UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIIEI SECTIA PEDAGOGIE

STUDENT :,anul II , grupa I

INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA VARSTRELOR

BUCURESTI * 2006

CUPRINS Cuvant inainte......................................................................................................................3 Capitolul 1.Definirea psihologiei varstrelor....................................................................4 1.1. Continutul si importanta studieri in psihologia varstrelor........................4 1.2. Metoda si metodologie in psihologia varstrelor..................................... 5 Capitolul 2. Stadialitatea si evolutia umana.................................................................. 6 2.1. Debutul vieti si fazele intrauterine......................................................... 7 2.2. Nasterea si dezvoltarea timpurie a copilului..........................................12 2.3. Viata ecto-uterina(pana la un an)...........................................................13 Capitolul 3. Perioada anteprescolara(prima copilarie)................................................17 3.1.Caracteristici generale.............................................................................18 3.2. Comunicarea, invatarea spontana si devoltarea emotional-afectiva......18 3.3. Viata ecto-uterina(perioada 1-3 ani)......................................................19 Capitolul 4. Perioada prescolara....................................................................................24 4.1. Dezvoltarea psiho fizica si consolidarea autonomiei.............................25 4.2. Dezvoltarea psihica, conturarea si afirmarea personalitatii...................25 4.3. Jocul si manifestarea personalitati.........................................................27 4.4. Viata ect-outerina(perioada 3-6 ani)......................................................28 Capitolul 5. Perioada scolara mica................................................................................31 5.1.Particularitati la varsta scolara mica........................................................31 5.2.Atentia la copii de varsta scolara mica....................................................35 5.3.Jocul si copiii, integrarea scolara............................................................37 5.4.Dezvoltrea perceptiei copilului...............................................................40 5.5.Viata ecto-uterina(perioada 6-10 ani).....................................................41 Capitolul 6. Perioada pubertatii(10-14 ani).................................................................47 6.1.Dezvoltarea biofizica si psihica..............................................................48 6.2. Comportamentul in grup........................................................................49 Capitolul 7. Perioada adolescentei...............................................................................50 7.1.Dezvoltarea psihica a adolescentului.....................................................51 7.2.Limbajul si dezvoltarea psihica.............................................................52 7.3. Dezvoltarea personalitatii.....................................................................55 7.4.Adolescentul si societatea......................................................................58 7.5. Prima dragoste a adolescentului...........................................................61 Capitolul 8. Perioada tineretii......................................................................................63 8.1. Subetapele tineretii si activitatea de invatare........................................64 8.2. Integrarea socio-profesionala si congruenta personalitati.....................67 8.3. Situatia tanarului de azi.........................................................................69 Capitolul 9. Perioada varstei adulte.............................................................................75 9.1.Identitatea si capacitatile cognitive........................................................76 9.2.Personalitatea la varstele adulte.............................................................77 Capitolul 10. Perioada varstrei a treia..........................................................................78 10.1.Delimitarea si caracterizarea substadiilor..............................................79 10.2 Evolutia proceselor senzoriale si cognitive...........................................80 10.3.Manifestari ale personalitatii.................................................................82 2

Bibliografie.....................................................................................................................84

Cuvant inainte Aceasta lucrare miniaturala de altfel, de Psihologia varstrelor, incearca sa calauzeasca atat prin continut cat si prin modul de tratare al problematici adiacente atat studenti la psihologie, sociologie, psihopedagogiespeciala, pedagogie, asistenta sociala si specialistilor din domeniu cat si cadrelor didactice si tuturor celor care sunt interesati asupra formari, dezvoltari, evolutiei fiintei umane cu trecere prin toate palierele vieti psihice si toate atributele bio-psiho-social-culturale. Ca fundament al lucrari de fata sta lucrarea Psihologia varstrelor aparuta in premiera in tara noastra la Editura didactica si pedagogica Bucuresti in 1981 la care siau pus amprenta vastei lor experiente d-na prof. univ.dr. Ursula Schiopul si d-ul prof. univ.dr.Emil Verza care datorita valori sale isi demonstreaza viabilitatea si in prezent la care am incercat sa adaug prin transpunere unele studii aparute in decursul anilor atat ale unor autori romani cat si straini care si au adus contributia la evidentierea problematici psihologice a traseului parcurs de fiinta umana de la debutul vieti pana la stadiul terminal prin contextele social, cultural si ocupational si prin interconditionarea umana care au un rol deosebit in structurarea identitatilor individuale specifice intregului sistem psihic uman. In decursul elaborari acestei lucrari nu mi a fost deloc usor pentru ca am descoperit o multime de resurse in domeniu toate valoroase dar din pacate atat din lipsa de timp cat si de spatiu n-as fi putut sa le cuprind pe toate am incercat doar sa trec in revista prin caracteristicile lor mai importante pe cat mai multe dintre cele care mi s-au parut mie mai pline de substanta si pe intelesul tuturor categoriilor de cititori vizate In demersurile facute pentru elaborarea acestei lucrari am incercat sa operez cu departajari relativ precise ale ciclurilor vieti trasate si argumentate de majoritatea celor care sau ocupat de acest domeniu fascinant al psihologiei varstrelor evidentiind principalele perioade si subperioade stadii si substadii care ne introduc in etapele varstrelor omului conturate ca un intreg sub tutela unei discipline viabila denumita generic cu termenul de psigologia varstrelor.

3

Autorul.

Capitolul 1

Definirea psihologiei varstrelor La fel ca in cazul majoritati disciplinelor supuse studieri continuie din partea specialistilor din domeniul respectiv si asupra disciplinei psihologia varstrelor sau conturat dea lungul timpului diverse studii in care au fost integrate diverse definitii in care psihologia varstrelor apare ca o ramura pretioasa din stiintele psihologice izvorata ca o necesitate in a intelege modul de constituire a caracteristicilor, functiilor si proceselor psihice, a evolutiei acestora de la cele mai fragede varstre si pana la stadiul terminal.In acest fel activitatea psihica este privita in ansamblu pe tot parcursul existentei fiintei umane cu relevarea unor semnificatii posibile pentru un anumit segment al varstrei prin analiza longitudinala si verticala in contextul existentei sale sociale, a modificarilor psiho-fizice ce se produc sub influienta conditiilor de mediu, a educatiei, a culturi si profesiei, a statutelor si rolurilor sociale ce le indeplineste. In concluzie, Psihologia varstrelor este stiinta care studiaza caracteristicile constituiri activitati psihice umane, modificarile acesteia de la inferior la superior, a regreselor ce au loc in interiorul anumitor stadii de varstra, a evolutiei personalitati si manifestarii actelor de conduita in relatie cu determinarile socio-culturale ale existentei fiintei umane. 1.1. Continutul si importanta studieri in psihologiei varstrelor. Studiul fiintei umane inca din momentul conceptiei si mai intensiv de la nastere si pana la moarte, cu tot ceea ce este comun si semnificativ pe toata durata vieti, dar si cu relevarea etapelor distincte ale evolutiei umane confera psihologiei varstrelor un statul solid si central in cadrul disciplinelor psihologice, constituirea ei fiind posibila printre altele datorita acumularilor de cunostinte in psihologia generala si in unele ramuri ce vizau studiul omului in anumite perioade de varstra. Dintre aceste ramuri enumeram: psihologia copilului (studiaza perioada copilariei cu caracteristicile ce tin de conditia activitati psihice): mai restranse pentru o patrundere mai ampla in aceasta sfera au aparut psihologia copilului sugar, psihologia anteprescolarului, psihologia prescolarului sau mai putin dezvoltate psihologia teneretului, psihologia perioadei adulte etc. Continutul si sfera psihologiei varstrelor depaseste cu mult pe cel al psihologiei copilului prin faptul ca realizeaza o o cuprindere pentru toate varstrele umane trasand stadii si substadii in cadrul acestora, cu specific si comun intre ele, dar fara sa fie o psihologie generala caci activitatea psihica pe care o studiaza aceasta este raportata la conditia umana de o anumita factura si structura bio- psihica. 4

1. al supradotatului. al inteligentei. nici la abordarea generala a activitati psihice si a esentei de fundamentare a personalitati. Activitatea psihica nu poate fi studiata in mod nemijlocit deoarece continutul si forma ei de manifestare este foarte complexa incat numai concretizarea ei intr-o anumita situatie data poate fi supusa decelari dar cu ajutorul si prin evolutia unor variabile care exprima unele caracteristici de personalitate si de conduita umana si prin cunoasterea interpretarilor acestora putem trasa o dimensiune umana de ansamblu. de munca. etc). al handicapatului. psihologice cu optimizari calitativeproceselor. al limbajului) sau ale unor categorii umane (al normalului. Aceste variabile pot fi provocate experimental sau pot fi surprinse in diferite tipuri de activitate umana :de joc.metodica genetico-longitudinala ( urmareste dezvoltarea psihica a subiectuluipe o perioada mai lunga de timp) . de invatare. Variabilele pot fi directe ce depind direct de caracteristicile personalitati si independente ce sunt constituite din reactiile psihice provocate iar lanturile de corelatii care se stabilesc intre ele inlesnesc analiza si apoi sintetizarea datelor in vederea constituiri de tipologii specifice unui stadiu de varstra si chiar a conditiei umane in general. Cunoasterea in psihologia varstrelor ne ofera posibilitati de elaborare a unor strategii educationale si de dirijare stiintifica viabila a procesului de pregatire profesionala si de integrare sociala a omului. testul. analiza produselor activitatii. al afectivitatii. dar nu vom insista asupra lor deoarece sunt comune si altor ramuri din psihologie In abordarea ciclurilor vietii psihologii au avut in vedere mai cu seama varstrele de crestere si de dezvolotare vizand pe de o parte natura si educatia subiectului iar pe de alta parte maturizarea si invatarea considerand ca acestea sunt esentiale pentru dezvoltarea individului cert este ca fiinta umana cunoaste unele modificari in perioada copilariiei mai cu seama prin dezvoltari pe directiile biologice cu transformari fizice. morfologice si biochimice. Metoda si metodologie in psihologia varstrelor. handicapate cu unele retarduri insa aici apare diferntierea unor domenii ca cel al psihopedagogiei care este centrata indeosebi pe aceste persoane cu probleme iar psihologia varstrelor fiind centrata pe cunoasterea umana in limitele normalului. domeniul psihologiei generale si nici la caracteristicile de regresie in evolutia psihica domeniu al psihologiei varstrelor inaintate ci le cuprinde pe toate intr-o tratare unitara cu relevarea specificului pentru fiecare stadiu de varsta si consemnarea elementelor comune ce unifica activitatea psihica.metoda transversala (surprinde caracteristicile psihice intr-un stadiu anumit de varsta) .2.metodica mixta genetico-longitudinala-transversala (surprinde evolutia activitatii psihice in diferite stadii. Aceste modele sunt raportate unele la altele prin utilizarea modalitatilor de investigare din care se desprind . al dotatului.Psihologia varstrelor se foloseste de datele cuprinse in psihologia generala si cea a copilului ca si ale celorlalte ramuri ale psihologiei carora le furnizeaza la randul ei cunostinte pertinente despre dezvoltarea si evolutia psihica a omului de la nastere pana la stadiul terminal. Psihologia varstrelor a incercat sa evite ambiguitatile provenite din chiar titulatura ei si analizeaza caracteristicile psihicului uman in mon unitar cu accentuarea aspectelor legate de evolutie si dezvoltare dar si pe continuitate si disfunctionalitate de la o varstra la alta. domeniu al psihologiei copilului cum afirma J. Astfel psihologia varstrelor nu se limiteaza numai la studiul conduitelor de crestere. de creatie. functiilor 5 . anamneza.Piaget si M. Pentru a cerceta diverse aspecte ale activitati psihice prin metodele de mai sus specialistul adapteaza la varsta subiectilor si la conditiile concrete de activitate metode ca observatia. experimentul. . al anormalului. Psigologia la modul general nu se limiteaza la studii doar in cazul omului normal chiar daca au o anumita structura si factura ci si in cazul unor persoane bolnave. al gandirii.Debesse. In urma acestor demersuri apar modele ale unor functii sau procese psihice (al imaginatiei.

b) In ciclul tinereti apare un intens proces de integrare social. atitudinilor si sociabilitati Procesul alfabetizari care in societatea moderna incepe inainte de intrarea copilului la scoala reprezinta accesul spre cultura prin intermediul ciclului primar se traverseaza o etapa intensa de elaborare a deprinderilor intelectuale si de formare a motivatiei epistemice iar mai tarziu prin intermediul ciclului primar se elaboreaza mecanismele intime ale integrari scolare si sociale a copiilor. etape stadii au creat controverse asupra lor ele caracterizand ciclurile umane controversele au provenit din diferentele conceperii “omului concret” cu existenta temporara si “omului in situatie” cu un anumit potential psihic la statutul de varstra.In al treilea ciclu cel de adult cu maturitatea si batranetea predomina ascensiunile si regresele caracteristice ce determina antrenarea in roluri si statute in care adeseori crizele de timp duc la framantari si tensiuni cu explozii ce se pot regreta uneori ulterior. conceputa in ordine sistematica pentru a ceea o imagine probabilistica a omului complet (intreg). campul de in care se structureaza si se dezvolta conduitele fundamentale adaptative. Chiar daca aceste perioade.si insusirilor psihice si sociale care duc la coechilibrarea conduitei umane in relatiile cu mediul social. cele intelectuale.profesionala si constituirea propriei familii stucturandu-se mai profund subidentitatile profesionale . dar fara sa afecteze caracterul continu al deveniri umane. uniforme ci si cu oscilatii. Omul traverseaza trei ciclurii mari in decursul vietii sale. a) Primul ciclu cel al copilariei marcat prin crestere si dezvoltare cuprinde subiectul de la nastere pana la adolescenta inclusiv in care subliniem copilaria. a stilului vietii cand subidentitatea profesionala si matrimoniala intra in criza sau se estompeaza iar bolile de degenerenta fac din aceasta perioada fragila o etapa de instrainare cu atat mai mult cu cat se traieste sentimentul inutilitatii sociale si a abandonului. intereselor. Transformarile ce au loc in perioada copilariei nu sunt lineare. Tratarea de fata apare prin prisma particularitatilor structurate cu dinamismul ce caracterizeaza evolutia. insusirile personalitati. Capitolul 2 Stadialitatea si evolutia umana. a conduitelor complexe legate de debordantul dimorfism sexual si stabilizarea aspiratiilor scolarprofesionale. Perioada batranetii se caracterizeaza printr-o acumulare de oboseala si uzura interna ce modifica functionalitatea psihica scazandu-i productivitatea prin iesirea din campul munci si plecarea copiilor creeanduse modificari complexe in campul preocuparilor. cele legate de familia personala si subidentitatile parentale in cadrul ei Aceste dimensiuni pot avea grade de concordanta sau disonanta rezultate din modul in care tanarul traieste responsabilitatea ce ii revine si demersurile ce le face pentru indeplinirea ei in acest context aparand orientari pregnante spre un anumit mod de viata si se stabilizeaza unele atitudini comportamentale. al copilariei. al tinertii si al adultului iar din cadrul lor se desprind peroiade si subperioade relativ distincte. ele nu au contrazis sinonimia dintre termeni etape' perioade si stadii' respectiv subperioade si substadii la care se adauga si cel de ciclu. 6 . ale cognitiei. ale afectivitatii si motivatiei.

O data ce un spermatozoid a patruns in ovul nici un altul nu o mai poate face.000 de celule ale corpului uman (in perioada adulta). o individualitate unica din punct de vedere genetic. Unirea acestor gameti intr-o singura celula care contine 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi.2. Spermatozoidul si ovulul sint celule embrionare sau "gameti".Debutul vieti si fazele intrauterine Multe din celulele corpului uman sint celule "somatice". etc) si apar conditiile pentru mitoza (diviziunea celulara). spermatozoidul mai poate astepta. va fuziona cu nucleul haploid al ovulului. Prima diviziune are loc la cca 18 ore de la fuziune. zigotul unicelular sau celula ou. 7 . mai sint necesare cca 12 ore pina ce spermatozoidul. fiecare din cele doua celule (si urmatoarele) continind in mod identic si total acelasi mesaj genetic (ADN). ajunge in treimea ei externa.1. prin aranjamentul unic al materialului genetic (ADN) este determinat sexul si toate celelalte caracteristici ale dezvoltarii somatice (culoarea parului. ajungind (doar citeva sute de spermatozoizi) in trompa uterina. ovulul apt pentru fecundatie este atras de catre trompa uterina si. Daca ovulul n-a fost eliberat. Unii dintre acestia strabat mucusul secretat de colul uterin. fizionomia. In timpul orgasmului un barbat poate ejacula intre 200 si 400 de spermatozoizi in vaginul femeii. el supravietuind in trompa maximum 48 de ore. Dupa penetrare. 32. 16. Fuziunea sau singamia mai dureaza inca 2 ore. iar capul incepe sa-si maresca volumul. care devine mai putin dens si dispus intr-un strat mai subtire in perioada ovulatiei (perioada de fertilitate a femeii). Din acest moment. etc) pina va ajunge la cele 30. inaintind prin lichidul folicular datorita miscarilor ondulatorii ale trompei. formind o singura celula. ovulul creindu-si un scut de protectie.000. facindu-si loc prin citoplasma. Procesul incepe cu o celula dubla. Spermatozoidul isi pierde coada. apoi o celula tripla a-cronica. se petrece in procesul fecundarii. locul de intilnire cu spermatozoidul. Saptamina I Prima zi de viatã Sperma depozitata in traiectul reproductiv feminin are nevoie de cca 7 ore pina ce enzimele sale penetreaza peretele extern al ovulului (zona de protectie sau zona pellucida). a ochilor. apoi o celula cvadrupla dupa care progreseaza prin multipli de 2 (8. Dupa fenomenul ovulatiei. fiecare continind in nucleul sau 46 de cromozomi. si traverseaza uterul. fiecare cu cite 23 de cromozomi.

morula devine blastocist sau blastula. cautindu-si locul ideal de implantare. printr-un proces enzimatic. Implantarea embrionului/oului se face mai frecvent in mucoasa fundului uterin deoarece. Saptamina a II a In aceasta perioada are loc. In ziua a cincea embrionul a ajuns deja in cavitatea uterina. cu scopul de a-i deschide oului drum prin mucoasa uterina. un lichid secretat de cavitatea tubara se infiltreaza in spatiile intercelulare ale morulei care fuzioneaza pentru a forma o cavitate primitiva. embrionul numara cca 12-16 celule. Embrionul isi semnaleaza prezenta prin substante placentare si hormoni. Celulele sale vor forma pe viitor doua grupe: invelisul periferic(trofoblastul) care va da nastere structurilor nutritive. Pe tot parcursul acestei saptamini oul se afunda progresiv in endometru. Ele nu reusesc sa se implanteze si sint "pierdute" (fara ca mama sa stie) datorita unor dezechilibre chimice in sistemul reproductiv sau datorita unor gene cu defecte. blastocelul. pina cind va fi acoperit total de acesta. strucura care va determina aparitia viitoarei placente adera la celulele superficiale ale mucoasei uterine. In paralel. In aceasta perioda are loc contactul propriu-zis intre organismul matern si embrion. endometrul (peretele intern al uterului) se transforma intr-un adevarat burete imbuibat de elemente nutritive. centrala (butonul embrionar sau embrioblastul) care constituie embrionul insusi. tonusul muscular este mai scazut in saptamina care urmeaza ovulatiei. Sub influenta hormonala. Acestea vor forma ulterior placenta si cordonul ombilical. 8 . Aici a ajuns prin miscarile contractile ale trompei. purtate de embrion. In acest stadiu. Ca urmare. El este localizat la intrarea dinspre trompa uterina in uter. In timpul perioadei anterioare nidatiei are loc fenomenul impropriu denumit "pierdere". si masa interna. Se estimeaza ca intre 20 si 50-60% dintre ovulele fertilizate sint date afara din uter. fiind denumit morula (cuvint preluat din latina si care inseamna duda) datorita aranjarii in ciorchine a celulelor). De indata ce oul se aseaza pe suprafata endometrului. stabilindu-se toleranta imunitara a mamei vis-a-vis de acest "corp strain". inclusiv placentei. erodarea tesutului uterin superficial. si mai rataceste inca 24 de ore. pentru a se conecta la vasele de singe ale mamei. Acest proces se numeste nidatie (cuibarire). prelungiri pornite din stratul extern al embrionului (trofoblast) incep sa patrunda prin endometru. la acest nivel.In ziua a patra. oprind menstruatia.

Incep sa se formaze structurile care vor determina dezvoltarea muschilor si a oaselelor (in mod special vertebrele si coastele). Saptamina a V a Apar mugurii viitoarelor membre si a celor 5 degete de la miini. permite hranei si oxigenului sa treaca prin ea.Saptamina a III a Dupa ce embrionul se nideaza cu succes. Oul se scalda deja intr-o cavitate amniotica voluminoasa. Se formeaza tubul cardiac primitiv care incepe sa bata in ziua a 18.000 de ori mai mare decit oul fecundat originar si se dezvolta rapid. dar in acelasi timp. Forma umana devine clar vizibila prin achizitia unei structuri tridimensionale.21a. La o luna. infundindu-se in tesutul subiacent. Incep sa se formeze emisferele cerebrale (telencefalul). Placenta formeaza o bariera unica ce permite ca singele mamei sa ramina separat. Tot acum se contureaza si trasatura primitiva sau primitive body axis care determina dezvoltarea initiala a sistemului nervos si a coloanei vertebrale a embrionului. urechea interna si gura. El are o forma puternic arcuita (curba) si un cap foarte dezvoltat in raport cu restul corpului. a dermului si a cordoanelor nefrogene (din care ulterior se vor dezvolta rinichii).5 mm. Apar celulele olfactive care. mezoderm si endoderm embrionar care vor da nastere diferitelor parti componenete ale corpului bebelusului. Apare intestinul. ficatul si pancreasul care vor continua sa se dezvolte capatind o forma definitiva la sfirsitul saptaminii a 8 a. Apar primele organe de simt: ochii. Ochii se inchid la culoare pe masura ce se produce pigmentarea. 9 . Are loc o rearanjare a celulelor care se dispun in 3 straturi: ectoderm. Se dezvolta reteaua vasculara anexa si se instaleaza primele schimburi sanguine intre circulatia embrionara si singele matern. el sufera o restructurare sau diferentiere a celulelor componente denumita "gastrulatie" sau "organogeneza". Saptamina a IV a La sfirsitul acestei saptamini embrionul masoara cca. 4. embrionul este de 10. Inima pompeaza cantitati tot mai mari de singe prin sistemul circulator. determina formarea foselor nazale.

Abdomenul are deja o forma rotunjita. laba piciorului) iar degetele si articulatiile sint bine individualizate. de o parte si de alta a inimii. Mama va simti primele miscari abia in luna a patra (cele care sint la prima nastere) sau cel mai devreme la sfirsitul lunii a treia (cele care au mai nascut). Acum toate organele interne exista. Totusi circulatia sanguina va ramine intr-o forma primitiva pina la nastere pentru ca ea nu cuprinde decit marea circulatie. De acum creierul incepe sa coordoneze miscarea muschilor si a organelor. Mica circulatie. Aceasta a ajuns la forma sa externa definitiva si la compartimentarea in patru cavitati. Saptamina a VII a Embrionul incepe sa se miste spontan iar aceste miscari sint vizibile cu ajutorul ecografului. La inceput miscarile nu au amplitudine dar. el va incepe sa faca sarituri. Trupul fatului raspunde la atingere. cea pulmonara. Memebrele au capatat clar toate cele trei segmente (brat. miscarile lui sint amortizate de lichidul amniotic in care se scalda ca un astronaut. gamba. coapsa. 10 . va deveni functionala doar la nastere. stomacul produce sucuri gastrice si rinichii incep sa functioneze. Pina atunci oxigenarea singelui se va face prin placenta si nu prin plamini. Fãtul masoara cca 2 cm si cintareste aproape un gram. Stratul intern al uterului nu este prevazut cu inervatii senzitive. antebrat. Saptamina a VIII a Incepind cu aceasta saptamina embrionul isi schimba denumirea. sa se rasuceasca. Inima bate de mai bine de o luna. Aceasta sensibilitate tardiva este datorata mai multor factori: in saptaminile VII – XIV embrionul nu este destul de puternic pentru a efectua miscari ample. mina. fiind numit pe viitor fat. stomac si intestin propriu-zis. datorita dimensiunilor sale reduse el nu preseaza inca asupra peretelui uterin a carui strat extern este acoperit cu o membrana senzitiva peritoneala. pe masura dezvoltarii sistemului muscular si osos. iar radacinile celor 20 de dinti de lapte apar in gingii. Intestinul s-a diferentiat deja in partile sale succesive: esofag. Se formeaza maxilarele. Aparatul respirator se dezvolta intens si capata o structura arborescenta. cuvint care vine din latina si inseamna tinar sau copil. sa-si duca minutele la gura sau sa-si prinda piciorusele.Saptamina a VI a Incepind cu ziua a 40 a se pot deosebi si inregistra undele cerebrale cu ajutorul Electroencefalogramei (EEG).

Fatul isi va indoi degetele in jurul unui obiect pus in palma lui. separate de fosele nazale prin valul palatin. Fatul se poate uita cu ochii intredeschisi. Saptamina a XI a Acum fatul are cam 4 cm. limba. Miscarile muschilor devin mai coordonate. Fizionomia este clar umana: ochii inca foarte laterali si fara pleoape. Saptamina a X a Uterul se dubleaza in marime. isi poate incrunta fruntea. 30 de grame. isi poate misca limba si poate inghiti. Incep sa functioneze mugurii gustativi. Fãtul doarme iar cind se trezeste isi exerseaza puternic musculatura: isi 11 .Saptamina a IX a Amprentele sint deja evidente in piele. nasul. urechile. toate sint la locul lor. gura. Apare urinarea. Saptamina a XII a Fãtul are deja cca.

Incep sa creasca unghiile.se calculeaza la 1 / 5 / 10 minute si se noteaza pe fisa de sanatate. isi deschide si inchide gura.cate 2 puncte pentru fiecare parametru iar cel minim trebuie sa fie cel putin 7. dar exista si situatii cand apar modificari care produc nastera la la 7-8 luni acesti copii sunt numiti prematuri si au o greutate de cica 1500.flancocidentala (cordonul ombilical provoaca jugulari terifiante ale fluxului respirator) .2000 gr. si se vor redeschide in luna a VII a. Fãtul respira lichid amniotic nu pentru ca ar primi astfel oxigen ci pentru a-si dezvolta sistemul respirator. incearca sa stea in cap. Tipuri de nastere : . 2. radiatii. Daca e mângâiata.la acestiia apar unele dificultatii de adaptare in primele 5-6 saptamani dar in conditii optime de dezvoltare ei recupereaza in circa 2 luni acest handicap de la nastere. Nasterea normala dureaza intre 4 ore si 30 de ore cu un Average cotat la 13 ore. Practic acest lucru va fi posibil pe la inceputul lunii a Va.standard (otrocronie) . la 16-20 de saptamani miscari ale pleoapelor buzelor si picioarelor iar la 32 de saptamani unele reactii vocale si comunicative acestea putand fi intarziate sau inhibate in conditiile actiuni unor factori nocivi asupra gravidei sau atunci cand fetusul nu are un mediu favorabil dezvoltari ar toti acesti factori interni sau externi influienteaza negativ dezvoltarea dezvoltarea copilului si dupa nastere. isi indoaie degetele de la picioare. Scorul Apgar . Scorul optim e 10 . Pruncul e de aproximativ 50 cm cu o greutate de circa 3. El tine cont de puls / respiratie / tonus / reactivitate / cromogenia pielii (anoxia e tradata de culoarea bleu a epidermei). Nasterea normala se produce la circa 9 luni. palma se va stringe intr-un pumn inchis tare. 10 % din copii se nasc prematur.2. face sarituri.pelvinala (explica dificultatile prezente in citire) . Teoretic ar trebui sa fie vizibile la ecograf organele sexuale pentru ca diferentierea lor are loc incepind cu saptamina a XI a. Atunci cand intevin unele conditii nefavorabile in viata intrauterina sau la nastere pot aparea copiii retardatii numiti imaturi iar uni se pot naste cu handicapuri chiar si atunci cand se nasc la termen daca asupra lor au actionat o serie de factori de risc cum ar fii: infectii virale (la inceputul sarcini). Curind se vor inchide pleoapele.3 kg avand perimetrul cranian de 35 cm. diversi paraziti. pentru a proteja ochii sensibili la lumina ai embrionului. etc.intoarce capul. La 16 saptamani apar unele miscarii ale traiectului digestiv.prematura (copilul nu are nici 32 de saptamani de viata 12 . Cry-First sau Primul Strigat prin care copilul isi anunta ori denunta venirea pe lume urmeaza in fapt experientei Vagitus Uterinus. Nasterea si dezvoltarea timpurie a copilului.cezariana (acuza ulterior carente in topognosie / somatognosie pe fondul unei bulimii afective) 46866ckt51chm1f .

Dolto precizeaza ca bebelusul aude vocea parintilor in timpul vietii sale intrauterine si ca el nu cunoaste doar vocea ci si limba materna .metoda Ceakovski (copilul e nascut in mediul acvatic unde fara a i se taia cordonul ombilical ia si da prima lectie de flectari acvatice si astfel se itereaza evident circumstantele responsabile de experientele intra-uterine in oceanul amniotic) Sofrologia cere pentru a reflecta armonia deplina intre instantele majore ale umanului (trup / psihic / spirit). Colicile 13 . Telectualizarea circumstantelor responsabile de nasterea pruncului priveste evadarea de sub tutela ratiunii a trairilor inerente travaliului : kh866c6451chhm . imitarea.apucarea / manipularea obiectelor . Pentru facilitarea travaliului / expulzarii fatul este blindat cu o substanta . 2.metoda Leboyer (lumina difuza sau ratacita Loafer-Light este discreta si inescortata sonor) (cordonul ombilical nu e taiat imediat de la expulzarea fatului ci la cateva minute dupa ce pruncul a fost plasat Skin to Skin pe abdomenul matern) . Un copil din 5 nu are somnul normal. Experienta Skin to Skin trebuie sa nu lipseasca din PassPort-ul empiric.3.obisnuinta.locomotia (hiper-activii fug inainte de-a merge) . conditionarea clasica si cea instrumentala.intra-uterina) Pruncul resimte post-natal mai acut nevoia mesajului tactil in comparatie cu satisfacerea nevoii de hrana / lapte. Perceptia apare la 2 luni escortata de atentia spontana. De aceea copilul trebuie sa petreaca primele 9 minute din viata extrauterina la sanul matern.metoda Bradley (antrenamentul prevalent psihologic) .metoda Dick-Read (exercitii de respiratie) . Diferentele intre Pragul Senzorial Maxim si Pragul Senzorial Minim sunt anemice. Gura este un veritabil instrument cognitiv. Intr-o ora copilul e treaz doar 3 minute.metoda Lamaze (tatal pruncului asista la nasterea lui) . Nou-nascutul vede clar ceea ce se afla la 30 cm de ochii lui. Invatarea .problema supliment pentru bebelusii adoptati de straini.detenta limbajului Geofagia apare pana la 1 an. Laptele matern poseda anticorpi ce constituie un mod de stimulare a sistemului imunitar al copilului.Vernix. Trebuie sa optam intotdeauna pentru Copiii Surpriza adica pentru aceia fortuiti si care sunt rodul dragostei pure inafectate de ratiunea aditiva si poate in pofida ei – Dolto.Viata ecto-uterina (pana la un an) Evenimente importante : .

primar (indus de foame) / irascibil / algezic. Copilul nu urmareste asiduu gura ci ochii interlocutorului. Si bebelusii orbi surad. Nici cand doarme pruncul nu trebuie izolat intr-un mediu afon pentru ca are dreptul la fono-terapie. La 6 saptamani copilul face distinctia plat . Secretia lacrimala apare la 1 luna. Hull . Sugarul este o fiinta imatura la capatul unei Angoase inimaginate Winnicott. Plansul .convex. Mult timp s-a crezut ca e din cauza hipotermiei dar si-n cazul spatiilor supra-incalzite plansul persista. Din ziua a 9-a toate mamele reusesc sa-si identifice copilul prin experienta odorifica. La 6 zile pruncul deosebeste odorific laptele matern de-al altor femei.riscul expunerii la otite e mare iar baietii pot ramane cu tare de virilitate de pe urma contractarii unei atare infectii. Capacitatea de-a revendica odorific identitatea mamei sucomba pe ecartul 2-5 ani. De retinut ca ele nu apar la copiii crescuti in colectivitate. 2 saptamani . Urechea nou-nascutului e pluvionata pana la varsta de 2 saptamani de lichidul amniotic . Dupa instalarea satietatii copilul poate urmari un obiect prezentat homoflanc.cinetizate. Ulterior in perioada Angoasei din luna a 8-a (Al Doilea Regizor al vietii psihice) bebelusul surade in special mamei. Mamele sunt sfatuite chiar sa nu-si schimbe parfumul pentru a nu deruta copilul.Distalitatea locutorilor . Suptul trebuie sa nu ceara mai mult de 20 de minute iar sevrajul va fi impus la mai putin de 6 luni post-nastere. Tendinta de-a surade se diminueaza daca nu li se raspunde. Cand i se scot hainele si este in pielea goala incepe sa planga. Distanta de 18 pana la 38 de cm e cea la care pruncul observa initial obiectele .intima (15 – 45 cm) .publica (peste 360 cm) (apare dupa 1 an de viata) 14 . Dupa Spitz el constituie Primul Regizor al vietii psihice. Sunetele joase au efect sedativ si prin urmare tata e necesar sa fie in preajma odraslei. La 4 luni pruncul vede cromatic. La 1 saptamana post-nastere cunoaste directia de unde provine sunetul.gura.oficiala (122 – 360 cm) . Dupa 5 saptamani interesul vizual este ancorat ori se polarizeaza catre ochi . Experienta Eye to Eye apare intre 1 si 3 luni. Nou-nascutul zambeste in somn.sugarul poate sa-si recunoasca mama pe cale olfactiva in somn.personala (45 – 122 cm) . Reflexul auto-defensei survine la 6 saptamani.implat iar la 10 saptamani dihotomia concav . Surasul relational apare in primele 3 saptamani. Acest gen de reactie survine din cauza sentimentului de anxietate parvenit pe fondul defazajului insinuat intre ceea ce resimte pruncul si amintirea confortului pluviogen datorat prezentei oceanului amniotic. Distinge vocea mamei de-a altora. La 4 luni apare curiozitatea.in prealabil .apar la sugarul sanatos din 1 saptamana dupa externarea din maternitate.

Piaget 1) construirea obiectului .2 zile (copilul suge policele) / 2 luni (studiaza mainile ca pe obiecte alogene) / 6 luni (se descopera in oglinda) (copilul recunoaste mainile dar in cazul obrazului este vorba nu de restituirea ci de construirea unei imagini) (experienta Build-Picture) / 10 luni (saruta oglinda si ramane surprins de amprenta labiala) / 12 luni (face distinctia intre propriul chip reflectat in oglinda si cel al fratelui geaman aflat dupa un simplu geam).J. Achizitiile fundamentale .12 luni) (pre-limbaj) (Frame-Stage) 5) reactiile primare tertiare (12 . Eul Corporal . Reprezentarea permite imitatia sau disimularea .vocalize / 3 luni gangurit universal (ecto-etnic) / 4 luni .1 luna) (suptul) 2) deprinderi si perceptii (1 .8 luni) (reactii circulare secundare .silabe bine conturate (DA) (PA) (BA) / 9 luni holofrazele / 10 luni . Eu sunt cate putin din tot ce-am intalnit Homer / Knight.24 luni) (de la Out-Sight se ajunge la In-Sight) (permutarile iconice) La 1 an apar reflexele instrumentale .semn feroce al iminentei acentralizari prin care se explica trecerea de la ego-centrism la alter-centrism 2) obiectivarea cauzalitatii (dupa 12 luni) 3) obiectivarea spatiului (dupa 12 luni) 4) obiectivarea timpului Intelesul meu despre mine insumi creste prin imitarea ta si intelesul meu despre tine creste in termenii intelesului meu despre mine insumi .1 luna .18 luni) (conduita suportului / sforii / bastonului) 6) combinatorica mintala (18 . Recunoasterea altuia este in realitate anterioara recunoasterii de sine fiindca apare deja la 6 luni. Asimilarea si acomodarea sunt percutate de inteligenta.4 luni) (reactiile circulare primare .sunete guturale / 2 luni .MA) (TA .copilul se preface ca doarme.indistinctia mijloc / scop) (obiectul ascuns se crede disparut) 3) deprinderi si perceptii (4 .TA) / 6 luni .stadiul senzorio-motor (1 an de viata) 1) reflexele (0 .epigeneza developmentala . Totusi identificarea de sine in oglinda este anterioara identificarii in oglinda a altuia dovada ca ocolul pentru a-si descoperi propria persoana dispare la 3 ani si 15 . J.primele cuvinte tezaurizate.raspunde interlocutorului prin vocalize si rade in hohote / 5 luni . Orice nevoie este dovada unui impediment sau dezechilibru interior / exterior.Limbajul . Spre 3 luni adualismul expie deoarece copilul se gadila si acest fapt arata ca el se declara socialmente constient de propriul sine in raport cu alter-sine.lalatiunea (MA .copilul isi pune caciulita pe cap semn ca vrea sa mearga la plimbare. Piaget .Boldwin.vizeaza obiectele exterioare si nu propriul corp) (coordonarea tact-vaz) (clivarea mijloc / scop) (copilul cauta obiectul ascuns chiar si atunci cand e mutat din loc sub privirile lui) 4) inteligenta practica (8 .

La 9 luni apare o sexualitate infantila . Hospitalismul .difuziunea pana la 3 luni / Augmentarea atasamentului . Atasamentul .revolta (hipno-patiile) / abandonul (plansul) / apatia / indiferenta.e in legatura uneori cu ostilitatea pe care o resimte mama fata de el si pe care o deghizeaza in anxietate. La 10 zile apare ambivalenta afectiva (stari emotionale contradictorii traite la unison si evocate prin urmare in aceeasi identitate din perspectiva breviocrona). Mai bine sa gresim aratand prea multa iubire decat prea putina .Getz. Relatiile obiectuale .incepe la 2 luni de la nastere atunci cand bebelusul surade si plange fara o discriminare neta functie de interlocutor. El nu se simte bine intr-un cadru nou si se agata de mama sa. Reflexe inconditionate / 16 .deci cu mult inaintea ocolului sau experientei By-Pass de-a gasi dupa oglinda pe altcineva. Spre sfarsitul primului an de viata apare coprofagia . Intre 6 luni si 3 ani astmul ce apare la bebelus e in raport cu frica de-a fi abandonat.survine la pruncul ce acuza o tulburare psihotica sau in cazul prezentei unei mame ostile si care adesea maltrateaza fizic puiul de om.de securitate / insecuritate. Copilul desi prezinta nu are incredere in straini. A treia faza a atasamentului survine intre 7 luni si 3 ani .organele genitale sunt atinse aleatoriu si ulterior premeditat. Ganguritul si zambetele dispar atunci si copilul plange uneori. Prima faza a atasamentului .accentuarea dependentei fata de mama. Atasamentul fata de tutorele afectiv se dezvolta oricum .6 luni .dupa Bowlby . La 8 luni incepe sa foloseasca Obiectul Tranzitional sau jucaria preferata ca mijloc de-a lupta contra spaimei despartirii.in greaca semnifica sprijin).persoanele familiare / Atasamentul Clear-Cut . Acest eveniment psihic reprezinta a doua faza a atasamentului.depresie anaclitica (pana la 18 luni) (anaklinein .copilul se deplaseaza singur si exploreaza mediul amfitrion plecand de la mama lui si intorcandu-se adesea la ea. Miscarile .evita privirea celui care l-a mustrat si bate locul unde s-a lovit.Disperare / Descurajare / Detasare. Complexul sevrajului / intruziunii (gelozie rivalitate). Doar pana la 6 luni tipul de relatie (afabila) prevaleaza in raport cu identitatea tutorelui . Lapidar Bowlby convoaca etapele hospitalismului in cei 3D . Exista o complezenta insinuata in relatia dintre conduita afectiva si cea cognitiva.chiar si atunci cand mama isi brutalizeaza odrasla. Pre-atasamentul . Eczema copilului constata Spitz .cervicale / manuale / de mers. Fazele Hospitalismului . Unii copiii crescuti in inchisoare de catre mama lor se dezvoltau mult mai bine in raport cu cei crescuti in Centrele de Plasament unde se acuza o crasa penurie de afectivitate.anxietatea de separare apare intre 10 si 16 luni la privarea dupa 6 luni a copilului de propria lui mama.copilul decodifica tonusul afectiv al mamei sale / 10 luni simuleaza plansul / 12 luni .

Stekel. Tatal e considerat ca fiind primul partener de joaca al copilului. Plasarea in cresa a pruncului trebuie sa se faca pana-n 8 luni.veghe / plans. Spre 12 luni copilul doarme mai mult noaptea si mai putin ziua. a tari. Pana la 2 ani pruncul confunda sarutul cu un canibalism ! Bataia nu se va aplica inainte de 18 luni sub tutela nici unui pretext. Perioada anteprescolara (prima copilarie) In aceasta perioada (1-3 ani) au loc multiple transformari la nivelul intregi activitatii a copilului si a sistemului de relatii cu cei din jur traind o noua experienta de viata prin integrarea sa in interrelatiile grupului familial si inceperea sesizari regulilor.Verneil.4 luni (jucarii cromatizate / profone) 4 . Prin joc . Hormonul de crestere e secretat doar in reprizele hipnagogice.pruncul cauta realitatea iar adultul via experienta ludica doreste sa evadeze din ea. interdictiilor. orarul si stilul de viata al familiei modul de organizare si functionare a ei. Caracteristici generale In perioada 1-3 ani unii autorii considera ca fiinta umana achizitioneaza 60% din experienta fundamentala de viata. Oamenii nefericiti nu au dreptul de-a avea copii. Copilului mic dati-i jucarii mari . 1 .12 luni (jucarii non-casabile) Pana la 7 luni pruncul nu suporta prezenta altui copil ci cauta exclusiv adultul. Capitolul 3. 3.1. se perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala ceea ce stimuleaza intreaga activitate psihica putanduse aprecia raporturile de diferente dintre copiii marcandu se specificul epoci.conditionate. La 4 luni pruncul doarme 18 ore pe zi. a regiuni a limbii materne. Decat un copil unic e de preferat ca familia respectiva sa nu aduca pe lume descendentul . Pana la 6 luni copilul nu distinge binele de rau si ca atare o disciplinare directa sau bataia in atare circumstante sunt ineficiente.apare prin iterarea activitatii .8 luni (jucarii dexterogene) 8 . Copilul sub 6 luni nu are non-REM si ca atare el intra direct in REM-ul nictimeral din orice stare prezumata . Avand in vedere intreaga dezvoltare a primei copilarii se pot remarca trei subperioade: − Prima perioada (intre 12-18 luni) se refera la consolidarea mersului si concomitent o omai buna 17 . In aceasta perioada se consolideaza autonomia.

Psihologul elvetian J. determinsmul fenomenelor etc. Capacitatea de intelegere se largeste foarte mult inclusiv pe planul motivelor. inecacios.28 luni) marcata printr-o dezvoltare accentuata a comunicarii verbale si o adaptare mai complexa la diferitele situatii de viata. Nestatornic si instabil copilul este determinat spre investigarea tuturor locurilor din casa. Comunicarea. Dezvoltare continua si intensa a sistemului nervos si a creierului care devine asemanator cu al adultului in ceea ce priveste circumvolutiunile si sciziunile respective prezinta la un an aprotimativ 980 gr. pe care-l va domina treptat. Intensandu-se ritmul cresteri inegale se modifica infatisarea copilului general fizica el capatand o infatisare generala tot mai proportionala si placuta. la fel verbalizandu-se si senzatiile auditive ca si celelalte modalitatii senzoriale. parfum. forme verbale eliptice si gestica. de cuvinte circumstantiale de circulatie restransa − limbajul situativ incarcat cu cuvinte concrete. dar saturat de exclamatii. pronuntiia din ce in ce mai corecta a sunetelor favorizand diferentieri pozitive intre ele In subperioada a treia (dupa 2 ani junatate) copilul devine mai sensibil fata de cei din jur dezvoltandu-se intelegerea fata de cuvintele adultilor. iar la 3 ani la circa 1100 gr 3. de holofaze. Cu timpul se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective (acru. Legat de pronuntie apar doua principii cel al economiei (de regula sunt inlocuite articulatiile dificile cu articulari mai simple si usor de pronuntat) si cel al repetitiei (prin tendinta de a repeta mai ales silabele accentuate ale cuvintelor) prin fenomenul de perseverare si de inversare a sunetelor sau a silabelor in cuvinte. cauzalitate. Dezvoltarea evidenta a inteligentei practice a miscarilor animate de curiozitate care se transforma in interes. invatarea spontana si conduita emotional-afectiva Chiar de la un an copilul sesizeaza intelesul la multe cuvinte stimulat de dorinta de a se face inteles el reuseste sa rosteasca relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale integrandu-le treptat in propozitii din ce in ce mai gramaticale ceea ce duce la ordonarea vorbirii. a actiuni si a experientei anticipand unele actiuni inainte de producerea lor Prin ascultarea de mici povestii la care prefera sa aiba un final fericit experienta devine mai bogata depasind sfera sfera perceptiv senzoriala sa dezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite. dulce. contribuie la acumularea de experienta umana si la transformarea acesteia in conduite.− − percepere a mediului inconjurator. amar) cu integratori evaluativi: bun si rau aparand si experienta odorifica (miros de floare.Piaget considera ca intre 2-4 ani are loc o trecere la un stadiu mai avansat . A doua subperioada (intre 18.2.Verbalizarea impresiilor de culoare prin perceperea si denumirea mai intai a culorilor vii. 18 . sarat. Copilul incepe sa caute satisfacerea curiozitati senzoriale prin interogatii verbale de genul “ce este asta?”. − Limbajul contextual cu vorbire desfasurata ce are un text si un context discret el evoluiaza paralel cu cel situativ. a planului mental. In psihologie sunt descrise trei felurii de limbaj : − limbajul mic primitiv. cu structura gramaticala. benzina)iar ca integratori evaluativi: miros frumos. numit stadiu preoperator in care persista caracterul autist si animist al gandiri copiiilor mici si o dificultate structurala de a sesiza diferentele dintre interdependenta. La aproximativ 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de dezvoltare a limbajului ca instrument al gandiri instituindu-se o etapa interogativa in care apar intrebari de genul “de ce? Cum?”evidentiind planul gandiri in plina dezvoltare spre numeroasele interelatii si dependente dintre fenomenele din jurul sau. urat. deplasarea este mai subordonata finalizari unor intentii. cu circulatiie restransa intre copil si cei din mediul apropiat dispunand de cuvinte onomatopeie.

Gesell .recunoaste figurile ancromate / apetit ritmofon Gustul si mirosul . Copilul percepe greu obiectele distale si nanoforme.copilul tine singur recipientul dotat cu biberon. 9 luni .5 kg. Este capabil sa evite obstacolele. dar spre varstra de 3 ani ele se reduc incepandu se constituirea sigurantei de sine ceea ce duce la o mai independenta si cooperare a copilului. Fetitele merg ceva mai repede decat baietii.Planul afectiv al al copilului ca urmare a evolutiei psihice generale este instabil supunandu-se legi celei mai marii tentatii in care buna dispozitie se bazeaza pe starea de confort ce ia nastereprin asocierea a numerosi stimuli din ambianta implicati in satisfacerea trebuintelor ( alimentare.3.are o pozitie corecta la masa (e antrenat in Meet-uri publice) 31/2 . refuz de a primi jucarii etc.preferinte / aversiuni.percepe figurile colorate / sensibilitate muzicala 2 ani . Raportul dintre analizatorul vizual / tactil / kinestezic se amelioreaza dar persista carente in ce priveste constanta marimii / formei obiectelor distale.Bourjade. Aceasta tendinta este anapoda mai ales la pubertate cand se 19 .foloseste corect si furculita 3 ani . protectie. 18 luni . Pruncul traieste intr-un prezent continuu. Nu e recomandat sa fie imbracati identic gemenii. La 3 ani configuratia creierului seamana cu cea a adultului iar dentitia provizorie se emancipeaza semn al deselor pusee de irascibilitate.distincta de cea a celuilalt frate . Dupa 2 ani . tarare pe jos. Cresterea in greutate . Talia castiga 18 cm. Prin repetare aceste conduite afectuoase creaza “dragalasenia”copilului anteprescolar cu o dezvoltare psihoafectiva echilibrata si bogata de acea cele mai multe din actiunile compotramentale ale copilului se invata si se dezvolta pe baza imitatiei.dezbracatul se invata mai usor decat imbracatul fara ajutor. Cu timpul copilul este din ce in ce mai atent la miscarile mamei sau a persoanei care il ingrijeste facand adevarate incercarii de atentionare si de castigare a afectiuni prin conduite deja aprobate traind astfel confortul psihic ca pe o stare de fericire. Imitatia activa a adultului ecarteaza orizontul de cunoastere via motricitate. In jurul varstrei de 2 ani tatal este admirat in familie dar pe la 2 ani jumatate opilul devine iarasi impulsiv. Tactilul ajunge monitorizat vizual / auditiv. 3. de caldura. iar simpatia si antipatia incep sa fie tot mai nuantate. instabil si neintelegator prin tendinte ostile fata de adultii ca urmare a cresteri elementelor de frustratiie care se manifesta prin tipete.executa Marche-Arriere si poate sta pe un singur picior. siguranta).mersul explica dobandirea geometriei verticalitatii..mananca singur dar impedant 21/2 ani . plansete. Mersul si dexteritatea se eleveaza. Gemenii nu isi dau seama de propria imagine .decat la varsta de 4 ani in loc de 21/2 ani cum se intampla cu ceilalti copii.aproximativ 4.Viata ecto-uterina(1-3 ani) Acum se dobandeste cca. 11/2 an . Pe directia cresteri in complexitate a conduitelor afective se manifesta timiditatea fata de persoanele straine. 60 % din experienta de viata si de-aceea aceasta varsta e una a intereselor glosice .

Vanatoarea de cuvinte se duce in jungla cunoasterii acolo unde printre lianele curiozitatii salasluieste nevoia de-a fi inteles.taseaza terenul propice amorsarii operatiilor de generalizare / abstractizare. Cand vede o floare imbobocita dimineata si deschisa la pranz el considera ca este vorba despre 2 flori diferite. Se cucereste spatiul social prin cuvantul NU exasperant pentru anturaj.caracter involuntar. Intelegerea lingvistica sau competenta e superioara exprimarii verbale propriu-zise sau performantei. mecanic. Fazele limbajului .constructii hiper-laconice .dublarea unor silabe . Granitele dintre real / fantastic sunt labile . Intuitia aduce in First-Plane arsenalul iconic. Nu exista o alta nastere ci e vorba de acea nastere perpetua Debesse. Functia simbolica priveste realul (semnificatul) si semnul (semnificantul). Copilul stie sa manance dar e incapabil de-a simula actul deglutitiei.desemneaza obiectele si fenomenele prezente / actualizeaza faptele si datele experientei / evoca evenimente impersonale. Functia semiotica via reprezentarea simbolica atesta si exerseaza capacitatea iconica prin imitatie amanata / joc simbolic / desen / imagini mentale / limbaj. Freud .substitutia de proximitate (l in locul lui r) .recunoasterea surclaseaza reproducerea. Analogiile .Ploaia arata cum ingerii stiu sa planga. Memoria .De ce ? Spre 3 ani copilul dispune de 1100 de cuvinte.negatia copilului vine ca riposta la varii restrictii si exigente dar ori tocmai de-aceea el se identifica in cele dinspre urma cu agresorul.primitiv (holofrazele / onomatopeele / interjectiile) / situativ (protoform) (CNV) (2 – 5 ani) / contextual (circumstantial). Dupa 21/2 ani copilul hraneste papusa nu doar cand are o lingurita ci poate mima gestul si-n absenta ei.emancipeaza tendinta normala de cucerire / afirmare a propriei independente. Functiile limbajului ante-prescolar . La 18 luni reprezentarea e legata de actiune. Simbolul deriva din context (real) iar semnul ricoseaza din context (conventia / virtualul). A. Reprezentarile apar involuntar si-apoi devin voluntare .eliziunea (omiterea silabelor / cuvintelor) . Disfunctionalitati : .metateza (schimbarea sunetelor / silabelor) .indicele de muabilitate elevat. Initial substantivele si adjectivele domina verbele. afectogen . Latenta mnezica e la 1 an de 2 saptamani iar la 3 ani atinge 2 luni. Asociatiile de contiguitate sunt reperate in MSD.contaminarea (deplasarea / imbrancire accentului) 20 . La 2 ani apare intrebarea obsesiva . Pruncul incepe sa vorbeasca despre el insusi la persoana a III-a. Consecinte .socializarea actiunii / constituirea gandirii propriu-zise / interiorizarea actiunii.

Intuitia e frustrata de reversibilitate si ca atare nu substituie / reprezinta logica dar serveste acesteia aparand ca superioara actelor anterioare pluvionate de analogii.notiuni empirice localizate / deconspirate intre general / individual reflecta acele obiecte pasibile de-a reprezenta / constitui prototipul categoriei vizate (Frame-Stage). Exemplu : . Gandirea simbolica pre-conceptuala transforma inteligenta empirica intr-una reflexiva. Meta-simbolul asociat cuvantului ce-l desemneaza Subiectul / Predicatul / Verbul Copula atunci cand apar intr-o singura exprimare permite copilului sa acceada la clasificari / comparatii. Simbolul prevalent .copilul nu e capabil de reversibilitate / deductie.Zazzo 12 luni .peste 20 % dintre copii nu renunta la conduita ocolului (By-Pass) 21 .copilul face / speculeaza deosebirea iscata intre imaginea lui reperata in oglinda si cea a fratelui geaman mono-vitelin gratie indicelui de solidaritate motrica . Stadiile Oglinzii .NU ! Preconceptele .semnalul luminos intermitent nu mai e cautat dupa oglinda ci copilul se intoarce pentru a-l trada in spate sau 26 luni. Rationamentul transductiv este ancorat in analogii . pe Zoran ! .Ai un frate ? .instituirea circumstantelor responsabile de amorsarea gandirii la nivelul superior exigentelor de moment dar adecvat potentialului intelectual al discipolului. Pruncul in etate de 1 an exploreaza tot ceea ce poate si spre 16 luni gaseste sau cel putin propune solutii. Constatam o tendinta de augmentare si de precocizare a potentialului psihic al copilului prin Terapia Avancrona .Intelegerea senzorio-motorie e asediata de cea intuitiva sau pre-operatorie. White doctorate in filozofie la 14 ani si in drept la 16 ani. Principiul Cronoductului se enunta prin administrarea simultana a mai multor comenzi ce pretind o succesivitate temporala.dispare conduita ocolului (nu mai cauta in spatele oglinzii pe Celalalt) 3 ani .rezolva corect proba petei de pe nasuc .Cuvantul.Hm ! Dar Zoran are un frate ? .o sterge de pe locul real si nu incearca obliterarea ei in imaginea din oglinda 21 luni .Da.obrazul fiind invizibil direct apare in oglinda nu prin recunoastere ci via identificare 18 luni .isi recunoaste fara sa-si revendice imaginea video (lentometru / vitezometru) (bruiajul verbal nu afecteaza raspunsul corect) 5 ani . .

Corporal (controlul sfincterial) / Eul Spiritual (primele dorinte / interese . Mecanismele Clivarii explica aparitia Constiintei de Sine .initial . Prezinta un interes deosebit pentru defecatie.tatal trece in varful piramidei afective 21/2 ani .copilul considera propria experienta cognitiva drept singura adevarata). Eul . Legea celei mai mari Tentatii .impersonalitatea High-Level / aviditatea / gelozia / sentimentul de abandon (apare la mustrare) / anxietatea (absenta celor dragi si prezenta inopinata a intrusilor) 2 ani .va face ocolul oglinzii pentru a obtine desertul respectiv si doar dupa 51/2 ani se va intoarce catre adultul aflat la spatele sau adica spre adevarata sursa a imaginii revendicate in oglinda. Eul Social (dihotomia decent / indecent / avan-decent).Imprinting-ul (Teza lui Bowlby pana la 3 ani se desfasoara un intens proces de fixare / scanare a figurilor parentale).imitarea adultului prezent sau evocat.fluctuanta / irascibilitate) Jocul catalizeaza aparitia implicarii premeditate intr-o activitate (770 secunde). Abilitatile : 22 . Oglinda compare in procesul de constiinta drept revelatorul unui Pluri-Mintal de vreme ce spatiul reprezentarilor e mai dificil de construit in raport cu celelalte imagini de sine / ale altuia.copilul e receptiv la umor . Acest fapt indica un conflict intre reprezentare (irealitatea spatiala iconica) si perceptie (realitatea imaginii). Asimilarea si ranforsarea unor deprinderi noi ruleaza pe fondul inhibarii reactiilor inadvertente.atent cand e laudat / capabil sa realizeze dihotomia mila / compasiune / negativismul primar e semnul unui Eu care se descopera pe sine si ca atare daca nu predispus cel putin capabil de secesiune sau macar detasare in raport cu blisterul afectiv administrat de anturaj. 2 ani .Recunoasterea reala a altuia se produce pana la 6 luni si ca atare e anterioara in raport cu identificarea de sine ce survine abia la 18 luni.noul destinatar al afectiunii copilului devine Jucaria. Starile afective : .eu / obiect . Agresivitatea e normala doar pana la 4 ani. Se poate intampla sa se joace cu propriile excremente pe care evita sa le manance pavoazand insa cu meticulozitate ambientul.actiunea persoanei / obiectele actiunii . Identificarea in oglinda a altuia e anticipata prin descoperirea imaginii propriei persoane daca in fata oglinzii adultul ofera ciocolata copilului acesta .farsele. 21/2 ani .eu / altul (numele e asimilat drept Marker in context) (animismul / egocentrismul infantil luna de pe cer il spioneaza pe copil) (negativismul . Adultrismul .

3 ani . 21/2 ani . Este inutil sa explicam pruncului ca 2 jumatati de biscuit intreg sau ca o prajitura decoltata au acelasi gust cu un biscuit complet respectiv o prajitura inaltoita. Pana la 3 ani pruncul nu stie sa se joace cu alti copii. Sindromul Puzzle .21/2 ani .masinutele la baieti si papusile la fete. Mama promoveaza jocuri verbale / de inteligenta.jocurile de imitatie / mingea / picturalele 3 ani .exercitiul via manipulare / exploatare 5 ani .jucarii cinetice / muzicale 2 ani .jucarii pe rotile / nisip / apa / plastilina 18 luni .dreapta / stanga respectiv sus / jos 28 de luni Afla formele geometrice fundamentale 31 de luni Numeste literele mari / cuvinte ce exprima actiunea organelor de simt si surprinde relatii de pozitie sau dispunere a obiectelor ori propriului corp (fata / spate) realizand totodata comparatii legate fedeles de promptitudinea reactiilor (repede / incet) 23 .2 ani .e antrenat in Meet-uri publice .Post-18 luni Numeste obiecte uzuale si realizeaza dihotomia lumina – intuneric / cald – rece / 23 de luni Cunoaste partile corpului si numele animalelor 24 de luni Recita numerele si cunoaste elemente de topica primara . 2 ani . Taxonomia Pernoud 12 .introduce ambele picioare intr-un crac al pantalonului 3 ani .se imbraca singur Jocul ocupa 90 % din timpul diurn.mananca singur dar se pateaza 21/2 ani .isi pune lodenul fara sa si-l incheie 4 ani .copilul se teme sa nu piarda ceva din corpul lui si prin urmare evita acceptarea unei relationari cu obiecte dezintegrate sau malformate. Pre-18 luni Localizeaza partile corpului / obiectelor uzuale / culorile / cuvintele ce exprima actiuni.lingura 21 de luni .deprinderea de-a manca 18 luni . Totusi accepta sa consoleze pe cei afrontati de anxietate sau disconfort psihic tapetat algezic.deprinderea de-a se imbraca 1 an .furculita 3 ani .18 luni . Copiii se joaca unul langa celalalt dar nu unul cu celalalt.manipuleaza butonierele 2 ani .jocul cu reguli (pedantizat) Taxonomia Callois Jocul de competitie (universal) / hazard (doar la om) / mimetic (universal) / vertij (cvasi-universal). Copilul mic e incapabil sa imparta. Tatal copilului administreaza jocurile fizice.jocul simbolic / de fictiune 6 ani .docil 11/2 an .jocurile de rol.

Mediul fizic primul tutore al copilului. Capitolul 4 Perioada prescolara (3.la 21 de luni iar la baieti spre 23 de luni. prin expresia existentei sau inexistentei celor 7 ani de acasa reflectandu-se tocmai importanta constituiri in decursul acestei perioade a bazelor activitatii psihice si de conturare a trasaturilor de permeabilitate ce isi pun pecetea pe comportamentele viitoare copilul traversand prin aceasta etape considerata a cunoasteri prin largirea contactului cu mediulsocial si cultural din care se asimileaza modele de viata ce determina o integrare tot mai activa spre conditia umana.Dezvoltarea psihofizica si consolidarea autonomie 24 .daca subiectul se identifica in imaginea eroului e un semn bun sau unul de narcisism dar daca nu se reprezinta prin nimic atunci e vorba de anxietate / dezorientare. Parintii trebuie sa nu evite raspunsurile la intrebarile copilului indiferent cat ar parea ele de agasante ori discrete si totodata sa nu trivializeze / banalizeze sexualitatea prin ignorarea / camuflarea rolului ei.6 ani) Aceasta perioada se caracterizeaza printr-o dezvoltare complexa si interesanta cu influiente asupra evolutiei biopsihice ulterioare. Penuria Rentei Afective e cea mai nimerita pedeapsa. Parintii e necesar sa nu repete greselile de exprimare ale copilului atunci cand vor sa se amuze. Copilul este initiat in primele exercitii ectenice .o figura in prealabil aratata copilului trebuie sa fie recunoscuta ulterior intr-o serie de 3 imagini.Parintii trebuie sa adopte / manifeste atitudini constante fata de copil. Tutorii pot fi asimilati cu parintii sau cu niste straini. trairilor interne la situatii numeroase si inedite concomitent dezvoltandu-se si bazele personalitatii copilului si capacitatile de cunoastere. dar creeaza in acelas timp o mai mare sesizare a diversitati lumi si vieti. o mai densa si complexa antrenare a deciziilor. Mediul solicita copilul nu numai la adaptari ale comportamentului la sisteme diferite de cerinte in conditii de tutele.a fost introdus de Goodenough si se bazeaza pe itemul grafomotor. curiozitatii.priveste reproducerea ritmului fonic prin lovirea unei mese cu un creion. Testul Desenului Omului Decent . expresia si emanciparea comportamentelor ce ating grade de complexitate raportate la caracteristicile de varstra si dezvoltare psihofizica.1. Negativismul primar e favorizat de identificarea parentala – anemica / versatila.ca regula .sentimentul oceanic sau dorul de transcendenta ce incearca pentru a proba si deci valida orice fiinta umana asa cum constata Romain Rolland. protectie si afectiune. Testul Aventurilor lui Laba Neagra este realizat de Corman pentru copiii de peste 5 ani . Testul de detentie iconica Benton . Testul Stamback . La fete apare aceasta deprindere . 4. comunicare. Dresarea sfincterului nu e posibila mai inainte de 18 luni.

Daca la 3-4 ani buzunarele copilului sunt relativ goale pe la 5 ani acestea incep sa cuprinda dulciuri anvelope de dulciuri iar spre 6 ani obiecte mici baloane dopuri. prin influentele massmediei si fregventarea institutiilor prescolare unde copilul ia contact cu cerinte multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de viata. Pe linia evolutiei de ansamblu continua dezvoltarea structurala si a diferentierilor fine in antrenarea functionala a scoartei cerebrale departajarea zonelor vorbiri si fixarea dominatiei asimetrice a uneia din cele doua emisfere (de obicei stanga) fapt ce imprima caracterul de dreptaci. 4. a ceea ce este posibil si a ceeea ce este imposibil. pietricele colorate capse etc. Perceperea realitati este incarcata emotional si alimenteaza imaginatia. Programul de gradinita intareste. “cei 6-7 ani de acasa” sunt implicatii in adaptarea culturala ulterioara. taierea unghiilor. Dezvoltarea psihica. devine receptiv la ce fac adulti (adultrism) ca si trairea placeri jocului protestand verbal evaziv uneori incarcat de tot felul de tranzactii ca si de necesitatea de a avea un fetis prezenta unei persoane 9mai ales mama) a unei surse de lumina cu liniste totala sau cu muzica. pieptaarea. In sfarsit. R. de fond a intregii activitati psihice prin asimilarea treptata a ceea ce este permis si a ceea ce este nepermis. a conduitelor sociale diferentiate. Legat de somn in perioada prescolara . conturarea si afirmarea personalitatii Perioada prescolara este una din etapele de intensa dezvoltare psihica ce are loc sub presiunea structurilor sociale. de cele mai multe ori. Pe acest plan. o asemenea adaptare culturale In jurul varstrei de 4-5 ani copilul trece printro diminuare a poftei de mancare adesea determinata de lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective. etc oglindesc gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice si formarea imagini de sine uni transformand aceste momente de ingrijire chiar in joc iar unele fetite manifesta chiar de la aceasta varsta forme de cochetarie. etc. Inca din perioada prescolara apar o serie de diferente intre fete si baieti .2. o oarecare expansiune ce exprima o mare descentrare pe obiecte concrete pe integrarea lor in strategii mai largi de utilizare in care se confera 25 .Zazzo se refera la existenta unei agitatii mai mari la baietii la o cooperare mai dezvoltata le fete insotite de o activitate verbala mai bogata la o tendinta de izolare a baietilor in activitati de constructii. culturale.Odata cu dezvoltarea capacitatilor senzoriale si perceptive se structureaza noi forme printre care reprezentarile memoriei si imaginatiei dau dimensiuni complexe ale trairilor anticipative si fantastice. Aceste caracteristici specifice sexului sunt mai evidente spre sfarsitul perioadei prescolare. Astfel. a formari unor strategii diverse de activitati intelective dezvoltandu se uneori si negativismul infantil dar si o concepere mai profunda. stangaci sau ambidextru a manualitatii copilului. dezvoltarea biochimismului intern devine mai complexa si impregnata de hormoni tiroidieni si cei ai timusului ce au efecte majore asupra cresteri. spalarea. a ceea ce este bun si a ceea ce este rau. In multe situatii apar diferente de cerinte intre gradinita si fmilie ceea ce prsupune o varietate de conduite si aparitia unor contradictii dintre aceste solicitari care pot stimula dezvoltarea exploziva a comportamentelor. Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade: − Cea a prescolarului mic (3-4 ani) care se caracterizeaza printr-o crestere a intereselor. Interesante sunt micile colectii ale copiilor. copilul se opune sa mearga la culcare caci il intereseaza spectacolul relationari cu ceilalti. comportamentele si strategiile mintale ce utilizeaza o simbolistica ampla ancorata situational in lealitatea inconjuratoare imprimand perioadei prescolare acea unicitate si minunatie ce face din ea varsta de aur a copilariei. aspiratiilor si dorintelor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului iar de la relativul echilibru de la 3 ani are loc o trecere spre o oarecare instabilitate. baia. cu privire la igiena alimentara de spalare a mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei.

pe timplu vizitelor la diverse persoane. Capacitatea de invatare devine din ce in ce mai activa in care gradinita prin programele educative stimuleaza sensibilitate intelectuala. lat. pe. artizanatul. muzica. cantitatea (mult. Acum copilul devine mai sensibil la evenimentele din jurul sau si este capabil sa faca aprecieri. copilul se poate antrena in activitati de mai lunga durata si se straduieste sa-i fie de folos adultului. acasa. Conditia de identificare parcurge patru cai − prima se realizeaza pe seama perceperi unor similitudini de infatisare cu modele parentale (parul. interesanduse de asemenea de cunoasterea naturi a plantelor si animalelor. Dupa vastra de 3 ani inteligenta parcurge o etapa de inventivitate care pregateste gandirea operativa complexa. consolidandu-se si generalizari cantitative. logica practica a relatiilor. etc. relativ corecte. Este activa si se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare capatand caracteristici psihice si sociale importante mai cu seama datorita vorbiri. (6-7 ani). O dezvoltare spectaculoasa priveste planul senzorio-perceptiv ca exemplu tactul devine un simt de control si sustinere a vazului si auzului facand ca intregul plan perceptiv sa se subordoneze actiunilor de decodificare a semnificatiilor ce se constientizeaza tot mai mult. − Si a prescolarului mare (5-6 ani) in care se manifesta in ansamblu o mai mare opozitie fata de adult. deloc). perceptiv se imbogateste si alimenteaza materialul intuitiv cu care opereaza gandirea in aprecierea situatiilor care nu cad nemijlocit sub incidenta cunoasteri. data fiind dependenta mare a copilului prescolar mic de adult. Perceptia se organizeaza si devine operativa si in conceperea spatiului si a timpului. Integrarea in gradinita se face cu o oarecare dificultate la aceasta varstra. la identitatea acestora precum si la conditiile de viata in activitatile profesiunile lor. departe). fiind foarte atent la caracteristicile fiecarui membru al familiei. marimea (lung.Apare virulenta memoriei in joc copilul intuind cerinta fixari si pastrari sarcinilor de joc fiind activa si in invatarea de poiezii si in reproducerea lor dar cu o oarecare rigiditate ptentru ca in in cazul in care copilul este intrerupt in timpul cand recita poiezia acesta nu mai poate continua de unde a ramas blocandu-se oarecum pt ca in general copilul prescolar iuta repede deoarece fixarea este fluctuanta si adeseori superficiala. Greutatea este cu atat mai mare cu cat copilul prezinta o instabilitate psihomotorie si greutati in exprimarea clara ori in intelegerea celor ce i se comunica. foarte putin. Se dezvolta diferite forme ale reprezentarilor dintre care cele mai importante sunt ale memoriei si ale imaginatiei. Totusi el devine mai sensibil la semnificatiile evenimentelor si adopta conduite mai adegvate la convenientele sociale pe un fond de fragilitate afectiva cu unele manifestari ale crizelor de prestigiu. ochii) 26 . − A prescolarului mijlociu (4-5 ani) cand se fac progrese evidente atat pe linia dezvoltari motricitatii cat si pe cea a functiilor cognitive si a insusirilor de personalitate cand miscarile devin mai precise si mai rapide iar mersul mai sigur iar prin miscare si manipularea obiectelor. Atentia voluntara este alimentata de dorintele si intentiile copilului de a finaliza o activitate iar concentrarea atentiei creste la 5-7 minute la prescolarul mic la 12-14 minute la prescolarul mijlociusi la 20-25 minute la prescolarul mare. iar la 4-5 ani identificarea devine mai avansata. aproape. etc. sub. Copilul prescolar este preocupat de explorarea tuturor spatiilor cu care in tra in contact la scoala. spatiale (langa. la magazin. putin. Se manifesta frecvent dorinta copilului de a fii de folos adultului este mai atent si reventios imita si participa la activitatile adultului devine un mare creator in activitatile cel intereseaza cum ar fii: desenul.functii simbolice. pe strada. ce se manifesta spontan dar urmata de dorinte vadite de reconciliere prin adaptarea mai evidenta a conduitelor fata de diferite persoane ce se poate simti atat in familie cat si la gradinita. dupa care manifesta o retinere vinovata. inalt). Ca fenomen al vieti de relatie dezvoltarea afectivitatii prinde contur in perioada prescolara prin raportarea la procesul identificari cere trece prin cateva faze pentru ca la 3 ani acest proces se manifesta prin cresterea starilor afective difuze in care copilul plange cu lacrimi si rade cu hohote. fata de comportamentul altora iar prin structurarea unor caracteristici volutionale.

prescolarul mijlociu face exces de zel privind regula ascunderi cautand cele mai complicate locuri fapt ce afecteaza de cele mai multe ori strategiile da ajungere prioritara la locul de bataie in schimb prescolarul mare exprima o orientare evidenta spre strategiile care faciliteaza telul atingeri facile a locului de bataie si speculeaza atingerea lui. Astfel prescolarul mic datorita neconcordantei si nereglari la conduitele celorlalti copii mai marii desprinde din regulile de-a ascunselea doar regula ascunderi si fuga la locul de bataie ascunzanduse cu spatele intrun colt la camerei deoarece faptul ca el nu mai vede pe nimeni echivaleaza cu a fii ascuns.6 ani) 27 . care joaca un rol important in familie si simte o puternica iubire fata de el. La 4 ani copilul se joaca mai bine cu un copil mai mare sau cu unul mai mic caruia ii spune adeseori ce sa faca asumandusi astfel rolul de animator. pe tatal sau. morfologia si sintaxa vorbiri copilului prescolar iar un loc important il ocupa si particularitatile diferentiale ale limbajului pentru ca ele implica o anumita desfasurare a proceselor de analiza si sinteza in cadrul stereotipului motor-verbal. − 4. la fel cu el este puternic. viril si iubit de mama iar fetita la randul ei descopera feminitatea sa.Viata ecto-uterina (3 . telefonist. etc. mama-tata-copil in care baiatul descopera treptat ca mama de care este atat de legat este altfel decat el. Jocul ca activitate fundamentala la varsta prescolara se realizeaza si inafara unui scop clar ca placere gratuita dar cu timpul capata contur si devine tot mai organizat. Ca atare perioada scolara este dominata de trebuinta de jocin care actioneaza combinatii mintale.3. iar dupa ce alearga si bate locul se intoarce la ascunzatoare ca intr-un fel de reactie circulara.a doua pe seama perceperi uno similitudini de caracteristici psihice (este tot atat de inteligent ca tata sau tot atat de frumos ca mama) − a treia se realizeaza prin adoptarea de conduite gesturi si atribute din ceea ce spun alti ca seamana copilul cu modelul dar identificare mai activa este cu parintele de acelas sex In contextul identificari o importanta deosebita o are triunghiul afectiv. ii plac de asemenea jocurile de constructie este atras de truse incepand sa apara printre altee preocupari si interesul pentru colectii.Multe jocuri se desfasoara pe baza de imitatie.. copilul devenind in joc medic. iar tatal. invatator. profesor. Jocul si manifestarea personalitatii. La 5 ani jocul cu subiect si rol atinge un important nivel de dezvoltare in care subiectul este alimentat cu o forta activa incat se joaca si cu parteneri imaginari prin asa numitul joc de alternanta copilul sustine roluri din dorinta de a creea subiectul. 4. reprezentari de imaginatie (jocuri simbolice) si sunt actionate forme de experienta complexa. La 3 ani jocul este inca legat de obiecte cu timpul datorita interesului copilului fata de adult prin decupare din conduitee umane a unor momente incepe sa apara jocul cu subiect si rol. dar si o frustratie in raport cu afectiunea tatalui fata de mama iar la copii care frecventeaza gradinita se dezvolta un atasament fata de educatoare (afectiune admirativa0 rolul ei in educatia copilului fiind foarte mare deoarece constientizeaza reguluile si incalcarea lor in colectiv Dezvoltare exprimari verbale face importante progrese daca la 3 ani vocabularul cuprinde 400-1000 cuvinte la 6 ani cuprinde intre 2000.4.2500 cuvinte. In psihologia limbajului infantil se semnaleaza distante de dezvoltare intre semantica.

topognosie / topocronie Reprezentarile . J.doza afectiva mare .concretul este flotat la plural si astfel se explica de ce apar 28 . 3 ani . Tactilul e surclasat de vaz / auz. Masturbarea e un fenomen normal caci copilul isi descopera corpul. Asa se explica prezenta limbajului de alternanta . Observatia .relatia intreg / parte e dificil comprehensata .rotacismul / sigmatismul / disfonia / afonia / logo-fobia / balbismul / mutismul 5 ani . Note distinctive ale perceptiei : .magia / animismul / finalismul / artificialismul / realismul Memoria .concret. Complexul (candva al) lui Oedip ilustreaza prohibitia incestului si permite constituirea Supra-Eu-lui drept ansamblu de interdictii parentale. Logopatia .copilul isi asuma sau cel putin revendica mai multe roluri in timpul jocului. Prevaleaza engramarea circumstantelor asediate afectogen / intuitiv . Imitarea functie sociala a memoriei (Amendamentul Bandura) Limbajul ipseital (exclamatii / interjectii / iteratii) / Contextual (relatii intre corelatii).SNC cunoaste o perfectionare pertinenta.2500 de cuvinte (logoreea).de evocare / retentie / anticipare / fantastice (ereditatea sociala le amorseaza asa cum remarca Conn). 2/3 din limbaj sunt reprezentate prin De ce ? Bi-lingvismul simultan / succesiv se valorifica aditiv / under-stractiv. Tiroida si timusul sunt glande hiper-activate.rationamentul transductiv sau pre-conceptual e inlocuit cu cel trans-iconic masiv ambasat de reprezentari .mecanica / involuntara / voluntara. Asimetria cerebrala se accentueaza. Apare conduita verbala de reverenta.apare ca proces de elevare a perceptiei. Piaget . Reactiile impulsive sunt dupa 5 ani bine cenzurate . Piaget vede la copil o lume regizata dupa anumite principii : .dupa 4 ani gandirea devine intuitiva .sub 4 ani se remarca egocentrismul / sincretismul / animismul / realismul nominal / caracterul practic conjunctural sau pragmatismul trans-electiv prin care copilul desi cunoaste criteriul gruparii in fiinte / lucruri totusi prin experimentul celor 4 cartonase (om / car / cal / lup) sunt astfel impartite . Limbajul interior tradus prin sintagma Making Off-Words apare la 4 ani.stadiul pre-operator .Greutatea de la 14 kg ajunge la 22 kg.volumul constituie o problema in comparatie cu facilitatea reflectarii atributelor de culoare si forma .la 5 ani e traversata Varsta Nodala.om / car / cal respectiv lup. . Copiii cred ca diferentele de culoare dermica ce exista la si intre diferite persoane sunt pasagere.1100 de cuvinte / 6 ani . Gesell .relativ 50 % din potenta intelectului adult e atins prin inferentele copilului. H pleaca de la 92 cm pentru a atinge 117 cm.epigeneza developmentala .

Stapanirea de sine este ancorata in ierarhia motivelor.sindromul Bitterness-Candy (copilul daca nu acuza cel putin cunoaste disconfort psihic atunci cand este premiat in locul celui care merita de fapt recompensa).Proprium (unicitatea). Desenul .tutorele educogen ca emisar al exigentelor societatii devine un nou destinatar pentru plasamente afective ale copilului. Atentia fluctuanta . Jocul pedantizat . Renta afectiva explica de ce uneori copilul executa actiuni pentru moment inhedonice.mandria de sine (vanitatea) si cea de Eu (orgoliul) 5 ani . Functiile jocului . Dupa 3 ani fantasticul / realul sunt notiuni autonome si deci copilul poate institui relatii preferentiale cu unul din cei 2 termeni ceea ce evident permite apelarea la disimulari si-n consecinta permite si explica adeseori minciuna.prescolarul mic isi ascunde doar capul atunci cand doreste sa-si camufleze identitatea. Criza de prestigiu compare in procesul de constiinta prin disconfortul remis de mustrarea copilului in public pentru o fapta reprobabila si deja sanctionata. Jocul . Jocul cu parteneri familiari / de miscare / constructie (5 ani cuburile / 6 ani . Afectivitatea labila . Adultrismul / Identificarea la ante-prescolar via asimilarea de conduite iar la prescolar prin raportarea la modelul parental. Baza morala . Gradinita .descoperita heterocron via restrictii.castele si tuneluri) / creativ (spontan .de cuvinte.sinteza / concretizarea .relaxare / adaptare / umanizare. Allport . La 4 ani nevoia de celalalt in joc atesta ca instinctul de rivalitate cedeaza in fine celui de-asociere pentru ca doar astfel copilul realizeaza adevarata sansa nu a promovarii cat validarii propriei valori.Debesse. Aptitudinile speciale vaneaza momentul oportun in ori din goana timpului. 3 ani .element important in psihologia proiectiva sfideaza axa verticala pentru ca discipolul nu cauta sa se afirme ci vrea sa castige teren propice instaurarii unui indispensabil echilibru 29 .abstractizarea / compararea .via reprezentari notiunile – rationamente inductiv-deductive . Simularea / disimularea provoaca si dirijeaza contrabanda de trairi afective.o institutie implica o cooperare si suscita o responsabilitate via reguli . Varsta Micului Faun .Mea Culpa si pudoarea 4 ani .apar analiza .involuntara / voluntara.comportamentul ludic cedeaza comportamentului de explorare.absenteaza compunerile tranzitive / reversibile / asociative Copilul considera gresit ca un vas mai ingust si mai inalt in raport cu altul mai larg dar mai scund ar fi mai voluminos decat celalalt recipient in discutie. Apare SuperEgo-ul vazut drept constiinta apartenentei la Eu prin imaginea de sine.succede un eveniment marcant) (eroii).

Minciuna . La varsta adulta acesti copii manifesta tendinta de ordonare / avaritie / meticulozitate / punctualitate .nu e fundamental ci . Copilul imita modelul Hic et Nunc si mai putin pe cel pasat pe Video-Screen.defecatia in propria lenjerie dupa varsta de 4 ani. O treime din lotul respectiv micteaza ziua dar si noaptea. 3 ani .cercul 4 ani .Berge.de aparare / independenta / compensatie / seductie / agresivitate.trasaturi de personalitate anala. Intre 2 si 3 ani mictiunea apare doar noaptea.un produs artificial negativ ilustrat in imaginea mamelor care-si rasfata copiii.desenul digresiv Epivolutia demersului iconic : 18 luni .remarca Adler . Impresiile din copilarie sunt perene si fiecare copac se imbolnaveste de la radacina .mazgaleli 2 ½ ani .rombul Povestile se cer cu Happy-End.linii curbe 3 ani .interior. Complexul Oedip / Complexul Electra . Este de 3 ori mai frecvent la baieti decat la fete. 20 % dintre copiii pre-puberali acuza o depresie infantila mascata / acuta / cronica. Psihozele infantile sunt decamuflate prin absenta surasului (3 luni) / lipsa reactiei de teama fata de persoanele alogene (8 luni) / Autismul Kanner (poate surveni in primele zile de viata post-natala fiind de 4 ori mai frecvent la baieti in raport cu fetele) / mericism (rumegare) / ras privat de motiv / masturbare excesiva si nu arareori in public. 1 copil din 10 este enurezic.Stekel.patratul 6 ani . Focillon.mictiune inconstienta dupa 5 ani. Encoprezisul . Enurezisul . Capitolul 5. Mana este Dumnezeu in 5 persoane .H. Altminteri pentru aceleasi simptome e vorba de incontinenta urinara.desenul monocrom / confuz 4 ani . Perioada scolara mica (6-10 ani) 30 . La 18 luni copilul incepe sa atentioneze mama ca este usurat dar stanjenit. Caracterul omului e destinul sau – Herodot. Fata de calitatile pe care le dorim intrunite de copil oare se cunosc multi parinti demni de-a fi copii ? E de preferat sa achiti un vinovat decat sa pedepsesti inocentul .desenul policrom / stereotip 5 ani .

este capabil de a face ironii si discutii contradictorii. Invatarea scris-cititului creeaza un camp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. Se pot constata diferente insemnate de la un copil la altul in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul relativ mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale. in clasa a III-IV apar raspunsuri mai complexe organizate si sistematizate. in copilaria timpurie si in perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie de experienta adaptativa si atitudinala. O 31 . 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ. Asada in perioada scolara mica. preferintele. pe de o parte datorita capacitatii potentelor intelectuale ale copilului iar pe de alta parte.Aceasta perioada de la intrarea copilului la scoala si pana la terminarea ciclului elementar. este apreciata de uni autori ca fiind un fel de sfarsit al copilariei in care domina particularitatile de varstra asemanatoare cu cele prescolare sau ca etapa de debut primar a pubertati ori chiar ca etapa distincta a copilariei in care sunt evidentiate descrieri centrate pe problemele adaptari scolare si ale invatari fara a se neglija ca unele structuri psihice se dezvolta ca urmare a faptului ca. mai mult spontan. Invatarea tinde sa ocupe tot mai mult un loc major in viata de fiecare zi a copilului modificandui existenta si actionand profund asupra personalitati sale. vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gandirii cu pronuntate note personale. copilul invata vorbirea intr-un anumit fel. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. iar de la aceasta varsta ia capat o serie de caracteristici noi. iar dorintele. copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare si i se va constientiza rolul atentiei si repetitiei formandu-si deprinderi de scris-citit si calcul. La intrarea in scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. Daca in clasa I-II se intalnesc expuneri incomplecte. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza intreaga dezvoltare psihica. Desi limbajul nu este suficient automatizat si inca mai intalnim elemente ale limbajului situativ. In general. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. politetea sunt tot mai clar exprimate. 5. el intelege bine vorbirea celor din jur si se poate face inteles prin exprimarea gandurilor in propozitii si fraze alcatuite corect. La sfarsitul micii scolaritati. se dezvolta caracteristici importante si se realizeaza progrese in activitatea psihica datorita constientizari ca atare a procesului de invatamant invatarea devenind tipul fundamental de activitate pentru ca acest proces solicita intens intelectul avand loc un proces complex si gradat de achizitii de cunostinte prevazute in programele scoli si in consecinta. vocabularul sau insumeaza cca.700-800 fac parte din vocabularul activ. Particularitati la varsta scolara mica Pana la intrarea in scoala. influentelor mediului familial.1.

o au sunetele i si a la sfarsitul si inceputul propozitiilor. el trebuie puse pe seama schimbarii dentitiei dar se datoreaza si unor particularitati trecatoare ale dezvoltarii. 1967). Se manifesta unele defectiuni temporare de vorbire. aritmetica. „lu” (in loc de lui). gi. „hotomalu”. „cardula” etc. O problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei. Schiopu. se manifesta la inceput greutati de diferentiere a sunetelor.). ca acelea de caligrafiere sau de inclinatie a literelor. Insusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. precum si a silabelor „che. ci . micul scolar face adesea numeroase confuzii. „tocma”. ghi. istorie) elementele de pronuntie dialectala diminueaza prin dezvoltarea capacitatii de a citi. yj621i2197gjjm Creste volumul cuvintelor tehnice (la gramatica. In dezvoltarea scrierii corecte. In povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. coerenta a comunicarii verbale persista in intreaga copilarie. fenomene asemanatoare se petrec in scrierea diftongilor si a triftongilor. 12621iyc97gjm3c Perioada micii scolaritati este perioada in care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. acestea presupun probleme de precizare a sensului si 32 . „artimetrica” etc. Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. In primii doi ani ai invatarii scrierii. Adap uneori si sunete mai multe decat trebuie in cuvant: este vorba de un fenomen de incarcare fonetica a cuvantului. chi” intre care.astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (U. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. Alteori in scriere apar sunete supra adaugate („viouara”. o constituie prezenta sunetelor parazitare in vorbirea orala a scolarului mic.). De pilda. ele apar mai putin in dialoguri decat in relatiile de tip monologat (cand copii expun lectia). Problemele de omonimie se implica de asemenea ca generatoare de dificultati („fetita sare coarda” si „mai trebuie putina sare”). sunt frecvente eliziunile de grafeme (de exemplu „ituneric”. „t-a dat o carte”. fiind intretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic in care traieste copilul. scolarul de 8 ani mai spune „iera” in loc de „era” sau „ieu” in loc de „eu”. la inceput. se corecteaza pana la sfarsitul clasei a IV-a. Alte defectiuni ale scrierii. apar si cazuri de inversari ale silabelor cuvantului. „itre”. cu foarte multe diferente individuale. „aia”. ghe. disimulari in articularea diferitelor cuvinte: „recreatie”. „diminiata”. dar treptat el incepe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvantului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. La inceput elevul nu poate distinge bine cate cuvinte sunt intr-o propozitie. dar treptat scolarul isi va da seama diferentele gramaticale existente (sau si s-au). ge. ce. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. „p’orma”.

cat si la cei cu deficiente de intelect si senzoriale. pe de o parte. „atata animale cunosc” – clasa a II-a. In aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. Sheridan (1946) este de parere ca la varsta de 8 ani dislaliile sunt in 33 . caracteristicile exprimarii. substituirea. a defectelor de pronuntie etc. debitul scris creste mult mai lent. Dislalia ca tulburare de pronuntie are frecventa cea mai mare intre handicapurile de limbaj atat la subiectii normali din punct de vedere psihic. In limbaj persista inca destule elemente ale limbajului situativ. a repetitiilor. si ca atare modifica comportamentul subiectului. existenta sau neexistenta fenomenelor parazitare in vorbire. In cazurile cand se produc deteriorari ale limbajului evolutia este ingreunata sau stopata in functie de gravitatea tulburarii. Cunoasterea handicapurilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. in ceea ce priveste stilul vorbirii. neglijente sau greoaie („si ce sta acolo sa”. Astfel. bogatia si plenitudinea structurii gramaticale a propozitiilor. inlocuirea si inversarea sunetelor. cu foarte multe diferente individuale. Exprimarea in scris este relativ simpla si foarte economicoasa pana in clasele III . ca o lectie principala a lor” – clasa a IV-a). „istoria este o lectie. Limbajul contribuie in buna parte la realizarea progresului in intreaga viata spirituala. ca insusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat. in care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul („pana vine ei” – clasa a II-a. inca nu sunt suficient automatizate mecanismele trecerii din limbajul interior in cel exterior si. „baiatul ala care plangea s-a facut un pic mai inalt”).semnificatiei cuvintelor. ele influenteaza negativ randamentul scolar si in general integrarea in colectiv si activitate. bogatia si varietatea lui. Este o tulburare de articulatie-pronuntie ce se manifesta prin deformarea. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic in debitul oral si scris. Intre scolarii din clasele I-IV exista diferente importante in consistenta vocabularului. In vorbirea la lectie (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. Multe dintre tulburarile de pronuntie dispar odata cu inaintarea in varsta a persoanei. Exprimarea in scris opereaza inca de la inceput cu un vocabular mai critic si cu rigori de topica mai exprese. Particularitatile dificultatilor intampinate de copil in vorbire constituie un indicator pentru faptul ca. omiterea.IV-a cand devine mai activa si mai personala. Implicatiile ce urmeaza se fac simtite in intreaga activitate psihica. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala in legatura cu exprimarea verbala. pe de alta parte. Elevul mic are formulari neclare.

Fenomenul consta in repetarea unor silabe la inceputul si mijlocul cuvantului. rezultatele la invatatura. incurajarile si crearea unui tonus psihic ridicat 34 . carente de mediu nefavorabil si de ordin educativ. est mai frecventa la subiectii cu debilitate mintala. se manifesta prin refuzul partial sau total de a comunica cu unele persoane. esecurile repetate. cu o pronuntata rezonanta nazala in care monotonia vorbirii se imbina cu pronuntarea neclara. psihogen sau voluntar. Ca urmare procesele cognitive nu sunt stimulate. Desi nu comunica. disfonica. Disartria sau dislalia centrala se manifesta printr-o vorbire confuza. Climatul afectiv. Apare la copii hipersensibili si este insotit de tulburari comportamentale in care incapatanarea. la scolarii mici cel mai des sunt intalnite omisiunile si deformarile. descurajarea. Cauzele care pot determina asemenea fenomene pot fi cautate in carentele sistemului nervos central. ceea ce determina un complex de inferioritate accentuat. inertia. copilul necesitand o antrenare insistenta in activitatile scolare. Balbaiala constituie o forma a tulburarii limbajului oral. frustrarile pot duce la mutism voluntar. De aceea limbajul necesita o permanenta stimulare. Disgrafia ca tulburare a limbajului scris si dislexia ca handicap al cititului influenteaza pregnant dezvoltarea psihica a copilului si mai cu seama. Raguseala vocala duce la pierderea expresivitatii si fortei vocii. Emotiile de soc stresurile. disritmica. Deficienta este deosebit de vizibila si afecteaza profund intelegerea vorbirii de catre cei din jur. cu prezentarea unor pauze intre acestea sau prin aparitia spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator care impiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive. Insusirea scrisului presupune existenta unei anumite dezvoltari intelective a copilului care sa-i permita sa stabileasca anumite corelatii intre emisia orala a sunetelor si imaginile lor grafice. Disgrafia si dislexia se manifesta la scolar prin incapacitatea sa paradoxala de a invata citirea si scrierea. teama de insucces.proportie de 15% la fete si 16% la baieti. Si formarea deprinderilor de citit se realizeaza prin dezvoltarea unui cod lingvistic ce ii permite copilului sa perceapa grafemele ca unitati cu valoare de simbol. boli grave ale primei copilarii. irascibilitatea ocupa un loc important. izolarea. nepasarea. se prezinta ca un handicap mai grav comparativ ci dislalia. ceea ce determina o slaba dezvoltare a lor. copii cu mutism electiv inteleg vorbirea si nu manifesta deficiente de ordin intelectiv. Tulburarea citit-scrisului deregleaza integrarea sociala datorita unor esecuri si conflicte permanente in viata scolara cat si a instalarii unor trasaturi caracteriale negative ca: negativismul. Persistenta pe o perioada mai mare poate duce la ramaneri in urma pe linia dezvoltarii vocabularului si a exprimarii logico-gramaticale. Intarzierile in dezvoltarea generala a vorbirii se recunosc dupa saracia vocabularului si dupa neputinta de a se exprima coerent. Mutismul electiv. Aceste tulburari sunt frecvente la scolarii mici. timiditatea.

Atentia poate fi definita ca proces psihofiziologic de orientare. in modul cel mai adecvat. daca lectia nu trezeste suficient interes copii devin neatenti. Astfel. iar slabiciunea sau absenta ei – ca factor generator de erori si esecuri. in primul an de scoala. Din aceasta cauza. E. O alta caracteristica a atentiei copilului este predominarea atentiei involuntare asupra celei voluntare.Atentia la copiii de varsta scolara mica In activitatea cotidiana.constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu handicap de limbaj (Verza. Prin imperativul “fii atent” se intelege modul de a ne mobiliza si canaliza. atentia elevilor din clasa I se distrage usor de la sarcina principala. datorita faptului ca intreaga ambianta este noua si neobisnuita. Totusi. In fiecare clipa a existentei sale. Interesul psihologilor fata de problema atentiei a inregistrat mari fluctuatii de la considerarea acestei ca ”nerv al intregului sistem psihologic” pana la punerea sub semnul 35 . pe la 6-7 ani copilul este capabil de o atentie suficient de stabila pentru a se putea integra in activitatea scolara. ori de cate ori trebuie sa dam seama de rezultatele unei actiuni concrete sau a alteia. Datorita acestui volum redus si a incapacitatii de distribuire a atentiei. toate potentele si capacitatile in directia iesirii cu bine dintr-o situatie dificila sau a realizarii obiectivului propus. elevii fac adeseori impresia ca nu sunt atenti. In mod normal. insuficienta atentiei elevilor este pregnanta. elevul care se afla intr-o clasa primeste informatii asupra luminozitatii si temperaturii salii. omul receptioneaza un numar mare de informatii venite. In acelasi timp. fie din exterior.2. implicarea atentiei este apreciata intotdeauna ca un factor al reusitei sau succesului. Din cauza noutatii situatiilor carora trebuie sa le se adapteze. fie din interiorul organismului. 1981). receptioneaza prezenta celorlalti elevi. Ea este prima realitate psihica ce se scoate in fata. elvii din clasa I se caracterizeazaprint-un volum deosebit de redus al atentiei si prin dificultatea distribuirii ei asupra mai multor activitatii sau obiecte. 5. cu titlu pozitiv sau negativ. concentrare si potentare selectiva a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice in raport cu obiectul si finalitatea lor proprii asigurandu-le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativa.

Astfel. distragerea atentiei se exprima prin agitatie continua. Intrucat atentia nu are o existenta de sine statatoare. priceperilor si deprinderilor. ori printr-o alta atitudine care arata absenta mobilizarii pentru activitate. Atentia voluntara se caracterizeaza prin orientarea intentionata. Urmarirea vizuala a unui material intuitiv si intelegerea descrierii 36 . Atentia este o conditie necesara pentru asimilarea cunostintelor. deoarece obiectul sau fenomenul in sine ii capteaza si le mobilizeaza procesele perceptive. prin orientarea acestui camp inspre un anumit obiectiv. prin reactii postulare si prin mimica specifica: incordarea muschilor fetei. Atentia involuntara nu asigura intotdeauna fixarea constienta si temeinica a cunostintelor. atentia involuntara este conditionata de unele particularitati ale obiectelor si excitatilor: marimea. Distribuirea atentiei este dificila. Acest caracter cognitiv-creativ al atentiei ne permite sa intelegem atat efectele sale facilizatoare asupra proceselor de cunoastere cat li mentinerea sa concentrata pe obiectul sau lucrarea efectuata. care este selectat dintre multiplele surse de informatii sau actioneaza simultan asupra perceptiei.indoielii a validitatii termenului insusi de atentie. fie cand se transmit cunostinte abstracte sau se consolideaza o deprindere. atentia prezinta inca multe laturi ce trebuie avute in vedere. inversa si sustinuta a activitatii psihice pentru intelegerea problemelor si sarcinilor dificile. Manifestarile exterioare nu ne ajuta intotdeauna sa stabilim daca elevul este sau nu atent. Dimpotriva. variabilitatea. etc. Evolutia sa de la reactia de orientare neselectiva pana la atitudinea pregatitoare sau atentia efectoare. intensitatea.. Fenomenul de atentie se caracterizeaza printr-o ingustare a campului perceptiv. pe masura antrenarii exercitarii activitatii date. elaborare si perfectionarea ei are loc ca proces implicit. Volumul si intensitatea atentiei sunt relativ reduse la scolar. starea de atentie se manifesta vizibil prin reactii receptoare. dar nu e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. Atentia involuntara nu cere eforturi speciale de concentrare. El urmareste excesiv persoana invatatoarei. La varsta de 6-7 ani. incat micul scolar nu poate sa cuprinda si sa rezolve in acelasi timp mai multe activitati. In mod obisnuit. tu721i7362huun Atentia este un proces psihic specific real si unitar. inclusiv pentru insusirea unui material care in sine nu pare interesant. privirea concentrata. fie cand se percepe un material intuitiv. Este necesar ca atentia sa se bazeze pe vointa proprie. noutatea. In activitatea scolara sunt antrenate diferite forme de atentie. Toate aceste reactii constituie orientarea activa a organismului catre selectia informatiilor. este determinata de semnificatia obiectivului supus atentiei pentru subiectul dat. ci se aflam slujba unei activitatii de cunoastere.

cuburi. 5. asigurandu-se astfel socializarea. astfel ca jocul are un caracter social. elevul se concentreaza numai asupra executarii formei grafice. Distragerea atentiei se constata la elevii din clasa I la prima si la ultima ora. carti de joc etc. alaturi de copiii sanatosi. intra in contact cu oamenii si cu obiectele din mediul inconjurator si invata sa se orienteze in spatiu si timp. Rezistenta psihologica a copiilor devine mai mare. Jocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu handicap. Putem spune ca jocul este « munca copilului ». desi scad valorile la unele feluri de atentie. Avand ca sarcina de lucru sa scrie niste litere din abecedar.verbale simultane constituie de fapt doua operatii. nerespectand indicatiile cu privire la tinerea instrumentului de scris in mana. copiii cu handicap trebuie sa fie inscrisi la gradinita din vecinatate. In perioada de prescolar se desfasoara mai ales in grup. Flexibilitatea atentiei. integrarea scolara Copiii. In timpul jocului. domino. neatractiv al cunostintelor. copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul. a corpului la scris. din care elevul efectueaza adesea numai una singura. La nivelul clasei a III-a se manifesta o scadere evidenta a neatentiei. scade in principal distragerea. majoritatea timpului lor liber si nu numai. Din acest motiv. copilul capata informatii despre lumea in care traieste. cresc la altele. 37 . Doar lectiile neinteresante si cele cu un caracter repetitiv accentuat genereaza neatentia mascata si oboseala. Prin joc. Pe parcursul saptamanii. In aceste jocuri sunt necesare minim doua persoane care se joaca si comenteaza situatiile de joc (loto. se observa o oscilatie a capacitatii de a fii atent a copilului. Atentia consuma multa energie si de aceea fenomenul de oboseala se instaleaza cu precadere la nivelul acestui proces. dar creste opozabilitatea fata de caracterul repetitiv. pozitia caietului. Copiii sunt curiosi. si-l petrec jucandu-se.3.). intrucat le ofera sansa de a se juca cu alti copii. Jocul reprezinta pentru copii o modalitate de a-si exprima proprile capacitati. Scolarul mic. Atentia involuntara are o pondere mai mare fata de atentia voluntara. Jocul si copiii. Elevii se antreneaza cu placere in activitatile in care folosesc povestirea sau cele desfasurate pe baza de materiale intuitive dar urmaresc destul de greu exercitiile de analiza si sinteza verbala sau de predare teoretica a operatiilor aritmetice. fapt evident la scaderea generala a neatentiei este evidenta. table. abandoneaza scrisul si se indeletniceste cu altceva. dar practici. La scolarii clasei a II-a. ca proprietate de a trece rapid de la o activitate la alta este slaba. dupa o concentrare de cateva minute la scris.

Din asemenea motive. acest tip de scolar intra in relatii cu alte persoane marginalizate. Datorita comportamentului lor discordant in raport cu normele si valorile comunitatii sociale. Aceste persoane sunt puse in situatia de a renunta la ajutorul societatii cu institutiile sale. In scoala. care se deplaseaza in fotoliu rulant sau in carje. el incalcand deseori regulamentul scolar si normele social-morale. corespondenta totala intre solicitarile formulate de scoala si posibilitatile copilului de a le rezolva. Scoala este. Jocurile trebuie sa fie adaptate in functie de deficienta copilului. Jocurile si distractiile sunt mai intense la varstele copilariei si 38 . copilul cu tulburari de comportament se simte respins de catre mediul scolar (educatori. de asemenea un mediu important de socializare. integrate in structurile scolii obisnuite. In alte cazuri. Perioada de prescolar este cea mai indicata pentru inceperea socializarii copiilor cu handicap. care nu se preocupa de bunastarea copiilor. grupului de elevi slabi sau indisciplinati. de obicei. colegi). Ca urmare. integrarea individuala a acestor copii in aceleasi clase obisnuite. situatie in care copilul sau tanarul poate fi considerat un colaborator la actiunile desfasurate pentru educatia sa. iar la cei cu ADHD jocurile trebuie sa fie cat mai variate. De aceea. este de preferat sa se solicite prezenta mamei pana la acomodarea copilului in colectivitate si acomodarea personalului cu problemele copilului. In aceste situatii. conditia psihica in care actiunile instructiv-educative devin accesibile copilului. intra in grupuri subculturale si traieste in cadrul acestora tot ceea ce nu-i ofera societatea. mai ales in primele zile de gradinita. de regula. Unii copii cu deficiente au avut experienta neplacuta a spitalizarii si a separarii de parinti. respinse de catre societate. consolidarea unei motivatii puternice care sustine efortul copilului in munca de invatare.astfel ca ei vor accepta usor un copil cu deficienta fizica. Totusi. socializarea se realizeaza usor prin intermediul jucariilor si al echipamentelor de joc. Copiii cu tulburari de comportament trebuie sa fie permanent sub observatie. grupuri de cate doi-trei copii deficienti inclusi in clasele obisnuite. traind in familii problema. fiind mereu sanctionat de catre educatori. Integrarea scolara exprima: atitudinea favorabila a elevului fata de scoala pe care o urmeaza. trebuie sa fim atenti la unele probleme deosebite. copilul are probleme legate de utilizarea toaletei si de deplasare. existenta unor randamente la invatatura si in plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitatile copilului sau la cerintele scolare. La aceasta varsta. persoanele cu tulburari de comportament sunt. pot aparea reactii intense. copilul cu tulburari de comportament apartine. Ei sunt suficient de simpli si deschisi pentru a accepta usor un coleg cu probleme de sanatate. Formele de integrare a copiilor cu CES pot fi urmatoarele: clase diferentiate.

Jocul presupune un plan.problema. pe masura trecerii de la o etapa la alta a dezvoltarii psihice. 39 . Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de varsta asemanatoare fie din cauza ca nu sunt obisnuiti. Activitatea scolara se valorifica prin note. raman nedezvoltati din punct de vedere al personalitatii. aceasta datorita unei exagerate antrenari in distractii care conduce la o personalitate nematura. Unele jocuri sunt complicate. In functie de varsta si de capacitatea de intelegere si actiune. Fiecare joc are reguli. amuza. personalitatea sa. dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decat cea a jocului. Un copil cu o personalitate mai puternica nu se resemneaza. de a rezolva situatii . Copilul mic tinde sa participe la jocurile celor mari. el accepta regulile in mod deliberat. Pentru copil. Vom vedea foarte des copii jucandu-se fotbal. Contribuie decisiv si la anularea oboselii. fie din cauza ca nu au cu cine. totodata mareste capacitatea de intelegere a unor situatii complexe. intr . sau plimbandu-se cu bicicleta. capacitati de concentrare. rezultatul final al invatarii fiind tardiv din punct de vedere al evaluarii. jocul provoaca placere. acestea se sumeaza in medii. de supunere la anumite reguli. fiind in acest caz un element de psihoterapie.un cuvant dezvolta creativitatea. el va accepta normele stabilite. fixarea unui scop si fixarea anumitor reguli. ci depune eforturi pentru a face fata. Spunem de multe ori : <<Se comporta ca un copil>> sau <<Parca nu e maturizat>>. tot prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica. spre deosebire de persoanele adulte unde acesta lipseste cu desavarsire. Cu alte cuvinte. voit. creeaza capacitati de retinere stimuland memoria. pe cand jocul se consuma ca activitate creand bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.Stim cu totii ca copii de varsta ante sau prescolara se joaca tot timpul. Ceilalti. altele sunt mai simple. dar de multe ori nu reuseste sa se integreze conditiilor impuse de joc. Adultul se afirma prin intermediul activitatilor pe care le desfasoara. ca in final sa se poata realiza o anumita actiune ce produce satisfactie. copilul manifesta preferinte diferite pentru joc. adoptate si respectate de grupul respectiv inainte ca el sa intre in joc. Mai tarziu. si efort fizic. Jocul ofera copiilor o suma de impresii care contribuie la inbogatirea cunostintelor despre lume si viata. si nu jucand table sau sah pe o banca dintr-un loc linistit asa cum fac de obicei adultii. jocul presupune de cele mai multe ori. Atunci cand un copil vrea sa se joace cu un alt grup de copii. capacitati de a lua decizii rapide. Pentru omul adult. distreaza.tineretii. contribuind mai ales la reenergizarea sa. el se poate afirma si prin activitate scolara. Aceasta le confera conduitelor lor multa flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea. Prin joc se afirma eul copilului. puerila. pe langa consumul nervos chiar si la cele mai simple jocuri.

Percepand corect forma obiectelor . ii imprima gustul performantelor precum si mijloacele de a le realiza.4.>>.punctul de vedere. interesele influenteaza puternic selectia perceptiva. postura pe care se sprijina comportamentul nostru e in relatie cu ceea ce observam. spunandu-si <<Ei sunt mai mari…eu sunt mic…. b) atitudinea intelectuala. Dezvoltatea perceptiei copilului In dezvoltarea perceptiei copilului un rol deosebit de important il are dezvoltarea limbajului si comunicarea verbala a copilului cu adultii. Perceptia timpului are mai multe aspecte . ( cand vrem sa auzim bine ce spune o persoana adoptam o anume atitudine). renunta.Influenta afectivitati pare a se face resimtita si in cazul perceptiilor subliminale. persoana sau o simpla afirmatie . de voie buna.cu o personalitate mai slaba. orientarea in situatie .dandu-i parca mai multa pofta de viata. desi excitantii ce o produc se afla sub pragul senzorial . In al doilea rand. Exista cateva lucruri de remarcat: in primul rand. noi le recunoastem. jocul creeaza deprinderi pentru lucrul in echipa. In plus . In procesul pedagogic este util sa se urmareasca nu numai realizarea unei perceptii corecte in momentul dat in conformitate cu scopul urmarit ci si dezvoltarea la elevi a spiritului de observatie. Atitudinea. oferindu-i omului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte si de a se distra. Pentru copiii mai mari jocurile usoare nu prezinta interes.c) atitudinea afectiva: o dispozitie subiectiva a persoanei de a reactiona pozitiv sau negativ fata de o situatie. In perceptie intervin si o serie de atitudini :a) atitudinea motorie: pozitia. de a-si etala puterile cu colegii lor de joc. jocul fortifica un copil din punct de vedere fizic. in vederea atingerii unui scop comun. pentru sincronizarea actiunilor proprii cu ale altora. Cand percepem ceva . fie cel referitor la timpul de expunere. pentru ca nu le ofera posibilitatea de a se antrena. 5. apreciem si distanta la care se afla obiectele : fara o asemenea evaluare nu le-am putea manui . starea de pregatire cognitiva . nu e sesizat totul cu aceeasi claritate . Un al treilea rand. jocul provoaca o stare de buna dispozitie.Unul se refera la 40 . Perceptia subliminala este cea ale carei efecte se fac resimtite. fie cel de intensitate.

prin educatie. invatata prin mecanisme speciale de asumare a modelului extern al contradictiei si cauzalitatii obiective. Invatarea scolara se realizeaza debordant prin interrelatia functiilor si proceselor psihice cognitive. Un al doilea aspect al perceptiei in timp este tocmai aprecierea duratei.faptul ca educatul este un sistem pe care il cream noi insine. Dezvoltarea intelectuala. Va trebui sa se tina seama de caracteristicile intrinsece ale materialului uman asupra caruia se actioneaza.5. 5. b) ochii sunt imobili . ca atu al ameliorarii psihice generale.perceperea unor excitanti ca fiind succesivi. Perceptia miscarii intervine in doua situatii :a) cand urmarim cu ochii obiectul in miscare .circa 1200 g. este ea insasi conditionata de felul cum itinereaza activitatea de insusire a anumitor cunostinte si priceperi. in elocventa masura. in acest caz . dar trebuie avut in vedere . Limbajul. Se poate estima durata unui fenomen continuu. Viata ecto-uterina (6 – 10 ani) Creste in greutate 10 kg iar H castiga 20 cm. Problema cailor si a mijloacelor de modelare a omului in vederea optimizarii potentialului sau creator revendica astazi un loc prioritar in aula preocuparilor stiintei si practicii sociale. dar senzatiile kinestezice provocate de miscarea ochilor ne dau informatiile corespunzatoare. dar putem evalua si intervalul intre momentele de aparitie a doua evenimente. Invatarea ca activitate proprie a copilului este cadrul concret in care se garanteaza formarea proceselor si a capacitatilor psihice.dar imaginea corpului respectiv se deplaseaza pe retina. structura acestuia si relatiile standard sau de 41 . imaginea pe retina e fixa . Miscarile prea incete ori prea rapide nu sunt sesizate. Copilul si tanarul de astazi composteaza o mare parte din durata vietii lor ca subiecti supusi actului instructiv .educativ. Perceptia miscarii constituie o schimbare de pozitie in spatiu a unui obiect intr-un anumit timp. 8 ani . ea fiind anativa deci dobandita. Daca succesiunea unor spoturi luminoase e foarte rapida .copilul poate sa atinga cu mana dusa peste cap urechea din partea opusa. Forta motrice a dezvoltarii psihice este intrinseca. vedem o lumina continua.poate realiza deja imaginea vizuala a miscarilor. Nu apar deosebiri nete intre modul de a aprecia aceste doua feluri de scurgere a timpului.agera . Creierul . Proba Phillipp indica dovada aptitudinii ca persoana respectiva e capabila sa inceapa scolarizarea .

Scolarul nu este in stare sa foloseasca suficient 42 . Memoria . Capata o mare plasticitate datorita tranzactiilor empirice interpersonale sau prin irigarea lexicului cu amintiri. Arhitectura cognitiva a psihicului uman . castiga in suplete si fidelitate.totalitatea mecanismelor cognitiv impenetrabile. H. Invatarea depinde de modul de organizare a bazei de cunostinte prealabile. Actiunea educativa devine eficienta in conditiile in care procesul de formare se efectueaza monitorizand caracteristicile generale de personalitate.concluziona J. In atare conditii . Mead . Ajunge obiect al meditatiei copilului care este interesat si reformat prin cunoasterea particularitatilor memoriei personale sau de posibilitatea absolvirii unor deficiente. invatarea si winampul mnezic sunt factori convocati in suma progreselor dezvoltarii.conjunctura.pentru G. Copilul suporta limbajul si cultura societatii-matca fara o alta alternativa decat de a le accepta sau de-a deveni alienat. cu toate ca nu poseda date indigene. Se resimte pasarea fortata de imprejurari escorta a termenilor argumentarii in perceptia identitatii asumata initial din anonimat.fiinta autentica nu e niciodata de gasit in discursul si conduita persoanei.puternic afectogena. Creste volumul ei. necesare si suficiente pentru realizarea unui comportament inteligent . memoria logica este inca insuficient dezvoltata. Mine este .faza sociala a sinelui. Ea ambaseaza in fapt orientarea activitatii intelectuale in raport cu scopurile implicite sau explicite ale invataturii. Experienta aceasta s-a institutionalizat fiind prinsa in conceptul de educatie. Dezvoltarea caracterului voluntar al memoriei incepe inca din perioada prescolara. La varsta scolara mica. Devine voluntara prin excelenta.permite sistemului cognitiv uman sa invete din mediul habitual sau din propria experienta.cere individului sa-si caute si enunte autentic persoana. Spre deosebire de semnal. Ca functie psihica atentia. Selful nu e un dat ci o constructie. M. Atunci cand intrebarile de amanunt sunt iterate copilul crede ca primul sau raspuns a fost eronat. care se adreseaza reflexului si inconstientului. semnul face apel la inteligenta. faciliteaza performantele celorlalte procese psihice.cel mai complex fenomen din univers . Lacan . dovada imbatabila a faptului ca arhitectul insusi se descopera in PROIECT… din nevoia de-a se cauta si investi sau castiga. Schimbarea fata de sine e o adaptare la ceilalti sau identificarea cu altul. asa incat va modifica integral pe urmatorul. Constiinta . Adesea nu face temele si uita frecvent acasa ori la scoala rechizite personale. Potentialul fiecarui elev trebuie pus in valoare prin oferirea unor metode si tehnici pentru a i se remite astfel posibilitatea de exprimare cu valoare individuala si sociala.

scenarizarea si exersarea comparatiilor in memorare si ecforare. este capabil de a face ironii si discutii paradictorii. organizate si sistematizate. In general. O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de emanciparea 43 . iar dorintele. Copilul invata sa engrameze rational prin desprinderea sau lansarea ideilor principale. Acest fapt se datoreaza pe de o parte. La intrarea in scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. Din materialul verbal se dispun sau inroleaza in primul rand povestirile. Treptat. La scolarii mai mari predomina memorarea inteligibila. marii receptivitati a copiilor. Potenta materialului intuitiv contribuie in mare masura la dezvoltarea memoriei intuitive.activitatea gandirii in sprijinul memoriei. Adesea se intampla ca. iar pe de cealalta parte predominarii relative a primului sistem de semnalizare in raport cu cel subsecvent. In afara de dezvoltarea insuficienta a memoriei logice. priceperea de a conexa cunostintele noi cu celelalte date. Asa numita memorare mecanica se manifesta atunci cand copilul intampina dificultati in invatare unde fiind nevoit sa le afronteze mai bine le eludeaza. in clasa a IV-a apar raspunsuri complexe. preferintele. Desi se constata un progres net al memoriei verbal-logice prin cunoastere adunata in sistem. el intelege bine vorbirea celor din jur si se poate face daca nu convingator cel putin inteles prin exprimarea gandurilor in propozitii si fraze alcatuite corect. memoria intuitiva este regenta inca la aceasta varsta prin imaginile obiectelor si fenomenelor concrete. avand pe primul plan sarcina memorarii unui material. sub actiunea unei erijari adecvate se dezvolta memorarea logica. In timpul scolaritatii mici se dezvolta si se perfectioneaza capacitatea de stocare si comprimare sau Zipare a materialului de memorat. Aceasta conduita este facilitata si de volumul relativ mare al vocabularului sau . Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza intreaga dezvoltare psihica. De aici rezulta o alta particularizare a memoriei scolarului mic si anume predominarea memoriei textuale. copilul sa rataceasca ori piarda din vedere sensul logic. descrierile concrete si emotive. intuitiv. o alta cauza a optarii scolarilor mici pentru o memorare si reproducere textuala este desigur si absenta unor priceperi si deprinderi de invatare constienta. La sfarsitul micii scolaritati. reverenta sunt incisiv exprimate. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene.2500 de cuvinte din care cca 750 fac parte din vocabularul activ. Daca in clasa a II-a observam expuneri incomplete. frecventa temelor de invatare pe de rost duce la formarea obisnuintei de a trata ca atare sarcina mnezica. vocabularul sau contine aproximativ 4250 de cuvinte din care aproape 1550 fac parte din vocabularul activ. Pe de alta parte a versantului exegetic. O alta trasatura importanta a memoriei scolarului mic este caracterul ei concret.

gi. Observam si rocadari ale silabelor cuvantului fiind vorba de o insuficient de clara analiza auditiv . 44 . l-a. Achizitia ortogramelor pentru inceput nu are dispuse la baza cunostinte gramaticale precise ceea ce favorizeaza masiv incumbarea raspunsurilor aleatorii. La inceput elevul nu poate distinge bine cate cuvinte sunt intr-o propozitie. (Pana vine ei. ghe.) In limbajul intern sau extern treneaza inca destule elemente conjuncturale. che. O problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei. precum si a silabelor ce. Omofrazele ingereaza deci presupun probleme de precizare a sensului si de vehiculare a semnificatiei cuvintelor. Un artificiu reverend scrierii nimerite a unor ortograme (c-a. enunta prezenta cratimei de regula acolo unde cuvantul subsecvent imediat lor se termina in t sau in s. atata teme scriu. In dezvoltarea scrierii corecte. Particularitatile dificultatilor care ofenseaza vorbirea constituie un indicator din moment ce raman pecuniar automatizate in traficul mecanismelor de conversie infralingvistic (limbajul OffWord si cel iradiant se apeleaza reciproc dar agasant). n-a. Alteori in scriere apar sunete redundante (viouara.verbala cu privire la meniul sonor al cuvintelor. acolo unde timpul verbal nu este pacifist acordat cu substantivul. coerenta a comunicarii verbale persista in toata copilaria. istorie) elementele de pronuntie dialectala reflectandu-se concav prin dezvoltarea capacitatii de lectura. Cea mai mare frecventa ca SP o au i si a la sfarsitul si inceputul propozitiilor. se manifesta la inceput greutati de clivare a sunetelor. artimetrica etc.).limbajului interior apt de organizarea celui exterior unde se manifesta unele erori temporare de vorbire. Ele jongleaza mai putin in dialoguri decat in relatiile de tip monologat. ghi. lumea e gri!) Lexicul cunoaste fistular disensiunile sau discordia gramaticala. ci. unde micul scolar rar e apt de-a face slalom printre numeroasele confuzii. dar treptat el incepe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvantului respectiv elementele propozitiei simple si dezvoltate. Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. s-au) la clasele mici spre exemplu. Alte erori ale scrierii. sunt frecvente eliziunile de grafeme (de exemplu ituneric. (Daca iti pui cenusa in cap. ge. s-a. aritmetica. o constituie prezenta unor sunete parazitare in vorbirea orala a scolarului mic. fiind favorizate de vorbirea fatigabila din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic in care se traduce subiectul. chi. Creste volumul cuvintelor tehnice (la gramatica. itre). diminiata. In primii doi ani ai invatarii scrierii. se pot corecta pana la sfarsitul clasei a IV-a. ca cele de caligrafiere sau a declivarii literelor. Fenomene asemanatoare descind in scrierea diftongilor si a triftongilor. Ele trebuie puse pe seama schimbarii dentitiei dar se datoreaza si unor particularitati efemere ale dezvoltarii.

omiterea. Diacronic fluxul verbal oral creste. modifica vizibil comportamentul subiectului. bogatia si varietatea lui. caracteristicile exprimarii. fiind relativ simpla si plauzibila pana in clasa a III-a cand devine mai activa si ultrapersonala. Balbismul constituie o forma a tulburarii limbajului oral. disfonica si cu o pronuntata rezonanta nazala in care monotonia vorbirii se apreteaza sub impactul pronuntarii confuze. Implicatiile ce urmeaza se resimt la nivelul intregii activitati psihice si. Sheridan este de parere ca la varsta de 8 ani dislaliile sunt in proportie de 15% la fete si 16% la baieti. tezaurul si plenitudinea structurii gramaticale a propozitiilor. Este mai frecventa la subiectii cu debilitate mintala. Este o tulburare de articulatie-pronuntie ce se manifesta prin deformarea. stilul vorbirii. ceea ce determina sau edifica antrepozitul ori complexul de inferioritate. ca atare. Multe dintre tulburarile de pronuntie sucomba cu promovarea in etate a persoanei. Debitul scris eleveaza mult mai lent. cat si la cei cu deficiente de intelect si senzoriale. insusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat. existenta sau absenta fenomenelor parazitare in vorbire. a repetitiilor. Disgrafia ca tulburare a limbajului scris si dislexia ca handicap al cititului influenteaza pregnant dezvoltarea psihica a copilului si 45 . disritmica. a sincraziilor de pronuntie etc. dar se constata o aglomerare a progreselor calitative datorata contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala in ce priveste exprimarea verbala. Heterovalent constatam diferente importante privind consistenta vocabularului. Deficienta este deosebit de vizibila si afecteaza profund intelegerea vorbirii de catre cei din jur.Pe de alta parte. Disartria sau dislalia centrala se manifesta printr-o vorbire confuza. Fenomenul consta in repetarea unor silabe de regula la inceputul cuvantului contaminat blancofon sau prin aparitia spasmelor la nivelul aparatului fono-articulator. Handicapul prin definitie se valideaza exclusiv prin relatiile interpersonale. substituirea si inversarea sunetelor. Exprimarea in scris opereaza inca de la inceput cu un vocabular mai critic si cu rigori de topica exprese. In cazul inadvertarii limbajului evolutia este obstructionata ori parata in functie de gravitatea tulburarii. Astfel. Se prezinta ca un handicap mai grav comparativ cu dislalia. Dislalia ca tulburare de pronuntie are frecventa cea mai mare intre handicapurile de limbaj atat la subiectii normali din punct de vedere psihic. Raguseala duce la pierderea expresivitatii si fortei vocii. fenomen ce atenteaza la nivelul vorbirii ritmice si cursive. La scolarii mici cel mai des intalnite si prea putin constientizate sunt omisiunile si contorsionarile. Astfel identificam balbaiala clonica / tonica sau hiatica / hibrid.

Trebuie sa adaugam insa ca intrucat nu toti copiii vin echipotent dotati si pregatiti pentru activitatea de invatare este important ca la inceputul organizarii procesului de invatamant. Formarea deprinderilor de citit se realizeaza prin dezvoltarea unui cod lingvistic ce ii permite copilului sa perceapa grafemele ca unitati cu valoare de simbol. indolenta. Mutismul electiv. Aceste tulburari sunt frecvente la scolarii mici. De exemplu. Disgrafia si dislexia se manifesta la scolar prin incapacitatea sa paradoxala de a invata citirea si scrierea. O caracteristica a gandirii scolarului mic. rezultatele la invatatura. se manifesta prin refuzul partial ori total de a comunica pasager sau peren cu unele persoane. teama de insucces. copilul necesitand o antrenare insistenta in activitatile scolare. Ca urmare procesele cognitive nu sunt stimulate. imboldul si crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu handicap de limbaj. izolarea. frustrarile pot duce la ME. ceea ce determina o slaba dezvoltare a lor. se observa uneori abaterea gandirii de la sarcina data. timiditatea. Copilul trebuie sa vina in scoala elementara cu blisterul de notiuni primare. livrata de noile experiente tutelare sau punitive. psihogen sau voluntar. Emotiile de soc ori stresurile. mediu ostil si lacune de ordin educativ. Apare la copii hipersensibili si este escortat de tulburari comportamentale in care veleitarismul. interese spre dobandirea de noi cunostinte si cele mai simple deprinderi de munca intelectuala independenta. esecurile recrudescente. Tulburarea citit-scrisului deregleaza integrarea sociala datorita unor esecuri si conflicte permanente in viata scolara cat si a instalarii unor trasaturi caracteriale pasibile de condamnare ca negativismul. Climatul afectiv. boli grave ale primei copilarii. 50% motivari psihologice si 21% justificarea exigentelor societatii. irascibilitatea faulteaza adaptarea. Creditarea si acreditarea scrisului presupune existenta unei anumite dezvoltari intelective a copilului care sa-i permita stabilirea si pasarea anumitor corelatii intre emisia orala a sunetelor si imaginile lor grafice. este orientarea si subordonarea ei unui anumit scop. Retardurile in dezvoltarea generala a vorbirii se recunosc dupa vocabularul pauper si dupa neputinta de a se exprima coerent. La copiii mai mici. descurajarea. din clasa I. daca li se cere sa faca in caiet 46 . Cauzele care pot determina asemenea fenomene pot fi cautate sau anchetate in disfunctiile sistemului nervos central. institutorul sa cunoasca particularitatile fiecarui elev pentru a-si nuanta sau cultiva atitudinea fata de el. De aceea limbajul solicita o permanenta stimulare.mai cu seama. Desi nu comunica subiectii in cauza inteleg vorbirea si nu manifesta sau acuza deficiente de ordin intelectiv. inertia. La 6 ani interogarea sau interpelarea celorlalti vizeaza 29% explicatii etiologice.

atatea cercuri cate corespund unui numar dat, unii elevi, atrasi de insusi procesul desenarii, continua sa repartizeze cercuri, pe toata pagina. Sarcinile invatamantului cer copilului nu doar validarea inferentei in conformitate cu sarcina data, ci si capacitatea de a trece sau culisa - atunci cand este nevoie - de la o problema sau activitate la altele pe baza atributului de flexibilitate a gandirii. Cu cat elevii sunt mai mici se constata o anumita inertie a gandirii, atunci cand trebuie sa treaca de la o sarcina la alta, si mai ales cand ineditul administreaza oarecare dificultati. Astfel, pusi fiind sa gaseasca o noua problema, unii elevi nu se pot desprinde de exemplele date anterior de catre profesor sau un alt elev. Ei schimba numai cifrele sau obiectele.

Capitolul 6.

Perioada pubertati (10-14 ani)

Aceasta perioada mai este denumita si ca perioada a scolaritati mijlocii prin faptul ca in aceasta perioada se parcurge cel de al doilea ciclu elementar, gimnaziul cu ritmul sau alert legat de solicitarile fata de copii si stilurile diferite ale profesorilor pe materii si cerintelor care presupun intelegerea si elaborarea de comportamente variate pentru ca daca in perioada scolara mica , tutele familiara si scolara este accentuata, in pubertate se modifica treptat ca urmare a mai marei autonomii si responsabilitatii crescute a copilului, dominanta in aceasta perioada fiind maturizarea biologica si intensa dezvoltare a personalitatii. Structura personalitatii in perioada pubertatii nu este lineara, ea se dimensioneaza relativ seismic si dramatic datorita contradictiilor dintre comportamentele impregnate de atitudini copilaresti, cerintele de protectie, anxietate specifica varstrelor mici in fata situatiei mai deosebite si atitudini si conduite achizitionate sub impulsul cerintelor interne de autonomie sau impuse de societate.

6.1. Dezvoltarea biofizica si psihica Evolutia psihica prin procesul de crestere si maturizare intensa (inclusiv sexuala), din perioada pubertati poate fi impartita in subperioade dupa cum urmeaza: a) Subperioada prepubertala (10-12 ani) se caracterizeaza printr-o crestere intensa concomitent cu 47

dezvoltarea pregnanta a caracteristicilor ssexuale secundare prin dezvoltarea gonoalelor, aparitia pilozitatii pubiene si a celei axiale, fetele trecand prin aceasta perioada chiar mai devreme pe la 9 ani. Cresterea in inaltimela majoritate baietilor incepe pe la 11-12 ani realizandu-se in pusee devenind din ce in ce mai impetuoasa cu momente de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, agitatie. Modificandu-se statutul de elev prin antrenarea acestuia in activitatii responsabile si competitionale cum ar fi concursurile la diferite obiecte care il fac sa si dea seama de valoarea si potentialul de care dispune. b) Subperioada pubertatii propriu-zise (12-14 ani) este dominata de un puseu de crestere acesta este secondat discret de maturitate sexuala care se intensifica in jurul etapei de maxima crestere prin aparitia pilozitati, cresterea organelor genitale modificarea voci si chiar functionarea glandelor sexuale. Din punct de vedere psihologic, cresterea si maturizarea sunt legate de numeroase stari de disconfort provocate adesea de dureri nusculare si osoase aparitia de acnee, transpiratii abundente si urat mirositoare, o sensibilitate emotionala a pieli care ceeaza neliniste privind aspectul general care se doreste a fi camuflat de catre puber. c) Subperioada postpubertala (de la 14 ani) cand la putin timp dupa atingerea punctului culminant la baieti apare o modificare in conduite, intrand adeseori in faze de exagerare, impertinenta cu substrat sexual sau o oarecare agresivitatein conduite si vocabular. Tinerele fete trec prin doua faze, prima de femeie-copil, plina de conduite timide si exuberante, dar si de afectiune, simtindu-se adesea impura. Dezvoltarea treptata a feminitatii, intuirea efectelor acesteia, face sa se treaca in faza a doua, cea de femeie-adolescent, cu o larga disponibilitate sentimentale si mare curiozitate in care tinara feta devine usor provocatoare, stapana pe sine in care complecsul de inferioritate dispare. Preferinta pentru unele obiecte de invatamant se accentuiaza in aceasta perioada astfel fiind posibila achizitia de cunostinte directionate din care se contureaza si o anumita orientare scolara si profesionala in care invatarea capata un caracter tot mai organizat cu o mare incarcatura emotionala, dar si psiho culturala, in care puberul devine tot mai motivat pentru dobandiea unui statut intelectual si moral pe baza caruia constientizeaza locul aparte ce ii revine in cadrul colectivului si in determinarea de atitudini diferentiate ale adultilor (parintii, profesori), fata de el. Cu timpul puberul adopta modalitatii comportamentale specifice in care sunt implicate strategii ale cognitiei, ale experientei si ale valorizarii actionale veridice. Evolutia senzorial-perceptiva parcurge un traseu semnificativ pentru planul dezvoltarii psihice si al adaptarii la activitate in care maturitatea biologica si senzorialitatea se restructureaza prin rotizarea functiilor sale. In perioada pubertatii activitatea intelectuala complexa se realizeaza sub semnul dezvoltari structurilor logico-formale si al extinderii volumului de concepte utilizate in care spiritul critic prinde contur determinandul pe puber sa valideze valorile in comparatie cu nonvalorile si sa manifeste atitudini exlicite fata de ignoranta si incompetenta. Chiar daca fetele sunt mai mature si mai sarguincioase ele nu depasesc dezvoltare intelectuala a baietilor si sunt mai ingaduitoare fata de unele nerealizari ale colegilor sau ale adultilor, ele remarcandu-se adeseori la acele materii ce implica exprimari verbale mai complexe, pe cand baieti sunt mai buni la stiintele exacte si tehnice, deoarece operatiile gandiri si calitatile acesteia snt in plin proces de consolidare prin alimentarea intelectului cu informatii cat mai bogate, abstracte si complexe. De asemenea dezvoltarea intelectuala se realizeaza sub influienta modelelor culturale ale spatiului geografic in care se gaseste puberul. Spre sfarsitul perioadei se complica trairile emotionale fapt ce se evidentiaza si la lectii si in receptarea unor fapte in care sunt implicatii eroi ce au actiuni diferentiate si deosebite in care curiozitatea intelectuala implica planul afectiv cu atitudini complexe, de competitivitate si de traire a esecului si succesului, care genereaza admiratie, invidie, suspiciune, teama, frustatie. In planul personalitatii puberului se contureaza tot mai evident stari de acceptanta si respingere, 48

in raport cu adultii, in care judecata morala si valorica se supune exigentelor interioare si a atitudinilor negative negative fata de compromisurii. La acestea adcaugandu-se distantele culturale dintre copii si parinti ce se datoreaza nu numai conditiei de dezvoltare naturala a cunostintelor si schimbarii de statut cultural al tineretului, ci si evolutiei contemporane a unor noi domenii in care sunt implicate activitatii inedite de mare incarcatura sociala. Toate aceste conditionari si stimulari ale dezvoltarii pshice faciliteaza conturarea tot mai evidenta a trasaturilor de personalitate si formarea unor comportamente stabile. Maturizarea psihica, in general si a personalitatii in special, creeaza puberilor preocupari legate de viitorul lor.

6.2. Comportamentul in grup Observatiile asupra comportamentului in grup a puberului au concluzionat ca in aceasta perioada viata sociala se traieste cu o intensitate mai mare ca in oricare alta etapa de varsta . Grupurile constituite atat pentru joc sau activitati de invatare cat si pentru alte actiuni au o mare stabilitate si devin mai omogene pe criterii relativ constante, dar mai cu seama pe cel al varstei si al sexului. Alcatuirea grupului se produce spontan prin luarea in consideratiie a personalitatii copiilor si mai putin a obiectivelor ce ar putea sta la baza grupului. Copiii nepopulari nu sunt acceptatii in grup si ei manifesta adeseori, o inadaptare afectiva ca prelungiri ale relatiilor de disconfort din familie ei fiind mai interiorizatii excesiv, timizi, retrasii, sau dimpotriva, certartii, zgomotosii, indiferentii fata de altii egoistii. Intr-un asemenea grup apare apare un lider care se impune prin intiativa, indrazneala, nonconformism si isi excercita functiia in mod autocratic, dar spre sfarsitul perioadei incepe sa functioneze o mai accentuata democratie. Odata constituit grupulare tendinta de a se manifesta impotriva adultului care il face pe copil sa se simta inca mic si stingherit alegandusi locuri de intalnire stiute numai de ei avand coduri secrete si parole pt a se feri de amestecul adultilor in viata grupului iar spiritul de camaraderie il elimina pe cel de compeitie in contextul in care valoarea individuala este apreciata in masura in care un copil este la fel ca ceilalti si nu neaparat mai mult decat ei. Viata grupului se desfasoara cu o extindere mai mare asupra relatiilor dintre copii in activitatiile ludice constituindu-se prieteni inchegate, cateodata cub forma unor ritualuri, cu tendinta spre explorarea mediului inconjurator si afisarea unor disponibilitatii afective de durata. Alegerea partenerilor de joaca se face dupa calitatile ce le manifesta fiecare in joc pentru ca dupa terminarea jocului au loc adevarate dezbateri despre aportul adus de participantii la desfasurarea acestuia, emitandu-se astfel judecatii de valoare asupra partenerilor de joaca, asupra capacitatilor si aptitudinilor fiecarui jucator, asupra trasaturilor de personalitate si a participarii active , afective in joc, nefiind tolerati cei ce nu respecta regulile jocului sau cei ce nu aduc o contributie remarcabila la finalizarea acestuia. Atat jocurile cat si activitatile distractive pun in evidenta si exprimarea emotiilor erotice tulburatoare, exprimand manifestarea sentimentelor, a strategiilor gandiri, a cunostintelor, a elementelor creativ-imaginative a personalitatii si maturizari puberului existand o problema a puberului in aceasta perioada carea ar trebui sa i se acorde mai mare importanta acea a inadaptarii scolare analizate din perspectiva existentei unor aspecte cum ar fi: − problematica fiziologica sau psihologica concretizata prin diferentele de crestere in inaltime, in insuficientele sau afectiunile senzoriale si in instabilitatea psihonervoasa. − perturbarile afective socio-familiare care duc la dezechilibru si conflicte afective cu trairi tensionale 49

− − −

ale situatiilor ivite. climatul negativ din scoala si interelatiile tensionale dintre profesori si elevi care nu stimuleaza competitia si dorinta pentru reusita scolara. slaba motivatie pentru invatatura si lipsa unor interese de perspectiva care sa-l motiveze pe copil in achizitia informatiilor din diferite domenii ale culturii; posibilitatii intelectuale reduse, unele retardurimentale care nu faciliteaza tinerea pasului cu nivelul general al colectivului si genereaza esecuri repetate, etc.

Capitolul 7.

Perioada adolescentei.

Daca in pubertate se inregistreaza un puseu de crestere, in perioada adolescentei are loc o evolutie intensa in plan psihic stabilizandu-se structurile de personalitate desprinzandu-se in acest context urmatoarele trei subperioade: − subperioada preadolescentei (14-16ani) se caracterizeaza printr-o stabilizare a marturizarii biologice, dezvoltarea constiintei in genereal si constiintei de sine in special. Dezvoltarea psihica este intensa si incarcata de conflicte interioare si ca urmare a mentineri unor stari de agitatie si impulsivitate , a unor momente de neliniste si anxietate. Identitatea de sine si adoptarea de comportamente individuale se dezvolta sub influienta planurilor intelectuale si de relationare. − subperioada adolescentei propriuzise (16-18 ani) este centrata pe o intelectualizare intensa, pe imbogatirea experientei afective si structurarea coduitelor ca insemn al personalitatii complexe. Desi din punct de vedere psihologic adolescentul este pregatit pentru a raspunde dificultatilor ivite, in plan biologic se mentine o oarecare fragilitate la boli tip TBC, nevroze,psihoze si la conduite deviante pe un fond de conditionare si de adaptare dificila. − subperioada adolescentei prelungite (18-20/25 ani) cuprinsa intre cele doua perioade mari adolescenta si tinerete este postata de uni autori in prima iar de uni in a doua in care independenta este dobandita in mare masura ceea ce duce la dezvoltarea pesonalitati si afirmarea tanarului prin prin stiluri personale de conduite prin interesul pentru viata social culturala care creste si se nuanteaza ca si pentru dobandirea unui statut profesional mai complex. Se traieste intens sentimental manifestandu-se totusi o anumita instabilitate in plan afectiv invatandu-se rolul sexual au loc angajari matrimoniale ceea ce constituie noi responsabilitati legate de intemeierea unei familii.

7.1.Dezvoltarea psihica a adolescentului

50

dar convertite acum sub alte forme. devine si mai acuta la adolescent. dintre ceea ce cere el de la viata si ceea ce ii poate oferi viata. atat de nevoile aparute inca in pubertate. Nevoia de imitatie a scolarului mic convertita in nevoia de a fi personal. luand forma creatiei cu valoare sociala. tanarul fiind preocupat si absorbit aproape in exclusivitate de propria persoana. cu devansari spectaculoase. Nevoia de a fi afectuos se amplifica. dintre aspiratiile sale marete si posibilitatile inca limitate de care dispune pentru traducerea lor in fapt. la sfarsitul acestui proces ne vom afla in fata prezentei unor structuri psihice bine inchegate si cu un grad mare de mobilitate. complicate. Desi traseele pe care evolueaza acest proces sunt sinuoase. reapare agitatia instinctuala. dar si cu intarzieri descurajante. luand la inceput forma unui nou egocentrism afectiv. converita in nevoia de creatie a puberului. desi procesul ca atare poate fi mai calm sau mai navalnic. nu doar subiectiva. suporta noi metamorfozari in adolescenta. dar distractiile se intelectualizeaza. estetic trec pe prim plan. Nevoia de a sti a scolarului mic. nevoia unui cerc intim de prieteni. ca subiect al unei activitati socialmente recunoscuta 51 . are loc o senzualizare a individului. dorinta adolescentului de a fi unic se exacerbeaza mult luand forma nevoii de singularizare. autodepasire.Planul psihic suporta la varsta adolescentei prefaceri profunde. mai mult platonice. Relatiile dintre sexe sunt foarte stranse. din ceea ce doreste societatea de la el si ceea ce da el sau poate sa dea. alegerea distractiilor este electiva in functie de propriile preferinte. Este vorba de acele transformari care vor conduce treptat la cristalizarea si stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Nevoia de distractie a puberului se continua si in adolescenta. au loc furtuni afective. cu mare incarcatura de reverie si fantezie. Totodata. Nevoia de grupare se "sparge". prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile si trebuintele pe care el le resimte. Aspectele de ordin cultural. cat si de noile nevoi aparute la acest nivel al dezvoltarii. de izolare. a puberului. autoeducare a adolescentului care "dispune" intr-o mai mare masura de sine. Acum au loc dramaticele confruntari dintre comportamentele impreunate de atitudinile copilaresti si cele solicitate de noile cadre sociale in care actioneaza adolescentului si carora el trebuie sa le faca fata. Nevoia de independenta si autodeterinare a puberului se converteste in nevoia de desavarsire. romantice. pentru ca spre sfarsitul adolescentei sa ia forma nevoii de a se manifesta ca personalitate.se destrama pentru a lasa loc nevoii de prietenii efective. pentru ca pe parcurs. sunt trecute prin filtrul personalitatii. acesta sa lase locul unei "reciprocitati" afective. "ruperi" spectaculoase si dramatice de prietenie. presarate cu numeroase bariere si dificultati. La inceput . se instituie nevoia de a i se impartasi sentimentele.

de a fi ca nimeni altul. Limbajul şi dezvoltarea psihică. valoroasa. se desfasoara in functie de particularitatile situatiilor (oficiale sau intime ). cristalizate într-o configuraţie reprezentativă pentru adolescenţă. de anticipare. Se adopta un mod propriu de iscalitura. adolescentul isi elaboreaza instrumentarul psihic necesar satisfacerii lor. În perspectiva timpului istoric există diferenţe ale eternei adolescenţe la cei care reprezintă această vârstă şi se află în zone de viaţă social-ideologică diferite.). Astfel. Constientizand valoarea de influentare a cuvantului. la aparitia atitudinilor critice fata de valori. Spre sfârşitul etepei. spiritul critic si autocritic. vorbirea devine mai nuantata. si excentricitatea. Gustul excesiv pentru rationament. ritmuri încetinite sau impetuoase. dificultăţi. de planificare. reactivarea curiozitatii orientala spre explicarea rationala. 7. vor conduce spre abordarea mai ampla. Ecranul de influenţe sociale acţionează puternic. plastica. Viaţa psihică suportă o serie de prefaceri. producerea a ceva nou. fluenta verbala. de predictii. în evoluţia cărora pot apare numeroase bariere. Adolescentul zilelor noastre ca adolescentul oricăror timpuri are însă comun faptul că realizează trecerea de la copilărie la stadiile adulte. de elaborare a unor ipoteze etc. Impulsionat de aceste nevoi. toate aceste transformări ajung să ia forma unor structuri psihice bine închegate. de demonstrare. se elaboreaza algoritmi si stereotipii verbale ce servesc in solutionarea diferitelor situatii (ca introduceri intr-o conversatie. Ca urmare. cele doua forme ale sale: creatia. un context şi un anume profil al adolescentului. în adolescenţă are loc o armonizare a personalităţii 52 .2. Nevoia de a fi personalitate se manifesta adeseori prin tendinta expresa a adolescentului spre originalitate. adolescentul isi intrece prietenii in comportamente sociale si deviante. transformări sinuoase. Din dorinta de a iesi din comun. ca modalitati de incheiere a convorbirilor etc. La aceasta varsta se dezvolta mult debitul verbal. insistent şi divers iar condiţionarea socialistorică determină un cadru. capacitatea de interpretare si evaluare. flexibilitatea verbala. cauzala a fenomenelor si relatiilor dintre ele. se dezvolta caracterul de sistem al gandirii. posibilităţi şi însuşiri psihice. Se consolideaza structurile gandirii logico-formale. accesul la notiunea de lege. nevoia de cunoastere si de creatie poate fi satisfacuta datorita faptului ca in aceasta etapa inteligenta generala a copilului se apropie de incheiere. Pe fondul dezvoltării dezarmonice (inegale ca nivel) a diferitelor capacităţi. angajat în contemporaneitate. original. dar si unele instrumente ale activitatii intelectuale (capacitatea de argumentare si contraargumentare. complicate.).si utila. filozofica a realitatii.

J. uneori dramatice. Zlate. au fost identificate: 53 . nu doar subiectivă”. Acestea se reproduc printr-un proces de prelucrare în care intervine şi memoria verbală propriu-zisă. luând la început forma unui nou egocentrism afectiv. convertită în nevoia de creaţie a puberului. Relaţiile dintre sexe sunt romantice şi cu încărcătură de reverie. M. atât de nevoile apărute încă în pubertate. stiluri verbale. suportă în adolescenţă noi transformări. în cadrul acestora aspectele de ordin cultural. nevoia unui cerc de prieteni intimi. autodepăşire. Prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile şi trebuinţele pe care el le resimte. răvăşitoare. adolescentul îşi elaborează instrumentarul psihic necesar. Nevoia de independenţă şi autodeterminarea puberului se regăseşte în nevoia de desăvârşire. Domeniul verbal este foarte divers şi complex în ceea ce priveşte învăţarea. care acum sunt convertite în alte forme. Adeseori această trebuinţă se manifestă prin tendinţa către originalitate. convertită în nevoia de a fi personal a puberului. de izolare. cât şi de nevoile apărute la acest nivel de dezvoltare. ci ca mesaje. Se vorbeşte la adolescenţă de atitudini verbale. estetic au o pondere. de proiectare în viitor sau cu descărcări furtunoase. Nevoia de distracţie din pubertate se menţine. când adolescentul este aproape în permanenţă preocupat de propria persoană pentru ca spre sfârşitul acestei etape să ia forma nevoii de a se manifesta ca personalitate în diferite activităţi utile. care s-a ocupat de descrierea acestui fenomen a denumit verbalizarea. Tanner). Nevoia de grupare se destramă şi e înlocuită cu nevoia prieteniei selective. De altfel. Piaget. simte nevoia de a i se împărtăşi sentimentele. valoroase. fantezie. niveluri verbale etc. Pentru satisfacerea acestor trebuinţe. Privind felurile verbalizării. dar se intzelectualizează. Nevoia de imitaţie a şcolarului mic. luând forma creaţiei cu valoare socială.(J. datorită importanţei lui în comunicare. Iniţial ia forma nevoii de singularizare. devine şi mai acută la adolescent. Nevoia de a fi afectuos se amplifică. subliniază că „nevoia de a şti a şcolarului. „sângele vieţii limbajului”. verbalizarea are indici şi curbe diferite de dezvoltare ontogenetică pentru doferite feluri de relatări. în dezvoltarea psihică. fie prin creaţie fie prin excentricitate. recunoscute social. G. urmărind evoluţia trebuinţelor. pentru ca pe parcurs să fie înlocuit cu „reciprocitatea afectivă”. Informaţiile verbale nu se codifică sub forma textuală în memorie.A. autoeducare a adolescentului. Miller.

care iau naştere din mixturi ale limbajului. Ştim cu toţii că există vorbire regională. dialecte. adoptă formele complexe pentru exprimarea gândurilor. atitudini. selectat. comportamente verbale în conversaţii. Constatăm că adolescenţii vorbesc limbajul aşa cum l-au învăţat în copilărie.) care este forma cea mai rafinată a limbajului. De fapt analiza psihologică atestă că privind dobândirea conduitei verbale se pot distinge 2 mari probleme: prima a învăţării limbajului şi alta. învăţarea şcolară. chiar bulevardice. asemenea fenomene sunt abandonate şi adolescentul dovedeşte preocupări conştiente pentru dezvoltarea comunicării literare şi culte. emoţii critice. N. limbajul curent. 54 . acesta fiind preluat din informaţii suburbane pline de preţiozitate. care conţin adeseori şi cuvinte de specialitate cu mare încărcătură semantică. cu ajutorul limbajelor încărcate de termeni specifici din disciplinele şcolare. În aceeaşi categorie intră şi limbajul literar (expresii. a învăţării prin limbaj. extrase din vocabularul diferitelor discipline.- verbalizarea percepţiei şi a imaginilor. în afara şcolii. constituie o altă formă de limbaj. din mediul imediat de viaţă. de descriere a unor momente de creaţie. dar şi planuri mai puţin conştientizate. Ursula Şchiopu apreciază că proiecţia în limbaj include fragmente de biografie şi experienţă. Acesta se însuşeşte încă din perioadele anterioare dar în adolescenţă este căutat.Limbajul se afirmă evident ca sistem hipercomplex de autoreglare şi autoperfecţionare a întregii activităţi psihice. figuri de stil etc. a modului cum acţionează un aparat. a stărilor lăuntrice. cu accentele. cuvinte din limbajul pitoresc. devine chiar una din preocupări şi afirmări ale eu-lui. fapt ce explică fenomenul de folosire în zeci şi sute de combinaţii şi flexionări a unui cuvânt ce se învaţă la un moment dat. termeni şi conflicte. La toate acestea se adaugă utilizarea de jargoane şcolare. Chomsky consideră limbajul ca o structură generativă înnăscută. cu elementele regionale asimilate din familie. verbalizarea unor trăiri emoţionale şi de identificări. Cu timpul. verbalizarea de descriere a momentelor unei activităţi. verbalizarea evenimentelor şi a situaţiilor. limbajul fiind dependent în mare măsură de istoria formării sale în spaţiul de viaţă concret. Pe de altă parte. a modului cum se efectuează o compunere. de haz şi de amuzament a vorbirii necultivate.

faţă de valori. bogăţia sufletească. care se bazează pe comunitatea de idei. Dezvoltarea personalităţii Acelaşi proces de instrumentalizare al adolescentului are loc şi la nivelul celorlalte modalităţi psihice. sentimente noi. Preadolescenţii joacă rolul de prieteni mai mult decât îl trăiesc. şcolare. trăirile emoţionale din spaţiul lecţiilor se complică. În adolescenţă are loc saltul calitativ la adevărata prietenie. care poate fi dragoste familială. trăirea sintonică a aceloraşi evenimente. la informaţiile dobândite privind marile confruntări ale istoriei contemporane. ca şi rezonanţa climatului familial. În adolescenţă. ajung chiar emoţii intelectuale. Un loc ambiguu. cu forţe absorbante. teamă. frustrări. dragostea se conturează ca o trăire complexă de ataşament. ipocrizie. faţă de un model.În relaţiile cu sexul opus apar emoţii. De asemenea. scopuri. Alte stări sunt teama. extaz. Aceste trăiri exprimă şi nevoia de a fi înţeles („Mă jur pe tatăl meu. măresc intensitatea şi complexitatea sentimentului. generate de o serie întreagă de conflicte: familiale. admiraţie. Apare selectivitatea atât în prietenie cât şi în dragoste. La acest plan afectiv-intelectual se adaugă altul latent. de împlinire dar şi de ruşine. în acte inutile. modestie. aceeaşi îmbrăcăminte etc. când curiozitatea intelectuală este satisfăcută. la modificarea profundă a conceptelor. prietenia. frica. Jean Rousselet descrie 3 mari categorii de conduite ale adolescentului: 1. Există şi numeroase emoţii pozitive reflectate în sentimentul de comunicare afectivă. forme de 55 . ca simpatia şi sentimentele de dragoste. erotice. în extravaganţe. invidie. în care se mobilizează resurse extrem de mari ale psihicului.3. faţă de sexul opus. dar sub aspect exterior. În adolescenţă. îngrijorare. a frământărilor sufleteşti. intimitate susţinută de împărtăşirea secretelor.Tensiunile din pubertate în relaţiile cu părinţii se temperează treptat prin scăderea tensiunii de opoziţie. care provoacă anxietate. Îl deţine dragostea. izolări. caracterizată prin seriozitate.Există acum tendinţa de identificare. ce emană din starea de competiţie şcolară. prin rezonanţa lor afectivă pozitivă sau negativă. Jurnalele intime arată existenţa unui proces de interiorizare a prieteniei: de la descrierea de fapte se trece la descrierea de trăiri psihice. nu pe mama pentru că la ea nu ţin. El este capabil de reciprocitate afectivă întrucât sensibilitatea afectivă se îmbogăţeşte foarte mult cu ajutorul emoţiilor resimţite la citirea cărţilor. în respingerea în bloc a ceea ce a învăţat şi i-a fost impus. mai ales prin efecte. schimbarea partenerului nu provoacă suferinţe durabile deoarece cauzele sunt constituite din factori exteriori iar motivaţia nu este pe deplin conştientă). persosonale. conduita revoltei – se manifestă în refuzul tânărului de a se supune. Prieteniile din adolescenţă au mare rol în formarea conştiinţei morale. ea nu mă înţelege”). Disponibilitatea afectivă devine foarte mare şi este absorbită energetic de problemele complexe ale instruirii şi ale adaptării. în preadolescenţă se constituie prietenii mai durabile dar predomină încă aspectul formal. Dacă la vârsta şcolară mică prieteniile sunt rare şi au drept caracteristici fragilitatea şi superficialitatea (certurile şi întreruperea relaţiilor. anxietatea.7. care se manfestă prin aceleaşi gesturi.

în adolescenţă devine tot mai evidentă şi o a treia funcţie. reveria îndepărtându-i atât de realitate cât şi de acţiune.Nu mai preia automat. când considera a fi „alfa şi omega”. autentice ale lor. 2. fuga de acasă. unele perioade. toleranţă. El provoacă dialogul. când el cunoaşte o mai mare accentuare implicând stabilizări parţiale. sentimentelor. de depăşire a sinelui menţionate de M. pentru a se înţelege mai bine pe sine dar şi pentru a se verifica. confruntarea cu alţii. cu salturi evidente dar şi cu plafonări descurajante. se cristalizează. Se conduce după maxima „totul sau nimic” întrucât îşi propune să abordeze cele mai dificile sau mai interesante probleme. Toate aceste manifestări evidenţiază preocuparea adolescentului pentru a se cunoaşte. Procesul construirii personalităţii începe din primele zile ale copilăriei şi continuă toată viaţa omului. Deşi procesul structurării personalităţii are loc de-a lungul întregii vieţi a omului. ca formaţiune psihică complexă. modele.indisciplină etc. autodescoperire. Se apreciază că dacă în preşcolaritate există marea majoritate a premiselor personalităţii. producându-se nu întotdeauna uniform şi continuu ci şi cu discontinuităţi. pot duce fie la intrarea precoce în diferite statute şi roluri. Deoarece în adolescenţă au loc numeroase schimbări. când severe. conduita exaltării şi afirmării – are specific confruntarea deschisă cu alţii. Adolescentul se află într-o continuă căutare de sine. Îmbinate între ele şi practicate. în adolescenţă. fiziologice. asigură o mai completă şi autentică autocunoaştere. Este perioada în care conştiinţa de sine. îl determină să se preocupe şi de problemele altora. Este o evoluţie cu perioade inegale de dezvoltare dizarmonică. ale cărei resurse sunt nu numai valorizate pozitiv ci şi cu posibile conduite negative şi în unele cazuri chiar deviante. vestimentaţie. Închiderea în sine se soldează cu 2 categorii de efecte: a. conduita închiderii în sine – se bazează pe un examen de conştiinţă foarte sever. personalitatea este în linii mari (deci nu total) constituită. fiind prea mult preocupat de situaţii care nu sunt ale lor. zâmbet batjocoritor. autoimplicare. Această conduită este rodul maturizării personalităţii sale şi reprezintă de fapt o reacţie la visările sale de până acum. pe analizarea în detaliu a faptelor. originalităţi de limbaj. tendinţe romanţioase sau mistice. căutări neîncetate. realizate prin ostentaţie. se îndepărtează prea mult de problemele reale. exacerbarea satisfacţiilor intelectuale. fie la maturizarea nepermis de târzie a diferitelor dimensiuni ale personalităţii. în sensul că îşi dă seama ce reprezintă pentru alţii. sau cele de revizuire a conştiinţei morale care traversează când momente de îngăduinţă. se apreciază că aceasta este un adevărat laborator de plămăduire a personalităţii. Debesse. Alături de funcţiile de adaptare la mediu. chiar abstracte. renunţă treptat la mentalitatea de până acum. necritic. 3. într-o perioadă de timp şi în diferite situaţii.. unele vârste. ci îşi elaborează 56 . pe lungă introspecţie. îl obişnuieşte pe adolescent să vehiculeze idei complexe. critice şi încă multe altele. sentimentale. gesturilor. pentru sine. de la şcoală. anume aceea de definire a personalităţii. a se descoperi pe sine. V. b. a se autodepăşi. Pavelcu subliniază că acesta implică o anumită stabilitate a conduitei. Evident că la acestea se pot adăuga încă multe altele ca cele care verifică onoarea şi demnitatea. există totuşi. Analizând conceptul de personalitate.

care acţionează pe distanţa dintre caracteristicile de suprafaţă şi cele de profunzime ale personalităţii. Ursula Şchiopu menţionează că aceştia dau răspunsurile pe care intuiesc că sunt aşteptate de cei ce îi observă. de respingere în bloc a unor reacţii ale adulţilor. efectul de frondă se manifestă prin răspunsuri obscure. negative voit. modul de a se adapta la condiţii diverse. concepţii.Cele mai multe conduite reprobabile faţă de adult sunt din ignoranţă. Pavelcu pledează pentru adaptarea definiţiei lui H. întocmai ca şi puberul. deprinderile. Ultimul termen se impune datorită tendinţei din ce în ce mai intense şi mai generale. oficiale şi/sau familiale. viaţa socială. 57 .sisteme de reprezentări. dar sunt încă departe de obiectivitatea adultului matur. interpretată ca „o organizare a modelelor de conduită care caracterizează o persoană ca individualitate într-o diversitate de situaţii”. senzorialitatea cu pragurile ei. mai ales. chiar în situaţii care nu sunt agreate”. idei. planul subiectivităţii (planul larg al personalităţii neantrenate în conduite curente). în schimb cel al efectului de convenienţă creşte. sistem sau model. abilităţile. asumarea unor responsabilităţi dar şi prezenţa unor conduite de negativism. Adolescentul. sau cei cu care comunică. obişnuinţele. precis şi unanim acceptat”. inocenţă. Dintre variabilele stabile centrale menţionăm: „automatisme ale capacităţii de recepţionare. îi testează. în activităţi cu perseverenţă şi consum de energie psihică. ambigue. construct. însoţite de tendinţa de afirmare de sine. - - - mai apar efectele de reputaţie. care evidenţiază nu atât o formă de oportunism cât dorinţa de a corespunde imaginii idealului de sine sau de a fi acceptat de către ceilalţi. Variabilele stabile ale personalităţii sunt centrale şi periferice. După vârsta de 18 ani numărul acestor efecte de frondă scade. „Conceptul de structură (…) este uneori identificat cu configuraţie. doreşte să se prezinte în lumini favorabile. deci standardele adaptării şi voinţei.Comportarea lor este mai timidă şi stângace şi datorită faptului că adolescentul încă nu cunoaşte foarte bine diferenţele dintre situaţiile protocolare. un rol important îl au mecanismele de apărare. elaborarea şi practicarea unor comportamente corecte pentru activitatea şcolară. modul de a comunica. distanţa dintre conduite şi planul dialogurilor conştiinţei. de a se codifica informaţia în cadrul unui sistem logicomatematic.De aceea V. Kendler cu privire la personalitate.De aici. efectul de originalitate deliberată domină prin răspunsuri ostentativ originale. modul de a memora. de faţadă. gradul lor de implicaţie în conduite şi. Mecanismele de apărare se exprimă prin efectele de distanţare dintre trăsăturile de suprafaţă şi cele de profunzime. din toate ştiinţele. conformitate redusă. În timpul adolescenţei creşte gradul de complexitate a motivaţiei conduitelor. care evident că de păşesc egocentrismul copilăriei. Până în jurul vârstei de 16 ani acest tip de efect este în creştere şi are o evidentă agresivitate. după care originalitatea este mai puţin urmărită. Dintre acestea fac parte: efectul de convenienţă mai frecvent la puberii şi adolescenţii care au o precocitate şi maturizare avansate.

alături de alti oameni si în acest scop el este indiscutabil legat si afectat de relatiile ce se stabilesc între cei deopotrivă cu el. adeseori tocmai din dorinta de a nu se supune lor. are loc resimtirea de catre adolescenti a propriilor forte . Tânărul adolescent simte însă si dorinta de-a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de vointă. Lumea în care trăim este importantă nu numai în ideea că este spatiul în care vietuim. acest lucru este posibil doar în contextul unei bune educatii morale insuflate de familie. În adolescenţă se diferenţiază atât aptitudinile specifice cât şi cele complexe (tehnice). unii tineri organizeaza scenarii comice in mod 58 . aptitudinile se încarcă de abilităţi. La prima confruntare de opinii legăturile Adolescenta este o perioada dificila atat pentru copii cat si pentru parinti. căci ideea e să trăiesti cât mai diferit si mai presus de ceilalti. de calitatea de adolescent. Părintii se dovedesc de multe ori a fi fără răbdare si refuză să-i asculte si ce-i mai important săi înteleagă.În structura personalităţii. bineînteles. Este drept că tineri sunt impulsivi si usor influentabili.4. Ele presupun lupta între diferitele emotii ce-l încearcă. Experienta propie este dovada ceea mai puternică si mai convingătoare. forme de învăţare specifice. In acest sens . valorici şi prelucrarea lor în raport cu întregul univers conceptual intern şi al condiţiilor externe. oamenii de mâine. Frica de a comunica cu cei cărora le datorează viata poate fi în egală măsură atribuită si tinerilor. perseverenţă etc. Adolescentul este copilul-adult ce caută senzatii si emotii puternice. În zilele noastre se conturează tot mai nuanţat nucleul de bază al personalităţii. într-un scop benefic. El încearcă să depăsească limitele pe care adulti le impun. Unele realizari . caracterul structurat mai ales pe parametrii care urmăresc preluarea unor acceptori morali. aspiraţii. aptitudinile reprezintă dimensiuni deosebit de importante care generează interese. 7. dar valoarea lor constă în puterea de a diferentia binele de rău si de a se corecta atunci cănd au gresit. Aceste momente sunt mai intense decăt escapadele dese din cotidian. Relatiile cu cei din jurul său sunt în mare parte rezultate ale educatiei însusite în copilărie si nu depind foarte mult. nu se sinchisesc să caute solutii. Dupa ce se trece de 14 ani . perspicacitate. stimuleaza impulsuri de tatonare a gradelor de permisivitate a conduitei nonconformiste . ea trebuie să exprime dorinta noastră de a progresa si de a urca pe scara umanitătii. momemte de răscruce în conturarea modului de a găndi si de a actiona. Cei ce vor asigura mai departe continuitatea efortului si a gîndirii umane sunt adolescenti de azi. asa cum se crede. iar aptitudinile generale se organizează în structuri complexe. Adolescentul si societatea Omul a fost creat pentru a convietui într-o comunitate. Socieatea în care acesta îsi desfăsoară activitatea îi oferă sau mai bine zis trebuie să-i ofere cadrul propice de manifestare a personalitătii cît si aprecierea muncii pe care o face. în general. În adolescenţa prelungită. care tine loc de întrebările fără răspuns la care adulti. dexterităţi solicitate de anumite feluri de activităţi.

in al doilea rand faptul ca a fost influentat in schimbare de cei din jur . au toti colegii mei : Dragos . de varsta . nu mai e copil. tatii in schimb sunt mai toleranti cu fii lor . Dragos are aceasta trasatura foarte bine conturata provocand . parintii incep sa fie considerati ca ridicoli .Toate acestea sunt generate de necesitati discrete de a provoca adultii si de a manifesta propria lor independenta . dar majoritatea tinerilor se fac ca asculta si tac ostentativ . Dependenta materiala a tinerilor de parinti incepe sa devina motiv de discutie 59 . nepunctuali . Andrei si Mircea . la toate disciplinele scolare se petrece un fel de schimbare privind modul de a se implica . in general . neimplicandu-se in disputele mama-fiu de cele mai multe ori . are indispozitii . pe de o parte . pe un ton superior . E perioada in care adultii ne caracterizeaza ca fiind dezordonati . Notele mici ‘nu se spun’ decat inaintea sedintei . iar in al treilea rand ca apreciaza problema ca fiind de generatie . In fine . faptul ca in genere conduita s-a schimbat. Incep sa se multiplice opiniile privind modificarile de conduita ale adolescentului . ii cearta . In genere . Probleme in legatura cu schimbarea de atitudine . mai ales la ora de religie . Parintii vad ca tanarul devine mai distrat de la o vreme . Astfel . dar nu i se accepta toate dimensiunile . datorita opiniilor diferite care le are fata de un anumit subiect . rezultand certuri de durata . In clasa noastra . tot mai dese si mai diverse . De la 14-15 ani . spre exemplu Andrei la 2-3 saptamani trebuie sa scrie pe o bucata de hartie toate notele care le are . si-i cer sa fie rezonabil .deliberat . caci eventualele pedepse sunt drastice in urma unui ‘interogatoriu’ foarte amanuntit. dupa parerea parintilor . demonstratii de solideritate pe probleme minore pentru a sacai unii profesori . Parintii au moduri diferite de a aborda problema notelor . scoala si familia devin o rutina . modul de a vorbi .Astfel se sesizeaza . in schimb Dragos si Mircea sunt controlati printr-un mers la scoala intamplator al unuia din parinti . este tot mai rara . Parintii . adolescentul incercand sa evite ‘interogatoriul’ si morala . Sesizarea modificarilor de conduita este observata si de profesori .Astfel se admite ideea de ‘criza’ pubertara . incapabili sa-i inteleaga . iar avalansa de intrebari in legatura cu notele de la scoala . In discutiile dintre adolescenti . si eventualele pedepse ale parintilor . parintii cauta explicatii privind schimbarile de conduita . li se pare ca aceasta impertinenta creste pe zi ce trece . le fac reprosuri . parintii pun adesea in discutie in termeni acuzativi tanarul pentru purtarile lui necuviincioase . Mamelor . Interesul pentru activitatile intelectuale este inlocuit de interesul de viata . e obosit si neatent . El devine tot mai inchis . Intre timp tanarul nu mai are notele mari pe care le avea aproape permanent . adevarate scene de teatru . vazandu-le situatia scolara .deoarece acum este mare.

Tanarul bombane . Totul are loc sub pretextul ca acum e mare si ar trebui sa fie mai ordonat .. prietenii mei sunt considerati de parintii lor tot ‘copii’ . Si opinia copiilor cu privire la parinti se modifica mereu . se apropie mai mult de prieteni . se caracterizeaza printr-o retinere a adultilor de a-l provoca in vreun fel . Multi tineri nu lasa locurile libere din mijloacele de transport in comun . Astfel . de 17 ani . fapt ce provoaca o oarecare depresie . senili . in cazul unor probleme minore sau chiar prosti. In familie . proteste si chiar obraznicii ce duc la creearea unei atmosfere tensionate . Parintii sunt mai fericiti si fac avansuri de restabilire a unei atmosfere mai intime . mergand la discoteca . comparatii de conduita si reactii . Urmatoarea etapa . apoi treptat manifesta refuzuri . sa-si faca ordine in camera .Este o faza de noi analize si autoanalize . persoanelor in varsta fapt ce duce la comentarii privind cei 7 ani de acasa . Dar cand sunt singuri au conduite mai putin nonconformiste pe strada si in mijloacele de transport . in 60 . si sa nu fie asa neglijent la masa . Ultima etapa este cea in care relatiile de cooperare devin tot mai stranse . Urmeaza in continuare o apropiere mai mare de familie . Pe langa problema notelor . cresc momentele in care i se atrage atentia tanarului asupra faptului ca este mai dezordonat de la o vreme . dar in conditiile de persoana marcata de esecul arogantelor expresive . 18-19 ani . apar in mod spontan luari de atitudine educative la trecatorii mai in varsta . baruri . Pe strada . tensionata fiind doar de bacalaureat si alte examene . riposte si cuvinte urate . se scoala cu un aer de lihamite ca sa faca ce i s-a cerut . si prin crearea unei distante psihice fata de adolescent . cum este considerat de parinti . Prietenii mei sunt certati de parintii lor mai ales in weekend cand trebuie spalate rufele . prea severi uneori . cea a curateniei este o alta cauza a discutiilor in familie . uneori cand tinerii adolescenti aflati in grup fac galagie si se hartuiesc in joaca sau fac glume cu talcuri si apropouri . in parcuri . Totodata . iar in dulapul lor se afla un morman de haine neimpaturite si amestecate cu lucruri murdare . este foarte irascibil atunci cand este intrerupt de parinti intr-un moment de maxima intensitate : terminarea unui nivel intr-un joc sau altceva . in care tinerii incep sa vada excesele pe care le-au facut . Mircea spre exemplu . fapt ce duce la o subestimare a potentialului intelectual . Alteori se face ca nu a auzit . Desi sunt mari . ofteaza . Colegii mei ii considera ca fiind prea batrani pentru a-i intelege. chiar sunt strigati in casa cu numele de alint . Adi de exemplu . adolescentul doreste sa se debaraseze de starea anterioara (de copil) . au primele aventuri sentimentale si deceptii . De la 12 ani se observa o crestere a neatentiei si o stare de opozabilitate fata de solicitarile marunte ale familiei . . sertare . unde incepe si experienta fumatului .

iar spusul notelor a devenit tot mai rar .In general adolescentul isi gaseste sprijinul in persoana iubita de multe ori aceasta devine confidentul perfect.Este un lucru stupid din partea parintilor de a interzice copilului sa iubeasca. de cele mai multe ori de la faptul ca ii raspund si vorbesc pe un alt ton . la orele care nu ma intereseaza sau nu imi plac . superior spune ea . Aceasta este perioada de formare a unei identitati . mai ales de profesorul de religie . 7. intrecand masura de cele mai multe ori .Unii 61 . eu indeplinesc toate aceste insusiri ale adolescentei . Din clasa a saptea rezultatele mele au inceput sa scada din ce in ce mai mult . mergand cu ei in oras la o terasa . culminand cu primul semestru al clasei a zecea . In legatura cu profesorii . chimie si engleza placerea de a le invata a devenit tot mai mare . Uneori parintii sunt foarte inervanti . a devenit tot mai accentuata . Adolescenta este o perioada de formare si transformare esentiala in viata tanarului .care dorinta de realizare in viata predomina . eu si prietenii mei mai radem de ei . in loc sa se apropie de copii. Eu ii consider pe ai mei mosnegi . a ne simti bine . iar aceste remarci s-au inmultit odata cu trecerea timpului . Concentrarea . atunci cand ma vad ca nu prea pun mana pe carti. pur si simplu a disparut . dar dupa cateva zile totul revine la normal . pentru a glumi . intr-un parc . de a fi cu prietenii . intrebarile de genul ‘ce ai facut la scoala’ au inceput sa dispara . Prima dragoste a tanarului adolescent Multi parinti au cam aceeasi reactie cand copiii lor ajung la varsta adolescentei si simt primii fiori ai dragostei. presarata de dorinta de independenta fapt ce duce la indepartarea de parinti . se indeparteaza tot mai mult de acestia. Din clasa a noua . Parintii ma tot bat la cap sa invat caci nu-mi vor da bani de pregatire pentru bacalaureat . pasesc in primele relatii: sunt speriati. Pasiunile adolescentului sau cum isi petrece timpul un adolescent: Tinerii din ziua de azi au preocupari din ce in ce mai variate. In dezvoltarea mea . la istorie . Auzi destul de des cum ca parintii au interzis copilului sa se mai vada cu persoana iubita. Poate ca este destul de greu sa nu intri in panica si sa incerci sa fii destul de rationala atunci cand te gandesti unde or fi si ce or fi facand acum. sau nu pot sa ma inteleaga . Nevoia de libertate . spunandu-mi ca sunt incapabil sa fac un anumit lucru . in schimb . In familie certurile cu mama incep .Doar e la varsta adolescentei e un lucru firesc . Deasemenea problema curateniei este un alt motiv de discutie intre parinti . caci uneori nu vor .5.

As vrea sa inchei cu o mica concluzie : Adolescentul din zilele noastre este mult diferit fata de adolescentul de acuma 30 de ani .tennis.ele chiar ajutand tanarul sa se relaxeze. Problema orientării profesionale se pune diferit în functie de capacitătile intelectuale ale tânărului si de dorinta profilării pe un anumit domeniu de activitate. Imaginatia.De ce ?In primul rand pentru banii salariile in alte tari fiind mult mai mari decat cele din Romania . reprezintă vârsta inteligentei nonconformiste. Pentru ceilalti viitorul nu este proiectat în nici un fel. si de ce nu chiar interesul pentru scoală.Intotdeauna vor exista pareri pro si contra dar cu totii stim ca ei .Ce e tragic insa e ca tanarul din ziua de azi nu mai citeste asa mult. clar si în acest scop ei acordă un interes deosebit materiilor scolare corelate cu viitoarea profesie. Un alt gen de tineri adolescenti nu au fixată o profesie anume sau sunt influentati de părinti si apropiati.Unii tineri sunt preocupati cu cititul. sunt viitorul Romaniei si toti spera ca macar ei sa duca un trai mai bun intr-o Romanie mai buna!Stiu ca in acest proiect nu am reusit sa comentez si sa explic toate problemele adolescentilor sau toate opiniile negative asupra lor dar cred ca sunt mult prea multe pentru a putea fi discutate pe cateva foi de hartie ! Adolescenta.Acest lucru este in dezavantajul tuturora pentru ca plecarea acestor tineri costa annual zeci de milioane de dolari. Din pacate adolescentii mai au si “pasiuni” negative pentru ei cum ar fi fumatul si bautura.el preferand sa vada un film sa asculte muzica sau sa stea degeaba. Idealurile de viata si pregătirea profesională încep să capete contur si dispar în mod evident pasiunile vechi din copilărie. 62 .Mai rau este ca tot mai multi tineri se drogheaza de mici. Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central.cu excursiile sau pur si simplu asculta muzica. desi este o perioadă tulbure si plină de frământări.Desigur uitatul la filme sau ascultatul muzicii nu sunt niste lucruri rele .Cele mai mari 2 hobby-uri ale adolescentului roman dupa parerea mea sunt fotbalul si muzica.De mici copii sunt invatati de catre parinti ca sa invete cat mai mult pentru a avea un service bun si un salariu bun insa tanarul din ziua de azi vrea mai mult si mai mult iar din pacate statul romana nu ii poate oferii acest lucru iar multii tineri destepti pleaca din tara pentru a duce un trai mai bun in alta tara.Tinerii din ziua de azi incep inca de la varste fragede sa consume alcool sis a fumeze ceea ce este un lucru ingrijorator. tineri. insa adolescentul prefera mai mult televizorul decat cartea de multe ori acest lucru este in dezavantajul lui.atletism.dintre ei practica un sport :fotbal.In scoli sin u numai exista o campanie de informare a tinerilor asupra riscurilor care le provoaca consumul alcoolului .Cei mai multi tineri au ca modele in viata fotbalisti sau oameni din lumea muzicii.tigarilor si drogurilor insa este prea purin pentru a face fata acestui flagel ! Sansele tinerilor de a reusii in viata Multii tineri dupa ce termina facultatea isi doresc o cariera in alte tari.Preocuparile variaza de la individ la individ in functie de domeniul de interes. a marii sincerităti. puterea de creatie si perspicacitatea ating forme maxime.

social. Potrivit lui S. relaţii cu colegii de serviciu. Direcţii de dezvoltare specifice tinereţii Întrebarea specifică adolescenţei este „Cine sunt eu?”.adolescenti… Capitolul 8 Perioada tineretii Este considerată perioada de vârf a dezvoltării şi puterii de punere în valoare a potenţialului fizic şi psihic. Primul. care impune anumite structuri psihocomportamentale integrative. În tinereţe se metamorfozează în întrebări de tipul „Cum pot să îmi rezolv în practică aspiraţiile?” sau „ În ce direcţie mă îndrept?”. de dobândire a unui anume statut şi rol care vor marca evoluţia personalităţii. de poezie. o perioadă de romantism si spontaneietate. sau pentru întreţinerea afinităţilor e lider. economic. intercomunicare în plan civic. nelinisti….Odată cu perioada adolescentei se termină si prima mare etapă a vietii omului. familiale. iluzii. 63 . psihologice. etapă de crestere si de formare a personalitătii si conduitei. angajată social în vederea producerii unor valori materiale. Frământări. Tipul de relaţii se complică întrucât presupune: relaţii date de integrarea şi respectarea ierarhiei profesionale. iubirea. o maturizare reuşită a tânărului depinde de 2 factori: iubirea şi munca. prin constituirea vieţii familiale iar al doilea este susţinut de dobândirea statutului profesional. spirituale sau în prestarea unor oferte de serviciu. de evoluţie şi armonizare a identităţii sociale. O etapă de mare sensibilitate morală. profesionale. adaptative. relaţii cu familia de provenienţă şi cu noua familie. Tipul fundamental de activitate pentru tânăr este cel de persoană activă. Perioada tinereţii (25-35 ani) este o perioadă de maturizare a vieţii biologice. Freud. tânărul se află în faţa unei realităţi mult mai dure din punct de vedere politic. se împlineşte prin alegerea partenerului. politic. Depins de mediul parental ocrotitor de până acum.

Se extind relaţiile oficiale pe verticală. Aspiraţiile pentru confortul familial progresează. la ritm. stil. la cei ce lucrează cu diferite motoare. bogate. la microscop. statutul de părinte. 64 . de exemplu în rolul ocupaţional. încercând să cunoască şi să se adapteze la programul de activitate. control dar şi de participare la jocul. întocmai ca şi spiritul de observaţie. Acestea se specializează în funcţie de dominanta profesională. pasiuni. mirosului etc. construcţii de drumuri şi poduri. 8. miniere. stabilirea unui orar care să răspundă şi vieţii de familie. se intensifică ritmul. de acoperire a unor îndatoriri extraprofesionale. contribuţia activă este la apogeu. sportive. precise percepţii. relaţii cu alţii. ceea ce înseamnă că tinerii au cele mai clare. Acest lucru ajută individul să se definească. să păstreze o preocupare pentru un eu stabil şi de calitate. în electronică.1. aviaţie. modalităţi. între 28-32 ani – se acumulează experienţă. se manifestă responsabilităţile. biologie. cerinţe morale şi evenimentele de viaţă. independenţa relaţiilor personale – dezvoltă relaţii intense cu cilalţi. printr-o angajare serioasă în rolurile sociale. organizare. Se dobândesc însuşiri senzoriale discriminative după 8-10 ani de exerciţiu profesional. Conştientizează suportul uman al valorilor şi modul cum acestea sunt aplicate în societate. creşterea intereselor – pentru studiu. apar intenţii de suplimentare a pregătirii profesionale (se înscriu la cursuri serale. 32-35 ani – statutul social-profesional este în progres. fiind puternic personalizate. au cele mai mici valori. Subetapele tinereţii si activitatea de invatare între 24-28 ani este o perioadă de identificare profesională primară. ceea ce-i va face să fie mai atenţi la trebuinţele lor. după 27 ani începe să scadă. Dezvoltă o opinie stabilă despre el. apar noi îndatoriri de coordonare. care suferă. Se conturează rolul profesional propriu şi rolul de soţ. fără frecvenţă). extinderea ocrotirii – devin mai interesaţi de sprijinirea celor cunoscuţi sau a celor deprivaţi. pragurile diferenţiale ale văzului. solicitată intens. Apar dificultăţi de surprindere a nuanţelor profesionale. marină. la cerinţe organizatorice. - - - Întregul potenţial senzorio-percepriv şi motric se manifestă la nivel maximal. Tipologii auditive se formează prin profesiile muzicale. la distracţiile copiilor. în care tânărul este pe poziţia de stagiar. Aprecierea vizuală. umanizarea valorilor – stabilesc legături între norme. iar cele tactile sunt exersate prin: gastronomie. auzului. se implică mai mult în educarea copiilor. Se elaborează „stiluri de activitate educaţională” specifice fiecărei familii de cerinţe. deprinderi. Totodată sunt marcate de resursele individuale. programul angajează insistent soţii în educarea copiilor. ocupaţie.White (1975) a identificat 5 „direcţii de dezvoltare” specifice tinereţii: stabilirea identităţii eu-lui.

Caracteristicile subidentităţii sociale pun în evidenţă prezenţa la tineri a unor disponibilităţi afective cu încărcătură socială: adeziune faţă de mişcări. memorarea voluntară deţin poziţii privilegiate. 65 . de cele mai multe ori cu o încărcătură afectogenă mai nuanţată decât până la căsătorie. gradul calificării profesionale. de respingere a orânduirii. cauzelor. pentru explicarea unor mecanisme de funcţionare adeseori cu riscul unui consum mare de timp. motiv pentru care se consideră că pot iubi sau urî fără limită. Tinereţea este o perioadă de evidentă perfecţionare senzorial-perceptivă şi de socializare a acestor resurse. Până la 30 ani se obţin cele mai semnificative performanţe în învăţarea mişcărilor complexe. nivelul şi volumul solicitărilor intelectuale. Se apreciază că este perioada conservării capacităţilor de gândire şi a nivelului de inteligenţă atins. Aceşti factori acţionează şi asupra memoriei. Uneori pot ajunge până la fanatism sau îşi riscă viaţa neglijând pericolele. ataşament. bine direcţionate şi stabile. reacţiile studenţilor din Franţa. idealuri. încercări suplimentare de control afectiv pentru instituirea unor relaţii pe orizontală şi verticală. vor prezenta abilităţi pentru fixarea datelor. preţuire a celuilalt ajung la maturitate. Intensitatea cu care se manifestă afectivitatea.Privind gândirea. respectul de sine şi de celălalt. stau la baza constituirii familiei. îndoială faţă de propria persoană. fundaţii. Procesele de stocare. Confruntarea dintre realitate şi proiecte. depozitare în memorie continuă şi devin mai active cel puţin din 2 motive: satisfacerea unor trebuinţe de cunoaştere şi construirea unor competenţe profesionale. Tinerii sunt capabili de dăruire profundă. Pot apare reacţii necunoscute până atunci. de iubire. Se implică afectiv şi în activitatea profesională: familiarizarea cu locul de muncă produce emoţii. la cote înalte de precizie şi de control.Pragul diferenţial spre sfârşitul tinereţii devine mai puţin dezvoltat dar capacitatea de receptare a informaţiilor senzoriale specializate activează la maximum. Un alt compartiment al afectivităţii îl întâlnim la nivelul vieţii de familie. a cifrelor. al raţionamentelor. produce „şocul realităţii” trăit sub nenumărate stări: decepţie. organizaţii. cei care lucrează în contabilitate. Creşte selectivitatea memoriei iar memorarea logică. consecinţele (hippy. concepţii politice. ceea ce dezvoltă memoria profesională. tinerii dovedesc preocupări pentru surprinderea relaţiilor. de neîmplinire. care nu au numai tonalitate pozitivă. Investiţiile afective sunt puternice. Se consolidează o serie de sentimente specifice vieţii familiale: prietenie. În planul înţelegerii. în istorie. este mai puternică decât la adult dar mai selectivă decât în adolescenţă. sau atitudine refractară. Apare acea specializare a gândirii atât în câmpul selecţiei şi decodificării conţinutului informaţional profesional cât şi al modului de lucru. a sistemului. fenomen care depinde de următorii factori: nivel de şcolaritate. teama de eşec. Cei ce lucrează în domeniul tehnic operează cel mai bine în sfera relaţiilor cantitative. Sentimentul de dragoste. tensiuni. disperare. Tinerii dispun de capacitatea de a învăţa mişcările cu uşurinţă.). În cadrul acesteia se traversează o perioadă de acomodare relaţional-afectivă între parteneri. se rezolvă operativitatea impregnată de specificul profesional. China etc.

factor motivaţional. Se impune o învăţare care să reactualizeze pregătirea. Motivaţia este dominată de trebuinţele de autorealizare şi autoformare. de competenţă. sentimente total inedite. domenii. motivele principale vizează cooperarea. Un fenomen care a atras atenţia psihologilor este oboseala care condiţionează randamentul 66 . este un instrument. titluri onorifice. ce pot deteriora sănătatea organică şi psihică. Cazurile dificile necesită chiar terapii în privinţa vieţii de cuplu conjugal. învăţare interpolară. independentă. de resurse. delimitate problematic în cadrul activităţii pe ateliere. în funcţie de statutul profesional. provoacă anxietate. Vocaţia. transferuri în altă localitatea lipsită de aceleaşi profil profesional.În acest stadiu. - necesitatea unei adaptări mentale la tipurile de solicitări profesionale. în favoarea celei din urmă. Acestea se realizează prin învăţarea ocupaţională care are un regim mai condensat. burse. majoritatea tinerilor ajung la statutul de părinte care declanşează emoţii. Apar şi alte forme: învăţare inserată. Tinerii continuă să aibă nevoie de asistenţa afectivă permanentă a familiei de provenienţă. Apare ca o necesitate impusă în primul rând de modificările care intervin în universul profesional: rapiditatea perimării unor cunoştinţe şi a apariţiei unor noi informaţii. starea de sănătate dar şi de confort. Se consemnează situaţii în care acea fragilitate afectivă determinată de iminenţa unor situaţii critice care ridică gradul de sensibilitate. activată de interesele cognitive. persoanele implicate profesional având o receptivitate crescută a asimilării. învăţare incidentală. Se produce o schimbare şi în raportul învăţare instituţională şi învăţare individuală. de aspiraţii. de cele mai multe ori de tip modular. angajează participanţii la operaţii practice. Cele mai multe se satisfac prin reţeaua informală şi cu efort individual. Sunt active şi interesele ştiinţifice. trăire accentuată a frustraţiilor. Există numeroase surse de motivaţie pozitivă profesională: promovări. preferinţe şi preocupări la locul de muncă. La nivelul vieţii de familie. Au loc cursuri de aprofundare şi de reconversie profesională. cursuri de perfecţionare. Este o învăţare de necesitate care devine dominantă pentru mulţi tineri. legate de venirea pe lume a copiilor. odată descoperită. comunicarea. S-a constatat că ceea ce se învaţă la locul de muncă este mult mai productiv chiar şi în cazul celor care au un nivel de şcolaritate modest. conflict. să o îmbogăţească sau să ofere o reprofilare. necesitatea dobândirii unor noi abilităţi individuale. handicapuri. de răspunderile parentale. maşină). interesele profesionale care se amplifică şi se consolidează mai ales dacă tânărul trăieşte satisfacţia concordanţei dintre proiecte. mobilier. apar unele interese pragmatice (locuinţă. La bază se află 2 motive: motivaţia profesională care are şi o anume încărcătură negativă (teama de a nu pierde locul de muncă). dispariţia unor profesii şi apariţia altora. culturale. este prin excelenţă de tip interactiv. Este impusă şi de imprevizibilul intervenit în viaţa unor persoane: accidente.

a corectitudinii scrisului etc. Sunt suficiente persoane care nu trăiesc starea subiectivă de oboseală cu toate că din punct de vedere comportamental sunt epuizate. Dacă adolescenţa este apreciată ca o perioadă de trecere spre statutul biologic potenţial de adult. dificultăţile întâmpinate pentru realizarea sarcinilor revenite. Ideal este ca învăţarea ocupaţională să fie gândită ca o modalitate de „odihnă activă” care va solicita legăturile nervoase ale zonelor de inducţie şi astfel energia nervoasă funcţională se va reactiva. are un impact puternic asupra consolidării statutului şi rolului profesional. primii ani ai tinereţii. Programarea şi conţinutul învăţării trebuie să ţină cont de indicatorii oboselii.muncii productive şi implicit al învăţării ocupaţionale. reprezintă trecerea spre statutul social potenţial de adult.2. organizarea unui confort familial. ceea ce va diminua oboseala. de construire şi dezvoltare a personalităţii. În procesul integrării profesionale pot apare unele dificultăţi. apariţia ticurilor. suprasolicitarea automatismelor. unele obiective ca: organizarea locului de muncă. modificările fiziologice. statut care înseamnă dobândirea unei autonomii economice (remunerare – salariu. învăţarea poate deveni un factor care diminuează oboseala. solicitarea atenţiei. oxigenat sunt numai câteva din cauzele care se repercutează negativ asupra stării de sănătate şi induc o diminuare a capacităţilor neuropsihice. aflate la dispoziţia oportunităţilor sociale. 8. rigiditate funcţională mentală. care poate deregla metabolismul. venit legalizat) şi implicit o independenţă psihica. Din factor provocator al oboselii. 67 . Cel mai important este planul integrării profesionale. de asigurare a sănătăţii fizice şi mentale. dintre care evidenţi sunt: scăderea randamentului cantitativ şi calitativ a activităţii. Apare un fenomen specific social – provizoratul – cu cea mai semnificativă incidenţă la nivelul tineretului care trebuie să-şi adapteze proiectele privind pregătirea şi exersarea profesiei.. iar după alţii chiar perioada cuprinsă între 20-25 ani. uzura dotării. cât şi a relaţiilor. a bulimiei. circulatorii. modificări în planul activităţii intelectuale. Termenul de „oboseală” are un grad mai mare de generalitate întrucât vizează aspecte numeroase iar unele dintre ele sunt doar trăite subiectiv dar nu şi identificate. Activitatea respectivă. viteza de execuţie a operaţiilor. Integrarea socio-profesională si congruenţa personalităţii Perioada de tranziţie prelungită din ţara noastră. apelul excesiv la consumarea unor substanţe energizante. Integrarea socială se realizează în mai multe planuri. la imprevizibil. Integrarea socio-profesională pentru tineret reprezintă un factor esenţial de menţinere. perturbarea fluentei vorbiri. dificultăţi asociative integrative. stereotipă. mediul ambiant uneori insuficient iluminat. respiratorii.

se pot exprima în produse cu semnificaţie socială conferindu-le o poziţie în ierarhia valorilor specifice. Spre sfârşitul tinereţii. se stabilizează rolurile maritale. apoi recurg la fuga de acasă. Evoluţia va fi de la subordonare la ascultare când acestea sunt susţinute de o motivaţie de recompensă şi de comportamente reglate din exterior la motivaţia de autorealizare din ultimul stadiu. anxioase. prin integrări extraprofesionale. Dereglările personalităţii pot fi: uşoare. Temperamentul şi caracterul se stabilizează. irascibile. fenomenul se temperează. Integrarea trece prin câteva stadii. 68 . realizează relaţii de comunicare din necesitate. prostituţie. capacitate de organizare. participarea şi integrarea propriu-zisă. lipsite de capacitate de efort. dintre realitate şi aspiraţii. Se dezvoltă conştiinţa apartenenţei la generaţie. exprimă maturitate. iar cei mai mulţi se liniştesc. dobândeşte competenţă. are loc şi o modificare a motivaţiei de rol. îşi impun punctul de vedere. Integrarea în profesie contribuie la dobândirea: identităţii de sine în sfera ocupaţională. subiective: lipsa de rezistenţă.inegalităţile de pregătire profesională între colegi. înscris într-un regim de activitate normal. apoi devin violenţi. fiecare reprezentând un moment ce nu poate fi eludat: acomodarea. vociferează. Unele studii au constatat că persoanele de sex feminin sunt mai anxioase şi mult mai marcate de insucces în privinţa integrării profesionale. aparţin psihopatologiei marginale. Evoluţia lor este de la simplu la complex: iniţial tinerii sunt egoişti. indiferenţi faţă de viaţa socială. altele. Inadaptările profesionale sau familiale se menţin la un nivel destul de ridicat în tinereţe. Aptitudinile şi creativitatea ajung la un nou nivel. mai ales după 28 ani. Atitudinile tinerilor sunt diferite şi vor depinde de tipul de personalitate şi chiar de sex. care nu influenţează prea mult activitatea. căreia i se alătură pentru a o susţine şi a evidenţia capacităţile lor. înşelătorie. Septimiu Chelcea a identificat următoarele caracteristici ale structurii de personalitate la tineri: Pozitive: energie şi dinamism. adaptarea. grave. când îşi probează capacităţile. De asemenea. Pe măsură ce tânărul trece de la unul la altul. sunt dezinteresaţi faţă de problemele colectivului. neechilibrate. prin roluri în conducerea unor organizaţii sociale. resursele. structurile de personalitate labile. identitatea socio-culturală prin adoptarea normelor. cu o simptomatologie complexă. politice. distanţa dintre nivelul şcolar de pregătire şi execuţie. Atragerea încă din perioada pubertăţii a tânărului în activităţi responsabile. reprezintă un exerciţiu cu valenţe pozitive pentru uşurarea procesului de adaptare. încearcă să-şi impună un mod de viaţă activ. autoreglate. de dificultăţile profesionale create. exprimată în comportamente motivate intern. identitatea maritală se cristalizează. dramatizează obstacolele.

preţuirea onoarei spiritului de dreptate. care de fapt reprezinta viitorul. Unii si-ar dori sa mai fie ca noi. Atunci. printre altele. Noi putem fi altfel. păstrează încă exaltarea adolescenţei şi lipsa de măsură.. generozitate şi încredere în ceilalţi. intr-o zi (si de ce intr-o zi si nu chiar azi?) sa traim pentru noi. inseamna spiritul „Adolescentul". Din perspectiva materiala 69 Negative: .. Oare de ce?! Ce-ar fi sa ne hotaram. dragostea. Viata este minunata. Noi suntem cei care putem schimba ceva. au o anumită doză de iresponsabilitate în angajările lor. Toti ne lasam condusi mai mult sau mai putin.- orientarea expresă spre viitor. Trebuie sa fim noi insine. sa facem si pentru noi ceva. curaj şi temeritate. romantici. Noi suntem la varsta la care INCA mai avem curajul sa ne exprimam. Multi vad tineretea. aspiraţii înalte. Eu cred ca si asta.. si atat.. Trebuie sa avem curajul necesar. ambitiosi sau melancolici. toata lumea stie ca vrea ceva de la viata.. dar nimeni nu face nimic. daca vreti.3. dar care sa fie important pentru sufletul nostru.. haideti sa profitam.. O natiune nu se poate procupa de viitorul ei fara sa isi educe tineretul. Situatia tanarului din ziua Suntem cu totii obisnuiti sa traim intr-o lume care depinde intotdeauna de ALTCINEVA. Haideti sa fim asa cum varsta noastra ne imbie sa fim: nebuni. încăpăţânare şi impresia că ştie totul mai bine decât ceilalţi. sa fim noi mesagerii acestor idealuri. dar şi a banilor şi confortului. Chiar si un lucru aparent neinsemnat. In acest proiect as vrea sa discut mai multe ideei foarte importante pentru mine si pentru adolescentul din ziua de azi Situatia tanarului din ziua de azi! Una din prioritatile prezentului ar trebui sa fie situatia tineretului si masurile ce se impun pentru rezolvarea problemelor tineretului. Pusi pe sotii si. Si toata lumea are idei. Noi putem reprezenta ceva. Sau de ALTCEVA. 8. Pentru a prezenta tineretul in prezent este necesar sa-I definim patrimoniul spiritual si material care il formeaza.. sufletul societatii in care traim. frumusetea vietii prin ochii nostri. Ne este frica sa luam atitudine.. narcisism şi egocentrism. înclinaţia de a face numai ce le place. Trebuie doar sa vezi lucrurile bune din ea. in acelasi timp..

fara o identitate bine determinata? O tendinta de amestec ii este impusa si Romaniei. care sa le asigure un viitor fara ca ele sa fie nevoite sa lucreze. iar spiritual are moralitatea. intocmai precum negri americani.tineretul are sangele. care au incercat sa-si construiasca o conditie sociala cu greu. arabi si alti straini prin mass-media. Partea materiala a tineretului este o temelie importanta pentru viata sa spirituala. Nu as vrea sa par rau. SUA a ajuns un amestec de sange care a dus la o hibridizare a tineretului si pe viitor a intregii societati americane. ba mai mult. Acest amestec nefericit de sange a alterat o componenta materiala a tineretului din aceasta tara. Totusi un mare artist ar putea sa-l faca ideal. Constatand ca acest protret are nevoie de retusari trebuie gasit un artist care sa I le faca pentru a apropia acest portret de frumos. Este clar ca moralitatea este influentata de conditia sociala si de concepta 70 . Astfel si tineretul unei tari vorbitoare de limba engleza pronunta cuvintele gresit. Daca tot mai multi tineri prefera sa isi asigure un viitor prin orice altceva dar nu munca. unde se promoveaza muzica tiganeasca si relatiile cu negri. tara in care acestia traiesc va avea numai de suferit pe viitor si in aceasta suferinta generala vor intra si tineri "nevinovati". caci de ideal ar fi prea mult. Din nou sunt nevoit sa intreb cum se va mai incadra acest tineret pe linia unui neam. de tipul africano-anglo-asiatic sau alte amestecuri fortate si nenaturale.limba si conditia sociala. folosesc expresii incorecte gramatical pentru ca negrii din SUA vorbesc la fel. Daca cei ce aleg sa nu lucreze au tot dreptul sa o faca. Aici "modele" ale tineretului au ajuns indivizi de perferinta cu cat mai multe origini. credinta si cultura. Acestia nu pot face decat rau societatii si sunt ca un gunoi in plus printre mormanele deja existente. Oare astazi se mai intampla asa? Priviti la televizor imagini din tarile Europei si din Statele Unite. Multe fete isi cauta un partener cu bani. Moralitatea adolescentului: Toate aceste aspecte ale partii materiale a tineretului interactioneaza cu componenta spirituala a sa. Tinerii din afara unui stat vorbitor de limba engleza folosesc curent expresii englezesti. familia. cand multi tineri prefera relatiile cu straini decat cu alti romani? Limba noastra dt481q8184xttm Limba este o alta componenta importanta care este intr-o situatie de degradare continua. Ce cultura se poate naste dintr-un sange hibrid. Tineretul de o anumita nationalitate ar trebui sa aiba sangele strabunilor neamului in vinele sale. Mai exista si grupuri mari de tineri care refuza aspecte ale civilizatiei precum casa. La fel si cu tarile "dezvoltate" din Europa. curatenia si alte aspecte obligatorii pentru omenire. cele mai reprezentative modele in lume. ei nu au nici un drept sa le ingreuneze sansele celorlalti. Conditia sociala pare sa ii intereseze pe multi tineri. aici a neamului romanesc. Analiza tuturor acestor caracteristici duce la "un portret" al tineretului. dar prin aceste obiceiuri tineretul compromite continuitatea unei limbi.

Cati tineri de la orase mai merg la Biserica macar de marile sarbatori? Muzica promoveaza in general "liber-cugetatorii" si este "la moda" sa faci cum a facut orice membru al unei formatii indiferent de moralitatea sa. recomandata de redactie ca „psihologul care va intelege si va sta intotdeauna la dispozitie” raspunde la aceste trei scrisori cu aceleasi trei clisee: „Greutatea nu conteaza (de altfel nici marimea. Evident ca ofera si trei topuri. Credinta si-a pierdut aproape orice mai insemna pentru tineret. dar asta e din alta revista)”. De asemenea. Doar urmarind emisiunile pentru tineret si citind revistele dedicate tot lor ajungem la o concluzie foarte trista. sa te certi. mai tirziu. de filosofie.nu toti atei. apare bilunar. ci si sa vorbesti. Am constatat insa. Bineinteles ca si in acestea vom gasi birfe. pagina de filosofie. altii saraci dar dornici sa iasa din aceasta stare prin orice mijloace. Aceasta este pina la urma masura valorii intregii reviste si a efortului depus. Sa ne inchipuim revista „Hei!”.Cei care cred cu adevarat in Dumnezeu mai intilnesti unul la zece mii iar aceia care mai iau 71 . Exista persoane care pot mult mai mult si revistele la care acestea scriu. revista pentru tineret. retardata studenta in anul trei la agronomie. aceleasi trei scrisori: „Sint grasa”. Nu de mult o inalta fata preoteasca imi spunea ca spiritul voltairian a murit de mult si ca tinerii din ziua de azi nu mai simt nici o placere din a-l desfiinta pe Dumnezeu. Se poate usor constata ca in randul tot mai multor tineri moralitatea este la un nivel foarte scazut. filmelor si datorita starii sociale a multor tineri: unii obisnuiti cu banii inca de mici. si nu numai. iar tema care respira atit de flagrant din toate rubricile de acest fel este una singura: Dumnezeirea. Vorbele sunt de prisos cand avem cu totii posibilitatea sa ne documentam in fiecare zi datorita mass-mediei. ca se insela amarnic. La aceasta situatie s-a ajuns datorita mass-mediei. Aceasta este concluzia la care am ajuns: este la moda sa scrii despre Dumnezeu. si nu numai sa scrii. Tinerii se impart azi in doua categorii: rebelii . va inselati. de eseuri pe teme tabu. Ea.tinerilor despre lumea materiala. inca de la prima editie. precum si nelipsita pagina psihologica si nu de putine ori parapsihologica in care trei adolescente frustrate trimit o data la doua saptamini. in forma ciresei de pe tort. topuri si scrisori ale copilelor disperate.Daca insa va inchipuiti ca acesta este singurul tip de publicatie pentru adolescenti. contine doua pagini de can-canuri din lumea muzicii a filmului. si nu in ultimul rind. „Am sinii prea mici” si „M-a parasit pentru ca am refuzat sa facem dragoste”. dar eretici – si indiferentii – in general niste fiinte subumane. bineinteles. Ele contin pagini intregi (vai copacilor taiati pentru ele) de opinii legate de societate si de prejudecati. in fiecare numar (cum s-ar putea altfel?). dar aceste publicatii sint mai mult decit atit. „O sa-ti creasca” si „Ai luat decizia corecta”. sa te paruiesti prin cafenele pentru a-ti apara punctul de vedere.

se intereseaza mai mult de-o gramada de soarta tinerelor oi ratacite si nici nu dau o covirsitoare importanta „nerusinatelor” opinii pe care acestea le exprima. produse ale culturii fast-food si big-brother.apararea creditei o fac sub forma individualismului. Prima este versiunea originala din film. Lucrul este in schimb scuzabil. Diferentele sunt edificatoare. Copii razgaiati si hedonisti. crescuti cu snickersul in coltul gurii. Pentru noul tineret.Dar sa nu generalizam. zice adolescentul imitandu-i in batjocura pe adulti. solipsismului sau a aberantelor variatiuni misticiste. ascunsa. doctorii. "emotiile la romana" si "greul de la mate" au fost inlocuite de "cercelul din buric" si "telefonul care suna in ore". scolare sau de orice alta natura se transpun in plan metafizic pentru ca ei se simt neglijati. tinerii din ziua de azi suntem foarte diferiti in comportament . ia a doua este o creatie recenta. Cum ramine cu cei care se simt in continuare revoltati si contestatari. tentatia e mare. dar inca in viata o problema se afla in stand-by.oameni la care niciodata nu vor apela de buna voie. fiecare copil e unic in felul fie fie prin gandire . Tinerii vad razvratirea fata de biserica sub care au crescut ca o emancipare. Adesea problemele palpabile. iar preotii isi vad de acatistele lor asemenea caravanei latrate de ciini. inchis pentru renovare.Nu toti tinerii sunt la fel . etc . noi .. psihologii. o indrazneala pentru care ar trebui sa fie felicitati. dar inclin catre prima varianta: adolescentele minti in formare sint foarte usor de influentat si cum ideile eretice (cum le spune biserica) se gasesc pe toate drumurile. Asa sa fie oare? "Tinerii din ziua de azi..actiuni sau comportament si fiecare copil a fost 72 . pe care le reproduc mai jos. si coca-cola in pahar. Si atunci inevitabil ma intreb: sa fie doar virsta sau revine moda? Nu sint un sociolog bun si nici un psiholog perspicace. In realitate preotii (caci despre ei vorbim aici). vor sa fie lasati in pace sa pluteasca in sfertodoctia lor. Interesanta este insa deductia ce se desprinde din acest rationament. nu mai au pic de bun simt!. duhovnicii. pentru ca marii majoritati a acestor revolutionari „le va veni mintea la cap”. si nici consilierii. a unui grup tip "ciuperca muzicala postrevolutionara". intr-un cotlon prafuit. erotice. familiale.". ale melodiei "Ani de liceu" din filmul "Liceenii" aparut prin anii 80. Dar chiar avem de-a face doar cu un cliseu ridicol? Am intalnit doua versiuni. carora de cele mai multe ori le vine si mai greu decit copiilor lor sa comunice. ei nu mai au timp de teme.Dar totusi nu ar fi ceva normal pentru noua generatie??Stim cu totii ca . dar sunt "exact cum si-au dorit". dar de foarte multe ori lupta lor se reduce doar la dorinta de a fi admirati. Ceea ce adauga un plus de nemultumire este ca nici unul dintre adultii din jurul lor nu pare a le lua in serios suferinta. nici parintii. mai ales cei trecuti de o virsta. neprotejati de catre Dumnezeul lor – expresie a recent uitatei esente parentale.obiceiuri si nu numai de parintii si chiar bunicii nostrii. desi de mult au inceput sa se barbiereasca in fiecare dimineata? Inseamna ca inca nu si-au incheiat socotelile cu adolescenta si ca undeva.

Practic nu exista domeniu de activitate unde sexualitatea sa nu fie prezenta.Eu sunt de parere ca aici intervin mai multi factori. mijloacele de comunicare in masa au fost invadate de subiecte "fierbinti". trupele de muzica care au in componenta fete au inceput sa poarte costumatii din ce in ce mai provocatoare exemplu lor fiind urmarit si de tinerele fete care incearca cat mai mult sa semene cu idolii lor. site-uri Internet etc. filme.asta in mod sigur.in al doilea rand mass-media. Indiferent de forma ei de manifestare.Ceea ce este tragic este faptul ca exista parintii care nu s-au ocupat de educarea si cresterea copiilor intr-un mod normal si au fost aproape indiferenti la ceea ce face copilul.Acest lucru a dus in majoritatea cazurilor la aparitia unor tineri debusolati care ajung sa se drogheze . producand un impact major asupra oamenilor. strict interzise altadata a avut efecte benefice dar si negative asupra societatii. emisiuni de radio sau TV.Doar e la 73 . in loc sa se apropie de copii. pasesc in primele relatii: sunt speriati. Auzi destul de des cum ca parintii au interzis copilului sa se mai vada cu persoana iubita.NU . sa se lase de scoala sau chiar mai rau sa comita infractiuni grave. se indeparteaza tot mai mult de acestia.Si filmele au avut un impact negative asupra tanarului care urmarind aceste filme incearca sa-si imite eroii de multe ori acest lucru are efecte negative nu de multe ori vedem la stiri pusti care si-au omorat prietenii pentru ca asa au vazut in vreun film la televizor. Aceasta invazie de subiecte "fierbinti".Dar oare numai parintii sunt de vina. fie ea explicita ori sugerata.Specialistii sunt de parere ca in ultimii 10 ani tineretul a fost “bombardat” cu mesaje cu influenta sexuala mare. intalnim adesea tineri provenind din familii cu statut social foarte impresionant sau familii simple dar care s-au ocupat de copii lor. Prima dragoste Multi parinti au cam aceeasi reactie cand copiii lor ajung la varsta adolescentei si simt primii fiori ai dragostei. indiferent de varsta si sexul lor.educat de parintii intr-un mod unicat apropiat de valorile morale ale parintilor.Mass-media are o influenta foarte mare asupra adolescentului modern deoarece tinerii din ziua de azi traiesc intr-o era a tehnologiei un televizorul si calculatorul au devenit obiecte des intalnite in casele noastre. Poate ca este destul de greu sa nu intri in panica si sa incerci sa fii destul de rationala atunci cand te gandesti unde or fi si ce or fi facand acum.In primul rand statul roman care nu se ocupa cum ar trebuii de buna educatie a “noii generatii” .Este un lucru stupid din partea parintilor de a interzice copilului sa iubeasca. Dupa o lunga perioada de timp in care preocuparile legate de sex erau catalogate (in cel mai fericit caz) drept neserioase si imorale. fie prin diverse publicatii.Insa ce ii determina pe acesti copii sa ajunga un exemplu negativ pentru societate. sexualitatea a patruns incet dar sigur pe piata romaneasca. Pana si banalele reclame la diferite marci de ciocolata sau cafea apeleaza la sexualitate.

Cele mai mari 2 hobby-uri ale adolescentului roman dupa parerea mea sunt fotbalul si muzica.Cei mai multi tineri au ca modele in viata fotbalisti sau oameni din lumea muzicii. insa adolescentul prefera mai mult televizorul decat cartea de multe ori acest lucru este in dezavantajul lui.Desigur uitatul la filme sau ascultatul muzicii nu sunt niste lucruri rele . As vrea sa inchei cu o mica concluzie : Adolescentul din zilele noastre este mult diferit fata de adolescentul de acuma 30 de ani .Unii dintre ei practica un sport :fotbal.Unii tineri sunt preocupati cu cititul.De mici copii sunt invatati de catre parinti ca sa invete cat mai mult pentru a avea un service bun si un salariu bun insa tanarul din ziua de azi vrea mai mult si mai mult iar din pacate statul romana nu ii poate oferii acest lucru iar multii tineri destepti pleaca din tara pentru a duce un trai mai bun in alta tara.Ce e tragic insa e ca tanarul din ziua de azi nu mai citeste asa mult. sunt viitorul Romaniei si toti spera ca macar ei sa duca un trai mai bun intr-o Romanie mai buna!Stiu ca in acest proiect nu am reusit sa comentez si sa explic toate problemele adolescentilor sau toate opiniile negative asupra lor dar cred ca sunt mult prea multe pentru a putea fi discutate pe cateva foi de hartie ! 74 .Mai rau este ca tot mai multi tineri se drogheaza de mici.In scoli sin u numai exista o campanie de informare a tinerilor asupra riscurilor care le provoaca consumul alcoolului . Din pacate adolescentii mai au si “pasiuni” negative pentru ei cum ar fi fumatul si bautura.tigarilor si drogurilor insa este prea purin pentru a face fata acestui flagel ! Sansele tinerilor de a reusii in viata Multii tineri dupa ce termina facultatea isi doresc o cariera in alte tari. tineri.varsta adolescentei e un lucru firesc .Tinerii din ziua de azi incep inca de la varste fragede sa consume alcool sis a fumeze ceea ce este un lucru ingrijorator.De ce ?In primul rand pentru banii salariile in alte tari fiind mult mai mari decat cele din Romania .Intotdeauna vor exista pareri pro si contra dar cu totii stim ca ei .el preferand sa vada un film sa asculte muzica sau sa stea degeaba.In general adolescentul isi gaseste sprijinul in persoana iubita de multe ori aceasta devine confidentul perfect.tennis. Pasiunile adolescentului sau cum isi petrece timpul un adolescent: Tinerii din ziua de azi au preocupari din ce in ce mai variate.Preocuparile variaza de la individ la individ in functie de domeniul de interes.ele chiar ajutand tanarul sa se relaxeze.atletism.cu excursiile sau pur si simplu asculta muzica.Acest lucru este in dezavantajul tuturora pentru ca plecarea acestor tineri costa annual zeci de milioane de dolari.

determinată de criza de autocunoaştere (44-55 de ani). Allport a enumerat şase trăsături specifice adultului şi anume: conştiinţă de sine largă. accesul în ierarhia profesională este activ. Urmează o fază critică. Pentru E. în care au importanţă modificările de impulsuri sufleteşti. consideră că există două faze ale stării adulte: 1) starea audltă tânără (25-35 de ani). 3) Perioada adultă prelungită (de la 55 la 65 de ani) se caracterizează printr-o oarecare diminuare a 75 . 2) Perioada adultă dintre 45 şi 55 de ani se caracterizează prin trecerea pe planuri de mai mare responsabilitate profesională şi socială. relaţii şi raportuir intime. iar structura relaţiilor de muncă sociale şi de familie constituie tipul de relaţii caracteristice şi în această eprioadă. La vârstele de peste 35 de ani au loc forme de exprimare de maximă forţă. Astfel. opac sau ameninţător. este miezul vieţii umane (31-44 de ani). sarcinile care maturizează. prezentul ca fiind constructiv sau obstaculat. securitate emoţională fundamentală. Trecutul se caracterizează ca fiind asimilat sau neasimilat. Perioada varstrei adulte. Super şi colaboratorii săi. Există o serie de factori amelioratori implicaţie în viaţa social-economică şi culturală. dintre care trei adulte. În ceea ce priveşte aspectele diferenţiatoare. Şi a patra perioadă a vieţii. Evoluţia feminină este relativ mai tensională şi încărcată de indispoziţii şi anxietăţi cu substrat biologic-hormonal (menopauză). energie. În viaţa e familie. ceea ce creează o creştere relativă a conţinutului subidentităţii de părinte şi o modificare în evoluţia familiei. stadiul adult este cel de împlinire socială şi profesională (24 şi 44 de ani). obiectivare de sine. a treia perioadă adultă. Perioadele se manifestă din punctul de vedere al receptivităţii de învăţare. Moers a diferenţiat 6 perioade. aceste două subidentităţi se vor dezvolta. Erikson vede stadiile adulte ca antrenate profund în viaţa socială din teama de compromitere ca antidot faţă de moarte. 2) starea de maturitate şi dezvoltare (35-50 de ani) în care se stabilizează instruirea profesională. Dispare interesul pentru învăţare. Expansiunea cumulativă în caracteristicile muncii profesionale şi în ierarhia posturilor de muncă constituie tipul fundamental de activitate în perioadele adulte. Ca atare se pot diferenţia următoarele subetape adulte: 1) Prima perioadă adultă (35-45 de ani). În ceea ce priveşte plasarea perioadei adulte în dezvoltarea umană. vârstele adulte se mai numesc şi vârste active. prin care se realizează contribuţia consistentă a adulţilor la cerinţele vieţii sociale. Există un coeficient de intervenţie a factorilor biologici şi în timpul vârstelor adulte. activă şi creatoare. preocupare obiectivă.Capitolul 9. armonie relativă cu propriile achiziţii din experienţa personală. implicit a doua perioadă adultă. Dublineau S. dat fiind faptul că independenţa copiilor nu mai necesită o atenţionare permanentă în acest rol. Thomae a atras atenţia asupra periodizărilor efectuate pentru vârstele adulte: trebuie să se aibă în atenţie rolurile. De altfel. iar viitorul ca deschis. acitivitatea pe acest plan este cumulativă. este cea mai puternică perioadă de crize. în sensul implantării omului în sarcinile sociale şi în responsabilităţile sociale. Subidentitatea de soţ se va diminua uşor ca şi cea de părinte. marcată de o scădere relativă (după persoană) a capacităţilor vitale (50-60 de ani). cea mai scăzută perioadă de receptivitate prin instruirea adulţilor. dominată de nevoia de activitate şi de viaţă sentimentală şi în ultima sa parte dominată de creşterea sensibilităţii (starea de adult confirmat). Statutele şi rolurile sociale încep să fie mai încărcate de responsabilităţi. perioada a doua a vieţii. se poate considera că se consumă vârsta adultă de stabilitate în care implantaţia profesională este intensă. A treia perioadă a vieţii. Este un stadiu de generalitate. copiii încep să frecventeze şcoala. socială şi familială. prima perioadă adultă dominată de tinereţe (21-30 de ani) este caracterizată de autoinstruire. H. ca şi în cazul proceselor de crestre din vârstele tinere.

pe indicatorii semnificativi ai materialelor suspuse activităţii profesionale şi pe ritualurile specifice ale muncii. dominant maritală şi aceea de activităţi social-culturale. o eprioadă cirtică. Rolul de soţ sau soţie se cunoaşte foarte bine. În perioada sau vârsta adultă prelungită (de la 55 la 65 de ani) subidentitatea profesională începe să se distanţeze ca şi subidentitatea socio-culturală. 9. Există o oarecare rutină reconfortantă a vieţii din familie. ceea ce contribuie la reducerea vitezei de excitaţie vizuală. dar cresc şi responsabilităţile pe aceste planuri. Tactul este simţul de maximă erotizare.forţelor fizice. Subidentitatea parentală şi maritală se reîncarcă de intimitate prin apariţia nepoţilor. Între 40 şi 45 de ani experienţa profesională devine mai bogată la multe persoane. Are loc o scădere evidentă a acuităţii auditive după 40 de ani. Efectele se repercutează mai ales în creşterea caracteristicilor discriminative şi de identificare ale capacităţilor senzoriale antrenate şi scăderea relativă a pragului absolut minimal. este o perioadă de expansiune socială şi profesională. Capacitatea de muncă şi randamentul se află pe primul plan. persoanele de 35-40 de ani sesizează deiferenţa faţă de genereţia ce intră în producţie. ce are o curbă lentă de descreştere după 45 de ani. corecţia vizuală permiţând să-şi exercite mai departe sensibilitatea vizuală profesională dobândită. Angajarea mai profundă în muncă creează un echilibru al personalităţii. Identitatea si capacităţile cognitive Subidentităţile profesionale constituie aspectul ce reprezintă eprsoana în perioadele adulte. care întotdeauna are o anumită direcţie dominantă. Are loc apoi diminuarea anulativă a subidentităţii profesionale. Perioada de la 35 la 45 de ani se împarte şi ea în două subperioade: de la 35 la 40 şi de la 40 la 45 de ani. Familia se află în plin proces de denucleanizare. Dezvoltarea senzorială se realizează în vârstele adulte sub dubla influenţă a antrenării a caracteristicilor discriminative. într-un context nou. În familie se reinstalează echilibrul şi un stil adecvat de interrelaţii. după 50-55 de ani se exprimă din nou trecerea printr-o criză de interiorizaremprovocată de menopauză la femei. Faptul ca atare se conştientizează ca un plus de experienţă practică şi o cerinţă de reciclare sau de prefecţionare teoretică. În familie începe procesul de denucleanizare. Amprenta profesională se instituie asupra structurilor operative psihice. care sunt mai puţin încărcate de sarcini. Atenţia deserveşte traseul de colectare selectivă a experienţei profesionale. Distracţiile devin mai puţin improvizate. Omul se simte în mijlocul vieţii. dar regula este validă mai ales pentru subidentitatea familială de părinte. În perioada adultă de stabilizare II ( de la 45 la 55 de ani) se instalează uşor încărcarea cu intimitate a subidentităţii parentale şi maritale. Această criză biologică este înspţită de disconfort fizic şi are loc mai devreme sau mai târziu. Însăşi capacitatăţile senziriale se dezvoltă în anumite direcţii sub influenţa profesionalizării şi se deteriorează sub influenţe convergente biologice şi de suprasolicitare. rămâne activă subidentitatea maritală familială. Diminuarea celor patru feluri de subidentităţi este relativ inegală. 76 . creează şi orientează complex cerinţele profesionale.1. Viaţa de familie se simplifică într-un fel. ca şi sensibilitatea tactilă. De la 45 la 50 de ani se perpetuează structurile relaţiei complexe ale etapei anterioare. mai ales pentru femei. În ierarhia profesională. Aceasta va face să scadă treptat capacitatea de citire şi mulţi oameni vor utiliza ochelari. Diminuarea forţei fizice se organizează în jurul ideii de valoare a propriei persoane. Între 20 şi 60 de ani are loc o micşorare continuă a cantităţii de lumină ce pătrunde în pupilă şi o scădere a capacităţii de acomodare a cristalinului.

familia este dominată de expansiunea dorinţei de întreţinere a confortului afectiv. cercul de prieteni şi de loisiruri creează în perioadele adulte resurse importante de exhilibrare şi de exprimare a personalităţii. nu totdeauna clare şi sortate la posibilităţile corelate personale de activitate. libidoul este activ cu etape de creştere. Apariţia nepoţilor reface cercul vieţii. Dintre componentele memoriei. viaţa de familie se încarcă de oarecare tensiune dinspre direcţia rolului parental. fixarea şi păstrarea au o foarte mare longevitate în MLD. Se manifestă conflicte de rol şi statut. Deosebit de mult se dezvoltă volumul şi distribuţia atenţiei. Se reţin incidentele critice. căsnicia este în plină consolidare. legate de activitatea profesională specifică. Se intră în criza identităţii profesionale datorită dezangajării profsionale. Partenerii îşi descoperă treptat însuşirile de profunzime şi încearcă să se adapteze. deoarece adultul tânăr este încă preparat teoretic şi practic multilateral. Experienţa şi subidentitatea parentală şi maritală trec prin faze relativ distincte în perioadele adulte din punctul de vedere al structurării personalităţii. intimitate. Între 34 şi 45 de ani rolul parental devine mai încărcat. dată fiind creşterea instigaţiilor copiilor la încălcarea regulilor. după care moment al vieţii are loc o scădere lentă până la 55 de ani.2. Rolurile profesionale fiind absorbante şi cele parentale mai complicate. Dintre tipurile de memorare. al relaţiilor. Recunoaşterea şi reproducerea devin mai puţin prompte după 55 de ani. când stângăcia şi neîndemânarea devin mai evidente.Oamenii adulţi ştiu să dozeze forţele interioare mai bine. În fazele de adult tânăr. Maximum de organizare de ansamblu (maximum de utilizabilitate) se consideră a fi atins la aproximativ 25 de ani. are supleţe. În etapa dintre 45 şi 55 de ani. Legătura matrimonială devine de securizare şi acroş. faptului dacă persoana în cauză este sau nu obişnuită cu mişcarea. al dorinţelor. 9. 77 . se creează o erodare a caracterului arzător al intimităţii. are preocupări diverse. extraprofesionale şi extrafamiliale. restabilind încă o dată proiecţia în viitor a omului. memoria adultului este orientată spre obiective. În etapa de adult III. culturale. posedă un fel de autoreglaj optimal derivat din experienţă. ceea ce creează nesiguranţă şi derută latentă. Existenţa de preocupări sociale. Câmpul de acţiune al memoriei se restructurează de asemenea sub influenţele profesiunii. Învăţarea psihomotorie implicată în profesie dar şi în formele de activitate curentă se află în platou până la aproximativ 50 de ani. Un rol important în activismul învăţării pe plan motor revine experienţei anterioare. cea logică este mai rezistentă. Foarte dependentă de structura solicitărilor de viaţă. cea mecanică prezintă semne de scădere între 40 şi 45 de ani. O mare parte din disponibilităţi nu se utilizează social. aspiraţii puternice. rolul parental devine mai complex şi situativ nou. procesul de adaptare activ. problemele-cheie. are caracter arzător. Personalitatea la vârstele adulte În perioada adultului tânăr personalitatea este antrenată în trăiri afective intense.

C. Unii teoreticieni susţin că bătrâneţea trebuie privită ca o perioadă de dezvoltare psihologică. a subliniat rolul vitaminelor. Dintre reprezentanţii vieţii medicale geriatrice menţionăm: Gheorghe Marinescu în lucrarea „Problematica bătrâneţii şi a morţii naturale” a abrordat degradarea sistemului nervos. pierderea partenerului de viaţă). Nu există un punct de vedere unanim în diferenţierea substadiilor.I.Capitolul 10. cercetările s-au intensificat pentru că: speranţa de viaţă în secolul al XX-lea a crescut (în ţările cu nivel de viaţă dezvoltat. pregătirea psihică pentru a face faţă pensionării cu întregul său cortegiu de situaţii. Perioada varstei a treia În ceea ce priveşte vârsta bătrâneţii. experienţa profesională. Americanii delimitează doar 2 substadii: young-old între 65-75 ani şi old-old după 75 ani. iar geriatria studiază problematica medicală şi de îngrijire a persoanelor în vârstă. - Gerontologia reprezintă studiul ştiinţific al bătrâneţii umane. în 1952 a condus şi organizat primul institut de geriatrie din ţară. de experienţa înţelegerii. ale cărei sarcini de referinţă sunt: adaptarea la declinul forţelor fizice şi al sănătăţii. durata medie a vieţii pentru bărbaţi este de 70 ani iar pentru femei de 75 ani). reprezentări negative care văd în bătrâneţe o vârstă a suspiciunii. dinamica şi chiar complexitatea celor organice. al activităţilor organizate şi a propus tratamentul complex aslavital (gerovital). familial ci şi al comunităţii. Expectanţa de vârstă a oamenilor din diferite profesii a crescut: medicii trăiesc mai mult decât stomatologii. Parhon (1874-1969) în lucrări ca: „Bătrâneţea şi tratamentul ei” (1948). adaptarea la îngustarea câmpului familial (căsătoria copiilor. În societatea contemporană se pot distinge cel puţin 2 tipuri de reprezentări despre bătrâneţe: reprezentări pozitive care leagă bătrâneţea de înţelepciune. „Biologia vârstelor” 1955 a abordat sistemul endocrin în îmbătrânire şi diferite caracteristici psihice ale acestei vârste. a inflexibilităţii în atitudini şi comportamentul criticism exagerat. socială a vârstelor bătrâneţii poate fi utilizată în folosul nu numai personal. neîncrederii în ceilalţi. modificările psihosomatice sunt foarte strâns legate iar cele psihologice influenţează ritmul. 78 . Ana Aslan. abordări vieţii.

Proliferarea celulelor încetineşte. - Modificări biologice Se modifică regimul de viaţă: scade apetitul alimentar. Se micşorează nevoia de somn. a ţesuturilor. a unor preocupări şi griji cotidiene. ficat). a mobilităţii articulaţiilor şi mişcărilor. cele din sfera profesională. intelectuale. reumatismele. apar confuzii. mai ridată. deprinderi. de păstrare a sănătăţii mentale. atrofii ale ţesuturilor. se restrânge sfera relaţiilor sociale dar se redirecţionează interesele pentru lectură. ceea ce influenţează negativ coordonarea senzorio-motorie. Se înregistrează o scădere a capacităţii de efort. Pot apare tensiuni. Delimitarea se face în baza criteriilor anunţate. La nivelul cordului pot apare: leziuni arteriale datorită osteosclerozei. excursii în locurile dorite. din activităţile sociale se restrâng. Apar relaţii susţinute de deschiderea spre persoane de aceeaşi vârstă şi organizarea timpului liber. creşte nevoia de vitamine deoarece organismul este supus unei demineralizări serioase. au loc modificări metabolice. mai ales la bărbaţi. în vis se anulează diferenţele dintre realitate şi trăirile subiective. Respiraţia devine mai anevoioasă. în perioada marii bătrâneţi. Datorită schimbărilor biochimice în compoziţia proteică şi în fibre. muşchii se scurtează. a organelor. În exterior se modifică aspectul pielii care îşi pierde elasticitatea şi devine mai palidă. discopatii.10. aptitudini. preluând unele probleme casnice. preocupările sunt mai ales de întreţinere. muzică. Nu sunt excluse unele preocupări de tip creativ. la participări politice. dureri de coloană. Delimitarea şi caracterizarea substadiilor Ursula Şchiopu şi Emil Verza identifică 3 substadii. degenerări. în perioada bătrâneţii propriu-zise 75-85 ani – se restrâng subidentităţile parentale (nepoţii deja au crescut). Starea de sănătate se menţine la parametri relativ normali. sociale.1. Bolile degenerescente limitează capacitatea şi dorinţa de deplasare. Creşte fragilitatea oaselor. La femei apar mai ales tulburări afective. Se întăresc rolurile familiale. chiar crize de prestigiu. apar tulburări sub forma insomniilor. capacităţile intelectuale. fizice. peste 85 ani – se diminuează substanţal toate tipurile de subidentitate: profesional socială. se micşorează posibilitatea de oxigenare a sângelui. parentală. mai puţin rezistenţi la diferiţi agenţi patogeni. dar devin mai fragili. apar osteoparezele datorită pierderilor de calciu şi magneziu. maritală. infarctul miocardic. Tipul fundamental de activitate la bătrâneţe este adaptarea la un nou orar de activitate (familiale şi sociale). la unele consilieri profesionale. inadaptări relaţionale. distrugerea lor este lentă dar irecuperabilă. creşte ţesutul adipos din organe (inimă. 79 . hemoragii datorită îngustării sau blocării pereţilor vaselor sanguine. Tipul de relaţii se modifică. la nivelul sistemului nervos central. substadiul de trecere 65-70 ani – se caracterizează prin: pensionarea dizolvă identitatea profesională susţinută social deşi persoanele încă au rezerve fizice. volumul lor se micşorează.

10. se atenuează capacitatea de organizare şi de ierarhizare a reacţiilor. unde se stabilizează către 75-85 ani la anumite valori. La nivel hormonal. pot apare şi fenomene de surditate psihică. inutile. iar la femei.perceptive O anumită formă de „rezistenţă genetică” influenţează conservarea sau. cataracta. timbru) sonor. dimpotrivă. oxigenat. la 1250g. înregistrează valori mai scăzute. Sistemul nervos este mai puţin irigat. Evoluţia proceselor senzoriale şi cognitive Procesele senzorial . care asigură sucul gastric. din cauza afectării celulelor din zona centrală a sistemului nervos. În faţa unor situaţii complexe. Se modifică viteza şi forma scrierii. se restrânge câmpul vizual şi se reduce capacitatea de discriminare a nuanţelor. deteriorarea însuşirilor fizice şi a potenţialului psihic. apar mişcări haotice. iniţial se diminuează la nivelul periferic. tonurilor cromatice. creierul îşi micşorează volumul (de la 1420g la bărbaţii de 20 ani. al receptorilor. de la 1250g la 1125g). apar multe boli degenerative: glaucomul. la unele persoane se instalează o revenire a vederii. În privinţa văzului: scade capacitatea de modificare a cristalinului din care cauză se instalează presbitismul. 80 . Pot apare ischemieri datorită insuficientei alimentări a creierului şi se intensifică mortificarea celulelor nervoase. după vârsta de 70 ani. ale căror celule. când persoana aude dar nu înţelege. la durere. Activitatea senzorială. în special tiroida se micşorează iar creşterea corticosuprarenalelor este resimţită în apariţia sclerozei vasculare şi a hipertensiunii arteriale. solicitante. coordonarea mişcărilor. Sensibilitatea la cald. Procesul este mai accentuat după vârsta de 70-75 ani. la rece. a timpului de reacţie.În privinţa aparatului digestiv are loc o reducere a enzimelor. fermenţilor. În privinţa auzului: are loc o creştere a pragurilor din care cauză sensibilitatea auditivă devine mai grosieră. pancreasul activează mai lent din care cauză grăsimile sunt utilizate necorespunzător. Motricitatea Regresii se constată şi în viteza. după 65 ani încep să se sclerozeze şi apoi fenomenul este resimţit şi sub aspectul funcţionalităţii ANS.2. apar şi fenomene de „idiosincrasii sonore” prin creşterea intoleranţei faţă de anumite surse (ritm. Din acest ultim motiv.

adevărat-fals). reactualizarea suferind adeseori de lapsusuri. euristice. când persoana îşi pierde identitatea şi refuză să vorbească. Apare tendinţa de evitare a angajării în discurs verbal. care sunt acoperite de uitare. În urma aplicării testului WAIS s-a constatat o scădere a eficienţi gândirii de 0. De asemenea.). Intensitatea nu este adaptată la situaţii. viscozitate în soluţionarea itemilor. stări depresive legate de sănătate.Memoria Memoria de scurtă durată suferă deteriorări ca şi memoria faptelor vii. cu „matricele progresive Raven”. din care cauză apar îndeosebi stări de irascibilitate nemotivate. confuzii şi chiar substituiri voite în cadrul asociaţiilor reclamate de context. de posibilităţile afective limitate. Cel mai frecvent fenomen este aşa numita amnezie infantilă de origine afectivă. a proiectelor. neatenţie. Atunci când acesta este impus de situaţii oficiale. zilei. Limbajul Discursul verbal îşi va restrânge sfera iar ritmul este inconsecvent. În situaţiile de declin avansat se poate instala şi fenomenul de vid mintal. cel în cauză simte nevoia reacţiei celorlalţi care nu de puţine ori este solicitată direct (cum a fost? etc. Depresia care are la bază deteriorări somatice exprimă şi apariţia unei noi crize de identitate. La vârste înaintate apar hipomnezii. Evaluarea cronologică privind ritmurile biologice se face corect (programul de masă. confuzii. Schimbările sunt spectaculoase. trebuinţa de identificare făcută cu ajutorul evenimentelor de rezistenţă ale trecutului. deşi se păstrează în limite de normalitate operativitatea generală a gândirii.5% după 31 ani şi de 0. se comportă ca şi cum nu este el. stereotipii. teste abstracte care vehiculează raţionamente. Este excesiv uzitat raţionamentul dihotomic (bun-rău. Emoţiile au exprimare mai primitivă iar întreţinerea lor este legată de statutul marital şi profesional. fenomenul de perseverare se instalează progresiv.18% după 60 ani. Afectivitatea Tulburările afective sunt dominante şi influenţează toate manifestările. abundă fenomenele repetitive. Se pierd strategiile algoritmice. de sfârşitul vieţii. Coeficientul de inteligenţă scade treptat. 81 . Memoria de lungă durată este mai rezistentă deşi apar eforturi de amintire a informaţiei. proverbe. când lent. Se instalează dispoziţii negative. ceea ce evidenţiază situaţia precară a aspiraţiilor. apare o anume fixitate. a unor evenimente importante. Atunci când se agravează poate să apară sindromul de depersonalizare. nu vibrează afectiv. cotidiene. chiar inexpresiv. când agitat. Fenomenul cel mai probant al uitării este trăirea în trecut. când autorul repetă aceeaşi prezentare la intervale relativ scurte din cadrul aceleiaşi conversaţii sau în situaţii diferite. Determinarea intelectuală este studiată cu ajutorul scării Wechsler. mai ales dacă persoanele suferă de nevroze sau psihoze. de somn) dar apar confuzii privind aprecierea datei. surescitat.

Se întreprind unele acţiuni dorite de mai demult. aspiraţiile se centrează asupra eu-lui dar nu dominate profesional (ceea ce încă se menţine la oamenii de creaţie) ci în direcţia unor interese şi activităţi preferate. Potrivit lui Atchley (1982. aşa cum au fost identificate în teoria lui Peck (1968): adaptarea la statutul de pensionar cu întregul său cortegiu de consecinţe: materiale. indiferenţă. 1991) procesul pensionării se derulează de-a lungul a şapte faze. Pot apare 2 situaţii: de mulţumire. adaptarea la involuţia forţelor fizice şi la fragilizarea stării de sănătate. Sunt întru totul adaptaţi.Literatura de specialitate consemnează existenţa a două categorii de depresivi: agitaţii. de împlinire. adaptarea personalităţii la apropierea sfârşitului inevitabil. apatie. faza de apropiere de pre-pensionare – apar planuri de pensionare. Caracteristici: proiectele de viaţă se diminuează. se pot îmbolnăvi sau pot deveni dependenţi de alte persoane. sociale. stări de delăsare. culpabilitate şi retardaţii. Manifestări ale personalităţii Vârsta respectivă impune o revizuire a adaptării în cel puţin 3 direcţii. de satisfacţie. de preferinţe. chiar disperare. mişcări încetinite. pentru unii de regret. centrată pe necesitatea asigurării integrităţii eu-lui. care au vorbire lentă. Erikson apreciază că acest lucru este ajutat de revederea a ceea ce ai făcut. devin mai puţin ambiţioase. încep unele diminuări voite ale răspunsurilor la diferite răspunderi profesionale< faza lunii de miere – de anticipare . faza terminală – sfârşitul pensionării. O altă tulburare a afectivităţii este hipertrofierea eu-lui. preocupări profesionale. dezamăgire. se simte neglijat de ceilalţi. 10. de aşteptare. posibile sau în cele de conservare organică şi psihologică. moartea. relaţionale. faza de distanţare apare în faza adultă mijlocie. apare criza de prestigiu. Pentru cei din urmă trebuie susţinere specială din partea celorlalţi. plăcere. fără a fi obligatorii pentru toţi oamenii.3. procesul de pensionare îngustează câmpul răspunderii profesionale şi sociale dar oferă surse mai mari de autoprogramare a regimului de viaţă. Oamenii se gândesc doar ca la ceva posibil sau nu sunt deloc preocupaţi de acest fapt. şi soluţionează problemele curente. fenomenelor la propriul eu. 82 - - . ceea ce poate fi pregătit prin raportarea propriei existenţe la ceea ce a lăsat drept continuare a vieţii: copii. raportarea majorităţii faptelor. frustrare. care prezintă sentimente de cefalee. inapetenţă. nelinişti. Teoria lui Peck este foarte apropiată de teoria lui Erikson. faza dezangajării – apar unele dezamăgiri. limitele. insomnii. faza reorientării – se gândeşte la ceea ce urmează adoptând o poziţie foarte realistă. incearcă să facă faţă situaţiei< faza de stabilitate – au conştientizat capacităţile.

Între deteriorările fizice şi cele psihice pot exista decalaje. sprijinită material şi uman 83 . delir.Primele 2 faze sunt de prepensionare iar ultimele de postpensionare. răbdare. din care cauză persoanele aflate în preajmă trebuie să manifeste calm. bolnavul necesită asistenţa celor din jur sau socială. Unii vârstnici prezintă oboseală. o stare generală de epuizare. alcoolism. se păstrează posibilitatea de deplasare dar apar conduitele aberante. introvertiţi. din care cauză unii devin închişi. de sfârşeală. Dacă apar doar primele. Situaţia inversă este mult mai gravă pentru cel în cauză. Pot apare şi deteriorări foarte grave ca: demenţa senilă. vagabondaj. coerenţa ideilor. O altă caracteristică este regăsită în toate tipurile de răspunsuri care poartă amprenta fenomenului numit vagopsihotonie. comunicarea devine dificilă ca şi pronunţia. anticipată. abandonul neconştientizat. Bătrâneţea constituie o problemă individuală dar şi socială ce trebuie pregătită.

. 1965. E. 1989 9. Verza.P.1976 5. Albatros..P. Psihologia varstrelor.P. Adolescenta-personalitate si limbaj. Psihologia varstrelor.).. P. U. 2001 3. 1981 8. Fundementele pedegogiei. E. 6. Verza. Ed.. E. U. Ed.BIBLIOGRAFIE 1.A...D.. Debesse.... Copilul si jocul. Zlate Mielu.D. 1972..E. Ed. Bucuresti 2. Bucuresti.1970 4. Schiopu.D.. Bucuresti.D.. M. Pro Humanitate.. J.P. Schiopu... Osterrieth. Chateau. Ed. CREDIS-Bucuresti. V.D. Editura didactca si pedagogica(E.. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta....P. Verza.D.. E. Conduita verbala a scolarilor mici. E.. E. Psihologia inteligentei. Cunoasterea copilului.Introducere in psihologia copilului.P. Stiintifica. J. Rose. Piaget. Cretu Tinca.2000 84 . 7. 1973 10. E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful