Scrisoare de dragoste- Mihail Drume

Zilele pâcloase ale unui noiembrie târziu, artizane ale unui irag lung de ore de lectur fervent , m-au reg sit cufundat atent într-o ³Scrisoare de dragoste³. Nu, nu ie it de sub ³penelul´ meu ± ceea ce mi-a stârnit un soi de invidie ± ci de sub cel al lui Mihail Drume . Este autorul c r ii adolescen ei multora dintre noi ± ³Elevul Dima dintr-a aptea³(1946), a romanului unei iubiri zbuciumate ± ³Invita ie la vals³(1936) i a altor romane de mare succes interbelic, i nu numai, precum ³Sfantul P rere´ (1930), sub denumire definitiv de ³Cazul Magheru´ (1970), ³Ioana d´ŒArc³(1937), ³Se revars apele´ (1961), etc. Cu acela i talent scriitoricesc, în ³Scrisoare de dragoste³, autorul reia tema tratat în nuvela ³Capcana³, ie it de sub tipar în anul 1927, îmbog ind-o cu aspecte de tip social. Astfel, acesta sondeaz nevoia de devenire social realizat prin c s torii din interes, practic des întâlnit de-a lungul veacurilor, dar nuan eaz puternic i cealalt extrem , i anume: c s toria ca insitu ie fundamentat pe sim minte pure i dezinteresate. ³Colocviu sentimental´ ± dup cum o denumea Florea Firan în ³´Profiluri i structuri literare. Contribu ii la o istorie a literaturii române´ ± cu o arhitectur dual de exprimare a întâmpl rilor, romanul ni se descoper prin prisma a dou m rturii ce se anticipeaz , se completeaz ori se interpun, prin prisma unor introspec ii u oare de natur a ne face s în elegem mecanismul gândirii personajelor. Prima dintre aceste m rturii este una adresat mai mult sie i, un fel de voce interioar a personajului masculin, un fel de narator i judec tor totodat a propriei persoane. A doua m rturie îi apar ine, fire te, personajului feminin, luând forma unor scrisori adresate unei anume ³Fulgu or mic i drag ´, prieten foarte apropiat , care îns nu are mai mult de rolul unui receptor t cut, al unui mobil de expunere a întâmpl rilor i a forului interior al acesteia. Tot la nivel de anticipare nu trebuie omis maniera de structurare a scrierii: 3 p r i cu titluri ce rezum întreaga ac iune ce urmeaz a fi relevat . Acest concentrare într-un singur titlu nu tirbe te interesul cititorului, ci dimpotriv , îl stimuleaz s parcurg slovele într-un ritm accelerat. A adar, prima parte se desf oar sub cupola ³Un b iat i o fat se întâlnesc, se iubesc i se iau³. Idilic am putea spune. Nepersonalizarea pe care o întâlnim aici subliniaz parc ideea de oameni universali supu i unor legi de aceea i talie. Acest b iat cu care Drume ne face cuno tin ± Dinu Gherghel, cu o condi ie social precar în copil rie, cu talente, spre exemplu afl m c pe perioada studen iei i-a folosit talentul caligrafic pentru a scrie diplomele absolven ilor, reu ind s - i realizeze un fond financiar modest, cu aspira ii i ambi ii mari pentru viitor ± dorind s se a eze în panteonul marilor scriitori prin ceva f r precedent: o istorie a literaturii universale, întâlne te în trenul ce-l ducea pe plaiurile natale, o domni oar frumoas , simpl , ingenu i inteligent . Aceasta este Anda Opri , devenit

1

în opinia lui. iar cel ce a c lcat gre it pierde totul³. g se te sprijin tocmai în Relu. Este angajat la un unchi bogat al lui Relu. i nu mic le este consternarea atunci când se reîntâlnesc întâmpl tor la un cinematograf. Cel din urm . Cea de-a doua parte. De i sufer din pricina macer rii unui sistem de valori în care credea. Afl m c la rându-i a scris o nuvel inspirat din propria via . Pânza nu se complic îns . Dialogul înfiripat între cei doi în vagon este una dintre cele mai frumoase pagini ale acestei c r i.i continua studiile la Paris. Dup îndelungi tribula ii. se desparte de cea pe care o iube te´ ± prefa eaz calea sinuoas pe care o iau evenimentele. 2 . el botezând-o Ghiocela ± alint ce i-l atribuie pe întregul parcurs al rela iei. nu par atît de întunecate prin optica vertical a Andei. eviden iaz tema de factur social . pe de alta. Coborând mai devreme din tren decât Dinu. în plenitudinea afectiv a unui început de c snicii. Are un caracter dârz. acolo unde. îndr gostit în tain de acest nou secretar al tat lui ei ± serve te drept tin lui Gherghel. g se te calea potrivit în c s torie. Este. Reîntâlnirea acestuia cu fostul coleg de coal Relu Apelevianu îi deschide poarta spre împlinirea acestei ambi ii personale. Anda r mâne sub anonimat. ea trebuia s fi v zut filmul cu Bob Geam nu ± fostul coleg de apartament al lui Dinu. dar asta nu o împiedic s viseze. El este pentru ea Ivar. nereu ind îns a-l mai iubi ca pe Ivar. iar el împreun cu mama lui. Culorile sumbre ale unui sfâr it de idil . i momentul oportun pentru a. al c rei titlu ± ³Puteau fi ferici i toat via a. de i personaj episodic. f r ca ea s tie îns . acesta încercat suflete te i de moartea mamei adoptive survenite la scurt timp dup nefastul eveniment. Ambii r mân marca i de întâmplare. de candoarea în el toare a fetei. Din vanitate acesta o discrediteaz pe Anda în fa a lui Dinu. refuzat de Ghiocela atunci când dore te s o posede fizic. pentru ca pe m sur ce se înainteaz în timp s descoperim o poten are a dorin ei inoculate înc de mic lui Dinu de a se ajunge folosind instrumentul c s toriei pe baz mercantil . lezat pe de-o parte de îndr zneala lui Geam nu de a face o astfel de declara ie non alant i. De aici porne te întreaga poveste sentimental . aceea a carierismului mai presus de sentimente i moralitate. A treia parte sta sub semnul unei veritabile pilde: ³Dragostea c lcat în picioare se r zbun .Br deanu dup ce a fost adoptat de directoarea colii unde înv a. Îi reg sim pe cei doi. Aceast parte are un final cvasifericit: Anda se m rit cu Relu. supranumit i Jebs. în primele instan e ale acestei p r i. Acest Bob. în ironia situa iei. nume ce aduce cu un ³Avar´. întâlnind o fat cu avere. ca o parantez ± o tu a caracterului acestuia. cei doi se v d împreun ca familia Gherghel. de altfel. a c rei fat ± Cora. dar el. îns las în bra ele i în for a destinului dac se vor mai vedea sau nu. are o importan aproape hot râtoare în cursul rela iei dintre Ghiocela i Ivar.

noul stil de via al turi de Relu este diferit i aproape lipsit de arm. Este ca o nou punere în balan . în sfâr it. las un alt citat s vorbeasc de la sine. cât i dup mult timp dup ce ai sfâr it a o citi. apare nestingherit întrebarea: ³Evoluezi tot în azur.´ ori ³Dragostea n-o po i cump ra cu toate bog iile p mântului. sau ai coborat jos. aidoma finalului romanului semnat Anda Br deanu.Îl reg sim aici pe Dinu cunoscând. În loc de concluzie. tie O întâmplare definitorie. O pledoarie întru adeverirea unor valori pure înca existente într-un mediu expandat în degradare moral . pe p mânt?´ 3 .i modela singur destinul. inspirat din nereu ita c s torie. destinul justi iar jucându. Ca roman ce trateaz o tem etern într-o manier sub raport ideatic clasic. printre luceferi.´ori ³Pre ul unei femei nu-l afli decât dup ce o pierzi. cu luciditatea c un compromis i-a distrus ceea ce nici to i argin ii. c ci atât pe parcursul lectur rii ³Scrisorii de dragoste´. aidoma unui ecou. Personal. ascensiunea pe scara social i profesional . Ghiocela îi serve te involuntar drept reper. sculptural . iar marea lui ambi ie de a scrie o istorie a literaturii universale o vede spulberându-se odat ce timpul îi este din ce în ce mai fragmentat de datoriile de serviciu. dar o po i avea cu un simplu surâs. dar cu mari reminiscen e din c snicia anterioar . Replicile magistrale ale celor doi. consider acest roman ca un tratat roman at al iubirii. Personajul Dinu se sinucide. în care zeul atotputernic este banul. nici toate propriet ile ori pozi iile sociale cele mai înalte nu pot cump ra. punându. hot r te a.´ i cum Jebs tie c nu este decât un mijloc de parvenire pentru cel pentru care nutrea afec iune sincer . trebuie s -i dai alt nume. pentru c ³Marile iubiri care ies din matca obi nuitului se rezolv numai în moarte. îns s aprecieze apropierea franc a acestuia. este aceea a întâlnirii accidentale a celor dou cupluri în sta iunea italian Montefiore.i cap t zilelor în lini tea sinistr l sat peste apartamentul celor doi din Montefiore. finalul este unui tragic.i rolul magistral. dintre care amintesc doar câteva: ³O fericire care te satisface pe deplin nici nu e fericire.´reprezint adev rate axiome ale acestei taine ale vie ii. Cât despre Anda.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful