marele probleme care dezbina guvernele si popoarele vor putea fi rezolvate in deplina pace printr-un tribunal european. Ca o consecinta a noului raport de forte in 1859 se unesc Moldova si Tara Romaneasca cu sprijinul direct si activ al Frantei.

care regretau inca Sf. in 1848 apare la Londra Manifestul partidului comunist. Romania. perioada cuprinsa intre 1871 – 1890. astfel incat aceasta sa-si pastreze dominatia in Mediterana. incearca sa pastreze ordinea sociala in statele europene. Bismark urmareste sa izoleze Franta. militara incheiata intre germania si Rusia. intrucat Bismarck are intentia de a nu lasa Rusia sa devina prea puternica. reinoindu-se o data la 5 ani. Economic este excelent organizata cu o populatie de 40 de mil de locuitori si cu un teritoriu care o plasa pe primul loc in Europa. Alianta . ofera sprijin celor trei puteri in caz de pericol extern. Acesta este si momentul in care aliantele celor trei isi arata .In ianuarie 1871. bismarck initiaza un al doilea sistem de aliante. Rusia. care are durabililitate. Rusia isi pastreaza proiectul de a sprijini un principat autonom bulgar cu teritorii mult mai reduse decat proiectase initial Rusia tarista. sub conducerea imparatului Wilhelm al III-lea. unificat in jurul Prusiei. Pe de alta parte. Scopul major al politicii externe dusa de Bismark a fost mentinerea echilibrului european asa cum se conturase de dupa razboiul franco-prusac si care facea din Germania principala putere constinentala. intrucat dominatia britanica insemna lipsa intaririi dominatiei franceze si ruse in regiune. era alcatuit dintr-o alianta defeniziva. Bismarck mai incheie un tratat secret intre Germania si Rusia ca uramare a preocuparii acestuia pentru mentinerea echilibrului. Germania. are loc proclamarea imperiului federal german. Initial sistemul de aliante incearca sa se dezvolte prin apropierea de Anglia. simtind ca primul sisitem de aliante nu mai functioneaza. Rusia joaca rolul de protectoare a ortodoxiei impartindu-si dominatiile turcesti in balcani. Tot Bismarck incearca escaladarea conflictului din balcani. Anglia-Ciprul. In 1881 Bismarck reuseste sa incheie o intelegere secreta. rolul central il are incheierea unei aliante defensive intre Germania si Austro-ungaria. Desi congresul de la Berlin rezolva pentru un timp prokblema balcanilor. Bismarck conduce dubla alianta (Germania Austro-ungaria) catre apropierea de italia. care era principala rivala pe continent si care dupa razboi isi pierduse primul loc. Serbia si Muntenegru sunt accepatate la acest congres ca state nationale independente. astfel nascandu-se Tripla Alianta(germania. el nu multumeste tioate partile impplicate. principala neintelegere fiind intre Austro-ungaria si Rusia. prin care era recunoscuta dominatia Rusiei in balcani si era asigurata neutralitatea reciproca in cazul unui tert conflict. De data aceasta. minimizarea si incetinirea aspiratiilor nationale care puteau periclita status-quo-ul european. AU). ambele avand pretentii incompatibile in balcani. Aceste aliante intre Austria. Primul sistem de aliante intelegerea celor 3 imparati. cu exceptia Rusiei si cu o armata dotata si foarte bine pregatita. Italia. care aveau ca scop mentinerea echilibrului. Germania anunta aparitia unei noi mari puteri care va marca istoria internationala ulterioara. dublata ulterior de o asociere a Germaniei la o mai veche conventie austro-rusa. 16 . La Berlin se hotarasate impartirea sferelor de influenta(are loc o negociere) astfel incat Austroungaria urmeaza sa administreze Bosnia Hertegovina. Bismak domina politica externa europeana fiind principalul actor si creator al sistemelor de aliante. Incepand cu 1871 istoria relatiilor internationale consemneaza debutul « epocii lui Bismark ». Acest sistem insa nu a functionat foarte bine dovedindu-si limitele in momentul in care in balcani 1877 izbucneste conflictul intre Rusia si Turcia. Incepand cu 1879. lucru convenabil Germaniei si AU. sa domine stramtorile spre mediterana. lucru pe care Bismark il face colaborand cu vechile puteri Rusia si Austro-Ungaria. Intre 1873 1890. ordine ce era amenintata de ideologia socilista revolutionara si internationalista. care prevedea neutralitatea semnatarelor. in cazul aparitiei unui conflict intre Germania impreuna cu Austro-ungaria si Rusia. condus de Bismarck si care avea ca finalitate rezolvarea situatiei din balcani. In 1879 are loc un congres international la Berlin.

neputand si nedorind sa se decida.04. In 1892 are loc incheierea unei aliante militare intre cele doua tari. Pe de alta parte. Intre Rusia si AU persista problema balcanilor. cancelarul G.11. nou numit in functie. Dorinta manifesta a Germaniei era sa transpuna politica echilibrului de forte asa cum reusise sa o faca Bismark pe continentul european la scara planetara. atat Rusia cat si Franta incearca sa iasa din izolarea europeana impusa de Bismarck.In 1888. nu rezista in fata fragilului compromis dintre Austria si Prusia pe problema balcanilor. In 1896 cu ocazia unui discurs. Acestea se obliga la sprijin reciproc in caz de agresiune. Acesta si cercurile de influenta care il insotesc sunt mult mai antirusesti decat politica promovata de Bismarck pana atunci si mult mai favorabila AU. Tot politica externa bismarckiana centrata exclusiv pe probleme europene nu a adat curs unei extinderi coloniale masive ale germaniei. Aceasta politica s-a bucurat de sustinerea masiva a elitelor. La toate acesteaa se adauga aparitia unor actori din afara Europei care pretind sa joace un rol important pe secena internationala(SUA si Japonia). Simultan cu 17 . intocmai pentru a avea o supapa prin acre aceasta sa-si impace orgoliul. bunurile pe care Germania le transporta pe mari si oceane sunt de ordinul miliardului. Bullon afirma « nu dorim decat sa ne ocupam locul nostru sub soare » ca expresie a politicii mondiale pe care incepuse sa o practice Wilhelm al II-lea. produsele germane. Pe termen scurt (arata Besias) acrobatiile diplomatice a lui Bismarck au reusit sa mentina un status-quo european echilibrat. In 1890 Bosmarck e constrans de Wilhelm al II-lea sa demisioneze. Pe termen lung insa. Intre Rusia si Anglia existau deferende majore pe chestiuni legate de Orientul mijlociu si nu numai. Wilhelm al II-lea declara ca imperiul german devine un imperiu mondial pretutindeni. dimpotriva. Incepand cu 1897 Londra incepe sa-si manifeste vizibil nemultumirea fata de politica lui Wilhelm al II-lea. Pe un fundal de apropiere militara si diplomatica intre Franta si Rusia. sentimentul de mare putere mondiala oferea satisfactie in randul magnatiilor industriali si chiar a intelectualitatii. Pe de alta parte ambitiile lui Wilhelm al II-lea precum si economia in crestere a Germaniei nu mai corespund cu perspectiva lui Bismarck asupra unei Europe echilibrate in care sa domneasca o retea de aliante prin care sa se impiedice aparitia unei puteri amenintatoare prentru Germania. iar Franta si germania nu reusesc sa se inteleaga in chestiunea provinciilor Alsacia si Lorena. sistemul de aliante bismarckian. in regiunile cele mai indepartate ale globului si vor locui cei mai multi patrioti ai nostri. Stabilitatea sistemului politic international post-bismarckian atat timp Anglia nu reactioneaza la politicile externe ale Germaniei. astfel incat imperiul britanic sa-si piarda pozitia de putere coloniala. spiritul inteprinzator german strabat oceanele. nu a putut rezista sistemul de alianta bismarckian. el a lasat mana libera Frantei. De altfel constituirea blocului militar franco-rus marcheaza sfarsitul « epocii Bismarck » in jurul anului 1900 situatia europeana era foarte complicata astfel Anglia baleaza intre cele doua puteri in cautare de avantaje. nu s-au inregistrat razboaie de proportii mari. sa-si construiasca un vast imperiu colonial in pararele cu Tripla Alianta.2008 Contextul international in preajma primului Razboi Mondial La cumpana dintre secole in anii 1900. Tripla Alianta are dificultati majore cauzate de rivalitatea dintre Austria si Italia. Wilhelm al IIlea devine noul imparat. Apare o contradictie evidenta intre interesele Weltpolitik-ului german si imperiul britanica. C8. Germania cunoste sucesiunea la tromul imperial cand in vara acestui an. stiinta germana. Germania e perceputa tot mai acut ca amenintare in primul rand la nivel economic dar si militar in special la capitolul flota maritima unde Anglia se obisnuise sa aiba rival.

In 1907 formarea celor 2 blocuri care domina politica internationala la inceput de secol XX este in faza finala. AU. Anglia si Rusia stabilesc o conventie politicomilitara ce le apropie si permit Frantei sa se situeze in centrul unei Triple Intelegeri(Rusia. Tot aici trebuie amintite problemele sociale ale Germaniei in care conducerea politica concentrata in mainile unei oligarhii nu a inteles la timp asa cum intelesese Bismarck necesitatea reformei interne si a extinderii politicii sociale. Nivelul sistemic 2. Joseph Nie identifica 3 nivele de analiza a primului razboi mondial: 1. parea ca echilibrul international sa fie unul durabil astfel la sfarsitul anului 1907 datorita restabilirii echilibrului pe plan international si a politicii de descurajare reciproca practicata de cele 2 blocuri nu se inregistra nici un eveniment consistent care sa prevesteasca conflictul major de peste cativa ani. noul ministru de externe al Frantei Teofil Delcasse se va stradui sa incheie aliante care sa pregateasca Franta pentru un eventual conflict care parea deja iminent avand in vedere Realpolitik-ul si politica de forta ce dominau atat teoria cat si practica politicii internationale. Conceptia conform careia singurul element important si decisiv in politica internationala este forta.nelinistea Angliei si Franta incepe sa conteste situatia internationala in special izolarea europeana la care o obligase Bismarck. care fiind corupt si molatec. Avand ca rival comun Germania. Anglia). Italia. In incercarea de a explica originile primului razboi mondial istoricilor le-a fost imposibil sa identifice o cauza unica majora a conflictului. Celelalt bloc de aliante se va baza si el pe un triumvirat Tripla Alianta: Germania. Nivelul liderilor politici 1. Explicatiile istoricilor converg catre o multitudine de cauze. Oligarhia a preferat sa-si castige legitimitatea folosind politici interne expansioniste si nu reforme interne sociale. Pe langa ascensiunea nationalista se remarca si cresterea credibilitatii acordata teoriei darwnismului social. Delcasse reuseste sa apropie Franta de vechiul sau concurent Imperiul Britanic. Acest lucru prinde contur in 1903 cand intre cele 2 tari incep sa se semneze tratate pe baza unei relatii numita in epoca drept cordiala. In fapt burghezia nu si-a dorit un conflict militar de proportii intrucat acestea le-ar fi afectat interesele economice. Aceasta relatie cordiala a constituit impreuna cu blocul militar franco-rus Antanta cordiala noua grupare a puterilor care se opune blocului puterilor Europei Centrale. concentrarea puterilor Europei in 2 blocuri de aliante care au tendinte de a imbratisa politici externe din ce in ce mai rigide Economia Germaniei a inceput sa functioneze tot mai bine si sa depaseasca in ceea ce priveste productia industriala a Angliei precum si faptul ca industria navala germana a reusit sa recupereze foarte mult fata de flota britanica. ascensiunea puterii Germaniei 2. 2. europene au devenit captivele ethosului nationalist. Criza internationala a fost provocata de slabiciunea interna a Imperiului Otoman. In acest context in care apar 2 blocuri militare relativ echilibrate. casele regale. Dupa incheierea in 1892 a aliantei militare cu Rusia. Nivelul sistemic: aici sunt accentuate 2 elemente cheie : 1. Nivelul politicilor interne: Joseph Nie respinge explicatia leninista potrivit careia primul razboi mondial a fost urmare a ascensiunii imperialismului capitalist. 18 . nu si-a putut controla teritoriile in special Balcanii. Nivelul politicilor interne 3. Sistemul balantei de puteri si-a pierdut flexibilitatea avuta in secolul XIX si din cauza ascensiunii nationalismului european care a facut ca solidaritatea traditionala aristocratica a dinastiilor monarhice europene sa nu mai functioneze. Franta. apare ca natural si firesc ca acel puternic sa castige si sa domine iar razboaiele scurte si decisive castigate de cei puternici sunt si ele percepute ca atare.

aceasta avalansa pune intr-o pozitie de conflict militar deschis cele 2 mari blocuri de aliante. Momentul este decisiv considerat de catre AU care doreste acum sa rezolve problema sarba si sa-si reimpuna dominatia in Balcani. Germania se declara neconditionat de partea AU. Anglia 3.3. Nivelul liderilor politici: Se poate remarca ca imparatul AU Frantz Ioseph I era un batran obosit si o marioneta in mainile generalilor si a ministrului de externe. in iunie 1914. In august 1914 urmeaza o avalansa a declaratiilor de razboi. arhiducele Frantz Ferdinand se deplaseaza impreuna cu sotia in Bosnia-Hertegovina. principele mostenitor AU. 2. indicii momentului aratau urmatoarea ierarhie : 1. Afirmarea blocurilor de aliante care pe langa divizarea Europei antreneaza si o cursa a inarmarilor dublata de prea putine eforturi in favoarea unei politici pacifiste. persecutarea ferma si imediata a tuturor nationalistilor) cu exceptia unui singur articol care impunea prezenta pe teritoriul Serbiei a unor trimisi care sa verifice aplicarea masurilor cerute de Viena. In urma razboaielor balcanice incheiate in 1913 se conturase o putere regionala care ameninta interesele AU in zona. Viena cu acordul si sprijinul Berlinului redacteaza un ultimatum adresat Serbiei pe 23 iulie 1914 cerand imperativ un raspuns in 48 ore. mostenitorul tronului. Era servit de ministri incompetenti si se aflau sub influenta unei sotii bolnave si nevrotice. Besias enumera : 1. Imediat suspiciunile se indreapta asupra Belgradului. Escaladarea nationalismului care pe de o parte accentueaza nationalismele razboinice ale puterilor dar si nationalismele revendicative ale minoritatilor incluse in imperiile multinationale ale momentului(cel AU) 3. Franta 5. Germania 2. Se declanseaza mari ofensive militare conduse in vest de 19 . Raspunsul Belgradului redactat cu avizul Frantei si Rusiei si avand de partea sa si Londra dorind o rezolvare pasnica a conflictului nu este acceptat de AU. In acest context tensionat in care Serbia are pretentii teritoriale asupra unor provincii controlate de AU. asociatiilor pam-sarbesti nationaliste. Pe 29 iulie 1914 este publicata Proclamatia catre popoarele mele semnata de Frantz Joseph I prin care imparatul AU declara razboi Serbiei. cu ocazia unor demonstratii si manerve militare. acuzat ca ar fi organizat atentatul. Serbia accepta toate cererile ultimatului(dizolvarea societatilor. AU Cauzele care au jucat rol de mijlocitor sunt legate de lipsurile liderilor politici ai momentului precum si de viziunea general impartasita a vremii despre politica internationala iar cauza declansatoare care a precipitat evenimentele a fost asasinarea lui Franz Ferdinand. la Sarajevo de catre un nationalist extremist sarbo-bosniac. Imperiul AU intentioneaza sa se opuna ambitiilor sarbesti care insa sunt sprijinite de catre Rusia. Ajung pe 28 iunie 1914 la Sarajevo unde sunt si asasinati de un student bosniac de nationalitate sarba. Incercand la randul sau sa gaseasca originile primului razboi mondial. tarul Nicolae al II-lea era un aristocrat izolat si care isi facuse din inabusirea oricaror reforme interne principalul scop al politicilor sale. Socul inferialismelor. interzicerea ziarelor si publicatiilor nationaliste. In Rusia. Aceasta era Serbia care reusise prin Pacea de la Bucuresti din 1913 sa-si mareasca semnificativ teritoriul spre Sud. rivalitatea economico-politico-militara care transcede specificul european si capata dimensiuni mondiale Sintetizand putem considera cum o face Joseph Nie faptul ca principala cauza a declansarii marelui razboi a fost schimbarea structurii balantei de putere la inceputul anului 1914. principate pe care impreuna cu AU le anexase in 1908. Kaiserul Wilhelm al II-lea era si el suferind la nivel temperamental fiind o fire extrem de emotiva si care avea deseori complexe de inferioritate. Rusia 4.

In acelasi timp pe frontul de S si SE. in aprilie 1917. Distrugerile si pierderile omenesti au creat o stare de oboseala generalizata si de revolta chiar in randul militarilor. Wilson prefigura principiile politice care sa ofere legimititate unui nou echilibru de forte la nivel international in discursul tinut in fata Congresului SUA. 1. Bulgaria capituland in septembrie 1918. Odata cu sfarsitul anului 1916 armatele germano-austro-ungare reiau ofensiva. context in care Germania nu mai poate continua razboiul si in noiembrie 1918 incheie armistitiu(de pe pozitia de tara invinsa) cu aliatii. Astfel parea ca balanta razboiului se inclina in favoarea puterilor centrale a Germaniei care castigand frontul de Est unde Rusia si Romania erau scoase din razboi.i. Eliminarea blocajelor si barierelor economice 20 . La fel tehnica militara este dominata de frontul de est si de armata anglicana. Germania inregistreaza succese militare importante insa nu atat de importante incat sa fie si hotaratoare.Germania si in Est de Rusia. Puterile Centrale puteau acum sa-si mobilizeze intreaga putere militara spre vest. este de amintit incercarea Germaniei de a strapunge linia transeelor francezilor. coalitia francezo-anglo-americana reusind sa se regrupeze si sa castige timpul necesar pentru ca interventia americana sa fie hotaratoare. Anul 1915 in planul relatiilor diplomatice si aliantelor militare este marcat de alaturarea Italiei de partea coalitiei francoanglo-ruse si a Bulgariei de partea coalitiei germano-austro-ungare. abdicand ulterior(Wilhelm al II-lea). WW mentiona ceea ce ar fi trebuit sa se intample. Astfel se incheie primul razboi mondial. In aceste conditii in care autoraitatea centrala a Rusiei nu mai functioneaza nici armata nu mai rezista pe frontul de est a. Lenin. In toamna 1918 se gaseau in Franta aproape 2 mil soldati americani. In octombrie 1918 Austria cere un armistitiu in fata Italiei. in februarie 1916. Acum congresul al II-lea general al sovieticilor din Petrograd se constituie in principala institutie a puterii si creaza consiliul comisarilor poporului in frunte cu clerul. In primavara anului 1918 devine clar pentru Germania ca in soarta primului razboi mondial se decide acum si ca timpul trece in defavoarea sa. Pe frontul de Vest continua ofensiva sangeroasa fara ca vreuna din parti sa loveasca decisiv. tentativa esuata dar soldata cu enorme pierderi de vieti omenesti(circa 360000 de soldati francezi si 340000 de germani).2008 Anul 1917 este anul hotarator in privinta desfasurarii conflictului. Necesitatea asigurarii libertatii maritime 2. In 1916 razboiul de uzura continua tulubrat periodic de incercarile de rupere a frontului. C9 : 18.04. Respingerea ofensivelor face ca incepand din 1915 sa inceapa de fapt un razboi de uzura purtat in jurul transeelor si stabilizate cu costuri umane enorme. Germania isi concentreaza si mobilizeaza o putere ofensiva impotriva frontului de vest pana in vara anului 1918. Lucrurile au fost contrabalansate de sprijinul al SUA acordat Antantei. Pe frontul de vest. I. Situatia internationala dupa primul razboi mondial In ianuarie 1918 presedintele W. Antanta inregistreaza victorii. Pe frontul de est Rusia incearca reluarea ofensivei insa nici aceasta ofensiva nu avea succes. Germania reuseste sa oblige Rusia sa inceapa in decembrie tratativele la Brestlitovsk de incheiere a unui armistitiu separat prin care Rusia se retragea din razboi. Balanta se inclina pe frontul de est unde in Rusia incep revoltele sociale si politice care vor culmina cu venirea la ptere a bolsevicilor condusi de V. Astfel ceea ce incepuse in februarie 1917 . greva generala din Petrograd se va sfarsi in noiembrie 1917 cu instaurarea puterii sovietice la Petrograd. Germania este coplestia tehnic si numeric si se vede nevoita sa bata in retragere.

organism abilitat sa conduca tratativele si discutiile. Franta. Belgia isi alipeste 2 cantoane..3.L. acum se remarca absenta Puterilor Centrale care nu se afla pe pozitia de tara invingatoare. Pe 28 iunie 1919 in galeria Oglinzilor a Palatului Versailles se semneaza tratatul privind soarta Germaniei. Clemenceau si Vitto-Orlando. Wilson era necesara existenta unui sistem international al relatiilor internationale bazat pe o liga a natiunilor capabila sa impuna si sa mentina o pace colectiva si mondiala. Germania este deposedata si de toate teritoriile sale coloniale. Pentru Orlando important era sa obtina garantiile promise Italiei de catre aliati fiind vorba de anexarea unor teritorii din balcani si fostul imperiu otoman. Se hotaraste print tratate si formarea Cehoslovacia. Pentru Clemenceau esential era condamnarea Germaniei care sa evidentieze Germania ca principala vinovata a declansarii razboiului facuta in asa fel incat Germania sa nu mai poate ataca securitatea Frantei prin obligarea Germaniei la plata unor sume. Impunerea principiului autodeterminarii politice a natiunilor si stabilirea unor noi frontiere in special in Europa in virtutea liniilor de democratie a nationalitatilor Dupa capitularea Puterilor Centrale la aproximativ 100 de ani de la Congresul de la Viena din 1815.W. J. In septembrie 1919 si in iunie 1920 sunt incheiate alte tratate : cel de SaintGermain si Trianon. Puterile invingatoare cu interese mondiale si care au avut si rolul hotarator in conferinta de pace au fost SUA. Pt W. Anglia. forul decizional ultim si hotarator era format din Consiliul celor 4. artilerie grea sau nave maritime de razboi. Deasupra Consiliului celor 10. Conferinta de la Paris prezidata de G. Constituierea unei asociatii generale a natiunilor care sa asigure securitatea colectiva mondiala si independenta politica si teritoriala a statelor suverane 4. Austriei si Ungaria – aici se va hotari situatia balcanilor si a Imperiului Otoman. Austria si Ungaria sunt definitiv separate si mult reduse teritorial. blindate. D. dar pe de alta parte ea nu 21 . Tratatele din 1919 si 1920 duc la o schimbare radicala a hartii Europei. In acest act oficial Germania este considerata principala vinovata pentru izbucnirea razboiului teritorial. Turcia isi pierde teritoriul Orientului apropiat sub dominatie franceza si pastreaza doar o mica fasie de pamant in jurul Constantinopolului. Germania este obligata si la plata unor uriase sume de bani. Intre cei 4 nu a avut loc consensul nici la nivel de idei si principii politice. Continentala care sa impiedice extinderea comunismului. acestea sunt semnate cu statele succesoare AU-ei. La Viena in 1815 au participat tratative in toaet partile inclusiv cea perdanta. Iugoslavia si Romania Mare. Clemenceau care reprezenta Franta. Germania nu percepe respectivele tratate ca niste dictate. Incepand cu ianuarie 1919 delegati din 27 de tari se intalnesc la Paris in vederea discutarii tratatelor de pace care sa marcheze noua ordine internationala. Rediscutarea problemelor si dominatiei coloniale 5. De la bun inceput se poate observa existenta unor lucruri care ameninta stabilitatea proiectului de pace. Pentru D. W.L. George. Armata germana este redusa la 100 mii de militari fiind desfiintat serviciul militar obligatoriu si i se impune sa renunte la aviatie. George esential era sa realizeze principiul echilibrului de forte in E. Nouta harta a Europei este in mod cert o harta mai aproape de revendicarile nationale decat harta din 1914. Polonia isi completeaza teritoriul cu o parte din Prusia orientala precum si parte din Silezi de Nord. parte din Macedonia in favoarea Iugoslaviei si parte din Turcia Orientala in favoarea Greciei. Fiecare stat continea 2 reprezentanti care formau Consiliul celor 10. Bulgaria pierde parte din Dobrogea in favoarea Romaniei. O alta problema a fost si lipsa Rusiei neinvitata din cauza evenimentului. Asupra evenimentelor ruse plana ideea ca exista un factor destabilizator si molipsitor pentru alte state. rezultate a unei imbinari pe de-o parte a principiului autodeterminarii si pe de o parte a principiului de forta. Germania pierde portiuni semnificative astfel Franta recupereaza Alsacia si Lorena. se anunta un nou congres international. tara gazda. Italia si Japonia legimitata in problema din exteriorul Europei.

Daca perioada de dupa 1918 a cunoscut cea mai mare tentativa facuta vreodata de a asigura societatii internationale o constitutie de a institui ordinea si legea internationala. In noile state rezultate in urma tratatelor de pace apar noi minoritati nationale semnificative care accepta c greu sa se integreze. se fundamenteaza pe principii care prezinta natura umana ca fiind universala. paradigma idealista liberala devine mult mai influenta Stefano Puzzini.M. In cadrul Ligii Nationale sunt create o serie de organizatii internationale subsidiare precum O. esecul acesteia a asistat dupa 1945 la o intoarcere la politica puterilor. In perioada urmatoarele primului razboi mondial. prin insasi apartenenta la organizatie. dar care nu reuseste si nici nu a dorit vreodata acest lucru. organizatii care au supravietuit si dupa cel de-al II-lea R. In plan ideologic perioada interbelica se remarca printr-o ascensiune ideologica a regiunilor totalitare. anii 30 fiind marcati si de un sfarsti catastrofal al acesteia identificabil in izbucnirea celui de-al II-lea R. Extremismul politic considera parlamentarismul constituit de constitutionalismul liberal. Curtea Permanenta de Justitie Internationala.. 22 . C10 : 25-04-2008 Esecul politic de securitate colectiva si declansarea celui de-al II-lea R.M. o forma anchilozata a unui sistem politic ce doar pretinde a fi reprezentativ pentru cetateni. ipocrizie. internationale capabila sa descurajeze conferinta. 2 in jos :-???). O. Relatiile Politice liberale parlamentar democratice sunt tot mai mult devalorizate. Teoria idealista pierde mult din credibilitate dupa cum remarca M.M. Daca a II-a jumatate a sec al XIX-lea si in sec II este un timp in care in spatiul occidental teoria si practica politica sunt puternic influentate de sistemul politic liberal si democratic. Weight. urmareste ca obiectiv major inlocuirea sistemului de echilibru al puterilor bazat pe politica puterii cu un sistem al securitatii internationale colective. insasi ideea de democratie liberala era anatemizate cu raul. Putem spune in aceste conditii. Tarile invinse capata prin aceste tratate un resentiment profund apoi exista tari castigatoare ce raman puternic nemultumite : Italia.W. Comunicatiilor. a politicii irationale. Ratiunea universala care obiectivizeaza in fiecare individ este cea la care trebuie sa apelam pentru a depasi starea de materialism in relatiile interstatale.M. idealismul de dupa I-ul R. Principiul fundamental al Ligii este acela de a preveni razboaiele si de a oferi securitate colectiva definita in articolul 10 : « membrii societatii nationale. idelialismul nu crede intr-o tendinta fireasca a mediului international catre conflict si considera razboiul o consecinta a rationalitatii. isi ofera o garantie reciproca de securitate. ca inca de la momentul semnarii lor. putreziciunea fiind atacata de ineficienta. Inainte de 1945 Isaac Jeffrey. atat in teoria relatiilor internationale cat si in praxisul politic relatiilor internationale. dupa S. ale carei prime institutii apar in 1920. Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat. anii interbelici marcheaza apogeul unui prim val invers al democratiei. Sunt infiintate si alte organizatii internationale strans legate precum OIM. prin cooperarea statelor.reuseste sa satisfaca toate statele.M. fundamentat prin tratate internationale si care sa fie pus in practica cu ajutorul uunei puteri org. iar sediul central este fixat la Genea. Economica si Financiara. coruptie atat din partea dreptei cat si stangii politice internationale. Sistemul international interbelic gandit in jurul unei organizatii precum Liga Nationala nu a reusit sa mentina invocata securitatea colectiva mondiala. rationala si ireductibila la egoism si materialism. Idealismul promovat de persoane precum W. caruia i s-au refuzat teritoriile promise. Acest context se si consacra si apar lucrari Gaetano. S-a abandonat securitatea generala ca obiectiv politic si s-a presupus ca aceasta poate fi obtinuta prin teroarea inarmarii nucleare. Astfel imediat dupa I-ul R. incepe construirea unei organizatii care sa poata juca rolul de garant al securitatii colective. Huntington(3 valuri in sus. se constituie astfel Liga Nationala. tratatele au purtat in ele samburele revizionismului.

nu mai sunt cetateni 3) Selectia – sunt selectionate in prealabil cu atentie si cu maxima rigoare victimele fiind clar identificate si insemnate 4) Planificarea – genocidul nu este urmare a unei isterii colective precum masacrele.M. Mussolini : ‘fiecare epoca. In planul R. Intr-adevar politica lui Hitler poate fi fara indoiala 23 .Mosca. se trateaza. In interpreatarea lui Ires Ternon. nu ca pe o crima ci ca pe o vindecare. In viziunea aceluiasi autor. etnic. a razboiului ca elemente benefice si necesare. le-au suportat intotdeauna. Acest discurs capata amploare odata cu imbratisarea sa de catre liderii politici importanti. cine tine prea mult la pielea sa nu se va duce sa se bata. genocidul este inteles ca fiind oricare dintre actele urmatoarele comis cu intentia de a distruge in intregime sau partial un grup national. Hitler e considerat conform acestei perspective marele vinovat.M. razboiul fiind calea unica de rezolvare. neutrii nu au dominat niciodata evenimentele. rasial sau religios : a) uciderea membrilor grupului b) atingerea grava a acestor membri sau fizice a grupului c) supunerea intentionata a grupului la conditii de existenta care antreneaza distrugerea sa fizica totala sau partiala d) masuri menite sa impiedice activitatile in interiorul grupului e) transferul forat al copiilor dintr-un grup in altul Toate aceste lucruri s-au intamplat spre sfarsitul anilor 30 si chiar dupa (Cambogia). Acestor actiuni din planul politic li se adauga vigoarea unui discurs nationalist violent identificabil mai cu seama in tarile nemultumite cu rezolvarea I-ului R. incepe sa prinda contur si un discurs rasist care prefigureaza practica genocidara ulterioara.M.. sa ne batem si daca e necesar sa murim. Hitler astfel incat uneori cel de-al doilea R. abs nu exista decat in acceptiunea rece si sterica. create cu ajutorul aparatului administrativ de stat. conform conventiei pentru oprirea si reprimarea crimei de genocid adoptata de ONU in 1848. creatorul unei miscari politice extremiste belicoase si care a condus Germania conform unor principii razboinice.I. se purifica. responsabil de un genocid. mai e numit si razboiul lui Hitler. retorica genodicara prezinta crima ca terapie. 2) Dezmostenirea civica si dezumanizarea grupului : presupune disparitia protectiei legate ce urmeaza a fi eliminata. O caracteristica pentru acest tip de discurs este prezenta violentei. B. nu se ucide. viata este un lucru relativ. Acestui tip de discurs violent i se adauga in inceputul elaborarii mecanismelor genocidare in aceleasi state nemultumite de rezolvarea primului R. intregul esafodaj administrativo-tehnic. ca pe o terapie. esecul s-a tradus ca fiind de securitate. Statele totalitare au oferit si ofera in continuare forma desavarstita de manifestare a practicelor genocidare. Acest esec al politicii internationale coordonata de paradigma liberala idealista a culminat cu declararea in 1939 a celui mai violent si devastator conflict cunoscut vreodata soldat cu 50 mil victime. in perioada anilor 30 se remarca in primul rand esecul politicii de securitate colectiva. un cordon ombilical leaga puterea genocidala de puterea statului. sangele este cel care pune in miscare intotdeauna roata de vibratii a istoriei’. trebuie sa actionam sa ne miscam. responsabil este statul pentru ca eliminarea unui grup solicita in fiecare etapa o sustinerea a clasei politice. birocratia. in special Germania. Nu se ucide pentru ca cei eliminati nu sunt oameni. Liga Natiunilor era varful de lance al politicilor de securitate colectiva. de dezinfecteaza. mecanisemele genocidului ar fi urmatoarele : 1) retorica genocidara(distrugerea unui grup presupune dezumanizarea prealabila) se prezinta eliminarea grupului tinta. care ii transfera din cetateni in apartizi. fiecare popor are razboaiele sale. Genocidurile sunt rodul unei planificari. O explicatie simplista a declansarii celui de-al II-lea razboi mondial este transpunerea vinei exclusiv in faptul ascensiunii politice a lui A.

continuarea atacurilor nipone asupra Chinei. Nu doar politica acestui personaj politic malefic explica izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. moment in care este socotit de majoritatea istoricilor ca fiind decisiv pentru soarta celui de-al II –lea RM. ein volg. evreii erau prezentati in retorica nazista-cea care a pregatit terenul politicilor genocidare a statului precum : cancer care roade trupul Germaniei. trebuie amintite alungarea trupelor Germaniei din Africa de Nord. Ucraina. Norvegia) d) supraextindere : marcheaza apogeul cataclismului declansat de razboiul total C11 – 09. Franta.i declansarea marii contraofensive rusesti. In acest sens. Luxemburg. formarea axei Berlin-Roma(1936). Evenimente precum invazia Japoniei din Manchuria(1931). Belgia.2008 Incercand sa domine intreaga Europa Germania declanseaza batalia Angliei axata in special pe lupta aeriana si totala si totodata incearca cucerirea spatiilor estice.’ In locul democratiei parlamentare Hitler prevedea crearea unui sistem politic in care sa existe un singur partid atot cuprinzator condus dupa principiul dictatorial ein rich. Un alt tip al ideologiei naziste a fost nationalismul de tip agresiv axat pe dorinta de a crea un nou imperiu. toate acestea dublate de lipsa de reactie a Ligii Natiunilor pe de o parte si pe de alta parte de dorinta puterilor mondiale sa pastreze o pace fie ea subreda si doar aparenta au dus la esecul politicii de securitate colectiva. care sa cuprinda toti germanii. reocuparea Renaniei de catre Germania. in care sunt ocupate Olanda.N. Versailles sau Trianon nu au reusit sa creeze o pace durabila. scria Hitler. o Germanie mare care sa fie o rivala a modelului britanic si al SUA. Un alt ingredient al nazismului si mesajului politic transmis de Hitler era antisemitismul violent irational halucinant si inspaimantator. anexarea Austriei de catre Germania in 1938. ’fie va deveni o putere mondiala. dupa ce a venit in 1933 se pot identifica 4 faze(Joseph Nye) : a) distrugerea sistemului international creat la Versailles prin manevre diplomatice(se retrage in 1933 din L. iar in rasarit este declansat un razboi fulger. ein fhuren. Germania. Acest lucru era posibil doar prin asigurarea spatiului vital. ce va fi obtinut prin cucerirea Estului : Polonia.. capitularea a trei sute de mii de soldati ai axei la Stalingrad . Responsabilitatea lui Hitler si a ideologiei naziste nu poate fi negata dupa cum arata G. invazia Etiopiei de catre Italiei(1935). In privinta actiunilor sale externe.interpretata ca o cauza declansatoare a celui de-al doilea razboi mondial. prin discutiile pe care aceasta le purta cu URSS) b) expansiunea lui Hitler in toate tarile mici vecine se remarca anexarea Austriei si apoi a Cehoslovaciei. sa nu ajungem in metastaza. ocuparea Albaniei de Italia si a Cehoslovaciei de Germania in 1939. Sistemul international interbelic a fost subred inca din momentul constituirii sale. 24 . era rasa ariana alcatuita din popoarele nordice ale Europei si in special de germanici. in 1935 anunta vointa Germaniei de a nu mai respecta clauzele militare Tratatului de la Versailles. in 1939 este prevazuta incheierea unui tratat de neagresiune impotriva Poloniei c) faza in care Hitler reuseste sa detina dominatia militara pe continent(1940. dar in niciun caz nu poate fi privita ca singura cauza. acuza in 1936 Franta ca ar fi incalcat Tratatul de la Locarno. Layton : ‘Ideile lui Hitler se intemeiaza pe o teorie rasiala darwinista in care poporul de stapani menit genetic sa conduca lumea. iar conceptia militara a lui Hitler s-a indepartat tot mai mult de realitatea evenimentiala. Tratatele de pace de la Saint-Germain. In iarna dintre ‘42 – ‘43 situatia devine ireversibil potrivnica Germaniei. Acel razboi fulger din Rusia se soldeaza cu un esec. Incepand cu anul 1943 strategia Germaniei a fost in totalitate defensiva. razboiul civil din Spania. intervine in Spania generalul Francisc Frank. URSS. imparatia de 1000 ani. fie va disparea’. arienilor li-e revenea sarcina de a mentine puritatea rasei si de a le domina pe celelalte. Aviatia engleza reuseste sa faca fata atacului german.05.

Pe plan militar sunt prima putere politica. cauza intermediara celei de natura interna. Dolarul devine moneda care domina formatiunile nationale. 25 . criza economica din anii ‘30 3. include in sfera sa de dominatie intreaga europa centrala si de Est. Reluand subiectul cauzelor celui de-al II RM si mergand pe analiza lui J. La 6 august 1945 bomba botezata Little Boy dotata cu 10 kg de uraniu si o putere de 100 kg de dinamita este aruncata in Hiroshima unde vor muri din 37000 locuitori. singura putere care detine arsenalul nuclear. Marea Britanie. detin monopolul military. Liderul Germaniei se izoleaza de realitatea pe care nu vrea sa o accepte si spre deosebire de Lenin. politica de izolationism practicata de SUA care desi iesise ca cea mai importanta putere politica mondiala nu s-a implicat in problemele europenilor 4. expansionismul japonez a cunoscut ca si cel nazist momentele sale de glorie. Lumea dupa 1945 o prima trasatura la nivelul configurarii geopolitice indica iesirea din zona dominatiei. fapt care determina capitularea neconditionata a Japoniei. Din flota comerciala mondiala 2/3 navigheaza sub pavilion American. Dominatia Europei nu ii mai apartinea. Tratatul de la Versailles a fost prea aspru cu germania si prea bland in aplicarea tratatului Pot fi identificate si cauze interne proprii sistemelor politice interbelice cum ar fi : 1. Anexeaza nordul Prusiei. a doua bomba la Nagasaki. Astfel la nivel profund cauzele celui de-al II RM au fost cele sistemice : sistemul international nerefacut viabil dupa I RM. delegitimarea democratiei parlamentare 2.La sfarsitului ’43 aramata engleza si cea americana fac jonctiunea pe teritoriul Africii de Nord si apoi stabilesc o baza solida in Italia. economia europenilor este la pamant. In Extremul Orient si in Pacific. URSS plateste un pret extreme de mare in al II RM. extinde cu 200 de km spre vest frontiera polono-germana. Ceea ce obtin dupa incheierea razboiului este pastrarea teritoriilor dobandite in urma actului Ribbentrop-Molotov. SUA nu a fost in postura celor participanti la razboi. 25 de milioane de victime in timpul celui de-al II-lea RM si pierderi economice imense. urmate de un sfarsit catastrofal marcat de hotararea presedintelui Truman de a folosi bomba atomica. 24000. asccensiunea la putere a lui Hitler. transformata in primii ani de razboi intr-o zona de securitate tampon si apoi intr-un bloc ideologic si militar aservit. refuza orice tentativa de negociere si capitulare cumitand suicidul abia in aprilie ’45 cand trupele erau pe teritoriul ei. Politica mondiala e dominata de acum de tari aflate in afara continentului european clasic : URSS si SUA. peste trei zile pe 9 august. Armata rosie cunoaste victorii importante ajungand pana in Ucraina pe care o cucereste in mare parte. cauza declansatoare : ideile lui Hitler. Fat man . Celalalta invingatoare. desi avea puteri a iesit ca si tara slabita la fel ca si Franta care in ciuda regimului colaborationist de la Vichy se numara mai ales datorita generalului de Gaulle printre invingatori si a britanicilor de restabilire a aliantei din 1914-1918 Cel mai mare invingator al II RM este America victorioasa atat pe frontul european cat si pe cel din Pacific. Economia americana iese intarita din razboi. In 1945 economia americana realizeaza 50% din produsul global economic. Nye putem identifica o cauza structurala : I RM nu a rezolvat problema Germaniei. nu au avut nici teritorii nici industrii afectate de razboi.

26 . Marea Britanie si URSS. cheama popoarele sovietice in permanenta la dublarea eforturilor avand ca principale prioritati : 1. dupa al II-lea RM. inzestrati cu dreptul de veto. In timp Consiliul de securitate s-a extins si cu membri nepermanenti a caror mandat este de 2 ani. Consiliul de Securitate are mai intai ca prim obiectiv un rol de prevenire a conflictelor. In planul teoriei relatiilor internationale. Robert Keohane considera ca exista 3 anomalii importante in cazul realismului postbelic. industria grea: gandirea economica a lui Stalin fiind centrata aproape exclusiv pe proiecte economice grandioase industriale(uzine de masini grele. raspunsul comunist international a fost crearea Ligii Natiunilor in vederea construirii unei securitati colective. furnale) si aproape deloc de dezvoltarea serviciilor si imbunatatirii confortului cetatenilor. Structural. in planul organizatiilor internationale este constituita Organizatia Natiunilor Unite. cu un centru decizional restrans din care sa faca parte anumite puteri mondiale si care sa-si asume rolul de a mentine ordinea internationala. Aceasta organizatie a fost creata in 1945 la San Francisco de reprezentantii a 50 de state. ONU preia formele raposatei Ligi a Natiunilor. Franta si China. apararea : obsesia lui Stalin din primii ani de razboi fiind bomba atomica(in 1949 intra in posesia armei nucleare) 2. ceea ce inseamna cresterea relatiilor transnationale realizate prin cooperari multinationale sau diferite organizatii multinationale. Stalin a devenit si mia crud si mai nemilos si mai suspicios. adica constituirea unui for international cat mai extins cu valente universale. Marea Britanie. care se rotesc: un stat din Europa de Est. Insa in continuare se inregistreaza lipsuri in agricultura si la nivelul produselor necesare confortului minimal cotidian. planul cincinal sovietic de dupa razboi isi realizeaza obiectivele: s-a dublat productia industriei grele. nu a fost niciun fel de relaxare sau recompensa acordata de institutii si conducatori. 2 din Europa Occidentala. In 1950. Totusi. In fapt la moartea lui Stalin in 1953. URSS. 3 state africane si 2 state ale Americii Latine. In discurile sale laitmotivul e dublarea eforturilor. Din dorinta de a amasca slabiciunile si de a obtine pozitii avantajoase politica externa stalinista postbelica a fost una foarte agresiva. Conform Capitolului 6 din Carta ONU. Spre exemplu. In urma tratativelor de la Yalta din februarie 1945 si de la Postdam(17 iulie – 2 august 1945) la care au participat SUA. otel. Azi exista 10 state membre cu un mandat de 2 ani. Daca dupa I RM. puterea sovietica este recunoscuta atat in plan european cat si in plan mondial. O alta anomalie pentru toria realista este generata de faptul ca democratiile liberale se comporta diferit in politica externa decat in nondemocratie. Stalin se simte vulnerabil. Ambele structuri au fost infiintate la initiativa americana si ambele au avut mereu aceeasi dificultate: lipsa unor reguli comun acceptate respectate si impuse de toti si pentru toti membrii. perspectivei idealiste i se pot aduce si critici importante. care a dus la o stare de incordare in sistemul internal\tional postbelic. combinate siderurgice. politica de forta a lui Stalin nu a fost cu nimic schimbata fata de propriul sau popor. Democratiile liberale parlamentare nu se razboiesc intre ele. fier. In ciuda victoriilor asupra Germaniei. arata M Lynge. duce la o relaxare a realismului.Dupa incheierea razboiului. soarta muncitorimii ruse nu era mai buna decat cea de dinaintea revolutiei din 1917. Se configureaza in cadrul acestor tratate noul echilibru international in care URSS-ul joaca un rol de protagonist. 2 din Asia. sfarsitul celui de-al II-lea RM. energie. Prima se refera la faptul ca statul chiar daca a ramas cel mai important actor pe scena politica mondiala nu mai este si singurul in politica mondiala. Este vorba de comitetul de securitate in cazul ONU alcatuit din 5 membri permanenti: SUA. petrol si s-a consolidat armata.

C12: 16. Dupa 1953. sraciei disperarii si haosului.A treia anomalie este cea a incapacitatii teorieirealiste de a explica cresterea accelerata a institutiilor si oganizatiilor internationale si supraapreciaza rolul statului ca actor.2% din PIB-ul SUA intre 1948-1952) si la est tarile satelit. W. aceasta poate fi declaratia de inceput a lui W. o cortina de fier a coborat de-a lungul continentului european. In spatele acestei linii toate capitalele fostelor state ale Europei centrale si de Est sunt de acum inainte incluse in sfera sovietica. situatia Germaniei in RR. din cadrul Adunarii Generale ONU urmatoarele: “Planul Marshall constituie in esenta o simpla varianta a doctrinei 27 . Sfarsitul anilor 40 marcheaza aparitia aliantelor militare care vor influenta decisiv relatiile internationale pana astazi totodata pe langa aliante militare iau nastere si aliante economice. arma atomica monopolizata de SUA. de dezghet din care nu lipsesc insa conflictele. faptul ca Anglia anuntase retragerea trupelor din Grecia si Turcia. Astfel planul Marshall a fost interpretat de Uniunea Sovietica ca un instrument al imperialismului american. iar pe de alta parte pentru a nu reedita criza economica mondiala din anii ’30. Scopul viitor trebuie sa fie revigorarea economica. ci impotriva foametei. Nye. au existat si probleme de ordin geopolitic si miltar precum reconfigurarea Poloniei. Grecia si Turcia precum si faptul ca tot Truman se refera in discursurile sale tot mai des la lumea buna si lumea rea. in care institutiile libere sa poata exista. conflictelerazboiului sunt reci. 1950-2962: faza de apogeu a RR Imediat dupa II RM dincolo de diferentele ideologice si de sistemul sociopolitic din URSS. Razboiul Rece continua cu o perioada derelaxare. In 1947 este elaborat de SUA planul de dezvoltare economica destinat refacerii Europei dupa cel de-al II-lea RM.2008 Razboiul Rece si relatiile internationale postbelice Intr-un discurs tinut la inceputul anului 1946. ce a afecta profund SUA. si se incheie odata cu sfarsitul anilor ‘80 prin desfiintarea URSS-ului. In iunie 1947. lucruri care au facut ca intre cele doua puteri sa apara pozitii ireconciliabile. iar SUA prin vocea presedintelui Truman anunta preluarea apararii celor doua state. Dupa Philip Defrages Razboiul Rece este intai de toate perioada dintre 1947 – 1953. Conflictul in perioada Razboiului Rece nu se dezvolta niciodata pana la limita externa. Acesta este un moment de diferentiere intre cele doua blocuri: blocul occidental si cel oriental.a lui J.Conflictul Razboiului Rece este supus unei rationalitati pragmatice atat din partea americana cat si din partea sovietica. Marshall declara ca “politica noastra nu e indreptata impotriva vreunei tari sau doctrine. 1947-1949: faza declararii reciproce a Razboiului Rece – RR 3. insa este refuzat de URSS si automat de tarile controlate de URSS. in care nota dominanta este ostilitatea fara declansarea vreunui conflict major intre cele doua superputeri. Dintr-o alta abordare. problema despagubirilor de razboi. Lynch. Churchill care declara inceperea Razboiului Rece. Planul Marshall are la origine nelinistea nelinistea Statelor Unite ale Americii care se temeau ca Europa centrala. pentru a permite crearea unor conditii politice si sociale.” Dupa unii. au alimentat suspiciunile lui Stalin. Churchill declara: “de pe malul Balticii pana la Trieste pe Adriatica. avand la vest tari care beneficiaza de ajutor (1. cand prind contur cele doua blocuri de aliante militare. putem identifica 3 faze in prima etapa a RR: 1.05. la lumea totalitarismului si faptul ca SUA va face tot ceea ce poate pentru a apara lumea libera. situatia Japoniei.” Insa avand in vedere dupa cum arata si M. reprezentant al URSS-ului declara in discursul sau din septembrie 1947. 1945-1947: faza de initiere treptata 2. Vusinski. Razboiul Rece nu e decat o perioada de tensiune internationala intre blocurile de aliante si zonele de influenta dominate de SUA si URSS. pe de o parte fiind distrusa de razboi nu va putea infrunta Uniunea Sovietica. planul Marshall si a fost destinat intregii Europe.

Ideea centrala a doctrinei este aceea de a bloca la nivel mondial expansiunea comunismului. 2. Profitand de lipsa de securitate a URSS-ului. SUA reactioneaza mobilizand o importanta forta armata nu doar respingand atacul nord-coreean ci ajungand chiar aproape de granitele Coreei de Nord cu China. Relatiile dintre SUA si URSS nu au putut fi deloc flexibilizate sau imbunatatite prin intermediul ONU. Britanie si pe Franta era contrabalansat de folosirea dreptului de veto. C13 :23. in Coreea. in 1953 dupa moartea lui Stalin. nu sustine tezele generalului McArthur si accepta sa incheie un armistitiu astfel incat dupa ce frontul se stabilizeaza in jurul paralelei 48 si unde era granita se semneaza un tratat de incetare a conflictului. In incheiere putem afirma ca Razboiul din Coreea este cel mai sangeros conflict al perioadei Razboiului Rece. iar Stalin in 1949 face propunerea ca . Dezechilibrul anti-sovietic din Consiliul de Securitate unde SUA avea aliati pe M. China se simte amenintata. In paralel. propunerea lui Stalin este respinsa. armata nord coreeana ataca sudul incercand sa alunge trupele americane. Iar ca raspuns la aparitia NATO. Insa cu aprobarea consiliului de securitate ONU. condusa de Stalin creeaza o zona de dominatie militara in spatiul est european unde impune guverne comuniste marioneta. URSS-ul se intoarce. in momentul in care la aceasta alianta militara adera RFG-ul. cea a liderilor politici unde se remarca retorica prapastioasa si exagerata cauzata de paranoia lui Stalin si frica lui Truman fata de izolationismul SUA . Truman incearca sa tempereze conflictul. 3. Lupta dintre cele doua puteri s-a transpus si in interiorul organizatiei. Uniunea Sovietica .” Intr-un celebru discurs tinut in martie 1947 in fata Congresului se declara: “suntem dispusi sa sprijinim popoarele libere sa-si mentina institutiile libere si integritatea nationala contra miscarilor agresive care cauta sa instaleze regimuri totalitare. iar sudul Statelor Unite ale Americii. In iunie 1950. tara care fusese ocupata in 1910 de Japonia si care acum era impartita intre americani si rusi.” In aprilie 1949 se naste alianta militara a Atlanticului – NATO. Regimurile totalitate impuse popoarelor libere prin agresiune submineaza fundamentele epocii internationale. moment in care URSS se retrage din ONU in semn de protest. facand peste 2 milioane si jumatate de morti si raniti. cea a politicii interne : in principal este vorba de slabiciunea URSS-ului dupa razboi . cea sistemica : bipolarizarea lumii.05. nu doreste trupele americane in imediata sa apropiere si trimite numerosi soldati sub eticheta voluntari pentru a elibera Coreea de Nord de conducerea americana. SUA reuseste sa obtina mandatul ONU de aparare a Coreei de Sud in fata invaziei comunistilor din nord.Truman.2008 Joseph Nye plaseaza nivelul de analiza a acauzelor RR pe 3 dimensiuni : 1. Planul Marshall a succedat unei noi viziuni despre politicile externe ale Statelor Unite ale Americii cunoscuta sub numele de Doctrina Truman. De asemenea marcheaza in SUA dezvoltarea fobiei comuniste. In acest context izbucneste in 1950. Exista 3 mari teorii care expplica aparitia RR : 28 . se creaza in 1955 Pactul de la Varsovia. Observand faptul ca retragerea din consiliul ONU este nefavorabila. Nordul revenea URSS-ului. adaptata la conditiile Europei postbelice. In momentul in care in 1949 in China are loc revolutia comunista condusa de Mao Tzedun. Devine evident ca implementarea planului Marshall va insemna plasarea tarilor europene sub control economic si politic al SUA. Mai mult acest plan este o incercare de a imparti Europa in 2 tabere si de a consolida formarea unui bloc de tari europene ostile in special Uniunii Sovietice. apare o prima mare tensiune importanta in ONU: propunerea lui Stalin ca noua putere comunista chineza sa fei recunoscuta international si admisa in locul Chinei conservatoare a carei conducatori sprijiniti de americani se aflau in Taiwan. iar in URSS ascensiunea incontestabila pe scena internationala.

traditionalismul : originea RR sta in politica externa a lui Stalin si a URSS-ului care nu a dat credit Natiunilor Unite. comparandu-l pe Nasser cu Hitler. razboiul din Vietnam dintre 1963-1975. 29 . Odata cu aceasta criza din 1956 se sfarseste dominatia anglo-franceza din Orientul Mijlociu. Din perspective Americana asa ceva era imposibil de indeplinit. In planul politicii de forta. armamentul nuclear determina: 1. crizele internationale inlocuiesc razboiul major (crize locale) 3.in acest context Israelul incearca sa profite si ataca militar Egiptul. Egiptul preia controlul asupra canalului pe care il reda navigatiei comerciale si ramane sub control egiptean pana in present.1956 Acest canal maritim avea la mijlocul secolului XX o importanta marea pentru Marea Britanie si Franta. RR fiind vazut ca inevitabil pentru ca lumea multipolara din perioada interbelica disparuse.000. dar nu ne vom retrage in fata acestui risc in momentul in care trebuie sa-l luan in considerare. postrevizionismul : explicatia tine de nivelul sistemic. 5. SUA si URSS detineau peste 50. ci una care cere incetarea conflictului.1. Fara sprijin coalitia franco-britanica se retrage iar in noiembrie 1966 sunt trimise primele trupe ONU de pacificare a conflictului. Criza rachetelor din Cuba – 1962 Inarmarea nucleara continuase accelerat dupa cel de-al II-lea RM si pentru a intelege unde s-a ajuns ca forta distructiva putem aminti ca intreg arsenalul bombelor poate fi incadrat intr-o singura arma nucleara. Prim-ministrul britanic Eden reactioneaza violent considerand actul o amenintare directa. revizionismul : Statele Unite ale Americii sunt vinovate pentru ca dupa terminarea celui de-al II-lea RM. nu cel care ataca primul) 4. amenintare care a acunoscut apogeul in Criza rachetelor din Cuba din 1962. reinvierea conceptului de razboiu limitat controlat. strategia de descurajare militara a devenit strategia cheie a politicilor de putere (cel puternic este primul care se inarmeaza pentru a descuraja. armele nucleare au creat un consens international(fiind neutilizabile ca arme de razboi) in 1962 sunt detectate de SUA rampe sovietice de lansare pe teritoriul cubanez. cele mai vizibile fiind Criza Suezului din 1956. ea fiind singura superputere. 2. dezvoltarea unui refugiu de prudenta a superputerilor . iar pe de alta parte URSS_ul s-a retras foarte greu idn teritoriile ocupate in cel de-al II RM(expansionismul sovietic a determinat interventia Statelor Unite ale Americii) 2. Criza apare in momentul in care presedintele Nasser al Egiptului nationalizeaza canalul pe care se aflau majoritatea rutelor britanice. razboiul din Afganistan 19791988. teroarea nucleara reciproca. Presedintele Kenedy reactioneaza rapid si instaureaza o blocada navala in jurul Cubei menita sa impiedice navele sovietice sa atinga tarmul cubanez. Marea Britanie si Franta intervin in conflict iar consiliul de securitate ONU nu voteaza o rezolutie care sa sustina interventia anglo-franceza. El propune urmatoarea solutie partii americane :abandonarea Cubei de URSS in conditiile in care SUA isi abandoneaza trupele din Europa. Hrusciov declara la randul sau “URSS-ul va riposte aplicand loviturile cele mai puternice”. Momentele conflictuale pe care le-au cunoscut anii ’50-’90 au fost numeroase.”. Pe 22 octombrie 1962 Kenedy declara intr-o conferinta internationala “nu dorim razboi mondial. Criza Suezului . 3. dand dovada de pasivitate. SUA sprijina initiativa ONU facand astfel presiuni pentru retragere. lumea nu era bipolara.

iar in 1968 ajunge la 540.Dupa cateva zile de tensiune majora Hrusciov este cel care face o propunere secreta americanilor. In aprilie 1975 o data cu retragerea efectivelor americane.000. in sudul vietnamez trupele de gherila din nord incep la sfarsitul anilor ’50 un razboi clamat a fi de eliberare si unificare. sudul se preda nordului castigator iar Vietnamul este unificat sub tutela negocierilor comuniste din nord. Razboiul din Afganistan In 1978 a izbucnit un nou conflict local sangeros care a avut pe fundalul sau ciocnirea ideologica specifica RR. Inceptulul anilor ’60 aduce cu sine si trimiterea de trupe americane in sprijinul sudului.000. in Afganistan are loc impotmolirea unei puteri. In decambrie 19979. Vietnamul era o tara divizata intre o regiune dominata de un regim dictatorial – comunist si cel de sud reocupat de puterea comunista. URSS-ul se hotaraste sa intervina pentru a sprijini firavul regim communist de aici. 30 . Razboiul din Vietnam Ca si in cazul Coreei. URSS-ul avea o granite comuna cu Afganistanul de 3000 km. peste 1 mil de afgani. iar URSS nu poate mobilize decat 18 state sa o sustina. La inceputul anilor ’80 aproximativ 50% din numarul refugiatilor de razboi ai lumii erau afgani. Este vorba de razboiul din Afganistan. In 73 armatele americane se angajeaza sa se retraga iar armata nord-vietnameza elibereaza prizonierii de razboi. In ianuarie 1980 in cadrul Adunarii Generale ONU se voteaza o rezolutie de condamnare a interventiei sovietice. Pe un fundal de criza politica. Numarul soldatilor sovietici creste in permanenta. locul in care in momentul in care regimul communist de la Kabul care tocmai luase puterea este in pericol. Razboiul din Vietnam este considerat a fi cel mai lung razboi din istoria SUA. ajungand in 1981 la 130000. Ca si in Vietnam. incepe invazia sovietica. Acestea ajung deseori in impas. in 1965 el creste la 25. 10 votand condamnarea. In urma razboiului din Vitnam. SUA a perdut aproximativ 60000 de soldati si 350000 au fost raniti. Numarul victimelor din taara vietnameza depaseste 2 mil de morti. Rezistenta vitnameza este peste asteptari in ciuda acestei manifestari de forta a americana. care este acceptata : rachetele vor fi retrase . Numarul urias de victime pe care bombardamentele masive americane il au ca rezultat duce la o scadere dramatica a legitimitatii interventiei americane atat in interiorul SUA cat si pe plan international. Rezistenta afgana de orientare islamista sprijinita de de SWFF reuseste sa faca fata. Numarul victimelor este de 19000 de soldati rosii. In 1963 numarul soldatilor americani este de 16. rastimp in care razboiul continua. ajungand pana in 1973. Odata cu acceptarea acestui pact se detensioneaza situatia.000. Afganistanul putand fi comparat cu Vietnamul sovietic. Odata cu castigarea alegerilor de catre Nixon in 1968 se incep negocierile de pace.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->