Prezentarea produsului OUA

Cora Lujerului
-Raft OUA-
 Pozitionare oualelor la raft

Rand 1 Oua Toneli JumboCP 6 buc L(63- Oua de tara Ecologice L(63-
75g)pret:5,09 lei 73g)10buc pret:12,00 lei
SC. AVICOLA GAESTI SA SC. OUADETARA SRL
Rand 2 Oua Toneli JumboCP 6 buc L(63- Oua de tara Ecologice L(63-73g)10
75g)pret:5,09 lei buc pret:12,00 lei SC.
SC. AVICOLA GAESTI SA OUADETARA SRL

Rand 3 Oua Miki CP 10buc pret:6,69 Oua Toneli CC 6buc Oua prepelita 24buc
lei M(53-63g)S.C M(53-63g)pret:4,40 lei pret:10,09
JACKMORIS SRL SC.AVICOLA GAESTI leiHOLDING
SRL PRODUCT SRL

Rand 4 Oua Cocolyso CC10 buc Oua Toneli CC 6buc Oua prepelita 24buc
pret:6,79 SC JACKMORIS M(53-63g)pret:4,40 lei pret :10,09
SRL SC.AVICOLA GAESTI leiHOLDING
SRL PRODUCT SRL

Rand 5 Oua Cocolyso CC 6 buc Oua Seleniu M(53-63g)6 Oua prepelita 24 buc
pret:4,19 SC JACKMORIS buc pret 3,99 lei AVICOLA pret:12,22 Vladesti
SRL BUCURESTI Arges

Rand 6 Oua Rikado M(53-63g)6 Oua Seleniu M(53-63g)9 Oua prepelita 40 buc
buc pret:5,10 lei buc pret 5,49 lei AVICOLA pret:15,29 Vladesti
SC.Mikada Food SRL BUCURESTI Arges
 Cum sã ne uitãm pe rafturi
Nu cred cã multã lume cunoaşte faptul cã aşezarea produselor pe rafturi este, de
fapt, o ştiinţã: mercantizare (merchandising). Cunoscutã mai mult prin SUA, ea a fãcut
paşi repezi în dezvoltare şi pe la noi, odatã cu intrarea pe piaţa româneascã a marilor
companii strãine. De fapt, ştiinţa mercantizãrii se ocupã de acţiunile menite a face un
produs mai vizibil la punctul de vânzare, prin diferite metode specifice. Una dintre ele este
cea a aranjãrii produselor pe raft. Aceasta porneşte de la o observaţie matematicã care are
în vedere statura umanã.
S-a constatat cã este mult mai vizibil un produs aflat la înãlţimea ochilor
cumpãrãtorului decât unul aflat la picioarele sale. De aici s-au dezvoltat tehnicile de
aranjare pe verticalã a produselor. De obicei, rafturile magazinelor au mai multe paliere de
înãlţime. Sus se vor gãsi mereu produsele cele mai scumpe(Oua de tara Ecologice L(63-
73g)10buc pret:12,00 lei SC. OUADETARA SRL), produsele de marcã sau
cele adresate unor categorii înguste de consumatori. Pe rafturile de mijloc(Oua Miki CP
10buc pret:6,69 lei M(53-63g)S.C JACKMORIS SRL, Oua Cocolyso CC10 buc pret:6,79
SC JACKMORIS SRL),, care sunt observate de clienţi fãrã a face efortul de a ridica sau
coborî privirea, se gãsesc produsele medii cu preţuri medii. Printre ele comercianţii mai
pot strecura şi câte un produs din rafturile de sus aflat evident la reducere sau însoţit de o
promoţie care sã justifice mişcarea. Pe rafturile de la picioarele dumneavoastrã se vor gãsi
produsele cele mai ieftine(Oua Seleniu M(53-63g)6 buc pret 3,99 lei AVICOLA
BUCURESTI ,Oua Cocolyso CC 6 buc pret:4,19 SC JACKMORIS SRL,), brandurile mai
puţin percutante sau cele mai noi din domeniu. Tot acolo gãsiţi şi mãrcile de magazin, dar
nu neapãrat mereu. Acum depinde de ceea ce doriţi dumneavoastrã sã cumpãraţi, în funcţie
şi de bugetul de care dispuneţi. Dispunerea pe verticalã a produselor şi brandurilor
constituie o metodã eficientã de ordonare a vânzãrilor şi de influenţare a comportamentului
de consum al clienţilor.
Sã luãm un exemplu pentru a vedea mecanismul. Sã presupunem cã o companie
vine cu o noua gama de oua pe care le poziţioneazã ca fiind scumpe, de calitate, cu un preţ
pe mãsurã. Este plasat de supermarket direct pe rafturile de sus. Dacã produsul nu
beneficiazã de o campanie agresivă sau dacã compania producãtoare este mai micã şi mai
puţin vizibilã în piaţã, atunci este posibil ca produsul ei sã nu se vândã conform
aşteptãrilor magazinului. Atunci are loc o renegociere şi o repoziţionare a produsului. Cum
compania nu poate spune cã produsul este slab, ea oferã un discount suplimentar
magazinului care îl face, la rândul lui, la preţul final de vânzare. Având un stoc destul de
mare, magazinul plaseazã produsul pe un raft de mijloc, cu un preţ comparativ cu cele de
acolo, dar însoţit de cuvântul magic „promoţie”. Cumpãrãtorul ştie cã produsul respectiv
este dintr-o clasã superioarã şi ca urmare „muşcã” chilipirul. Un element important îl
constituie faptul cã produsul sare practic în ochii cumpãrãtorului având un impact vizual
direct şi fãrã efort.
Ce avem aşadar: un produs scump vândut la preţ mediu, o mişcare a stocului din
magazin şi un client mulţumit de ofertã. Întrebarea mea rãutãcioasã este de ce firma
producãtoare nu a poziţionat produsul de la început ca produs mediu. Rãspunsul este
simplu: pentru cã nu ar fi câştigat la fel! Prin mecanismul aranjãrii pe raft s-a determinat
cumpãrarea unui produs care altfel nu s-ar fi vândut. Acum ştiţi cum sã vã uitaţi la rafturi
în funcţie de banii dumneavoastrã.
 Cum sa alegem ouale din supermarket?

Cerinţele pentru etichetarea ouălor proaspete au fost introduse în Uniunea Europeană în

2004. În acest sens, fiecare ou trebuie să aibă o ştampilă de la producător – astfel,
consumatorii au libertatea de a alege. Primul număr de pe ştampila oului arată cum sunt
ţinute gainile.

Ouăle inscripţionate cu 0 sunt ecologice si provin de la găini crescute în ferme

ecologice şi hrănite cu furaje care nu conţin făinuri proteice de origine animală, aditivi,
conservanţi sau coloranţi sintetici

Ouăle inscripţionate cu 1 sunt binecunoscutele ouă de la găinile de curte, crescute în

aer liber sau în hale bine aerisite, având acces la curte

Ouăle care poartă cifra 2 sunt de la găinile crescute la sol, libere, în hale

Ouăle inscripţionate cu cifra 3 sunt, potrivit doctorului Mencinicopschi, cele mai

nocive, deoarece ouătoarele sunt înghesuite în cuşti suprapuse.

Verificarea calitatilor oualor

Verificarea calitati se face asupra cantitatii provenite din aceiasi categorie si clasa, in
ambalaje de acelasi fel.

Pentru verificarea ambalari si marcarii se iau la intamplare 10% din numarul

ambalajelor (lazi respectiv cofrajele) dar nu mai mult de ambalaje> Verificarea se face
vizual.

Pentru examenulorganoleptic, din ambalaje luate pentru verificare, se iau la intamplare

3% din numarul de oua, dar nu mai putin de 100 de ou formand asfel proba de analizat.

Verificare masei se face prin cantarire individuala, a 5 pana la 10 oua (din cele mai
mici) din proba de analizat cu precizie de un gram. Ca rezultat se I-a medi aritmetica a
cintaririlor efectuate.

Verificarea aspectului cojii, albusului, galbenusului si a dimensiunilor camerel de aer se

face prin ovoscopare. Ovoscopul se compune dintr-un cilindru metalic care in interior spre
baza o sursa de lumina (bec electric) iar in dreptul focarului se gaseste de o parte si de alta
doua orifici cu diametru de 3,5 cm prevazut cu un dispozitiv metalic cu care se masoar si in
acelas timp inaltimea cameri de aer. Ovoscoparea se efectueaza numai in camere obscure.
Pentru determinare, asezam oul cu partea rotunda in orificiul ovoscopului astupandu-l
complet. Observam integritatea coji, inaltimea cameri de aer, pozitia si mobilitatea
galbenusului, discul germinativ. Pot fi observate si eventualele pete de mucegai.
 La verificarea cojii, ouale gasite foarte usor patate si ouale ciocnite, dar cu membrana
intacta se numara separat si se repartizeaza la numarul oualor din proba, rezultatul
exprimandu-se in procente zecimala. Se admit maximul 1,5 oua patate si maximum 0,5%
oua ciocnite dar cu membrana intacta.

Verificarea gustului si mirosului se face organoleptic atit la ouale crude cat si dupa o
usoare prajire cu putin ulei.

Ouale destinate conservarii si prelucraii industriale sint verificate nu numai prin coaje si
si prin metode care necesita spargera cojii. Se verifica astfel: indicele de albus, indicile de
galbenus, proba de fierbere.

Indicele de albus se stabileste prin separarea albusului fluid de cel viscos si masurarea
celor doua volume obtinute. Albusul fluid la oule proaspete reprezinta o treime din volumul
total, prin invechire raportul ajunge la jumatate. Indicele de galbenus se stabileste prin
raportul de inaltime si diametru acestuia masurate cu sublerul, oul fiind asezat pe o suprafata
tare. La oul proaspat inaltimea este jumate de diametru. Pe masura inveciri inaltimea scade
devenind o treime, o patrime.

Calitatea si prospetimea oualor

Oul este un produs usor alterabil. Pastrat in conditi nefaborabile sufera numerose
modificari de natura fizica, chimica si biologica.

In timpul pastrari o parte di apa oului se evapora, continutul lui se micsoreaza si camera
da aer creste.

Cu timpul, albusul (in special cel dens) se subtiaza, salazele slabesc si galbenusul se
ridica putan sa ajunga coaja, de care se lipesce, inlesnind astfel dezvoltarea
microoraganismelor, patrunse prin porii cojii. Odata cu subtierea albusului, continutul oului
se clatina, la agitare iar galbenusul si pata germinativa devine mai vizibila. In acelasi timp,
se micsoreaza rezistenta membranei viteline, ea putandu-se rupe, iar galbenusul se amesteca
cu albusu la miscari bruste sau la spargere.

Galbenusul capata uneori gust si miros neplacut datorita degredarii proteinelor si

rancezirii grasimilor in timpul pastrarii indelungate, in conditi necorespunzatoare.

Alterarea oualor poate fi provocata de microorganismele care patrund prin porii cojii.
Ouale se contamineaza in diferita bacterii care exista in mod curent in apa si in aer sau pe
suprafata cojii, precum si cu mucegaiuri. Bacterile de

putrefactie descompun substantele proteice, lichefiaza albusu si distruge membrana

vitelina. Printre produsele finale de descompunere se formeaza hidrogen sulfurat, care da
miros caracteristic oualor alterate.
 Mucegaiurile se dezvolta in ou cand umiditatea depaseste 85%, in specia pe menbrana
cochilifera si mai ales in jurul camerai de aer. La inceput apar mici colonii sub forma unor
pete izolate, care se intind, producand aspectul de ou patat si mirosul de mucegai.

In afara mucegaiurilor si bacterilor saprofite, ouale pot fi contaminate cu

microorganisme patogene, care dau toxiinefectii alimentare (de obicei salmonele), frecvente
mai ales la oule de rata.

Din cauza mediului de viata al palmipedelor (rate si gaste), ouale acestora nu pot fi
folosite la prepararea unor produse sau semifabricarea care nu sunt supuse tratamentelor
termice eficiente.

Dat fiind modificari profunde care pot avea loc in ou, starea de prospetime devine o
componenta de baza a calitati oualor.

Evaluarea garadului de prospetime se poate face asupra oului crud intreg, asupra
continutului oului dupa spargere sau dupa fierbere.

Stabilirea prospetimeii oualor crude se poate face prin examinarea aspectului, prin
proba clatinatului, examinarea la ovoscop sau proba densitatii in apa rece si in solutie de
saramura, de diferite concentratii.

Aspectul oualor.

Ouale proaspete au coaja intrega, nefisurata, curata, mata, aspra, fara pete sau porii
vizibili, iar in cuticula intacta si fara neregularitati. Ouale vechi sau alterate prezinta coaja
lucioasa, unsuroasa, patata cu porii maritii.

Lichefierea albusului si ruperea sau slabirea salzelor, pe masura invechirii si chiar a

alterarii oualor, determina mobilitatea galbenusului la scuturarea oului. Ouale foarte

proaspete nu trebuie sa aiba mobilitate, care sa poata fi sesizabila la scuturarea usoara.

Caracteristici exterioare

Oul proaspat are coaja curata, mata, stralucitoare, far pete. Prin prinderea in mana nu
trebuie sa produca sunetul unui lichid care se misca.

Greutatea specifica a oului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de 1,078. Pentru control
ouale se introduc in apa de robinet intr-o solutie de clorura de sodiu in concentratie de 10%
si avand greutatea specifica de 1,077. Ouale proaspete vor cadea la fund, iar cele vechi vor
pluti.

Ouale cu valoare economica normala trebuie sa aiba diametru mai mare de 41 de mm.
 Ouale de gaina pentru consum alimentar se clasifica in functie de prospetime in trei
categorii: oua foarte proaspete ( dietetice) la 5 zile de la ouare, oua proaspete si ou
conservate.

Dupa greutate ouale de gaina pentru consum alimentar se clasifica in doua calase: oua
mari, peste 50 gr, oua mici, peste 40 gr pana la 50 gr inclusiv.

Ouale sub 40 gr bucata vor fi livrate la kg numai in unitatile industriale de alimentatie

publica si consum colectiv.

Pentru a asigura o permanentizare a consumului industrial de oua in tot timpul anului

din cauza productiei sezoniere sau gasit diferite “metode de conservare”.

Astfel, se practica conservarea prin “refrigerare” la temperatura “de conservare”. Astfel

se practica conservarea prin refrigerare la temperatura de +1-5 grade C si umiditate de 80%
la ouale foarte proaspete, cu coaja curata, necrapata, nespalata si conservarea prin
“congelare” sub forma de melanj de ou. Oul se omogenizeaza in prealabil, apoi se
ambaleaza si pasteurizeaza.

Conservarea prin “deshidratare” sub forma de praf de oua: praf de ou integral, praf de
galbenus si praf de albus. Conservarea in “solutie de var” (0,5 mg%) asociata si cu
temperatura scazuta, metoda putin folosita in ultimul timp.