P. 1
Competitivitatea la Nivel de Tara - Olanda

Competitivitatea la Nivel de Tara - Olanda

|Views: 362|Likes:
Published by Adela Alexandra

More info:

Published by: Adela Alexandra on Mar 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/26/2013

pdf

text

original

Competitivitatea la nivel de tara Olanda

2008

Cuprins:

Capitolul 1 – Introducere.......................................................................3 ................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................................................................................................... Capitolul 2 - Determinantii factoriali....................................................6 Capitolul 3 – Determinantii cererii........................................................9 Capitolul 4 – Strategie, structura si rivalitate...................................13 Capitolul 5 – Industriile din amonte si aval......................................18 Capitolul 6 – Concluzii generale.........................................................22 Anexe....................................................................................................23 Bibliografie...........................................................................................27

2

Aşa numitul “diamant al lui Porter” cuprinde următoarele elemente: 1) determinanţii factoriali 2) determinanţii cererii 3) industrii pe din amonte şi din aval 4) strategia şi structura firmelor. 3 . Porter propune identificarea şi întărirea continuă a unui sistem de condiţii care determină avantajele competitive ale unei ţări.competitivitatea are un caracter dinamic (Schumpeter).o ţară poate să influenţeze avantajele competitive într-un anumit sector industrial. Porter propune un model care să explice rolul ţărilor în identificarea şi menţinerea avantajelor competitive ale firmelor pe pieţele internaţionale. Tratarea distinctă a fiecărui factor dă posibilitatea adoptării unei politici naţionale generatoare de creştere economică. Modelul porneşte de la următoarele premise: . în care concurează un anumit număr de firme . Pornind de la aceste idei.chiar pentru societăţile transnaţionale o ţară poate să ofere avantaje competitive diferite. ca ţară de origine sau ţară gazdă . evoluţia lor depinzând de masa critică pe care ele o creează la nivelul economiei. Inovaţiile au rol de forţă motrice în această schimbare continuă şi determină firmele să abandoneze inerţia cu care sunt obişnuite.Capitolul 1 . precum şi concurenţa dintre acestea Elementele fundamentale ale diamantului sunt influenţate decisiv uneori de: 5) climatul internaţional 6) acţiunea guvernamentală Componentele acestui sistem sunt intercondiţionate.Introducere În 1989.

Provinciile din estul tarii. La nivel national. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul tarii. AKZO NOBEL. tehnologie medicala. Olanda are o populatie de 16. KLM Airliness. sunt companii olandeze. unde isi au sediul si isi desfasoara activitatea peste 45% din numarul total de companii. structura şi rivalităţile Şansa Determinanţii factoriali Determinanţii cererii Industriile din amonte. Philips este unul dintre cei mai mari producători de produse electrice şi electrocasnice din lume. si sunt concentrate in domenii de inalta tehnologie: biotehnologie. ITC. fiind totodată cea mai veche companie din lume care desfăşoară activitate în domeniul serviciilor de transport aerian. DSM. la granita cu Germania. in cel al transporturilor si in sectorul comertului cu ridicata. trebuie menţionat că Olanda este unul dintre cei mai mari investitori din lume.Strategia firmei. industria alimentara. în special în SUA. cunoscuta sub numele de Randstat. din care circa 8 milioane reprezinta populatia activa. KLM Airliness se situează pe locul şase în ierarhia celor mai mari companii multinaţionale de transport aerian. centrul economic al tarii. digurilor. Philips. sectorul manufacturier este relativ restrans si are un aport de doar 15% la formarea PIB. Rotterdam este cel mai mare şi mai aglomerat port din lume. 4 . orientata in principal spre export si cu o pondere de circa 25% in economia nationala. Activitatile industriale ocupa circa 16% din forta de munca activa. Multe dintre marile companii transnationale sunt fondate si isi au sediul central in Olanda: PHILIPS. imprimerie. Din punctul de vedere al dimensiunilor şi volumului de activitate. Partea de sud a tarii. activitatile principale desfasurandu-se in sectorul industriilor manufacturiere. SHELL. Unilever. Compania KLM Airliness a fost fondată în anul 1919. Cea mai mare concentratie este inregistrata in partea de vest. au din punct de vedere economic o structura diversa. chimie fina. electronica. unele dintre cele mai mari companii multinaţionale. precum Shell. de asemenea. este in prezent o zona industriala in crestere. UNILEVER. activitatile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie. Rotterdam. De asemenea. Shell este a doua companie petrolieră din lume ca mărime şi cea mai mare din lume din categoria companiilor non-americane. fiind situat în Delta Rinului: Portul Rotterdam este considerat principala poartă de a Europei. telematica. bine dezvoltata. realizarea de materiale noi.3 milioane locuitori. aval şi integrate orizontal Acţiunile guvernamental e Determinanţii avantajelor competitive naţionale Olanda este cunoscută ca fiind ţara lalelelor. industria farmaceutica. morilor de vânt şi a bicicletelor. Dincolo de această imagine artistică.

Catering 8% .000 cu pana la 5 angajati • 69.remorchere si alte echipamente de acest gen . Distributia acestora pe sectoare de activitate este : Servicii comerciale 24% . In domeniul comercial.industria constructoare de dragi de diferite tipuri . Activitati industriale 13% .Plasata pe coordonatele economiei vest-europene . Comparativ cu celelalte tari membre OCDE.respectiv comertul. Rabobank si Fortis.000 de companii. comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda. cotele alocate Olandei au devenit insuficiente. Sectorul IMM-urilor in Olanda (firme cu cel mult 250 angajati) este constituit din peste 550. Patru dintre ele. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume.care au prea putin cu intinderea sa teritorila. acestea au dezvoltat si opereaza printr-o retea de aproximativ 6. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.000 avand intre 10 si 50 de angajati • 7. si Otelului a Comunitatii Europene pentru Energie Atomica. reprezentand mai mult de 99% din totalul firmelor olandeze. Vanzari cu amanuntul 13% . navigatia si agricultura . Reparatii auto 9%. Cifra de afaceri realizata in sectorul IMM-urilor este de circa 450 miliarde Euro. Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii . locul II la exportul de branzeturi si locul III la produse agricole in general. guvernul olandez acorda o serie de stimulente. cu peste 60% la formarea PIB. Agricultura olandeza este recunoscuta pe piata mondiala ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole si este un exportator important de carne si produse lactate. subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii.5 milioane locuri de munca. Urmare restrictiilor impuse de Uniunea Europeana la productia animaliera (si din ratiuni ecologice).000 avand intre 5 si 10 angajati • 52.la randul lor . ING Barings. ca ramura deosebit de importanta .Germania. sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii.5%). Comunitati Europene a Carbunelui. sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6. urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%). specializata in imprumuturi pe termen mediu si lung. Numarul IMM-urilor in Olanda: • 425. sunt cotate intre primele 60 de institutii financiar-bancare din lume. ambele. Impreuna. Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie. in functie de tipul afacerii. in Olanda functioneaza 60 de filiale si sucursale ale unor banci Europene. companii de investitii de capital (initial create de guvern. dau economiei un profil deosebit . Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare. economia olandeza se detaseaza prin dimensiunile sale . ABN Amro. multi fermieri fiind nevoiti sa se indrepte catre tari care nu se confrunta cu aceste probleme.000 avand intre 50 si 250 angajati.a Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare ).de care este legata printr-un sistem de relati speciale (fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului . Vanzari cu ridicata 11%.va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii . Constructii 10%.porturi si ecluze . Servicii de finantare a afacerilor sunt asigurate si prin alte institutii specializate. Belgia si Franta . cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta).Comunitatii Economice Europene. ceea ce reprezinta 60% din totalul fortei de munca ocupata. si oferind circa 2. Suplimentar. Conditile naturale . Olanda se afla pe primul loc in lume la exportul de flori taiate. Asiatice si Americane. Totodata. si reprezinta peste 50% din cifra de afaceri realizata in intreaga economie olandeza. Sanatate 12%. precum Banca Nationala de Investitii (NIB Capital). Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). in prezent semiindependente) si agentii regionale de dezvoltare (servicii financiare pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului).500 filiale pe teritoriul Olandei si peste 500 in alte 50 de tari. La nivel 5 .5% din PIB) si ocupa aproximativ 3% din populatia activa. consacrand reputatia mondiala a constructorilor olandezi de diguri . agricultura are un rol important in economia olandeza (2. Lupta continua impotriva apelor va face sa se realizeze .ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia . Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finantare a exporturilor.

aprox. Industria olandeza de productie a vacilor de lapte este bine dezvoltata si organizata. OCM (Organisatie Certificering Melk .cokz.ocmonline. În prezent. Astfel : • PSB (Program Starting Companies on Foreign Markets): are ca obiectiv sprijinirea activitatilor de export a firmelor mici si mijlocii cu experienta redusa in materie de comert exterior. Olanda este printre liderii mondiali in productia de carne si lapte si are o experienta indelungata si o foarte buna reputatie in domeniul reproductiei de vite pentru obtinerea de lapte si carne.e.Organizatia pentru Certificarea Fermelor) www.000 de antreprenori.nl este asociatia procesatorilor de lapte si reprezinta 12 companii procesatoare i.institutional. Cu o valoare curentă a exportului atingând cifra de 3. MCS (Melkcontrole Station . la nivelul anului 2005. cea mai mare organizatie olandeza din sectorul IMM-urilor este Asociatia Regala MKB-Nederland (www.nl reprezinta sectorul laptelui ce contine 22. incrucisarea raselor a devenit o practica populara si este recunoscuta drept instrumentul perfect pentru obtinerea viteilor pentru producerea de carne. o parte din programele cu sustinere guvernamentala destinate sprijinirii si dezvoltarii activitatilor economice si comerciale se adreseaza cu precadere acestora. Sectorul laptelui din Olanda este foarte bine structurat. Selectia prin mai multe generatii a dus la obtinerea celebrei rase Holstein Friesians – vaci de lapte. Cu mai mult de 1.nl asigura calitatea si siguranta alimentara a produselor lactate in Olanda.7 miliarde Euro. de la Bruxelles. cât şi respectarea parametrilor tehnologici şi de calitate a produselor fabricate.000 ferme precum si fabricile procesatoare. 6 . cu partenerii sociali si ii reprezinta chiar la nivel european. Astfel.nl deserveste lantul laptelui din Olanda prin analizarea probelor de lapte pentru plata laptelui si realizarea controlului oficial al productiei.4 milioane de vaci de lapte in productie. industria laptelui din Olanda este una din cele mai bine consolidate din lume fiind bazată pe o structură cooperatistă. LTO Nederland (Land. reprezentând mai mult de două treimi din totalul exporturilor de lapte şi produse din lapte. Compusa din 125 de organizatii de ramura si 400 asociatii regionale.mcs-nederland.Asociatia Procesatorilor de Lapte) www.prodzuivel. Industria laptelui din Olanda atinge o poziţie internaţională competitivă puternică. Olanda este printre cei mai mari exportatori de produse lactate din lume. 98% din laptele procesat.Asociatia Fermierilor din Olanda) www. fiecare segment in lantul de produstie avand propria sa organizatie care sa ii reprezinte interesele: PZ (Productschap Zuivel . MKB-Nederland apara interesele a circa 175.000 fermieri.en Tuinbouw Organisatie .nl ). Datorita reglementarilor si cerintelor pietei a crescut si numarul viteilor.nzo. Chiar daca in Olanda nu exista o legislatie specifica IMM-urilor.nl este asociatia nationala a fermierilor din sectorul zootehnic si agricol si reprezinta interesele a 50. Olanda a dezvoltat rapid si energic sectorul de productie a carnii de vitel. Franţa şi Belgia.mkb. In zilele noastre. Pentru a aduce viteii la valoarea lor maxima. • IFOM (Investment Facility Emerging Markets): se adreseaza IMM-urilor care doresc sa investeasca pe pietele emergente. Aceste animale sunt perfecte pentru obtinerea carnii de vita de calitate superioara. MKB-Nederland isi mai desfasoara activitatea in 5 birouri regionale si in reprezentanta din Europahuis. Pe langa sediul central situat in Delft. se garanteaza o capacitate nationala uriasa de productie a carnii. Ţările Uniunii Europene constituie principala piaţă de desfacere. Inlocuirea vacilor asigura furnizarea de vaci pentru abatorizare.Centrul de Testare a Laptelui din Olanda) www. bazată pe propriile standarde ridicate atât în ceea ce priveşte îndelungata tradiţie a olandezilor de a fi o naţie de comercianţi. COKZ (Centraal Orgaan voor Kwaliteitsaangelegenheden in de Zuivel . Olanda joaca un rol important in activitatea de reproductie a rasei Holstein Friesian.lto. In acelasi timp. Vacile din rasa Friesian (dubla destinatie si calitate superioara) au fost exportate in intreaga lume de mai bine de 100 de ani. 75% din exporturi merg spre Germania. prin livrarea in intreaga lume a materialului genetic.nl.Consiliul Olandez al Laptelui) www.Autoritatea Olandeza de Control a Laptelui si Produselor Lactate) www. NZO (Nederlandse Zuivel Organisatie .Milk Control Station . in raporturile acestora cu administratia centrala si locala.

Olanda este situata in partea de Vest a Europei. b) Resurse naturale – pământul. Determinanţii factoriali arată poziţia unei ţări din punctul de vedere al factorilor de producţie de care are nevoie pentru a concura într-o anumită industrie. alte utilizari 39%. din care populatie activa 44. bucuranduse de un climat politic stabil. Numarul de locuitori din Olanda este estimat la 16.15 milioane (locul 11 in Europa). excluzand munca sezoniera. Se acorda o atentie deosebita cresterii pasarilor. culturi permanente 3%. un cadru legal clar si relatii comerciale bine dezvoltate. O foarte mare parte din pamant este sub nivelul marii. atitudinea faţă de muncă. Belgia si Germania. in special cu tarile vecine. Procesele de productie sunt standardizate si certificate pentru garantarea calitatii. fiind in medie cu aproape 37’ deasupra nivelului marii. saruri de potasiu. Capitolul 2 – Determinantii factoriali Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru derularea relatiilor de afaceri.7 milioane locuitori. Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala. teren arabil 25%. Agricultura cea mai performanta din lume antreneaza 5% din populatia activa. iar floricultura este foarte dezvoltata. Olanda fiind primul exportator mondial de lapte si branzeturi. costuri ale forţei de muncă. petrol. care constituie 71500 locuri de munca directe si 120000 de locuri de munca indirecte pentru ocuparea fortei de munca. Suprafata Olandei este de 41526 km². carbune. printre care: > Cunoasterea si experienta in cresterea animalelor si in zootehnie > Reteaua de cercetare. fanete 3%. programul de muncă. paduri 8%. pădurea (pot fi incluse aici şi clima. adica 2. contribuie cu 5% la PNB si are ca specific productia animaliera. Tara este neteda.45 loc/km² (locul 18 in Europa.16% din populatia Europei. Sectorul de transport animale a investit in camioane moderne pentru a garanta transportul in conditii excelente pentru animalele vii de calitate superioara. fiind protejat de 1500 mile de diguri. 7 . Teoria economică modernă a avantajelor competitive demonstrează că elementul determinant pentru ca o ţară să fie competitivă nu este dotarea naturală cu factori de producţie (aşa cum susţineau teoriile clasice şi neoclasice). Densitatea populatiei este 466. dupa Coreea de Sud -477. o baza macroeconomica puternica.49 loc/km²). Cele mai multe sere le intalnim in partea de Sud a Olandei care mai este denumita si ‘’Satul olandez de sticla’’.1% . ci crearea şi apariţia de noi factori sau îmbunătăţirea celor existenţi. educatie si consiliere practica > Firme producatoare de furaje speciale > Productia efi cienta de carne de vitel adusa la rangul de industrie > Fermieri particulari si fi rme dispuse sa investeasca > Orientarea internationala a comerciantilor de animale vii > Mijloace de transport la standarde superioare. din care 24% sub nivelul marii.Dezvoltarea puternica a acestui sector in Olanda a fost facilitata de cativa factori importanti. sanatatii si bunastarii animalelor. poziţia geografică abundenţa şi accesibilitatea acestor resurse). fiind marginita de Marea Nordului. Dintre resursele naturale ale Olandei mentionez gazele naturale. resursele minerale. bancurile sezoniere de hering din Atlantic etc. cu incercari de recuperare. apa. Clima este carecterizata de conditii marine temperate cu veri racoroase si ierni temperate. Porter clasifică factori de producţie în următoarele categorii: a) Resurse umane – definite prin cantitate. nivel de pregătire. Exista circa 6000 hectare de sere in Olanda.

acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei şi peste 500 in alte 50 de tari. In unele cazuri. iar volumul exporturilor . Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. RABOBANK si FORTIS. Rabobank Nederland fiind considerata printre "cele mai sigure banci din lume". Calitatea si complexitatea acestora constituie factori importanti in decizia firmelor straine de a-si stabili sediul sau reprezentanta in Olanda.export. cca. cat si in cele emergente. Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina. investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii. aproape 1.E.E.1 mld EURO a fost alocat invatamantului particular. Distribuitorii executa servicii de import . Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare al serviciilor de constructii. Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din PIB) . In 2006. dezvoltare reflectata de: 8 . In Olanda functioneaza 60 filiale asi sucursale ale unor banci din Europa. c) Resursele de cunoştinţe – au în vedere suma cunoştinţelor ştiinţifice. si Achmea pe locul al treilea cu 1287 milioane ECU. In ceea ce priveste calitatea scolilor cu specific managerial.Culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor . ca si pentru infiintarea de noi unitati de productie sau distributie.pe locul 8 in lume. Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari. In acelasi timp. Impreuna. Exporturile de bunuri si servicii totalizeaza aproximativ 60% din PIB. deoarece toate cele trei agentii de rating au plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA. comertul exterior constituind motorul dezvoltarii sale. Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic. obtinand astfel inca un avantaj in ceea ce priveste competitivitatea la nivel global. ING / BARINGS. asigurari si transporturi. adica 4% din cheltuielile nationale privind educatia. Asia şi America. Olanda ocupa locul 10 . Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU. ocupand primele locuri atat in economiile dezvoltate. 60% reprezinta reexporturi. institute de cercetare. ambalarea si transportul maritim al florilor. invatamantul particular este singura modalitate de obtinere a unui certificat (ex: Master de Administrarea Afacerilor) d)Resurse de capital – mărimea şi costul capitalului disponibil pentru producţie determinat de rata economisirilor din respectiva economie şi structura pieţei financiare naţionale. sistem informaţional şi bănci de date. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume. în pofida globalizării pieţelor de capital. peste 183000 de oameni au participat la o forma de invatamant privat. tehnice şi de marketing referitoare la producerea şi comercializarea bunurilor şi serviciilor care se regăsesc în sistemul universitar. 7000 companii. totalizand cca. dintre care ING se situeaza pe primul loc cu 3600 milioane ECU. domeniu in care este lider in export. Piata olandeza primeste produse din U. respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export. Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume: ABN AMRO. Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de tara cu economie foarte deschisa. Cheltuielile pentru invatamantul privat aproape s-au dublat in curs de un deceniu. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii U. In 2006. Din acestea.incluzand componentele bancar. Produsul intern brut situeaza Olanda intre primele 15 tari. In Olanda exista una dintre primele institute de cercetare in cultivarea. diferite de la un sat la altul. Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare. dar si efectueaza transferul rapid si functional al acestora..

4% din locurile de munca. o cota de piata de 56% in Tarile de Jos si de 52. In ciuda structurii solului. rata inflatiei scazuta=2%.o o o o o PNB/locuitor=17320 $/locuitor. pentru calitatea vieţii şi a condiţiilor de muncă (cultură. sănătate). in principal produse olandeze (5. tot mai multi locuitori prefera ca mijloc de transport bicicleta. etc. In ceea ce priveste transportul in spatiul urban din Olanda. Capitolul 3 – Determinantii cererii “Determinanţii cererii” reprezinta unul dintre indicatorii competitivitatii globale analizati in diamantul lui Porter care se referă la dimensiunea. In 2007 cifra de afaceri a crescut cu 9%. e)Infrastructura – cuprinde sistemele de transport. In 2006 cifra de afaceri a crescut cu 15% fata de 2005. populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata. Cu lugimea sa de 5 km . Exista în Olanda 2200 de autostrazi. o sanatate mai buna si optimizarea timpului. In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari. In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze. Flora Holland incheie afaceri cu aproximativ 16000 furnizori.este cel mai mare pod din Europa. soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro). 9 . Olanda ocupand locul 3 in calitatea infrastructurii porturilor si locul 9 pentru calitatea infrastructurii transporturilor aeriene. reteaua de transport fluviala masoară 5046 km .9 mld EURO. din care 3500km canale. poştă şi telecomunicaţii. capacitatea unei industrii naţionale de a prefigura cererea mondială. Este vorba despre introducerea petrolierelor gigant. 4600 comercianti si 2600 exportatori. podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. situandu-se printre primele in sfera serviciilor financiare integrate. internaţionalizarea şi ritmul de creştere al cererii. Ea este specializata in flori taiate (70% din cifra de afaceri) si plante in ghiveci (30% din cifra de afaceri).8 mld). este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesc in aceasta tara sunt numai tranzitate. In acest sens ele creaza 52. Ca si boli existente amintesc cancerul la san.6 mld de produse sunt vandute pe aceasta piata. Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic. Cam 7. dar si un numar mare de produse importate (1. reusind astfel sa obtina tot mai multe avantaje cum ar fi scaderea poluarii.3% la nivel mondial. reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta . Locuitorii Tarilor de Jos au acces la sistemul sanitar 100%. 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km . Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in activitati financiar-bancare si de investitii. rata somajului scazuta=4%. Flora Holland are o cifra de afaceri de 1. structura. in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee. sistemele de plată şi transfer al banilor.8 mld). dar şi elemente de infrastructură ce determină atractivitatea unei ţări.Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata. 3000 angajati. Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez. cu 5% mai putine decat in 2006 (locul 3 in Europa. transportul prin containere. Din acest punct de vedere producatorii de biciclete pot privi inapoi pe doi ani de succes. dupa Danemarca). care a produs anul trecut decesul a 3180 de femei . introducerea turbo-reactoarelor in transportul aerian. complexitatea cumpărătorilor. datorita situatiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii. Rotterdam este considerat unul dintre cele mai importante porturi maritime din lume.

Acest indicator este folosit si de Banca Centrala Europeana ca prim instrument de control al rezultatelor politicii sale monetare. situandu-se foarte aproape de 2% în 2003 si 2004 (vezi anexa2. cat si date statistice si informatii economice publicate in rapoarte ale guvernului si ale companiilor existente pe piata interna si internationala. Rata inflatiei din ianuarie 2008 a fost de 2%. crestere stagnata partial de scaderea preturilor la articole de imbracaminte. sofisticare. a inovatiei si a calitatii. consumatorul de rand olandez aloca 14% din bugetul pentru alimentatie produselor lactate. dimensiune si.3 % a preturilor produselor alimentare din mai 2008 fiind cea mai mare inregistrata din 2002 pana in prezent. Aceasta a urcat apoi in anii 2000. vom analiza o serie de factori si evolutia acestora pe perioada ultimilor ani si in special a ultimului an comparativ cu 2007. The Global Competitiveness Report 2008-2009 .2%. Cel mai mare efect asupra acestei cresteri l-au avut produsele lactate. Cresterea din 2007 s-a datorat in principal scaderii considerabile a preturilor in 2006. specialistii considera eficienta pietei bunurilor ca fiind unul dintre avantajele competitionale ale acestii tari. de numai 1.2%. asa cum arata si indicele preturilor de consum publicat in rapoartele economice. Din septembrie 2007 .1% in comparatie cu decembrie 2007. Datorita cresterii preturilor la articole de imbracaminte si produse alimentare s-a inregistrat o crestere medie a inflatie de 2% fata de aceeasi perioada a anului 2007.6% situandu-se astfel pe locul 11 in topul celor 134 de tari analizate in raportul de competitivitate globala. Preturile energiei si electricitatii au avut un efect descendent asupra inflatiei. Potrivit evolutiei indicelui preturilor de consum publicat in rapoartele statistice. prin presiunea indusa asupra costurilor. dar si implicatiile ei in pozitionarea Olandei pe piata internationala. Trebuie tinut cont de faptul ca economia globala si implicit economia olandeza traverseaza o perioada de criza care se reflecta in mod evident si asupra pietei si cererii de produse si servicii. prin gusturi. 10 .1% reprezantand cea mai mica valoare inregistrata din 1989. inflatia in Olanda a fost de 1. In aceasta perioada a crescut valoarea cheltuielilor in transport. care pe o scara de la 1 la 7 in ceea ce priveste implicarea diverselor industrii. Statele membre Uniunii Europene au reusit sa mentina sub control inflatia. crescand cu 0. situeaza Olanda pe locul 3 cu un punctaj de 6. Analizand evolutia unora dintre determinatii cererii pe piata locala olandeza putem contura o imagine atat a pietii interne cat si internationale:  Preturile si inflatia Odată cu lansarea EURO în ianuarie 1999. Competitivitatea Olandei la nivel global este analizata folosind atat indicatori din raportul anual al competitivitatii. dar sub acest nivel”. Olanda s-a menţinut aproape de aceste medii ale Uniunii Europene. populatia olandeza plateste mai mult in fiecare luna pentru produsele de larg consum. Ingloband acest indicator alaturi de altii precum indicele de dominare a pietei si eficienta politicilor anti monopol. în consecinta. când puseul inflaţionist a ajuns în această ţară la 5. este pentru prima oara in ultimii 2 ani cand aceasta rata a atins un nivel de 2%.1 intre cele 134 de tari analizate in raportul competitivitatii.8% fata de ianuarie 2007. cu excepţia anului 2001. institutia mentionată propunandu-ai sa mentina acest indicator “foarte aproape de 2%. iar branza si untul cu 19%. laptele costand cu 22% mai mult decat anul trecut. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pe piata interna.1) .Caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor nationale. indexul comunitar al preţurilor de consum a devenit indicatorul oficial de monitorizare a inflaţiei în zona EURO.1%. Pe de alta parte. care a scazut în anii 1990.. in medie inregistrandu-se o scadere de 1. In 2006 a fost 1. cu un minim remarcabil în 1999. Pentru intregul an 2007. care situeza Olanda pe locurile 5 si respectiv 1. care au crescut cu aproximativ 12% a avut un efect benefic asupra inflatiei Rata inflatiei in februarie si martie a ajuns la 2. Un prim indicator care sa reflecte situatia actuala putem considera competitia pe piata interna a companiilor olandeza. In ultimii ani si chiar si pe perioada anului 2008 Olanda a avut si are una dintre cele mai scazute inflatii din zona euro. cresterea de 6. Ajustarea anuala a primelor de asigurare medicala suplimetara.

dar in continuare au fost cheltuite sume considerabile pentru articole lectronice si electrocasnice. Per total.8%. In lunile urmatoare cresterile au fost cu mult mai mici.8% fata de luna precedenta. iar in august cu 13%. fiind cea mai brusca scadere pe parcursul unei luni din ultimele 3 decenii.Principalul factor al cresterii preturilor de retail il reprezinta costurile de fabrica crescute. Aceasta se datoreaza scaderii bruste a pretului petrolului. Daca in 1969 cheltuielile pentru produse alimentare reprezentau 25% din inflatie.1% mai mari decat in septembrie 2007. Consumatorii olandezi se confrunta cu o puternica crestere a preturilor din magazine in ultimele 6 luni. cand a crescut brusc pretul carnii.1% mai mult pe produse si servicii in aprilie 2008 decat in aprilie 2007.3%. plantelor in ghiveci si articolelor de imbracaminte. imbunatatindu-se considerabil atitudinea pe tot arcursul ultimului an. dorinta de cumparare s-a deteriorat intr-o masura foarte scazuta. in principal articole de imbracaminte si incaltaminte. Pe de alta parte consumul de produse alimentare. Preturile carburantilor au scazut cu 4% in decursul unei luni. Dorinta de cumparare a cetatenilor s-a imbunatatit in septembrie. sunt mai incantati de ideea achizitionarii de obiecte valoroase precum automobile sau obiecte de mobile. desi contribuie semnificativ si adaosurile comerciale si transportul.2%. Astfel. Fara echivoc numarul persoanelor optimiste in ceea ce priveste viitorul lor financiar imediat depaseste cu mult pe cel al celor cu mai putina incredere in climatul economic. Spre jumatatea anului consumatorii au cheltuit cu 2.8% mai putin pentru bunuri durabile. In luna august inflatia a atins un nivel record de 3. Pe de alta parte. dar intr-o masura mai mica fata de increderea in climatul economic. unde cererea din ce in ce mai mare a determinat cresterea preturilor.7% mai mult pentru servicii. Preturile produselor alimentare au avut un efect descendent usor asupra inflatiei. Apogeul cresterii preturilor de fabrica a fost in octombrie 2007. Opinia referitoare la propria situatie financiara a ramas aproape neschimbata. inflatia nu a scazut datorita preturilor in crestere a florilor. aproape jumatate din cresterea consumului fiind datorata consumului crescut de gaze. Acesta este in special rezultatul situatiei de pe piata globala. Importanta influentei unei categorii anume in calculul inflatiei depinde de cat se cheltuie pentru categoria respective de produse si servicii. Rata inflatiei a fost in octombrie 2. 11 .cand s-a inregistrat o crestere de 33% fata de octombrie 2006. In ciuda viziunii lor descurajante asupra economiei. Cheltuielile inregistrate au fost cu 30% mai mult pentru energie. Pretul petrolului in octombrie a scazut cu 8. Cu toate astea in ultimele decenii cheltuie din ce in ce mai putin pentru produse alimentare din bugetul total . In plus s-a cheltuit cu 1. la scurt timp dupa izbucnirea epidemiei bolii vacii nebune (ESB) si bolii Foot-and-mouth (FMD). in 2006 acest procent a scazut sub 10%. in aprilie inregistrandu-se o crestere de 4% in comparative cu un an in urma. crescand pe parcursul ultimului an cu 6. Ultima crestere asemanatoare din Olanda a avut loc in 2002. Totusi preturile de pe piata au crescut cu 17%.3%  Opinia (increderea) consumatorilor In stransa legatura cu evolutia preturilor este si opinia consumatorilor referitoare la climatul economic per ansamblu al tarii. Consumatorii olandezi au cheltuit cu 2. bauturi si produse din tutun a scazut cu 1. considerabil mai scazuta fata de septembrie cand preturile de consum erau cu 3.Desi in iulie preturile carburantilor erau cu 15% mai mari decat cu un an in urma . evolutia preturilor produselor alimentare este mult mai neconstanta decat intreaga inflatie. in prima perioada a anului 2008 opinia consumatorilor s-a deteriorat substantial scazand cu 12 puncte fata de anul trecut ajungand la un indice de -23 .

In ceea ce priveste industria florilor. Preturile pentru importuri si exporturi au crescut in mod gradual incepand cu septembrie 2007. Valoarea exporturilor s-a ridicat la 32. fata de cum ne-am fi asteptat procentul de femei care cumpara flori este de 79% iar cel al barbatilor de doar 21 %. Astfel. in ceea ce priveste indicele de preferinta al cumparatorilor. Rata cresterii volumului de importuri a fost cu 4 procente mai mare decat in aprilie anul trecut. atat la nivelul consumatorului de rand cat si al companiilor si 12 . dar detine si cea mai mare casa de licitatii pentru vanzarea lor. Valoare impoturilor si exporturilor de produse alimentare si combustibili a crescut substantial si deasemenea s-au inregistrat cresteri si in cazul importurilor de produse chimice. ducat la un excedent de 3. Olanda se situeaza pe locul 13 cu un punctaj de 4. iar valoare importurilor a crescut cu 15 procente la 28 de mil euro.4 mil euro. Volumul importurilor a crescut cu 4 procente. Preturile importurilor cat si exporturilor au crescu cu 6% fata de anul precedent.8 dintr-un maxim de 7. din care se scade valoarea exporturilor de bunuri si servicii. ce reprezinta suma produsului intern brut si valoarea importurilor de bunuri si servicii.Conform raportului de competitivitate globala. Statistici bazate pe achizitiile personale de flori taiate si plante in ghiveci ale consumatorilor ajuta la crearea unei imagini asupra profilului consumatorului si preferintei acestuia.Olanda este nu numai cel mai mare exportator si importator de flori taiate si plante in ghiveci. Desi este considerat de specialisti ca un dezavantaj al competitvitatii. Pretul in scadere al petrolului a incetinit cresterea preturilor atat pentru importuri cat si pentru exporturi. acest indice este foarte ridicat. conform raportului competitivitatii. Valoarea exporturilor a fost de 31. ca si exporturile de produse chimice si carburanti . Valoarea importurilor de produse alimentare si carburanti(mineral fuels) au crescut in mod substantial. In aprilie. iar importurile au crescut cu 2 procente.9 pe o scara a determinantilor de alegre a rodusului pornind de la decizi bazata exclusiv pe pretul scazut si pana la analiza detaliata a caracteristicilor produslui. Dintre acestea 46% sunt plante de gradina. la inceputul lui 2008 volumul de bunuri exportate a fost cu aproape 8 procente mai mare decat in aceeasi perioada a anului precedent. Cresteri mai semnificative s-au inregistrat la exporturile catre tarile UE decat la cele din afara UE. In ceea ce priveste industria florilor. partial ca rezultat al preturilor in continua crestere ale petrolului si produselor petroliere.7 milioane euro. pentru ca acolo companiile pot fi mult mai eficiente din punct de vedre al costurilor. O problema majora a serviciilor in domeniul ICT o reprezinta insuficienta personalului specializat si de aceea s-au orientat catre externalizare – atat companiile mari cat si clientii ale caror produse sunt dezvoltate in alte tari.  Accesul la tehnologie Companiile majore din sectorul ICT trebuie sa faca fata competitiei in mod special din Asia si mai ales din India. iar valoare importurilor a crescut cu 17% ajungand la 29. cu 19% mai mult decat in aprilie 2007. atat preturile produselor importate cat si ale celor exportate au crescut cu 5% fata de aceeasi perioada a anului precedent. 34% flori proaspat taiate si 20% plante decorative de interiorsi 63% sunt achizitionate pentru propria persoana si numai37 % pentru a fi daruite.4 mil euro.4 milioane de euro. exporturile de anul trecut au inregistrat 5.5 milioane de euro. decizia cumpararii fiind in general bazata pe caracteristici si nu pe pretul scazut.  Importuri si exporturi Folosind ca masura de evaluare a pietei indicele pietei interne. volumul exporturilor de bunuri a crescut cu 3%. In luna iulie a acestui an. volumul exporturilor a crescut cu 1% fata de anul trecut fiind cea mai mica crestere din ultimii 5 ani. In septembrie. Fata de aprilie 2007 asta insemna o crestere cu 1.7 milioane euro cu 13% mai mult fata de anul trecut. Olanda se situeaza pe locul 20 cu un punctaj de 4. In ceea ce priveste accesul la tehnologie si gradul de utilizare al aparaturii de ultima generatie si infrastructurii IT. fapt ce corespunde cu cresterea medie a primului semestru.

Adoptarea de către stat a unor reglementări care încurajează apariţia de noi firme determină creşterea competiţiei şi contribuie la menţinerea avantajelor competitive. Exportatorii detin sisteme on line prin care cumparatorii isi pot comanda produse rapid si eficient. stilului de lucru şi abordărilor managerilor.8 la 100 de locuitori si situand Olanda pe locul 2 conform raportului de competitivitate globala. obiectivelor. plante. care au un rol mult mai important în administrarea firmei. 13 . structura firmelor şi promovarea concurenţei determină competitivitatea internaţională a unei ţări prin modul în care acestea sunt organizate şi conduse.institutiilor guvernamentale. De asemenea piata serviciilor convergente cunoaste o crestere semnificativa. Obiectivele individuale sunt importante în măsura în care motivează managerii şi lucrătorii să-şi perfecţioneze pregătirea şi să depună eforturi pentru crearea şi menţinerea de avantaje competitive. Comportamentul şi obiectivele firmei diferă şi în funcţie de mediul în care acţionează. pozitia actuala si viitoare pe piata internationala este una de top. Diferenţele între ţări sunt prezente la nivelul pregătirii.2 dintr-un maxim de 7.2) Numarul de abonati la internetul de mare viteza este in continua crestere find momentan de 31.6 linii telefonice principale la 100 de locuitori. existenţa mai multor firme concurente fiind benefică tuturor cu condiţia ca între acestea să existe o concurenţă reală şi nu o atitudine de cooperare.7 la 100 de persoane. IRIS Online cu o infrastructura logistica impresionanta. Crearea şi menţinerea de avantaje competitive. Sistemul pastreaza o evidenta a disponibilitatii produselor in functie de sortimente. Companiile olandeze care produc si comercializeaza produse horticole cauta in mod constat modalitati de cercetare si dezvoltare pentru a-si eficientiza serviciile. ocupand locul 15 cu un punctaj de 6. ceea ce nu poate insemna decat faptul ca furnizorii cauta si alte infrastructuri decat cele in care operau pana in prezent oferind o gama mai variata de produse si servicii. din ce in ce mai activ si mai folosit pe toate pietele. industria florilor prin sistemul de e-comerce.La nivel global Olanda ocupa locul 14 in ceea ce priveste abonamentele de telefonie mobila cu un numar de 105. Prin intermediul unei retele de comunicatii IT producatorii si clientii pot comunica prin e-mail sau pagini de Internet. Capitolul 4 – Strategie. prin obiectivele propuse şi strategiile aplicate. dacă ea operează într-un sistem bazat pe proprietate divizată între un număr mare de acţionari care au rol neînsemnat în conducerea firmei sau într-un sistem bazat pe o proprietate concentrată la nivelul investitorilor instituţionali. Desi preturile au scazut si calitatea serviciilor a crescut. companiile IT si-au concentrat atentia pe activitatile de baza.2 respectiv 85. Concurenţa internă este cel puţin la fel de importantă ca şi concurenţa internaţională. In ceea ce priveste telecomunicatiile. piata intr-o continua miscare a devenit mai putin transparenta pentru consumatori. Incepand cu anul 2001 acestia utilizeaza un sistem de comunicatii inovator. iar ca rezultat a crescut numarul de furnizori ca si gama de produse si servicii oferite. arbusti) de 2 ori pe saptamana. Accesul la tehnologie influenteaza evident si cea mai mare industrie olandeza.9 abonamente la 100 de locuitori si locul 22 pentru telefonia fixa cu 45. Acelasi loc il ocupa si in ceea ce priveste numarul de computere personale si utilizatorii de internet cu o cifra de 91. in timp ce restul folosesc modalitatile clasice (telefon . Peste 80% din vanzatorii retail plaseaza comenzile prin intermediul acestui sistem si receptioneaza marfa (flori.(vezi anexa 2.fax). anumite segmente de piata au fost privatizate in ultimii ani. Olanda reprezinta un exemplu la nivel international. Luand in considerare toti acesti indicatori si factori ai pietei interene putem concluziona ca nivelul de competitivitate al Olandei este unul ridicat si asa cum ne spun si ultimele rapoarte oficiale ale competitivitatii globale si previziunile lor. sunt indisolubil legate de existenţa unei concurenţe reale şi puternice care determină întreprinderile să promoveze pe piaţă produse noi şi să descopere noi pieţe care să stimuleze creşterea. structura si rivalitate Strategia. acesta fiind modul de pastrare al statutului de companii competitive.Ca reactie la competitia acerba. conform indicelui de disponibilitate de noi tehnologii.

Legea raporturilor de muncă. promovarea.rivalitatea internă determină pe lângă obţinerea de avantaje şi evitarea unor eşecuri. precum survolarea plajelor cu elicoptere pentru a afişa banere unor companii care 14 . companie din domeniul serviciilor de transport feroviar.concurenţa existentă pe piaţa internă obligă firmele să-şi reconsidere nivelul producţiei şi al exporturilor. în funcţie de vârstă. Dutch Algemene wet gelijke behandeling.Emigranţii provin din fostele colonii olandeze: Surrinam. beneficiază de importante subvenţii din partea guvernului olandez. managerii olandezi sunt. Provinciale Electriciteits Net este o companie de utilităţi publice care angajează numai emigranţi. să le înnoiască în mod continuu. dezvoltarea şi motivarea femeilor. iar principala caracteristică a acesteia o reprezintă faptul că alocă fonduri distincte pentru angajarea. Managementul resurselor umane din companiile olandeze prezintă o serie de diferenţe evidente. emigranţii din alte ţări întâmpină dificultăţi majore în procesul de adaptare. iar managerii trebuie să se consulte cu reprezentanţii acestora. În comparaţie cu managerii americani care sunt foarte carismatici şi extrovertiţi. în rândul emigranţilor de naţionalitate turcă şi marocană se înregistra cea mai mare valoare a ratei şomajului: 14. În numeroase situaţii. companiile din sectorul public angajează în special femei. dimpotrivă. pentru dezvoltarea unor acţiuni de integrare a femeilor pe piaţa forţei de muncă. Pozitia de lider mondial este astfel determinata de o competitie locala puternica mai mult decat incercarile unei firme de a casiga piata interna si a exporta produse. Katholieke Radio Omrep este o companie de radio şi televiziune. natiunile in care practicile manageriale tin cont si se dezvolta in directia resurselor nationale avantajoase pe care le detin. rasă. În anul 2004. sex. au o industrie competitiva. în comparaţie cu cel a companiilor din SUA şi Marea Britanie. promovarea sau acordarea recompenselor. Opiniile salariaţilor din companiile olandeze sunt foarte importante. o atenţie deosebită este acordată politicii oportunităţilor egale. Criteriile de recrutare şi selecţie a emigranţilor sunt aceleaşi. în momentul adoptării unor decizii din domeniul economico-financiar. Nederlandse Spoorwegen.9%. Însă. Numărul companiilor olandeze care utilizează sistemul de recompense în funcţie de performanţă este foarte mic. Una dintre principalele particularităţi ale managementului resurselor umane din companiile olandeze o reprezintă codeterminarea (managementul participativ). în comparaţie cu modelul american. companiile olandeze apelează la diverse metode inovative de atragere a candidaţilor. În ceea ce priveşte activitatea de recrutare a resurselor umane.Rivalitatea dintre companiile situate în aceeaşi ţară este favorabilă din mai multe motive: . însă cele mai mari şanse de angajare le au cei care dispun de o calificare.rivalitatea internă obligă companiile sa-şi îmbunătăţească produsele. Olanda prezintă o serie de elemente de specificitate. Legislaţia olandeză în domeniul muncii interzice orice discriminare în muncă. În companiile olandeze. indiferent de ţara din care provin. Emigranţii sunt angajaţi în special în sectorul public. în corelaţie cu presiunile concurenţiale interne şi cu oportunităţile existente pe pieţele externe . indiferent de tara. A fi puternic pe plan international inseamna a detine avantaje serioase pe plan intern.4 %. Moluca şi Indonezia şi marea lor majoritate sunt familiarizaţi cu valorile culturii organizaţionale din companiile olandeze.concurenţa internă determină apariţia de noi produse şi servicii care satisfac o gamă variată de cerinţe . ca poliţişti şi pompieri. Principala caracteristică a activităţii de recrutare şi selecţie a resurselor umane o reprezintă diversificarea metodelor de recrutare. deoarece cultura olandeză are o vechime de peste 800 de ani. Din punctul de vedere al managementului resurselor umane. introvertiţi şi adoptă deciziile pe baza unor consultări anterioare cu salariaţii. Legislaţia muncii interzice discriminările dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte angajarea. orientare religioasă şi naţionalitate. asigură protecţia minorităţilor şi în special a emigranţilor şi sancţionează companiile care nu respectă prevederile în vigoare. deoarece în Olanda populaţia de culoare neagră reprezintă 5% din numărul total al populaţiei. respectiv 19. Contrar teoriei managementului universal care pledeaza pentru o abordare comuna a managementului firmelor. Compania Steenkolen Handels Vereniging angajează pe posturile manageriale cu preponderenţă femei. să se reorienteze către alte segmente ţintă prin noile produse şi să ofere produsele la preţuri atractive pentru consumatori .

Salariile se stabilesc la nivelul fiecărei companii. În Funktioneringgsgesprek. precum Dutch Railways. se bazează pe implementarea şi dezvoltarea la nivelul companiilor a cercurilor de calitate şi a echipelor de lucru autonome. utilizat în două variante. în raport cu experienţa. personalitatea fiind criteriul căruia i se acordă o importanţă deosebită.fac angajări (KLM Airliness). încercând să identifice principalele direcţii şi modalităţi de îmbunătăţire a rezultatelor. cea de a doua variantă a interviului de evaluare. ci şi pentru posturile manageriale de nivel mediu. Shell şi UNilever şi-au externalizat activitatea de recrutare şi selecţie a resurselor umane către companii specializate. angajatul fiind evaluat de către şeful ierarhic direct. în cadrul căreia este practic sistemul de recompense în funcţie de performanţă. În opinia managerilor olandezi. angajatul şi şeful său ierarhic direct analizează împreună nivelul de performanţă în muncă a salariatului. În comparaţie cu acestea. În companiile olandeze preponderentă este evaluarea formală. line managers. ca formă de motivare intrinsecă a angajaţilor. Principalele instrumente folosite în activitatea de evaluare a performanţelor sunt scala grafică de evaluare axată pe comportament şi scala de observare a comportamentului. deşi dispun de o experienţă în muncă redusă. abilităţile şi cunoştinţele de care dispun. Principala metodă de evaluare a performanţelor o reprezintă interviul de evaluare. selecţia candidaţilor în funcţie de personalitatea acestora permite reţinerea unor candidaţi care. companie de consultanţă. Unele organizaţii. În Olanda. dintre cele două metode de management participativ. Philips. la nivelul fiecărui post. Evaluarea de tip feedback 360o este folosită la nivelul unui număr foarte mic de companii. Politica de resurse umane a companiilor olandeze presupune realizarea unei distincţii între nivelul de performanţă realizat de un angajat în funcţie de criteriile menţionate în formularul de evaluare şi performanţa obţinută de către angajat în activitatea curentă. managerii din companiile olandeze recunosc că principalul dezavantaj al selecţiei candidaţilor în funcţie de personalitate îl reprezintă diminuarea calităţii personalului angajat. candidaţii sunt selectaţi în funcţie de personalitatea. Politica de recompense a companiilor olandeze are la bază premisa acordării recompenselor în funcţie de performanţa în muncă a salariaţilor. Durch Railways şi Dutch Flower Auction Co. resursele umane necesare realizării anumitor obiective. Performanţa angajatului este stabilită evaluând competenţele stabilite la nivelul postului cu ajutorul scalei axate pe comportament. şi a cărui valabilitate să fie de o săptămână. companiile apelează şi la agenţiile de muncă temporară. probele practice şi simulările reprezintă principalele metode de selecţie a resurselor umane. la clasa I. se orientează spre sursele de recrutare internă. Interpolis este o companie olandeză din domeniul asigurărilor. În numeroase situaţii. procesul de negociere a salariilor este descentralizat. cea mai eficientă este cea a echipelor de lucru autonome. pe baza negocierilor dintre consiliile de muncă şi conducerea acesteia. în special cele din sectorul public. În acelaşi timp. Managementul participativ. au transferat responsabilitatea privind activitatea de recrutare şi selecţie la nivelul managerilor de activitate. Computer Management Group. în special la nivelul companiilor de consultanţă. o reprezintă diminuarea exigenţelor privind candidaţii. pentru o perioadă determinată de timp. care le asigură. pentru a-i fideliza. le oferă maşini de serviciu candidaţilor care au promovat cu succes interviul de angajare. Principala consecinţă a utilizării unor astfel de criterii. În opinia managerilor olandezi. Astfel. este stabilit un ansamblu de competenţe specifice ce trebuie realizate de către angajat. Alături de interviu. Motivarea resurselor umane are la bază performanţa în muncă. deoarece cercurile de calitate presupun cheltuieli suplimentare cu pregătirea coordonatorilor şi participanţilor. Unele companii precum Philips. Beoordelingsgesprek reprezintă prima variantă a interviului de evaluare. Companii precum. înregistrându-se astfel o diminuare a nivelului calitativ al procesului de selecţie. În companiile olandeze. pot fi transferaţi mai uşor la nivelul altor activităţi. Metoda head-hunting-ului este folosită în procesul de recrutare nu numai a managerilor de nivel superior. Un exemplu în acest sens îl reprezintă situaţia în care responsabilul de tren trebuie să îi furnizeze toate informaţiile necesare unui turist britanic care are doi copii şi doreşte să cumpere un bilet dus-întors. timp 15 . Dutch Railways este una dintre companiile care apelează în mod frecvent la aceste metode. alte companii. apelează la serviciile unor agenţi de muncă temporară.

si presedintele juriului. nisip si polimer. Consiliile de muncă îndeplinesc rolul de reprezentanţi ai salariaţilor şi sunt formate din angajaţi care nu ocupă posturi de conducere şi care se reunesc cel puţin de două ori pe lună. Peter-Jan Bentein. ECash a fost dezvoltat de firma DigiCash Co. compus din viziune. rolul consiliilor de muncă a devenit din ce în ce mai important. Finalanda si alte tari. inovatia a fost implementata de banci din SUA. acest tip de transport necesita un nou tip de abordare. Acest sistem este prima solutie de plati electronice bazata pe software. Orice decizie a managementului superior referitoare la timpul de muncă. In deschiderea ceremoniei ce prefata ziua presei la TERTS. spirit inovator si dedicare. Presedintele juriului a explicat ca acest produs a fost premiat datorita conceptului "proaspat" care s-a aflat in spatele realizarii sale si pentru ca este o solutie de transport cu zero emisii. iar a doua oară pentru a dezbate cu conducerea organizaţiei anumite aspecte referitoare la condiţiile de muncă şi salariile acordate. De la detinerea de forta de munca inalt calificata si pana la conditii de mediu favorabile. durata concediilor. iar prima demonstratie a fost facuta in 1994. Performanta deosebita a acesteia este realizata simplu pe santier prin mixarea componentului special bentonita-polimer cu un filer mineral. În companiile olandeze. Membrii consiliilor de muncă sunt aleşi pentru o perioadă de trei ani. Exemple: ECash este un sistem electronic de plati care folosete posta electronica sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. Hytruck care a fost unul dintre cele cinci produse "finaliste" care au fost nominalizate de juriul TERTIA pentru ca. Singure aceste conditii nu pot garanta viitorul unei firme fara alte provocari din partea concurentilor pentru detinerea pozitiei de lider. au anuntat ca prestigioasa distinctie TERTIA a fost adjudecata de camionul de distributie de conceptie olandeza propulsat pe baza de hidrogen. tarile pot beneficia de posibilitatea dezvoltarii unor firme puternice atat pe plan intern cat si international. Cei patru factori stabiliti de Porter se afla intr-o interdependenta reciproca. Acestea duc la proprietati substantial imbunatatite decat la barierele minerale traditionale. planul de investiţii. Un alt exemplu este trisoplast care este o bariera minerala brevetata. Este dificil a crea astfel de conditii intr-o tara. solicitând informaţii suplimentare din partea conducerii companiei.1). Porter sustine ca factorii care determina dinamica sunt mai importanti in obtinerea de succese decat factorii care determina avantaje constante. Avantajul competitiv este mentinut datorita imbunatatirii si dezvoltarii resurselor. fiind o provocare pentru guvernul si populatia unei tari. odată pentru a discuta probleme interne apărute la nivelul consiliului. Iar la capitolul inovatie .In combinatie cu apa se formeaza o structura retea gelatinoasa rezistenta. reorganizarea sau restructurarea activităţii companiei. in cadrul ceremoniei oficiale de deschidere a TERTS. programul de lucru. de exemplu nisip. Henk Nooteboom. densa ca rezultat al retelei de legaturi chimice dintre particulele argilei minerale. in final. precum dezvoltarea unor produse noi. produsul care a indeplinit cel mai bine aceste criterii. Olanda se afla in a doua grupa “innovation followers” potrivit raportului “European Innovation Scoreboard” referitor la trendul inovatiei (vezi anexa 4. 16 . Nooteboom a mai apreciat si faptul ca natura flexibila a sistemului de propulsie a conceptului il face ideal pentru multiple aplicatii. Orice natiune trebuie sa prospere. procedura de evaluare a performanţelor. Hytruck. a fost premiat pe 25 octombrie 2007. Ulterior. deosebit de eficienta si durabila ce a fost dezvoltata in Olanda de catre Trisoplast Mineral Liners. efectele acestora fiind aplicate în special în scopul identificării unor soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.relativ mare.daca ar fi asa multe tari ar putea raspunde provocarilor. acestea participând la procesul de adoptare a unor decizii strategice. din partea ING Lease. Consiliul de muncă poate respinge deciziile managementului superior. Astfel producerea de inovatii (factor dinamic) este un factor mai important decat cel al costurilor (factor static). trebuie adusă la cunoştinţa membrilor consiliului. Un alt exemplu este. sau de a elabora o reteta a succesului . sa se dovedeasca faptul ca este câstigatorul prestigiosului premiu pentru inovatie al European Road Transport Show 2007. din Olanda. Pentru a mentine distributia "in miscare" si in acelasi timp pentru a indeplini cerintele in crestere pentru un transport mai sigur si mai curat. Importanta competitiei este vitala in crearea de avantaje competitive.

e foarte volubil şi ne explică vesel că incineratoarele. W. iar terenurile se aflau la dispoziţia proprietarilor. Hytruck reprezinta. Un inginer albit pe la tâmple. atât în construcţia de imobile.500 de kilometri pătraţi. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an. pe care se simţeau îndreptăţiţi să-şi depozitele deşeurile sau să arunce substanţele toxice de care altfel nu puteau scăpa. iar de gunoi. fie prea poluată ca să poată fi folosită de oameni. la cel mai mic semn de poluare sau degradare. fie ca terenuri agricole. numai 99% din gunoaiele colectate în Amsterdam sunt fie reciclate (precum plasticul. dovedindu-se în măsură să combată deopotrivă poluarea solului. nici vorbă! Ceea ce nu poate fi refolosit. La Uzina electrică din Amsterdam.în prezent . cand guvernul a inceput sa acorde o atentie sporita acestui sector economic. cea a celulei de hidrogen Specialiştii Ţărilor de Jos în probleme de mediu sunt consideraţi modele de la care toată lumea are ceva de învăţat. M. care mustesc de ape. de ardere a deşeurilor organice (extrase din gunoaie şi ape murdare) sau de spălare a terenurilor poluate cu metale grele dovedesc din plin preocuparea şi interesul cu care sunt tratate aceste probleme în Ţările de Jos. generând 50. Iar datorita specializarii si schimbului de experienta. Terenurile. dacă sunt bine construite.5 milioane de olandezi trebuie să trăiască pe o suprafaţă totală de numai 41.ce ajunge direct în topitorii). Inovatiile permanente si comercializarea la scara globala a florilor fac din Olanda cel mai important exportator de flori si plante din lume. in care aceste produse atat de delicate si pretentioase. a aerului şi a apei. Deocamdată. Camionul de distibutie cu zero emisii este economic si in timp se poate dovedi durabil. sunt refăcute şi curăţate. Olanda a dezvoltat o industrie de proportii. reprezintă adevărate mine de aur pentru marile oraşe. Uneori chiar la propriu. dar nici ars. sunt adapostite mai ales in sere uriase.000 de gigajouli anual. sprijinind cultivatorii si exportatorii si mai ales diversificarea ofertei. procentul de 1% rămas fiind singura parte ce ajunge la aşa-zisele gropi de gunoi. Uzina de procesare a gunoiului produce 545 de gigawaţi şi furnizează agent termic pentru unul dintre cartierele oraşului. calitatea este deosebita. locuitorii Ţărilor de Jos şi-au pus la punct tehnologii prin care să-şi protejeze terenurile. şi anume materialele rezultate din demolări sau din refacerea drumurilor. cât şi în cea de drumuri. sau sticla . care schimba idei. Apa. începând din deceniul şase al secolului trecut. dintre care 18. în loc de clor. se procesează anual 910. Situaţia fiind disperată. aproape toate apele Olandei erau poluate. care s-ar putea dovedi mai năbădăioasă decât cred .specialiştii. Specialistii prefera sa se axeze pe cateva specii sau chiar pe una singura. Olanda a introdus primele legi de protecţie a mediului.4% este apă. unde funcţionează "copilul tehnologic" al domnului Sierhuis. O traditie istorica in Olanda. Dar au construit uzine de purificare şi astăzi. Sierhuis.000 tone de gunoi biologic (adică relativ curăţat de sticle şi pungi de plastic) şi se obţine un profit anual de 100 milioane de euro! Să faci curăţenie şi să ai profit pare o realizare incredibilă. În 1960. Strategia celor din Amsterdam ia în calcul chiar şi modificări surprinzătoare ale climei. New West. Olanda este considerata de secole tara florilor. acestea nu sunt nici gropi. mai ales pentru lalelele sale. deşi pare să fie din belşug. dar si atat de pretuite. Noile uzine de tratare a apelor potabile cu ultraviolete. apa de la robinet este potabilă. dar olandezii au dovedit că aproape orice este posibil. cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. sunt permanent monitorizate şi. Olanda a reuşit să surprindă prin noi tehnologii de gestionare a deşeurilor. viziunea de inovatie in domeniul transporturilor. cu o noua solutie. cu temperaturi atent monitorizate. se zdrobeşte fin şi se reîncorporează în fundaţii. cultivarea florilor a inceput sa fie tot mai importanta din 1950.000 de case sunt alimentate cu căldura obţinută din arderea gunoiului biologic şi a mizeriei extrase din apele murdare. "retete" si secrete ale artei cultivarii florilor. pentru a redeveni cultivabile. în toată Olanda. care este exportat în China. fie ca terenuri "industriale". inventand noi si noi variatiuni florale pe aceeasi tema. existand si o comunitate a pasionatilor. de asemenea. care le foloseau după cum aveau nevoie. Pentru că cei peste 16.Hytruck a raspuns provocarii de a crea o solutie dedicata traficului dens din interiorul oraselor si distributiei regionale. Multi dintre cei care in trecut 17 . Peste 120 de birouri şi 25. fie arse. De fapt. noile case construite în Olanda vor fi case plutitoare. cel care a ridicat prima centrală electrică din lume ce funcţionează arzând gunoiul menajer şi mâlul extras din apele poluate. De aceea. este fie prea sărată. casele şi viaţa.

Naaldwijk. Acest lucru a reprezentat o oportunitate evidentă pentru cercetători de a extinde analiza către noi locaţii şi de a dezvolta metodologii alternative de testare a aserţiunilor principale ale teoriei. Olanda ofera un sistem comercial bine pus la punct.Rijnsburg. Este posibil ca mulţi dintre factorii întâlniţi în analiză să fie benefici în anumite circumstanţe şi defavorabili în altele. urmatoarele aspecte: • prezenta furnizorilor locali competitive si a companiilor din domenii interdependente • prezenta cluster-elor in locul industriilor izolate. dintre companii.dar si in alte zone precum Zuid Oost Groningen. Belgia. Olanda s-a impus pe piata mondiala ca principalul exportator de flori si plante ornamentale. Olanda nu este doar producator. precum si o varietate ametitoare de specii si varietati de flori. flori care sunt apoi exportate mai departe. dar acest lucru nu ne permite să considerăm că relaţiile economice trebuie să conducă întotdeauna la aceleaşi rezultate. asa ca in prezent in Olanda se pot obtine cele mai noi si interesante informatii din domeniu. Este imposibil de estimat care ar fi fost rezultatul dacă Olanda s-ar fi bucurat de un climat mai cald sau dacă nu ar fi avut nici un fel de resurse de gaz natural. Voorhout. etc. Avantaje regasite in dezvoltarea cluster-elor sunt: Cresterea competitivitatii prin: • un acces eficient la forta de munca specializata. Acesta vizeaza conexiunea dintre domeniile de afaceri. Treptat. Vleuten. Ter Aar. în timp ce altele realizează produsele lor în mai multe ţări ale lumii. Africa de Sud. in Rijnsburg . în Olanda spre exemplu. Monster. din peste 50 de tari. mare parte a analizei sale are la bază un volum imens de elemente empirice. Deşi o parte a bazei teoretice a modelului lui Porter este deficientă. abundenţa unui alt factor de bază (gazul natural) a fost de asemenea un factor de susţinere influent. Utrecht. Danemarca. Franta. Importanţa ţării de origine diferă în mod semnificativ de la sector la sector şi nu are o importanţă majoră. De Lier. Industria olandeză diferă în mare măsură în funcţie de scopul său geografic. Totuşi. In Olanda cele mai importante regiuni sunt in Westland . in urma licitatiilor. Printre concurentii Olandei se numara tari precum Israel. Maasland -. La întrebarea “care sunt cerinţele necesare pentru existenţa unui mediu de succes?” răspunsul oferit este “acolo unde diamantul este puternic”. Dar. Această aparentă contradicţie este explicată de Porter prin distincţia între factorii de bază. Paradoxal sau nu. Gravenzande. Honselersdijk. in viziunea lui Porter. Noordwijkerhout. în acelaşi domeniu. dar în acelaşi timp şi lipsa acestora poate conduce la obţinerea de avantaje competitive. 18 . cu câteva sectoare ce deservesc pieţele mondiale din producţia realizată numai în Olanda. în acelaşi loc şi acelaşi moment. pentru a determina o crestere a productivitatii colectiva. Specialistii au incercat mereu sa aduca ceva nou. asociatii. în domeniul floriculturii existenţa unui climat rece (lipsa factorului de bază) a determinat firmele să inoveze. Capitolul 5 – Industriile din amonte si aval Unul dintre determinantii compertitivitatii globale din diamantului lui Porter o reprezinta industiile relatioante si de suport. a căror lipsă stimulează inovaţia şi factorii avansaţi care este necesar să fie abundenţi. Dar acest răspuns este destul de confuz deoarece spre exemplu teoria ne confirmă faptul că abundenţa ofertei de factori de producţie se poate constitui într-un avantaj. institutii si “bunuri publice” precum programe si institutii de specializare. Spania. Uithoorn . trebuie avut in vedere. ci si importator de flori. In primul rand. fapt care creează o confuzie cu privire la modelul diamantului.De Kwakel. care ar trebui să demonstreze că “diamantele puternice” se regăsesc acolo unde naţiunile deţin avantaje competitive. de cea mai buna calitate. Wateringen. unde au loc si licitatii. Valkenburg . venind astfel în sprijinul afirmaţiilor teoriei. la informatii. in Aalsmeer . SUA.. Columbia. In ceea ce priveste interconectarea domeniilor industriale. Katwijk.preferasera sa se axeze pe cultivarea de legume si fructe au preferat astfel sa inceapa sa cultive la randul lor flori.

incluzand cele mai importante materiale. componente. Olanda ocupa locul 9 in randul celor 134 de tari implicate in raport. industria producatoare). Cu un scor de 5. Belgia ocupa locul 5. Indicatori ce reflecta competitivitatea Olandei.6 al acestui indicator.• imbunatatirea coordonarii intre companii. istoric si socio-economic. lucru ce reiese si din Raportul Competitivitatii Globale. De remarcat este faptul legatura economica dintre Belgia si Olanda. trebuie remarcat faptul ca acest scor conferta Olandei o pozitie avantajoasa. echipamente si servicii. scorul maxim de 7 reprezentand existenta unui lant complet.6 (fata de o medie de 3.9 puncte peste media celor 134 de tari participante la acest raport. bazandu-se pe parteneriate economice care au vizat liberalizarea comertului. Chiar daca este considerant statistic ca fiind un dezavantaj competitiv. Olanda se claseaza pe locul 11. indicele 1 reprezentand implicare la nivel primar in pasii unui anumit lant economic (ex. datorita numarului mare de parteneri de afaceri si posibilitatea obtinerii de informatii. odata cu decizia de a face parte din fondatorii Uniunii Europene. asa cum reiese din The Global Competitiveness Report 2008-2009 Cantitatea furnizorului local Un indicator ce reflecta cantitatea domeniilor conexe din amonte. in care 1=foarte slab si 7=foarte bine. Olanda a inregistrat un scor de 5. tari apropiate din punct de vedere geografic. Extractia. La acest capitol. Olanda se situeaza in raportul Competitivitatii Globale 2008-2009 pe privilegiatul loc 6. De mentionat faptul ca Uniunea Benelux s-a dezvoltat dupa cel de al doilea Razboi Mondial. acesta influentand direct calitatea productiei tarii respective. vanzare. In ceea ce priveste calitatea furnizorilor. Astfel. • motivarea companiilor in vederea imbunatatirii competitivitatii. Amploarea lantului economic Indicatorul se refera la companiile exportatoare.8). Facilitatea comercializarii: • Oportunitati pentru noi companii si noi domenii de afaceri conexe • Usurinta de a intra in domeniul respective. incluzand marketing. Belgia ocupa locul 12. Olanda se remarca printr-o retea complexa de industrii 19 . Cu un punctaj de 6. Michael Porter sustine in lucrarile sale ca existenta cluster-elor in mediul de afaceri influenteaza competitivitatea in 3 moduri: • imbunatatirea productivitatii companiilor ce fac parte din cluster • incurajand inovatia in domeniu respective • stimuland noi afaceri in domeniu. Calitatea furnizorului local reprezinta un indicator extre de important. logistica. coordonarea sistematica a politicilor monetare si de comert international si adoptarea unor puncte comune in negocieri interstatale. in timp ce Olanda locul 11. serviciile post-vanzare. • prezenta unui numar mare de furnizori si institutii care asista la “know how” • Facilitatea oferita de resursele locate pentru experimentari. Stimularea inovarii prin: • posibilitati mai bune de a depista oportunitati. Pe o scara de la 1 la 7 in care 1 = aproape inexintent si 7 = un numar ridicat. cu 0. acordurile intre acestea au dus la o dezvoltare prograsiva si concomitenta a membrilor Belnelux. Calitatea furnizorului local Pe o scara de la 1 la 7. Chiar daca initial economiile Belgiei si Olandei erau mai mult concurentiale decat partenere.0. iar din punct de vedere al cantitatii.

incepand de la productia de seminte si pana la consumator. acest segment al economiei se bazeaza pe segmentarea activitatii in etape specializate si imbinarea acestora. asociatii. stimularea dezvoltarii acestor sisteme economice putand fii imbunatatite. Furnizori tehnici Logistica Vanzare en-gros Transport Productie seminte Cultivare Licitatie Export Vanzare cu bucata Consumator Educatie Servicii business Politici guvernamentale 20 . Gradul de realationare dintre companii. Lantul activitatii de crestere a plantelor se poate transforma conceptual intr-o diagrama a cluster-ului din acest domeniu. se poate lauda cu un lant economic foarte bine dezvoltat. organizatiile non-guvernamentale este determinant pentru capacitatea de a crea colaborari care sa dezvolte clustere. putem aprecia faptul ca Olanda va reprezenta in urmatorii ani un mediu de afaceri propice pentru dezvoltarea rapida a holding-urilor si cluster-elor. precum: complexitatea procesului de productie (Olanda ocupand locul 8). indicele de dezvoltare al cluster-lor o pozitioneaza pe locul 12. Previziunea se bazeaza si pe alti indicatori ai complexitatii business-ului. fapt ce influenteaza in mod pozitiv si direct dezvoltarea gradului de competitivitate in toate sectoarele economice. in present dezvoltarea cluster-ul ducand la stimularea crersterii economice locala si regionala. Dezvoltarea clustere-lor Conceptul de cluster a fost adus in atentia guvernelor. Cu toate acestea. transport. precum: furnizori tehnici. de la producator direct la consumator. o adevarata traditie. institutiile de invatamant. precum si la globalizarea socio-economica. precum si scorurile bune pe care le inregistreaza in ceea ce priveste calitatea furnizorilor locali. Chiar daca exista si exemple de vanzare a produselor printr-un lant scurt (in acest caz apelanadu-se la servicii externe). Avand in vedere faptul ca competitivitatea economica a Olandei ocupa locul 8. multe organizatii si state si-au adus aportul la acest concept. De asemenea. putem aprecia faptul ca dezvoltarea cluster-elor este un dezavantaj competitiv. Eindhoven (Olanda) – Leuven (Belgia). Studiu de caz : Horticultura in Olanda – lanturi si cluster-e Industria florilor in Olanda. servicii business. Olanda detine unele dintre cele mai importante cluster-e alte Europei. In cazul Olandei. controlul international al distributiei (locul 9). avand in vedere avantajul competitiv pe care il detine prin buna dezvoltare a amplitudinii lantului economic.. adaugand companiile/institutiile complementare. precum: • Multimedia Cluster Hilversum • Bio-life science Cluster Leiden-Oegstgeest • High Tech Cluster. precum si in cadrul social (daca ne gandim doar la piata fortei de munca sau la educatie). In anii urmatori. consultantilor si academicienilor in 1990 de catre Michael Porter. ce oglindesc domenii conexe. logistica. guvernul. institutiile guvernamentare.complementare. (asa cum aratam mai sus pozitionandu-se pe locul 9 din 134).

iar rolul transportatorilor este unul esential. avandu-se in vedere perisabilitatea productiei (ex. Olanda se remarca prin infrastructura a transportului martim. Modelul 2: Vanzarea directa Acesta se bazeaza pe comercializarea produselor direct. De exemplu. o serie de activitati se imbina pentru un rezultat final. Mentionam porturile Rotterdam si Schiphol. pentru oferirea consumatorului solutii personalizate. Astfel. insa medierea este din ce in ce mai utilizata. 30% din florile taiate si 70% din plantele cu ghiveci sa fie vandute prin tehnica medierii. propusa de una dintre cele mai importante companii.Fig 1: Diagrama conceptuala a cluster-ului industriei florilor Industriei florilor in Olanda isi regaseste succesul in faptul ca mici companii care se ocupa de o parte din activitatile lantului colaboreaza intr-un strans si foarte bine pus la punct parteneriat tatat intre ei cat si cu holding-uri importnate. Gondrand Global Transports&Logistics. de la producator catre vanzatorii en-detail specializati. exista o necesitate de colaborare ce rezulta si din continuitatea pe care lantul trebuie sa o mentina. Acest model promoveaza ideea integrarii serviciilor/domeniilor 21 . din momentul taierii ei). productia de seminte si cultivarea fiind doar o veriga din intreg lantul industrial. se previzioneaza ca in anul 2014. In baza statisticilor de pana in present. Ca urmare. Modele de lanturi si clustere posibile pentru industria florilor Model 1: Licitatia “la ceas” si medierea Acest model este in present folosit in Olanda si consta in vanzarea-cumpararea produselor in principal prin licitatie “la ceas” (se liciteaza inntr-un interval de timp fix). putandu-se remarca un avantaj competitiv al infrastructurii portuare (Olanda ocupa locul 3 in Raportul Competitivitatii Globale 2008-2009). un flux fara discontinuitati este fundamental in parteneriatul ce se creaza intre companiile implicate. 2: Solutia logistica a Gondrand Global Transports&Logistics In cazul acestei industrii. Olanda ocupa un loc fruntas si in ceea ce priveste infrastructura transportului aerian (locul 9). Fig.: o floare taiata se devalorizeaza cu 7-15% din valoare in fiecare zi. schita de mai jos reda schematic o solutie logistica de tip piramidal.

pentru aspirarea catre modelul 3. se creaza o retea de center de activitate in toata Europa.Privind pe ansamblu. Acest model face posibila coordonarea din locul productiei si cererii. Insa modelul pare posibil de dezvoltat numai de catre cultivatorii mari. aceasta este esentiala. Conditiile impuse pentru realizarea astui model sunt: coordonarea fluxului logistic de cel informational. Insa comanda directa incetineste viteza de livrare. Olanda detine in acest domeniu avantaje competitive precum traditia. se poate sublinia o oportunitate strategica de care piata olandeza poate profita pentru a deveni lider global in industria florilor. clustere bine dezvoltate. In acest caz. In ultimul Raport al Competitivitatii Globale al Word Economic Forum. scolarizarea. Pozitia “tarii lalelelor” pe piata internationala se bazeaza pe pret si pe garantiile financiare oferite cultivatorilor pentru extinderea catre servicii complementare. iar in domeniul florilor. chiar daca modelul avantajeaza economia Olandei si pare a aduce o coordonare perfecta pe piata internationala a florilor. in vederea intaririi pozitiei Olandei pe piata internationala. The Global Competitiveness Report examineaza competitivitatea fiecarei economii nationale pe plan mondial. insa un rol important la fundamentarea modelului o poarta reteaua de cluster-e existente industria olandeza. Productia poate fi realizata de catre firmele olandeze de pe teritoriul si din afara Olandei. astfel incat comanda en-detail-istului sa ajunga direct la acestia. se pot observa indicatori ce evidentiaza avantaje competitive in toti factorii mentionati in diamantul lui Porter. Concluzii Industria florilor din Olanda este singurul model olandez mentionat de M. al companiilor pe piata. In concluzie. precum si calitatea cluster-elor existente in Olanda. economia Olandei este cotata pe locul 8.din amonte si aval si o indeea de “grup de producatori”. intrand in randul celor mai dezvoltate si competitive economii la nivel global. 22 . respectiv a fluxului bazat pe licitatii cu vanzarea directa. dar si ca licitatiile din Olanda sa reprezinte un criteriu de incredere la nivel international. Ca urmare. . putem remarca printr-o analiza comparativa o imbunatatire a scorului de competitivitate al tarii in ultimii ani. nespeculativ. In ceea ce priveste economia Olandei. pozitia ocupata de Olanda in raportul de competitivitate 2006-2007 era 11 dintrun numar de cca 130 de tari. Utilizand competentele industriei olandeze in domeniu de a imbina cererea si oferta. Olanda se pozitioneaza in urmatorul an pe locul 10. Porter. facand posibila integrarea modelului la nivel global.Comportamentul correct. Aplicarea acestui model va intari pozitia pe piata din Europa a industriei florilor din “tara lalelelor”. se intrevede oportunitatea utilizarii Internet-ului (comenzile on-line). Incepand din 1979. Cum in toate modelele prezentate. aducand flexibilitate si interactivitate. Cea mai buna strategie pare insa imbinarea modelelor 1 si 2. Concret. Avantaje al modelului o constituie interactionarea directa dintre preferintele en-detail-istului si posibilitatile producatorului. Inbunatatind scorurile referitoare la mediul general de afaceri si inovatie. precum si de cultivatori straini. utilizarea informatiei reprezinta legatura dintre cerere si oferta.4 din 7 puncte. Capitolul 6 – Concluzii generale Forumul Economic Global a studiat competitivitatea natiunilor in ultimii 30 de ani. cu un scor de 5.Calitatea educatiei si accesibilitatea la specializari. Modelul 3: Centrele de activitate Acest model implica o delimitare a fluxului propriu-zis al industriei flurilor de fluxul financiar si informational.respectiv 20082009. in pricipal tranportul aerian si naval si furnizarea electricitatii. Nu este o opinie comun acceptata in ceea ce priveste cel mai bun model de cluster.Infrastructura. transport maritim si aerian bine dezvoltat. producatorii locali sustin ca nici un competitor nu este capabil sa faca o asemenea transformare in urmatorii ani. . principalele avantaje ce au dus la imbunatatirea competitivitatii Olandei in ultimii ani sunt: . necesitatea unor pietele locale suficient de puternice pentru a putea superviza piata internationala. etc.

Accesibilitatea la tehnologie.- Liberalizarea pietei si politica anti-monopolista.1 Numarul populatiei in anul 2008 23 . Politica libera de acordare a creditelor. Anexe Perioada Nascuti Morti Imigranti mii 2008 Ianuarie 2008 Februarie 2008 Martie 2008 1trimestru 2008 Aprilie 2008 Mai 2008 Iunie 2008 2 trimestru 2008 Iulie 2008 August 2008 Septembrie 2008 3 trimestru 15 029 14 200 14 766 43 995 14 779 15 595 15 430 45 804 16 918 16 349 16 402 49 669 12 848 11 387 12 023 36 258 11 352 11 322 10 430 33 104 10 821 10 417 10 123 31 361 10 339 10 858 10 328 31 525 9 364 10 102 10 760 30 226 11 704 14 943 19 232 45 879 7 597 6 698 6 354 20 649 6 413 5 846 7 654 19 913 10 260 10 106 8 400 28 766 2 220 6 109 5 635 13 964 3 405 5 592 6 595 15 592 5 178 8 277 14 226 27 681 Emigratie Cresterea populatiei Anexa 1.

3 Procentajul cheltuielilor cu invatamantul privat 24 .2 Media varstei fortei de munca angajate. 2007 Anexa 1.Anexa 1.

5 6.7 6.9 Ic el a Sw nd ed e Fi n nl D an U en d ni m te ar d S k ta te s N Sw orw it z ay er l G and er m a U ni C ny te a d na K i n da gd om Fr an c Au e st ri a Ja Si p ng an ap N et o he re U ni rl a te nd d s A ra b Isra Em e l ira te Be s H lgiu on m g Ko Au ng st ra lia Anexa 2.2 6.4 6.1 Evolutia inflatiei Olandei din perspectiva internationala 7 6 5 4 3 2 1 6.1 6.2 6.2 6.1 6 5.4 6.2 6.2 6.2 6.6 6.6 6.1 6.Olanda Zona euro Anexa 2.2 6.2 Accesul la noi tehnologii 25 .2 6.2 Accesul la noi tehnologii Anexa 2.5 6.

4 6.6 5.1 Performanta inovatiei si trend-ul recent 6.1 Cantitatea furnizorilor locali G er 26 O K el gi a .0.9 5.8 5.0 5.0 Dotted lines show EU25 performance.0 6.0 1.0 -2.6 ia a a ia ia a a a nd la B ia nt ei t ni A an di ni S U eh et tr uw po S pa ra A us In E lv m Ja F C Anexa 4.6 5.1.50 BE UK FR NL IE LU IS AT Innovation Leaders 0.9 5.0 -3.80 SE FI 0.70 Followers 0.30 HR 0.2 6 5.0 -1.20 ES HU MT SK IT EE SI LT PT EL BG PL LV CZ CY RO Trailing TR 0.0 2.8 5.0 0.10 Catching-up 0.60 2006 Summary Innovation Index JP CH DK DE US 0.40 NO 0.0 4.7 5.7 5.2 5.0 3.4 5.3 6.2 6.Cantitatea furnizorilor locali Anexa 4.9 5.00 -4.6 5.6 5. Average grow th rate of SII Anexa 3.

com http://www.3 6.0 6.aboutflowers.9 5.4 6.4 6.cbs.gondrand-logistics.nl http://www.deruijter.8 5.2 6.3 6.4 6.nl http://www.dnb. Global Competitviness Report 2008-2009 Bibliografie http://www.statistics.weforum.6.isc.1 6.9 SU A Au st ria G er m an ia El ve tia Ja po ni a Be lg ia O la nd a di a ca Anexa 4.0 6.net http://www.5 6.nationmaster.org http://www.0 5.org http://www.6 6.0 5.edu http://www.com http://www.org http://www.9 5.4 6.7 5.0 6.com 27 D an em ar Su e Fr an ta .ifama.hbs.2 Cantitatea furnizorilor locali Surse: CBS.ilo.2 Calitatea furnizorilor locali Anexa 4.

nl http://www.http://www.gov.trisoplast.html http://www.infolapte.ro/organizatii_lapte_olanda.flowercouncil.eu http://www.nl http://www.dce.bnve.ro 28 .org http://europa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->