P. 1
Biomateriale-Si-Componente-Protetice-Metalice

Biomateriale-Si-Componente-Protetice-Metalice

|Views: 8,283|Likes:

More info:

Published by: Stelutza-livia Stelutza on Mar 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

Sections

  • CAP.1 INTRODUCERE
  • 1.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE
  • 2.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE
  • 2.3 RE ELE CRISTALINE METALICE
  • 2.4 ALOTROPIA METALELOR
  • 2.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE
  • 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice
  • 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice
  • 2.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE
  • 2.6.1 Defecte punctiforme
  • 2.6.2 Defecte liniare
  • 2.6.3 Defecte de suprafa
  • cristaline
  • 2.7 STRUCTURI METALICE AMORFE
  • 2.8 STRUCTURI METALICE POROASE
  • pulverulente
  • 2.8.2 Structura produselor sinterizate
  • 2.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE
  • disperse
  • 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre
  • 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje
  • 2.10.2 Constituen i metalografici
  • 3.1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC
  • 3.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE
  • 3.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE
  • 3.4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE
  • componen ilor
  • 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic
  • 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic
  • 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare
  • ale sistemelor de aliaje
  • 3.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE
  • termice
  • tratamentelor termice
  • 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor
  • 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire
  • 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor
  • 3.5.3.4 C lirea o elurilor
  • 3.5.3.5 Revenirea o elurilor
  • 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase
  • 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie
  • 3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase
  • 4.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE
  • 4.1.1 Tensiuni i deforma ii
  • 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice
  • 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort)
  • 4.1.4 Ruperea materialelor metalice
  • 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate
  • 4.1.6 Superplasticitatea metalelor
  • 4.1.7 Densitatea i porozitatea
  • 4.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR
  • 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje
  • 4.2.2 C ldura specific
  • 4. 2.3 Conductibilitatea termic
  • 4.2.4 Dilatarea termic
  • 4.3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR
  • 4.3.1 Conductibilitatea electric
  • 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale
  • 4.3.3 Efecte galvanomagnetice
  • 4.3.4 Efecte termomagnetice
  • 4.4 PROPRIET I DE SUPRAFA
  • 4.4.1 Energia i tensiunea superficial
  • 4.4.2 Adeziunea
  • 4.4.3 Autopasivarea
  • 4.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X
  • 4.5.1 Difrac ia razelor X
  • 4.5.2 Absorb ia razelor X
  • 4.6.1 Efectul de memorie a formei
  • aliajele metalice
  • 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile
  • 4.6.4 Martensite termoelastice
  • 4.6.5 Morfologia martensitei
  • 4.7.1 Tipuri i mecanisme de coroziune
  • 4.7.2 Coroziunea electrochimic
  • poten ial-pH
  • polarizare
  • 4.7.5 Pasivarea electrochimic
  • 4.7.6 Rezisten a la coroziune
  • 4.7.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune
  • 4.8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC
  • 4.8.1 Considera ii generale
  • suprafa
  • 4.8.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor
  • a metalelor
  • 4.9.1 Toxicitatea metalelor
  • 4.9.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism
  • 4.9.3 Reac ii tisulare
  • 4.9.4 Reac ii inflamatorii
  • 4.9.5 Reac ii imunologice. Sensibilitate i alergie
  • 4.9.6 Efecte carcinogene
  • 4.9.7 Concluzii
  • 5.1 O ELURI INOXIDABILE
  • 5.1.1 Defini ii i clasific ri
  • prelucrare
  • 5.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN
  • 5.2.1 Caracterizare general
  • 5.2.2 Recristalizarea fazic a titanului
  • titanului
  • propriet ilor titanului
  • 5.2.5 Aliaje pe baz de titan
  • 5.2.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale
  • 5.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE
  • 5.3.1 Propriet i generale ale cobaltului
  • 5.3.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical
  • 5.4 METALE I ALIAJE NOBILE
  • 5.4.1 Caracterizare general
  • 5.4.2 Aurul i aliajele sale
  • 5.4.3 Platina i metale platinice
  • 5.4.4 Argintul i aliajele sale
  • 5.4.5 Aliaje nobile pentru turnare
  • plastic
  • 5.4.7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile
  • aliajelor nobile
  • 5.5.1 Generalit i
  • metalice
  • 5.5.3.2 Tehnologia de sinterizare
  • 5.6.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule
  • 6.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE
  • 6.1.1 Proiectarea tehnologiei de turnare
  • 6.1.2 Dimensionarea i executarea modelului
  • 6.1.3 Executarea formelor i a miezurilor
  • 6.1.4 Asamblarea formei de turnare
  • 6.1.5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form
  • 6.1.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor
  • 6.2.1 Teoria deform rii plastice
  • 6.2.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are
  • 6.2.2.1 Forjarea liber
  • 6.2.2.2. Forjarea în matri (matri area)
  • 6.2.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic
  • 6.2.3.1 Îndoirea tablelor
  • 6.2.3.2 Roluirea tablelor
  • 6.2.3.3 Ambutisarea tablelor
  • inoxidabile austenitice
  • de titan
  • de cobalt
  • pre ioase
  • 6.3.4.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint
  • 6.3.4.2 Aliaje de platin
  • 6.4.1.1 Influen a structurii suprafe ei implantului
  • 6.4.1.2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului
  • 6.4.2.1 Considera ii tehnologice
  • 6.4.2.2 Glazurarea suprafe elor metalice
  • 6.4.2.3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare
  • 6.4.2.4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie
  • protetice metalice
  • 6.4.3.2 Depunerea straturilor superficiale complexe
  • implantologie
  • 6.4.4.1 Compozite titan-hidroxiapatit
  • 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare
  • materiale metalice
  • 6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern
  • 6.5.3 Clipuri anevrismale
  • 6.5.4 Proteza de disc intervertebral
  • 6.5.4.1 Considera ii anatomo-func ionale
  • 6.5.4.2 Proteza de disc intervertebral
  • 6.5.4.3 Proteze de disc din materiale metalice
  • 6.5.5 Proteze articulare ortopedice
  • 6.5.5.1 Proteza articular de old
  • 6.5.5.2 Proteza articular de genunchi
  • 6.5.5.3 Proteza articular de glezn
  • 6.5.5.4 Proteza articular de cot
  • 6.5.5.5 Proteza articular de um r
  • 6.5.5.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii
  • 6.5.6 Proteze cardiovasculare
  • electronice
  • stomatologic
  • 6.5.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare

BIOMATERIALE I COMPONENTE PROTETICE METALICE

III

IV

PREFA
Cunoa terea i utilizarea metalelor au fost înc din preistorie factori de progres pentru civiliza ia uman . Unul dintre cele mai nobile domenii de utilizare a materialelor metalice (al turi de alte materiale) este cel al medicinii, sub form de implante, proteze i alte componente care intr în constitu ia celor mai complicate dispozitive medicale. Metalele au fost utilizate în chirurgia osoas , înc din a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Ulterior, evolu ia utiliz rii metalelor a cunoscut o dezvoltare rapid , al turi de materiale ceramice, polimerice i compozite în cadrul tiin ei care s-a conturat ca domeniu de specialitate i anume TIIN A BIOMATERIALELOR . Procesarea metalelor i aliajelor sub form de componente i dispozitive protetice constituie un domeniu de vârf al tiin ei i tehnologiei materialelor metalice. Sunt necesare cuno tin e i experien aprofundate în privin a structurii, propriet ilor, producerii i utiliz rii biomaterialelor în concordan cu cele mai noi tehnologii cunoscute i aplicate pe plan mondial. Ast zi s-au acumulat vaste cuno tin e în domeniul biomaterialelor care, în mare parte, sunt centralizate sub form de standarde, tabele i cataloage în literatura de specialitate ; aspect care u ureaz munca specialistului în domeniu. Studentul de ast zi, bioinginerul de mâine, trebuie s cunoasc i s st pâneasc tehnologiile avansate de procesare, caracterizare i utilizare a componentelor proteice, pentru a fi partenerul a teptat i solicitat în echipele medico-chirurgicale. In lucrarea de fa , care se adreseaz studen ilor bioingineri de la Facultatea de Bioinginerie Medical din cadrul Universit ii de Medicin i Farmacie ÄGr. T. Popa´ Ia i i speciali tilor în domeniul componentelor protetice sunt acumulate cuno tin ele necesare pentru instruirea în domeniul Biomaterialelor metalice, precum i un volum important de date utile pentru documentarea celor care se ocup cu cercetarea i utilizarea medical a metalelor i aliajelor biocompatibile. V

În abordarea tematicii propuse autorul a plecat de la principiul corela iei dintre structura i propriet ile materialelor metalice, s-a continuat cu prezentarea principalelor grupe de metale i aliaje biocompatibile i în final sunt abordate tehnologiile de procesare i utilizare medical a unor grupe reprezentative de implante i proteze. De asemenea lucrarea con ine, sub forma tabelat , o serie de date tehnice de specialitate privind compozi ia i propriet ile celor mai utilizate grupe de biomateriale metalice. Salut m efortul depus de autor de a concepe i realiza o asemenea lucrare de pionierat pe plan na ional în privin a componentelor i dispozitivelor protetice metalice, care vine i în sprijinul medicilor din domeniul chirurgiei implantologice.

Prof.univ. dr. V. Burlui Rector al Universit ii de Medicin Farmancie ÄGr. T. Popa´, Ia i

i

VI

NOTA AUTORULUI
Lucrarea de fa , la a doua apari ie de acest gen din ar , se adreseaz studen ilor i speciali tilor care se preg tesc sau lucreaz în domeniul biomedical. În cuprinsul lucr rii sunt abordate succesiv i gradual probleme privind structura, propriet ile i principalele procedee de procesare i utilizare pentru unele componente protetice i implantologice. Con inutul lucr rii este realizat în concordan cu nivelul de cuno tin e universitar practicat în rile europene cu tradi ie în acest domeniu, corelat fiind cu programele analitice ale Facult ii de Bioinginerie Medical ale U.M.F ÄGr. T. Popa´ Ia i. Fiind la a doua apari ie editorial în domeniul biomaterialelor metalice, lucrarea de fa reprezint o îmbun t ire esen ial a celei precedente (editat în anul 2001) prin tematica abordat i mai ales prin nivelul de prezentare a celor mai moderne componente i dispozitive protetice i implantologice. În acest mod lucrarea se înscrie pe linia perfec ion rii i moderniz rii procesului cunoa terii în domeniu în corela ie cu stadiul realizat la nivel european i mondial. Mul umesc colegilor i colaboratorilor care m-au sus inut i au contribuit la apari ia acestei c r i de specialitate biomedical , domeniu de cca zece ani care s-a impus i se afirm continuu atât la nivel de înv mânt cât i în clinici, spitale i institu ii de procesare a componentelor i dispozitivelor protetice.

Autorul

VII

CUPRINS

CAP.1 INTRODUCERE ................................ ........................... 1 1.1 Definirea i clasificarea biomaterialelor metalice........... 1 1.2 Scurt istoric privind evolu ia utiliz rii metalelor în medicin ................................ ................................ .......................... 2 1.3 Clasificarea materialelor metalice utilizate în medicin ................................ ................................ .......................... 5 CAP. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR...................... 7 2.1 Starea metalic . Teoria electronic a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ........................... 7 2.2 Stuctura cristalin i sisteme cristaline metalice .......... 10 2.3 Re ele cristaline metalice ................................ ............... 12 2.4 Alotropia metalelor................................ ........................ 15 2.5 Formarea structurii materialelor metalice ................... 17 2.5.1 Structura policristalin a materialelor metalice........ 17 2.5.2 Structura de solidificare a materialelor metalice....... 19 2.6 Imperfec iunile re elei cristaline ................................ ... 30 2.6.1 Defecte punctiforme ................................ .................. 31 2.6.2 Defecte liniare ................................ .......................... 32 2.6.3 Defecte de suprafa ................................ ................. 34 2.6.4 Considera ii practice privind imperfectiunile re elei cristaline................................ ................................ ........................ 36 2.7 Structuri metalice amorfe................................ .............. 37 2.8 Structuri metalice poroase ................................ ............ 40 2.8.1 Modul de împachetare a particulelor în materialele pulverulente ................................ ................................ ................... 40 2.8.2 Structura produselor sinterizate ................................ 42 2.9 Structuri metalice compozite ................................ ......... 43 VIII

2.9.1 Compozite cu matrice metalic i inser ia din particule disperse ................................ ................................ ......................... 44 2.9.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre ... 45 2.10 Compozi ia fizico-chimic i natura fazelor din aliajele metalice ................................ ................................ ......................... 47 2.10.1 Faze solide în sistemele de aliaje ............................ 47 2.10.2 Constituen i metalografici ................................ ....... 50 CAP. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE ...... 52 3.1 Echilibrul termodinamic ................................ ............... 52 3.2 Legea fazelor în sistemele de aliaje ............................... 53 3.3 Difuzia în metale i aliaje................................ ............... 55 3.4 Diagrame de echilibru fazic în sistemele de aliaje ........ 59 3.4.1 Diagrama de echilibru cu solubilitate complet a componentelor ................................ ................................ ............... 60 3.4.2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor ................................ ................................ ................ 63 3.4.2.1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic ......... 63 3.4.2.2 Sisteme cu transformare peritectic .................... 65 3.4.2.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare ................ 66 3.4.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje ................................ ................................ .. 67 3.4.4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice ................................ ................................ ......................... 69 3.5 Tratamente termice aplicate materialelor metalice..... 74 3.5.1 Defini ii, parametri i clasificarea tratamentelor termice................................ ................................ ........................... 74 3.5.2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice................................ ................................ ..... 75 3.5.3 Tratamente termice aplicate o elurilor ...................... 77 3.5.3.1 Transformarea austenitei la r cire....................... 77 3.5.3.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei ................................ .......................... 82 3.5.3.3 Recoacerea o elurilor................................ .......... 85 3.5.3.4 C lirea o elurilor ................................ ................ 87 3.5.3.5 Revenirea o elurilor ................................ ............ 88 3.5.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase ............... 89 3.5.4.1 Durificarea prin precipitare i dispersie .............. 89 IX

3.5.4.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase...... 91 CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE ................................ ................................ ...................... 96 4.1 Propriet i fizico-mecanice ................................ ............ 96 4.1.1 Tensiuni i deforma ii................................ ................ 96 4.1.2 Comportarea elastic a materialelor metalice......... 100 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) ............................ 105 4.1.4 Ruperea materialelor metalice ................................ 106 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate ................................ 111 4.1.6 Superplasticitatea metalelor................................ .... 115 4.1.7 Densitatea i porozitatea................................ ......... 116 4.2 Propriet i termice ale metalelor i aliajelor .............. 117 4.2.1 Transform ri fazice în metale i aliaje .................... 117 4.2.2 C ldura specific ................................ .................... 119 4. 2.3 Conductibilitatea termic ................................ ....... 122 4.2.4 Dilatarea termic ................................ .................... 124 4.3 Propriet ile electrice ale metalelor i aliajelor .......... 126 4.3.1 Conductibilitatea electric ................................ ...... 126 4.3.2 Efecte termoelectrice în metale ............................... 129 4.3.3 Efecte galvanomagnetice................................ ......... 129 4.3.4 Efecte termomagnetice ................................ ............ 130 4.4 Propriet i de suprafa ................................ .............. 131 4.4.1 Energia i tensiunea superficial ............................ 131 4.4.2 Adeziunea ................................ ............................... 134 4.4.3 Autopasivarea ................................ ......................... 136 4.5 Propriet i de difrac ie i absorb ie a razelor X ......... 137 4.5.1 Difrac ia razelor X ................................ .................. 137 4.5.2 Absorb ia razelor X................................ ................. 139 4.6 Propriet i de memorie a formei ± aliaje inteligente ................................ ................................ .................... 141 4.6.1 Efectul de memorie a formei ................................ ... 142 4.6.2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice................................ ................................ ........... 144 4.6.3 Transform ri martensitice reversibile ..................... 147 4.6.4 Martensite termoelastice ................................ ......... 149 4.6.5 Morfologia martensitei ................................ ........... 150 4.7 Propriet i de coroziune i rezisten la coroziune a metalelor i aliajelor ................................ ................................ ... 153 X

.......1 Considera ii generale....2......................... 162 4......7..........7.... 192 5.............. ......................1 Tipuri i mecanisme de coroziune .......... 169 4.................................1..2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism182 4.. 168 4................1 Caracterizare general .... .............. 154 4............. 173 4.9.. 172 4. 196 5... ...............9.......... 178 4..................... 185 4.........................9...1 O eluri inoxidabile ......... .......................................... 153 4........ 185 4.................................... Diagrame poten ial-pH. 175 4... 174 4..........8.................. ............. .................................. ...............2...............2 Coroziunea electrochimic .................... ....4 Reac ii inflamatorii ...8..... 186 4.................8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice ......9................................................... .7........7..... ......... .................5 Pasivarea electrochimic ............4.................... 178 4.......7.3 Reac ii tisulare.......9 Propriet i de interac iune implant ± mediu biologic .............. . .....7........................ 166 4....... turnare i prelucrare............................ 173 4.... ............4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare ................ 196 5....................................7 Concluzii...................6 Rezisten a la coroziune ................8 Propriet i de biocompatibilitate cu mediul biologic 172 4..5 Reac ii imunologice. ..5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor........8................... ... ......... 188 5....1 Toxicitatea metalelor .. ........................................ .......... .......... 184 4...7....... 186 CAP.. ....9.................................. 165 4............. 188 5........9. 197 XI ...................8......................2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa ...................................................... . 188 5.......................................................... 170 4............7................ Sensibilitate i alergie ...... ....................................................8........1... ..... ...........................................6 Efecte carcinogene ..............................1 Defini ii i clasific ri .2 Principii tehnologice de elaborare.............4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice ..........5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE ...........7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune ............9........ . .........3 Termodinamica coroziunii electrochimice.......... ..........2 Recristalizarea fazic a titanului ......... ........2 Titanul i aliaje pe baz de titan ..3 Stratul electric superficial al biomaterialelor........................

...............5 Aliaje pe baz de titan . 226 5..... ................ 231 5..... 198 5............... 202 5..........................4.......... turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt ...4......4...... 232 5..........................8 Elaborarea........................ .....2................. ......4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan ...............3. 207 5.........................5 Aliaje nobile pentru turnare .3 Cobaltul i aliajele sale .......3 Principii de elaborare.....................4.. 200 5.......... ............. 210 5.. 211 5...........6 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu matrice metalic ................ ....3........................................... 221 5.4 Metale i aliaje nobile .4................ ........... ... ................... 234 5.................... .............. ..4 Argintul i aliajele sale ............ turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile ..... 218 5.......... . ............. 200 5......... 234 5...................................3..............1 Caracterizare general .......................... 239 5..................... ...4.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului .6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic ....3.......... 231 5...................7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale ................. .................6 Compozi ii de titan i aliaje pe baz de titan utilizate ca biomateriale ..................5............2 Tehnologia de sinterizare ............... ...5... 224 5.................... ...........1 Generalita i .........2......................................3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase ....................... 218 5................ 218 5........ 222 5......5.... ....5.. 239 XII ....................... ......................................... ........2 Aliaje de cobalt pentru uz medical ..........5 Tehnologii de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase ....2.......................... ..5.............4.............2...................5.... ........4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului ............3.............1 Propriet i generale ale cobaltului........................2........................................................ ...................3 Platina i metale platinice .............................................................................. 218 5..... ..........4................................ .. 228 5............. ..5.............. ..... .............. ... ...................................2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice ......... 236 5. .............................1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice.........3.......2 Aurul i aliajele de sale................... ..... 210 5................. 225 5......... . 239 5........................3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo ......................7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile ..3.. ........................5.... ............ ...........

.............6...1........3............................1.1.......... 283 6...................... .............3 Tratamente termice i termomecanice aplicate principalelor grupe de biomateriale metalice....... 295 6...5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form ..3......7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor.... 248 6......2... ...6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia..... ............................2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are... .. 263 6.......... 242 CAP... 263 6......3..3 Executarea formelor i a miezurilor ...3....................... 280 6........ .... 254 6................ 283 6............... .........2...1...5. ... ......................3 Tratamente termice i termomecanice aplicate de cobalt.........2 Tehnologii de procesare a metalelor prin deformare plastic ... .................... 286 6........2 Dimensionarea i executarea modelului ................... 257 6......2..............3 Procesarea tablelor prin deformare plastic .........2..................3........... 269 6.1 Tehnologii de procesare a metalelor prin turnare ............. ................. ...............1 Proiectarea tehnologiei de turnare.................... 278 6.......... 248 6..1.... 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE ..1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice ...... 255 6.....2.......2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan........2 Roluirea tablelor............ 295 6.1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule ...... 249 6............................ ..................................................1 Forjarea liber .. ...............................2.... 290 6...........3................... ...............................2.2..4...........2........... .....4 Asamblarea formei de turnare......................................2 Forjarea în matri (matri area) ............... ....................................... 278 6....................... ....... ... 296 XIII .2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre ........ 256 6.3.........................2....... 269 6..........................1 Teoria deform rii plastice......1........ ......................... ................3...........................4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase ...1 Îndoirea tablelor . 252 6.......1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint .................. .......3................ 274 6. 256 6........... .......... ...................1..4......2 Aliaje de platin ...................... 280 6. 240 5.............6......3 Ambutisarea tablelor ............

...... 318 6........................... 317 6......5...... 304 6. 323 6............... ........................................ 327 6........................4.......................... ............... .....1 Compozite titan-hidroxiapatit ..........2 Dispozitive metalice de fixare intern ...... ........... 337 6..... 325 6............3..........4 Tehnologii de modificare asuprafe ei componentelor metalice . ........ .........2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale ....2.......3.5. ..................... ......... ...............1 Utilizarea medical ............4....3...3....... ...........................................6. ..2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale .......3............... ............ 306 6................... 315 6......3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare................2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica ..1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice .......... principiul constructiv i clasificarea .........4.................................1......5.. 315 6....... Influen a compozi iei suprafe ei implantului ..........4.................. 304 6..... ............. ......... 319 6............. ......4................ 311 6.........................2..........4.......3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice .............................4........... ... .. ..............5.... 307 6.2.. ..............2 Depunerea straturilor superficiale complexe ...............3 Clipuri anevrismale ..........1 Influen a structurii suprafe ei implantului ... 319 6. . 302 6....................4. .................... ............4...........................5 Procesarea principalelor componente i dispozitive protetice i implantologice metalice..1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice ......................... ...........3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare .... .. 332 6.... 317 6..............................1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon .1......... 327 6..... .......2..... 296 6.... ............4...................3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare.....4...........4..........................5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOLGEL................... ...4.....3.. ..............................4..........4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie .......2 Glazurarea suprafe elor metalice ....4.......................... ...................4..3.... 296 6.............................4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie .....................4..................5........ .1 Considera ii tehnologice ...4........ 297 6.................2.. 316 6..........4.....4.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm .......................................................4.. 337 6......................... 340 XIV ..

..9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare.. 341 6.. 344 6........................ 364 6........4 Proteza de disc intervertebral ......................3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale ...............3........................2 Proteza articular de genunchi ..5. ...... 350 6..... 372 6. 361 6.... ......................................5.......6 Proteze articulare ale falangelor mâinii....... 7 ANEXE ................................4..5.....5..............6 Proteze cardiovasculare... .... 374 CAP.................5. .............6... 366 6..5...... ........1 Considera ii anatomo-func ionale .................4 Proteza articular de cot .410 XV .4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice .. 348 6....... ......5 Proteza articular de um r .......4..............5.5. .................. ........................ 358 6................ 346 6......5....5. ..........4.5..5........ 368 6.................5....... ........................ 345 6......8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic ............4............ 367 6.5.............5............................ 382 BIBLIOGRAFIE«««««««««««««««««... 343 6......2 Proteza de disc intervertebral.........5........5... .1 Proteza articular de old............5.....3 Proteza articular de glezn .. ...5 Proteze articulare ortopedice ...5..5......................................5...................... 343 6............. 369 6.5......3 Proteze de disc din materiale metalice ............. ............ ....7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice ..................5............

IV .

tratament sau pentru prevenirea bolilor la oameni sau la animale. . Biometalele sunt utilizate sub form de dispozitive medicale.1 INTRODUCERE 1.CAP.un material sintetic utilizat pentru înlocuirea unei p r i din corpul uman sau pentru a func iona direct cu un esut viu.IMPLANTUL este un dispozitiv medical realizat din unul sau mai multe biomateriale. care la rândul lor se clasific astfel: . 1 . atenuare. dezvolt ri sau înlocuiri de esut. pentru tratamente. ca un întreg sau parte a unui sistem. dat la Conferin a European a Societ ii de Biomateriale. aparat.DISPOZITIVUL MEDICAL poate fi un instrument. totu i prin aceste cuvinte trebuie s în elegem materialele metalice utilizate ca biomateriale. total sau par ial. pentru o perioad de timp semnificativ . Termenul biometal sau bioaliaj nu are o defini ie proprie. din martie 1986. implante i proteze.o substan a biologic inert destinat implant rii sau încorpor rii în sistemele vii. mecanism incluzînd anumite componente.PROTEZA este un dispozitiv care înlocuie te. organ sau esut al corpului. un membru. . p r i sau accesorii i care este destinat pentru a fi utilizat în diagnoze. O defini ie mai complet . organ sau func ie a corpului viu. implant. precizeaz : biomaterialul este o substan (alta decât medicamentul) sau combina ii de substan e de origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp.1 DEFINIREA I CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR METALICE Cuvântul biomaterial poate fi definit în doua moduri: . . fiind plasat în corpul uman. în diverse cure. în sens fizic.

. Tehnica protez rii s-a dezvoltat în paralel cu studiul mecanicii i dinamicii esuturilor.acceptarea de c tre esutul viu a pl cii metalice. 1. .ORGANUL ARTIFICIAL este un dispozitiv medical care înlocuie te par ial sau total func ia unui organ al corpului. Lister a pus bazele tehnicii chirurgiei aseptice.rezisten a mecanic corespunz toare. . Primele dispozitive metalice sub forma de sârme i cuie executate din o el. aur. J. . De exemplu.ALIAJUL CHIRURGICAL este un material metalic utilizat ca biomaterial.design ingineresc superior. . . acesta din urm posedând propriet i distinctive i îmbun t ite.s fie inerte din punct de vedere chimic. Lucrarea de fa a î i propune s trateze numai prima grup de biomateriale ± cele metalice ± care a constituit începutul utiliz rii implantelor i înc de ine o pondere importan în protezare i implantologie.BIOCOMPOZITUL este un material care rezult din combina ia a doua sau mai multe biomateriale fiecare având propriet ile sale specifice în materialul compozit.densitate i greutate potrivit . caracteristicile cerute pentru pl cile de fixare a fracturii de femur sunt: . . .durata îndelungat la oboseal .2 SCURT ISTORIC PRIVIND EVOLU IA UTILIZ RII METALELOR ÎN MEDICIN Utilizarea metalelor ca biomateriale a început în 1860 când Dr. reproductibile i u or de fabricat în serie. platina. starea de s n tate a pacientului i competen a chirurgului care utilizeaz implantul. Utilizarea cu succes a unui biomaterial depinde de trei factori principali ca: propriet ile i biocompatibilitatea. argint.pre ul acceptabil. .s fie netoxice i necanceroase. s-au utilizat limitat la început datorit apari iei infec iilor 2 . domeniu cunoscut sub numele de BIOMECANICA. care se refer la designul i inser ia implantelor în organismul uman. etc. .

1 Primul model de plac din o el pentru fixarea facturilor (Lane) Fig.dup realizarea implantului.). numit Vitallium (19% Cr. realizate de Zierold în 1924. Implanturile moderne s-au dezvoltat mai ales în domeniul repar rii oaselor i articula iilor. în protezarea capului femural. când o firm elve ian introducea un set de instrumente i implanturi în osteosinteza modern . Tratamentul fracturii de femur a fost început în 1926. Curând dup aceea au fost utilizate o elurile inoxidabile 18-8 (18% Cr.2.1. care au rezisten mecanice i la coroziune ridicat .1. dup ce în prealabil li s-au verificat propriet ile. folosind o el inoxidabil. al turi de noi tehnici de aplicare. 9% Ni). când HeyGroves a utilizat primele uruburi. care au fost apoi perfec ionate de c tre Sherman din Pittsburgh (fig.) folosind o elul aliat cu vanadiu pentru îmbun t irea rezisten ei i a ductibilit ii.1. Fig.1. Anul 1958 reprezint data de referin în perspectiva istoric a osteosintezei i a artoplastiei. Înainte de 1900 englezul Lane a realizat pl cu ele din o el pentru fixare a fracturilor osoase (fig.2. ap rând noi suprafe e în tratarea articula iilor. 3 . Apoi un alt o el inoxidabil.1. În 1939 a început folosirea cupelor acetabulare din o el inoxidabil (Vitallium) i din alte materiale nemetalice.Mo. Dup Lister. Materialul metalic utilizat pentru implanturi a fost o elul inoxidabil Cr-Ni. Apoi Smith-Petersen (1931) a realizat primele cuie cu cap ramificat cu ajutorul c rora a asigurat fixarea capului femural. 8% Ni) i 18-8s Mo (între 2 i 4% Mo în compozi ie). alte materiale au fost promovate ca implanturi metalice. Modelul Sherman de plac pentru fixarea facturilor Ulterior aliajele pe baz de Co-Cr (numite Stellite) au fost primele materiale inerte pentru implanturi. a fost introdus în practica medical .

Ag i Cu Placi din o el cu vanadiu.D. Cele mai importante realiz ri în domeniul dezvolt rii cronologice a implanturilor metalice sunt prezentate i în tabelul 1. Au. WILES J. In. primul aliaj cu util iz ri exclusiv medicale Apare aliajul CoCr Mo . Au. având tija diafazar din aliaj Ti-4Al2Sn i capul femural din aliaj pe baz de cobalt: Co.S.W. BURCH H. LANE A. Z. JUDET R. COTTON Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale ase ptice Placi pe baz de Ni i o el pentru fracturi uruburi i placi din o el pentru fixarea fracturilor Placi din alama.A. Ag i Pt. JUDET J. Tabelul 1. ZIEROLD M. SMITH PETERSEN C. LAMBOTTE W. C. 1860-1870 1886 1893-1912 1909 1912 1924 1926 1926 1931 1936 1938 1939 1946 1947 J. SHERMAN A.CARNEY J. Se utilizeaz o elul inoxidabil 18 -8s Mo (2-4%Mo) cu rezisten a ridicat la coroziune.Cr. Primele proteze biomecanice de old Utilizarea Ti i a aliajelor sale. aliaje Al i o eluri.Stellit material mai bun decât Cu. Prima înlocuire total de old Utilizarea tantalului în medicina. Folosirea uruburilor în fractura femurului. A. VENABLE W.1 Cronologia apari iei i utiliz rii biomaterialelor metalice Anul Sfâr itul secolului al XVIII-lea . Utilizarea o elului inoxidabil Vitallium (descoperit în 1929) cu 19% Cr-9%Ni.Mo.G. 4 .În acela i an s-a realizat pentru prima dat o protezare de old integral metalic . s-au definit i criteriile de baz pentru includerea materialelor biocompatibile în cadrul unor standarde interna ionale. Ag. N. STUCK P. . Al. Prima fixare femural a oldului f cut din o el inoxidabil i apoi din aliajul Vitallium. AUSMAN W.LISTER H.. f r cimentare.HEY-GROVES M. Datorit progresului numeroaselor discipline tiin ifice având la baza tiin a Materialelor i Biomecanica.1.începutul secolului al XIX-lea Autorul Materialul utilizat Diferite dispozitive metalice pentru fixarea fracturilor: sârme i cuie din o el. LARGE E.

o eluri inoxidabile austenitice ± constituie grupa aliajelor pe baz de Fe. caracterizate prin con inut ridicat de crom (25 ± 30%). aliaje metalice i compozite cu matrice metalic (CMM).aliaje dentare pre ioase i semipre ioase cu: Ag. 70%). Nb.aliaje dentare nepre ioase cu: Al. etc. Ni. pot con in elemente ca Al. Sn. Zr i Sn. cu con inut ridicat de crom i nichel ± sunt utilizate în stare laminat . se împart în: . Cele mai utilizate aliaje sunt cele pe baz de cobalt crom (cca.aliaje pe baz de titan. ca implante chirurgicale. ortopedie. V. In. în mod curent. y Aliajele dentare utilizate pentru restaur ri dentare sub form de: 5 . Si. molibden (5 ± 7%) i alte metale ca nichel. Pt. . W y Aliajele utilizate ca implante chirurgicale în ortopedie i stomatologie. otologic i visceral .1. Co.sau ternare ca:TiAlV.aliaje pe baz de cobalt. Be. Ta. Ti. Mn. Ti30Ta. Aliajele men ionate la aceast subgrup pot fi integrate în diverse dispozitive medicale utilizate în neurochirurgie. Mn. Cd. Fe. mangan zirconiu i staniu ± sunt utilizate atât în stare deformat plastic cât i turnate. Mn. Ru.implante i proteze ortopedice i stomatologice: Al. etc . cardiologie. din punct de vedere al compozi iei chimice i al structurii fizice. cu 70 ± 90% Ti. Cr. V. Mo. Zr. etc. Au. Ir. Sn. Cu. Nb. Exist peste 30 de elemente metalice utilizate în medicin sub form de: . numite i aliaje CoCr. Ta. Zn. Co.3 CLASIFICAREA MATERIALELOR METALICE UTILIZATE ÎN MEDICIN Biomaterialele metalice se clasific . în trei grupe principale: metale tehnic pure. TiAl. chirurgia maxilofacial . Ti. W. Ga. TiNi (aliaj cu memorarea formei ±nitinol). . ultimele au excelente propriet i biocompatibile. Fe. Ti. ca materiale dentare i în construc ia diverselor aparate i dispozitive medicale. TiMn. Pd. .TiAlZr. Mo. Cr. urmate de aliajele cu titan. V. y Metalele sunt utilizate în domeniul medical. Aceste materiale sunt utilizate ca aliaje binare: Ti30Nb. Ni. B. Rh.

aliaje pe baz de titan.aliaje nepre ioase din grupa o el inoxidabil. . por elan lipit pe aliaje metalice (compozite ceramo- 6 . aspect estetic. - coroane i pun i de leg tur (aliaje conven ionale).sârme pentru corectarea danturii. componentele protetice acoperite cu diverse straturi ceramice. etc.aliaje pre ioase cu con inut de Au. materialele metalo-ceramice. . duritate i faciliteaz dezvoltarea i ancorarea esutului viu din zona implantului. Straturile superficiale depuse pe implante le confer acestora propriet i speciale ca: rezisten a la coroziune. metalice). Pt. y Materiale compozite cu matrice metalic ± CMM. dantur metalic din aliaje dentare. Cu). Pt. care dup compozi ia chimic se clasific în 4 subgrupe: . . dar pe baz de paladiu ( Ag. aliaje pentru lipirea (brazarea) lucr rilor dentare. CoCr. NiCr. etc. Cu i elemente platinice. Exist peste 1000 aliaje dentare. din care fac parte: amalgamele dentare cu matrice de mercur i galiu. Au.aliaje semipre ioase cu con inut sc zut de aur. Ag.

adic rezistivitatea electric cre te cu temperatura. În esen a.1 STAREA METALIC . teoria electronic a metalelor consider materialul metalic (metal sau aliaj) ca fiind constituit din ioni pozitivi printre care circul electronii de valen a sub forma unui gaz de electroni liberi. maleabil i ductil. Atomii metalelor pierd u or electroni. opac. 2. care este pozitiv. formând ioni pozitivi. pe orbite bine determinate. în timp ce nivelele i subnivelele exterioare se contopesc în benzi energetice care con in nivele cu energii foarte apropiate. Teoria modern a st rii metalice porne te de la ideea ca distribu ia electronilor este diferit de cea a atomilor liberi.1. în care sunt scufunda i ionii pozitivi (atomii f r electroni de valen ). a a cum se constat în fig. iar oxizii i hidroxizii lor sunt bazici. electronii stratului exterior ± electroni de valen a ± apar in întregului ansamblu atomic formând un gaz sau nor electronic. Aceste nivele energetice nu apar in atomilor individuali ci întregului agregat atomic. Proprietatea specific st rii metalice este coeficientul de temperatur al rezistivit tii electrice. 2 DEFINIREA I CARACTERIZAREA STRUCTURAL A METALELOR I ALIAJELOR 2. spre deosebire de nemetale la care acest coeficient este negativ. la care electroni sunt repartiza i pe nivele i subnivele de energie. La metalele solide numai nivelele energetice mai apropiate de nucleu sunt distincte. bun conductor de c ldur i electricitate . 7 . TEORIA ELECTRONIC A METALELOR I ALIAJELOR Metalul este definit ca fiind un element chimic cu luciu caracteristic.CAP. În acest fel.

Leg tura interatomic este prezent nu numai în metale. a a cum rezult din figura 2. f r o cre tere semnificativ a energiei lor.2. afla i de Fig. dilatare termic . proprietate care asigur aliajelor caracteristici tipic metalice. Coeziunea cristalelor i propriet ile derivate din ea (elasticitate. Aceasta permite electronilor de valen a din metale s se deplaseze aproape liber de la un punct la altul. bazate pe existen a gazului de electroni liberi. punct de topire) sunt asigurate de for ele de leg tur interatomic .1 Schema concep iei regul în substraturile cuantice .Formarea în metale i aliaje a unor leg turi interatomice metalice. Pe de alt parte densitatea mai redus a sarcinii electrice negative în leg tura metalic .2 Varia ia energiei poten iale de atrac ie i de respingere cu distan a de separare interatomic 8 . ci i în cristalele de solu ie solid cu solvent metalic care alc tuiesc majoritatea sistemelor de aliaje. care pot fi de atrac ie sau de respingere dintre atomi. 2. face ca aceast leg tura s fie nedirec ionat i slab . moderne asupra st rii metalice Caracterul nesaturat al leg turii interatomice din metale conduce la o densitate a electronilor între atomi mult mai sc zut decât cea permis de principiul excluderii a lui Pauli. 2.s. ceea ce d posibilitatea cristalelor metalice s se deformeze f r rupere (deformare plastic ). re Fig. este o consecin a a structurii electronice a atomilor metalici. ceea ce explic valorile mari ale conductibilit ii electrice i termice specifice metalelor. care se ionizeaz u or eliberând electroni exteriori slab lega i.

Energia de coeziune poate fi calculat i cu ajutorul rela iei empirice: Ec § 0. dedus din modelul Wigner ± Seitz. lucrul mecanic necesar pentru a transforma metalul într-un gaz de ioni pozitivi. o tendin de a se înconjura de un num r cât mai mare de atomi vecini. numite re ele cristaline. În acest din urm caz energia poten ial are un minim la distan a de separare de echilibru re. diferen concretizat prin valori mai mari ale for ei de respingere la distan e mici i valori mai mari ale for ei de atrac ie la distan e mai mari. are expresia: 3 ¨ ¸ E c ! © V0  E 0  V1 ¹ 5 ª º în care: 3/5 E0 = energia cinetic medie a electronilor liberi V0 = energia poten ial a electronului în câmpul ionului pozitiv V1 = primul poten ial de ionizare Energia de coeziune se m soar experimental prin c ldura latent de sublimare. Energia de coeziune Ec a cristalului metalic. Rezult prin urmare. Energia de coeziune. caracterizând stabilitatea corpurilor cristaline. cu formarea unor figuri geometrice spa iale. unde Tev este temperatura de evaporare a metalului în grade Kelvin.2). între ei apar for e de respingere dac spinii electronilor sunt paraleli. Datorit for ei rezultante atomii vor ocupa unii fa de al ii pozi ii bine determinate. În acest fel fiecare atom este atras de c tre to i atomii imediat vecini prin intermediul electronilor liberi care circul printre ei. sau for e de atrac ie dac spinii sunt antiparaleli. Din graficul prezentat în figura 2. poate fi definit i ca diferen a dintre energia unui atom liber i energia aceluia i atom când face parte dintr-un cristal.025 Tev . Se ajunge astfel la o aranjare ordonat a atomilor în spa iu. reprezint în cazul cristalelor metalice. 9 . pentru fiecare atom. (figura 2. Energia (E corespunz toare distan ei interatomice de echilibru re. Totu i exist o diferen între modul de varia ie al celor doua for e cu distan a.2 se constat c ambele for e cresc odat cu mic orarea distan ei dintre atomi.1). adic de trecere a metalului din stare solid în stare gazoas (tabelul 2.La apropierea atomilor.

Ansamblul acestor paralelipipede sau celule elementare formeaz re eaua cristalin ale c rei noduri sunt punctele de intersec ie ale laturilor paralelipipedelor (figura 2.0 2. prin faptul c distribu ia este ordonat prezentând o periodicitate în cele trei direc ii spa iale la o distan mare.4 413. Fiecare cristal metalic este format dintr-un aranjament regulat de ioni pozitivi.2 399. aranjamentul de ioni poate fi divizat în paralelipipede elementare în contact i egale între ele. K i de rela iile între parametri re elei a.0 596. ortorombic.1 403.8 147.2 STUCTURA CRISTALIN I SISTEME CRISTALINE METALICE Metalele i aliajele sunt corpuri solide cristaline.7 469.6 320.3). adic prin laturile i unghiurile paralelipipedului elementar. romboidal. care pot fi asimila i cu ni te sfere tangente. re elele cristaline se împart în apte sisteme cristaline (cubic.Tabelul 2.1 512. c. tetragonal. b. hexagonal. F.1 Energia de coeziune a unor metale exprimat prin c ldura de sublimare Metalul Argint Aluminiu Aur Crom Fier Magneziu Molibden Nichel Titan Vanadiu C ldura de sublimare [kJ/mol] 280. În func ie de valoarea unghiurilor E.0 380. Laturile paralelipipedelor formeaz un sistem de drepte paralele în trei direc ii necoplanare (ortogonale sau nu). în care atomii sunt dispu i dezordonat. 10 . Un sistem cristalin este definit prin parametrii celulei elementare. Ele difer de solidele amorfe.

3 Celule elementare 11 .2 .2. dar ionii pot fi plasa i i în afara nodurilor. cu un singur atom în celula elementar . în pozi ii precise în raport cu acestea. ale c ror parametri sunt prezenta i în tabelul 2. atomii fiind plasa i în colturile celulei (ex. din care pentru metale sunt caracteristice doua: cubic i hexagonal. Într-un cristal metalic centrele de oscila ie ale ionilor coincid cu nodurile re elei cristaline. CVC).monoclinic i triclinic). cu mai mul i atomi în celula elementar . care sunt amplasa i în centrul celulei sau în centrele fe elor (ex.compuse. Fig.simple (primitive). . Dup densitatea de umplere cu atomi a celulei elementare. re elele cristaline pot fi: . CFC).

Tabelul 2. Sr. FeK Be. FeE Cu. Na.2 Sisteme cristaline metalice Sistemul cristalin Cubic cu volum centrat . care se definesc astfel: . Nb. U. Zr. Al. Th. Ti. Cs.num rul de coordina ie reprezint num rul de vecini care înconjoar un atom al cristalului la distan minim de acesta. un punct de pe centrul fe ei f este comun la dou celule. Zn. Mg. Rh. Pt. Ca. K. Os Un punct al re elei din interiorul celulei i apar ine complet celulei. Cr.CVC Cubic cu fe e centrate ± CFC Hexagonal compact .HC Parametrii re elei a=b=c E=F=K=90o idem a=b{c E=F=90o K=120o Metale Li. Mn. Au. Compactitatea unei re ele cristaline se caracterizeaz prin doi parametri: num rul de coordina ie C i gradul de compactitate . în care exist o aranjare ordonat a atomilor. Hf. Ni. W.Cd. 12 . Mo. Rb. iar un punct din col ul celulei c este comun la opt celule astfel num rul de atomi al unei celule elementare este dat de rela ia:   ! i  2  c 8 2. Ag. Tl. Pb. Ir. Sc. V. Co. constituie re eaua cristalina. Ba.3 RE ELE CRISTALINE METALICE Ansamblul spa ial al celulelor elementare. Ce. Y. Ta. La.

care sunt importante la alierea metalelor.r3.4. Fig. Gradul de compactitate se calculeaz inând seama de raz atomic i de faptul c celula unitar con ine doi atomi: ¨ 3¸ ¹ ©a 4 © 4 ¹ º ! T 3 ! 0. Spa iile libere dintre atomi în contact reprezint intersti iile re elei cristaline.2. Mo. Majoritatea metalelor din aceast grup sunt caracterizate prin rezisten mecanic ridicat i plasticitate moderat .gradul de compactitate reprezint . Utilizând modelul de sfere rigide pentru redarea amplasa-mentului atomilor în metal.CVC În aceast re ea cristalizeaz cincisprezece metale printre care cele mai utilizate sunt: V. ca în celula elementar CVC tangen a atomilor are loc dup diagonala spa ial a cubului. Cr. i anume: 4r ! a 3 . W. raportul dintre volumul efectiv ocupat de atomii celulei elementare i volumul celulei. În baza unor rela ii geometrice simple se ob ine corela ia dintre raza atomic r i parametrul re elei a. ceea ce se poate observa considerând atomul central sau un atom echivalent din col urile cubului. Metalele cristalizeaz într-un num r limitat de re ele cristaline care sunt prezentate în continuare. Re ea cubic cu volum centrat . se observ din fig.16. conform modelului sferelor rigide. ª N ! 2™ T 3 3 a 8 3 y deci 68% 13 . când atomii unor elemente de aliere se a az în intersti iile metalului de baz . Num rul de coordina ie al acestei re ele este 8(C8). FeE.. de unde rezult c unui atom îi revine un spa iu egal cu 6. cu volum centrat celula elementar a re elei con ine doi atomi determina i astfel: N = 1 + 8  8 = 2 atomi.2.4 Celula elementar cubic Conform rela iei de mai sus.68 ™ 100 . Nb. Mn.

74 ™ 100 .spa iul ce revine unui atom în celula elementar este egal cu 5.Re ea cristalin cubic cu fe e centrate .r3. Metalele cristalizate în acest sistem se caracterizeaz prin plasticitate redus .corela ia dintre raza atomic hexagonal compact i parametrul re elei este: r=a 2.5) se caracterizeaz prin ductilitate i maleabilitate ridicate. este: ¨ ¸ ©a 2 ¹ 4 © 4 ¹ ! 4™ Tª 3 º ! 3 a 3 y 2 6 Re ea cristalin hexagonal compact . . .corela ia dintre raza atomic i parametrul re elei este: 4r ! a 2 .5 Celula elementar elementar a re elei con ine cubic cu fe e centrate patru atomi.HC Aceast re ea cuprinde unele metale de mare utilitate practic cum sunt: Be.2. 2. Al.6 Celula elementar . Caracteristicile principale ale re elei cubice cu fe e centrate sunt: . Co. Conform rela iei men ionate mai sus celula Fig. Ti. dar sunt excelente elemente de aliere. etc.66. Particularit ile geometrice i structurale pentru aceast re ea sunt: Fig. y ¡ ! 0. Ag.num rul de coordina ie este 12 (C 12). Mg. cu influen a hot râtoare asupra caracteristicilor metalului de baz . printre cele mai uzuale sunt: Cu. Au.gradul de compactitate. 2. FeK.CFC Metalele care cristalizeaz în aceast re ea (fig. . deci 74% ¢ 14 . Ni. In. calculat inând seama de expresia razei atomice i de faptul c celula elementar con ine patru atomi.

Parametrul re elei i tipul re elei cristaline se determin prin tehnici de difrac ie (cu raze X sau electronic).2. este 6 (trei atomi în pozi ii interne. calculat inând seama de expresia razei atomice i de cei sase atomi ai celulei elementare. . este: 4T ¨ a ¸ © ¹ 3 ª2º 2 3 6™ ! £ a 6 2 8 3a 3 ! T 3 2 ! 0.633/3 . în stare solid cristalizata. De i au aceea i compactitate.raportul axial între în ltimea prismei hexagonale c i latura hexagonului bazal a este: c/a =1. deci 74% Se constat c gradul de compactitate este la fel ca i în cazul re elei CFC.num rul de atomi în celula elementar N. 2. Pentru majoritatea metalelor de interes tehnic razele ionilor se afl într-o gam strâns de valori cuprins între 1.45Å .num rul de coordina ie este 12 (C12).4 ALOTROPIA METALELOR Examinarea structurii cristaline a metalelor scoate în eviden faptul c ele se pot prezenta. în timp ce la re eaua CFC exist patru serii de straturi atomice cu împachetare compact (normale la cele patru diagonale ale cubului). exist o mare diferen a de comportare la solicit ri mecanice legate de cele doua re ele. Aceast particularitate cristalografic explic plasticitatea redus a metalelor din re eaua HC.gradul de compactitate. respectiv HC. în re eaua HC exist doar o singura serie de straturi atomice cu împachetare compact (stratul bazal al prismei). Astfel.6. lucru explicabil având în vedere c cele doua re ele au acela i num r de coordina ie (C12).2 -1. între metalele cristalizate în re eaua CFC.74 ™ 100 . un atom în centrul fe ei bazale i doi atomi în colturile prismei hexagonale): N=12x1 6+2x12+3=6 . a a cum rezult din fig. în mai multe 15 ..

Tabel 2.tipuri de re ele. Majoritatea metalelor care prezint transform ri alotropice apar in grupelor secundare ale sistemului periodic ca metale de tranzi ie. Rh.3. Într-o asemenea stare aliajul este din punct de vedere al constitu iei fazice. În cazul staniului transformarea F în staniu E se face cu o cre tere de volum de 26%. starea alotropic de temperatur înalta sau con inutul de elemente de aliere existent în starea alotropic de temperatur înalta. Astfel la c lirea o elurilor densitatea variaz cu cca. etc. La. actinide: Ti. U. Ag. sunt prezentate st rile alotropice i intervalele de temperatur pentru o serie de metale de important tehnic . 5% prin transformarea fierului K cu re eaua CFC în fier E cu re eaua CVC. Fe. ceea ce provoac f râmi area staniului cenu iu. Zr. lantanide. Co.3 Variet ile alotropice ale unor metale i intervalele de stabilitate termic Aliajele metalelor care prezint transform ri alotropice sunt susceptibile la tratamente termice mai variate datorita posibilit ii de a p stra la temperaturi relativ joase. în afar de echilibru i poate prezenta propriet i interesante în practic . Ni. 16 . Ce. printr-o r cire rapid . diversele forme alotropice ale aceluia i metal sunt stabile în intervale de temperatur bine determinate. W. Th. În tabelul 2. Acest fenomen se nume te alotropie sau polimorfism. Mn.

2.a). conform re elei spa iale specifice metalului respectiv.7 Formarea structurii policristaline 17 . 2.1 Structura policristalin a materialelor metalice Orice produs metalic se ob ine. La trecerea din starea lichid în starea solid .7. Fiecare forma ie solid va prezenta o aranjare ordonat a atomilor.2.5 FORMAREA STRUCTURII MATERIALELOR METALICE 2. dar orientarea re elelor diverselor forma ii va fi întâmpl toare (fig.b). Astfel dimensiunea relativ mare a intersti iilor octoedrice din re eaua CFC a fierului K permite dizolvarea carbonului în propor ie mai mare decât a fierului E caracterizat prin intersti ii mai numeroase.7.Între formele alotropice diferite ale aceluia i metal exist diferen e de dimensiuni ale intersti iilor re elei. a) b) c) d) Fig. procesul aranj rii ordonate a atomilor începe în diferite puncte ale topiturii. dar mai mici. ceea ce are drept consecin o capacitate diferita ale celor doua forme alotropi e de a c dizolva atomi str ini intersti iali. care se r ce te în jurul unor germeni (centri) de cristalizare (fig.5.2. prin solidificarea unei topituri. ca regula generala.

2. Cristalele metalice (de metal pur sau solu ie solid ) sunt cristale alotriomorfe ale c ror form exterioar nu prezint caractere geometrice definite.d) având m rimea de ordinul zecimilor sau sutimilor de milimetri. ci dintr-un num r mare de cristale.c). Aceste policristale au forme oarecare. Rezulta c structura unui metal nu este alc tuit dintr-un singur cristal de dimensiuni mari (monocristal). pân când cristalele încep s se incomodeze reciproc în cre tere (fig. etc.8 Scheletul unui policristal dendritic Fig. Aceste cristale de form neregulat i de m rimi diferite se numesc gr un i cristalini sau cristalite. adic agregate compacte de cristale microscopice în contact.7. 2. impuse de constrângerile exterioare care au loc în cursul solidific rii sau în procesele de prelucrare la cald (deformare plastic . Se vor ob ine în final cristale de form exterioar neregulat .). fapt pentru care ea se nume te structur policristalina.9 Structura metalic alcatuit din graun i poliedrici Fiecare forma ie cristalin cre te în jurul germenului. În forma lor de utilizare metalele i aliajele sunt materiale policristaline. În continuare cre terea se produce pe direc iile libere pân la consumarea ultimelor cantit i de metal lichid. astfel încât pot fi u or observate cu ochiul liber într-o zon de rupere a metalului. în 18 . 2. poliedrice (fig. corelabile cu structura aranjamentului ordonat din re eaua cristalina. 2. Uneori cristalele pot fi ob inute i la dimensiuni mai mari. tratamente termice. Forma obi nuita a cristalelor materialului metalic policristalin este dendrita.Fig.7.

prin deplas ri ale atomilor din re eaua cristalin prin procese de difuzie. Forma dendritic sau arborescent a cristalelor metalice solidificate din topitur este o consecin a caracterului nedirec ionat al leg turii interatomice de tip metalic.5.producerea de piese metalice prin alte procedee ca: sudare. Tendin a de reducere a ariei limitei de gr unte determin o serie de caracteristici ale structuri metalelor cum ar fi: globulizarea.producerea lingourilor metalice destinate prelucr rii prin deformare plastic .8.1 Mecanismul solidific rii Formarea cristalelor la solidificare este rezultatul a doua procese elementare : a) formarea în topitur a germenilor de cristalizare.i mic ora energia superficial un material policristalin tinde s .2. cre terea gr un ilor la recoacere. .2. parametrii de baz ai 19 .2. lipire.9. Pentru a. Procesul de solidificare exercita o influen decisiv asupra structurii i calit ii materialului metalic turnat. schimbarea formei dendritice în forme poliedrice.). .i reduc aria limitei de gr unte. 2. sinterizare. Forma dendritic a cristalelor metalice rezultat la solidificare se transform în procesul de deformare plastic la cald sau la reînc lzire (recoacere). 2.9. etc. b) cre terea germenilor forma i.producerea pieselor turnate metalice.2 Structura de solidificare a materialelor metalice Structura de solidificare prezint importan practic pentru trei categorii de aplica ii tehnice ale procesului de cristalizare: .2. Deoarece mersul solidific rii este determinat de vitezele cu care se desf oar na terea germenilor i cre terea lor. topire zonal .) i forma de poliedre neregulate în materialele deformate la cald (fig. prin aspectele fizice prezentate în continuare. în poliedre neregulate a a cum se prezint în fig. etc. lucru posibil când metalul este men inut la temperatur ridicat .materialele turnate (fig.5.

2. Stabilitatea unui germene cristalin este determinat de doi factori: . în diverse puncte ale lichidului apar simultan germeni de cristalizare. Dar 20 .apari ia unei energii superficiale în suprafa a de separare interfazic dintre germene i topitura. Luând în considerare ambii factori la formarea din topitur a unui embrion sferic de raz r. unde: (Fv-reprezint modificarea energiei libere pe unitatea de volum la cristalizare.modificarea energiei libere F la tranzi ia lichid-solid. energia liber a sistemului se modific cu ( F: (F= .cristaliz rii sunt : viteza de apari ie a germenilor cristalini numit i viteza de germinare i viteza de cre tere a acestor germeni.10 Varia ia energiei libere la formarea germenilor de faza nou Reprezentarea grafic a ecua iei de mai sus este dat în figura 2. Formarea germenilor prin germinare omogen presupune existen a unei subr ciri (T a topiturii sub temperatur de solidificare Ts. Când topitura este subr cita sub Ts. W . Fig. Procesul de germinare poate avea loc în condi ii de topitur omogen (metal pur) i eterogen (în prezen a unor incluziuni preexistente în topitura). de unde rezulta c sunt stabile i vor cre te numai particulele de faz solid pentru care r u rc deoarece cre terea acestor particule este înso ita de mic orarea energiei libere Raza critic rezulta din prima derivat a rela iei de mai sus este : rc=2W/ Fv Rezulta astfel c o cre tere a razei critice la germinare este înso ita de mic orarea energiei libere specifice i de cre terea tensiunii superficiale W.energia superficial la formarea unit ii de suprafa .10.4/3Tr3(Fv +4Tr2W. .

în procesul de cristalizare sunt necesare structuri cu granula ie fin pentru a ob ine propriet i superioare în metalul solidificat. Asemenea substan e se numesc modificatori i permit reglarea procesului de cristalizare i finisarea gr un ilor din piesele turnate. Cre terea cristalelor continua prin formarea de noi germeni bidimensionali i dezvoltarea lor în structuri atomice. Experimental i teoretic s-a demonstrat c volumul v al materialului solidificat variaz cu timpul dup o curb reprezentat cu linie continua în fig. 21 . stabile din punct de vedere termodinamic. 2. lucru ce se poate realiza prin introducerea în topitur a unor impurit i solubile în cantit i mici (de ordinul zecimilor sau sutimilor de procente). O astfel de germinare se nume te eterogen când germenii cristalini se formeaz pe suprafe e preexistente în topitura. Aceste elemente fiind superficial active se concentreaz prin adsorb ie pe suprafe ele de separare dintre faza solid i lichid . în condi ii în care germenii bidimensionali nu se pot forma.2. i deci trebuie mic orat tensiunea superficiala. numite germeni bidimensionali. mai convenabil din punct de vedere energetic. M rimea vitezei de solidificare dv/dX este determinat de num rul efectiv de atomi care trec în unitatea de timp în faz solid .2. mic orând tensiunea superficial pe de o parte i constituind îns i ele germeni de cristalizare.5.2 Cinetica procesului de solidificare Mersul solidific rii este determinat de viteza de germinare n i de capacitatea de cre tere a germenilor c.11. Acest mecanism. Cre terea începe mai întâi prin formarea în topitur a unor mici grup ri de atomi de grosime monoatomic . Viteza de solidificare atinge valoarea maxim când topitura s-a solidificat 50%. Formarea germenilor bidimensionali necesita subr ciri relativ mari. Cantitatea de particule insolubile active în procesul de germinare eterogen poate fi crescut prin introducerea unor adaosuri insolubile sau care formeaz cu componen ii topiturii compu ii greu fuzibili. Cre terea germenilor cristalini se produce ca rezultat al trecerii atomilor din lichidul subr cit în nucleele cristaline produse la germinare. în multe cazuri îns cre terea cristalelor se face la subr ciri mici. se realizeaz prin intermediul disloca iilor elicoidale care se formeaz în trepte pe suprafa a cristalului ini ial. pe de alta parte.

cu material solidificat V i a vitezei de cât viteza de germinare n este mai mare i viteza de solidificare dv/dX cu timpul X. O metod frecvent folosit pentru ob inerea unor gr un i fini consta în cre terea vitezei de r cire care conduce la cre terea vitezei de germinare. caracterizate prin cea mai mic energie superficial dat de rela ia care satisface starea de echilibru a cristalelor: 7 iSi = minim. unde : i . durata transform rii fiind M rimea cristalelor care se formeaz la solidificare Fig. adic a unei substan e introduse în topitura care ac ioneaz ca drept catalizator ai germin rii.tensiunea superficial a fe ei cristalului Si .11 Varia ia volumului de depinde de raportul n/c. a a cum s-a mai ar tat. a. 2.5. prin utilizarea modificatorilor. Num rul de gr un i N în unitatea de volum este egal cu: ¨n¸ N ! a© ¹ ªcº 3/ 4 X 1-X 0. Ob inerea unor gr un i mici se poate realiza.3 Forma cristalelor ob inute la solidificare Cristalele care cresc liber î i dezvolta liber formele exterioare. 2.Din curba de varia ie a vitezei de solidificare i a volumului de material solidificat se constat c procesul nu începe imediat ci dup trecerea unui timp X0 numit perioada de incubare. deci cu atât va fi mai mare num rul lor.constant adimensional . cu atât vor fi mai mici gr un i care se ob in.2. cre tere c este mai mic . 22 .suprafa a fe ei cristaline. .

ca urmare denivel rile de pe axa principala-topitur vor cre te foarte repede formând o alta familie de axe numite secundare. când interfa a lichid-solid nu este perfect neted ci con ine o serie de denivel ri care se formeaz ca urmare a modului de cre tere a fazei solide. Solidificarea se produce de regul în afara condi iilor de echilibru. moment în care cre terea axelor primare se opre te.2.12 Cre terea dendritic Cre terea unei dendrite are loc pân la întâlnirea ei cu dendritele vecine. 23 .2. cristalul crescând cu cea mai mare vitez de-a lungul direc iei perpendiculare pe fa a cu cea mai mare tensiune superficial (planul cu cea mai mic densitate în atomi). Se dezvolta în acest fel pe interfa a solid-lichid ramuri cristaline foarte lungi numite axe principale .12). Vârful denivel rii cre te cu o vitez mult mai mare decât deplasarea interfe ei în condi ii de subr cire. Acest proces se produce i la interfe ele dintre axele principale i topitura. Intr-o astfel de interfa a vârful denivel rii se afl într-un lichid subr cit mai puternic decât masa de lichid din vecin tatea interfe ei. Fig. fiecare dendrita transformându-se într-un gr unte cristalin (fig. solidificarea continua prin formarea ramifica iilor de ordin superior pân cân tot d spa iul dintre ramifica ii se umple cu metal solid.Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de legea Curie Wolff i arat c viteza de cre tere a unui cristal este anizotropa. 2. În mod asem n tor din axele secundare se vor dezvolta axe ter iare i a a mai departe. Se formeaz astfel un schelet arborescent numit dendrit (fig. Ca urmare aspectul dendritic dispare i întreaga masa solidificat este format dintr-un conglomerat de gr un i cristalini poliedrici.13).

2. 2. 2.14.13 Structura poliedric a unui metal al c rui graun i au crescut prin mecanismul dendritic în cre terea sa de gr un ii vecini. Tipul obi nuit de macrostructur (fig.Gr un ii cristalini variaz ca forma. ceea ce asigur în zona cre terii o granula ie foarte fin . m rime i orientare.5.2. Microstructura se refer la forma i m rimea gr un ilor i modelul de asociere a fazelor constitutive. Cristalizarea la grade mari de subr cire a topiturii.4 Microstructura i macrostructura metalelor turnate Structura de solidificare este determinat de compozi ia chimic a topiturii i de viteza de solidificare. 2. fe ele lor nu sunt fe e cristalite regulate deoarece fiecare gr unte este împiedicat Fig. Macrostructura se caracterizeaz prin varia ia caracteristicilor microstructurale în volumul materialului.14) cuprinde trei zone distincte: I ± crusta sau zona exterioar a metalului solidificat cu cristale echiaxe mici. produce o vitez mare de germinare a cristalelor din topitura. 24 . Crusta sau zona exterioar se formeaz prin germinare eterogen pe peretele formei de turnare . III ± zona central cu cristale echiaxe mari. a a cum se poate constat i din fig. II ± zona cristalelor columnare. În structura gr un ilor se pot forma i pune în eviden a dendrite libere datorita contrac iei de volum a metalului la solidificare. a a cum se produce la contactul lichidului cu peretele formei.

2.14 Formarea zonelor cristaline la solidificarea metalului. dezvoltarea cristalelor se face relativ uniform în toate direc iile. Datorita mic or rii gradului de subr cire a topiturii din zona II.II I I III I a) b) Fig. 25 . II-zona cristalelor columnare. care d materialului solidificat o pronun at anizotropie a propriet ilor. Gradientul termic fiind foarte mic. rezultând gr un i echiac i. produs de impurit ile acumulate în aceasta zon i de fragmentele de dendrite rupte din ramurile cristalelor datorita curen ilor de convec ie din lichid. aceasta fiind util în anumite aplica ii speciale. III. deci pe direc ia perpendicular peretelui formei. viteza de cre tere a acestor cristale se m re te i dendritele se dezvolta rapid în direc ia axului lor principal. dintr-un num r de gr un i cu orientare întâmpl toare prezen i în crusta. În zona II. în corela ie cu regimul termic a) formarea macrostructurii la solidificarea metalului lichid (I-zona cristalelor echiaxe.zona central cu cristale echiaxe mari) b) formarea zonelor cristaline în func ie de regimul tehnic de r cire Cristalele dendritice din aceasta zon au orientare cristalin întâmpl toare fiind provenite dintr-un mare num r de germeni diferi i. dezvoltarea cristalelor din zona central opre te cre terea cristalelor columnare. În zona central subr cirea necesar pentru germinare este de natur constitu ional . î i continua cre terea doar un num r redus care are axul dendritei în direc ia fluxului termic. Zona III se formeaz printr-o noua germinare în lichidul care are grad mic de subr cire în zona central a lingoului. c p tând o form columnar .

Pe parcursul solidific rii por iunile cu sec iune mare din pies se afl înc în stare lichid .Întinderea relativ a zonei columnare i a zonei centrale depinde de caracteristicile aliajului i de regimul de r cire.turnarea în forme de amestec în locul cohilelor. 2. care asigur un grad mare de subr cire i prin introducerea de modificatori în topitur . L! Tlichidus  Tsolidus Gm Exist i al i factori lega i de condi iile de turnare care ac ioneaz în sensul l rgirii zonei cristalelor echiaxe i anume: . 2.amestecarea topiturii prin vibra ii mecanice sau ultrasonice cu fragmentarea dendritelor i disiparea c ldurii în masa de metal. . .5. în timp ce por iunile cu sec iune sub ire sunt solidificate i r cite. Când aceste tensiuni sunt mari ele pot provoca ruperea piesei la jonc iunea între dou por iuni de sec iune diferit . Por iunile sub iri ale piesei aflate la temperatur mai sc zut nu se pot deforma plastic i ac iunea provocat de contrac ia por iunilor groase se men ine sub forma de tensiuni interne sau tensiuni reziduale în material.5 Tensiunile reziduale Tensiunile reziduale sunt prezente în piesele turnate datorita diferen elor de masivitate a sec iunii lor. sau ca efect al 26 . Asemenea defecte pot s apar ca efect al mic or rii de volum care înso e te solidificarea.2. Când se solidific i por iunile masive contrac ia lor solicit la întindere sau comprimare por iunile solidificate anterior. Lungimea dendritelor este determinat de intervalul de solidificare a aliajului: Ts = (TlichidusTsolidus) i de gradientul termic mediu Gm în zona bifazic constituita din dendrite în cre tere i lichidul interdendritic.2.supraînc lzirea mic a topiturii. lucru care se realizeaz practic prin turnarea în cohile.5. În majoritatea cazurilor se urm re te ob inerea unei granula ii fine în metalul turnat.6 Porozitatea Porozitatea este un aspect fizic important al micro i macrostructurii materialelor metalice turnate determinat de prezen a discontinuit ilor sau golurilor.

respectiv în direc iile orizontale (fig.b).15. Cea mai mare parte a contrac iei de turnare apare sub forma cavit ii de retasur . CFC i HC) se contract la solidificare. Rezulta concluzia important c orice por iune de topitur c reia i se întrerupe alimentarea cu lichid în timpul solidific rii. contrac ia în intervalul de solidificare (II) i contrac ia solidului de la temperatura de sfâr it de solidificare (III) pân la temperatura ambiant . Dac solidificarea se produce nu numai la baza i la pere ii formei ci i la suprafa a superioar liber a topiturii se formeaz o retasur închis (fig. Contrac ia total la turnare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts). Apari ia i formarea cavit ii de retasur este determinat de caracterul concav al frontului de cristalizare izoterm.15) cuprinde contrac ia lichidului pân la temperatura de început de solidificare (I). I .15. III .degaj rii gazelor dizolvate în topitur ori ca efect combinat al ambelor cauze.2. 2.c).a).2.15 Componentele contrac iei la turnare a metalelor i aliajelor cu formarea retasurii: a) tipuri de contrac ie.15. Lichidul din zonele de solidificare r mâne izolat de restul masei de lichid i apar cavit i închise sub form de porozit i (fig. b) formarea cavit ii de retasur închis . c) formarea cavit ii de retasur dispersat Contrac ia total (fig.2. Toate metalele cu structur cristalin compact (CVC. a) b) c) Fig.contrac ia la solidificare. 27 .contrac ia la r cirea materialului solidificat. II .contrac ia la r cirea topiturii. 2. La rândul sau concavitatea este determinat de cantit ile relative de c ldur eliminate în direc ia verticala.

dac frontul de cristalizare se deplaseaz mai lent în acela i timp cu cre terea bulelor. ultimul procedeu este frecvent utilizat la turnarea metalului lichid în lingouri sau piese. La interfa a solid . astfel: .lichid de form dendritic elementele de aliere sau impurit ile cu coeficient de distribu ie subunitar sunt rejectate în lichid. Gazele care se degaj la solidificare formeaz sufluri în materialul turnat. sulfuri. Comportarea ulterioar a bulelor depinde de viteza de deplasare a frontului de cristalizare. Dificult ile de alimentare cu lichid a canalelor interdendritice conduc la apari ia unor goluri de contrac ie de dimensiuni microscopice care constituie microporozitatea. În structura pieselor turnate se g sesc anumite cantit i de incluziuni nemetalice sub form de particule de oxizi. Originea degaj rii de gaze de la solidificare o reprezint fie anumite reac ii chimice în topitura metalic . Transportul de mas 28 . bulele de gaz cresc suficient pentru a se desprinde i a se ridic la suprafa a liber a topiturii unde se elimin în atmosfer . care constituie întreruperi în continuitatea masei metalice. silica i. etc. particule de zgura) sau de origine endogen (ca urmare a reac iilor chimice rezultate din procesul de elaborare: oxizi. .dac frontul de solidificare se deplaseaz rapid bulele de gaz sunt închise în materialul solid sub form de sufluri sferice. prin difuzia gazelor din topitura. Propriet ile de utilizare a materialelor metalice sunt afectate negativ de prezen a incluziunilor. Incluziunile pot fi de origine exogen (resturi de materiale refractate. etc.formeaz o cavitate închis (o porozitate) în momentul în care se solidific . Gazele rejectate din topitur se acumuleaz în lichidul din fa a frontului de solidificare pân ce ating o concentra ie suficient pentru a provoc germinarea de bule. fie sc derea drastic a solubilit ii gazelor în metalul solid.dac viteza de deplasare a frontului de cristalizare este mai mic decât viteza de difuzie a gazelor din topitur .). În procesul de solidificare se produc neuniformit i în distribu ia elementelor chimice numite segrega ii. bulele dau na tere la sufluri cilindrice cu axul perpendicular pe frontul de solidificare. . Microporozitatea poate fi redus prin turnare sub presiune sau prin degazare în vid. sulfuri. Dimensiunile tipice ale porilor sunt între 5 i 10 m în zona cristalelor columnare i de aproximativ 25 m în zona cristalelor echiaxe.

. Metalul turnat poate fi utilizat în urm toarele st ri: . 29 . este prezentat gradul de segregare a unor elemente în o eluri aliate.32 ±1. prezen a fazelor secundare.38 3.4 Segrega ia elementelor de aliere în o el Material Ni în o elul 40 Mo CN 15 Ni în aliajul FeNi 10 Cr în o el de rulmen i Distan a de la peretele lingotierei.tratat termic dup turnare. când porii se sudeaz par ial sau total. .7 Influen a structurii de solidificare asupra propriet ilor mecanice a materialelor metalice Structura de solidificare sau structura primar influen eaz propriet ile de utilizare a materialelor metalice indiferent de prelucr rile ulterioare. care d na tere macrosegrega iei în direc ia de avans a frontului.2.deformat i tratat termic. Aceast influen se reduce prin efectuarea unei deform ri plastice.longitudinal este de lung distanta.deformat plastic dup turnare. care d na tere unei microsegrega ii la nivel de cristal. m rimea de gr unte. . distan a interdendritic . Influen a porozit ii este maxim în cazul pieselor turnate utilizate ca atare.8 ±4. În tabelul 2.4. .5.2 2. (GS) 1. Tabelul 2. Principalii parametri ai structurii primare care influen eaz propriet ile mecanice ale materialelor metalice sunt: porozitatea.6 ±1. Transportul de mas lateral este un transport de scurt distan .9 1. precum i prin reducerea sec iunii efective a piesei metalice.în stare brut turnat .Porozitatea influen eaz negativ propriet ile mecanice pe doua c i: porii ac ioneaz ca ni te concentratori de tensiuni. în mm 43 -147 13-102 13 -127 Gradul de segregare.

Aceste abateri de la aranjamentul ordonat al atomilor constituie imperfec iuni sau defecte care provoac modific ri esen iale ale unor propriet i ale metalului.6 IMPERFEC IUNILE RE ELEI CRISTALINE Un material metalic în stare de lingou. Astfel se estimeaz c rezisten a la rupere a unui monocristal metalic ideal este de 100 pân la 1000 de ori mai mare decât în materialul real. propriet ile metalelor i aliajelor pot fi împ r ite în dou categorii: ¤ d 30 . efectul fiind datorat unei omogeniz ri mai bune pe seama reducerii microsegrega iilor. deci predominant r mâne aranjamentul ordonat care caracterizeaz re eaua cristalina. este considerabil . cum sunt propriet ile mecanice de rezisten i de plasticitate ale metalelor. Ca urmare. imperfec iunile de re ea reprezint o mic frac iune. o i K ± constante de material. Ca propor ie.M rimea gr untelui cristalin influen eaz rezisten a mecanic a metalelor. De exemplu. . chiar în metalele puternic deformate propor ia atomilor afla i în afara pozi iilor de echilibru este mai mic de 1 la 1000.limita de curgere. . Cu toate acestea. . influen a exercitat de imperfec iunile de re ea asupra unor propriet i importante. în sensul c aceasta cre te cu gradul de finisare a gr un ilor conform rela iei: ¤ ! 0  unde: d ± diametrul mediu al gr un ilor. în volumul materialului cristalin.Mic orarea distan ei între ramurile dendritelor m re te ductilitatea i rezisten la rupere la trac iune. 2.Prezen a fazelor secundare în aliaje (compu i intermetalici i solu ii solide secundare) m resc susceptibilitatea la tratamente termice i contribuie la îmbun t irea tuturor propriet ilor mecanice. semifabricat sau pies con ine în volumul sau numeroase abateri de la ordinea perfecta a atomilor în re eaua cristalina.

2. în timpul deform rii plastice i prin expunere la sarcini ciclice a materialului metalic. . nefiind afectate de prezen a i cantitatea imperfec iunilor de re ea.propriet i dependente de structur .atomi intersti iali stranii p trun i printre atomii ordona i ai re elei. dilatarea). electrice i optice.16: . Din aceasta cauz parametrii re elei se abat în zonele tensionate de la valorile ideale cu diferen e în plus sau în minus cu valori de cca. Printre propriet ile metalelor i aliajelor puternic afectate de prezen a tensiunilor interne se num r rezistivitatea electric i susceptibilitatea la coroziune. ca i unele propriet i magnetice i electrice. conductibilitatea termic . . Printre acestea se num r : câteva propriet i mecanice (constante elastice. De remarcat este faptul c propriet ile care stau la baza utiliz rii materialelor metalice sunt propriet ile mecanice sensibile la structur . Vacan ele pot fi create prin r cirea rapid a metalului din starea lichid . re eaua cristalin poate prezenta i distorsiuni elastice sau tensiuni interne.vacan e sau pozi ii neocupate în nodurile re elei. manifestate prin deformarea geometric a acesteia i cre terea gradului de compactitate al re elei. densitatea). Propriet ile sensibile la structur includ propriet i mecanice de rezisten i plasticitate. 31 .1 Defecte punctiforme Acest tip de defecte apare în celula cristalin sub trei forme. termice (temperatura de topire. care î i schimb valoarea în limite largi în func ie de natura i cantitatea imperfec iunilor de re ea introduse în diversele faze ale procesului de prelucrare.6. c ldura specific . . a a cum se prezint schematic în fig.propriet i independente sau pu in dependente de structura de fond determinat de natura metalului sau aliajului. Pe lâng imperfec iuni. Defectele re elelor cristaline pot fi din punct de vedere geometric: punctiforme. liniare i de suprafa . 2. Atomii de substitu ie cât i cei de intersti ie pot provoca deranjamente ale re elei cristaline. 1%..atomi de substitu ie stranii care înlocuiesc atomii proprii din nodurile re elei cristaline. De asemenea difuzia atomilor în stare solid ar fi imposibil f r prezen a în re ea a vacan elor. Existen a vacan elor în cristale face posibil autodifuzia atomilor la temperaturi joase.

În fig. Disloca ia pan const dintr-un ir de atomi. linia de disloca ie fiind perpendicular pe planul figurii. 2. fiecare atom al irului având un num r de vecini deficitar (un vecin în minus) fa de num rul normal din structura cristalin perfect .16 Tipuri de defecte punctiforme 2. ele sunt denumite disloca ii.2 Defecte liniare Defectele liniare constau din anomalii de dispunere a unor plane cristaline. Fig 2. care se extinde într-o regiune cilindric cu axa DD¶ i raza de 3 ± 4 diametre atomice.17 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan B. indic prezen a irului atomic cu num r incorect de vecini. 32 . Disloca ia pan poate fi considerat drept limita a unui semiplan atomic suplimentar existent în por iunea superioar a cristalului.17 prin simbolul B.6.18 linia de disloca ie MN prezentat în perspectiv într-un cristal. O asemenea disloca ie este indicat în fig. Se disting dou tipuri mai importante de disloca ii: disloca ia pan i disloca ia elicoidal .Fig. 2. 2.

33 . au form unei suprafe e elicoidale care se înf oar în jurul liniei de disloca ie AA¶. 2. fiecare segment al disloca iei având o component tip pan i o component de tip elicoidal.18 Sec iune într-o re ea cubic simpl care con ine o disloca ie pan Fig. O linie de disloca ie nu se poate opri decât la intersec ia cu suprafa a limitei de gr unte. Disloca ia pan fiind perpendicular pe vectorul Burgers poate lua o alta direc ie în planul normal la acest vector.Fig. Deplasarea m surat prin vectorul Burgers b . În cristalele reale disloca iile sunt mixte. linia de disloca ie AA¶ delimiteaz zona planului de forfecare. este în acest caz paralel cu linia de disloca ie.19) rezult printr-o forfecare a cristalului în plan vertical. acesta este tipul cel mai general de disloca ii. Se remarc faptul c o disloca ie elicoidal fiind paralel cu vectorul Burgers este de regul rectilinie. în care s-a produs deja alunecarea fa de zona nedeformat a cristalului. 2. Planele cristaline. Vectorul de alunecare b numit vector Burgers este con inut în planul de alunecare xy care este în acest caz perpendicular pe linia de disloca ie. care înaintea forfec rii erau orizontale. cu suprafa a liber a cristalului sau la intersec ia cu o alta disloca ie sau la o întâlnire cu un alt atom str in.19 Reprezentarea unui cristal care con ine o disloca ie elicoidal AA¶ Zona disloca iei este o regiune de dezordine atomic .2. Disloca ia elicoidal (fig. aspect ce caracterizeaz disloca ia tip pan . în care sferele atomice se afl în stare de compresie (în partea superioar a planului xy) i în stare de dilatare sau întindere (în por iunea de sub planul xy al disloca iei). Conturul unei disloca ii mixte are o form spa ial complex .

exprimate ca lungime total a disloca iilor din unitatea de volum a materialului sau ca num r de disloca ii ce intersecteaz unitatea de suprafa a.2. cu un grad pronun at de dezordine. Lungimea medie a unui segment de disloca ie din re eaua Frank este cuprinsa între 10-2 ±10-4 cm. Limitele de gr unte au o reactivitate chimic sporit din cauza concentr rii de defecte de re ea i de impurit i. . limitele de subgr unte. 2. numit limit de gr unte. în care este prezent o re ea complicat de disloca ii i vacan e. disloca iile pot juca rol de surse de vacan e cât i rol de zone de anihilare a vacan elor. Densitatea disloca iilor. În deplasarea lor.Într-un cristal nedeformat liniile de disloca ie sunt legate între ele în puncte numite noduri de disloca ie. cuprins între dou plane cristaline.3 Defecte de suprafa Principalele defecte de suprafa în metale sunt: limitele de gr unte. Se admite c disloca iile se formeaz la solidificarea metalului pe baza dispari iei excesului de vacan e existent în lichid.Limitele de gr unte reprezint suprafe ele de separare între gr un ii cristalini din metal. Aceasta poate fi 34 . ci este un aranjament de tranzi ie (fig. alc tuind o re ea tridimensional numita re ea Frank. Disloca iile se multiplic mai ales prin deformare plastic . b este vectorul Burgers al disloca iei). Viteza de deplasare a disloca iilor în cursul deform rii plastice a metalelor este de ordinul 0. contribuind la stabilirea echilibrului termic al vacan elor. În aceasta zon aranjamentul atomic nu corespunde cu cel al cristalelor vecine.20). Aceasta energie acumulat în unitatea de lungime ± numita i tensiune liniar a disloca iei este aproximativ egal cu Gb2 (G . structura de blocuri mozaic i defectele de împachetare. O alt exprimare mai sugestiv arat c densitatea disloca iilor într-un metal recopt este de 1km/cm3 i atinge în metalele deformate la rece valoarea de 107 km/cm3. fenomenul fiind înso it de o m rire a energiei libere. variaz între 105-106/cm2 în metalele recoapte. 3 eV pe lungimea de disloca ie.modulul de elasticitate transversal al materialului.6.1 mm/secund . Tranzi ia de la un gr unte la altul se face printr-o zon cu grosime de câteva diametre atomice. Energia acumulat într-o disloca ie este propor ional cu lungimea ei. ceea ce conduce la o valoare de cca.

Limitele de subgr unte sunt limite între gr un ii a c ror diferen e de orientare cristalografic este foarte mic . pentru ca interfa a reprezint o tranzi ie între gr un i cu re ea cristalin diferit . s serveasc drept interfa continu între fazele vecine.2. Structura acestor suprafe e este mai complexa decât a limitei de gr un i dintr-un material monofazic. . b) interfe e coerente la care fazele vecine sunt înrudite ca structur cristalin .Suprafe ele interfazice reprezint limitele de separare între gr un ii din faze diferite. Poligonizarea. Datorit surplusului de Fig. Energia superficial a limitei de gr unte este superioar celei corespunz toare altor defecte.Structura de blocuri mozaic Regularitatea re elei cristaline nu se men ine în tot volumul unui gr unte cristalin. .Defectele de împachetare marcheaz planul de separare între dou por iuni cristaline identice între care s-a produs o alterare a succesiunii normale a structurii atomice compacte. de exemplu în cupru ea are valoarea de 500 ergi/cm2. limitele de gr unte constituie sediul de ini iere a transform rilor în stare solid din metale. 1000 ori mai mari decât celula elementar . care se produce la recoacerea de temperatura joas a metalelor deformate plastic. . const în distribuirea disloca iilor i gruparea lor în pere i de tip limit de subgr unte.20 Structura energie i a concentra iei sporite de limitei de gr unte atomi stranii. la care nu exista nici o continuitate între re elele cristaline ale celor doua faze i care nu se deplaseaz u or în cazul deform rii plastice.observat prin microscopie optic pe o proba atacat cu un reactiv chimic corespunz tor. ca urmare gr untele se divizeaz în mai mul i subgr un i u or dezorienta i între ei. Subgr un ii apar de obicei în cursul cre terii cristalelor. Aceste defecte apar 35 . Exista dou tipuri de interfe e: a) interfe e necoerente. a a cum este cazul disloca iei tip pan . . cu aranjamentul atomic comun ambelor re ele. ceea ce permite ca anumite plane cristaline. Gr untele se compune din juxtapunerea unei multitudini de mici blocuri cu structur cristalin perfect având dimensiuni de cca.

.Atom suplimentar în pozi ie intersti i -al . care apar ine în comun cristalelor i maclei. O caracterizare rezumativ a imperfec iunilor din cristalele reale este prezentat în tabelul 2. Limita de subgr unte .Limita dintre doua por iuni adiacente Defecte perfecte în acela i cristal care se deosebesc plane printr-o mic diferen a de orientare. În cursul deform rii plastice se produc defecte de împachetare delimitate de disloca ii par iale.5. punctiforme Defect complex . astfel: 36 . cca 10 erg/cm2 la cupru i de 100 ±200 erg/cm2 la aluminiu.irul de atomi cu care se termin în interiorul cristalului un plan cristalin Defecte incomplet (semiplan). Defecte Atom intersti ial . aceasta limita poate fi considerat ca o interfa a coerent într-un material monofazic.4 Considera ii practice privind imperfec iunile re elei cristaline Dintre imperfec iunile existente în re elele cristaline metalice prezentate.Limitele de macl reprezint limita de separare între cristal i macl i consta dintr-un strat monoatomic. Tabelul 2. Energia superficial a defectelor de împachetare este mic . Vacan .5 Imperfec iuni în cristale Descriere .Limita dintre doua por iuni de cristal care au succesiunea straturilor schimbat Disloca ie pan .Atom absent intr-un punct al re elei. cele mai importante influen e asupra comport rii materialelor metalice o au disloca iile.Limita dintre doua cristale intr-un material policristali. a a cum se întâmpl în practic .irul de atomi în jurul c ruia un plan liniare cristalin normal se desf oar în form de spiral . Disloca ie elicoidal . Macla reprezint o por iune dintrun cristal cu alta orientare cristalin decât restul cristalului.Atom deplasat în pozi ie intersti ial i (defect Frenkel) vacan a asociat pe care o creeaz . Tip Denumire Limita de gr unte 2. Defect de împachetare .6.în cristalele cu re ea de maxim compactitate (HC i CFC) în cursul cristaliz rii la viteze de solidificare suficient de mari.

limitele gr un ilor. Orice defect al re elei cristaline sau neomogenitate constituie piedici în calea mi c rii disloca iilor ca: atomi stranii.disloca iile se pot deplasa cu u urin a prin cristale producând deformarea plastic a acestora. este absent în sticlele metalice. 37 . s-a dovedit experimental ca în procesul de deformare a metalelor densitatea disloca iilor cre te foarte mult. De i ordinea de lung distan a. În pofida acestei durit i extreme. specific cristalinit ii. cu propriet ile caracteristice sticlelor (duritate i rezisten la coroziune ridicat ). . re eaua cu disloca ii are o energie intern mai mare decât f r disloca ii. o ordine la scurt distan de natur topologic i chimic este prezent .7 STRUCTURI METALICE AMORFE Aliajele amorfe numite i sticle metalice. aliajele fierului produse sub form amorf au rezisten a de rupere la trac iune de cca.disloca iile se pot multiplica. cu o distribu ie aproape întâmpl toare a atomilor.. . sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca i lichidele. în timp ce în metalele recoapte densitatea disloca iilor este de cca. 2. Astfel. dep ind cele mai mari valori ob inute în o eluri. conductibilitate electric i termic ). Spre deosebire de materialele metalice obi nuite policristaline. metalele i aliajele aflate în apropierea st rii de echilibru au densitatea disloca iilor mai mic . precipitatele microscopice. Absen a cristalinit ii în aliajele metalice amorfe conduce la o asociere de propriet i mecanice : ductilitate i duritate. Astfel. . 106/ cm2.prezen a unei disloca ii într-un cristal provoac deformarea elastic a re elei cristaline în vecin tatea disloca iei. neîntâlnite în materialele metalice cristaline. 350 da N/mm2 i duritatea Vickers de aproximativ 1000 da N/mm2. O consecin a directa a bloc rii disloca iilor o constituie mic orarea plasticit ii materialului (ecruisarea materialelor metalice). constituie o categorie de materiale noi care îmbin propriet ile caracteristice metalelor (maleabilitate. în metalele deformate plastic densitatea acestora cre te pân la 1012 / cm2.în calea disloca iilor în mi care pot apare obstacole care produc blocarea lor.

i starea amorf astfel: atomii într-un cristal sunt aranja i într-un model care se repet în trei dimensiuni pe tot cuprinsul cristalului. se indic modul cum este generat starea amorf (sau starea lichid ). ruperea lor fiind precedat de deform ri plastice considerabile.aliajele metalice amorfe sunt materiale tenace i nu fragile. a) b) Fig.2.2. cu excep ia st rii gazoase. ci o structur caracterizat printr-un tip de ordine a particulelor constitutive manifestat numai la scurt distan (distan considerat ca num r de raze atomice). Starea amorf specific materialelor metalice este caracterizat prin lips de cristalinitate sau de ordine la lung distan . Structura omogen a metalelor amorfe le confer rezisten la coroziune comparabil în unele cazuri cu a platinei i rezisten la oboseal neîntâlnit la aliajele cristaline.b) în absen a ordinii de lung distan specific cristalelor (fig. Aliajele metalice amorfe reprezint constituen i care nu posed o structur cristalin cu ordine de lung distanta.a). caracterizat prin prezen a ordinii la scurt distan (2. solide cristaline). a a încât cristalinitatea define te automat.21. În acest sens termenul de amorf nu înseamn o lips complet de structura.21. b) structura amorf lipsit de ordine la lung distan ob inut prin deplas ri întâmpl toare ale celulei elementare. Ordinea de scurt distan este caracteristic tuturor formelor de agregate (lichide. solide amorfe. prin contrast. 38 .21 Definirea st rii cristaline i a st rii amorfe pe o structur bidimensional a) structura cristalin cu ordine la lung distan ob inut prin transla ia celulei elementare pe distan e egale cu parametrii re elei. În figura 2.21.

de unde se pot concretiza urm toarele aspecte: . Problema de baz în ceea ce prive te omogenitatea structural a aliajelor amorfe este dac aceste materiale con in sau nu defecte punctiforme de tipul vacan elor. a a cum rezult din fig. devin din ce în ce mai late.2.maxime de intensitate largi).22.Punerea în eviden a a structurii amorfe în compara ie cu structura cristalin se poate face prin difrac ie cu raze X sau prin microscopie electronic . Chiar dac s-ar forma asemenea defecte. 39 .în aliajele metalice amorfe nu sunt prezente defecte de tipul vacan elor . Studii comparative efectuate prin metoda anihil rii pozitronilor în aliajele cristaline i amorfe au ar tat c defectele la scar atomic de tipul vacan elor lipsesc în aliajele metalice amorfe. chiar i în cele deformate plastic. ele sunt extrem de instabile i se anihileaz rapid.2. a) b) Fig. maximele de intensitate din imaginile de difrac ie (liniile de difrac ie). . b) imagine de difractie în materiale amorfe (ordine de scurt distan . în final imaginea apropiindu-se de cea a unui solid amorf.22 Imagini comparative de dispersie a radia iilor x în func ie de tipul de ordine din structura materialului: a) imagine de difrac ie în cristale (ordine la lung distan ). Este cunoscut faptul c pe m sur ce dimensiunea cristalelor într-un material policristalin se mic oreaz .deformarea plastic nu introduce în aliajele amorfe defecte de tipul vacan elor sau alte defecte localizate la scar atomic .

Gradul de împachetare poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca: volumul specific aparent.Densitatea relativ Vr este raportul între densitatea aparent a pulberii i densitatea materialului compact.8.2. Produsele se ob in din pulberi metalice (amestecate uneori i cu pulberi nemetalice) prin procedee de presare i înc lzire f r topire (sinterizare).Densitatea aparent Va este raportul între greutatea unei cantit i de pulbere în stare v rsat i volumul ocupat (care include i porii): ! a . .1 Modul de împachetare al particulelor în materialele pulverulente Modul de aranjare reciproc în spa iu al particulelor dintr-o pulbere este numit mod de împachetare. densitatea relativ .8 STRUCTURI METALICE POROASE În tehnica actual sunt utilizate în domenii foarte variate ± inclusiv ca biomateriale ± produse metalice poroase ob inute prin metalurgia pulberilor ori ca materiale compozite. caracteristic numita i frac ie de împachetare f: r !f ! a 40 . cm3/g . esutul viu se ancoreaz i se dezvolta în condi ii mai favorabile pe suprafe e poroase decât pe cele lustruite i dense. 2. motiv pentru care produsele metalice poroase sunt larg utilizate ca biomateriale. volumul relativ i porozitatea.Volumul specific aparent Va este volumul unit ii de mas al pulberii în stare v rsat i este egal cu inversul densit ii aparente: Va ! 1 a . g/cm3 .

ceea ce 41 . cu împiedicarea mi c rii reciproce libere. modul de împachetare este mai pu in compact. viteza de curgere se m re te i gradul de compactitate cre te.Porozitatea sau frac ia de goluri reprezint raportul între volumul golurilor Vg i volumul aparent al pulberii Va (care include atât volumul golurilor Vg cât i volumul particulelor de pulbere Vp) : ! Vg Va sau ! 1 r Toate m rimile prezentate. Particulele de form neregulat i asimetric (ace. Aceasta discrepant se datoreaz rugozit ii suprafe ei libere a particulelor de pulbere i a reactivit ii lor superficiale. care s le permit aranjarea în modul cel mai compact.23. care pot fi dezintegrate u or prin ac iuni mecanice. care caracterizeaz gradul de împachetare al particulelor pulbere.) Agregatele sunt grup ri de aglomerate slab legate între ele.2. acesta se absoarbe la suprafa a particulelor. care favorizeaz adeziunea între particule. Particulele sferice de aceea i dimensiune se împacheteaz în mod compact. precum i de starea suprafe ei lor. for ele de adeziune între particulele de pulberi scad . HC).Volumul relativ Vr este inversul densit ii relative i exprim de câte ori volumul ocupat de materialul pulverulent este mai mare decât volumul ocupat de aceea i cantitate de material compact: Vr ! 1 r ! a . depind de forma i de dimensiunile particulelor. la fel ca atomii în re ele cristaline de maxim compactitate (CFC. Pe m sur ce dimensiunea particulelor de pulbere devine mai fina. au o tendin foarte accentuat spre aglomerare i agregare. Ca rezultat. Formarea agregatelor poate fi împiedicat prin introducerea în amestec a unui lichid lubrifiant care ud particulele de pulbere.. ceea ce poate avea ca efect formarea unor aglomerate care la rândul lor se asociaz în agregate (fig. suprafa a lor specific se m re te. porozitatea atingând valori de 35-45 %. Practic. înl turând nesaturarea electronic a stratului de atomi superficial al particulelor. foite). porozitatea teoretic fiind de 26%. ca urmare fenomenele de frecare i adeziune devin mai accentuate.

2. iar intersti iile dintre acestea din urm s fie ocupate de particule mici.23 Formarea aglomeratelor i legarea particulelor de pulbere prin for e superficiale de adeziune Pentru a se realiza compactitatea optim este necesar s se aleag în mod adecvat forma i dimensiunile particulelor de pulbere i modalitatea de compactizare (prin vibrare sau presare). pentru ca p trunderea în intersti ii s fie posibil . Raportul dimensional între particulele de m rime succesive trebuie s fie mai mare sau egal cu 7 :1. O densitate de împachetare avansat a pulberii poate fi ob inut prin amestecarea unor pulberi de dimensiuni diferite astfel încât intersti iile dintre particulele mari s fie ocupate de particulele de dimensiune medie. Fig.8.împiedic realizarea unei împachet ri compacte. Porozitatea pentru asemenea pulberi poate atinge valori foarte ridicate.2. Realizarea densit ii maxime de împachetare reclam utilizarea pân la 4 sorturi de pulbere de dimensiuni diferite. pân la 95%.2 Structura produselor sinterizate Produsele ob inute prin sinterizare se deosebesc fundamental de produsele turnate prin porozitate rezidual i fine ea granula iei. Aceste deosebiri structurale determin i deosebirile de propriet i între cele dou clase de materiale. 42 .

de asemenea. cu pori interconecta i.9 STRUCTURI METALICE COMPOZITE Compozitele sunt definite ca materiale multifazice în care fazele sunt separate printr-o interfa a distincta. precum i p r i active în diverse proteze chirurgicale. prin metalurgia pulberilor se pot ob ine pentru unul i acela i material densit i foarte diferite în produsul sinterizat. care au destina ii bine definite ca: organe de alunecare. în func ie de porozitatea remanent a acestuia.y Porozitatea în produsele sinterizate este o caracteristic de prim importan care determin i densitatea acestora. Toate propriet ile produsului ob inut prin sinterizare variaz în func ie de densitatea acestuia. Astfel se pot ob ine unele aliaje de aluminiu cu o structur superfin . prin metalurgia pulberilor se pot ob ine piese cu porozitate mare (între 10 i 40%). a a cum este domeniul biomaterialelor. precum i cu propriet i mecanice superioare. În timp ce un metal sau un aliaj ob inut prin topire i turnare are o densitate precis care îi este specific . Fig. cu mare rezisten la coroziune în medii chimice agresive. un parametru esen ial care asigur propriet i de excep ie pentru acestea. 2. Materialele sunt legate pentru a 43 . y Granula ia produselor sinterizate utilizate este.24 Microstructura poroas a unui aliaj sinterizat de titan x 50 De asemenea prin metalurgia pulberilor se poate asigura ob inerea produselor cu grad de puritate chimic ridicat . Astfel. produse care nu s-ar putea ob ine prin alte tehnologii. filtre. 2.

250:1 În tabelul 2.1 Compozite cu matrice metalic disperse i inser ia din particule Asemenea materiale compozite se ob in prin tehnica înglob rii în masa matricei metalice.25 Microstructura compozitului AlSi12.matricea sau faza continua. Propriet ile materialelor compozite sunt determinate de structura lor i de leg turile intime (la nivel atomic sau molecular) dintre matrice i inser ie. legate interatomic între ele: . 2.6. Sub aspect structural compozitele sunt alc tuite din doua faze. aflat într-o stare tixotropic . 2.Grafit.matrice depinde de capacitatea de umectare a particulelor de c tre metalul lichid.25. a unor particule metalice sau nemetalice. În cazul compozitelor cu matrice metalic . Fig. . se prezint natura fazelor pentru compozitele cu particule disperse. rigiditate. rezisten la coroziune. Se poate ob ine în acest mod o combina ie de propriet i superioare ca: duritate.se ob ine o combina ie de propriet i care nu exista în materialele individuale. 44 .9. acestea pot avea inser ia format din particule.inser ia care constituie ranfortul sau faza dispersat i este înglobat în prima. Gradul de asimilare al particulelor i intensitatea leg turilor particul . Structura acestor compozite (fig. fibre i lamele.) consta dintr-o mas metalic solidificat (matrice) în care sunt prezente ± în propor ii diferite (sub 10%) ± particulele de mas dispers . greutate specific . 2.

6. Într-un compozit cu o leg tur puternic la interfa a fibr ± matrice. . ZrO2. Al2O3. se constat c propor ionalitatea între aceste m rimi depinde de volumul relativ al fibrelor i al matricei (Vf / Vm) din compozit: Wf Ef V ! ™ f Wm E m Vm Rela ia de mai sus este reprezentat grafic în fig.SiO2 SiC. Mo. SiC. WC Grafit. TiC. WC 2. Al2 O3. . iar gradul de durificare al compozitului ca fiind raportul Wf / Wm între solicitarea mecanic a fibrelor i a matricei. existând un transfer al sarcinii de la matrice la fibr . CaO. ansamblul se comport solidar la sarcina aplicat .îmbinarea de materiale cu un grad de durificare Wf /W m subunitar nu poate forma un compozit eficient . Al 2 O3.9. TiC. propor ia necesar de fibre în compozit trebuie s fie cu atât mai mare cu cât gradul de transfer al sarcinii este mai mic. i. grafit. Definind gradul de transfer al sarcinii ca raportul între modulul de elasticitate al fibrei Ef i al matricei Em.2.26 sub forma diagramei Krock i semnific urm toarele aspecte: .pentru realizarea gradului de durificare propus. SiC.Tabelul 2.2 Compozite cu matrice metalic i inser ie din fibre Din punct de vedere structural aceasta grup de materiale compozite se caracterizeaz prin compatibilitatea cuplului fibr ± matrice sau compatibilitatea fizico ± chimic a leg turii fibr ± matrice.SiO2 SiC. 45 . Materialele compozite cu matrice metalic inser ie cu particule Matrice Mg i aliajele sale Ti i aliajele sale Ni i aliajele sale Al i aliajele sale Ag i aliajele sale Inser ie C. BvC i SiC.îmbinarea de materiale cu un grad de transfer de sarcini Ef / Em subunitar de asemenea nu poate realiza un compozit superior . ZrO2.

În cazul aliajelor eutectice cu microstructur regulat . lichidul dintre fibre depune cealalt faz (matricea). Fig.28 Micrografia unui compozit eutectic 46 . 2.28. pot forma compozite corecte.Fig. faza minoritar a eutecticului cre te sub form de fibre în direc ia gradientului termic. 2. 2. Structura de baz a unui material compozit cu fibre de carbon în matrice de nichel este prezentat în fig. Micrografia structural pentru un asemenea compozit este prezentat în fig.27.2. 2.26 Varia ia gradului de durificare în functie de gradul de transfer al sarcinii pentru diverse valori ale procentului de volum al fibrelor de compozit În concluzie. numai materialele cu un raport al propriet ilor mecanice care le situeaz în afara zonelor punctate din diagrama Krock. O structur interesant i foarte eficace de compozite cu fibre se realizeaz prin solidificarea unidirec ional a aliajelor de compozi ie eutectica. Se ob ine astfel un compozit perfect cu fibre nealterate la interfa a fibre ± matrice.27 Microstructura electronic a unui compozit cu matricea de nichel i fibre de carbon Fig. care încorporeaz automat fibrele.

constituit de exemplu din dou specii de atomi A i B. 2. 2.cele dou specii de atomi se dizolv una în alta. caracterizat prin amestecul intim la scar atomic a celor dou metale.atomii A i B se resping ceea ce înseamn c for ele de Fig.2. de exemplu aliajele din sistemul Cu-Ni con in de la 0 % la 100 % cupru i nichel de la 100 % la 0 %. Totalitatea aliajelor alc tuite din aceea i componen i formeaz un sistem de aliaje . . 47 . atomii lor distribuindu-se dezordonat în solu ia lichid (fig. formând o topitur metalic omogen numit solu ie lichid .10 COMPOZI IA FIZICO-CHIMIC I NATURA FAZELOR DIN ALIAJELE METALICE Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin amestecul intim. cele doua specii de atomi î i ajusteaz pozi iile conform unor aranjamente cristaline comune existând trei situa ii : . Într-un aliaj. în cel de al doilea caz. faza de element pur (metal pur). Aliajele au propriet i diferite de cele ale elementelor din care sunt constituite. exista dou posibilit i în stare topit : .cele dou metale se separ în doua straturi dup densit ile lor. fiecare strat se solidific separat. a unui metal cu alte metale sau metaloide.29 Distribu ia atomilor atrac ie dintre atomii de acela i fel îintr-o solu ie lichid sunt mai mari decât cele dintre atomii diferi i. aceste amestecuri se realizeaz de cele mai multe ori prin topire i solidificare. În cazul metalelor exista o singur specie de atomi.1 Faze solide în sistemele de aliaje Materialele metalice se împart în metale i aliaje. caracterizat prin faptul c este alc tuit dintr-un singur tip de atomi. neavând loc alierea . 2. la scar atomic . La solidificare. la solidificare se va forma o singur faz . 29).10. în care componenta î i pierde individualitatea. în timp ce în primul caz.

chimice diferite. c) compus chimic. 2. 48 . a) b) c) Fig. . rezisten la rupere) relativ scazute. limita de curgere i rezisten la rupere). limite de curgere.30 a). 2. deci se vor repartiza la întâmplare. Metalul pur are conductibilitate electric i termic ridicat .. solu ii solide i compu i chimici. În cel de-al doilea caz.atomii A i B sunt indiferen i. ea se concretizeaz printr-o re ea cristalin specific . y Elemente chimic pure (metale pure) Faza de metal pur este alc tuit dintr-o singur specie de atomi. 2. Propriet ile solu iilor solide difer de cele ale elementelor componente.2. mai pu in plastice i au conductibilitatea electric i termic mai mic decât metalele pure. sunt de acela i ordin de m rime cu for ele de atrac ie dintre atomii diferi i. b). adic for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel sunt mai mici decât cele dintre atomii diferi i. În primul caz. fiecare atom A se va înconjura de un num r mare de atomi B formând o faz unic numita compus chimic sau intermetalic (fig.atomi A i B se atrag. În cel de-al treilea caz. Caracteristic pentru un compus chimic este faptul c posed o structur cristalin diferit de a elementelor constituente precum i propriet i fizico . prezint paliere la temperatura de solidificare i la temperaturile poliforme. formând o faz unic numit solu ie solid (fig. curbele de r cire.30 Distribu ia atomilor în fazele solide din aliaje: a)metal pur. ceea ce înseamn c for ele de atrac ie dintre atomii de acela i fel.30. În materialele metalice pot fi deci una sau mai multe faze solide: elemente chimic pure (metale tehnic pure). plasticitate mare i propriet i de rezisten (duritate.c). atomii fiec rei specii se grupeaz rezultând un amestec de faze: faza de element pur A i faza de element pur B (fig. b) solu ie solid . în general solu iile solide sunt mai rezisten e (duritate. cele dou tipuri de atomi se împart ca i cum ar fi o singur specie de atomi.30.

este posibil s apar o faz nou intermediar între cei doi componen i i cu o structur prin ad ugarea te limita sa de cu o compozi ie cristalin diferita 49 . În cel de-al doilea caz. solu iile ob inute în acest caz se numesc solu ii solide de substitu ie (fig. y Compu i chimici (faze intermetalice) Dac într-un sistem binar de aliaje A-B. Solu ii solide de intersti ie Dac metalele care formeaz solu ii solide sunt complet solubile în stare solid .2.31 Solu ii solide de substitu ie de B în A Fig. componentului B în A într-o cantitate care dep e solubilitate în A. astfel de solu ii se numesc solu ii solide cu solubilitate limitat . to i atomii unui element pot fi înlocui i cu atomii celui de . 2.32. amestecate intim la scar atomic . Dac componentul de baz nu poate dizolva decât o anumit propor ie din elementul de aliere.31). solu iile ob inute astfel se numesc intersti iale (fig. numit component de baz . 2. atomii p trund în re eaua cristalin în intersti iile dintre atomii componentului de baz . fie prin p trunderea în intersti ii. Structura cristalin a solu iilor solide este identic cu structura unuia dintre elementele componente.y Solu ii solide Faza solu ie solid este format din mai multe specii de atomi. atomii stranii înlocuiesc atomii componentului de baz . 2. În primul caz. p trunderea atomilor stranii se poate realiza fie prin substituire .32). numai o parte din atomii s i pot fi înlocui i cu atomii stranii.al doilea element i se pot forma astfel solu ii solide cu solubilitate nelimitat sau serii continui de solu ii solide. Fig. aceasta structur con ine atât atomii componentului de baz (dizolvant) cât i atomii celorlal i componen i (dizolva i). Rezulta deci c o solu ie solid se ob ine prin p trunderea în re eaua unui metal pur a unor atomi stranii.

Mg2 Ni. Cu5 Zn3. compusul NiAl. Dup comportarea la topire. . l rgirea domeniului de concentra ie în care exista ca faz unic .compu i cu topire incongruent .compu i cu compozi ie variabil c rora pe axa concentra iei le corespunde un domeniu ca: Cu2 Al.de cea a componen ilor A i B.compu i de valen normal care respecta legile valen ei..2 Constituen i metalografici Examinarea microscopic a unui material metalic scoate în eviden aspecte structurale caracteristice numite constituen i structurali sau metalografici.10.compu i cu topire congruent . Compu ii chimici se pot clasific dup numeroase criterii ca: modul cum se respecta legile valen ei. etc. de obicei un lichid i un solid. 2.. care se topesc la fel ca un metal pur. etc. MgS. NiAl3 (fig.. . etc. Dup l rgimea domeniului de concentra ie în care exist ca faz unic . de ex. compu i se împart în: . Dup modul cum se respecta legile valen ei se deosebesc: . Mg2Si. Fig. de exemplu: Mg2Si. . compusii chimici se împart în: . compusul fiind stabil pân la temperatura de topire. MgTe. CuZn. Un material monofazic este format din 50 .compu i de compozi ie constant c rora le corespunde pe axa concentra iei o compozi ie unic : Fe3C. :Ni2 Al3. etc.compu i care nu respecta legile valen ei numi i compu i electronici: CuBe.33) . modul de comportare la topire.. 2. de ex. CuZn.33 Diagrama de echilibru fazic indicând modul de formare i domeniul de omogenitate al mai multor compu i intermetalici din sistemul Al-Ni 2. ace tia sunt numi i compu i chimici sau intermetalici.. care se descompun în dou faze diferite. înainte c topirea s aib loc efectiv.

pe lâng unul dintre cei trei constituien i structurali ai materialului monofazic apare al patrulea. 34.2.una din cele trei faze prezentate: elementul chimic pur. Ace ti constituen i se prezint în sistemul monofazic sub form de cristale poliedrice omogene aproape echiaxe (fig.35 Aspectul schematic al structurii microscopice a unor aliaje binare bifazice 51 .2.). format dintr-un amestec intim din cel pu in doua faze.34 Aspectul schematic al structurii microscopice al materialelor monofazice a) metal pur. fazele care formeaz un amestec mecanic. Fig. Acest constituent metalografic se nume te amestec mecanic sau agregat cristalin.2. solu ie solid omogen sau compus chimic. Fig. 2. iar dac se separ din solu ia solid se nume te eutectoid. b) solu ie solid neomogen a) b) Într-un material bifazic. dac se separ din solu ia lichid se nume te eutectic. compus intermetalic i amestec mecanic. solu ie solid i o mic cantitate de amestec mecanic lamelar. În majoritatea cazurilor. solu ie solid sau compus intermetalic) i un amestec mecanic. Aliajele binare bifazice vor fi formate dintr-una din fazele specifice aliajului monofazic (metalul pur. aspectul microscopic al amestecului mecanic este punctiform sau lamelar (fig. solu ie solid .35). b) aliaj format dintr-o re ea de metal pur sau solu ie solid i amestec mecanic punctiform În concluzie rezult c structura metalic a aliajelor este format din 4 constituen i metalografici: metal pur. solu ie solid sau compusul chimic. a) b) a) aliaj format din cristale de metal pur.

La temperaturi mici. T ± temperatura absolut . În acest fel echilibrul este determinat de dou tendin e opuse.1 ECHILIBRUL TERMODINAMIC Echilibrul termodinamic în sistemele de metale i aliaje reprezint starea structural care se realizeaz prin solidificare lent sau prin înc lzire în stare solid urmat de r cire lent . La cre terea temperaturii cre te atât energia intern (agita ia atomilor) cât i produsul TS. trebuie s aib o energie intern U cât mai mic i o entropie S cât mai mare. factorul al doilea din ecua ia de mai sus este mic i ca urmare atomii vor forma o configura ie caracterizat prin cea mai mic energie intern U.CAP. energie dat de rela ia: F= U ± TS în care: U ± energia intern a sistemului. natura i propor ia fazelor) corespunde energiei libere F minime. starea de echilibru este starea care satisface cel mai bine cele dou tendin e. 52 . astfel încât entropia devine un factor important în stabilirea echilibrului. S ± entropia sistemului. 3 TERMODINAMICA TRANSFORM RILOR STRUCTURALE ÎN SISTEMELE DE ALIAJE METALICE 3. Pentru ca un sistem metalic s se g seasc la o temperatur dat T în echilibru. Constitu ia fizico ± chimic pe care sistemul o adopt în aceste condi ii (num rul.

concentra ie. num rul componen ilor i num rul fazelor. care pot fi varia i f r a provoca schimbarea num rului de faze. În cazul acestor sisteme o singur faz poate exista într-un interval de temperatur deoarece pentru N = 1 avem v = 1. fie într-o stare în afara echilibrului.1.3. legea fazelor devine: v=n+1-N Considerând un sistem monocomponent (n = 1) gradul de libertate minim (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 2. legea fazelor a lui Gibbs se scrie sub forma: v=n+2-N În cazul sistemelor metalurgice. presiune. Notând cu n num rul componen ilor. cu num rul fazelor i cu v varia ia sistemului. Prin num rul gradelor de libertate sau varianta se în elege num rul factorilor interni sau externi ca temperatur . nent care sufer o transÎn cazul sistemelor binare starea formare de faz invariat (v = 0) poate fi ob inut pentru N = 3. Dac întrun sistem binar se produc transform ri la care particip trei faze. Deci la aceste sisteme pot exista în echilibru simultan cel mult trei faze pentru o anumita temperatur i concentra ie.2 LEGEA FAZELOR ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Sistemele fizico ± chimice se pot g si fie în stare de echilibru. aceste 53 . 3. presiunea fiind considerat constanta. Curba de Fig. Condi iile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arat dependen a dintre num rul gradelor de libertate ale sistemului. Ca urmare în cazul metalelor pure i a compu ilor intermetalici procese ca topirea.1 Curba de r cire a r cire pentru un astfel de sistem are unui sistem monocompoaspectul prezentat în figura 3. solidificarea i transformarea polimorf se desf oar la temperatur constant . În sistemele monocomponente pot exista deci simultan cel mult doua faze la o anumit temperatur .

2. 3. iar produsul transform rii ± EUTECTIC ± i reprezint un amestec de cristale S1 i S2 conform reac iei eutectice: e €€ €€p temp . pe curbele de r cire ob inându-se paliere la temperaturile de transformare. 3. b) componen ii insolubili în stare solid cu transformare eutectic . pe curbele de r cire ob inânduse la temperaturile de transformare paliere. În sisteme binare se mai pot produce la r cire i alte transform ri invariante ca: transformarea peritectic : L + S1p S2 .2 Curbe de r cire ale unor aliaje binare a) componen ii solubili în stare lichid i solid .transformarea monotectic : L1 p L2+ S . temperatura la care se produce este temperatura eutectic . c) componen ii solubili în stare lichid i insolubili în stare solide de compozi ie eutectic 54 . € Rezulta astfel c în sistemele binare transform rile eutectice i eutectoide sunt transform ri invariante. concentra ia lichidului este numita concentra ie eutectic .transformarea peritectoid : S1 + S2p S3 Câteva curbe de r cire posibile în sistemele binare sunt prezentate în fig. eut S1  S 2 O alt transformare invariant o reprezint i transformarea eutectoid care are loc în stare solid la transformarea unui solid de concentra ie S1 în doua solide S2 i S3 conform reac iei: S1 €€€eut pS 2  S 3 temp . Ca exemplu de transformare la care particip trei faze se men ioneaz transformarea eutectic . a) b) c) Fig.transform ri au loc la temperatur constant .

În cazul în care prin difuzie se formeaz noi faze. difuzia se nume te de reac ie. caz în care se nume te autodifuzie.3 DIFUZIA ÎN METALE I ALIAJE Prin difuzie se în elege modificarea pozi iilor atomilor în metale pe distan e mari în raport cu distan ele interatomice. c) difuzia ciclic . când se deplaseaz atomii aceluia i element. .schimbarea reciproc a locurilor între doi atomi vecini. În solu ii solide de substitu ie pot exista mai multe mecanisme pentru realizarea difuziei (fig. transform ri de faz . b) difuzia prin internoduri. la cre terea temperaturii se m re te viteza de difuzie. 3. tratamente termice.3. Considerând difuzia unui element chimic în altul este posibil s se produc numai modificarea compozi iei chimice ± caz în care difuzia se nume te atomic . a) b) c) d) Fig. Difuzia se poate produce i în lipsa unei diferen e de concentra ie chimic .1 Mecanismele difuziei Difuzia se realizeaz prin salturi atomice care au ca efect crearea unor fluxuri macroscopice de atomi dintr-o parte a metalului în alta.3. Difuzia este determinat de agita ia termic a atomilor. Difuzia este un proces de mare importan .difuzia prin deplasarea ciclic a unor grup ri de atomi. recristaliz ri.difuzia prin internoduri.3. .3 Mecanismele difuziei în solu ii solide de substitu ie a) schimbarea reciroc de locuri între doi atomi vecini.) ca: . ea st la baza celor mai importante transform ri care se produc în metale i aliaje ca: solidific ri. 3. Se precizeaz faptul c prin difuzie se în elege nu deplasarea individual a atomilor ci fluxul macroscopic de atomi determinat de aceste deplas ri.3.difuzia prin intermediul vacan elor. etc. d) difuzia prin vacan 55 . .

Frecven a salturilor f cu care un atom trece dintr-o pozi ie în alta este: ¥ unde: f ! Re  Qa T R ± frecven a de vibra ie a atomilor. În solu iile solide intersti iale de atomi B în A. a 3. Prima lege a difuziei descrie viteza cu care se produce difuzia atomilor afla i la concentra ia C într-un volum de material. Fig.4 Difuzia într±o solu ie solid intersti ial atomii solu iei solvent A. 3. 3.Cel mai probabil mecanism de difuzie în solu i solide este difuzia prin intermediul vacan elor.4. În nodul din care a plecat se formeaz o noua vacan care poate fi ocupat de atomul vecin i a a mai departe. În acest fel se realizeaz o deplasare continua a vacan elor.3. Cauzele difuziei sunt agita ia termic i fluctua iile termice. putând migra cu u urin dintr±o pozi ie în alta (fig. Dac se noteaz cu J fluxul de atomi care str bate unitatea de suprafa 56 . Datorit tendin ei de egalizare a con inutului de atomi B în solvent se creeaz un flux de atomi B a c ror concentra ie variaz cu distan a x i cu gradientul de concentra ie dc/dx. ± energia de activare a difuziei. el const în trecerea unui atom aflat într±un nod al re elei cristaline într±un loc vacant vecin.2 Legile i ecua iile difuziei Difuzia în metalele solide este descris matematic cu ajutorul a dou ecua ii diferen iale numite legile lui Fick. acest mecanism explic valoarea mare a coeficientului de difuzie. În acest caz difuzia se realizeaz prin internoduri. atomii elementului B care difuzeaz au diametrul atomic foarte mic i ocup pozi ii intersti iale. ultimele furnizând atomilor energia necesar pentru ca ei s poat trece prin salturi din pozi ii de echilibru în locuri vacante sau din intersti iile pe care le ocup în intersti ii vecine libere.). atomii care difuzeaz B.

egal cu unitatea. ac concentra ia se exprim în g / cm3. avem xc ! “ c xt 57 ¦ . pe direc ia perpendicular pe axa x. În acest caz prima lege a difuziei se scrie: m! dc dx Legea a doua a difuziei deriv din prima lege i exprim dependen a difuziei de timp. potrivit primei legi a difuziei acest flux este: J! dc dx ! 0e  a unde: . Ecua ia dimensional a coeficientului de difuzie este L2T-1 sau cm2 /s. Potrivit primei legi a difuziei fluxul de material este propor ional cu gradientul de concentra ie.coeficient de difuzie egal cu : RT Semnul minus din rela ie semnific faptul c tendin a de mi care a atomilor este de la concentra ii mai mari c tre concentra ii mai reduse. Coeficientul de difuzie este egal cu num rul de atomi ce difuzeaz într-o secund . la o varia ie unitar a concentra iei (dc/dx = 1). Pentru difuzia monodimensional aceast lege este dat de rela ia: ¨ xc ! xt x 2c xx 2 Pentru cazul tridimensional legea a doua devine: xc ! x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ x ¨ xc ¸ ¹ © ¹ ¹ © © xt xx © x xx ¹ xy © y xy ¹ xz © z xz ¹ º º ª ª º ª § § Pentru un mediu izotrop x = y = z = .în unitatea de timp. fluxul se noteaz cu m i este egal cu cantitatea de material (în grame) care trece într-o secund printr-o sec iune egal cu unitatea. printr-o suprafa perpendicular pe direc ia fluxului.

în scopul m ririi rezisten ei la uzura. de concentra ia în solu ie a atomilor care difuzeaz i de prezen a imperfec iunilor în re eaua cristalina. în timp ce în metalele lichide valorile sunt de ordinul 10-5 cm2 / sec. Difuzia în regim nesta ionar ± sistem infinit Solu ia se aplic de exemplu la cementarea în mediul gazos a unei piese din o el pentru carburarea statului superficial. dat de rela ia: D ! D0e unde: R ± constanta general a gazelor. Varia ia cu temperatura a coeficien ilor de difuzie este o exponen ial de tip Arhenius.1 ± 10 cm2 / sec.unde “ este operatorul Hamilton. Ea ± energia de activare a difuziei. Energia de activare a difuziei prin disloca ii este egal cu difuzia prin limita de gr unte i aproximativ jum tate din difuzia volumic : Edislc § EL § 1/2Ev Solu iile particulare ale ecua iilor de difuzie sunt aplicabile unor cazuri practice de tratamente ale metalelor i aliajelor ca: Difuzia în regim sta ionar Gradientul de concentra ie al substan ei difuzate este constant în xc ! 0 i în consecin : timp xt xc 2 xc ! 0 sau ! const 2 xt xt  Ea RT Solu ia se aplic spre exemplu la difuzia gazelor în metale solide prin aplicarea unei presiuni pe cele doua fe e ale unei table. În metale i aliaje solide coeficien ii de difuzie au valori de ordinul 10-10 cm2 / sec. Pentru exemplificare se consider 58 . T ± temperatura absolut . Valoarea coeficien ilor de difuzie este influen at de temperatura. D0 ± factorul de frecven a independent de temperatura care pentru metale i aliaje solide este cuprins între 0.

Cre terea coeficientului de difuzie cu temperatura este exponen ial . impurit ile prezente i m rimea de gr unte. La fiecare cre tere cu 200C a temperaturii difuzia se dubleaz .(C ± C0) / (Cs ± C0) = ½. Pentru reprezentarea diagramei de echilibru fazic sunt necesare un num r de axe de coordonate egal cu num rul n de componen i ai sistemului i anume 1 axa pentru temperatur i n ±1 axa pentru valorile independente ale concentra iei componen ilor. deci o concentra ie C situat la jum tatea intervalului între concentra ia suprafe ei Cs i concentra ia ini ial a miezului presei C0.04 t . în acest caz utilizând func ia eroare se ob ine x / 2 t = 0. O influen deosebit de puternic asupra coeficientului de difuzie exercita temperatura.52. 59 . diagramele de echilibru fazic ale sistemelor ternare (n = 3) se construiesc în spa iu pe modele. concentra ia. În cazul austenitei coeficientul de difuzie variaz cu con inutul de carbon conform rela iei lui Mehl: © ! (0. Limitele de stabilitate ale fazelor într±un sistem de aliaje sunt reprezentate grafic în func ie de temperatur i compozi ie prin diagrama de echilibru fazic a sistemului respectiv. rela ie valabil pentru orice durat de difuzie.07  0. deci adâncimea de penetra ie x variaz parabolic cu durata de difuzie t. Coeficientul de difuzie nu este o m rime constant ci depinde de foarte mul i factori ca: temperatura. Generalizând rezulta: x = k t .4 DIAGRAME DE ECHILIBRU FAZIC ÎN SISTEMELE DE ALIAJE Propriet ile unui aliaj sunt determinate nu numai de compozi ia sa chimic ci mai ales de constitu ia fizico ± chimic . rezulta x = 1. Rezult c diagramele de echilibru fazic ale sistemelor binare (n = 2) se reprezint grafic în plan. Coeficientul de difuzie depinde i de concentra ie. adic de natura i propor ia fazelor care alc tuiesc aliajul.06 C)e  32. pentru sisteme complexe (n " 3) nu se pot face decât reprezent ri simplificate ale diagramelor de echilibru fazic.000 T 3.

Ag ± Au. Construirea diagramei de echilibru fazic const în stabilirea tuturor liniilor de transformare din sistemul dat. de concentra ie electronic ) sunt favorabili i componen ii sunt izomorfi (au aceea i re ea cristalin ). Temperaturile transform rilor sunt puse în eviden prin inflexiuni pe curbele de varia ie cu temperatura a propriet ilor aliajelor prin diverse metode ca: analiza termic (metoda curbelor de r cire. analiza termodiferen ial ). Astfel de diagrame prezint sistemele binare: Cu ± Ni.Concentra ia componen ilor în diagrama de echilibru fazic este exprimat în procente de greutate (% W) sau în procente atomice (% at). Co ± Mo. Transformarea procentelor de greutate în procente atomice se face pe baza greut ilor atomice A. În acest caz componen ii formeaz la diverse compozi ii o serie continu de solu ii izomorfe. 60 . electrochimic. Mo ± W. Pt ± Cu.4. Limitele de transformare fazic se refer atât la transformarea la solidificare cât i la transform rile în stare solid determinate de transform ri alotropice. Stabilirea liniilor de transformare fazic se execut experimental prin urm rirea transform rilor la înc lzire ± r cire în condi ii de echilibru. 3. analiza magnetic . Ti ± W. etc. etc. cu precizarea pozi iilor acestora în coordonate temperatur ± compozi ie. Mo ± Ti. analiza dilatotermic . Ag ± Pb.1 Diagrame de echilibru cu solubilitate complet a componen ilor Solubilitatea complet sau nelimitat a componen ilor sistemului în stare lichid i solid se realizeaz când to i factorii de solubilitate (geometric. varia ii de solubilitate i formarea compu ilor intermetalici. Ti ± Nb. utilizând rela ia: % Wi 100 Ai % at ! n %W § A i i !1 i Domeniile de stabilitate a fazelor pe diagrama de echilibru sunt separate prin linii de transformare fazic (în diagramele binare) i prin suprafe e de transformare fazic (în diagramele sistemelor multicomponente).

3. În punctul A1 varianta sistemului este egal cu 1. Deoarece pân în A1 în aliaj nu are loc nici o transformare. în urma pierderii c ldurii latente de solidificare. Ca urmare solidificarea are loc într-un interval de temperatur . începe formarea primelor cristale de solu ie solid . curba de r cire va descrie segmentul M'A'1 de form exponen ial .5) i aliajul c0 care se a) b) Fig. Prin r cire temperatura aliajului va sc dea. fiind prezente dou faze: topitura i cristalele de solu ie solid (v =n + 2 ± f = 1 + 2 ± 2 = 1). conform legii fazelor. atât lichidul cât i solidul având 61 . notând aceasta intersec ie cu B1 compozi ia cristalelor este cs1. Compozi ia acestor cristale este dat de intersec ia dintre orizontala de temperatur T1 care trece prin A1 i curba solidus. curba de r cire începe s se abat de form exponen ial .5 Solidificarea unui aliaj solu ie solid în condi ii de echilibru a) diagrama de echilibru. deci M va cobori pe verticala de compozi ie. la fiecare temperatur stabilindu-se un echilibru. b) curba de r cire r ce te încet. În punctul A1 care se g se te la intersec ia dintre verticala compozi iei i curba lichidus. Pentru ca solidificarea s aib loc temperatura trebuie s scad continuu. în punctul A1. În intervalul de temperatur MA1 varia ia sistemului este egal cu 2. deoarece aliajul este topit punctul M se afl deasupra curbei lichidus. cele doua grade de libertate a sistemului fiind temperatura i concentra ia. Starea aliajului se reprezint printr-un punct M situat la intersec ia dintre verticala de compozi ie i orizontala de temperatur .Fie o diagram binar alc tuita din doi componen i A i B complet solubili în stare lichid i solid (fig. 3.

Rezulta în acest fel c în cursul solidific rii compozi ia lichidului s-a deplasat pe curba lichidus de la A1 spre A2. Structura care se ob ine ca rezultat al solidific rii în condi ii de echilibru este o solu ie solid omogen cu gr un i omogeni. 3.7) care se poate corecta prin tratament termic de recoacere de omogenizare. la temperatura T2 se afl în echilibru lichidul A2 de compozi ie cl2 i solidul B2 de compozi ie cs2.compozi ii omogene. ultimele cantit i de lichid care se solidific au compozi ia cl3. prin difuzie între lichid i solid. compozi ia. iar solidul compozi ia ini ial c0 a lichidului. De exemplu.7 Stuctura solu iei solide neomogene (100:1) 62 . 3. Solidul format la temperaturi mai mari decât T2 i-a schimbat. În condi ii practice de solidificare nu se poate realiza starea de echilibru pentru omogenizarea prin difuzie a compozi iei i deci cristalele de solu ie solid vor fi la începutul solidific rii mai bogate în componentul B care are temperatura de topire mai ridicat . 3.6 Structura solu iei solide omogene (100:1) Fig. 3. La temperatura T3 curba de r cire î i reia aspectul exponen ial. cu contur geometric neregulat (fig. ajungând la concentra ia cs2. iar compozi ia solidului pe curba solidus de la B1 spre B2. solidificarea se termin la temperatura T3 care corespunde intersec iei dintre verticala de compozi ie i curba solidus. Structura cristalului de solidificare are un aspect dendritic (fig. Fig.6).

1 Sisteme de aliaje cu transformare eutectic y Dintre sistemele de aliaje care apar in acestei grupe se nominalizeaz sistemele: Ag -Cu. b) diagrama Tammann de varia ie a propor iei constituen ilor metalografici. Al. etc.3.Cr. sistem f r transformare eutectic sau peritectic .4. c) varia ia propor iei fazelor cu compozi ia indicat pe diagrama Tammann 63 . sisteme cu transformare peritectic . Pt . În figura 3. Lichidul eutectic solidific la temperatura eutectic TE conform reac iei zero variante: - Fig.8 Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu prezentarea constituen ilor i a fazelor existente: a) constituen ii metalografici ai diagramei. unde compozi ia E reprezint compozi ia eutectic având semnifica ia lichidului cu cea mai joas temperatur de solidificare (respectiv de topire) din sistem.2. se prezint diagrama de echilibru fazic pentru asemenea aliaje. Cr .2 Diagrame de echilibru cu solubilitate limitat a componen ilor Din aceasta categorie de diagrame fac parte trei grupe de aliaje: sisteme cu transformare eutectic . 3.Si.8. 3.4.Ni.

sistemul neavând nici un grad de libertate.8.8. în baghete.c se prezint într-o diagram Tammann propor ia fazelor în aliajele sistemului la temperatura ambiant .8. În fig.În cursul cristaliz rii eutectice temperatura r mâne constant . Diagramele de echilibru fazic ale unui sistem ce prezint transformare eutectic pot lua aspectele prezentate mai jos: y Diagrama de echilibru fazic cu reac ie eutectic cu lipsa total a solubilit ii componen ilor în stare solid (fig.B sunt monofazice.9).3. Aliajele cu compozi ia din domeniul E ± te sunt constituite din eutectic i cristale F proeutectice ± denumite hipereutectice. Propriet ile eutecticului reprezint media propriet ilor fazelor constitutive.a. Propor ia constituen ilor în diverse aliaje din sistem. Morfologia constituentului eutectic poate fi lamelar (lamele alternante ale fazelor E i F ).9 Diagrama de echilibru sistemului sunt bifazice i fazic cu reactie eutectic i con in eutectic în structura absenta solubilit ii în stare solid 64 . se constat în aliajele bifazice (în gama de compozi ii pe ± te) c fazele se prezint par ial sub form liber de cristale proeutectice i par ial sunt incluse în structura eutecticului.b. respectiv solu ii solide E i F. globular sau o morfologie neregulat . prin diagrama Tammann. propriet ile mecanice depind de fine ea cristalelor fazelor. toate aliajele Fig. În fig 3. Aliajele din domeniul pe ± E sunt constituite din eutectic i cristale E proeutectice ± denumite hipoeutectice. cantit ile constituen ilor variaz liniar cu compozi ia conform regulii segmentelor inverse. 3. 3. 3. la temperatura ambiant . sunt indica i constituen ii metalografici ai aliajelor solidificate din acest sistem de aliaje. Aliajele cu compozi ia din domeniul A ± pe i te . la sfâr itul cristaliz rii faza lichid dispare i sistemul î i dobânde te un grad de libertate. este redat în fig.

care exprim varia ia cu temperatura a limitei de solubilitate în solu ia solid . Fig. 10. În aceasta diagram p0 reprezint compozi ia peritectic având 65 . 3.11.4. 3. la r cire se constat o sc dere a solubilit ii în solu iile solide din sistem. 3. În fig.2. În majoritatea sistemelor de aliaje din aceasta categorie. ci printr-o curb numita curba solvus. Se prezint aspectul diagramei cu varia ia solubilit ii în stare solid .al turi de componen ii puri A i B. Fenomenul se explic prin sc derea entropiei la temperaturi joase. a a cum este cazul sistemului Ag ± Cu.2 Sisteme cu transformare peritectic Diagrama de echilibru fazic a unui sistem binar cu solubilitate limitat în stare solid i reac ie peritectic este prezentat în fig.10 Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic i varia ie de solubilitate i stare solid . aspectul structurii aliajelor func ie de compozi ie 3. În aceste condi ii linia de delimitare a domeniului solu iei solide nu mai este reprezentat de o vertical pe diagrama de echilibru fazic. y Diagrama de echilibru fazic cu transformare eutectic cu varia ie de solubilitate în stare solid .

Fig. una sau mai multe faze intermediare AB cu structura cristalin diferita fa de solu iile solide terminale. de unde rezulta i denumirea reac iei.semnifica ia lichidului care se consum prin reac ie peritectic zero varianta i care se produce la temperatur constanta. Co-Re.12) se constat prezen a a doua reac ii eutectice: E1 L €€p E  AB E2 L €€p B  F T T 66 .11 Diagrama de echilibru fazic a unui sistem cu reac ie eritectic i solubilitate limitat în stare soli Transformarea peritectic este descris de reac ia: p0  p2 p t2 Faza rezultat prin reac ia peritectic apare sub forma unei pelicule la limita între fazele existente anterior (lichid + ). formând un perete ce desparte fazele reactante. 3.2. în anumite domenii de compozi ii. aceast pelicul se îngroa pe m sur ce reac ia progreseaz . Din acest sistem fac parte aliajele: Co-Os. Transformarea peritectic este o reac ie lent întrucât implic difuzia prin peretele de faz solid . În diagrama de echilibru fazic al acestui sistem (fig.3.3.4. In-Ti etc.3 Sisteme de aliaje cu faze intermediare În numeroase sisteme de aliaje apar.

4.3.3 Importan a practic a diagramelor de echilibru fazic ale sistemelor de aliaje Diagramele de echilibru fazic reprezint baza studierii ra ionale a aliajelor. 67 . Fiind dat compozi ia unui aliaj. dar o plasticitate ridicat . cu varia ii de solubilitate în stare solid . În privin a propriet ilor mecanice diagramele de echilibru dau numeroase indica ii: a) în cazul aliajelor alc tuite dintr-un singur constituent: .Dac componen ii AB sunt total solubili în stare lichid i par ial solubili în stare solid se formeaz un compus AB cu topire congruenta. Fig.metalele pure prezint rezisten la trac iune relativ sc zut .12 Diagrama de echilibru cu care se formeaz compusul intermetalic AB cu topire congruent : a) constituen ii sistemului b) varia ia proportiei constituentilordiagrama Tammann la temperatura ambiant c) varia ia proportiei fazelordiagrama Tammann la temperatura ambiant 3. constitu ia fizico ± chimic a aliajului. compozi ia acestor faze i propor ia lor. În acest caz pozi ia compozi iei aliajului pe diagrama de echilibru fazic a sistemului permite determinarea naturii i propor iei constituen ilor aliajului. diagrama de echilibru fazic indic . pentru orice temperatura. Constitu ia aliajului stabilita pe baza diagramei de echilibru permite o serie de deduc ii privind propriet ile acestuia. adic natura fazelor care îl alc tuiesc. În cazul când diagrama de echilibru fazic a si temului s con ine amestecuri mecanice de cristale i faze diferite (eutectice i eutectoide) no iunile de faz i constituent devin distincte.

iar rezistivitatea electric .13 Varia ia rezistivit ii electrice cu compozi ia: a) sistem de aliaje cu componen i complet solubili în stare lichid i solid .compu ii defini i i solu iile solide corespunz toare unui maxim pe curba lichidus sunt caracteriza i prin duritate i fragilitate ridicate. Fig. . etc.. duritatea.13.diagramele de echilibru fazic indic temperaturile la care se produc modific rile de constitu ie sau transform rile de faz care stau la baza tratamentelor termice. d) sisteme de aliaje cu compu i intermetalici 68 . . iar pentru rezistivitatea electric sunt prezentate în figura 3.propriet ile aliajului sunt reprezentate prin media ponderat a propriet ilor constituen ilor.eutecticul i eutectoidul au propriet i speciale dependente de propriet ile fazelor constitutive cât i de morfologia i fine ea amestecului. dup o curb concav în domeniile eterogene ale diagramelor de echilibru. b) sistem de aliaje cu componen i total insolubili i în stare solid . limita de curgere. Propriet ile fizico ± mecanice depind de compozi ia chimic în acela i mod ca i energia liber : în timp ce în domeniile omogene ale diagramelor de echilibru conductibilitatea electric i termic . Legile de varia ie ale propriet ilor fizico ± chimice ± mecanice cu compozi ia sunt cunoscute sub numele de legile lui Kurnakov. alungirea i gâtuirea variaz cu compozi ia dup o curb convex . aceste propriet i variaz cu compozi ia liniar. 3. c) sistem de aliaje cu componen i par ial solubili în stare solid . b) în cazul aliajelor alc tuite din doi constituen i: .

14 Diagrama de echilibru a sistemului Ag-Au A În figura 3.15). TEMPERATURA ( C) o Fig. 3. y Sisteme de aliaje binare cu solubilitate total a componen ilor în stare lichid i solid sunt reprezentate de c tre aliajele Ag ± Au i Cr ± Mo (fig. ele se utilizeaz mai ales în tehnic dentara.14) pune în eviden un domeniu îngust între curbele solidus i lichidus. Diagrama Ag ± Au (fig.3.3. este prezentat diagrama binar Cr ± Mo de asemenea cu solubilitatea total a componen ilor în stare lichid i solid . 3.15.15 Diagrama de echilibru a sistemului Cr-Mo Cr Mo 69 .4 Sisteme de aliaje din domeniul biomaterialelor metalice Sistemele de aliaje prezentate se reg sesc ca utilizare i în domeniul biomaterialelor sub form de proteze ortopedice i diverse dispozitive medicale. 3. Ag Au A Fig.4.14 i 3. ceea ce înseamn c aceste aliaje au fluiditate bun în stare topita.

stabile de asemenea pân la temperatura ambiant . precum i domeniul foarte îngust al intervalului de topire pentru aliajele binare care con in pân la 20% Mo. precum i compusul MoCo3 format prin reac ie peritectoid la 1020 0C din fazele de solu ie solid . Mo) respectiv 19030 C pentru Cr i 20250 C pentru Mo. Sunt puse în eviden cele dou verticale de temperatur ale metalelor pure (Cr. 3.17). În acest sistem de aliaje se constat formarea a doi compu i intermetalici prin reac ie peritectic (fig. 3.16 Diagrama de echilibru a sistemului binar Co-Mo. compu i intermetalici: Co Mo Fig. y Sistemul de aliaje binare cu transformare peritectic i formare de compu i intermetalici este reprezentat de diagrama Ti ± Al. Acest sistem de aliaje se caracterizeaz prin foarte bune propriet i de turnare determinate de domeniul îngust solidus ± lichidus.compusul Mo6Co7 format direct din lichid prin reac ie peritectic la 1585 0C care este stabil pân la temperatura camerei. În diagrama binar se pun în eviden doi. 3. CoE i compusul Mo6 Co7. 70 . .Diagrama deriv din sistemul ternar de aliaje Co ± Cr ± Mo care a câ tigat mare utilizare în domeniile chirurgiei ortopedice i al implantologiei dentare.16). y Sistemul de aliaje binare cu transformare eutectic i solubilitate par ial în stare solid este reprezentat aici de diagrama de echilibru Co ± Mo (fig. La temperatura de 13400C se formeaz din cele doua metale lichide eutecticul solid care con ine 37% Mo.

faze i constituen i dup cum urmeaz : . eutectoidul se nume te perlit . 71 .E  ssF €1460€p TiAl € C E  ssK €1340€p TiAl3 € C 0 0 Fig.austenita i H stabil numai la temperaturi înalte cuprinse între 14000C i 15360C ± temperatura de topire a fierului pur.18 de unde rezulta c ea con ine mai multe transform ri. y Diagrama de echilibru a aliajelor Fe ±C prezint interes practic pentru gama de o eluri inoxidabile utilizate ca biomateriale în ortopedie i chirurgie. . eutecticul se nume te ledeburit (în domeniul fontelor).3.17 Diagrama de echilibru termic a sistemului Ti-Al Ambii compu i au stabilitate în stare solid pân la temperatura ambianta. Aliajele dinspre titan din domeniul s.s. .dou transform ri cu varia ia de solubilitate pe liniile ES i P .un compus definit cementit corespunz tor verticalei DL. . se utilizeaz ca implanturi ortopedice pân la o concentra ie de cca. K . 6% Al. . Diagrama de echilibru este prezentat în fig.transformare eutectoid ± pe linia PSK.trei solu ii solide: E .ferita. 3.transformare eutectic ± pe linia ECF.

18 Diagrama de echilibru termic Fe-C Liniile continui reprezint diagrama metastabil Fe-cementit . . Acest domeniu este alc tuit din doua faze: lichid i austenita. din austenit se separ ferita cu con inut foarte redus de carbon.domeniul II cuprinde o singur faz austenita cu compozi ia chimic .11%C. Liniile disconti-nui reprezint diagrama stabil Fe-C Diagrama de echilibru Fe ± C simplificat se prezint în figura 3. .domeniul I.- linia lichidus este ABCD.domeniul III cuprinde doua faze: austenita i cementita secundar (care se separ în stare solid de-a lungul liniei ES .3. între 0 i 2. .19 fiind caracterizat prin urm toarele domenii i zone cu fazele i constituen ii specifici o elurilor: . Fig.eutectoidul corespunz tor punctului S (0. în lungul liniei AC. în care se separ solu ia solid de carbon în fier K denumita austenita. variabil cu temperatura. iar linia solidus este AHJECF.domeniul IV delimitat de linia GS ca urmare a transform rii alotropice a fierului K în fier E.8%C) se nume te PERLIT . acesta rezulta în urma descompunerii austenitei conform reac iei: 72 .

Ar3. A3 ± transformarea austenit ± ferit (linia G ± S). 3.3.domeniul V situat sub linia PSK în care se afl în echilibru doua faze: ferita i perlita.11%) având constituen i sub form de cementita secundar i perlita. 3. Arcem.8 ± 2. în dreapta verticalei eutectoide se afl în zona o elurilor hipereutectoide (C = 0.20 i au urm toarele semnifica ii: Fig. A2 ± transformarea magnetic a feritei (7690C). I II II IV IV Va Vb IV b IVc VIc VI d Fig.20 Punctele i liniile de transformare din domeniul o elurilor A0 ± transformarea magnetic a cementitei (2100C).19Reprezentarea diagramei Fe ± C simplificat cu faze i constituien ii specifici Diagrama de echilibru. În sistemul de aliaje Fe ± C exist o diferen între temperatura punctelor de transformare determinate la înc lzire i r cire.austenit p ferit + cementit perlita . Acem ± separarea cementitei secundare (linia SE). nu corespunde st rii reale când aliajele sunt în afara echilibrului i nu furnizeaz date privind structura aliajelor. A1 ± transformarea perlitic (7230C). etc.80%) având drept constituen i perlita i ferita. 73 . a a cum a fost prezentat . Zonele acestui domeniu din stânga verticalei eutectoide numita zona o elurilor hipoeutectoide (C 0. deci nota iile se vor completa cu literele c respectiv r ca de exemplu Ac1. Notarea punctelor i liniilor de transformare corespunz toare o elurilor se prezint în fig.

3.5 TRATAMENTE TERMICE APLICATE MATERIALELOR METALICE 3.21 Diagrama unui ciclu de tratament termic - temperatura maxim pân la care se face înc lzirea (tmax).3.5. adic temperatura ambianta. h X1 X1 ? A în care t0 este temperatura ini ial . Schimbarea propriet ilor materialelor metalice în urma tratamentului termic depinde de modific rile care au loc în structura lor.21. timpul de men inere la temperatura maxima 2. În figura 3. . vinc dat de rela ia: vinc ! t max  t0 tmax 0 } C / min. fizice sau tehnologice.): Fig. o men inere la temperatur tmax2. în scopul modific rii propriet ilor mecanice. cu durata 2 i o r cire 3 cu durata 3 Un ciclu de tratament termic este caracterizat prin urm torii parametri (fig. este reprezentat o diagram simpl a unui tratament termic constând dintr-o înc lzire 1 cu durata 1. 3. viteza cu care se face înc lzirea. Orice tratament termic poate fi reprezentat printr-o diagram ridicat în coordonate temperatur ± timp.1 Defini ii.21. parametri i clasificarea tratamentelor termice Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor i aliajelor prin r cire i înc lzire dup anumite reguli i în condi ii bine determinate.viteza de r cire vr dat de rela ia: 74 .

detensionarea i recristalizarea. 3. În func ie de transform rile care se produc în structura materialelor metalice recoacerea se clasific în: .2 Înc lzirea i r cirea materialelor metalice în timpul tratamentelor termice Înc lzirea materialelor metalice depinde de constantele termofizice (conductibilitatea termic . la o temperatur inferioar celei de transformare în stare solid .vr ! t max  t 0 t max } X3 X3 ? C / min. pierderi minime de material prin oxidare. în vederea ob inerii unei st ri structurale mai stabile. În baza acestor transform ri tratamentele termice se pot împ r i în urm toarele grupe: RECOACEREA este un tratament tehnologic. regenerare (corectare). a a cum este martensita în o eluri i alte sisteme de aliaje. REVENIREA este tratamentul termic care consta în înc lzirea unui aliaj c lit.5. Durata de înc lzire este un parametru de ordin tehnologic i economic care trebuie corelat cu cele dou cerin e men ionate. 75 . detensionare i îmbun t ire a prelucr rii prin a chiere. evitarea apari iei cr p turilor. În func ie de scopul urm rit. normalizarea. în practic se folosesc urm toarele tipuri de recoacere: de omogenizare. Un regim de înc lzire corect ales trebuie s asigure: atingerea temperaturii de tratament (tmax) în toat masa piesei. deform ri minime ale piesei. când materialul este înc lzit peste punctele de transformare în stare solid . hA 0 Regimul de tratament termic se stabile te în leg tur cu transform rile ce se produc în aliajele solide la înc lzire i r cire. CALIREA este un tratament termic de înc lzire a aliajului metalic în domeniul transform rilor de faz în stare solid urmat de r cirea cu vitez mare în scopul ob inerii unei st ri structurale în afar de echilibru.recoacerea f r transform ri de faz ca: omogenizarea. dilatare. . globulizarea. fie pentru a preg ti materialul pentru prelucr rile ulterioare.recoacerea cu transform ri de faz ca: regenerarea. recristalizare. etc.) i de dimensiunile i forma pieselor metalice. utilizat fie pentru a corecta unele defecte provenite din prelucr rile anterioare.

). realizarea vitezei de r cire optime. Dintre mediile amintite cea mai mare vitez de r cire o asigur solu iile apoase.) trebuie s asigure ob inerea temperaturii dorite finale.3. Durata de r cire variaz de la câteva secunde la zeci de ore. etc. Mediile de r cire (fig.b i de topituri de aliaje metalice. Instala iile electrice de înc lzire asigur o reglare precis a temperaturii i o protec ie corespunz toare a suprafe ei pieselor. Fig. evitarea apari iei fisurilor. R cirea i mediile de r cire a pieselor înc lzite la temperatura de tratament sunt impuse de tipul tratamentului i constituen ii ce urmeaz a se ob ine. uleiuri. apoi în ordine descrescând uleiul. În scopul realiz rii unei protec ii corespunz toare a pieselor în timpul tratamentelor termice se utilizeaz instala ii cu atmosfer controlat (vid.cuptoare electrice cu rezisten . b ile de topituri de s ruri. ap i solu iile apoase. spa iul de lucru al cuptorului .b i de s ruri topite. . evitarea deform rii metalului peste anumite limite. Principalele medii de r cire utilizate în practic sunt: spa iul de lucru al instala iilor de tratament. atmosfer neutra. acestea se recomand mai ales pentru piese mici din materiale neferoase. atmosfer reduc toare. aerul. b ile de topituri de metale sau aliaje.22.cuptoare cu flac r cu combustibil gazos sau lichid.Instala iile i mediile de înc lzire utilizate pentru realizarea tratamentelor termice se clasific în: . 3.22 Varia ia vitezei de r cire pentru diverse medii de r cire Viteza de r cire ( C/s) o 76 . . aer. etc. .instala ii de înc lzire prin curen i de induc ie. .

5.23) func ie de viteza de r cire. prin înc lzire i r cire.5.3. 77 .23 Influen a vitezei de r cire asupra liniilor de transformare ale diagramei Fe -C În cursul r cirii austenita se descompune conform reac iei în stare solid : FeK FeE + Fe3C Se poate considera ca transformarea austenitei corespunde schimb rii re elei cubice cu fe e centrate în re ea cubic cu volum centrat. cât mai apropiate de starea de echilibru. 3.3. înso ita de expulzarea atomului de carbon din re eaua FeK.3 Tratamente termice aplicate o elurilor Tratamentele termice constau în modificarea structurii i propriet ilor o elurilor. Fig. În diagrama de echilibru a aliajelor Fe ± C sunt indicate punctele de transformare A1 i A3 în condi iile unei r ciri foarte încete.1% la temperatura de 1147 grade Celsius. ce con ine carbon între 0.8% la 723 grade Celsius i 2. punctele de transformare A3. stabil la temperaturi înalte. Acem i A1 î i schimb pozi ia spre temperaturi mai sc zute (fig. Dac îns viteza de r cire are valori mai mari. În timpul r cirii austenita se descompune formând constituen i i faze specifice condi iilor în care a avut loc r cirea. f r modific ri ale compozi iei chimice.3.1 Transformarea austenitei la r cire Austenita este o solu ie solid de carbon în fier gama. 3.

Dc = 0). care necesita timp pentru a se desf ura.intervalul transform rii bainitice (intervalul intermediar).25): 78 . Din acest considerent este de presupus c la subr ciri mari transformarea K E s se poat produce înainte ca atomul de carbon s fi p r sit re eaua cubic cu fe e centrate i deci acest atom va fi prins în interiorul noii re ele (cubic cu volum centrat) ceea ce va duce la deformarea puternic a acesteia din urm . cât i de difuzii a carbonului (D Fe"0. se manifesta prin apari ia unor colonii de perlite. lamelele de ferita au aceea i orientare i se formeaz astfel (fig. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului. . 3. odat cu sc derea temperaturii.Acest fenomen reprezint un proces de difuzie.24): . O colonie de perlita reprezint un volum în care. În func ie de transformarea austenitei la r cire.3. caracterizat prin posibilitatea desf ur rii proceselor de difuzie a carbonului Dc"0 i insuficient desf urare a autodifuziei fierului DFe=0. Transformarea perlitic din austenita devenita instabil datorita r cirii sub temperatura punctului de transformare A1. caracterizat de imposibilitatea desf ur rii atât a proceselor de autodifuzie a fierului cât i a proceselor difuziei carbonului (DFe = 0. se disting trei intervale de transformare Fig.intervalul transform rii martensitice.intervalul transform rii perlitice. atât în masa cristalelor de austenita cât i la marginea acestora. Mobilitatea atomilor de carbon i de fier în stare solid este diferita ± atomii de carbon difuzeaz mai u or. caracterizat de existen a celor doua fenomene.în care mecanismul transform rii i form rii austenitice la produsele ob inute sunt distincte (fig. În intervalul de temperatur în care se produce transformarea austenitei (sub punctul Ar1) pot exista situa ii în care fenomenele de difuzie i autodifuzie s nu mai aib loc din cauza mobilit ii sc zute a atomilor. având dimensiuni mai mici ca cei de fier i este influen at de sc derea temperaturii. Dc"0) .24 Intervalele trans. r cire 3.

a a cum se prezint în fig. odat cu apari ia unei noi lamele de cementita (4).26 Structuri perlitice 79 . 3. Constituen ii forma i prin descompunerea austenitei în intervalul perlitic se deosebesc dup forma i dup gradul de fine e al lamelelor de cementita i perlita i pot fi sub form de: perlita globulara. se va dezvolta o noua colonie de perlita în vecin tatea celeilalte (5). perlita sorbitic -c) i troostita-d). urmat de apari ia în jurul ei a unei faze s race în carbon ± perlita. prin difuzia atomilor de carbon i autodifuzia atomilor de fier. perlita lamelara-b). 3. 3. care pot ocupa volumul mai multor cristale de austenita.25.Fig. b)formarea cristalului de perlit În masa austenitei. Prin acelea i fenomene de difuzie se produce cre terea lamelelor formate cu apari ia de noi lamele în vecin tatea primelor.a). Dezvoltarea coloniilor de perlita duce în final la formarea cristalelor de perlita (fig.3.b). se creeaz condi ii favorabile separ rii unei lamele de cementita bogat în carbon.26.25 Formarea coloniilor i cristalelor de perlit : a) formarea unei colonii. a) b) c) d) Fig.

care înc n-au ajuns la forma final Fe3C. de ferita i carbon de diferite forme.27. Constituen ii forma i în urma acestei transform ri poart denumirea de bainite i constau dintr-un amestec extrem de fin. atomii de carbon r mân prin i în re eaua fierului E .a i b). viteza de difuzie a carbonului este înc suficient pentru a se putea precipita cementita. Austenita.Transformarea bainitic se produce la subr ciri mai mari decât cele necesare transform rii perlitice.C suprasaturat în carbon.3. Bainitele formate în partea de sus a intervalului bainitic (la subr ciri mai mici) se numesc bainite superioare i au aspect de fulgi. cea r mas netransformat va trece la temperaturi mai sc zute în martensit . Se ob ine astfel o solu ie solid de FeE . ferita formându-se prin forfecarea re elei gama. Transformarea martensitic are loc la temperaturi atât de joase încât difuzia atomilor nu mai este posibil . se descompune într-un amestec de perlit i cementit . dar viteza de autodifuzie a atomilor de fier este redus la minim.27 Aspectul structural al bainitei Transformarea martensitic are loc la subr ciri foarte mari când austenita se descompune dup un mecanism complet diferit de cel al transform rii perlitice. în aceste condi ii. Caracteristic acestei transform ri este faptul c în unele cazuri nu se transform întreaga cantitate de austenita. 3. 80 . Bainitele formate în partea inferioar a aceluia i interval (la subr ciri mai mari) se numesc bainite inferioare cu aspect acicular (fig. Fig. procesele de difuzie se desf oar mai greu. constituentul respectiv poarta denumirea de martensit . aproape dispers.

Gradul de tetragonalitate variaz în intervalul dat de raportul laturilor celulei elementare: c / a= 1.28 se constat c la o elurile cu con inut redus de carbon intervalul Ms ± Mf este îngust i situat la temperaturi mai mari. aspect care justific deci c în aceste o eluri nu se poate ob ine transformarea martensitic . Din figura 3.29 Aspectul strucatomului de carbon.lipsa difuziei atomilor de carbon i autodifuziei atomilor de fier.încetarea brusc a procesului de apari ie a noi cristale de martensita atunci când temperatura devine constanta. Caracteristicile transform rii sunt: . 3. acestea nu se pot c li. de transformare martensitic .1. 3. tural al martensitei Martensita reprezint deci un 81 .03«. E = F = K = 900).29) a c rei fine e poate fi în unele cazuri foarte ridicat .Formarea martensitei se realizeaz spontan prin forfecarea re elei cristaline a austenitei.viteza mare de cre tere a Fig. 3.28 Influen a continutului de carbon asupra pozi iei punctelor cristalelor de martensit (comparabil cu viteza sunetului). func ie de compozi ia chimic . Se poate considera c re eaua martensitei este de fapt o re ea cubic puternic deformat . f r eliminarea Fig. Transformarea martensitic începe la o anumit temperatur devenit punctul Ms i se termin la o temperatur mai coborât devenit punctul Mf. Re eaua cristalin a martensitei este tetragonal (a=bc . transformarea începând simultan în diferite puncte ale aliajului în care s-a atins temperatura critic Ms de transformare martensitic . fiind necesar continuarea r cirii pentru reluarea transform rii.07. ob inut prin transformarea K pE. Pozi ia punctelor Ms i Mf este diferit de la o el la o el. Martensita prezint o structur acicular (fig. .

Martensita este constituentul cel mai dur rezultat în urma descompunerii austenitei. r mânând o cantitate oarecare de austenita nedescompus numit austenita rezidual .30 Trasarea unei propor ia de austenita rezidual . duce la cre terea continu atât a caracteristicilor de rezisten (HB. ea posed fragilitate ridicat i o plasticitate nul .30 rezult c cu cât con inutul de carbon al unui o el este mai mare cu atât cantitatea de austenita rezidual este mai mare i deci propriet ile o elului respectiv depind de propor ia dintre ace ti constituen i. Ni. ultimele. Mf Din fig.1.1 sunt indicate comparativ. W02) cât i a celor de plasticitate (W. În tabelul 3. .3. propriet ile constituen ilor ob inu i la descompunerea austenitei. au valori medii pentru duritate i plasticitate.2 Propriet ile constituen ilor rezulta i la descompunerea austenitei .).produs în afara echilibrului ceea ce conduce la existen a unor propriet i deosebite ca duritatea. Cr.5. . 82 . Austenita rezidual se manifest datorita faptului c transformarea martenM sitic nu se produce în toat masa Ms s austenitic .Structura perlitic globular confer o elului propriet i de plasticitate medii. în cazul diagrame TTT pentru o el o elurilor inoxidabile acest constituent poate fi preponderent în structura o elului la temperatur ambiant . Mo m resc substan ial Fig. Unele elemente de aliere din o el ca Mn. V. duritate sc zut (tabelul 3. din cauza dispersiei i uniformit ii carburilor. 3. Wr. Trecerea de la structura perlitic globular la structura lamelar fin .3.Bainitele superioare prezint o oarecare sc dere a durit ii i plasticit ii în compara ie cu cele inferioare. 3. Z).

Dac se reprezint grafic modul în care se realizeaz descompunerea izoterm a austenitei în timp. în coordonate temperatur ± timp se vor ob ine curbele care marcheaz începutul Ms i sfâr itul transform rii Mf.3. cu men inerea în continuare la aceast temperatur .1 Propriet ile constituen ilor de descompunere a austenitei Constituentul Perlita Bainita Martensita Austenita Duritatea HB 185 ± 225 400 ± 600 700 300 Alte caracteristici r i KCU medii Compromis între r i KCU r max . la anumite grade de subr cire. Descompunerea izoterm a austenitei se ob ine practic prin aducerea rapid a acesteia de la temperatura ini iala. Pozi ia liniilor Ms i Mf nu depinde decât de temperatura. la o anumita temperatur sub punctul de transformare Ar1 . KCU nul r medie i KCU ridicat Descompunerea austenitei se poate realiza în dou moduri: la temperatur constant (izoterm) sau la r cire continu . 3.31. Temperature.Tabelul 3.31 Diagrama TTT pentru un o el eutectoid 83 . iar diagrama care arat modul de descompunere izoterm a austenitei în timp se denume te diagrama TTT (Time. Transformation). Fig. a a cum se prezint în fig.

Pe m sur ce temperatura se dep rteaz de punctul A1.3. Contrac ia total la solidificare este egal cu diferen a de volum între lichidul la temperatura de turnare (Tl) i materialul solidificat la temperatura camerei (Ts).32 Diagrama CCT Curbele existente în aceast diagram reprezint : a ± începutul form rii perlitei preeutectoide. d i e ± începutul.3. dar i o mic orare ca urmare a diminu rii proceselor de difuzie. propor iile i durit ile realizate. adic transformarea la r cire continu a austenitei. Folosirea în practic a diagramelor TTT este limitat la tratamentele izoterme ale o elurilor. Fig. respectiv sfâr itul transform rii perlitice. La temperaturi inferioare cotului perlitic are loc transformarea bainitic . transformarea martensitic . Aceste diagrame sunt cunoscute sub denumirea de diagrame C C T (Continous Cooling Transformation). iar mai jos. b i c ± începutul.2. Toate metalele cu structur cristalin compacta (CVC. a a cum se prezint în fig. Diagramele CCT indic vitezele de r cire pentru ob inerea unor anumi i constituen i.Pe diagram sunt indicate produsele descompunerii austenitei la diferite temperaturi. adic cu varia ia continu a temperaturii în timp. În practica industrial se utilizeaz cu prec dere tratamente termice cu r cire continu . subr cirea provoac o m rire a vitezei de transformare. Se constat din diagram ca la 5500C intervalul de transformare trece printr-un minim al perioadei de incuba ie ± numit cot perlitic ± unde perlita se transform în troosti .32. f ± începutul transform rii martensitice (Ms). CFC i HC) se contract la solidificare. respectiv sfâr itul transform rii bainitice. 84 . În func ie de viteza de r cire aplicat se pot ob ine transform rile structurale ale austenitei prezentate în tabelul 3.

tratament termic) pot s aib structur cristalin grosolan .V2 V > V1 Transform ri structurale A A F+P F+B A F+P+B A F+B+M A M 3. Recoacerea complet se aplic pieselor care au fost supuse în prealabil unui tratament termic sau mecanic în scopul îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere sau prin deformare plastic la rece.5. urmat de o r cire lenta. Tratamentul const în înc lzirea piesei la temperatura Ac3 + 20 ± 300C. urmat de r cire în aer lini tit. troostita. fenomen accentuat propor ional cu m rirea intervalului de solidificare. bainita. deformare plastic . men inere la aceasta temperatur func ie de dimensiunile piesei.V4 V4 .Tabelul 3. Tratamentul este de fapt o recoacere complet i const în înc lzirea în domeniul austenitic Ac3 + (30 ± 500C). Este cunoscut faptul c în cursul solidific rii solu iilor solide se produce fenomenul de segregare care duce la neuniformizarea compozi iei chimice. cu men inerea circa 30 minute i r cire cu vitez mic în cuptor. În general.3. Prin acest 85 .2 Transform rile structurale ob inute prin r cirea continu a austenitei cu diferite viteze Viteza de r cire V < V5 V5 .V3 V3 . Temperatura de înc lzire pentru recoacere este practic la valoarea Ac3 + (150 ± 2000C). func ie de grosimea pere ilor piesei. Recoacerea de normalizare se aplic o elurilor hipoeutectoide care în urma unor prelucr ri la cald (turnare.3 Recoacerea o elurilor Exist mai multe tipuri de tratamente de recoacere: Recoacerea de omogenizare se aplic pieselor turnate din o el în scopul uniformit ii compozi iei chimice. Tratamentul consta în înc lzirea i men inerea o elurilor în domeniul solu iei solide la o temperatur cât mai ridicat posibil. iar durata de men inere de ordinul orelor. se urm re te finisarea structurii i eliminarea constituen ilor duri ca martensita. sudare. Temperatura i durata men inerii depinde de compozi ia o elului. de forma i dimensiunile piesei. astfel încât s se accelereze difuzia elementelor din o el.

3. gr un ii fiind alungi i pe direc ia curgerii materialului. iar pentru o eluri c lite la 150 ± 2000C. dar apropiat de aceasta.la înc lzire. . fie printr-o serie de înc lziri i r ciri succesive.34. în jurul punctului Ac1. 86 .tratament se realizeaz o finisare a structurii ca urmare a unei duble recristaliz ri: . r cirea pieselor se face în doua trepte: mai întâi cu viteze mici (20 ± 400C/h) pân la 100 ± 2000C dup care se continu r cirea în aer lini tit. dispar tensiunile interne i se restabilesc propriet ile ini iale (fig. lente. ferita i perlita se transform în austenit .33 Modificarea structurii o elului prin normalizare Propriet ile mecanice ob inute în urma normaliz ri sunt cele caracteristice structurilor fine i cu grad mare de dispersie: rezilien a i rezisten a la rupere bune.la r cire austenita se transform în ferit i perlit (fig. Recoacerea de recristalizare se aplic în urma prelucr ri prin deformare plastic la rece când structura este deformat .). ca urmare a solidific rii pieselor turnate. Recoacerea are loc la temperaturi de 600 ±6500C.33) Fig. iar duritatea satisf c toare.3. În urma recristaliz rii edificiul cristalin se reface.3. sud rii sau alte tratamente termice sau mecanice. Globulizarea se realizeaz fie prin men inerea îndelungat la temperatura sub punctul Ac1. în vederea îmbun t irii prelucrabilit ii prin a chiere ± perlita devine globular . Recoacerea de globulizare se aplic o elurilor carbon de scule sau o elurilor de rulmen i în scopul înmuierii maxime. Recoacerea de detensionare are scopul de a înl tura tensiunile interne existente în piese.

caracterizat prin prezen a martensitei în calitate de constituent principal ± motiv pentru care se mai nume te i c lire martensitic . În esen c lirea unui aliaj de o el const în înc lzirea acestuia astfel încât s se ob in austenitizarea. temperatura de înc lzire se alege func ie de valoarea temperaturii punctelor Ac1 i Ac3 determinate experimental i de influen a elementelor de aliere asupra capacit ii de c lire a o elului. Realizarea practic a tratamentului de c lire se face prin mai multe procedee: .5. Din studiul diagramelor TTT sau CCT rezult c pentru realizarea c lirii este necesar Fig.3. Prin acest procedeu se ob in rezultate bune la c lirea pieselor mici din o el carbon sau aliat. Pentru o elurile aliate.35 Viteza critic r cirea cu o vitez mai mare decât de c lire viteza critic de c lire vcr. prin care s se realizeze transformarea martensitic a austenitei. a formei i dimensiunilor piesei tratate.3. b) cre terea gr un ilor.c lirea obi nuit ± c lirea într-un singur mediu const în r cirea rapid a piesei într-un mediu care s asigure o vitez de r cire mai mare decât cea critic .35. marcat de curba tangent la cotul perlitic (diagrama TTT) sau domeniul bainitic (diagrama CCT) în fig. c) covalescen a 3.Fig. 3. Parametrii de c lire se aleg din diagrame sau tabele pe baza compozi iei chimice.34 Schema procesului de recristalizare a structurii a) germinarea.3. urmat de o r cire rapid . fenomen ce necesita o vitez de r cire suficient de mare pentru ca austenita s nu se descompun în perlit sau bainit .4 C lirea o elurilor În mod obi nuit prin c lire se în elege tratamentul termic prin care se urm re te ob inerea unei st ri în afar de echilibru. Mediile de c lire 87 .

. .men inerea timp îndelungat al piesei în primul mediu de r cire (ore) dup care urmeaz r cirea în aer sau în apa.temperatura de revenire are influen pronun at asupra revenirii: pentru revenirea înalt temperatura este de 500 ± 6750C. pentru ca temperatura s devin uniform în toat masa piesei.r cirea lent în aer. iar 88 . Din aceast cauz piesele c lite se supun unui tratament termic.c lirea în trepte sau izoterm ± prin care piesa se r ce te la început într-un mediu capabil s asigure o vitez de r cire suficient de mare pân la o temperatur u or superioar punctului Ms. Revenirea depinde de trei factori principali: starea ini ial a o elului c lit. . . aflat total în afara echilibrului. care vor suferi varia ii ale dimensiunilor i formei lor.3. denumit REVENIRE ± care const dintr-o înc lzire sub punctul de transformare Ac1. ..starea ini ial se refer la existen a în o elul c lit a martensitei. Se ob in în acest fel piese cu duritate ridicat în stratul superficial în timp ce miezul r mâne tenace. În func ie de modul în care se continua tratamentul de r cire exista doua variante: . cu diminuarea fragilit ii.). Prin acest tratament o elul c lit. a durit ii i a rezisten ei la rupere.folosite pot fi: ap pentru piesele din o el carbon i uleiuri pentru piesele din o el aliat. dup care urmeaz o men inere izoterm pentru o anumita durat (minute).5. . existând o durat limita de revenire peste care este neeconomic s se continue tratamentul.5 Revenirea o elurilor O elurile c lite sunt de obicei mai dure decât este necesar i în general prea fragile pentru a fi exploatate în condi ii bune. cu formarea martensitei în structura. tratamentul numindu-se de c lire izoterm martensitic .c lirea superficial consta în ridicarea temperaturii stratului superficial al piesei. urmat de o r cire de regul în aer. durat i temperatur . 3. tratamentul se nume te de c lire izoterm bainitic . tinde s se apropie de structura de echilibru. în acela i timp se produce o cre tere a alungirii i rezilien ei.în ceea ce prive te durata revenirii se apreciaz c procesele de transformare la revenire sunt active într-un interval de timp (cca 30 min. austenitei reziduale i altor constituen i în diverse propor ii. dup care se produce r cirea rapid când are loc transformarea martensitic a structurii. peste cea a punctului critic A 3.

aliajele neferoase admit o gam mai restrâns de tratamente termice datorit faptului c aceste aliaje prezint transform ri în stare solid mai reduse. crom.Ag) sau complexe (Al ± Cu ± Mg.aliaje pe baz de nichel binare (Ni ± Cr) i complexe. 3. Al . 3. iar precipitatul de echilibru U reprezint compusul Al2 Cu cu 89 . . Tratamentul termic complet.3. etc.).Mg. Totu i pot fi supuse tratamentelor termice de c lire i revenire un num r însemnat de aliaje neferoase atât prin c lire martensitic cât i pe principiul varia iei de solubilitate în stare solid . Al ± Mg ± i.1 Durificarea prin precipitare i dispersie Condi ia necesar pentru producerea reac iei de precipitare este sc derea cu temperatura a solubilit ii unei solu ii solide. Dintre acestea cele mai importante tipuri de aliaje susceptibile la c lire i îmb trânire sunt: . detensionare.4 Tratamente termice ale aliajelor neferoase Spre deosebire de aliajele Fe ± C.pentru revenirea joas (cu men inerea unor durit i mari) se va face la temperatur sc zut 150 ± 2500C.3.36. etc.4. recristalizare. prin precipitarea din solu ii solide suprasaturate.).5. Singurul tratament termic care se poate aplica oric rui aliaj neferos este recoacerea (de omogenizare.).36 Durificarea prin precipitare a aliajului Al ± Cu În aceste aliaje matricea este o solu ie solid cu solvent Al i re ea CFC. prezen a unei linii de transformare în stare solid (fig. . alc tuit dintr-o c lire urmat de o revenire înalta este cunoscut sub denumirea de ÎMBUN T IRE.Cu. etc. vanadiu.5.aliaje pe baz de aluminiu binare (Al .aliaje pe baz de titan cu aluminiu. Fig. Al .

care con in pân la cca. Mecanismul durific rii prin precipitare se datore te interac iunilor între precipitatele formate în aliaj i disloca iile matricei ± interac iuni care mic oreaz mobilitatea disloca iilor Exist trei mecanisme ale durific rii prin precipitare. 3. Precipitatele ac ioneaz ca puncte de ancorare ale disloca iilor mobile. care constituie obstacole în calea mi c rii disloca iilor: .37.durificarea prin dispersie care se produce în condi iile în care precipitatele nu se deformeaz odat cu matricea.Al2Cu. peste linia de transformare în stare solid . când în matrice se constituie zonele GP. obligându-le s se curbeze sub ac iunea tensiunii aplicate. atunci când precipitatele sunt traversate de disloca iile matricei.durificarea prin tensiuni interne (mecanismul Mott-Nabaro) ac ioneaz în stadiile ini iale ale îmb trânirii. Fig. 3.re ea tetragonal . Prin tratamente de îmb trânire artificial se pot stabiliza fazele dure în compozi ia aliajului sub form de precipitate intermediare (zone GP ± macle) sau precipitate de echilibru (faza U . care durific aliajul de structur bifazic (E + U).Al2Cu). din solu ia omogen se separ (precipita) compusul intermetalic U . în stare solid .). În func ie de parametrii de c lire (durat i temperatur ) se pot forma precipitate primare i secundare ale fazei U care germineaz pe limitele de gr unte sau pe incluziunile sau defectele prezentate în aliaj. ci sunt ocolite de disloca iile care se deplaseaz prin matrice (fig.37 Mecanismul de durificare prin dispersie În principiu pentru durificarea unui aliaj în mod eficient este necesar s fie posibil apari ia unor precipitate în propor ie i de dimensiuni care s asigure o distan între particule mai mic de un 90 . 6% Cu. Din figur rezult ca la înc lzirea aliajelor. . se formeaz solu ia solid omogen E. La r cirea acestor aliaje cu o vitez mai mare decât viteza critic .durificarea chimic are drept cauz modificarea num rului de leg turi interatomice solvent ± element dizolvant în planul de alunecare. . a c ror prezent creeaz în matrice distorsiuni elastice propor ionale cu concentra ia precipitatelor i cu diferen a dintre parametrii re elei în matrice i în zona GP.

martensitele se diferen iaz în doua tipuri morfologice: y martensita cu substructur de Fig. Efectele durific rii pot fi considerabil amplificate prin tratamente termomecanice.ThO2 cu dimensiuni între 0.38 Aspectul ipci (fig. Aliajele durificate prin dispersie trebuie supuse unor opera ii de deformare plastic i tratamente termice de restaurare a structurii. ci se produce i în condi ii de r cire foarte lent . De asemenea în aceste sisteme transformarea poate fi reversibil i presupune r cirea continua în mod izoterm.i îns modul de cre tere foarte rapid specific transform ri martensitice.05 mm. În aceste cazuri transformarea martensitic nu mai pretinde o r cire rapid . în acest din urm caz se men ioneaz procedeul TD (Theoria Dispersed) de durificare a nichelului în care se introduce o dispersie fin de particule de oxid de toriu .01 ± 0. În transform rile martensitice din alte sisteme decât ale o elului. O alt modalitate de durificare prin dispersie o constituie introducerea în matricea aliajului a unor particule fine de faze secundare insolubile.5.2 Durificarea martensitic în aliajele neferoase Transformarea martensitic se poate produce în diverse aliaje ale fierului cu metalele de tranzi ie (care nu sunt o eluri) i într-o serie de metale i aliaje neferoase a a cum se prezint în tabelul 3. prin care se creeaz i se men ine o mare densitate de disloca ii în matrice. Se utilizeaz de obicei aliaje de aluminiu durificate prin dispersie cu particule de Al2 O3 (aliaje SAP) i aliaje de nichel durificate prin dispersie cu oxizi refractari. Asemenea cazuri se întâlnesc la transformarea martensitic în metale pure (transformarea alotropic prin mecanism martensitic) i în diverse sisteme de aliaje neferoase care manifest transform ri eutectoide.4. p strându. Tehnologia apeleaz la procedee de metalurgie a pulberilor pentru înglobarea în matricea aliajului a particulelor fine de faze secundare.micron. 3. 3.3. de obicei oxizi. se metalografic al marprezint în microstructur sub forma tensitei în ipci 91 . În acela i timp particulele de precipitat trebuie s fie legate de matrice prin interfe e coerente sau semicoerente. martensita este o faz de echilibru i nu o faz metastabil . În diversele sisteme de aliaje neferoase. 3.38) având ca principale defecte o mare densitate de disloca ii.

cu grosimi de la 0.1 la câ iva microni. Tabelul 3.3 Sisteme cu transformare martensitic CFC (sau TVC) i HC CVC 92 . de ordinul 1012 disloca ii / cm2.unor lamele sub iri i lungi (ca ni te ipci). având o mare densitate de disloca ii.

). 3. spre deosebire de martensita din o eluri care se deformeaz termoplastic. cu posibilitatea unei demacl ri cu u urin . In ± Tl.y martensita în plachete (sau acircular ) cu macle interne în substructura plachetelor (fig. 3.Al ± Ni) sisteme de aliaje neferoase ca: Ag ± Zn.40 Bucle de histerezis la de temperaturi notate As ± Af.valoare mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic (cca.39. . Fig. ea producându-se într-un interval Fig. transformarea martensitic Într-un num r limitat de reversibil (aliaj Cu .0. Cu ± Al ± Ni.0 20). spre deosebire de o eluri la care aceasta transformare este ireversibil . 3. 3. 40 prin curbele de varia ie cu 93 . Condi iile necesare apari iei acestui tip de martensit sunt: .distribu ie ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei care nu poate fi distrus prin procesele de distorsionare (alunecare).substructura martensitei este caracterizat prin prezen a maclelor interne. Se constat c i transformarea invers martensita ± faza ini ial se realizeaz prin acelea i mecanisme de cre tere rapid ca i transformarea direct . martensita format are caracter termoelastic. Morfologia martensitelor din aliajele neferoase este mai ales de tipul martensitei în plachete sau acirculare. . În unele sisteme de aliaje neferoase transformarea martensitic este reversibil . Ni ± Ti. Caracterul reversibil al transform rii este pus în eviden în fig.39 Aspectul morfologic al martensitei aciculare temperatura a cantit ii de martensit .

41 For a motrice a transform rii martensitice Pentru martensitele termoelastice sunt caracteristice valori mici ale deform rii re elei (0. 3.40) (Thist. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în trepte deoarece prin r ciri la temperaturi din ce în ce mai joase sub s.Din l imea buclei de histerezis (fig. acest echilibru se stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic i din acest motiv sunt numite martensite termoelastice.    94 .41). unde T o este temperatura de echilibru a transform rii martensitice (temperatura de echilibru între faza ini ial K i martensita). Fig. 0. ce ac ioneaz ca for motrice a transform rii este contrabalansat de energia de deformare înmagazinat în austenit . 3. se poate deduce valoarea energiei libere necesare ca for a motrice.20) i prin valori mari ale subr cirii (T = T0 ± s (fig.05) i o valoare mic a subr cirii (T (histerezis termic redus). Deoarece la aceste austenite deforma ia este mic . pentru declan area transform rii martensitice: ( K€ €p !( (t hist 2 f Formarea martensitei în aliajele feroase se caracterizeaz prin valori mari ale deforma iei re elei cristaline(cca.. La aceste martensite cre terea cristalelor martensitice este oprit când energia liber . 3. s este temperatura de subr cire la care decurge procesul de transformare martensitic .mai mare.02 ± 0. are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care i-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care i-au reluat cre terea când m rimea gradului de subr cire a furnizat o for motrice ( K.

poate fi schimbat i prin varierea vitezei de r cire.42). Temperatura minim de la care prin c lire se formeaz martensita E constituie o temperatur critic Tcr. Temperatura de început de transformare martensitic Ms. datorit elementelor stabilizatoare. când se produce transformarea reversibil în . Fig. Deci formarea martensitei în aliajele titanului este un proces reversibil (ea se poate dizolva) atâta vreme cât nu apar fazele intermediare prin procese de difuzie. Cum fazele intermediare apar în liniile foarte strânse ale condi iilor de transformare. cu apari ia diverselor faze intermediare. astfel încât peste o concentra ie critic ccr nu se mai formeaz martensita E (fig.În aliajele de titan existen a transform rilor alotropice p E st la baza apari iei structurilor martensitice. este greu de f cut diferen a între procesele de transformare martensitic reversibile i cele de transformare prin germinare i cre tere. Faza intermediar este coerent cu i ea se poate dizolva printr-o recoacere la temperatur înalt . Când cre te propor ia de faz .42 Diagrama transform rilor la c lirea aliajelor de titan cu elemente stabilizatoare Mecanismul de transformare martensitic . 3. apropiat de re eaua rombic . Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare p E mic oreaz viteza de transformare. 3. 95 . scade când cre te propor ia de elemente stabilizatoare. astfel încât în aceste aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice. Astfel solu ia solid suprasaturat E cu re ea hexagonal ob inut prin transformarea martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . se formeaz martensita E cu simetrie mai sc zut .

1. Datorit dependen ei de structur a propriet ilor mecanice ale metalelor i aliajelor.1 PROPRIET I FIZICO-MECANICE Propriet ile mecanice care caracterizeaz comportarea metalelor i aliajelor sub ac iunea unor for e exterioare.Tensiunea reprezint intensitatea for ei cu care materialul reac ioneaz la sarcinile mecanice ce tind s modifice ordinea structurii 96 . ceea ce poate conduce la caracteristici variabile pentru unul i acela i material. În acela i timp propriet ile mecanice intervin ca propriet i tehnologice într-o serie de procedee practice prin care se realizeaz forma produsului metalic i anume deformarea plastic i prelucrarea prin a chiere. 4. caracterizate prin urm toarele aspecte: .CAP. 4 PROPRIET ILE BIOMATERIALELOR METALICE Metalele i aliajele lor au fost primele materiale utilizate în protezarea uman care al turi de alte materiale anorganice i organice sunt larg utilizate i ast zi. acestea sunt foarte sensibile la efectul procedeelor de fabrica ie. 4.1 Tensiuni i deforma ii O for aplicat unui material metalic produce tensiuni i deforma i în masa acestuia. Utilizarea materialelor metalice într-un domeniu sau altul al tehnicii depinde de rela ia dintre structura i propriet ile acestora. stau la baz celor mai importante utiliz ri ale acestora.

În func ie de modul de aplicare a for ei.1. ± deformarea la întindere sau alungirea relativ .deforma ia de întindere sau trac iune se exprim prin cre terea unit ii de lungime (fig. S este aria asupra c reia ac ioneaz for a. 4.1 Deforma ii liniare: a) deforma ia de intindere b) deforma ia de compresiune 97 .Deforma ia reprezint alterarea formei i dimensiunilor unui corp ca efect al tensiunilor aplicate asupra sa. de compresiune i de forfecare sau tangen iale. conform rela iei: I tr !  0 0 ! ( 0 unde:L0 ± lungimea ini ial a corpului. . L. Tensiunea se m soar prin for a care ac ioneaz pe unitatea de suprafa a a planului pe care ac ioneaz conform rela iei : W=F/S unde : W este tensiunea. de compresiune i de forfecare. Tensiunile dinamice pot fi generate de for e de impact ( ocuri) sau for e alternante (vibra ii).lungimea dup deformare.). ultimele fiind notate cu litera X. Fig. Deforma ia se exprim în unit i adimensionale sau în procente. F este for a. . spre deosebire de primele doua care se noteaz cu W. 4. Tensiunile statice pot fi la rândul lor de întindere.a. Corespunz tor celor trei tipuri de tensiuni exist trei tipuri de deforma ii: de întindere. tensiunile pot fi statice (nu se modific în timp) sau dinamice (se modific în timp).sale.

2. 4.): K ! tgE ! aa ad O deforma ie la forfecare se produce i la r sucirea unei bare cilindrice sub ac iunea unui cuplu de for e tangen iale (fig.2.a.deforma ie de tipul celor prezentate în figura 4.2 Deforma ii unghiulare a) deforma ia de forfecare.Deforma ia de compresiune se exprim prin contrac ia unit ii de lungime (fig.1. b) deforma ia de forfecare prin torsiune Rela iile între tensiuni i deforma iile provocate de acestea sunt reprezentate grafic prin curbele tensiune .) K ! tgE ! AB ! Ur Fig. b) Icp ! 0  0 ! ( 0 Deforma ia la forfecare K se exprim prin tangenta unghiului de alunecare E. pe m sur ce planul alunec (fig. rezultat din schimbarea înclin rii unei drepte ini ial perpendiculare pe plan..4. 4.b.3. 98 . 4.

4.a.3.deforma ie a) curba conventionala cu domeniile caracteristice. rela ia între tensiune i deforma ie este liniar în domeniul comport rii elastice i neliniar în domeniul comport rii plastice. care este standardizat cu simbolul Rp0.b) are urm toarele puncte caracteristice care sunt utilizate i în tehnic pentru caracterizarea materialelor metalice: . 2 %.Punctul A pân la care deforma iile sunt propor ionale cu tensiunile aplicat.3.4. c) curba real (ra ional ) A a cum rezult din curbele tensiune-deforma ie ob inute experimental pentru materialele metalice. 01%. b) punctele caracteristice ale curbei conven ionale. Curba conven ional tensiune-deforma ie (fig.a) b) c) Fig. Acest aspect se explic prin faptul ca în stabilirea coordonatelor curbei conven ionale.. ordonata punctului A se nume te limita de propor ionalitate Wp .2 99 .. ordonata acestui punct se nume te limita de elasticitate We Limita de elasticitate tehnic este egal cu tensiunea la care se ob ine o deforma ie permanent de 0.Punctul B pân la care materialul se comport elastic.4. o aparent descre tere a tensiunii necesare pentru continuarea deform rii (ramura 8 -11).3 Curbele de tensiune. adic s se deformeze plastic i acest punct se nume te limita de curgere W c.) prezint în etapa final . reprezint practic tensiunea la care materialul începe s curg .Punctul C al c rui ordonat este egal cu tensiunea necesar pentru a produce o deforma ie permanent egal cu 0. . tensiunea este calculat introducând în rela ia de calcul sec iunea ini ial S0 i nu sec iunea real S a probei la un moment dat al deform rii. Curba conven ional de trac iune (fig. care precede ruperea.

4. tensiunea cre te continuu pân la rupere. standardizat sub form de Rm.). Aceast m rime fiind dificil de determinat experimental. Modulul de plasticitate sau coeficientul de durificare sub efort (ecruisaj) se poate defini deci ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice (fig.4.).1. O astfel de curb se nume te curba real tensiune-deforma ie (fig. dar prin analogie se poate defini i în acest domeniu un . Sc derea tensiunii la deform ri mai mari decât cele care corespund punctului D este aparent deoarece s-a considerat ca sec iunea epruvetei nu se schimb în timpul încerc rii. ca urmare tensiunea real cre te tot timpul. Neliniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii plastice nu permite o corelare simpl între tensiune i deforma ia plastic . Utilizarea no iunii de modul de plasticitate permite o diferen iere cantitativ între diverse metale i aliaje din punct de vedere al capacit ii de a se ecruisa sau autodurifica în cursul deform rii plastice. materialul rupându-se în punctul E.3. notate cu 100 . constanta de propor ionalitate fiind modulul de elasticitate E. este mai comod s se considere ca deformarea plastic începe la valori ceva mai mari decât Wp. În consecin . modul de plasticitate. Liniaritatea curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice este exprimat prin propor ionalitatea între tensiune i deforma ia elastic (Legea Hooke). modulul de elasticitate poate fi definit ca panta curbei tensiune-deforma ie în domeniul comport rii elastice a materialelor metalice.. r mânând egal cu sec iunea ini ial S0.Punctul D a c rui ordonat reprezint tensiunea maxim pe care o poate suporta materialul f r s se rup se nume te rezisten la rupere Wlp. În realitate sec iunea probei se modific treptat. La deform ri mai mari decât cea care corespunde rezisten ei la rupere Rm. alese conven ional.3.c.c.3.4. Construind diagrama tensiune reala-deforma ie real . tensiunea aplicat scade ca urmare a începerii gâtuirii probei.limita de elasticitate sau propor ionalitate. 4.2 Comportarea elastic a materialelor metalice În curba tensiune-deforma ie din fig. demarca ia între domeniul comport rii elastice i domeniul comport rii plastice corespunde tensiunii notate cu Wp .

vor exista în mod corespunz tor trei module de elasticitate. astfel rezult : . compresiune i forfecare). care reprezint acea tensiune care a produs o deformare plastic minim m surabil de 0.1 Legea lui Hooke. La aplicarea unei tensiuni inferioare limitei de curgere ( punctul 1 din fig. care se definesc scriind legea lui Hooke pentru cele trei tipuri de tensiuni i deforma ii.Modulul de elasticitate la întindere E. rezult ca între tensiune i deforma ia elastic exist un raport constant numit modul de elasticitate.1.Coeficientul sau raportul Poisson µ este definit ca raportul între contrac ia lateral (care înso e te o întindere longitudinal ) i întinderea longitudinal : 101 . numit modul de elasticitate volumetric.2.3. 4.Modulul de compresibilitate K. este definit prin raportul: E! tensiunea de int indere W tr ! alungirea relativa I tr .Modulul de forfecare G.a.2%. numit i modul Young sau modul de elasticitate longitudinal. este definit ca raportul între presiunea hidrostatic aplicat asupra materialului i modificarea de volum antrenat : K! W cp presiune ! modificare volum ( / 0 . respectiv de 0. la îndep rtarea for ei materialul revine în punctul ini ial pe axa deform rii. modul de rigiditate sau modul de elasticitate transversal. Deoarece exist trei tipuri de tensiuni diferite prin natura lor (întindere. pentru corpurile izotrope.4. Module de elasticitate Conform celor prezentate mai sus.Rp0.) se produce o deformare elastic cu caracter nepermanent.02 sau Rp0. este definit ca raportul între tensiunea tangen ial de forfecare i deformarea prin alunecare rezultat : G! X K .2 . 02%.

1 Valorile modulelor de elasticitate pentru unele metale i materiale Material Nichel O el moale Cupru Titan Aluminiu Sticla Fibre sintetice E daN/mm2 21500 20700 11000 10700 7000 6900 280 G daN/mm2 8000 8200 4400 4187 2500 2200 0. 23 0. 26 0. 40 102 . a a cum rezult din tabelul 4.Q! contractia laterala intinderea longitudin ala Pentru corpurile izotrope solide cum sunt metalele. Constantele de elasticitate depind de intensitatea for elor de leg tur interatomic i în consecin . au valori mari pentru leg turile interatomice puternice (covalente. prin deformarea plastic aceste materiale devin anizotrope datorit apari iei texturii sau orient rii preferate a gr un ilor. Pentru materialele metalice. cele patru constante de elasticitate sunt legate prin rela iile: 1 ! 1 1  9 3G G! 1 2 1 Q ! 1 3 1  2Q Metalele i aliajele policristaline pot fi considerate materiale izotrope datorit num rului mare de gr un i i orient rii cristalografice întâmpl toare. anumite mase plastice. 30 0. 36 0. singura modalitate de a influen a valorile modulelor de elasticitate este texturarea prin deformare plastica. 32 0.. tratamentele termice. etc. ionice. deoarece valorile intrinseci ale acestor m rimi nu sunt modificate de factori metalurgici ca alierea. fibrele. Tabelul 4. 31 0. metalice) i valori slabe pentru substan ele organice cu leg turi intermoleculare slabe.1.

Din rela iile de defini ie ale constantelor de elasticitate rezult c modulele de elasticitate caracterizeaz rigiditatea materialelor, definit ca reciproc deform rii elastice produs de efortul aplicat. Aceast interpretare a constantelor de elasticitate este deosebit de important pentru proiectarea pieselor i dispozitivelor metalice a c ror condi ie de func ionare este deforma ia elastic admisibil . 4.1.2.2 Efectul termoelastic Acest efect este analogic cu cel al dilat rii termice în care alungirea unui corp (fie prin înc lzire, fie sub ac iunea unei for e mecanice) este înso it de o absorb ie de energie termica. În condi iile de înc rcare i desc rcare lent a sarcinii, procesul de deformare decurge izoterm i are caracter reversibil sub form de histerezis elastic (fig. 4. 4). M rimea i forma buclei de histerezis elastic variaz cu frecven a de aplicare a sarcinii.

Fig. 4. 4 Fenomenul termoelastic în condiii practice 4.1. 2. 3 Comportarea neelastica; materiale fragile, materiale ductile La eforturi ce dep esc limita de elasticitate, în materiale se produc modific ri structurale ireversibile care nu mai dispar la anularea efortului. Dup natura acestor modific ri structurale comportarea materialului la eforturi mai mari decât limita de elasticitate ( în domeniul neelastic) poate fi fragil sau ductila. Comportarea fragil este caracterizat prin modific ri structurale, care conduc la ruperea materialului sub ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate (fig. 4.5). Sticla, oxizii, unele materiale metalice (font alb ) se comport în acest mod. Comportarea ductil este caracterizat prin modific ri structurale care conduc la deformarea permanent sau plastic a materialului sub 103

ac iunea unor eforturi care dep esc limita de elasticitate. Metalele i majoritatea aliajelor sunt materiale ductile, dar i ele în anumite condi ii de solicitare pot manifesta comportare fragila. Ruperea fragil se produce f r deformare plastic sau cu o deformare prealabil neglijabil .

Fig. 4.5 Curba tensiune-deforma ie pentru materiale fragile i ductile

Fractura este ini iat de anumite imperfec iuni existente în material, ca de exemplu fisuri microscopice sau crest ri superficiale care produc local puternice concentr ri ale tensiunilor în material. Dac aceste tensiuni locale ating valoarea for elor de coeziune ale materialului, leg turile interatomice din regiunea respectiv se distrug i fisura, ini ial localizat într-un punct, se propag rapid provocând fractura aproape instantanee a materialului. Metalele i aliajele î i datoreaz utilizarea tehnic caracterului lor ductil, care le permite s suporte solicit ri mecanice importante, f r apari ia fragilit ii. Rezult ca ductilitatea sau capacitatea de a se deforma plastic este o proprietate esen ial a metalelor i aliajelor în comportarea acestora în diverse domenii tehnice. Ductilitatea poate fi apreciat prin alungirea relativ a materialului pân în momentul ruperii (fig. 4.5.) sau prin reducerea sec iunii la suprafa a de rupere (stric iunea). Aceste propriet i nu pot fi îns considerate ca un indiciu suficient al lipsei de fragilitate. O proprietate mai revelatoare în acest sens este tenacitatea materialului, exprimat prin REZILIEN A (rezisten a la oc mecanic). Aceast caracteristic mecanic se m soar prin energia absorbit de material pentru deformarea sa plastic ce precede ruperea. Atât ductilitatea cat i tenacitatea materialelor metalice sunt puternic dependente de defectele din structura materialului i ca atare sunt propriet i sensibile la procedeele de fabrica ie sau sensibile structural. 104

Ductilitatea materialelor metalice se datore te prezentei i mobilit ii disloca iilor din structura cristalin , care fac posibil deformarea plastic a materialului la eforturi ce dep esc limita de elasticitate. Sticla, având o structur amorf , nu beneficiaz de un mecanism de curgere plastic cum este oferit de disloca iile mobile din cristalele metalice. Tenacitatea metalelor i aliajelor este în general ridicat i ruperea lor are un caracter ductil, fiind precedat de deform ri plastice mari. În anumite condi ii de solicitare, de temperatur i de stare structural a materialului, este posibil ca i în metale i în aliaje s se produc ruperi fragile. 4.1.3 Ecruisajul (durificarea sub efort) Pe m sur ce deformarea plastic progreseaz , deformarea în continuare devine din ce în ce mai dificila, pân ce în final înceteaz complet, efortul aplicat provocând ruperea materialului metalic. Aceasta înseamn ca dup un anumit grad de deformare plastic alunec rile pot continua numai dac se aplic un efort din ce în ce mai mare. Aceast comportare a materialelor metalice este numit ECRUISAJ sau durificarea sub efort i este pus în eviden pe curba tensiune-defroma ie a unui material metalic (o el), a a cum se constat în fig. 4.6.

Fig. 4.6 Manifestarea ecruisajului în curba tensiune-deforma ie a o elului carbon

Conform celor prezentate anterior, panta comport rii plastice reprezint modulul de plasticitate sau modulul de ecruisaj. La acela i grad de deformare efectele ecruisajului asupra propriet ilor sunt mai puternice în materialul cu gr un i fini decât în cele cu granula ie groba, în aliaje ce con in atomi str ini dizolva i. De asemenea efectele

105

ecruisajului sunt mai pronun ate în metalele cristalizate în re ea CFC decât în cele cu re ea CVC i HC. Modific rile structurale la nivelul re elei cristaline i a defectelor acesteia produse de deformarea plastic au consecin e practice foarte importante, provocând schimb ri drastice ale propriet ilor mecanice sensibile la structur . În special ecruisajul produce cre terea puternic a caracteristicilor de rezisten mecanic i o diminuare a plasticit ii materialului metalic. Ca ordin de m rime rezisten mecanic ob inut prin ecruisaj este pentru majoritatea metalelor de E/100 pentru limita de curgere. Cele mai mari cre teri ale limitei de curgere se ob in la ecruisajul produs prin trefilarea sârmelor. O caracteristic mecanic corelat cu valorile rezisten ei, care de asemenea cre te prin ecruisaj, este duritatea. Ecruisajul modific i propriet ile fizice ale materialelor metalice ca rezistivitatea electric (care cre te), propriet ile magnetice, etc. Efectele ecruisajului asupra propriet ilor materialelor metalice nu sunt stabile la varia ia temperaturii, ele putând fi eliminate la înc lzirea materialului la temperaturi ce permit difuzia în cristale; asemenea înc lziri se numesc recoaceri de recristalizare. 4.1.4 Ruperea materialelor metalice Prin rupere se în elege fenomenul de fragmentare al unui corp în doua sau mai multe buc i sub ac iunea unor tensiuni interne sau externe. Aspectul metalografic al suprafe elor de rupere pune în eviden caracterul ruperii care poate fi: - Rupere ductil sau prin deformare plastic continua; este caracteristic metalelor care se ecruiseaz pu in (fig. 4.7.a) - Rupere fragil sau prin clivaj se produce f r deformare plastic prealabil i are loc pe suprafe ele de separare normale la planele cristalografice de mare

a)

b) Fig.4.7 Ruperea materialelor metalice: a) ruperea ductil ; b) ruperera fragil sau prin clivaj

106

b)

densitate atomic (fig.4.7.b) În anumite condi ii metalele cu re eaua CVC sau HC se rup în acest mod.. Micrografiile electronice din fig. 4.8. pun în eviden aspectul suprafe ei de rupere prin clivaj (fig.4.8.a) i respectiv ruperea prin deformare plastic (fig.4.8.b).

Fig. 4.8.a Ruperea ductil

Fig. 4.8.b Ruperea fragil

Ruperea intergranular sau prin separare intercristalin se deosebe te principial de tipurile precedente care erau ruperi transcristaline (prin interiorul gr un ilor). În cazul ruperii intercristaline gr un ii nu se fragmenteaz ci se separ între ei. Acest tip de ruperi se produce la temperaturi uzuale când limita de gr unte a fost sl bit prin precipit ri de faze secundare sau prin procese de coroziune (fig.4.9.). În acest din urm caz zonele de la limita de gr unte sunt fie fragilizate (de oxizi, hidruri sau nitruri), fie sl bite prin modific ri chimice sau structurale în cazul coroziunii intercristaline. Fig. 4.9 Ruperea intercristalin Între tipurile extreme de rupere se situeaz o varietate de moduri de rupere observate în materialele metalice, dintre care cele mai importante practic sunt: - Ruperea cup -con, ilustrat în figura 4.7.a, se produce în epruvetele de materiale ductile încercate la trac iune. Gâtuirea care se formeaz în epruveta, ca efect al ductilit ii metalului, introduce o component de rupere fragil în zona A, când suprafa a de rupere este 107

normal pe direc ia efortului de trac iune, în timp ce în zona C în care ruperea a produs deformare plastic (în mod ductil) suprafa a de rupere corespunde planelor situate la 450 fa de efortul de trac iune; - Ruperea la oboseal reprezint o varietate de rupere fragil (fig.4.10), deci neprecedat de o deformare plastic vizibila. Aceast rupere se produce în materiale metalice ductile supuse la solicit ri alternative de întindere i compresiune. Aspectul microscopic al suprafe ei de rupere la oboseal este caracteristic i cuprinde doua zone distincte: Prima zon Fig.4.10 Micrografia suprafe ei are un aspect neted i de rupere la oboseal corespunde propag rii fisurii de oboseal de la punctul de origine al acesteia (de obicei o neomogenitate chimic , structural sau geometric cu rol de concentrator de tensiuni). A doua zon , cu aspect rugos, corespunde ruperii bru te care s-a produs în momentul când fisura de oboseal a redus sec iunea eficace a piesei sub valoarea la care putea s suporte sarcina aplicat . Ruperea la oboseal este transcristalin când se produce la temperaturi joase i devine intergranular când temperatura este ridicat . Efortul necesar de rupere este definit ca rezisten a teoretic de rupere a materialului metalic, care este de ordinul 700-1400daN/mm2 i este caracteristic pentru materialele perfecte (Whiskers). Aceast rezisten teoretic poate fi calculat cu rela ia:
Wt !

E a0

unde: E ± modul de elasticitate longitudinal; K ± energia superficial specific a materialului metalic; a0 ± parametrul re elei cristaline.

108

Rela ia de mai sus arat ca materialele de mare rezisten mecanic trebuie s aib valori ridicate pentru modulul Young i pentru energia superficial i valori sc zute pentru distan a interatomica. Considerând valorile tipice pentru metale: a = 3x10-10 m (~3Å); K = 1J/m2 (103 ergi/cm2 ) i E= 100 GPa (104 daN/mm2 ) , rezult din ecua ia de mai sus ca rezisten a teoretic de rupere este t =18 GPa sau 1800 daN/mm2, deci cca E/6. Rezisten a de rupere pentru materialele metalice reale este cu câteva ordine de m rime mai mica: r = E/1000. În cazul materialelor fragile valoarea sc zut a rezisten ei la rupere se explic prin prezen a defectelor interne sau superficiale care ac ioneaz sub form de concentratori de tensiuni. În cazul metalelor ductile rezisten a sc zut la rupere se explic prin prezen a defectelor de re ea cristalin (mai ales disloca ii), care permit deformarea plastic la eforturi mult mai mici decât cele necesare pentru învingerea for elor de coeziune. Esen ial este ca ruperea materialelor reale se produce secven ial i nu simultan, pe întreaga suprafa a de rupere, a a încât rezisten a teoretic trebuie dep it numai local, efortul mediu aplicat fiind mult inferior rezisten ei teoretice. Majoritatea metalelor i aliajelor sunt materiale ductile, dar în anumite condi ii de solicitare ele pot suferi ruperi fragile. Tipul de rupere care se produce într-un metal depinde de valorile relative ale rezisten ei la forfecare (exprimat prin limita de curgere Rc) i rezisten a coeziv dat de for ele de interac iune dintre atomi. Dac rezisten a coeziv este mai mare decât rezisten a la forfecare, materialul se va deforma plastic i ruperea va fi ductila. Dimpotriv dac rezisten a la forfecare este mai mare decât rezisten a coeziva, nu se va produce nici o deformare plastic înaintea ruperii, aceast rupere va fi fragila. Tranzi ia ductil-fragil este determinat de o serie de factori printre care se men ioneaz : distribu ia eforturilor, dimensiunile piesei, starea suprafe ei, natura i volumul defectelor, prezen a neomogenit ilor chimice sau geometrice ce pot produce Fig. 4.11 Determinarea domeniuefecte de crestare i de lui de tranzi ie ductil-fragil 109

concentrare a tensiunilor, care pot determina o rupere fragil într-un material ductil. Caracterizarea condi iilor de producere a tranzi iei ductil-fragil pentru un anumit material este f cut prin curba temperaturii de tranzi ie (fig.4.11.). Curba înregistreaz în func ie de temperatur , varia ia energiei consumate pân la rupere, m surat prin încercarea de rezilien . Energia consumat pân la rupere este o m sur a tenacit ii materialului i sc derea brusc a valorii sale indic temperatura de tranzi ie de la comportarea ductil a materialului la o comportare fragila. Dac tranzi ia ductil-fragil se produce într-un interval îngust de temperatura, sensibilitatea la crestare a materialului este mai mare. Din punct de vedere tehnic este important, pentru materialele sensibile la crestare ,ca temperatura de serviciu s fie suficient de înalt în raport cu temperatura de tranzi ie, pentru a fi eliminate riscurile de comportare fragil . Influen a factorilor metalurgici asupra tranzi iei ductil-fragil poate fi dedus din ecua ia Cottrell pentru cre terea i propagarea unei fisuri, într-un material cu diametrul mediu al gr un ilor 2d, la aplicarea unui efort egal cu limita de curgere a materialului. Ecua ia Cottrell are forma: (W d1 / 2  B)B ! GK i 

unde: -1/2 WI i B sunt constante din rela ia Petch (Wc=Wi+B ); Wc este limita de curgere; Wi i B sunt constante dependente de material; d - diametrul mediu al gr un ilor; G i K sunt modulul de elasticitate transversal i energia superficial specific a fisurii; este o constant dependent de tipul solicit rii ( =1 pentru încercare la trac iune , =1/3 pentru încovoie sub oc). Când membrul întâi al ecua iei Cottrell este mai mic decât membrul doi comportarea materialului va fi ductil i viceversa. Analiza ecua iei Cottrell conduce la urm toarele concluzii: a) Influen a vitezei de aplicare a sarcinii i a prezentei crest turilor se manifest prin trecerea de la solicitarea static la cea dinamic iar valoarea constantei scade de la 1 la 1/3; 
  

110

b) Influen a granula iei i a compozi iei materialului se manifest prin valoarea critic a diametrului de gr un i sub care materialul va fi ductil i deasupra c reia materialul va fi fragil. Astfel durificarea produs prin finisarea granula iei men ine tenacitatea mate rialului, în timp ce celelalte procese de durificare, m rind numai valoarea i, mic oreaz tenacitatea. Eliminarea cât mai avansat a impurit ilor gazoase din metale (N, H) mic oreaz termenul i i m re te în consecin tenacitatea metalelor, mai ales în prezen a unor elemente de aliere ca: V, Ti, Cr, Mo; c) Influen a tratamentelor termice asupra tranzi iei ductil-fragil se manifest prin finisarea granula iei. De asemenea, unele elemente de aliere (Cr, Ni) prezente în o eluri conduc la ob inerea de structuri fine ca i diminuarea altor elemente care favorizeaz structuri grosolane; d) Influen a ecruisajului se manifest prin aceea ca la deformarea la rece se deblocheaz unele disloca ii care amelioreaz ductilitatea. De exemplu cromul m re te ductilitatea aliajelor la o deformare plastic la 4000C. La grade medii i mari de deformare, ecruisajul are efect negativ, reduce ductilitatea materialului deoarece m re te termenul i din rela ia Cottrell; f) Influen a microstructurii se manifest prin distan a pe care se propag o fisur pe un plan de alunecare. Cu cât aceast distan este mai mic cu atât este mai redus fragilitatea, deci ductibilitatea se poate m ri nu numai prin finisarea granula iei matricei aliajului ci i prin cre terea fine ii amestecului de faze. Uzura mecanic este o alt cauz care scoate din uz un material. În general, rezisten a la uzare cre te cu duritatea materialului, dar aceasta nu poate fi oricât de mare deoarece afecteaz propriet ile de tenacitate. Tratamentele termice care conduc la asocieri optime de duritate i tenacitate produc structurile cele mai adecvate în comportarea la uzare. 4.1.5 Tenacitate, rezilien , duritate Durata de exploatare a elementelor de construc ie metalic depinde de corecta proiectare a acestora i de selec ia adecvat a materialelor din care sunt confec ionate. O serie de propriet i mecanice, cum sunt caracteristicile de rezisten ale materialului, intervin direct în calculele de proiectare, dar alte propriet i ca tenacitatea, rezilien a, duritatea, de i nu sunt implicate în aceste calcule, condi ioneaz în mare m sur fiabilitatea în exploatarea produselor 111

metalice i durata lor de via , întrucât intervin în procesele de deformare plastic , de rupere i de uzur mecanic ce conduc la scoaterea din uz a acestor produse. - Tenacitatea reprezint capacitatea materialului de a absorbi energie în procesul de deformare plastic pân în momentul ruperii. În încerc rile mecanice tenacitatea se m soar prin aria de sub curba tensiune-deforma ie, întrucât aceasta reprezint lucrul mecanic consumat pân la ruperea materialului (fig.4.12). Tenacitatea raportat la unitatea de volum reprezint modulul Fig. 4.12 Reprezentarea de tenacitate T al materialului schematic a tenacita ii (energia absorbit de unitatea de volum a materialului pân la rupere). În absen a curbei tensiune-deforma ie modulul de tenacitate poate fi determinat cu rela iile simplificate:
T ! T ! 2 3 

p  2 

care în diagrama tensiune-deforma ie reprezint : Rp ± limita de curgere; Ru ± tensiunea în momentul ruperii; r ± deforma ia pân la rupere. Rela iile de mai sus se aplic materialelor care prezint o form parabolic a curbei tensiune-deforma ie. Din defini ia modulului de tenacitate i din rela iile prezentate se trage concluzia ca materialele cu tenacitate mare trebuie s aib o limit de curgere ridicat i o ductilitate mare; materialele fragile au tenacitatea sc zut pentru c acestea prezint o deforma ie plastic mic înaintea ruperii. Tenacitatea este puternic afectat de viteza de aplicare a sarcinii. Sub solicit ri dinamice de oc se determin tenacitatea dinamic , care este influen at la rândul ei de prezen a crest turilor în materiale. 

u

I r , sau

u r

112

- Rezilien a sau tenacitatea dinamic const în încercarea la încovoiere sub oc, pe epruvete crestate în form de U ± simbolizate KCU, sau în form de V ± notat KCV. Încercarea de rezilien const în ruperea dintr-o singur lovitur , cu un ciocan pendul, a unei epruvete crestate cu capetele rezemate sau încastrate. Rezilien a se noteaz cu K i reprezint energia absorbit în procesul de rupere, care se poate exprim fie prin energia raportat la unitatea de suprafa a epruvetei (daJ/mm2 sau Kgf/mm2 ) sau direct prin energia absorbit la rupere (daJ sau Kgfm). Exist mai multe tipuri de epruvete pentru încercarea la rezilien , acestea sunt standardizate i schematic sunt prezentate în fig. 4.13. Cel mai utilizat aparat pentru determinarea rezilien ei este ciocanul Charpy cu o energie disponibil de 10, 15 sau 30daJ(Kgfm).

Fig.4.13 Epruvete pentru încercarea la rezilien

Fig. 4.14 Schema ciocanului pendul Charpy

Notându-se cu G greutatea ciocanului Charpy, cu W lucrul mecanic consumat în procesul ruperii, cu H i E în l imea ciocanului înainte de c dere i unghiul f cut de el cu verticala, iar cu h i F acelea i m rimi dup rupere rezult conform fig.4.14. W = GH ± Gh H = l (1-cosE) h = l (1 - cosF) W = Gl (cos F - cosE ) Rezultatele încerc rii de rezilien depind de tipul eprubetei i deci este necesar s se precizeze condi iile în care a fost determinat încercarea. Astfel rezilien a determinat pe probe normale Charpy U se

113

. Prin m surarea ariei amprentei l sate de penetrator sau a adâncimii de penetra ie se atribuie materialului o cifr de duritate pe una din sc rile Brinell. con sau piramid de diamant. provocând o deformare elastic i apoi plastic . Duritatea materialelor metalice cre te. este presat pe suprafa a materialului cu o sarcin anumit .15. standardizat sub form de bil din o el c lit. Cele mai r spândite pentru metale sunt încerc rile de duritate bazate pe rezisten a la penetra ie în condi ii standardizate.noteaz cu KCUnh. tratamente termice.Duritatea reprezint rezisten a materialului la zgârierea cu un corp str in sau la p trunderea acestuia în adâncimea sa. conform scalelor din fig.4. la fel cu celelalte caracteristici mecanice de rezisten . iar h semnific adâncimea crest rii.15 Amplasarea durit ii materialelor i compararea sc rilor de duritate 114 . KCU15/2 = 7daJ/cm2. 4. ecruisaj. prin aliere. de ex. Fig. Penetratorul dur. indicele n arat energia disponibil a ciocanului. Rockwell sau Vickers.

) dac sunt îndeplinite doua condi ii: .2 Exemple de aliaje metalice superplastice Aliajul Ti6Al4V Mg33Al(eutectic) Al6Cu0. cu o vitez de deformare de 2 ·10-4 sec. Tabelul 4.4.5Ttop (în grade absolute).16).granula ia fin i stabil a gr un ilor. sub ac iunea unor eforturi mici.6 Alungirea maxim ob inut (%) >1000 2100 2000 1700 Avantajul utiliz rii practice a acestei propriet i îl prezint deformarea sub presiune a aliajelor metalice în form de table sub iri . .16 Curbele teoretice de ambutisare în stare superplastic pentru aliajul Ti6Al4V cu diametrul piesei de 50mm 115 . f r risc de rupere prematur prin gâtuire.1. a a cum este cazul aliajului Ti6Al4V care se poate deforma u or la presiuni mici de deformare (fig.6 Superplasticitatea metalelor Proprietatea de superplasticitate reprezint capacitatea unor aliaje de a se deforma plastic cu grade mari de deformare.4. Fig 4. În tabelul 4.5Zn Mg6Zn0. Alungirile la rupere manifestate în condi ii optime pentru aliajele superplastice sunt de ordinul sutelor sau chiar miilor de procente.2. precum i alungirile maxime ob inute în aceste materiale.temperatura de deformare este de ordinul 0. Superplasticitatea se manifest la viteze mici de deformare plastic (de ordinul 10-3/sec. sunt prezentate unele aliaje care manifest superplasticitate. la temperatura de 9270C.

O alt categorie de aliaje cu comportare superplastic ob inut prin tratamente termo-mecanice. densitatea relativa. 4.13-0. volumul relativ i porozitatea. cu mici adaosuri de titan. 116 . la o elurile cu con inut redus de carbon (0. porozitatea în materiale este o caracteristic nedorit deoarece porii concentreaz tensiunile.1. i deci în unele cazuri fenomenul poate da complica ii. prin laminare în stare austenitic la temperaturi în apropierea punctului A3 (9000C). În alte cazuri porozitatea este ob inut inten ionat în materiale mai ales porozitatea superficial care are un rol activ în legarea esutului viu de protez .15%C). Gradul de împachetare a particulelor ce constituie un material poate fi caracterizat cantitativ prin densitatea aparent i m rimile conexe ca :volumul specific aparent. Superplasticitatea se ob ine în aceste aliaje prin laminarea la cald la temperaturi de 925-9500C. Densit ile unor materiale utilizate în domeniul ortopedic sunt prezentate în tabelul 4. În cadrul producerii protezelor metalice. V g / cm 3 sau kg/dm 3 Un biomaterial metalic ce înlocuie te un volum echivalent de esut uman poate avea o greutate diferit . f r gâtuire. ca urmare a diferen ei de densitate. o constituie aliajele din o el inoxidabil din sistemul FeCrNi.8.Un procedeu de ob inere a comport rii superplastice a aliajelor metalice const în realizarea tratamentelor termo-mecanice de finisare a granula iei aliajelor bifazice. Pe aceast cale se pot ob ine alungiri mari. Din aliajele superplastice biocompatibile (o elul inoxidabil austenitic i aliaje pe baz de titan) se pot ob ine cu u urin a o serie de componente protetice sau instrumentar medical. a a cum au fost prezentate la punctul 2. conform rela iei: V! m . urmat de r cirea în aer. sc zând rezisten a mecanica.3.7 Densitatea i porozitatea Densitatea V a unui material este definit ca raportul dintre masa i volumul s u. cu o vitez de deformare de 10-1 mm/sec.

50 1.5 7.01-1. temperatura i modul de prelucrare metalurgica.8 2.1 2.2.2 PROPRIET I TERMICE ALE METALELOR I ALIAJELOR 4.50 4.2 10.1 Transform ri fazice în metale i aliaje În metale i aliaje pot avea loc o serie de transform ri specifice acestora atât în stare lichid cât i în stare solid . Pentru materialele poroase ob inute prin metalurgia pulberilor porozitatea este un parametru esen ial care caracterizeaz starea fizic a acestora. Metalele prelucrate plastic la cald au densitatea mai ridicat în compara ie cu cele turnate datorit compactit ii mai mari a metalului.7 4. Tabelul 4.19 1.06 0.99-1. 117 .8-2.20 18.4-2.93 9.Densitatea materialelor metalice este un parametru variabil care este influen at de puritatea metalului.3 Densit ile unor biomateriale Materialul esut deshidratat Silicon PMMA Os compact Sticla Aluminiu Titan O el inox Aliaj CoCr forjat Aur Argint Densitatea solid (g/cm3 ) 1.

Parametrii fizici de topire i evaporare sunt caracteristici specifice pentru fiecare metal în parte. proces caracterizat de asemenea prin doi parametri fizici de baz : .Transform rile în stare lichid au loc la limita sau deasupra punctului curbei de solidificare i cuprind procesele de topire.punctul (sau intervalul) de topire în grade Celsius.c ldura latent de evaporare . Evaporarea este procesul fizic de trecere a metalului sau a aliajului lichid în stare de vapori. valoarea lor depinde de for a de coeziune dintre atomii metalului sau aliajului respectiv.temperatura ( sau intervalul ) de evaporare. . care solidific direct din topitur . Rezult deci ca procesul de topire se caracterizeaz prin doi parametri fizici: .4 Valoarea temperaturilor de topire pentru unele metale uzuale Elementul Ag Al Au Cb Cr Fe Mb Ni Ti V Temperatura de topire 960. în timp ce pentru aliaje avem intervale de topire respectiv solidificare (cuprinse între curbele solidus-lichidus). . Topirea este procesul fizic de trecere a materialului metalic solid în stare lichid .c ldura latent de topire în KJ/Kg. cu excep ia aliajelor de tip eutectic sau compus intermetalic. Din punct de vedere energetic. topirea se caracterizeaz prin c ldura latent de topire (solidificare) care reprezint energia termic necesar pentru a topi unitatea de material metalic solid. adic trecerea vaporilor metalici în stare lichid . pentru metalele mai uzuale ace ti parametri sunt prezenta i în tabelul 4.8 6602 1063 1492 1850 1539 2620 1453 1660 1530 i evaporare Temperatura de evaporare (o C) 2200 2660 2950 2900 2600 3070 4600 2020 3260 3400 118 . Condensarea este procesul invers topirii. Tabelul 4. în grade Celsius.4. evaporare i condensare. Pentru metale în stare pur (nealiate) sunt caracteristice temperaturi fixe de topire (respectiv solidificare). în KJ/Kg.

sub influen a temperaturii. Este cazul des întâlnit în practic tratamentelor de c lire. . situa ie în care procesul de difuzie este suprimat. pe baz diagramelor de echilibru termic ale sistemelor de aliaje metalice. care au o importan deosebit în ob inerea unor propriet i de exploatare ridicate în metale i aliajele lor. aspecte ce au fost prezentate în capitolul 3. 119 . Transformarea polimorf f r difuzie se produce de regul în cazul efectu rii tratamentelor termice cu viteze mari de r cire.Tratamentele termice constituie de asemenea transform ri în stare solid sub influen a temperaturii. . la grade reduse de subr cire. 4. se refer la transformarea polimorf i transform rile structurale la solidificarea aliajelor i la tratamentele termice. Transformarea polimorf cu difuzie se întâlne te în cazul r cirii metalelor sau aliajelor cu vitez redus . la care se g sesc în echilibru cele doua st ri structurale.8. Aceste transform ri au fost prezentate în capitolul III referitor la termodinamic sistemelor de aliaje. când transformarea unei faze în alt are timpul necesar s se desf oare în stare de echilibru. For a motrice a transform ri polimorfe este egal cu diferen a dintre energiile libere ale celor doua modifica ii polimorfice.Transformarea polimorf reprezint proprietatea unor metale sau aliaje de a cristaliz în doua sau mai multe forme cristaline cu re ele diferite.2 C ldura specific C ldura specific este o m rime fizic ce exprim cantitatea de c ldura necesar unit ii de substan pentru a-i ridic temperatura cu un grad.g.2. Transformarea polimorf const în schimbarea structurii cristaline a metalului la o temperatur constant . Transform rile structurale la solidificare au la baz formarea diverselor faze i constituen i structurali în aliajele metalice. Transform rile polimorfe sunt transform ri heterogene determinate de fluctua iile heterofazice care se desf oar prin germinare i cre tere a noii faze. la subr ciri mari. stabile în anumite domenii de temperatur bine determinate. referitor la tratamente termice. În func ie de temperatura la care are loc transformarea polimorf poate fi: cu difuzie. Ea se exprim în diverse sisteme de m sur prin Kcal/atom.Transform rile în stare solid care au loc în metale i aliaje. intermediar sau f r difuzie.

conform unei rela ii de forma : 3 ¨ T ¸ © ¹ unde: c ! 465.4. S-a stabilit pe cale experimental ca metalele în stare solid au c ldura atomic egal cu 25. C ldura specific a compu ilor reali.atom gram. K. D ± temperatura caracteristic Debye. Un element are o c ldur specific cu atât mai mare cu cat greutatea lui atomic este mai mica. C ldura specific depinde de temperatura la care se afl metalul sau aliajul respectiv.5 v © ¹ ª º T ± temperatura absolut . c1. Kcal/Kg.5. specific compu ilor metalici. indicând o varia ie a c ldurii specifice cu puterea a treia a temperaturii. q2 sunt concentra iile în procente de greutate a componen ilor aliajelor. Rela ia de mai sus este în conformitate cu experien a practic . de compozi ia chimic i de temperatur . C ldura specific a metalelor i aliajelor depinde de natura acestora.12 J/grad K. se prezint în tabelul 4.grad.grad. deci i pentru aliaje.c2 reprezint c ldurile specifice ale componen ilor. se exprim prin rela ia empirica: c = q1 c1 +q2 c2 în J/gram·grad sau cal/gram·grad unde: q1.17 Varia ia cu temperatura a caldurii specifice a unui corp solid 120 . C ldura specific la temperatura camerei pentru câteva elemente în func ie de densitate i greutatea atomic . Fig.

98 0.096 d·10-3 - Importan a practic a calculului i cunoa terii c ldurii specifice a metalelor i aliajelor se manifest în cazul determin rii cantit ii de c ldur necesare pentru realizarea opera iilor metalurgice ca: topirea i înc lzirea pentru tratamente termice.03 C ldura specific real a metalelor cp variaz cu temperatura dup o rela ie de forma: c p ! a  bt  ct 2  d .6). kcal/kg·ÛC b·104 c·108 0. d ± constante care depind de natura metalului.492 W 19. c. c.214 Fe 7. a.6 Valorile constantelor a.104 - a 0.86 0. caz în care constantele a. b. Tabelul 4. d au alte valori (tabelul 4. Cantitatea de c ldur necesar înc lzirii unui metal sau aliaj de la temperatura ambiant t1 la temperatura procesului se determin cu rela ia de forma: 121 .93 Ag 10. deformare plastic la cald etc.056 0.54 107. Rela ia de mai sus este valabil i pentru determinarea c ldurii specifice medii cpm într-un anumit domeniu de temperatur . kcal/kg·ÛC b·104 c·108 1 0.113 183.940 C ldura specific 0.5 0.7 26. d pentru determinarea varia iei cu temperatura a c ldurii specifice pentru unele metale Metalul Al Fe Cu cp.105 0.85 0.3 Au 19.5 0.105 Cu 8.86 55.214 0.5 C ldura specific a unor elemente la temperatura camerei Elementul Li Densitate 0.8 [kcal/kg·ÛC] Al 2.5 0.096 d·10-3 - a 0.214 0. b.208 cpm.3 197 0.Tabelul 4.03 63.4 2.0926 0. b. în kcal/kgÛC t  300 unde: t ± temperatura în grade Celsius.80 7.534 K(kg/dm3) Greutatea atomica 6. c.105 0.

temperatura de topire. t4. prin cantitatea de energie caloric unitatea de suprafa . t2. cp3. m rime care caracterizeaz capacitatea metalului (aliaj) de a transporta c ldura. în kcal/kg t1 t2 t3 t2 t3 t4 unde: Q ± c ldura total necesar înc lzirii unit ii de metal (aliaj) de la temperatura ambiant la temperatura final t4. care trece în unitatea de timp. Conform legii lui Fourier.temperatura ambiant (200 C). . Într-un timp d X .temperatura de transformare în stare solid (transformare alotropica.. t3. cp2. atunci când se tope te metalul.Q ! ´ c p1 dt  ´ c p 2 dt  ´ c p 3 dt  .3 Conductibilitatea termic Materialele metalice au proprietatea de a transporta energia termica. 2. prin suprafa a dS trece fluxul termic d rela ia: dat de 122 . este propor ional cu gradientul de temperatur i se va exprim prin rela ia: q ! P xt xx unde: t ± temperatura într-un punct x al metalului. în kcal/kg.c ldurile specifice medii ale metalului sau aliajului în intervalele de temperatur date. valorile c ldurii specifice pentru metale la diferite temperaturi. Intr-un corp înc lzit neuniform apare un flux termic îndreptat de la partea cald c tre partea mai rece. sub form de tabele i în consecin a nu se mai calculeaz . În cele mai multe cazuri practice. ± coeficientul de conductibilitate termic ..temperatura de lucru necesar pentru deformarea plastic . sunt indicate în lucr ri de specialitate. cp1. perpendicular pe direc ia fluxului. 4. t1.. transformare magnetica).

grad. c ± c ldura specific .025cal/cm grad sec. care pentru cazul monodimensional are forma: x2t P xt !a in care a! 2 xX cK xx unde: a ± coeficient de difuzivitate termic . Caracteristic pentru metale este valoarea mare a coeficientului de conductibilitate termic . Se mai utilizeaz în practic i unit ile: cal/cm·grad·sec i kcal/m·h·grad.18.P ! d Dimensiunile conductivit ii termice sunt în S. la sticl 0. . Transportul de energie termic în metal se realizeaz prin dou mecanisme: . cu rol principal. dar J/sec =1watt i deci avem pentru : watt/m grad sau watt/cm grad. Când suprafa a unui corp se înc lze te. 4. Conductibilitatea termic este un fenomen de transport fiind descris de ecua ia conductibilit ii termice numit ecua ia lui Fourier.3«1 cal/cm grad sec. compozi ie i structura.prin vibra iile termice ale atomilor i moleculelor. care se transmite în tot corpul prin undele termice. Transportul de energie termic în re eaua cristalin metalic se produce prin vibra iile ansamblului de ioni care alc tuiesc re eaua. de ordinul 0. J/m. K ± greutatea specific .prin gazul de electroni liberi.). În fig. I. în timp ce la nemetale acest coeficient are valori foarte mici (0.001cal/cm grad sec. . cre te amplitudinea de vibra ie a atomilor de la suprafa . Conductibilitatea termic a metalelor i aliajelor este influen at de temperatura.coeficient de conductivitate termic .sec . se indic varia ia conductibilit ii termice cu temperatura pentru metale conform rela iei exponen iale de forma: = 1/T2 În cazul o elurilor inoxidabile  d ! xt dSdX xx sau xx 1 1 xt dS dX 123 .

1  b) ™ 10 2 t b ! 1.2. datorit prezen ei atomilor str ini. 4.0.. %C %Si %Mn %Cr %Ni %Mo       . Cea mai mare conductibilitate o au metalele pure.4 Dilatarea termic Dimensiunile corpurilor solide sunt determinate de distantele dintre atomii lor. au conductibilitate termic mai mic decât metalele pure. 12 28 55 59 59 96 Fig.3  a  (1.5). 4.15(s . s! se poate calcula cu rela ia de unde : P ! 13.austenitice conductibilitatea termic forma: a ! 10 (s .18 Varia ia conductibilita ii termice cu temperatura Un rol important asupra conductibilit ii termice îl are structura metalic . Solu iile solide. dilatarea termic este determinat de cre terea acestor distante la înc lzire.0..5). Considerând rela ia de definire a coeficientului de dilatare termic liniar E de forma: E! dl 1 ™ xT l iar deforma ia corpului la înc lzire de la 0ÛK la TÛK va fi cuprins între lungimile l0 i respectiv lT ob inem: l l dl I! T 0 ! l0 l0 Din rela iile de mai sus se ob ine: 124 .

valoare de acela i ordin de m rime cu cea determinat experimental.valoarea coeficientului E s fie redus pentru a se men ine constante tolerantele implantului.dl ! ET l0 sau E! dl 1 ™ l0 T de unde rezult varia ia cu temperatura a coeficientului de dilatare liniar E.V.20 În cazul biomaterialelor metalice este foarte important s se cunoasc valoarea coeficientului de dilatare termic E din urm toarele considerente practice: .88 0.7 Coeficientul de dilatare termic E pentru unele metale Metalul Cupru Argint Aur Aluminiu Coeficientul E10-5/Û C 1.20 2.4.40 2.E. 125 . Cuprul este unul din metalele alese drept etalon de dilatare termic de c tre National Bureau of Standard ± SUA. E ± modulul de elasticitate. În tabelul 4. Tabelul 4. se ob ine valoarea lui E = 10-5/grade C.90 1.36 Metalul Plumb Wolfram O el austenitic Aliaje Al-Cu Coeficientul E10-5/Û C 2.7.70 1. Rela ia care leag dilatarea termic de modulul de elasticitate E al materialului metalic este de forma: E! R 2VE unde: R ± constanta general a gazelor.43 1. se indic pentru câteva metale valoarea coeficientului de dilatare termic la temperatura camerei. dac se substituie valorile curente pentru R.7. În rela ia de mai sus. V ± volumul atomic .

fenomene care au la baz gazul de electroni liberi specific metalelor.7 68 60. Tabelul 4.8. etc).39 205.138 12.87 0.1 Conductibilitatea electric Este o proprietate de baz specific st rii metalice i se define te prin rela ia care arat ca intensitatea curentului electric I transportat printr-un metal este propor ional cu diferen a de poten ial E aplicat la bornele conductorului: I = WE 126 .130 67.2 Cupru 1083 0.coeficientul E s fie apropiat în cadrul diferitelor subansamble ce compun o protez complex ( uruburi. al turi de cele termice. esut. Valorile unor parametri termici pentru unele metale C ldura Coeficient de Temperatura C ldura Conductibilatent de Metalul de topire specific litatea termic dilatare termic topire ÛC J/gk W/mk E10-6/ÛC J/g Mercur -38..0 384 16. .3 PROPRIET ILE ELECTRICE ALE METALELOR I ALIAJELOR Propriet ile electrice. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva propriet i termice ale unor biomateriale metalice.4 Argint 960. definesc starea metalic prin varia ia cu temperatura a rezistivit ii electrice.0 297 14. tije). 4.valoarea coeficientului E a implantului metalic s fie corelat cu ale materialelor biologice cu care vine în contact (os. placi.3.9 421 19.234 108.134 113 70 - 4.8 Platina 1773 0.6 Aur 1063 0.5 0.

deoarece se m re te num rul de defecte punctuale din re eaua cristalina. care depinde de configura ia electronic a atomilor dat de expresia: W =n·e· unde: n ± num rul de electroni din unitatea de volum al metalului.Factorul de propor ionalitate W din rela ia de mai sus reprezint conductibilitatea electric . aspect confirmat experimental: T . gradul de prelucrare metalurgica. unde V ! V0 UD 0 . ± mobilitatea electronilor re elei metalice. În general rezistivitatea electric cre te la alierea metalelor pure precum i în cazul deform rii plastice la rece.6 ™ V 0 T5 5 UD Rezistivitatea metalelor i aliajelor este influen at direct de starea în care se afl acestea: gradul de aliere. care reduc mobilitatea electronilor liberi (cu circa 5-6%). etc. Rezistivitatea electric conductibilit ii. e ± sarcina electronului. Metalele i aliajele sunt materiale caracterizate prin valori ridicate ale conductibilit ii electrice i termice. mai mari decât temperatura Dobye(U D).rezistivitatea independent de temperatura La temperaturi joase la care T U D exist o rela ie de varia ie a rezistivit ii cu puterea a cincea a temperaturii absolute: V ! 497. Astfel. rezistivitatea variaz liniar cu temperatura. dat de raportul: V! este proprietatea invers a 1 1 ! W n ™e™Q La temperaturi înalte. din punct de vedere al conductibilit ii electrice materialele se împart în: 127 .

3·10-7 .-1cm-1.. T .2ÛK În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezistivit ii electrice pentru unele biomateriale în compara ie cu unele materiale biologice. Diferentele de conductibilitate electric foarte mari dintre metale. . cu conductibilitatea între 103 ± 10-10 .metalice. ÛK E! Acest raport are valori pozitive pentru metale (exprimate în grad-1 ) i cre te propor ional cu temperatura. rezistivitatea func ie de temperatur are urm toarele valori: = 1.semimetalice. .izolatori.temperatura.9 Rezistivit ile electrice ale unor materiale Materialul O el inoxidabil Argint Platina Cupru Rezistivitatea m 7.-1 cm-1.având conductibilitatea electric cuprins între 106 ± 103 .7 7.7·10-8 Materialul Al2 O3 SiO2 OS nedeshidratat Mu chi nedeshidratat Solu ie salin fiziologic 128 Rezistivitatea m 1012 46 2 0.01·10-9 ·cm -6 ·cm 273ÛK = 1. De exemplu pentru cupru. cu valori de conductibilitate între 10-10 ± 10-22 .6·10-7 1. Tabelul 4.545·10 4. unde: dT V i i . A a cum s-a mai ar tat.rezistivitatea ideal pentru metalul pur. caracteristic pentru definirea st rii metalice a materialelor este coeficientul de temperatur al rezistivit ii electrice E definit prin raportul: dV i 1 ™ . izolatori i semiconductori sunt determinate de modul diferit de ocupare a benzilor energetice cu electroni.6·10-8 1.3·10-7 1.-1 cm-1.

19 Circuit format din dou materiale A i B AB . Considerând un circuit (fig. care depinde de natura materialului. 4. iar tensiunea care se produce.coeficientul de propor ionalitate. care îndeplinesc condi ia T1{ T2. Efectul i-a g sit o larg utilizare în confec ionarea termocuplelor de contact i a termoelementelor care transform energia termic în energie electric .3.) format din dou materiale diferite cu puncte de contact la temperaturile T1 i T2. numit for electric diferen ial .19. apare o tensiune electromotoare UAB a c rei m rime depinde de temperaturile punctelor de jonc iune i de natura materialelor care formeaz circuitul. 4. tensiunea termoelectric este: T2 U AB ! ´ E AB dT T1 Efectul termoelectric Seebeck este determinat de diferen a de poten ial de contact. Dac temperatura variaz de la T1 la T2.3 Efecte galvanomagnetice Aceste efecte apar când asupra unui metal sau semiconductor ac ioneaz simultan câmpuri magnetice i electrice i sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele electrice i magnetice. for a termoelectric .2 Efecte termoelectrice în metale Efectele termoelectrice reprezint fenomene de transport care apar ca urmare a interdependen ei dintre fenomenele termice i electrice. 4. care ia na tere la jonc iunea a doua metale diferite. Tensiunea termoelectric produs la o diferen a de temperatur dT între elementele contactelor este: dUAB = AB dT Fig.3. Dintre aceste 129 . Acest fenomen se nume te efect Seebeck. ca urmare a diferentelor dintre poten ialele lor chimice.4.

ele sunt o consecin a interac iunii dintre fenomenele termice i magnetice i pot fi longitudinale sau transversale. Tensiunea Hall determinat experimental este de forma: V ! H H I™H d unde: RH ± constanta Hall. a unei diferente de poten ial VH într-o direc ie perpendicular direc iilor câmpului magnetic H i curentului electric J. efectul Ettingshausen i efectul magnetorestrictiv.coeficient Ettingshausen . dat de rela ia: PHI (T ! d unde P .Efectul Ettingshausen apare simultan cu efectul Hall într-o direc ie transversal câmpurilor electrice i magnetice la o diferen de temperatur (T.fenomene mai importante sunt efectul Hall. I ± curentul total = JS. d ± grosimea probei.Efectul magnetorestrictiv const în modificarea rezistivit ii electrice a metalelor sub ac iunile unui câmp magnetic H. S ± sec iunea probei. Efectele termomagnetice constau în apari ia unei diferente de poten ial sau a unei diferen e de temperatur când metalul este str b tut de un flux termic în prezen a unui câmp magnetic. 4.3.Efectul Hall const în apari ia în corpul supus ac iunii unui câmp electric E i a unui câmp magnetic H.4 Efecte termomagnetice Aceste efecte apar în metale i semiconductori când asupra lor ac ioneaz un gradient de temperatur (T i un câmp magnetic H. . 130 . .

lichidlichid i lichid-solid. în prezen a unui câmp magnetic. sub influen a fluxului termic ce str bate metalul.Varia ia for ei termoelectrice care apare datorit diferen ei de poten ial ce str bate longitudinal metalul. ± for a termoelectric în prezen a câmpului magnetic H. în procesele de sinterizare la formarea straturilor metalice poroase i în cadrul proces rii materialelor compozite. 4.4. Stratul superficial se caracterizeaz printr-o energie poten ial de suprafa . Ea apare la zona interfazic lichid-gaz. Aceast energie-numit energie superficial sau tensiune superficial - 131 . ± for a termoelectric determinat de fluxul termic. propor ional cu m rimea suprafe ei. la limita de separare matrice-fibr (particule). în prezen a câmpului magnetic este (efect Seeback magnetic): (E ! E H ™ E unde: H ± varia ia for ei termoelectrice. Modificarea conductibilit ii termice. 4.4 PROPRIET I DE SUPRAFA Propriet ile de suprafa în metale i aliaje se manifest în cazul proceselor de aliere în stare lichid . H ± conductibilitatea determinat de câmpul magnetic.1 Energia i tensiunea superficial Conform teoriei atomice. paralel cu fluxul termic. tensiunea superficial se datoreaz for elor de atrac ie spre interiorul topiturii ce ac ioneaz asupra atomilor din stratul superficial. este dat de rela ia: (P ! PH  P P unde: ± coeficientul de conductibilitate termic a metalelor.

10 Tensiunea superficial pentru materialele lichide Substan a Apa Argint Aur Cupru Platina Temperatura ÛC 20 970 1070 1130 2000 Tensiunea superficiala ( ) dyne/cm N/m 72.10 1890 1. La suprafa a unei topituri metalice (fig.75 0.20 Starea de echilibru la interfe a lichid-gaz Tabelul 4.073 800 0. Tensiunea superficial se poate defini ca lucrul mecanic necesar pentru a m ri suprafa a lichidului cu o unitate. (în compara ie cu apa la 200C). Varia ia energiei liber a suprafe ei unei topituri metalice poate fi exprimat cu rela ia: dG = dW . Fig.800 1000 1 1100 1.20) moleculele situate în aceast zon au un exces de energie deoarece nu sunt echilibrate de moleculele vecine. deci vor poseda în exces o energie fa de masa lichidului.este con inut într-un strat de la suprafa a topiturii cu grosimea de câteva diametre atomice.89 132 . 4.10. K ± tensiunea superficiala. 4.K dA unde: W ± lucrul mecanic necesar pentru m rirea suprafe ei. Energia superficial i se m soar în dyne/cm sau N/m i pentru unele metale lichide are valorile prezentate în tabelul 4. A ± suprafa a lichidului.

21.21 adic ud sau nu ud suprafa a solid . aceasta din urm se comport ca în fig. KLI ± tensiunea superficial la interfa a lichid-solid.  KGS ± tensiunea superficial dintre suprafa a solid (atmosfera). KGL ± tensiunea superficial la interfa a gaz-lichid.21. Lichid a) b) Fig. 4. Fenomenul de umectare la interfa a lichid-solid a) lichidul ud suprafa a solid . i gazoas Dup valoarea unghiului umectarea unei suprafe e se poate realiz astfel: . suma tensiunilor superficiale dintre cele trei faze (lichid. gaz) din planul solidului ar trebui s fie egale cu 0. în procesul de fixare a implantelor cu cimenturi în structuri osoase. 4. În cazul acestor sisteme între fazele solide i lichide au loc interac iuni de natur superficial prezentate schematic în fig. etc. lichidul fiind liber s se deplaseze pân la fixarea sa într-o stare de echilibru conform rela iei: K GS  K LS  K GL cos U ! 0  cos U ! unde: K GS  K L K GL unghiul se nume te unghi de contact. La echilibru. 133 . solid. b) lichidul nu ud suprafa a solid Dac pe o suprafa solid este depus o pic tur lichid . 4.dac =0 rezult umectarea complet .Tensiunea superficial la interfa a lichid-solid se manifest în cadrul proceselor de producere a materialelor compozite cu matrice metalic lichid i ranfort sub form de fibre sau pulberi.

Valorile unghiului de umectare lichid-solid pot fi determinate experimental în procesele de ob inere a diferitelor biomateriale (compozite.dac 0 < <900 avem umectare par ial . De asemenea dac în metalul (aliajul) topit se adaug unele substan e tensioactive (superficial active) valoarea tensiunii superficiale a topiturii scade (fig.22.. substante superficial active Pentru a se îmbun t i propriet ile de umectare între faz solid i faz lichid se pot utiliz substan e tensioactive care scad tensiunea superficial i asigur o bun umectare a particulelor solide de c tre faz lichid .dac >900 nu are loc umectarea suprafe ei de c tre pic tura lichid . 134 .22 Varia ia tensiunii su.4. legarea a dou suprafe e din materiale diferite.fazei solide. etc). Termenul de adeziune mai poate fi definit ca un mecanism care apare la interfa a de contact a dou materiale aflate în faz condensat . 4.particulelor de grafit cu cupru sau alte metale pentru ob inerea compozitului metal . 4. Astfel de mecanisme produc o interac iune energetic i structural care asigur rezisten a materialului compus la ac iunea for elor exterioare.grafit.) i în consecin a se îmbun t esc sensibil propriet ile de umectare.2 Adeziunea Adeziunea reprezint în sens fizic. Pentru a se ob ine sisteme de materiale de tip compozit sau alte materiale poroase este necesar ca valorile unghiului s asigure umectarea par ial a Fig. A a este cazul umect rii . adic s fie perficiale cu concentra ia de cuprins între 0 i 900. 4. care formeaz împreun o coeziune omogen . aliaje. . lipsit de diferen e structurale.

astfel poate exista: . care realizeaz înlocuirea celulelor b trâne cu 135 . a a cu grosimea cimentului utilizat ca adeziv cum se constat în graficul din figur .adeziune fizic determinat de for e de interac iune de tip Van der Waals. fenomenul de adeziune este utilizat în legarea implantului de suprafa a osoas cu cimenturi acrilice care constituie agentul de cimentare (implant ± os).adeziune bazat pe interac iunea chimic dintre materialul adeziv i suprafa a aflat în contact. . A a de exemplu. Pentru materialele metalice acest fenomen se explic prin mobilitatea electronilor liberi ai stratului exterior. pe baza unor atrac ii electrice multipolare produse de interac iuni electrice nesaturate. rezultând suprafe e înc rcate electric (pozitiv sau negativ) care contribuie la realizarea adeziunii.wa= KSL(1 + cosU) Fenomenul de adeziune are la baza lui tipuri de interac iuni între adezivul utilizat i suprafe ele adiacente.În domeniul implantologiei. A doua condi ie necesar pentru realizarea fenomenului de adeziune const în umectarea suprafe elor solide de c tre mediul adeziv. în acest caz valoare energiei de adeziune este dat de rela ia: . care reprezint for e de legare dintre electrozii de atomi diferi i.23 Varia ia rezisten ei implantului grosimea stratului de adeziv s fie optim . care interac ioneaz cu ionii materialului adeziv. Pentru a ob ine o rezisten maxim la interfa a dintre straturile legate este necesar ca Fig.adeziune produs de stratul dublu electric determinat de transportul electric de sarcin în materialele aflate în contact. 4. în cazul utiliz rii cimentului acrilic depus pe suprafa a implantului se dezvolt lan uri polimerice care reac ioneaz cu suprafe ele aflate în contact. În aplica iile medicale i stomatologice adezivii sunt considera i ca un remediu temporar. .

aderente la metalul de baz . Stabilitatea oxizilor i altor compu i metalici este dat de energia liber de formare a acestor combina ii chimice (tabelul 4. .dense. adic formeaz filme superficiale foarte stabile din punct de vedere chimic.11): Tabelul 4. realizându-se un sistem viabil între implant i esutul viu. .3 Autopasivarea Pasivarea este un proces chimic sau electrochimic caracterizat prin formarea pe suprafa a metalic a unui film proiector care izoleaz metalul de mediul înconjur tor. zirconiul. Aceste elemente fac parte din a a-numita grup a metalelor refractare. Acest fenomen a condus la dezvoltarea implanturilor poroase care permit esuturilor vii s creasc în intersti ii.11 Energia liber de formare a unor combina ii chimice stabile din punct de vedere chimic. nepermeabile la ac iunea mediului. caracterizate prin urm toarele particularit i: . favorizând dezvoltarea esuturilor s n toase i legarea lor de implantul aplicat. Propriet ile de pasivare sunt esen iale în privin a utiliz rii metalelor în domeniul medical i determin decisiv propriet ile de biocompatibilitate. .4. pe suprafa a metalelor biocompatibile Compusul chimic Al2O3 BeO TiO2 ZrO2 Cr2O3 CoO FeO NiO TiN TiB2 (GoT KJ / mol -847 -968 -889 -859 -748 -290 -336 -248 -309 -320 136 . Toate metalele prezint aceast proprietate ± de a reac iona cu mediul ± dar numai anumite elemente metalice formeaz filme autoprotectoare.inerte cu mediul (nu d reac ii chimice sau biologice).autoregenerative. Printre metalele cu propriet i de autopasivare se men ioneaz : titanul. tantalul i niobiul. 4.unele noi.

Din tabelul de mai sus rezult c cele mai stabile combina ii oxidice le prezint Al.5 PROPRIET I DE DIFRAC IE I ABSORB IE A RAZELOR X Razele X reprezint unde electromagnetice similare luminii. Cr. Printre propriet ile de baz ale acestora se men ioneaz difrac ia i absorb ia.intensitatea maxim Fig. dar cu lungimi de und mult mai scurte i energii mult mai mari. Ti. 2« n . 4. Zr.5. O astfel de curb se caracterizeaz prin: .24). m rimea cristalului i forma egal cu suprafa a de sub curba I=7(2 ) curbelor de difrac ie 137 . difrac ia se produce când între undele reflectate de dou plane atomice exist o diferen de drum optic egal cu un num r întreg de lungimi de und M rimea unghiului de inciden a care satisface condi ia de difrac ie se noteaz cu 2. Acest fenomen este utilizat pe larg la studiul structurii metalelor. Ca urmare trasându-se curba de varia ie a intensit ii razelor X difractate cu unghiul 2 rezult o curb care prezint un maxim de intensitate la unghiul de difrac ie 2 numit linie de difrac ie (fig. 4. intensitatea integrat I. 4.24 Raportul dintre Imax.1 Difrac ia razelor X La trecerea prin cristale razele X sunt difractate ob inându-se mai multe fascicule în direc iile de difrac ie 1.4. Considerând un cristal pe care cade un fascicul de raze X monocromatic. care de altfel sunt utilizate cu succes ca metale biocompatibile în realizarea diverselor componente protetice i implantologice.

cu cat gr un ii cristalini sunt mai mici cu atât mai mare va fi l imea B a liniei de difrac ie. Informa ii calitative cu privire la structur i constituen i se ob in prin microfotometrare când se ob ine curba microfotometric ar tat schematic în fig.25 Microfotograma unei roentgenograme a) roentgenograma. conform rela iei: D! P B cosU B Rela ia de mai sus este cunoscut sub numele de formula lui Scherrer i stabile te leg tura dintre m rimea gr un ilor cristalului i l imea B a liniei de difrac ie. aceasta va fi impresionat de raze. aspect determinat de structura probei examinate.. b) curba microfotometric Pentru înregistrarea imaginilor de difrac ie se pot folosi i efectele de ionizare caracteristice razelor X. fie prin rela ia: fie ca l imea la jum tatea în l imii B = I/Imax Domeniul unghiular 2 1 -2 2 în care intensitatea undelor difractate este diferit de zero. Fig.25. depinde de m rimea D a gr un ilor cristalului.26) 138 . 4. formându-se o imagine de difrac ie numit roentgenogram . 4.l imea B definit maxime. Dac în calea fasciculelor de raze X difractate se a eaz o pelicul fotografic . dar ne d numai informa ii calitative cu privire la intensitatea acestor linii. când se ob in curbe numite difractograme care dau direct intensitatea liniilor de difrac ie (fig. 4. Metoda fotografic de analiz structural d posibilitatea determin rii rapide a pozi iilor liniilor de difrac ie. respectiv a unghiului U. precum i faptul ca aceast l ime depinde de unghiul de difrac ie variind cu 1/cos B.

aspect deosebit de important în contextul vizibilit ii unui implant prin radiofotografiere.2 Absorb ia razelor X Absorb ia reprezint capacitatea biomaterialelor de a absorbi razele X. Indicele de refrac ie al razelor X în orice mediu este aproape unitar.26 Schema curbei difractometrice 4. .coeficientul de absorb ie a razelor X Absorb ia razelor X de c tre materiale este guvernat de urm toarele dou efecte: . E .5. fenomen care se supune legii Beer:  I = Io. eliberându-se un electron. Contrastul de imagine a razelor X este dat de capacitatea diferit a materialelor de absorb ie a razelor X.4.efectul fotoelectric în care fotonul razei X incidente este absorbit de un nivel electronic dintr-un atom.i deci indica ii privind prezen a i con inutul unor elemente în metale i aliaje. Absorb ia datorat efectului fotoelectric este propor ional cu num rul atomic N la puterea a 5-a i cre te cu lungimea de und P (descre te cu energia).efectul Compton conform c ruia razele X sunt impresionate de c tre electronii de valen liberi din material. Fig. Ca urmare ele nu se reflect în totalitate la interac iunea cu metalul solid. pentru o energie a razelor X cuprins între 100350 KeV conform rela iei: = N5 · 7/2 139 .eîn care: x I ± intensitatea razelor X la adâncimea x din materialul radiat.

005 nm pentru 200KeV. interval în cadrul c ruia absorb ia prin efectele fotoelectric i Compton este considerabila. Razele X emise au energii (în eV) egale sau mai mici decât cele din tubul de accelerare. Tabelul 4.12 Coeficien ii de absorb ie masic pentru unele elemente 140 . c ± vitez luminii. ± lungimea de und a razelor X care variaz între 0. carbon.12). esutul uman con ine o cantitate mare de elemente u oare (hidrogen. oxigen) care sunt relativ transparente la razele X. Oasele datorit con inutului ridicat de calciu i fosfor absorb mai puternic razele X decât esutul fibros. Energia razelor X este dat de rela ia: E = h = h c/ în care: h ± constanta lui Planck. formând pe filme imagini cu vizibilitate ridicat .Echipamentul clinic de diagnostic cu raze X utilizeaz tensiuni de accelerare cuprinse între 20 i 200KV. Este deci evident faptul ca elementele chimice grele absorb puternic razele X (tabelul 4. de asemenea implanturile metalice din corpul uman absorb puternic razele X. Majoritatea tehnicilor radiologice utilizeaz tensiuni cuprinse între 60 i 100 KV.1 nm pentru 10 KeV i 0.

Acest fenomen se manifest spectaculos în aliajul Ni ± Ti numit NITINOL ( i în alte aliaje). când sârmele se despiraleaz . În aceast ultim stare sârmele sunt deformate plastic sub form de spiral . 141 . 4.27 Reprezentarea schematic a efectului de memorie a formei Explica ia fenomenului de memorie a formei se bazeaz pe dou caracteristici esen iale ale martensitei din aceste aliaje: .caracterul termoelastic i reversibil al martensitei care const în existen a unor interfe e coerente i mobile la limita interfazic martensit ± austenit . realizate când aliajul se afl în stare austenitic .6 PROPRIET I DE MEMORIE A FORMEI ± ALIAJE INTELIGENTE Fenomenul de memorie a formei se manifest în anumite aliaje cu transformare martensitic reversibil în care acest constituent de c lire ± martensita ± are caracter termoelestic.i forma liniar pe care au avut-o ini ial. materialul sufer transformarea martensitic invers . reluându.4. . sunt r cite pân la temperatura camerei (sub Ms) când sufer transformare martensitic (fig. La transformarea invers când martensita se transform în austenit . 4. În condi iile prezentate mai sus deformarea plastic aplicat în stare martensitic se realizeaz nu prin alunec ri ale cristalelor i dizloca iilor ci prin demaclarea maclelor interne din martensita.27). trecând în austenit . La o u oar înc lzire (peste As). Sârme drepte. Aceast transformare surprinz toare este în contrast cu ireversibilitatea binecunoscut a deform rii plastice a materialelor metalice.prezen a de macle interne în substructura martensitei i nu dizloca ii (ceea ce înseamn ca i interfe ele din substructur sunt coerente i mobile). Fig.

În func ie de gradul ini ial de deformare. memorie de form în dublu sens.1 Efectul de memorie a formei Când un material metalic conven ional este deformat plastic. materialul poate fi adus la forma original numai printr-o nou deformare plastic . dar i pe alte propriet i interesante i anume propriet i elastice neobi nuite (comportare elastic de tip cauciuc). i apoi sunt r cite i deformate la temperatura ambiant . ele î i reamintesc de forma lor ini ial prin înc lzire.6. sub o anumit form . Sunt în curs de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care s serveasc drept element contractil al inimii artificiale.regiunile demaclate î i reiau orientarea pe care au avut-o în martensita ini ial . În aceste aplica ii aliajul este programat s . când deformarea plastic se realizeaz prin procese reversibile de demaclare ± maclare i s se evite deformarea plastic prin procese ireversibile de alunecare i deplasare a dizloca iei. Aplica iile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaz pe caracteristic lor esen ial ± reluarea la înc lzire a formei corpului avute înainte de deformarea sa plastic în stare martensitic . Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea c . Exista dou tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu i efectul dublu. aceste aliaje î i pot rec p ta forma ini ial total sau par ial în procesul de înc lzire. 4. Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu succes în tehnic protez rii dentare. având o bun biocompatibilitate cu esuturile vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu ac iune dinamic pentru fixarea regiunilor de fractur osoas sau ca tij de îndreptare a coloanei vertebrale. Aliajele cu memoria formei NiTi. dac sunt deformate plastic la cald. corpul î i reia forma exterioar pe care a avut-o în starea austenitic ini ial . În acest mod tensiunile interne înmagazinate în martensit la deformarea plastic a aliajului ac ioneaz provocând deformarea în sens invers i ca urmare.i reia forma la o u oar înc lzire în regiunea implantului. Pentru ca efectul de memorie a formei s se manifeste este necesar existen a unei structuri ordonate. dup înl turarea for ei. 142 . capacitate deosebit de amortizare a ocurilor. deformarea are un caracter permanent . la revenirea în stare austenitic .

Singura restric ie impusa acestei deform ri la rece este ca gradul de deformare sa nu dep easc 8%. d) prin înc lzirea probei peste Af. O parte a energiei de transformare la înc lzire este eliberata sub forma de tensiune interna acumulat în material. care poate produce lucru mecanic.28 Schema i graficul efectului simplu de memoria formei a) forma probei fixata la cald. Temperatura de tranzi ie dintre forma la rece i forma la cald este determinat de natura aliajului i de parametrii de procesare. când materialul revine la forma avut la cald (fig. Aceasta deformare plastic aparent la la rece poate fi complet modificat prin înc lzire. în care este memorata numai forma la cald. aflata la temperatura ambianta (T<Mf). Fig. b) schimbarea formei la rece (T< Af) prin reducerea lungimii L (curba A-B) sub ac iunea for ei F. Un efect remarcabil suplimentar care se produce la înc lzirea probei consta în apari ia unei tensiuni externe m surabile în material. 4.1 Efectul simplu de memoria formei În stare martensitic la rece.6.4. pentru a le fixa ³forma la rece´. la lungimea L (curba C-D) 143 . c) forma la rece r mâne aproximativ constanta i dup înl turarea for ei F (curba B-C). aceasta revine la forma avuta la cald.1. Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei. 4.28). aliajele cu memoria formei pot fi u or deformate de la forma avut la cald.

spre exemplu aliajele: Cu-Al-Ni.martensita este termoelastic . c) forma redobândit (amintit ) la înc lzirea probei în domeniul austenitic (T>Af) peste temperatura Af (curba B-C) 4. Ti-Ni sau compu ii intermetalici Cu3Al. Au-Cd. . 4. În fig. în contrast cu efectul simplu. de forma deformata la rece. f r a fi aplicate forte exterioare de deformare. f r aplicarea unei forte exterioare (curba A-B). Fenomenul de memoria formei se manifesta spectaculos în aliajul echiatomic Ni-Ti numit NITINOL. Materialul î i aminte te de forma nedeformat la cald i de asemenea.29 se prezint schema efectului dublu de memorie a formei.6.29 Schema efectului dublu de memoria formei a) forma materialului.1. 4.6. Efectul dublu de memoria formei se ob ine numai dup un tratament termomecanic special care poate fi aplicat acestor aliaje.2 Efectul dublu de memorie a formei Efectul dublu de memorie a formei se refera la memorarea în materialul metalic a doua forme. f r a fi aplicate forte exterioare.substructura martensitei este caracterizata de prezenta maclelor interne în structura cristalin . Fig. 144 . Forma la rece este ob inuta spontan în perioada r cirii din faza austenitic . Ni-Al. etc. a c rui transformare martensitic reversibila se bazeaz pe dou caracteristici esen iale: .2 Natura i mecanismul transform rii martensitice în aliajele metalice Fenomenul de memoria formei se manifesta în unele aliaje neferoase cu transformare martensitic reversibil în care martensita are caracter termoelastic. ob inut dup deformarea la cald (T>Af).4. b) forma ob inuta spontan la r cire (T<Mf).

Fig. ceea ce induce în aceste zone o energie de deformare elastic important . ob inându-se centre de deformare cu structur apropiat de a martensitei. fixarea prin r cire brusc a embrionilor forma i la temperatur înalt . 4. Germenii transform rii martensitice pot fi forma i prin trei procese: germinare clasic omogen sau eterogen . ea are loc la temperaturi sc zute unde viteza de difuzie i autodifuzie sunt nule. prin fluctua ii termice. prin gruparea unor defecte de structur . pe cale termic . b) coerente ±prin macle 145 .30 Interfe e de separare austenit -martensit a) necoerente ±prin plane de alunecare. În toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfe e coerente sau necoerente. O interfa de separare coerent asigur o îmbinare perfect a planelor cristalografice ale celor dou faze (re ele) vecine.Transformarea martensitic se produce în metale i aliaje în stare solida. 4. O interfa a de separare necoerent reprezint limita de discontinuitate dintre dou regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orient rii cristalografice (fig.30 a). dar în zona interfazic apare o îndoire sau curbare a planelor cristalografice. f r procese de difuzie.

4.31). În figura 4.31 Modificarea formei i structurii la cre terea unui cristal de martensit a) modificarea formei cristalului de austenit .4. de regul într-un cristal de faz ini ial se formeaz mai multe pl ci de martensit care se întâlnesc sub diferite unghiuri pe suprafa a cristalului formând un aspect acicular caracteristic (fig.Cristalele de martensit au form de pl ci care str bat cristalul fazei ini iale de la o limit la alta. 4. b) aspectul acicular al cristalelor de martensit Modul în care faza veche î i modific structura cristalin pentru a se transforma în martensit poate fi în eles luând ca exemplu formarea martensitei în o eluri.32 Mecanismul cristalografic al transform rii martensitice 146 . a) b) Fig.32 se indic modul în care celula elementara cubic cu fe e centrate de austenit (CFC) se transform în celul elementar tetragonal cu volum centrat (TVC) de martensit . Fig.

Spre deosebire de o eluri. coresponden Bain). el corespunde i celorlalte caractere esen iale ale transform rii martensitice ca absen a proceselor de difuzie i viteza mare de realizare a transform rii. martensita având aceea i compozi ie chimic cu a fazei din care provine.3 Transform ri martensitice reversibile În sistemele de aliaje neferoase cu transformare reversibil . ci în fazele de echilibru ± ferita i cementita. Acest fenomen se produce la acele metale polimorfe sau sisteme de aliaje la care nu exist o faz intermediar de echilibru între martensit i faza ini ial stabil la temperatur înalt . adic la înc lzire ea se transform nu în austenita din care a provenit. ca de exemplu: . 4. Daca în cazul o elurilor transformarea martensitic are un caracter ireversibil. martensita se transforma din nou în faza ini ial din care s format -a (faza care în mod arbitrar se va numi austenit . nu i compozi ia chimic . la majoritatea metalelor i aliajelor neferoase transformarea martensitic are caracter reversibil.mecanismul modific numai structura. ea nefiind prezent în aliajele neferoase). Mecanismul transform rii martensitice. Caracterul reversibil al martensitei este pus în eviden în fig.6.mecanismul implicat în transformare este de fapt o deformare a fazei vechi. 147 . în cazul o elurilor. . adic la înc lzire martensita se transform în faza ini ial din care a provenit la r cire.Mecanismul transform rii martensitice pretinde ca o anumit unitate structural din re eaua fazei vechi s devin celula elementar a re elei de martensit . este în corela ie cu aspectele observate experimental. Acest lucru e posibil numai dac între cele dou fe e cristaline exist o anumit coresponden (numit . 4. bazat pe distorsiunea re elei cristaline a fazei vechi aflat în coresponden cu re eaua martensitei.33 prin curba de varia ie cu temperatura a cantit ii de martensita transformat .

(Sf ± varia ia entropiei la transformarea martensitic . Din valorile temperaturilor observate experimental a rezultat ca histerezisul transform rii 148 . Temperatura Ms de început de transformare martensitic se situeaz aproximativ la temperatura camerei în cazul r cirii lente i la minus 500C pentru r cirea rapid (c lire în ap ). În acest sistem aliajul de compozi ie echiatomic (50% Ni i 50%Ti) formeaz compusul intermetalic TiNi care la r cire sufer o transformare martensitic prin schimbarea re elei cristaline CFC în re ea rombic .33 Bucla de histerezis la transformarea martensitica reversibil pentru aliajul Cu-Al-Ni Se constat c i transformarea invers martensit -austenit se realizeaz prin acela i mecanism de cre tere rapid . La înc lzirea aliajului echiatomic Ti-Ni are loc transformarea martensitic invers . când dispar treptat plachetele de martensita. ca i transformarea direct . Cel mai reprezentativ aliaj cu aplica ii biomedicale este sistemul echiatomic Ni-Ti prezentat în diagrama de echilibru termic din figura 4. ea producându-se într-un interval de temperatur cuprins între domeniile As-Af (începutul i sfâr itul transform rii austenitice) i Ms-Mf (începutul i sfâr itul transform rii martensitice). (This ± intervalul de temperaturi între transformarea martensitic directa i invers .Fig. 4. necesare ca for a motrice pentru transformarea martensitic : ( G K  M ! (S f în care: (This 2 ( G ± energia libera a transform rii structurale din faza ini iala K în faza martensitic M.34. Din l imea buclei de histerezis (This se poate deduce valoarea energiei libere (( GK-M).

Cu-Al-Ni. care nu poate fi distrus prin procese de alunecare.05).valoarea mic a deform rii re elei cristaline la transformarea martensitic direct (0. În cazul acestor martensite. Condi iile necesare pentru formarea acestui tip de martensit sunt: . In-Tl Ni-Ti. echilibrul transform rii se 149 .substructura martensitei este format din macle interne care are posibilitatea de a se demacla cu u urin . 4.valoare redusa a histerezisului (This. .6. .4 Martensite termoelastice Într-un num r limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn. Fig.02-0.martensitice în acest aliaj este (This al c rui interval are valoarea de 240C. .34 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Ni 4. a a cum s-a ar tat mai sus. deforma ia re elei cristaline este redusa. martensita are caracter termoelastic.distribu ia ordonat a atomilor de specii diferite în re eaua cristalin a martensitei.

la aceast temperatur joas cre terea înceteaz din nou. . a a cum se prezint în diagrama din fig. 150 . Af . 4.6.1 Martensita produs pe cale termic Acest tip de martensit este caracterizat prin dependen a sa de sc derea temperaturii aliajului. 4. În aceste transform ri esen ial este echilibrul dintre energia chimic a transform rii i rezisten a mecanic a c rei component este acumulat sub forma de energie elastic . Procesul de formare a cristalelor de martensit dispare dac sc derea temperaturii se opre te sau temperatura cre te. tensiuni exterioare. Transformarea înso it de varia ia temperaturii aliajului este numit transformare termoelastic a martensitei i se caracterizeaz prin domeniul temperaturii de tranzi ie a transform rii martensitice i austenitice. Aceste efecte termodinamice i cinetice sunt dependente de direc ia de ac ionare a solicit rii fa de orientarea cristalelor.35.entalpia liber a austenitei i a martensitei precum i echilibrul lor depind nu numai de schimbarea temperaturii i compozi iei ci i de aplicarea unor tensiuni exterioare. As.5. Cre terea cristalelor de martensit termoelastic se face în mod treptat (sacadat).6. motiv pentru care acestea sunt numite martensite termoelastice. 4.stabile te când deforma ia austenitei este înc elastic . domeniu caracterizat de punctele Ms.procesele de nucleere i cre tere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de forfecare sub ac iunea tensiunilor din re eaua cristalin . Acest aspect se explica prin urm toarele fenomene: .5 Morfologia martensitei Transform rile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (r cire) i prin solicit ri. Mf. deoarece la r cirea aliajului la temperaturi joase are loc nu numai germinarea de noi plachete ci i dezvoltarea plachetelor care si-au încetat cre terea la o temperatur mai înalt i care î i reiau cre terea când m rirea gr untelui subr cit a furnizat o for motrice ( GK-M mai mare.

martensita format pe cale termic este caracterizat de prezen a diverselor pl ci nedeformate. A f . de asemenea. Mf . 4. Vm/V . viteza de cre tere a frac iei de martensit pare a fi determinat de varia ia temperaturii.începutul transform rii austenitice laîinc lzire.sfâr itul transform rii austenitice la înc lzire.frac ia de volum a martensitei produse. Totu i. 4.2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare Aceast martensit se formeaz continuu la cre terea tensiunii exteriore aplicate i devine reversibil când valoarea tensiunii scade. A a cum se constat în graficul de mai sus. Aceste disloca ii sunt imobile i se numesc disloca ii de acomodare. Datorita timpului insuficient de transformare a fazei ini iale. 151 . având forma macroscopic deformat . ca i martensita indusa pe cale termic . Diferitele forme de martensit se pot prezenta la examen macroscopic în iruri zig-zag (martensita termic ).36. iar temperatura r mâne constant . care s permit relaxarea re elei cristaline. care este caracterizat. sub influenta excesului de energie interna a re elei cristaline.6. în grupuri sau în benzi. Produsul se nume te martensit termoelastic . 4. martensita indus termoelastic va cre te în grupuri de plachete. ele fiind necesare pentru formarea microre elei deformate.35 Transformarea termoelastic a martensitei în func ie de temperatur : A s . prin cele patru temperaturi de tranzi ie. poate fi par ial sau total acomodat la faza ini ial . a a cum se constata în fig. în plachete (martensita masiv ).Vm V Temperatura Fig. transformarea martensitic se poate produce i spontan.începutul transform rii martensitice la r cire. Martensita termoelastic .5. rezult tensiuni locale i densit i mari de disloca ii care pot fi constatate în re eaua martensitei. Dac îns se aplic o tensiune uniaxial exterioar .sfâr itul transform rii martensitice la r cire. In absen a tensiunilor exterioare. Ms .

Totu i. De asemenea este important de remarcat designul aplica iilor pentru memoria formei. Daca deformarea sub sarcina se produce la r cirea aliajului. Propriet ile func ionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunz toare la coroziune i buna compatibilitate. care cere întotdeauna un mod specific de abordare complet diferit de al materialelor conven ionale. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de condi iile de aplicare a stresului. de limita de curgere a austenitei i de al i factori. de felul orient rii structurii cristaline. la temperatura Td i daca Af<Td<Md. se poate exprima prin temperatura Ms definita ca temperatura la care transformarea martensitic poate avea loc sub o tensiune exterioara aplicata. WM-A ± tensiunea la care începe transformarea invers a martensitei în austenit Martensitele vor creste preferen ial sub forma de plachete i vor fi pronun at texturate în condi ii de aplicare a unei tensiuni. Aceasta înseamn c în condi ii de stres. Cele mai remarcabile utiliz ri ale acestor aliaje sunt aplica iile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. nout ile apar în fiecare 152  V V Efort (tensiune) . temperatura de transformarea martensitic Ms este mai mare decât în lipsa stresului. 4. Investiga iile privind utilizarea aliajelor cu memoria formei în domeniul medicinii sunt în plina desf urare.36 Transformarea martensitic termoelastic sub ac iunea unei tensiuni exterioare WA-M ± tensiunea la care începe transformarea austenitei în martensit . Influen a stresului exterior asupra transform rii martensitice. în condi iile în care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina r mâne termodinamic stabila i dup eliminarea tensiunii aplicate. atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la încetarea aplic rii tensiunii.Fig. la temperatura constanta.

alterarea suprafe ei i sl birea propriet ilor mecanice ale produsului metalic. proteine i diferi i ioni (hidroxid i clorid). metalul se corodeaz i uniform. împreun cu uzura mecanic i ruperea prin oboseal . 4. ap .37 Tipuri de coroziune regulat coroziunea uniform (fig. etc. rezultatul acestei interac iuni fiind coroziunea produsului metalic. Coroziunea reprezint degradarea i distrugerea metalului sub ac iunea chimic sau electrochimic a mediului în care este expus. 4.7 PROPRIET I DE COROZIUNE I REZISTEN COROZIUNE A METALELOR I ALIAJELOR LA În forma lor de utilizare metalele i aliajele se afl în contact cu diverse medii chimice cu care interac ioneaz (aer. iar rezisten a mecanic scade propor ional cu 153 . ca urmare corpul uman reprezint un mediu foarte agresiv pentru materialele metalice utilizate în fabricarea implanturilor i în consecin a rezisten a la coroziune reprezint un aspect foarte important de biocompatibilitate.7.revista de specialitate i la fiecare sesiune interna ionala de comunic ri tiin ifice din domeniul medical.37): Fig.37. În cazul metalelor i aliajelor degradarea prin coroziune constituie. Aceste efecte se manifest prin unul dintre cele trei tipuri principale de coroziune (fig. 4. Fluidul tisular din corpul uman con ine ap . principalele cauze de scoatere din serviciu a produselor metalice. corp uman. 4. oxigen dizolvat. a).1 Tipuri i mecanisme de coroziune Efectele cele mai sesizabile ale coroziunii sunt modificarea greut ii.). 4.

Exemplu: atacul aluminiului în sod caustica. iar ioni s i pozitivi intr în solu ie. coroziunea se poate produce în trei moduri principale: . .coroziunea prin dizolvare. coroziunea electrochimic este un proces complex de oxidare i dizolvare a unui metal în contact cu un electrolit (solu ie apoas .2 Coroziunea electrochimic Ca defini ie. suprafa a produsului devenind rugoas ca de exemplu în cazul atacului fierului sau aluminiului în apa de mare.coroziunea electrochimica. metalul se corodeaz în profunzime de-a lungul limitelor de gr unte. 154 .37. . .coroziunea uscat sau oxidarea.).coroziunea intercristalin (fig. 4. metalul se corodeaz în puncte sau în striuri. deci cu pierderea de greutate a produsului metalic. Efectele asupr propriet ilor mecanice sunt îns dezastruoase. f r a suferi o pierdere de greutate sensibil i uneori f r a i se altera vizibil suprafa a.b).c).1 Poten iale de electrod Procesul form rii de ioni pozitivi i de electroni creeaz un poten ial electric (exprimabil în vol i) numit poten ial de electrod a c rui valoare depinde de natura metalului i natura solu iei.2. 4. i care va fi tratat detaliat în continuare. produsele de coroziune intergranular provoac un fel de ³decoeziune´ a materialului metalic ceea ce poate conduce la ruperea sub cel mai mic efort. fluidul tisular. etc.diminuarea grosimii. Pentru un metal oarecare procesul de oxidare se exprim prin reac ia generala: Me Me+n +n·e- Prin aceast reac ie metalul elibereaz (pierde) electroni. .coroziunea localizat sau de tip ³pitting´ (fig. 4. 4.7. Ca mecanism. care este cea mai pronun at în cazul biomaterialelor.37.7.

4. se oxideaz mai u or decât metalele nobile (grupa IB) sau decât metalele platinice (grupa VIIIB). iar celalalt electrod fiind constituit din metalul imersat în solu ia apoas . metalele alcaline i alcalino ± p mântoase (grupele IA i IIA din tabelul periodic).38 Determinarea poten ialului standard al unui metal în raport cu electrodul normal de hidrogen 155 .Nu toate metalele se oxideaz uniform conform reac iei de mai sus. Fig. Poten ialul de electrod nu poate fi m surat ca atare ci numai diferen a de poten ial fa de un electrod de referin . În privin a naturii solu iei se constat ca pentru un metal dat reac ia de oxidare atinge echilibrul la o valoare a poten ialului de electrod mai mare dac ionii metalului care intr în solu ie sunt stabili. care m soar diferen a de poten ial ce se stabile te între cei doi electrozi ai celulei galvanice (fig.38) în care unul din electrozi este electrodul standard de hidrogen. 4. Acest electrod de referit standard este electrodul de hidrogen pentru care procesul de oxidare este descris de reac ia: H2 2H+ + 2e- Practic electrodul de referin a de hidrogen este constituit dintr-un tub de platin imersat într-o solu ie acid în care activitatea ionilor de hidrogen este egal cu unitatea i care este saturat cu hidrogen la presiune normala. De asemenea atomii de la limita de gr unte dintr-un metal se oxideaz i trec în solu ie ca ioni pozitivi cu mai mult u urin decât atomii din volumul cristalelor. care au electroni de valen a slab lega i. Determinarea poten ialului standard de electrod pentru orice metal se efectueaz cu un poten iometru.

0.44 .714 .69 .0.63 .În tabelul 4.37 .13.0.761 .0.1.50 . magneziul cu aburul.71 . este prezentat seria poten ialelor electrochimice ale metalelor (în raport cu hidrogenul).797 + 0.337 + 0.85 .14 .4OHCu Cu+ + eAg Ag+ + eHg Hg2+ + 2ePt Pt2+ + 2eO2 + 4H+ + 4e.2.2.20 + 1.0.229 + 1.2. fierul cu acizii).2.2.42 .924 . Metalele situate înaintea hidrogenului în seria electrochimic au o tendin a de oxidare (deci de a trece în solu ie sub form de ioni pozitivi) mai mare decât hidrogenul i deci sunt foarte active chimic (potasiul reac ioneaz violent cu apa.959 .1.522 + 0.798 + 1.763 .045 0.2.0.0.000 referin + 0.13 Seria electrochimic în raport cu hidrogenul Elemente Litiu Rubidiu Potasiu Calciu Sodiu Magneziu Beriliu Aluminiu Titan Zinc Crom Fier Cadmiu Nichel Staniu Plumb Fier Hidrogen Cupru Oxigen Cupru Argint Mercur Platin Oxigen Aur Reac ia de electrod Li Li + e Rb Rb+ + eK K+ + eCa Ca2+ + 2eNa Na+ + eMg Mg2+ + 2eBe Be2+ + 2eAl Al3+ + 3eTi Ti2+ + 2eZn Zn2+ + 2eCr Cr2+ + 2eCr Cr3+ + 3eFe Fe2+ + 2eCd Cd2+ + 2eNi Ni2+ + 2eSn Sn2+ + 2ePb Pb2+ + 2eFe Fe3+ + 3eH2 (g) ½ (H+ + e-) Cu Cu2+ + 2eO2 + 2H2O + 4e.0. Metalele situate dup hidrogen au tendin e de oxidare mai mic decât aceasta i ca urmare nu-i pot deplasa ionii din solu ie.23 .50 metale nobile 156 .0. în toate cazurile se degaj hidrogen.1. În acela i mod se poate conchide ca un metal poate deplasa din solu ie un alt metal dac primul se afl situat înaintea celui de al doilea în seria electrochimic . cifrele din tabel sunt valori de echilibru.2H2O Au Au3+ + 3e+ - Poten ialul de electrod (V) .401 + 0.13 .925 . Tabelul 4.

+ H2 O p 2(OH)- . Un tip special de reac ie catodic îl reprezint depunerea galvanic sau electroplacarea când ionii metalici din electrolit se reduc la catod. iar metalul redus se depune pe catod: Me+n +ne. .7.2 Reac ii la electrozi Acestea sunt reac ii electrochimice care se produc în electrolit la fiecare din cei doi electrozi ai unei celule galvanice: electrodul la care se produce oxidarea (se degaj electroni) se nume te anod.reac ii anodice: .p Fe(OH)2 Fe+3 + 3(OH). etc.reac ii catodice: 2Fe p Fe+2 +2e3Fe p Fe+3 +3e2H+ + 2e. iar electrodul care prime te electroni reprezint catodul. în func ie de natura chimic a electrolitului. ea trebuie s consume electronii elibera i la anod prin reac ia de oxidare a metalului. etc. În cazul coroziunii fierului reac iile electrolitice sunt: .Reac ii în electrolit sunt mai complexe. Rezult deci ca procesul de coroziune se produce la anod. oxigen. de valoarea pH al acestuia.p Fe(OH)3 H2O p H+ + OH1/2O2 +2e.2. . . i în care se poate degaj hidrogen.4. 157 .p H2 Fe+2 + 2(OH).p Me Reac ia de mai sus prezint importan a tehnic deosebit în cadrul proceselor de protec ie anticoroziv i în procesele de rafinare electrolitic a metalelor.Reac ia catodic are rol de depolarizare.reac ii în electrolit: Hidroxizii de fier forma i prin reac iile catodice sunt aproape insolubili în ap i precipit constituind rugina.Reac ia anodic este întotdeauna o reac ie de oxidare a metalului i de dizolvare în electrolit a ionilor pozitivi forma i.

2.) ac ioneaz ca anod i se corodeaz . influen a structurii metalice asupra coroziunii electrochimice Diferen a de poten ial într-o celul galvanic în care se produce coroziunea electrochimic poate fi generat de o varietate de cauze care produc eterogenitatea materialului metalic sau a electrolitului.diferen a de stare de tensiuni mecanice (aplicate sau reziduale) din materialul metalic. . acestea pot fi grupate în trei categorii principale: . dar diferen a de poten ial este redus pentru a nu apare fenomenul de coroziune. În toate cazurile metalul sau faza negativ mai mare a poten ialului de electrod. cu compozi ie chimic diferit (fie datorit segrega iei.diferen a de compozi ie a electrolitului. În acest mod chiar dac stratul de zinc nu este intact el protejeaz de coroziune fierul întrucât dac acesta din urm ajunge în contact cu electrolitul el nu se va coroda deoarece are rol de catod. . stratul exterior zincat ac ioneaz ca anod (zincul fiind mai pu in nobil decât o elul). Este important de accentuat faptul ca într-o construc ie tehnic orice contact între doua materiale metalice diferite ( uruburi de o el în piese de metale neferoase) reprezint surse poten iale de coroziune electrochimic .7. situat la începutul seriei electrochimice (tabelul 4.3 Originea diferentelor de poten ial.13. Acestea pot fi dou metale sau aliaje diferite sau pot fi dou zone microstructurale ale aceluia i aliaj. Spre exemplu într-o tabl sau într-o sârm de o el galvanizat. Conform acestui principiu celulele galvanice pot fi de trei tipuri i anume: Celule de compozi ie care se formeaz atunci când o solu ie apoas (sau chiar atmosfera umed ce poate juca rol de electrolit) vine în contact cu dou materiale metalice diferite prin natura lor.4. fie datorit prezentei unor faze diferite).diferen a de compozi ie chimic dintre anod i catod. La nivel microstructural un aliaj plurifazic reprezint o multitudine de celule de compozi ie întrucât cristalele vecine din dou faze diferite nu au acela i poten ial de electrod. 158 .

ceea ce face metalul mult mai nobil decât ar rezulta din seria electrochimic . 4.13. 159 .39 se arat influen a tratamentului termic de revenire asupra vitezei de coroziune a aluminiului datorit form rii unui mare num r de microcelule galvanice între fazele rezultate. În practic majoritatea metalelor i aliajelor sunt acoperite cu un film de oxid. b) influen a tipului de tratament termic Într-o celul de compozi ie se poate estima care din metalele ce formeaz un cuplu galvanic se va coroda (va func iona ca anod) examinând a ezarea lor relativ în seria electrochimic din tabelul 4.14 o serie de metale i aliaje tehnice sunt a ezate în ordinea poten ialelor de electrod în raport cu apa de mare. prin modific rile care le produc.39 Influen a gradului de dispersie a fazelor prin tratament termic asupra vitezei de coroziune în aliajele de aluminiu a) influen a condi iilor de tratament termic. Fig. Viteza maxim de coroziune corespunde unor temperaturi de revenire intermediare. când amestecul de faze este foarte fin. care este mai semnificativ decât seria electrochimic din tabelul 4.13. pot influen a considerabil viteza de coroziune a materialului metalic. spre exemplu aluminiul se manifest frecvent ca fiind mai nobil decât zincul de i în seria electrochimic are o valoare negativ mai mare ca poten ial de electrod. Unele metale formeaz filme extrem de aderente la suprafa a lor. care prezint un film de oxid mai mult sau mai pu in aderent. Aceast succesiune constituie serie galvanic tehnic . În curbele din figura 4.Tratamentele termice ale aliajelor. În tabelul 4. acest fapt tinde s deplaseze poten ialele de electrod spre valori pozitive.

Tabel 4.14 Seria galvanic a metalelor i aliajelor în raport cu apa de mare Celule de distorsiune elastic O diferen de poten ial se poate stabili chiar i într-un material metalic monofazic i omogen chimic dac acesta prezint zone cu distorsiuni elastice ale re elei cristaline 160 .

Fig. Coroziunea bazat pe formarea acestui tip de celule galvanice se poate produce în cazul dispozitivelor protetice de tip sârme. a dilat rilor i contrac iilor neuniforme la înc lzire i r cire rapid . 161 . 4. 4. motiv pentru care sunt admise în acest scop numai materialele cu mare rezisten la coroziune. materialul nedistorsionat având func ia de catod.(zone cu tensiuni interne). Regiunile de la limita de gr unte sau de subgr unte con in microtensiuni i se comport anodic în raport cu materialul din volumul gr untelui unde re eaua cristalin este mai pu in distorsionat (fig. Asemenea diferente în concentra ia electrolitului se pot realiza ca rezultat al unor diferente locale ale temperaturii în electrolit. uruburi care par ial sunt introduse în corpul uman.39 Influen a tensiunilor interne asupra coroziunii materialelor metalice: a) microtensiuni la limita de gr unte. Foarte frecvent se pot crea zone anodice prin introducerea unor macrotensiuni în material ca urmare a deform rii plastice neuniforme. Astfel de regiuni anodice susceptibile de a se coroda apar într-un material recopt prin aplicarea unei deform ri plastice locale ca refularea capului unui nit. b) microtensiuni produse prin deformare plastic Celule de concentra ie Se pot manifesta între extremit ile unei buc i de metal (omogen chimic i lipsit de tensiuni) când acesta vine în contact cu un electrolit cu concentra ia diferit de a ionilor metalici. 4. a unei agit ri insuficiente a acestuia sau a unei difuzii foarte lente în electrolit a ionilor metalici dizolva i la anod. Energia intern din zona distorsionat este mai mare decât în restul materialului i va func iona ca anod.39). îndoirea unei table sau sârme etc.39). ace. (fig.

R ± constanta general a gazelor.valen a ionului metalic. Eae ± poten ial de echilibru al metalului în electrolit.ZF (Ece ± Eae) < 0 Eae < Ece Rela iile de mai sus arat ca din punct de vedere termodinamic. (E = Ece ± Eae. unde: Ece ± poten ialul de echilibru al reac iei catodice în electrolit .7. unde varia ia entalpiei libere este dat de rela ia: ( G = .4. Din combinarea rela iilor de mai sus rezult : . Poten ialul reac iei anodice Eae (reac ie de ionizare a metalului în solu ia dat ) se calculeaz cu rela ia Nernst: E ae ! E 0  RT ln a ZF în care: E0 ± poten ialul metalului în raport cu electrodul normal de hidrogen (tabelul 4. Diagrame poten ial-pH Din punct de vedere termodinamic coroziunea unui material metalic într-un electrolit se produce cu o varia ie negativ a entalpiei libere a sistemului ((G < 0).ZF(E în care: Z .13). 162 . a ± activitatea ionilor metalului în solu ie. (E ± tensiunea electromotoare a celulei galvanice în care se produce coroziunea. F ± constanta Faraday (96500 coulombi/echivalent gram. coroziunea unui metal într-o solu ie dat este posibil dac poten ialul reversibil de electrod al metalului este mai electronegativ decât poten ialul reversibil al unui agent depolarizant aflat în solu ie.3 Termodinamica coroziunii electrochimice. T ± temperatura absorbit .

Diagrama Pourbaix simplificat pentru sistemul Fe ± H2 O la 250C este prezentat în figura 4. ionii s i în solu ie i produ ii s i de coroziune.059 lg a H+ = -0.pentru hidrogen avem: a2  T ce ! 2 ln pH H 2 unde: aH+ ± activitatea ionilor de hidrogen din solu ie. Depolarizarea se produce i cu oxigen sau cu o substan oxidant oarecare.059 pH unde: pH ± logaritmul cu semn schimbat al activit ii (concentra iei) ionilor de hidrogen din solu ie. Reprezentând grafic în coordonatele pH . 4.poten ialul E. echilibrul în condi ii izoterme între un metal. se ob in diagramele Pourbaix care permit prevederea coroziunii într-un mediu dat.40 unde suprafa a diagramei este divizat de dreptele limit în trei domenii: Fig. Rezult c probabilitatea termodinamic a coroziunii electrochimice a unui metal depinde de poten ialul metalului în seria galvanic i de pH -ul solu iei la depolarizarea cu hidrogen. pH2 ± presiunea par ial a hidrogenului gazos din solu ie. iar T = 293K avem: Ece = 0.Poten ialul reversibil al reac iei catodice de depolarizare se calculeaz în func ie de natura agentului de depolarizare: .40 Diagrama Pourbaix pentru sistemul Fe ± H2O pH 163 . Dac se consider pH2 = 1at.

În corpul uman. . . . 4. dar nu se produce din cauz form rii pe suprafa a metalului a unui film pasivant. bila. a a este cazul cromului a c rui comportare sub form de aliaje. secre ia 164 .41). pe lâng cele trei domenii principale.Diagonala superioar (a oxigenului) care reprezint limita superioar de stabilitate a apei i este asociat cu solu iile bogate în oxigen sau cu electroli ii din apropierea materialelor ce se oxideaz . În regiunea din jurul acestei linii se degaj oxigenul molecular conform reac iei de disociere a apei: 2H2 O p O2 + 4H++ 4eÎn corpul uman aceast regiune este ocupat de saliva. Hidrogenul sub form de gaz molecular se degaj conform ecua iei: 2H3 O++2e. se observ dou diagonale: . 4. depinde de prezen a sau absen a ionilor Fig. fluidul intracelular i fluidul intersti ial.domeniul condi iilor de imunitate unde reac ia de ionizare a metalului nu este posibil termodinamic.41 Diagrama Pourbaix pentru complec i afla i în diferitele crom în prezen a fluidelor din corpul fluide din corpul uman (fig. uman 4. În anumite cazuri datele privind poten ialul E i pH -ul este posibil s nu fie suficiente pentru prevederea coroziunii unui metal într-un electrolit.. În diagrama din fig.p H2 + 2H2 O Coroziunea apoas este situat în regiunea dintre cele doua linii diagonale ale diagramei Pourbaix.domeniul condi iilor de coroziune unde ionizarea metalului se produce în solu ia de electrolit. urina.domeniul condi iilor de pasivitate unde ionizarea metalului este termodinamic posibila.41.Diagonala inferioar (a hidrogenului) reprezint limita inferioar de stabilitate a apei.

de i sunt utile în caracterizarea comport rii la coroziune a unui material metalic.4 Cinetica coroziunii electrochimice ± fenomene de polarizare Viteza unui proces de coroziune electrochimic este determinat de procesele electrochimice care au loc în celula galvanic man ifestate prin: transportul agentului coroziv la suprafa a de separa ie metal ± solu ie. în vecin tatea electrozilor. Ca urmare un metal adecvat pentru o parte a corpului (fiind imun sau pasiv) poate suferi o coroziune inacceptabil într-o alt parte a corpului. 4. Concluzia reprezent rii diagramelor Pourbaix pentru materialele metalice utilizate ca implanturi este ca diferite p r i ale corpului uman au diferite valori ale pH i diferite concentra ii de oxigen. nu descriu suficient de exact rezisten a la coroziune i mai ales vitez de coroziune. 4. Diagramele Pourbaix. În fig. 4.42 Diagrama Pourbaix pentru aur Fig. Un fluid tisular are un pH de aproximativ 7.5.tubului digestiv inferior i secre iile glandelor endocrine ocup regiuni apropiate de linia de hidrogen. În plus pH ul se poate schimb dramatic în esutul v t mat sau infectat. Fenomenele de polarizare a electrozilor unei celule galvanice constituie cauza de încetinire a procesului de cororziune electrochimic i ele apar ca urmare a unor efecte ireversibile ce se produc în electrolit. dar într-o ran acesta poate s scad pân la 3. La închiderea circuitului prin scurtcircuitarea în exterior al 165 .4. iar într-o ran infectat pH -ul poate cre te pân la 9. Fig.7.43 Diagrama Pourboix pentru titan 4. transferul de sarcin electric i transportul produ ilor de reac ie. For a motrice a coroziunii este reprezentat de diferen a poten ialelor de electrod m surate în circuit deschis (Ec ± Ea).42 i fig. 4.0.43 sunt prezentate diagramele Pourbaix pentru aur i titan.

4. Pe m sura trecerii curentului polarizarea celor doi electrozi ai celulei galvanice se accentueaz pân se atinge starea sta ionar pentru care poten ialul celulei galvanice ia o valoare sta ionar numit poten ial de coroziune Ecr. Cu cât este mai mare polarizarea anodic sau catodica.poten ialelor de electrod în curent deschis (Ece ± Eae) i de caracteristicile rentului de coroziune de polarizare a electrozilor.5 Pasivarea electrochimic În anumite condi ii atacul electrochimic al unui metal este încetinit i uneori suprimat prin formarea unui film superficial pe suprafa a acestuia. respectiv cu cât sunt mai abrupte curbele de polarizare din diagrama Evans. Deci polarizarea unui electrod reprezint abaterea poten ialului E de la valoarea de echilibru Ee m surat în circuit deschis. Amploarea coroziunii. conform acestei diagrame. 4.7. începe s curg un curent I. În acest mod materialul metalic a trecut în stare pasiv i rezisten a sa la coroziune apare mai bun decât ar rezulta din pozi ia metalului respectiv în seria electrochimica. 44 Diagrama Evans pentru determinarea cu. cu atât curentul de coroziune va fi mai mic i viteza de coroziune mai redus . poten ialul catodului devine tot mai anodic. Instalarea st rii sta ionare i stabilirea poten ialului de coroziune corespunde momentului când suma tuturor vitezelor reac iilor anodice (de oxidare) devine egal cu suma tuturor reac iilor catodice (de reducere). 4. depinde de diferen a Fig. Reprezentarea grafic a tensiunii i curentului de coeziune (fig. Curentul corespunz tor poten ialului de coroziune se nume te curent de coroziune Icor i reprezint curentul maxim care poate fi dat de o celula de coroziune în condi ii date.44) reprezint diagrama Evans. se produce coroziunea. iar diferen a dintre ele scade.celor doi electrozi. aspect pus în 166 . dar totodat apar i fenomene ireversibile care tind s se opun scurgerii curentului i deci electrozii se polarizeaz (pasiveaz ): poten ialul anodului devine tot mai catodic.

De asemenea. asigurându-se comportarea pasiva. neporos. cromul.al doilea proces const într-o absorb ie a oxigenului pe suprafa a metalului cu formarea unui strat de absorb ie monomolecular de oxigen.15 Seria galvanic coroziune în apa de mare) Ti Al Cr Be Mo în stare pasiva a metalelor (rezisten a la Ni Fe Mn Zn Cd Sn Exist în prezent dou teorii asupra procesului pasiv rii: . impermeabila. .15) se datoreaz u urin ei cu care acestea formeaz filme superficiale protectoare i caracterului autoregenerator al acestor filme. Rezisten a la coroziune deosebit a unor metale ca molibdenul. titanul i a aliajelor speciale anticorozive (seria galvanica tabelul 4. În absen a oxigenului multe metale i aliaje trec din starea pasiv în stare activ i se corodeaz rapid. pelicula s aib proprietatea de a se regenera în zona în care a fost distrus (autoregenerarea). Pentru ca pelicula superficial s asigure o protec ie eficient trebuie ca ea s fie insolubil în electrolit. Astfel. prin diminuarea diferen ei de poten ial în cuplul galvanic de coroziune. are o bun rezisten la ac iunea acidului sulfuric diluat i aerat. o elul inoxidabil austenitic. filmul este presupus a fi insolubil.eviden de compararea seriei electrochimice cu seria anodic (tabelul 4. de exemplu. ceea ce asigur pasivizarea metalului în condi ii foarte variate de mediu.primul proces const în formarea la suprafa a metalului a unui film de oxid sau sare oxidat cu grosime extrem de mic (de ordinul 0. deci prin accentuarea polariz rii. s fie continua. aderent i s nu fie fragil . În prezen a oxigenului sau a unui mediu oxidant se formeaz i se autoregenereaz filmul superficial de pe suprafa a metalului. autoregenerator. Pelicula superficial r spunz toare de apari ia pasiv rii ac ioneaz prin izolarea metalului de contactul cu electrolitul. Acest strat nu const dintr-o combina ie chimic i ca atare nu este redus de hidrogen i prezint o mare stabilitate.13) i care constituie fenomenul de pasivare. pasivarea se poate produce chimic sau electrochimic i poate fi natural sau provocat printr-un tratament 167 . Tabelul 4. dar o foarte slab rezisten la coroziune în acela i acid neaerat.01 microni). Ca mod de realizare.

prealabil al suprafe ei metalului..zona de pasivitate´. . 4.poten ial de ruptur sau transpasivare). Poten ialul EF (poten ialul Flade) la care începe formarea peliculei de pasivare depinde de natura metalului i de puterea oxidant a mediului. corespunde form rii unei pelicule protectoare pe suprafa a metalului care opre te coroziunea.45 este prezentat curba de polarizare anodic a titanului.6 Rezisten a la coroziune Evitarea degrad rii i scoaterea din uz a produselor metalice datorit coroziunii constituie o problem complex deoarece rezisten a 168 . zona reprezint .i trecerea oxidului metalic la valen a superioar . în care metalul devine din nou solubil prin dizolvarea peliculei protectoare. Pasivarea electrochimic se realizeaz prin aplicarea unui curent exterior care produce polarizarea anodic a metalului supus pasiv rii.ramura ascendent ER-N (ER . .ramura ascendent EA -EF de cre tere rapid a curentului la m rirea poten ialului. În figura 4. în care curentul de coroziune este neglijabil i independent de poten ial. . fenomenul se produce cu desc rcarea catodic a ionilor OH. Fig. în aceast zon numit zon de activitate chimic se produce dizolvarea anodic a metalului. tipic i pentru o elurile inoxidabile. Pasivarea chimic este un fenomen de oxidare superficial produs de oxigen sau un agent oxidant.ramura orizontal M-ER.ramura vertical EF ± M de mic orare puternic a curentului la o mic cre tere a poten ialului. 4.45 Curba de polarizare anodic a unui metal care se pasiveaz Curba con ine mai multe ramuri: .7.

presiunea. condi ii de imersie în mediul coroziv.factori dependen i de condi iile de utilizare: forma piesei. starea suprafe ei sale. prelucr ri mecanice. care pot fi grupa i în urm toarele categorii: . temperatura. asigur men inerea unei structuri austenitice la temperatura ambianta. etc.factori metalurgici referitori la materiale ca: natura aliajului. etc. .). modificarea caracteristicilor mecanice sau prin m surarea concentra iei în mediul coroziv a unei substan e (reactant sau produs) ce intervine în procesul de coroziune. vâscozitatea. prezen a microorganismelor. în o elurile inoxidabile austenitice cu aplica ii protetice .factori chimici referitori la mediu ca: natura mediului coroziv. Un anumit material metalic poate fi considerat rezistent la coroziune numai cu precizarea naturii mediului coroziv i a condi iilor de utilizare. dar i în aceste condi ii o serie de factori metalurgici de fabrica ie i exploatare pot s modifice considerabil calitatea anticoroziv a materialului. concentra ia pH-ului. tratamente termice. Luând în considerare ansamblul acestor factori se ajunge la concluzia ca nu exist metal sau aliaj perfect inalterabil prin coroziune. Ace ti factori depind de particularit ile procesului tehnologic de ob inere a produsului metalic finit. Carbonul este men inut la valori foarte sc zute de concentra ie în scopul p str rii unei structuri monofazice a o elului (austenita) i de evitare a form rii microcelulelor galvanice de compozi ie pe seama precipit rii carburilor de fier i crom. se introduce crom între 12 i 27% i nichel între 8 i 10%. etc.7. . procedee de asamblare.03%. gradul de puritate. Din acest considerent practic. Cromul asigur pasivarea prin formarea peliculei superficiale de Cr2O3 stabil i rezisten a la coroziune.7 Caracterizarea rezisten ei la coroziune Intensitatea coroziunii poate fi apreciat pe baz varia iei unor propriet i ale materialului metalic ca de exemplu pierderea de greutate. 169 . În cazul o elurilor inoxidabile cu con inut de crom i nichel. eforturi mecanice în exploatare.con inutul de carbon se limiteaz la valori mai mici de 0. 4. con inutul de oxigen dizolvat.la coroziune este determinat de un num r mare de factori. modificarea st rii suprafe ei. constitu ia i structura sa. puritatea materiei prime. (elaborare. Nichelul este mai nobil decât fierul.

Tabelul 4. 4. depinzând de importan a produsului metalic i de durata de func ionare cerut . la un mod anumit de coroziune.8 Prevenirea i limitarea coroziunii materialelor metalice În principiu efectele coroziunii unui material metalic pot fi men inute în limite acceptabile ac ionând prin urm toarele solu ii: y Selec ia adecvat a materialului metalic pe principiul omogenit ii chimice i al autoprotec iei prin pasivare. indicele de coroziune este corelat cu o scar conven ional de rezisten la coroziune ce cuprinde 10 grupe de rezisten . rezisten a la coroziune se apreciaz pe baz unei m sur tori mai u or de realizat i anume pierderea în greutate raportat la unitatea din suprafa a i la unitatea de timp.7. în unitatea de timp (mm/an). se determin când este posibil pe un prototip identic cu piesa testat supus la coroziune. Aplicarea 170 . Stabilirea grupei de rezisten necesar pentru o anumit aplica ie este o problem specific fiec rei utiliz ri. în condi ii identice cu cele de exploatare. Pe baza acestei determin ri se deduce un indice de coroziune care exprim mic orarea medie a grosimii materialului metalic în condi ii standardizate. Datorit îns dificult ilor mari în realizarea acestor determin ri.16.Din punct de vedere al aptitudinii de utilizare a materialelor metalice într-un anumit mediu chimic este evident ca modific rile produse de coroziune asupra propriet ilor mecanice constituie indicele cel mai semnificativ în aprecierea rezisten ei la coroziune.16 Indici de coroziune coroziune a materialelor metalice i scara de rezisten la Aprecierea aptitudinii unui material metalic de a rezista în anumite condi ii practice. În tabelul 4.

oxidare chimic .acoperirile metalice utilizeaz metale i aliaje anticorosive sub forma unui strat (fin) foarte sub ire pe suprafa a pieselor confec ionate din aliajele ieftine. etc. Ti. Ni. . etc.63V. acoperiri ceramice. utilizarea acestora este limitat datorit preturilor ridicate. 171 .o elurile inoxidabile î i datoreaz rezisten a la coroziune prin prezen a cromului aflat în solu ie solid în fier. Cr. datorit posibilit ii de apari ie a unor celule galvanice de distorsiune elastic i a unor celule de compozi ie. Mo. Prezen a nichelului în o elurile inoxidabile conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei la coroziune în special în medii slab oxidante. . ceea ce îi asigur o pasivare excelent i eficace mai ales în medii oxidante. Ta. Pt. î i datoreaz rezisten a excelent la coroziune faptului ca este un metal extrem de oxidabil. oxidarea anodic . O cre tere suplimentar a rezisten ei la coroziune în medii umede (solu ie acid i medii cu clor) se realizeaz prin adaosuri de molibden în aceste o eluri.aliajele neferoase cu mare rezisten la coroziune sunt pe baz de Ti. dar î i poate pierde aceast calitate la încorporarea sa într-un ansamblu de piese. cu poten ial de electrod ± 1. Aceste aliaje ofer pe lâng o ridicat rezisten la coroziune i propriet i mecanice corespunz toare utiliz rii în protetica. W. De exemplu titanul.metalele pure utilizate ca materiale anticorozive sunt în num r redus: Au. y Izolarea produsului metalic de mediul coroziv se poate ob ine prin aplicarea pe suprafa a metalului a unui strat de acoperire nemetalic prin procedee ca: fosfatarea. . care formeaz un strat superficial de oxid compact i aderent. ce asigur o stare pasiv în numeroase medii chimice. y Proiectarea i realizarea corect a tehnologiei de fabrica ie a produsului metalic Un material metalic poate prezenta o bun rezisten la coroziune ca piesa individual utilizat în medii corozive.acestor principii se exemplific prin cele mai importante metale i aliaje utilizate tehnic pentru rezisten a lor la coroziune: . etc.

1 Considera ii generale Unele metale ca titanul. care este înconjurat de faz lichid (mediu biologic). care constituie un electrolit.suprafa a implantului produce o interfa specific st rii solide. Celulele se leag de proteinele adsorbite prin transmembrane de adeziune molecular . adsorb ia diferen ial i cre terea celulelor. Adeziunea celular la implant presupune contactul i r spândirea celulelor peste suprafa a acestuia.4. Stratul pasivat de titan de pe suprafa a implantelor prezint propriet i ridicate de osteointegrare.esutul format este structurat în concordan cu propriet ile stratului de proteine i celule de pe interfa a aflat în construc ie. Interac iunea dintre suprafa a implantului i mediul biologic. În aceste condi ii implantul nu reac ioneaz cu esutul biologic. un esut celular închis. se manifest prin adsorb ia moleculelor polarizate de ap i a macromoleculelor biologice prin for e de atrac ie .celulele recunosc filmul de proteine i reac ioneaz cu acesta. dar se dezvolt în jurul implantului prin intermediul celulelor mediatice. niobiul i tantalul.8. precum i aliajele lor au capacitatea de autopasivare spontan la contactul cu mediul biologic.strat de proteine este adsorbit i structurat în stare de echilibru pe suprafa a în concordan cu propriet ile fizico-chimice ale suprafe ei implant. 172 . const în reactivitatea fizico-chimic a suprafe ei.respingere i de difuzie când se produce adsorb ia de substan e pe suprafa a implantat . prin formarea unui film de oxid metalic inert i puternic aderent pe suprafa a metalului. Criteriul de baz pentru caracterizarea biomaterialelor în zona de contact cu esuturile biologice. Interac iunea implant ± mediu biologic parcurge urm toarele etape cronologice: . Starea de echilibru a suprafe ei implantului aflat în mediul biologic se caracterizeaz prin viteze egale de adsorb ie ± desorb ie a ionilor i constituen ilor din matricea extracelular . . zirconiul. .8 PROPRIET I DE BIOCOMPATIBILITATE CU MEDIUL BIOLOGIC 4. . prin reac ii tisulare.

Stratul dublu ± electric are un rol dominant în controlul propriet ilor electrice i chimice ale suprafe ei implantului prin reac ii de schimb între ionii solu iei i cei ai stratului solid. 4. Propriet ile interfe ei sunt diferite de ale celor dou suprafe e vecine.8. 173 . ce cuprinde straturi înc rcate pozitiv i straturi înc rcate negativ. ce favorizeaz apari ia în acea zon a unui strat dublu electric.3 Stratul electric superficial al biomaterialelor Dac un material metalic solid este inserat într-un electrolit apos.8. 4. Aceast energie este definit ca tensiune superficial i se exprim în J/m2. la interfa se formeaz straturi electrice spa iale.wa = KSL(1+cosU) KSL ± tensiune superficial a fluidelor pe o suprafa U unghiul de umectare dintre lichid i solid solid În baza celor prezentate mai sus rezult c vor putea fi utilizate ca materiale implantabile numai acelea care prezint propriet i de tensiune superficial corespunz toare. iar între acestea se formeaz un câmp electric.Pentru a caracteriza complet interac iunea implant ± mediu biologic.2 Biocompatibilitatea definit prin propriet ile de suprafa Când un biomaterial solid vine în contact cu un fluid extracelular se formeaz o interfa între cele dou medii. adic dac vor fi umectate de c tre fluidele biologice din mediul înconjur tor implantului. este mai mare decât cea din masa corpurilor. Energia de adeziune este notat cu wa i se exprim prin rela ia: unde: . Literatura de specialitate indic o valoare a tensiunii superficiale cuprins între 60 ± 120 mJ/m2 pentru o adeziune corespunz toare a esutului la suprafa a unui corp implantat. Energia de leg tur a moleculelor din stratul superficial. este necesar s fie definite unele propriet i speciale ale interfe ei existente între implant i mediul înconjur tor.

6.4 Mecanismul de pasivare al biomaterialelor metalice Când un metal este introdus într-un mediu fiziologic (solu ie de s ruri) în care se g sesc ioni disocia i. în timp ce cationii de H+ sunt atra i de cationii de oxigen. 4. Înc rcarea rezultant a interfe ei depinde de pH-ul solu iei. 174 . etc. ace tia vor fi adsorbi i pe suprafa a metalului. care la rândul s u este determinat de viteza de adsorb ie a ionilor i de prezen a altor ioni. Gradul de înc rcare cu sarcini spa iale a stratului dublu-electric interfazic este o caracteristic determinat de capacitatea electric (exprimat în coulombi) specific corpurilor solide i care influen eaz propriet ile de biocompatibilitate mai ales în domeniul electrozilor implantabili (vezi cap. formând un strat pasivat de oxizi. Suprafa a înc rcat negativ va acumula un exces de cationi care va îmbun t i procesele de hidratare.8. aspect ce poate schimba ponderea sarcinilor electrice în zona interfazic . pe când a doua conduce la înc rcarea pozitiv .5). În fig. Fig. Prima reac ie conduce la înc rcarea negativ a suprafe ei.5.46 se prezint schematic formarea TiO2 pe suprafa a titanului introdus într-o solu ie salin .Interfa a pH-ului mediului respectiv este semnificativ . În cazul înc rc rii cu sarcini pozitive a suprafe ei se va forma un exces de anioni care reduc propriet ile de umectare.46 Formarea stratului pasiv de TiO2 pe suprafa a titanului utilizat ca implant Ionii de OH.sunt atra i de atomii de titan ai stratului superficial. 4. 4.

47 i sunt caracteristice pentru toate metalele care formeaz înveli uri de oxizi conductoare. Co. Aceste metale produc reac ii imunologice la zona interfazic caracterizate prin. În func ie de posibilit ile de transfer de sarcin în zona interfazic biomaterialele metalice se împart în: .5 Biocompatibilitatea definit prin structura electronic a metalelor Aproape toate metalele utilizate în implantologie sunt elemente pure sau aliaje ale metalelor de tranzi ie.Caracteristicile fizico-chimice ale peliculei superficiale de oxid metalic. Reac iile electrochimice care au loc la interfa a metal-film interfazic pot fi de oxidare (coroziune) i de reducere.Metale care formeaz filme oxidice superficiale neconductoare sau semiconductoare puternic aderente la metalul de 175 . Aceste caracteristici sunt prezentate detaliat în capitolele urm toare. oxizi care au compozi ie chimic nestoichiometric . ca de exemplu Cr. Fig 4. y coroziunea proteinelor i legarea produselor de coroziune la ionii metalici prin stratul de coroziune. pasivate i repasivate.Metale care produc filme superficiale pasive conductoare i care pot da reac ii redox cu macromoleculele adiacente. caracterizate prin capacitatea de a forma în mod spontan înveli uri oxidice pasive la contactul cu mediile biologice.47 Modul de interaciune electrochimic dintre suprafa a implantului si macromoleculele adsorbite la interfa . Mecanismele descrise mai sus sunt prezente sunt prezentate schematic în fig 4. au influen determinant asupra biocompatibilit ii implantului utilizat. 4.8. y reducerea biomacromoleculelor. aflat în contact permanent cu mediul fiziologic. Ni.

4. Nb. coeficien ii de difuzie ai atomilor de metal la suprafa a oxidic i prin film au valori sc zute. viteza de coroziune a metalului este redus . a) b) Fig.48.48 Schema desf ur rii reac iilor de transfer la pasivarea metalelor a) în cazul form rii filmelor oxidice neconductoare sau semiconductoare.baz numite i metale refractare ca: Ti. Zr. Oxizii metalici pentru aceste elemente sunt foarte stabili i se formeaz pe baza legilor valen ei.b). b) în cazul filmelor oxidice conductoare ale metalelor de tranzi ie 176 . 4. Ta. Deoarece conduc ia de sarcini electrice este foarte slab prin aceste filme (stratul de oxizi este foarte stabil chimic i dens). Reac iile de reducere prin interfa film ± electrolit sunt inhibate datorit barierelor de poten ial determinate de transportul slab de sarcini electrice (fig.

deci nu produc reac ii imunologice. al turi de macromoleculele biologice.În schema din fig 4. oferind caracteristici superioare de bio i hemocompatibilitate. În cazul oxizilor titanului . Bioxidul de titan ± TiO2 este un produs de oxidare cu propriet i puternic semiconductoare i în consecin va inhiba transferul interfazic metal ± mediu biologic. controleaeaz reac iile interfazice implant ± mediu biologic.monoxidul TiO are propriet i conductive i va facilita transferul de sarcini prin interfa cu substan ele din fluidele biologice.49 se prezint interac iunea os-implant în cazul form rii oxizilor cu propriet i conductive. Sunt considerate materiale biocompatibile acelea care nu reac ioneaz cu macromoleculele biologice. determinate de structura electronic . Fig 4.49 Modul de interac iune electrochimic dintre suprafa a implantului i macromoleculele adsorbite la suprafa Rela ia dintre structura electronic a implantului i biocompatibilitate este esen ial pentru utilizarea biomaterialelor metalice ca implante ortopedice sau dentare. caz în care sunt antrenate în reac ii chimice i proteinele. 177 . În concluzie se poate preciza c propriet ile de conductibilitate ale filmelor oxidice superficiale. la fel ca i la interac iunea cu sângele.

Îmboln virea se pare c este stimulat i de un defect genetic al pacien ilor. 4. în concentra ii reduse metalele nu produc efecte toxice sau alergice. cobalt i crom sunt considerate ca elemente puternic alergice. Comportarea celor mai uzuale elemente metalice în medii biologice este prezentat în continuare: y Aluminiul. fier.Metale cu poten ial alergic ca nichel. Intoxica ii cu aluminiu metalic sunt prezente în medicina muncii i la pacien ii supu i dializelor renale. Dup modul de interac iune biologic . dau efecte complexe. magneziu. în contact cu organismul biologic. potasiu.9. i mai ales sub forma de compu i metalici (oxizi. în func ie de concentra ie.Metalele i unii compu i metalici prezint efect carcinogenic prin formarea de radicali liberi în contact cu mediul biologic. deoarece s-a demonstrat c aluminiul joac un rol minor în declan area bolii. cobalt. . etc.. etc. producând o serie de reac ii biologice. zinc. O solubilitate sc zut de Al2 O3 nu este toxic i favorizeaz proliferarea celulelor. 178 . etc.4. ca arseniu. iar la concentra ii semnificative se produce frecvent encefalopatia Altzheimer. etc. dac sunt prezente în concentra ii mai mari.1 Toxicitatea metalelor În medii biologice. nichel. s ruri.Elemente metalice necesare în concentra ii foarte mici. de timpul de expunere. O anumit cantitate de aluminiu prezent în oase altereaz mineralizarea esutului osos. .Elemente care produc reac ii toxice pentru organism. aspect ce conduce la fracturi patologice. Principalul organ predispus la intoxicare cu aluminiu este creierul. sodiu. Compu ii de aluminiu sunt rar absorbi i i prezen i în organism. mangan. pentru organismul viu ± numite elemente esen iale ± printre care se amintesc: cobalt.9 PROPRIET I DE INTERAC IUNE IMPLANT ± MEDIU BIOLOGIC Metalele. metalele se împart în: . .) se produc reac ii biologice d un toare pentru organism. efectul citotoxic a fost demonstrat prin sistemul de culturi celulare. Numai în concentra ii mari.

Totu i cobaltul determin producerea unei fibroze pulmonare i ocup al treilea loc (dup nichel i crom) printre metalele alergice. Nu exist probe privind efectul cancerigen al cadmiului. y Cuprul.y Beriliul. conform experimentelor f cute pe animale i în domeniul medicinii muncii. y Cobaltul. ficat i pancreas. Cromul este absorbit pe c i gastrointestinale. P trunde în organism pe c ile respiratorii prin fumat i mediu industrial. în concentra ii reduse. Compu ii beriliului sunt rapid transforma i în ortofosfa i insolubili. de unde se elimin în câteva zile prin urin . Beriliul este un agent foarte sensibil i utilizarea sa în teste alergice este interzis . Cobaltul se depoziteaz în rinichi. rinichi i oase. se acumuleaz în ficat. Se elimin din organism prin rinichi i are ac iune alergic puternic .5%) i CoCl2 (18%). cutanate i pulmonare. uter. Deficitul de cupru în organism induce boala 179 . În mediile de lucru cu compu i de beriliu se admite o concentra ie maxim de 0. Este considerat a fi un element esen ial pentru organism. Nivelul de re inere al cromului de valen superioar (VI) este mult mai ridicat în compara ie cu cromul de valen III. respiratorii i prin piele. fiind re inu i pân în propor ie de 80%. Absorb ia de cobalt în organism se produce pe c i digestive. pl mâni i tubul digestiv.5Q g/m3. Este de asemenea un element esen ial pentru organismul viu fiind un component al sistemelor de enzime pe baz de tirosinaz i citocrom. El se g se te în vitamina B12 sub form de CoO (0. bronhopneumonie i edem pulmonar. Principalele c i de p trundere a beriliului în organism sunt prin piele. y Cadmiul. Ca i cobaltul este un element esen ial pentru organism. y Cromul. Se g se te de asemenea în unele aliaje dentare i în compozi ia unor electrozi de sudur . Beriliul i compu ii s i sunt carcinogenici. Pl mânii sunt cei mai expu i la intoxica ia cu cadmiu i compu ii s i (oxizi i sulfuri) care în cazul unor concentra ii mai mari pot conduce la îmboln viri de bron it . Toxicitatea sa depinde de valen a din combina iile oxidice: oxizii superiori de crom sunt mult mai toxici decât oxizii inferiori (valen a III). care se acumuleaz pe pl mâni.

Cuprul nelegat se acumuleaz în bil de unde se elimin rapid prin urin . produs prin degradarea hemoglobinei sau dup o interven ie chirurgical . reduce absorb ia fierului. y Manganul. aspecte ce se manifest prin simptome de grea . necroza celular a tubului proximal al rinichilor i distrugerea celulelor mucoasei epiteliare. 180 . poate fi recuperat în timp. Cuprul se absoarbe pe cale digestiv i pulmonar . determin boala Wilson. Acumulat în organism peste un nivel normal cuprul produce intoxica ii care pot afecta pl mânii (granulomatoza fibroas ). Ingestia unor cantit i mari de molibden distruge metabolismul cuprului. i acest element este considerat a fi esen ial. ficatul (ciroza micronodular ). O acumulare peste limita admis a cuprului. ionii elibera i prin procesul de oxidare nu se acumuleaz în esut i este imediat metabolizat. excesul de mangan substituie magneziul în procesul de proliferare a celulelor ADN. omul consum zilnic 0. în sensul c dac se g se te peste limitele normale în organism. lucru constatat mai ales prin înl turarea particulelor de molibden în cazul muncitorilor expu i la medii toxice de lucru. sc derea activit ii pl mânilor. i în transportul oxigenului i electronilor în organism. El joac un rol central în moleculele de hematin . unde faciliteaz sinteza unor celule.Menke ± cu eliminarea rapid a cuprului asimilat. fiind total legat de celulele proteice. Deficitul de fier în organism. Manganul are un efect antagonist fa de fier. mai ales în ficat. De asemenea. de serul albuminelor i de anumite celule din sânge. i manganul este un element esen ial în organism având un rol important în activarea unor sisteme de enzime i respira ia mitocondrial . Este legat de hemoglobin . aspect ce afecteaz hemoglobina din sânge. Fierul este toxic numai la con inuturi ridicate. se produce prin transmisie autosomal . pe cale natural . mioglobulin i de sistemul de enzime citocromatice. y Fierul. care este ereditar . i fierul este un element biologic esen ial pentru organism în concentra ii de pân la 50 ppm. y Molibdenul.1 mg molibden pentru men inerea echilibrului enzimelor active.

Intoxica ia se datoreaz utiliz rii în lucr ri dentare. Ca i cromul. prin pl mâni i prin piele. alergic.2 ppm. y Titanul. Argintul metalic i aliajele sale. Nichelul este cel mai alergic metal care produce dermatite reac iile sale alergice sunt mai pronun ate decât cele produse de toate metalele la un loc. mai ales cu aur. concentra ia normal în corpul uman este de cca 0. deficien e hepatice i insuficien respiratorie. atât în stare pur cât i sub form de compu i chimici. n-au pus în eviden efecte toxice. Argiroza poate fi înso it de probleme gastrointestinale. de aceea titanul este considerat un element inert biologic. este bine tolerat la concentra ii reduse ± pân la 0. i intr în organism prin inhalare. Intoxica ia cu nichel se constat prin prezen a acestuia în urin i sânge. tendoane i nervi. care constituie rezerva de energie celular . vanadiul are efecte pozitive în procesele de cre tere prin metabolismul lipidelor. Este un element toxic.y Nichelul.1 ppm. y Vanadiul. în cantit i mari a amalgamelor i a altor compu i cu argint. Cel mai evident simptom clinic al intoxic rii cu argint este argiroza. anorexie. Este un metal seminobil i totu i produce reac ii toxice. semnalat de apari ia unei colora ii gri-bleu pe piele i mucoas . Compu ii de nichel ca hidrocarbona ii i sulfa ii activeaz sinteza leucinei (aminoacid) i peroxizilor în lipide: astfel se genereaz radicali liberi care sunt factori esen iali în geneza cancerului. etc. Are o înalt afinitate fa de celulele mitocondriale i microsomale ale pl mânului. Este considerat un element controversat pentru organism. Nichelul este asimilat în organism din mediul obi nuit prin digestie. Chiar la concentra ii mari (2000 ppm) n-au fost observate intoxica ii clinice. mutagenic i carcinogenic. i se leag de preferin de colagen i alte structuri fibrilare ca mu chi. p trunde în organism pe c i digestive i cutanale. vanadiul este considerat un element foarte 181 . prin infec ii intramusculare i intravenoase i din implantele metalice care con in nichel . nichelul este elementul cel mai studiat în privin a comport rii fa de mediile biologice. anemie. y Argintul. Dup unii cercet tori. mineralizarea osoas i a din ilor. Acest metal nu este considerat a fi un element esen ial pentru organism. Dup al i cercet tori.

Oxidul de zinc ± ZnO are un efect favorabil de cicatrizare a r nilor. Experiment rile clinice i urm rirea personalului care lucreaz în medii specifice nu au ar tat prezen a efectelor toxice de la aceste elemente sau compu ii lor. rodiu i ruteniu. . paladiu. nu s-au observat efecte toxice i reac ii biologice. mai ales în privin a reac iilor toxice cu organismul. ca i s rurile lor. niobiu. 4. Prezent în mici concentra ii în aliajele chirurgicale (1 ± 4%) ca Ti6 Al4 V. ca urmare a eliber rii de ioni metalici i a produselor de abraziune (de uzur ). ). lucru semnalat mai ales în cazul personalului care lucreaz în industria zincului (temperatura sa de evaporare este relativ joas ± 900 oC). y Alte elemente. . motiv pentru care sunt pe larg utilizate în aliajele dentare. Totu i. 182 . seleniu i tantal. prezint slabe efecte de intoxicare pentru organismul uman. y Elementele platinice: platina.Galiu. Aceste metale. Este utilizat curent ca un marcator imunologic prin inhibarea enzimelor reversibile. . Este un metal nobil. precum i în lucr ri dentare restaurative.9. Sunt metale utilizate în producerea unor aliaje speciale.Zincul.toxic prin efectul s u de interferen cu mai multe sisteme de enzime (A. prezent în concentra ii mari în organism produce reac ii biologice nedorite. la temperatura corpului nu d nici un fel de reac ii biologice. i aspecte negative. inclusiv dac sunt prezente în cavitatea bucal . este utilizat pentru îmbun t irea propriet ilor mecanice ale aliajelor în titan. pe lâng multitudinea de avantaje oferite de propriet ile fizico-mecanice. motiv pentru care este utilizat în fabricarea alifiilor farmaceutice. iridiu. fiind complet biocompatibil.2 Eliberarea de ioni i particule metalice în organism Utilizarea aliajelor metalice în medicin prezint .Aurul. foarte stabil din punct de vedere chimic. Este considerat a fi un element esen ial. deficien a sa în organism perturb aproape toate func iile psihologice. important. ac iune ce poate determina perturb ri psihologice. iridiu.

rezultate din uzarea protezelor articulare. care constituie un electrolit favorabil producerii coroziunii galvanice. în prezen a implantelor. constituie principala surs de reac ii cu mediul biologic. Astfel. Acest proces de coroziune se manifest i în cavitatea oral datorit prezen ei diverselor aliaje dentare în contact cu saliva. ca urmare a procesului de coroziune electrochimic : Me Me+ + e -..Ionii elibera i de protezele i implantele metalice. în timp ce efecte toxice. cantitatea de ioni eliberat de aliajele CoCr este similar cu cea produs de o elul inoxidabil. procesul de eliberare de ioni se manifest mai intens la nichel. ci efectele secundare care se manifest prin metabolismul produs de ioni.polimerii i ceramicele dau probleme mai complexe decât metalele. toate aceste fenomene nedorite determin destabilizarea i chiar pierderea protezei sau implantului. Cercet rile efectuate în acest domeniu au condus la concluzia c nu ionii metalici produc în mod direct efecte d un toare în organism. reac ii macrofage. prin reac iile care le genereaz în cavitatea oral . alergice i carcinogene produc ionii hexavalen i prezen i în mediul biologic. Astfel s-a stabilit c în cazul cromului. Particulele metalice. Unele metale utilizate în prepararea aliajelor dentare au fost studiate i clasificate ca toxice. . în fluidele i esuturile din jurul acestor implante. provoac multiple reac ii tisulare. ceramice. reac ii inflamatorii etc. granuloma. crom i cobalt. Astfel. alc tuit din materiale diferite. Au fost studiate i g site concentra ii mari de ioni metalici. O protez complex . ionii primari elibera i sunt trivalen i. cadmiul i beriliul se eviden iaz a fi elemente cu pronun at caracter toxic. În domeniul metalelor utilizate pentru implante chirurgicale. 183 . polimerice) care se vor comporta diferen iat în zona protezei astfel: .marginea i forma particulelor joac un rol important în sensul c cele mici i neregulate ca form sunt mai active decât cele mari i de form regulat . va produce de asemenea particule diferite (metalice. inclusiv osteoliza (degradarea structurii normale a oaselor). S-a stabilit de asemenea c influen a compozi iei chimice a aliajului are mai pu in importan decât structura i caracteristicile fizico-chimice în procesul de eliberare de ioni. Gradul de oxidare i de formare a compu ilor metaloorganici poate avea un rol esen ial în acest proces.

interac iuni ale mediului biologic asupra biomaterialului prin varia ia pH-ului. 4.17: Tabelul 4.17 Interac iuni tisulare care au loc la interfa a cu biomaterialele Efectul biomaterialului TOXIC INERT BIOACTIV BIODEGRADABIL Reac ia tisular Necroza esutului esutul format nu reac ioneaz cu implantul. biomaterialele se împart în patru grupe. deoarece primele se dizolv continuu în contact cu esuturile i sunt supuse la modific ri chimice cu formare de precipitate sau compu i metaloorganici. 184 .9. Din punct de vedere al interac iunii biomaterial ± mediu biologic. Particulele din aliajele de titan provin din stratul pasivat al implantului deci vor fi oxizi care sunt considera i a fi iner i chimic. Aceste reac ii dintre biomateriale i mediul biologic. conform tabelului 4..aliajele cu con inut de CoCrNi dau reac ii mai complexe decât aliajele de titan. se pot clasifica în: . determinat de inflama ii locale i distrugerea esutului.3 Reac ii tisulare În vecin tatea implantelor sau protezelor cu esutul biologic se pot produce reac ii tisulare.interac iuni ale biomaterialului asupra mediului biologic manifestate prin: emisie de ioni metalici ca urmare a procesului de coroziune chimic (oxidarea metalelor). în jurul implantului se formeaz esut conectiv care capsuleaz implantul esutul se leag direct la implant prin reac ii tisulare (biologice) esutul în dezvoltarea sa înlocuie te treptat implantul Cea mai frecvent form de lezare a esuturilor în vecin tatea implantelor din aliaje Co ± Cr ± Ni se produce sub forma de granulom. . precum i emisia de particule metalice cauzat de uzura mecanic .

protezele articulare trebuie s fie cimentate. O substan sensibil numit antigen 185 . La interfa a os ± implant s-au putut constata i fenomene de osteonecroz (distrugerea esutului osos).În privin a utiliz rii aliajelor dentare din metale nepre ioase s-au constatat.5 Reac ii imunologice. Un alt tip de reac ie tisular se manifest în modificarea structural a osului. MGC. care nu se pot fixa riguros în cavitatea osoas i cap t o anumit mobilitate în timp. . în cazul osteosintezei cu pl cu e s-a observat formarea de noi esuturi osoase. etc. limfocite. Evolu ia granuloamelor poate conduce uneori la blocare protezelor articulare. care se manifest sub diferite forme de inflama ii ale celulelor: histocite. Alergia este definit ca o reac ie pronun at a unei substan e când este introdus în organism. Sunt cunoscute unele metale ca fierul. . Astfel.4 Reac ii inflamatorii Implantele i protezele metalice pot provoca reac ii inflamatorii cu esutul biologic adiacent. . nichelul i cobaltul care au capacitatea de proliferare a limfocitelor. 4. în zona implantat sau protezat . etc.implantele nelegate trebuie s fie imobile. Sensibilitate i alergie Simptomele inflamatorii i imunologice sunt adesea foarte strâns legate între ele. În scopul de a îmbun t i performan ele implantelor metalice i a protezelor ortopedice trebuie respectate unele criterii esen iale ca: . în activitatea chimic . De asemenea s-au constatat fenomene de osteoliz (distruc ia osului) produs de obicei în cazul implantelor necimentate. hipertrofii tisulare. .prezen a reac iilor tisulare s fie slab ( sub 5%). plasmocite. ceea ce necesit reinterven ie chirurgical pe implant. 4.performan a unui implant se caracterizeaz prin absen a simptomelor persistente i reversibile ca dureri. infec ii i neuropatii precum i în lipsa reac iilor tisulare.9. fenomene de lezare a mucoasei orale sub form de stomatite. produs mai ales prin scleroza osoas .fenomen caracterizat printr-o densitate ridicat a fibrelor de colagen i de prezen a celulelor gigant multinucleate ± MCG. dup patru ani de expunere.9.

cu slab putere alergic . apar inând grupei a IV-a de contact. 4. cre te riscul de apari ie a cancerului. dar i reac ii imunologice i inflamatorii. determin formarea de anticorpi sau celule de ap rare. care 186 . Sunt semnalate tot mai frecvente cazuri de apari ie a tumorilor maligne la persoane în zona implantelor metalice de lung utilizare. 4. Exist totu i informa ii clare c expunerea îndelungat a corpului uman i animal în medii care con in compu i metalici. în cazul implantelor ortopedice. Nu sunt eviden iate cazuri de producere a cancerului de c tre aliajele dentare. odat introdus în organism. produs de aliajele utilizate ca implante chirurgicale i ortopedice. care se concentreaz în urin .9. cobaltului i cromului pot avea efecte genotoxice i mutagenice.9.7 Concluzii Aliajele chirurgicale i dentare elibereaz în corpul uman ioni i particule metalice. acestea pot produce nu numai reac ii alergice.6 Efecte carcinogene Nu s-a demonstrat tiin ific existen a unei rela ii directe între formarea celulelor canceroase i prezen a implantelor în cazul uman. îns este recunoscut pe deplin faptul c exist o rela ie între producerea alergiilor i implantele metalice. p r i în esuturile din jurul implantelor. Titanul i aliajele sale sunt materiale care r spund cerin elor mecanice chimice i biologice. Reac iile alergice determinate de o elul inoxidabil i aliajele Ni ± Co ± Cr dau reac ii numite dermatite de contact. în concentra ii mari. Este demonstrat experimental i recunoscut faptul c pulberile metalice eliberate sub form de ioni modific metabolismul biologic i procesele de oxidare. p rerile cercet torilor sunt împ r ite. Au fost semnalate cazuri de apari ie a histocitozei fibroase maligne în zona implantelor metalice a pl cilor i uruburilor i altor corpuri str ine (fragmente de obuz). În privin a susceptibilit ii la alergie. unghii. Aliajele dentare pre ioase i semipre ioase sunt în general recunoscute ca inerte i perfect biocompatibile. sânge.este o molecul sau o celul care. compu ii nichelului. în schimb.

care sunt inerte fa de organism i uneori chiar pot facilita dezvoltarea celulelor osoase. nichelul i mercurul.elibereaz ioni în concentra ii ridicate. Unele metale deja sunt considerate prohibite pentru organisme ca beriliul. Este de precizat faptul c nu trebuie confundat metalul ca element chimic cu compu ii s i. Nichelul este considerat a fi unul dintre cele mai d un toare metale utilizat ca biomaterial. Din considerentele prezentate la acest subcapitol se justific pe deplin utilizarea de implante i proteze acoperite superficial cu diverse filme protectoare. ridicând riscul producerii reac iilor patologice în organism. 187 . oxizi sau compu i organici. este favorizat apari ia unor tipuri de tumori. lucru constatat clinic în mii de cazuri. ace tia din urm constituie elemente poten ial toxice.

îns la 12% crom.2 vol i. de acizi.).1 O ELURI INOXIDABILE 5. Pân la 12% crom rezisten a la coroziunea fierului nu este semnificativ . Rezisten a la coroziune a o elurilor cre te la alierea cu crom i alte elemente prin formarea pe suprafa a metalic a unei pelicule de oxid compacta i aderenta.6 vol i. la ad ugarea cromului nu este constanta. el cre te brusc la +0.1 Defini ii i clasific ri O elul inoxidabil este un aliaj fier-carbon aliat cu crom. 5.1 Variaia potenialului de oxidare mai multe tipuri. ea cre te brusc. în solu ii de s ruri. etc.1. acestea se împart în patru grupe. devenind pozitiv.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A BIOMATERIALELOR METALICE 5. adic la coroziune electrochimic . iar pentru utilizarea în domeniul corpului uman se adaug i molibden (2-4%). egal cu -0.. care protejeaz metalul de atmosfera de lucru. aceasta comportare este legat de faptul c pân la 12% poten ialul de oxidare al aliajelor Fe-Cr nu se modific . Cre terea rezisten ei la coroziune a aliajelor Fe-Cr (diagrama din fig. dup standard al aliajelor fier-crom 188 .CAP. care posed o mare rezisten la coroziune în atmosfer . r mânând ca i la fier. O elurile inoxidabile prelucrate prin deformare plastic sunt de Fig.1. ci prin salt. îns când con inutul atinge valoarea de 12%. 5. Rezisten a la oxidare a o elurilor inoxidabile cu crom cre te i mai mult prin aliere cu nichel.

5 23 ±27 max 0.60 ± 0.25 N rezisten a temperatura. Grupa I ± o eluri inoxidabile martensitice.5% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1. O elurile inoxidabile din aceasta grup nu au suficient rezisten la coroziune.07 Grupa III ± O eluri austenitice Cr ± Ni 16 ±18 6±8 max 2% Mn 18 ±20 8 ± 12 max 1%Si 18 ± 20 8 ± 12 max 1% Si 24 ± 26 19 ± 22 max 1.12 max 0.45 max 0.25 max 0. am. Tabelul 5.02% Al max 0.15 0.007 % Ti durificabile la efort o el 18-8 special carbon foarte jos o el 25 ± 20 rezisten la cald carbon foarte jos o el cu Si i temperaturi mari o el 18 ± 8 cu Mo pentru implanturi o el cu carbon foarte jos pentru implanturi chirurgicale o el cu con inut ridicat de Mo o el stabilizat cu Ti - 189 . Grupa a II a ± o elurile inoxidabile feritice au o structur format din solu ie solid de Fe i nu pot fi durificate prin tratamente termice. chirurgice ductilitate înalta foarte dure Grupa I ± O eluri martensitice 11.5 max 0. valve instr. Men iuni turbine.1 Grupele de o eluri inoxidabile deformabile plastic i compozi ia lor chimic Marca cf AISI 410 420 431 440 Compozi ia chimic % C max 0. cu formarea martensitei.25 max 0.5 ± 3% Si 1 6 ± 18 10 ± 14 11 ± 14 11 ± 14 2 ± 3% Mo 2 ± 3% Mo 3 ± 4% Mo 16 ±18 18 ± 20 17 ± 19 8 ± 11 max 4% Ti Grupa IV ± o eluri durificabile prin îmb trânire max 17 max 7 max 0.03 max 0.5 - 430 446 Grupa II ± O eluri feritice nedurificabile 14 ±18 max 0.08 max 0.25 ± 2.5% Si 23 ± 26 10 ± 14 1. O i S la m rirea 301 304 304L 310 310X 314 316 316L 317 321 322 max 0. fiind utilizate în industria chimic i medical mai ales ca recipien i.5 ± 13.1.70 max 0. O elurile acestei grupe au bune propriet i de rezisten la coroziune.08 max 0.08 max 0.microstructur -conform AISI (American Institute of Steel and Iron)a a cum se prezint în tabelul 5.35 ± 0. acestea pot fi durificate prin tratamente termice la cald.08 max 0. în special la coroziunea sub sarcin . dar în schimb au propriet i mecanice foarte bune.15 max 0.20 Cr Ni Alte elem.5 12 ±14 15 ±17 16 ±18 1.03 max 0.20 0. cu crom con in în principal cromul ca element de aliere. motiv pentru care sunt utilizate în fabrica ia instrumentarului chirurgical. mai ales datorit propriet ilor de duritate ob inute prin c lirea martensitic .10 max 0.

O elurile austenitice sunt. Mn. 190 . Si. nichelul fiind introdus pentru stabilizarea austenitei. dar pot fi durificate prin prelucrare plastic la rece. se indic efectul cromului i nichelului asupra stabiliz rii domeniului austenitic al acestor o eluri cu un con inut de 0. De aceea standardul american ASTM recomand marca de o el inoxidabil 316 L pentru fabrica ia de implanturi. Ta.03% în o elul 316 se îmbun t e e mult rezisten a la coroziune în solu ii de clor ca i în serul fiziologic din corpul uman. Ti. se împart în : .2.1% la 0. o elurilor inoxidabile Cr-Ni O elurile inoxidabile con in în mod obi nuit i alte elemente ca Mn. mai ales m rcile 316 i 316L. Nb. S-a constatat c prin reducerea con inutului de carbon de la 0. dup modul în care influen eaz transformarea K pE.1% carbon. în mod obi nuit peste 17% crom i la temperatura ambiant peste 8% nichel. W.Grupa a III a ± o eluri inoxidabile austenitice crom ± nichel sunt cele mai utilizate în implantologie. cu limitarea con inutului de impurit i este prezentat în tabelul 5. În figura 5. i elemente care frâneaz transformarea. etc. Grupa a IV a de o eluri inoxidabile cuprinde o eluri durificabile prin tratamente de îmb trânire la 4505500C. o eluri crom-nichel care con in 13% crom i. care la rândul lor. fiind numite alfagene ca: Cr. 5. Si. Compozi ia chimic a celor doua m rci de o eluri inoxidabile austenitice 316 i 316 L. Mo.2 Domeniul austenitic al rezisten la coroziune. se constat stabilizarea domeniului austenitic de c tre nichel la temperatura ambiant precum i influen a comun a celor doua elemente de aliere. C. le cre te mult rezisten a la coroziunea prin pitting.2. iar prin adaosul de 2-3% Mo m rcilor de o el 316 i 317.. aceste o eluri au propriet i moderate de Fig. Aceste o eluri nu sunt durificabile prin tratamente la cald. N. de regul .elemente care favorizeaz aceasta transformare. numite gamagene ca: Ni. Aceasta grup de o eluri inoxidabile este nemagnetic i posed o foarte bun rezisten la coroziune.

5% Si + 0.03 max 0. = % Ni + 30% C + 0.5% Mn Crechiv.Tabelul 5.5% Nb Fig.3) construit în coordonate Ni echivalent i Cr echivalent conform rela iilor: Niechiv.316L max 0.5. 5.1.0 max 0.2 Compozi ia chimic complet (conform ASTM) a o elurilor inoxidabile 316 i 316 L Elemente Carbon Mangan Fosfor Sulf Siliciu Crom Nichel Molibden 0.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Influen a acestor elemente asupra structurii.03 max 2 max 0. = % Cr + % Mo + 1.316 max 0.3 Diagrama structural Schaeffler Din diagrama Schaeffler.03 max 0. rezulta c tipul de structur al o elului inoxidabil este func ie de compozi ia chimic i de raportul existent între elementele alfagene i gamagene.1.03 max 0.08 max 2.75 17 ± 20 12 ± 14 2±4 Compozi ia chimica 0.03 max 0. ob inute la r cirea în aer a o elurilor este dat de diagrama Schaeffler (fig. 191 .

tratamente superficiale de finisare. deformarea plastic la rece. frezare. tratamente termice de omogenizare structural carburilor metalice. 6. a a cum sunt tratate la cap. sârm i bare. etc. pentru a fi favorizate desf urarea proceselor termodinamice de decarburare avansat .1. 192 . Prelucr rile tehnologice ulterioare se refer la opera ii metalurgice i mecanice specifice. degazare i aliere. Compozi ia chimic i propriet ile acestor semifabricate sunt garantate de produc tor printr-un certificat de calitate. ambutisare. turnare i prelucrare Toate componentele protetice i implantologice din o el inoxidabil sunt procesate din semifabricate aflate sub form de tabl . ceramice i polimerice. în scopul durific rii structurii i îmbun t irea unor propriet i fizico-mecanice.5. o elurile se elaboreaz numai în agregate speciale-cuptoare electrice cu arc sau induc ie-în atmosfer de protec ie (vid) i cu tratamente corespunz toare ale o elului lichid. sterilizare i conservare. Pentru a putea fi asigurate aceste cerin e tehnice. tan are. acestea constau în principiu în: prelucrarea la cald sau la rece prin deformare plastic : matri are i forjare. prelucr ri mecanice de strunjire. i dizolvare a O elurile inoxidabile austenitice utilizate ca biomateriale metalice trebuie s aib în compozi ia lor chimic con inuturi foarte reduse de carbon i de incluziuni metalice i nemetalice. acoperiri superficiale cu diverse straturi metalice. dezoxidare. g urire.2 Principii tehnologice de elaborare. lipirea prin brazare i sudur electric . pentru o eluri inoxidabile austenitice.

4 Mn + 17. variind între 0. procesul se poate desf ur chiar la presiunea atmosferic .înc rc tura metalic se compune din de euri de o el carbon. cu aport termic dat de arcul electric. 193 . 20 Nm3/t. Afinarea sau oxidarea se realizeaz sub vid.Fazele tehnologiei de elaborare i turnare sub vid constau din: Topirea înc rc turii metalice sub arc electric la urm torii parametri de lucru: temperatura arcului electric 40000C.realizarea unui vid de 0. consum de energie electric la topirea 400 kwh/t. Min.0 Si +1. .5-2 ore.durata de topire este în func ie de înc rc tur . . cu un debit specific de oxigen de 1-1. . de euri de o el inoxidabil i ferocrom standard pentru con inuturi de crom 10. Afinarea oxidant ± constituie o faz important de elaborare prin care carbonul i alte elemente prezente în o elul lichid se aduc în limitele prescrise.2 at: . consumul de oxigen fiind de cca. dar în medii de protec ie a topiturii. 16000C.5 Nm3/t.insuflarea oxigenului printr-o lance metalic la presiunea de 9-12 at. . 16500C. valoarea depresiunii în instala ie va fi moderat . la urm torii parametrii: înc lzirea b ii metalice la cca.15 sau 18%. în urma topirii rezulta doua produse lichide: baia metalic de o el i zgur . rela ia: oxigenul total necesar decarbur rii i oxid rii este dat de O2=9.3 C + 8.2 / (1+50 [C O]) + 2 [Nm3/t] în care: C ± con inutul de carbon al înc rc turii topite. Topirea se realizeaz în cuptor electric cu arc cu c ptu eal bazic .temperatura b ii metalice la sfâr itul topirii sub arc este de cca.

sub vid avansat. [C] + [O] = {C O} oxidarea fierului cu trecerea în zgur a oxidului de fier. 20%. 17000 C iar con inutul de crom în zgur este de cca. sunt: . . Mn ± con inutul de mangan al înc rc turii i al celui ad ugat la sfâr itul topiturii. func ie de care se desf oar apoi dezoxidarea i corectarea compozi iei chimice.Si ± siliciul din înc rc tur plus siliciul ad ugat în timpul elabor rii. temperatura b ii metalice este de cca. [Cr] + [O] = (Cr2O3 ) Reac ia de decarburare în condi ii de vid se va deplasa peste limita de echilibru a sistemului C-O. Ti. etc.oxidarea par ial a cromului. fiind necesar opera ia de reducere a zgurei în vederea regener rii cromului. La sfâr itul afin rii. Dezoxidarea i alierea b ii metalice asigur eliminarea oxizilor metalici forma i la elaborare i corectarea compozi iei chimice în limitele prev zute de norme sau standarde i recuperarea cromului din 194 a .oxidarea siliciului i manganului cu trecerea în zgur produselor de reac ie oxidice: [Si] + [O] = (SiO2 ) [Mn] + [O] = (MnO) .. Principalele reac ii chimice care au loc la afinarea oxidant a b ii metalice.) i degazarea o elului lichid. ca element principal de aliere. [Fe] + [O] = (FeO) . V. asigurându-se o decarburare avansat a b ii metalice.oxidarea carbonului cu degajarea oxidului de carbon. [CO] ± con inutul de carbon la sfâr itul afin rii. Controlul con inutului de carbon i a celorlalte elemente metalice la sfâr itul procesului se face prin analize de laborator.oxidarea altor impurit i existente în baia metalic (Al. cu eliminarea par ial a hidrogenului i azotului.

turnarea se face indirect ± prin sifon..03%C este de 25 Nm3/t. fluorur de calciu i elemente de dezoxidare (FeSi i FeMn). permite sc derea con inutului total de gaze în o elul inoxidabil în medie cu cca. Procesul începe cu formarea unei zgure fluide prin adaos de var. care curge prin orificiul de turnare. 5. profile. consumul de argon pentru o elul inoxidabil cu maxim 0. Lingourile de o el inoxidabil sunt apoi laminate sub forma de tabla. care constituie materialele metalice pentru ob inerea de dispozitive sau proteze prin prelucr ri metalurgice i mecanice ulterioare. sârme.).4. 5. Turnarea o elului inoxidabil lichid Procesul de turnare trebuie realizat în atmosfer de protec ie cu argon a jetului de o el. 195 . etc. sub vid. o elul se toarn în lingotiere de diferite m rimi. Tratarea o elului lichid sub vid. Principalele reac ii ale dezoxid rii sunt: 2 (FeO) + [Si] = 2[Fe] + (SiO 2) 2 (Cr2 O3) + 2[Si] = 4[Cr] + 2(SiO 2 ) (FeO) + [Mn] = [Fe] + (MnO) (CaO) + [FeS] = [Fe] + (CaS) reac ia de desulfurare Fig. prin dopul poros de la fundul oalei (fig. 25% i o cre tere important a purit ii în incluziuni nemetalice.4 Schema tehnologic a instala iei de eleborare sub vid a o elurilor inoxidabile Procesul de dezoxidare se realizeaz mai avansat i cu viteze mari în condi iile insufl rii de argon. la presiunea de lucru de 2-4 at.zgur . combinat cu barbotare.

1 Caracterizare general Titanul este un element activ din punct de vedere chimic. ca urmare ar trebui s se corodeze puternic în condi iile mediului ambiant.2 TITANUL I ALIAJE PE BAZ DE TITAN 5.2. în realitate acest fenomen nu se manifesta datorit formarii unei pelicule protectoare de TiO2 pe suprafa a sa. De asemenea. ocup în seria electrochimic a metalelor un loc între Mg i Be. asociate cu propriet i mecanice bune. care este superioar o elurile înalt aliate. La înc lzirea în aer. titanul microaliat i aliajele sale sunt superioare celorlalte materiale metalice.5. rezultând combina ii chimice care formeaz pelicula protectoare. formând nitruri i hidruri. având o înalta rezisten raportat la densitate :30-40 daN/mm2. viteza de oxidare se intensific existând posibilitatea formarii unor explozii. La cre terea temperaturii. cu o grosime de 20-50 Å. Propriet ile fizice principale ale titanului sunt: y greutatea specific : TiE. Datorit densit ii mici. a c ror valoare variaz între 15 i 35 daN/mm2. titanul se combin cu azotul i hidrogenul. titanul i aliajele sale interac ioneaz puternic cu gazele din atmosfer .

55 g/cm3 TiF.4.ÛC) .

543 J/g grad y c ldura latent : .de fierbere: 771 J/mol y conductibilitatea termic P 0. mm2/m y modul de elasticitate: .G: 410 GPa 196 .9 kJ/kg .de transformare alotropic : 2839 J/mol .ÛC) .3 10-6 /grad y rezisten a electric V.la 20ÛC: 8.E: 112 GPa .32 g/cm3 y temperatura de transformare alotropic : 882ÛC y temperatura de topire: 1660ÛC y temperatura de fierbere: 3300ÛC y c ldura specific la 20ÛC: 0.4.2 10-6 /grad .152 J/cm grad sec y coeficientul de dilatare termic E: .de topire: 420.la 100ÛC: 8.

Titanul metalic prezint doua st ri alotropice în stare solid : -TiE: stare stabil la temperaturi joase. se pot aplic doua procedee: .2 Recristalizarea fazic a titanului În titanul pur. c=4.). adic la cca. urmat de un tratament de recristalizare. (fig. 7000C sau recoaceri de scurta durat la limita domeniilor (800-9000C). 5. . 5. acest tratament este caracteristic pentru titan. Microstructura titanului recopt în vid la 11000C i r cit lent. -TiF: stare stabil la temperaturi înalte. Cea mai eficace cre tere a rezisten ei i plasticit ii titanului se ob ine prin c lirea peste punctul de transformare alotropica. structura r mâne practic neschimbat . sub 8820C. Dac prin c lire se stabilizeaz cele doua faze.5a. spre deosebire de o eluri.5b). În cazul titanului tehnic i aliajelor slab aliate pe baz de titan. La c lire în domeniul fazei . având re ea hexagonal compacta cu parametri a=2. la c lirea în domeniul fazei structura se modific brusc. orientat în anumite direc ii cristalografice. având re ea cubic cu volum centrat cu parametrul a=3. urmat de revenire la temperaturi imediat sub punctul de transformare. modifica ia cristalin nu poate fi ob inut la temperatura ambiant chiar prin c lire cu viteze de r cire foarte mari. cu faz sub forma acicular . Prin c lire la prezint gr un i poliedrici de faza temperaturi superioare punctului de transformare alotropic (peste 882 0 C) se ob ine o structur de tip martensitic (fig. structura apare în microstructur sub forma poliedric . În faz titanul pur. care se pot forma datorit supraînc lzirii titanului prelucrat prin deformare.95Å.primul procedeu consta în deformarea la rece la grade de deformare peste 10%. 197 .587.683Å i raportul c/a=1.al doilea procedeu const în deformarea la cald a metalului la temperaturi de 650-8000C cu un grad minim de deformare de 10%.306Å la 9000C. Pentru mic orarea gr un ilor grosolani. peste 8820C. 5. trece în forma ¶ printr-o transformare de tip martensitic. urmate de recoacere în domeniul . transformându-se din poliedric în acicular . gr un ii poliedrici prezentând margini zim ate.2. structura care se ob ine este format din faze primare i martensit secundar .

5. c) revenit.2. 15%V.a) b) c) Fig. a a cum se constat în diagramele de echilibru prezentate în figurile.3 Influen a unor elemente de aliere asupra propriet ilor titanului Molibdenul. i 5. 5.6. 5.5. Dac aceste elemente sunt ad ugate în cantit i mici. vanadiul i niobiul formeaz cu titanul sisteme de aliaje binare cu serii continue de solu ii solide în care se g sesc ambele modifica ii alotropice.5 Microstructuri ale titanului: a) recopt. în timpul c lirii are loc procesul de transformare în Dup influen a asupra temperaturii de martensitic a fazei 198 . b) c lit. 5.6 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-Mo Fig.7. Fig.7 Diagrama de echilibru fazic a sistemului Ti-V Solubilitatea acestor elemente în Ti este limitat ca urmare a diferentelor existente în construc ia re elelor cristaline. La c lire în domeniul se poate fixa aceasta structur în propor ie de 100% în aliaje binare care con in 10%Mo.

fier.5.transformare alotropica. etc. ele scad temperatura de transformare alotropica. . solubilitatea sa fiind de 25% la 14000C i de 6% la temperatura ambianta.elementele E stabilizatoare: aluminiu. ele cresc temperatura de transformare alotropic i se dizolva în Ti .elemente cu influen redus asupra temperaturii de transformare: staniu. ac iunea sa fiind comparat cu adaosul de carbon în aliajele fierului. siliciu. fiind prezent în majoritatea aliajelor acestui metal. elementele de aliere ale titanului se împart în trei grupe: . Aluminiu este unul din pu inele elemente de aliere care conduce la cre terea temperaturii de transformare alotropic a titanului. thoriu. crom.8. aluminiul formeaz un domeniu larg de solu ii solide cu titanul. Nichelul formeaz cu titanul aliaje speciale cu memoria formei în urma unor tratamente termice i termomecanice martensitice. cupru. zirconiu. 199 . contribuind la îmbun t irea simultan a diferitelor propriet i inclusiv a rezisten ei la coroziune. vanadiu. molibden. 5. Aluminiul se consider a fi elementul de aliere principal al titanului. azot. se dizolva în Ti sau formeaz eutectoide. hidrogen. tantal. bor. Dac îns c lirea se efectueaz în domeniul bifazic + se poate fixa faza chiar la con inuturi mai mici ale elementelor de aliere decât valorile critice. mangan. A a cum se Fig.8 Diagrama de echilibru Ti-Al observa în diagrama de echilibru (fig. Aceste elemente au un rol de prim ordin în aliajele pe baz de titan.elementele F stabilizatoare: niobiu. hafniu. carbon.). oxigen. .

carbonul prezent în aliajele titanului se limiteaz la valori sub 0.2% din cauz formarii carburilor i a favoriz rii apari iei fragiliz rii. Din analiza influen ei impurit ilor asupra titanului i aliajelor sale rezulta urm toarele concluzii pentru procesele de elaborare i prelucrare la cald: . .2%).1%. 0. . turnare. provoac fragilizarea titanului i din aceasta cauz .evitarea impurific rii cu gaze a metalului în procesele de prelucrare metalurgic (elaborare.5. .2. mic orând plasticitatea în schimbul cre terii rezisten ei mecanice. ca urmare a sc derii solubilit ii în metalul solidificat. La dep irea valorii de 0. zirconiului.oxigenul poate fi considerat nu numai o impuritate d un toare ci i un element de aliere dac con inutul s u nu dep e te 0.2% în titan i aliajele sale se constat o instabilitate a propriet ilor i mai ales a rezisten ei la coroziune.2%.2. de pân la trei ori.pentru domeniile biomedicale se impune utilizarea titanului de puritate avansat pentru a se preveni fenomenele de coroziune i alte reac ii nedorite la contactul cu organismul uman. motiv pentru care oxigenul este limitat la valoarea men ionat (max. dup cum urmeaz : . deformare la cald i la rece) prin realizarea acestor opera ii sub vid sau în atmosfera de protec ie (în argon). con inutul lui este limitat sub 0. m rind rezisten a mecanica.5 Aliaje pe baz de titan Clasificarea aliajelor pe baz de titan utilizate în practic se poate face dup mai multe criterii: 200 . în practica. molibdenului) este sensibilitatea mare fa de oxigen i azot. prin formarea unor hidruri fragile la marginea gr un ilor.hidrogenul se consider impuritatea cea mai d un toare deoarece provoac fragilitatea la rece.azotul. elemente care se dizolva u or în metal.4 Influen a impurit ilor asupra structurii i propriet ilor titanului Caracteristica de baz a titanului (ca i a molibdenului. 5. de i determin o cre tere mare a limitei de rezisten . . a durit ii i în final a fragilit ii.

ca recoaceri i c liri. elementele de aliere stabilizeaz aceasta structur la temperaturi ambianta.pentru construc ii sudate.aliaje amorfe.y Dup modul de prelucrare: . Titanul i aliajele sale sunt susceptibile la toat gama de tratamente termice.3.aliaje deformabile plastic. .aliaje cu rezisten foarte bun la coroziune.aliaje cu memoria formei. prin matri are.aliaje cu structur E+F (bifazice). Titanul i aliajele sale sunt dificil de a fi turnate deoarece au temperaturi ridicate de topire i tendin accentuat de impurificare cu gaze (hidrogen. y Dup structur se grupeaz în trei categorii: . oxigen. y Dup domeniul de utilizare: .pentru industria chimic i instrumental . . . În anexa 7.aliaje cu structur TiE.aliaje suficient de plastice i cu rezisten mare. Deformarea plastic la rece se realizeaz f r dificult i având în vedere propriet ile de plasticitate ridicate ale acestor aliaje. are loc la 650 ± 870 oC pentru calit ile de titan Ti ± 1 i Ti ± 2 i 700 ± 900oC pentru Ti ± 3 i Ti ± 4.aliaje pentru turnatorie. . se prezint compozi ia chimic i procesarea aliajelor de titan prin sudare i prelucr rii mecanice. . . Aliajele de titan se deformeaz la cald în domeniul 760 ± 1050 oC. 201 . . elementele de aliere se dizolva în E titan. . Deformarea plastic la cald.aliaje cu structur TiF.aliaje cu plasticitate mare i rezisten medie. .pentru dispozitive protetice.pentru avia ie i tehnic spa ial .aliaje superplastice. azot) i cu materiale refractare provenite din forma de turnare. . datorit transform rilor structurale determinate de fazele E i F specifice. y Dup propriet i : . .

015 0. Oxigenul are o mare influen asupra rezisten ei i ductibilit ii aliajelor de titan.50 0.18 Compozi ia max.5 3.25 0. prezentat din punct de vedere al compozi iei chimice în tabelul 5.30 0.10 0.Con inutul de impurit i este prezentat în diferite propor ii.015 0.5 ± 6.003 0.40 Un aliaj pe baz de titan care este larg utilizat în fabricarea implanturilor chirurgicale este simbolizat prin Ti6Al4V.10 0.5 max 0.6 Compozi ii de titan i aliaje de titan utilizate ca biomateriale Exista patru calit i de titan utilizate ca implanturi chirurgicale prezentate în tabelul 5.005 0. fierului i azotului. admisa.003 0.35 Diferen a 0. acesta trebuie controlat cu aten ie mai ales în privin a oxigenului.4 total max 0.3 Compozi ia chimic a patru calit ii de titan utilizate ca biomateriale (conf.20 0.2. ASTM F67) Elemente Azot Carbon Hidrogen Fier Oxigen Titan I 0.01 0.4.10 0.5.25 0.005 0.13 202 .5 ± 4.30 0.3.0125 max 0.08 max 0. Tabelul 5.1 fiecare sau 0.05 max 0. Tabelul 5.4 Compozi ia chimic conform ASTM F136 Elemente Al V Fe Alte elemente C N H O a aliajului Ti6Al4V Con inut procentual 5.015 0. % ÎI III IV 0.10 0.

Pot fi prelucrate prin forjare i matri are. Ti-Al-Sn-Cu. Aliajele din sistemul Ti-Al utilizate curent au în compozi ia lor 2-7% Al. În fig. opera ie realizat la 800-9000C.1 Aliajele de titan cu structura E cuprind urm toarele sisteme: Ti-Al. 5. solu ia E se descompune ap rând în sistem faza E2. Aceste aliaje se sudeaz u or în atmosfera de argon i se prelucreaz u or prin a chiere. 5. se formeaz compusul intermetalic Ti6 Al. 2% Sn i 4% Mo. 4 8 12 Al% 4 8 12 Al% Fig.9 Influen a aluminiului asupra caracteristicilor mecanice ale titanului În aliajele de utilitate practic . aluminiul ridic temperatura de transformare alotropic de la 882 la 11000C cea ce favorizeaz formarea unui domeniu larg de solu ii solide E.În literatura de specialitate sunt men ionate i alte doua aliaje pe baz de titan: TiSnMoAl i Ti13V11Cr3Al.6.9 se prezint influen a aluminiului asupra propriet ilor mecanice ale titanului.10.5. rest titan se caracterizeaz printr-o rezisten la uzare ridicat . Ti3 Al i Ti2 Al. Primul intitulat comercial HILITE 50 con ine 4% Al. care con in pân la 10% Al. Ti-Al-Sn. Ti-Al-Zr. Ti-Cu-Zr i altele. Conform diagramei de echilibru prezentat în fig. odat cu mic orarea solubilit ii aluminiului în titan. Aliajele Ti-Al se deformeaz u or la cald i suficient de bine la rece. Studiile efectuate asupra interac iunii dintre aceste doua metale au dus la concluzia c în sistem pot s apar trei compu i intermetalici: Ti6 Al. 5. La temperatura de 11000C are loc reac ia în stare solid : F  E 2 €1100€p E € C 0 iar la temperaturi mai joase.2. Au rezisten 203 . Ele nu se durific prin tratamente de c lire i deci sunt livrate i utilizate în stare recoapt . de unde rezult c valori maxime ale acestora se ob in la un adaos de 4-6% Al.

% 204 . niobiului i telurului asupra propriet ilor mecanice a aliajelor cu titan A. Ac iunea aluminiului în aceste aliaje Ti-Al-element consta în limitarea domeniului solu iei solide F.2 Aliajele de titan cu structura E+F au la baz urm toarele sisteme: Ti-Al-Mn. printr-un tratament termic adecvat. etc. m rirea solubilit ii elementelor F stabilizatoare izomorfe. Din grupa elementelor F stabilizatoare cea mai puternic ac iune durificatoare o au fierul. Tratamentul termic de durificare în cazul aliajelor pe baz de titan cu structura E+F consta în fenomenul stabiliz rii solu iei solide F la descompunerea fazei metastabile E¶ sau E¶¶ În urma tratamentului termic de c lire-revenire se pot asigura în aliajele bifazice rezisten e la ruperea de ordinul 180-200 daN/mm2. întrucât se preîntâmpin formarea fazei E2.deosebit la coroziune i sunt utilizate în industria chimic i în realizarea diferitelor dispozitive protetice. Analizând ac iunea concomitent a alierii i tratamentului termic aplicat asupra acestor aliaje se constat c diferitele adaosuri au ac iune complexa asupra propriet ilor mecanice. În acela i timp adaosul acestor elemente în aliajele binare Ti-Al elimin fragilitatea. conduc la durificarea prin îmb trânire. 5. Aceste elemente pot fi staniul. men inând caracteristicile de plasticitate în limite rezonabile. R. p strându-se structura E. În practic .2. molibdenul i vanadiul (fig. cuprul care formeaz cu elementele de baz combina ii intermetalice i care. Ti-Al-Mo-V. cromul. manganul. Ti-Al-Mo-Cr.10. cre terea temperaturii de transformare alotropica.). Ti-Al-V. zirconiul. Aliajele binare Ti-Al pot fi aliate cu alte elemente metalice în scopul îmbun t irii caracteristicilor mecanice. daN/mm 2 % Fig.6. Ti-Al-Mo. 5.5. sunt larg utilizate aliajele de titan pe baz sistemului stabilizator. molibdenului.10 Influen a vanadiului.

atât în domeniul fazei E cât i al fazei F i deci aceste aliaje au propriet i superioare iar maximul de rezisten se deplaseaz în domeniul aliajelor care con in cantit i mari de faz E. Pe m sura cre terii cantit ilor de faz E în matricea F se m re te rezisten a aliajului. iar în cazul aliajelor F c lite. Fig. atingând un maxim în cazul când cele doua faze sunt în propor ii egale.11). deoarece vanadiul pân la un con inut de 5% 205 . Aliajele cu cea mai larg utilizare ca biomateriale. 5.5.Gradul de durificare a fazelor E i F în aliajele binare ale titanului cu elemente F stabilizatoare se poate aprecia conform datelor din tabelul 5. beneficiind de propriet i mecanice i tehnologice foarte bune. sunt cele pe baz sistemului ternar Ti-Al-V.5 Durificarea fazelor i func ie de elementele de aliere Pentru aliajele cu structura E+F rezisten a depinde de raportul existent între cele doua faze (fig 5. Aceste date arat c diferen a între rezisten a titanului i a aliajelor E în stare recoapt este de 4-21 daN/mm2 .11 Influen a propor iei dintre fazele E+F asupra ezisten ei de rupere la trac iune În prezen a aluminiului aliajele de titan bifazice (E+F) se durific puternic. Tabelul 5. aceasta diferen variaz în limitele 11-70 daN/mm2.

Fig. care afecteaz direct propriet ile mecanice. r cire în apa.12. Rezisten a aliajelor poate fi îmbun t it prin tratamentul termic de c lire în domeniul solu iei E+F i îmb trânire la 450-5500 C. r cirea în cuptor pân la 7500C i men inerea la aceasta temperatur timp de 30 minute i r cirea în aer. 5. fiind superplastice la peste 900 0C.13 ). sudarea se poate realiza în atmosfer de argon.12 Influen a vanadiului asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor Ti-Al Fig. procesul de c lire i recoacere se va realiza în vid.5. De altfel. Pentru aceste aliaje se recomand recoacerea la 8500C. r cire în ap i îmb trânire la 450-5000C timp de 8 ore. Aceste aliaje sunt foarte sensibile la ac iunea incluziunilor nemetalice.5. 5. Aliajul posed rezisten foarte bun la coroziune în diferite tipuri de solu ii corozive i propriet i mecanice ridicate (fig.13 Influen a vanadiului asupra caracteristicilor mecanice ale aliajului Ti6Al4V (calire la 8500C.c în aliajele binare Ti-Al le m re te plasticitatea. influen a vanadiului ca element F stabilizator în aliajele binare Ti-Al în stare normal (recoacere la 8000C timp de o or i r cire lent la 6000C. rezisten a sudurii ajunge la 90% din valoarea materialului metalic. Pentru aliajul Ti6Al4V. îmb trânire la 5000C timp de 24 ore) 206 . recoacere la 6000C timp de 30 minute i r cire rapid ) este prezentat în fig. Toate aliajele din acest sistem sunt u or deformabile la cald. cu cea mai larg utilizare medical . concomitent cu m rirea refractarit ii i rezisten ei la coroziune. se recomand urm torul ciclu de tratamente termice: c lire la 9500C timp de o or .

14. Parametrii de lucru pentru cuptorul cu arc sunt: tensiunea 25-36 V.7 Elaborarea i turnarea titanului i aliajelor sale Datorit propriet ilor specifice ale titanului i aliajelor sale. . acestea se elaboreaz în cuptoare electrice cu arc i prin induc ie.electrod r cit cu ap .15. 5.).izola ie. Cuptoarele electrice cu arc sunt prev zute cu electrozi de wolfram i creuzet din cupru r cit cu ap precum i cu instala ii de producere a atmosferei de protec ie (fig.camer racit cu ap .14 Schema cuptorului electric cu arc sub vid 1. 8. 3.dispozitiv de înc rcare.legare la p mânt. 10.Aliaje cu memoria formei compuse din 50% Ti. 6.creuzet.5. Pentru topirea înc rc turii se pot utiliza i electrozi cu arc consumabil.introducerea apei. 7. i proprietatea de a se dilata în mod neobi nuit ± pân la 200%.6. i 50% Ni (Nitinol) posed . intensitatea 300-600 A.vizor. ca temperatura ridicat de topire precum i cre terea brusc a activit ii chimice cu temperatura.evacuarea argonului.3 Aliaje de titan cu propriet i speciale . 18.eav de ap . 11-piese din alam .5. numai în atmosfer de protec ie cu vid sau gaze inerte Fig. 13. 2. 4.2.capace de alam . lungimea arcului 5-12 mm. 5 .garnitur de cauciuc. executa i din titan 207 .16. 9.evacuarea apei.Aliaje superplastice.introducerea argonului. 5.14. 19 .vârf de wolfram. 17.2. care în anumite condi ii au alungirea la trac iune de peste 100%.Aliaje cu înalt rezisten la coroziune ca Ti6 Al4 V i Ti20 Al6Zr. 12.presgarnitur . .

sub aceasta valoare are loc efectul de desc rcare luminiscent i arcul nu. Orificiul din partea inferioar a creuzetelor. 4. aliaj ce se elaboreaz . indiferent de tipul cuptorului. La prima topire trebuie s se asigure solubilizarea elementelor de aliere i distribu ia mai uniforma a lor în baia metalic precum i degazarea acesteia.15. La sfâr itul elabor rii.sistemul de vidare trebuie s asigure o presiune remanent în timpul topirii sub arc de peste 10 mm Hg. se utilizeaz creuzete din grafit sau oxid de thoriu. 7 ±inductor( eav de cupru r cit cu ap ). La a doua topire.ameste. în atmosfer de argon. cu eliminarea impurit ilor volatile. 10.). 2.lingotier de degaz rii sub vid. 5.cunoscut i corespunz toare m rcii de c toare. comunic cu lingotiera în care se toarn arja. func ie de tipul de cuptor. 208 . 5. acesta este înfundat cu burete de titan pe durata elabor rii.La elaborarea în cuptoare cu induc ie de înalt frecven (fig. o suprafa bun a lingoului i diminuarea proceselor de segregare chimic i fizic în structura lingoului. Pe baza practicii elabor rii i 8. 6. pure i de euri de titan de compozi ie 3.dispozitiv de ridicat respectarea urm torilor parametrii de lucru: . se impune grafit.bunc r de inc rcare.buc de grafit. Pentru majoritatea aliajelor pe baz de titan este necesar o dubl topire. se urm re te realizarea densit ii maxime a aliajului. deoarece una singur nu asigur o compozi ie omogen a lingourilor.15 Schema cuptorului electric cu inductie sub vid combinat între elementele metalice 1-vizor. în propor ie corespunz toare i elementele de aliere necesare pentru marca de aliaj elaborat Se poate folosi i o înc rc tur Fig.tub de cuar . fie prin arc electric. buretele de titan se tope te fie prin induc ie. Înc rc tura metalic poate fi constituit din burete de titan de puritate avansat .i mai face efectul de topire. 9.grafit 5.împing tor.

100 mm Hg.4-0.evitarea pierderii prin volatilizare a elementelor de aliere cu tensiune mare de vapori la temperatura de elaborare (Al. . . Desc rcarea luminiscent a arcului poate conduce la declan area exploziilor în incinta instala iei de elaborare.se continua r cirea semifabricatului turnat în condi ii de vid pân ce temperatura coboar sub 2000C. fenomen ce este favorizat când vidul este avansat (sub 5-6 mm Hg). . se r ce te topitura i se elimin zgura format pe suprafa a metalului solidificat în creuzet. O instala ie moderna pentru elaborarea aliajelor de titan este cuptorul cu plasma cu cristalizator r cit cu ap . . . unde atmosfera este controlat în prezen a argonului sau sub vid.pornirea pompei de vid dup etan area cuptorului. Procesul de topire sub arc în vid se conduce pe baz experien ei specifice pentru fiecare instala ie i cuprinde urm toarele faze tehnologice: .se poate topi sub vid mai înaintat (0. Mg.înc rcarea în creuzetul din materialul refractar a buc ilor cânt rite de metale i aliaje supuse topirii. În tabelul 5. se ia proba din prima topitur (cu ajutorul unei sonde aflat în incinta instala iei). .6.se determin compozi ia chimic a aliajului. etc.productivitatea instala iei de vidare trebuie s fie de minimum 50 dm3/h. se face corec ia compozi iei chimice prin ad ugarea de metale în creuzet. care prezint urm toarele avantaje în compara ie cu arcul electric sub vid: .5 mm Hg) deci aliajul va fi mai pur. .permite reglarea vitezei de topire.aliajul elaborat se toarn sub forma de lingou sau pies în cochilia aflat în incinta etan a instala iei.men inerea arcului electric pân la topirea întregii înc rc turi metalice.declan area arcului electric între electrod i înc rc tur când valoarea vidului a atins cca.se reporne te topirea sub arc în vid.. .dac se elaboreaz aliajul cu doua topiri. . 209 .). . se prezint con inutul de gaze i caracteristicile mecanice ale titanului elaborat prin cele doua procedee prezentate. .controlul temperaturii b ii metalice se poate face cu ajutorul unei sonde--termocuplu care se imerseaz în baia de metal sau pe baz de experien practic .

7.4 58. în consecin a lingourile ob inute prin procedura prezentat mai sus vor fi supuse opera iilor de deformare plastic la cald.2 127 61.004 0.3 27.006 0. cu o c ldur de transformare (H=450J/at .8 29 112 70.densitatea cobaltului este func ie de starea alotropica: la 0 25 C.2 134 63. mmHg 75 75 0.07 H2 0.1 Propriet i generale ale cobaltului Cobaltul face parte din grupa a VIII a tabelului periodic.3 COBALTUL I ALIAJELE SALE 5. .94.02 Caracteristici mecanice în stare deformat RdaN/ A% HB N% 2 mm 57 23.3 Con inut de gaze % O2 0.36%.5 0.08 0. CoF are densitatea 8.gram i o varia ie de volum de 0.1 0.003 N2 0. 210 .85 g/cm3 i 8.80 g/cm3 pentru CoE. Propriet ile mecanice sunt func ie de puritatea metalului i de starea structural în care se afl . .6 47.02 0. al turi de Fe i Ni.3.masa atomic : 58.4 45. Propriet i fizice ale cobaltului: .02 0.st ri alotropice: CoF cu structur hexagonal compacta stabil pân la 420oC i CoE cu structur cubic cu fe e centrate stabil la temperaturi de peste 4200C. Tabelul 5.8 121 72.7 Tipul de cuptor cu arc cu arc cu plasm cu plasm 5.Utilizarea titanului i aliajelor sale în domeniile tehnologiei protetice se face în stare prelucrat plastic la cald prin laminare i matri are urmat de tratamente termice corespunz toare.6 Calit i de titan ob inute prin topirea sub arc electric în vid i în cuptor cu plasma Vid realizat.03 0.8 23.012 0.temperatura de topire: 1495oC.09 0. având deci propriet i generale apropiate de ale celor doua metale. Transformarea FpE are loc printr-un mecanism de forfecare structural . unele proprietari sunt prezentate în tabelul 5. .

elaborat în cuptor electric cu arc i recopt. Tabelul 5.magnetizarea cobaltului se caracterizeaz prin propriet i feromagnetice la temperatura ambianta.3 Rezisten a la compresiune daN/mm2 85. E=21x10 3 kg/mm2. . Propriet ile termodinamice ale cobaltului se refer la: . 211 .dilatarea termic . .5 Limita de curgere Rp0.2 26 70 96.6x10-6/0C pentru o puritate a metalului de 99. aspecte tratate la cap 6. Cobaltul este foarte pu in ductil la temperatura ambianta. de exemplu pentru puritatea de 99.95% este E=13x10 3 daN/mm2.1. prezentând anomalii la transformarea alotropic FpE (4200C) i la transformarea feromagnetica-paramagnetic (1120-11430C).9 99.Modulul Young pentru cobaltul de puritate 99.7%.6 30. La temperaturi ridicate între 900-12000C. cobaltul este deosebit de ductil i poate fi cu u urin a prelucrat prin deformare plastic .2 daN/mm2 14 19. este 155 unit i Vickers. punctul Curie se situeaz la 11210C.88% la 250C i prezint o varia ie liniar cu temperatura.capacitatea caloric masic a cobaltului este cp= 0 24.4 - Duritatea cobaltului cu titlul de 99. atât prin turnare cât i prin deformare plastic . caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar de 12.2 Aliaje de cobalt pentru uz medical Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic.9 99.7 Caracteristicile mecanice ale cobaltului Starea metalului Topit ± turnat Recopt Sinterizat Deformat plastic i recopt Titlul % 99.conductibilitatea termic a metalului este de 0. K. aceasta valoare este inferioar fa de un metal mai pu in pur.8 68.9J/at. 5.8 84.gr.3. .98 Rezisten a la rupere Rm daN/mm2 24. mai ales când are un grad de puritate sc zut.9 99.855 W/cm 0C la 1000C.

212 . În final sunt lefuite. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. care se mic oreaz la 36% la 9600C. 5. formându-se o solu ie solid K care con ine 38% crom.16. La aceasta temperatur solu ia solid E (cubic cu fe e centrate) reac ioneaz cu fazaH.5. dintre care numai acela care prezint interes pentru domeniul protetic vor fi tratate în continuare. deci durificarea acestor aliaje prin tratamente termice. Fig. sudare. 7 ± anexe). Din diagrama se constat posibilitatea realiz rii domeniului bifazic de transformare structural în aliaje la temperatura ambianta. tratamente termice secundare.componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere.17 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-molibden Prin ad ugarea de molibden în aliajele Co-Cr în propor ie de câteva procente se influen eaz favorabil finisarea gr un ilor în materialul turnat sau forjat. Sistemul de aliaje cobalt-crom se prezint în fig. Solubilitatea în stare solid a cromului în cobalt are valoarea de 39% la 14000C. Temperatura de transformare FpE se m re te la ad ugarea cromului. Cobaltul formeaz cu diverse metale mai multe sisteme de aliaje binare i ternare.5.16 Diagrama de echilibru a sistemului cobalt-crom Fig. lipire.

Aliajele ternare i cuaternare pe baz de cobalt din sistemele CoCrMo i CoNiCrMo sunt cele mai utilizate în domeniul protez rii medicale..50 max 1 3-4 max 0.015 max 0. În prezent 2 din cele 4 sisteme de aliaje sunt larg utilizate în fabrica ia de implanturi i anume aliajul în stare turnat CoCrMo i aliajul în stare forjat CoNiCrMo.2.010 0. Tabelul 5.5 33-37 max 1 max 0. pentru a se ob ine dimensiuni precise i calitate superioar a suprafe ei pieselor turnate.05 max 0. turnarea se face de regul prin procedee speciale de formare-turnare. Conform ASTM sunt recomandate 4 tipuri de aliaje pe baz de cobalt pentru domenii protetice ale c ror compozi ie este indicat în tabelul 5.17).3.010 max 1 Co Cr W Ni forjat F90 19 ± 21 9-11 max 3 0.5 5. indic formarea compusului intermetalic la MoCo3 la 24% Mo care la temperaturi mai mici de 10200C se descompune punând în solu ie faz I. Au fost f cute numeroase studii pentru a se identifica i îmbun t i natura fazelor structurale din piesele turnate.8 Compozi ia chimic a aliajelor pe baz de cobalt utilizate în protezare -conform ASTM Elemente Cr Mo Ni Fe C Si Mn W P S Ti Co Cr Mo turnat F76 27-30 5-7 max 2.5 max 0. ultimul este utilizat mai nou în realizarea tijei femurale.75 max 0. 5.35 max 1 max 1 Co Ni Cr Mo forjat F562 19 ± 21 9-10.15 max 1 max 2 14 ± 16 Co Ni Cr Mo W Fe forjat F563 18 ±22 3±4 15-25 4-6 max 0. Structura fragil a fazelor de carbur de crom i molibden i a fazelor 213 . care poate finisa i durifica structura aliajelor din acest domeniu.025 max 0.Sistemul de aliaje Cobalt-Molibden (fig.5 ± 3.15 max 0.15 max 0. Aliajele Co-Cr-Mo se toarn în domeniul de temperaturi cuprins între 1350-14500C.1 Aliajele Co-Cr-Mo Producerea componentelor protetice prin turnare este o practic atractiv deoarece se pot ob ine forme de complexitate ridicate cu opera ii i costuri minime. în proteza articula iei de old.05 ± 0.8.

Rezultatul tratamentului const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor i a fa zelor intermetalice H în faz K.18).5. se supun la diverse tratamente termice de recoacere i îmb trânire în scopul cre terii omogenit ii chimice i structurale. 5. a matricei (fig. c lit la 1050 0C / 40 min. tratamente termomecanice prin deformare plastic i altele. 214 .. laminat la cald la 1175 0C + laminat la rece (10% reducere sec iune). recopt la 11000C / 2 ore Aliajul Muller turnat. în consecin a aliajul dup turnare se supune tratamentelor termice. dup turnare. a a cum sunt prezentate în tabelul 5. r cit în apa Recoacere i îmb trânire la 6500C / 20 ore Turnat i extrudat la 1200 0C. recopt la 8150C / 4 ore + c lit la 12250C / 4 ore i r cit în solu ie salina Turnat i forjat. De asemenea aceste aliaje sunt susceptibile i la alte tratamente ca microalierea în faz de elaborare (aliajul Muller). Primul tratament termic consta dintr-o recoacere la 12300 timp de o or urmat de r cirea for at în aer sau ap .9. Tabelul 5.9 Caracteristicile mecanice ob inute în aliajele Co-Cr-Mo în urma aplic rii unor tratamente termice i termomecanice Tratamentul aplicat Aliaj turnat netratat Recoacere la 1230 0C timp de o ora. i r cit în aer Limita de curgere [M P a] 430 ± 490 450 ± 490 444 ± 509 945 1100 1640 Rezisten a la rupere [M P a] 716 ± 890 731 ± 889 747 ± 952 731 525 690 Alungirea [%] 5±8 11 ± 17 10 ± 13. afecteaz toate propriet ile mecanice i rezisten la coroziune. cu posibilitatea de fragilizare a structurii metalice. Cu acest prim tratament se ob ine o cre tere sensibil a plasticit ii aliajului manifestat prin dublarea alungirii (de la 5-8% la 11-17% dup recoacere). Tratamentul de recoacere la temperaturi înalte poate declan a începutul topirii interdendritice cu apari ia fazei lichide de-a lungul limitei dintre gr un i. De asemenea neomogenitatea structural a pieselor turnate afecteaz rezisten a la coroziune.19).intermetalice precum i distribu ia lor sunt responsabile de ductilitatea redus (alungirea 5-8%) a acestor aliaje în stare brut turnat . Pentru îmbun t irea tuturor caracteristicilor mecanice i de rezisten la coroziune aceste aliaje.5 17 24 26 Compozi ia eterogen a structurii turnate (fig.

. Ta.C. conduce de asemenea la cre terea ductilit ii i rezisten ei aliajelor. Recoacerea la temperaturi înalte are scopul de a realiza punerea în solu ii a carbonitrurilor formate în structura aliajului. s-a reu it s se ob in o structur mai omogen în aliaj. 6500C. 0. stabil la peste 890 0 C se transforma în structur H.18 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo turnat (netratat) Fig.1 %. conduce la formarea de carbonitruri intragranulare i precipitate de faz K (diagrama Co-Cr).F. urmat de o normalizare la 12250C timp de 4 ore. Fig. Tratamentul termic al acestor aliaje consta dintr-o îmb trânire artificial la 8150 C timp de 4 ore. i aceste aliaje sunt apoi tratate termic prin recoacere- 215 . dup recoacerea la temperaturi înalte.2%) a aliajului.microalierea cu Al. Prin aplicarea unor tratamente de îmb trânire a aliajului turnat. cu ameliorarea propriet ilor de rezisten i ductilitate. timp de 20 de ore. Nb.19 Microstructura aliajului Co-Cr-Mo dup tratamentul de recoacere la 12300C Tratamentul de îmb trânire are loc la cca.C. cu formare de benzi metastabile. când structura C.5. Ti. Aceste aliaje studiate de Muller poarta denumirea comercial de ENDOCAST i se caracterizeaz prin propriet i de rezisten i tenacitate ridicate (tabelul 5. 0.9). B. în care precipit carburile complexe de tipul M 23 C6. Zn în propor ie de max. cu r cire rapid . Îmbun t iri sensibile ale tuturor caracteristicilor mecanice în aliajele CoCrMo turnate se pot ob ine (a a cum rezult din tabelul 10) prin urm toarele tratamente: .5.microalierea cu azot (max.care poate favoriz fisurarea sub sarcin .

20 Microstructura aliajului H. a lingourilor turnate. prelucrate prin deformarea plastic la cald. Dup forjarea la cald..F.C. o structur fibroas i orientat . sub temperatura de 8700C nu este recomandat deoarece la temperaturi mai joase se pot produce fisuri în material. Aliajele CoCrMo. rezulta cre terea semnificativ a propriet ilor de rezisten mecanic i coroziune pentru aliajele Co-Cr-Mo turnate i deformate plastic la cald în compara ie cu cele numai turnate. deci dup ce structura brut de turnare a fost schimbat . Prelucrarea prin deformarea plastic . 5. structura de echilibru sub 4250C este hexagonal compacta. prin r cirea înceat la temperatura camerei.C.C.îmb trânire pentru punerea în solu ie a carburilor formate prin microaliere cu elemente carburigene. Prelucrarea prin deformarea plastic la 0 temperatur sub 425 C determin transformarea limitat a structurii Fig. care limiteaz apari ia i formarea carburilor fragile în structur metalic . 11200C. formându-se benzi de Co-Ni-Cr-Mo ob inut dupa structur H. trebuie s aib con inut sc zut de carbon (max.9. de asemenea con inutul de crom trebuie s fie limitat la 26. Aliajele din acest sistem au structura C.C. aliajul poate fi prelucrat suplimentar atât la cald cât i la temperaturi foarte joase.5% fa de 2730% în aliajul standardizat turnat.3. împiedic formarea complet a structurii H. Forjarea i matri area acestor aliaje este posibil la 12000C când se produce fragmentarea i distribu ia carburilor rezultate la turnare i a re elelor intermetalice. la temperaturi ridicate.deformarea plastica cald a aliajelor turnate asigur de asemenea înalte propriet i de rezisten i tenacitate.C.5.0.05%). în H. în matricea deformarea plasti (x 650) 216 . Din tabelul 5. de fapt rezisten a mecanic ridicat se ob ine prin prelucrarea la temperaturi joase. Ca rezultat al opera iilor de deformare plastic se ob ine o granula ie fin .F.C. . Natura lent a transform rii C.2 Aliajele din sistemul Co-Ni-Cr-Mo (MP35N) Aliajele sunt utilizate în stare forjat la cald la temperatura de cca.2.

10 se indic efectele temperaturii de prelucrare prin deformare plastic asupra propriet ilor mecanice. Acest tratament de îmb trânire conduce la cre terea suplimentar a rezisten ei i la sc derea ductilit ii (tabelul 5.F. Rezisten e suplimentare ale aliajului se ob in prin tratamente de îmb trânire între 540-5900C (prin existen a celor doua faze H.C. care fixeaz propriet ile de compus intermetalic Co3 Mo.).C. dar sub temperaturi de recristalizare (9500C).C. se constat benzi de structuri H.C. 217 .) timp de 4 ore urmate de r cirea în aer.10..recoacerea de recristalizare la 10500C timp de o or .C. Asigurarea propriet ilor mecanice prin tratamentele aplicate pentru diverse produse se poate realiza prin: . 5. duritatea aliajului depinde de temperatura de forjare i de coroiajul realizat. când se ob ine o sc dere a limitei de curgere la cca.C. Transform rile structurale la temperatur ridicat stabilizeaz structura C.F. prin tratamente de recoacere la peste 6500C. domeniu în care formarea structurii hexagonal compacte i ecruisarea materialului influen eaz puternic rezisten a mecanic . .20). 400 MPa. În tabelul 5. (fig.forjare la rece sub temperatura de 6500C.metastabil a fazei C.F. Tabelul 5. în schimb rezulta o înalta ductilitate a materialului prin cre terea alungirii cu 70%. .10 Propriet ile mecanice ale aliajelor din sistemul Co Ni Cr Mo forjate Tratamentul Recopt la 10500C Forjat la temperaturi joase de 6500C cu reducerea sec iunii cu 50% Forjat la temperaturi joase ca mai sus i îmb trânit Forjare la cald peste 6500C Limita de curgere [M P a] 300 650 2000 Tensiunea de rupere [M P a] 800 1000 2068 1300 Alungirea [%] 40 20 10 - Pe durata tratamentului de îmb trânire r mân zonele de structur H. i C. propriet i finale determinate de temperatura de prelucrare i gradul de deformare.C.F.forjare la temperaturi de peste 6500 C în domeniul structurii C.F. Aceasta structur multifazic este caracterizat prin rezisten i ductilitate ridicate.C. în matricea C.

4. în schimb este inclus în grupa metalelor pre ioase. 5. Metalele i aliajele nobile sunt utilizate cu succes în producerea electrozilor.. platina. 5.forjarea la rece.4 METALE I ALIAJE NOBILE 5. sterilizate i conservate conform cerin elor standardelor interna ionale (vezi cap. osmiul i rhuteniul. Componentele protetice turnate sau matri ate sunt apoi prelucrate prin a chiere. lipire i tratamente termice secundare. turnare i prelucrare a aliajelor pe baz de cobalt Aliajele cobaltului cu cromul pot fi prelucrate metalurgic atât prin turnare cât i prin deformare plastic . urmat de tratamentul de îmb trânire. În final componentele ob inute sunt lefuite.1 Caracterizare general Metale nobile sunt considerate a fi aurul. Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile. paladiul. fiind utilizat cu succes în producerea lipiturilor i aliajelor nobile. care are o culoare galben-intens i un luciu metalic puternic.3 Principii de elaborare. 7 ± anexe). sudare. când se ob in rezisten e ridicate nominalizate prin limita de rupere ~2550 MPa. rhodiul. 5. acoperiri superficiale i lucr ri dentare restaurative. limita de curgere este ~ 2400 MPa dar alungirea de numai 4%. unele aspecte tehnologice sunt tratate la capitolul 6. În stare pur aurul 218 . implantelor. iridiul.3. Denumirea de metale nobile este caracterizat de faptul c au rezisten la coroziune foarte bun i î i men in culoarea metalic str lucitoare în timp.2 Aurul i aliajele sale Aurul pur este un metal moale maleabil i ductil.4.

69 + 12.9999% Au). H2SO4.7 58.12 se prezint unele propriet i fizice i mecanice ale aurului turnat ca metal pur i aliat. când formeaz AuCl3. fosfor i sulf.6 microni.583 Aurul metalic de puritate comercial ridicat are slabe propriet i mecanice.00 666. procente i fine e Caratajul [k] 24 22 20 18 16 14 Cantitatea de aur con inut [x/24] 24/24 22/24 20/24 18/24 16/24 14/24 Greutatea procentual a aurului [%] 100.23.666 0.11 Compozi ii de aur exprimate în carate.833 0.750 0. De asemenea nu se dizolv în solu ii de acizi diluate sau concentrate (HCl.9oC temperatura de fierbere: 2710oC tensiunea superficial la temperatura de topire este 1128 rezistivitatea electric este redus : V = 2.10-6 / K temperatura de topire: 1063. precum i ale aurului prelucrat în foi e micronice.33 750.cm y Propriet i chimice i electrochimice Aurul. Puritatea aurului comercial se exprim în carate (k) sau în Äfine e´.0 66. HNO3 ).7 83. a a cum se prezint în tabelul 5. dyne/cm y Propriet ile fizico-mecanice ale aurului: sistemul de cristalizare: CFC densitatea: 18. halogeni usca i.3 75. Aurul poate fi purificat prin rafinare.0 91.este cel mai ductil i maleabil metal. Tabelul 5.000 0.19 Q.3 Fine e P r i/1000 1000.33 Frac ii 1. 219 .00 916.916 0.66 583.66 833.11. el poate fi laminat în foi e sub iri cu grosimea de 0.269 kg/cm3 c ldura specific : cp = 23. În tabelul 5.Kcal/at. Se poate dizolva într-un amestec de acid azotic i clorhidric (ap regal ). motiv pentru care în majoritatea aplica iilor tehnice i medicale se utilizeaz aliaje pe baz de aur. practic nu se oxideaz în atmosfer de oxigen.grad coeficientul de dilatare termic : E = 45. pân la un grad foarte înalt de purificare (99.10-4 T.

0 40.13.3 15. în procente de greutate Aliajul NOBIL AuAgPt Au-CuAgPd-I Au-CuAgPd-II SEMINOBIL AuCuAgPd ± III AuAgPdIn PdCuGa AgPd Au 78.0 56. duritate i alungire corespunz toare ca valori.1 25.0 1. manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe diagrama de echilibru.5 10.3 Alte metale In = 16.4 5.7 1.5 Ga = 10.5 11.Tabelul 5.0 1. În scopul asigur rii cerin elor men ionate mai sus. Tabelul 5.6 19.rezisten a mecanic . aliajele binare cu aur au fost modificate structural.0 38.0 Cu 10.0 21.0 4.12 Unele propriet i fizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare Starea fizic Aur turnat de 24 K Aur turnat de 22 K Aur pentru monede Aliaj reprezentativ de aur turnat (cu 75% Au) Foi de aur produs prin deformare plastic Densitate [g/cm3] 19. a a cum sunt prezente în tabelul 5.5 15.8 7.0 75.0 47.0 Pt 9.13 Compozi ia chimic tipic pentru aliajele nobile i seminobile.9 0.1 Duritate HV [kg/mm2] 28 60 85(HB) 135 60 Rezisten a la trac iune [MPa] 105 240 395 425 250 Alungirea [%] 30 22 30 30 13 Literatura de specialitate precizeaz de altfel care sunt cerin ele unor aliaje metalice pentru a fi utilizate în domeniul medical.1 76.0 25.8 3.7 69. prin ad ugarea de noi elemente metalice care s le îmbun t easc propriet ile rezultând astfel aliaje complexe. a a cum se men ioneaz mai jos: .rezisten a la coroziunea chimic i electrochimic în mediul fiziologic în care lucreaz .0 20.3 220 . . .4 Sn 1.1 0.8 Pd 2.0 Ag 11.1 In = 2.interval de topire redus.5 3.

având punctul de topire de 1772 oC i densitatea 21.3 Platina i metale platinice Platina este un metal alb-alb strui.14 Aliaje dentare pe baz de aur Compozi ia chimic (%) Ag + alte Au + Pt metale 75 75 30 70 86-89 79-83 Rest 78-81 75-79 75 25 100 97 3 62 33 63 37 72 28 67 33 Duritatea HB Stare moale 156 118 40 85 115 145 172 140 155 84 130 Stare dur 223 225 222 270 240 180 240 - Aliajul Aur colorat Aur alb Aur turnat Denumirea 18k Palliag Moale ½ tare Dur Foarte dur Degular Permador Degudent Duallor k Duallor g Degular I Degular II Aur pentru lucr ri speciale Aur pentru lipit 5.Aliajele dentare pe baz de aur constituie o categorie distinct fiind utilizate în restaur ri dentare. este un metal cu o anumit duritate. i poate fi tras în folii sau în fire. 221 . Metalele platinice se caracterizeaz prin rezisten a ridicat la coroziune i activitate catalitic . i maleabil. i rhodiul ± Rh. Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd. ductil. Tabelul 5. Platina este un element de aliere esen ial pentru aliajele cu aur. proprietate pentru care sunt recomandate ca aliaje stomatologice. propriet i mecanice ridicate i rezisten a excelent la uzur .14. rutheniul. ad ugându-se în aceste aliaje pân la 10%.45 g/cm3.Ru. aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere în aliajele nobile i seminobile. c ruia îi îmbun t e te duritatea i elasticitatea. Compozi ia chimic în procente de greutate pentru asemenea aliaje prezentat în tabelul 5. iridiul ± Ir.4.

având densitatea 7.4 Argintul i aliajele sale Argintul face parte din grupa metalelor pre ioase i constituie un important metal de aliere cu aurul i paladiul. al turi de aur i cupru.06x10 -5/ 0C la 200 C. Argintul ca metal pur nu este utilizat în domenii medicale i stomatologice (în special) datorit form rii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagr .50C. temperatura de topire 960. .99% având ca impurit i numai metale platinice.platina fizic pur cu titlul 99.9%.5% având ca principale impurit i metale platinice.5 W/ 0Cm. cupru.m. rezistivitatea electric 1.59x10-6. conductibilitatea termic 418. alungirea relativ A=48«50%. densitatea la 200C este 10. Au.7 KJ/Kg.4. i are urm toarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomic 107. Rh) i 500 p. care se depune pe suprafa a metalului aflat în medii biologice.m. nu se utilizeaz în stare pur în protezare.6 g/cm3). rezisten a la rupere la trac iune Hr de13. Au i Ag.3«9. Datorit durit ii sale reduse i a faptului c este atacat de saliva din cavitatea bucal i de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat). c ldura latent de topire 105.14 g/cm3. 222 .Se disting urm toarele calit i de platin : . Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate în domeniul dentar. care con ine 500 p. În stare lichid .5 g/cm3 (la 10000 C densitatea este de 9.88. formând oxidul Ag2 O care cristalizeaz în re eaua cubica. temperatura de fierbere 21950C.8«14. elemente platinice (Pd.15.p. Ag i alte metale. în aliaje cu aur. Argintul metalic este situat în grupa I a tabelului lui Mendeleev.4 daN/mm2. coeficientul de dilatare liniar 2. argint.p. duritatea Brinell HB=25 daN/mm2.platina chimic pur cu titlul 99.platina tehnic pur cu titlul 99. Modulul de elasticitate E=8160 daN/mm2. Argintul rafinat sub forma de lingouri i granule de puritate ridicat are compozi ia chimic prezentat în tabelul 5. cm. Ir. . argintul dizolva o cantitate mare de oxigen. a a cum sunt prezentate în tabelul 5.

-2 99.002 7 Cu.9 7Cu.A. Pd = 0.. Te = 0.9 ElectroPunct de topire conductibilitatea la 0 C 200C m/.017 Aliajele de argint Aceste aliaje se clasific dup domeniile de utilizare în urm toarele categorii: aliaje pentru contacte electrice. rezisten bun la coroziune.-1 99.. Te= 0.16.4 10. Puritatea i domeniile de utilizare ale argintului rafinat Marca Sortimentul i domeniul de utilizare lingouri 5. aliaje de lipit.Tabelul 5. Tabelul 5.980 7 Pt. Bi.15. Principalele aliaje pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu. Bi. Pb.A. Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaz prin conductibilitate electric ridicat .01 S.16 Compozi ia chimic i câteva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte electrice Compozi ia Densitatea % rest Ag g/cm3 Cu 3 Cu 5 Cu 10 Cu 20 Ni 0. Compozi ia chimic i unele propriet i ale acestor aliaje sunt prezentate în tabelul 5.15 Pd 18. mm2 900 54 865 51 779 50 779 49 960 58 5 1160 6.20 mm pentru aliaje de mare puritate Con inutul. Fe.8kg i granule 1. Pb. duritate mare i plasticitate redusa. aliaje dentare i aliaje pentru monede. în % argint i impurit i S..5 10. aliaje pentru bijuterii.. Fe.20mm pentru utiliz ri medicinale lingouri de 28-30 kg i granule 1.15 AgPd AgPd30 AgCu20 223 .40 Pd 30 10. Ag-Ni i Ag-Pd.4 10.2 10.3 10.5 Marca Ag Cu3 AgCu5 AgCu10 AgNi0.

7. Ag-Mn.17. aliaje Ag-Cu-Sn.18 Compozi ia i utiliz rile aliajelor dentare pe baz de argint Ag 60 62-73 69.5 Rest 15-45 18-25 24-45 51.5 65-75 Au Rest 8-10 0-45 38-42 Compozi ia procentual Sn Pd Cu Alte elem. cu un con inut de metale nobile • 60% (procente gravimetrice). . 12 Zn. Compozi ia chimic i unele domenii de utilizare sunt indicate în tabelul 5.3 Cu.aliaje seminobile (noble).9 26 Fe 0-2 Ir 0-0. 0. AgCu-Zn. câteva compozi ii de aliaje sunt prezentate în tabelul 5.4.5 0-5 Caracteristici i utiliz ri Amalgam dentar Idem Idem Idem Tratament termic prin c lire la 9500C 15 minute r cire în apa i îmb trânite la 350 4000C Pentru proteze dentare HB = 143-286 Amalgam dentar cu 44% Hg Amalgam dentar cu 50% Hg 5. Rest Mn 2-15 Rest 26.aliaje nobile (high ± noble). 224 . 30 Cu.1-4 Zn 0-1 29-35 28-42 29-34 19 29. 30 Cu.5 Aliaje nobile pentru turnare Standardizarea american pentru aliaje stomatologice ± ADA ± împarte aliajele dentare în trei clase: .2 Li 45 Ag. Tabelul 5..Aliajele pentru lipit fac parte din sistemele: Ag-Cu.5 Re 0-1 0-6 25-60 0-2 În 0.. 10 Sn Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucrari dentare sub forma de amalgam (cu mercur) sau pentru proteze dentare.18.17 Compozi ia unor aliaje de lipit pe baz de argint Denumirea aliajului SILVALOY 100 105 254 Compozi ia chimic în % 92. 13 Mn 60 Ag. cu un con inut de metal nobil cuprins între 25 ± 50%. etc.5 Ag. Tabelul 5.

6 270/400 13. Tabelul 5.19 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor nobile Limita curgere moale/dur [MPa] Duritatea Vickers moale/dur [kgf/Qm2] 175/195 135/195 175/260 125/215 135/190 425 140/155 Aliajul Tsolidus Tlichidus Culoare [o C] [oC] Densitate [g/cm3] Alungirea moale/dur [%] 15/9 30/12 30/10 27.4.4 420/470 15. band .4 10.19. Propriet ile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare sunt prezentate în tabelul 5.6 325/520 300/370 1145 260/320 Galbenstr lucitor 1190 Alb 1100 Alb 5. sau pot fi înglobate într-un aliaj turnat.6 Aliaje nobile maleabile prelucrate prin deformare plastic Aceast grup de aliaje se g se te în comer sub form de semifabricate laminate sau trase în sârm .6 10. Compozi ia aliajului determin culoarea astfel: dac paladiul este mai mare de 10%.8 350/600 SEMINOBIL 12. Aliajele deformabile sunt utilizate în protezarea dentar prin lipire pe o lucrare preexistent .20. conform specifica iei ADA.. Compozi ia chimic pentru aliajele nobile (maleabile) este prezentat în tabelul 5. etc. Structura aliajelor prelucrate prin deformare plastic este superioar aliajelor turnate. 225 .5/10 12/8 8 10/8 AuAgPt 1045 AuCuAgPd-I 910 AuCuAgPd-II 870 AuCuAgPdIII AuAgPdIn PdCuGa AgPd 865 875 1100 1020 1140 965 920 925 1035 Galben Galben Galben Galben NOBIL 18. În rest aliajele au culoarea galben cu diverse nuan e.4 11.aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un con inut de metale nobile < 25%. prin fine ea i orientarea cristalelor i prin fibrajul rezultat în urma deform rii plastice. culoarea va fi gri-metalic ca în cazul aliajelor PdCuGa i AgPd.

4.5 14 18. Culoarea metalic alb este dat de con inutul de platin i paladiu pentru aliajele cu cupru sc zut. curba solidus.5 39 a aliajelor dentare metalice în Cu 10 9 12 16 Pd 27 15 5.i men ine structura cristalin .Tabelul 5. etc. sunt prezentate principalele propriet i ale aliajelor dentare maleabile. dar este utilizat în lucr ri dentare al turi de cele nobile Propriet ile aliajelor deformabile se refer la culoare. precum i pentru a. punctele de pe curba solidus trebuie s aib valori ridicate pentru a nu se topi în procesul de lipire a sârmelor sau a ceramicii.7 Aliaje de lipit pentru lucr ri dentare nobile 226 .0% Ir 1. alungirea. limit de curgere.20 Compozi ia chimic procente de greutate Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd *PdAgCu Au 27 60 60 63 63 Ag 8.21 Unele propriet i fizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile Temp solidus [oC] 1500 1400 1045 935 875 1060 Limita curgere Alungirea Duritatea Vickers moale/dur moale/dur moale/dur [MPa] [%] [kgf/Qm2] 750 450 400 450/700 400/750 515/810 14 20 35 30/10 35/8 20/12 270 180 190 190/285 170/260 210/300 Aliajul PtAuPd AuPtPd AuPtCuAg AuPtAgCu AuAgCuPd PdAgCu Culoare Gri-metalic Gri-metalic Gri-metalic Galben Galben Gri-metalic 5. i galben pentru cele cu cupru ridicat.5 5 43 Pt 45 24 16 14 1 Alte elemente 1. În tabelul 5.21. Tabelul 5.5% Zn - * Nu este un aliaj nobil.

0 45. i aliaje din argint utilizate pentru aplica ii ortodontice. ori utilizând aparatur modern cu raze infraro ii emise de o lamp cu incandescen . În tabelul 5.0 1.22 Compozi ia chimic pentru aliajele de lipit din aur i temperatura de fuziune Compozi ia chimic în % greutate Aliajul Aliaj 1 Aliaj 2 Aliaj 3 Aliaj 4 Aliaj 5 Aliaj 6 Au 80.9 65.1 12-22 15-20 Sn 2.7 2-3 2-3 Zn 2.Unele lucr ri dentare se realizeaz prin dou sau mai multe componente.1 2-4 2.3 12-32 30-35 Cu 6. sunt prezentate compozi iile tipice i temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit cu aur. Tabelul 5.1 3-8 12. cu flac r sau cuptor.1 16.9 80.3 3. Dac sunt necesare temperaturi mai mari de 425 oC opera ia se nume te lipire tare sau brazare. cu putere de 1000 wa i. 227 . cu filament de wolfram.8 8-12 10.0 2-3 2.0 Ag 8. care sunt solidarizate prin lipire.0 60.22. Dac asamblarea se poate realiza pân la temperatura de 425oC. În lucr ri stomatologice sunt utilizate dou clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru lipirea coroanelor i pun ilor dentare.9 2-4 2-4 Temp de fuziune [oC] 868 746-861 835 799 724-835 691-816 Opera ia de lipire se poate realiza prin metode manuale. procesul se nume te lipire moale sau lipire.0 72.0 13. cu utilizarea unor aliaje de lipit.

8. afinitatea metalelor fa de oxigen. pierderi prin volatilizare. i . cu con inut redus de oxigen i alte gaze. . Avantajele elabor rii în cuptoare sub vid constau în ob inerea materialului metalic cu densitatea mai mare.durata topirii i turn rii (cu cât aceasta este mai mare cu atât se m resc pierderile prin oxidare i volatilizare).raportul dintre temperatura de înc lzire la topire turnare i temperatura de fierbere. cu presiuni remanente sub vid de1 mmHg. Se recomand în cazul acestor cuptoare ca atât elaborarea cât i turnarea metal lui u (aliajului) s se fac sub vid.1 Tehnologii i instala ii pentru elaborarea i turnarea metalelor i aliajelor pre ioase Pentru elaborarea acestor sisteme metalice se recomand utilizarea cuptoarelor electrice cu induc ie în creuzet deschis sau sub vid. Pierderile de metale depind de urm torii factori: . Cuptoarele se construiesc la capacit i mici pân la 5 kg. se ob in aliaje cu o compozi ie chimic precis i cu propriet i fizice i mecanice îmbun t ite. Pierderile de metale nobile la elaborare i turnare pot fi sub forma de: . se mic oreaz pierderile de metale în zgur .pierderi cu zgur . c ptu eal cuptorului.8 Elaborarea. fluxuri de protec ie. Cuptoarele deschise se folosesc în special pentru elaborarea unor cantit i mici de metale i aliaje pe baz de argint i aur.4. 5.densitatea metalelor i aliajelor (cu cât densitatea este mai mic cu atât gradul de oxidare i volatilizare este mai ridicat). 228 .5. turnarea i prelucrarea metalelor i aliajelor nobile Datorit rezisten ei ridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora i turna cu pierderi mai reduse decât alte metale. fondan i.4. Cuptoarele cu vid se utilizeaz mai ales pentru elaborarea platinei i aliajelor platinice.

Metalele i aliajele nobile în stare lichid au tendin a de dizolvare a gazelor.8 p r i aer la 1000 p r i metal. Argintul de exemplu având temperatura de topire 960. cu un strat de protec ie de 10-15 mm... argonul. începe s se volatilizeze în vid înc de la temperatura de 8500 C. . .boraxul Na2 B4O7 în stare uscat cu eliminarea apei de constitu ie (5 molecule de ap ) la 4500C.amestec de borax i mangal în propor ie de 1:1. Ca medii de protec ie pot fi utilizate: vidul. în buc i de 10-20 mm. el se utilizeaz în stare combinat de culoare ro ie. De asemenea un volum de aur lichid poate dizolva 37. când are loc dezoxidarea topiturii i zgurificarea oxizilor forma i conform reac iilor: C + O2 = CO2 C + 2MeO = CO2 + 2Me Na2 B4 O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2 )2 229 . heliul i azotul. metalele i aliajele nobile se elaboreaz în condi ii de protec ie a topiturii contra oxid rii i dizolv rii gazelor prin utilizarea mediilor i fluxurilor de protec ie.La elaborarea metalelor i aliajelor pre ioase este necesar s se in seama de gradul de volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. La ridicarea temperaturii peste 10550C pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. Din considerentele tehnice prezentate mai sus.c rbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator i reduc tor fa de oxigen. De exemplu aurul lichid poate dizolva pân la 7. Cantitatea de borax utilizat reprezint 1% din masa înc rc turii. În lipsa protec iei metalului lichid.50C i de fierbere 21950C. Metalele pre ioase se volatilizeaz la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire.46 volume de hidrogen atomic i 33«46 volume de oxigen. pierderile de metal se datoreaz formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales în cazul argintului). Ca fluxuri de protec ie (care sunt mai ieftine i u or de procurat i utilizat) se folosesc: .

Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se c lesc la 700-8000C apoi se supun îmb trânirii la 250-4500C. pentru ob inerea maleabilit ii maxime.8. când se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 3050% fa de starea turnat recoapt . Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaz prin precipitare cu fosfor. timp de 30 minute. Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile.amestec de carbonat de sodiu i borax în propor ie de 1:1.4. tratamentul termic care se aplic este de recoacere. etc. cadmiu.Na2B4 O7+Me2 O = 2NaBO2 + 2MeBO2 .2 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor nobile Argintul. Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structural prin tratamente de c lire-revenire. Sub forma turnat sunt utilizate aliaje din aur i argint pentru bijuterii i proteze dentare. în por ii: 75% la topire i 25% înainte de turnare. zinc. 5. litiu. aurul i aliajele lor de tip solu ie solid sunt caracterizate prin bune propriet i de deformare plastice la cald i la rece. de recristalizare. Acest dezoxidant se poate utiliza numai în cazul aliajelor care con in cupru în compozi ia lor conform reac iilor: 5[Cu2 O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P 2 P2O5 + Cu2 O = 2 CuPO3 Cuprul fosforos se introduce în topitur în stare uscat în buc i. se pot deforma plastic atât la rece cât i la cald. Turnarea protezelor dentare se efectueaz în forme uscate i calcinate la 400-7000C din amestecuri de gips + cuar sau gips + cristobalit. Platina i aliajele sale cu structuri de solu ii solide continue izomorfe.4 în stare calcinat . Tratamentul termic cel mai des folosit fiind recoacerea de 230 . Cea mai mare parte a produc iei de metale i aliaje nobile se toarn în lingouri în vederea deform rii plastice.

realizându-se cre terea propriet ilor de rezisten . Sinterizarea este apoi urmat de opera ii finale ca: tratamente termice sau termodinamice. tratament ce are loc la o temperatur mai sc zut decât temperatura de topire a componentului principal. În cursul sinteriz rii particulele metalice se sudeaz superficial. 5. prelucr ri mecanice. În ultimii ani s-au cercetat i elaborat tehnologii de realizare a suprafe elor poroase pe baz de fibre metalice. Opera iile tehnologice principale de realizare a metalelor straturilor metalice poroase sunt: ob inerea pulberii sau fibrelor metalice. impregnare. care sunt aplicate pe suprafe e metalice suport. porozitatea se reduce semnificativ. sub form de straturi sau piese. procedeul tehnologic consta în a supune pulberea metalic influen ei presiunii i temperaturii ceea ce conduce la ob inerea unor compozi ii structurale cu propriet i ce nu pot fi ob inute prin metodele conven ionale de topire i turnare. În esen . Metalele poroase se ob in din pulberi metalice.recristalizare când nu se îmbun t esc caracteristicile mecanice.1 Generalit i Biomaterialele metalice poroase sunt utilizate în protezare ca straturi superficiale ce se depun pe suprafe e metalice rigide în scopul facilit rii ancor rii i dezvolt rii esutului viu pe suprafa a implantului. Pentru ob inerea produselor sau straturilor poroase se fac amestecuri omogene din pulberi care sunt apoi compactate prin presare într-o matri i legate fizic prin opera ia numit sinterizare. etc.5 TEHNOLOGII DE OB INERE A MATERIALELOR I STRATURILOR METALICE POROASE 5.5. dar se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. i 231 . prin sinterizare..

prelucr ri metalice.2 Ob inerea i caracteristicile pulberilor i fibrelor metalice Pulberele metalice se ob in prin diverse procedee speciale printre care se men ioneaz : . Ni.prelucrarea pulberii sau fibrelor compozite prin dozare.5.1-10Q m) i cu aptitudine bun de presare. Zn) conform reac iei: Me+n + n ½ H2 Me + nH+ Pulberile ob inute prin metode chimice sunt foarte fine. .opera ii finale ca: tratamente termice. comprimare la rece i sinterizare la cald. Ni. Ag. a s rurilor topite. folosind ca reduc tor hidrogen sau un metal reactiv (Al.Procedee chimice ca de exemplu precipitarea din solu ii apoase pentru ob inerea pulberii de Cu. etc. moi i cu tendin a de aglomerare. de obicei foarte fine (0. reducerea cu hidrogen la temperaturi înalte a oxizilor sau oxala ilor pentru ob inerea pulberii de Fe. tratamente superficiale (impregnare) i finisare. conform reac iilor: Fe (CO)5 Fe + 5CO Ni (CO)5 Ni + 5CO Pulberile ob inute prin aceste procedee sunt foarte pure. 5. cu fine e reglabil . . cu descompunerea carbonililor metalici i condensarea vaporilor metalici rezulta i. Sn.. Co.Procedee fizico-chimice ca electroliz solu iilor apoase. Cu. 232 .

7-99.9 solu ii s ruri. titan.1 < 300 99.. cobalt. argint lichid electroliz . se ob in direct din metale i aliaje ca o eluri inoxidabile.23 Caracteristicile pulberlor metalice Natura pulberii Caracteristici Compozi ie chimic Materie prim Metode de ob inere Forma geometric particulei Densitate aparenta Dimensiune medie a % ± ± ± g/cm 3 i metodele de ob inere ale U. Caracteristicile unor pulberi metalice sunt prezentate în tabelul 5. Fibrele metalice p streaz propriet ile metalelor i aliajelor din care provin cu eventuale modific ri determinate de procesele de prelucrare.3-4. etc. metale pre ioase. Pulberile ob inute prin aceasta metod au forma apropiat de cea sferic . Aceste caracteristici determin suprafa a specifica i reactivitatea fizico-chimic m rit a materialului pulverulent. granula ia fiind de ordinul zecilor de microni i suprafe e pu in oxidate superficial.7 150-450 18/8 o el lichid pulverizare sferoidala 4. Prin aceasta metod un jet de metal lichid ie it dintr-o duz fin este divizat în pic turi fine care apoi se solidific rapid sub ac iunea unui curent de gaz. Propriet ile produselor ob inute prin metalurgia pulberilor sunt determinate de caracteristicile dimensionale i de forma particulelor de pulbere.mecanice dintre care metoda cea mai des utilizat pentru ob inerea pulberilor metalice este tehnica atomiz rii sau pulveriz rii. aer comprimat sau abur. Ele se prezint sub 233 .M Aluminiu Argint Cobalt O el inox 95-99 Al.2-1. precipitare dendritic neregulata 1. lichid pulverizare rotunjit 0.5 < 200 m Fibrele metalice pentru realizarea compozitului suport metalicfibros.8-1.9 oxid sau oxalat reducere granular poroasa 1. nichel.Procedee fizico.5 < 100 99.23: Tabelul 5.

9 4. daN/mm2 210 220 380 525 Modulul de elasticitate E. dar ele pot fi executate i simultan prin presare la cald sau sinterizare sub presiune. / daN/mm2 30 50 20 - Natura materialului fibrei O el inoxidabil 18/8. .forma de fibre t iate.5 19. r. 5.025 mm Molibden Limita de rupere la trac iune. Se men ioneaz câteva tehnologii de ob inere a fibrelor metalice care constau în: .1 Tehnologia de presare a pulberilor i fibrelor metalice Amestecul de pulberi sau de fibre se dozeaz din punct de vedere al naturii i al granula iei particulelor i apoi este omogenizat uniform în volumul de material supus pres rii.tehnologii de tragere din bare metalice pe principiul trefil rii sârmei. fibre continui i es turi. daN/mm2 20000 10340 34480 32000 Greutatea specific .24 Propriet ile unor fibre metalice Rezisten a mecanic specifica. J = 0.24 Tabelul 5. În mod obi nuit.3.5.05mm Titan Wolfram J < 0.5.3 - 5. g/mm3 7. Propriet ile mecanice ale unor fibre metalice utilizate pentru ob inerea de straturi superficiale poroase sunt indicate în tabelul 5. amestecul 234 . tehnologii de filare din topituri metalice. cele doua opera ii tehnologice se execut succesiv.tehnologii de solidificare din stare lichid a unui jet de metal sau solidificarea unidirec ional .3 Tehnologii de ob inere a structurilor metalice poroase Structurile metalice poroase se ob in prin opera ii de presare la rece i sinterizare la cald când amestecul neconsolidat de pulberi se transforma într-o pies sau o suprafa compacta i rezisten . Prin presare.

impuse de tehnologie. Volumul specific aparent i porozitatea amestecului scad iar densitatea cre te.25. se asigur prin aceste procese împachetarea cea mai des posibil la dimensiunile i forma dat acestora. Presarea se execut în matri e metalice. parafina. întrucât zonele de leg tur între particule sunt stabile i au rezisten a stabil caracteristic materialului compact. Datorit ecruisajului (durificarea în cursul deform rii plastice) tensiunea critic de deformare nu este constant ci cre te în timpul pres rii.Deformarea plastic a particulelor individuale i a fibrelor cu sudarea lor superficial prin presare. r ina) sau a lubrifian ilor (uleiuri. 235 . glicerin . În aceasta etap tehnologica. particulele i fibrele î i p streaz individualitatea lor. Aria suprafe ei pe care se realizeaz sudura între particule depinde de presiunea aplicat P i de tensiunea critic de deformare plastic sau limit de curgere Wc a materialului particulelor.) mic oreaz frec rile între particule sau fibre i favorizeaz o presare uniforma.Reorientarea particulelor sau fibrelor prin alunecarea lor reciproc i umplerea golurilor dintre ele. acid stearic. În cursul opera iei de presare au loc urm toarele procese în volumul pulberii sau a fibrelor: . Presarea pulberilor metalice la presiuni de ordinul 1000-20000 daN/cm2 asigur consolidarea acestora i realizeaz comprimatul la forma i dimensiuni stabile. etc. . sub presiunea realizat de o pres hidraulic .de granule sau fibre se transforma într-un comprimat care are forma viitoarei piese sau suprafe e. Presiunile necesare pentru diferite pulberi metalice în procesul de presare la rece sunt prezentate în tabelul 5. Prin sudarea sub presiune a particulelor sferice sau poliforme se realizeaz nu numai cre terea densit ii componentului ci i consolidarea sa. Introducerea în amestecul ini ial de pulberi sau fibre a lian ilor (ceara. precum i o anumit rezisten a mecanic necesar manipul rilor ulterioare.

Eliminarea acestui exces de energie liber se face prin procese de difuzie i anume: .8 din temperatura de topire a constituentului cel mai greu fuzibil din amestecul granular.25 Presiunile necesare la presarea pulberii în matri Presiunea efectiv pentru ob inerea densit ii la val.7 i 0. sub influen a temperaturii. iar uneori în vid.5. 236 .2 Tehnologia de sinterizare Sinterizarea este procesul prin care particulele consolidate prin presare se transforma în corpuri masive. opera ia se execut în atmosfer reduc toare sau neutra. Pentru a preveni oxidarea intern a comprimatului în cursul înc lzirii i sinteriz rii. For a motrice a transform rilor care se produc în cursul sinteriz rii o reprezint excesul de energie superficial prezent în comprimatul de granule sferice sau filiforme în compara ie cu un monocristal de aceea i compozi ie. i procese de curgere plastic produse de tensiunile interne. Înc lzirea pentru sinterizare se execut la temperaturi cuprinse între 0. ½ din materialul compact e= Natura particulelor Aluminiu<150 m Argint Cupru electrolitic Nichel electrolitic Crom electrolitic Molibden Presiunea minim MN/m2 15 15 39 23 248 62 1/2 c 115 78 116 78 387 155 5.Tabelul 5.m rirea suprafe elor de contact între particulele comprimatului.3. prin procese de sudare prin difuziune. În mod curent sinterizarea se execut în atmosfer de hidrogen care prezint avantajul c asigur reducerea peliculelor de oxizi de pe suprafa a particulelor i fibrelor comprimatului asigurând astfel suprafe e curate ob inute prin difuzie conform reac iei: MeO+H2 pMe+H2 O(v) Procesele prin care se realizeaz consolidarea particulelor în opera ia de sinterizare sunt procese de difuzie la suprafa a de contact între particule i pori.

diminuarea porozit ii. iar volumul porilor scade. ilustrat schematic în fig.alierea prin difuzie a componen ilor proveni i din particule de materiale diferite cu formare de solu ii solide i compu i intermetalici. având doar puncte de contact (fig 5. .21 a). La începutul sinteriz rii particulele sunt neconsolidate suficient. 5. lubrifian i).21 Etapele consolid rii particulelor în cursul sinteriz rii Din punct de vedere al distribu iei porilor în cursul sinteriz rii se disting trei etape: .etapa final în cursul c reia porii devin izola i (fig. 5. Prin formarea acestor pun i particulele se sudeaz . . În paralel cu aceste procese fazice. descompunerea i vaporizarea substan elor introduse la presare (lian i. porozitatea nu se modifica. Detaliile procesului de sinterizare sunt complexe. c).21 b. eliminarea gazelor.etapa ini ial în cursul c reia pun ile de leg tur între particule au caracter uniform (fig 5. iar particulele individuale r mân indivizibile. în cursul sinteriz rii se produc i interac iuni chimice care au ca efect: . dar ele pot fi sintetizate prin teoria pun ilor.21 a). iar porii formeaz o re ea de canale intercomunicante. are loc o contrac ie prin apropierea centrelor între particule. - a) b) c) Fig. La temperaturi ridicate atomii primesc o mobilitate suficient pentru a difuza dintr-o particul în alta stabilind pun i de leg tur între particulele comprimatului (fig 5.21.21 c).reducerea peliculelor de oxizi. care au ca efect consolidarea i cre terea compactit ii piesei. Gradul de densificare la sinterizare este exprimat prin rela ia 237 . .21 b). recristalizarea i cre terea gr un ilor.etapa intermediar în cursul c reia pun ile se l rgesc (fig 5. 5.

Parametrii sinteriz rii pentru unele materiale metalice sunt prezentate în tabelul 5. se realizeaz densitatea propus în produsul sinterizat. Vf = Volumul materialului masiv. exogaz idem idem H2. pentru suprafe e poroase ca filtre. n = constanta dependen a de mecanismul transportului atomic în cursul sinteriz rii. 30-45 60-120 12-45 30-45 Atmosfera protectoare H2. În privin a gradului de densificare propus.2%). acesta depinde de destina ia produsului sinterizat.1-0. Din rela ia de mai sus rezulta c asigurarea unui grad înalt de densificare la sinterizare se realizeaz prin m rirea temperaturii i duratei de sinterizare. amoniac. Tabelul 5. În mod conven ional se define te drept temperatura de sinterizare acea temperatur la care.26. de sinterizare 0 C 1000-150 1100-1290 840-900 1100-1200 i durata sinteriz rii pentru câteva Durata sinteriz rii min. argon 238 . complet densificat. Temperatura de sinterizare se define te în func ie de destina ia produsului i de gradul de densificare ce trebuie realizat. Pentru piese solicitate mecanic se urm re te o densificare maxim cu porozitate redus (0. Vs = volumul piesei sinterizate dup o durat de sinterizare dat t K = constanta dependen a de temperatura.V0  Vs ! Kt n Vs  Vf unde: V0 = volumul ini ial al comprimatului înaintea sinteriz rii. dup o durat dat de înc lzire. p r i din proteze se urm re te o densificare redus cu p strarea interconectivit ii porilor (porozitate mare : 30-40%).26 Temperatura materiale metalice Materialul metalic Nichel O el inox Cupru Cobalt Temp.

5. Prima categorie de materiale face parte din domeniul compozitelor cu matrice metalic i inser ie de 239 . 5. Deoarece temperatura este peste se ob ine o structur lamelar grosolan ( + ). Sinterizarea are loc la temperatura de 1200-13000C timp de 1-3 ore.3 Tehnologia ob inerii straturilor superficiale poroase din aliaje Co-Cr-Mo Straturile poroase din aliajele Co-Cr-Mo sunt depuse pe suprafe ele metalice compacte din acela i aliaj. pe un substrat de Co-Cr-Mo turnat. cu o durat de sinterizare de 2 ore sub vacuum avansat (10-4 mmHg). Straturile poroase pe baz de titan se pot ob ine i din fibre care asigur o suprafa flexibil ce faciliteaz fixarea i dezvoltarea esutului viu.19 mm din titan este necesar o temperatur de 10930C. Temperatura de sinterizare a fibrelor asigur legarea acestora de suprafa a stratului solid. limita de tranzi ie situa ie în care stratul ob inut se supune unui tratament de recoacere de omogenizare. Condi iile de sinterizare depind de tipul fibrei i de m rimea lor.4 Tehnologia ob inerii straturilor poroase din aliaje pe baze de titan Sinterizarea granulelor de aliaje pe baz de titan are loc la temperaturi de 1200-14000C când pulberile de aliaj se leag prin procese de difuzie în stare solid .5.3.3. ca de exemplu tija femural din articula ia de old.6 TEHNOLOGII DE OB INERE A COMPOZITELOR CU MATRICE METALIC Cele mai utilizate materiale compozite metalice în domeniul medicinei sunt: compozitele dentare pentru plombe i suprafe ele poroase pentru implanturi ortopedice. când se realizeaz aderen a între microsfere prin topirea superficial a fazelor eutectice. 5. Temperatura de sinterizare este peste punctul eutectic. Aceste straturi sunt create prin sinterizarea unor microsfere cu diametrul de între 100.5.300 microni. Pentru fibre cu diametrul de 0.

1 Tehnologii de ob inere a compozitelor cu particule 5. în timpul acestei solidific ri el este puternic agitat pentru a rupe dendritele care se formeaz în topitur .22 i const din urm toarele faze: a) aliajul în curs de solidificare adus în stare tixotropic . 240 . iar mai recent au ap rut o serie de tehnologii avansate ca depunerea chimic din vapori i altele. 5.6. iar a doua categorie apar ine domeniului de compozite cu inser ie de fibre metalice.1. b) în aceast faz se introduc particulele.22 Schema tehnologiei Compocasting adic pasta se comporta ca un solid (nu curge) când asupra sa nu ac ioneaz nici o for a. când el nu curge aflându-se în stare p stoasa. de la cele tradi ionale la cele standard.1 Tehnologia COMPOCASTING Tehnologia COMPOCASTING se bazeaz pe comportarea tixotropic a unui aliaj metalic aflat într-o stare intermediar între cea solid i cea topit . Tehnologiile de ob inere a compozitelor sunt foarte variate. 5. a a cum se constat din figura. c) starea tixotropic a compozitului.pulberi. interfa a dintre constituen i s nu fie degradat de mediul corpului uman. Principal cerin impus biomaterialelor compozite este aceea c fiecare constituent al compozitului s fie biocompatibil. Rezulta astfel o past cu propriet i tixotrope. dar curge atunci când pasta este presat i obligat s umple un anumit volum.6. este amestecat continuu pentru a-i rupe re eaua de dendrite. Un lichid metalic este r cit pân când se solidific aproximativ 50% din volumul sau. 5. Fig. care constituie faza dispersa a compozitului.

producerea particulelor chiar în masa matricei metalice prin cunoa terea i ac ionarea asupra sistemelor de echilibru chimic. Prin aceasta tehnologie se pot ob ine compozite cu particule fine formate din oxizi (Al2 O3) sau carburi (SiC.aliajul r cit este agitat mecanic pentru a se omogeniza din punct de vedere termic i fazic. . Pentru a se realiza totu i umectarea i încorporarea particulelor în masa topit . acestea se vor distribui uniform în masa metalic . Conform schemei prezentate.se introduc particule solide în pasta agitat mecanic.dispersarea particulelor în matricea metalic cu ajutorul ultrasunetelor. . . etc.amestecarea mecanic a topiturii cu un agitator (procedeul Vortex). acesta este obligat s curg i s umple matri a. 241 .injectarea particulelor cu ajutorul unui gaz purt tor inert (argon. magneziu.pasta care con ine particule disperse se introduce într-o matri unde este presat cu un piston..) într-o matrice metalic format din aluminiu.dispersarea prin mi care centrifugal a particulelor în matricea lichid .agitarea electromagnetic a topiturii i ad ugarea concomitent a particulelor solide. un compozit cu matrice metalic având faz dispers format din particule (metalice sau nemetalice). când for ele de tensiune superficial particule-aliaj p stos sunt diminuate. heliu). . . .injectarea particulelor în jetul metalic în momentul turn rii în form . se pot aplica diverse tehnologii ca: .aliajul lichid elaborat se r ce te într-un creuzet pân în apropierea temperaturii lichidus. Imersarea particulelor în matricea metalic p stoas este o opera ie dificil datorit for elor de tensiune superficial care au tendin a de a nu umecta particulele de c tre masa metalic lichid . se ob ine în urm toarea succesiune de opera ii tehnologice: . TiC. . .d) aplicând o for a de presare asupra amestecului solid-lichid. . etc.

SiO2 SiC Propriet i Rezisten a mecanic ridicat Propriet i anticorozive Propriet i de lubrifiere i anticorozive Rezisten a mecanic rid icat Propriet i elastice. .0 microni care sunt uniform distribuite în structura metalic solid . În tabelul 5. aflat într-un creuzet vidat. fixat într-o matrice metalic moale i ductil . 5. Prin acest procedeu se pot ob ine particule de TiC cu diametrul cuprins între 0.5.2 Tehnologia de SINTERIZARE Tehnologia de sinterizare a particulelor solide constituie o alta metod important de producere a compozitelor metalice cu particule solide. TiO2.1.producerea pulberii care constituie faz dispersa a compozitului. sudabilitate i deformare plastic Rezisten a la coroziune Superplasticitate 5.1. Al 2O3.sinterizarea amestecului de pulberi cu ajutorul temperaturii ridicate i a mediului inert. 242 .26 Materiale compozite cu matrice metalic ranforsate cu particule Matricea metalic Aliaje Ni-Al Aliaje de Nichel Titan în aliaje cu Ti Aliaje Al-Mg Faz dispers (particule) Ni3 Al MiC SiC. ca titanul i aliajele sale.6.1-3.3 Tehnologia REAC IEI IN SITU de ob inere a materialelor compozite cu particule consta în introducerea unui gaz (de exemplu gaz metan) într-o topitur metalic .6.6. Tabelul 5. Procedeul a fost pe larg prezentat la capitolul de ob inere a materialelor i straturilor metalice poroase care cuprinde în esen opera iile: . .2 Tehnologii de ob inere a compozitelor metalice cu fibre Aceste tipuri de materiale compozite sunt alc tuite dintr-o faz dispers .26 sunt prezentate câteva sisteme de materiale compozite metalice cu particule i unele propriet i ale acestora.presarea amestecului de pulberi în matri . sub form de fibre.omogenizarea particulelor de compozi ii diferite. .

Fibrele metalice se ob in prin câteva tehnologii specifice ca: .). fibre continue i es turi.tehnologia de tragere din bare metalice pe principiul trefl rii sârmei. aliaje de aluminiu.tehnologia de laminare.fibre continui cu valoarea raportului l/d > 1000. similar cu fabrica ia compozitelor cu particule disperse. Aceste fibre metalice sunt disponibile sub forma de fibre t iate.tehnologia fabric rii ÎN SITU când fibrele se nasc chiar în masa matricei i se ob in prin solidificarea dirijat a eutecticelor.fibre scurte având l/d = 10 i având l = 300Q m i J = 3Q m.fibre discontinui care se împart în: . 243 . Fig. . . . titan.tehnologia de solidificare directa a unui jet de lichid. etc. 5. c) fibre discontinui i nealiniate Orientarea fibrelor în materialele compozite poate fi în mai multe moduri.fibre discontinui foarte scurte.fibre lungi care au l/d = 300 ±1000. . Fibrele metalice se pot ob ine din numeroase metale i aliaje ca: o eluri inoxidabile. . . .23 Pozi ia i orientarea fibrelor în structura materialului compozit a) fibre continui i aliniate.23. b) fibre discontinui i aliniate. aliaje de nichel.tehnologia de filare din topituri.5. monocristale filiforme pure numite Whiskers. metale pre ioase. aceasta influen eaz propriet ile compozitului (fig.Dup valoarea raportului lungime/diametru fibrele se împart în: . de cobalt.

Dificultatea const în asigurarea umect rii fibrelor de c tre matrice. prima problem o constituie alegerea componentelor care trebuie f cut în func ie de condi iile de utilizare. sau prin utilizarea unei matrice cu tensiune superficial mic în raport cu fibrele. A doua problem consta în încorporarea corecta a fibrelor în matrice i ea trebuie s r spund la trei exigente fundamentale: distribu ia uniform a fibrelor.tehnologii de încorporare indirecta a fibrelor. În realizarea tehnologiilor de fabrica ie a compozitelor. Este important de re inut faptul c întrun compozit. alinierea i distribuirea uniforma a acestora. titanul i aliajele sale. molibden. Este evident c procedeele de fabrica ie trebuie s asigure exercitarea acestui rol al matricei înc din momentul formarii compozitului.tehnologii de încorporare direct . a lovirii. rolul matricei fiind de a proteja fibrele contra oxid rii.Matricea metalic se poate ob ine din diverse metale i aliaje ca: aluminiul i aliajele sale. i a frec rii. dup care ele sunt încorporate în matrice prin una din urm toarele metode: . 5.Infiltrarea care consta în alinierea fibrelor într-o forma corespunz toare piesei i printre fibre se infiltreaz . aurul. alinierea acestora într-o direc ie comun i în crearea unei leg turi intime între fibre i matrice.6. În aceasta direc ie exista tehnologii de acoperire a fibrelor nemetalice într-un înveli metalic pe baz de titan.1 Tehnologiile de încorporare indirecta a fibrelor constau în principiu în prepararea separat . ca de exemplu aliajele Ni-Ti. . etc. Un procedeu în cursul c ruia matricea este pus în situa ia de a coroda ea îns i fibrele este un procedeu incorect. cu con inut ridicat de titan.. Tehnologiile de realizare a compozitelor cu fibre se împart în doua mari grupe: . modificându-le propriet ile. solicit rile mecanice sunt suportate de fibre. argintul. Aliajele aluminiului cu titanul sunt des utilizate pentru realizarea de compozite cu matrice metalic . aceasta fiind o problem dificil mai ales în cazul utiliz rii fibrelor de carbon sau ceramice într-o matrice metalic . a coroziunii. etc. Propriet ile superioare ale acestor aliaje (rezisten a mecanic i la oxidare ridicat ) se datoreaz precipit rii fazei TiAl3 cu sistem tetragonal de cristalizare. sub vid sau sub 244 . fierul i aliajele sale. f r a se forma la interfa straturi care s altereze fibrele.2.

Sinterizarea în faz lichid prin înc lzire peste temperatura de topire a pulberii. O compactizare ulterioar se poate realiza prin presare la cald.24 Sec iune prin compozitul cu fibre de carbon i matrice de nichel ob inut prin electrodepunere .Depunerea electrolitic a matricei în jurul fibrelor este o metod avansat întrucât se efectueaz la temperaturi joase i se evit astfel atacul fibrelor de c tre matricea metalic . . . materialul matricei în stare lichid . se aplic 245 .24) Fig.Depunerea matricei în jet de plasm este o metod modern de realizare a matricelor cu fibre în care leg tura fibre .Tehnologia de încorporare a fibrelor prin deformarea plastic a matricei consta în presarea la cald a unui sandwich construit din straturi alternative de fibre. a a cum este cazul tehnologiei de ob inere a compozitului cu fibre de carbon în matrice de nichel (fig.presiunea unui gaz inert. c ci la propor ii mari. 5.Depunerea chimic prin cementare în b i de s ruri sau în mediu gazos.matrice este puternic i deteriorarea fibrelor de c tre matricea lichid este minim . 5. care se consolideaz prin sinterizare în stare solid sau lichid . În practic este dificil s se distribuie uniform fibrele în matricea pulverulent i s se evite contaminarea atmosferic a particulelor de pulbere. . titan) pe monocristale filiforme de oxid de aluminiu. Metoda poate fi îns aplicat numai la încorporarea unei frac ii în volume mici de fibre. când se poate depune o matrice metalic (de ex. respectiv de matrice în folie. Metoda este comod dar rezultatele nu sunt întotdeauna corespunz toare: matricea metalic lichid atac fibrele deoarece difuzia se produce la interfa a lichid-fibra chiar la un timp de contact foarte scurt. are acelea i dezavantaje ca i infiltrarea i anume distrugerea integrit ii fibrelor prin dizolvarea acestora sau prin formarea unor zone fragile la interfa a. matricea nu se mai ob ine compacta.Metalurgia pulberilor realizeaz dispersarea fibrelor în pulberea metalic ce va constitui matricea. . sau a unei matrice de molibden pe fibre de carbur de siliciu.

cu o structur plurifazic . aspect ce evit fenomenele dificile de manipulare.6. 246 .matrice (fig. ce asigur o leg tur perfecta cu fibrele. Curbele rezisten ei la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni dup turnarea obi nuit i dup solidificarea unidirec ional Cu toate caracteristicile superioare ale compozitelor ob inute prin aceasta tehnologie. în compara ie cu durificarea unidirec ional . 5. când compusul intermetalic Al3 Ni cre te sub forma de fibre.2. la solidificare eutectic unidirec ional interfa a fibre . ea prezint posibilit i limitate de realizare datorit complexit ii fenomenelor ce au loc la solidificarea aliajului lichid. Solidificarea unidirec ional produce un gradient termic care creeaz un front de cristalizare plan i perpendicular pe direc ia de solidificare. cu fibre nealterate. care creeaz la interfa a cu fibrele o suprafa curat .care încorporeaz compozit cu fibre de wolfram automat fibrele.Solidificarea unidirec ional a aliajelor eutectice. în care sunt prezentate curbele de rezisten la trac iune pentru eutecticul Al-Al3 Ni dup turnarea obi nuit . ofer posibilitatea real de a orienta fazele în momentul solidific rii prin r cire dirijat . Faza minoritar a eutecticului cre te sub forma de fibre în direc ia gradientului termic. formarea fibrelor i a matricelor sunt procese simultane. a a cum se constat i din diagrama prezentat în fig.matricea . 5.25). Formarea simultan a fibrelor în matrice se poate realiz prin urm toarele procedee: . Efectul durificator al fibrelor formate prin solidificare dirijat este considerabil. 5.25 Micrografia unui faz . aliniere a fibrelor i problemele de interfa fibre-matrice.în tehnic pentru ob inerea compozitelor cu fibre de bor în matrice de aluminiu. lichidul dintre fibre depune cealalt Fig 5. Se ob ine astfel un în matrice Ni-W ob inut prin compozit ideal. Utilizarea extruziunii ca procedeu de deformare plastic are avantajul c la trecerea simultan a matricei i a fibrelor printr-o filier produce o curgere paralel a matricei.2 Tehnologii directe de încorporare a fibrelor În cadrul acestor tehnologii.26.

27) .Tehnologia de formare ³ÎN SITU´ a compozitului prin deformare plastic se realizeaz prin deformarea plastic unidirec ional a unui aliaj cu structura bifazica. Fenomenul de alungire a gr un ilor duri în direc ia deform rii plastice conduce la formarea unui veritabil compozit cu fibre discontinui.27 Micrografia unui compozit cu fibre de crom în matrice Ni-Al (x2000) O îmbun t ire a tehnologiei consta în utilizarea eutecticelor pseudobinare. 5. dac gradul de deformare plastic este suficient. În fig. este cazul compozitului cu fibre de crom în matricea NiAl (fig. 247 . cu un control mai riguros al parametrilor de realizare.Fig. 5.26 Curbele de rezisten a la trac iune pentru eutecticul Al-Al3Ni Fig.28 Transformarea wolfram în fibre prin deformare granulelor de wolfram în fibre plastic la rece a compozitului ob inut prin deformare plastic la rece prin infiltrarea aliajului lichid Ni-Cr în a compozitului W-NiCr pulbere de wolfram.28 sunt ilustrate etapele transform rii particulelor de Fig.5. din aliajele ternare i complexe prin a c ror solidificare unidirec ional se pot ob ine compozite superioare. care con ine o faz cu modul de elasticitate ridicat i o a doua faz ductil i rezistent la oxidare. 5. 5.

CAP. metalurgia pulberilor i acoperiri superficiale prin diverse procedee.1 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN TURNARE Un num r limitat de aliaje metalice utilizate în protetic poate fi procesat prin procedee speciale de turnare. 6 TEHNOLOGII DE PROCESARE A DISPOZITIVELOR I COMPONENTELOR PROTETICE METALICE Utilizarea materialelor metalice pentru implanturi i proteze este limitat la un num r redus de grupe de materiale. în primul rând. rezisten ridicat la coroziune i o bun biocompatibilitate. f r a mai fi necesare prelucr ri ulterioare 248 . protec ia materialului metalic împotriva interac iunii cu atmosfera nociv a agregatelor industriale (mai ales la temperaturi ridicate). În toate cazurile de procesare se are în vedere. prelucrarea la cald (uneori i la rece) a acestor materiale se face numai în condi ii de protec ie a spa iului de lucru cu gaze inerte sau sub vid. ambutisarea. care asigur pieselor forme i dimensiuni precise. datorit condi iilor deosebite impuse acestora ca: rezisten a mecanic i ductilitate. astfel încât materialul metalic s nu fie alterat din punct de vedere al compozi iei chimice i al propriet ilor structurale. 6. Preocup rile recente în domeniul utiliz rii materialelor metalice în protezare s-au îndreptat în direc ia g sirii de noi materiale cu propriet i superioare i perfec ionarea tehnologiilor de procesare. forjarea în matri . Din considerentele prezentate mai sus. Cele mai utilizate tehnologii de procesare a biomaterialelor metalice se refer la: turnarea de precizie.

249 .alegerea pozi iei piesei în forma de turnare se face având în vederea urm toarele criterii: sec iunea mare a piesei va i situat la partea superioar a formei unde se amplaseaz i maselotele (rezerva de metal lichid pentru compensarea contrac iei la solidificare). 6. . . de aceea se execut cu raze de racordare i treceri progresive. . cu încadrarea în normele i standardele de specialitate privind adaosurile de contrac ie i tehnologice. Sunt aplicate dou procedee de turnare de precizie pentru biomaterialele metalice i anume: turnarea în forme coji cu modele fuzibile sau amestecuri termoreactive i turnarea în forme metalice (cochile). Procesul tehnologic de formare-turnare cuprinde urm toarele opera ii principale: .1 Proiectarea tehnologiei de turnare Piesa ce urmeaz a fi executat prin turnare trebuie s corespund unor reguli determinate de domeniul i condi iile de utilizare ± deci s corespund scopului pentru care a fost destinat .1.grosimea minim de perete care s asigure umplerea cu material lichid a formei în timpul turn rii. . Procedeul de turnare const în principiu în umplerea unei cavit i (forma de turnare) cu metal sau aliaj lichid. Proiectarea elementelor tehnologice de turnare se refer la urm toarele aspecte: .proiectarea tehnologiei de turnare.turnarea metalului sau aliajului în form .intersec ia de pere i i nervuri constituie noduri termice în piese. în ordinea tehnologic de realizare.asamblarea modelului i a garniturii de turnare.uniformitatea grosimilor de perete i paralelismul între fe ele peretelui. Opera iile tehnologice men ionate sunt prezentate detaliat în continuare. .confec ionarea modelului piesei i al re elei de turnare.execu ia formei de turnare.uscarea i asamblarea formei. . Construc ia tehnologic a piesei turnate se refer la: . . suprafa a ce urmeaz a fi prelucrat va fi la partea superioar a formei. cu treceri geometrice corespunz toare de la un perete la altul.precizia dimensional a piesei turnate trebuie s corespund scopului i destina iei piesei. . cu raze de racordare.importante.

.alimentatori . în scopul dirij rii curgerii metalului lichid. canalul de distribu ie i alimentatori.1 Elementele re elei de turnare 1.0. 3.re eaua de turnare este format din urm toarele elemente (fig.dimensionarea i amplasarea re elei de turnare care constituie totalitatea canalelor i cavit ilor executate în forma de turnare. de la pere ii sub iri c tre pere ii cu sec iune mare. pentru umplerea formei i alimentarea cu metal lichid în timpul solidific rii. 250 . 6. în kg. în kg/cm2·s L ± coeficient de corec ie între 0. Ks ± debit specific de metal în sec iunea alimentatorului. Fig. 2.sec iunea alimentatorilor se calculeaz cu rela ia: §S unde: a ! mp L ™ Ks ™ t p [cm2] mp ± masa piesei turnate. picior. piciorul pâlniei.solidificarea metalului în form se va face în mod dirijat. . 4.8 ± 1. re eaua de turnare este format din urm toarele elemente: pâlnie de turnare. func ie de gradul de aliere a aliajului. canal de distribu ie i alimentatori. pâlnie. 6. picior.1): pâlnie de turnare.canal distribu ie.

2 pentru unele aliaje. Corela ia dintre parametrii de turnare Densitatea relativ [kg/dm3] 2.1 r i Ks este prezentat în Tabelul 6.1-3 3.30 r Parametrii n Ks 0-1 0.rela ia: tp ± durata optim de umplere a formei.4 1. care are rolul de a alimenta piesa cu metal lichid pe durata solidific rii acesteia.1-2 0. Volumul maselotei se calculeaz cu rela ia: Vm = Vp · unde: Vp ± volumul piesei turnate c ± coeficient de contrac ie volumic de solidificare în %.2 1.40 6. a c rui valoare depinde de natura aliajului.8 0.0 5.1-5 1. Ea se amplaseaz în zona cu sec iunea maxim a piesei.1-7 1.1-4 4.1.95 1. c.3 1.9 1. în kg/dm3 în care Vg reprezint volumul gabarit al piesei turnate. acolo unde solidificarea are loc cel mai târziu.1-6 1. având valorile prezentate în tabelul 6. în secunde.0 1. calculat cu t p ! n mp unde: n ± coeficient func ie de densitatea relativ a piesei determinat cu rela ia: Vr ! mp Vg .20 1. tabelul 6. Coresponden a dintre parametrii n.50 . în dm3 251 .1 1.15 1.calculul maselotei: maselota reprezint un rezervor de metal (aliaj) lichid amplasat în forma de turnare.

a m rcilor.densitatea metalului (aliajului) lichid. d ± diametrul orificiului oalei de turnare.6 2..Tabel 6. la care se adaug i alte elemente ca: adaosuri de prelucrare mecanic i tehnologic .temperatura de turnare este parametrul care trebuie s asigure o fluiditate optim a lichidului pentru umplerea corespunz toare a formei de turnare i are valori cuprinse între 100±120°C peste temperatura lichidus a aliajului. care este compus de regul din urm toarele p r i: 252 . stabilirea locului de amplasare a miezurilor.5«. adaosuri de contrac ie. stabilirea planului de separa ie. Ansamblul de elemente care asigur forma i dimensiunea piesei turnate. func ie de compozi ia sa chimic i de m rimea piesei. în kg/sec 4 unde: Kp ± coeficient de pierdere de presiune a metalului lichid în oala de turnare. .2 Valorile coeficien ilor de contrac ie volumic pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri Aliaje de aluminiu Aliaje de magneziu Aliaje de titan Parametri tehnologici Coeficient de contrac ie volumic .1.2 Dimensionarea i executarea modelului Pentru realizarea pieselor turnate este necesar proiectarea i execu ia unui model care s corespund cu forma i dimensiunile piesei. . precum i canalele de alimentare cu metal (aliaj) lichid constituie garnitura de model.viteza de turnare sau de umplere a formei cu metal (aliaj) lichid.% 0. H ± în l imea metalului lichid în oal .4 de turnare se refer la: .5«.2«. etc..0«.7 5. care depinde la rândul sau de densitatea aliajului i de dimensiunile piesei turnate.1 4. 6. Ea se calculeaz teoretic cu rela ia: ! p ™ ™ t Td 2 2gH .

.modelul re elei de turnare. . . .adaosul de prelucrare care reprezint un surplus dimensional prev zut pe suprafe ele care urmeaz a fi prelucrate prin a chiere. etc.2 1. Valorile contrac iei liniare pentru unele aliaje sunt prev zute în tabelul 6. nervuri care s consolideze piesa.1..modelul propriu-zis al piesei. în %.. sporuri pentru înclinarea pere ilor.adaosurile tehnologice care reprezint surplusuri de material prev zute pe unele suprafe e ale pieselor turnate i constau în: adaosuri pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanic . iar dimensiunile geometrice sunt superioare piesei.8«.5«. separate simetric printr-un plan de separa ie.1. în scopul 253 .modelul maselotelor. dimensiuni determinate de: .3 În figura 6.adaosul de contrac ie reprezint un surplus dimensional prev zut pe model. Dimensiunea liniar a modelului va trebuie s fie conform rela iei. .3 Valorile medii ale contrac iei liniare pentru unele aliaje Metal (aliaj) O eluri carbon Aliaje de aluminiu Aliaje pe baz de magneziu Aliaje pe baz de titan Contrac ia liniar 0.3.1«.0«. Modelul pentru pies are configura ia geometric a piesei turnate.1.cutia de miez. cu scopul de a compensa contrac ia la solidificarea piesei. ª 100 º unde: dp ± dimensiunea piesei turnate.0 1. k ± coeficient de contrac ie liniar .4 1. Tabel 6. valorile adaosului de prelucrare sunt standardizate.2.2 se prezint modelul unei piese simple executat din doua p r i. k ¸ ¨ d m ! d p ©1  ¹. .

se execut din p r i demontabile lemn. func ie de num rul de piese care se toarn . Pentru realizarea formei de turnare se utilizeaz ca materie prim un amestec de formare constituit din nisip cuar os i un liant (argil . Modelul con ine i m rcile necesare fix rii miezului în forma de turnare. Miezurile sunt fixate în forma de turnare în loca uri speciale numite m rci.) în diverse propor ii (8-10%). r ini sintetice. 254 .3 este prezentat o cutie de miez din lemn prev zut cu plan de separa ie.3 Executarea formelor i a miezurilor Realizarea formelor de turnare poart denumirea tehnic de ³formare´ i constituie opera ia principal de ob inere a pieselor turnate.form rii în dou rame. care s conduc metalul lichid în form i în maselote. Fig.1. a a cum s-a ar tat. 6. format din mai multe piese. Formarea se execut de obicei în rame de formare metalice. în timpul asambl rii formei. etc.2 Configura ia unui model din lemn prev zut cu plan de separa ie si m rci Cutiile de miez au scopul tehnologic de formare a miezurilor care asigur golurile în piesele turnate. Modelul re elei de turnare i al maselotelor asigur realizarea cavit ilor necesare în forma de turnare. 6. pentru extragerea u oar a miezului cilindric format din amestec de miez. În fig. de regul se utilizeaz doua rame ± una superioar i una inferioar ± desp r ite printr-un plan de separa ie în cazul formei asamblate. 6. metal sau mase plastice. 6. Marc Fig.3 Cutia de miez format din dou Garnitura de model.

. . .pentru semiforma superioar : .vopsirea suprafe ei formei i a miezurilor.fixarea miezurilor în cavitatea semiformei inferioare.4 Asamblarea formei de turnare Aceast faz tehnologic are scopul de a închide forma de turnare în vederea introducerii metalului (aliajului) lichid i const în urm toarele opera ii: . .Executarea formei de turnare cuprinde urm toarele faze tehnologice (fig. îndesarea amestecului i extragerea miezului format prin dezasamblarea cutiei de miez. în loca urile special realizate.pentru semiforma inferioar : .fixarea modelului re elei de turnare i al maselotelor în palc de model. .fixarea ramei metalice (semirama inferioara) pe aceea i plac de model. numite m rci. Execu ia miezurilor const în principiu în introducerea amestecului de miez în cutia de miez.umplerea ramei cu amestec de formare.umplerea formei i extragerea modelelor. Fig.întoarcerea ramei cu 1800 i extragerea modelului din forma executat .uscarea natural sau for at a semiformelor i a miezurilor. 255 .îndesarea amestecului de formare peste model i umplerea ramei.fixarea semimodelului piesei pe plac de model. . . 6. . .4 Faze tehnologice de realizare a formei de turnare 6.4): . 6.1.fixarea modelului pe o plac metalic .

. sunt func ie de m rimea piesei turnate i de natura aliajului lichid. Metalul lichid. Forma astfel preg tit se prezint ca în fig.5 Turnarea metalului (aliajului) lichid în form Faza tehnologic de turnare constituie punctul final în procesul de realizare a componentelor metalice prin acest procedeu.fixarea semiformei superioare peste semiforma inferioar .6 Extragerea piesei metalice din forma de turnare si prelucrarea primara a acesteia Dup turnare în form i r cire sub temperatura de 200oC componentele metalice se extrag. apoi se supun opera iei de cur ire primar . adus la temperatura de turnare cu ajutorul oalei. efectuarea tratamentului termic i apoi 256 . care se refer la viteza de umplere a formei i la temperatura aliajului lichid. pân la umplerea complet a formei cu metal lichid. 6. care const în t ierea re elei de turnare i a maselotelor i îndep rtarea amestecului de formare care a aderat la suprafa a metalic .1. 6.5 Sec iune prin ansamblul formei de turnare pentru o piesa tubulara cu dou flan e 6. 6.fixarea pâlniei de turnare pe semiforma superioar . Parametrii tehnologici de turnare. ace ti parametri sunt indica i in literatrura de specialitate pentru fiecare tip de metal sau aliaj.5 i este gata pentru turnarea metalului lichid. inclusiv a maselotelor. Maselot Pâlnie alimentare Fig. prin centrarea acestora cu ajutorul unor bol uri i urechi de centrare. se toarn în cavitatea formei prin pâlnie i re eaua de turnare. i consolidarea formei. Urmeaz prelucrarea suprafe ei metalice prin polizare.1. . prin deschiderea sau distrugerea formei.

are loc la temperatura de 300-350°C într-un cuptor electric. dup care se execut urm toarele opera ii tehnologice: . . Forma i miezurile astfel ob inute sunt asamblate într-o form de turnare în care se toarn aliajul lichid. ambalare si 6. prin polimerizarea cojii. folosind cutii de miez metalice în care se introduce amestec termoreactiv. prin topirea r inii sintetice pe suprafa a modelului se formeaz o coaj de amestec de formare. . 6.turnarea în forme metalice (cochile). . Miezurile din amestec termoreactiv se ob in prin acelea i faze tehnologice. timp de 6-8 minute.cojile astfel ob inute sunt extrase de pe placa model i asamblate într-o ram de formare care este apoi umplut cu amestec de formare obi nuit în vederea consolid rii exterioare a formelor coji. .turnarea în forme coji executate din amestecuri termoreactive. Fazele tehnologice ale procedurii sunt prezentate în schema din fig.se introduce peste modelul preînc lzit amestecul de formare într-un strat de 8-10 mm.procesul de înt rire. prin lefuire. conform procedurii prezentate.7 Turnarea de precizie a metalelor i aliajelor În scopul ob inerii componentelor protetice metalice.1 Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive Turnarea în forme coji din amestecuri termoreactive utilizeaz un amestec alc tuit din nisip cuar os de granula ie fin . se aplic procedee de turnare de precizie a pieselor.6. Executarea opera iei de formare prin acest procedeu presupune realizarea în prealabil a amestecului termoreactiv nisip-r in sintetic .7. Prin înc lzire la 80-90ÛC aceste r ini se topesc iar la temperaturi de 150-180ÛC se solidific cu formarea unei cruste (coji) în jurul modelului.1.placa model se înc lze te la 250-300°C într-un cuptor cu rezistori. 6. 257 .opera iile de prelucrare final conservare. astfel încât piesa turnat s necesite un volum redus de prelucr ri ulterioare.turnarea în forme coji realizate cu modele u or fuzibile. având ca liant o r in sintetic termoreactiv ca bachelita sau novolacul.1. . Procedeele de turnare de precizie utilizate în domeniul de activitate men ionat se refer la: . sterilizare.

formele coji ob inute nu au plan de separa ie i se pot ob ine piese de complexitate foarte ridicat .scufundarea ciorchinelui într-o vopsea refractar coloidal alc tuit din 50% nisip fin granulat i 50% silicat de sodiu ca liant. 6.introducerea ciorchinelui într-o solu ie de clorur de amoniu care favorizeaz precipitarea unui gel de silice pe suprafa a modelelor fuzibile.6 Fazele tehnologice ale formarii cu amestec termoreactiv 6.1. În acest mod se pot ob ine mai multe piese printr-o singur opera ie de turnare. b) Înciorchinarea modelelor fuzibile prin asociere într-o re ea de turnare comun . Dup cca. .7.Fig. conform reac iei: Na2O · mSiO2 + 2NH4Cl m SiO2 + 2NH3 + H2O + 2NaCl Gel 258 . spre deosebire de procedeul precedent. Procesul tehnologic de ob inere a pieselor turnate prin acest procedeu const din urm toarele faze tehnologice: a) Executarea modelelor u or fuzibile prin presarea amestecului fuzibil într-o matri a metalic având configura ia piesei.2 Turnarea în forme coji cu modele fuzibile Este de asemenea un procedeu de turnare de precizie la care. 2 minute se deschide matri a i se scot modele care sunt r cite for at pentru a se înt ri. .degresarea prin introducerea ciorchinelui într-o baie de apa cald cu 5% s pun. în scopul m ririi aderentei vopselei refractare pe modele. c) Executarea formelor coji cuprinde urm toarele faze de lucru: .

e) Uscarea formelor coji. Fig. când sunt impuse restric ii severe de puritate. 700°C la parametrii prestabili i. 6. dup care formele coji se usuc în curent de aer cald. inclusiv re eaua de turnare. elaborarea aliajului i turnarea se realizeaz în instala ii cu atmosfer controlat (vid sau argon) i deci 259 . b) modelul fuzibil rezultat. d) Eliminarea modelelor fuzibile din formele-coji prin introducerea acestora într-un mediu cald (abur sau aer). 6. ciorchinele se acoper cu 3-5 asemenea straturi refractare prin repetarea scufund rilor în vopsea. timp de 2-3 ore. d) forma coaja preg tit pentru turnare În cazul turn rii elementelor metalice pentru proteze. c) modelele fuzibile asamblate în ciorchine. Schema procesului tehnologic de formare în forme coji cu amestec u or fuzibil este prezentat în fig. pentru a se realiza grosimea necesar a formelor-coji.. când amestecul fuzibil se tope te i se recupereaz .7 Schema tehnologic de ob inere a formelor±coji cu modele u or fuzibile a) matri a de turnare care con ine modelul fuzibil.Ciorchinele s-a acoperit astfel cu un prim strat refractar. Calcinarea are loc într-un cuptor electric la temperaturi de 900°C în scopul arderii urmelor de amestec fuzibil i finaliz rii opera iei de înt rire a cojii. g) Turnarea aliajului se face în formele înc lzite la cca. timp de 6-10 ore.7. func ie de natura aliajului. la temperaturi de 180-200°C f) Împachetarea i calcinarea formelor-coji se face pentru consolidarea formelor i const din introducerea acestora în rame metalice cu nisip.

golirea nisipului de împachetare în scopul refolosirii pentru o nou formare. piesele bune sunt cur ite avansat. ca: .dezbaterea ciorchinelor de piese i recircularea amestecului de formare. % 6 40 30 25 5 7 70 20 10 8 38 4 40 18 9 15 15 55 10 10 10 5 55 30 10 11 10 10 15 10 12 80 20 13 4 22 74 14 27 68 5 - 260 . .verificarea dimensional a pieselor ob inute. în incinta instala iei de topire în care este introdus forma de turnare. Amestec Stearin Parafin Cear de albine Cear montan Cerezin Colofoniu Polistiren expandat Celuloz etilic 1 50 50 2 40 60 3 75 25 4 65 35 5 90 10 Compozi ia amestecului. lefuite i preg tite pentru utilizare în protezare.coeficient de contrac ie la solidificare i r cire cât mai redus. Tabel 6. se face direct din creuzetul cuptorului. .turnarea. .4.rezisten mecanic suficient dup solidificare. în acest caz. Compozi ia unor amestecuri utilizate pentru realizarea modelelor u or fuzibile sunt prezentate în tabelul 6. pentru a se topi i turna u or în cochil i apoi pentru a se evacua din forma coaj . . . . .cur irea pieselor ob inute în scopul elimin rii re elei de turnare i a aderen elor de amestec de formare.temperatura de topire joas . Materialele utilizate la confec ionarea modelelor u or fuzibile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii tehnice. h) Dezbaterea i cur irea pieselor turnate are loc dup r cirea aliajului turnat când formele-coji se distrug în scopul extragerii pieselor i cuprinde opera iile: . pentru a nu se altera la manipul ri. cele cu defecte se repar sau sunt dirijate la o noua topire.s nu con in impurit i care ar putea fi antrenate în piesele turnate.cost cât mai redus.4 Compozi ia unor amestecuri de materiale pentru modele fuzibile Denumire mat.

6.1.6.3 Turnarea în forme metalice este un procedeu modern, care se recomand a fi practicat în cazul fabrica iei de piese în serie mare. Acest procedeu prezint câteva avantaje majore, în compara ie cu procedeele de turnare în amestec de formare, i anume: - sunt eliminate opera iile de formare; - structura pieselor turnate este mai fin datorit vitezei mari de r cire a aliajului în cochil ; - ciclul de fabrica ie este scurt; - indicele de utilizare a metalului lichid este superior procedeelor de turnare în amestec. Forma metalic numit în practica turn rii cochil , se execut din diverse metale (aliaje) ca o el, font , aliaje de aluminiu, prin opera ii de turnare, forjare i prelucr ri mecanice. Dimensionarea i realizarea cochilei se face în func ie de piesa ce urmeaz a fi turnat , conform datelor de mai jos (tabelul 6.5) prezentate pentru grosimea pere ilor: Tabelul 6.5 Corela ia dintre peretele piesei turnate i peretele cochilei
Grosimea de perete, mm Piesa turnat (x1) Cochila (x2) Pân la 20 25 Între 20-50 30-40 Peste 50 Egal cu x1

În construc ia formei metalice, elementele constructive se refer la urm toarele aspecte: - dimensionarea grosimii pere ilor; - evacuarea aerului i gazelor din form ; - închiderea i deschiderea semiformelor; - extragerea piesei turnate i a miezurilor. Dimensiunile de gabarit ale cochilei sunt determinate de dimensiunile piesei turnate, la care se adaug grosimea pere ilor dat conform tabelului de mai sus. Evacuarea gazelor din cochil , având în vedere c aceasta nu este permeabil la gaze, se realizeaz prin canale de aerisire practicate în pere ii formei. Sec iunea canalelor de aerisire se determin practic cu rela ia:
Sc ! Gm , în m2 Wg

261

unde: Gm ± debitul de metal turnat în form ; Wg ± viteza gazelor evacuate pe durata turn rii, dat de rela ia: Wg ! Q 2g
(p , în m/s, unde: Kg

± coeficient de debit evacuare gaze (0.8 - 1.0) g ± accelera ia gravita ional , în m/s2; p ± diferen a dintre presiunea gazelor din form i presiunea atmosferic egal cu cca. 1/10 din presiunea hidrostatic a aliajului turnat; K g ± greutatea specific a gazelor calde. Închiderea i deschiderea formelor metalice se asigur în planele de separa ie ale cochilei, cu ajutorul unor dispozitive specifice, ca: tifturi, cleme, uruburi sau contragreut i. Construc ia re elei de turnare în form metalic trebuie s asigure acelea i func ii ale procesului ca i în cazul altor procedee de turnare, i anume: - repartizarea optim a aliajului în cavitatea formei; - eliminarea gazelor din form i re inerea zgurei; - asigurarea debitului i vitezei de turnare pentru umplerea constant a formei. Re eaua de turnare se realizeaz prin acelea i procedee ca i cavitatea cochilei, în plus canalele re elei se protejeaz cu materiale refractare, pentru prevenirea erod rii termice de c tre aliajul turnat i pentru men inerea în stare lichid a aliajului în re ea, pân la solidificarea piesei turnate. Pentru realizarea efectiv a turn rii în forme metalice se recomand utilizarea unor nomograme i rela ii stabilite empiric, în scopul asigur rii parametrilor optimi de turnare. Astfel timpul de turnare se calculeaz cu rela ia:
t t ! (0,5...0,8) unde M ± masa piesei turnate, în kg.

, în sec.

262

Sec iunea canalului alimentator de intrare a metalului în cavitatea formei se determina cu rela ia: Sa ! unde: Wa ± viteza de curgere metal în form , în m/s; 3 m ± greutatea specific a metalului în kg/m ; t ± timpul de umplere a formei, în secunde. , în m2

Wa ™ V m ™ t

Fig. 6.8 Elementele componente ale unei cochile de turnare 1. pâlnie; 2. picior; 3. alimentator; 4. cavitatea formei; 5. maselota; 6. r sufl tori

În fig. 6.8 se prezint schema unei forme metalice cu elementele sale componente Piesele turnate în forme metalice se caracterizeaz prin structur i propriet i mecanice superioare celor turnate în amestecuri de formare, datorit în primul rând vitezei mai mari de r cire a aliajului turnat în form , având în vedere conductibilitatea termic mare a pere ilor cochilei. Procedeul este des utilizat în practica fabric rii elementelor protetice metalice.

6.2 TEHNOLOGII DE PROCESARE A METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC
6.2.1 Teoria deform rii plastice Când asupra unui corp metalic ac ioneaz o for , forma i dimensiunile acestuia se modific , fenomenul este numit deformare. 263

Dac dup încetarea ac iunii for ei corpul revine la forma i dimensiunile ini iale, acesta s-a deformat ELASTIC, proces descris de legea Hooke:
I! W P ! E SE

unde: W - tensiunea de deformare; E - modul de elasticitate; P - for a de deformare; S - sec iunea corpului supus deform rii. Efortul unitar (tensiune) corespunz tor deform rii, peste care corpul metalic nu se mai comport elastic, se nume te limit de elasticitate, iar peste aceast limit , acel corp începe s se deformeze PLASTIC. În acest ultim caz nu mai exist o direct propor ionalitate între tensiune i deforma ie, deci modulul de plasticitate nu este o m rime constant . Deformarea plastic poate avea loc la rece sau la cald. Deformarea plastic la rece are loc la temperatura inferioar temperaturii de recristalizare ( de refacere a structurii metalice deformate) i este înso it numai de procesul de ecruisare (cre tere a durit ii i propriet ilor mecanice prin deformare plastic ). Deformarea plastic la cald se produce la o temperatur superioar celei la care structura corpului deformat se reface printr-un proces de recristalizare. Pentru majoritatea materialelor metalice, temperatura la care are loc procesul de recristalizare este aproximativ 0,4 din temperatura de topire, pentru metalele de înalt puritate este 0,2 Ttop., iar la solu iilor solide de 0,5-0,6 Ttop. Deformarea plastic la cald are deci loc la o temperatur superioar celei de recristalizare, este înso it de dou procese ce au loc simultan: ecruisarea i recristalizarea. y Mecanismul deform rii plastice a metalelor i aliajelor. Acest mecanism const în alunecarea unor zone fa de altele, de-a lungul unor plane cristalografice cu densitate maxim de atomi, numite plane de alunecare. În timpul alunec rii, atomii se deplaseaz cu un num r întreg de distan e atomice în lungul planului de alunecare pân ocup o nou pozi ie de echilibru, ca rezultat al deplas rii disloca iilor pe planul de alunecare. Deformarea plastic poate avea loc i prin mecanismul de MACLARE, adic de trecere a unei por iuni a metalului 264

într-o nou pozi ie simetric fa de materialul nedeformat. Planul de simetrie dintre por iunea deformat i cea nedeformat se nume te plan de maclare. Maclarea poate fi produs printr-o deformare mecanic (sub ac iunea unei for e) sau printr-un tratament termic dup deformarea plastic . y Legile principale ale deform rii plastice: - Legea eforturilor tangen iale arat c deformarea plastic într-un corp metalic cristalin este condi ion de prezen a unor tensiuni tangen iale sub ac iunea c rora se produce alunecarea pe planele cristalografice. Pentru ca deformarea plastic s poat avea loc, valoarea tensiunilor tangen iale, (care depinde de temperatur , viteza de deformare i schema de tensiuni aplicate) trebuie s dep easc rezisten a intern de pe planele de alunecare. - Lege prezen ei deforma iei elastice la deformarea plastic arat c orice deformare plastic este precedat i înso it de o deformare elastic a corpului metalic, a c rei valoare este propor ional cu tensiunea aplicat conform legii Hooke. - Legea volumului constant: în timpul deform rii plastice a corpurilor metalice, volumul acestora dup deformare este egal cu volumul ini ial supus deform rii. De exemplu în cazul unui corp paralelipipedic cu dimensiunile ini iale H, B, L1 i dimensiunile dup deformare h, b, L2, legea volumului constant se exprim prin egalitatea: H B L1 = h b L2 - Legea rezisten ei minime: la deformarea plastic , cu posibilit i de deplasare liber a materialului metalic în diferite direc ii, fiecare particul se va deplasa în direc ia în care întâmpin rezisten a cea mai mic . În consecin , la comprimarea unor epruvete de diferite sec iuni, aplicându-se grade de deformare din ce în ce mai mari, se constat c forma sec iunii dup deformare tinde spre forma cilindric . - Legea similitudinii stabile te c m rimea lucrului mecanic consumat pentru deformarea unor corpuri metalice asemenea din punct de vedere geometric, i cu aceea i compozi ie chimic i structural , este în acela i raport ca i volumele acestor corpuri. De asemenea, for ele necesare pentru aceea i deformare a unor corpuri metalice sunt propor ionale cu sec iunile transversale ale acestor corpuri. Legea are mare importan pentru simularea proceselor tehnologice de deformare în condi ii de laborator.

265

y Plasticitatea i rezisten a la deformare a metalelor i aliajelor. Plasticitatea reprezint , a a cum s-a mai ar tat, capacitatea metalelor i aliajelor de a se deforma plastic sub ac iunea unor for e exterioare, f r a- i distruge integritatea structural . Plasticitatea depinde de mai mul i factori, care se pot împ r i în dou grupe: - factori care caracterizeaz natura materialului metalic supus deform rii (compozi ia chimic i structura); - factori care caracterizeaz condi iile de deformare (temperatura metalului în timpul deform rii, viteza de deformare, starea de tensiune i starea de deformare). În privin a naturii materialului metalic supus deform rii s-a constatat c metalele pure au o plasticitate mai mare decât aliajele lor, plasticitatea scade cu cre terea gradului de aliere. De asemenea metalele i aliajele în stare turnat au plasticitatea mai redus decât acelea i materiale în stare deformat , ca urmare a neomogenit ii structurale mai mari pentru starea turnat . Temperatura de deformare (pân la o anumit limit ) contribuie în general la îmbun t irea plasticit ii materialelor metalice ca urmare a cre terii mobilit ii atomilor în re ea i a mic or rii for elor de coeziune dintre atomi, ceea ce u ureaz procesul de deformare prin alunecare. Viteza de deformare, care reprezint varia ia gradului de deformare în unitatea de timp, influen eaz plasticitatea în mod diferit, în func ie de natura materialului i temperatura la care are loc deformarea plastic . Rezisten a la deformare reprezint tensiunea cu care se opune materialul metalic deform rii sale de c tre for ele exterioare. Cu alte cuvinte, rezisten a la deformare este egal i de sens contrar cu presiunea medie necesar efectu rii deform rii plastice. Rezisten a la deformare p este format din dou componente, conform rela iei:

p=k+q unde: k ± rezisten a natural la deformare a materialului metalic; q ± componenta rezisten ei la deformare datorat efectului frec rii la suprafa a de contact dintre materialul metalic supus deform rii i sculele de deformare.
y Deformarea plastic la rece provoac în materialele metalice importante modific ri structurale cum ar fi: schimbarea

266

formelor i dimensiunilor gr un ilor, schimbarea orient rii spa iale a gr un ilor, schimbarea structurii fine a fiec rui gr unte. La grade mari de deformare, în urma proceselor de alunecare i maclare, gr un ii cristalini î i modific forma i dimensiunile. Ca regul general , cristalele din constituen ii deformabili plastic (de exemplu ferita din o eluri) se vor alungi în direc ia principal de întindere i se vor turti i l i, în conformitate cu schema deforma iilor principale. Cristalele din constituen ii fragili (cementita din o eluri) vor fi sf râmate, sf râm turile urmând alunecarea materialului. Cu cre terea gradului de deformare la rece, gr un ii se alungesc tot mai mult, c p tând aspectul unor fibre, motiv pentru care structura se nume te fibroas , la grade de deformare de peste 50% (fig. 6.9)

a)

b)

c)

Fig. 6.9 Influen a gradului de deformare la rece asupra structurii o elului cu 0,1% C. a) o el normalizat; b) o el deformat 20%; c) o el deformat 65% Prin deformare plastic la rece în metale se formeaz importante tensiuni interne care determin modificarea tuturor propriet ilor fizicomecanice. Astfel, prin deformare plastic la rece, cresc sensibil rezisten a la rupere, limita de curgere i duritatea, iar plasticitatea se mic oreaz . Deci prin deformare plastic la rece, metalele se înt resc, devin mai rezistente, mai dure, mai pu in plastice. Acest fenomen este numit durificare prin deformare sau ecruisare. Capacitatea de ecruisare a unui material metalic se caracterizeaz prin coeficientul de ecruisare care este egal cu panta curbei reale tensiune-deforma ie, acest fenomen se mai nume te i modul de plasticitate. În diagrama din fig. 6.10 se indic dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare pentru duraluminiu i alam .

267

Fig. 6.10 Dependen a propriet ilor mecanice de gradul de deformare la rece
y Deformarea plastic la cald a metalelor asigur de asemenea o ecruisare care îns , datorit vitezei mari de difuzie este înl turat prin recristalizare, iar materialul r mâne în stare plastic . În cadrul acestui proces are loc compactizarea materialului metalic prin sudarea golurilor provenite din turnare i însemnate modific ri structurale, ca: f râmi area gr un ilor, formarea texturii cristaline i a structurii fibroase, f râmi area unor faze fragile i distribuirea lor mai uniform . Exist o evident deosebire între structura fibroas a unui metal prelucrat plastic la rece i structura fibroas a aceluia i metal deformat plastic la cald. În metalul prelucrat la rece, fibrele reprezint gr un ii metalului puternic întin i în direc ia de deformare. În materialul prelucrat la cald nu exist asemenea gr un i deoarece ei sunt recristaliza i i transforma i în gr un i m run i, nedeforma i, ca într-un metal recopt. Structura fibroas de prelucrare la cald este determinat de incluziunile i de impurit ile solubile care provoac segrega ii dendritice puternice. Incluziunile fragile sunt sf râmate i distribuite în iruri în direc ia curgerii principale, incluziunile plastice alungindu-se în aceea i direc ie. Simultan se produce îns recristalizarea care transform gr un ii deforma i, neac ionând îns asupra formei i distribu iei incluziunilor. Rezult astfel o structur format din fibre metalice separate prin iruri de incluziuni i segrega ii, a a cum se observ în fig. 6.11.

Fig. 6.11 Structura în iruri determinat de prezen a segrega iilor nemetalice în metalul deformat plastic la cald (50:1) 268

1 Forjarea liber Forjarea liber este procedeul de deformare plastic a materialului metalic prin lovire sau presare. Când deformarea se realizeaz prin lovire. Fig.2. . Deformarea semifabricatului nu se produce uniform.6. pe lâng faptul c permite ob inerea unor piese cu forme i dimensiuni variate. deformarea f cându-se într-o cavitate a unei scule denumit matri . Opera iile men ionate pot fi executate manual sau mecanic cu scule specifice sau cu ma ini de forjat. curgerea materialului este liber . debitarea i uneori sudarea. g urirea. asigur i îmbun t irea apreciabil a propriet ilor mecanice ale materialului metalic.2 Procesarea metalelor prin forjare i matri are Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald ce const în modificarea formei unui semifabricat sub influen a unei st ri tensionale în volumul materialului metalic.2. se aplic o serie de opera ii. crestarea. se deosebesc dou procedee de forjare: .forjarea liber .12). 6. Dac for ele sunt de presare. iar deformarea se mai nume te static . ca: refularea. y Refularea este opera ia de comprimare a unui semifabricat în direc ia axei lui principale.12 Schema distribu iei deforma ilor i a tensiunilor la refulare 269 . ele se aplic lent. r sucirea. ce se aplic cu viteze mari. în volumul materialului apar zone unde curgerea se produce diferit (fig. asupra semifabricatelor laminate sau turnate. 6. înso it de curgerea lui pe diferite direc ii.forjarea în matri (matri are). prin care acesta î i m re te sec iunea transversal în detrimentul în l imii.2. curgerea fiind limitat . Forjarea liber i în matri . În func ie de modul cum are loc curgerea metalului. 6. îndoirea. sunt for e de oc. Pentru ob inerea pieselor forjate liber. sub ac iunea unor lovituri succesive sau prin presare. for ele care ac ioneaz asupra semifabricatelor. întinderea.

În spa iu. curgerea materialului s fie frânat . unde deformarea are valori minime. În timpul reful rii. Rdm ± rezisten a la deformare a materialului metalic. . Acest fapt determin ca în zona de contact dintre scule i semifabricat. suprafa a Sz poate fi explicitat prin rela ia: în timpul unde: 270 . Deoarece for a de deformare cre te cu m rirea suprafe ei de contact. Cu cât coeficientul de frecare este mai mare.zona I din imediata apropiere a contactului cu sculele. fenomenul conduce la transformarea formei cilindrice ini iale într-o form butoiat . cre te i rezisten medie la deformare. la care în sec iunea longitudinal se disting câteva zone: .Factorul principal care influen eaz distribu ia neuniform a deforma iilor este frecare dintre sculele cu care se realizeaz refularea i suprafe ele semifabricatului care vin în contact cu ele. pe suprafa a de contact cu sculele. valoarea necesar pentru refularea de la h0 la h.13): Fig. 6.zona II în care materialul sufer cele mai mari deforma ii. zona are forma unui con. cu atât for ele de frecare T. tensiunile se repartizeaz diferit. În condi iile existen ei for elor de frecare.zona III a deforma iilor medii. conform diagramei din fig. 6. Cum volumul materialului r mâne constant deform rii. au valori mai ridicate. în care materialul curge liber. . iar spre axa central . iar deformarea s se produc mai intens în partea central .13 Elementele geometrice ale semifabricatului supus reful rii Fz = Sz · Rdm Sz ± suprafa a de contact între scule i semifabricatul refulat de la h0 la hz. tensiunile au valoarea rezisten ei la curgere Rc a materialului. La periferia contactului. i odat cu aceasta. sec iunea transversal a semifabricatului cre te. cu baza aproximativ egal cu suprafa a de contact a semifabricatului cu nicovala. ca efect al p trunderii conului cu deforma ia minim . va fi (în corela ie cu fig. valorile cresc treptat.13. datorit m ririi raportului d/h. 6.

6. 6. Cinetica deform rii prin întindere presupune aplicarea unor reful ri succesive în lungul semifabricatului. lungimea l0 se transform în l (l > lo) iar b0 în b (b > b0). Succesiunea reful rilor par iale aplicate pe o latur i pe cea adiacent a întregului volum de material poart denumirea de trecere . va fi: h h 1d ! S 0 0 dm ! S 0 0 d (1  Q ) h h 3h y Întinderea prin forjarea liber este opera ia care realizeaz mic orarea sec iunii transversale a semifabricatului în avantajul alungirii sale. Sculele mecanice cu care se execut întinderea se numesc nicovale. Fig. între valoarea 1. V. prin dou sau mai multe treceri (C = S0/S). i lungimii l0 (fig.14).h0 hz S0 ± suprafa a ini ial de contact Sz ! S0 Deci valoarea for ei necesar pentru refularea semifabricatului de la h0 la h. etc). func ie de semifabricat (turnat sau laminat). În func ie de raportul dintre lungimea de prindere între scule l0 i l imea b0 se poate influen a cinematica deform rii semifabricatului (fig. i sec iunea final S.14). Pentru exprimarea gradului de forjare la întindere. Dup deformarea pe o latur a semifabricatului cu reducerea h=h0 ± h. Valoarea coroiajului se impune la forjarea liber pentru asigurarea unei structuri corespunz toare (fibraj). care pot fi de diverse profiluri (plane. Volumul par ial care se deformeaz la o lovitur de ciocan sau curs a presei.14 Elementele geometrice ale semifabricatului supus întinderii între scule plane 271 .5 ± 5. U. corespunde l imii b0. 6. în l imii h0. se utilizeaz no iunea de coroiaj care exprim raportul dintre sec iunea ini ial S0 de la care se porne te întinderea.

Fig. dup care perforarea g urii continu pe partea opus a semifabricatului. Rezisten a la g urire se poate calcula cu rela ia simplificat : 272 . 6. poate fi exprimat prin rela ia: unde: F = Rdx · l0 · b0 Rdx ± rezisten a opus de material la întindere în sec iunea x. se recomand ca raportul l0/b0 s fie cuprins între limitele 0. Dac îns la acela i grad de reducere h.4 « 0. b0 ± lungimea i l imea ini ial a semifabricatului forjat.15. ( fig. materialul s nu sufere deterior ri puternice ale formei. y G urirea este opera ia de forjare prin care se realizeaz perfor ri în semifabricatele forjate i este o faz preg titoare în vederea realiz rii de piese tubulare sau discuri g urite. lungimea de prindere l0 este mai mic decât b0 atunci materialul va curge mai intens în lungul axei i mai pu in intens în l ime. Dornul trebuie s p trund pân la dou treimi din în l imea semifabricatului. pentru ca prin g urire. G urile se execut cu scule numite dornuri ale c ror diametru d nu trebuie s fie mai mic decât o treime din diametrul d0 al semifabricatului.15 Schema tehnologic a g uririi cu dornuri Dornul are o înclina ie de 5 ± 11 mm la 1 m lungime. For a de întindere F. 6. curgerea materialului va fi mai intens în direc ia perpendicular pe axa semifabricatului decât în lungul axei acestuia. ca parametru principal al procesului de forjare la prese hidraulice. pentru a se facilita extragerea sa din materialul supus forj rii. în daN/mm2.Cu cât l0 este mai mare decât b0.).6. Pentru conducerea corect a procesului de alungire a semifabricatului. l0.

care în timpul îndoirii nu sufer deformare. 273 .25 d2 · Rc. ea r mânând la lungimea ini ial L0.pentru sec iuni p trate: F = 0. (daN).5 a2 · Rc. Prin aceast curbare. î i va denatura forma : sec iunea p trat trece în trapezoidal . bara se va curba conform schemei din fig. pe axa semifabricatului.16. în momentul când se dep e te rezisten a la curgere Rc a materialului. ± unghiul de îndoire în grade. 6.rezisten a la curgere a materialului metalic. y Îndoirea este opera ia care transform semifabricatul cu axa dreapt într-un semifabricat curb. În zona îndoit .16 Deformarea semifabricatului la îndoire. (daN).Rd = 4 · Rc în care Rc . Dac o bar metalic se supune unor for e exterioare perpendiculare pe axa longitudinal . exist o ax numit fibr neutr . sec iunea transversal p trat sau rotund . For a de deformare la îndoire se stabile te func ie de forma sec iunii transversale a semifabricatului: . 45d ) [m] 360 unde: d ± diametrul sau latura semifabricatului.pentru sec iuni rotunde: F = 0. iar cea rotund în eliptic . Aceast deformare a sec iunii este cu atât mai pronun at cu cât sec iunea este mai mare i raza de îndoire Ri mai mic . Fig. . 6. Lungimea por iunii curbate a semifabricatului se calculeaz cu rela ia: 2TE L c ! ( R i  0.

Planul care delimiteaz cele dou semimatri e se nume te plan de separa ie.18 Principiul i ap sarea cu cea superioar . 6. Sculele cu care se execut debitarea se numesc d l i.2. plusul de material curge în afara acesteia. care ulterior se îndep rteaz . Opera ia de debitare se execut prin ap sarea sculei pe materialul metalic dintr-o singur direc ie sau din dou direc ii (fig. semifabricatul ini ial a fost mai mare. 6.17 ). ia forj riiîn matri forma i profilul loca ului matri ei. 274 . Dac fa de masa piesei forjate. Forjarea în matri (matri area) Matri area este procesul de prelucrare a metalelor i aliajelor în stare plastic prin care semifabricatul se deformeaz între scule numite matri e.2. 6.18) : semimatri a superioar i semimatri a inferioar . Fig.17 Schema debit rii semifabricatelor forjate Crestarea este o opera ie asem n toare debit rii îns p trunderea sculei are loc la adâncimi limitate astfel încât s se asigure continuitatea materialului. La forjarea în matri . 6. formând bavura. În matri e se execut una sau mai multe cavit i care corespund formei semifabricatului sau piesei matri ate ce trebuie realizat .y Debitarea i crestarea semifabricatelor la forjare se execut când dintr-un material se ob in mai multe piese sau când se îndep rteaz surplusul de material. Matri a se compune din dou p r i (fig. materialul în stare plastic se deformeaz astfel încât prin a ezarea lui în cavitatea semimatri ei inferioare Fig.2. 6. atunci dup umplerea formei cavit ii.

limitele valorice ale grosimii bavurii variaz între 1. iar cealalt are rol numai de scul de presare. 6. Succesiunea de opera ii tehnologice pe care le implic deformarea plastic prin matri are. în ea se practic alte cavit i în care are loc deformarea. In cazul în care deformarea are loc numai într-o singur semimatri . În acest din urm caz opera iile se numesc preg titoare sau de prematri are i pot fi executate separat sau direct pe matri a de forjare. matri area se împarte în: matri are pe ciocane.Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul.19). Matri area închis este procedeul prin care piesa se ob ine f r bavur . . Dac deformarea are loc în ambele semimatri e.se stabile te planul de separa ie al piesei i deci pozi ia bavurii i grosimea acesteia. Buc ile de material necesare execut rii pieselor. construc ia matri ei. forjarea în matri cu preforjare i forjare. Matri area se poate executa închis sau deschis. care se formeaz în planul de separa ie i la periferia conturului piesei.19 Matri a cu matri are bilateral . se pot preg ti direct în cavit ile matri ei sau se preg tesc la o form cât mai apropiat de cea a piesei matri ate. procedeul este numit Fig. astfel încât matri a s nu fie 275 . loca uri multiple Corespunz tor utilajelor la care se realizeaz . . care trebuie s fie la valori optime. debavurarea i prelucrarea piesei matri ate. const în: proiectarea piesei matri ate. y Tehnologia proiect rii piesei matri ate se stabile te plecându-se de la piesa finit i cuprinde urm toarele opera ii: . pere ii exteriori pot avea înclina ii mai mici (cca 7Û) iar cei interiori valori mai mari (cca 10Û).se stabilesc înclin rile pere ilor interiori i exteriori ai piesei matri ate astfel încât piesa s nu se blocheze în matri . procedeul se nume te de matri are unilateral . Când preg tirea semifabricatului se execut pe matri .Pentru matri are se utilizeaz semifabricate în stare laminat sau turnat sub form de piese. 6. O astfel de matri se nume te matri cu loca uri multiple (fig.4 mm. matri are pe prese i matri are pe ma ini i instala ii speciale.

înc lzirea matri elor la 200 ± 300º C i ungerea suprafe elor active de lucru cu un amestec de ulei i grafit. 5. 6. 4.5%. . Pentru piesele din o el. Cavitatea matri ei are dimensiuni mai mari.20) care-l fixeaz în berbecul sau sabota utilajului de matri are. contrac ia oscileaz între limitele 1.debitarea în buc i corespunz toare piesei matri ate i adaosului necesar form rii bavurii. 276 . acestea sunt prev zute cu elemente de ghidare sub form de bol uri sau umeri. coad de rândunic . 2. y Opera ii tehnologice la forjarea în matri Ob inerea prin forjarea în matri a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de opera ii i faze a c ror ordine trebuie s reprezinte o succesiune logic pentru ob inerea piesei propuse. 6. cavitatea semimatri ei.debavurarea în scopul elimin rii surplusului de material i eventual perforarea piesei matri ate.20 Elemente constructive ale matri ei finisoare 1. Pentru aliajele neferoase contrac ia poate fi de 1.2 ± 1. Fig. muchia de centrare Pentru a preveni deplasarea în plan orizontal a celor dou matri e în timpul matri rii. orificiu de manipulare. oglinda matri ei. . y Construc ia matri ei are la baz desenul piesei matri ate. bol uri de ghidare. 3.suprasolicitat din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaz în timpul pres rii materialului în matri .5 % din dimensiunile nominale în stare rece. Semifabricatul laminat sub form de bar parcurge urm toarele etape: .20. 7.forjarea în matri sau preforjarea liber sau în matri e cu loca uri preg titoare. canal pentru bavur . . a a cum se vede în fig. Corpul matri ei are practicate cozi de rândunic (fig. 6. .înc lzirea buc ilor debitate la temperatura de forjare în cuptoare electrice sau cu gaze. 6. corespunz tor contrac iei piesei i a adaosurilor de prelucrare.

realizarea în piesa matri at a unui fibraj corespunz tor. care s asigure propriet i mecanice ridicate piesei. 3. 2. bavura care se formeaz trebuie s posede o rezisten a mai mare la deformare decât materialul din interiorul cavit ii.mic orarea rezisten ei la deformare a materialului în faza de matri are final . întindere. . unde materialul metalic trebuie s curg în a a fel încât s înainteze în cavit ile adânci i s completeze orice gol.realizarea unei economii de material metalic.În realizarea pieselor matri ate mici (a a cum este cazul elementelor protetice metalice). iar surplusul de metal va ie i în bavur pân când semimatri ele se închid. 6. unde semifabricatul este supus unor opera ii preg titoare de forjare ca: profilare. . b. 5. atât în semimatri a superioar .). 6. canal de bavur obi nuit. Opera iile de preforjare au urm toarele trei scopuri: . cavitatea adânc a matri ei. lucru care se realizeaz prin practicarea de striuri în zone de formare a bavurii (fig. semifabricat Prin m rirea frec rii se for eaz curgerea în cavit ile matri ei a materialului pân ce acesta umple complet matri a. cât i în cea inferioar (fig. orificiu de evacuare gaze. l ire. semifabricatul supus matri rii parcurge dou faze tehnologice principale.21 Reprezentarea curgerii materialului în cavit ile matri ei 1 . rezolvarea ei corect depinde de experien a în proiectarea matri ei i în cunoa terea factorilor care influen eaz procesul tehnologic de matri are ca: natura materialului 277 .21. Fig. îndoire. 4. A doua faz tehnologic o reprezint matri area în cavitatea final a matri ei. Pentru realizarea acestui scop. 6. Deformarea metalului în cavitatea matri elor este o problem complex pentru fiecare tip de pies .21).striuri cu dou praguri de frânare. Prima faz const în preforjarea în matri cu loca uri multiple. etc.

în care eforturile sunt nule. Fig. 6.3.3 Procesarea tablelor prin deformare plastic Aceste tehnologii au ca rezultat deplasarea unei p r i a semifabricatului în raport cu cealalt parte. 6. prese cu fric iune sau hidraulice.2. Opera ia de matri are se poate realiza cu diverse utilaje i instala ii care asigur for a de presare pe cele dou semimatri e.supus matri rii.2. printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice. raza de curbur se determin cu rela ia: 278 . 6. schema st rii de tensiune. În cazul îndoirii cu raz de curbur mare. 6. Opera ia de îndoire se face la rece. etc. rezisten a la deformare. în materialul supus deform rii apar eforturi de întindere la exterior i de compresiune la interior. etc.. temperatura de înc lzire.22. Între cele dou zone supuse unor solicit ri opuse apare un strat neutru. Schema acestei opera ii este prezentat în fig.22 Schema îndoirii în matri În timpul deform rii sub ac iunea for ei exterioare. f r distrugerea acestuia i f r eliminarea de material metalic. prese cu excentric.1 Îndoirea tablelor Îndoirea este opera ia de prelucrare prin deformare ce const în modificarea formei unui semifabricat prin încovoiere plan în jurul unei muchii rectilinii. deformarea realizându-se cu ajutorul unui dispozitiv profilat ce are p r ile active construite func ie de profilele de îndoit. folosind ca semifabricate table i benzi metalice. deform rile plastice sunt mici i stratul neutru se men ine la mijlocul sec iunii s. plasticitatea. r > 10s.

rm ± raza fibrei neutre dup îndoire. Unghiul de arcuire . fenomen numit arcuire elastic . înso ite de mic orarea grosimii materialului i deplasarea stratului neutru. cu rela ia (fig. iar rezultatele sunt prezentate în grafice. raza de curbur fiind dat de rela ia: V ! rm EF în care: .23 Arcuirea elastic i determinarea ei Pentru ca în semifabricatele îndoite s nu apar fisuri. în material apar deforma ii plastice iar deforma iile elastice dispar. În timpul îndoirii. 6. ceea ce duce la o destindere a piesei îndoite. îndoirea nu se va face sub o anumit raz minim admisibil . Încerc rile de îndoire a semifabricatelor metalice se fac prin metode standardizate. ± coeficien i determina i de modificarea grosimii. va fi necesar s se execute îndoirea la un unghi 1 < astfel încât s se compenseze efectul arcuirii elastice. respectiv l imii semifabricatului. 6.1 se determin prin încerc ri experimentale pentru materialul supus deform rii. se ia în calcul lungimea por iunilor drepte i a celor îndoite pe fibra neutr . necesar ob inerii unei piese îndoite. asem n tor celui din fig. Pentru a ob ine o pies îndoit sub un anumit unghi .V ! r  s 2 În cazul îndoirii cu raze mici (r < 10s). pentru îndoirea tablelor din o el. În determinarea lungimii semifabricatului plan.24): 279 . Fig.23. au loc deform ri plastice mari. 6.

de la forma plan la cea cav .3 Ambutisarea tablelor Ambutisarea const în modificarea formei unui semifabricat tabl .3. 6. cu sau f r modificarea grosimii pere ilor.) care apas asupra materialului în timpul deform rii.2 Roluirea tablelor Opera ia const în curbarea unei table în scopul ob inerii unei suprafe e cilindrice sau conice. sub ac iunea uni poanson (fig.2. Semifabricatul de la care se pleac este de regul un disc.  Fig.3. atât produsul cât i matri a sunt prev zute cu raze de racordare rp respectiv rm. Deformarea semifabricatului se realizeaz prin trecerea sa for at printr-o matri . Semifabricatul plan destinat ambutis rii se ob ine prin decupare.24 Cotarea unei piese îndoite în scopul determin rii lungimii semifabricatului.2. Pentru ca semifabricatul s nu fie t iat. 280 . 6. Piesa ambutisat are cap tul exterior deformat. sau în m rirea adâncimii unui semifabricat. iar pentru a se evita formarea unor ondula ii în zona dintre poanson i matri . 6. 6.25b.25a). se utilizeaz un inel de re inere (fig.! l1  l2  l3  l4  l5  TE 1 V  T V  T V  TE2 V 180 1 2 2 2 3 180 4 6. acesta se debiteaz dup opera ie de ambutisare. Deformarea se realizeaz cu ajutorul unor cilindri sau conuri care execut mi c ri de rota ie .

26 Schema treceri. reducerea de diametru se stabile te cu ajutorul unui coeficient de ambutisare definit de rela ia: m! dn d n 1 în care: dn .diametrul presei. de tipul sculelor.25a. când între poanson i matri a exist un joc egal cu grosimea semifabricatului. dup fiecare trecere se mic oreaz ambutis rii adânci diametrul semifabricatului i cre te în l imea h a piesei ambutisate (fig.f r sub ierea pere ilor. D . este necesar ca ambutisarea s se execute din mai multe Fig. 6. astfel: . Schema ambutis rii cu utilizarea inelului de re inere Ambutisarea se poate realiza. Valoarea coeficientului de ambutisare m este subunitar i depinde de natura i grosimea materialului supus deform rii. în func ie de deformarea grosimii semifabricatului.cu sub ierea pere ilor. Dac se noteaz cu D diametrul semifabricatului ini ial 281 .diametrul semifabricatului Fig.26).Fig. pentru a se evita ruperea materialului. când diametrul poansonului nu asigur joc între acesta i materialul supus ambutis rii. În cazul ambutis rii adânci. . 6.25b. 6. 6. etc.diametrul piesei la o anumit trecere. dn-1 . Pentru fiecare trecere. Schema ambtis rii d .diametrul piesei la trecerea precedent .

deci egalarea ariei semifabricatului As cu aria piese ambutisate Ap.6. ! 1. tiind c m1 = 0.80. coeficientul total de ambutisare mt va fi dat de rela ia: mt ! dn Între coeficientul total de ambutisare mt i coeficien ii de ambutisare la fiecare trecere (m1 « mn). se folosesc semifabricate în form de disc.diametrul piesei finite). Dintre metodele analitice se men ioneaz : . As ! Ap .(disc) i cu d1. Pentru piesele ambutisate de alt form geometric .13 p [mm] La ambutisarea pieselor de revolu ie mai complicate . exist rela ii de forma: mt ! d1  . d2 «dn diametrele intermediare ale piesei supus ambutis rii (dn.65-0.45«0. grafice i grafo-analitice. mn ! dn d n 1 mt = m1 ·m2·m3 ««mn-1·mn În baza rela iei de mai sus se stabile te num rul de treceri. 2«« n. T 2 4 ! p . semifabricatele au conturul ce depinde de forma pieselor respective. iar m2 = m3= «. Pentru piesele ambutisate de form cilindric .metoda egal rii ariilor ce const în determinarea diametrului D al semifabricatului.care se pot descompune în mai multe suprafe e geometrice simple 1. iametrele intermediare se determin cu rela iile: d1= m1 D. mn= m = 0. diametrul semifabricatului se determin cu rela ia: 282 . d2= md1««« dn = mdn-1 O problem tehnic important în procesul de ambutisare o constituie determinarea formei i dimensiunilor semifabricatelor ini iale. m2 ! d2 d1 . Determinarea dimensiunilor semifabricatului în astfel de situa ii utilizeaz metode analitice.

3 TRATAMENTE TERMICE I TERMOMECANICE APLICATE PRINCIPALELOR GRUPE DE BIOMATERIALE METALICE. sau pentru a restabili starea mai ductil dup prelucr rile prin deform ri plastice la rece.27 Sec iune prin respectiv între 600ºC i 1000ºC. 6.1%). în func ie diagrama Fe-Cr-Ni-C de con inutul de carbon. 6.1 Tratamente termice i termomecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice O elurile austenitice nu sunt susceptibile la c lire din cauza structurii monofazice stabil în domeniul de prelucrare la cald pân la temperatura ambiant .3.13 p s sau ! 1. conform rela iilor: Vs ! Vp . la un con inut redus de carbon (sub 0. ! 1. produc precipitarea 283 .13 § i !1 Ai . cu volumul piesei Vp. T 4 2 S! p.ca i sta ion rile la 18%Cr i 8%Ni în acest interval.13 n § i !1 i s 6.metoda egal rii volumelor const în egalarea volumului semifabricatului Vs. Tratamentul termic de c lire. arat c înc lzirile i r cirile lente între curbele SE i SK ± Fig. 6.27). prelucr ri care m resc considerabil propriet ile de rezisten ale o elurilor. de punere în solu ie (hiperc lire) se aplic o elurilor austenitice în scopul dizolv rii carburilor secundare precipitate în cursul prelucr rii la cald. Sec iunea politerm prin diagrama sistemului cuaternar Fe-Cr-NiC la con inuturi constante de 18%Cr i 8%Ni (fig.n D ! 1.

1%C. pot s provoace separarea de ferit .Fe)23C6 din masa austenitic . prelucrarea termomecanic prin deformare la rece (sub temperatura de recristalizare) contribuie la cre terea important a propriet ilor de rezisten . urmate de r ciri rapide. aceasta trebuie s se fac foarte rapid. care leag carbonul în carburi mai stabile i cu tendin mai redus de precipitare. Acest tratament se poate aplica i atunci când se urm re te recristalizarea produselor deformate la rece. În privin a r cirii. care ar reduce deformarea. este insuficient pentru a preîntâmpina precipitarea carburilor. astfel încât cromul r mâne dizolvat i nu mai poate precipita sub form de carburi. Tratamentul trebuie urmat de recoacere de 284 . Pentru a se ob ine rezisten a maxim la coroziune intercristalin . apa. sub linia SK. dup care urmeaz r cirea în ap sau aer for at (ventilat). au ca efect re inerea de ferit . înc lzirile trebuie s se fac la temperaturi de 1050 ± 1100ºC pentru o elurile inoxidabile cu max. astfel c se favorizeaz fenomenul de coroziune intercristalin . În consecin . ceea ce are ca efect cre terea sensibil a propriet ilor mecanice. O metod practic de tratament pentru o elurile inoxidabile austenitice se refer la recoacerea acestora în atmosfer de azot. pentru grosimi reduse de pere i (pân la 6 mm).2%. ceea ce face posibil r cirea în ulei sau chiar în aer. care m re te suplimentar rezisten a general la coroziune. R cirile foarte lente. care consum carbonul de la limita gr un ilor.carburii complexe. pe când supraînc lzirile peste linia NJ. Utilizarea r cirii mai lente în ulei sau aer. pentru evitarea separ rii de carburi ca i pentru dizolvarea celor eventual separate. De asemenea. (Cr. care difuzeaz în stratul superficial al produsului pân la o concentra ie de 0. timp de 3-5 ore. Esen a acestui tratament const în aceea c la 850 ± 900ºC. precipit practic numai carbura de titan. Aceasta conduce îns la deform ri din cauza tensiunilor termice produse. care const în înc lzirea o elului la temperatura de 850 ± 900ºC. 0. prin utilizarea ca mediu de r cire. Problema se poate rezolva prin utilizarea o elurilor inoxidabile stabilizate structural cu titan sau niobiu. Tratamentul de stabilizare se realizeaz în cursul deform rii plastice i poate fi urmat în final de recoacere de detensionare la 650 ± 750ºC. tratamentul o elurilor stabilizate cu titan sau niobiu poate fi realizat prin recoacere de stabilizare.

Produsele se introduc în cuptorul de tratament perfect degresate i uscate.. a. precum i structura ob inut prin deformare la rece (fig.28. se recomand durata medie de cca. cât i eventuala carburare au efecte negative asupra comport rii produselor în corpul uman: oxidarea produce un film sub ire de oxizi.28 Microstructura implanturilor din o el inoxidabil 316 L a) forjat la cald. cu men inerea timp de 30 minute la aceast temperatur . 285 . În tabelul 6.recristalizare pentru refacerea structurii i eliminarea tensiunilor din produs în scopul atenu rii coroziunii intercristaline. a) b) Fig.6.b). iar atmosfera de protec ie se introduce din momentul începerii înc lzirii. 6. dup care se face r cirea în aer. 1 min/mm grosime. greu de eliminat prin decuparea ulterioar . O aten ie deosebit trebuie s se acorde mediilor de înc lzire. pân ce temperatura în produs coboar sub 200ºC.6.28. ob inute dup diverse tratamente la cald i la rece. Duratele de men inere la tratament depind de grosimea produselor. R cirea se face în camere speciale cu ap sau cu curent for at de aer. b) dup deformare la rece (m rire x100) Pentru o elurile stabilizate cu titan se poate aplica recoacerea de stabilizare prin înc lzire la 860-900ºC. deoarece atât oxidarea.6 se indic propriet ile mecanice ale o elurilor inoxidabile pentru implanturi chirurgicale. Microstructura monofazic a o elului austenitic este prezentat în fig. Ca atmosfere protectoare se folosesc hidrogenul sau amoniacul disociat. iar eventuala carburare favorizeaz coroziunea intercristalin .

6. ob inut printr-o recristalizare complet .Tabelul 6. Fig. revenire i îmb trânire.5 ore Deformarea la rece urmat de recoacere Deformarea la rece f r recoacere Recoacere în atmosfer de azot Limita de curgere (MPa) 211 689 1160 380 Limita de rupere (MPa) 645 862 1256 700 Alungirea (%) 68 12 6 46 6. Cre terea gr un ilor cristalini la recoacerea titanului dup deformarea plastic .29 Diagrama de recristalizare a titanului pentru o durat de recoacere de o or 286 .2 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de titan Complexitatea aliajelor cu baz de titan face posibil aplicarea întregii game de tratamente termice: recoaceri cu i f r transform ri de faz . fie revenirea la starea de plasticitate mare. este influen at de gradul de deformare i de temperatura de înc lzire peste pragul de transformare .29. c lire martensitic i de punere în solu ie. 6. Recoacerea titanului i aliajelor sale dup deformarea plastic la rece are ca scop fie numai înl turarea tensiunilor i refacerea structurii.3..6 Influen a tratamentelor asupra propriet ilor mecanice ale o elurilor inoxidabile Tratamentul Recoacerea la 1050ºC/0. a a cum se observ în diagrama din fig.

5S Ti-2.5V Detensionare 600ÛC/1 or /aer Recristalizare 750ÛC/10 ore/aer Durificare - Ti-6Al-4V Ti-7Al-4Mo 550-650ÛC/1-2 725-780ÛC/30 min-2 ore/aer ore/aer 400ÛC/24 ore ± 800ÛC/1 or /aer + 800ÛC/1 or /aer 475ÛC/8 ore/aer 400ÛC/8 ore/aer 450-650ÛC/2 680-760ÛC/1-2 ore/aer ore/aer 700-800ÛC/1-8 820-950ÛC/10 min-1 480-650ÛC/1-4 ore/cuptor 550ÛC + or /ap + 480ore/aer aer 550ÛC/4-8 ore/aer 775-800ÛC/1-8 900-950ÛC/0. în H. Astfel adaosul de Al de la 1 la 4% m re te temperatura de recristalizare de la 575ÛC la 700ÛC. Alierea titanului cu elemente care determin sc derea temperaturii de transformare . de recristalizare i de durificare pentru unele aliaje ale titanului. A a de exemplu. în aliajele care con in elemente stabilizatoare.C.7 Parametrii tratamentelor termice aplicate aliajelor cu baza de titan Aliajul Aliaje cu structur Ti-5Al Ti-5Al-2. de temperatura de transformare.7. Cinetica i mecanismul transform rii depinde de compozi ia chimic . sunt prezenta i în tabelul 6.5Cu Ti-3Al-2. Tabelul 6. Existen a transform rii alotropice st la baza apari iei structurilor martensitice. Tratamentul de c lire.5 480-700ÛC/1-3 ore/cuptor 550ÛC/ ore/ap + 480ore/aer aer 600ÛC/4-10ore/aer în titan i aliajele sale.5 ±1. de propor ia de impurit i. 287 Aliaje cu structur + . la transformarea alotropic a titanului. mic oreaz viteza de transformare . Spre deosebire de transformarea alotropic a fierului. 6.V. de punere în solu ie. Parametrii recoacerilor de detensionare. urmat de îmb trânire.Elementele de aliere influen eaz mult condi iile de recristalizare ale titanului. cu precipitarea fazelor secundare se aplic aliajelor de titan care prezint fenomenul de sc dere a solubilit ii solu iei solide cu temperatura.30). s-au constatat mai multe st ri intermediare cu re ele cristaline diferite (fig. ci ea are loc printr-o rea ezare a atomilor din re eaua C. nu apar germeni cristalini noi.C. etc. astfel încât în asemenea aliaje este posibil apari ia a numeroase st ri intermediare care influen eaz sensibil propriet ile mecanice.

se poate forma martensita ´. În domeniul temperaturilor de transformare / + se pot forma stratific ri de faz mai s race sau mai bogate în elemente de aliere. parametrii ei fiind dependen i de gradul de suprasaturare în elemente de aliere. Solu ia suprasaturat ¶ ob inut prin transformare martensitic are compozi ia identic cu faza din care a provenit printr-o transformare reversibil . 6.. Pân la concentra ia c1 de elemente betastabilizatoare. Cu cât temperatura de înc lzire este mai mare decât Tcr. structura de c lire este format numai din ¶. iar la temperaturi situate sub Tcr. astfel încât peste o concentra ie critic Ccr. când se produce transformarea reversibil în . Când cre te propor ia de . constituie o temperatur critic Tcr . deci structura va fi transformarea structural nu are Fig. apropiat de re eaua rombic .30. + . Domeniile de concentra ii în elementele de aliere i de temperaturi la care apar fazele men ionate mai sus. cu atât propor ia de martensit ¶ în structur este mai mare. iar a aliajelor cu mai pu in de 4%Al. m rilor la c lirea aliajelor de Procesele de descompunere titan cu elemente stabilizatoare a solu iei solide subr cite. pentru a se men ine granula ia fin . Martensita ¶ are re ea hexagonal .loc. structura va fi ¶+ + . care influen eaz transform rile urm toare. sunt de asemenea men ionate în fig. prin c lire. în cursul c lirii aliajelor de titan. 6. se formeaz martensita ¶. datorit elementelor stabilizatoare. Temperatura minim de la care. 288 . structura va fi ¶+ . nu se mai formeaz martensita ¶.Astfel. Faza intermediar este coerent cu faza i ea poate fi dizolvat în solu ie printr-o recoacere la temperatur ridicat . Temperatura de început de transformare martensitic Ms scade atunci când cre te propor ia de elemente stabilizatoare.30 Diagrama transfor. cu simetrie mai sc zut . temperatura de înc lzire a Ti-4Al nu trebuie s dep easc 900ÛC. faza rezidual se mic oreaz i devine mai s rac în elemente de aliere. s nu se dep easc 1000ÛC. Dup c lirea acestor aliaje în domeniul de temperaturi deasupra lui T1. la c lirea în intervalul T1-Tcr.

Ti 6Al 4V deformat la 650-750ÛC. pentru eliminarea acestei faze fie se prelunge te revenirea pân la formarea fazei fie se repet revenirea în domeniul + .P. func ie de tratamentele termice i termomecanice aplicate în d iverse domenii de stabilitate a fazelor componente. recopt la 700ÛC Limita de curgere (MPa) 385 838 Rezisten a la rupere (MPa) 530 948 i aliajelor Alungirea (%) 23 12. dar propriet ile de plasticitate sunt superioare. ceea ce intensific descompunerea uniform a fazelor metastabile. la care formarea separ rilor la revenire men ine orientarea dup structura acicular de c lire.8 sunt prezentate propriet ile mecanice ale titanului i aliajelor sale.P ± titan de puritate comercial 289 . La durificarea prin tratament termic a aliajelor de titan cu structura sau + . sau s r cite fin dispersate. confer aliajelor cea mai bun stabilitate structural datorit form rii unui mare num r de particule fine i uniform distribuite în matricea . Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor de titan.influen eaz mult propriet ile mecanice ale aliajelor de titan. cu ameliorarea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune. dar la mic orarea plasticit ii. C lirea izoterm a aliajelor de titan la temperaturi care asigur viteza maxim de transformare. apoi în aer. ceea ce mic oreaz propriet ile mecanice. determin o modificare mai redus . la cre terea modulului de elasticitate i a durit ii.8 Unele propriet i mecanice ale titanului bifazice pe baz de titan Tratamentul Titan C. apari ia fazei intermediare duce la fragilizarea lor. În acest caz. apoi cu separ ri de îmbog ite. Tabelul 6.5 Obs. În tabelul 6. conduce la o durificare accentuat a aliajelor. C. ± Recopt Ti 6Al 4V ± Recopt în domeniul (1030ÛC) r cit în cuptor la 800ÛC. fa de tratamentul dublu de c lire i revenire. cu formarea structurilor + apropiate de Descompunerea fazei echilibru. conduc la finisarea structurii. Dezvoltarea transform rilor intermediare ale fazei metastabile cu formarea martensitei ¶. la m rirea densit ii defectelor i la distribu ia lor uniform . Tratamentul izoterm are avantajul ob inerii unei structuri neorientate. la suprimarea recristaliz rii.5 1036 1147 12.

3. 6. 290 . 6.31 indic fazelor i în aliajele Ti-Al-V forjate.31 Microstructuri de aliaje Ti-Al-V forjate a) amestec de faze i cu structura lamelara dupa forjarea la cald a fazei . 6. distribu ia a) b) Fig. b) amestec globular de faza hexagonala cu faza cubica cu volum centrat dupa forjarea la cald aliajului Protasul 10 6. Cr i C.33).3.3.1. Structura tipic pentru aliajul turnat Co-Cr-Mo este prezentat în fig. 6. Aliajele Co-Cr turnate au o structur neomogen în care se remarc zone interdendritice bogate în elemente de aliere ca Mo.3 Tratamente termice i termomecanice aplicate aliajelor de cobalt 6.Microstructurile prezentate în fig. au scos în eviden faze de carburi complexe de tipul M23C6. a a cum se constat i în diagrama de echilibru termic a sistemului binar Co-Cr (fig. faze îmbog ite în Cr i Mo i matricea de faz .32. Studiile efectuate. pentru identificarea fazelor prezente în structura turnat .

6. 6. 6. îns propriet ile de plasticitate cresc.32 Microstructura aliajului turnat Co-Cr-Mo Compozi ia heterogen a structurii de turnare afecteaz sensibil propriet ile mecanice i rezisten a la coroziune a acestor aliaje. Efectul acestui tratament const în omogenizarea par ial a structurii de turnare prin dizolvarea carburilor complexe i a fazelor intermetalice în matricea . Fig. cu men inere la aceast temperatur timp de o or dup care aliajul se r ce te rapid pân la temperatura ambiant . 291 . (tabelul 6. prin cre terea duratei de men inere la temperatura de omogenizare pân la 24 de ore. se prezint structura specific a acestui aliaj.34. 6.34 Microstructura de recoacere a aliajului Co-Cr-Mo turnat Înc lzirea aliajului la temperaturi sub 1230ÛC. În fig.33 Diagrama binar a sistemului Co-Cr Fig. în care se constat prezen a unui anumit grad de neomogenitate structural . rezultat în urma tratamentului de recoacere men ionat.9). Pentru a îmbun t i structura este necesar efectuarea tratamentului termic de omogenizare prin recoacere la temperatura de 1220 ± 1230ÛC.Fig.

9 Influen a tratamentelor termice i termomecanice asupra propriet ilor aliajelor turnate Co-Cr-Mo Tratamentul Aliajul în stare tu rnat Recoacere 1230ÛC/1 or /r cire ap Recoacere + îmb trânire la 650ÛC/20 ore Aliajul Muller Aliajul turnat i extrudat + recopt la 1100ÛC/2 ore Aliajul turnat i forjat la cald. structura este hexagonal compact H.5 25 17 19 26 Aliajul turnat Co-Cr-Mo numit ENDOCAST sau Muller. Tabelul 6.C.F. motiv pentru care înc lzirea pentru recoacere se recomand a se limita la temperaturi sub 1230ÛC. Aliajul con ine cca 0. timp de 4 ore.C.C. prezen a unui eutectic care poate conduce la apari ia fazei lichide la limita gr un ilor. recopt la 1050ÛC/40 i r cire în aer Limita de curgere (MPa) 430-490 450-492 444-509 600 731 876 690 Rezisten a la rupere (MPa) 716-890 731-890 747-952 1000 945 1360 1640 Alungirea (%) 5-8 11-17 10-13. În acest fel se poate ob ine o îmbun t ire sensibil a tuturor propriet ilor mecanice ale aliajului turnat. timp de 20 de ore. De asemenea.F. . prin formarea de precipitate alungite de-a lungul limitei gr un ilor. prin realizarea unui tratament de îmbun t ire a structurii. prin înc lzirea la temperatura de 890ÛC se ob ine o omogenizare mai avansat a structurii aliajului turnat. este caracterizat prin propriet i de rezisten i ductibilitate ridicate datorit prezen ei unor carbonitruri intragranulare i a precipitatelor de faz . la temperaturi mai mari de 890ÛC.C. transformarea structurii C. i în consecin poate conduce la apari ia fisurilor în aliaj. s-a constatat o ameliorare a propriet ilor mecanice.2% azot iar tratamentul termic const într-o recoacere complet la 815ÛC. iar la temperaturi mai sc zute. urmat de o alt recoacere la 292 . este lent i la o r cire for at în ap sau aer ventilat se formeaz benzi de H. în matricea metastabil C. cu unul de îmb trânire la 650ÛC.conduce la o solubilizare complet a carburilor i a fazelor intermetalice. pe seama transform rilor structurale care au loc la aceast temperatur : aliajul Co-Cr-Mo are structura C.F. apoi laminat Aliajul cu con inut redus de carbon. Prin combinarea tratamentului de recoacere prezentat mai sus.C. în H.C. La temperatura de peste 1235ÛC s-a constatat în sistemul ternar Co-Cr-Mo.

prin r cire lent . 26.1225ÛC tot cu o durat de 4 ore. structura devine hexagonal compact sub 425ÛC.05% i Cr max. Aliajul are structur cubic cu fe e centrate C.3. formarea structurii H. la temperatur de deformare plastic ± 1125ÛC i.8. au propriet i mecanice superioare fa de cele turnate.F.F.C.C. prin forjare rezult o structur fibroas i orientat care asigur îmbun t iri sensibile a plasticit ii aliajelor. 0. într-o matrice cu aglomer ri de defecte cu re ea H. Ca rezultat al con inuturilor limitate în cele dou elemente. Ta. în condi ii de r cire for at .F. Nb. Tratamentele termomecanice constau în prelucrarea la cald a aliajelor turnate prin: forjare.C. Aliajul reprezentativ din aceast categorie este Co-Ni-Cr-Mo. const în microalierea cu elemente ca: Al. în H. extrudere. se ob ine o cre tere a rezisten ei la rupere la 1000 MPa i o cre tere a alungirii la 25%. A fost de asemenea studiat influen a con inutului redus de carbon (max 0.15%) în compozi ia aliajelor turnate asupra propriet ilor acestor aliaje dup prelucrare prin deformare la cald i la rece.F. laminare. Un alt procedeu de îmbun t ire a propriet ilor aliajelor turnate pe baz de cobalt. în matricea metastabil de C.C. utilizat în stare forjat (prin matri are) la cald. A fost cercetat i influen a compozi iei aliajelor Co-Cr-Mo turnate care au con inut sc zut de carbon i crom.. elemente limitate la urm toarele propor ii: C max. Prin acest tratament se ob ine precipitarea unor carbonitruri sub form de benzi cu structura H. urmat de forjare la cald i tratamente de îmbun t ire prin c lire martensitic în urma c rora se ob in precipitate C. Tratamentele termomecanice aplicate aliajelor turnate Co-Cr-Mo conduc la îmbun t irea sensibil a propriet ilor mecanice i de rezisten la coroziune prin fragmentarea accentuat a carburilor în re eaua intermetalic deformat plastic. sunt susceptibile la o serie de tratamente de compozi ie chimic . astfel c . tratamente termice i termomecanice care le asigur propriet i îmbun t ite impuse de standardele de calitate specifice domeniilor de utilizare medical . Din cele prezentate mai sus rezult c aliajele turnate Co-Cr-Mo utilizate ca implanturi chirurgicale.. B. în urma tratamentului termic al aliajului Muller.C. printr-un tratament adecvat 293 .3. etc.2 Aliajele prelucrate prin deformare plastic pe baz de cobalt. A a cum rezult i din tabelul 6.C.5%. cu r cire rapid în ap . 6. constatându-se o cre tere accentuat a tuturor propriet ilor în compara ie cu aliajul turnat clasic.. împiedic .C. urmate de tratamente de îmbun t ire.C. Natura lent a transform rii C.

C.10 Propriet ile mecanice ale aliajelor Co-Cr-Ni-Mo. urmat de r cire în aer.35).se ob ine o structur în benzi de faze cristalizate în H. b) matricea de faz C. În cursul tratamentului de îmb trânire. în func ie de tratamentele aplicate Tratamentul Recoacere la temp >1050ÛC timp de o or Forjare (matri are) la rece cu 50% reducerea sec iunii Forjare la rece 50% reducere sec iune + îmb trânire la 538ÛC/4 ore Forjare la cald la temp > 650ÛC Limita de curgere MPa 300 650 2000 Rezisten a la rupere MPa 800 1000 2068 1300 Alungirea % 40 20 10 20 294 .C. Din tabelul men ionat rezult i influen a suplimentar asupra propriet ilor tratamentului de îmb trânire la temperaturi cuprinse între 540-590ÛC.F. Fig. Tabelul 6.10 este prezentat influen a diferitelor tratamente termice i termomecanice asupra propriet ilor mecanice ale aliajelor pe baz de cobalt. cu o durat de 4 ore.C. persist i asigur locuri pentru precipitarea compusului intermetalic Co3Mo.. (fig. (x 615) În tabelul 6. 6.C.35 Microstructura aliajului Co-Cr-Ni-Mo deformat plastic la temperaturi joase: a) benzi de faze cu structura hexagonal compact .F. într-o matrice metastabil de C. Aceste multifaze structurale sunt caracterizate de propriet i de rezisten i ductilitate ridicate. 6. zonele cu structura H.

realizarea recoacerii complete la temperaturi de 1050ÛC timp de o or . dar sub temperatura de recristalizare (950ÛC). dar în schimb scad drastic propriet ile de ductilitate. iar argintul tehnic. astfel c tratamentul termic care se poate aplica este recoacerea de recristalizare.Tratamentul de recoacere la temperatura de 1050ÛC. Cu. Au-Pt-Pd cu adaosuri de Ag. acesta nu asigur formarea precipitatelor de Co3 Mo. ca de exemplu Au-Ag-Cu. Influen a tratamentelor asupra propriet ilor aliajelor deformate plastic din sistemul Co-Cr-Ni-Mo se poate rezuma la urm toarele aspecte privind procesarea acestora: . se ob ine o cre tere a propriet ilor de rezisten cu 30-50% fa de starea turnat recoapt . Argintul pur recristalizeaz chiar la temperatura ordinar . asigur cre terea propriet ilor de duritate func ie de gradul de deformare. Multe din aliajele aurului sunt susceptibile la durificare structural prin c lire urmat de îmb trânire. Ni..3.3. etc. 295 . 6. se pot deforma i apoi recristaliza pentru ob inerea maleabilit ii maxime. .4 Tratamente termice aplicate metalelor i aliajelor pre ioase 6. .C. se recomand r cirea în ap a aliajelor recoapte. trebuie recopt pentru recristalizare la 300ÛC.F. Aliajele dentare se c lesc la 700-870ÛC i apoi se supun îmb trânirii 30 minute la 250450ÛC. timp de 1-2 ore. Aliajele Ag-Cu prelucrate prin laminare sunt recoapte la 650-740ÛC în atmosfere protectoare sau în b i de s ruri topite.1 Metalele i aliajele pe baz de aur i argint Aceste materiale metalice sunt caracterizate prin propriet i ridicate de deformare plastic la rece i la cald. Pentru a împiedica precipitarea fazelor secundare. cu scopul men inerii unei plasticit i ridicate. aliaje dentare Au-Ag-Cu.C. deformat plastic. Aurul i aliajele sale ca: Au-Pt. conduce la diminuarea propriet ilor de rezisten .forjarea la rece sub temperatura de 650ÛC conduce la cre terea accentuat a propriet ilor de rezisten mecanic prin ecruisare i formarea fazei dure cu structura H. Pd-Pt..4.forjarea la cald deasupra temperaturii de 650ÛC în domeniul structurii C. asigur rezisten a sc zut i ductilitate ridicat a aliajului.

6. Astfel aliajele Pt-Ir recristalizate.2 Aliaje de platin Platina i aliajele sale: Pt-Rh. 6. aspect esen ial pentru aceste aliaje. etc. cu materiale ceramice. cu structuri de solu ii solide continui izomorfe.4 TEHNOLOGII DE MODIFICARE ASUPRAFE EI COMPONENTELOR METALICE Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament al suprafe ei dispozitivelor i protezelor conduce la îmbun t irea rezisten ei la uzare. acoperiri galvanice. Pentru unele aliaje ale platinei. Toate aceste procedee au scopul de a îmbun t i propriet ile de biocompatibilitate ale dispozitivelor proteice.6. atât la rece cât i la cald. de a favoriza ancorarea protezei de esutul viu. pentru a se realiza o bun osteointegrare. se pot deforma plastic. Rezult c osteointegrarea implantului este influen at în principiu de doi factori i anume structura i compozi ia suprafe ei sale. au valori mai sc zute ale rezisten ei mecanice. Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii i materiale de acoperire superficial printre care se men ioneaz : acoperiri cu carbon.4. Pt-Ir.1 Structura i compozi ia suprafe ei implantelor metalice Comportarea unui implant metalic depinde în mare m sur de interac iunea sa cu esutul viu adiacent. 296 . În timp ce acesta nu trebuie s reac ioneze cu sângele (hemocompatibilitate). la coroziune i la oboseal . tratamentul termic cel mai utilizat fiind recoacerea la recristalizare. cre terea i dezvoltarea esutului la interfa a cu proteza. f r a fi diminuate propriet ile de biocompatibilitate. implantul necesit o interac iune fizic cu esutul pentru a se realiza o leg tur puternic cu acesta din urm .3.4. în schimb se îmbun t e te sensibil rezisten a la coroziune. se poate aplica tratamentul de c lire bazat pe existen a unor transform ri în stare solid de tip ordine ± dezordine structural . Pt-Ni. prin sinterizare izostatic .

aspect ce are influen favorabil asupra solicit rilor mecanice la care este expus zona implant. aspect demonstrat practic prin experiment ri clinice. prezent în zona implantat este determinat de rugozitatea suprafe ei.1 Influen a structurii suprafe ei implantului Suprafa a implantului are influen hot râtoare în ancorarea i adeziunea esutului viu la acesta. A a de exemplu solicitarea la forfecare. asemenea efectului de urub (fig 6.esut osos. Legarea esutului de implant necesit desigur i un anumit timp determinat de cre terea i dezvoltarea celulelor vii la suprafa a sa de contact. Cu cre terea rugozit ii suprafe ei implantului se m re te aderen a esutului viu i în consecin rezisten a la smulgere cre te datorit suprafe ei specifice mai mari a implantului în zona de contact esut-implant. valoarea for ei de ancorare depinde de calitatea suprafe ei implantului i de timp (fig.36) Fig 6.37) 297 .4.1.6. Un implant cu suprafa neted va avea o zon de contact redus cu esutul viu i deci se va lega slab de acest implant.6.36 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului asupra rezisten ei la rupere în zona de contact os-implant O suprafa poroas a implantului conduce la cre terea celulelor osoase în porii s i.

6. Varia ia modulului de elasticitate E în zona interfazic este prezentat comparativ în fig. poart denumirea de suprafe e structurate. adâncimea porilor de suprafa pe implante poate atinge valori de 3-4 mm. 6. ob inute prin diverse tehnici. Se constat din schemele de mai sus o varia ie treptat (gradual) a sc derii modulului E de la implant la os. tratament în plasm . etc.38 Varia ia modulului de elasticitate între implant i os în cazul suprafe elor netede i poroase Din constat rile practice clinice. 298 .Fig. s-a ajun la concluzia c implantele trebuie s fie cementate pe o suprafa rugoas realizat prin diverse procedee tehnice ca turnarea. În urma unor asemenea procese la interfa a implant ± os. mai ales în privin a fenomenului de forfecare i a modulului Young. în cazul suprafe ei poroase.38 între un implant cu suprafa a neted i unul cu suprafa a poroas . sinterizarea. Asemenea suprafe e poroase. 6. spre deosebire de sc derea brusc a acestui modul în cazul suprafe ei netede. prin depunere de calciu în porii de suprafa . se îmbun t esc propriet ile mecanice ale zonei de contact. care faciliteaz cre terea celulelor osului în formare.37 Influen a rugozit ii de suprafa asupra distribu iei solicit rii de forfecare la interfa a os-implant Fig.

pe care cresc i se dezvolt celulele osoase. De asemenea prin c lire sau deformare plastic în domeniul F se modific structura prin formare de gr un i F care diminuiaz starea de tensiune.12. precum i diminuarea sensibil a modulului Young i a solicit rilor de compresiune. 75%. cu o porozitate deschis de cca. a condus la conceptul de implant izoelastic care se caracterizeaz prin pori deschi i. Pentru a preveni acest fenomen aceste aliaje sunt supuse unui tratament de producere a unui strat poros prin sinterizare. Aliajele de titan sunt cunoscute ca fiind sensibile la efortul de forfecare. 299 . cu consecin e favorabile asupra diminu rii tensiunilor locale în zona implantat . Prin aceste tratamente se poate regla porozitatea în limite largi (12 ± 30%). aspect ce asigur o puternic aderen la suprafa a aliajului. a a cum se indic în tabelul 6. Un astfel de implant asigur un transfer de sarcin . 40%. Stratul poros sinterizat.Realizarea unor asemenea interfe e implant-os. pe toat suprafa a de contact material-os.000 oC i pulberea depus va fi par ial topit . Aliajul utilizat pentru implante dentare ± Ti30Ta se poate transforma într-un material izoelastic prin tratamente termice în domeniul de faz F i prin depunerea unui strat superficial sinterizat prin procedeul VPS. rezultând astfel un material compozit metal-os sau ceramic -os în zona implantat . motiv pentru care se pot deteriora sub solicit ri dinamice alternative. în timp ce în aliajele Co-Cr acest efect este cuprins între 3 ± 30%. deci eforturile unitare de solicitare vor fi diminuate sensibil. se formeaz industrial un strat superficial poros prin procedeul VPS ± Vacuum Plasma Spraying ± când temperatura local poate atinge 20. fixat pe suprafa a implantului. Prin aceste tratamente se reduce starea de stres prin oboseal cu aprox. Pe tija protezei de old. determin reducerea simultan a rigidit ii i a modulului Young. realizat din aliajul Ti6Al4V. în zona implantat .

4 30.4 24.0 41.3 24. 6. 300 .4 50.5 81. Astfel dimensiunea medie a porilor trebuie s fie cuprins între 50-100 microni.4 30.7 59. Fig.3 12.6 Din tabelul de mai sus se constat c unele propriet i mecanice ale aliajului pot fi aduse la valorile specifice osului cortical (20-30 GPa) cu o comportare izoelastic specific aliajelor metalice.4 i a porozit ii asupra Rezisten a la compresiune (MPa) 2501-300 610 598 520 515 365 378 203 189 Modulul Young (GPa) 10.39. este prezentat în figura 6.8 35.12 Influen a microstructurii propriet ilor aliajului Ti30Ta Starea aliajului Titan Ti30Ta (EF  Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Ti30Ta (EF Ti30Ta (martensitic) Porozitatea (%) 12.Tabelul 6.5 23.3 25. la o porozitate de cca 30%.39 Varia ia unor propriet i mecanice ale aliajului dentar Ti30Ta cu porozitatea M rimea porilor i dimensiunea pulberii din stratul superficial poros au influen important asupra caracteristicilor mecanice ale implantului.5 63. Influen a porozit ii asupra propriet ilor mecanice ale stratului superficial de pe aliajele Ti30Ta.

a) b) Fig. Astfel implantul dentar cu suprafa a spiralat are o comportare mai performant în compara ie cu implantul cu suprafa a poroas sinterizat (fig 6. 6.41. 6.40 Particularit i caracteristice ale implantelor dentare a) Miez compact din Ti30Ta cu strat superficial poros b) Idem cu strat superficial din bucle spiralate de sârm de titan M sur torile efectuate in vitro au demonstrat c implantele cu bucle spiralate pe suprafa a exterioar au propriet i de elasticitate superioare.40).Designul implantului dentar este de asemenea foarte important la solicit rile din cavitatea bucal . a a cum se prezint în fig.41 Influen a designului implantului asupra caracteristicilor mecanice Starea suprafe ei influen eaz de asemenea dezvoltarea i orientarea celulelor esutului viu în jurul implantului. apropiate de ale osului cortical. primul tip se apropie de caracteristicile osului cortical. Astfel s-a 301 . 6. Fig.

4.demnostrat c pân la un anumit nivel gradul de orientare longitudinal a celulelor fibroblaste cre te cu rugozitatea (fig. Factorul de form al acestor celule are valori diferite pentru diverse materiale. acest factor este dat de rela ia: Hf ! 1 2 T unde: C ± circumferin a celulelor orientate A ± aria medie a celulelor fibroblaste 302 .2 Influen a compozi iei suprafe ei implantului Natura chimic a suprafe ei implantului are influen direct asupra interac iunilor esut ± implant aspect demonstrat prin numeroase experimente efectuate Äin vitro´. 6. aspect ce trebuie avut în vedere atunci când se alege un implant sau altul.42) Fig. Un experiment interesant privind influen a naturii chimice a implantului a constat în cultura de celule fibroblaste pe probe din diverse materiale implantabile.42 Influen a rugozit ii suprafe ei implantului de titan asupra orient rii celulelor fibroblaste Din cele prezentate mai sus se constat faptul c o bun legare a implantului de esutul viu i dezvoltarea esutului pe acest implant depinde de o serie de parametri din zona interfazic implant ± esut. 6.1. 6.

58 i 1.43 Factorul de form al celulelor fibroblaste dezvoltate pe diferite materiale Din grafic se constat c factorul de form al celulelor orientate (alungite) pe probele de titan i aliaj Ti30Ta are valori cuprinse între 1.76 în timp ce pe aliajul Ti6Al4V acest factor are valori subunitare (celulele de form sferic au factor de form zero). Astfel de tratamente constau în: . În graficul prezentat în fig. depus pe aliajul Ti6Al4V asupra procesului chimic de eliberare de ioni de titan într-un mediu biologic (ser de bovine). Astfel prin depunerea unui film sub ire de TiO2 i prin diverse tratamente superficiale se poate reduce sensibil cantitatea de ioni metalici elibera i.depunerea unui film dens de TiO2 pe suprafa a implantului prin diverse procedee tehnice. 6.În fig.acoperirea implantului cu un film protector de nitrur de titan ± TiN.44. se pot efectua diverse tratamente de suprafa pentru a reduce reactivitatea chimic cu esutul viu. . Pe acela i aliaj (Ti6Al4V cu factor de form redus. .43 se prezint varia ia factorului de form al celulelor fibroblaste cultivate pe diverse implante. Fig. se arat influen a filmului superficial protector. 6. prin procedeul PVD. dup 14 zile de la cultivare. 6. 303 .efectuarea de tratamente termice superficiale de recoacere la 400-600oC.

Interdifuzia materialelor are la baz fenomenul de adeziune la interfa care pot fi de natur fizic (Van de Waals). sau 304 . al turi de depunerea straturilor poroase care faciliteaz ancorarea i dezvoltarea celulelor i a esutului viu.44 Influen a acoperirii superficiale cu TiO2 a aliajului Ti6Al4V asupra nivelului de eliberare de ioni de titan Rezult c utilizarea diverselor procedee de pasivare a suprafe ei implantelor au influen benefic asupra biocompatibilit ii acestora. Tensiunile reziduale care apar în zona interfazic de contact se produc în timpul leg rii ceramicii pe metal i sunt date de urm toarea ecua ie empiric : W r ! E ( T (E m  E c ) . 6.4. .ceramicele asigur înalt rezisten la uzare i o foarte bun biocompatibilitate.4. de natur chimic i de natur electric (strat dublu electric).2 Tehnologii de legare (lipire) a metalelor cu ceramica 6. 6. în scopul valorific rii unor propriet i speciale date de cele dou materiale i anume: .2.1 Considera ii tehnologice Exist numeroase domenii tehnice i medicale care utilizeaz pe scar larg materiale metalice lipite sau acoperite cu ceramic .Fig.metalele asigur propriet i mecanice superioare caracterizate în special prin tenacitate i elasticitate. Cerin ele de baz pentru o bun leg tur metal-ceramic constau într-o interdifuziune fizico-chimic între cele dou materiale i în producerea unei tensiuni reziduale minime la interfa a ceramic .

5 5.2 4. (E . Din ecua ia de mai sus se constat c pentru a se ob ine o tensiune rezidual minim în zona interfazic este necesar ca diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic s fie minim . se prezint valorile coeficien ilor de dilatare termic pentru unele materiale metalice i ceramice utilizate ca biomateriale.0 7.9 5.3 9. KAlSi2O6.k-1 ) (oC) 1677 2615 1455 2960 2900 2700 3140 1900 2030 2800 7.6 5.4 3.2 8.9 12. În tabelul 6. etc.K-1 ) (m-1.5 8.1 13.3 7.13 Valoarea coeficien ilor de dilatare termic altor propriet i fizice pentru unele biomateriale i ai Material O el inoxidabil 316L Co25CrMO Cp .2 2.W r ! E ™ (T ™ (E în care: E ± modulul de elasticitate al interfe ei.5 7.2 10. Pentru diminuarea acestor diferen e în materialele ceramice se adaog o serie de oxizi sau combina ii oxidice ca K2 O.titan Ti6Al4V Molibden Nichel TiO2 ZrO2 TiN SiC TiC Si3N4 Al2O3 MgO Temp de Coef de dilatare Conductivitatea Domeniul Densitatea topire termic termic .0 3. de unde se constat o diferen mare între coeficien ii E ai celor dou materiale.3 7.0 3.9 3.6 5.13.6 15. EmEc ± diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai materialului metalic i ceramic. (T ± diferen a dintre temperatura de legare a ceramicii i temperatura analizat .2 4.9 11. Tabelul 6.6 78 22 137 89 19 17 50 36 17 35 62 70-300 300-600 20 20-30 20-50 20-50 300-500 300-500 300-500 - 305 .9 4.1 4. w temperaturii 3 (g/cm ) (oC) (10-6.

proteze articulare i fixe. implante etc.legarea prin glazurare. pe baza experien ei i a datelor tehnice cunoscute.2 Glazurarea suprafe elor metalice Glazurarea este cea mai veche tehnic de acoperire a suprafe elor metalice în scopuri diverse ca protec ia contra oxid rii. Fenomenul de umectare se poate îmbun t i sensibil dac suprafa a umectat metalic este acoperit în prealabil cu un substrat de oxid metalic aderent.2. astfel: . . 306 . În cazul glazur rii (email rii) suprafe elor metalice se produc interac iuni la interfa a metalic solid cu o mas sticloas ceramic lichid . se alege o combina ie de oxizi metalici care s asigure o valoare a coeficientului E pentru masa de glazur cât mai aproape de coeficientul E al suportului metalic. Deci valoarea unghiului U de umectare s fie mai mic de 90o.Exemple de aplica ii ale leg turilor metal-ceramic se întâlnesc i sunt utilizate în multe domenii tehnice i medicale ca: l mpi cu incandescen . diverse dispozitive medicale i în lucr rile dentare i restaurative. a recipien ilor metalici.4. în tot domeniul de temperatur . izolarea electric i mai recent glazura sticloas constituie matricea multor materiale compozite. A doua condi ie esen ial pentru o bun legare a stratului de glazur la metal const în existen a unei diferen e cât mai mici între coeficien ii de dilatare termic a celor dou materiale.legarea prin lipire. aspect ce favorizeaz interac iunea fizico-chimic dintre sticla ceramic topit (E . Prima condi ie pentru o bun glazurare o constitue umectarea suprafe ei metalice de c tre masa ceramic topit .complex) i oxidul metalic al suportului. stimulatoare cardiace i neurologice. precum i a diverselor dispozitive medicale i sanitare. Acest aspect constituie o problem de practic unde. deci au loc fenomene în sistemul lichid-solid. La baza procesului de glazurare stau o serie de fenomene fizice i chimice care se manifest în func ie de caracteristicile suprafe elor ce vin în contact. . Tehnicile utilizate pentru legarea ceramicii la metal sunt clasificate în esen dup principiile fizico-chimice de realizare a zonei interfazice. condi ie care determin valoarea stresului rezidual dintre stratul glazurat ceramic i suportul metalic.legarea prin difuzie (sudare) 6. Cele mai largi utiliz ri ale glazur ri constau în emailarea vaselor metalice.

y Materiale reactive utilizate pentru lipirea ceramicii pe metale prin brazare (lipire tare) În procesul de lipire cu metalele un rol determinant îl prezint propriet ile de umectare a ceramicii de c tre materialele utilizate.6.4. proces în care este necesar s fie îmbun t it reactivitatea chimic a interfe ei. aspecte întâlnite curent în tehnic i în medicin .etapa depunerii unui film interfazic pe suportul metalic. în acest caz avem de lipit componente ceramice pe suporturi metalice.3 Lipirea ceramicii de metale prin brazare Acest procedeu se refer la legarea unor straturi de material ceramic (1-2 mm) de un suport metalic. Specific acestor procedee de lipire este faptul c toate condi iile fizico-chimice i termodinamice cerute procedeului se refer numai la zona interfazic metal-ceramic .2. deci o zon îngust ± submilimetric în rest materialele î i p streaz toate caracteristicile lor specifice metalice sau ceramice. Astfel de exemple se întâlnesc la acoperirea componentelor protetice cu ceramic .aliaje argint-cupru cu con inut redus de titan. . spre deosebire de glazurare care se refer la straturi ceramice sub iri.aliaje de aluminiu. pentru o mai bun aderen la esutul viu. 307 . acestea sunt: .etapa a doua de lipire a ceramicii de suportul metalic prin intermediul filmului interfazic format în prealabil. În medicina stomatologic se utilizeaz curent lipirea lucr rilor dentare ceramice de implantul metalic fixat în osul maxilar sau gingival. În acest scop. În func ie de natura chimic a materialelor de lipit au fost experimentate i sunt utilizate trei grupe principale de aliaje de lipire a ceramicii pe metal. tehnologia de lipire a ceramicii pe suporturi metalice prin brazare cuprinde dou etape principale i anume: . .aliaje nichel-crom-molibden. literatura i practica de specialitate ofer mai multe materiale metalice utilizate ca straturi interfazice reactive. i în aceste procedee tehnice de lipire sunt valabile acelea i principii de baz privind umectarea stratului ceramic i apropierea coeficien ilor de dilatare termic a celor dou materiale. Deci. . În baza celor prezentate mai sus.

a unor nitruri ca AlN i Si3 N4. Aliajele argint-cupru cu titan sunt sisteme ternare cu con inut limitat de titan (maxim 3-4%).14 Cele mai utilizate aliaje sunt Ag-27Cu-2Ti i Ag-24Cu-15In1. AlN i altele. CVD etc.5Ti Temperaturi caracteristice [ oC ] Solidus Lichidus 970 970 770 810 780 805 780 795 950 960 730 760 605 715 În cazul lipirii ceramicii aluminoase pe metal. 308 . Tabelul 6.14 Aliaje binare i complexe cu titan utilizate pentru lipirea ceramicii pe metal Aliajul Ag-4Ti (eutectic) Ag-35Cu-1. a ceramicii pe baz de ZrO. sub form de pulbere metalizat sau depunerea prin procedee speciale (PVD. Aceste aliaje pot fi utilizate i pentru lipirea pe metale a carburii de siliciu SiC.65. Dac materialul ceramic con ine carburi.Aliajele de mai sus pot fi utilizate în procesul de lipire a ceramicii pe metal sub form de band sub ire.5Ti Ag-27Cu-3Ti Ag-27Cu-2Ti Ag-1In-1Ti Ag-20Cu-5In-3Ti Ag-24Cu-15In-1. aliajele cu titan pot dezvolta reac ia de formare a carburii de titan TiC la temperatura de cca 1100 oC. BeO. care constituie stratul interfazic metal-ceramic . are loc reac ia interfazic : 3Ti + Al2 O3 3TiO + 2Al Monoxidul de titan format este foarte stabil i prezint unele caracteristici metalice cum ar fi conductibilitatea electric bun i propriet i de umectare ridicate. în condi ii de temperatur relativ joas . iar raportul C/Ti este mai mic de 0.5Ti care au devenit materiale comerciale. sub form de band sub ire.). SiO2. a a cum sunt prezentate în tabelul 6. prin utilizarea aliajelor reactive cu con inut de titan. Acelea i principii sunt valabile i în cazul lipirii ceramicii cu con inut de nitruri ca Si3 N4.

Aliajele cu con inut de titan i aluminiu au de asemenea bune propriet i de umectare a ceramicii la temperaturi sub 900oC. . Etapa de preg tire a suprafe elor de lipit i depunerea stratului interfazic const în: . în plus. Stratul interfazic. etc. . ..oxidarea suprafe ei metalice. pân la tehnici 309 . Stratul de oxid format (mai ales în cazul când suportul metalic este din aliaje cu titan) favorizeaz aderen a materialului interfazic.realizarea prin diverse proceduri (sablare. în vid. trebuie s preia i diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ale celor dou materiale (metalic i ceramic) într-un domeniu larg de temperatur dat de intervalul termic dintre temperatura de procesare i temperatura ambiant .cur irea suprafe elor metalic i ceramic . . când procesul implic dizolvarea limitat a ceramicii. y Tehnologia lipirii ceramicii pe metale prin brazare La baza procesului de lipire st fenomenul de umectare a suprafe elor care se pun în contact. la fixarea benzii de lipire. în aer sau în mediu controlat. În sisteme complexe Al-Al2 O3.y Alte sisteme de aliaje utilizate ca materiale reactive în procesul de lipire prin brazare ceramicii pe metale . legarea acestor suprafe e printr-un strat interfazic metalo-ceramic care s adere puternic la ambele materiale. . prin înc lzire la o anumit temperatur . utilizate în protezele articulare. coroziune chimic .Utilizarea de tehnologii care reduc temperatura de umectare cu ajutorul aliajelor cu siliciu.depunerea filmului interfazic de lipire pe suprafa a metalic prin diverse procedee. care m resc fluiditatea zonei interfazice. care constituie agentul de lipire. precum i a vaporilor de magneziu care distrug suprafa a oxizilor forma i la lipire.) a unei anumite rugozit i pe cele dou suprafe e care s îmbun t easc umectarea i aderen a stratului interfazic. de la cele clasice ca pensulare i pulverizare în cazul pulberilor metalice. cu formarea oxidului de crom. 700oC în vid înaintat (10-5 ± 10-7 mbar). studii de laborator au demonstrat lipirea ceramicii aluminoase de c tre aluminiu prin metoda Äpic turii sesile´ la cca.Aliajele crom-nichel pot fi de asemenea utilizate pentru lipirea ceramicii. electrocoroziune etc. Acest sistem este recomandat în acoperirea cu strat ceramic a implantelor din aliajul Ti6Al4V.

. y Practica tehnologic de lipire a ceramicii pe suprafa a metalic suport Dup etapa de preg tire a suprafe elor. prin asigurarea parametrilor fizici de lipire i depunerea stratului interfazic pe suprafa a metalic suport.durata procesului este cuprins în limite largi. por elan dentar.sistemul suport metalic din aliaje de titan cu ceramici oxidice pe baz de Al2 O3. urmeaz procesul de lipire efectiv a materialului ceramic. se recomand ca stratul intermediar de lipire s fie constituit din aliajul eutectic argint ± cupru.14. Viteza de înc lzire pentru ansamblul de înc lzire se indic a fi de cca 10 oC /min pân la curba solidus i de cca 3oC în domeniul solidus-lichidus. Filmul interfazic va fi constituit din aliaje metalice reactive.sistemul suport metalic din aliaje crom ± nichel pe care se depune ceramic format din nitruri i carburi de siliciu.foarte performante ca PVD. . Se men ioneaz i aici faptul c natura chimic a stratului interfazic de lipire este func ie de natura chimic a celor dou straturi de lipit. prin vidarea spa iului de lucru la valoarea de 10-3 ± 10-4 mbar. jet de electroni etc. În privin a parametrilor tehnici de lipire din instala ia specific pentru aceast opera ie se men ioneaz urm toarele: . pentru diferite combina ii de materiale metalice i ceramice se recomand urm toarele aliaje interfazice de lipit: .temperatura i gradientul termic în incinta instala iei sunt func ie de natura aliajului de lipit. temperatura procesului de lipire i durata de înc lzire ± lipire. func ie de natura materialelor i poate varia între 10-30 minute. plasma spray. etc. a a cum au fost prezentate mai sus. Pentru acest sistem se recomand aliajul de lipit multicomponent cu Ag-Cu-In-Ti.în incinta cuptorului de lipire se va asigura o atmosfer inert sau u or reduc toare. . SiO2. Practica procedeului de lipire se desf oar în urm toarea succesiune tehnologic : 310 . a a cum au fost prezentate în tabelul 6. Parametrii tehnologici de lucru se refer la condi iile care trebuie asigurate în cuptorul utilizat pentru topire i anume: atmosfera din spa iul cuptorului. CaO. Astfel. CVD. astfel încât s se asigure înc lzirea zonei interfazice în domeniul cuprins între curbele lichidus-solidus ale aliajului .

pe care în prealabil s-a fixat stratul de aliaj intermediar de lipit. .45). Durata procesului de îmbinare prin difuzie poate fi cuprins în limite largi. Calitatea lipirii se verific prin încercarea la forfecare pe probe sau chiar pe materialul lipit.4. Sudarea prin difuzie se realizeaz în timp (a a cum se desf oar toate procesele bazate pe difuzie). în limitele (0.se introduce ansamblul de lipit în cuptorul de lucru. .2. 100oC. func ie de tehnica de depunere disponibil . practic aceast varia ie a presiunii este cuprins între 10 ± 100 MPa. materialul ceramic pe suprafa a suport.se men ine ansamblul de lipit cca 5-10 min la temperatura maxim . Temperatura de îmbinare prin difuzie a ceramicii pe metal este cuprins între temperatura de recristalizare i cea de topire a metalului respectiv.4 Sudarea ceramicii pe metale prin difuzie y Principii tehnologice Sudarea prin difuzie este un proces de îmbinare în stare solid a materialelor de natur chimic diferit . care se produce sub efectul combinat al presiunii i temperaturii ridicate în zona suprafe ei de contact.se depune aliajul de lipit pe suportul metalic printr-unul din procedeele men ionate. în care nu trebuie s se produc un volum mare de microfisuri la înc lzire i r cire. Ca i 311 . . cu respectarea gradientului i a temperaturii prescrise.se depresurizeaz spa iul cuptorului pân la valoarea vidului de min 10-3 mbar. 6. Domeniul restrâns al acestui interval este specific pentru fiecare tip de metal sau aliaj. astfel c parametri de baz ai procesului sunt: temperatura.r cirea incintei se va face cu men inerea vidului în instala ie pân la cca. presiunea i durata (timpul). Presiunea poate varia în limite largi (fig. . .95) Ttop.se fixeaz prin presare. ea scade cu temperatura din zona interfazic i cu timpul. 6.se înc lze te incinta cuptorului (electric). .5 ± 0. fiind în corela ie cu presiunea la care se produce îmbinarea.. fiind influen at de temperatura de topire a metalului (curba solidus pentru aliaje) de natura materialului ceramic.se preg tesc suprafe ele metalice i ceramice prin decapare i asigurarea rugozit ii cerute. .

De asemenea presiunea poate fi diminuat .în cazul înc lzirii prin brazare (lipire tare). 6.45.energia stratului interfazic Rela ia dintre cei trei parametri de baz ai procesului de sudare prin difuzie este prezentat în graficul din fig. procesul de sudare prin difuzie este condi ionat i de al i factori importan i ca: 312 . Fig. Energia necesar în procesul de sudare prin difuzie este asigurat de temperatura din zona interfazic .45 Schema de interac iune dintre parametrii procesului de sudare prin difuzie Din graficul prezentat se constat c la o for de presare dat . Pe lâng parametrii de baz prezenta i. viteza de înc lzire cire -r poate fi realizat la valoarea de 10 ± 12oC/min.energia suprafe elor aflate în contact KS1S2 . Energia de adeziune este dat de rela ia: wad = KS1 + KS2 + KS1S2 . pentru fiecare tip de materiale trebuie s se stabileasc parametrii efectivi de lucru. Deci parametrii procesului pot varia în limite largi. când sunt activate energiile superficiale ale suprafe elor aflate în contact (ceramic i metalic ). KS2 . f r a fi afectate procesele de difuzie. dac temperatura este ridicat . dac timpul de difuzie este mare. 6. timpul de difuzie poate descre te. unde KS1 .

În acest caz se utilizeaz ca implante dentare aliaje de titan cu tantal.prin contactul direct al suprafe elor metalice i ceramice care trebuie sudate prin difuzie. .7 ± 0. Tabelul 6. În sintez .mediul de lucru (atmosfera din zona interfazic ) trebuie s fie neutr din punct de vedere chimic. aspect prezentat grafic în figura 6.15 Parametrii procesului de sudare a ceramicii pe metale prin difuzie Parametrul Presiunea Timpul Temperatura Rugozitatea suprafe ei Mediul de lucru U.000 0. Sudarea prin difuzie prin contactul direct între suprafe e Acest procedeu se poate aplica atunci când între materialul metalic i ceramic exist o diferen relativ redus a coeficien ilor de dilatare termic .5 Gaz inert pur y Tehnica sud rii prin difuzie Sudare prin difuzie se poate realiza în mod practic în dou variante astfel: . care reduc sensibil diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic ai titanului i por elanului. MPa Sec.prin intermediul unui strat metalic interfazic ductil foarte sub ire (câ iva microni).. leg tura dintre aliajele de titan utilizate ca implant i por elanul dentar utilizat ca din i sau coroane dentare. f r denivel ri.rugozitatea i planeitatea suprafe elor care urmeaz a fi legate prin difuzie trebuie s asigure o zon activ .M. parametrii principali ai procesului de sudare prin difuzie sunt prezenta i schematic în tabelul 6. .15. care constituie un film interfazic reactiv. o C Qm Valoarea 10 ± 100 100 ± 10.46 313 . condi ie realizat prin vidare sau protec ie cu gaze inerte. leg tura metal-ceramic se face direct. care ar compromite materialul ceramic la presiunea de lucru impus .9 Ttp Ra < 1. Astfel în domeniul implantelor dentare.

Sudarea interfazic se produce în vid înaintat. sub o presiune de 4 MPa. Se pot utiliza i benzi metalice din aliaje complexe. 2. pân la 12 microni la 1400oC. Grosimea stratului interfazic de reac ie depinde de temperatura de lucru i variaz liniar de la 2. cupru.46 Varia ia coeficien ilor de dilatare termic ai aliajelor TiTa în compara ie cu titanul i por elanul Con inutul de elemente de aliere în aliajele titanului variaz între 20-40%.c. TiTa-Al2 O3 i TiNb-Al2 O3.10-5 mbar timp de 1 or . Sunt utilizate în practica dentar de sudare prin difuzie a implantelor metalice cu alumina sistemele Ti30Ta-Al2 O3. care sunt caracterizate prin ductilitate ridicat i deci vor închide perfect prin difuzie intersti ial metal-ceramic . care realizeaz difuzia interfazic la temperaturi i presiuni relativ joase.f. ca de exemplu sistemul aluminiu-siliciu-magneziu.. nichel. când se ob ine o structur F cu propriet i mecanice îmbun t ite.Fig. aur. Sudarea prin difuzie cu utilizarea unui strat metalic intermediar Procedeul se aplic în cazul existen ei unei diferen e mari între coeficien ii de dilatare termic ai metalului i ceramicii.5 microni la 900-1000 oC. Astfel de metale pot fi: aluminiu. În acest caz sunt recomandate benzi metalice sub iri din metalele sistemului c. 314 . la temperatura de 900 ± 1300oC. 6. etc în condi ii de puritate ridicat .

la coroziune i la oboseal . aspecte prezentate în continuare.3 Tehnologii de acoperire superficial a componentelor protetice metalice Utilizarea acestor tehnologii moderne de tratament superficial al dispozitivelor i implantelor metalice asigur îmbun t irea rezisten ei la uzare. realizarea presiunii de lucru prin mijloace mecanice (presarea materialelor de sudat) i etan area avansat a incintei instala iei în scopul cre rii vidului avansat sau a protec iei cu gaze inerte la temperatura ridicat a procesului. prin înc lzirea electric controlat a zonei de difuzie. Astfel ca exemplu în cazul sud rii prin difuzie a aliajelor crom-nichel cu ceramica pe baz de nitrur de siliciu. din aliaje pe baz de titan i pe capul sferic al tijei femurale turnate din aliajul Co-Cr-Mo(Vitallium). care asigur sudarea puternic a ceramicii pe metal.1 Acoperirea componentelor protetice metalice cu carbon Tehnologia de acoperire cel mai des utilizat se bazeaz pe procedeul depunerii carbonului în stare de vapori sub vid ± CVD. prin acest procedeu se depun straturi micronice de carbon pe componentele protetice din o el inoxidabil. de natur fizic i chimic .4. f r a fi diminuate propriet ile mecanice i de biocompatibilitate. 6. Tehnologia de sudare prin difuzie se realizeaz practic în instala ii speciale care pot asigura respectarea parametrilor tehnologici specifici procesului.3.4. în zona interfazic .Prin acest procedeu tehnic se pot realiza cu succes i îmbin ri (suduri) între metale i ceramici sub form de carburi i nitruri prin alegerea naturii aliajului utilizat ca strat intermediar. 6. 315 . cu formarea în faza solid a unor compu i chimici complec i care s realizeze o legare puternic a celor dou materiale de natur chimic diferit . Sunt cunoscute i aplicate mai multe tehnologii moderne de acoperire superficial a componentelor metalice. reac iile chimice care au loc conduc la formarea nitrurii de crom ± CrN. fiecare dinte acestea necesit dotarea i experien a realiz rii proceselor. Procesele fizico-chimice care au loc la interfa a de difuzie sunt complexe. Astfel.

Con inutul procentual de siliciu ad ugat în strat poate fi de 5-12%. 6. Avantajul realiz rii i utiliz rii unor asemenea straturi superficiale const în faptul c produsul va avea propriet i mecanice ridicate specifice metalului. În aceste condi ii vaporii de carbon rezulta i prin disociere vor condensa i se vor ata a prin adeziune la componenta metalic cu temperatur mai joas .rezisten a la oboseal dinamic : 106 cicluri.modul de elasticitate: 14-21 GPa . se men ine prin r cire for at sub temperatura atmosferei gazoase din reactor. Preforma metalic pe care se depune carbonul.De asemenea se fac depuneri de straturi de carbon pe protezele dentare subperiostale i pe r d cina endosoas a din ilor. f r a fi afectate propriet ile mecanice.5-2.2 g/cm3 .densitatea: 1.3. prin condensare. pl cu ele din o el inoxidabil acoperite cu carbon au avantajul biologic dat de carbon. total inerte. Procedeul s-a extins i în domeniul protezelor articulare de genunchi. Componenta metalic de acoperire se introduce într-un reactor în care temperatura de lucru este de 1200-1500 oC. iar propriet ile chimice vor fi cele ale carbonului. al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburi. pe diverse componente protetice.4. Stratul superficial de tip compozit se caracterizeaz prin câteva propriet i de excep ie în compara ie cu stratul de carbon i anume: 316 . Procesul are la baz tehnologia CVD prin care carbonul este adus în stare de vapori i apoi se depune sub vid. Procedeul acoperirii superficiale cu carbon se aplic i în domeniul dispozitivelor de fixare a fracturilor.duritatea: 150-250 HB . Cel mai utilizat element de adaos este siliciul. Caracteristicile stratului de carbon depus în stare de vapori sunt: .2 Depunerea straturilor superficiale complexe Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când. sub atmosfer controlat . la temperatura procesului. prin acoperirea platoului tibial. formeaz un strat compozit specific sistemului carbon-carbur de siliciu. care în prezen a carbonului. Materia prim utilizat pentru producerea carbonului gazos const din hidrocarburi gazoase u or disociabile.

ceea ce m re te considerabil durata de exploatare a acesteia în organismul viu.3.13 g/cm3 fa de 1. care faciliteaz fixarea i ancorarea tijei în osul femural. de asemenea de aproape dou ori fa de valorile stratului de carbon vitros sau pirolitic. Straturile superficiale carbonice depuse pe suprafa a dispozitivelor protetice reduc substan ial coeficientul de frecare între componentele protezei aflate în mi care. care sunt construc ii metalice carcasate. capabile s lucreze în condi ii grele de temperatur i presiune ridicat .2-1. în atmosfer de gaz ionizat. iar duritatea stratului compozit este de 230-370 daN/mm2. 6. etc.4.3.densitatea este de 2. Recipient de presiune Rezistori de Kanthal Dispozitiv de inchidere Capacul cuptorului Conducta pentru argon Supapa vacuum de Carcasa metalica racita cu apa Fig. 317 . care s permit mai bine ancorarea esutului viu de aceasta Procesarea se realizeaz prin sinterizarea izostatic a pulberilor metalice sau ceramice în instala ii speciale numite PRESOSTATE (fig.3 Depunerea straturilor superficiale prin sinterizare Prin acest procedeu tehnologic se depun straturi sub form de pulberi pe suprafa a diverselor dispozitive protetice.47). 6.4. de hidroxiapatit . Tehnologia cea mai indicat pentru depunerea pulberilor ceramice pe metale este tehnica plasmei.47 Schema constructiv a unui presostat 6.4 Depunerea de straturi superficiale în jet de plasm Dispozitivele protetice metalice performante.05-2. sunt acoperite cu materiale ceramice. care utilizeaz plasmatroane în care se produc temperaturi de câteva mii de grade. Prin acest procedeu se acoper de exemplu tija femural a protezei de old cu un strat ceramic format din pulbere de alumin . pentru a crea o suprafa superficial poroas . 6. utilizate azi în protezare.3 g/cm3 a stratului de carbon.

i se depun pe suportul metalic r cit for at. 318 . Procedeul realizeaz un strat de gel ceramic micronic pe suprafa a suport. ceramica depus în stare topit se pulverizeaz pe suprafa a metalic . strat care este sudat prin difuzie pe suprafa a suportului protetic. Configura ia stratului metaloceramic se caracterizeaz printr-o grosime foarte mic (film ceramic micronic).4. Avantajele procedeului sol-gel constau în: .posibilitatea depunerii filmului ceramic la temperaturi relativ joase. rezult astfel un strat superficial ceramic cu o anumit rugozitate i porozitate. Geometria stratului ceramic este func ie i de calitatea suprafe ei suport. ale c rui propriet i pot fi reglate în limite largi prin varia ia parametrilor de lucru. În func ie de debitul de material ceramic introdus în instala ie se realizeaz un amestec omogen de ceramic topit cu ceramic pulverulent . La temperatura înalt a plasmei. rugozitatea acesteia din urm se transmite i filmului de strat ceramic. . care devin astfel total inerte chimic.puritatea foarte ridicat a stratului superficial ceramic. f r a fi necesar o instala ie complex i performant . în timp ce particulele ceramice se introduc într-un jet de gaz purt tor. .3. f r a fi alterate propriet ile mecanice ale suportului metalic. 6.5 Depunerea straturilor superficiale prin procedeul SOL-GEL Acest procedeu reprezint cea mai avansat tehnic de depunere a straturilor superficiale pe componente protetice i are la baz propriet ile compu ilor complec i metalo-organici de a se polimeriza în condi ii moderate de temperatur ± în solu ii apoase. Avantajele procedeului constau în realizarea de filme protectoare pe suprafa a componentelor protetice metalice. aderen bun la suportul metalic i printr-un anumit grad de porozitate care poate fi reglat prin varia ia parametrilor jetului plasmatic. cu un anumit grad de rugozitate.În aceste instala ii componenta protetic de acoperit constituie suportul.realizarea unor straturi superficiale ceramice cu o compozi ie chimic foarte precis .

p r i de dispozitive metalice sunt acoperite cu un strat ceramic care îmbun t e te propriet ile metalului ca rezisten a la coroziune. 319 . În aceste aplica ii. etc. rezisten a la uzare sau asigur propriet i biologice speciale ca dezvoltarea i ancorarea celulelor vii pe stratul ceramic constituit de exemplu din hidroxiapatita. Au fost studiate i aplicate diverse tehnologii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor metalice ca plasma spraying. Rezult c suprafa a implantului are un rol esen ial în realizarea unei leg turi puternice os-implant. care în cazul titanului necesit o perioad de vindecare de cca. implantarea de ioni. nu pot fi solicitate mecanic. durata de vindecare scade la cca. sau depunerea de staturi pe baz de carbur de siliciu ± SiC cu efect antitrombogenic. La fel ca în cazul acoperirilor prin brazare sau difuzie i în acest caz se cere o puternic legare a stratului ceramic de suportul metalic. care s protejeze suportul metalic de fenomene de coroziune. etc. se cere o densitate maxim a stratului de acoperire. de exemplu.4. Rugozitatea stratului ceramic a fost de 11-12 microni. În scopul realiz rii unei leg turi puternice la interfa a metal-ceramic prin leg turi chimice.4 Sisteme de compozite metal-ceramic utilizate în implantologie Sistemele de suprafe e metalice acoperite cu materiale ceramice fac parte din domeniul materialelor compozite metalo-ceramice cu aplica ii speciale în domenii de vârf ale tehnicii. prin formarea unor leg turi chimice cu hidroxiapatita. dup care urmeaz un tratament de recoacere a stratului depus. cele mai multe procedee se bazeaz pe depunerea în jet de plasm ± plasma spraying.6. 20 zile. Au fost f cute cercet ri privind influen a raportului Ca/P asupra leg turii interfazice metal-ceramic . 6.4. 100 zile. Prin acoperirea implantelor de titan cu un strat de hidroxiapatit .1 Compozite titan-hidroxiapatit Implantele din titan i aliajele sale se caracterizeaz printr-o leg tur puternic cu celulele osoase care cresc i se ancoreaz de cavit ile suprafe ei implantului.4. prin utilizarea de acoperiri cu hidroxiapatit pur în compara ie cu tricalciu fosfat (TCP) i tetracalciu fosfat (TETRACP). într-un interval de temperatur variind între 400-1100oC. depuse pe aliajele Ti6Al4V. perioad în care osul se ancoreaz puternic de porii implantului. în plus. timp în care protezele articulare. în anumite cazuri. care posed propriet i osteoconductive.

o problem esen ial o constituie diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic E ai metalului suport i ai stratului ceramic. 6. 6. sunt prezentate comparativ varia ia rezisten ei la forfecare a leg turii implant-os în func ie de durata de implantare i compozi ia suprafe ei implantului. 320 . 6. a a cum se constat din graficul prezentat în fig.48 Comportarea la forfecare a leg turii os-implant în func ie de compozi ia stratului i durata de implantare Din figura de mai sus se observ c cea mai bun legare a celulelor osoase se produce pe implantul acoperit cu hidroxiapatit pur .49. Fig. Prin utilizarea unor aliaje de titan cu un con inut de 6-8% mangan s-a reu it reducerea acestei diferen e la numai 20%. diferen care în cazul sistemului titan-hidroxiapatit este de 40% (titanul are valoarea E mai mic cu 40% fa de a hidroxiapatitei).în timp ce probele de titan utilizate comparativ au avut rugozitatea de 4 microni.48. leg tur care se bazeaz pe reac ii chimice biologice între esut i implant. În fig. În tehnica acoperirii implantelor metalice cu hidroxiapatita.

Fig. butil. cu sau f r utilizarea unui material de legare. conform schemei prezentate în fig. stratul de hidroxiapatit se fixeaz definitiv printr-un tratament de recoacere la 1200 oC. i în final este înc lzit la 600 oC ± 15 min. Suspensia este depus pe suportul metalic. 6. y Al doilea procedeu se realizeaz prin tehnica sol-gel plecând de la o solu ie de CaO în amestec cu un compus organic ± trietilfosfat PO(OC2 H5)3 sau trimetilfosfat ± PO(OCH3 )3. alcool i hidroxiapatit . apoi uscat la temperatura ambiant .49 Varia ia comparativ a coeficientului de dilatare termic cu temperatura pentru titan. hidroxiapatit i aliajele titan-mangan În practic sunt utilizate dou procedee tehnice de acoperire a aliajelor de titan cu hidroxiapatit : y Prima procedur const în sinterizarea direct a hidroxiapatitei pe suprafa a componentelor din aliaje de titan. apoi la 60oC ± timp de 15 min. Hidroxiapatita poate fi constituit dintr-o suspensie ce con ine 10% acid fosforic.50. 321 .. 6.

51 este prezentat micrografia electronic a stratului de HA depus pe aliajul Ti6Mn prin sinterizare. 6. ansamblul este uscat la 130 oC timp de o or . iar apoi este recopt la 600-800 oC timp de 5-15 minute. 6. 322 . În fig. Fig.50 Schema tehnicii de acoperire cu hidroxiapatit a componentelor protetice prin procedeul sol-gel Dup depunerea stratului.Fig. 6.51 Micrografia electronic a hidroxiapatitei depus pe aliajul Ti6Mn cu un agent de legare i tratat la 1200 oC.

N/mm2 Cp-Ti 9.În tabelul 6.8 21. iar raportul C/P poate fi variat în anumite limite.5 Prin utilizarea procedeului sol-gel aderen a stratului de HA la suportul metalic este mai puternic (cca 70 N/mm2 ).15 se prezint valorile rezisten ei la forfecare pentru straturile de HA depuse pe titan i pe aliajul Ti6Mn. utilizând procedeul sol-gel Compusul organic utilizat Trimetilfosfat Tributanfosfat Idem Grosimea stratului ceramic .16 se prezint valorile for ei de adeziune ale stratului de HA depus pe componente din Ti6Mn prin procedeul sol-gel. Tabelul 6.15 Valorile rezisten ei la forfecare ale stratului de HA depus pe titan i pe aliajul Ti6Mn Stratul Un strat de HA Dou straturi de HA Rezisten a la forfecare. În tabelul 6.2 Ti6 Mn 18. aspect ce îmbun t e te procesul de proliferare a celulelor osoase. Tabelul 6.7 10.16 Valorile adeziunii hidroxiapatitei pe suportul metalic din Ti6Mn.

4.4. în construc ia electrozilor stimulatoarelor cardiace. 323 . Astfel. este necesar ca interfa a electrod ± esut viu s r spund la dou cerin e esen iale: .2 Compozite titan-ceramic cu propriet i speciale În construc ia stimulatoarelor electrice sunt cerute materiale cu propriet i speciale din punct de vedere electric i al biocompatibilit ii.s conduc impulsurile electrice de la stimulator la inim .Q g) 0.043 0.097 Tratament termic dup depunere temperatur Timp o ( C) (min) 400 400 400 30 30 30 For a de adeziune (N/mm2 ) >70 >70 > 40 6.043 0.

suprafa a electrozilor se acoper cu pulberi ceramice pe baz de TiN.6 5. Capacitatea interfe ei electrodului cu esutul poate fi descris de rela ia: C ! II 0 unde: I I A d d - constanta dielectric a electrolitului. iar pentru a îmbun t i sensibil conductivitatea electric .8 10. motiv pentru care capetele electrozilor stimulatoarelor se execut din materiale poroase cu suprafa a sporit . aria suprafe ei electrodului.17 Valorile rezistivit ii electrice pentru unele materiale utilizate ca straturi poroase Material Ti TiO2 Ir IrO2 TiB2 TiN Rezistivitatea electric (Q. În tabelul 6.cm) 41. TiB2 sau pulberi metalice.3 49. Tabelul 6.0 324 . Din rela ia de mai sus se constat c aria suprafe ei electrodului influen eaz în mod direct capacitatea.4 25.17 se prezint rezistivitatea electric pentru câteva materiale utilizate ca acoperiri poroase pe suprafa a electrozilor. constanta dielectric a electrodului. ale c rui caracteristici sunt determinate de capacitatea Helmholtz i de impedan a Faraday.. Electrozii utiliza i pentru construc ia stimulatoarelor se execut din aliaje de titan.esut biologic.s sesizeze semnalele intercardiace i s le transmit la generatorul de impulsuri. Performan ele de producere i sesizare a impulsurilor electrice pot fi îmbun t ite prin ajustarea parametrilor fizici i electrochimici ai interfe ei electrod.0 14. grosimea stratului capacitiv. unde se produce un strat dubluelectric.

Procedeul tehnic cel mai utilizat pentru formarea de straturi poroase pe electrozii stimulatoarelor const în nitrurarea termic a aliajului Ti5Al2,5Fe la 900-1000 oC, într-un timp cuprins între 1-10 ore. Dup formarea stratului poros nitrurat, componentele au fost supuse recoacerii la 900oC când s-a format o structur E + F. În fig. 6.52 se prezint varia ia grosimii stratului nitrurat cu timpul, pentru titanul pur i aliajul Ti5Al2,5Fe

Fig. 6.52 Varia ia grosimii stratului nitrurat în func ie de tipul de tratament Straturi ceramice poroase cu rezistivitate sc zut se pot ob ine i prin borurarea sârmelor din aliaje de titan, a a cum rezult din tabelul 6.17 compusul TiB2 are cea mai sc zut valoare a rezistivit ii electrice. Dezavantajul principal al straturilor poroase de TiN i TiB2 îl constituie slaba stabilitate termodinamic în compara ie cu TiO2 , dar pentru aplica ii biomedicale, care se desf oar la temperatura ambiant , straturile ceramice poroase manifest propriet i corespunz toare. 6.4.4.3 Compozite metal-ceramic rezistente la uzare Majoritatea materialelor metalice utilizate sub form de componente protetice manifest slab rezisten la uzare (excep ie fac aliajele CoCr turnate care se pot c li prin precipitarea carburilor). În cazul utiliz rii sub form de componente pentru construc ia articula iilor, aceste materiale trebuie acoperite superficial pentru a li se 325

îmbun t i rezisten a la uzare prin frecare; în acest scop se pot utiliza mai multe tehnici cunoscute i aplicate.
y Tehnica implant rii de ioni îmbun t e te sensibil rezisten a la uzare i coroziunea aliajului forjat CoCr au fost sensibil îmbun t ite prin implantare de ioni de nitrur de titan ± TiN. Aceea i tehnic se poate utiliza i pentru aliajele de titan, cu implantarea superficial a ionilor de azot, cu formarea nitrurii de titan, prin implantarea superficial a ionilor de azot; aliajul a manifestat o cre tere semnificativ a propriet ilor mecanice i a rezisten ei la uzare prin formarea nitrurii de titan în stratul superficial. Nitrura de titan manifest , la anumite solicit ri, o slab for de adeziune la metal datorit tensiunilor reziduale interfazice. O mai bun comportare la uzare o prezint oxinitrurile de titan i niobiu precum i oxizii de titan i zirconiu. y O metod simpl de durificare a componentelor din titan i aliajele sale o constituie oxidarea superficial controlat . Stratul superficial de oxid este apoi înc lzit la 850-900oC i r cit în ulei cu parafin , când se produce o c lire a stratului superficial, cu formarea de constituen i duri de TiO2 i Ti. În graficul din fig. 6.53 se prezint varia ia momentului de fric iune cu sarcina aplicat , pentru aliajele de titan durificate prin oxidare i tratament termic de suprafa .

Fig. 6.53 Varia ia comparativ a momentului de frecare cu sarcina aplicat pe aliaje de titan tratate superficial i ceramica de Al2 O3 326

Din graficul de mai sus rezult , pe baza datelor experimentale efectuate, c prin acoperiri superficiale cu diverse straturi ceramice se pot îmbun t i sensibil unele propriet i mecanice i de coroziune, pân la nivelul realizat de materialele ceramice dure i inerte.
y Procedeul depunerii de straturi complexe (compozite) Tehnica procedeului const în formarea stratului superficial prin depunerea în strat fluidizat când al turi de carbon pot fi depuse i alte elemente care sunt introduse în stratul fluidizat constituit pe baz de hidrocarburim, a a cum s-a prezentat la 6.4.3.2.

6.5 PROCESAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE I DISPOZITIVE PROTETICE I IMPLANTOLOGICE METALICE
6.5.1 Propriet ile implantologice ale principalelor grupe de materiale metalice Metalele i aliajele lor folosite în fabricarea implanturilor ca: Fe, Cr, Ni, Ti, Mo, Al, etc, pot fi tolerate de corpul uman i uneori sunt esen iale ± în cantit i mici ± în formarea globulelor ro ii din celule (Fe) sau în sinteza vitaminei B12 (Co), dar nu pot fi tolerate în cantit i mari. Biocompatibilitatea metalelor utilizate ca implanturi este o proprietate esen ial deoarece metalele pot fi corodate de mediul agresiv al corpului uman, i în consecin implantul obose te i- mai grav ± produsele de coroziune sunt eliberate în esuturile vii ± ceea ce afecteaz negativ func iile vitale ale organismului. 6.5.1.1 O elurile inoxidabile 316 i 316 L (conform ASTM), utilizate ca implante chirurgicale, au propriet i mecanice corespunz toare dar rezisten a la coroziune în corpul uman ± în timp ± este relativ . Utilizarea acestor materiale este acceptabil în confec ionarea dispozitivelor chirurgicale temporare i a instrumentarului chirurgical. Coroziunea o elurilor inoxidabile se poate produce din urm toarele cauze:

327

- Compozi ia chimic este necorespunz toare sau prelucrarea acestora s-a f cut în condi ii metalurgice inadecvate ca: tratamente termice efectuate necorespunz tor, starea de tensiune a structurii este mare, etc. De i adaosul de molibden cre te rezisten a la coroziune în solu ii saline, în multe cazuri se poate forma faza care conduce la f râmi area aliajului. Faza este dur , formând un compus intermetalic fragil, la aproximativ 480ÛC care este solubil pân la 820ÛC (diagrama Fe-Cr). Formarea carburii de crom intergranulare poate cauza o deficien a cromului la limita gr un ilor, proces cunoscut sub numele de sensibilizare structural , care poate conduce la apari ia coroziunii la limita gr un ilor cristalini. Solu ia tehnic pentru diminuarea acestui fenomen const în utilizarea o elului inoxidabil marca 316 L cu carbon foarte jos (0,03%) cu realizarea tratamentului termic de dizolvare a carburilor formate, prin înc lzirea o elului peste domeniul temperaturii de stabilizare a carburilor (600-950ÛC) la peste 900ÛC, când are loc difuzia carbonului în solu ia solid . Acest procedeu poate constitui un tratament final pentru orice component de implant din o el inoxidabil. - Selec ia improprie a implantului metalic, aspect ce se poate produce datorit multitudinii de componente disponibile pentru realizarea implantului. De exemplu, un catalog al unei companii produc toare con ine 11 tipuri de pl ci de fixare a fracturilor din o el inoxidabil, 6 tipuri de uruburi intramedulare i 25 de tipuri pentru componentele articula iei de old. Procesarea implantelor se poate realiza dintr-un mare num r de produse i posibilit i de combinare a componentelor metalice, aspect ce poate avea consecin e negative, ca de exemplu: componentele s nu fie compatibile împreun i procesul de fabrica ie s nu fie cel mai indicat, rezultând o structur necorespunz toare scopului propus. - Asamblarea neadecvat a componentelor implantului (protezei), lucru ce se întâlne te frecvent în practica protetic multicomponent . În asemenea cazuri, la asamblarea necorespunz toare a pl cilor cu uruburi se poate produce uzura, fisura sau coroziunea galvanic ; ultima poate apare datorit diferen ei de compozi ie chimic a dou componente ale protezei, de i se g sesc în categoria metalelor biocompatibile, dar difer procesele de fabrica ie. Prelucrarea la rece i tratamentele termice la cald ale o elurilor inoxidabile, pot schimba sensibil propriet ile mecanice. În scopul prevenirii coroziunii galvanice i a celei fisurante în func ionarea implantului multicomponent, s-a constatat din practica 328

protetic faptul c este indicat ca între dou componente metalice în mi care, s se interpun un material polimeric; de exemplu în cazul protezei de old, între capul tijei femurale i cupa acetabular se interpune un strat de uzur confec ionat din polietilen de mare densitate. În procesarea implantelor din o eluri inoxidabile, trebuie s se in seama de propriet ile specifice ale acestor materiale i de influen a diferitelor tratamente efectuate la rece i la cald, aspecte care se sintetizeaz în urm toarele: - o elurile inoxidabile austenitice, de i nu se durific prin tratamente termice, ele se durific foarte bine prin deformare plastic la rece, opera ie ce se realizeaz numai cu tratamente intermediare la cald care trebuie s evite formarea carburilor de crom la limita gr un ilor, fenomen ce ar putea cauza coroziunea în timpul exploat rii implantului. - tratamentele termice de înc lzire pot cauza distorsionarea componen ilor structurali ai o elului dac înc lzirea nu este uniform pe sec iunea piesei metalice. De asemenea, la înc lzire se pot forma oxizi superficiali ai elementelor metalice componente care pot p trunde pe o anumit adâncime în metal, cu afectarea propriet ilor de rezisten la uzare. Se impune în consecin înc lzirea în medii protectoare i eventual îndep rtarea oxizilor care s-au format prin procedee de lustruire ( lefuire). O elurile inoxidabile sunt recomandate a fi utilizate în implantologie numai ca semifabricate deformate plastic la cald ca: laminare, forjare, ambutisare. Ob inerea diverselor elemente de protezare se face plecând de la semifabricate laminate (table sau bare) care pot fi prelucrate prin matri are, ambutisare, tan are etc.. 6.5.1.2 Aliaje pe baz de cobalt, sunt materiale frecvent utilizate în tehnica protetic . Standardele interna ionale recomand patru tipuri de aliaje pe baz de cobalt, din care dou sunt curent folosite în fabrica ia de implanturi: aliajul turnat CoCrMo i aliajul deformat plastic CoNiCrMo. Cele dou elemente de baz ale acestor aliaje, cobaltul i cromul, formeaz solu ii solide pân la limita de 35%Cr. Molibdenul se adaug pentru finisarea structurii în scopul cre terii rezisten ei mecanice dup turnare sau forjare. Una dintre cele mai mari promisiuni pentru tehnica protetic , o reprezint aliajul deformat plastic la cald CoNiCrMo, simbolizat MP 35N, care con ine 35%Cr i 35%Ni. Aliajul a fost dezvoltat de Smith, 329

având un grad ridicat de rezisten la coroziune în medii umede saline, sub sarcin . Propriet ile de uzur abraziv ale aliajelor turnate i forjate sunt similare (0,14 mm/an); totu i, aliajul turnat CoCrMo nu este recomandat pentru suprafe e articulate din cauza propriet ilor de fric iune slabe cu el însu i sau cu alte materiale. Valorile ridicate la oboseal i tensiunea de rupere ale aliajului CoNiCrMo deformat plastic la cald îl face apt pentru aplica ii protetice, conferindu-i durat lung în exploatare, f r uzur avansat sau rupere. Un aspect interesant al propriet ilor mecanice al acestor aliaje îl constituie faptul c modulul de elasticitate nu se schimb la varia ia tensiunii de rupere; seria de valori cuprinse între 220-234 GPa sunt mai mari decât la alte materiale metalice, cum ar fi o elurile inoxidabile (200 GPa). Procesarea aliajelor CoCrMo se face prin turnarea componentelor, prin procedee speciale de precizie, în modele fuzibile sau în amestecuri termoreactive. Aliajele turnate pot fi utilizate f r prelucr ri mecanice importante, tratamentul termic de omogenizare structural fiind obligatoriu dup turnare. 6.5.1.3 Aliajele pe baz de titan se utilizeaz înc din 1930 în implantologie deoarece sunt bine tolerate de organismul uman. Densitatea lor redus , combinat cu propriet ile mecanice i de rezisten la coroziune ridicate, le recomand ca excelente materiale pentru tehnica protetic . Adaosul selectiv de elemente de aliere în titan, are influen puternic asupra propriet ilor mecanice ale acestuia, astfel: aluminiul ca principal element de aliere stabilizeaz faza ; prin cre terea temperaturii de transformare vanadiul, cromul, cuprul, molibdenul, stabilizeaz faza , coborând temperatura de transformare . , au o singur faz metalografic în Aliajele cu structur microstructur , cu bune propriet i de rezisten mecanic i mai ales de plasticitate. Aceste aliaje nu pot fi durificate prin tratamente termice deoarece sunt monofazice i nu sufer modific ri structurale. Adaosul controlat de elemente stabilizatoare (în special adaosul de vanadiu i molibden), determin cre terea propriet ilor de rezisten i coboar temperatura de transformare , în sistem existând dou faze + , care pot fi stabilizate prin tratamente termice de c lire i revenire joas . Ciclul tratamentului de c lire-îmb trânire determin 330

precipitarea particulelor fine de faz din faza metastabil , durificând aliajul bifazic ( + ). Prin rezisten a lor specific (rezisten a raportat la densitate), aliajele pe baz de titan dep esc toate celelalte materiale metalice, motiv pentru care sunt utilizate în domenii de vârf a tehnicii. Totu i, aliajele pe baz de titan au slab rezisten la forfecare i nu sunt, în consecin , utilizate în confec ionarea uruburilor i în alte aplica ii similare. De asemenea aceste aliaje au comportare modest la frecare prin contact direct sau cu alte metale, aspect care le limiteaz utiliz rile. Aliajele pe baz de titan au în schimb excelente calit i anticorosive, prin proprietatea de a forma pelicule aderente de oxid protector. În condi ii de utilizare în ³vivo´ oxidul de titan Ti O2, pe lâng faptul c este foarte stabil la agen ii chimici, este aderent i pasiveaz aliajul. Procesarea aliajelor de titan se face prin opera ii de prelucr ri plastice la cald i rece, urmate de tratamente de recristalizare, c lire i îmbun t ire. În ultimul timp au fost studiate aliajele din sistemele TiMo, Ti-Mo-Zr, caracterizate prin valori reduse ale modulului de sau ¶ de tip martensitic i elasticitate (50-70 GPa), care au structur excelente propriet i de rezisten în mediu biocorosiv i cu rezisten îmbun t it la uzare; aceste aliaje sunt numite ³aliaje de genera ia a doua´, caracterizate prin: biocompatibilitate sporit i module de elasticitate reduse, metastabil sau ¶+ având structura format din solu ii de faz martensitic . rezisten a la uzare a aliajelor de titan , este îmbun t it în compara ie cu aliajele cu structur + . 6.5.1.4 Aliajele dentare sunt utilizate pentru lucr ri stomatologice de restaurare dentar i pot fi clasificate dup utilizare astfel: - coroane i leg turi din aliaje turnate; - aliaje metaloceramice, aliaje pe care se depune por elan; - sârme metalice; - danturi par iale din aliaje metalice; - aliaje pentru implante; - aliaje pentru sudur . Dup compozi ia chimic exist peste 1000 de aliaje cu aplica ii dentare, care pot fi clasificate în cinci clase: - aliaje pre ioase care con in: aur, platin , argint i metale platinice; 331

- aliaje semipre ioase cu con inut redus de aur i paladiu care con in: paladiu, argint, aur, platin i cupru; - aliaje nepre ioase ca o eluri inoxidabile, aliaje CoCr i NiCr; - aliaje pe baz de titan; - amalgame dentare. În tabelul 6.18 sunt prezentate unele caracteristici ale materialelor metalice utilizate ca implante ortopedice. Tabelul 6.18 Caracteristici ortopedice ale unor materiale metalice
Specifica ia Standarde interna ionale Principalele elemente de aliere în % Avantaje O eluri i noxidabile ASTM F-138 316 L (prelucrate pla stic) Cr = 17-20 Ni = 12-14 Mo = 2-4 -cost redus; -procesare si mpl -durat scurt de utilizare; -module ridicate. -dispozitive temporare Aliaje pe baz de cobalt ASTM F-75 ASTM F-799 ASTM F-1537 (turnate i forjate) Cr = 19-30 Ni = 0-37 Mo = 0-10 -rezisten la uzare; -rezisten la coroziune; -rezisten la oboseal . -module ridicate; -biocompatibilitate modest . -dentistic ; -tije în protezare. Titan i aliaje pe baz de titan ASTM F-138 ASTM F-136 ASTM F-1295 (prelucrate plastic) Al = 6 V=4 Hb = 7 Mo = 5-15 -biocompatibilitate; -modul elasticitate redus; -rezisten la oboseal . -rezisten la uzare; -rezisten la forfecare -componente în proteza femural ; -dispozitive ortopedice permanente.

Dezavantaje

Utiliz ri

6.5.2 Dispozitive metalice de fixare intern Tehnicile chirurgicale folosesc diverse dispozitive de fixare a fracturilor sub form de sârm , ace, tije, uruburi, etc. care au constituit primele implante metalice, de la cele mai simple forme (ace) pân la cele mai complexe ( uruburi, tije). Aproape toate aceste dispozitive sunt confec ionate din materiale metalice biocompatibile. 6.5.2.1 Sârmele sunt folosite pentru fixarea i refacerea fragmentelor de oase. Sunt de asemenea utilizate pentru reata area marelui trohanter în protezele de old sau în fixarea fracturilor de oase 332

Tabelul 6. utilizate în chirurgie.19 Nomenclatura sârmelor chirurgicale Dimensiunea suturii [cm] 0-4 0-5 0-6 0-7 0-8 0-9 0-10 Diametrul sârmei [mm] min. 6. 6.2. Cele mai utilizate tije Fig.051 0.5.051 0.55. acestea sunt executate prin opera ii de trefilare (tragere) metalurgic . coroborat cu coroziunea metalelor pot sl bi durata de serviciu a sârmelor în corpul uman. Elementele componente ale unui urub cu autofiletare sunt prezentate în fig. iar filetul poate fi în form de V sau cu um r.3 uruburile sunt dispozitivele cele mai utilizate pentru fixarea oaselor în mod individual sau cu ajutorul pl cilor metalice.27 0.038 0. 6.152 0. Se utilizeaz dou tipuri de uruburi i anume: cu autofiletare i normale.203 0.19. max. mai ales în cazurile în care pl cile sunt dificil de aplicat sau când stabilitatea osului nu se poate realiza prin alte solu ii.54.11 0. ale c ror configura ie se prezint în figura 6.5.06 0.025 0.031 0. Ac iunea comun legat de rezisten a la oboseal .05 6.82 0.102 0.54 Tipuri de tije Steinman sunt de tip Steinman. este prezentat în tabelul 6.2. având forma i unghiurile realizate dup un design corespunz tor. pentru fixarea mai stabil a buc ilor de oase fracturate în pozi ia lor natural .152 0. 0.2 Tijele sunt de asemenea implanturi adesea folosite în fix ri interne. prin strângere cu ajutorul unor piuli e. 333 .013 0.54 0. tijele pot avea por iuni filetate.076 0.16 0.lungi ap rute la nivel diafazar. La cap tul opus vârfului. Clasificarea sârmelor din o el inoxidabil.076 0.025 Tensiunea de strângere în nod [Kgf] 0. Vârful tijei este destinat s penetreze u or osul.102 0.

6.5. Fig.57 Tipuri de pl ci pentru fixarea voaselor a) efortul este uniform distribuit pe lungimea pl cii ± placa Richards. 6. neutru sau pozitiv (fig.55 P r ile componente ale unui urub cu autofiletare i configura ia filetelor Fig. 6. Exist mai multe tipuri i dimensiuni de pl ci.57. esuturile adiacente urubului. Unghiul de strângere poate fi negativ.2. esutul se reface în scurt timp. 6.56 Unghiurile de strangere ale uruburilor chirurgicale Unghiul de strângere pozitiv necesit o for de strângere mai mare.56). Fig. adesea necrozeaz ini ial. Efectul de strângere i de urubare este un factor important în selec ia designului urubului. 6. a a cum se constat din fig.4 Pl cile de fixare a fracturilor sunt dispozitive utilizate uzual în vindecarea oaselor fracturate. b) placa Sherman mai flexibil decât placa Richards a) b) 334 . 6. dar dac acestea sunt fixate corect. dar asigur o strângere mai stabil în compara ie cu strângerea negativ .Unghiul de strângere (de atac) al muchiei t ietoare este un factor important în designul urubului.

Aceste tipuri de implanturi trebuie s posede o anumit elasticitate în cavitatea osului.5 Dispozitive intramedulare sunt utilizate pentru fixarea fracturilor de-a lungul osului. dispozitivele intramedulare pot pozi iona mai bine osul fa de 335 . a a cum este cazul pl cilor pentru fixarea femurului i a tibiei.58 sunt prezentate corela iile dintre momentul de încovoiere.2. care pot sl bi apoi fixarea fracturii. se pleac de la semifabricate laminat sub form de tabl care se debiteaz la dimensiunile impuse de gabaritul matri ei prin opera ii de tan are. a a cum se prezint în fig. prin inser ia acestora în cavitatea intramedular . În compara ie cu fixarea prin pl ci.59. 6. 6. unghiul de rota ie i lungimea indicat a pl cilor de fixare. În procesarea pl cilor. Majoritatea pl cilor metalice se execut din o el inoxidabil i aliaje Co-Cr prin opera ii tehnologice de matri are la cald. Moment de incovoiere Fig. 6. care s previn rotirea i s asigure fixarea rigid a fracturii.58 Alegerea lungimi pl cilor func ie de momentul de încovoire si unghiul de rota ie Unghi de rotatie În opera ia de fixare a pl cilor cu uruburi este foarte important valoarea for ei de strângere: o strângere prea tensionat poate provoca necrozarea osului i deformarea uruburilor de strângere. În fig.6. sau tan are urmate de tratamente termice de recoacere i în final prelucr ri mecanice ca lefuire (lustruire).Deoarece for ele generate de mu chi în membre sunt mari. pl cile trebuie s fie foarte puternice i flexibile. distribuite într-o gam larg de valori. Odat cu opera ia de matri are se execut i tan area golurilor circulare sau ovale din plac .5.

rezisten a la torsiune este mai slab decât în cazul fix rii prin pl ci. 6.61. kg cm Incovoiere Fig. Problema principal pentru aceste 336 . prezentat în fig.2. motiv pentru care utilizarea acestor dispozitive este limitat . ceea ce faciliteaz extrac ia dup vindecarea fracturii. Incovoiere Moment de rotatie . Pentru eforturi mai mici. Totu i. 6.59 Schema fide fixare intramedular . deosebirea între x rii intramedulare a ele constând în forma geometric a capului femural sec iunii lor.6 Dispozitive de fixarea spinal se utilizeaz pentru corectarea curburii spin rii. din o el inoxidabil sau aliaje Co-Cr. 6. iar în alegerea sec iunii adecvate a dispozitivului. Dispozitivele de fixarea intramedular se execut prin extruziune la cald.solicitarea de încovoiere i mai ales în fixarea central-axial a osului. pot fi utilizate dispozitive intramedulare mai simple. plecând de la semifabricate tubulare ( eav ). de exemplu în cazul fix rii fracturilor de falang . se poate utiliza diagrama moment de încovoiere-deforma ie. unul dintre cele mai reprezentative este tija Harrington prezentat în fig. func ie de valoarea momentului de încovoiere i a deform rii produse în os 6. 6. care asigur prin prelucr ri metalurgice un canal axial ce permite ghidarea dispozitivului în timpul introducerii în cavitatea medular . Un alt avantaj major al dispozitivelor de fixare intermedular const în aceea c rana nu necesit a fi închis .5. ca tije i uruburi. Sunt mai multe tipuri de dispozitive Fig. adic un cap t al dispozitivului r mâne în exterior.60 Schema de alegere a sec iunii dispozitivului intramedular.60 specific pentru fixarea fracturii capului femural.

62b). 337 .5. Tijele sunt prev zute la capete cu pl ci de fixare între vertebrele irei spin rii i cu posibilitate de reglare a lungimii sale. 6.clipuri fixe.62a). fiind realizat din materiale metalice. pozi ionarea i strângerea (fixarea) lor pe anevrism (fig 6. nearticulate.dispozitive const în posibilitatea de ajustare (extensie) astfel încât coloana vertebral s fie ferit de tensiuni care pot provoca necroze în zona de fixare. utilizate în neurochirurgie. numai uruburile de fixare a capetelor sunt introduse intravertebral în corpul uman i în consecin aceste uruburi vor fi Fig. În cazul tijei Harrington. prev zute cu un mecanism cu resort care permite redeschiderea. prin opera ii de a chiere mecanic . . cu scopul de a scoate din circula ia sanguin anevrismele (malforma ii vasculare) cerebrale.61 Schema de corespunz tor dimensionate i pasivate amplasare a tijei spina. urmate de lefuire i finisare.pentru a se preveni coroziunea în timpul le Harrington utiliz rii. Tijele spinale sunt confec ionate din o el inoxidabil. O prim clasificare a clipurilor se poate face dup forma constructiv în: .1 Utilizarea medical . Fiecare tip de clip are aplicatorul s u specific. 6.5. alc tuite dintr-un singur element metalic (fig 6. Clipurile autostatice se fixeaz pe anevrism (în timpul interven iei chirurgicale) cu ajutorul unor aplicatoare.3.clipuri autostatice articulate.3 Clipuri anevrismale 6. principiul constructiv i clasificarea Clipurile sunt dispozitive medicale metalice.

arc ata at în jurul axului de pivotare al bra elor. 6. . Fig.63) . în schimb cele articulate au cunoscut o evolu ie rapid .62 Exemple de clipuri fixe (a) i clipuri articulate (b) Ast zi sunt rar utilizate clipurile fixe.a) b) Fig.63 P r ile constructive ale clipului articulat Fiecare din elementele constructive men ionate se poate realiza în mai multe variante printre care se men ioneaz : y Dup tipul mecanismului resort: .resort multispiralat la nivelul cozii. . 6. bra ele fiind perpendiculare pe axa spiralei ± clipul Scoville .bra ele clipului. 6. Din punct de vedere constructiv. . determinat de progresul clip rii microchirurgicale.arc ata at între bra ele cozii. clipurile articulate se compun din urm toarele p r i (fig. . cu fe ele interioare active i vârful neted.coada clipului.articula ia clipului la cap tul bra elor. perpendicular pe lungimea bra elor ± clipul Heiftz-Weck. sprijinit pe acestea ± clipul Sundt. 338 .

romboidal i trapezoidal . angulare.65) Fig.64 Tipuri moderne de mecanism resort pentru realizarea clipurilor y Dup geometria bra elor active. Manevra de deschidere a bra elor nu se face prin comprimare ci prin distensia bra elor cozii (clipul Perneczky). aceasta din urm este preferabil (fig. variaz între 7 i 11 mm.cu resortul amplasat la nivelul cozii.64. 6. a) b) c) Fig. tip baionet i fenestrate. . De asemenea forma geometric a bra elor poate fi lamelar .65 Tipuri de clipuri func ie de geometria bra elor active Lungimea bra elor active ale clipurilor. 6.) 339 . Deschiderea bra elor clipurilor poate fi angular sau paralel .Clipurile moderne sunt concepute în dou variante ale mecanismului resort (fig. 6. plasat între cele dou bra e ale cozii.64): . 6. (fig. 6. 6. 6. în apropierea punctului de încruci are al acestora (articula ia bra elor). (fig.64. curbe.64. realizate în curbur simpl .a ) tip Mayfield Ya argil.66. în func ie de geometria sacului anevrismal (fig.cu resortul dublu spiralat inversat. triunghiular .b). m surat între punctul de încruci are i vârf. 6. acolo unde bra ele se curbeaz i se unesc unul cu cel lalt.c). sau în curbur dubl (fig. clipurile pot fi: drepte.

6.articula ie f r încruci are la care bra ele sunt paralele între ele pân la nivelul cozii.66 Modul de deschidere ale bra elor active a clipului Suprafa a interioar a bra elor clipurilor poate fi prev zut cu stria ii fixe sau ondula ii.67b). .clipuri prev zute cu posibilitate de securizare a articula iei. 6. 6. 6. în apropierea articula iei .3. .67c.67a). 6.). au fost standardizate 340 .Fig. acestea se clasific în: .articula ie încruci at localizat între coada i partea activ a bra elor (fig.clipuri cu fenetra ie realizat între bra ele active. unde se r sucesc cu 360o. care previne alunecarea lateral a bra elor pe suprafa a vascular . .5. în scopul prevenirii alunec rii clipului pe suprafa a anevrismului. odat sau de mai multe ori (fig. y Dup articula ia clipurilor.articula ie tip pivot la care bra ele separate se articuleaz prin intermediul unui ax pivot (fig. a) b) c) Fig.2 Caracteristici tehnice ale clipurilor anevrismale În scopul alegerii corecte de c tre medicii neurochirurgi a clipurilor corespunz toare pentru un anevrism dat. 6.67 Tipuri constructive de articula ii ale clipurilor Printre îmbun t irile aduse clipurilor moderne se men ioneaz : .

5. Momentul de strângere pentru clipurile standard (tip Ya argil) se m soar la 1/3 din lungimea bra ului (de la vârf) i are valori cuprinse între 150-200gm.i clasificate principalele tipuri de clipuri articulate.l imea i grosimea lamelor bra ului în mm. se impune ca metalele utilizate s îndeplineasc toate condi iile de biocompatibilitate i de propriet i fizico-mecanice. Principalele caracteristici ale clipurilor anevrismale se refer la: .3. Pentru clipurile temporare acest parametru are valoarea de 90-130 gm.5 1.momentul de strângere mediu între bra ele clipului. pe baza caracteristicilor constructive i func ionale.3 Tehnologia de procesare a clipurilor anevrismale Procesarea clipurilor cuprinde o serie de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice.2 6.0 1.func ionale ale unor clipuri anevrismale Tipul de clip Ya argil Sugita Sugita Aliajul Co. . 6. Deschiderea bra elor clipului este func ie de tipul constructiv.20 Caracteristici constructiv . sunt prezentate caracteristicile func ionale pentru trei tipuri de clipuri moderne.0 5.4 Lungime bra [mm] 3-25 5-40 5-30 L ime bra [mm] 1. Tabelul 6.deschiderea maxim a bra elor în mm. Ti Co Ti Momentul de strângere [gm] 110-120 100-200 150-200 Deschiderea [mm] 3.3 4-19. Momentul de strângere trebuie s asigure atât obturarea circula iei sanguine în zona clipat cât i prevenirea alunec rii clipului. Deoarece în acest caz dispozitivele sunt utilizate în domeniul neurologic. 341 . de lungimea bra elor i de distan a de la punctul de articula ie.20. specifice pentru producerea de dispozitive medicale din materiale metalice. . exprimat în gram-metru.2-13. astfel încât s fie evitate reac iile i fenomenele secundare negative.3-10. În tabelul nr. aceast caracteristic variaz între 3-20 mm.

5 i anexa 7. Pe lâng condi ia de perfect biocompatibilitate cu esuturile neurologice.3. Opera iile tehnologice principale care se execut în procesarea unui clip sunt prezentate în continuare în succesiunea lor. f r a distruge celulele i esuturile din zona în care a fost aplicat clipul. cel mai indicat este aliajul numit Vitallium. Acest aliaj are un modul de elasticitate relativ redus. bare i sârme.O elul inoxidabil austenitic este utilizat sub form laminat . . care prin prelucr ri mecanice i metalurgice pot fi procesate în vederea producerii de clipuri anevrismale. în stare laminat . . Cel mai reprezentativ aliaj al acestei grupe este marca Ti6Al4V caracterizat prin excelente propriet i de autopasivare i de posibilitatea de a fi tratat termic.2. Clasele de calitate de o el inoxidabil care pot fi utilizate sunt 316. pentru a asigura for a de strângere cerut în tehnica de clipare.1%) i total nemagnetice. în band lat sau sârme de diverse diametre. care au avantajul c sunt mai stabile chimic decât o elul inoxidabil i pot fi c lite.Proiectarea tehnologiei de procesare a clipului. pentru a li se asigura elasticitatea cerut .y Materialele metalice utilizate în procesarea clipurilor anevrismale Metalele utilizate sunt cele impuse de standardele de specialitate pentru domeniul medical i anume: o el inoxidabil austenitic.Aliaje de titan sunt materiale metalice din ce în ce mai mult utilizate în procesarea componentelor protetice. . . 5 i anexa 7. i aceste aliaje se g sesc în comer . Dintre aliajele pe baz de cobalt. Compozi ia chimic i propriet ile acestor aliaje sunt prezentate la cap. aceste aliaje trebuie s posede o elasticitate controlat .Aliaje laminate CoNiCrMo (F562 ± conform ASTM) de puritate ridicat . plecând de la semifabricate comerciale laminate sub form de table. utilizat pe scar larg i în protezele ortopedice. y Tehnologiile de procesare a clipurilor anevrismale constau dintr-o succesiune de opera ii de prelucr ri mecanice i metalurgice. Caracteristicile chimice mecanice i metalografice ale aliajelor cu titan sunt prezentate la cap. ceea ce îi permite s se acomodeze u or cu esutul viu. care cuprinde toate opera iile tehnologice. inclusiv în realizarea clipurilor moderne. precum i sculele i dispozitivele necesare 342 . aliaje pe baza sistemului Co-Cr i aliaje de titan. 316L i 317 (conform ASTM) caracterizate prin con inut foarte sc zut de carbon (max 0. aspect asigurat prin prezen a structurii austenitice. sub form de table i bare.

.4 Proteza de disc intervertebral 6.4.1 Considera ii anatomo-func ionale Coloana vertebral este constituit din 24 vertebre mobile (5 lombare.Îndoirea bra elor clipului i a p r ii articulate sub form de arc simplu sau dublu. în domeniul mecanic. Elementul principal care asigur articularea corpilor vertebrali între ei este discul intervertebral. 6. Deci procesarea clipurilor reclam personal de specialitate. a cozilor i a sistemului de arcuire.Prelucr ri mecanice prin a chiere ale unor p r i metalice ca suprafa a interioar a bra elor.Debitarea materialului metalic laminat cu ob inerea unui semifabricat brut. Realizarea produc iei de clipuri anevrismale necesit dot ri i experien de specialitate în domenii de prelucr ri mecanice i metalurgice precum i în domeniul determin rii i verific rii caracteristicilor specifice în laboratoare de specialitate.Tratamente termice de c lire i revenire pentru asigurarea tensiunii de strângere i a caracteristicilor de rezisten mecanic . precum i întocmirea fi ei tehnice a produsului. . la dimensiuni tehnologice care cuprind adaosurile de prelucrare ulterioar . precum i dot ri tehnice i experien necesare. acesta are o structur compozit .Finisarea. Îndoirea se face prin presare la rece (pentru bra e) sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru realizarea arcului. lefuirea. zona de articulare. În cadrul acestei opera ii se realizeaz forma i dimensiunile bra elor.5. sterilizarea i ambalarea produsului final ob inut. articula ii. alc tuit dintr-o parte central cartilaginoas numit nucleu pulpos i o parte 343 . coad ).pentru realizarea opera iilor prev zute a fi executate. plecând de la semifabricat pân la produsul finit.5. . . pe fiecare faz de fabrica ie. realizarea straturilor pe suprafa a bra elor i în final. 12 toracale i 7 cervicale) legate între ele prin articula ii care îi asigur mobilitatea. metalurgic i medical. realizarea dimensiunilor finale ale p r ilor componente (bra e. Tehnologia trebuie s con in documenta ia scris i desenat . . sus inerea corpului i protec ia m duvei spin rii. .Prelucrarea la cald prin matri are pentru unele tipuri de clipuri cu geometrie mai complex . care cuprinde toate caracteristicile fizico-mecanice specifice clipului realizat.

care poate conduce la pierderea în exterior a nucleului pulpos (proces numit hernierea discului).2 Proteza de disc intervertebral Tehnica protez rii discului intervertebral urm re te refacerea structurii naturale a discului i asigurarea unei durate de utilizare a implantului de cel pu in 40 ani.68 Schema anatomic a articula iei coloanei spin rii Datorit solicit rii fiziologice la care este supus coloana spinal i respectiv discurile intervertebrale. . 344 . i se poate realiza în dou variante prin: .înlocuirea total a discului degenerat. etc. 6. eforturile suplimentare în acest caz vor fi preluate de c tre inelul fibros. format din fibre cartilaginoase. 6. poate genera fisuri în peretele inelului. concentrice care constituie nucleu fibros (fig.înlocuirea numai a nucleului pulpos. Fig.4.periferic .68). cu efecte care determin apari ia durerii i formarea unor afec iuni neurologice ca pareza.5. plegia. Suprasolicitarea acestuia în asemenea situa ii. 6. con inutul de nucleu pulpos poate s scad .

fixarea cât mai bun a implantului cu vertebrele învecinate s n toase.biocompatibilitatea între diversele materiale utilizate.69 d). 345 .69 i constau în principiu din: y sisteme articulate tip balama (fig. etc. ceea ce ar corespunde la 107 cicluri de extensie-flexie.6.materialele utilizate s aib propriet i de biocompatibilitate. care satisfac i restul de condi ii pentru a fi utilizate în protezare. .3 Proteze de disc din materiale metalice Studiile f cute în domeniul protezei de disc intervertebral (Hellier i Hedman) au scos în eviden faptul c materialele utilizate în producerea protezei de disc trebuie s se caracterizeze printr-o înalt rezisten la oboseal dinamic .5. durabilitate i caracteristici mecanice corespunz toare.69 b). .designul protezei s asigure dinamica natural a discului. Metalele i mai ales materialele compozite cu matrice metalic . 6.69 c). corespund unor asemenea solicit ri.6. . y discuri din cauciuc sau polimeri (fig.Cerin ele principale impuse protezei de disc intervertebral se refer la urm toarele aspecte esen iale: . titanul i aliajele de titan. echivalent cu o durat de utilizare de 40 ani.69 a).69 Variante constructive ale protezei de disc intervertebral 6. În evolu ia conceptului i designului protezei de disc intervertebral a fost utilizat o larg varietate de solu ii bazate pe concepte fiziologice i mecanice. y suprafe e de alunecare cu fric iune redus (fig.6. y sisteme tip camer cu lichid (fig. unele din aceste solu ii sunt prezentate în fig.4.6. a) b) c) d) Fig. 6. Materialele metalice utilizate în proteza de disc sunt cele cunoscute în general ca biocompatibile i anume aliajele Co-Cr.

în atmosfer de argon. 346 . din table laminate din aliaje de titan (Ti6Al4V).71).4 Proteze de disc realizate din combina ii de materiale metalice i nemetalice O astfel de protez perfec ionat tip CHARITE III este produs de compania Waldemar Link ± lider european în proteze articulare. 6.70) const din dou pl ci metalice unite printr-o balama. Arcurile sunt executate din sârm de aliaj de titan cu structura F fiind supuse tratamentului de c lire pentru a le asigura elasticitatea necesar . Pl cile metalice se proceseaz prin opera ii de matri are la cald. 6. proteza tip Hedman (fig. Urechile i balamaua sunt aplicate prin sudur . fixate prin uruburi. care este ajustat perfect cu spa iul concav interior al pl cilor metalice (fig. Între pl cile metalice se afl un disc din polietilen de mare densitate. pl cile au pe suprafa a exterioar pinteni de fixare în esutul osos adiacent. matri ate la cald din tabl laminat . Fig.70 Vedere asupra protezei de disc tip Hedman Pl cile metalice se fixeaz de esutul vertebrelor învecinate prin patru perechi de pinteni i dou urechi tip plac . Proteza este constituit din dou pl ci concave din aliaj Co-Cr-Mo.Astfel. 6. Între pl ci se g sesc dispuse dou arcuri din aliaje de titan. care furnizeaz o elasticitate corespunz toare asigur rii mobilit ii anatomice a coloanei. care la rândul lor sunt realizate prin ambutisare la rece din acela i aliaj. în cadrul matri rii se realizeaz i pintenii de fixare. 6.5.4. Dezavantajul principal al protezei Hedman const în distrugerea esutului fibros în zona arcurilor.

asigur o fixare bun între suprafe ele interne.72 Vedere de ansamblu i elementele componente ale protezei de disc tip Charite III.72. cu suprafa a interioar concav . Prin studii i experiment ri biomecanice au fost testate caracteristicile de rezisten la solicit ri dinamice ale protezei. iar cea exterioar u or convex . Fig. Proteza Charite III perfec ionat asigur executarea de mi c ri articulare f r restric ii. perfec ionat 347 . Pe suprafa a exterioar se afl dispu i 6 pinteni precum i acoperirea cu un strat de HA. 6. confirmându-se caracteristici superioare de comportare. Depunerea stratului de HA se poate face prin sinterizare sau prin procedeul sol-gel. 6.Fig. concave ale pl cilor metalice .) la care pl cile metalice sunt confec ionate din aliaj Co-Cr-Mo prin matri are la cald. elemente care permit o ancorare puternic la esutul osos vecin. Discul central polimeric are form biconvex i margini plane cu guler. asigur fixarea mai bun de vertebrele adiacente.71 Vedere de ansamblu a protezei Charite III O variant de ultim genera ie a acestei proteze de disc const în acoperirea suprafe elor metalice exterioare cu un strat submilimetric de hidroxiapatit care îmbun t e te fixarea i dezvoltarea celulelor osoase pe suprafa a implantului. prevenind ejec ia printre pl cu ele metalice. O asemenea protez de disc (fig. 6.

ca de exemplu mi carea oldului i um rului. în timp ce genunchiul i cotul au articula ii tip balama. mai ales prin posibilit ile de apari ie a infec iilor în zona protezelor articulate. . articula ie diatrodial . denumit i articula ie pivot. care acoper suprafa a articular a oaselor i existen a unei cavit i între oase. Încheieturile articulare ridic probleme suplimentare în compara ie cu fracturile de oase ca uzura i coroziunea. aspecte ce complic preluarea i transferul dinamic de sarcin .permite o mi care relativ liber . pentru om. . . De exemplu. este denumit i articula ie sinoxial sau mobil . aspect ce permite efectuarea de mi c ri de extensie în toate direc iile. func ie de gradele de libertate ale mi c rilor i de modul de îmbinare a oaselor componente. caracterizat de prezen a unui strat cartilaginos.articula ie rotativ în care un os cilindric pivot se rote te într-un inel osteofibros.articula ie de alunecare la care particip suprafe e osoase juxtapuse. în timpul mersului.5 Proteze articulare ortopedice Articula iile anatomice sunt zone de contact între dou sau mai multe oase.este identic cu cea cotilic . mai mult sau mai pu in plane. numite i încheietur . ca de exemplu: . precum i produsele lor. mai ales prin prisma utiliz rii de materiale mai performante (compozite) i un design mai adecvat. ca aceea dintre suprafe ele vertebrelor. Toate articula iile posed suprafe e cartilaginoase.Ca i în cazul altor tipuri de proteze. oldul i um rul au articula ii sferice. 6. i proteza de disc intervertebral este susceptibil la îmbun t iri func ionale. care sunt lubrifiate de fluidul tisular ce reduce frecarea dintre elementele articula iei.5. for ele de 348 . For ele din articula ii sunt variate în func ie de domeniul de activitate fizic .articula ie sferic .articula ie tip balama care permite o mi care redus (dus ± întors) ca de exemplu articula ia falangian . . Articula iile sunt de mai multe tipuri.articula ie cotilic în care cap tul sferic al unui os p trunde în cavitatea cervical a altui os. de exemplu articula ia radioulnar proximal .

mi c ri care necesit eforturi diferite în articula ii. componente tibiale. a a cum se prezint tabelul 6.3 7.5Fe i Ti-6Al-7Nb Aplica ii protetice Tij femural .aliaje Ti-5Al-2. componente femurale.2 4.for at Ridicatul în picioare Statul jos Urcare Coborâre For a maxim în articula ie (care se multiplic cu greutatea corpului) old Genunchi 4. Tija femural .aliaj Co-Ni-Cr-Mo forjat .titan de puritate chimic . Tabelul 6. straturi poroase. acoperiri poroase.7 4.8 7. capul femural.4 7.9 2. Straturi poroase.6 4.1 4. faze secundare în compozite ceramice i polimerice. Materialele metalice folosite în procesarea componentelor articulate sunt prezentate în tabelul 6.1 4.22 Metale utilizate frecvent în articula ii protetice Metalul sau aliajul O eluri inoxidabile 316 Aliaje pe baz de cobalt: .22 Tabelul 6. .normal .înc rcare se pot amplifica pân la valoarea de 8 ori din greutatea corpului.polimerice.aliaj Co-Cr-W-Ni forjat Titan i aliaje pe baz de titan . Tija femural . componente tibiale.9 3.21 Valorile maxime de eforturi în articula iile de old i genunchi. componente femurale. capul femural Tij femural .metalice. 349 .aliaj Ti-6Al-4V .compozite.9 2.ceramice. .7 5.21. capul femural.4 Materialele utilizate pentru realizarea protezelor articulare sunt clasificate în patru mari grupe: .aliaj Co-Cr-Mo turnat .9 5.încet . . capul femural. pe domenii de activitate Activitatea În mers: .

5.74 Vedere de ansamblu a tehnicii chirurgicale 1) cap sferic. prin chirurgia ortopedic a protezei de old este prezentat în fig. care se mai nume te i coxo-femural . 3) cupa acetabular . face leg tura dintre femur (partea superioar a piciorului) i osul coxal.1 Proteza articular de old Articula ia de old. 6. 6. în ruperea capului femural. prin ie irea capului femural din cupa osului coxal precum i.5.74. O vedere de ansamblu a modului de fixare. 4) os femural. Cele mai frecvente accidente ale articula iei de old anatomice constau în desprinderea articula iei. Fig. având func ia sus inerii corpului i executarea mi c rilor de mers. a a cum se constat în fig.6. Fig. Aceasta este o articula ie sferic . 6. 2) tija femural . 5) os coxal 350 . cu o durat de utilizare de 20-30 de ani.73 Sec iune i vedere a articula iei coxo-femural anatomic Proteza total de old constituie solu ia chirurgical de înlocuire a articula iei coxo-femurale care asigur pacientului grade de mi care apropiate de cea anatomic .73 . 6. mai grav. din punct de vedere anatomic.

.proteze monobloc (fig.Componentele metalice ale protezei totale de old sunt tija femural . 5 ± cupa acetabular dn polietilen de mare densitate A a cum se constat din figurile de mai sus exist mai multe variante tehnice de realizare a protezei de old.os cortical. 6. astfel pot exista: . cupa acetabular i suportul cupei acetabulare.76 a) la care tija face corp comun cu capul sferic. 4 . capul femural sferic.componenta metalic a protezei (tija i capul femural). 3 i 3a ± ciment acrilic. 4a ± sus inerea metalic a cupei acetabulare. 6.75 Elementele componente ale protezei totale de old 1. Cea mai important clasificare din punct de vedere constructiv a protezei de old const în modul de asamblare a capului sferic cu tija.75. acestea au evoluat în timp odat cu cre terea performan ei materialelor i a solu iilor oferite de biomecanica mi c rilor în articula ia sferic . 2 i 2a ± osul trabecular. Elementele constitutive ale protezei totale de old sunt prezentate în fig.proteze modulare (fig. 351 . Fig.76 b) la care capul sferic este realizat separat de tij i se asambleaz fie prin filetare fie prin presare între suprafe e tronconice. 6. 6.

acest aspect este pus în eviden de momentul de frecare în articula ie. Fig. 6.76 Tipuri de proteze monobloc i modulare Realizarea articula iei sferice dintre capul femural sferic i cupa acetabular din combina ii de aliaje metalice cu materiale nemetalice (polimerice sau compozite) constituie solu ia cea mai indicat în tehnica protez rii.a) b) Fig. prezentat în graficul din fig. 352 .77 Diagrama de varia ie a momentului de torsiune func ie de sarcina aplicat în articula ie i de natura suprafe elor de frecare Cel mai ridicat moment de torsiune în articula ia protezei apare în cazul realiz rii acesteia sub forma metalica (capul i tija). deci i al frec rii scade sensibil în cazul utiliz rii combina iei de elemente metalice i polimerice în realizarea articula iei protezei. 6. 6.Valoarea momentului de torsiune.77.

acestea de asemenea se pot realiza în diverse variante constructive. acestea fiind: tija propriu-zis .78 Variante de tije protetice modulare .78. din aliaje CoCrMo i Ti6Al4V. pivotul pentru fixarea capului sferic.Elementele componente ale tijei de old se realizeaz de c tre firme specializate. într-o gam variat de designuri i materiale. b) tija cu pivot. 6. Tijele moderne se execut modular în diverse variante constructive de tipul celor prezentate în fig. a) b) Fig. 6. trunchiul tijei acoperit cu material ceramic. y Tija femural se proceseaz numai din materiale metalice. 353 .a) tija Duh. În fig. unele dintre acestea sunt prezentate în continuare. Tija Duh este construit din mai multe elemente care se asambleaz între ele. 6. mai ales prin opera ii de matri are la cald.79 se prezint tije monobloc moderne.

din aliajele men ionate mai sus. Capul femural metalic se execut prin opera ii de matri are la cald. b) tija Hinekhip.80. 354 . 6.a) b) c) Fig. tratamente termice i de finisare.79 Tije monobloc moderne .a) sfera ceramic . b) sfere metalice. aspecte prezentate în fig. 6. 6. a) b) Fig. Capul modular se fixeaz prin presare pe pivotul tijei femurale. 6. cele dou componente având suprafe e conice ajustate corespunz tor. acesta poate fi realizat din materiale metalice sau ceramice.80 Variante constructive ale capului femural sferic . c) tija Taperfit y Capul femural sferic constituie elementul esen ial al articula iei protezei de old.a) tija Thomson. a a cum se constat i în fig.81. dup care urmeaz opera ii de prelucr ri mecanice.

În fig 6. b) cup metalic acoperit cu pulbere ceramic Cupele acetabulare moderne sunt procesate din dou elemente componente (fig. b) tija Cti. a) b) Fig.81 Modul de asamblare a capului sferic. prin opera ii de ambutisare i prelucr ri mecanice. 355 .82 se prezint variante constructive ale cupei acetabulare. 6.a) cupa realizat din polietilen de mare densitate. cu pivotul tijei femurale . din aliaje de titan i cobalt. c) tija cu cap ceramic y Cupa acetabular constituie al doilea element al articula iei sferice în care se rote te capul sferic. Cupa poate fi realizat din materiale metalice sau polimerice.a) tija Cenator. 6. 6.elementul de frecare cu capul femural realizat din metal sau polietilen de mare densitate. Cupa metalic se realizeaz din tabl laminat .83) i anume: . Cupa acetabular modern este acoperit pe suprafa a exterioar cu straturi ceramice pentru o mai bun aderen i fixare în cavitatea coxo-femural (acetabulara).a) b) c) Fig.82 Designuri de cupe acetabulare .

Elemente metalice de importan strategica pentru aceste articula ii sunt cobaltul. . molibdenul i titanul. b) c) Fig. nichelul. În ultimi anii combina iile dintre metale. care aleg cele mai bune materiale pentru producerea i design-ul implantului.83 Cupe acetabulare moderne . masele plastice i ceramice.aliaje pe baza de titan matri ate în combina ie cu cupa din polietilen de mare densitate. .a) cupa ceramic fixat în carcas metalic . cromul. 6. precum i de desprinderea cimentului de fixare proteza . b) cup polimeric fixat în carcas ceramic . fenomen ce poate fi determinat de aspecte biomecanice sau cauze accidentale produse de pacient..aliaje Co-Cr pentru capul tijei i capul femural combinate cu cupa acetabular din polietilen de mare densitate.aliaje Co-Cr matri ate sau turnate. a) 356 .os. Alte studii atribuie desfacerea articula iei de sold formarii unui strat de cheag de sânge. Siguran a i durata în func ionare a implantului sunt preocup ri majore comune ale produc torilor i chirurgilor. . Materialele folosite pentru realizarea protezei pot fi clasificate în urm toarele variante constructive: .elementul de fixare în osul coxo-femural realizat din metal acoperit cu pulbere ceramic . precum i straturile superficiale au câ tigat teren în realizarea articula iilor artificiale. c) cup polimeric fixat în carcas metalic Neajunsul esen ial al articula iei de sold consta în desprinderea cupei acetabulare de capul femural. care se interpune în timpul interven iei chirurgicale.o el inoxidabil matri at. i care mic oreaz spa iul os-ciment pe durata polimeriz rii cimentului.

. care se refer la tija femural : . .Tehnologia de procesare metalurgic a protezei totale de old se poate realiza prin dou procedee principale: prin turnare i prin matri are. . În fig.dezbaterea formei i extragerea piesei turnate. .realizarea tratamentului termic de recoacere în cuptoare electrice sub atmosfer de protec ie. . . turnat în amestec termoreactiv y Procesarea prin matri are utilizeaz semifabricate laminate din sistemele de aliaje pe baz de cobalt (tab.84 se prezint schema de extragere din forma de turnare a unei tije femurale standard. .finisarea prin lustruire. 5. 6.executarea modelului fuzibil din amestecuri termoreactive.proiectarea i executarea matri ei în cazul utiliz rii tehnologiei de turnare în forme coji.executarea formei de turnare fie cu model fuzibil sau pe modelul metalic (eventual lemn). .84 Extragerea din forma de turnare a protezei de old standard.10 (aliajul F-76 conform ASTM ).2).proiectarea i realizarea modelului tijei. . .elaborarea aliajului metalic în cuptoare electrice sub vid.turnarea piesei în forma de turnare. în condi ii de atmosfer protectoare. Conform tehnologiei prezentate.asamblarea formei de turnare. marcarea i conservarea piesei finite. 6. Fig. compozi ia din sistemul Co-Cr-Mo prezentat în tabelul 5.cur irea i debavurarea piesei turnate. y Procesarea prin turnare impune utilizarea procedurilor speciale de realizare a tehnologiei în forme coji sau în amestecuri termoreactive i const din urm toarele opera ii tehnologice. sub form de bare cu 357 . se utilizeaz ca aliaj de turnare.

.debavurarea i prelucrarea mecanic a elementului de protez (strunjire.efectuarea tratamentelor termice de recoacere i c lire revenire.proiectarea i realizarea matri ei. . 6. În fig.5.înc lzirea semifabricatului la temperatura de deformare plastic (cca 1100ÛC). 6. pe care se construie te i proteza de genunchi. asamblare. cu punerea în eviden a celor dou oase principale. femural i tibial.85 Scheme anatomice ale articula iei genunchiului 358 . de asemenea tehnologia i produsele necesit a fi omologate i atestate din punct de vedere tehnic i medical.2 Proteza articular de genunchi Din punct de vedere anatomic. etc). . marcare.sec iune circular . Fig. .5.85 se prezint articula ia anatomic a genunchiului. sterilizare. genunchiul este definit ca fiind articula ia dintre femur i tibie. Procesarea elementelor metalice ale protezei de old necesit dot ri tehnologice corespunz toare pentru realizarea tehnic a acestora.prelucrarea final prin lefuire. Opera iile tehnologice principale de realizare a protezei sunt: . . Aceast articula ie este mai complex decât cea de old datorit geometriei mai complicate i a biomecanicii mi c rii. 6.debitarea semifabricatului laminat. g urire.prelucrarea la cald în matri (se utilizeaz matri area cu dou semimatri e). .

Proteza articular de genunchi înlocuie te articula ia natural a genunchiului prin tehnici chirurgicale specifice (ortopedice). a) b) Fig. . unde se constat c articula ia este format din dou elemente principale: .cu articula ie rabatabil tip balama.a) articula ie rabatabil (tip balama). 6. În fig.86 Vedere general a protezei articulare de genunchi Din punct de vedere al concep iei articula iei. b) articula ie sferocentric 359 .componenta inferioar fixat pe cap tul superior al osului tibial. protezele de genunchi se clasific în dou grupe principale: . 6.87 se prezint cele dou tipuri constructive de baz ale articula iei protezei de genunchi. 6.cu articula ie complex sferocentric .componenta superioar care se fixeaz la cap tul inferior al osului femural.87 Scheme constructive ale articula iei protezei de genunchi . 6. Fig. O vedere general a protezei de genunchi este prezentat în fig.86. .

urmate de tratamente termice.89. 6. acestea din urm sunt acoperite cu straturi superficiale de materiale poroase. prin procedee de matri are la cald. componenta superioar fixat de osul femural. În scopul unei mai bune fix ri a tijelor implantabile în cavitatea osoas i a dezvolt rii esutului osos pe componentele implantabile. sinterizare etc. 360 .88 i constau dintr-un platou metalic. între acestea se interpune un strat din polietilen de mare densitate sau pentru protezele moderne.Selec ia utiliz rii unui anumit tip de protez este f cut de medicul chirurg ortoped. Fig. este articulat prin diferite procedee cu platoul tibial. Componentele metalice ale protezei de genunchi sunt procesate din aliaje cobalt ± crom sau din aliaje pe baz de titan. Elementele componente ale protezei articulare ale genunchiului sunt prezentate în fig. a a cum se prezint în fig. în func ie de starea de s n tate a genunchiului. de tipul bolii i de gradul de activitate al pacientului (dependent de vârsta acestuia). prin tehnici specifice ca: plasma spray. cu o parte implantat în cavitatea osului tibial. stratul de uzur este acoperit cu carbon sau compozite pe baz de carbon. 6. 6..88 Elementele componente ale protezei articulare de genunchi Pentru a reduce frecarea dintre componentele articula iei protetice.

personal de specialitate calificat pentru activit ile specifice de prelucrare. . În figura 6.5. format prin articularea osului tibial inferior cu talusul. în ansamblul ei. proiectarea tehnologiei de matri are. Realizarea elementelor poroase pe componentele implantabile ale protezei de metalice ale protezei necesit faze de proiectare i procesare specifice genunchi ca: proiectarea matri ei metalice.durificarea prin tratamente termice i termomecanice a suprafe ei componentei metalice superioare.utilizarea de straturi rezistente la uzare depuse pe suprafa a platoului tibial. 361 .5. motiv pentru care se utilizeaz solu ii tehnice de a reduce uzura cum ar fi: . realizarea componentelor protetice metalice prin matri are la cald. se realizeaz în laboratoare echipate cu ma ini de prelucrare la cald i la rece.90. Proteza de genunchi. ca de exemplu polietilena de mare Fig. finisare.89 Acoperiri superficiale densitate sau carbonul pirolitic. Se prezint schema anatomic a articula iei de glezn . prelucr ri mecanice specifice etc. 6. fibula (lateral i medial ) i talusul.3 Proteza articular de glezn Glezna anatomic este articula ia dintre picior i gamb . 6. Glezna este constituit din trei componente articulate între ele: tibia distal .Procesul de uzur se produce accentuat între platoul tibial i componenta femural a articula iei. sterilizare etc.

.90 Vedere lateral a articula iei anatomice de glezn Cinetica mi c rii articula iei de glezn este prezentat în figura 6. 6. 362 . Fig.componenta inferioar fixat pe osul talusului. 6. osul tibial se sprijin i se rote te pe talus. Din punct de vedere al concep iei func ionale protezele articulare de glezn sunt de dou tipuri: congruente i incongruente.componenta superioar fixat în cap tul inferior al osului tibial.91.Fig.91 Schema cineticii articula iei de glezn Proteza articular de glezn este conceput i realizat în principiu din dou componente aflate în contact: . cu un unghi de pân la 14o.

Fig. concav-convex . tip conic tip cilindric tip sferic tip sfe roidal Fig. 6. Protezele articulare congruente sunt prezentate schematic în fig. conice i cilindrice. cu deosebirea c suprafe ele de contact între componente se reduc la o linie. 6. În fig. 6.93 Tipuri de proteze articulare de glezn incongruente 363 . fiind de patru tipuri constructive din punct de vedere al suprafe elor de contact: sferice. sferoidale. Aceste tipuri de proteze au o suprafa de frecare mai redus între componente. dar sunt mai instabile din punct de vedere func ional.92.Protezele articulare congruente se remarc prin faptul c geometria suprafe elor de frecare este identic pentru cele dou componente i se a eaz pe toat suprafa a de frecare. Aceste tipuri de proteze au o stabilitate mai ridicat în articula ie i reduc efectul de concentrare a efortului datorit suprafe elor de contact mai mari în compara ie cu protezele incongruente. i convex-convex. cu suprafa a redus de frecare.93 sunt prezentate trei tipuri de proteze incongruente de glezn : trochilear. în timp ce pentru protezele incongruente contactul dintre componente este limitat la o linie sau chiar un punct. 6. un punct.92 Tipuri de proteze de glezn congruente Protezele articulare de glezn incongruente sunt similare cu cele congruente.

6.95 Seciune prin proteza de cot tip Dee 364 . 6. dup aceea i procedur ca i la celelalte tipuri de proteze articulare.94 Scheme anatomice ale articula iei de cot Protezele cotului sunt concepute pe principiul articula iei rabatabile tip balama. În conceperea i realizarea protezei articulare de cot s-a plecat de la construc ia anatomic Äbazat pe existen a celor dou oase lungi´: humerus Fig. prelucr ri mecanice i tratamente termice. a a cum se prezint în schema simplificat prezentat în fig. care permite efectuarea mi c rilor de flexie i extensie.94.Materialele utilizate în realizarea protezelor de glezn sunt aliajele Co-Cr în combina ii cu polietilena de mare densitate (UHMWPE).5. 6.5. 6. pentru componenta tibial . unele modele mai perfec ionate pot efectua i alte mi c ri mai complexe (policentrice). Procesarea componentelor metalice se realizeaz prin opera ii de matri are. Componentele moderne ale protezei sunt realizate din materiale compozite formate polietilen ramforsat cu fibre de carbon. Fig.4 Proteza articular de cot Cotul reprezint din punct de vedere anatomic articula ia dintre bra i antebra (sau dintre osul humerus i cel ulnar).

plecând de la semifabricate sub form de tabl i bare laminate din aliajele men ionate. 6. În fig. care const în esen din dou tije implantabile articulate. una pentru osul humeral i alta pentru osul ulnar. cu combina iile de materiale indicate pentru fiecare din componentele principale. datorit mi c rilor mai simple pe care le asigur i a facilit ilor anatomice date de cele dou oase lungi care constituie articula ia anatomic a cotului. ( old i um r). o elul inoxidabil i aliajele de titan. În tabelul 6. Componentele metalice sunt prelucrate sub form de tije prin tan are i matri are. precum i modul de fixare în cavitatea modular a osului. tip polietilen de mare densitate.95 se prezint o sec iune lateral prin proteza de cot tip Dee. Tabelul 6.23 sunt prezentate diverse tipuri de proteze de cot. 365 . Proteza de cot este mai simplu de procesat i implantat în compara ie cu protezele articulare sferice.23 Variante constructive pentru proteza de cot Autorul Attenborough Dee Coverdish Engelbrecht Ewald Gschwend Lowe Prichard Roper Scales Tipul Component a humeral Mod fixare Componenta ulnar Mod fixare Balama liber Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama liber Înlocuitor de suprafa Balama îngust Înlocuitor de suprafa Balama rigid Aliaj Co-Cr Metal O el inoxidabil Metal + HDPE Metal Metal + HDPE HDPE HDPE Metal Co-Cr-Mo + HDPE Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Dou tije în canalul medular Tij intramedular Tij intramedular cu calote Ciment Tij lung intramedular Ciment Tij intramedular Polietilen HDPE Metal + HDPE HDPE Caps metalic HDPE Metal Aliaje de titan Aliaje Co-Cr-Mo Materiale plastice Co-Cr-Mo Tij Tij intramedular Împ nare + ciment Tij intramedular tift intramedular Tij intramedular Ciment Tij intramedular Ciment Tij intramedular Materialele metalice utilizate în procesarea componentelor protezei de cot sunt aliajele Co-Cr.i radius (respectiv ulna). Componenta ulnar poate fi realizat i din materiale polimerice.

aceasta fiind realizat din articula ia osului scapular i a humerusului.97 Glenoid Os scapu (omoplat) Humerus a) b) Fig. b) Fenlin. Fig. 6.5. 6. Mai simplu. 6. aceast articula ie este denumit regiunea unde se întâlnesc bra ul i trunchiul. În fig.97 Tipuri de proteze articulare de um r a) Stanmore.96 Structura anatomic a articula iei de um r Protezele articulare de um r sunt realizate pe principiul articula iei sferice (cap sferic-cup ) asem n toare articula iei de old.96 se prezint construc ia anatomic a articula iei de um r. a a cum se prezint schematic în fig. 366 .5 Proteza articular de um r Articula ia sferic de um r asigur mobilitatea dintre capul proximal hemisferic al humerusului (bra ul) i cavitatea glenoidal din omoplat. legate printr-o capsul articular .6.5. 6.

sunt de cinci tipuri.Tipurile de proteze gleno-humerale moderne sunt mai anatomice. 6. Fig. Implantele articulare care pot fi folosite. îmbinate printr-o cup realizat din polietilen de mare densitate. Tratamentul clasic pentru artrozele interfalangiene este rezec ia capului articular i solidarizarea resturilor ramase.5. Procesarea componentelor metalice ale articula iei protetice de um r se realizeaz practic pe baza concep iei articula iei de old: elementele componente principale fiind tija humeral cu cap sferic i cupa. sau cup metalic pe care s-a depus un film din material carbonic (grafit). a a cum sunt prezentate în fig.98. 6. cauzat de dimensiunea redus a osului i de sarcina mare la care este expus proteza. dar problema delicat r mâne solu ia de fixare în cavitatea glenoidal . dar cu reducerea în acela i timp a mobilit ii i diminuarea stabilit ii i a rezisten ei articulare. i rezisten la compresiune foarte mare. media i distal ± asigur prin intermediul ligamentelor i tendoanelor. dup rezec ionarea capetelor articulare. cu dispari ia în acest mod a deforma iilor i durerii.6 Proteze articulare ale falangelor mâinii Articula iile interfalangiene ± proximal . 6. care se fixeaz în glenoid.5. Materialele metalice utilizate în procesarea articula iei protetice sunt aliajele Co-Cr i cele de titan.98 Imagini schematizate ale unor tipuri clasice de proteze interfalangie a) rezec ia artroplastic b) protez tip balama c) protez tip balama policentric d) protez tip distan ier dinamic e) artroplastie tip hemisec iune 367 . pe lâng o mare mobilitate.

99.1. 6. câteva din acestea sunt prezentate în fig 6. a) b) c) d) Fig.Exist i alte tipuri mai perfec ionate de proteze articulare interfalangiene. George c) protez Stefee d) Protez Colman-Nicole 6. 6.99 Tipuri mai perfectionate de proteze falangiene a) protez Schultz b) protez St. motiv pentru care trebuie s îndeplineasc o condi ie suplimentar în compara ie cu materialele biocompatibile i anume s aib i propriet i de hemocompatibilitate. Metalele utilizate în protezele de valve cardiace constituie suportul rigid al valvei inelare artificiale. 6.6 Proteze cardiovasculare Materialele utilizate în protezele cardiovasculare sunt în contact permanent cu sângele.100). Încerc rile mecanice efectuate pe componentele metalice ale valvelor recente au pus în eviden faptul c zona slab a componentei se situeaz în punctul de sudur a barelor de inelul metalic 368 .6. discul valvei este realizat din materiale metalice (fig. Cele mai utilizate metale sunt aliajele pe baz de titan bifazice (Ti-Al-V) i aliajele pe baz de cobalt (Co-Cr-Mo). De asemenea.5.5.

6. Titan) este materialul principal folosit la confec ionarea carcasei stimulatorului. electrocoroziune foarte redus .5.1 Platina i aliajele sale sunt cele mai utilizate pentru confec ionarea de bioconductori.7 Materiale metalice utilizate ca electrozi i componente electronice 6. Acestea sunt preferate pentru înalta lor biocompatibilitate i rezisten la coroziunea galvanic .6. aspecte întâlnite la stimulatoarele mai vechi.Platina i aliajele de platin (Pl-Ir) sunt utilizate pentru confec ionarea electrozilor stimulatorului cardiac. tehnica de procesare realizeaz barele i inelele dintrun singur corp metalic. 6.100 Reprezentarea schematic a zonei de utilizare a suportului metalic pentru valva inimii artificiale Mai recent.5. Ele au bune performan e mecanice.Fig. 6. aspect ce elimin deficien a semnalat mai sus. .2 Metale utilizate în structura stimulatoarelor cardiace sunt: .Titanul de puritate comercial (P. Îmbun t irea rezisten ei la coroziunea electrochimic a acestor componente s-a realizat prin acoperirea suprafe ei metalice cu un strat de carbon pirolitic. Sudura sub laser a casetei de titan elimin fenomenele de fisurare i perforare a acesteia. care con ine bateria i circuitul generatorului de puls.C.5.7. i mecanisme de transfer de sarcin care permit trecerea reversibil a 369 . excelent biocompatibilitate.

Ca i alte metale. care nu produce reac ii toxice i nici produse de coroziune în contact cu esutul viu. fiind adesea utilizat ca electrod de referin (de hidrogen) în confec ionarea electrozilor în celulele electrolitice i a componentelor electronice. aliajele care con in 80% Pt i 20% Ir sunt mai des utilizate în aplica ii în care rezisten a mecanic se cere mai ridicat . 6.5. 6. motiv pentru care acest aliaj are aplica ii limitate. în condi ii similare de medii corosive. Procesul de oxidare (anodic) poate conduce la deteriorarea rapid a stratului superficial de oxid format pe suprafa a dispozitivului din o el.7. Platina i aliajele sale sunt utilizate sub form de sârme (conductori) cu sau f r strat de acoperire (filme.7. sau ca depozite prin procese electrolitice prin solu ii. de exemplu. platina are proprietatea de a suporta o anumit densitate de curent. De asemenea. s-a constatat experimental o vitez de dizolvare de dou ori mai mare.5. tehnici de evaporare sau ca depozite electrochimice.3 O elul inoxidabil este utilizat ca material pentru electrozi de stimulare datorit excelentelor propriet i mecanice i rezisten ei ridicate la coroziune i ca implanturi pasive în diverse medii biologice. Sârmele din aur sunt utilizate într-un domeniu larg de diametre i purit i. aurul este utilizat sub form de straturi superficiale. Deoarece platina pur este prea moale. Mecanismul transferului de sarcin electric prin suprafa a o elului inoxidabil este în principal de reducere/oxidare. determinând extinderea coroziunii. Particularitatea specific a platinei const în mecanismele reversibile de oxidare electrolitic (dizolvare) i de electrod inert (f r dizolvare). Suprafa a electrozilor de platin poate fi îmbun t it prin acoperirea electrolitic cu un strat poros de platin (platinizare).curentului electric. în compara ie cu platina. Aceste materiale sunt recunoscute ca fiind singurele utilizate în aplica ii clinice sub form de diverse dispozitive stimulatorii în neurochirurgie i inimi artificiale.2 Aurul este de asemenea un metal nobil ca i platina. utilizat ca electrozi implantabili. pelicule) prin pulverizare. 370 . când este str b tut de curent. Totu i. aurul sufer o coroziune rapid ± în anumite medii corosive ± mai mult decât alte metale nobile. prin procedee de pulverizare. depus pe diverse dispozitive implantabile.

081© ¹ ª dt º 2 Aliajele MP35N sunt indicate pentru confec ionarea electrozilor de stimulare neuromuscular i ca electrozi în stimulatoarele cardiace. care poate fi diminuat prin utilizarea unei protec ii catodice. De aceea. rezisten a la coroziune este atribuit stratului de oxid pasivat format la suprafa a metalului. Tabelul 6. de forma: ¨ dV ¸ Ep ! 0. i în cazul acestor aliaje s-a determinat varia ia poten ialului maxim de protec ie cu rela ia: ¨ dV ¸ Ep ! 0. stratul de oxid pasiv poate fi distrus.7. Ca i la o elurile inoxidabile.24 Unele propriet i mecanice ale materialelor utilizate ca electrozi implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Pt-10%Ir Pt-20%Ir Tantal Aur Carbon vitros Iridiu Limita de curgere [MPa] 620 150 300-600 600-1000 200-700 140 140 600-1200 Modulul Young [GPa] 200 145 190 75 27 520 Densitate [HV] 150-190 40-100 120-160 170-240 70-200 25 200-600 371 .4 Aliajele Co-Cr-Ni-Mo (MP35N) sunt caracterizate ca materiale cu rezisten mecanic ridicat i o foarte bun rezisten la coroziune.24. Materialele care au fost testate pentru a fi folosite ca electrozi implantabili sunt prezentate în tabelul 6. Pentru o elul inoxidabil austenitic 316L s-a stabilit o rela ie între poten ialul anodic maxim care previne fenomenul de coroziune prin pitting i viteza de schimbare a poten ialului voltaic.081© ¹ ª dt º 1/ 3 6.La un anumit poten ial pozitiv (câ iva vol i) definit ca Ep.5. la valori mari ale tensiunii electrice pozitive se produce coroziunea prin pitting.386  0.271  0.

fiind un material ideal de utilizare în acest domeniu. sunt prezentate caracteristicile de capacitate electric pentru unele materiale utilizate ca electrozi implantabili: Tabelul 6. la excavarea cavit ii osoase.În tabelul 6.25 Caracteristici de sarcin capacitiv pentru unele materiale utilizate la fabricarea electrozilor implantabili Materialul O el inoxidabil 316SS Platina Aur Carbon Ta/Ta2O5 Iridiu activat Sarcina capacitiv [QC/cm2] 120 50 < 50 20-30 40 QC/mm2 3500 2100 1000 Semnal de stimulare Bifazic. pulsul catodic de la electrodul anodic Idem Bifazic. freze tot din titan sau aliaje pe baz de titan.8 Materiale metalice utilizate în implantologia stomatologic Din suita de materiale metalice experimentate i utilizate pân în prezent în confec ionarea implantelor stomatologice. astfel încât în acest mod s fie exclus riscul bimetalismelor.25. primul puls cu faza catodic Bifazic. se poate confirma cu siguran calitatea de osteointegrare a implantelor de titan. primul puls cu faza anodic Bifazic Monofazic. În sistemul de realizare a implantului se recomand a se utiliza. deoarece ambele componente ale sistemului ± freza i implantul ± au compozi ie identic i sunt biocompatibile. Plecându-se de la demonstra ia lui Branemark conform c reia stratul de oxid de titan ce acoper implantul stabile te o leg tur bivalent la nivel molecular cu elementele esutului osos care înconjoar implantul. Cercet rile i rezultatele practice ale utiliz rii titanului în implantologia endoosoas stomatologic au stabilit c acest metal întrune te calit ile cele mai înalte în compara ie cu alte metale. 372 . primul puls se începe cu faza catodic Bifazic. cele care s-au impus categoric sunt titanul i în ultima perioad zirconiul. primul puls cu faza anodic Bifazic.5. faz catodic 6.

micronic. 373 . Aceast proprietate este deosebit de util . Astfel. titanul ac ioneaz în cavitatea osoas ca un catod (-) i tinde s atrag ionii de calciu (Ca2+) în jurul lui.tratamentul prin evaporarea unor atomi metalici de suprafa . implantele metalice endoosoase se împart în urm toarele tipuri: .implant arc. cu fante de diferite dimensiuni în care p trunde osul nou format i care asigur o reten ie foarte bun a implantului. Biocompatibilitatea titanului ca material implantologic este dat de proprietatea oxidului de titan care se formeaz la suprafa a metalului i care. . se poate realiza prin urm toarele procedee tehnice: .implant lam . .implant în form de diapazon. cu formarea unui strat de TiO2. .101 sunt prezentate câteva tipuri de implante cilindrice tip Core-Vent.implant degetar. care este tratat superficial în plasm . . . 6. când se formeaz o pelicul aderent i compact de TiO2. care-i confer propriet i ideale de osteointegrare. cu durabilitate ridicat în timp. . Dintre tipurile men ionate. . cu formarea unui film protector. de oxizi de titan sau de hidroxiapatit . depinde de puritatea titanului utilizat.În plus. . În fig. cele care s-au impus în ultimul timp în tehnica implantologic sunt implantele cu urub. ea permi ând apari ia unor nuclee de hidroxiapatit în jurul implantului.implant în form de arc z vorât.oxidarea în jet de plasm de oxigen.oxidarea anodic pe cale electrolitic . la ora actual majoritatea implantelor osteointegrate se execut din titan pur.implant spiral . Dup forma lor. la rândul s u. cilindrice i în form de lam . pentru a-i îmbun t i proprietatea de biocompatibilitate. care pot asigura osteointegrarea complet i perfect a implantului. Tratamentul suprafe elor implantului de titan.implant cu urub. În studiul i ob inerea unor suprafe e inerte pe implantele metalice se pot utiliza i alte tehnologii de tratament superficial.

Fig. 374 . ca: biocompatibilitate. compatibilitatea cu suportul ceramic etc. 6. greutatea specific redus i propriet ile mecanice ridicate recomand aliajele metalice ca materiale ideale în restaurarea dentar .5. propriet i de topire i turnare. Rezisten a la uzare determinat de solicitarea la contactul de strivire în mastica ie este o caracteristic important a aliajelor metalice folosite în fixarea i realizarea par ial a danturii. Temperatura de topire.101 Implante Core-Vent de diferite lungimi 6. propriet i fizice i chimice.102. aspecte esen iale pentru fixarea lor de suprafa a ceramic i în realizarea cadrului metalic. rezisten a la coroziune ridicat . turnate i lipite. Unele propriet i ca luciul metalic. Câteva compozi ii de aliaje dentare utilizate în tehnica fix rii par iale a danturii de por elan pe suportul metalic sunt prezentate în fig. Diferen a dintre coeficien ii de dilatare termic dintre metal i materialul ceramic trebuie s fie minim pentru a nu se produce tensiuni la interfa a ceramic ± metal.9 Materiale metalice utilizate pentru proteze dentare Selec ia aliajelor dentare pentru coroane i danturi par ial fixe sau amovibile se bazeaz pe propriet ile specifice cerute acestora. ca i intervalul lichidus-solidus a aliajelor metalice reprezint caracteristici tehnice importante care determin u urin a lor de a fi topite. 6.

Turnarea acestor aliaje se face în modele fuzibile. Aliajele Pd ± Ag con in 50-60% Pd i 40-50% Ag i au rezisten la coroziune i luciul metalic corespunz toare (fig. dar au modul de elasticitate mai ridicat. 6. 20-30% Pd i 10-15% Ag.102 Compozi ia unor aliaje decât al celor care con in dentare utilizate ca suport pentru peste 80% Au. având coeficien i de dilatare termic apropia i.102.Aliajele cu con inut ridicat de aur (fig. 6.102. Aliajele Au-Pd-Ag (fig. 6. In i unele materiale oxidice asigur o bun leg tur dintre metal i faza ceramic . restul fiind adaosuri de Ag. Cu. Pd. iar diferen a de 10% este realizat din adaosuri de Ag. aspect determinat mai ales de argint. Aliajele sunt mai greu de topit i de turnat în compara ie cu cele prezentate mai sus. 6.a) con in 80-85% Au. Aliajele Au-Pd (fig. Sn etc. Pt. Cu este maximum 15%. Avantajele oferite de aceste 375 . 6. Dezavantajele acestor aliaje constau în costul ridicat i modulul de elasticitate sc zut. Aceste aliaje au o bun compatibilitate interfazic metal-ceramic . c) con in 55% Au i 40% Pd. Modulul Young al acestor aliaje este mai ridicat Fig. Mici adaosuri de Sn. Rezisten a la dantura ceramic coroziune i luciul sunt corespunz toare.102. Cu.102. Aliajele Pd-Cu (fig. Rezisten a la coroziune a aliajelor cu con inut ridicat de aur este foarte bun . e) con in de regul 70-80% Pd. Dezavantajul utiliz rii acestor aliaje const în posibilitatea schimb rii culorii por elanului. d). 6.102. b) con in 55-70% Au.

26 sunt prezentate valorile poten ialului de oxidare ( GT (în kJ/mol) la 273 K pentru metalele utilizate în aliajele dentare prezentate mai sus. f). Totu i. care este aderent i protectoare la suprafa a materialului. iar cele mai mici le au Au i Ag. În compara ie cu aliajele pe baz de metale nobile. aceste aliaje sunt mai dure i au caracteristici mecanice mai ridicate comparativ cu sistemele de aliaje pe baz de aur i paladiu. care prezint valori ale ( G aproape de zero sau. conform rela iei:  ( Gr0 = (G0 . Aceste aliaje sunt utilizate pentru coroane i pun i dentare. Mo. acestea din urm au temperatur de topire mai ridicat i un grad de oxidare mai ridicat în procesele de topire i turnare. în cazul aurului. e-( /RT) în care (G0 ± poten ialul de oxidare standard ± energia de activare a oxid rii R ± constanta general a gazelor T ± temperatura la care se produce oxidarea În tabelul 6. Aliajele Ni-Cr au adaosuri de Co i Fe sunt larg utilizate în dentistic (fig. Introducerea beriliului în propor ie de 2% i a nichelului m re te fluiditatea în timpul topirii i turn rii. Fe. Aliajele metalice prezentate mai sus se toarn prin procedee de precizie în forme cu modele fuzibile (tehnologie prezentat la cap 5). Din tabel rezult c cele mai mari afinit i fa de oxigen le au: Ti. 6. dar con inutul de Ni i Be afecteaz într-o oarecare m sur propriet ile de biocompatibilitate. aceast valoare este pozitiv .102. În schimb. lucru explicabil prin caracteristicile peliculei de oxizi formate. Cr. ! 376 .aliaje constau în pre ul mai sc zut i în lipsa fenomenului de decolorare a por elanului din ilor. metalele din capul tabelului nu se oxideaz puternic în realitate. Tendin a de oxidare a aliajelor dentare în atmosfer de oxigen în timpul topirii i turn rii este dat de poten ialul termodinamic al reac iei de formare a oxizilor metalici. lucru ce împiedic difuzia oxigenului la metal.

534 .7 din temperatura de topire în aer.500 .27 Compara ie între diversele metale în privin a duratei (în ore) de formare a stratului de oxid de 0.160 .439 .1 mm Metalul Au Ag Sn Pt Cr Ni Cu Fe Co Ti Mo Timpul de formare a peliculei de oxid de 0.1 mm la temperatura de oxidare de 0.Tabelul 6. Tabelul 6.26 Compara ie între valorile energiei de formare a oxizilor metalici pentru unele metale dentare Metal Ti Cr Mo Fe Sn Ni Co Cu Pt Ag Au Oxidul format TiO Cr2O3 MoO2 Fe3 O4 SnO NiO CoO CuO PtO2 Ag2 O Au2 O3 Energia de oxidare (GT [în kJ/mol] .701 .422 .254 .1 mm (ore) Infinit Foarte lung Foarte lung 1.5 + 80 În tabelul 6.8.27 se prezint durata în timp necesar pentru formarea unei pelicule de oxid metalic cu grosimea de 0.848 .10-5 1600 600 25 24 7 <6 Foarte scurt 377 .508 .

aspect foarte important în ceea ce prive te rezisten a la coroziune pentru implanturile metalice. Co-Cr-Mo (10-60% Co. Aliajele seminobile pe baz de Au-Pd. se pot clasifica în urm toarele grupe: . care distruge materialul i determin fenomene de toxicitate. cupru. Stabilor NF.m tuirea: manifestat prin decolorarea sau formarea unei pelicule de oxizi sau de sulfuri pe suprafa a aliajului. Aliajele dentare fac parte dintr-o categorie aparte de materiale biocompatibile.28. cu peste 90% elemente nobile.1-14. Ti-Cu.4 g/cm3 378 . Compozi ia chimic i duritatea aliajelor nobile sunt prezentate în tabelul 6.aliaje slab nobile: Ag-Pd cu 50-60% Pd. 70% suma celor dou metale. .coroziunea: determinat de ac iunea biologic .aliaje nobile: Au-Pt cu 80% Pt. Aliajele dentare utilizate curent. 10-30% Cr). cu min. chimic . iar împreun 70-90%. care sunt: . con in 55% Au.aliaje nenobile: Ni-Cr (75-80% Ni i 11-15% Cr). Fe-Cr (59% Fe i 26% Cr).aliaje seminobile: Au-Pd cu 50-60% Au.abraziunea: apare ca uzur a suprafe elor metalice cu formare de particule metalice care pot migra în organism. biocompatibilitatea: manifestat prin toleran a general a organismului. care prin propriet ile lor trebuie s sigure o rezisten la fenomenele patologice din mediul oral. zirconiu.Durata de formare a stratului de oxid depinde de rezisten a metalului la oxidare i de propriet ile filmului de oxid format. cu pericol de apari ie a toxicit ii. 10-15% Pd i adaosuri de argint. care precede coroziunea. Din aceast categorie fac parte aliajele pe baz de Au-Pt-Ag ca: Stabilor G. acestea sunt tot mai rar utilizate datorit pre ului de cost ridicat. au culoare galben pal i sunt înlocuitoare ale aliajelor nobile. . Cu-Al. 2-80% Ni. i în special electrochimic . . . Co-Cr (40-70% Co i 20-30% Cr). . Duallor cu densitatea 11. în acceptarea implantului. etc.

aliajele Ni-Cr au conductibilitate termic redus .29. rigiditate bun . luciu metalic caracteristic. Tabelul 6.Tabelul 6. Astfel.2 g/cm3). Compozi ia chimic i propriet ile mecanice ale unor aliaje slab nobile utilizate în SUA.28 Aliaje dentare nobile Aliajele slab nobile pe baz de Ag-Pd con in 20-25% Pd. 50-65% Ag. 379 . sunt prezentate în tabelul 6. limit la curgere bun (360-590 N/mm2) i alungirea cuprins între 3-24%.8-8. au o culoare alb cenu ie-argintie i au o stabilitate electrochimic inferioar aliajelor nobile i seminobile. densitate relativ mic (7. rezisten a la rupere foarte bun (400-1137 N/mm2 ). datorit rezisten ei bune la coroziune.29 Aliaje dentare slab nobile Aliajele nenobile dentare sunt folosite pe scar larg în ultimul timp. duritate corespunz toare (200-270 HV). biocompatibilit ii ridicate i pre ului de cost redus. 5-10% Cu.

este prezentat în tabelul 6. Compozi ia aliajelor dentare nenobile pe baz de Ni-Cr i CoCr. Gemini.. în tehnica dentar au ap rut aliaje nenobile complex aliate. a c ror compozi ie chimic este prezentat în tabelul 6. în tabelul 6. Vipl . Witalium.32. Tabelul 6. de provenien german i româneasc . Aliajele Guador i Vipla (10Ti Ni C 180) sunt ro mâne ti. sunt comparabile cu ale aliajelor nobile sau seminobile. Gisadent. Micromium.30. NP2. cu temperatura de fuziune de 1340-1426ÛC. 380 . Ultratek.Aceste aliaje sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: Guador. Aliajele Co-Cr de tipul Wisil. Wiron S. etc. În ultimul timp.31. iar propriet ile câtorva aliaje.30 Aliaje nenobile Ni-Cr i Co-Cr Obs. Wironium. ele fiind materiale sigure pentru s n tate. etc. Niranium. au propriet i asem n toare aliajelor Ni-Cr. Rezisten la coroziune în mediul oral i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile Ni-Cr. Remanit. Ronetecos. Wiron 88.

32 Propriet ile mecanice ale unor aliaje dentare nenobile Rezisten a la coroziune i biocompatibilitatea aliajelor dentare nenobile sunt asigurate de prezen a cromului între 15-32% i a altor elemente ca Ni. Nb. densit ii mici i rezisten ei la coroziune i biocompatibilit ii mari. Ta. Co. elasticit ii foarte mari. Aliajele nenobile nu sunt standardizate pe plan mondial. cu toate c au o larg aplicabilitate datorit pre ului de cost sc zut.31 Compozi ia chimic a unor aliaje dentare nenobile Tabelul 6. Ce. 381 .Tabelul 6.

0 e 1.03 e 0.045 e 0.045 e 0.07 e 0.5-18.045 e 0.0 P e 0.2 ± ± Ti e 5 x %C ± X2CrNiMoN 17122 X5CrNiMo 18164 X2CrNiMo 18164 X6CrNiTi 1810 X12CrNi 177 16.02 e 0.5 16.03 e 0. în procente de greutate (dup DIN 1997) Simbol o el X5CrNiMo 17122 (316) X2CrNiMo 17132 (316L) C < 0.08 e 0.03 e 0.045 e 0.15 Cr Ni Si e 1.1 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA.5-13.0 e 2.5 10.5 2.0 e 1.CAP.0 3.03 e 0.1.5-18.1.0 ± < 0.0 e 2.4404 1.08 e 0.0 e 1.0-0.045 e 0.03 e 0.0 e 2.0 e 1.4449 Anglia / BSI 316S16 315S11 316S61 S317S12 S17S16 Simboluri: X = con inut carbon x 100 L = con inut foarte sc zut de carbon N = con inut de azot Tabelul 7.5 2.0 e 1.0 e 2.5 16.5 10. PROPRIET ILE I PROCESAREA O ELURILOR INOXIDABILE CHIRURGICALE Tabelul 7.5 3.5-13.4404 1.0-2.4404 1.03 e 0.5 18-20 11-15 18-20 11-15 17-19 9-12 16-18 6-9 382 .5 10.0-2.03 e 0.2 Compozi ia chimic a o elurilor inoxidabile austenitice.4438 1.1 Standarde i simboluri pentru o eluri inoxidabile austenitice (DIN 1997) O elul X5CrNiMo 17122 X2CrNiMo 17132 X2CrNiMoN 17122 X2CrNiMo 18164 X5CrNiMo 1713 USA / ASTM 316 316L 316LN 317L 317 ara / standarde Germania / DIN 1.0-4.03 e 0.0 e 2.5-13.5-18.0 e 1.045 e 0.08 Alte elemente ± ± N = 0.5 Mn e 2.015 Mo 2.0-4.0 e 2.045 S e 0.7 ANEXE ANEXA 7.0-2.

prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 1713 .recopt 585 240 55 65 Simbol o el Condi ii de tratament Tabelul 7. Deformare la rece fie aplicate recoaceri intermediare la 750-800o C.Îndep rtarea tunderului .lubrifiant: ulei mineral cu grafit sau MoS 2. .1.forjat i c lit 550-700 240-255 43-45 ± X5CrNi 1810 .sablare cu nisip. .4 Propriet i mecanice ale o elurilor inoxidabile austenitice X2CrNiMo (17133) în func ie de gradul de deformare la rece (DIN 1997 d) Grad deformare la rece.5 Rezisten a la oboseal ciclic (10 7 cicluri + rotire / încovoiere) Simbol o el X5CrNi 1810 X5CrNiMo 17133 Tratament la cald .6 Condi ii de procesare prin deformare la cald a o elurilor inoxidabile Procesarea 1. Deformare la cald (forjare ± matri are) Parametrii tehnologici .men inere la 1050 C/30min cu r cire în ap .1.o elul martensitic trebuie r cit încet la 590 oC.1.o elurile fentice se deformeaz la 100-300oC.cur ire cu solu ii acide diluate ca 10%H2SO4 sau (oxizilor de suprafa ) 1. .Tabelul 7.pentru deformare cu grade ridicate este necesar s 3.f r restric ii pentru o eluri cu carbon redus. . [MPa] 584 912 1138 1255 1344 Tensiunea de rupere la trac iune.5-2% NaOH.durificat la rece i recopt 620 310 30 40 X5CrNiMo 17122 .prelucrat la cald i recopt 515 205 40 50 X5CrNiMo 17133 . . 2. .3 Propriet i mecanice ale unor o eluri inoxidabile austenitice (ASTM 1992) Rezisten a Alungirea Limita de rupere la trac iune Reducerea sec iunii la rupere la rupere [ MPa ] [%] [ MPa ] [%] . [MPa] 225 831 1036 1169 1204 Tabelul 7.domenii de înc lzire 925 ± 1100o C.men inere la 1050oC/30min cu r cire în ap o Condi ii de testare dK mediu 1 Aer Aer 1 Solu ie 30%NaCl Rezisten a la oboseal 220-550 265 216 Tabelul 7.1. 383 .durificat la rece i recopt 620 310 40 50 . [%] 0 31 50 63 70 Limita de rupere la trac iune.forjat i c lit 515 205 40 50 X2CrNiMo 18164 .

aer Apa.055 e 1.5 13-25 12-25 ± ± 21-37 ± < 2.0 e 2.1.1 Compara ia între standardele interna ionale pentru aliajele cobalt ± crom Aliajul Co29Cr5Mo (turnat) Co29Cr5Mo (forjat) Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo Turnat / Forjat ISO Interna ional 5832-IV 5832-V 5832-VI 5832-VII ASTM SUA F 75 F 90 F 562 F 1058 DIN Germania 5832-4 5832-5 5832-6 5832-7 BSI Anglia 7252-4 7252-5 7252-6 7252-7 Tabelul 7.5 ± 14-40 ± < 3.2.0 Mn e1 e1 Ti e5 384 .0 e 0.5 ± ± 3.Tabelul 7.2 Compozi ia chimic a unor aliaje Co ±Cr turnate conform DIN 1980 i ASTM 1992 ( % greutate) Aliajul Co Cr Mo Ni Co29Cr5Mo Diferen a 26. aer Apa.5 4.7 Compozi ia chimic a sârmelor i domeniul de temperatur pentru brazarea o elurilor inoxidabile cu utilizare medical Aliajul AgCu Ag55Sn Ag56InNi AgCuZn AgCuZnCd AgCuZnMn Ag 53-59 54-57 55-57 20-70 30-50 20-50 Cu Rest 20-23 Rest 20-40 14-35 15-40 Zn Cd Ni Sn Mn ± ± ± ± ± 1.5 e 0.0 e 1.5 < 5.0 4.5-30.5 e 2.0 15.2 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR COBALT ± CROM Tabelul 7.2.5-7.0-75.25 e 1.0 uz dentar Fe C Si e 1.8 o eluri inoxidabile Marca o el X20Cr13 X12CrMo17 X5CrNiMo17133 X2CrNiMo17133 X5CrNi1810 X6CrNiTi1810 Recomand ri pentru tratamente la cald ale unor Recoacere de înmuiere [ oC] 750-780 800-850 ± ± ± ± Durificare [o C] 950-1000 1020-1050 1050-1100 1000-1100 1000-1050 1020-1070 Mediu de r cire Ulei Ulei Apa.5 ± Tabelul 7.5-4. aer Revenirea [o C] 650-700 550-600 ± ± ± ± Recoacere de detensionare [ o C] 540-900 540-590 540-590 540-900 540-900 540-900 ANEXA 7.0-32.1.5 CoCrMo ± 33. aer Apa.0-7.5-8 In ± ± 13-15 ± ± ± Domeniul temperaturii de brazare [o C] 765-980 650 730 650-870 620-840 700-870 ± ± ± ± Rest ± ± 2.

m] [MPa] .05 e0.015 e0.Deformat la rece 15% Recopt Deformat la rece 50% Durificat Omogenizat la cald Recopt Prelucrat la rece 30% Tratat la cald Recopt Limita de rupere [MPa] 950-1200 1350 800 1000 1200 790-1000 550 1450 1650 600 Tehnica de rupere 0.5 6.0 e0. de topire hacp .1 14.010 3-4 0.5 33-37 18.K] [E 10 /K] 14.4 9.89 1.15 e0. conform DIN/ISO 1980.015 e0.fcp [oC] [o C] 1235eutectic 1300-1400 1315-1427 1315-1427 890 650 650 Co20Cr5Mo turnat Co20Cr15W10Ni Co20Cr35Ni10 Mo 8.6 Propriet ile mecanice ale aliajelor forjate CoCr (DIN/ASTM 1992) Aliajul Co20Cr15W10Ni Starea de tratament .010 e1.5Co20Cr16Ni16Fe7Mo 39-42 21. C ldura Rezistivit.5 Propriet ile mecanice ale aliajelor CoCr turnate i produse prin metalurgia pulberilor (DIN/ISO 1980 i ASTM 1992) Aliajul Co29Cr5Mo CoCrMo ± din pulberi Starea Turnat Presat izostatic la cald Limita de curgere [MPa] u 665 1277 Tehnica de rupere 0.2% [MPa] 450-650 1180 300 650 1000 240-450 450 1300 1400 276 Alungirea [%] 30-60 22 40 10 10 50 65 8 1 50 Reducerea sec iunii [%] 65 Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr35Ni10Mo 385 .3 13.5-8 14-18 Co20Cr20Ni5Fe3Mo3W Rest 18-22 3-4 15-25 Aliajul Co20Cr15W10Ni Co20Cr35xLi10Mo Co Rest Rest Cr Mo Ni Fe e3 e1 Rest 4-6 C Si Mn P S W Ti e0.04 e0.2.15 e0.43 Tabelul 7.1 8.15 e0.2.0 1-2.Recopt .15 e0.91 0. ASTM 1992 (% greutate) 19-21 9-11 19-21 9-10.5-3.2-8.5 e0.5 Tabelul 7.K] [Q.Tabelul 7.4 Unele propriet i fizice ale aliajelor CoCr (DIN / ISO 1980) Aliajul Densitatea Coef. de Conductib.8 10.1 420 384 390 0.03 210-230 225 235 Interval Temp transf.03 14-16 e0.2 12.2.025 e0.3 Compozi ia chimic a unor aliaje Co-Cr forjate. -6 [W/m.2 11.15 e1.05 e1.2.5 e0.0 e2. Modulul dilatare termic la specific electric Young termic 20oC [J/Kg .2% [MPa] u 450 841 Alungirea [%] u8 14 Reducerea sec iunii [%] u8 - Tabelul 7.

5-8.45 < 0.Amestecuri cu modele fuzibile.5 ~1.Deformat la rece 17.05 < 0.7-0.9 Parametrii de procesare metalurgic a aliajelor Co-Cr Procesarea Turnare Matri are la cald Metalurgia pulberilor Deformare plastic la rece Condi ii de procesare .Turnat i lefuit .Presare izostatic la cald la 1100 oC/1000 bar .Recopt la 1170o C i r cit în aer .Deformat la rece 44% .Tratament de punere în solu ie a carburilor la 12001250oC .02 < 0. în vacuum la temp.9 0.8 Influen a tratamentelor la cald asupra rezisten ei la oboseal (107 cicluri) dinamic pentru unele aliaje Co-Cr Aliajul Co29Cr5Mo Tratamentul la cald .2.5 3.5-4.35-0. 1350-1450o C .02 < 0.Matri at la cald Rezisten a la oboseal [MPa] >200 220-280 280-350 490 587 440-450 520 Co20Cr15W10Ni Co20cr35Ni10Mo Tabelul 7.0 0.5% .05 < 0.Forjat la cald i recopt .7 Rezisten a la oboseal ridicat Wf i la oboseal prin rotire Wr pentru unele aliaje CoCr Aliajul Co29Cr5Mo Co20Cr35Ni10Mo Co20Cr15W10Ni Co29Cr5Mo Starea Turnat Turnat Forjat Presat izostatic la cald Wf 200-300 200-300 540-600 370-430 Wr 300 500 725 Tabelul 7.F r restric ii pentru structura aliajelor cfc Tabelul 7.2.2.10 Compozi ia chimic a sârmei de aliaj pentru brazarea aliajelor Co-Cr Co Rest Cr Ni Sr W Fe B C P S Al Ti Zn 18-20 16-18 7.05 386 .2.Tabelul 7.Recoacere de solubilizare (1230o C/1h) c lit în ap .Între 970-1125oC .

25 < 0.6 mm Argon.013 387 .5Fe Ti6Al7Nb Organiza ia interna ional de standardizare ISO 5832 / II 5832 / III 5832 / X 5831 / XI USA ASTM F67/1 F 13.2 Compozi ia chimic comercial c.30 < 0.06 ~ 0.1 Compara ie între standardele interna ionale pentru titan i aliajele sale Metal / Aliajul c.6 F1295 Germania DIN 5832-2 5832-3 5832-10 5832-11 Anglia BSI 2TA 1 2TA 10 - Tabelul 7.10 H < 0.p.2.06 ~ 0.11 Recomand ri pentru parametrii de sudare în arc electric a aliajelor Co-Cr Parametrii Sursa de putere Diametrul electrod Gaz de protec ie Curentul electric Tensiunea Viteza de sudare Valoarea Transformator de sudur 1.05 ~ 0.3. Titan Ti6Al4V Ti5Al2. (DIN 1990) Metalul Titan 1 Titan 2 Titan 3 Titan 4 Ti Rest Rest Rest Rest Fe < 0.8 m/mm ANEXA 7.10 < 0.20 < 0.3.07 C < 0.3 STANDARDE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA CHIMIC I PROPRIET ILE ALIAJELOR CU TITAN Tabelul 7.013 < 0.08 < 0.25 < 0.Tabelul 7. Heliu 130 ± 160 A 22 ± 25 V 0.1 ± 1.08 < 0.013 < 0.10 < 0.013 < 0.30 < 0.p.7 ± 0.35 a titanului de puritate Procente puritate O N ~ 0.20 < 0.

05 Ti6Al7Nb Rest 5.5Fe Ti6Al7In Ti12Mo6Zn2Fe Ti13Nb13Zn 4.3.8 5.3 64-83 - Densitatea g/cm 4.6 termic E C ldura KJ /Kg .03 0.66 electric Tabelul 7.0 74-85 744 8.5 2-3 0.25 6.2 0.3 Ti6AlLiV Rest 0.2 0.3 Compozi ia chimic pentru aliajele de titan E + F (DIN 1990) Aliajul Ti Al V Fe Nb Ta Omax Nmax 5.4 Propriet ile fizice ale aliajelor de titan (DIN 1990) Propriet i UM 3 Ti6Al4V Ti5Al2.5-5.5 0.03 0.5-7.Tabelul 7.52 110 1010 5.015 0.5-6.5 < 0.2 0.015 0.3 4.5 < 0.5 Propriet ile mecanice ale tablelor i rolelor de titan (DIN 1990) Metalul Grad 1 Grad 2 Grad 3 Grad 4 Limita de rupere [MPa] 290-410 390-540 460-590 540-740 Tens de rupere [MPa] 200 250 320 390 Alungirea de rupere [%] 30 22 18 16 Reducerea sec iunii [%] 35 30 30 30 Duritatea Vickers 120 150 170 200 388 .75 3.3.56 specific Rezistivitatea Q.5-4.5-6.5Fe Rest 4.43 Modulul GPa 100-110 Young Temp o transformare 990 C Ep F Coeficient de dilatare 10-6 / K 8.05 Ti5Al2.5 0.K 0.05 Cmax Hmax 0.3.45 110-116 950 9.m 1.03 0.009 Tabelul 7.

cu r cire în ap . Înc lzire la 700-850oC. timp de 15-60 minute. Înc lzire la 700-800oC.6 EF (DIN 1990) Aliajul Ti6Al4V Ti5Al2. Recoacere de înmuiere Înc lzire la 650-750oC pân la 6 ore.5Fe Recoacere de detensionare Înc lzire la 450oC timp de 0. cu r cire în ap . urmat de r cire în aer. maxim 4 ore cu r cire latent .5 ± 2 ore cu r cire în aer.8 Recomand ri pentru tratamentul la cald a titanului i aliajelor sale Aliajul Titan I ± IV Ti6Al4V Ti5Al2. Recoacere de omogenizare Înc lzire la 820-950oC.Omogenizat la 740o C Energia de rupere [N/mm3/2] 1740 2020 1225 1785 4580 Tabelul 7. Înc lzire la 500-600oC pân la max. 4 ore.5 Reducerea Duritate sec iunii Vickers [%] 25 310 20 25 310 24-44 40-55 26 360 Tabelul 7.3. 389 .7 Energia de rupere pentru aliajele de titan Aliajul Ti6Al4V Ti15Al2.Tabelul 7.Recopt .Omogenizat i recopt .Omogenizat i recopt la 900oC i r cit în ap .5Fe Ti5Mo5Zn3Al Condi ii de încercare . Înc lzire la 800-900oC.3.Recopt la 700oC i r cit în aer . timp<60 min. Înc lzire la 500-600oC timp de max 4 ore în r cire cu aer.5Fe Ti6Al7Nb Ti6Mn Extrudat Forjat la cald Condi ii pentru tabl i band Recopt Omogenizare Propriet ile mecanice ale aliajelor de titan Limita de rupere [MPa] 920 1140 860 890-1000 870-1000 1095 Rezist la rupere [MPa] 830 1070 780 800-950 940-1000 1058 Alungirea [%] 8 8 8 7-13 11-16 11. maxim 4 ore cu r cire înceat .3.

0 Sn 5 4 Ti 48 60-70 Zn 48 - Tabelul 7.5 3.Tabelul 7.3.10 Compozi ia chimic brazarea titanului i aliajelor sale Aliajul 1 2 3 4 5 6 7 Al 67 77 5 Ag 82 95 90 Be 4 Cu 3 16 15-20 Ga 9 Ni 0-2 15-20 Pd 9 10 a unor aliaje pentru Si 3.9 Parametrii de procesare prin deformare plastic a titanului i aliajelor sale Procesul Deformare plastic la cald Deformare plastic la rece Parametrii Ti ±1 i Ti ± 2: 650-800oC Ti ± 3 i Ti ± 4: 700-930oC Aliaje de titan: 760 ± 1059oC F r restric ii pentru Ti ±1 i Ti ± 2 Condi ii moderate pentru Ti ± 3 i Ti ± 4 Agent lubrifiere: grafit sau MoS 2 Tabelul 7.3.11 Parametri recomanda i pentru sudarea titanului i aliajelor sale Parametri specifici Sursa de putere Diametrul electrod Gaze de protec ie Curentul electric Viteza de sudare Valoarea Transformator sudur 1 ± 4 mm. func ie de grosimea materialului de sudat Argon sau heliu 20 ± 42.15 m/mm 390 .5 A 0.3.

2-12. dilatare termic .4-19.0-16.2 Intervalul temp.2-14.aliaje moi h.6-15.3-18.6-16.6 17.8 18.2 Propriet ile mecanice ale aliajelor dentare turnate (Degussa 1993) Aliajul HGC ± 1 HGC ± 2 HGC ± 3 s h HGC ± 4 s h HGC ± 1C s h HGC ± 2C s h HGC ± 3C s h HGC ± 4C s h Limita de rupere [MPa] 170 370-390 460 550-590 500-580 710-880 220-280 230-300 400 410 460-515 530-590 530-580 550-650 Tensiunea la rupere [MPa] 80 180-240 330-350 350-390 300-420 540-780 90-130 105-140 230 240 370-420 470-490 380-480 470-600 Alungirea la rupere [%] 45 35-45 35-40 20-23 15-37 5-18 29-38 27-38 20 18 8-15 6-9 7-14 3-6 Duritatea [HV] 55 95-110 145 170-190 155-195 225-295 60-75 70-90 105 125 150-160 185-200 150-200 220-230 s.1 Propriet ile fizice ale aliajelor dentare pre ioase (Degussa 1993) Aliajul HGC ±1 HGC ±2 HGC ±3 HGC ±4 HGC ±1C HGC ±2C HGC ±3C HGC ±4C AgPd ± 4 Pd ± 4C Densitatea [g/cm3 ] 17.1-14.2 16.8 15.1 10.4 15.3 18.4 STANDARDELE INTERNA IONALE PRIVIND COMPOZI IA I PROPRIET ILE METALELOR I ALIAJELOR NOBILE Tabelul 7.4.6-11.ANEXA 7.1-16.4 Modul Young [GPa] 92-95 98-109 100-105 102-113 122-126 Tabelul 7.aliaje dure 391 .1 11. E [10-6/K] 14.5 16.7-18.6 14.7 14.8 13. de topire [o C] 1030-1080 900-1040 900-975 800-1000 1090-1370 1285-1370 1045-1220 900-1260 950-1150 1100-1290 Coef.4.8 14.0-15.

Tabelul 7.10-6 255-800 3-25 160-325 Tabelul 7.5 Compozi ia chimic a amalgamelor dentare cu mercur. HCSL Ag 66-73 69 40-60 Sn 25-29 17 25-30 Cu <6 13 15-30 Zn <2 1 Hg 0-3 - LCS ± con inut redus de pulberi de cupru sferice. conform ISO 1559 Amalgamul pulbere LCS HCB HCSS.5.4.8-8.5 Tabelul 7.K MPa MPa N/mm3/2 Valoarea 25. Tabelul 7. 5. HCSL ± con inut ridicat de particule sferice. HCSS.5-16 0-7 0-1.4 Propriet ile fizice i mecanice ale aliajelor NiCr utilizate în restaurarea dentar Proprietatea Interval de topire Modul Young Densitatea Coeficient de dilatare termic Tensiunea de rupere Alungirea la rupere Duritatea UM o C GPa .4.6 Propriet ile fizico-mecanice ale amalgamelor cu con inut ridicat de cupru Proprietatea Coeficient de dilatare termic Conductivitatea termic Limita de rupere la trac iune Limita de rupere la compresiune Energia de rupere UM 1/K W/m.10-6 23 > 60 u 300 <1 392 .4.5 0-7.3 Compozi ia chimic a aliajelor Ni-Cr utilizate în restaurarea dentar Ni 58-82 Co 0-2 Fe 0-9 Cr Mo Nb Ti 0-3 W 0-4 Be Ga Si 0-3 C u 0.6 13.4.5 12-26 0. HCB ± con inut ridicat de particule lamelare de cupru. respectiv lamelare de cupru.9-1.g/cm3 1/K MPa % HV Valori specifice 940-1430 170-220 7.

Lipirea cu ceramica Tabelul 7.5. Tratamente termice la cald 3.Cur ire cu aburi .0 e 0.0 e0.Durificarea prin precipitare timp de 15 minute: HGC: 400 oC HGCC: 500-600 oC LGC: 400-500 oC LGCC: 600 oC AgPd: 550 oC PdC: 600 oC .Recoacere 10 min/980 oC . Turnarea Parametrii tehnici .0 10-28 3-5 12-14 e 2.0 e 0.Sablare cu pulbere de alumina de 100-150 Qm.1 13.8 Compozi ia chimic a aliajelor pentru brazarea aliajelor nobile dentare Temp de Compozi ia aliajului pentru brazare în % greutate Aliajul de brazare brazat Au Pt Pd Ir Ag Cu Zn In Re [oC] HGC. .0 < 0.9 e 1.9 1.1 LGC-C P4C 1030-1120 50-73 e 1.1 10-28 0.Recoacerea de înmuiere timp de 15 minute: HGC: 700-800oC HGCC: 950 oC LGC: 700-800 oC LGCC: 850 oC PdC: 950 oC .Înc lzirea prin induc ie.Temperatura de lipire 800-900oC 2.1 8-28 0-9 6-14 e 2.0 0.Tabelul 7.Topirea în creuzete din grafit sau materiale ceramice refractare.7 Parametrii tehnologici recomanda i pentru procesarea metalelor pre ioase Faza tehnologic 1.0 12-14 e 2.4.0 HGC-C 700-1200 50-73 e 1. la presiunea de 2 bari .4. LGC 700-840 50-70 e 19 e 1.0 12.9 e 1. Pd 760-820 73 0.1 Ag. .0 - 393 .Amestecuri cu modele fuzibile. .

Processing of Ceramics.. B. M. Baciu. 1997 Casabo.. Biomateriale. Alegerea i utilizarea materialelor metalice. R. N. New York ± Basel ± Cambridge ± Tokyo. Bucure ti 1970 Ducheyene. Boca Raton... 1995 Gadea.BIBLIOGRAFIE 1 Alexandru. Bucure ti.. A. Revista Biomedical Materials nr.. J. Materials Science and Engineering. D. A. C.. V. Editura All Educa ional. 1997 Brook. 1986 Chiri ... Brev. Protopopescu.. Materiale biocompatibile. Editura VCH. Metal and Ceramic Biomaterials.. R. 1997 Chapman. I. C. Poeata. Jr.. I... Fenomene de suprafa la metale i aliaje... Dic ionar medical ilustrat. Hastings. Nocivin. C lin. D. 2002 Collins. 4th edition.. Bucure ti. 3/1993 Bunea. vol. G. W.. I. Richard.. Bucure ti. Inc. M. 15 Callister. L. John Wiley & Sons Inc. W. Anderson. F. 1975 394 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . Adhesion Properties of Plasma Sprayed Hidroxylapatite Coatings Orthopaedic Prostheses. G. Springer Edition. Materiale dentare restaurative. Weinheim. New York. R. Cojocaru. V. Palosanu. H. Processing of Metals and Alloys. Ia i.. 1993. Editura Tehnic . An Introduction.. P. Alexandru. S.. new York. M. Chiesa. Academic Press. Editura Academiei. Bucure ti 2003 Craig. Aliaje neferoase. 2001 Dobrescu. Carcea. Editura tiin elor Medicale..... Biomaterials. Editura Tipografic . W. Science and Technology of Surface Coatings.. implantologie i protezare medico-chirurgical . I. Editura Didactic i Pedagogic . J... Florida. CRC Press.. Bulancea.. 1995 Cahn. Editura Stef. New York. Cigada. A. 2001 Brossa.

Metals as Biomaterials. Materiale compozite anorganice. Editura Tehnopress. Panait. M. A. editura Tehnic ± Info. Metalurgia fizic i studiul metalelor... Bucure ti. Editura Tehnic ± Info. T. Williams. 1988 Long.. Bucure ti. Mechanical Properties of Biomaterials. The Corrosion Behaviour of Ti-6Al-4V in Protein Solution. New York. 2001 Popescu. Editura tiin ific i Enciclopedic .. Chiri . Buzatu. Bucure ti. 1988 Park. Editura Didactic i Pedagogic . S. I. 1993 Ienciu. Titanium Alloys in Total Joint Replacement ± A Materials Science Perspective. G.. Biomaterials Science and Engineering. Bucure ti. Moldovan. N. Teoria proceselor metalurgice.. Editura Tehnic ± Info. M. S. Petrescu. Editura Didactic i Pedagogic .. Plenum Press.. P. Vedula. Joon Bu. M. D.. 1992 Park.. Edition Wiley. C. M. London. Petrescu. K.. Editura Didactic i Pedagogic . Revista Biomaterials nr.. T. F. Rack. 2000 Pop.. D.. 1980 Haris. M.. D. New Biomedical Materials.F... N. R.A. Bucure ti. Williams. Warrendale. H. M. Powder Metallurgy Composites.. 2001 Pop. 1985 Helsen J. Materiale Bioceramice. I.. Teoria structural a proprie ilor metalelor.. Editura Tehnic . Gh. 1998 Hastings. Revista Biomaterials nr. Editura Didactic i Pedagogic . 1988 Oprea.15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Gadea. P. Plenum Press. Chi in u. 20/1999 Kumar. Ritter. Gh.. A.. 1982 Khan. Chi in u.. F. 2002 Pop. 1996 Poeat . Joon Bu. Metale de înalt puritate. P.... G. P.. IOS Press. Tehnologia tratamentelor termice. 1981 Geru. An Introduction. Metalurgie fizic . Editura Didactic i Pedagogic . Biomaterials. Elaborarea i turnarea aliajelor neferoase speciale.. 1984 395 . 1979 Gadea. Williams. Neurochirurgie i elemente de bioinginerie neurochirurical .. M. I. Editura Tehnic . Vitanescu. T.. 1988 Geru. Ia i. Bucure ti. Bucure ti. John Wiley & Sons Ltd. New York. Aliaje amorfe solidificate ultrarapid. Chi inu. W. N.. M.. The Metallurgical Society.L. Carcea. Biomateriale metalice. Gh.. 19/1998 Marian..

Deffinitions in Biomaterials. Materialele Viitorului se fabric ast zi. England. 1990 Williams. Chester. Pt. F..35 36 37 38 39 40 41 42 Ratner. Society of Biomaterials. 1996 Ungerrsbok. 1993 tef nescu... 1996 Strong. B. A. D. Revista Biomedical Materials and Engineering. nr 4/1994 Will. 1986 Williams. Editura Elsevier. 1987 Williams. Evolution of the Soft Tissue Iterface at Titanium Implants with Different Surfaces Trataments... Tehnomic Publishing Company. G. F. Editura Didactic i Pedagogic . Journal of Applied Biomaterials... B. D. High Performance Engineering Thermoplastic Composites. D.. Pohler. A. F. J. Definitions in Biomaterials. Medical and Dental Materials.. Editura Elsevier. Amsterdam. Surfaces Characterisation of Biomaterials. European Society for Biomaterials. Neafu. Lancaster. F. 1992 396 . VCH Editure.. Bucure ti. Materiale compozite. O.

Pop . I ISBN 9975-63-066-9 Mihai Chiri . Pop În preg tire: .English for Medical Bioengineering Radu Cozmei .Biomateriale i componente protetice metalice Gheorghe T.Substituen i oso i Mihai Chiri . I Mihai Chiri Rodica M.Substituen i sanguini vol. Ion Poeat . Aplica ii biomedicale Mihai Chiri ISBN 9975-63-067-7 ISBN 9975-63-071-5 ISBN 973-9333-38-9 ISBN 973-702-008-1 . Florin Topoliceanu. Corneliu Paiu .Biomateriale utilizate în chirurgia plastic i reconstructiv Lucian Popa 397 .Biopolimeri i compozite naturale Mihai Chiri ISBN 9975-63-065-0 ISBN 9975-63-057-X .Sisteme de eliberare a substan elor bioactive. Gheorghe T.Introducere în biofizica molecular i citotisular . Creang . Monica Pop Rostami . Pop.Sângele i substitu ia sanguin Mihai Chiri .Biomecanic ortopedic locomotorie Paul Botez . Paul Botez. M.Biomateriale metalice Gheorghe T. Pop . produse din lemn.Materiale compozite anorganice Gheorghe T.În colec ia BIOINGINERIE MEDICAL Au ap rut: . Dorina E. vol. Chiri .Materiale bioceramice ISBN 973-98865-2-3 Gheorghe T.Celoloz . Pop. Isac.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->