GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată decembrie 2009 Număr CCI: 2007RO06RPO001

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

1

Acronime AF AM AMIGO ACIS ANCA ANCFS ANIF ANPA ANCPI ANZM APDRP APIA ARS ASA ASAS ASN BDCE BEI BIM BIRD CE CEE CEFIDEC CLC CMEF CNC CRESC CRPDRP DADR DCA DGDR DGDFCP DR7U FC FEADR FEDR FEP FEGA FIDA Asocia ie Familială Autoritate de Management Ancheta asupra For ei de Muncă în Gospodării Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale Agen ia Na ională de Consultan ă Agricolă Autoritatea Na ională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale Administra ia Na ională pentru Îmbunătă iri Funciare Agen ia Na ională pentru Pescuit şi Acvacultură Agen ia Na ională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Agen ia Na ională a Zonei Montane Agen ia de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Agen ia de Plă i şi Interven ii în Agricultură Autoritatea Română pentru Silvicultură Ancheta Structurală în Agricultură Academia de Ştiin e Agricole şi Silvice Anuarul Statistic Na ional Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei Banca Europeană de Investi ii Biroul Interna ional al Muncii Banca Interna ională pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare Comunitatea Europeană Comunitatea Economică Europeană Centrul de Formare şi Inova ie pentru Dezvoltare în Carpa i Corine Land Cover Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare Comitet Na ional de Coordonare Comitete Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare Centrul Regional de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Direc ia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Directiva Cadru pentru Apă Direc ia Generală Dezvoltare Rurală Direc ia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietă ii Dezvoltarea Resurselor Umane Fond de Coeziune Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul European de Pescuit Fondul European de Garantare Agricolă Fondul Interna ional de Dezvoltare Agricolă

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

2

FRDMR FSE GAEC GAL GES GIL HACCP HNV IACS ICAS ICDA ICPA IMM INS IPSTA ISO ITRSV LDSC LFA MAFA MAB MADR MEF MIRA MMDD MMFES NUTS OECD OJPDRP ONG ONRC OPCP OS OSC PAC PDNC PERE PFA PND PNDR PNR

Federa ia Română pentru Dezvoltare Montană şi Rurală Fondul Social European Bune Condi ii Agricole şi de Mediu Grup de Ac iune Locală Gaze cu Efect de Seră Grupuri de Ini iativă Locală Analiza Pericolelor şi punctelor Critice de Control Valoare Naturală Ridicată Sistem Integrat de Administrare şi Control Institutul de Cercetări Agricole şi Silvice Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi Agrochimie Întreprinderi Mici şi Mijlocii Institutul Na ional de Statistică Indicatorul privind Păsările Specifice Terenurilor Agricole Organiza ia Interna ională pentru Standardizare Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Linii Directoare Strategice Comune Zone defavorizate Acord Multianual de Finan are Omul şi biosfera Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministerul Economiei şi Finantelor Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile Ministerul Muncii, Familiei şi Egalită ii de Şanse Nomenclatorul Unită ilor Teritoriale de Statistică Organiza ia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Oficiul Jude ean de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Organiza ie Non Guvernamentală Oficiul Na ional al Registrului Comer ului Oficiul de Plă i şi Contractare PHARE Obiective Strategice Obiective Strategice Comune Politica Agricolă Comună Plă i Directe Na ionale Compensatorii Planul European de Redresare Economică Persoană Fizică Autorizată Planul Na ional de Dezvoltare Programul Na ional de Dezvoltare Rurală Programul Na ional de Reforme

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

3

PIB PNS PO POR POS POSDRU PPS PUG PUZ RGA RNDR RNP RNAPR SAC SAPARD SAPS SAU SCF SCI SEA SMR SOR SPA SPCDR SSPA TEP TIC UAM UAT UDE UE UE-15 UE-25 UE-27 UM UNESCO USAMV USR USDAFAS VAB

Produsul Intern Brut Plan Na ional Strategic Program Operational Program Opera ional Regional Program Opera ional Sectorial Program Opera ional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane Puncte Procentuale Standard Planul de Urbanism General Planul de Urbanism Zonal Recensământul General Agricol Re eaua Na ională de Dezvoltare Rurală Regia Na ională a Pădurilor Re eaua Na ională a Ariilor Protejate din România Arii Speciale de Conservare Programul SAPARD Schema de Plă i pentru Suprafe e Individuale Suprafa a Agricolă Utilizată Sistem de Certificare Forestieră Situri de Importan ă Comunitară Evaluarea Strategică de Mediu Cerin e de management obligatorii Societatea Ornitologică Română Arii de Protec ie Specială Avifaunistică Sistemul de Procesare a Cererilor de Dezvoltare Rurală Sistemul SAPARD de Procesare a Aplica iilor Tone Echivalent Petrol Tehnologia Informa iei şi Comunicării Unitate Anuală de Muncă Unită i Administrativ Teritoriale Unită i de Dimensiune Economică Uniunea Europeană 15 state membre ale UE anterior aderării din 1995 25 state membre ale UE după aderarea din 2004 27 state membre ale UE după aderarea din 2007 Unită i Muncă Organiza ia Na iunilor Unite pentru Educa ie, Ştiin ă şi Cultură Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară Unitate de Sprijin a Re elei Departamentul Statelor Unite pentru Agricultură – Serviciul Străin pentru Agricultură Valoarea Adăugată Brută

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

4

CUPRINS Capitolul 1 Titlul programului de dezvoltare rurală ...........................................................9 Capitolul 2 Statul membru şi regiunea administrativă .......................................................9 2.1. Aria geografică de aplicabilitate ......................................................................................9 2.2. Regiunile clasificate ca obiectiv “Convergen ă”.............................................................9 Capitolul 3 Analiza situa iei actuale, caracterizată prin puncte tari şi puncte slabe, strategia aleasă pe baza acesteia şi evaluarea ex-ante ..........................................................9 3.1. Analiza situa iei din perspectiva punctelor forte şi a punctelor slabe .........................9 3.1.1. Contextul socio-economic general din zona rurală ..............................................9 3.1.1.1. Situa ia economică generală .................................................................................9 3.1.1.2. Situa ia demografică a zonei rurale – privire de ansamblu ...............................11 3.1.1.3. Pia a muncii ........................................................................................................13 3.1.1.4. Veniturile şi nivelul de sărăcie............................................................................15 3.1.1.5. Situa ia actuală a creditului rural.......................................................................17 3.1.1.6. Utilizarea terenurilor ..........................................................................................18 3.1.2. Performan a sectoarelor agricol, forestier şi alimentar ...................................20 3.1.2.1. Competitivitatea agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare ....................20 3.1.2.2. Dezavantajele structurale ale agriculturii ..........................................................24 3.1.2.3. Nevoile de restructurare din domeniul industriei şi comercializării produselor alimentare ........................................................................................................................30 3.1.2.4. Silvicultura ..........................................................................................................32 3.1.3. Condi ii de mediu ..................................................................................................34 3.1.3.1. Caracteristici principale .....................................................................................34 3.1.3.2. Conservarea biodiversită ii pe terenurile agricole şi forestiere .........................35 3.1.3.3. Managementul resurselor naturale în agricultură şi silvicultură ......................39 3.1.3.4. Agricultura ecologică..........................................................................................41 3.1.3.5. Schimbări climatice.............................................................................................41 3.1.4. Economia rurală şi calitatea vie ii .......................................................................42 3.1.4.1. Structura economiei rurale .................................................................................42 3.1.4.2. Dezvoltarea afacerilor şi turismului ...................................................................43 3.1.4.3. Descrierea şi analiza disparită ilor cu privire la furnizarea serviciilor în spa iul rural .................................................................................................................................46 3.1.5. LEADER ................................................................................................................50 3.1.6. Dezvoltarea locală .................................................................................................51 3.1.7. Analiza SWOT ......................................................................................................52 3.2. Prezentarea strategiei alese în concordan ă cu punctele tari şi slabe ........................62 3.2.1. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferente Axei 1 .....................................64 3.2.2. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferentei Axei 2 ....................................69 3.2.3. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferente Axei 3 .....................................72 3.2.4. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferente Axei 4 .....................................76 3.3. Evaluarea ex-ante ............................................................................................................78 3.4. Impactul perioadei de programare anterioare şi alte informa ii suplimentare ........92 Capitolul 4 Justificarea priorită ilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategice şi Planul Na ional Strategic, impactul aşteptat în conformitate cu evaluarea ex-ante ..107 4.1. Justificarea priorită ilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategice şi Planul Na ional Strategic .................................................................................................................107 4.1.1. Justificarea priorită ilor în raport cu Liniile Directoare Strategice ale Comunită ii ....................................................................................................................107 4.1.2. Justificarea cu privire la priorită ile din Planul Na ional Strategic ..............117 4.2. Impactul aşteptat rezultat din evaluarea ex-ante inând cont de priorită ile alese 128 4.2.1. Rezumat administrativ al evaluării ex-ante .....................................................128
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 5

4.2.2. Recomandări ale evaluatorului ex- ante şi transpunerea acestora în PNDR 134 Capitolul 5 Informa ii cu privire la axe şi măsurile propuse pentru fiecare axă şi descrierea lor ........................................................................................................................158 5.1. Cerin e generale ............................................................................................................158 5.2. Cerin ele specifice pentru anumite/toate măsurile.....................................................161 5.2.1. Tranzi ia de la perioada de programare 2000-2006 la 2007-2013 ..................164 5.2.2. Compatibilitatea cu procedurile şi cerin ele referitoare la ajutorul de stat ..165 5.2.3. Asigurarea conformită ii cerin elor de eco-condi ionalitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1782/2003.....................................................................................166 5.2.4. Asigurarea direc ionării sprijinului pentru măsurile de investi ii în func ie de nevoile teritoriale identificate şi dezavantajele structurale ......................................166 5.2.5. Criterii şi reguli administrative pentru evitarea dublei finan ări ..................170 5.2.6. Asigurarea corectitudinii datelor ......................................................................173 5.2.7. Sistemul de garantare cu finan are din PNDR ................................................174 5.2.7.1. Obiectivul schemelor de garantare cofinan ate de FEADR .............................176 5.2.7.2. Domeniul acoperit de schemele de garantare ..................................................176 5.2.7.3. Managementul schemelor de garantare ...........................................................176 5.2.7.4. Schema de garantare pentru sectorul agricol ...................................................178 5.2.7.5. Schema de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii...............................180 5.2.7.6. Indicatori aplicabili schemelor de garantare ...................................................182 5.2.8 Finan area noilor provocări în cadrul PNDR ...................................................182 5.3. Informa ii necesare privind axele şi măsurile ............................................................186 5.3.1. Axa 1: Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier ...................186 5.3.1.1. Măsuri menite să îmbunătă ească cunoştin ele şi să consolideze poten ialul uman ...............................................................................................................................186 5.3.1.2. Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inova ia...........................................................................................................................202 5.3.1.3. Măsuri de tranzi ie pentru România .................................................................259 5.3.2. Axa 2: Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural .........................................280 5.3.2.1. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole................................280 5.3.2.2. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere..............................303 5.3.3. Axa 3 Calitatea vie ii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale .....314 5.3.3.1. Măsuri privind diversificarea economiei rurale ...............................................314 5.3.3.2. Măsură privind îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale .........................333 5.3.4. Implementarea Axei LEADER ..........................................................................345 5.3.4.1. Strategiile de Dezvoltare Locală.......................................................................359 5.3.4.2. Cooperare inter-teritorială şi transna ională ...................................................362 5.3.4.3. Func ionarea Grupurilor de Ac iune Locală, dobândirea de competen e şi animarea teritoriului ......................................................................................................366 5.3.5. Plă i complementare directe ..............................................................................372 5.3.6 Lista tipurilor de opera iuni men ionat la articolul 16(a) aliniat (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 care se încadrează în cuantumurile men ionate la articolul 69 alineat 5(a).........................................................................373 Capitolul 6 Planul de finan are ...........................................................................................379 6.1. Contribu ia anuală din cadrul FEADR (în EURO) ...................................................379 6.2. Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioadă) - alocare ini ială ....379 6.2.1 Sume suplimentare acordate în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 – Regiuni de convergen ă ............................................................380 6.2.2 Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioadă) – suma totală 380 6.3. Bugetul orientativ legat de opera iunile men ionate la articolul 16(a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2013......380 Capitolul 7 Alocare indicativă pentru măsurile de dezvoltare rurală ............................382
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 6

Capitolul 8 Finan area na ională suplimentară pe axă ....................................................384 Capitolul 9 Concordan a între elementele necesare evaluării şi regulile de concuren ă, lista schemelor de ajutor de stat autorizate .......................................................................384 Capitolul 10 Complementaritatea cu măsurile finan ate de către alte instrumente ale Politicii Agricole Comune (PAC), cu politica de coeziune precum şi cu Fondul European pentru Pescuit .......................................................................................................................388 10.1. Evaluarea şi mijloacele de asigurare a complementarită ii ....................................388 10.1.1. Evaluarea şi mijloacele de asigurare a complementarită ii cu activită ile, politicile şi priorită ile Comunită ii, în special cu obiectivele coeziunii economice şi sociale şi cu instrumentul de sprijin al Comunită ii pentru pescuit.........................388 10.1.2. Evaluarea şi mijloacele de asigurare a complementarită ii cu măsurile finan ate prin Fondul European de Garantare Agricolă sau prin alte instrumente .........................................................................................................................................392 10.2. Conformitatea cu măsurile Axelor 1, 2 şi 3 ale PNDR ............................................393 10.2.1. Demarcare FEADR – Instrumentele structurale ...........................................393 10.2.2. Demarcare FEADR - FEP ................................................................................398 10.3. Conformitatea cu măsurile Axei 4 .............................................................................398 10.3.1. Demarcare FEADR-FEP ..................................................................................398 10.3.2. Demarcare FEADR - Programele de Cooperare finan ate din fonduri europene .........................................................................................................................399 10.4. Informa ii privind complementaritatea cu alte instrumente financiare ale Comunită ii ...........................................................................................................................399 Capitolul 11 Desemnarea autorită ilor responsabile privind implementarea PNDR....403 11.1. Definirea autorită ilor şi a sarcinilor aferente..........................................................404 Direc ia Generală Dezvoltare Rurală .................................................................................404 11.2. Structura de Management şi Control ........................................................................410 11.2.1. Sistemul electronic de suport al managementului .........................................415 11.2.2. Sarcinile de implementare ................................................................................416 11.2.3. Sarcinile de plată către beneficiarii finali .......................................................417 11.2.4. Controlul calită ii managementului ................................................................417 11.2.5. Control şi Antifraudă .......................................................................................418 11.2.6. Sanc iuni ............................................................................................................420 Capitolul 12 Monitorizare şi Evaluare ...............................................................................421 12.1. Descrierea sistemului de monitorizare ......................................................................421 12.1.1. Obiective ............................................................................................................421 12.1.2. Raportarea .........................................................................................................422 12.1.3. Sistemul de monitorizare IT ............................................................................423 12.2. Comitetul de Monitorizare .........................................................................................423 12.3. Descrierea sistemului de evaluare..............................................................................425 12.3.1. Obiective ............................................................................................................425 12.3.2. Procesul de evaluare .........................................................................................426 12.3.3. Raportarea .........................................................................................................427 Capitolul 13 Ac iuni de informare şi publicitate pentru PNDR ......................................428 13.1. Măsuri propuse pentru informarea poten ialilor beneficiari şi a organismelor interesate de punerea în aplicare a programului ..............................................................429 13.2. Măsuri propuse pentru informarea beneficiarilor PNDR ......................................430 13.3. Ac iuni prevăzute să informeze publicul larg despre rolul jucat de Comunitate în cadrul PNDR şi despre rezultate ........................................................................................431 Capitolul 14 Desemnarea partenerilor procesului de consultare şi rezultatele consultării asupra PNDR ........................................................................................................................432 14.1. Desemnarea partenerilor pentru procesul de consultare ........................................435 14.2. Rezultatele procesului de consultare .........................................................................442
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 7

Capitolul 15 Egalitatea dintre bărba i şi femei şi nediscriminarea ................................447 15.1. Promovarea egalită ii de şanse între bărba i şi femei în Programul Na ional de Dezvoltare Rurală ................................................................................................................447 15.2. Prevenirea oricăror forme de discriminare în diferitele stadii ale implementării PNDR.....................................................................................................................................449 Capitolul 16 Opera iuni de asisten ă tehnică.....................................................................451 16.1. Descrierea activită ilor de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare şi control, din cadrul sprijinului pentru programe finan ate prin asisten a tehnică ...................................................................................................................................451 16.2. Re eaua Na ională de Dezvoltare Rurală ..................................................................458 16.2.1. Baza legală .........................................................................................................458 16.2.2. Obiective şi responsabilită i .............................................................................458 16.2.3. Înfiin area şi func ionarea Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală ............458 16.2.4. Planul de ac iune ...............................................................................................458 16.2.5. Activită ile Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală ......................................460 16.2.6. Structura necesară func ionării Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală ...462 16.2.6.1. Diagrama rela iilor dintre elementele RNDR în cadrul Programului ...........467 16.2.7. Instrumente folosite de Re eaua Na ională de Dezvoltare Rurală ...............467 16.2.8. Necesarul de resurse umane şi tehnice ............................................................468 16.2.9. Calendarul realizării Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală .....................468 16.2.10. Finan area Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală ....................................469 16.2.11. Aşteptări din partea Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală ....................469 ANEXE ..................................................................................................................................472 ANEXA 1 Indicatori de bază .......................................................................................473 ANEXA 1 A Estimarea indicatorilor de monitorizare şi evaluare ................................482 ANEXA 1 B Indicatori comuni de impact ......................................................................501 ANEXA 2 Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentan ilor parteneriatelor public - private (LEADER) ...............................................................504 ANEXA 3A Raportul de Evaluare Ex Ante ..............................................................505 ANEXA 3B Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a PNDR .621 ANEXA 4A Zonele defavorizate ..................................................................................726 ANEXA 4B Plă i de agro-mediu ..................................................................................759 4B1. Cerin e minime relevante pentru Măsurile de agro-mediu ...................................759 4B2. Desemnarea zonelor eligibile în cadrul Măsurii 214 Plă i de agro-mediu ..........768 ANEXA 5 Lista privind ajutoarele de stat existente în domeniul agricol şi forestier conform Anexei V, Capitol 3 „Agricultura din tratatul de aderare”.......................790 ANEXA 6 Complementaritatea FEADR cu Fondurile Structurale .........................795 ANEXA 7 Procesul de consultare destinat elaborării măsurilor aferente Axei I din cadrul PNDR .................................................................................................................802 ANEXA 8 Organizarea procesului de consultare la nivel tehnic na ional pentru Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 ..............................................808 ANEXA 8A Planificarea reuniunilor, constituirea grupurilor de lucru, participan i, agenda (decembrie 2006 – februarie 2007) ...................................................................808 ANEXA 8 B Procesul de consultare la nivel teritorial pentru Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (11-15 iunie 2007) .........................................................838 ANEXA 9 Procesul de consultare pentru Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 Re eaua Na ională de Dezvoltare Rurală .............................................839 ANEXA 10a Lista cu membrii Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală .................840 ANEXA 10b Organizarea procesului de consultare privind Evaluarea Strategică de Mediu .............................................................................................................................848 ANEXA 11 Ac iuni de informare şi publicitate pentru PNDR ................................849

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

8

Capitolul 1 Titlul programului de dezvoltare rurală
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al României

Capitolul 2 Statul membru şi regiunea administrativă
2.1. Aria geografică de aplicabilitate Programul este unic şi acoperă întregul teritoriu al României. 2.2. Regiunile clasificate ca obiectiv “Convergen ă” Întreg teritoriul României este clasificat ca Obiectiv de “Convergen ă”.

Capitolul 3 Analiza situa iei actuale , caracterizată prin puncte tari şi puncte slabe, strategia aleasă pe baza acesteia şi evaluarea ex-ante
1

3.1. Analiza situa iei din perspectiva punctelor forte şi a punctelor slabe 3.1.1. Contextul socio-economic general din zona rurală 3.1.1.1. Situa ia economică generală

România se bucură de un poten ial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o suprafa ă totală de 238 mii km2 şi o popula ie 40% de peste 21 milioane de locuitori, România, 35% este ca mărime, cel de-al doilea nou stat30% membru al Uniunii Europene, după Polonia. 25% Ea reprezintă 6% din suprafa a totală a 20% Uniunii Europene şi 4% din popula ia 15% acesteia. Investi iile şi competitivitatea din 10% România constituie încă elemente care 5% trebuie îmbunătă ite, pentru a se reuşi o 0% accelerare a creşterii economice şi asigurarea 2000 2001 2002 2003 2004 2005 unei convergen e a veniturilor cu cele din % în EU-25 % în EU-15 UE. În anul 2005, România de inea mai pu in de 1% din PIB-ul Comunită ii Europene, înregistrând o creştere rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor, dar rămânând la 34% din media Uniunii celor 25 (INS – Anuarul Statistic al României, 2006). Aceste discrepan e sunt în curs de diminuare, în
1

Convergen a ve niturilor: România, comparativ cu UE (PIB/cap de locuitor în România, ca pondere în UE15 şi UE 25, 2000-2005)

Indicatorii aferen i situa iei curente şi compara iile cu statele UE sunt reda i în Anexa 1 -“ Indicatori de bază”
9

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

urma integrării în Uniunea Europeană. Economia românească se dezvoltă într-un ritm rapid, comparativ cu economia din UE, iar nivelul PIB începe să crească. După înregistrarea unui declin important, către sfârşitul anilor 1990, economia românească şi-a reluat creşterea începând cu anul 2000 şi a înregistrat o rată anuală medie de creştere de 5%. Vârful acestei evolu ii a fost atins în 2004, înregistrând o rată de creştere a PIB de 8,5% fa ă de anul anterior. Zonele rurale dispun de un poten ial de creştere substan ial şi au un rol social vital. Conform defini iei2 din legisla ia na ională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ării, cuprinzând 45,1% din popula ie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului Na ional de Statistică3), şi anume, 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a popula iei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2). Defini ia OCDE pentru no iunea de ruralitate4 conduce la cifre uşor diferite, însă permite compara iile pe plan interna ional. Deşi asemănătoare din punctul de vedere al distribu iei în teritoriu, popula ia României are un nivel de ruralitate mult mai pronun at, ponderea popula iei rurale din România reflectă inciden a mai mare a acesteia fa ă de alte ări din UE, unde aşezările rurale sunt mai pu in populate şi la scară mai redusă, ca alternativă fa ă de concentrările urbane. Multe dintre aceste comunită i rurale contribuie, într-o mică măsură, la creşterea economică, însă îşi păstrează structura socială şi modul tradi ional de via ă.
Distribu ia popula iei, pe regiuni OCDE (% , 2003) 100% 80% 60% 40% 20% 0% Romania P redominant rurale EU-27 Intermediare EU-15 P redominant urbane 100% 80% 60% 40% 20% 0% Romania P redominant rurale EU-27 Intermediare EU-15 P redominant urbane Distribu ia teritorială, pe regiuni OCDE (% , 2003)

Popula ia rurală nu este distribuită uniform. Există diferen e semnificative din punctul de vedere al densită ii popula iei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai pu in de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a ării, comparativ cu zonele din est şi din sud, unde predomină comunele, cu densită i ale popula iei de 50-100 locuitori/km2. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul ării, unde rata natalită ii este ridicată, şi în regiunile din sud, puternic industrializate în perioada comunistă. Există mari disparită i, determinate în special de influen a reliefului la nivel regional şi jude ean. În acest context, se remarcă cele 24 de comune şi oraşe care se suprapun în totalitate sau par ial cu Rezerva ia Biosferei Delta Dunării unde densitatea medie a popula iei este de 28,7 locuitori/km2. Restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale pot constitui pârghii importante de dezvoltare. Contribu ia agriculturii la PIB a fost întotdeauna ridicată. Valoarea adăugată brută (VAB) a agriculturii a reprezentat 12,1% din PIB şi 13,6% din totalul VAB (INS, 2006). Cu toate acestea, ea rămâne scăzută, având în vedere resursele neutilizate. Popula ia angajată în agricultură şi silvicultură,
2 Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat, la nivel NUTS 5, în 319 localită i (dintre care 103 municipii – cele mai importante oraşe), care formează zona urbană, şi 2.851 comune, care constituie zona rurală (la 31 decembrie 2005), conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritorială şi urbanismul şi Legii 351/2001 referitoare la aprobarea Planului Na ional de Amenajare Teritorială. La rândul lor, comunele sunt, în majoritatea lor, formate din mai multe sate (existând, în total, 12.946 sate), care nu au responsabilită i administrative. Pentru ca o comună să devină oraş, trebuie aprobată o lege specifică. Oraşele şi comunele sunt grupate în jude e (nivel NUTS3), care au func ii administrative. Cele 42 jude e sunt grupate în 8 regiuni de dezvoltare (NUTS2), care nu au func ii administrative. 3 În prezent, România dispune de o bază de date care cuprinde indicatorii relevan i ai zonelor rurale, defini i conform legisla iei na ionale. Analiza din Planul Na ional Strategic se bazează pe aceşti indicatori; în viitor, se va examina posibilitatea aplicării metodologiei OCDE. 4 Defini ia OCDE, care ia în considerare densitatea popula iei de la nivel local, clasifică drept rurale unită ile administrative de stat de la nivel local cu mai pu in de 150 locuitori/km2. Apoi identifică trei categorii de regiuni (de nivel NUTS3 sau NUTS2): majoritar rurale (cu peste 50% din popula ie, aflată în comunită i rurale), intermediare (între 15 şi 50% din popula ie, în comunită ile rurale) şi majoritar urbane (cu mai pu in de 15 % în comunită i rurale).

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

10

de exemplu, are o pondere mult mai mare (32%), reflectând şomajul şi o productivitate redusă a muncii. Restructurarea agriculturii va avea un impact deosebit asupra economiei rurale în general, având în vedere că agricultura continuă să rămână cea mai importantă activitate din spa iul rural şi o sursă esen ială de venit pentru gospodării. Restructurarea activită ilor la nivelul fermelor şi intensificarea capitalului pentru fermele comerciale va duce inevitabil la utilizarea unei for e de muncă mai scăzute, pentru îmbunătă irea competitivită ii. Experien a din alte sisteme agricole, din statele membre sau din alte ări, reprezintă o dovadă importantă în acest sens. Popula ia activă reprezintă 46,3% din totalul locuitorilor din spa iul rural şi poate contribui la sus inerea creşterii economice din zonele rurale, dacă vor exista mijloace de stimulare adecvate. 3.1.1.2. Situa ia demografică a zonei rurale – privire de ansamblu
Situa ia popula ie i pe z one (urban/rural) areas (milioane locuitori; 1960-2005)
25 20

Declinul popula iei din România, mai pronun at în zonele rurale, constituie o problemă care va trebui rezolvată dacă se doreşte dezvoltarea economică a acestor regiuni.

De la vârful atins în 1989, popula ia totală a României a înregistrat o scădere 15 rapidă. Această tendin ă este foarte pronun ată în zonele rurale. Numărul 10 locuitorilor din zonele urbane a depăşit 5 numărul locuitorilor din zonele rurale pe la jumătatea anilor 1980, ca urmare a 0 problemelor economice cu care se 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 confruntă România în acea perioadă. Odată cu explozia economică din ultimii Total Urban Rural ani, popula ia urbană a crescut într-o oarecare măsură, în timp ce numărul locuitorilor din zonele rurale a continuat să scadă. Procesul de îmbătrânire şi scăderea naturală a popula iei, care decurge din această situa ie, constituie principalii factori ai declinului popula iei rurale. Între 1998 şi 2005, se constată următoarele: (1) ponderea categoriei de vârstă 0-14 ani din totalul popula iei rurale a scăzut; (2) ponderea categoriei de vârstă 15-64 ani a rămas relativ stabilă; (3) ponderea categoriei de peste 65 ani a înregistrat o tendin ă ascendentă, ajungând, în 2005, la 19% din totalul popula iei rurale (fa ă de 11% în zona urbană). Scăderea naturală a popula iei rurale s-a accelerat semnificativ în ultimii cinci ani, ajungând la rate de aproape – 4/1.000 de locuitori iar a popula iei din zonele urbane a fost mult mai scăzută, situându-se în jurul valorii de –1, înainte de a atinge valoarea 0 şi ulterior devenind pozitivă în 2005. Deşi pozitiv, procentul de migrare internă - dinspre urban spre rural - nu poate compensa acest declin. La începutul anilor ’90, a avut loc o migrare masivă din zonele rurale către cele urbane. Tendin a s-a inversat pe parcursul anilor ’90, pe măsură ce restructurarea economică şi restituirea terenurilor au determinat creşterea atractivită ii zonelor rurale, astfel încât către sfârşitul anilor ’90, rata netă a migra iei urban-rural a devenit pozitivă, deşi a înregistrat unele fluctua ii în valori absolute. Cu toate acestea, migra ia urban-rural rămâne insuficientă pentru a compensa declinul popula iei rurale. Rata de migrare internă, înspre zona rurală, în România (ani selecta i din intervalul 1990-2005)

1990

1991

1993

1995

1997

1999 26.620

2001 9.490

2003 23.485

2004 39.554

2005 20.537

-521.422 -105.789 -48.910 -12.500 12.588

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

11

Migran ii cu vârste mai înaintate înlocuiesc treptat popula ia mai tânără din spa iul rural. La începutul anilor `90, migran ii către zonele urbane proveneau din toate categoriile de vârstă. Tendin a s-a modificat în cea de-a doua jumătate a decadei, tinerii începând să plece din zonele rurale, iar persoanele mai în vârstă migrând în zona rurală. Spa iul rural a devenit din ce în ce mai atractiv pentru popula ia de peste 35 ani şi mai cu seamă pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe pia a muncii din spa iul urban şi care se îndreaptă către zonele rurale, unde încep să desfăşoare activitatea de subzisten ă. Cu toate acestea, pentru unele persoane, traiul în spa iul rural este o preferin ă fa ă de aglomerarea urbană. Popula ia activă tânără migrează în zonele urbane, în căutarea unor locuri de muncă mai bune şi a unui mod de via ă mai atractiv. Rata netă de migrare interna ională este, de asemenea, semnificativă şi este legată în principal de categoria de vârstă mai tânără, din spa iul rural. Migrarea externă a devenit un aspect cu o amploare semnificativă pentru România, în special în ultimii câ iva ani. Deşi nu există date oficiale complete în acest sens5, estimările indică faptul că peste 2 milioane de români – sau circa 10% din totalul popula iei lucrează în străinătate (în ări ca Spania, Italia, Grecia şi Germania; sursa: Open Society Foundation, noiembrie 2006). Majoritatea lor optează numai pentru angajări temporare. Potrivit aceluiaşi studiu, inciden a migrării în străinătate pare să fie mai mare în rândul bărba ilor decât în rândul femeilor şi mai ridicată în rândul popula iei tinere, fa ă de adul i şi vârstnici. Femeile din zona rurală înclină mai mult spre migrarea interna ională temporară la vârste mai tinere (18-29), fa ă de femeile din zona urbană. Rata migra iei fluctuează astfel: în Centrul ării (19,8%), în regiunea Nord-Est (17% din numărul total al emigran ilor români.) (INS, Anuarul Statistic al României, 2006) Pentru următoarea decadă, se estimează că numărul lucrătorilor emigran i va înregistra o scădere sigură, deoarece economia României dezvoltă şi oferă, progresiv şi sigur, mai multe oportunită i de ocupare şi performan ă personală indivizilor. Migrarea în străinătate are implica ii economice şi sociale majore, îndeosebi în zonele rurale. Sumele de bani trimise în ară de către cei care lucrează în străinătate, creează fluxuri financiare importante în economia rurală. Alături de modificările de atitudine în ce priveşte migrarea în străinătate, aceşti bani pregătesc calea pentru modernizarea şi dezvoltarea spa iului rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite în tranzac iile imobiliare (locuin e şi terenuri), în încercarea de a se ridica nivelul calitativ al vie ii şi de a se asigura un mijloc de protec ie în cazul eventualelor probleme financiare. Spiritul antreprenorial constituie şi el un element care se dezvoltă în rândul celor care au lucrat în străinătate (7% sunt dispuşi să înceapă o activitate agricolă comercială, în timp ce 24% îşi deschid afaceri în sectorul non-agricol). Cu toate acestea, migrarea în străinătate atrage după sine costuri sociale. Dinamica intensă a migrării nu compensează capacitatea de reac ie a sistemului de asisten ă socială. Au loc separări ale membrilor familiilor, copiii rămânând în grija rudelor din ară. Un studiu efectuat de Funda ia SOROS indică faptul că aproximativ 170.000 copii din ciclul gimnazial au cel pu in un părinte care lucrează în străinătate. Dintre aceştia, 80.000 au doar tatăl plecat, 55.000 doar mama, iar în cazul a 35.000 dintre ei, atât mama, cât şi tatăl sunt la lucru peste grani ă. Cele mai afectate regiuni sunt vestul (Banatul, Crişana, Maramureşul), unde 27% din părin ii copiilor din ciclul gimnazial lucrează în străinătate şi estul (Moldova), cu 25%. Diversitatea etnică din România este mai degrabă redusă. Popula ia totală este predominant românească (89,48%, conform Recensământului popula iei din 2002). Ponderea românilor a înregistrat o uşoară creştere de-a lungul anilor (85,64% în 1956 şi 88,12% în 1977). Minorită ile etnice principale sunt maghiarii (6,60%), romii (2,47%) şi germanii (0,28%). Totuşi, unele minorită i etnice tind să fie mai rurale decât altele. Inciden a popula iei rome din spa iul rural este de 61%, un procent mult mai ridicat decât inciden a popula iei rurale de origine germană (30%). Pe plan regional, cea mai mare diversitate etnică se poate observa în Transilvania, Banat, Bucovina şi Dobrogea.
5

Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de Muncă furnizează urmatoarele date statistice referitoare la migrarea în străinătate a for ei de muncă în 2006 (fa ă de 2002): (1) 53.029 (fa ă de 22.305), pe baza acordurilor bilaterale; (2) 14.742 (fa ă de 369), prin agen iile de angajări private şi (3) 89.663 (fa ă de 82.879), majoritatea în ări ale UE, pe baza informa iilor furnizate de misiunile diplomatice.
12

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

3.1.1.3. Pia a muncii Urbanizarea crescută a popula iei active. Creşterea economică recentă, concentrată în mare parte în sectoarele urbane, non-agricole ale economiei, atrage popula ia activă în zonele urbane. Migrarea în exterior a popula iei rurale tinere, alături de îmbătrânirea popula iei rurale, conduce la un declin al for ei de muncă disponibile din spa iul rural. Popula ia rurală activă a scăzut cu aproape 7% în perioada 200220056, ajungând la circa 4,5 milioane, în timp ce popula ia activă urbană a crescut cu 3%. În cifre absolute, rata de ocupare a urmat îndeaproape această tendin ă, aproximativ 4,2 milioane de persoane având locuri de muncă în zona rurală.

Popula ia activă şi rata de ocupare, pe regiuni (mii persoane, 2000-2005)
5500 5000 4500 4000 2002 2003 2004 2005

P opula ia urbană activă Rata de ocupare din mediul urban

P opula ia rurală activă Rata de ocupare din mediul rural

Rata de ocupare a popula iei din mediul rural, raportată la totalul popula iei active rurale, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani a scăzut cu 6,8%, în perioada 1998 - 2005, atingând procentul de 61,6% în anul 2005. Ratele de participare şi ocupare crescute din zonele rurale maschează şomajul ascuns. Rata de participare din zonele rurale depăşeşte cu 5-10% nivelul din zonele urbane în Rate de partic ipare şi ocupare, perioada 2002-2005, deşi se înscrie pe pe regiuni o curbă descendentă. Convergen a 2002(% , 2002 - 2005) dintre ratele de participare rurală şi urbană a fost o consecin ă a 70 îmbătrânirii constante a popula iei 65 rurale şi a atractivită ii crescute a 60 pie ei muncii din spa iul urban. Rata 55 de ocupare din zona rurală depăşeşte şi ea, cu un procent semnificativ, pe cea 50 din zona urbană, rezultatul fiind o rată 2002 2003 2004 2005 a şomajului rural mult mai scăzută R ata de participare urbană R ata de participare rurală (5,2%) decât cel urban (8,8%). R ata de ocupare urbană R ata de ocupare rurală Numărul actual al şomerilor din spa iul rural este 232.000, ceea ce reprezintă 33% din numărul total de şomeri din România. În loc să reflecte existen a unor ocazii de angajare mai bune, rata de ocupare ridicată din zona rurală indică o ocupare insuficientă – persistentă – a for ei de muncă din această zonă. Majoritatea locuitorilor din spa iul rural lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute, aşa cum le indică ponderea ridicată a ocupării (32,2%) fa ă de contribu ia acestui sector la PIB (14%). În profil regional, tendin ele privind gradul de ocupare a popula iei din totalul popula iei active, se reflectă diferit, în func ie de specificitatea socio-economică zonală şi de transformările complexe ce au avut loc în cadrul economiei na ionale, ca urmare a procesului de restructurare.

6

Din cauza unor modificări ale metodologiei statistice, datele nu sunt comparabile cu anii anteriori.
13

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

Caracteristicile regionale ale acestui fenomen sunt: Reducerea ponderii agriculturii, ca domeniu de activitate pentru locuitorii mediului rural, din regiunile Vest, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti şi orientarea spre sectorul industriei şi al serviciilor în aceste regiuni; Men inerea interesului pentru sectorul agricol în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi SudVest, unde popula ia ocupată înregistrează fie stagnări, fie creşteri ; Reorientarea popula iei spre sectorul serviciilor, în detrimentul sectorului industrial în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest, evolu ie generată, pe de o parte de dinamica ascendentă a sectorului serviciilor, iar pe de altă parte a recesiunii resim ită de sectorul industrial.

-

Situa ia structurii popula iei active, pe grupe de vârstă şi regiuni de dezvoltare prezintă aspecte importante din punctul de vedere al poten ialului for ei de muncă în rural, şi anume: •
S tructura ocupa ională, pe activită i economice (1998-2005)
100% 80% 60% 40% 20% 0% 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 agricultur ă industrie şi construc ii servicii

Nivelul maxim al popula iei active este reprezentat de categoria de vârstă cuprinsă între 35-49 de ani, aspect valabil pentru toate regiunile de dezvoltare, cu excep ia municipiului Bucureşti; urmat de grupa 25-34 de ani, cu valori foarte apropiate de grupa 35-49 de ani; Grupa 50-64 ani prezintă un nivel comparabil cu cel al primelor două grupe, însă, în unele situa ii, diferen ele sunt semnificative; Grupele 15-24 ani şi peste 65 de ani ocupă ultimele pozi ii.

Există anumite diferen e între regiunile de dezvoltare în cadrul aceleiaşi grupe de vârstă; acestea sunt mai evidente în cazul grupelor marginale, de 15-24 ani şi peste 65 de ani şi mai mici pentru celelalte grupe de vârstă. Astfel, la nivel na ional, după statutul profesional, popula ia este reprezentată de 37.000 femei-patron fa ă de 117.000 bărba i-patron. În ceea ce priveşte lucrătorii pe cont propriu, s-a înregistrat un număr de 521.000 femei, comparativ cu 1.274.000 bărba i precum şi un număr de 878.000 femei cu statut de lucrător familial neremunerat, fa ă de 389.000 bărba i, fapt ce conduce la concluzia că prezen a femeilor în toate aceste activită i este mult mai redusă comparativ cu participarea bărba ilor (INS, 2005). De asemenea, tinerii din mediul rural, cu vârste cuprinse între 15-34 ani sunt reprezenta i după statutul profesional, astfel: patroni 23,3% din totalul de 33.000, lucrători pe cont propriu, 21% din totalul de 1.553.000 şi 46% lucrători familiali neremunera i din 1.198, statistică ce arată că segmentul tinerilor este slab reprezentat în mediul de afaceri (INS, 2005). Până de curând, sectorul primar a constituit principalul furnizor de locuri de muncă din economia ării. În 2005, agricultura, silvicultura şi piscicultura (clasificare CAEN) au angajat 2,9 milioane de persoane, reprezentând 32,2% din totalul locurilor de muncă (fa ă de 30,3% în industrie şi construc ii şi 37,5% în sectorul servicii). Cu toate acestea, odată cu creşterea economică începută în 2000, agricultura a pierdut din for a de muncă, aceasta migrând către sectoarele secundar şi ter iar. Totuşi, sectorului primar prezintă importan ă în ceea ce priveşte furnizarea locurilor de muncă în spa iul rural. Majoritatea locuitorilor rurali sunt ocupa i în agricultură, silvicultură şi piscicultură (64,2%), în timp ce doar 18,7% muncesc în sectorul secundar, iar 17,1% în sectorul ter iar.

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

14

Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp ce diversificarea activită ilor din zona rurală rămâne o problema care trebuie rezolvată. Majoritatea celor care lucrează în agricultură sunt proprii lor angaja i, iar agricultura reprezintă doar 3,2% din numărul total de angaja i din economia ării. Economia rurală non-agricolă utilizează numai 24,5% din popula ia rurală activă. Numărul locurilor de muncă din sectorul non-agricol rural s-a diminuat în intervalul 1998-2005. Acest declin se explică prin micşorarea sau restructurarea sectoarelor rurale non-agricole, creşterea migrării în exterior, în rândul popula iei active şi veniturile medii scăzute din zona rurală, care generează mai pu ină ocupare şi mai pu ine oportunită i de diversificare. Diversificarea activită ilor din zona rurală rămâne o problemă care trebuie rezolvată; numai 457.000 locuitori rurali (10% din totalul locurilor de muncă din rural) lucrau în sectorul meşteşugăresc. Statisticile referitoare privind gradul de ocupare al for ei de muncă subestimează numărul de persoane implicate în activită i agricole. O anchetă structurală a sectorului agricol indică faptul că în 2005, nu mai pu in de 8,5 milioane de persoane au contribuit la produc ia agricolă. Această cifră cuprinde persoanele pentru care agricultura reprezintă activitatea principală, dar şi cele pentru care agricultura este o activitate secundară, dar care nu sunt cuprinse în statisticile oficiale ale fo ei de muncă. Majoritatea acestora muncesc în exploata ii individuale (8,4 milioane de persoane), în timp ce un procent minoritar lucrează în ferme cu personalitate juridică (78.366 de persoane). În medie, persoanele implicate în activită i agricole au o performan ă de numai 30% din poten ialul unui angajat cu normă întreagă, fie din cauză că agricultura constituie o ocupa ie secundară, fie din cauza slabei productivită i ob inute din numeroasele exploata ii individuale, de mici dimensiuni. Restructurarea activită ilor la nivelul fermelor şi intensificarea capitalului pentru fermele comerciale va conduce inevitabil, la utilizarea unei for e de muncă mai reduse pentru îmbunătă irea competitivită ii. Experien a din alte sisteme agricole, din Statele Membre sau din alte ări, reprezintă o dovadă importantă în acest sens. Aceste schimbări cu impact negativ asupra şomajului arată încă o dată nevoia de creare de locuri de muncă în sectoarele non-agricole, pentru a putea absorbi for a de muncă eliberată din agricultură. Pe pia a muncii din zona rurală se observă diferen e regionale. Agricultura ca principală activitate ocupa ională a scăzut în importan ă în vestul, nord-vestul şi centrul ării. For a de muncă rurală din aceste regiuni s-a orientat din ce în ce mai mult către sectorul industriei şi cel al serviciilor. Totuşi, ponderea agriculturii în totalul gradului de ocupare s-a men inut sau chiar a crescut în restul regiunilor. La rândul său, şomajul rural înregistrează nivelele cele mai ridicate în sudul ării şi cele mai scăzute în vestul şi sud-vestul ării. La nivel regional, se observă că cea mai mare pondere de ocupare în sectorul non-agricol din mediul rural se înregistrează în Regiunea de Centru, cu un procent de 30,8% în sectorul secundar şi 24,6% în sectorul ter iar, în timp ce în Regiunea de Sud-Vest se înregistrează cea mai scăzută pondere (10,9%, respectiv 10,3%)(INS, 2005). Totuşi, economia rurală este slab diversificată şi încă dependentă de activită ile agricole, ceea ce are drept consecin ă venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural.

3.1.1.4. Veniturile şi nivelul de sărăcie Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepan a fa ă de zonele urbane se măreşte din ce în ce mai mult. Referitor la venitul gospodăriilor, acesta diferă de la o gospodărie la alta, astfel că în zonele rurale media venitului/persoană/lună este de aproximativ 95 Euro, în timp ce în zonele urbane este stabilit în jurul sumei de 135 Euro. Venitul, la nivelul gospodăriilor rurale, provine în special din produc ia agricolă şi asigură aproximativ 45% din venitul total, pe când în zonele urbane un procent de 61,1% provine din salarii. Media venitului provenit din activită ile non-agricole la nivel de gospodărie a fost
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 15

în anul 2005, de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând, doar 4,1% din venitul net („Tendin e sociale” – INS 2005). Veniturile rurale se diversifică, îndepărtânduse de predominanta agriculturii de 350.0 venit total brut subzisten ă. Ponderea veniturilor (atât în 300.0 numerar, cât şi în natură) din agricultură încă salarii brute 250.0 depăşesc 40% din venitul total brut din zona RON 200.0 rurală, în timp ce salariile se situează în prezent venituri î n numerar, din 150.0 agricultură în jurul procentului de 25%. Mai mult, veniturile 100.0 asigurări sociale din agricultură provin în principal (77%) din (inclusiv pensii) 50.0 surse în natură – cum ar fi alimentele produse în venituri î n natură, din 0.0 agricultură gospodării, pentru autoconsum, fapt care 2001 2002 2003 2004 2005 2006 (autoconsum) subliniază caracterul subzistent al agriculturii. Tendin ele apărute în compozi ia veniturilor rurale indică totuşi faptul că are loc o diversificare a activită ilor, veniturile provenite atât din pensii cât şi din salarii crescând în termeni reali, dar şi ca pondere din totalul veniturilor rurale şi depăşeşte importan a veniturilor agricole în natură, care înregistrează o oarecare scădere.
Venituri rurale pe cap de locuitor, la pre uri constante în 2006 prices
400.0

Veniturile lunare din gospodăriile agricultorilor sunt de regulă mai mici decât cele din gospodăriile rurale obişnuite (283 RON pe cap de locuitor, fa ă de 376 RON, în 2006). În plus, gospodăriile agricultorilor depind mult de sursele de venit nemonetar. Ponderea veniturilor agricole în natură ale gospodăriilor agricultorilor este mare, în detrimentul veniturilor în numerar. Inciden a sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale şi în rândul angaja ilor din agricultură. În ultimii ani, economia românească sa îmbunătă it, iar gradul de sărăcie a scăzut şi el. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte reducerea sărăciei absolute, beneficiile noului val de creştere nu ajung la toate segmentele popula iei. În România, sărăcia7 predomină în mediul rural, peste 70% din oamenii săraci se găsesc în zonele rurale. Grupurile expuse fenomenului de sărăcie sunt persoanele care lucrează în agricultură pe cont propriu (32%), şomerii (27%), persoanele care lucrează pe cont propriu în afara agriculturii şi casnicele (23%). Prin prisma vârstei, inciden a sărăciei este cea mai mare în rândul tinerilor (în special în categoria de vârsta 15-24) (Raportul INS&BM de monitorizare a sărăciei, bazat pe Ancheta bugetelor gospodăriilor; date din 2006).
3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 500 25,0% 20,0%
30,0

Inciden a sărăciei pe vârste şi zone de reziden ă (%, 2006)

15,0% 10,0% 5,0% 0,0% -5,0%

milioane RON schimbări fata de perioada anterioara

25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 până la 6 7-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 şi peste

0
2004 2005 2006 2006 2006 2006 2007 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1

Urban

Rural

7

Utilizând limita na ională a sărăciei absolute, conform Ordonan ei Guvernului nr. 488/26 mai 2005.
16

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

Între regiuni există diferen e substan iale de inciden ă a sărăciei. Zonele rurale din estul şi sudvestul ării sunt cele mai sărace, în timp ce popula ia rurală din jurul capitalei şi din partea de vest a ării au o situa ie materială mai bună.

3.1.1.5. Situa ia actuală a creditului rural Disponibilitatea creditelor la nivel na ional a luat amploare în ultimii 4-5 ani, inclusiv în zonele rurale. Nivelul de lichiditate din sectorul bancar este foarte ridicat, datorită fluxului de investi ii străine şi încrederii din ce în ce mai crescute în sectorul bancar, determinate de privatizarea şi programul de reformă desfăşurate în sectorul financiar. Totalul creditelor pentru agricultură acordate de sistemul bancar a urmat curba creditelor totale de investi ii din România, ajungând să fie mai mult decât dublu fa ă de 2004 (nu sunt disponibile date statistice oficiale pentru creditele rurale din afara agriculturii). Volumul total al creditelor acordate în România pentru agricultură, silvicultură şi piscicultură (sursa: BNR) În ciuda multor îmbunătă iri semnificative din sistemul financiar rural, gradul de pătrundere al acestuia în spa iul rural rămâne redus. Sistemul financiar a fost restructurat, privatizat şi modernizat în mare măsură şi nu prezintă problemele de lichiditate. După o restrângere accentuată la sfârşitul anilor `90 şi începutul anilor 2000, activitatea de furnizare a serviciilor financiare în zonele rurale şi în agricultură a crescut, însă gradul de acoperire rămâne redus, fiind îndreptat în special către exploata iile agricole mari, corporatiste, întreprinderile mai mari şi creditele de consum. Pătrunderea în spa iul rural prin segmentul exploata iilor agricole medii şi prin IMM-uri rămâne în mare măsură dificilă, din cauza riscurilor şi taxelor de tranzac ionare percepute de băncile comerciale, a unei slabe baze de garantare bancară şi a unor institu ii de microfinan are aflate în stadiu incipient. Accesul limitat la credite de către segmentele cele mai dense al agricultorilor şi a popula iei din mediul rural reduce capacitatea de a investi şi îngreunează foarte mult absorb ia fondurilor UE (precum fondurile SAPARD), care impun o cerin ă de prefinan are din partea beneficiarilor. Chiar dacă s-a îmbunătă it activitatea şi situa ia lichidită ii din sistemul financiar, inclusiv în zonele rurale, o mare parte din credite se îndreaptă către segmentele „mai pu in riscante” şi mai rentabile de pe pia a financiară. Cardurile de credit, sistemele de leasing, creditele de consum, inclusiv creditele pentru locuin e şi împrumuturile pentru societă ile corporatiste absorb cea mai mare parte a creditelor. În România, este încă greu de ob inut un împrumut de către o mică firmă start-up sau de către un agricultor. Riscul şi percep ia riscului, mai degrabă decât aspectul lichidită ii sau ratele dobânzilor par să fie principalul aspect de care se lovesc segmentele insuficient deservite de pe pia a financiară atunci când doresc să acceseze un credit, în special exploata iile agricole mai mici şi IMM-urile. Pe de o parte, băncile sunt obligate să gestioneze riscul şi au tendin a să evite segmentele de pia ă pe care le percep ca fiind riscante, iar pe de altă parte, un factor limitativ major pentru împrumuturi este faptul că agricultorilor sau IMM-urilor fie le lipsesc garan iile (cum ar fi terenurile, construc iile, locuin a), fie nu sunt dispuşi să le angajeze (având în vedere veniturile lor scăzute şi instabile). Deseori, agricultorii şi IMM-urile se folosesc de sumele primite din străinătate sau de veniturile ob inute din salarii pentru a-şi finan a investi iile. În fa a accesului încă dificil la credite – pentru marea majoritate a popula iei rurale din România – este important să se creeze instrumentele şi mecanismele prin care să se poată reduce impactul riscurilor. Pentru atenuarea acestor riscuri, se poate recurge la o întreagă varietate de abordări complementare. O primă cale este reducerea expunerii la riscurile legate de condi iile meteorologice, cu ajutorul sistemelor de asigurări, dar şi prin adoptarea unor practici agricole şi de lucrări ale solului
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 17

Fondul garantează credite pe termen scurt.îmbunătă ite şi prin ameliorarea materialului săditor. Riscurile de pia ă pot fi şi ele gestionate prin crearea şi dezvoltarea unor burse de produse agricole. încheierea de contracte cu fermele sau prin tranzac ii financiare structurate. 2006).233 mii ha).9%) iar păşunile şi fâne ele de in de asemenea ponderi importante (22. iar suma garantată acoperă până la 100% din credit. reprezentând 92. mediu şi lung. 2006). se mai pot face multe lucruri pentru a consolida considerabil sectorul financiar non-bancar. mai recent. în prezent. Deşi zone semnificative din suprafa a agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate. Reducerea suprafe elor de teren. societă ile de leasing. Pădurile acoperă o suprafa ă importantă. cu dobânzi subven ionate (5%) şi s-a permis garantarea cu utilajele achizi ionate prin credit.8% şi respectiv 10.28% din fondul funciar al României. Cea mai mare parte a suprafe ei agricole este arabilă (63. România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est. în special. Acesta este compus din păduri (6. aşa cum s-a şi ini iat prin programul na ional aplicat de Agen ia Na ională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Transferul suprafe elor de teren către sectorul forestier şi al construc iilor a constituit cauza principală a reducerii suprafa ei agricole în ultimii douăzeci de ani. condi iile pedologice sunt deosebit de favorabile activită ilor agricole de produc ie în regiunile de sud şi de vest ale ării. în zonele defavorizate. Ministerul Agriculturii a lansat mai multe mecanisme de facilitare a accesului la credite pentru agricultură.1. lansat în 2005 şi având ca scop încurajarea investi iilor pe termen lung în agricultură şi în sectorul agroindustrial.6. reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare.5% şi respectiv. prin intermediul grupurilor de producători.4% din suprafa a arabilă a ării (INS – Anuarul Statistic al României. însă se situează încă sub poten ial.1. Au fost înfiin ate şi alte facilită i de garantare a creditelor. precum şi accelerarea absorb iei fondurilor SAPARD. programul „Fermierul”. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. institu iile de microfinan are. (INS – Anuarul Statistic al României. Podgoriile şi livezile. Facilită ile de garantare formală pot oferi la rândul lor alternative de reducere a riscurilor percepute de sectorul bancar. precum Fondul Na ional de Garantare pentru împrumuturile angajate de IMM-uri.741. a sistemelor de iriga ii etc. Riscurile legate de eficien a activită ii pot fi şi ele abordate prin îmbunătă irea bazei de garan ii bancare din zonele rurale. prin continuarea înregistrării sistematice a terenurilor intravilane şi extravilane. prin entită i precum cooperativele de credit.8% din suprafa a totală a ării) în anul 2005. cum este Legea 150/2003 şi. pentru a facilita accesul la credite şi la alte instrumente financiare în zonele rurale. inclusiv pepinierele. Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) a fost înfiin at în 1994 prin finan are PHARE.4% şi alte terenuri acoperite cu vegeta ie forestieră. reprezintă restul de 1. derulate prin Fondul de Credite pentru Investi ii Agricole. rămân în afara sectorului bancar formal. în timp ce schimbarea categoriei de folosin ă a terenului agricol în cel forestier apare. Pădurile şi alte terenuri cu vegeta ie forestieră (6. 1. Decembrie 2009 18 .742. prin includerea acestora în zona urbană. care pot deservi oameni care. Utilizarea terenurilor Suprafe e mari ale fondului funciar românesc pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii Având o suprafa ă agricolă de 14.8 mii ha) reprezintă 28. a unor sisteme de informare de pia ă şi prin îmbunătă irea canalelor de comercializare şi coordonării dintre procesatorii de produse agricole/lan urile de supermarket-uri şi agricultori. sau Fondul Român de Garantare pentru Creditele IMM.2%). 3. Prin programul „Fermierul” s-au oferit lichidită i suplimentare băncilor comerciale participante. prin acoperirea unei păr i din garan iile solicitate de băncile comerciale şi de al i furnizori de fonduri. Având în vedere faptul că nu to i cei interesa i îşi vor putea satisface nevoia de credite apelând la bănci. Suprafa a agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul.2 mii ha (sau 61.

Din cele 4. Restul este împăr it între societă ile comerciale cu capital majoritar privat (35.15 ha. format din exploata ii de mici dimensiuni. făcând astfel obiectul multor litigii şi dispute. şi anume.6% din suprafa a agricolă a ării şi circa 33% din cea împădurită au fost retrocedate foştilor proprietari sau moştenitorilor legali ai acestora. societă ile comerciale cu capital majoritar de stat (1. remarcându-se o distribu ie bipolară sau duală. desfăşurându-se în mai multe etape succesive. Identificarea şi delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna corect realizate. în timp ce 18. Ca urmare.37 ha şi este divizată în aproximativ 3. de exploata ii cu dimensiuni de peste 50 ha (13. Asocia iile familiale şi persoanele fizice autorizate reprezintă un tip particular de exploata ii.256. Cea mai mare parte a suprafe ei agricole a exploata iilor cu personalitate juridică apar ine administra iei publice. Restul de 20% din SAU este exploatată de către un segment intermediar.935 persoane fizice autorizate. fapt care o situeaz cu mult sub dimensiunea medie a unei ferme europene. cooperative (0.263 exploata ii cu personalitate juridică exploatează diferen a de 34.44%).7% din suprafa a totală păşuni (231. fără personalitate juridică.152 exploata ii. divizate în circa 9 parcele.102. 0. în timp ce restul sunt furnizori de servicii agricole (Oficiul Na ional al Registrului Comer ului . în medie.247 utilizau o suprafa ă agricolă de 13.73 parcele. Decembrie 2009 19 .018. caprinelor şi ecvinelor (368). Există 3. 95. Majoritatea exploata iilor cu personalitate juridică sunt ferme mari: 43% din ele exploatează mai mult de 50 ha.5% din suprafa a totală arabilă (367. Majoritatea celor din a doua categorie cultivă cereale (1.06 ha). Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. din totalul de 4.2%) (INS – Anuarul Statistic al României.449).863 asocia ii familiale înregistrate şi 9. 4. cu horticultura şi ob inerea produselor de seră (743). până în anul 2005. Această medie scăzută maschează disparitatea dintre exploata iile agricole în ce priveşte dimensiunea acestora.830.906. fructelor (235).2 mii ha). 2006).7 parcele. reprezentat de exploata ii cu dimensiuni între 5 şi 50 ha.7 mii ha. municipiilor şi comunelor (44.2007). exploata iile individuale lucrează 65. Aproape 80% din suprafa a agricolă utilizată (SAU) este împăr ită aproximativ egal între două categorii: un grup foarte numeros (80% din totalul exploata iilor). având în vedere condi iile naturale ale ării (32-35%). Suprafa a agricolă medie a unei exploata ii agricole din România este de 3. Totuşi. care exploatează 40% din SAU). 2006). titlurile de proprietate au fost emise fără o verificare corespunzătoare a terenurilor din punct de vedere cadastral şi fără înscriere în Cartea funciară. segment care este redus comparativ cu alte ări din UE şi care necesită a fi dezvoltat (INS – Anuarul Statistic al Romaniei. Ele sunt. În 2005.2% din suprafa a totală de fâne e (32. creşterea animalelor pentru lapte (498).121. 2004). Retrocedarea şi redistribuirea suprafe elor de teren agricol şi forestier a început în anul 1991. în timp ce numai 30% exploatează sub 5 ha (INS – Anuarul Statistic al României.45% (sau 9. 2006). Exploata iile individuale au.4 mii ha) (INS. 2. în timp ce exploata iile cu personalitate juridică exploatează în medie 269 ha. porcinelor (68) şi păsărilor (109).08%) şi alte tipuri (3.2 mii ha) şi 0. împăr ite în 3.804.Ponderea suprafe elor împădurite în totalul suprafe ei României se situează sub media europeană şi cu mult sub nivelul pe care cercetătorii îl consideră ca fiind un prag minim posibil. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0. pe grupuri de dimensiuni fizice ale exploatatiilor (%.22 ha) din SAU. sub 5 ha şi un grup foarte mic.25%). altele se ocupă cu cultivarea sau ameliorarea legumelor. incluse în Registrul Comer ului.55% (4.81%). Fermele mici sunt reprezentate în principal de exploata iile individuale. Distributia exploatatiilor agricole si a suprafetelor agricole utilizate.2%). totuşi. 2005) 100 80 60 40 20 0 0-5 ha 5-20 ha ferme 20-50 ha peste 50 ha suprafata agricola utilizata Aproape toată suprafa a agricolă şi peste o treime din fondul forestier au fost privatizate. Distribu ia exploata iilor agricole are un pronun at caracter dual. unită ile agricole private (15.683. creşterea ovinelor.247.121.

de 60 creşterea economică scăzută şi de un 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 deficit al balan elor comerciale agroalimentare. 2005) peste 100 ha 50-100 ha 20-50 ha 5-20 ha 2-5 ha 1-2 ha 0-1 ha 0% 20% 40% 60% 80% 100% proprii inchiriate altele Proprietatea reprezintă principalul mod de de inere al unui teren agricol. 2006).M ijloace de dobandire a terenurilor agricole ( % SA U. În primul an de tranzi ie. În ciuda acestui fapt. Ponderea terenurilor arendate din totalul suprafe ei agricole devine relativ importantă numai în exploata iile mai mari de 50 ha. unde terenurile arendate reprezintă circa o treime din dimensiunea totală a fermei. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Nivelul produc iei agricole (cuantificată prin PAB . Decembrie 2009 20 . România a fost una dintre ările Europei Centrale şi de Est în care s-a înregistrat cea mai mică scădere a produc iei agricole de la începutul perioadei de tranzi ie. în timp ce sectorul agricol a înregistrat fluctua ii semnificative. înregistrând o scădere de la 16. Însă din anul 2000.2. Fragmentarea excesivă a proprietă ii şi lipsa asocierii între agricultori diminuează competitivitatea sectorului agricol. (ii) lipsei pie elor care să sprijine restructurarea şi modernizarea sectorului agricol şi (iii) a industriei alimentare care nu şi-a încheiat încă procesul de restructurare şi modernizare. precum şi în ultimii ani. forestier şi alimentar Performan a în agricultură a fost scăzută şi a devenit tot mai instabilă.produc ia agricolă brută). apoi va examina aspecte legate de dezavantajele structurale din agricultură şi industria alimentară. a rămas relativ constant după 1980. precum şi cauzele care împiedică creşterea performan ei şi competitivită ii Creşte re a economică şi agricolă din România. Situa ia a fost deosebit de nefavorabilă în 1992.2. având în vedere că T otal VAB VAB în industrie agricultura şi industria alimentară nu VAB în agricultur ă PAB reuşesc să ină pasul cu creşterea cererii de produse alimentare. acestor sectoare. VAB din agricultură a înregistrat o scădere inferioară celei din industrie. În anul 2005. Performan a sectoarelor agricol. determinată de creşterea economică generală rapidă şi neputând face fa ă competi iei străine.1. 1990-2003 (1990=100) 110 100 90 3. odată cu desfiin area cooperativelor agricole de produc ie. Competitivitatea agriculturii. agricultura înregistrează un declin. Agricultura a contribuit cu 13. Acest lucru este rezultatul (i) unei structuri duale şi „învechite” a exploata iilor agricole. când sectorul a avut de suferit în urma condi iilor meteorologice precare.1%.1. silvicultura şi piscicultura) a contribuit cu 14. Lipsa competitivită ii este 70 reflectată de productivitatea scăzut . sectorul industrial s-a bucurat de o creştere continuă. în special celei din UE.2% în 1998 (INS – Anuarul Statistic al României. 3. 2005) în timp ce doar 14% a fost arendată. Deşi aflată în curs de dezvoltare. Analiza de mai jos va oferi mai întâi o privire de ansamblu asupra performan ei generale la nivel de sector. trei sferturi din SAU a fost exploatată de proprietari (sursa: Ancheta Structurală a Exploata iilor Agricole. silviculturii şi industriei alimentare Performan a sectorului agricol a înregistrat un nivel scăzut. în timp ce sectorul primar (agricultura. din cauza vulnerabilită ii în fa a condi iilor de secetă. pia a arendării rămâne limitată şi beneficiază de aceasta mai ales exploata iile mai mari.6% din totalul VAB în 2004 (scăzând de la 20% în 1990). pe categorii de dimensiuni ale exploatatiilor.1. 80 Ca ramură a economiei na ionale.

în timp ce la porumb a fost de 3. Deficitul balan ei comerciale în sectorul agro-alimentar a atins 1. O rela ie mai bună între agricultorii individuali şi fabricile de prelucrare a semin elor oleaginoase a permis creşterea produc iei de semin e de floarea-soarelui în rândul micilor producători. energia eoliană .021. România atrage din ce în ce mai mult interesul investitorilor străini în acest domeniu. până în anul 2010. fructele.150 kg/ha.9 milioane Euro. în prezent. precum: efectivele de porcine (carnea de porc). cabaline).041 milioane Euro) a provenit din sectoare pentru care produc ia internă nu a acoperit necesarul de consum. tutunul. 2006) este destinată cerealelor şi mai ales culturilor de grâu şi porumb. grâul.000 tone de biodiesel (Raportul GAIN RO6020). produc ia medie la grâu a fost de 2.Deficitul din ce în ce mai mare al balan ei comerciale agroalimentare reflectă scăderea competitivită ii. şeptelul (bovine. Deşi. În aceste zone se pot amplasa instala ii eoliene cu o putere totală de până la 14. datorită creşterii pre urilor interna ionale şi îmbunătă irilor din sectorul de procesare. România dispune de un poten ial deosebit al surselor de energie regenerabilă. biomasă . respectiv. aflată în plină dezvoltare. podişurile din Moldova şi Dobrogea şi în zonele montane. În perioada 2000-2005.poten ialul exploatabil al producerii de energie electrică prin sisteme fotovoltaice este de aproximativ 1.508 kg/ha. nivelul exporturilor fiind de 673. uleiul de floarea-soarelui şi uleiul de soia. Totuşi. după cereale. mal ul. 39. zahărul. ajungând în prezent la niveluri care se situează cu pu in peste cele de la sfarşitul anilor `80. După un declin înregistrat la începutul anilor `90.4 % din cel al porumbului. circa 2 milioane tone de bioetanol şi 400. are poten ialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole. evaluat la circa 7. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. reprezentative fiind zonele Câmpia de Sud şi Dobrogea. ultimii ani au fost marca i de o instabilitate crescândă în ceea ce priveşte produsele şi nivelul recoltelor. fructele şi legumele conservate. Aproximativ două treimi (69%) din suprafa a cultivată (INS. România nu are o produc ie semnificativă de biocombustibil. peste jumătate (1. Circa 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se ob ine din arderea de reziduri forestiere. conservele şi produsele din carne.3 milioane Euro şi al importurilor de 2. Deficitul balan ei comerciale agroalimentare este determinat în mare parte de o industrie alimentară neperformantă. În anul 2005. ovine. Valorificarea surselor de energie regenerabilă reprezintă un obiectiv major în cadrul politicii UE. însumând 1.594 mii tep/an. mierea. ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. în special oleaginoasele. Aceste niveluri s-au situat sub cele din perioada anterioară tranzi iei. slănina.3 miliarde Euro în 2005.4 % în 2005). Pia a biocombustibililor. sectorul şi-a revenit şi s-a înscris pe o curbă ascendentă către sfârşitul decadei. datorită pozi iei geografice. înscriindu-se în contextul renun ării treptate la folosirea combustibililor conven ionali şi al ob inerii independen ei energetice fa ă de sursele externe de energie. brânzeturile.200 GWh/an. hameiul. porumbul. astfel: • • • energia solară . specialiştii apreciind că nu reflectă decât 40% din poten ialul agricol al grâului şi. sunt pe locul doi ca pondere din suprafa a cultivată (14. produc ia nu este constantă şi se situează cu mult sub poten ial. Având un poten ial de creştere a produc iei interne de rapi ă şi soia şi date fiind capacită ile actuale de prelucrare.poten ialul energetic de biomasă este ridicat la nivelul întregii ări.poten ialul energetic eolian este ridicat în zona litoralului Mării Negre. Surse din sector indică faptul că România are poten ialul de a produce. Schimbările structurale care au intervenit în perioada de tranzi ie au transformat România într-un importator net de produse agroalimentare.779 milioane Euro. produsele/sectoarele care au înregistrat o balan ă comercială pozitivă (totalizând 430 milioane Euro) au fost: orzul. Decembrie 2009 21 .000 MW. vinul. Culturile industriale. legumele proaspete în afara sezonului. În ceea ce priveşte produsele cu balan a comercială negativă. statutul de membru al UE aduce cu el reglementări comunitare referitoare la o minimă utilizare a biocombustibililor pe plan intern. Suprafa a ambelor culturi a fluctuat mult pe parcursul perioadei de tranzi ie. şroturile de floarea soarelui şi nucile. Produc ia de oleaginoase a înregistrat şi ea varia ii mari pe parcursul perioadei de tranzi ie. florile. Pentru principalele culturi.

Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranzi ie. În ciuda fluctua iilor determinate de factorii climatici.7 kg/cap de locuitor. Cu toate acestea. În timp ce. Anul următor. În perioada 2000-2005. cu 24. iar materialul genetic este. Cu toate acestea. Totuşi. În plus. efectivele de păsări şi familiile de albine au crescut semnificativ în perioada 1998-2005. înregistrând un vârf de 380. efectivele de bovine. suprafa a cultivată cu legume a depăşit 260. în principal pentru autoconsum. în special datorită reducerii efectivului de reproduc ie în 2003 şi 2004.5%. Totuşi. respectiv. zonele reprezentative fiind Câmpia de Vest şi Câmpia de Sud. Produc ia a urmat îndeaproape această tendin ă. majoritatea producătorilor români furnizează lapte cu un nivel de peste 1 milion de germeni/ml. Desfiin area sau privatizarea cooperativelor agricole de produc ie şi a fermelor de stat au avut drept rezultat apari ia unor modificări structurale semnificative. Deşi în curs de îmbunătă ire. Efectivele de animale au scăzut până la nivelul unită ilor care au apărut ulterior. însă unita ile de mici dimensiuni limitează acest poten ial. către îmbunătă irea practicilor de furajare de la nivelul fermelor şi introducerea unor tehnici avansate de ameliorare zootehnică. În medie. 1. se află în func iune circa 70 sonde pentru apă caldă (cu temperatura de peste 60°C).8% – carne de oaie. Randamentul soiurilor de vi ă nobilă este de numai 30 hl de vin/ha. furajarea şi practicile zootehnice de care beneficiază fiind deficitare. efectivele de animale au fost relativ stabile.624 mii tone (sau 113. Eforturile publice din sectorul bovinelor se îndreaptă în prezent către introducerea în produc ie a unor rase de carne. 43. cu mult sub media europeană. în detrimentul celor de lapte. s-a înregistrat o creştere semnificativă fa ă de anul 2000.000 ha în 2004. de lapte brut nu ar trebui să depăşească 100. Rezerva de energie geotermală cu posibilită i de exploatare curentă în România este de circa 167 mii tep (7 PJ/an). când produc ia a fost de 112. Pre ul tot mai ridicat al furajelor a avut şi el un impact asupra acestor modificări. a fost mai pu in favorabil. de slabă calitate (Raportul GAIN RO6018). iar produc ia de ouă de găină. situa ia igienei laptelui şi a sistemului de colectare a acestuia rămân factori limitativi importan i în industria procesatoare a laptelui. produc ia de miere a crescut cu 77% în aceeaşi perioadă.• energia geotermală . Decembrie 2009 22 . micii agricultori s-au bazat pe creşterea animalelor. Efectivele de porcine au scăzut uşor.8% în aceeaşi perioadă. Produc ia totală de lapte (inclusiv consumul vi eilor) a crescut cu 14% în perioada 1998-2005. cu următoarele diferen ieri între specii: 23% – pasăre. a crescut cu 4. numărul maxim de germeni/ml. atingând un nivel maxim de 4. de 50 hl/ha.în prezent. produc ia totală de carne. scăzând cu 15% în perioada 19982005. în diferite zone geografice. cât şi cantitatea produc iei interne de fructe. În ceea ce priveşte podgoriile. produc ia de carne de porc a scăzut cu 9. Produc ia animalieră tinde să crească. în mii tone greutate în viu.3 kg/cap de locuitor). Majoritatea efectivelor de porcine se află în gospodării private. deşi au înregistrat anumite fluctua ii anuale. cu 41%.773 mii tone în 2004 (sau 220. Neputând utiliza spa iile şi dotările tehnice din fostele unită i de produc ie intensivă. conform normelor UE. porcine şi ovine s-au stabilizat. achizi ionarea îngrăşămintelor.000. Totuşi. în ultimii ani. suprafe ele cultivate cu vi ă nobilă în perioada 1998-2005 au scăzut cu 16%. Sectorul de prelucrare a cărnii de porc se confruntă încă cu costuri interne ridicate.000 ha în perioada 2000-2005. Produc ia totală de ouă a crescut cu 37. oferta continuă să fie insuficientă şi se estimează că nivelul de colectare al laptelui brut pentru comercializare va acoperi doar o pătrime din totalul ofertei.2%. tendin a generală a acestei suprafe e a fost una ascendentă. To i aceşti factori influen ează atât calitatea. Mul i cultivatori de fructe se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare pentru reîntinerirea planta iilor de pomi fructiferi. 16% – carne de vită. 2005. În fine. în ciuda produc iei de porumb relativ abundente şi a for ei de muncă ieftine. produc ia scăzând la 3. iar produc ia de lapte de vacă şi de bivoli ă a crescut cu 12%. reabilitarea sistemelor de iriga ii şi construirea unor capacită i de depozitare adecvate. calitatea cărnii de porc furnizată industriei procesatoare constituie o problemă care va trebui rezolvată. Suprafa a cultivată cu soiuri hibride în gospodăriile individuale a scăzut şi ea cu 20% în aceeaşi perioadă. După o scădere pronun ată la începutul decadei.2%. În Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.7 kg/cap de locuitor). în general. Suprafa a acoperită de livezi a urmat şi ea o tendin ă descendentă.5% şi. putându-se observa şi semne de revigorare în acest sector. pesticidelor şi utilajelor.

România dispune de o produc ie mixtă relativ echilibrată. recolta de P roduc ia vegetală P roduc ia animală Servicii agricole grâu s-a situat la doar 55% din nivelul produc iei anului 2006. de inând doar o pondere scăzută în totalul produc iei agricole (sub 1%). Vulnerabilitatea agricultorilor fa ă de condi iile meteorologice nefavorabile a crescut. se poate constata că în perioada 1990-2007. Aspectele de mai sus se reflectă şi în sistemul de produc ie mixt. Cu toate acestea. Pentru a respecta cerin ele UE. Nivelul . în timp ce produc ia de porumb şi cea de floarea-soarelui abia au atins o treime din nivelul aceluiaşi an (Raportul GAIN RO7006. Conform acestui studiu. adoptarea unor tehnici avansate de reproduc ie etc. Gripa aviară a avut şi ea un impact puternic asupra pie ei cărnii de pasăre în perioada 2005-2006. Un studiu recent privind viabilitatea sistemelor de iriga ii a delimitat sistemele de iriga ii viabile economic de cele neviabile. inunda ii). pe fondul de reducere a aplicării pesticidelor şi îngrăşămintelor şi de deteriorare a tehnologiilor utilizate. Datele furnizate de Asocia ia Română a Crescătorilor de Păsări (Raportul GAIN RO6018) indică o reducere atât la efectivele de păsări. suprafa a totală irigată era de 7. Atât frecven a. De exemplu. Date fiind condi iile ei naturale. determinate în special de modificările climatice. acestea din urmă. 2007). şi mai ales în cele zootehnice. pesta porcină). în 1992. 0 cât şi intensitatea inunda iilor. s-au înregistrat fluctua ii anuale. circa 40%. în anul 2006. rămân a fi rezolvate o serie de priorită i. în timp ce situa ia a fost cu totul opusă în anul 2004. iar produc ia zootehnică. 60 Primul motiv reflectă impactul schimbărilor 40 climatice asupra agriculturii româneşti şi 20 infrastructura inadecvată în vederea contracarării riscurilor conexe. urmând să fie dezafectate definitiv. iar în ianuarie 2006 a procedat la acelaşi lucru în fermele comerciale. Drept urmare. a variat între 10 şi 67%.5 milioane hectare (jumătate din suprafa a amenajată pentru iriga ii în prezent). Produsele agricole ob inute în fermele vegetale. Serviciile agricole sunt încă slab dezvoltate. în perioada de vară. România ratând pia a UE. creşterea pre urilor la energie şi eficien a hidraulică scăzută a infrastructurii fac activitatea de irigare din România una costisitoare. în ianuarie 2003 România a stopat vaccinarea în gospodăriile individuale. determinat în parte de lipsa de conformitate cu normele europene. precum: îmbunătă irea practicilor de furajare de la nivelul fermelor. În ultimii 18 ani nu s-au efectuat investi ii în reabilitarea/modernizarea sistemelor de iriga ii. pesta porcină clasică a constituit o problemă endemică în România. a fost necesară reluarea vaccinării în toate exploata iile (inclusiv în cele comerciale). În general. scăderea produc iei vegetale.1990-2005) din ce în ce mai instabilă. Infrastructura de iriga ii existentă şi accesul la aceasta trebuie îmbunătă ite. ci doar cheltuieli pentru între inerea şi repara ia anuală a unor sisteme şi anume acelea în care s-au înregistrat cereri de apă din partea fermierilor. în care produc ia vegetală reprezintă circa 60%. în perioada de 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 primăvară şi a secetelor. La rândul ei. pe o suprafa ă de 867 mii ha. precum şi de inciden a bolilor la animale (gripa aviară. Acest lucru este determinat atât de frecven a. Decembrie 2009 23 . performan a în agricultură pare să fie (%. cu o medie anuală de 424 mii ha. În 2007. epidemia nu a fost eradicată. pentru a combate riscurile determinate de modificările climatice. cât şi la produc ia de broiler din unită ile industriale. apari ia bolii fiind semnalată în continuare în exploata iile individuale. prezintă un nivel calitativ scăzut. sistemele de iriga ii viabile deservesc suprafe e de până la 1.în continuare mic de participare în organiza iile utilizatorilor impiedică utilizarea efectivă a sistemelor de iriga ii existente. unde şi gradul de utilizare este foarte mic sau este zero.635 mii ha. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. care este debuşeul ei de export cel mai important. pentru rasele specializate în produc ia laptelui. Nivelul anual de utilizare al sistemelor pregătite să func ioneze. au crescut în ultimul timp. Cu toate acestea. În ultimii Evolu ia structurii produc ie i agricole ani. cât şi de 100 severitatea crescută a calamită ilor naturale 80 (secetă. Analizând situa ia suprafe elor amenajate pentru iriga ii şi gradul de utilizare al acestora.sectorul produc iei laptelui. a fost cauzată de condi iile meteorologice nevaforabile.

63 ha. Majoritatea acestor unită i nu au personalitate juridică. Situa ia privind infrastructura de internet în bandă largă a fost avută în vedere ulterior momentului aderării României în structurile comunitare. inovare şi respectiv broadband) definite drept priorită i conform Bilan ului de sănătate al Politicii Agricole Comune şi respectiv. exploata iile de subzisten ă sunt definite ca fiind mai mici de 2 UDE8. Informa iile limitate existente la acel moment a permis numai stabilirea unor măsuri de interven ie publică prin Programul Sectorial Opera ional Creşterea Competitivită ii Economice co-finan at de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru zonele cu acoperire redusă datorită eşecului pie ei. acestea vor fi incluse în analiza si fundamentarea sprijinului planificat a se introduce după 2010. reprezintă elemente de noutate pentru România şi au fost deja tratate în PNDR în versiunea lui ini ială. Valoarea unei unită i de dimensiune economică este de 1. Această categorie este deci mai cuprinzătoare decât defini ia dată de Eurostat (care include doar unită i mai mici de 1 UDE). Aproape jumătate din suprafa a totală şi din efectivul total de animale se află în exploata ii de subzisten ă. 3. România a decis ca resursele financiare suplimentare alocate din PERE să fie folosite la consolidarea opera iunilor şi ac ivită ilor deja existente aşa cum au fost ele identificate şi eviden iate în analiză. Decembrie 2009 24 .3 ha.200 euro. Deoarece nu au apărut evolu ii recente care să justifice o ajustare a priorită ilor strategice stabilite prin PNDR. reprezentând 91% din numărul total de ferme. Includerea ei printre priorită ile PERE a determinat România să reconsidere posibilitatea de sprijin în cadrul PNDR după 2010. Planului European de Redresare Economică. gestionarea resurselor de apă. Astfel. Finan area investi iilor în infrastructura de internet în bandă largă atât pentru zonele urbane căt şi cele rurale este în prezent acoperită exclusiv de POS CCE. compus din parcele care nu sunt mai mici de 0. biodiversitatea. Majoritatea acestor exploata ii de subzisten ă nu sunt nici măcar considerate ferme. având în medie 1. managementul resurselor de apă. măsuri ce înso esc restructurarea sectorului produse lactate. Celelalte aproximativ 3 milioane de exploata ii intră în categoria fermelor de subzisten ă. Alocarea resurselor adi ionale pe axele prioritare. Pentru gestionarea resurselor de apă şi pentru buna utilizare şi depozitare a îngrăşămintelor s-a avut în vedere şi o creştere a intensită ii sprijinului ca urmare a faptului că aceste investi ii sunt costisitoare şi nu sunt în totalitatea lor generatoare de profit iar altfel beneficiarii nu ar fi interesa i să efectueze aceste investi ii. 8 Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploata ii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploata iei (Decizia Comisiei nr.705. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.502 ha (70%) din totalul SAU. Dezavantajele structurale ale agriculturii Procesul de privatizare a terenurilor agricole. Totuşi. păstrează ponderea ini ială a acestora în structura financiară a programului. deşi există câteva excep ii. pe măsura disponibilită ii datelor statistice. numai 1. din totalul exploata iilor agricole. În perioada care urmează. marea lor majoritate se încadrează în segmentul fermelor de 0-5 ha. restructurarea sectorului produselor lactate sunt subiecte pentru care analiza efectuată în acest capitol cuprinde informa iile de bază ce indentifică nevoile şi fundamentează măsurile de interven ie propuse mai departe în program. schimbările climatice. (2) suprafa ă de teren mare în proprietatea prea multor agricultori care se apropie sau au trecut de vârsta pensionării. energie regenerabilă. Exploata iile de subzisten ă acoperă 45% din SAU a României.237. Ca suprafa ă. se vor monitoriza şi. 85/377/CEE). Pentru obiectivele perioadei de programare. energia din surse regenerabile.1.358 (29%) erau înregistrate la 1 iunie 2007.2. în special în cadrul exploata iilor mai mici.Noile provocări (schimbări climatice. acestea practicând agricultura pe o suprafa ă de 9. biodiversitate.2. Condi ia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a beneficia de plă ile din Pilonul I este aceea de a lucra cel pu in 1 ha de teren. a generat în agricultura României două dezavantaje structurale principale: (1) suprafa ă de teren mare şi multe exploata ii mici.

studiul a identificat unele trăsături specifice acestui segment de ferme. fie se apropie de vârsta fără pregătire liceu post-liceal universitate pensionării.1%).Exploata iile de subzisten ă diminuează performan a sectorului agricol în general. numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor în ferme comerciale va include numai fermele de semi-subzisten ă între 2 şi 8 UDE (aproximativ 350 mii de exploata ii). Cum nu este de aşteptat ca numărul de fermieri care vor depune cerere de sprijin să fie mai mare de un sfert din totalul beneficiarilor poten iali. Astfel. Specific României. În consecin ă. de regulă. dar linia directoare o va constitui identificarea oportunită ilor de valorificare a produc iei. conduse de proprietari. În plus. planul de afaceri va pune accent pe vânzarea produc iei şi nu atât pe realizarea de investi ii. iar impactul poate fi >=65 resim it la nivelul competitivită ii 60 – 64 întregului sector. bunăstarea animalelor şi siguran a alimentară. 2005) animalelor apar. pe categorii de vârstă zootehnic. determinată de for a de muncă agricolă excesivă.43 unită i anuale de muncă/100 ha. De obicei.5-2. activită ile agricole şi cele casnice devin inseparabile. persoane care fie 0% 20% 40% 60% 80% 100% au trecut. Pentru ele.9 % din totalul exploata iilor acestei categorii). fapt care scoate în eviden ă lipsa de competitivitate. aspect care are drept rezultat venituri foarte mici în urma activită ii depuse. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. unde rela ia exploata iilor cu pia a este mai pu in dezvoltată. de obicei. Sprijinirea fermelor mediimici. Ultimul aspect este important mai ales pentru sectorul Situa ia administratorilor de exploata ii. nici motiva ia. iar procentul persoanelor juridice este foarte redus (0. această categorie de agricultori nu este afectată de fluctua iile nefavorabile ale pre urilor. exploata iile de subzisten ă 35 – 39 20 – 34 joacă un rol socio-economic esen ial. acestea din urmă reprezentând baza care va permite o schimbare a orientării exploata iei. Pornind de la principiul grupărilor iterative. pentru care nu există posibilită i reale de restructurare. este nevoie de 2 până la 4 UDE suplimentare (Calcul realizat de MADR). practic. Decembrie 2009 25 . Totuşi. adică a celor cu dimensiunea economică între 2 şi 8 UDE. Diferen a fa ă de clasa de dimensiune economică 816 UDE este clară.9 ha pentru grupa 2-4 UDE şi 9. însă există aici o orientare mai puternică spre pia ă. analiza veniturilor acestor gospodării relevă faptul că o fermă din clasa 2-4. nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la calitatea mediului. 55 – 59 Prin faptul că asigură mijlocul de trai al categoriilor vulnerabile ale 40 – 44 popula iei. Sistemul de produc ie mixt al acestor exploata ii nu diferă foarte mult de segmentul fermelor de subzisten ă (şi anume. care conferă acestuia omogenitate internă şi îl diferen iază de alte segmente. în combina ie cu culturile de câmp. de obicei. Deoarece există un număr mare de ferme mici în România (de subzisten ă şi semi-subzisten ă). Raportul For ă de muncă/ unitate de suprafa ă este de 63. această abordare este considerată cea mai realistă. exploata ii individuale tipice. în aceste exploata ii mici. agricultorii din fermele de subzisten ă nu au. având în vedere că bolile şi nive l de pregătire (%. Atât terenurile. Majoritatea acestor persoane nu au niciun nivel de pregătire sau de in un nivel de competen ă sau cunoştin e limitat. cât şi for a de muncă sunt folosite sub poten ialul lor economic. Defini ia provine dintr-un document strategic realizat de Institutul European din România (2006). are marele avantaj că gestionează un segment de exploata ii relativ omogen (cu media de 4. În plus. Având în vedere acest tip de combina ie a produc iei şi conectarea lor foarte slabă cu pia a. aceste persoane optează pentru structuri de produc ie mixte: granivore (păsări şi porci). exploata iilor de subzisten ă le lipsesc capitalul şi o pregătire profesională corespunzătoare a fermierilor. exploata iile din grupa 2-8 UDE sunt. activitatea agricolă fiind aici orientată spre comercializare (persoanele juridice având un procent de 10. 45 – 49 50 – 54 Segmentul fermelor de semi-subzisten ă sugerează nevoia unor interven ii bine direc ionate. pentru ca o fermă să îşi comercializeze o parte din produc ie.3 UDE poate acoperi necesarul de autoconsum al unei gospodării cu o medie de 1-3 membri. <20 Fermele de subzisten ă sunt. combina ia granivore-culturi de câmp).4 ha pentru grupa 4-8 UDE).

Aproape jumătate din suprafa a agricolă este lucrată de exploata ii de subzisten ă, care men in eficien a agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările All farms fermelor mari care ob in, de altfel, rezultate over 40 ESU bune şi împiedicând consolidarea fermelor de semi-subzisten ă, care ar putea deveni 8-40 ESU astfel unită i agricole viabile şi mai 2-8 ESU competitive. O pondere de 45% din SAU a României este lucrată în exploata ii de 0-2 ESU subzisten ă (şi anume, de unită i mai mici de 2 0% 20% 40% 60% 80% 100% UDE), a căror activitate este cu mult sub poten ial şi care men in eficien a globală a 0-34 35-39 40-54 55-64 65 and over sectorului agricol la un nivel scăzut. Existen a unui patrimoniu funciar agricol important într-un sector agricol slab performant reprezentat de exploata iile de subzisten ă diminuează şi performan a din exploata iile mai mari. Segmentul exploata iilor de semi-subzistenten ă rămâne astfel restrâns şi neperformant. El reprezintă 9% din totalul fermelor şi aproximativ 16% din SAU. Pentru a deveni unită i comerciale viabile şi competitive, exploata iile de semi-subzisten ă vor trebui să facă fa ă mai multor provocări sau conjuncturi nefavorabile de pia ă. Interven iile publice au un rol principal în facilitarea acestei transformări şi a procesului de restructurare din agricultura românească. Mai întâi, tranzac iile de pe pia a funciară vor trebui să se îmbunătă ească, astfel încât exploata iile de semi-subzisten ă să se consolideze şi să preia terenuri din segmentul fermelor de subzisten ă, fie prin arendare, fie prin cumpărare, fie prin intermediul altor forme, cum ar fi asocierea fermierilor. În al doilea rând, serviciile tehnice şi de consultan ă vor avea un rol important în îmbunătă irea capacită ii fermelor intermediare pentru ca acestea să devină competitive şi să-şi gestioneze procesul de transformare. În al treilea rând, exploata iile de semi-subzisten ă vor trebui să se integreze mai bine pe pia ă, prin intermediul canalelor de comercializare. Ac iunile de natură asociativă vor juca un rol major în acest sens.
Distribuţia SAU pe vârste de fermieri şi economică dimensiune economică a fermei (%) (%) (2005)

Sectorul agricol se confruntă cu o problemă severă privind structura de vârstă a fermierilor, în special în segmentul de semisubzisten ă.

Datele statistice prezentate atât în PNS cât şi în Programul Na ional de Reformă pun în eviden ă faptul că un procent relativ mare de tineri, cu vârsta cuprinsă între 24 şi 44 de ani, sunt ocupa i în agricultură. Această situa ie este cauzată de faptul că, neavând alte surse de venit, tinerii din mediul rural rămân în comunită ile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activită i agricole. Un aspect foarte important este acela că, în totalul for ei de muncă ocupate în agricultură ponderea salaria ilor este foarte mică, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este de inută de lucrătorii pe cont propriu (51,6%) şi de lucrătorii familiali neremunera i (42,0%). Aceste două categorii cuprind în mare măsură “al i membri de familie”, respectiv şi tineri cu vârsta sub 35 de ani (INS, 2005). Analizând structura de vârstă a managementului în cadrul exploata iilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constată că o pondere foarte mare, de 71%, o reprezintă şefii de exploata ii cu vârsta de 55 de ani şi peste, comparativ cu ponderea celor cu vârsta între 35 şi 55 de ani, de 25%, şi a tinerilor sub 35 de ani, de numai 4% (EUROSTAT, 2005). Tendin a de îmbătrânire a şefilor de exploata ii se observă şi în cadrul exploata iilor cu personalitate juridică (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (INS, 2005). Ponderea exploata iilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a înregistrat un trend descendent în perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectând şi un grad scăzut de ocupare a acestora în exploata iile agricole, de aprox. 4,5% în ara noastră, fa ă de 8,3% cât s-a înregistrat la nivelul UE27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situa ia la nivel comunitar, în România suprafa a agricolă utilizată de tinerii sub 35 de ani este mult mai mică fa ă de cea utilizată de celelalte categorii de vârstă (EUROSTAT, 2005). Agricultorii tineri (sub 40 de ani) reprezintă numai 10% din popula ia totală de fermieri, exploatând un procent de 10% din SAU. La cealaltă extremă, agricultorii care au depăşit vârsta pensionării (peste 65 de ani) reprezintă 43% din numărul total de fermieri şi exploatează 31% din SAU. Agricultorii care vor depăşi vârsta pensionării la sfârşitul perioadei de programare (încadrându-se în categoria de vârstă 55-64 ani în 2005) reprezintă un procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor şi de 24% din
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 26

SAU. Jumătate din suprafe ele de inute de exploata iile de subzisten ă sunt conduse de persoane care au depăşit vârsta pensionării, în timp ce 20% sunt de inute de agricultori care, la sfârşitul acestei perioade de programare, vor fi aproape sau vor fi depăşit pragul de pensionare. Împreună, aceste două categorii de vârstă exploatează 32% din SAU a României. Aproape jumătate din cei care conduc exploata iile de semi-subzisten ă au depăşit vârsta pensionării şi practică agricultura pe 40% din suprafa a aflată în acest segment. Numai 1% din aceştia au sub 34 de ani, în timp ce 7% se află în categoria 35-39 de ani. Problema vârstei înaintate este mult mai pu in pronun ată în exploata iile comerciale mai mari.
Managerii de exploata ii împăr i i pe categorii de vârstă şi dimensiunea fermelor

(INS, 2005)
Vârsta < 34 35-39 40-54 55-64 >=65 Total 0-2 UDE 210.056 246.853 905.500 849.094 1.659.739 3.871.242 2-8 UDE 13.902 20.962 81.394 90.505 147.554 354.317 8-40 UDE 1.983 2.436 9.785 5.939 5.398 25.541 40 -100 UDE 185 267 1.602 762 268 3.084 Peste 100 UDE 100 151 1.050 532 135 1.968 Total 226.226 270.669 999.331 946.832 1.813.094 4.256.152

18% din SAU este concentrată în câteva ferme comerciale mari şi în mare parte, competitive. Un număr de 1.969 de exploata ii (0,04% din total) sunt unită i care depăşesc 100 UDE. Ele ocupă 18% din SAU şi au, în medie, 1.239 ha. Din punctul de vedere al suprafe ei, în general, aceste exploata ii practică agricultura pe mai mult de 100 ha. Ele sunt specializate în principal în produc ia de cereale, oleaginoase şi culturi proteice. Circa trei sferturi din aceste ferme au personalitate juridică şi sunt conduse de persoane a căror vârstă este cuprinsă între 40 şi 64 de ani. Prezen a agricultorilor tineri rămâne destul de redusă, situându-se la 14% din numărul total al fermelor comerciale mari. Fermele comerciale mari utilizează resursele în mod eficient, deşi mai există încă discrepan e din punct de vedere al competitivită ii, care ar trebui reduse. Există un număr limitat de ferme eficiente şi competitive care, împreună, ob in performan e economice bune, dispunând şi de capital şi de know-how. Ele ar putea fi confruntate cu unele probleme de adaptare în vederea respectării standardelor UE, sau ar mai putea avea nevoie de investi ii suplimentare pentru asigurarea dotării tehnologice a fermelor. Pentru aceşti agricultori, un instrument de dezvoltare şi de utilizare eficientă a capitalului ar putea fi asocierea, o cale de evitare a supracapitalizării, creşterii costurilor fixe şi problemelor legate de accesul limitat la credite. Totuşi, nu sunt disponibile date statistice sau contabile care să permită o evaluare a gradului de dotare cu resurse a acestora şi a nevoilor lor de investi ii. De aceea, nu este posibilă o descriere precisă a acestor exploata ii din punctul de vedere al competen ei for ei de muncă şi productivită ii, intensită ii capitalului, gradului de adoptare a activită ilor de cercetare-dezvoltare, cheltuielilor legate de normele de protec ie a mediului sau pentru asigurarea calita ii produselor. Prin SAPARD, din cele 1.225 obiective de investi ii pentru produc ia vegetală finalizate în cadrul Măsurii 3.1 „Investi ii în exploata ii agricole”, reprezentând modernizări şi obiective noi, un număr de 1.095 au fost pentru culturi de câmp, 54 pentru horticultură, 31 pentru planta ii de pomi, 27 pentru planta ii de vi ă de vie, 14 sere şi 4 pentru alte tipuri de ferme (căpşuni, arbuşti fructiferi). La acestea s-au adăugat 17 obiective de investi ii finalizate în cadrul Măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice care să genereze activită i multiple şi venituri alternative” reprezentând modernizări şi obiective noi pentru alte activită i, după cum urmează: 11 ciupercării, 5 unită i procesare fructe de pădure, o planta ie duzi.

De asemenea, din cele 133 obiective de investi ii pentru creşterea animalelor finalizate în cadrul Măsurii 3.1„Investi ii în exploata ii agricole”, reprezentând modernizări şi obiective noi, un număr de 74 sunt ferme de vaci, 27 ferme de păsări, 17 ferme de porci, 5 ferme de oi, 3 îngrăşătorii de taurine, 3 îngrăşătorii de berbecu i şi 4 pentru alte tipuri de ferme (iepuri, stru i). La acestea se adaugă 235 obiective de investi ii finalizate în cadrul Măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

27

economice care să genereze activită i multiple şi venituri alternative” reprezentând modernizări şi obiective pentru alte activită i, după cum urmează: 183 ferme apicole, 52 ferme de melci. Este evident faptul că în România, pentru consolidarea exploata iilor agricole comerciale sunt necesare investi ii, în special pentru protec ia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, aplicarea de noi tehnologii care să vizeze îmbunătă irea calită ii produselor ob inute, în scopul reducerii costurilor de produc ie şi creşterii competitivită ii lor, astfel încât să poată produce la standardele comunitare, în condi ii de pia ă şi concuren ă.
Parcul de maşini agricole rămâne deficitar. Numărul de tractoare şi utilaje agricole din România a scăzut la începutul perioadei de tranzi ie, apoi a început să crească, însă treptat. Parcul de tractoare şi combine pentru produc ia de cereale a fost Evoluţia parcului de maşini agricole cel mai afectat. În prezent, numărul buc.; 1989( mii buc .; 1989 -2005) tractoarelor reprezintă numai 40% din nivelul anului 1989, în timp ce cel al 300 combinelor se situează la 77%. Pe de altă 225 parte, numărul de tractoare a înregistrat o creştere uşoară, iar încărcătura de teren 150 arabil per tractor s-a îmbunătă it, scăzând de 75 la 62 ha, în 1989, la 54 ha, în 2005. Cu toate acestea, parcul actual de maşini agricole este 0 în mare măsură depăşit, iar acest lucru duce 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 la pierderi mari de recoltă şi nu rezolvă Combine pentru cereale Prăşitoare Tractoa re problema campaniilor de recoltare lungi. Slaba performan ă a agriculturii se explică prin absen a unor sectoare de pia ă cheie: pia a funciară, serviciile de consultan ă şi pregătire, de creditare şi marketing. Interven iile strategice care vor viza lipsa acestor pie e vor fi esen iale pentru modernizarea şi restructurarea exploata iilor de dimensiuni intermediare şi pentru atingerea obiectivelor referitoare la convergen a veniturilor şi competitivitatea agriculturii. Este nevoie de o pia ă funciară mai activă, pentru a face posibilă restructurarea exploata iilor. O mare parte din suprafe e se află în proprietatea agricultorilor vârstnici care practică o agricultură de subzisten ă. O pondere de 31% din totalul SAU este lucrată de persoane care au depăşit vârsta pensionării, fa ă de numai 10%, exploatată de agricultorii tineri. Un procent de 45% din SAU este lucrat în cadrul exploata iilor de subzisten ă cu mai pu in de 2 UDE, iar 16%, în exploata iile de semisubzisten ă (având între 2 şi 8 UDE). Pentru a creşte competitivitatea agricolă, este necesar ca agricultorii mai tineri să administreze o suprafa ă mai mare de teren. Pentru a facilita un astfel de transfer de resurse funciare, pia a funciară trebuie să fie activată prin luarea unor măsuri atât în ce priveşte oferta, cât şi cererea precum şi prin reducerea costurilor tranzac ionale. În momentul de fa ă, sunt în curs de aplicare măsuri de interven ie publică în acest sens. Costurile ridicate ale tranzac iilor încetinesc transferul terenurilor către utilizări mai competitive sau fac vânzarile respective accesibile doar investitorilor mai mari, care îşi pot permite să cumpere. În momentul de fa ă, costurile tranzac iilor pot atinge până la 25% din valoarea terenurilor; odată ce terenul este înscris în Cartea funciară, acesta poate fi revândut cu un pre care poate ajunge până la dublul valorii ini iale (deoarece se evită astfel procedurile administrative de intabulare). Costurile de tranzac ionare includ taxele de notariat, cadastru, taxele percepute de agen ii imobiliari, taxele de transfer, taxele de intabulare şi, în unele cazuri, comisioanele pentru intermediari. Taxe suplimentare, pentru jurişti, pot fi şi ele necesare în cazul moştenirilor, precum şi pentru parcurgerea tuturor etapelor necesare. Terenurile nu pot fi angajate ca garan ii pentru băncile comerciale, limitându-se astfel accesul la credite. Taxele mari de cadastru şi intabulare a terenurilor limitează capacitatea agricultorilor de aşi înregistra oficial proprietatea la ANCPI. Având în vedere că majoritatea titlurilor de proprietate emise nu sunt încă înregistrate, vânzările oficiale de terenuri (pentru care este obligatorie înregistrarea prealabilă) rămân scăzute şi contribuie la reducerea valorii terenurilor. Din cauza subevaluării şi nesiguran ei legate de delimitarea parcelelor şi proprietatea terenurilor, băncile comerciale nu acceptă terenuri ca garan ie. Acest lucru constituie un element deosebit de nefavorabil pentru agricultorii din

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

28

segmentul exploata iilor de dimensiune medie, care ar avea nevoie de investi ii pentru a se dezvolta, însă a căror bază de garantare este slabă.
Interven iile publice vizează îmbunătă irea func ionării pie ei funciare. Cu sprijinul financiar şi tehnic al Băncii Mondiale, ANCPI lansează, în momentul de fa ă, un program na ional prin care să se asigure înregistrarea sistematică a titlurilor de proprietate a terenurilor (intravilane şi extravilane) din zonele rurale. Prin stabilirea clară a drepturilor de proprietate şi reducerea costurilor aferente tranzac iilor, programul are în vedere impulsionarea pie ei funciare şi facilitarea accesului la credite. În plus, a fost lansat şi Programul Renta Viageră (prin Legea nr.247/2005), având ca scop extinderea suprafe elor exploata iilor şi transferul de terenuri între genera iile de agricultori, contribuind astfel la creşterea competitivită ii exploata iilor. Prin acest program, agricultorii care au depăşit vârsta pensionării sunt încuraja i fie să vândă, fie să-şi concesioneze terenurile. Stimulentele constau în plă i anuale de 50 Euro/ha pentru concesionări şi 100 Euro/ha pentru vânzări. Până în luna decembrie 2006, în total, au beneficiat de program 76.655 ha, din care 62.855 ha au fost concesionate, iar 13.800 ha, vândute. Serviciile de consultan ă şi pregătire sunt încă slab dezvoltate şi pregătite pentru a răspunde nevoilor agricultorilor şi a-i ajuta să se restructureze şi să-şi îmbunătă ească performan a agricolă (atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere al respectării standardelor de siguran ă alimentară, igienă şi protec ia mediului, prevăzute de UE). Agen ia Na ională pentru Consultan ă Agricolă (ANCA) este o institu ie publică, subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În anul 2007, numărul total de angaja i ai ANCA a fost de 1.068 persoane. Structura teritorială a acestei agen ii este compusă din 42 oficii jude ene de consultan ă agricolă (OJCA), în care lucrează 407 consultan i şi 600 centre locale de consultan ă agricolă (CLCA), totalizând circa 600 persoane care lucrează pe teren şi al căror rol este de a furniza servicii de consultan ă şi consiliere agricolă fermierilor. La sediul central din Bucureşti lucrează aproximativ 60 de persoane.

Majoritatea personalului de teren al ANCA este format din absolven i de facultate, care au o bază tehnică şi experien ă în activitatea agricolă (la scară mare), însă nivelul de cunoştin e al acestor angaja i nu este întotdeauna la nivelul cerin elor actuale. Mai mult, sistemul ANCA este deficitar în ce priveşte competen a în domenii precum: economia şi gestionarea fermelor, marketing, elaborarea şi monitorizarea de proiecte inclusiv pentru construc ii şi amenajări în cadrul fermei. De asemenea, nivelul de cunostin e referitoare la normele şi reglementările specifice UE este limitat. Ca un aspect pozitiv, în ciuda salariilor mici şi a condi iilor de muncă dificile, personalul de teren manifestă o implicare totală în deservirea agricultorilor şi sprijinirea acestora cu sugestii inovatoare. În ce priveşte sistemul de consultan ă privat din România, în majoritatea oraşelor din ară se găsesc societă i de acest tip de toate dimensiunile, cu profiluri profesionale sau specializări diverse. Clien ii acestora sunt, în general, exploata ii agricole mai mari, care au nevoie de sprijin în pregătirea proiectelor de investi ii sau pentru rezolvarea anumitor probleme de management al fermelor. Se poate presupune că activitatea consultan ilor priva i satisface în prezent exigen ele clien ilor, aceştia având capacitatea de a reac iona în mod eficient şi flexibil la cerin ele acestei pie e, aflată în plină extindere. Până acum, MADR nu a introdus încă nici un mijloc de verificare a calită ii, sau o „procedură de acreditare a consultan ilor”, în vederea unei calificări profesionale a consultan ilor individuali priva i. În prezent 17 OJCA sunt autorizate pentru formare, iar 25 de oficii sunt în curs de autorizare. În anul 2006, ANCA a organizat 2.926 cursuri de calificare, instruire şi perfec ionare. Numărul total de persoane cuprinse în programul de pregătire profesională continuă pentru personalul propriu şi producătorii agricoli, a fost de 170.791 de persoane. Distribu ia firmelor de consultan ă/proiectare care au întocmit proiecte pentru Măsura 1.1 „Industrie agroalimentară”, pe regiuni de dezvoltare se prezintă astfel: Nord–Est 55 firme, Vest 23 firme, Nord-Vest 25 firme, Centru 52 firme, Sud-Est 13 firme, Sud Muntenia 3 firme, Bucureşti şi Ilfov 74 firme, Sud Vest Oltenia 7 firme. (date furnizate de SAPARD). În România, conform datelor furnizate de CNFPA (Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor http://www.cnfpa.ro ), sunt la acest moment:
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 29

• • •

10 furnizori de formare profesională autoriza i să furnizeze cursuri de ini iere în domeniul agriculturii; 18 furnizori de formare profesională autoriza i să furnizeze cursuri de perfec ionare în domeniul agriculturii; 12 furnizori de formare profesională autoriza i să furnizeze cursuri de specializare în domeniul agriculturii.

3.1.2.3. Nevoile de restructurare din domeniul industriei şi comercializării produselor alimentare Nivelul performan ei din industria alimentară a crescut semnificativ, însă mai sunt încă multe de realizat în ce priveşte restructurarea, pentru a ajuta sectorul să rămână competitiv şi să respecte standardele UE de siguran ă alimentară şi calitate a produselor şi pentru a stabili nişte verigi de comercializare eficiente între industria alimentară şi marea majoritate a agricultorilor.

Produsele tradi ionale sunt importante în România şi constituie oportunită i de creştere economică, în special în zonele rurale izolate sau defavorizate, dacă sunt abordate prin măsuri strategice concertate. Începând cu anul 2005, peste 1.500 de produse tradi ionale româneşti au fost recunoscute de MADR, majoritatea lor provenind din sectoarele laptelui, produselor lactate şi cărnii, dar şi din industria de morărit şi din sectorul produc iei băuturilor. Aceste produse prezintă caracteristici specifice zonelor din care provin. Industria alimentară este un sector important al economiei româneşti; în anul 2002, ea reprezenta circa 17% din produc ia totală a industriilor prelucrătoare, 9% din produc ia na ională totală şi 7% din VAB. Ea reprezintă totodată un procent relativ stabil, de 10%, din numărul locurilor de muncă din totalul industriilor prelucrătoare şi, respectiv, 3,5% din totalul locurilor de muncă, deşi numărul absolut al angaja ilor a scăzut aproape la jumătate în perioada 1990-2003. Industria alimentară a înregistrat o creştere semnificativă începând cu anul 1990, atât în termeni absolu i, cât şi relativi/total industrii prelucrătoare. Evolu ia produc iei în intervalul 1998-2005 a variat de la o categorie de produse la alta; astfel, s-au înregistrat creşteri la produsele din carne (+55%), conservele din carne (+62,9%), produsele lactate proaspete (+73,9%), uleiurile comestibile (+34,4%), brânzeturi (+39,3%) şi scăderi, la: carne (-29,2%), conserve din fructe şi din legume (-2,7%), lapte (-16,5%), făina de grâu şi de secară (-69,0%) (INS, 2006), fapt care sugerează o orientare către produsele cu valoare ridicată, în ultimii ani, ca reac ie la cererea tot mai mare. Combinarea output – urilor cu o valoare mai ridicată cu restrângerea for ei de muncă au condus la o îmbunătă ire semnificativă a productivită ii globale, care a crescut de peste trei ori în perioada 1990-2002 şi apoi cu încă 12% între 2000 şi 2005. Productivitatea întreprinderilor diferă de la un sub-sector la altul. Pe plan european, România de ine o pozi ie de vârf în produc ia de uleiuri comestibile. Sectorul de procesare a evoluat rapid, concentrându-se în jurul câtorva actori importan i de pe plan intern şi interna ional, care domină pia a oleaginoaselor; în afara lor, mai există un volum de 20.000 tone de ulei, produs în unită i rurale de mici dimensiuni, pentru autoconsumul gospodăriilor. În ceea ce priveşte industria agro-alimentară, nu dispunem de date statistice sau operative referitoare la gradul de utilizare al capacită ilor existente şi nici de cele privind eventualele disparită i între diferitele regiuni ale ării. Referitor la investi iile realizate prin SAPARD până la data de 30 iunie 2007, situa ia se prezintă astfel: Din 202 obiective de investi ii finalizate în cadrul Măsurii 1.1 „Îmbunătă irea procesării şi comercializării produselor agricole şi piscicole”, reprezentând modernizare şi obiective noi, un număr de 85 apar in sectorului „Carne şi ouă”, 48 sectorului „Lapte şi produse lactate”, 27 sectorului „Cereale”, 24 sectorului „Vin”, 17 sectorului „Legume-fructe şi cartofi”, iar 1 obiectiv sectorului „Oleaginoase”. Din analiza numărului de proiecte finalizate la nivel regional şi sectorial rezultă că:

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

30

− − − − − −

în sectorul „Lapte şi produse lactate”: regiunea cu cele mai multe proiecte finalizate a fost regiunea Nord-Est, urmată de regiunea Centru. Regiunile cu cel mai mic număr de proiecte au fost, Sud-Vest Oltenia şi Regiunea Vest; în sectorul „Carne şi produse din carne”: regiunea Centru a beneficiat de cel mai mare număr de proiecte, în timp ce regiunea Vest şi Sud-Vest de cel mai mic număr; în sectorul „Legume, fructe şi cartofi”: în acest sector, numărul proiectelor este foarte redus, existând zone fără nici un proiect finalizat (Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest); în sectorul „Vin”: discrepan ele dintre regiuni sunt foarte mari (în timp ce regiunea Sud-Est a finalizat un număr de 13 proiecte, alte regiuni n-au avut deloc proiecte, ca de exemplu NordVest, Bucureşti- Ilfov, sau câte un singur proiect în regiunile Nord-Est, Sud-Vest şi Centru); în sectorul „Cereale”: la nivel na ional numărul de proiecte a fost redus, fiecare regiune înregistrând 2-6 proiecte; în sectorul „Oleaginoase”: în acest sector a existat un singur proiect finalizat, respectiv în regiunea Sud-Vest.

În ciuda acestor succese, industria alimentară se confruntă încă cu numeroase provocări:
• O industrie duală, formată încă din prea multe societă i mici, care nu beneficiază de economie de scară în care utilizarea capacită ilor are drept rezultat un nivel mediu scăzut al productivită ii muncii şi al competitivită ii. Nivelul de concentrare al industriei alimentare este scăzut. Două treimi din cele 11.000 întreprinderi din industria alimentară sunt mici (având mai pu in de 9 angaja i) şi circa 1% sunt considerate a fi mari (cu peste 250 angaja i). Restul fabricilor procesatoare mici produc în principal pentru pia a locală, iar accesul lor limitat la credite le împiedică să-şi modernizeze şi ra ionalizeze sistemele de produc ie. Societă ile relativ mari (cu peste 50 de angaja i) domină câteva sectoare, precum zahărul, vinul şi, în mod deosebit, cel al berii. Drept rezultat şi în ciuda unor îmbunătă iri semnificative, productivitatea medie a for ei de muncă (VAB/angajat) din industria alimentară rămâne scăzută, în jurul valorii de 5.000 Euro. Acest nivel este dublu fa ă de industria băuturilor, triplu fa ă de industria tutunului şi cu 37% mai mare decât media productivită ii din industria de procesare a oleaginoaselor. Toate celelalte subsectoare au înregistrat niveluri medii de productivitate de 70-80%, productivitatea din industria produselor lactate fiind încă şi mai scăzută (61%).

Problemele legate de materiile prime şi insuficien a investi iilor din multe fabrici de procesare din sectorul agro-alimentar românesc conduc la un nivel scăzut de conformitate cu normele de procesare ale UE şi la un nivel necorespunzător al siguran ei alimentare. Întreprinderile din industria alimentară întâmpină probleme serioase, din cauza faptului că nu respectă standardele europene (inclusiv standardele ISO şi HACCP), pentru care sunt necesare investi ii importante, de reabilitare şi modernizare. În iunie 2007, nivelul de conformitate din sectoarele de produc ie şi procesare a cărnii indică faptul că din totalul de 425 de unită i, 123 respectau normele UE, fiind autorizate să participe în comer ul intracomunitar, în timp ce restul de 302 unită i au primit aprobarea de a-şi continua activitatea pentru o perioadă de tranzi ie, care se va încheia la 31 decembrie 2009. În sectorul laptelui şi produselor lactate, dintr-un total de 259 unită i, 52 sunt conforme normelor UE, fiind autorizate pentru schimburile comerciale intracomunitare, în timp ce 207 au fost admise pentru perioada de tranzi ie care se încheie la 31 decembrie 2009.
Comer ul en-gros şi canalele de comercializare, care integrează numărul mare de exploata ii mici şi mijlocii în sectorul economic alimentar, sunt subdezvoltate şi se confruntă cu următoarele probleme: (a) lipsa unor loturi de cultură standardizate, mari şi omogene, mai ales în segmentul agricol comercial de nivel mediu; (b) dispersia foarte mare a sistemului de distribu ie; (c) lipsa spa iilor de depozitare moderne, care să asigure continuitatea aprovizionării cu produse agroalimentare de calitate; (d) marjele mari, determinate de o cifră de afaceri scăzută şi de prezen a a numeroşi intermediari (acesta este în particular cazul sectorului lapte); (e) sisteme inadecvate de informare de pia ă în legatură cu situa ia pre urilor, cererii şi ofertei pe pie ele individuale. Unele din fermele comerciale foarte
31

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

mari şi-au pus la punct propriul sistem de comercializare en-gros, ob inând rezultate pozitive convingătoare. Spa iile de depozitare pentru produsele agricole, în special pentru cereale, se confruntă cu cheltuieli de stocare şi condi ionare ridicate, multe silozuri neputând garanta condi iile de depozitare standard impuse de legisla ia na ională. În general, industria procesatoare din România este încă slab conectată cu marea majoritate a producătorilor agricoli şi rămâne, din această cauză, sensibilă la fluctua iile ofertei şi la calitatea instabilă a materiilor prime, comparativ cu sectoarele de procesare concurente din alte state-membre. Consolidarea legăturii dintre producători şi fabricile procesatoare, prin încheierea unor contracte pe termen lung şi înfiin area grupurilor de producători9, care să furnizeze industriei materii prime de calitate uniformă, în paralel cu sprijinul serviciilor de consultan ă tehnică şi de management, ar putea ajuta la depăşirea acestor probleme. O mai bună integrare a acestora în cadrul industriei alimentare ar conduce la creşterea şi stabilizarea veniturilor fermierilor. În prezent nu există organiza ii de marketing cum ar fi grupurile de producători sau cooperativele de comercializare, care ar putea asigura o coordonare verticală între industria alimentară şi fermieri.

3.1.2.4. Silvicultura Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric de gospodărire eficace, prin care au ajuns la un standard excelent şi un poten ial economic important. În prezent, sectorul contribuie cu peste 9% la exporturile ării, reprezentând 3,5% din PIB în 2005 (USDA – FAS 2006). Având în vedere faptul că suprafa a optimă acoperită cu pădure pentru România este de 32% şi faptul că industria lemnului nu lucrează la capacitate, putem spune că sectorul dispune de un poten ial important pentru a contribui la creşterea economiei na ionale şi la dezvoltarea spa iului rural. Cu toate acestea, aspectele legate de retrocedarea terenurilor, capitalul uman, infrastructură, capacită ile de procesare şi cadrul legal şi legislativ pot limita acest poten ial. În prezent, volumul de pădure pe picior este de circa 1.341 milioane m3, reprezentând aproximativ 218 m3/ha. Din cele6.742,8 mii ha de pădure, circa 29% sunt specii de conifere, iar 71%, foioase. În prezent, 65% din suprafe ele de pădure (respectiv, 4,2 milioane ha) se află în proprietate publică şi sunt gospodărite de Regia Na ională a Pădurilor, restul aflându-se în proprietate privată. Pădurile private sunt caracterizate de exploata ii relativ mici şi fragmentare, fapt care îngreunează atingerea poten ialului economic al acestor suprafe e într-o manieră durabilă. Acest lucru poate fi atribuit, în parte, modului în care a avut loc procesul de retrocedare, având în vedere că, ini ial, parcelelor care trebuiau retrocedate li s-a fixat o limită de 1 ha; acest nivel a fost ulterior ridicat la 10 ha, pentru a fi, în final, eliminat. În unele cazuri, rezultatul este de inerea, de către o persoană, a trei trupuri distincte de pădure care nu sunt alăturate. În pofida acestei probleme, se previzionează că 65% din suprafa a na ională totală de pădure va fi retrocedată persoanelor private şi autorită ilor publice locale. Principala ini iativă de abordare a problemelor legate de fragmentarea şi dimensiunile reduse ale exploata iilor a fost crearea ocoalelor silvice private sau comasarea suprafe elor de pădure, în scopul gospodăririi durabile. În prezent, proprietarilor priva i li se cere să se asocieze, să-şi înfiin eze ocoale silvice şi să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Na ională a Pădurilor sau de la alte ocoale silvice. Până în prezent, s-au înfiin at 106 ocoale silvice, care administrează peste 1.000.000 ha de pădure. Procesul de retrocedare implică totodată şi faptul că pentru mul i proprietari priva i de păduri, gospodărirea pădurilor este un domeniu relativ nou şi ar putea necesita eforturi importante de pregătire şi consultan ă, pentru ca aceste persoane să îşi poată gospodări pădurile într-o manieră durabilă. Deşi sistemul de învă ământ formal oferă o varietate de cursuri în domeniul silviculturii şi industriei forestiere, prin cursuri de formare profesională pre- şi post-absolvire, se pare că lipsesc programele de pregătire sau pachetele de cursuri care să se adreseze noilor proprietari priva i. De asemenea, dată fiind dimensiunea şi caracterul fragmentat al multor parcele de pădure private, operatorii acestora pot avea rezerve în a investi timp şi bani în cursurile de pregătire (FAO,
9

Până în prezent în România au fost recunoscute, în conformitate cu legisla ia na ională în vigoare, un număr de 56 grupuri de producători; dintre acestea, 4 grupuri au depus proiecte de finan are prin fonduri SAPARD, în principal pentru legume - fructe, lapte şi produse lactate, cartofi, carne de pasăre şi ouă, carne ovine şi caprine, miere şi produse din miere.
32

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

1997). Cu toate acestea, apari ia asocia iilor private de proprietari de păduri ar putea încuraja o mai mare deschidere către realizarea unor investi ii pentru dobândirea unor competen e, în cazul în care ar fi puse la dispozi ia acestor persoane programe şi cursuri de pregătire adecvate.
Retrocedarea terenurilor către persoanele private pune probleme importante şi din punctul de vedere al cadrului legal şi legislativ, în special în ce priveşte abordarea problemelor precum tăierile ilegale. Actualmente, se estimează că se exploatează ilegal 100.000 m3 pe an. Responsabilitatea controalelor tăierilor ilegale a fost încredin ată Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare, însă, deşi se poate urmări activitatea de pe parcelele de pădure aflate în proprietatea RNP sau a persoanelor care de in astfel de suprafe e în parcurile na ionale, controlul asupra proprietarilor priva i de pădure, afla i în afara parcurilor na ionale, constituie o problemă importantă. Capacitatea de atingere a poten ialului economic din sectorul forestier este limitată şi de slaba accesibilitate a majorită ii pădurilor. Drumurile forestiere din România acoperă mai pu in de 42.000 km (ceea ce înseamnă circa 6,5 m/ha), reflectând cea mai slabă densitate din Europa. Ca urmare, peste 2 milioane ha de pădure sunt practic inaccesibile, indiferent dacă este vorba de desfăşurarea activită ilor de gospodărire sau de exploatare (USDA-FAS 2006). Situa ia duce şi la o depăşire a nivelului normal de tăieri în zonele accesibile, în paralel cu folosirea unor tehnologii ineficiente şi fără sustenabilitate în zonele inaccesibile. Mai mult, drumurile prost între inute ridică probleme de protec ie a mediului, contribuind la erodarea solului în timpul activită ilor de exploatare. Este necesară creşterea la un nivel acceptabil a re elei de drumuri forestiere, precum şi între inerea acesteia, pentru a diminua aceste efecte negative. Sectorul de procesare a lemnului dispune şi el de un poten ial de creştere important, deşi prezintă o serie de constrângeri semnificative, legate de capacitate. Disponibilitatea materiilor prime, costul relativ scăzut al mâinii de lucru şi apropierea de pie ele europene occidentale importante stau la baza poten ialului de dezvoltare al industriei lemnului din România (USDA-FAS 2006). Cea mai mare parte (75%) din totalul de 15.761 m3 recolta i în 2005 a fost comercializată, restul de 25% fiind destinat consumului propriu (INS, 2006). Principalul utilizator al acestei materii prime este sectorul de procesare primară a lemnului (inclusiv producătorii de mobilă), care angajează peste 84.000 persoane (INS, 2006). Productivitatea muncii din acest sector este în creştere şi se estimează că a crescut cu 43% în perioada 2000-2005, în cazul sectorului de prelucrare a lemnului şi produselor din lemn şi cu 33% în cazul industriei mobilei (INS, 2006). Nivelul de performan ă din industria mobilei este deosebit de impresionant, fiind puternic orientat către export; în 2004, produc ia acestui sector a depăşit 1 miliard Euro, înregistrând o rată de creştere de 23% (una dintre cele mai bune din economia na ională), alături de creşterile men ionate mai sus, legate de productivitatea muncii (USDA-FAS, 2006).

Cu toate acestea există temeri în ceea ce priveşte, capacitatea sectorului. Utilajele folosite în sectorul de procesare a lemnului sunt depăşite şi ineficiente, determinând o calitate inconstantă a produselor. Aproximativ jumătate din volumul intern de cherestea este produsă de operatori mici, care, în marea lor majoritate, vor trebui să investească în unită ile pe care le de in, pentru a putea respecta normele de mediu. Investi ii importante sunt necesare şi în industria mobilei, pentru a asigura statutul de conformitate cu normele europene de mediu, investi ia totală fiind estimată la peste 100.000 milioane Euro. Recent, un volum mare de investi ii în sectorul de procesare, a fost realizat de către societă i din Europa occidentală. Pe termen mediu şi lung, acest lucru ar putea ridica probleme în privin a asigurării unei aprovizionări durabile cu lemn a sectorului de procesare, mai ales în cazul în care capacitatea va creşte în rândul operatorilor interni.
Dincolo de valoarea lor economică, pădurile din România au un poten ial important din punctul de vedere al utilizării multifunc ionale a terenurilor, reprezentând atât o sursă de bunuri de natură socială, cât şi de avantaje privitoare la protec ia mediului. Peste jumătate (52%) din pădurile din România sunt clasificate ca având func ii speciale de protec ie (protec ia solului, protec ia apelor, protec ia climei, conservarea faunei sălbatice şi func ii de recreere), în timp ce restul au func ii de produc ie şi protec ie. Alte func ii importante ale pădurilor din România cuprind: recreerea şi vânătoarea, protec ia împotriva inunda iilor (prin regularizarea cursurilor de apă), conservarea biodiversită ii (în special a habitatului faunei sălbatice), atenuarea modificărilor climatice (prin
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 33

sechestrarea carbonului în sol) şi furnizarea produselor de pădure nelemnoase (fructe de pădure, semin e, ciuperci etc).
3.1.3. Condi ii de mediu 3.1.3.1. Caracteristici principale Spa iul rural românesc se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de conservare în general bună, printr- un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversită i de habitate şi ecosisteme, de păduri şi de peisaje agricole valoroase dar, în acelaş timp, viitorul apropiat aduce provocări serioase: men inerea acestor valori naturale şi lupta împotriva schimbărilor climatice.

Teritoriul României este alcătuit din trei tipuri de relief, prezente într-o propor ie relativ egală – câmpie, dealuri şi mun i, cu un nivel de diversitate pedo-climatică şi geografică ridicat. România de ine un mediu natural în cadrul căruia se integrează vaste arii rurale care se remarcă, în general, printr-o bună stare de conservare a resurselor naturale de sol şi apă, prin varietatea peisajelor tradi ionale şi printr-o remarcabilă diversitate biologică. De asemenea, România are o moştenire naturală unică reprezentată în principal de Mun ii Carpa i (65% din eco-regiunea Carpa i) şi de către una dintre cele mai importante zone umede din Europa, Delta Dunării (a doua ca mărime din Europa). Este estimat că ecosistemele naturale şi semi-naturale reprezintă 47% din teritoriul na ional şi au fost identificate pe teritoriul României 52 de eco-regiuni. Merită men ionat faptul că 30% din popula ia Europei de carnivore mari şi aproximativ 300.000 ha de păduri virgine se află localizate în România. În Mun ii Carpa i şi Delta Dunării se regăsesc o serie de specii endemice, printre care se află şi o serie de specii de interes comunitar. Diversitatea de specii şi habitate şi varietatea peisajelor rurale tradi ionale sunt o rezultantă a restructurării agriculturii (trecerea în ultimii 16 ani de la un număr mic de ferme comerciale mari la milioane de gospodării familiale de dimensiuni mici), a reîntoarcerii la un tip de agricultură tradi ională şi implicit a aplicării de practici extensive. Pe de altă parte, deşi a existat o tendin ă generală de extensivizare şi de utilizare redusă a produselor chimice în agricultură, o serie de terenuri agricole au fost afectate de utilizarea incorectă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, de irigări, drenaje sau de aplicarea unor lucrări mecanice inadecvate, motiv pentru care componentele de mediu (în special solul şi apa), pe suprafe e reduse, au fost puternic degradate. De asemenea, abandonul activită ilor agricole şi practicile agricole inadecvate apărute ca urmare a lipsei de cunoştin e de specialitate ori a resurselor financiare limitate, au influen at în mod negativ biodiversitatea şi au determinat apari ia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului. Scăderea şeptelului a condus la abandonul practicării păşunatului, motiv pentru care multe pajişti au fost degradate datorită apari iei succesiunii ecologice, manifestată prin apari ia unor specii invazive. Pe baza unei inventarieri a pajiştilor realizată de către Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea Naturii (en: Royal Dutch Society for Nature Conservation) în colaborare cu diverse insitu ii na ionale, s-a calculat că din suprafa a totală de pajişti permanente circa 15% suferă de abandon al activită ilor agricole. Aceste date sunt însă ob inute prin extrapolare, deoarece această inventariere nu s-a realizat decât în 6 loca ii (reprezentative din punct de vedere al biodiversită ii) care acoperă doar 15% din totalul suprafe ei na ionale de pajişte. Fără a dispune de date concrete este greu de estimat propor ia de teren agricol abandonat pentru activită i agricole, însă se pot semnala unele zone unde acest fenomen are o intensitate mai mare. Astfel, abandonul afectează în România în special zonele consacrate păşunatului tradi ional - în ultimul timp şi ca urmare a impunerii bruşte de standarde sanitar – veterinare care afectează viabilitatea acestor sisteme de păşunat tradi ional, şi arabilul, în special în zonele de câmpie care duce lipsă de umezeală şi unde sistemele de iriga ii au fost desfiin ate sau sunt nefunc ionale, zonele cu nivel ridicat de sărăcie care se caracterizează şi printr-o emigra ie sporită şi zonele limitrofe marilor oraşe, unde unele terenuri agricole sunt scoase din circuitul agricol de regulă pentru a răspunde
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 34

ulterior unor proiecte de extindere a zonelor reziden iale sau comerciale. În acelaşi timp, creşterea economică sus inută înregistrată în mod consecutiv în ultimii 7 ani începe să amenin e multe specii de plante şi animale prin intensivizarea agriculturii şi conduce la degradarea resurselor naturale şi la modificarea peisajului rural.
Zonele defavorizate (ZD) pentru activită ile agricole Suprafe e largi ale României prezintă limitări naturale ale productivită ii agricole. Acestea sunt legate în special de Mun ii Carpa i şi de Delta Dunării, dar şi de alte zone cu specificită i ale condi iilor de sol sau climă. Aceste zone defavorizate agricol sunt de regulă asociate cu un nivel ridicat de biodiversitate.

România de ine suprafe e largi ce pot fi considerate zone defavorizate (ZD) (conform Regulamentului (CE) 1257/1999), datorită caracteristicilor nefavorabile de mediu care limitează considerabil condi iile de utilizare a terenurilor agricole şi care conduc la produc ii agricole mai mici. Se remarcă în principal Mun ii Carpa i – acolo unde se întâlnesc valori mari de altitudine şi pantă, şi Delta Dunării - deoarece în acest areal se cumulează o serie de factori climatici şi edafici care limitează puternic activitatea agricolă, dar şi alte zone mai compacte în partea de sud – est a ării şi mai răsfirate în alte zone precum Podişul Moldovei, Oltenia (zona de câmpie dar şi cea deluroasă), Podişul Transilvaniei – unde caracteristici naturale specifice conduc la scăderea productivită ii naturale. Astfel, o parte importantă a Mun ilor Carpa i, datorită condi iilor legate de altitudine şi pantă, întâmpină obstacole în practicarea agriculturii, obstacole materializate mai ales în scurtarea perioadei de vegeta ie şi în costuri suplimentare legate de condi iile de pantă (detalii – Anexa 4A). În afară de Mun ii Carpa i există şi alte zone ce sunt caracterizate în principal de o productivitate scăzută datorită ac iunii factorilor naturali restrictivi. În acest sens, cu un poten ial natural agricol semnificativ mai scăzut fa ă de restul ării se remarcă a fi Delta Dunării, datorită unui complex de factori naturali lega i de sol (nisipos şi cu procent redus de humus) şi de climă (cu precipita ii foarte scăzute, în medie de sub 400 mm/an). Acest poten ial este eviden iat de notele de bonitare de la nivel de comună/oraş, comparativ cu media na ională. Astfel în această zonă nota de bonitare a terenurilor agricole este de 16, reprezentând 46% din media ponderată a notelor de bonitare de la nivel na ional, iar produc ia medie de porumb (principala cultură a acestei zone) fiind de doar 39% din media na ională. În această zonă se remarcă şi o densitate foarte scăzută a popula iei, fapt ce afectează şi necesarul de for ă de muncă aferent men inerii activită ilor agricole. (detalii – Anexa 4A). De asemenea, există şi numeroase alte zone caracterizate de o serie de particularită i edafice (soluri argiloase sau nisipoase – care conduc fie la stagnarea apei, fie la un drenaj foarte rapid al acesteia), climatice (precipita ii reduse, temperaturi ridicate în timpul verii ce amplifică deficitul de apă), de relief (pantă) etc, acestea reflectându-se în nota de bonitare a terenurilor agricole care are valori de sub 80% din valoarea medie ponderată la nivel na ional, astfel datorită condi iilor naturale specifice, productivitatea agricolă este limitată (produc ia medie de porumb fiind în medie de circa 60% fa ă de produc ia medie na ională) (detalii – Anexa 4A). Deoarece aceste zone cu poten ial scăzut pentru agricultură sunt de regulă terenuri agricole ce suportă o agricultură mai pu in intensivă şi astfel mai bogate în biodiversitate, a fost realizată o analiza acestor zone din care reies – ca şi confirmare - suprapuneri importante cu zonele HNV şi cu IBA, astfel Carpa ii se suprapun în propor ie ridicată cu zonele HNV, iar celelate zone afectate de productivitate scăzută datorită factorilor naturali, coincid într-o pondere ridicată cu IBA (detalii – Anexa 4A).
3.1.3.2. Conservarea biodiversită ii pe terenurile agricole şi forestiere Caracteristici generale ale biodiversită ii România este caracterizată de un nivel ridicat de biodiversitate - din punct de vedere al numărului de specii, al habitatelor şi al ecosistemelor pe care le formează şi din punct de vedere al suprafe elor de inute de acestea, însă modificările actuale de peisaj pun în eviden ă
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 35

amenin ări serioase: intensificarea activită ilor agricole ce afectează cu precădere zonele mai productive şi abandonarea activită ilor agricole ce se manifestă mai ales în zonele slab productive.

România este caracterizată de o mare diversitate biologică, manifestată atât intraspecific cât şi interspecific, remarcându-se atât prin numărul mare de ecosisteme cât şi prin numărul de specii, dar în prezent multe specii de plante şi animale sunt amenin ate cu dispari ia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului. În ceea ce priveşte flora, în România au fost identificate 3.700 de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile şi 1.253 sunt rare. Din numărul estimat al taxonilor identifica i în România, o propor ie semnificativă (aprox.60 %) este reprezentată de către speciile caracteristice pajiştilor alpine şi subalpine, păşunilor şi fâne elor montane. În ceea ce priveşte fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii de nevertebrate şi 707 specii de vertebrate. Din cele 191 specii de peşti, 38 înregistrează o stare nefavorabilă de conservare (11 specii periclitate, 16 specii vulnerabile şi 11 specii rare). Din cele 20 specii de amfibieni, 12 se află într-o stare nefavorabilă de conservare (3 specii periclitate şi 9 specii vulnerabile), din cele 30 specii de reptile 5 se află într-o stare nefavorabilă de conservare (4 specii periclitate şi o specie vulnerabilă), din cele 364 specii de păsări 35 se află într-o stare nefavorabilă de conservare (18 specii periclitate şi 17 specii vulnerabile) şi din cele 102 specii de mamifere, 58 înregistrează o stare nefavorabilă de conservare (19 specii periclitate, 26 specii vulnerabile şi 13 specii rare). În urma inventarierilor, a rezultat un număr aproximativ de 5.600 de urşi bruni (60% din popula ia europeană de urşi bruni – Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din popula ia europeană de lupi – Canis lupus) şi 1.500 de râşi (40% din popula ia europeană de râşi – Lynx lynx), aceste specii fiind un simbol al vie ii sălbatice şi al habitatelor naturale, care pot fi folosite şi pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a dispărut din pădurile ării noastre de mai bine de un secol şi trăieşte astăzi numai în rezerva ii.
Ecosistemele naturale şi semi-naturale acoperă 47% din teritoriul ării. Au fost identificate şi caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coastă, 143 habitate specifice zonelor umede, 196 habitate specifice păşunilor şi fâne elor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice dunelor şi zonelor stâncoase şi 135 habitate specifice terenurilor agricole) în 261 de zone analizate la nivelul întregii ări. Habitatele din România sunt caracterizate de o anumită compozi ie a florei şi a faunei, componente ale biocenozelor şi sunt influen ate de diferi i factori climatici sau edafici. Influen ele climatice, ale zonelor aride din partea estică, la cele oceanice din partea vestică a ării, precum şi diferen ele climatice între câmpie şi munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat apari ia unui mare număr de habitate. Alt factor care determină marea varietate de habitate din România este reprezentat de compozi ia chimică a rocilor din substrat (sol, subsol). Ariile protejate Dintre statele membre ale U.E. - 27, România de ine cea mai mare diversitate biogeografică (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflându-se în majoritate într-o stare favorabilă de conservare.

Suprafa a totală a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha şi acoperă aproximativ 7,83 % din suprafa a ării. Sunt incluse aici Rezerva ia Biosferei „Delta Dunării” – 576.216 ha, 13 Parcuri Na ionale – 318.116 ha, 13 Parcuri Naturale – 772.128 ha, 981 Rezerva ii Naturale – 179.193 ha şi 28 Arii Speciale de Protec ie Avifaunistică – 21.052 ha. Dintre acestea, câteva arii protejate prezintă interes deosebit, atât la nivel na ional cât şi interna ional, având statut multiplu: • Rezerva ia Biosferei Delta Dunării – Rezerva ie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB – „Omul şi Biosfera”), Zonă Umedă de Importan ă Interna ională (Secretariatul Conven iei Ramsar) şi Sit al Patrimoniului Natural Universal (UNESCO);
36

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

• Parcul Na ional Retezat – Rezerva ie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB – „Omul şi Biosfera"); • Parcul Na ional Mun ii Rodnei – Rezerva ie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB – „Omul şi Biosfera"); • Parcul Na ional Balta Mică a Brăilei – Zonă Umedă de Importan ă Interna ională (Secretariatul Conven iei Ramsar).

În afara ariilor protejate de interes na ional, prin intermediul Programului IBA (Important Birds Area / Arii de Importan ă Avifaunistică) au fost identificate în România cele mai importante arii pentru men inerea popula iilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor de interes interna ional sau prioritare la nivel comunitar precum şi a speciilor migratoare. În România programul este derulat de către Societatea Ornitologică Română (partener BirdLife în Romania) şi Asocia ia pentru Protec ia Păsărilor şi a Naturii “Grupul Milvus”. Pe baza datelor adunate în special în ultimii 10 ani, au fost identificate la nivelul întregii ări 132 de IBA-uri, acoperind cca. 17% din suprafa a ării.
Natura 2000 O bună parte din teritoriul na ional este acoperită de re eaua comunitară de arii protejate Natura 2000.

Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, în România se regăsesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel comunitar şi a căror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare (SAC). Până în prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un număr de:
• 108 situri SPA (Arii de Protec ie Specială Avifaunistică) reprezentând aproximativ 11,89% din teritoriul României; • 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importan ă Comunitară) reprezentând aproximativ 13,21% din teritoriul României.

Regimul de protec ie pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel na ional, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prin următoarele acte normative:
• Ordinul MMDD nr. 776/2007 pentru declararea pSCI şi • Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 pentru declararea SPA. Arealul siturilor incluse în Re eaua Europeană Natura 2000 acoperă aproximativ 17,84% din teritoriul na ional. Conservarea biodiversită ii pe terenurile agricole Terenurile agricole cu înaltă valoare naturală acoperă o suprafa ă însemnată din SAU a României, dar atât abandonul activită ilor agricole cât şi intensificarea acestora amenin ă buna lor conservare.

Deşi în cazul României (şi chiar la nivel european) există foarte pu ină experien ă în utilizarea acestui concept, un pas important a fost realizat în vederea identificării terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală, utilizându-se metode oferite de studiile dezvoltate până în prezent. S-a urmărit identificarea zonelor caracterizate de prezen a abundentă a pajiştilor semi-naturale, în general asociate cu existen a unei diversită i ridicate a speciilor şi a habitatelor. Rezultatul clasificării arată faptul că în prezent cca. 2,4 milioane hectare de pajişti semi-naturale pot fi clasificate ca teren agricol cu înaltă valoare naturală. Pajiştile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole, dar renun area în unele zone la activită ile agricole tradi ionale (cosit, păşunat) conduce la degradarea habitatelor şi la modificări de peisaj. Cu deosebire, în zona montană există o tendin ă de abandonare a activită ilor agricole, mai ales în cazul pajiştilor semi-naturale. În acelaşi timp, în unele regiuni ale ării pajiştile sunt amenin ate de intensivizarea agriculturii şi practicarea acesteia pe suprafe e

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

37

compacte şi largi, exercitându-se astfel presiune asupra componentelor de mediu, în special asupra biodiversită ii. De asemenea, în unele zone ale ării desemnate ca IBA sunt prezente păsări care de in în România o pondere importantă din popula ia la nivel UE – 27, cum ar fi Lanius minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 50%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar în unele dintre IBA sunt prezente şi păsări care sunt vulnerabile, periclitate sau rare, numărul de exemplare din aceste specii de păsări fiind foarte mic. Ca o amenin are a ultimilor ani se remarcă gripa aviară care poate afecta păsările sălbatice, mai ales în zonele de mare concentrare a păsărilor migratoare cum ar fi Delta Dunării. În general, se poate spune că popula iile al căror habitat îl constituie terenurile agricole şi forestiere înregistrează o stare favorabilă de conservare şi nu există presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este în mare măsură urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii în România. În particular, există şi areale asupra cărora presiunea exercitată de către activită ile antropice s-a resim it printr-o evolu ie nefavorabilă asupra stării de conservare a speciilor sălbatice.
Agro – biodiversitatea România de ine o importantă bază genetică atât în rândul plantelor de cultură cât şi al animalelor domestice, strâns legată de agro – sistemele tradi ionale.

În ceea ce priveşte agro-biodiversitatea, România este una dintre pu inele ări europene în care agrosistemele tradi ionale reprezintă rezervoare semnificative din punct de vedere al diversită ii genetice a plantelor de cultură şi a animalelor domestice, care s-au conservat la locul de formare şi dezvoltare (in situ). România este interesată să conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, şi care sunt în pericol de dispari ie. În catalogul mamiferelor domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt încă active, 19 în poten ial pericol şi 34 dispărute). Trebuie notat totuşi că multe rase locale ( urcană, igaie, Capra Carpatină etc.) au un sistem de reproduc ie în comunită i locale (izolare reproductivă pe o anumită arie, fără registru genealogic şi controlul oficial al produc iei, selec ia fiind făcută după preferin a proprietarilor). Ca varietă i de plante există popula ii locale aflate pe cale de dispari ie, distribuite în multe regiuni. O importan ă mare este acordată şi livezilor.
Conservarea biodiversită ii pe terenurile forestiere România dispune de o mare diversitate forestieră şi este una dintre pu inele ări europene care mai posedă păduri virgine. Multe dintre aceste păduri joacă roluri importante de mediu şi ca spa iu recrea ional, dar reprezintă în acelaşi timp şi o importantă valoare economică.

În ceea ce priveşte rela ia dintre păduri şi managementul biodiversită ii, România este una dintre pu inele ări europene care încă de ine păduri virgine – aproximativ 300.000 ha, prezente în cea mai mare parte în zona montană. Pădurile de in func ii multiple, spre exemplu, aici se regăsesc habitate importante pentru fauna sălbatică (mai ales acolo unde există poten iale situri Natura 2000), asigură func ia de protec ie în bazinele toren iale, dar de in şi alte func ii de protec ie şi asigură, de asemenea, importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunită ilor umane. Acolo unde aceste valori sunt considerate de importan ă mare sau crucială, pădurile pot fi clasificate ca având valoare înaltă de conservare. Până la finalul anului 2005, 1.119,7 mii ha de păduri în România au fost certificate prin Sistemul de Certificare Forestieră (SCF). Peste 9% din suprafa a forestieră (574.878 ha) este situată în arii protejate, managementul acesteia vizând conservarea biodiversită ii (sursa: Regia Na ională a Pădurilor – Romsilva, 2006 – Managementul ariilor forestiere din cadrul Parcurilor Na ionale).

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

38

3.1.3.3. Managementul resurselor naturale în agricultură şi silvicultură Solul România dispune de soluri de bună calitate - în special în zonele de câmpie, însă fenomene ca eroziunea solului, seceta, balan a negativă a apei în sol sau gleizarea, salinizarea, acidifierea sau alcalinizarea şi compactarea afectează foarte mult fertilitatea acestora.

Calitatea terenurilor agricole, exprimată prin notele de bonitare ale acestora, deşi nu exprimă în totalitate cantitatea de humus din sol reflectând şi al i factori de mediu (în special clima) ce influen ează cultura plantelor, reprezintă un bun indicator al solurilor cu cantită i ridicate de humus. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferen iate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte până la clasa a V-a – 1-20 puncte). Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 63,34% din suprafa a cartată, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a. Practic în clasa I de calitate la arabil intră doar 8,77% din totalul terenurilor agricole, restul claselor prezentând diferite restric ii. În cazul păşunilor şi al fâne elor, majoritare sunt clasele III-V, în cel al viilor, clasele II-IV, iar al livezilor, clasele III-V. Majoritatea terenurilor agricole cu note mari de bonitare se află în Câmpia Română (într-o arie relativ compactă ce are ca loc central Bucureştiul) şi în Câmpia de Vest. Eroziunea prin apă, una dintre cele mai mari probleme ale solurilor din România, este prezentă în diferite grade pe 6,3 milioane ha, din care circa 2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai mare parte; aceasta împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă pierderi de sol de până la 41,5 t/ha/an. Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protec ie din zone cu soluri nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrări de desecare-drenaj. Periodic sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntre inute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, şeptelului, a căilor de comunica ie şi pierderi de vie i omeneşti. Con inutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3 milioane ha. Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendin e de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi ira ional exploatate, sau în alte areale cu poten ial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 mil. ha. Deteriorarea structurii şi compactarea solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 mil. ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 mil. ha terenuri arabile, iar tendin a de formare a crustei la suprafa a solului, pe circa 2,3 mil ha.
Apa Resursele de apă dulce ale României sunt reduse fa ă de media europeană şi nu au o reparti ie spa ială şi temporală uniformă. Calitatea acestora este mai pu in afectată în prezent de consumul de îngrăşăminte din agricultură şi mai mult de infrastructura precară a sistemelor de canalizare şi epurare a apei din spa iul rural.

Principala sursă de apă dulce provine din Dunăre şi din celelalte râuri mari dar resursele hidrologice ale României nu sunt repartizate uniform pe întreg teritoriul. Exceptând Dunărea, România are o medie de numai 2.660 m3 apă/locuitor/an, comparativ cu media europeană de 4.000 m3 apă/locuitor/an, România fiind încadrată în categoria de ări cu resurse sărace în apă. Potrivit unui studiu amănun it cu privire la scurgerea de nutrien i în bazinul Dunării, pierderile medii de azot şi fosfor în apele subterane precum şi în cele de suprafa ă datorate poluării difuze sunt relativ scăzute (6,1 kg N/ha/an şi 0,4 kg P/ha/an) în România comparativ cu alte State Membre ale UE, inclusiv cu acelea din amontele bazinului Dunării. Astfel, se înregistrează o reducere semnificativă a poluării apelor subterane şi de suprafa ă cauzată de agricultură, comparativ cu fosta perioadă socialistă şi constituie o reflexie a declinului utilizării excesive a fertilizan ilor. Pentru viitor, pe termen mediu şi lung, se prognozează reintroducerea practicilor agricole intensive la scară largă, ca urmare a aderării la UE. Tendin e similare sunt anticipate şi privitor la utilizarea fertilizan ilor chimici
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 39

(Anexa 2.20 Consumul tehnologic de îngrăşăminte chimice din Planul Na ional Strategic) şi a pesticidelor.În prezent, calitatea cea mai slabă a apelor subterane se înregistrează în mediul rural, acolo unde re eaua de canalizare nu există sau este pu in dezvoltată şi deşeurile ajung direct în apele subterane (prin latrinele permeabile şi prin şan urile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer). România a implementat din punct de vedere legislativ Directiva CE 2000/60 (Directiva Cadru Apă) în legisla ia na ională – Legea Apelor (107/1996) fiind amendată cu obiectivul general de “atingere a unei bune stări a apelor până în anul 2015”, prin Legea nr.310/2004. Pentru fiecare bazin/spa iu hidrografic se va elabora un plan de management până la data de 22 decembrie 2009. Planurile de management vor cuprinde: prezentarea generală a bazinului/spa iului hidrografic, caracterizarea apelor de suprafa ă, caracterizarea apelor subterane, identificarea şi cartarea zonelor protejate, analiza economică, monitoringul integrat al apelor, obiectivele de mediu, programe de măsuri, programe speciale de măsuri pentru sub-bazine, categorii şi tipuri de ape, precum şi informarea, consultarea şi participarea publicului. Prin raportările din anii 2003 şi 2004 România a informat Comisia Europeană referitor la autoritatea competentă şi bazinele hidrografice, caracteristicile bazinelor hidrografice, impactul activită ilor antropice, analiza economică precum şi informa ii despre ariile protejate şi consultarea publicului, răspunzând astfel cerin elor Art. 3 (8) şi Anexa I, art. 5, Anexa II şi Anexa III, art. 6 şi Anexa IV din Directivă. Raportul din anul 2006 a cuprins informa ii referitoare la sistemul de monitorizare al apelor, în conformitate cu Art. 8 (1), în acest raport fiind cuprinsă o sinteză a programelor de monitorizare pentru fiecare bazin hidrografic. Stabilirea programelor de măsuri pentru reducerea presiunilor chimice şi a celor hidromorfologice este în prezent, în curs de desfăşurare. În ceea ce priveşte implementarea Directivei CE 91/676 CEE (Directiva Nitra i), la sfârşitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unită i administrativ-teritoriale (NUTS 5) pentru a se identifica zonele vulnerabile la nitra i (Harta comunelor desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitra i rezulta i din activită i specifice agriculturii – Anexa 2.21 din Planul Na ional Strategic). Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251 comune cu o suprafa ă totală de cca. 1,6 milioane hectare reprezentând 6,7% din suprafa a României, din care teren agricol cca. 1,1 milioane hectare reprezentând 7,6% din total teren agricol, teren arabil cca. 0,7 milioane hectare reprezentând 7,8% din total teren arabil, pajişti cca. 0,3 milioane hectare reprezentând 6,7% din pajişti. Categoriile de zone vulnerabile la nitra i desemnate sunt: a) zone poten ial vulnerabile ca urmare a antrenării nitra ilor către corpurile de apă de suprafa ă prin scurgere pe versan i; b) zone poten ial vulnerabile prin percolarea nitra ilor sub stratul de sol către acviferele libere; c) zone cu risc ridicat de vulnerabilitate la percolarea nitra ilor sub stratul de sol către acviferele libere. Pentru asigurarea monitorizării poluării din surse şi activită i agricole a fost organizat Monitoringul suport na ional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluan i proveni i din surse agricole în apele de suprafa ă şi în apele subterane, care face parte din Sistemul Na ional de Monitoring Integrat al Apelor. Prin intermediul acestui sistem de monitoring se urmăreşte supravegherea concentra iilor de azota i în apele dulci precum şi verificarea periodică a stării de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor din zona costieră. Programele de ac iune sunt elaborate pe baza elementelor specificate în Anexa 2 şi Anexa 3 din Directiva Nitra i. Se poate estima că în prezent, multe ferme din zonele vulnerabile la nitra i nu au capacită i adecvate de stocare a gunoiului de grajd, neîndeplinind încă în totalitate cerin ele de protec ie a apei. În unele regiuni ale ării există zone cu exces de umiditate şi zone expuse la inunda ii. Aceste zone sunt importante pentru managementul conservării biodiversită ii şi sunt prezente în numeroase regiuni ale ării. România are o frecven ă ridicată de apari ie a inunda iilor, în special primăvara datorită topirii zăpezii şi a blocării râurilor cu blocuri de ghea ă, precum şi vara din cauza ploilor toren iale, când debitele râurilor cresc peste cota normală. În ultimii 16 ani, frecven a de producere a inunda iilor a crescut, ca o consecin ă a schimbărilor climatice, a defrişărilor ilegale dar şi din cauza lipsei men inerii infrastructurii de prevenire a inunda iilor. Frecven a şi intensitatea acestora pare să fie în creştere. Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha, suprafa ă pe care anterior se concentra cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha de teren agricol ce dispunea de sisteme de iriga ii.

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009

40

3.1.3.4. Agricultura ecologică Agricultura ecologică are poten ialul de a contribui semnificativ la protejarea resurselor de apă şi sol, conservarea biodiversită ii şi la lupta împotriva schimbărilor climatice, oferind astfel bunuri publice şi deservind în acelaşi timp o pia ă europeană aflată în plină ascensiune.

Sectorul este în creştere în România (cca. 0,8% din total SAU la nivelul anului 2005) dar în acelaşi timp se situează cu mult sub media europeană (cca. 4% din total SAU la nivelul anului 2005). Deşi nu există informa ii sintetice referitoare la cererea de pe pia a internă, se poate estima că aceasta a avut o importantă contribu ie la creşterea generală a sectorului, alături de cererea deja existentă de pe pia a europeană. Totuşi, o pia a internă relativ tânără, prezintă un grad de risc mai ridicat pentru fermierii ce aleg să îmbră işeze metodele ecologice de produc ie, aceasta putându-se reflecta în fluctua ii ale pre urilor pe perioade mai îndelungate, conducând astfel la poten iale intrări/ieşiri din sistem ale acestora. Numărul operatorilor din agricultura ecologică înregistra i la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anul 2005, a fost de 2.920. Inspec ia acestora pe tot lan ul de produc ie şi certificarea produselor ecologice se face de către organisme de control private, acreditate de un organism abilitat în acest scop şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Lista organismelor de control aprobate pentru efectuarea inspec iei şi certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României în anul 2007 este publicată în JO al Uniunii Europene nr. 35 din 19.02.2007.
3.1.3.5. Schimbări climatice Gazele cu efect de seră şi schimbările climatice România are emisii scăzute de gaze cu efect de seră. Atât agricultura cât şi fondul forestier românesc pot juca un rol important în lupta cu schimbările climatice, puternic resim ite în ultimii ani mai ales prin inunda ii şi prin temperaturi ridicate şi secete prelungite. Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricolă şi forestieră cât şi valoroase habitate şi ecosisteme.

România este prima ară europeană care a semnat Protocolul de la Kyoto, prin care şi-a asumat angajamentul său de a sprijini lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 8% până în anul 2012. România este în prezent unul dintre noile State Membre ale UE, cu importante rezultate în acest domeniu, cu o reducere de peste 30% a emisiilor începând cu anul 1989. Această performan ă nu se datorează doar eficien ei politicii de mediu, ci mai degrabă restructurării capacită ilor industriale pe fondul declinului economic general din perioada 1990 – 1999. Principalele surse de poluare a aerului prin emisiile de gaze cu efect de seră sunt în prezent industria energetică, transportul şi într-o măsură mai mică agricultura. Nivelul scăzut de mecanizare prezent în agricultura României, comparativ cu media Uniunii Europene, la care se adaugă suprafe ele mici acoperite de sere, determină o contribu ie scăzută la schimbările climatice. Totuşi, parcul de tractoare şi utilaje agricole este învechit şi necesită să fie retehnologizat pentru a se putea men ine un nivel scăzut al emisiilor poluante. Este de aşteptat ca agricultura şi silvicultura să continue să aducă o importantă contribu ie la combaterea efectelor produse de schimbările climatice, prin:

Realizarea împăduririlor în vederea absorb iei şi a reten iei gazelor cu efect de seră. Rolul pădurilor în reducerea CO2 şi purificarea aerului este bine cunoscut. Schimbările survenite în utilizarea terenului (incluzând împădurirea terenului agricol sau neagricol) afectează în mod direct balan a carbonului – în special, prin înfiin area pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantită i mai mari de CO2 în compara ie cu pădurile îmbătrânite; Utilizarea biomasei ca sursă de energie regenerabilă.

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii şi silviculturii
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 41

Efectele observate şi anticipate aduse de către schimbările climatice asupra agriculturii şi silviculturii României sunt:
⇒ pe parcursul ultimului deceniu, secetele şi inunda iile s-au produs frecvent, având un impact negativ, atât asupra produc iei agricole (în special pentru grâu şi porumb), cât şi asupra florei şi faunei. În unele cazuri, activită ile umane, cum ar fi defrişarea pădurilor montane, a condus la o creştere şi mai accentuată a frecven ei de apari ie a inunda iilor, prin accelerarea scurgerii pe versan i a apei provenită din ploile toren iale, către receptori; ⇒ mai mult de o pătrime din teritoriul României este acoperit de păduri care adăpostesc un număr mare de specii şi ecosisteme. Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor a fost analizat cu ajutorul câtorva modele climatice globale. Pentru pădurile localizate în regiunile de câmpie sau în cele deluroase este prevăzută o scădere considerabilă a productivită ii pădurilor după anul 2040, datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului de precipita ii.

Ca şi forme de adaptare la schimbările climatice, agricultura trebuie să aibe în vedere soiuri de plante rezistente la noii parametri climatici, parametrii la care trebuie bine corelat calendarul activită ilor agricole. De asemenea, activită ile agricole pot fi mai bine protejate prin concentrarea activită ilor de împădurire în zonele joase (mai expuse fenomenelor asociate cu schimbările climatice), prin reabilitarea digurilor de protec ie împotriva inunda iilor şi prin reabilitarea sistemelor de iriga ii.
Alte forme de poluare a aerului de către agricultură

Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calită ii aerului prin diferite emisii ale compuşilor azotului, inclusiv oxizi de azot şi amoniac. Oxizii de azot, rezulta i, în principal, din descompunerea fertilizan ilor chimici şi din combustia biomasei, au un aport important la concentra ia gazelor cu efect de seră. Cele mai semnificative surse de emisii de amoniac provin din practicarea intensivă a zootehniei, precum şi din îngrăşămintele organice utilizate necorespunzător. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80%. Când amoniacul în exces este încorporat în sol determină un efect acidifiant, care poate dăuna florei şi faunei. În acord cu Protocolul de la Göteburg, un plafon maxim al emisiilor de amoniac va fi stabilit pentru România începând din anul 2010. Nu se anticipează că acesta va fi o problemă, deoarece emisiile anuale totale sunt relativ scăzute, datorită numărului redus de animale şi a dispari iei marilor exploata ii care practică o zootehnie intensivă pe parcursul ultimilor 10–15 ani.
Silvicultura

Gospodărirea şi dezvoltarea pădurilor trebuie să devină un element esen ial în strategia na ională de prevenire a inunda iilor. Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calită ii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunită ile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protec ie a resurselor de apă subterane sau de suprafa ă, precum şi a pădurilor situate pe versan ii aferen i lacurilor naturale şi de acumulare. Pădurile au un rol important în men inerea stabilită ii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecărilor de teren sau avalanşelor. Împăduririle cu specii indigene vor viza de asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare.
3.1.4. Economia rurală şi calitatea vie ii 3.1.4.1. Structura economiei rurale

Economia rurală prezintă diferen ieri semnificative în func ie de regiuni, de trăsăturile demograficespecifice, sociale şi economice. Această diferen iere este vizibilă mai ales în ceea ce priveşte sărăcia în spa iul rural românesc, reflectată într-un nivel scăzut de trai al popula iei şi în lipsa de surse de venituri alternative.
Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a, Decembrie 2009 42

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. agricultura. 2006). (INS Anuarul Statistic al României.6%.6% în 2004. La nivel na ional. lipsa de capacită i şi abilită i. iar în Bucureşti-Ilfov . În general. În ceea ce priveşte datele statistice.316 micro-întreprinderi) din totalul micro-întreprinderilor10 din mediul rural (40. Dezvoltarea afacerilor şi turismului Dezvoltarea afacerilor Dezvoltarea afacerilor în România prezintă diferen ieri semnificative între regiuni. document care nu este cerut şi în cazul PFA şi AF. iar cea mai redusă în regiunea Sud-Vest. nu sunt disponibile. prezen a activită ilor nonagricole.332. în timp ce în sectorul ter iar (serviciile) a crescut de la 48. Date statistice comparative. din care majoritatea erau întreprinderi mici şi mijlocii. 7.4% în 1998. apare ca necesitate obiectivul de sprijinire a micro-întreprinderilor din alte domenii.9% în Regiunea de Nord-vest. referitoare la VAB. al nivelului scăzut al utilită ilor precum şi al fenomenului de migra ie temporară masivă spre urban sau peste hotare.3% în 2004. procesarea produselor alimentare. 2006) Dezvoltarea antreprenorială este slab reprezentată în zonele rurale ca efect al resurselor materiale limitate. Decembrie 2009 43 10 . rata VAB în sectorul ter iar a variat între 42.6%. Dezvoltarea afacerilor în România prezintă diferen e mari între regiuni.23. La nivel regional. reprezentând 99. în anul 2005 exista un număr de 450. 34.2 micro-întreprinderi/1000 locuitori.5% din totalul întreprinderilor. legate de sectorul primar. activită ile non-agricole sunt derulate cu precădere de către micro-întreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). în 2004. Explica ia acestei puternice orientări către comer rezidă în resursele scăzute.Activită ile specifice. perioada mai scurtă pentru recuperarea investi iilor. al educa iei deficitare. la 51. (INS – Anuarul Statistic al României 1999/2005). altele decât cele agricole şi forestiere în spa iul rural. rata cea mai ridicată s-a înregistrat în regiunea Nord-Est. 3. ceea ce are drept consecin ă venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural. devenind 14. Cu excep ia industriei miniere şi a industriei energetice. de relieful şi de tradi iile zonei. mai ales exploatarea resurselor naturale şi procesarea. Astfel. iar în spa iul rural media acestora era de 6. cu privire la activitatea economică na ională. de servicii şi meşteşugăreşti.1% în 2004.2. producerea de energie şi silvicultura. acestea reprezentau 13% din numărul total al micro-întreprinderilor la nivel na ional. adică aproximativ 4.1% din 1998.4. în anul 2005. care pot avea un impact mult mai pozitiv la nivelul Datele INS cu privire la numărul de micro-întreprinderi fac referire doar la numărul unită ilor cu 1-9 angaja i care desfăşoară activită i economice şi care au fost identificate pe baza bilan ului contabil.714 micro-întreprinderi) desfăşoară activită i de comer .1. numărul mediu al salaria ilor din micro-întreprinderile din mediul rural fiind de 113. Analiza micro-întreprinderilor din zonele rurale eviden iază capacitatea relativ redusă a acestora de a răspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru popula ia din mediul rural. Totuşi. aşa cum s-a men ionat anterior.4 IMM/1000 de locuitori. industria alimentară şi silvicultura sunt de o importan ă primordială pentru economia rurală. Referitor la densitatea acestora. în ceea ce priveşte micro-întreprinderile. ponderea VAB în sectorul primar a scăzut cu 2. se poate spune că principalele activită i depind de resursele naturale locale disponibile. Mai mult de 50% (21.666 de agen i economici. mici activită i comerciale.4% în Regiunea de Sud şi 50. 13. o scădere mai pu in semnificativă s-a înregistrat în sectorul secundar. depind de distribu ia teritorială/comer şi de alte activită i ale lan ului de distribu ie.8%. Astfel. economia rurală este slab diversificată şi încă dependentă de activită ile agricole.38 IMM/1000 de locuitori (aproape de 3 ori mai mică decât media europeană). (INS. pentru economia rurală. fiind nesemnificative în termeni economici. Prin urmare aceste date nu includ numărul de PFA şi AF. activită ile non-agricole din spa iul rural includ: mineritul. Anuarul Statistic al României. la nivel na ional erau în medie de 20.

în anul 2005. dintre care 50. 361/2003 şi a legisla iei na ionale în vigoare. formarea şi îndrumarea întreprinzătorilor. armonizată cu cea europeană. a înregistrat o scădere majoră după anul 1989. dacă se acordă destul sprijin şi acesta este dezvoltat. Deşi numărul acestora este relativ ridicat. de la tehnologie şi afaceri până la probleme de interes general. în ciuda aparen elor. de folclor. de inând o pondere de aproximativ 70% din totalul agen ilor economici din mediul rural identifica i ca microîntreprinderi. reprezentând 33% din numărul total de PFA-uri. numărul de locuitori din zona rurală. la nivel na ional.433 asocia ii familiale autorizate care desfăşoară activită i economice în mediul rural şi se constituie. 11 Conform prevederilor Recomandarii Comisiei (CE) nr. În prezent. există mari disparită i care sunt şi mai accentuate între jude e şi comune. Analiza activită ilor comerciale. de artizanat şi servicii indică faptul că. şi în propor ia cea mai mică în Vest. cum ar fi mediul. ponderea femeilor cu ini iative antreprenoriale este şi mai redusă.609 de persoane fizice autorizate (PFA) şi 39. situa ia curentă arată că cel mai mare număr de PFA şi AF se regăseşte în regiunile Nord-Est şi Nord-Vest iar numărul cel mai mic în Sud-Est şi Sud-Vest. acesta prezintă un poten ial considerabil care nu este suficient exploatat. există un număr de 145. ca şi a infrastructurii. Turism Deşi turismul rural a înregistrat creşteri.95%) şi numărul locurilor de cazare în pensiunile turistice a ajuns la 22. În ceea ce priveşte localizarea ativită ilor. La nivel regional. meşteşugurile.061 în anul 2005. 44 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. respectiv. Dezvoltarea turismului în pensiuni în mediul rural depinde de caracteristicile specifice ale fiecărei regiuni. a înregistrat o creştere a numărului structurilor de cazare (+35. în alte state membre s-a văzut că există un poten ial important în cadrul sectorului. folclor. În ceea ce priveşte împăr irea pe genuri. Distribu ia serviciilor este uneori inexistentă în comune şi sate. sunt concentrate în Nord-Est şi Sud. în ansamblul ei. Unul dintre grupurile intă specifice este acela al lucrătorilor agricoli cu un nivel scăzut de educa ie. de asemenea.4%). Legea nr. ocupa i în activită ile de acest tip. date disponibile la nivelul anului 2007). respectiv. ceea ce explică capacitatea financiară redusă a acestora. 2006). dezvoltarea turismului rural. Totuşi. existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activită i care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale. Situa ia acestui sector. care trebuie acoperită prin formare profesională şi o serie de alte măsuri cum ar fi sprijin pentru activită i economice. La nivel rural. Sectorul turistic în anul 2005. o pondere de 41% din total AF-uri. În realitate. (sursa: calcule ob inute pe baza cifrelor furnizate de ONRC. de existen a regiunilor etnografice şi de practicarea agriculturii şi viticulturii (agro-turism). Sectorul micii industrii artizanale.5% în spa iul rural (INS Anuarul Statistic al României. (sursa Oficiul Na ional al Registrului Comer ului. regiuni etnografice şi produse agricole. există o discrepan ă în ceea ce priveşte abilită ile. 2007). dezvoltat în perioada comunistă sub forma coopera iei. La nivel regional. Totuşi. comparativ cu anul 1998. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunită ile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calită ii vie ii şi de sporire a atractivită ii zonelor rurale. cifra de afaceri a PFA-urilor şi AF-urilor este foarte scăzută. Decembrie 2009 . se remarcă o pondere mai redusă a persoanelor de gen feminin constituite ca PFA şi AF. depinde foarte mult de existen a şi calitatea pensiunilor turistice şi de prezen a unor tipuri variate de activită i. e nesemnificativ. conform datelor ONRC din 2007. Pentru aceasta. 346/2004. reprezintă o barieră în calea dezvoltării altor activită i rurale. pentru crearea de oportunită i ocupa ionale alternative. pe regiuni. Este nevoie de formare într-o serie de domenii. aceste activită i reprezintă o parte componentă a unei pie e a muncii neoficiale în spa iul rural. ca micro-întreprinderi11. a nivelului capacită ii de cazare (+0.economiei rurale. venitul care poate fi ob inut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzisten ă. sănătatea şi siguran a ocupa ională. Astfel.

a specialită ilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale oferă poten ial pentru dezvoltarea acestui sector.3%. care de asemenea. televiziunea şi internetul. Decembrie 2009 45 . Turismul rural şi agro-turismul (specific legate de activită ile din fermă) sunt activită i generatoare de venituri alternative. Zona Nord-Vest 14. considerent pentru care este necesară concentrarea asupra sprijinirii promovării turismului rural. O altă zonă turistică importantă este Delta Dunării (Est). în Transilvania (Centru) . prezintă valoare naturală ridicată datorită biodiversită ii şi permite practicarea diferitelor tipuri de turism (odihnă. domeniu care poate contribui în mod specific la creşterea gradului de atractivitate a satului pentru popula ia tânără. Mijloacele prin care se transmite cultura în mediul rural sunt: căminele şi alte aşezăminte culturale.turismul recrea ional şi cultural. ceea ce face dificil ca întreprinzătorii/operatorii să ajungă pe pia ă şi să-şi dezvolte afacerile corespunzător. în Maramureş (Nord . Zona Sud-Est 8. existen a infrastructurii de turism nu răspunde cerin elor turiştilor în ceea ce priveşte structurile de cazare cât şi cele recrea ionale. culturii. Conservarea tradi iilor. Moştenirea culturală O componentă importantă a vie ii satului este cultura. radioul.9%. promovării şi diseminării informa iilor din centrele turistice şi de numărul limitat al acestor centre ce activează la nivel local. Sectorul este afectat de lipsa organizării.Est) este cel religios.Turismul specific pentru Bucovina (Nord . Deşi în ultima perioadă numărul de unită i de primire turistică a crescut. Este necesar un proces de modernizare. Zona Centru 43. Această situa ie a căpătat aspecte alarmante în multe zone rurale. ceea ce arată o dezvoltare diferen iată. turismul arhitectural şi etnografic. atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. Zona Sud-Vest 4%. la nivelul anului 2005. se prezintă astfel: Zona Bucureşti . cinematografele. din cauza naturii semi-informale a activită ilor. a promovării şi marketingului slab organizate mai ales la nivel jude ean şi local. unde majoritatea căminelor culturale (cca. ariilor semi-naturale vaste. În ultimii 10-15 ani s-a putut constata o continuă degradare a mediului cultural al României pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului.8%.5%. Există foarte pu ine metode de măsurare a succesului şi rentabilită ii investi iilor în turism. Zona Vest 4%. Totuşi. datorită peisajelor unice. 80%) sau şi-au încetat activitatea şi servesc altor destina ii.7%. pescuit. artă culinară). datorită diversită ii şi atractivită ii lor.Vest). arta culinară şi a vinului. Necesitatea de identificare şi promovare a poten ialului turistic rural a condus la apari ia unor re ele de promovare a acestuia (ex. Turismul rural nu este dezvoltat astfel încât să întâmpine cerin ele pie ei atât la nivel na ional cât şi interna ional. bibliotecile. iar la poalele Mun ilor Carpa i se practică pescuitul. 97%) beneficiază de un sediu propriu. Zona Sud 10. cu un marketing adecvat şi alte tipuri de sprijin coordonat. În ceea ce priveşte împăr irea pe regiuni a numărului de pensiuni în mediul rural. cât şi din partea finan atorilor priva i. ceea ce oferă posibilită i de dezvoltare a spa iului rural. produsele unicat ale turismului românesc vor avea un poten ial important. Zonele montane şi cele forestiere din România asigură o serie de oportunită i pentru practicarea turismului şi în special a ecoturismului. ANTREC). cel al centrelor de promovare turistică este limitat. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. ospitalită ii înăscute a locuitorilor din mediul rural. Zona Nord-Est 14%. în mod deosebit. atât din partea bugetului public. dotarea fiind nesatisfăcătoare ( pentru cca. dezvoltare şi inovare pentru turismul românesc. precum şi de creare de servicii turistice moderne şi competitive.Ilfov de ine 0.

7% au fost acoperite cu îmbrăcămin i rutiere uşoare (INS.15% în jude ul Olt (5 dintre jude e . drumurile constituie ruta de transport cea mai importantă. 3. Cele mai importante nevoi sunt legate de: Drumuri În mediul rural. În 2005. cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor şi cu beneficii economice pentru popula ia locală. Din totalul drumurilor comunale un procent foarte mic este reprezentat de drumurile comunale modernizate. cu un impact negativ asupra fluxului urban – rural al medicilor şi profesorilor.Botoşani. Buzău. Descrierea şi analiza disparită ilor cu privire la furnizarea serviciilor în spa iul rural Zonele rurale din România sunt afectate de lipsa semnificativă a infrastructurii şi a deficien elor acesteia care afectează atât dezvoltarea economică. Date fiind acestea. Doar jumătate dintre comune au acces direct la re eaua de drumuri iar din acest motiv se poate spune că re eaua de drumuri actuală deserveşte doar 3/5 din totalul popula iei rurale. Covasna. Ponderea drumurilor comunale în total drumuri publice. care reprezintă mai mult decât o loca ie geografică. Alte dificultă i în mediul rural sunt legate de accesarea serviciilor medicale şi educa ionale. Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare atât la nivel regional cât şi la nivel local. 2005). credin e şi simboluri împărtăşite de către comunitate. culturii. accesul popula iei rurale la educa ia de bază şi la serviciile de sănătate este împiedicat de serviciile de transport deficitare. În ceea ce priveşte situa ia drumurilor comunale. obiceiurilor din mediul rural şi promovarea specialită ilor culinare şi a băuturilor tradi ionale reprezintă mijloace de creştere a poten ialului turistic în multe alte ări.Situa ia bibliotecilor este caracterizată şi ea de o tendin ă descendentă. iar calitatea şi gradul lor de utilizare au scăzut dramatic.1. a tradi iilor şi a obiceiurilor este influen ată de regiune. iar dintre acestea 80% reprezentau drumuri jude ene şi drumuri comunale. capitalul simbolic fiind esen ial pentru identitatea culturală reprezentată prin valori. Resursele financiare limitate au făcut ca drumurile jude ene şi comunale să fie serios neglijate. Tulcea şi Vrancea nu au drumuri comunale modernizate) (Sursa: rezultate ob inute pe baza datelor INS 2006 ). Manifestarea identită ii culturale. Anuarul Statistic al României. fapt ce aduce repercusiuni asupra dezvoltării activită ilor productive şi a schimburilor comerciale. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 2004). şi cu toate că în anul 2005 se înregistra un număr de 8. România are activită i culturale semnificative care nu sunt exploatate din lipsă de organizare. dintre care 30. la nivel de jude variază între 11% în jude ul Călăraşi şi 53% în jude ul Buzău.239 de biblioteci. drumurile publice în România acopereau o suprafa ă de 79. Lucrările efectuate în ultimii ani s-au concentrat în special pe repara ii şi modernizări ale re elei de drumuri na ionale. cât şi calitatea vie ii.3.28% în jude ul Harghita şi 25. men inerea identită ii culturale trebuie să includă câ iva factori.4. la nivelul jude elor (NUTS 3) se înregistrează un nivel scăzut de modernizare (doar 3. dezvoltarea acestora şi a traficului este încă departe de a îndeplini standardele europene.41% din drumurile comunale sunt modernizate). 2006). cum ar fi educa ia şi consumatorii de cultură. Mai mult de 25% dintre comune nu pot utiliza drumurile în perioadele cu precipita ii (Studiu Banca Mondială. În acest sens.6% din drumurile jude ene şi drumurile comunale au fost modernizate. variind între 0.904 km. Conservarea tradi iilor. mai mult sau mai pu in asemănătoare cu a altor domenii din via a culturală a satelor. Doar 10. protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti. dar calitatea. şi în general. promovare şi dezvoltare. doar o mică parte desfăşura activită i specifice (INS. Decembrie 2009 46 . obiceiuri şi îndeletniciri.

Gestionarea deşeurilor În mediul rural. transportul la locurile de depozitare se efectuează în mod individual de către generatori.5% din totalul energiei termice fiind distribuită în aceste zone.4 milioane de locuitori) au acces la re eaua publică de apă. 93.977 de gospodării amplasate în 1. odată cu extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi la nivel rural. în timp ce 89% dintre gospodării utilizează sobe pe bază de lemn.686 spa ii de depozitare în zona rurală cu o suprafa ă de cel mult un hectar. Prin urmare. Energie electrică În spa iul rural. realizarea sistemului de transport. Închiderea şi ecologizarea depozitelor rurale se vor realiza până la 16 iulie 2009. În 2003. 373 de comune (10% din totalul popula iei rurale) beneficiau de o re ea de canalizare. în general. Alimentarea cu apă potabilă Asigurarea unei re ele de apă potabilă curentă reprezintă o altă problemă majoră ce condi ionează calitatea vie ii şi dezvoltarea activită ilor economice în spa iul rural. pe lângă celelalte domenii ale dezvoltării umane şi sociale. Re eaua publică de canalizare Re eaua publică de canalizare este încă într-o fază incipientă în mediul rural. iar în ceea ce priveşte re eaua de apă caldă situa ia este mult mai critică (MMDD 2004).6% din lungimea totală a re elelor de alimentare cu apă potabilă se află în zonele rurale. (INS. În România există un număr de 37.327 de gospodării situate în 121 de localită i neelectrificate (MIRA-2007). la nivel na ional doar 26 de localită i rurale beneficiază de acest serviciu. cărbune. O mică parte dintre localită ile rurale şi în special acele localită i rurale situate în vecinătatea centrelor urbane sunt deservite de servicii organizate numai pentru gestionarea deşeurilor.2% din lungimea conductelor traversa oraşele şi doar 6.8% satele. iar 56.4% dintre gospodăriile din mediul rural beneficiază de acest serviciu. 2005). Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. conectarea la re eaua publică de alimentare cu energie electrică rămâne o problemă.772 de localită i rurale par ial electrificate şi 3. doar 2. la sfârşitul anului 2004. În 2003. 2006). în România s-au identificat 2. Diferen ele dintre zonele urbane şi cele rurale sunt foarte mari în ceea ce priveşte infrastructura de canalizare.4% în zonele urbane. Energia termică Serviciile de alimentare cu energie termică sunt limitate în spa iul rural. De regulă. majoritatea gospodăriilor (70%). Dat fiind acest lucru. folosesc fântânile pentru consumul de apă. doar 0. (Prelucrare date INS 2005) În ceea ce priveşte încălzirea prin centrală termică. Pe lângă depozitele de deşeuri municipale din zona urbană. serviciile pentru gestionarea deşeurilor sunt slab dezvoltate sau chiar inexistente în unele localită i. (INS Anuarul Statistic al României. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3.Drumurile adecvate reprezintă o condi ie esen ială pentru dezvoltarea economică. transfer şi deschiderea depozitelor zonale. 43. datorită faptului că multe dintre uzinele care produceau această energie şi o distribuiau satelor din apropiere şi-au redus activitatea sau au renun at la furnizarea acestor servicii. Decembrie 2009 47 . petrol.

pentru o bună dezvoltare. mobilier. ca o consecin ă a restructurării sistemului de educa ie şi a lipsei profesorilor califica i. deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunoştin e elementare de mecanică sau din alte domenii tehnice. depăşeşte necesită ile popula iei. În ceea ce priveşte gradul de participare al indivizilor la procesul educa ional. unită i primare şi gimnaziale sunt slab dotate în ceea ce priveşte materialul tehnic şi didactic. Dezvoltarea rurală şi diversificarea economiei rurale depind de nivelul educa iei. Diversificarea activită ilor economice nu este sus inută de lucrători cu formare sau experien ă specifică diverselor tipuri de meserii. fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. datorită prezen ei reduse la cursuri. Tehnologia IT şi echipamentele hardware şi softeware sunt rar întâlnite în cadrul şcolilor din spa iul rural în timp ce echipamentul necesar formării profesionale sau pentru ucenici este învechit sau lipseşte. dar în ceea ce priveşte infrastructura şcolară există discrepan e evidente.3% din popula ia totală înscrisă în sistemul de învă ământ a studiat în zonele rurale. precum şi în ceea ce priveşte facilitarea accesului pe pia ă şi la informa ie. doar unele institu ii publice Deoarece este nevoie să se îmbunătă ească competitivitatea în aproape toate domeniile de activitate şi pentru că există probleme de productivitate în economia rurală. Infrastructura de conexiune la internet în bandă largă (broadband) este o problemă interdependentă de infrastructură de bază din spa iul rural. se poate spune că. În ceea ce priveşte numărul grădini elor de copii acesta era la nivelul anului 2005 de 1526 din care 218 în mediul rural ( INS Caietul Statistic – Invă ământ preşcolar 2006). Structurile de învă ământ profesional şi primar sunt esen iale pentru reconversia profesională a lucrătorilor agricoli. O problemă suplimentară o constituie dificultatea de a atrage personal calificat în zonele rurale. formarea profesională reprezintă „motorul”. Infrastructura şi facilită ile aferente educa iei profesionale şi educa iei primare constituie instrumente importante pentru conversia for ei de muncă agricole în for ă de muncă non-agricolă. Pe parcursul perioadei analizate. din cauza problemei permanente a finan ării.Accesul la internet Actualmente. deoarece sistemul educa ional nu a fost adaptat cerin elor specifice din mediul rural. în zonele rurale accesul la internet este foarte limitat. datorită nivelului de pregătire/experien ă al profesorilor.9% din numărul total de şcoli la nivel na ional (prelucrare date INS 2005). Nivelul de instruire este scăzut. Educa ia şi formarea sunt esen iale pentru comunită ile rurale. iar pe de altă parte. al cunoştin elor şi calificării. un procent de 31. Educa ie şi formare Capitalul uman prezintă importan ă deosebită pentru dezvoltarea rurală. numărul institu iilor de învă ământ din mediul rural a scăzut. Ponderea popula iei rurale cu nivel superior de educa ie reprezintă 1. Decembrie 2009 48 . de acesta beneficiind. în anul şcolar 2005 2006. Cele mai multe dintre şcoli au nevoie de renovări. De asemenea unită ile de învă ământ primar şi gimnazial din mediul rural reprezentau 73. în special. este esen ial să existe acces la internet prin cablu în cât mai multe zone rurale. educa ia este chiar mai slabă calitativ decât în cele urbane. pe de o parte din cauza slabei dotări a infrastructurii educa ionale. Institu iile de învă ământ din spa iul rural. În general. în zonele rurale. utilită i de bază şi material didactic. Deşi se poate spune că numărul de şcoli din mediul rural. reprezentate de grădini e.8% din totalul popula iei Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Deşi îmbunătă irea şi men inerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este un element important în dezvoltarea socio-economică a mediului rural. calitatea educa iei este redusă. fapt care a contribuit la regruparea şcolilor mici şi la reducerea numărului acestora. Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea for ei de muncă din mediul rural.

Doar 1. „Participarea la educa ie a copiilor romi”. situându-se peste media na ională. fiind o consecin ă a nivelului scăzut de acces şi a veniturilor insuficiente.3% în Regiunea de Sud-Vest şi Regiunea de Vest şi 0. în anul 2005. zonele rurale. sunt analfabe i13. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. comparativ cu copii din familiile cu o sursă stabilă de venit. ac ionează. de asemenea. Bucureşti. de asemenea. ca un factor demotivant. „Participarea la educa ie a copiilor romi”. care înregistra în 2005 o pondere de 2. mai ales cei care trăiesc în locuri izolate. reprezintă provocări unice pentru gestionarea şi utilizarea serviciilor. (INS 2005). Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sunt de două ori mai expuşi riscului de abandon şcolar. dintr-un număr total de 168 de unită i pentru asistarea adul ilor doar 19 unită i reprezentau cămine pentru persoane vârsnice.04% dintre romi ajung la liceu. Media popula iei din mediul rural. Institutul de Ştiin e ale Educa iei. Institutul de Cercetare a Calită ii Vie ii. La aceasta se mai adaugă şi faptul că în şcolile unde înva ă popula ia romă. Astfel. datorată lipsei de personal didactic calificat. 2002. calitatea şi accesibilitatea serviciilor de asisten ă socială şi în special în cadrul serviciilor de îngrijire temporară sau permanentă în cămine pentru persoane vârsnice. Slaba calitate a educa iei în zonele rurale. Totuşi. rata repeten iei este de aproximativ 11. Institutul de Ştiin e ale Educa iei. Este nevoie.cu vârstă de 15 ani şi peste.8% în Regiunea Centrală (INS 2005). 13 Ministerul Educa iei şi Cercetării. în mediul rural situa ia este mai dramatică deoarece apare riscul mărit de abandon al şcolii de către copiii afla i în situa iile descrise. acest grup are nevoie de o grijă specială. Toate aceste aspecte duc la o slabă reprezentare pe pia a muncii. (INS 2005) Cu privire la formarea continuă în mediul rural. deseori nu promovează ciclul gimnazial şi din acest motiv este foarte dificil ca ulterior să-şi găsească de lucru. 2002. popula ia romă este una dintre grupele cele mai expuse riscului de părăsire timpurie a şcolii. Institutul de Cercetare a Calită ii Vie ii. Bucureşti. constatate în special în rândul copiilor din comunită ile rurale montane sunt: sărăcia extremă. ponderea popula iei adulte cu vârsta cuprinsă între 25 – 64 de ani care participă la educa ie şi formare. Se apreciază că 38. În plus.5% în anul 2005. Alte motive ale abandonului şcolar. UNFICEF. Copii care reuşesc să înceapă şcoala. În acelaşi timp. acest indicator variază între 0. În termenii unei abordări regionale. a înregistrat o creştere de la 0. ca şi în alte ări. În ceea ce priveşte comunitatea romă aceasta de ine cel mai scăzut nivel de educa ie din România.3%. 12 Ministerul Educa iei şi Cercetării. la nivel na ional. în spa iul rural. cu vârstă cuprinsă între 25 şi 64 de ani şi cu nivel de instruire mediu şi superior este de 55% (INS. mai ales cele cu popula ie dispersată. Totodată. să se îmbunătă ească sprijinul comunitar pentru grupurile vulnerabile.6% din popula ia de etnie romă. cum ar fi vârstnicii. fa ă de mediul urban. existau doar 81 de case de copii (Studiu MADR). Alte servicii Furnizarea şi accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calită i a vie ii în comunită ie rurale şi pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor ruale. La nivelul anului 2001. acest indicator se situează la un nivel inferior. nivelul scăzut de dezvoltare economică a generat probleme legate de existen a. De asemenea. UNFICEF. Stabilitatea veniturilor în gospodărie are un efect puternic asupra participării la actul educativ.3%. Aproximativ 12% din popula ia romă cu vârsta cuprinsă între 7-16 ani a părăsit şcoala înainte de a termina învă ământul obligatoriu şi circa 18%12 nu urmează nici o formă de învă ământ. Problema vârstnicilor din zonele rurale nu s-a bucurat de o aten ie prea mare din partea păr ilor interesate. 2005).2% în anul 1998 la 0. pentru care însă nu există personal calificat disponibil. Decembrie 2009 49 . lipsa mijloacelor de transport şi slaba motiva ie cu privire la câştigul economic ca rezultat al educa iei.

.000 locuitori. În ceea ce priveşte posibilitatea de desfăşurare a activită ilor sportive. teritorii ce au acoperire în 37 de jude e din cele 42 în vederea realizării de structuri şi activită i tip LEADER. precum: Grupuri de Ini iativă Locală (GIL). LEADER Deşi în perioada anterioară de programare 2000-2006 România nu a implementat ac iuni LEADER. au fost identificate totuşi. dacă au finalizat-o. care contribuie la rezolvarea unor probleme locale specifice. o serie de ini iative în dezvoltarea comunitară. Micro-regiunile. Unele GIL-uri au atins o maturitate organiza ională încât s-au transformat în asocia ii comunitare cu personalitate juridică. De asemenea în mediul rural parcurile. monitorizare şi evaluare a planului de ac iune.5. analiza şi promovarea mediului rural. toate aceste ac iuni fiind necesare pentru pregătirea implementării axei LEADER în România (harta teritoriilor selectate în Anexa 2 –„ Harta teritoriilor selectate pentru instruirea reprezentan ilor parteneriatelor public-private LEADER)”. cu o popula ie cuprinsă între 10. spre deosebire de grupurile de ini iativă locală. privat şi a societă ii civile. strategia de dezvoltare locală. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a selectat în anul 2006 un număr de 120 reprezentan i ai unor teritorii (zone) sub-regionale. Reprezentan ii teritoriilor au fost desemna i de către parteneriate informale ale sectoarelor public. obstacolul principal în calea constituirii acestora fiind reprezentat de către mentalitatea formată în anii de guvernare comunistă. Deşi o mare parte a acestora au demarat activitatea de elaborare a strategiei. Ac iunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale. situa ie prezentă şi în cazul pie elor. şcoală. numărul total al creşelor înregistrate la nivel na ional a fost de 291 din care 2 situate în spa iul rural. renovarea şcolilor. activită i de animare. cursuri de instruire pentru membrii lor. astfel că fondurile europene reprezintă o oportunitate în acest sens. îmbunătă irea stării drumurilor şi podurilor. dată fiind prezen a redusă a unor spa ii adecvate pentru practicarea acestor activită i (26 de cluburi sportive – anul 2001. cabinete medicale şi stomatologice. În cadrul sesiunilor de formare.. situa ia actuală a serviciilor şi infrastructurii afectează puternic calitatea vie ii în spa iul rural şi constituie o piedică pentru dezvoltarea activită ilor economice. Toate acestea sunt parteneriate între organisme non-guvernamentale (ONG). Studiu MADR). dispensarelor şi unită ilor culturale. microregiuni etc. care a generat neîncredere în rândul actorilor locali. De asemenea. nu o pot finaliza datorită lipsei resurselor financiare iar. în vederea instruirii cu privire la următoarele subiecte: construc ia parteneriatului. sunt slab reprezentate. poten ialul ării noastre în materie de parteneriate este mult mai ridicat decât ini iativele prezentate mai sus. Cu toate acestea. biserică. planul de ac iune al teritoriului. nu numai cele selectate de minister pentru formare. în ceea ce priveşte formele institu ionalizate de asociere şi colaborare. micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER. Decembrie 2009 50 . la nivelul întregii ări. numărul mic al acestora reflectând situa ia critică în care se prezintă acest sector. În concluzie.În anul 2005. administra ia publică locală. în aceeaşi situa ie se află şi alte parteneriate public-private. reprezentan ii acestor teritorii au dobândit cunoştin e suficiente în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală. nu o pot implementa. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. parcărilor. scrierea de proiecte etc. înfiin area de Tele-Centre pentru informarea cetă enilor. iar altele s-au dizolvat după atingerea obiectivului. aceasta este limitată. analiza diagnostic.000 şi 100. spa iile de joacă pentru copii. 3.1. pistele de biciclete etc. sunt înregistrate juridic ca asocia ii.

Acestea au apărut ca o necesitate. conform articolului 3 din Constitu ia României.6. progresul social condi ionat de recunoaştere şi admitere a nevoilor fiecărui individ. precum şi din alte surse şi au posibilitatea participării active. fiind limitată calitativ de numărul redus de personal calificat care exercită func ii în domeniul administrativ. Beneficiul înfiin ării acestor asocia ii de dezvoltare intercomunitare îl constituie posibilitatea accesării fondurilor structurale. un rol important în cadrul parteneriatelor public-private îl ocupă administra ia publică locală. Decembrie 2009 51 . Prefectul reprezintă Guvernul la nivel local fiind numit de acesta. activită ile desfăşurate în cadrul administra iei locale fiind exercitate insuficient. împreună cu alte structuri ale societă ii civile pentru realizarea de sarcini de interes comun. art. 215/2001. specifice colectivită ilor locale. capacitatea adminsitrativă exercitată la nivel local rămâne încă inadecvată la necesită ile tot mai diverse ale comunită ilor locale. În ceea ce priveşte organizarea administrativă. Comunele şi oraşele sunt conduse de consilii locale şi primari. în vreme ce primarii comunelor şi oraşelor sunt autorită i cu rol executiv. ce are ca principale atribu ii: analiza situa iei locale pentru a identifica solu iile adecvate în scopul rezolvării problemelor care frânează dezvoltarea locală.3. datorită fragmentării administrative (aprox. cu modificările şi completările ulterioare. Asocia iile de dezvoltare intercomunitare se finan ează prin contribu ii din bugetele locale ale unită ilor administrativ teritoriale membre. conduce la un ritm încetinit în solu ionarea multor probleme de ordin social şi economic. utilizarea ra ională a rezervelor naturale. Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net între România şi celelalte state membre ale UE. promovare la nivel local. teritoriul este organizat în comune. oraşe şi jude e.000 comune). iar jude ele de consilii jude ene şi prefec i.1. 215/2001. fără scop patrimonial şi de utilitate publică. Conform Legii administra iei publice locale nr. furnizarea serviciilor de informare. s-a avut în vedere facilitarea cooperării între unită ile administrativ – teritoriale. Pe de altă parte. Dezvoltarea locală În România. în conformitate cu Legea administra iei publice locale nr. sub denumirea de asocia ii de dezvoltare intercomunitare. protejarea eficientă a mediului. creându-se posibilitatea asocierii acestora. consultan ă. în unele primării din ară a fost creată prin Hotărâre a Consiliului Local func ia de agent de dezvoltare locală (interfa a între administra ia publică şi comunitate). 3. elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală. dar şi datorită dotărilor necorespunzătoare. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. a insuficien ei veniturilor proprii ale unită ilor administrativ teritoriale. fructificarea poten ialului turistic al zonei. ca persoane juridice de drept privat. 23. Lipsa experien ei necesare în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi în managementul resurselor umane. capacită ii financiare proprii limitate de accesare a fondurilor europene. consiliile locale şi consiliile jude ene sunt autorită i cu rol deliberativ. Astfel. dezvoltare culturală şi păstrarea tradi iilor. republicată. Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi stabilirea nevoilor de dezvoltare. păstrarea unui nivel ridicat şi sigur de creştere economică şi ocupare a for ei de muncă.

aflate în plină dezvoltare. dependen a de cereale). Epizootiile. 16%). servicii de marketing). Îmbunătă irea eficien ei energetice şi hidraulice a infrastructurii de iriga ii. . prin facilitarea eforturilor de modernizare şi restructurare a acestuia. Segmentul exploata iilor comerciale de dimensiuni medii (11% din SAU) lucrează sub poten ial. Aducerea sectorului agricol neperformant la poten ialul real. Concuren a străină (inclusiv pentru produsele ecologice). Slaba diversificare a culturilor (ex. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂ I AMENIN ĂRI Agricultura. sunt competitive. Infrastructura de iriga ii acoperă o parte importantă din suprafa a agricolă. cât şi pe plan european şi care ar putea fi exploatată (inclusiv produsele ecologice). servicii de consultan ă. Nivel scăzut de conformitate cu normele UE. Capacitate slabă de absorb ie a fondurilor UE.3. inclusiv structuri de iriga ii ineficiente. care permit totodată şi diversificarea culturilor. în marea lor majoritate. Infrastructură agricolă inadecvată. Decembrie 2009 52 Disponibilitatea unei pie e mari. Suprafe e întinse cu condi ii favorabile practicării agriculturii. Introducere dinamică a agriculturii ecologice în România. Pia a for ei de muncă Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. O mare parte din SAU (28%) este deja utilizată de către exploata iile comerciale mari care. Schimbările climatice. Dotare tehnică scăzută şi de slabă calitate în exploata iile mai mici. Creşterea pre ului energiei şi eficien a hidraulică scăzută a infrastructurii contribuie la creşterea costurilor iriga iilor. din agricultură (culturi energetice. biogaz). Nivel scăzut de utilizare a energiei din surse regenerabile. Incapacitatea de a rezolva problema pie elor-lipsă pentru exploata iile comerciale (pia a funciară. Productivitatea agricolă este sub poten ial (alimentar şi non-alimentar). credite. Calamită ile naturale. prin lucrări de reabilitare. Silvicultura şi Industria alimentară Poten ialul de produc ie agricolă (produc ia primară) Poten ial agricol semnificativ (6 % din SAU a UE-27).7. Prioritatea UE de utilizare a energiilor din surse regenerabile. atât pe plan intern.1. O pondere importantă a SAU este utilizată de exploata ii de subzisten ă şi semi-subzisten ă neperformante (45% şi respectiv. O gamă largă de surse de energie regenerabilă.

Disponibilitatea for ei de muncă rurale. în proprietatea agricultorilor de/peste vârsta pensionării. conducând la venituri mici. poate fi sprijinită prin măsuri şi ac iuni bine direc ionate. Inexisten a cadrului legal privind comasarea terenurilor. concentrată în fermele mai mici. Decembrie 2009 . privatizat. Creditul rural Sistem financiar. Pia a funciară Scăderea şi îmbătrânirea popula iei rurale. Dezvoltarea slabă a institu iilor Reglementările recente ale Băncii Na ionale referitoare la institu iile financiare nonbancare. Formarea profesională poate ajuta la îmbunătă irea competen elor fermierilor. Existen a programului na ional de înregistrare sistematică a terenurilor. determinată de pia ă. Majorarea costurilor salariale. aflate. Nivel mediu scăzut al cunoştintelor şi competen elor (agricole). Fragmentarea proprietă ii terenurilor men ine exploata iile agricole mici. Existen a pie ei de arendă a terenurilor agricole. Comasarea terenurilor. în special pentru exploata iile mici şi IMM-uri. determinată de pia ă. O pondere importantă a SAU este lucrată de agricultori mai vârstnici. Institu iile de microfinan are se înregistrează ca institu ii financiare 53 disponibile sistemul Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. referitor la activită ile de cadastru şi de înregistrare a terenurilor agricole. Ponderea scăzută a şefilor de exploata ie tineri. din exploata ii mai mici. Reîntinerirea genera iei de şefi de exploata ii. Existen a unor programe de asisten ă socială şi programe de pensii. Insuficien a for ei de muncă din sectoarele economice neagricole va încuraja îndepărtarea de sectorul agricol. Cadru institu ional şi legal func ionabil. Creşterea infuziei de capital străin în sectorul pie ei funciare. Lipsa unui mecanism de înregistrare sistematică a titlurilor de proprietate men ine costuri ridicate în tranzac iile de pe pia a funciară. Extinderea exploata iilor. Lichidită i financiar. Retrocedarea aproape în totalitate a terenurilor agricole. Creşterea numărului de absolven i ai facultă ilor de profil agricol. poate fi sprijinită prin măsuri şi ac iuni bine direc ionate. în mare în parte Slaba func ionare a sistemului financiar-bancar în spa iul rural. Migrarea în afara zonelor rurale a popula iei tinere şi calificate din mediul rural. Niveluri scăzute de productivitate a muncii. Diversificarea activită ilor din zonele rurale poate fi sprijinită. For a de muncă excedentară.

Incapacitatea de a îmbunătă i calitatea materiilor prime. nivel scăzut de conformitate cu normele UE. Coordonarea verticală între procesatorii de produse agricole. Industria alimentară Creşterea competitivită ii în ultimii ani. Concuren a străină. Dezvoltarea rapidă a sectorului de consultan ă privată. legal pentru financiare specializate (institu ii de microfinan are şi bănci cooperatiste). Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.Acoperire na ională adecvată. Oportunită i mari de dezvoltare a IMM-urilor şi micro-creditelor. nivel scăzut de utilizare a capacită ilor. încă. în unele regiuni. Programe de sprijinire a înfiin ării grupurilor de producători. Existen a ONG-urilor bine dezvoltate. din cauza lipsei de înregistrare a acestora. Continuarea creşterii investi iilor străine directe ca urmare aderării României la UE. 54 Serviciile publice de consultan ă nu sunt pregătite să satisfacă nevoile exploata iilor mici. carne. Decembrie 2009 . cu nivel scăzut al economiei de scară. Introducerea serviciilor de îndrumare socio-economice. Risc asumat de procesatorii de produse agricole în colaborarea cu exploata iile agricole mici. Creşterea investi iilor străine directe în institu iile financiare de creditare a IMM-urilor. Serviciile private de consultan ă şi pregătire nu se adresează. Creşterea investi iilor directe străine şi na ionale. Accelerarea restructurării (în sectoarele lapte. Dezvoltarea cadrului finan are rurală. Abordări prin servicii de consultan ă pilot. Sfârşitul perioadei de tranzi ie pentru conformitatea cu normele europene (2009). Re elele de comercializare nu sunt încă dezvoltate pentru exploata iile mici. Existen a unui număr mare de întreprinderi mici. terenul agricol nu poate constitui garan ie bancară). ouă). Bază slabă de garantare (ex. exploata iilor mici. Dezvoltarea lan urilor de supermarketuri. Nivel de calificare necorespunzător şi lipsa unei acreditări sistematice a consultan ilor. pentru exploata iile mici şi IMM-uri. nonbancare. determinată de cererea de pe pia ă. lan urile de supermarket-uri şi agricultori. Comercializarea produselor agroalimentare Existen a unor re ele de comercializare pentru exploata iile mari. Serviciile de consultan ă şi de pregătire Existen a unei structuri publice care să se ocupe de acest sector (ANCA). Existen a fondurilor de garantare.

Costurile de recoltare pot fi reduse prin realizarea unor investi ii în extinderea şi reabilitarea re elelor de drumuri forestiere.Existen a unei game largi de produse tradi ionale (1. Cererea ar putea depă i oferta disponibilă. pe termen mediu/lung. Cadru legal şi de reglementare bine structurat. Cea mai mică densitate de drumuri forestiere din Europa. ce au ca rezultat tăierile ilegale. Managementul pădurilor bazat pe amenajamente silvice Nivel ridicat de protec ie legislativă pentru sectorul forestier. Procesatorii interni la scară mică folosesc utilaje învechite şi ineficiente. Silvicultura Prezen a unor întinderi mari de păduri cu valoare ridicată. rezultate din procesul de retrocedare al terenurilor. Exploata ii mici şi fragmentate. activită i de recreere. apropierii de debuşeurile importante şi prezen a din ce în ce mai mare a societă ilor străine. Probleme de impunere a legisla iei în rândul proprietarilor de păduri priva i. recoltarea de produse nelemnoase. Ofertă diversificată de produse din lemn (din specii de lemn tare şi lemn moale). aprovizionării corespunzătoare cu materii prime. datorită progreselor la nivelul productivită ii. Scăderea productivită ii forestiere din cauza modificărilor climatice Anumite pie e (în special în Asia) nu impun cerin e de certificare. fapt care conduce la o calitate inconstantă a produselor şi o slabă respectare a normelor de protec ie a mediului. Continuarea tăierilor ilegale contribuie la apari ia problemelor de erodare a solului şi inunda iilor. Capacitate limitată a noilor proprietari priva i de pădure de a-şi gestiona pădurile într-un mod durabil. gospodărite eficient în trecut şi ajunse la standarde excelente.. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Continua nevoie de modernizare şi restructurare. Creşterea cererii pentru produse tradi ionale. de calitate. Tradi ie îndelungată în gospodărirea obştească din unele zone. Pie ele europene pentru cherestea certificată – în creştere Exploatarea rolului multifunc ional al pădurilor prin ecoturism. Creştere semnificativă în sectorul de procesare. Suprafa a de pădure are poten ialul de a creşte de la 27 la 32%.500 înregistrate la nivel na ional). continuată prin ocoalele silvice. Decembrie 2009 55 . Activitate scăzută la nivelul pepinierelor silvice private. moderne şi bine dotate tehnic. plă i pentru servicii de protec ie a mediului Amploarea eforturilor de modernizare şi restructurare necesare în industria de prelucrare a lemnului Lipsa unor titluri de proprietate clare asupra suprafe elor de pădure descurajează gospodărirea pădurilor într-o manieră durabilă. ecologice.

necesită un volum mare de muncă fizică şi nu garantează viabilitatea economică a fermei Grad scăzut de conştientizare al fermierilor privind importan a practicilor agricole care protejează mediul Creşterea gradului de conştientizare asupra conceptului de Înaltă Valoare Naturală şi a importan ei acestuia Poten ial de a sprijini sistemele agricole cu înaltă valoare naturală prin intermediul unui complex de interven ii strategice şi practice. ce pot fi clasificate ca teren agricol cu valoare naturală înaltă O propor ie însemnată din terenurile agricole este clasificată ca având productivitate scăzută datorită condi iilor naturale nefavorabile.Conservarea biodiversită ii pe terenurile agricole şi forestiere Nivel ridicat al biodiversită ii asociate terenurilor agricole. standarde ce pot afecta sistemele tradi ionale de păşunat aflate în imposibilitatea de a se adapta rapid Impactul diferitelor boli asupra faunei (de ex. specii de păsări amenin ate) Consumul scăzut de input-uri chimice în agricultură favorizează conservarea biodiversită ii Suprafe e forestiere importante care contribuie la limitarea impactului produs de GES şi de eroziune. sprijinul pentru agroturism. gripa aviară) Impactul tăierilor ilegale asupra biodiversită ii. fapt ce demonstrează existen a sistemelor agricole cu valoare naturală înaltă Existen a a numeroase specii şi habitate prioritare asociate terenurilor agricole. incluzând şi dezvoltarea de pie e pentru produsele agricole tradi ionale. Existen a Re elei Na ionale de Arii Protejate ca un sistem func ional Existen a pe suprafe e largi de teren agricol a practicilor agricole tradi ional extensive. importante pentru conservarea biodiversită ii. ca o consecin ă a schimbărilor climatice Impactul dezastrelor naturale asupra biodiversită ii asociate suprafe elor forestiere . consum crescut pesticide) Risc de a pierde suprafe e importante de păşune. asociate suprafe elor forestiere Destabilizarea microclimatelor. ceea ce presupune input de substan e chimice (de ex. etc. Implementarea previzionată a plă ilor Natura 2000 în conformitate cu Directiva Păsări şi Directiva Habitate Poten ial de a îmbunătă i conservarea biodiversită ii în cadrul fermelor prin intermediul instruirii şi a serviciilor de consiliere Poten ial de stimulare a comunită ilor locale în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a biodiversită ii Poten ial de creştere a suprafe ei forestiere prin împădurire Creşterea tendin ei de abandon a activită ilor agricole (în special în zonele caracterizate de productivitate naturală scăzută) ceea ce implică un risc ridicat de pierdere a biodiversită ii asociate terenurilor agricole cu valoare naturală înaltă Tendin e de modernizae în agricultură. precum Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. datorită standardelor sanitar-veterinare recent impuse fermierilor. inclusiv suprafe e largi de pajişti semi-naturale. Decembrie 2009 56 Numărul de animale a scăzut semnificativ ceea ce a condus la apari ia subpăşunatului şi inclusiv la instalarea vegeta iei lemnoase pe pajiştile semi-naturale. înclusiv în multe zone importante pentru conservarea biodiversită ii Practicile agricole tradi ionale. având importan ă la nivel na ional sau interna ional (de ex. aceste terenuri fiind în general caracterizate de prezen a unui nivel ridicat de biodiversitate.

iar pia a internă este una tânără Fenomenul de eroziune a solului este răspândit la scară largă Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. focusate pe protec ia mediului. inunda ii. fapt ce a condus la reducerea poluării apelor cu nitra i Sectorul agricultură ecologică este în creştere şi de ine poten ialul de a fi pe mai departe dezvoltat O bună calitate a solurilor în special în zonele de câmpie Lipsa instala iilor şi echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd (în special pentru depozitarea acestuia) în fermele zootehnice Lipsa infrasturii de canalizare şi de gospodărire a deşeurilor domestice în multe localită i rurale Resurse hidrologice limitate. Decembrie 2009 Poten ial de a îmbunătă i calitatea apei prin investi ii în infrastructura de apă din localită ile rurale Poten ial de se îmbunătă i adaptarea la standardele de mediu (inclusiv printr-un mai bun management al gunoiului de grajd) prin investi iile în modernizarea fermelor Poten ial de a se îmbunătă i managementul apei şi solului prin sus inerea practicilor agricole care protejează mediul Poten ial de a se îmbunătă i managementul resurselor naturale prin instruire şi consiliere. fertilizan i) Tendin e de specializare şi intensivizare printre operatorii priva i din zootehnie Impactul tăierilor ilegale asupra resurselor de apă şi sol Creşterea ratei de apari ie a fenomenelor asociate schimbărilor climatice (de ex. fenomene de degradare a solului cum ar fi eroziunea sau alunecările de teren Grad scăzut de conştientizare a fermierilor asupra practicilor agricole care reduc poluarea din surse agricole şi favorizează conservarea solului Sectorul agricultură ecologică în compara ie cu media europeană este slab dezvoltat. benefic pentru calitatea apei Multe complexe de creştere a animalelor în regim intensiv au fost închise. în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a resurselor de apă şi sol Dezvoltarea re elei na ionale de perdele forestiere 57 Tendin e de modernizare în agricultură.şi la conservarea biodiversită ii Managementul resurselor naturale (de apă şi sol) în agricultură şi silvicultură Consumul scăzut de input-uri chimice în agricultură. caracterizate de o distribu ie dispropor iontă atât spa ial cât şi temporal Suprafe e largi de teren agricol afectate de condi ii climatice nefavorabile (deficit sau exces de apă). temperaturi ridicate şi secetă) cu impact negativ asupra resurselor de apă şi sol . inclusiv pe ecocondi ionalitate Poten ial crescut de utilizare a resurselor forestiere în vederea conservării solului şi prevenirii inunda iilor prin împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole Poten ial de stimulare a comunită ilor locale. ceea ce include un consum crescut de inputuri chimice (de ex.

Decembrie 2009 58 . prin împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole Poten ial de a lupta împotriva schimbărilor climatice prin dezvoltarea şi utilizarea crescută a surselor de energie regenerabilă. inclusiv prin producerea de biocombustibili din agricultură şi de biomasă din silvicultură Poten ial de a se îmbunătă i adaptarea fermelor zootehnice la standarde (de ex. cerere crescută pentru inputuri chimice. creşterea gradului de mecanizare) Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.Calitatea aerului şi schimbările climatice România îndeplineşte cerin ele privind emisiile de GES stabilite pentru anul 2010 Lipsa instala iilor şi a echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd (în special pentru depozitarea acestuia) favorizează emisiile de amoniac Manifestarea accentuată a schimbărilor climatice în zonele cu suprafe e de pădure reduse Poten ial crescut de utilizare a resurselor forestiere în vederea limitării gazelor cu efect de seră. pentru a fi reduse emisiile de amoniac) Poten ial de stimulare a comunită ilor locale în vederea creşterii gradului de conştientizare privind problema schimbărilor climatice DEZVOLTAREA ZONELOR RURALE Pia a for ei de muncă Contribu ie crescută a agriculturii la schimbările climatice datorată înlocuirii practicilor agricole tradi ionale (de ex.

lână Nivelul ridicat ale biodiversită ii pe suprafe ele agricole Ospitalitatea specifică Costul redus al for ei de muncă Calitate slabă a infrastructurii şi a serviciilor turistice Nivel scăzut al veniturilor medii Dependen a fa ă de agricultura de subzisten ă Baza restrânsă a activită ilor economice alternative Cultura antreprenorială slab dezvoltată Sprijin redus pentru întreprinderi Accesul redus pe pia ă al produselor meşteşugăreşti Beneficii ob inute în urma participării la programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial Pondere ridicată a popula iei rurale Agroturism/agricultura extensivă Dezvoltarea patrimoniului natural şi a produselor aferente turismului rural Dezvoltarea produselor agroalimentare tradi ionale şi ecologice Dezvoltarea şi punerea în valoare a activită ilor meşteşugăreşti Dezvoltarea sectorului de servicii Beneficii obtinute în urma aplicării programului LEADER Timp îndelungat necesar pentru dezvoltarea infrastructurii rurale Putere de cumpărare relativ redusă a locuitorilor din mediul rural. pentru urmatorii câ iva ani Tendin a de îmbătrânire a popula iei Impunerea noilor norme sanitare. care limitează accesul produselor tradi ionale în agroturism Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. lemn.For a de muncă disponibilă Deprinderi în domeniul confec ionării produselor meşteşugăreşti tradi ionale Nivel scăzut de educa ie şi de competen ă profesională Nivel scăzut al for ei de muncă angajată în activită i non-agricole Rata ridicată a somajului în rândul tinerilor Prezen a redusă a femeilor pe pia a muncii Schimbarea mentalită ii şi creşterea competen ei emigran ilor întorşi acasă Beneficii în urma accesului la programe de pregătire profesională şi de calificare Costul redus al for ei de muncă. ce determină migrarea Migrarea către urban şi strainatate Lipsa investi iilor Dezvoltarea sectorului afacerilor şi a turismului Resurse naturale şi produse locale Prezen a facilită ilor de confort rural Diversitatea tipurilor de turism şi a locurilor care pot fi vizitate Moştenirea meseriilor tradi ionale – ceramică. Decembrie 2009 59 .

apă/tratarea apei reziduale.Calitatea vie ii (infrastructura/servicii de bază/moştenire culturală) Ponderea ridicată a zonelor rurale Moştenire rurală bogată (tradi ii. arhitectură tradi ională) Identitate rurală/stil de via ă tradi ional Nivelul ridicat de biodiversitate. pentru a îmbunătă i activitatea de construire a capacită ilor şi de aplicare a strategiilor locale Incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice şi de promovare a poten ialului endogen al teritoriilor Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. asociat suprafe elor agricole Infrastructura rurală de bază slab dezvoltată (drumuri. POR.) care să conducă proiectele de dezvoltare locale Noi asocia ii de utilitate publice (asocia ii de dezvoltare intercomunitară) Lipsa resurselor financiare necesare investi iilor şi cofinan ării proiectelor Lipsa colaborării între actorii publici şi cei priva i Valorificarea sprijinului financiar european. POS Mediu şi alte programe na ionale şi locale) Sumele primite din strainatate sunt investite în mare parte pentru creşterea nivelului calită ii vietii. Boga ia patrimoniului şi a tradi iilor rurale Abordări integrate pentru acoperirea simultană a mai multor zone de interes ale proiectului. vârstnici. cadru natural. Decembrie 2009 60 . energie şi gaze) Acces limitat la serviciile de bază (facilită i pentru copii. activită i recreative şi spa ii recrea ionale) Degradare accentuată a aşezărilor/satelor cu valoare culturală Inciden a ridicată a sarăciei în satele situate în zone mai pu in accesibile Punctele de sinergie dintre programele actuale de dezvoltare rurală (PNDR. ONG-uri etc. care au legatură între ele Asocia ii de utilită i publice nou-create (asocia iile de dezvoltare intercomunitară) Depopularea zonelor rurale Calamită i naturale Dispari ia patrimoniului şi a tradi iilor rurale Dezvoltare locală Structuri comunitare existente (asocia ii.

LEADER Strategii de dezvoltare locală existente sau în curs de elaborare Pregătirea unor parteneriate active în domeniul dezvoltării locale Membrii acestor parteneriate sunt pregăti i să elaboreze proiecte viabile Cursuri organizate pentru pregătirea poten ialilor reprezentan i ai teritoriilor – poten iale GAL-uri. în vederea implementării Axei LEADER Lipsa resurselor financiare Fragilitatea parteneriatelor (unele parteneriate s-au dizolvat după ce şi-au atins obiectivul) Neîncredere în structurile de tip asociativ Valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală Valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR pentru îmbunătă irea guvernan ei locale Absorb ie scăzută a alocărilor financiare Existen a unor parteneriate nereprezentative Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decembrie 2009 61 .

programele de pensii şi asisten ă socială. de la agricultorii vârstnici. Acest lucru necesită o abordare complexă. abordându-se astfel problema abandonului terenurilor. Pentru cea de-a doua categorie. Men inerea şi îmbunătă irea calită ii mediului din zonele rurale ale României. Prezentarea strategiei alese în concordan ă cu punctele tari şi slabe Programul Na ional Strategic este centrat pe trei aspecte-cheie: 1. Gestionarea şi facilitarea tranzi iei for ei de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social şi economic. Dezvoltare Umană.însă ale căror venituri vor proveni în principal din surse (rurale şi urbane) non-agricole. 2. care să permită atingerea unui nivel ridicat de competitivitate şi durabilitate din perspectiva protec iei mediului. care în prezent de in 31% din totalul suprafe elor. totodată. va juca un rol important în facilitarea diversificării economiei rurale non-agricole şi dezvoltarea sectorului agricol cu timp de ocupare par ial14. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. a agriculturii din zonele defavorizate. permi ânduse. etc.ca elemente de bază în diversificarea exploata iilor şi identificarea unor activită i economice alternative. se are în vedere sprijinirea ini iativelor asociative ale agricultorilor. Strategia prezentată necesită realizarea unor investi ii în cadrul celor patru axe ale PNDR: (a) Axa 1 – Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier (43.95% din alocarea FEADR pentru cele patru axe). Mediu. de asemenea. la agricultorii mai tineri. Apoi. în vederea modernizării.05% din alocarea FEADR pentru cele patru axe).6% din alocarea FEADR pentru cele patru axe). PNDR. pentru a se evita intensitatea excesivă a capitalului şi costurile fixe ridicate. va juca un rol important în facilitarea transferului de terenuri între genera ii. consolidării şi restructurării. pe baza dinamicii pie ei. captarea economiilor la scară. cel mai probabil. Pentru a realiza acest lucru. Pentru a aborda primul aspect cheie. în special prin axele 3 şi 4.40% din alocarea FEADR pentru cele patru axe) şi (d) Axa 4 – LEADER (2. Pentru a aborda cel de-al doilea aspect cheie. vor rămâne la agricultura de subzisten ă . completat prin programele na ionale. Acest lucru va oferi un mecanism puternic de conservare a vie ii din spa iul rural. Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi silviculturii. (b) Axa 2 – Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural (26. (c) Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (27. prin men inerea şi creşterea atractivită ii zonelor rurale . prin promovarea unui management durabil atât pe suprafe ele agricole. PNDR. dar angajată cu timp de ocupare par ial sau şomeră. În ceea ce priveşte prima categorie.2. este prevăzută sprijinirea. care să asigure o complementaritate între PNDR – inclusiv coordonarea şi coeren a strânsă între Axele 1. agricultorii vor fi sprijini i pentru a introduce/aplica în continuare practici agricole care nu afectează mediul. 2 şi 3 – şi alte POS-uri (Dezvoltare Regională. în continuare. 14 Această categorie este formată din agricultori care. pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergen a veniturilor din spa iul rural (acolo unde este posibil). programul na ional de înregistrare a terenurilor). precum şi a industriilor procesatoare aferente. Decembrie 2009 62 . cât şi pe cele forestiere.) şi programe na ionale (de exemplu.3. ar fi necesar ca PNDR să aibă în vedere nevoile a două mari categorii din zonele rurale: popula ia trecută de vârsta pensionării şi popula ia activă. Pentru a aborda cel de-al treilea aspect cheie. O aten ie deosebită va fi acordată ajutorului oferit agricultorilor şi silvicultorilor pentru ca aceştia să poată gestiona dezavantajele şi obliga iile care decurg din implementarea re elei Natura 2000. în paralel cu asigurarea condi iilor de trai şi protec ia mediului din aceste zone. PNDR trebuie să se concentreze în principal pe modul de abordare şi atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul agricol şi cel forestier. PNDR se va axa pe îmbunătă irea echilibrului dintre dezvoltarea economică a zonelor rurale şi utilizarea durabilă a resurselor naturale. alături de utilizarea eficientă a resurselor insuficiente de capital şi a fondurilor acordate de UE. dar care ar putea contribui la volumul de produc ie-marfă. lărgind gama de locuri de muncă viabile atât în cadrul fermei cât şi în afara ei şi contribuind astfel la atingerea obiectivului de convergen ă a veniturilor în paralel cu păstrarea texturii sociale. 3.

pentru axele ce vizează noile provocări. precum şi datorită faptului că ac iunile implícate nu presupun un profit care să-i stimuleze pe fermieri să facă aceste investi ii. Dintre acestea. restructurarea sectorului lactate şi infrastructura de internet în bandă largă. iau în considerare situa ia actuală a pie ei. Suplimentarea resurselor va respecta structura ini ială din bugetului PNDR astfel încât ponderea opera iunilor în cadrul axei prioritare dar şi ponderea axelor în bugetul total al programului să nu se modifice. astfel contribuind la lupta împotriva schimbării climatice. Deşi informa iile statistice în această privin ă sunt incomplete. rămâne un obiectiv major al Guvernului României.De asemenea. Informa iile existente nu permit încă o indentificare clară a gradului de acoperire pe cele două arii geografice (urban şi rural) care să faciliteze stabilirea unei linii clare de demarcare pentru interven ia FEADR ce poate sprijinii aceste investi ii exclusiv în spa iul rural. cum ar fi: o o o o o o Îmbunătă irea eficien ei utilizării îngrăşămintelor cu azot.Axa 3. Noul sprijin va permite producătorilor de lactate o tranzi ie mai lină şi o mai bună adaptare la noile condi ii de pia ă. este: 44. Finan area suplimentară va fi utilizată în principal pentru: • Consolidarea opera iunilor deja existente în cadrul Planului Na ional Strategic.694 milioane euro. reducerea N2O. • Creşterea intensită ii sprijinului pentru anumite tipuri de opera iuni cum ar fi investi iile pentru îmbunătă irea eficien ei îngrăşămintelor pe bază de azot. Prin PERE a fost alocată României suma de 101.58% . biodiversitatea. extinderea şi îmbunătă irea infrastructurii internet de mare viteză în zonele rurale. precum şi încetarea cotei de lapte. Stimularea achizi ionării de echipamente pentru producerea de energie din alte surse decât biocombustibil. managementul resurselor de apă. acoperirea broadband în zona rurală este mult mai scăzută în compara ie cu media europeană. Op iunea strategică a României pentru aceste resurse suplimentare este să întărească sprijinul financiar ini ial al tuturor opera iunilor existente definite în PNDR pentru a se conforma priorită ilor stabilite prin Bilan ul de Sănătate al PAC. asigurarea unui bun statut al resurselor de apă.Axa 1. Astfel. 25. Men inerea priorită ilor deja existente şi anume: conservarea biodiversită ii şi prezervarea terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală amenin ate cu abandonul sau intensificarea. Strategia aleasă pentru implementarea Planului European de Redresare Economică (PERE) România va primi 101 694 000 Euro prin PERE. Decembrie 2009 63 . În plus.57% .24% . Stimularea culturilor perene energetice şi procesarea biomasei agricole/forestiere pentru energie regenerabilă în vederea înlocuirii combustibilului fosil. prin Planul European de Redresare Economică (PERE) au fost alocate fonduri suplimentare pentru noile provocări. a tehnicilor de produc ie privind economisirea apei cu scopul de a îmbunătă i managementul apei.Axa 2 şi 27. ponderea estimată în total alocare FEADR şi PERE. evitarea unei degradări ulterioare a solului şi combaterea schimbărilor climatice împreună cu efectele adverse ale acesteia. în principal pentru asigurarea necesarului de energie în cadrul fermei. permiterea sechestrării carbonului. În ceea ce priveşte infrastructura broadband. Stimularea/încurajarea utilizării de echipamente pentru tratarea apei reziduale în exploata ii agricole şi în cadrul proceselor de procesare şi comercializare. România a optat pentru sus inerea priorită ilor privind schimbările climatice. precum şi investi ii în sisteme privind producerea şi furnizarea cu energie regenerabilă în vederea stimulării înlocuirii combustibililor tradi ionali. precum şi depozitarea îngrăşămintelor pentru reducerea emisiilor CH4 şi N2O şi în vederea contribuirii la micşorarea schimbărilor climatice. energia regenerabilă. Această intensitate a sprijinului este crescută în vederea compensării costurilor ridicate suportate de către fermieri. echipamente pentru tratarea apei reziduale în cadrul exploata ilor agricole şi în cadrul proceselor de procesare şi comercializare. odată ob inute aceste informa ii şi stabilit noul criteriu de demarcare alte documente Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Acordarea sprijinului pentru investi iile în legătură cu produc ia de produse lactate şi îmbunătă irea sectoarele de procesare şi comercializare a lactatelor cât şi creşterea competitivită ii acestor produse. Fondurile privind acordarea de sprijin suplimentar către producătorii de lactate.

317.9 mil Euro Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Nevoia de abordare a acestor probleme importante a dus la identificarea a trei obiective strategice. La acel moment. prin aducerea la poten ialul real a segmentului de exploata ii neperformante.programatice. în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. coroborat cu lipsa informa ilor statistice.1 mil Euro 1. 3. Decembrie 2009 64 . agroalimentar şi forestier. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferente Axei 1 Măsurile sprijinite prin Axa 1 vizează creşterea competitivită ii sectoarelor agroalimentar şi forestier din România. • Abordarea problemei productivită ii scăzute a muncii şi a nivelului scăzut de educa ie şi competen ă din agricultură prin reînnoirea genera iilor de şefi de exploata ii. fie individual. îmbunătă irea competen elor prin organizarea de formări profesionale şi sprijinirea agen iei publice de consultan ă precum şi a sectorului privat de consultan ă nou-apărut. O asemenea abordare va necesita o perioadă importantă de timp pentru a clarifica aspectele tehnice de detaliu ce vor trebui incluse în PNDR printr-o nouă modificare a programului. PNS-ul va fi amendat corespunzător. o viitoare includere a acestui tip de activitate este prevăzută după 2010. • Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor fermelor.cu slabe economii de scară. pretabile pentru agricultură. recunoscându-se astfel importan a următoarelor aspecte: • Consolidarea poten ialului suprafe elor mari de teren. Legătura dintre obiectivele strategice ale Axei 1 din PNS. management mai bun al exploata iilor agricole. în cadrul Axei 1 din PNS. • Abordarea problemei numărului mare de întreprinderi mici din sectorul de procesare agroalimentar şi forestier . utilizare redusă a capacită ilor şi nivel scăzut de conformitate cu normele europene. obiectivele specifice şi măsurile care vor trebui cofinan ate prin PNDR este ilustrată în tabelul de mai jos: Obiectiv general Creşterea competitivită ii sectoarelor agro-alimentar şi forestier Obiective strategice Îmbunătă irea competen elor Îmbunătă irea competitivită ii fermierilor şi ale altor persoane fermelor comerciale şi de semiimplicate în sectoarele subzisten ă şi asocia iilor acestora.2. fie prin asociere. Luând în considerare cele men ionate mai sus. prin facilitarea activită ilor de modernizare şi restructurare a acestora. precum Cadrul Na ional Strategic de Referin ă. pădurilor şi unită ilor de procesare. 277. în eforturile lor de a răspunde cerin elor segmentului exploata iilor. Planul Na ional Strategic pentru Dezvoltare Rurală şi POS CCE cât şi alte programe opera ionale necesită amendarea corespunzătoare pentru a stabili activită ile a fi finan ate prin PNDR complementar celor din POS CCE. prin sprijinirea înfiin ării grupurilor de producători şi asigurarea unei coordonări verticale între procesatorii agricoli şi lan urile de distribu ie. ca în paralel cu respectarea principiilor mijloc de încurajare a unui dezvoltării durabile. fiecare din ele fiind defalcat pe obiective specifice. prin intermediul eforturilor de modernizare şi restructurare.1. Balan a indicativă între priorită i Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere. pentru a profita de ocaziile oferite de o pia ă internă şi europeană aflată în plină dezvoltare.429.7 mil Euro 2.

sprijinirea exploata iilor de semi-subzisten ă. îmbunată irea şi dezvoltarea infrastructurii). Modernizarea exploata iilor agricole Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu. Această componentă este abordată în PNDR atât prin măsuri de investi ii (modernizarea exploata iilor agricole.39%). Statutul prioritar al obiectivului strategic nr. 2 din PNS. Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea fermelor de semi-subzisten ă să pătrundă pe pia ă. Înfiin area grupurilor de producători. Utilizarea serviciilor de consiliere. pensionarea timpurie). Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori. s-au desprins trei priorită i: cunoştin e şi competen ă. Alegerea obiectivelor men ionate mai sus şi echilibrul financiar dintre ele sunt rezultatul unei analize de bază şi al unei analize SWOT. Modernizarea exploata iilor agricole.Obiective specifice Sprijinirea fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier. Instalarea tinerilor fermieri. pentru îmbunătă irea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context. Sub aspect financiar. Îmbunătă irea modului de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea produselor silvice. Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. Decembrie 2009 65 . Suplimentarea fondurilor pentru Axa 1 din alocarea financiară PERE s-a distribuit doar pe ultimele două din priorită ile men ionate ini ial astfel noua alocare în procente este următoarea: cunoştin e şi competen ă (6. competitivitatea sectoarelor primare din agricultură şi silvicultură (57. Ponderea Axei I din totalul alocărilor FEADR nemodificânduse. informare şi difuzare de cunoştin e. 2 este în acord cu nivelurile Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. cea mai importantă prioritate. În urma analizei. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă. cât şi prin măsuri care nu presupun investi ii (instalarea tinerilor fermieri. îmbunătă irea competitivită ii exploata iilor comerciale şi de semi-subzisten ă şi a asocia iilor lor este abordată în obiectivul strategic nr. Măsuri Formare profesională. Îmbunătă irea valorii economice a pădurii. Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli. realizate în cadrul PNDR.69%) şi nevoia de modernizare şi restructurare a sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier (35.92%). competitivitatea sectoarelor primare din agricultură şi silvicultură şi nevoia de modernizare şi restructurare a sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier. Sprijinirea industriei agro-alimentare.

care s-au desprins şi ele în urma analizei situa iei actuale şi SWOT: o suprafa ă prea mare de teren care este de inută. fermele de semi-subzisten ă şi grupurile de producători se vor aplica criterii de selec ie: zone defavorizate. precum şi sectorului de creştere a animalelor. Investi iile în infrastructura agricolă şi modernizarea exploata iilor sunt necesare pentru a creşte nivelul de competitivitate. culturi de câmp. prin dezvoltarea sectorului exploata iilor agricole mijlocii. din cauza necesită ii de a reduce emisiile de gaze de seră. Asemenea ac iuni îi vor ajuta să profite de oportunitatea dezvoltării pie ei interne şi externe europene prin aducerea sectorului neperformant la poten ialul său real. Sectorul produc iei primare are nevoie de o îmbunătă ire a competitivită ii şi de modernizare a exploata iilor. ob inerea şi utilizarea biocombustibililor. fructe şi cartofi. Pentru aplica iile privind sprijinirea tinerilor fermieri. folosite neproductiv sau ca aceştia. Măsurile obiectivului strategic nr. Investi iile care vizează produc ia de biocombustibili. să achizi ioneze exploata ii care să le depăşească posibilită ile de administrare sau realizarea de investi i. pepiniere şi planta ii de pomi şi arbuşti fructiferi. legume. Măsurile care nu presupun investi ii contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei sectorului agricol. În ceea ce priveşte procesarea produselor agricole sprijinul va fi acordat către sectoarele care au înregistrat deficit: lapte şi produse lactate. a îndeplini standardele comunitare şi a atenua gradul de vulnerabilitate în fa a amenin ărilor externe de tipul modificărilor climatice. precum şi faptul că exploata iile agricole mici au acces dificil la credite şi că investi iile realizate în mod individual nu sunt viabile economic şi nu conduc la creşterea competitivită ii. Ac iunile de modernizare a exploata iilor nu vor viza numai sprijin pentru agricultorii individuali ci vor viza şi asocia iile acestora. Ini iativele de formare şi informare vor ajuta la diseminarea procedurilor. este necesar ca numărul agricultorilor tineri să crească. prin acordarea unui plafon de sprijin mai ridicat. prin modernizare şi restructurare. este necesară reducerea acestor discrepan e. terenurile devenite disponibile prin pensionare sau prin renun area la practicarea agriculturii.000 (din care 4. Agricultorii sunt încuraja i să se adapteze pie ei şi nevoilor consumatorilor. Fără un număr suficient de agricultori tineri. În ce priveşte diminuarea schimbărilor climatice. căpşunării. investi iile din exploata ii legate de cerin ele Directivei nitra ilor au în vedere reducerea emisiilor de amoniac. constituite conform legisla iei în vigoare. prin Măsura 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”. În domeniul produc iei vegetale se va acorda prioritate sectoarelor deficitare: legume. carne şi ouă. în mod neproductiv. să poată fi utilizate productiv şi să contribuie la creşterea economică globală şi la dezvoltarea rurală durabilă. semin e oleaginoase. ca terenurile să fie abandonate. De aceea. Având în vedere că analiza SWOT relevă o structură duală a agriculturii româneşti. vor fi încurajate formele asociative. astfel încât. există un risc semnificativ.000 au vârsta de până în 40 de ani) şi aceştia nu ar putea utiliza terenurile care vor fi transferate. realizarea de investi ii etc. Această problemă decurge din faptul că numărul agricultorilor tineri sau de vârstă medie este de doar 12. măsura referitoare la instalarea tinerilor fermieri merită o aten ie deosebită. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va viza for a de muncă deja Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. cereale şi panifica ie. folosirea surselor de energie regenerabilă etc. prin adoptarea unei mentalită i de întrajutorare în rândul fermierilor. utilizarea biomasei şi a energiei din surse regenerabile vor fi încurajate. Decembrie 2009 66 . în toate aceste exploata ii. Astfel. Printre măsurile vizate în obiectivul strategic nr. membrii formelor asociative etc. pepiniere şi planta iile de vi ă de vie pentru vin (cu excep ia restructurării/reconversiei planta iilor de vi ă de vie) şi struguri de masă. agricultorii vor fi încuraja i să-şi îmbunătă ească calitatea produselor. vin. în cadrul segmentului exploata iilor de 6-40 UDE. de la agricultorii mai în vârstă şi care vor fi încuraja i să renun e la practicarea agriculturii. încurajarea produselor tradi ionale. număr de membrii. Criteriile de selec ie au în vedere fermele de semi-subzisten ă. Criteriile de selec ie au în vedere sectoarele prioritare.ridicate de investi ii şi de restructurare necesare în sectoarele primare din agricultură şi silvicultură. tinerii fermieri. Astfel. miere de albine. în paralel cu utilizarea eficientă a resurselor de capital limitate. pentru a încuraja dezvoltarea economiei de scară. 2. identificate în analiza situa iei actuale şi SWOT. Această măsură este necesară pentru a rezolva problema transferului de terenuri dintre genera ii. 2 se axează în special pe activită ile necesare abordării dezavantajelor structurale cu care se confruntă agricultura României. a fondurilor europene şi îmbunătă irea condi iilor de trai şi de muncă. de: (a) prea multe exploata ii mici şi (b) de prea mul i agricultori care se apropie sau au depăşit vârsta pensionării.

restructurat.activă în agricultură. că o astfel de necesitate nu este conformă cu nevoia de a încuraja şi facilita un transfer mai mare al for ei de muncă din agricultură. 3 din PNS. cât şi pentruoutput) şi al industriei de procesare. încurajate prin măsurile Axei 3 (pentru producătorii de subzisten ă şi lucrătorii agricoli şomeri care nu au vârsta pensionării. ea fiind orientată către beneficiarii prioritari. formele asociative joacă un rol important în procesul de adaptare calitativă şi cantitativă a materiei prime la cerin ele industriei agroalimentare. Drept urmare. productiv şi modern şi. a unui segment agricol comercial ra ional. modernizarea şi creşterea competitivită ii din sectorul de procesare agro-forestier. finan ate prin programe na ionale (în cazul pensionarilor). Situa ia demografică din cadrul exploata iilor agricole sugerează. care vor func iona în complementaritate cu măsurile Axei 3. vor contribui la crearea. prin sprijinirea formelor asociative. alături de măsurile referitoare la pensionarea timpurie şi la exploata iile de semi-subzisten ă facilitează ieşirea din agricultură a unui număr mare de producători şi lucrători agricoli care depind de produc ia de subzisten ă. Astfel. Aceste măsuri Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. După cum se precizează în analiză. Aceste măsuri au în vedere nivelul scăzut de educa ie şi competen ă a lucrătorilor din exploata iile agricole şi din sectorul forestier şi nevoia de orientare a serviciilor de consultan ă agricolă (publicANCA. pentru a asigura o bună integrare pe pia ă a exploata iilor. care sunt slab dezvoltate în prezent. cât şi coeren a programului. A treia prioritate este abordată în obiectivul strategic nr. într-o manieră care va asigura cooperarea verticală între agricultori. cât şi prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. atât prin Măsura 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”. pentru a putea profita de ocaziile oferite de pie ele europene. dar care nu prezintă o probabilitate ridicată de a deveni fermieri comerciali viabili. a unei economii rurale nonagricole dinamice. exploata iile agricole care fac parte dintr-o formă asociativă. Decembrie 2009 67 . De asemenea. la sprijinul pentru exploata iile de semi-subzisten ă şi la pensionarea timpurie. Măsurile prevăzute pentru atingerea acestui obiectiv cuprind sprijinirea activită ilor de formare profesională. Astfel. din ce în ce mai mari. pentru cei care vor renun a la agricultură. cum sunt lucrătorii agricoli din exploata iile agricole familiale. Astfel. concomitent cu înregistrarea unei creşteri a investi iilor străine directe. pe de altă parte. fermele de semisubzisten ă de peste 6 UDE. precum şi sprijinirea furnizării serviciilor de consultan ă şi consiliere pentru ferme. Motivul stabilirii acestui obiectiv ca unul prioritar constă în faptul ca sunt necesare investi ii mari pentru restructurarea. 1 şi vizează competen ele şi cunoştintele din sectorul agricol şi forestier. competitivitatea sectorului agricol şi forestier primar depinde de gradul de competitivitate al canalelor sale de comercializare (atât pentru input. pe de o parte. Acest grup va beneficia fie de plă i de asisten ă socială. Investi iile din sectoarele de procesare alimentară şi forestieră vor viza problemele cu care se confruntă acestea. informare. caracterizate prin numărul mare de întreprinderi insuficient dotate. existent în formă incipientă şi ONG-uri) către nevoile micilor fermieri. Măsurile referitoare la înfiin area grupurilor de producători abordează problema canalelor de comercializare a produselor din exploata iile mici. Măsura referitoare la instalarea tinerilor fermieri nu va încuraja persoanele din afara sectorului să preia activită i agricole. procesatori şi distribuitorii cu amănuntul. care vizează nevoia de restructurare şi modernizare a sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier. măsuri precum cele referitoare la tinerii fermieri. aşa cum reiese din analiză. de asemenea. măsura pentru instalarea tinerilor fermieri. fie de ac iuni de dezvoltare economică rurală non-agricolă. Investi iile realizate pentru îmbunătă irea valorii economice a pădurilor vor servi la creşterea şi lărgirea suprafe elor mari de pădure din România care au o valoare ridicată şi sunt bine administrate. Măsurile elaborate pentru atingerea acestui obiectiv cuprind înfiin area grupurilor de producători şi investi iile axate pe crearea de valoare adaugată pentru produsele agricole şi forestiere şi îmbunătă irea valorii economice a pădurii. prin Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. privat. diseminare şi difuzare a cunoştin elor. pentru cheresteaua certificată. s-a stabilit un plafon de sprijin mai ridicat pentru investi iile realizate de diverse forme de asociere. se asigură atât integrarea în lan ul agroalimentar. A doua mare prioritate este abordată în obiectivul strategic nr. având în vedere nivelul lor de competen ă şi experien ă).

Deşi experien a României în domeniul ini iativelor precum cele de sprijinire a fermierilor tineri sau de semi-subzisten ă. Măsura 143„Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori” va fi disponibilă între 2007 şi 2009.nu vor servi doar la îmbunătă irea competitivită ii exploata iilor. cu excep ia sec iunii I. Se mai prevede ca o mare parte a eforturilor de creare a capacită ilor să fie orientată către institu iile responsabile cu administrarea şi sprijinirea acestor măsuri. Deoarece pentru o serie de măsuri nu există suficientă experien ă (instalarea tinerilor fermieri. II. Două măsuri a căror implementare va fi întârziată: pensionarea timpurie şi sprijinirea serviciilor de consultan ă şi consiliere agricolă Prevederile stipulate în sec iunile I. Structura avută în vedere pentru măsurile Axei 1 are ca scop maximizarea sinergiilor şi complementarită ilor dintre diferitele măsuri şi creşterea capacită ii create prin Programul SAPARD şi alte programe de finan are. Decembrie 2009 68 . cu timpul. este limitată. Mai mult. juridic şi de mediu care vor creşte capacitatea de implementare a măsurii referitoare la infrastructura agricolă şi forestieră. Totuşi. prevăzute în sec iunea IV a Anexei VIII. pentru a putea investi în propriile exploata ii. desfăşurate prin Programul SAPARD. III ale Anexei VIII a Tratatului de Aderare vor fi aplicabile în perioada 2007-2009. vor fi aplicabile pe toată perioada de programare 2007-2013. cum ar fi formarea profesională. Majoritatea măsurilor programate a fi aplicate simultan la începutul perioadei de programare vor consolida capacită ile deja create prin programele de finan are anterioare. ca mijloc de generare a veniturilor. sprijinirea instalării tinerilor fermieri şi agricultorilor de semi-subzisten ă. sprijinirea agricultorilor de semisubzisten ă şi a tinerilor fermieri. Începând cu anul 2010. La fel. În plus. experien a dobândită prin investi iile de modernizare a exploata iilor şi a sectorului de procesare agroalimentară. Este foarte important ca măsurile legate de obiectivele strategice 2 şi 3 să fie aplicate simultan. activită ile pe care acesta le presupune nu sunt la fel de costisitoare precum cele prevăzute în măsurile destinate creşterii competitivită ii exploata iilor comerciale şi de semi-subzisten ă sau restructurării şi modernizării sectoarelor de procesare şi comercializare agroalimentară şi forestieră. să crească în importan ă. justifică volumul mare de fonduri care le-a fost alocat în cadrul PNDR. cu accent pe învă area din practicile interna ionale. trebuie înso ite de sprijin non-financiar. Prevederile financiare specifice. perioadă în care serviciile de consultan ă vor fi finan ate în propor ie de 100%. fermierii au nevoie de stimulentul oferit de noile re ele de comercializare. De exemplu. crearea de re ele şi diseminarea experien ei acumulate. deoarece. prin formare profesională şi consultan ă. ci vor servi şi la difuzarea cunoştin elor referitoare la rolul agriculturii în protejarea naturii şi capacitatea agricultorilor de a se folosi de serviciile de mediu. punctul D al Anexei. după care. În cazul sprijinirii tinerilor fermieri şi a agricultorilor din fermele de semisubzisten ă. a pus bazele măsurilor care sprijină astfel de investi ii prin PNDR. precum şi de un sector dinamic de procesare şi comercializare agroalimentară. investi iile pentru modernizarea exploata iilor depind de măsurile care nu presupun investi ii. agro-mediu). serviciile de consultan ă şi consiliere. poten ialii beneficiari ai Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. aceste măsuri ar putea începe relativ lent. prin intermediul formelor asociative. prin Măsura 143. fiind vizate exploata iile de 2-40 UDE. Importan a evidentă a măsurilor care nu presupun investi ii. plă ile nu necesită accesul la credite sau la mijloace de prefinan are. se în elege că în etapa ini ială. Se previzionează aplicarea majorită ii măsurilor în acelaşi timp. Această categorie de agricultori poate fi apoi încurajată să se asocieze şi să realizeze investi ii pentru modernizarea exploata iilor. importan a acestor măsuri nu permite întârzierea aplicării lor. modernizarea şi restructurarea sectorului de procesare şi comercializare agroalimentară depinde de eforturile de modernizare şi restructurare din sectorul produc iei primare. care să genereze o cerere puternică pentru produsele lor. cu poten ialul cel mai mare de a deveni viabile din punct de vedere comercial. măsura va fi disponibilă cu o rată a sprijinului de 80%. aplicabilă pentru perioada 20102013 şi care priveşte furnizarea de servicii de consultan ă agricultorilor care vor beneficia de sprijin de semi-subzisten ă. În plus. Deşi atingerea acestui obiectiv constituie un element important al creşterii competitivită ii globale a sectoarelor agroalimentar şi forestier. sprijinirea fermelor de semi-subzisten ă. proiectele MADR sprijină deja investi ii legate de iriga ii şi drumuri forestiere şi servesc la stabilirea unui cadru strategic.

în viitorul apropiat. măsurile pentru pensionarea timpurie şi serviciile de consultan ă reprezintă pu in peste 4%. 3. de asemenea. În plus.4 mil Euro Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere 229. sus ine Natura 2000. ca bază de diversificare a func iilor fermelor şi de generare a activită ilor economice alternative. Motivul pentru care s-a decis întârzierea aplicării măsurii referitoare la pensionarea timpurie este faptul că există deja un număr mare de agricultori care au depăşit vârsta pensionării şi care vor putea. din volumul cheltuielilor previzionate în cadrul Axei 1. îndeplini obliga iile prevăzute de Directiva Cadru Apă şi Directiva Nitra i şi de a atenua efectele schimbărilor climatice. Aborda problema abandonului activită ilor agricole din zonele defavorizate agricol într-o manieră care să atenueze riscul de abandon al acestora. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferentei Axei 2 Măsurile din cadrul Axei II vizează men inerea şi îmbunătă irea calită ii mediului rural din spa iul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafe elor agricole cât şi al celor forestiere. Acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protec ie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice.2. Aborda problema nivelului scăzut de informare a agricultorilor în privin a practicilor de gospodărire extensivă a terenurilor agricole. care vor constitui baza creşterii economice. inclusiv a Creşterea suprafe ei de pădure cu rol de protec ie a apei. compatibile cu îmbunătă irea mediului. Obiectiv general Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural Obiective strategice Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate Conservarea şi îmbunătă irea stării şi promovarea agriculturii resurselor naturale şi a habitatelor durabile Balan a indicativă între priorită i 1. împotriva factorilor naturali şi antropici Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. să disponibilizeze o suprafa ă destul de mare de teren agricol tinerilor fermieri. Această interven ie se realizează cu scopul de a: • • • • • Îmbunătă ii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economică a zonelor rurale şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.acestor măsuri vor primi atât consultan ă cât şi sprijin pentru a completa documentele necesare pentru a le accesa.2.conform priorită ilor de mediu ale UE referitoare la agricultură şi silvicultură – şi de a men ine sistemele agricole de tip HNV (high natural value.4 mil Euro Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole. Decembrie 2009 69 . men inându-se şi sus inându-se Obiective specifice Să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de produc ie agricolă.cu valoare naturală înaltă).9 mil Euro 996.100. men inându-se astfel viabilitatea spa iului rural şi. Împreună. caracterul complex al acestei măsuri va necesita crearea unor capacită i importante în cadrul institu iei responsabile cu aplicarea acesteia. Men ine şi creşte atractivitatea zonelor rurale. apei şi solului . solurilor.

biodiversită ii. Aceste suprafete sunt de regulă asociate cu o biodiversitate bogată. precum şi numeroase specii de floră şi faună salbatică. pe baza obliga iilor ce revin din directivele privind protec ia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice. Suprafe e largi din România sunt afectate din punct de vedere al productivită ii naturale reduse.altele decât zona montană. pe baza rolului multifunc ional al acesteia. prin încurajarea men inerii practicilor agricole extensive. având în vedere existen a unui număr mare de utilizatori de terenuri care aplică sisteme agricole tradi ionale. Să contribuie în zonele defavorizate . care să poată răspunde obiectivului de îmbunătă ire a mediului şi a spa iului rural. deşi conceptul de teren agricol cu valoare naturală înaltă (HNV) este nou în România. o constituie conservarea biodiversită ii pe suprafe ele agricole şi forestiere. O mare parte a acestor componente ale biodiversită i este legată de utilizarea extensivă a terenurilor agricole şi forestiere. este extrem de important şi trebuie promovat. România de ine o mare varietate de habitate naturale valoroase. men inându-se şi sus inându-se activită ile agricole durabile. fapt care impune aplicarea unor măsuri adecvate. dăunători. Acestă utilizare extensivă se referă încă la suprafe e extinse de păşuni semi-naturale valoroase. De asemenea. a apei. care să asigure sprijinul necesar pentru men inerea şi creşterea valorii naturale a acestor terenuri. men inânduse astfel şi viabilitatea spa iului rural şi. Această contribu ie va fi esen ială în special pe termen scurt. de asemenea.activită ile agricole durabile. gospodărite în mod extensiv şi care sus in o mare diversitate de specii sălbatice şi habitate naturale. pe baza obliga iilor ce revin din directivele pentru protec ia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice Măsuri Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană Prima împădurire a terenurilor agricole Plă i de agro . însă majoritatea păşunilor semi-naturale se află sub presiunea crescută a abandonării sau intensificării activitătă ilor agricole. Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea re elei Natura 2000. Prioritatea principală în ceea ce priveşte implementarea măsurilor din cadrul Axei II în România. iar din acest motiv sprijinul pentru zonele defavorizate va avea o contribu ie importantă. Decembrie 2009 70 . precum şi de asigurare a func iilor recreative. în timp ce celelalte măsuri precum cea de plă i de agro-mediu şi plă ile Natura 2000 vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin func ional. Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea re elei Natura 2000. prin Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. care se găsesc cu precădere în zonele de munte şi de deal. Astfel. la utilizarea continuă a terenurilor agricole.mediu Plă i Natura 2000 pe teren agricol Prima împădurire a terenurilor non – agricole Plă i Natura 2000 pe teren forestier Alegerea acestor obiective şi stabilirea balan ei financiare dintre ele a fost realizată pe baza punctelor tari şi a punctelor slabe identificate în analiza situa iei actuale a mediului înconjurător. a solului şi a peisajului rural. dar sunt amenin ate de fenomenul de abandon al activită ilor agricole care poate afecta atât biodiversitatea cât şi viabilitatea zonelor rurale.

De asemenea. Deşi aceste popula ii par a fi rămas stabile în ultimii 25-30 ani. care vor aduce un aport important protec iei resurselor apelor (de ex. în cadrul Axei 2. în special a apei şi a solului. aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitra ilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă. Deşi prevederile GAEC cuprind cerin e de prevenire a eroziunii solului pe suprafe e extinse.sprijinirea suprafe elor agricole şi forestiere cu valoare naturală înaltă se poate asigura pentru viitor o bază de dezvoltare durabilă a zonelor rurale. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitra i şi sprijinul din Axa 3. grădini familiale şi care nu a fost utilizată în ultimii 2 ani. planta ii pomicole. cat şi pentru conservarea solului. multe exemplare din specii de interes comunitar (de exemplu Crex crex. Cu toate acestea. care să contribuie la protec ia speciilor de păsări specifice terenurilor agricole. când re eaua Natura 2000 va fi pe deplin func ională. Dezvoltarea sectorului forestier precum şi încurajarea gospodăririi durabile a acestuia sunt elemente cheie pentru prevenirea inunda iilor. o utilizare adecvată a terenurilor agricole. mai pot fi găsite în număr mare. este protejarea şi gospodărirea durabilă a resurselor naturale. în general. la cerin ele concrete de gospodărire şi implicit la valoarea plă ilor. Cea de-a doua prioritate a României. Lanius minor.Terenul abandonat reprezintă în special suprafe ele de teren din următoarele categorii: arabil. în vederea compensării dezavantajelor specifice care decurg din implementarea re elei Natura 2000 şi din obliga iile asumate în contextul implementării Directivelor Păsări şi Habitate va contribui în acelaşi timp şi la conservarea habitatelor naturale şi semi-naturale de importan ă na ională şi internatională. Axa 2 de ine o disponibilitate financiară de circa 5% din bugetul său pentru a putea sprijini măsurile Natura 2000 începând cu 2010. Sprijinirea agricultorilor şi silvicultorilor. Suprafe ele ce sunt constituite ca pajişti permanente nu fac obiectul măsurilor de primă împădurire. În România. alte culturi permanente. protejate la nivel european. păşuni şi fâne e naturale. iar terenurile agricole şi neagricole aflate în siturile NATURA 2000 sunt eligibile doar dacă proiectele de împădurire sunt în concordan ă cu obiectivele planurilor de management ale sitului. iar planurile de management necesare pentru aceste zone vor fi întocmite. care să includă totodată promovarea produselor alimentare tradi ionale şi diversificarea activită ilor prin turism durabil. punerea în practică a măsurilor disponibile prin Reglementarea (CE) 1698/2005 vor fi amânate până în anul 2010. În estul UE se regăsesc într-o pondere ridicată specii de păsări specifice terenurilor agricole. în stare bună. Falco vespertinus). există totuşi riscul ca noile tendin e de intensificare a practicilor agricole sau abandonul activită ilor pe terenurile agricole să aibă un impact negativ asupra numărului de indivizi ai acestor specii. Deşi această ac iune este ini ial una pilot. cerin ele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice. Decembrie 2009 71 . sprijinite atât prin Axa 1. Degradarea solului (în special prin eroziunea datorată apei) constituie o problemă de mediu majoră în România. împădurirea terenurilor agricole şi non- Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în momentul în care se va acumula experien a necesară se vor crea capacită ile adecvate de implementare a acestor scheme de protec ia păsărilor la scară largă. Abandonarea afectează diferitele categorii de utilizare a terenurilor. Pe lângă aceste ac iuni din Axa 2 mai există şi alte interven ii. cât şi prin Axa 3. privind sistemele de canalizare). în Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea acestui risc (de ex. vii. România are astfel responsabilitatea de a promova. Deşi în prezent resursele de apă se găsesc. Impădurirea terenurilor agricole şi neagricole este de importan ă deosebită în atingerea acestor obiective. iar împădurirrea lor poate fi o solu ie alternativă de utilizare. prin măsuri din cadrul Axei 2. În ciuda faptului că încă nu există date referitoare la zonele eligibile pentru plă ile Natura 2000. este necesar ca agricultorii să fie încuraja i să adopte practici mai eficiente de conservare a solului (de ex. tendin a tot mai mare de utilizare a substan elor chimice în agricultură prezintă un risc real. Ca urmare. O defini ie a terenurilor neagricole va fi stabilită şi introdusă în PNDR la modificarea programului în anul 2010 odată cu introducerea în program a Măsurii 223 „Prima împădurire a terenurilor neagricole”. prin înfiin area culturilor verzi).

Suplimentarea fondurilor pentru Axa 2 a inut seama de priorită ile desprinse din analiză. 3. În cadrul Axei II.agricole poate avea un efect important.4 mil Euro 15 Acest obiectiv strategic este prevăzut a fi aplicat începând cu 2010. lupta împotriva schimbărilor climatice reprezintă o prioritate importantă pentru România. Profilul na ional economic. acest lucru se realizează prin încurajarea activită ilor de împădurire a terenurilor agricole şi non-agricole. prin creşterea numărului de locuri de muncă Creşterea atractivită ii zonelor rurale Balan a indicativă a priorită ilor Dezvoltarea abilită ilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importan a guvernan ei locale15 763.4 mil Euro Obiective specifice 12. Rela ia dintre obiectivele strategice corespunzătoare priorită ilor Axei 3. pentru a le conştientiza în privin a necesită ii de protec ie a mediului.3. Schimbările climatice constituie o amenin are majoră atât pentru societatea umană. Interven iile din celelalte Axe au şi ele o contribu ie importantă la atingerea acestui obiectiv prioritar. spa ial şi demografic prezentat în sec iunea introductivă furnizează contextul pe baza căruia s-au stabilit priorită ile Axei 3. inclusiv a biocombustibililor din agricultură şi a produc iiei de biomasă din silvicultură. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferente Axei 3 Sprijinul prevăzut prin Axa 3 vizează încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătă irea calită ii vie ii din spa iul rural. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. cât şi pentru supravie uirea ecosistemelor de pe plan global şi local. Scopul Axei II va fi atins mai uşor şi prin organizarea unor cursuri de formare profesională şi furnizarea unor servicii de consultan ă bine focalizate.2. Cea de-a treia prioritate în procesul de implementare a Axei 2 este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi lupta împotriva schimbărilor climatice. fondurile fiind alocate în vederea conservării şi îmbunătă irea stării resurselor naturale şi a habitatelor. obiectivele specifice şi măsurile cofinan ate prin PNDR este descrisă după cum urmează: Obiectiv general Încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătă irea calită ii vie ii din spa iul rural Obiective strategice Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice.733. Decembrie 2009 72 . de aceea. precum şi prin creşterea nivelului de conformitate cu standardele comuniatare a fermelor de creştere a animalelor (de ex. precum şi prin stimularea activită ii de sensibilizare a comunită ilor locale. prin dezvoltarea şi utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă.7 mil Euro 1. prin reducerea emisiilor de amoniac). în special a suprafe elor de pajişti cu înaltă valoare naturală. în prevenirea eroziunii solului cauzată de ac iunea apei şi de alunecările de teren şi poate reduce riscul de inunda ii.

Ca răspuns la obiectivul strategic. Alegerea şi balan a indicativă a acestor obiective se bazează pe punctele slabe identificate. spiritul antreprenorial slab dezvoltat. animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 341) Obiectivele strategice subliniază clar priorită ile şi ac iunile necesare – detaliate prin obiectivele specifice. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (Măsura 322) Dezvoltarea competen elor actorilor locali. precum: veniturile scăzute. natural şi economic din spa iul rural Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natural rural Crearea. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. acest lucru va fi realizat pe două niveluri (ce corespund obiectivelor specifice). numărul mic al locurilor de muncă. aspecte ce reflectă poten ialul social şi economic din mediul rural. dezvoltarea satelor. pentru a stimula organizarea teritoriului Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi (Măsura 312) Încurajarea activită ilor turistice (Măsura 313) Încurajarea activită ilor turistice (Măsura 313) Dobândire de competen e. Sprijinirea creării şi dezvoltării micro-întreprinderilor şi diversificării activită ilor economice nonagricole din gospodăriile agricole Una dintre problemele fundamentale cu care se confruntă economia rurală este reprezentată de impactul procesului de restructurare din agricultură şi nevoia implicită de diversificare şi creştere a economiei rurale din sectorul non-agricol. precum: resursele naturale cu un poten ial ridicat pentru turism.Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale Diversificarea activită ilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea micilor întreprinzători în spa iul rural Crearea. dependen a de agricultura de subzisten ă. Obiectivele strategice reflectă. care conduc la realizarea măsurilor propuse. îmbunătă irea şi diversificarea facilită ilor şi atrac iilor turistice Măsuri specifice Renovarea. şi punctele tari constatate. situa ia demografică nefavorabilă. îmbunătă irea şi diversificarea facilită ilor şi atrac iilor turistice Îmbunătă irea calită ii mediului social. Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice din zonele rurale şi creşterea gradului de ocupare prin dezvoltarea întreprinderilor şi crearea locurilor de muncă constituie elementul esen ial pentru men inerea şi bunăstarea popula iei rurale. patrimoniul material şi imaterial bogat. infrastructura fizică şi socială slab dezvoltată. prezen a îndeletnicirilor meşteşugăreşti şi a tradi iilor. totodată. (i) Prima prioritate (obiectiv strategic) pentru implementarea Axei 3 constă în men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice având în vedere contextul din România şi vizează creşterea numărului de locuri de muncă. Decembrie 2009 73 .

acest lucru având la bază o mentalitate antreprenorială slab dezvoltată. Măsura 313 va contribui la promovarea şi accesul turiştilor la alimentele tradi ionale şi altor produse ecologice. sectorul agro-alimentar şi forestier care sunt bazate pe resursele naturale. for a de muncă putându-se orienta astfel. Pentru a se asigura consecven a cu opera iunile sus inute prin Axa 1. o cale de diversificare a economiei rurale şi de furnizare de surse de venituri pentru locuitorii din spa iul rural. sprijinirea turismului rural şi în special a agro-turismului şi a activită ilor de recreere aferente ajută nu numai la diversificarea activită ilor. Situa ia precară a veniturilor din mediul rural justifică pe deplin nevoia de dezvoltare a unei economii rurale diversificate. va trebui realizată corelarea cu sprijinul care va fi acordat prin activită ile de formare profesională şi calificare din cadrul Programului Opera ional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”. fapt care va necesita o absorb ie a for ei de muncă.Diversificarea exploata iilor agricole şi a altor întreprinderi existente prin orientarea lor către sectorul non-agricol nu constituie doar un răspuns logic la cerin ele pie ei. mai cu seamă. După cum se cunoaşte. al serviciilor sau poate fi absorbită ca personal angajat. precum şi a ocaziilor de angajare pentru locuitorii din mediul rural. care constituie o componentă fundamentală a diversită ii turismul rural şi a bucătăriei caracteristice spa iului rural. Turismul rural reprezintă o alternativă de angajare pentru for a de muncă rurală. Aşa cum s-a men ionat. În plus. dar este nevoie şi de prezen a altor sectoare ce utilizează abordări creative şi inovative şi în alte sfere. ca sursă durabilă de asigurare a unui nivel de trai decent al popula iei rurale. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Pe de altă parte. există o serie de sectoare precum turismul. În întâmpinarea acestui proces se are în vedere încurajarea înfiin ării şi dezvoltării microîntreprinderilor care vor ini ia activită i economice în zona rurală. dar. această măsură se va axa şi pe problema modificărilor climatice. ca activitate secundară şi unde femeile pot fi implicate. depozitare. către sectorul produc iei non-agricole la scară mică. creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier va conduce la o reducere semnificativă a locurilor de muncă. aflată în plină schimbare. pornind de la poten ialul de dezvoltare actual din sectorul non-agricol. Analiza micro-întreprinderilor din spa iul rural eviden iază capacitatea lor relativ scăzută de a se dezvolta pentru a satisface nevoile popula iei rurale. prefabricare. ci şi la crearea unor ocazii de integrare a femeilor pe pia a muncii. Pentru a atinge acest obiectiv. industria uşoară. asamblare. precum economia cunoaşterii. transferul de for ă de muncă dinspre sectorul agricol către cel non-agricol nu va fi axat pe tinerii fermieri cu competen e profesionale specializate în agricultură. de proprietarii de exploata ii mici/gospodării rurale. Acest lucru poate fi realizat prin sprijinirea inova iilor din actuala industrie indigenă – cum ar fi meşteşugurile şi alte activită i tradi ionale – şi încurajarea înfiin ării de noi afaceri în zonele rurale pentru a le permite şi acestora să contribuie la dezvoltarea economiei rurale. Ca urmare. Decembrie 2009 74 . în special a tinerilor şi femeilor. care fac obiectul măsurii referitoare la instalarea tinerilor fermieri. logistică etc. servicii. ci va ajuta şi la absorb ia surplusului for ei de muncă eliberate din sectorul agricol. dar şi a altor categorii de persoane provenite din exploata iile de subzisten ă. precum şi de dezvoltare a economiei rurale. Măsurile specifice – 312 şi 313 – finan ate prin Axa 3 vor ajuta la crearea condi iilor de dezvoltare a întreprinderilor din sectorul non-agricol. o infrastructură de bază necorespunzătoare. O componentă importantă a turismului rural românesc este agro-turismul practicat. încurajând proiectele care integrează producerea şi utilizarea de energie din resurse regenerabile. de obicei.

513. servicii de transport public. îmbunătă irea accesului la cunoştin e şi informa ie. a PNS si documentelor programatice pentru asigurarea complementarită ii. pentru popula ia locală. în acest sens fiind previzionate fonduri publice în valoare de 86. sprijinul acordat prin această măsură se va adresa mai ales zonelor cu o inciden ă mare a sărăciei. În plus. Decembrie 2009 75 . Domeniul Major de Interven ie 3. ci şi un element foarte important pentru dezvoltarea activită ilor economice vizate în Axa 1 şi pentru protec ia mediului. (iii) Păstrarea şi conservarea patrimoniului rural şi a identită ii culturale. Sprijinul acordat în acest sens trebuie suplimentat prin eforturile de îmbunătă ire a mediului natural şi social. re elele de alimentare cu apă şi de canalizare/tratare a apelor reziduale. este necesară demarcarea clară cu alte fonduri structurale pentru evitarea dublei finan ări. prin Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivită ii Economice. Având în vedere cele men ionate mai sus. cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe plan regional. cămine culturale şi alte facilită i culturale. ameliorarea calită ii aerului şi apei nu sunt doar o cerin ă esen ială pentru îmbunătă irea calită ii vie ii şi creşterea atractivită ii zonelor rurale. serviciilor.(ii) Cea de-a doua prioritate a Axei 3 vizează creşterea atractivită ii zonelor rurale. (ii) Serviciile comunitare de bază – facilită i pentru copii şi vârstnici. Principalele domenii care necesită aten ie sunt: (i) Infrastructura fizică de bază – străzile/drumurile comunale. tradi iilor şi obiceiurilor. infrastructura de alimentare cu energie electrică/termică şi gaze. coroborat cu lipsa informa iilor statistice. Axa Prioritară 3 .323 Euro. precum şi rolul interconectării în vederea promovării eficien ei şi inovării se are în vedere dezvoltarea infrastructurii de internet în bandă largă. caracteristic pretutindeni în România oferă ocazii excelente de practicare a turismului rural şi de desfăşurare a unor activită i recreative în ambian a spa iului rural. se acordă sprijin pentru realizarea re elelor publice de broadband şi a Punctelor de Acces Public la Internet în bandă largă (PAPI) în zonele de eşec ale pie ei (zone rurale şi mici urbane defavorizate din punct de vedere al accesului). în care cetă enii să-şi desfăşoare activitatea economică şi să trăiască. În acest sens. este prevăzută includerea sub-măsurii 321 – Infrastructura de internet în bandă largă după anul 2010.1 . Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales. În prezent. Construc ia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esen iale atât pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale. Peisajul natural atractiv.Sus inerea utilizării TIC. în func ie de nevoile din teritoriu. facilită i de petrecere a timpului liber şi sport etc. Luând în considerare efectele pozitive asupra dezvoltării structurilor administrative. Crearea şi modernizarea infrastructurii rurale O infrastructură modernă reprezintă punctul de pornire cheie în transformarea zonelor rurale în zone atractive. fapt ce necesită o perioadă importantă de timp.Tehnologia informa iei şi comunica iilor pentru sectoarele privat şi public. care conferă identitatea specifică a satului – elemente ce trebuie păstrate şi valorificate în acelaşi timp. în paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate şi a altor servicii sociale aferente. O manieră integrată de aplicare a activită ilor (măsurilor) de sprijin asigură o cale mult mai bună de abordare a diferitelor probleme şi deficien e. centre comunitare. precum şi modificarea Cadrului Na ional Strategic de Referin ă. îmbunătă irea infrastructurii. Modul de via ă al popula iei rurale este strâns legat de un bogat patrimoniu material şi imaterial. dar şi a ac iunilor întreprinse pentru o mai bună comercializare a produselor tradi ionale specifice. Satele şi zonele rurale trebuie să ajungă în situa ia de a putea concura eficient pentru atragerea de investi ii. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

pentru a forma asocia ii de dezvoltare intercomunitară”. pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în vederea stimulării organizării teritoriului. dezvoltării abilită ilor şi conştientizării actorilor locali în privin a importan ei guvernan ei locale.0 mil. în ultimul timp.3 mil. Suplimentarea fondurilor pentru Axa 3 a inut seama de priorită ile desprinse din analiză. al căror rol în dezvoltarea comunită ilor rurale a devenit din ce în ce mai important.Construc ie parteneriate public-private 47. Rela ia dintre obiectivele strategice corespunzătoare priorită ilor Axei 4 cu obiectivele specifice şi măsurile cofinan ate prin intermediul PNDR este descrisă după cum urmează: Obiectiv general Demararea şi func ionarea ini iativelor de dezvoltare locală Obiective strategice Promovarea poten ialului endogen al teritoriilor 176. 3. prin lege. fondurile fiind alocate în vederea asigurării de condi ii care să contribuie la creşterea economică prin suplimentarea sprijinului pentru investi iile de interes privat şi public în energia regenerabilă. pentru a le permite să participe şi să se implice pe deplin în pregătirea strategiilor locale de dezvoltare. Acest obiectiv este axat în principal pe conştientizare. Decembrie 2009 76 . Euro . Această formă de asociere constituie un instrument important de rezolvare a problemelor care s-au dovedit a fi extrem de dificile pentru administra iile locale din România.Rolul asocia iilor de dezvoltare intercomunitară O aten ie deosebită va fi acordată încurajării investi iilor ini iate prin intermediul asocia iilor de dezvoltare intercomunitară. Prioritizarea obiectivelor şi măsurilor aferente Axei 4 Sprijinul acordat prin Axa 4 are ca scop îmbunătă irea guvernan ei locale şi promovarea poten ialului endogen al spa iului rural.8 mil. două sau mai multe unită i administrativ-teritoriale au dreptul. Euro . să coopereze şi să se asocieze. (iii) Cea de-a treia prioritate a Axei 3 vizează dezvoltarea competen elor actorilor locali. Reglementările în vigoare prevăd faptul că „în limitele competen elor autorită ilor decizionale şi executive.4. Euro o Îmbunătă irea guvernan ei locale Balan a indicativă între priorită i 11.2.Costuri de func ionare şi animare o Obiective specifice Participarea membrilor comunită ilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea ac iunilor inovative Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentan ii altor comunită i din interiorul sau exteriorul ării Stimularea formării de parteneriate. în elegere şi motivare în cadrul comunită ilor rurale.

• Colaborarea între zonele rurale în vederea efectuării unor schimburi şi transferuri de experien ă. În acest scop. să identifice punctele slabe şi tari şi să stabilească priorită ile teritoriului. cunoştin elor şi aptitudinilor reprezentan ilor care formează bazele grupurilor de ac iune locală. • Dezvoltare teritorială echilibrată prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. apare necesitatea înfiin ării la nivel local a unor structuri care să reunească reprezentan i ai sectoarelor public. de a se preocupa şi de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin elaborarea de strategii axate pe problemele identificate în comunită ile lor şi prin valorificarea resurselor locale.2) Dezvoltarea comunită ilor locale nu se poate realiza fără o implicare activă a cetă enilor în procesul de consultare şi de luare a deciziilor. 2 şi 3 ale Regulamentului FEADR.1) Func ionarea Grupurilor de Ac iune Locală. privat şi societă ii civile dintr-un teritoriu stabilit. este necesar să se ofere sprijin pentru: • Construc ie institu ională la nivel local prin mobilizarea actorilor locali. Decembrie 2009 77 .Implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 41) Implementarea proiectelor de cooperare (Măsura 421) Măsuri Construc ie parteneriate public-private (sub-măsura 431. • Dobândirea şi dezvoltarea competen elor de la nivel local prin ac iuni de instruire şi animare. dobândirea de competen e şi animarea teritoriului (sub-măsura 431. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare este strâns legată de toate măsurile din Axele 1. astfel încât GAL-urile vor putea implementa acele măsuri care se încadrează cel mai bine în strategiile elaborate de ei. reprezentan i ai popula iei rurale. să implementeze ac iunile corespunzătoare şi apoi să împărtăşească experien a şi bunele practici cu alte structuri parteneriale similare. Astfel.

a.luarea în considerare a priorită ilor comunitare. Logica programării conform Regulamentelor (CE) nr.A. Halcrow Group Ltd. monitorizare.cuantificarea obiectivelor. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. precum şi toate liniile directoare şi instruc iunile Comisiei CE. Tabelul cuprinzând recomandrile evaluatorului a fost actualizat şi se regăseşte la Capitolul 4. Această logică este prezentată mai jos ca o ilustrare a principalilor paşi de urmat şi a elementelor de inclus în PNDR. Aceasta va identifica şi va evalua: .nevoile pe termen mediu şi lung. AGROTEC S. subcapitolul 4. pe baza comentariilor Comisiei. sunt ilustrate în figura de mai jos.Raportul de evaluare ex-ante a PNDR. Obiectivele evaluării ex ante În conformitate cu art. evaluare şi management financiar. ECORYS – Olanda. Oceanic Development – Fran a. iar Raportul privind evaluarea strategică de mediu este anexat ca Anexa 3B – Raportul privind evaluarea strategică de mediu. Totodată.3. TYPSA Ingenieros Consultores – Spania. consultantul a realizat şi Raportul de Evaluare a Mediului conform prevederilor Directivei CE/2001/42. Evaluarea ex ante va fi o parte a fiecărui program de dezvoltare rurală şi va viza optimizarea alocării resurselor bugetare şi îmbunătă irea calită ii programului. Perioada ini ială de derulare a proiectului a fost septembrie 2006 – februarie 2007 şi a fost prelungit până în iunie 2007.2. dar se bazează pe aceleaşi considerente. şi ulterior. . Această programare UE a fost elaborată şi îmbunătă ită de-a lungul anilor. Decembrie 2009 78 .obiectivele de realizat.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Liniile directoare ex-ante pentru Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare. elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 1698/2005. Prin Programul PHARE a fost finan at „Proiectul de asisten ă tehnică pentru elaborarea evaluării exante a Programului Na ional de Dezvoltare Rurală 2007 . care a fost amendată în urma recomandărilor evaluatorului ex-ante.-Italia. 85 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.2.valoarea adăugată a Comunită ii. Evaluarea ex-ante Acest capitol sintetizează concluziile şi recomandările ce rezultă din evaluarea ex-ante a Programului Na ional de Dezvoltare Rurală al României. .rezultatele aşteptate.p. . . contractul a fost atribuit consor iului Scanagri Denmark Consortium format din ADE s. – Belgia. În urma licita iei. . . O copie integrală a Raportului de Evaluare elaborat de consor iul ScanAgri Danemarca este anexat ca Anexa 3A . . aşa cum se solicită la Articolul 85 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1085/2006 şi 1698/2005. mai ales referitor la impactul situa iei de bază.lec iile învă ate din programarea anterioară.calitatea procedurilor pentru implementare.3. – Marea Britanie. Evaluarea ex-ante a fost efectuată pe baza versiunii ini iale a PNDR. BRL Ingénierie – Fran a.2013”.

Întregul raport SEA este anexat prezentului document. • A promova ini iativele prietenoase cu mediul şi conservarea . în special în zonele cel mai pu in accesibile. Capitolul 10 pune accent pe procesul de consultare cu cei interesa i. analiza SWOT a eviden iat următoarele nevoi de: • A oferi persoanelor care părăsesc agricultura. Capitolul 6 încearcă să răspundă întrebărilor legate de evaluare referitoare la eficacitatea costurilor programului şi se adresează impacturilor aşteptate pozitive şi negative ale PNDR. rezultat şi impact Situa ia actuală. • A ridica gradul de conştientizare a fermierilor cu privire la problemele de mediu. Capitolul 4 con ine o evaluare a obiectivelor programului. Evaluarea ex ante a fost realizată ca un proces interactiv între MADR şi echipa de evaluatori ex-ante. trainning adecvat în dezvoltarea de afaceri noi şi de oportunită i de angajare. prezintă analiza SWOT şi prezintă nevoile şi disparită ile. Analiză socioeconomică Nevoi şi probleme. în vreme ce capitolul 11 este dedicat Evaluării de Mediu. nici cuantificate. (Anexa 3 B – “Raportul privind evaluarea strategică de mediu SEA”). Capitolul 7 se adresează întrebărilor legate de valoarea adăugată a interven iei. În cele de mai jos evaluarea ex-ante analizează gradul în care proiectul PNDR este în concordan ă cu cerin ele programării logice. inclusiv sistemul de evaluare şi monitorizare iar re eaua rurală este evaluată în Capitolul 9. • A sprijini persoanele care rămân în sector de a-şi creşte veniturile prin creşterea eficien ei. • A dezvolta sectorul agroalimentar să-şi crească valoarea adăugată. În ciuda acestei colaborări sus inute. • A îmbunătă i furnizarea de servicii în mediul rural. iar capitolul 5 evaluează măsurile individuale ale PNDR.Ac iuni anterioare Lec ii învă ate SWOT Obiective şi priorită i Selec ia ac iunii Output. ierahizarea disparită ilor Figura 1: Logica programării Figura subliniază ordinea logică şi aspectele ce trebuie acoperite pe parcursul procesului de programare. • A încuraja şi facilita diversificarea fermelor spre activită i neagricole. • A încuraja parteneriate locale. evaluatorii externi sunt pe deplin responsabili de rezultatele evaluărilor şi de con inutul raportului ex-ante. Decembrie 2009 79 . • A dezvolta competitivitatea din sectorul agroalimentar prin încurajarea investi iilor în sectoare şi produse noi. În acelaşi timp însă. • Dezvoltare a satelor. • A crea locuri de muncă în mediul rural. Evaluatorii consideră că nevoile de resurse şi măsuri care pot fi folosite pentru solu ionarea problemelor identificate nu sunt nici eviden iate. prin dobândirea de cunoştin e şi transfer de tehnologie. Capitolul 8 cuprinde structura administrativă instituită. Capitolul 3 evaluează situa ia existentă la momentul elaborării programului. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Evaluatorii ex-ante au colaborat cu MADR şi cu alte diferite misiuni. a turismului de exemplu. ce a debutat în septembrie 2006. Structura raportului Structura raportului ine cont de Liniile Directoare ex-ante.

Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Demararea şi func ionarea ini iativelor de dezvoltare locală (LEADER). crearea de noi afaceri bazate pe rural. instrumentul de sprijin Comunitar pentru pescuit şi BEI. şi creşterea economică are un impact semnificativ asupra sectorului agricol şi al economiei rurale. o agricultură prietenoasă cu mediul. De asemenea. 1698/2005 şi în principiu se conformează Liniilor Strategice Comunitare care schi ează principiile generale de asisten ă. servicii îmbunătă ite şi infrastructură rurală care să sprijine economia. Obiectivele generale sunt împăr ite într-un număr de obiective strategice ce in cont de situa ia economică locală şi regională din mediul rural şi provocările ce vor urma. un sector agricol şi alimentar mai competitiv. ceea ce înseamnă oportunită i. FC. bazat pe cunoştin e. PNDR şi PNS trebuie să asigure coordonarea cu alte instrumente de politică agricolă comună.Evaluatorii consideră că nevoile acoperite sunt cele reale şi în concordan ă cu situa ia din România. Programul Fermierul. care să se concentreze pe valoare adăugată şi pe inova ie pentru produsele destinate pie ei interne şi externe. diversificarea activită ilor agricole în vederea furnizării de produse şi servicii pentru locuitori şi turişti. Valoarea adăugată a implicării Comunită ii incluzând ajutorul statului Conform Regulamentului (CE) nr. care să folosească tehnologii noi şi să se concentreze pe pie ele în dezvoltare. Care sunt obiectivele generale. Complementaritatea şi conformitatea sunt afirmate în PNS în termeni generali. specifice şi opera ionale. Obiectivele generale ale PNDR sunt în linie cu Regulamentul (CE) nr. Evaluatorii consideră că ar fi recomandabil – desigur. care să răspundă noilor pie e. în condi iile efectelor reformelor PAC din această perioadă. terenul şi apa în mediul rural. Noul PNDR pune accent pe întărirea competitivită ii şi pe economia de scară şi în acelaşi timp ia în considerare necesitatea de a proteja natura. PNDR-ul actual pune accent deci pe aspecte precum competitivitate. dacă acest lucru este posibil – ca datele de bază să fie identificate pentru restul de indicatori şi inserate conform modelului recomandat al fişei măsurii pentru fiecare măsură. dar şi amenin ări. PNDR preliminar pentru România este în mod evident complementar cu alte interven ii ale UE în cadrul fondurilor structurale. mediu. Programul Renta Viageră) şi prin Programul SAPARD cofinan at de UE. mediul. având ca obiective generale: o o o o Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier. FEADR. calitatea vie ii. precum şi îmbunătă irea calită ii vie ii pentru locuitorii din spa iul rural. aspecte precum competitivitatea şi economia de scară vor deveni din ce în ce mai critice pentru agricultura României. rezultatele aşteptate şi impactul acestora? PNDR 2007-2013 va fi implementat într-o perioadă de schimbări semnificative pentru agricultura României de vreme ce face primii paşi pe pia a UE. Îmbunătă irea mediului rural. Contextul general economic şi social al elaborării PNDR 2007-2013 este mai complex decât se prevedea în 2000. Rezultatele scontate ale PNDR sunt: − − − − − − un sector agricol mai competitiv. Îmbunătă irea calită ii vie ii şi diversificarea economiei rurale. Decembrie 2009 80 .1698/2005. Având în vedere mediul competitiv în creştere după aderare. Obiective cuantificate la nivelul programului Majoritatea obiectivelor şi indicatorii de bază lega i de context au fost defini i şi cuantifica i pentru toate măsurile programului. Până la sfârşitul anului 2006. fermierii români au primit sprijin prin intermediul programelor na ionale (de ex. FSE. resursele naturale.

• Sarcinii de control privind bunele condi ii agricole şi ecologice de mediu. fiind responsabilă cu func ia de efectuare a plă ilor va realiza sarcinile zilnice de implementare a măsurilor delegate din PNDR. responsabilă cu implementarea şi managementul programului. Atunci când vor fi selectate cele 80 de GAL-uri de către AM. func ionale şi bine-definite. ca atare şi în descrierea măsurilor. inclusiv Re eaua Na ională de Dezvoltare Rurală. ori în cadrul altor programe. (GAEC) şi măsurarea suprafe elor pentru măsurile de silvicultură din cadrul Axei 2 – delegate către APIA. regional şi jude ean.APDRP.Din analiza măsurilor individuale. se constată următoarea situa ie: • • • • AM – nivel na ional cu reprezentare la nivel de jude prin Direc iile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. În ceea ce priveşte implementarea măsurilor din cadrul Axei 4 – măsurile LEADER. şi nu este clar dacă liniile de demarca ie există. implementarea plă ilor va cădea în responsabilitatea APDRP. din punct de vedere al planificării în timp a procesării documentelor. controalele realizate de AM şi APDRP asupra sarcinilor realizate de APIA şi DGDFCP ar trebui să fie foarte bine definite procedural. ori în cadrul PNDR. selectarea şi aprobarea proiectelor şi realizarea controalelor pentru toate măsurile. evaluatorii consideră că o aten ie sporită trebuie acordată măsurilor pentru care sarcinile delegate de Autoritatea de Management (AM) către APDRP. incluzând Agen ia de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP – fosta Agen ie SAPARD). Decembrie 2009 81 . sub-măsura 431. iar verificarea eligibilită ii. Deşi a fost luată în considerare experien a din Programul SAPARD. APIA – nivel na ional. După cum s-a văzut din experien a Programului SAPARD. aprobarea. responsabilitatea selectării proiectelor le va reveni acestora. au fost selecta i 120 de exper i locali pentru a fi instrui i. a reieşit că liniile de demarca ie nu sunt indicate în mod clar. delegarea sarcinilor poate determina întârzieri în procesarea cererilor de finan are şi a cererilor de plată. Agen iei de Plă i acreditate . Sistemul se bazează pe structurile existente ale MADR. jude ean şi local. Agen ia de Plă i şi Interven ie pentru Agricultură (APIA) şi Direc ia Generală pentru Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietă ii (DGDFCP). datorită faptului că există o lipsă de experien ă în România în legătură cu acest aspect. delegând atribu ii specifice sarcinii de implementare pentru toate măsurile. Monitorizare şi evaluare Evaluarea implementării programului şi cadrul administrativ Cadrul administrativ În conformitate cu cerin ele Regulamentului (CE) nr. cu excep ia: Sarcinilor de implementare şi plată pentru schemele care vizează zonele defavorizate şi schemele de agro-mediu – delegate la APIA. Pentru a evita acest lucru. a fost stabilit un cadru administrativ care este descris în Capitolele 11 şi 12 din PNDR. va juca rolul Autorită ii de Management. prin DGDR. • Evaluării formularelor de cerere şi controlul pe teren privind cerin ele specifice pentru măsurile din silvicultură din cadrul Axei 2 – delegate către DGDFCP.1698/2005. APDRP. astfel pregătite încât să dea posibilitate poten ialului beneficiar să vadă unde anume să solicite un anumit proiect. AM ar trebui să se asigure că APDRP. APDRP – nivel na ional. MADR. Evaluatorii recomandă o îmbunătă ire a liniilor de demarca ie în PNDR. sunt delegate de APDRP către APIA şi DGDFCP. incluzând primirea cererilor de finan are. cu excep ia Măsurilor 111 şi 143. Din punct de vedere al responsabilită ii teritoriale a structurilor administrative. În implementarea sistemului. APIA şi DGDFCP au pregătit şi simulat sistemul de implementare pe suport informatic şi că toate procedurile sunt aplicabile. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. opera iunile de asisten ă tehnică.1 şi selectarea GAL-urilor. Înainte de lansarea noului PNDR.

ca direc ie cu atribu ii în coordonarea Agen iilor de Plă i. România a creat de asemenea un Organism de Certificare. Pentru a simplifica accesarea fondurilor este important să limităm pe cât posibil contactul poten ialilor beneficiari şi al beneficiarilor cu structurile administrative na ionale şi regionale. pentru a permite colectarea datelor pentru toate nivelurile de implementare şi toate organismele şi pentru a fi capabil să genereze în mod automat diferite tipuri de rapoarte. este foarte important să se colecteze şi să se proceseze toate datele necesare în timp util şi în forma adecvată. În conformitate cu prevederile articolului 74 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. este recomandată prezentarea mai multor detalii în Capitolul 11. Experien a anterioară a Programului SAPARD.• DGDFCP – nivel na ional şi reprezentare la nivel de jude prin Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare. este asigurată de un organism coordonator. Coordonarea ambelor agen ii de plă i. Pentru a asigura promptitudinea Autorită ii Competente de a realiza sarcinile cerute. dar nu sunt oferite informa ii privind cadrul său legal de func ionare.1 (a) (i) şi (ii) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. De asemenea. na ional şi regional. organizarea apelurilor de propuneri şi timpul de evaluare/procesare avut în vedere pentru fiecare tip de cerere. Decembrie 2009 82 . din cadrul Cur ii de Conturi a României. fiind necesară acordarea unei aten ii ridicate proiectării acestuia. APDRP este responsabilă cu colectarea datelor/indicatorilor de la proiecte şi beneficiari. 1290/2005. sistemul informatic nu este încă gata. pentru fiecare axă şi măsură s-au stabilit indicatori de context şi orizontali pentru măsurarea alocărilor financiare. Acest lucru este deja stabilit în proceduri. Este recomandat ca cererile de finan are şi de plată să fie depuse la nivel de jude . responsabil cu certificarea veridicită ii şi exactită ii conturilor Agen iei de Plă i acreditate. O Autoritate Competentă a fost stabilită ca unitate în cadrul MADR şi este direct subordonată Ministrului Agriculturii. output-urilor. către Comisie. Acesta este o structură organizată în cadrul APDRP. Sistemul propus este similar cu cel anterior. fiind responsabilă cu transmiterea. este luată în considerare. În general.1698/2005. pentru ca ei să prezinte datele pentru monitorizare în format electronic. În momentul de fa ă. Pentru a realiza în bune condi ii această sarcină. Organismul de Certificare este reprezentat de Autoritatea de Audit. APDRP şi APIA. să aibă loc între beneficiari şi nivelul jude ean. şi ar fi util să se men ioneze acest lucru în capitolul privind administra ia. s-a recomandat să se descrie în Capitolul 11 din PNDR. care ac ionează în calitate de corespondent unic cu Comisia Europeană. monitorizând progresul implementării programului.1698/2005 privind sprijinul acordat dezvoltării rurale prin FEADR. Pentru a avea toate informa iile relevante necesare. În capitolul privind administra ia se regăsesc sarcinile Autorită ii Competente descrise. pentru a se asigura că este protejat în mod eficient interesul financiar al Comunită ii Europene. A fost stabilită Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. se recomandă ca toată coresponden a cu beneficiarii care trebuie realizată la nivel jude ean. ca şi de conducerea acestora. Pentru a avea mai multe informa ii privind eficien a sistemului de implementare propus. con inutul formularelor de cereri de finan are/de plată şi chestionarele de monitorizare ar trebui să corespundă necesită ilor de monitorizare. a Certificatului de Acreditare pentru APDRP. la fel ca pentru toate celelalte organisme. Pentru a evita confuziile. urmărind toate categoriile de indicatori stabilite în cadrul programului şi a strategiei. Sistemul de monitorizare şi evaluare În Capitolul 12 din PNDR se face o descriere a sistemului de monitorizare şi evaluare. direc ia este reprezentată ca fiind subordonată directorului general de la APDRP. Descrierea generală este în conformitate cu cerin ele Regulamentului Consiliului (CE) nr. APIA şi pentru Organismul Coordonator. câteva detalii ar trebui inserate în Capitolul 11. Deşi se men ionează că atribu iile Direc iei pentru Coordonarea Agen iilor de Plă i sunt exercitate în mod independent de toate institu iile româneşti implicate în implementarea PAC. ca şi a documentelor care descriu func iile sale conform Articolului 8. rezultatelor şi impactului programului. dacă procedura Organismului Coordonator men ionează că personalul de conducere al APDRP nu se implică efectiv în activitatea sa. O aplica ie ar trebui dezvoltată şi pentru beneficiari.

este necesar să se urmeze aceeaşi metodologie în perioada de implementare. 42 /2001 (SEA) privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (SEA). acolo unde sursele statistice na ionale nu au fost disponibile. Cadrul administrativ şi implementarea la nivel de măsură Evaluatorii consideră că experien a câştigată în cadrul programelor anterioare reprezintă un avantaj major. Structurile de implementare la nivel jude ean ar trebui să fie pregătite pentru a sus ine mai mult publicitatea. inclusiv modul în care opiniile exprimate în ceea ce priveşte Raportul de Mediu şi PNDR au fost luate în considerare în finalizarea Programului. Planul de informare În conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. Dacă se consideră oportun. na ional şi european. Decembrie 2009 83 . Planul a fost realizat pe baza experien ei anterioare din Programul SAPARD şi va fi în viitor corelat cu planurile de comunicare pentru fondurile structurale. ac iuni speciale sunt stabilite pentru publicul larg. dacă este utilizată. evaluatorii consideră că acesta este în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. Pentru a ob ine rezultate maxime.1698/2005. se recomandă dezvoltarea competen elor specifice ale exper ilor jude eni pentru a îmbunătă i contactul cu beneficiarii/poten ialii beneficiari. Evaluarea înregistrează modul în care SEA a îmbunătă it elaborarea Programului. Pentru Axa LEADER şi pentru programul de formare profesională. Evaluările vor fi realizate de către evaluatori independen i de toate institu iile implicate în implementarea PNDR din România. Planul de Informare se adresează atât beneficiarilor publici cât şi celor priva i. Pentru a putea măsura în mod corect rezultatul/impactul programului.şi utilizată o metodologie pentru determinarea indicatorilor. planul va fi îmbunătă it pe baza rezultatelor de implementare. pentru rezultatele implementării PNDR. care transpune în legisla ia românească Directiva (CE) nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. selecta i printr-o procedură de licita ie publică. impactul său socioeconomic şi impactul asupra priorită ilor Comunitare. Aşa cum s-a văzut din Programul SAPARD anterior. 42/2001 (SEA). În ceea ce priveşte sistemul de raportare. un Plan de Informare şi Comunicare a fost pregătit de către AM şi APDRP. oferirea de consultan ă privind oportunită ile Programului în contextul dezvoltării mediului de agri-business la nivel de jude . există nevoia ca informa iile să fie bine structurate şi să existe o abordare coerentă la nivelul întregii ări. incluzând scrisori de informare către poten ialii beneficiari. la prezentarea propunerii către Comitetul de Monitorizare.1698/2005. incluzând toate rapoartele anuale şi de evaluare strategică necesare. pentru a avea cifre comparabile. Metodologia şi etapele SEA PNDR a făcut obiectul Evaluării Strategice de Mediu (SEA) în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. informa iile privind sprijinul financiar vor fi de asemenea asigurate prin contracte cu autorită ile şi furnizorii de module de instruire. pentru a îmbunătă i sinergia între programele finan ate de fondurile comunitare. Evaluările programului vor fi făcute sub responsabilitatea Autorită ii de Management şi vor examina gradul de utilizare a resurselor. Pentru a asigura transparen a fondurilor. Declara ie privind procesul de evaluare strategică de mediu a PNDR 2007-2013 – Abordare şi rezultate Introducere Evaluarea de mediu a fost elaborată în conformitate cu prevederile art. non-beneficiari ai programului. 9 (1) (b) al Directivei (CE) nr. şi va fi implementat utilizând diferite medii. eficacitatea şi eficien a programării FEADR.

Dezbaterea publică privind Raportul de Mediu şi versiunea PNDR din 28 iunie 2007. • Obiectivele na ionale. Starea actuală a mediului şi evolu ia probabilă a acestuia dacă nu se implementează PNDR. Măsurile pentru monitorizarea efectelor asupra mediului. 5. stabilite la nivel interna ional. Decembrie 2009 84 . comunitar sau na ional. • Considera ii privind alegerea alternativelor din cadrul Programului. d. Raportul de mediu a fost luat în considerare în elaborarea PNDR 2007 – 2013 şi se va ine cont de acesta şi în implementarea programului. 6.Evaluarea strategică de mediu a PNDR a inclus următoarele etape: 1. precum şi alte aspecte de mediu. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. b. În cadrul SEA au fost analizate rela iile stabilite între obiectivele generale ale PNDR şi alte programe sau planuri relevante şi se prezintă: • Posibila evolu ie a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului în cazul neimplementării PNDR. Pregătirea Raportului de Mediu privind posibilele efecte semnificative ale PNDR asupra mediului. • Rela ia dintre PNDR şi siturile Natura 2000. inclusiv la întâlnirea pentru dezbaterea publică ce a avut loc pe data 28 iunie 2007. 10 al Directivei SEA. Ministerului Economiei şi Finan elor (MEF). Luarea în considerare a Raportului de Mediu şi a rezultatelor consultării în finalizarea PNDR. Efectele probabile asupra mediului ale PNDR. Obiectivele privind protec ia mediului. Documentele au fost făcute publice şi au fost disponibile pe site-ul MADR şi la registratura acestuia. c. comunitare sau interna ionale de mediu relevante pentru PNDR şi modul în care acestea. Lucrărilor Publice şi Locuin elor (MDLPL). • Dificultă ile întâmpinate în realizarea procedurii SEA. Ministerului Dezvoltării. Stabilirea unui grup de lucru compus din reprezentan ii ministerelor relevante. Acest grup de lucru special a fost format din reprezenta i ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Decizia de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu a PNDR. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Publicul a fost anun at prin intermediul mass-media despre oportunitatea de a-şi exprima opinia asupra documentelor într-o perioadă de 45 zile. MMDD răspunzând în aceeaşi lună cu o adresă prin care se specifică componen a generică a grupului de lucru pentru etapa de definitivare a Programului. Comentariile. Stabilirea scopului şi gradului de detaliere (con inutul) al Raportului de Mediu – s-a realizat în baza propunerilor făcute de către expertul de mediu responsabil cu elaborarea raportului şi a fost agreat de grupul de lucru sus men ionat. Ministerului Educa iei. 3. au fost luate în considerare în perioada elaborării PNDR. Cercetării şi Tineretului (MECT). Au fost organizate 7 întâlniri ale grupului de lucru inter-institu ional. precum şi din partea EPC-Consultan ă de mediu. incluzând considera ii privind: a. opiniile şi sugestiile publicului şi ale membrilor grupului de lucru au fost luate în considerare la elaborarea PNDR şi a Raportului de mediu pentru acesta. 4. Procedura SEA pentru PNDR a început a fi aplicată în noiembrie 2006 când Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a fost notificat de către MADR cu privire la elaborarea primei versiuni a PNDR 2007 – 2013. • Descrierea măsurilor de monitorizare cerute de art. Ministerului Comunica iilor şi Tehnologiei Informa iei (MCTI). Proiectul de Raport de mediu a fost elaborat într-o primă versiune în mai 2007 când a fost lansat şi procesul de consultare publică privind raportul SEA şi PNDR. Ministerului Sănătă ii Publice (MSP). 2. care sunt relevante pentru PNDR şi modalitatea în care aceste obiective au fost luate în considera ie.

în cadrul grupului de lucru inter-ministerial care a realizat etapa de definitivare a evaluării strategice de mediu au fost stabilite. Îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale şi încurajarea diversificării economiei rurale. Pentru evitarea unor eventuale impacturi negative de mediu prin implementarea măsurilor ce vizează investi ii. Demararea şi func ionarea ini iativelor de dezvoltare locală (LEADER). AM-PNDR îşi asumă analiza cu privire la impactul de mediu în cazul neimplementării PNDR. este de apreciat şi impactul pozitiv al PNDR asupra siturilor Natura 2000. pentru o bună acoperire teritorială din punct de vedere al tipurilor de ac iuni şi al poten ialilor beneficiari. Aceste obiective vor fi atinse de către PNDR prin măsurile acestuia. măsurile din PNDR cât şi cele ale programelor opera ionale contribuie la priorită ile comunitare orizontale în ceea ce priveşte egalitatea de şanse. Posibila evolu ie a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului în cazul neimplementării PNDR În ceea ce priveşte posibila evolu ie a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (aspectele stării actuale ale mediului sunt tratate în PNDR) în cazul neimplementării PNDR. Decembrie 2009 85 . din cadrul Raportului de mediu pentru PNDR. 3. următoarele obiective de mediu: Aspecte de mediu Obiective relevante Scăderea emisiilor poluante Limitarea poluării punctiforme şi difuze a apei Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului Protec ia solului împotriva eroziunii eoliene şi hidrice Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră Creşterea gradului de absorb ie şi reten ie al GES Men inerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole Conservarea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică (inclusiv evitarea fragmentării habitatelor) Conservarea diversită ii biologice în cadrul ariilor protejate (incluse în re eaua na ională sau Natura 2000) Aer Apă Sol Modificări climatice Biodiversitate Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural prin utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere. În acest sens. ca şi relevante pentru PNDR. prin analiza situa iei curente a problemelor de mediu din spa iul rural.Rela iile stabilite între obiectivele generale ale PNDR şi alte programe sau planuri relevante Obiectivele generale ale PNDR sunt: 1. măsuri care precizează modalită ile exacte de aplicabilitate a FEADR ca şi instrument financiar în România. Creşterea competitivită ii sectoarelor agro-alimentar şi forestier. În acest sens. dezvoltarea durabilă şi societatea informa ională. Astfel. jucând un rol important. în a aduce efecte benefice de mediu. precum şi alte aspecte de mediu au fost luate în considera ie în perioada elaborării PNDR Aşa cum este men ionat în Rezumatul non – tehnic din Raportul de mediu. şi subliniază importan a acestui Program. s-a urmărit asigurarea demarcării şi complementarită ii între FEADR şi fondurile structurale. APDRP se va asigura că investi iile finan ate posedă toate avizele necesare (inclusiv cel de mediu) iar înainte de ultima plată se va verifica dacă investi ia a fost sau nu realizată în conformitate cu cerin ele legale privind protec ia mediului. iar pe de altă parte pentru asigurarea unui sistem eficient de implementare care să conducă la o bună administrare şi în final la o dezvoltare echilibrată şi durabilă în elaborarea PNDR. comunitare sau interna ionale de mediu relevante pentru PNDR şi modul în care acestea. 2. Obiectivele na ionale. inclusiv a facilitării accesului acestora la diverse fonduri. 4. măsurile de plă i compensatorii din cadrul siturilor Natura 2000.

în cea mai mare parte. prin ac iuni bazate pe strategii locale. în special prin încurajarea agro-turismului Conservarea/ utilizarea eficientă a resurselor naturale Peisajul şi moştenirea culturală Eficien ă energetică şi surse energetice regenerabile Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu Transport durabil Turism durabil Considera ii privind alegerea alternativelor din PNDR Obiectivele de mediu mai sus prezentate au stat la baza analizării de către exper ii de mediu din cadrul SEA a efectelor de mediu generate de implementarea Programului. depozitarea deşeurilor. iar Axa 4 facilitează atingerea obiectivelor de mediu ale întregului Program. Descrierea măsurilor de monitorizare cerute de art. deşi s-au folosit numeroase pârghii de implicare a acestuia. Autoritatea de Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. fapt ce a permis interven ii în elaborarea Programului cu scopul de a minimiza efectele negative de mediu şi de a aduce un plus de efecte pozitive de mediu. canalizare.000 euro/proiect pentru unită ile din sectoarele lapte şi carne. dar mai ales lipsei unor date şi analize cu privire la aspectele de mediu ale spa iului rural. la care trebuie adăugată slaba participare a publicului. este de notat faptul că măsurile din Axa 1 şi-au extins sprijinul financiar şi pentru investi ii în scopul ob inerii de combustibil ecologic din biomasă forestieră şi că permit acordarea a 50% din valoarea eligibilă a investi iei şi un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2. Dificultă ile întâmpinate în realizarea procedurii SEA În realizarea SEA au apărut şi o serie de dificultă i datorate.000. De exemplu. măsurile din Axa 3 au o intensitate a sprijinului mai mare pentru investi iile aferente producerii şi utilizării de energie regenerabilă.Sănătatea Umană Managementul mediu riscurilor de Men inerea func iilor ecologice a apelor curgătoare (Directiva Cadru Ape) Îmbunătă irea stării de sănătate umană prin implementarea unor măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea problemelor existente (ex: calitatea apei de băut. 10 al Directivei SEA Pentru a se identifica într-un stadiu incipient posibilele efecte negative de mediu aduse prin implementarea PNDR (trebuie precizat că în Raportul de mediu pentru PNDR se apreciază că nu se vor produce efecte semnificative de mediu prin implementarea acestui program) cu scopul de a se interveni rapid pentru contracararea acestora şi inând cont şi de existen a Cadrului Comun de Monitorizare şi Evaluare dar şi de recomandările din Raportul de mediu pentru PNDR. Decembrie 2009 86 . Alternativele de mediu (prezente în Raportul de mediu) vizează tocmai astfel de interven ii. care au programe de restructurare până în 2009 întocmite împreună cu ANSVSA (sunt cuprinse în anexa avizată de DG Sanco). acestea implicând toate cele 4 axe ale Programului. creşterea gradului de valorificare a deşeurilor Men inerea activită ilor umane în spa iul rural prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradi ionale Asigurarea protec iei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate Îmbunătă irea eficien ei utilizării resurselor energetice Facilitarea generării energiei din surse regenerabile Îmbunătă irea comportamentului prin încurajarea practicilor agricole durabile Modernizarea infrastructurii de transport în mediul rural Promovarea zonelor rurale prin intermediul turismului durabil. poluare sonoră) Creşterea protec iei popula iei fa ă de riscurile naturale Facilitarea utilizării resurselor regenerabile Reducerea generării deşeurilor. elementelor de noutate aduse de o astfel de evaluare. măsurile din Axa 2 intesc mai bine obiectivele de mediu prioritizând zonele cu biodiversitate ridicată. creşterea gradului de colectare a deşeurilor.

Evolu ia popula iilor de păsări specifice terenurilor agricole (2. Raportul de Mediu a oferit recomandări utile care au fost luate în considerare în versiunea finală a PNDR. având ca punct de pornire obliga iile na ionale şi interna ionale (europene şi globale) pe care România le are în domeniul mediului. Consumul tehnologic de îngrăşăminte utilizate în agricultură. Mortalitatea şi morbiditatea la nivel na ional. a fost selectat şi formulat un număr relevant de aspecte şi obiective de mediu.evolu ia concentra iilor de nitra i în apele de suprafa ă. Decembrie 2009 87 . Efectele implementării PNDR asupra mediului vor fi monitorizate anual. În ceea ce priveşte efectele negative asupra mediului care pot apărea ca urmare a unor investi ii specifice prevăzute în program. SAU din zonele cu înaltă valoare naturală (milioane ha).000 tone echivalent CO2). SAU pentru culturi aferente produc iei de energie (mii ha). către MMDD se vor transmite rapoarte de monitorizare de mediu ale Programului. Suprafe ele utilizate de pajişte. Zonele cu risc de eroziune a solului (tone/ha/an). Modul în care s-au avut în vedere considera iile de mediu din Raportul de mediu în elaborarea PNDR Raportul SEA pentru PNDR identifică efecte preponderent pozitive şi neutre asupra mediului ca urmare a implementării programului. % SAU clasificate ca zone defavorizate. În scopul evaluării efectelor de mediu a PNDR. % SAU pentru păşunatul extensiv.000 = 100). Emisiile de GES provenite din agricultură (1. Recomandările propuse în Raportul de Mediu ce au fost luate în considerare la îmbunătă irea PNDR sunt prezentate în tabelul de mai jos: Recomandări Cum au fost luate în considerare în PNDR La elaborarea ghidurilor de finan are aspectele de protec ia mediului în elaborarea proiectelor/propunerilor de finan are vor fi luate în considerare Proiectele care necesită evaluări de impact vor fi înso ite de acestea la depunerea documenta iei Întocmirea ghidurilor de finan are – trebuie să indice în mod clar importan a considerării aspectelor de protec ia mediului în elaborarea proiectelor / propunerilor de finan are Propunerile de proiecte trebuie să fie înso ite de evaluări de impact Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.000 ha / an). Suprafa a forestieră / suprafa a na ională totală. % SAU aferentă fermelor ecologice.Management pentru PNDR va aplica măsuri suplimentare de monitorizare care vor avea la bază următorii indicatori: • • • • • Emisiile de amoniac din agricultură. printr-un set de indicatori. să le reducă sau să le contracareze. Aceste măsuri suplimentare se adaugă următorilor indicatori relevan i prezen i în PNS: • • • • • • • • • • • • • • SAU / suprafa a na ională totală. anual. Produc ia de energie regenerabilă ob inută din sectorul forestier (TEP). Balan a azotului (kg/ha) . % SAU clasificată ca zona montană defavorizată. Calitatea apelor de suprafa ă. Indicatorii mai sus prezenta i sunt detalia i în Anexa 1B. Creşterea anuală medie a suprafe elor cu păduri şi a altor zone împădurite (1. Odată cu implementarea PNDR. raportul furnizează o serie de măsuri care să le prevină.

Acest program de monitorizare trebuie să cuprindă previziunile evaluării de mediu La finalizarea proiectului de investi ii. beneficiarii trebuie să demareze procedura de autorizare din punct de vedere al protec iei mediului în cadrul căreia să existe posibilitatea suplimentară a identificării eventualelor aspecte de impact şi a conformării cu prevederile legisla iei de mediu aferente cererilor de finan are. comentariilor şi observa iilor a fost de 15 zile calendaristice de la data publicării primului anun . inclusiv analiza acestora Ultima plată va fi condi ionată de conformitatea investi iei realizate cu cerin ele legale privind protec ia mediului. aşa cum sunt acestea prevăzute în legisla ia privind regimul ariilor naturale protejate şi inând cont de obiectivele de conservare a habitatelor naturale. prima versiune a PNDR urmată de versiunile ulterioare. individual sau împreună cu alte proiecte). PNDR. prin două anun uri publicate într-un ziar de circula ie na ională.mapam. în conformitate cu legisla ia na ională relevantă privind procesul SEA. publicul a fost informat cu privire la finalizarea Raportului de mediu pentru PNDR. Acesta a fost emis de către MMDD în data 12 iulie 2007 şi a fost primit de către MADR în data de 28 august 2007. Autoritatea de Management a PNDR va trimite către MMDD un raport privind monitorizarea aspectelor de mediu relevante pentru PNDR. prin două anun uri publicate într-un ziar de circula ie na ională. publicul a fost informat cu privire la declanşarea etapei de încadrare a PNDR pentru emiterea deciziei de supunere a PNDR evaluării strategice de mediu. De asemenea. în data de 28 iunie 2007 a fost organizată o dezbatere publică. Începând cu luna noiembrie 2006. Modul în care fost luate în considerare comentariile publicului şi ale autorită ilor relevante Raportul de Mediu a fost pregătit în urma desfăşurării procesului de consultare. a florei şi faunei sălbatice. au fost făcute publice pe site-ul MADR. Publicul a fost informat asupra evaluării strategice de mediu a PNDR astfel: În zilele de 11 noiembrie 2006 şi 14 noiembrie 2006. În vederea consultării autorită ilor relevante (ministere) a fost constituit un Grup de Lucru inter – ministerial pentru SEA. În zilele de 11 mai 2007 şi 14 mai 2007. De asemenea. În ziua de 3 septembrie 2007 publicul a fost informat cu privire la emiterea avizului de mediu pentru PNDR. prin aceste anun uri publicul a fost invitat să participe la dezbaterea publică din data de 28 iunie 2007. Cu această ocazie publicul a fost informat cu privire la - - Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerin ele legisla iei na ionale în vigoare Anual. În anun s-au furnizat informa ii privind posibilită ile de consultare a PNDR (acesta a fost pus la dispozi ia publicului spre consultare atât pe site-ul MADR cât şi la registratura institu iei). Proiectele de investi ii depuse la APDRP sunt verificate dacă pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate (direct sau indirect. în termen de 45 de zile calendaristice de la data publicării ultimului anun . fiind întocmit de către domnul Marius Nistorescu. Decembrie 2009 88 . Perioada de primire a sugestiilor.ro) respectându-se toate cerin ele legale privind informarea publicului. comentarii şi observa ii la sediul MADR şi al MMDD.Pe parcursul implementării proiectelor trebuie asigurată derularea programului de monitorizare cu desfăşurarea unor sesiuni intermediare de evaluare. expert în cadrul evaluării ex-ante a PNDR. avându-se în vedere obiectivele de conservare ale acestora. precizându-se ora şi locul desfăşurării dezbaterii. Raportul de Mediu şi metodologia SEA au fost disponibile spre consultare pentru toate păr ile interesate pe site-ul MADR (www. la locul şi orarul consultării PNDR şi a Raportului de mediu pentru acest program (pe site-ul MADR şi la registratura institu iei) şi la faptul că publicul poate trimite sugestii.

La dezbaterea publică din data de 28 iunie 2007 au participat reprezentan i din partea: Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). WWF România. Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). iar POS Mediu oferă finan are pentru celelalte localită i Prin PNDR se vor aloca plă i pentru terenurile agricole şi forestiere din siturile Natura 2000 pentru a compensa restric iile de mediu impuse prin regimul de protec ie. Autorită ile relevante şi-au exprimat opinia şi au formulat comentarii asupra Raportului de Mediu în timpul lucrărilor Grupului de Lucru. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Constantin Pulbere/ Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile A men ionat importan a dezvoltării infrastructurii în spa iul rural şi a ridicat problema complementarită ii între PNDR şi Programul Opera ional Sectorial Mediu A întrebat cum PNDR poate conduce la conservarea biodiversită ii cu referire la Re eaua Natura 2000 Pentru re eaua de apă şi canalizare. Decembrie 2009 89 .000 echivalent locuitori. Aceste comentarii precum şi cele primite în timpul procesului de dezbatere publică. Direc iei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Bucureşti. PNDR va finan a investi iile destinate localită ilor cu mai pu in de 10. Ministerului Dezvoltării. De asemenea.posibilitatea de consultare a PNDR şi a Raportului de mediu (pe site-ul MADR). Întrebări şi comentarii primite de la participan ii la Grupul de Lucru Inter-ministerial Nume/ Organiz a ie Întrebare / Comentariu Răspuns/Cum s-a luat în considerare în PNDR Dl. Societă ii Ornitologice Române. „Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice care vizează creşterea numărului de locuri de muncă” a fost înlocuit cu „Men inerea şi dezvoltarea durabilă a activită ilor economice care vizează creşterea numărului de locuri de muncă” Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Ministerului Economiei şi Finan elor (MEF). Dorin Dorian/ Ministerul Economiei şi Finan elor Dl. Ministerului Sănătă ii Publice (MSP) – Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. „Îmbunătă irea competitivită ii fermelor economice ce vizează creşterea comerciale şi de semi – subzisten ă” a fost numărului de locuri de muncă să înlocuit cu „Îmbunătă irea competitivită ii se realizeze respectând fermelor comerciale şi de semi – subzisten ă principiile durabilită ii cu respectarea principiilor dezvoltării durabile” 2. fiind condi ionate de cerin e de mediu. De asemenea. răspunsul dat şi modalitatea în care aceste comentarii au fost luate în considerare sunt prezentate în tabelul de mai jos. plă ile din zonele defavorizate şi cele de agromediu. Lucrărilor Publice şi Locuin elor (MDLPL). De asemenea au participat şi două persoane fizice din partea societă ii civile. MADR a publicat pe propria pagină de Internet declara ia cu privire la desfăşurarea procesului de evaluare strategică de mediu a PNDR. EPC Consultan ă de Mediu. Constantin Pulbere/ Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Dl. vor contribui la conservarea biodiversită ii din siturile Natura 2000 A propus ca îmbunătă irea Au fost reformulate obiectivele specifice astfel: competitivită ii fermelor şi dezvoltarea activită ilor 1. alături de program şi de Raportul de mediu. astfel încât versiunea finală a acestuia con ine contribu ia acestora. Ministerului Comunica iilor şi Tehnologiei Informa iei (MCTI).

Decembrie 2009 90 . draft-ul măsurilor variantei din Societatea luna noiembrie? Ornitologică Română Raportul este rezultatul unui proces de colaborare între reprezentan ii MADR şi evaluatori. Lucrărilor Publice şi Locuin elor Dl. sprijinul investi ii în infrastructura de public va fi mai mare mediu fiind cunoscut faptul că agricultura este primul emitent de amoniac în atmosferă A subliniat importan a În cadrul Axei 1.Care este cuantumul sprijinului Sprijinul financiar se ridică la 70% din totalul persoană fizică şi eşalonarea în timp a Măsurilor cheltuielilor eligibile a proiectelor. cumulate ale măsurilor? mediu. Evaluarea acestora s-a realizat prin însumarea Societatea notelor de evaluare acordate pentru fiecare măsură. de la evaluatorii ex-ante (inclusiv evaluatorii SEA) şi de la public (în timpul dezbaterii publice). Societatea Ornitologică Română Metodologia elaborării A fost realizată o analiză atât pe măsuri. Ionu Sandu/ Ministerul Dezvoltării. Dorin Dorian/ Ministerul Economiei şi Finan elor A propus ca Grupurile de Grupurile de Ac iune Locală au posibilitatea de a-şi crea Ac iune Locală să ia în propria strategie luând în considerare şi aspectele de considerare în analiza teritoriilor mediu relevante pentru teritoriile pe care le animă pe care le animă caracteristicile de mediu A ridicat problema fermelor Pentru investi iile în fermele zootehnice care nu vizează zootehnice care necesită produc ia în sine ci doar aspecte de mediu. cât şi pe Raportului de Mediu s-a axat obiectivele specifice doar pe obiectivele specifice ori s-au luat în considerare şi măsurile PNDR? Dl Kiss Iosif . Ornitologică Română Notă: În perioada noiembrie 2006 .Există un termen exact când se Această măsură va fi implementată odată cu aprobarea persoană fizică poate aplica pentru Măsura 221 PNDR „Prima împădurire a terenurilor agricole”? D-na Lavinia Analiza a luat în calcul doar Răducescu. diverse comentarii / recomandări au fost primite de la autorită ile relevante (în special în timpul lucrărilor Grupului de Lucru). Lucrărilor Publice şi Locuin elor Dl. prin Măsura 143 „Furnizarea de servicii promovării şi oferirii de de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”. iar eşalonarea 221 şi 222 din PNDR? acestuia se va realiza pe o perioadă de 5 ani pentru ambele măsuri Dl Kiss Iosif .Dl. aceştia din urmă au primit variantele măsurilor de fiecare dată când acestea au fost modificate D-na Lavinia S-au luat în calcul efectele Raportul de mediu a luat în calcul efectele cumulative de Răducescu.iunie 2007. se va consiliere pentru sprijinirea oferi sprijin pentru aplican ii măsurilor din Axa 2 implementării măsurilor din cadrul Axei 2 pentru a se atinge obiectivele de mediu Întrebări şi comentarii primite de la participan ii la dezbaterea publică Nume/ Organiz a ie Întrebare/Comentariu Răspuns/Cum s-a luat în considerare în PNDR D-na Lavinia Răducescu. Ionu Sandu/ Ministerul Dezvoltării. Aceste pozi ii şi remarci au fost analizate de către Autoritatea de Management şi au fost luate în considerare la propunerea oficială a PNDR. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

Din partea publicului. sprijinul public este de 75% din valoarea eligibilă a investi iei. De asemenea. cu excep ia şedin ei de dezbatere publică din data de 28 iunie 2007. două noi pachete în cadrul submăsurii de gospodărire extensivă a pajiştilor: pachetul 2.42/2001 şi Hotărârea Guvernului nr. s-a remarcat că majoritatea indicatorilor de mediu din PNDR vor cunoaşte evolu ii negative. A treia alternativă .varianta PNDR elaborată în martie 2007. Astfel. Alternativele PNDR Legisla ia relevantă . Varianta PNDR din iunie 2007 include în cadrul Măsurii 214. Raportul de mediu pentru PNDR şi declara ia privind desfăşurarea procesului de consultare şi a procesului de evaluare strategică de mediu a acestui program cel pu in până la aprobarea finală a acestuia. 91/676/CEE pe o perioadă de 4 ani de la data aderării.4 „recondi ionarea pajiştilor invadate de vegeta ie lemnoasă” şi pachetul 2. o poate reprezenta stadiul încă incipient al formelor asociative în România. Alternativa zero. Raportul de mediu precizează că aceasta este inacceptabilă fa ă de nevoile şi cerin ele spa iului rural românesc. măsura inteşte mult mai bine obiectivele de mediu prin prioritizarea zonelor cu înaltă valoare naturală. gradul scăzut de interes datorându-se şi faptului că domeniul era considerat unul foarte tehnic. fără a avea o inciden ă directă şi imediată asupra activită ii unor organiza ii care nu au în domeniul de activitate protec ia mediului. permite pentru acele proiecte care includ investi ii de producere a energiei din surse regenerabile. în ciuda utilizării a numeroase canale de comunicare. Următoarele alternative la PNDR. pentru acele proiecte de turism care includ şi investi ii de producere a energiei din surse regenerabile. Interven ia publicului din data de 28 iunie 2007 nu a necesitat efectuarea de modificări în PNDR. MADR va men ine pe propriul site de Internet toate variantele de PNDR. în cadrul procesului de evaluare strategică de mediu nu au fost primite alte comentarii. creşterea intensită ii sprijinului pentru achizi ionarea echipamentelor specifice şi montajul acestora de până la 70%. Este de remarcat că.1076/2004 cer ca alternative rezonabile ale Programului să fie luate în considerare în cadrul SEA. a arătat că dacă nu se elaborează şi implementează PNDR vor fi consecin e nefavorabile asupra majorită ii aspectelor relevante de mediu.privind Natura 2000 sprijinul public este de 75% din valoarea eligibilă a investi iei. sugestii sau observa ii. A doua alternativă .Directiva (CE) nr. Decembrie 2009 91 . Totodată MADR rămâne deschis pe toată perioada de elaborare a PNDR fa ă de orice observa ii. Toate variantele de Program înregistrează progrese de mediu. interesul publicului pentru aspectele de mediu ale PNDR a rămas scăzut. o pentru implementarea Directivei Consiliului nr. au fost elaborate în timpul procesului SEA: Alternativa zero . o pentru investi iile necesare implementării Directivei Consiliului nr. 1463/2006. în cadrul Măsurii 313.varianta PNDR elaborată în octombrie 2006. în cadrul Măsurii 312. intensitatea Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Cele mai importante sunt redate mai jos: Varianta PNDR din martie 2007.varianta PNDR elaborată în aprilie 2007. în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. prevede pentru Măsura 121: o pentru producătorii agricoli din zona montană defavorizată şi din zonele defavorizate .altele decât zonele montane.ne-implementarea PNDR. 43/1992 . sectorial. Spre deosebire de versiunile anterioare. A patra alternativă – variantă PNDR elaborată în iunie 2007. În concluzia alternativei “0”. iar pentru cei care înregistrează evolu ii pozitive nu se poate previziona atingerea intelor propuse sau asumate de către România. De asemenea. O explica ie în acest sens. astfel acesta a putut fi transmis la Comisia Europeană în data de 29 iunie 2007. comentarii sau sugestii.5 „conservarea habitatelor de pajişti umede”. analizată în Raportul de Mediu. Prima alternativă . sprijinul public este de 60% din valoarea eligibilă a investi iei. 409/1979 şi a Directivei (CEE) nr. varianta din iunie 2007 a PNDR.

precum şi a altor programe şi proiecte relevante. care au programe de restructurare până în 2009 întocmite împreună cu ANSVSA şi sunt cuprinse în anexa avizată de DG Sanco. cu un efect pozitiv asupra obiectivelor relevante de mediu: o extinderea sprijinului financiar pentru investi ii în scopul ob inerii de combustibil ecologic din biomasă forestieră. prin prisma Pilonilor 1 şi 2 din cadrul PAC. Având în vedere faptul că Programele PHARE nu sunt comparabile cu majoritatea măsurilor prevăzute în cadrul PNDR. în perioada 2002-2007. Proiectele constau în principal în programe de twinning. MADR şi-a concentrat eforturile pentru a face un inventar al experien ei dobândite în urma desfăşurării programului SAPARD deoarece. Obiectivul acestei sec iuni constă în realizarea unui inventar al experien elor şi lec iilor învă ate în urma aplicării efective a Programului SAPARD. prin experien a acumulată în programele PHARE s-a contribuit semnificativ la dezvoltarea capacită ilor şi competen elor personalului de la toate nivelurile responsabile cu pregătirea şi aplicarea PAC şi programarea PNDR pentru 2007-2013 precum şi la dobândirea unor experien e valoroase în privin a pregătirii şi implementării proiectelor de training.4. pregătire profesională şi asisten ă tehnică. similare UE 25. axate pe aspecte legate de agricultură sau dezvoltare rurală.000. implementate sau în curs de implementare în România.sprijinului pentru achizi ionarea echipamentelor specifice şi montajul acestora creşte până la 70%. o includerea în cadrul cerin elor cu privire la îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderilor a următoarelor prevederi: reducerea emisiilor poluante şi a deşeurilor în scopul protec iei mediului şi creşterea producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile. autorită ile implicate au întâmpinat probleme legate în special de: • Criterii de selec ie ambigue sau restrictive: Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Lec iile învă ate sunt utilizate în pregătirea Programului Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. 3. Impactul perioadei de programare anterioare şi alte informa ii suplimentare Obiectivele prezentei sec iuni În calitate de nou membru al Uniunii Europene. Cu toate acestea. Măsura 123. Varianta PNDR din iunie 2007 prevede pentru Măsura 322 investi ii în extinderea re elelor de alimentare cu apă potabilă numai împreună cu re eaua de canalizare. de asisten ă tehnică şi de întărire a capacită ilor institu ionale. În pregătirea şi derularea proiectelor PHARE. îndeosebi proiectele PHARE axate pe aspecte legate de sectorul dezvoltării rurale. au fost puse în aplicare sau începute în cadrul programelor PHARE peste 75 de proiecte. Drept urmare. Varianta PNDR din iunie 2007 include în cadrul Măsurilor 312 şi 313 prioritizarea activită ilor printr-o intensitate mai mare a sprijinului public financiar în zonele defavorizate. România nu dispune de experien a implementării unor programe de dezvoltare rurală în perioada de programare 2000-2006. o acceptarea investi iilor pentru respectarea standardelor de mediu şi pentru producerea de combustibil ecologic. experien a românească în acest domeniu reiese în principal din implementarea instrumentului de pre-aderare SAPARD. pentru multe măsuri. PNDR constituie o prelungire a acestuia. Suma totalizată de aceste proiecte depăşeşte 60 milioane Euro. Decembrie 2009 92 . în varianta din iunie 2007 include următoarele elemente suplimentare fa ă de versiunile anterioare. scopul lor fiind în principal cel de dezvoltare a capacită ii institu ionale.000 euro/proiect pentru unită ile din sectoarele lapte şi carne. PHARE Din 2000 până în prezent. o acordarea a 50% din valoarea eligibilă a investi iei şi un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.

este cea de-a treia ca mărime în planul financiar. . având o alocare totală 2000-2006 de 1. Este necesară declara ia ofertan ilor că nu au legături cu echipa implicată în proiect şi că nu au fost implica i în elaborarea Termenilor de Referin ă. Diferen e în urma realocărilor dintre liniile bugetare. de participan i. Abordarea pe bază de onorarii sau pe pre global: .1 referitoare la investi ii în exploata iile agricole. planificarea activită ilor. Conflicte de interese: . - În domeniul pregătirii profesionale principale probleme rezultate în urma implementării proiectelor PHARE au vizat calitatea instruirii oferite. formulări care ridică dificultă i ulterior în evaluarea proiectelor. selectarea contractorilor şi managementul contractelor. de exemplu experien a exprimată atât în ani cât şi ca număr de proiecte. 143 şi a Opera iunilor de Asisten ă Tehnică. a bugetelor pentru proiecte. ceea ce diminuează competi ia. având în vedere faptul că nu se poate dobândi experien ă într-un domeniu nou. permisivitatea calendarului de desfăşurare precum şi tematica de training care nu întotdeauna a prezentat o relevan ă ridicată. Pentru proiectele de asisten ă tehnică principalele probleme au vizat perioadele foarte lungi de pregătire a dosarelor şi instrumentare a licita iilor precum şi elaborarea unor termeni de referin ă neclari. Cheltuieli incidentale: . sau dublarea unui criteriu. AM va avea în vedere experien a dobândită pentru elaborarea termenilor de referin ă. Această estimare este importantă pentru Autoritatea Contractantă pentru a putea determina dacă suma este rezonabilă sau nu. Decembrie 2009 93 . Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în timp ce proiectele de asisten ă tehnică.522 milioane Euro (cheltuieli publice). Cu toate acestea nu a fost prezentă şi o estimare a beneficiarului privind maniera de stabilire a acestei valori.1268/1999. selectarea inadecvată a participan ilor.14% din fonduri.37%. Pe baza acestor lec ii învă ate din implementarea proiectelor PHARE în România. proiectele ce se finalizează printr-un studiu implică un pre global. şi care pot limita numărul de oferte ce pot fi incluse în lista scurtă. au la bază onorarii. „comparabil”. Programul SAPARD 2000-2007 Obiectivele Programului SAPARD sunt precizate în Regulamentul Consiliului (CE) nr.1 referitoare la dezvoltarea şi îmbunătă irea infrastructurii rurale fiind programată să absoarbă cea mai mare pondere a fondurilor aproximativ 33. par ial sau total. este pe locul doi în ordinea alocărilor. care corespund perfect domeniului de aplicare al proiectului. „bune abilită i de comunicare”.3742 din 12 decembrie 2000. din care Măsura 2.1 referitoare la procesarea şi comercializarea produselor agricole şi piscicole. Cerin e excesive pentru exper ii cheie: . termenul de „sarcină” în loc de „proiect”. cu 21.• • • • • utilizarea unor expresii precum „relevant”.criterii de selec ie prea specifice. determinată de deficien e în modul de selectare a ofertelor şi criteriile de selec ie folosite. Măsura 1. Astfel. în timp ce Măsura 3. beneficiind de 17. de obicei. în implementarea măsurilor 111.Neclarită i privind specificul contractelor ce pot fi încheiate în baza onorariilor şi al celor ce implică un pre global.au existat situa ii în care Termenii de Referin ă au indicat valoarea bugetului incidental şi domeniile acoperite de acesta.solicitări precum experien ă în privin a noii legisla ii româneşti. în măsura în care în cadrul unor sesiuni de instruire subiectele erau cunoscute.conflictele de interese poten iale trebuie tratate fiecare caz în parte. care au facilitat furnizarea de către contractori a unor servicii neconforme.85%. aprobat prin Decizia Comisiei nr. La baza implementării Programului SAPARD în România se află Planul Na ional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR). Programul include 11 măsuri.

1 „Îmbunătă irea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”.1. Pentru Măsura 3. Prin Decizia (CE) nr. Toate modificările au fost aprobate de Comitetul de Monitorizare şi sunt prezentate în rapoartele anuale ale Programului SAPARD pentru anii 2003.1 „Dezvoltarea şi îmbunătă irea infrastructurii rurale” şi Măsura 4. în urma adoptării de către Comisia Europeană a Deciziei nr. pragul inferior fiind redus de la 10. precum şi cerin elor Comisiei în privin a respectării normelor de mediu. pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protec ia consumatorilor”. la nivelul fermei. întreaga fermă trebuie să fie în acord cu legisla ia sanitar-veterinară. public şi privat la implementarea proiectelor SAPARD. În ceea ce priveşte Măsura 2. în următoarele condi ii: . condi ia ini ială a prezentării unui plan de afaceri fiind înlocuită de prezentarea unei analize economico-financiare mai simple. Comisia Europeană a emis Decizia (CE) nr.000 Euro. respectiv “Procesarea. s-a efectuat o ajustare a fişei tehnice referitoare la contractele acordate proiectelor aflate în desfăşurare în localită ile care au dobândit statutul de oraş după încheierea contractului de finan are şi a fost introdusă o submăsură nouă „Infrastructură pentru prevenirea şi protec ia împotriva inunda iilor”. pentru un număr de 24 de proiecte de îmbunătă iri funciare.Implementarea acestor măsuri din PNADR a debutat la data de 31 iulie 2002. Dimensiunea limită a exploata iilor din cadrul Măsurii 3.298 din data de 20 aprilie 2006 au fost acreditate ultimele patru măsuri din PNADR. 3. . iar lista investi iilor eligibile a fost extinsă. cu standardele na ionale. În cadrul Măsurii 1. 638/2002. investi ia realizată cu fonduri SAPARD trebuie să fie în acord cu legisla ia sanitarveterinară.4.2 „Îmbunătă irea structurilor în vederea realizării controlului de calitate veterinar şi fitosanitar.1 a fost eliminată. Pentru Măsura 2. igienă şi bunăstare a animalelor. precum şi ajutorul financiar public pentru proiectele de investi ii pentru sectoarele cereale şi semin e oleaginoase. fiind introdusă o nouă submăsură. Decembrie 2009 94 .5 „Silvicultură”.000 Euro.000 Euro.2 „Managementul resurselor de apă” s-a decis renun area la aceasta iar alocările corespunzătoare au fost transferate Măsurii 2. fitosanitară. de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE.3 „Metode agricole de produc ie destinate să protejeze mediul şi să men ină peisajul rural” şi 3. a fost mărită valoarea totală eligibilă a investi iei de la 2 la 4 milioane Euro. respectiv. Programul SAPARD a fost amendat de mai multe ori pe parcursul aplicării sale.1. pentru a putea fi adaptat problemelor şi aspectelor specifice care au fost identificate în etapa de implementare. de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE. 2004.pentru fermele care beneficiază de proiecte cu valoare mai mică sau egală cu 500.000. De asemenea. respectiv 1.2 „Asisten ă tehnică”. fitosanitară. a produselor tradi ionale atestate şi/sau Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Pentru Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice pentru generarea de activită i multiple şi venituri alternative” şi Măsura 4. 2005 şi 2006. prin care a conferit autorită ilor de resort din România. a societă ilor comerciale cu capital privat egal sau mai mare de 75%. managementul asisten ei SAPARD pentru primele trei măsuri. cerin ele referitoare la documenta ia justificativă pentru proiecte au fost diminuate. astfel. Măsura 2. iar ferma în totalitate. 3.pentru fermele care beneficiază de proiecte cu o valoare mai mare de 500. Măsura 1. lista beneficiarilor eligibili a fost extinsă.1 a fost decisă majorarea valorii totale eligibile a proiectelor pentru fermele de creştere a animalelor şi păsărilor la 2. făcând posibilă.1 „Îmbunătă irea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”. Principalele modificări ale programului au avut în vedere: • • • • • • Includerea în categoria beneficiarilor.000 Euro.1 „Investi ii în exploata iile agricole”.2 „Constituirea grupurilor de producători”. Măsura 3. şi participarea firmelor cu capital mixt. 846/2003 de conferire a managementului asisten ei financiare SAPARD pentru încă trei măsuri şi anume: Măsura 3. pentru investi iile care au ca obiectiv protec ia mediului.1 „Îmbunătă irea pregătirii profesionale”. La data de 5 decembrie 2003. de la 30% la 50%.000 la 5.

000 de proiecte în perioada programului. cu mult peste rata de creştere economică medie din România. Concluzia evaluării a fost că obiectivele cuantificate au fost peste nivelul a ceea ce se putea aştepta din punct de vedere realist. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. şi a contribuit de asemenea la dezvoltarea competen elor actorilor implica i şi beneficiarilor în general. au fost anticipate mai mult de 20. Programul a contribuit la dezvoltarea competen elor şi calificărilor relevante pentru administrarea programelor UE în cadrul Agen iei SAPARD (central. şi deci nu fac obiectul unei analize în contextul actual. Cu toate acestea.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice care generează activită i multiple şi venituri alternative”. capacitatea de absorb ie. Această evaluare a fost realizată când doar câteva măsuri fuseseră acreditate şi implementate pentru o perioadă scurtă de timp: „Investi ii în prelucrare şi marketing” şi „Infrastructura rurală”. Programul a contribuit în mod semnificativ la îmbunătă irea nivelului de trai din zona rurală prin investi ii în infrastructura rurală şi prin crearea de noi posibilită i de ob inere de venituri alternative. condi iile de lucru şi bunăstarea animalelor. Prima Evaluare Intermediară a fost începută în anul 2002 şi finalizată în 2003. Experien a indică faptul că sunt necesare legături adecvate între necesită i. costurile unitare de investi ii ale proiectelor şi alocări pentru perioada de programare 2007-2013. având o relevan ă scăzută pentru scopul prezentului document. asigurând o dezvoltare viitoare promi ătoare a sectorului.1 “Investi ii în exploata iile agricole”. Aceste diferen e au fost cauzate de fluctua iile de personal în perioada 2005-2006 îngreunând eforturile Agen iei SAPARD de a asigura calitatea training-ului şi competen elor dobândite ale noilor angaja i. mediul înconjurător. interviurile şi studiile de caz realizate cu actorii implica i au eviden iat diferen e în consilierea şi instruc iunile oferite beneficiarilor de către personalul Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD. precum şi de rezerva băncilor şi a poten ialilor solicitan i în ceea ce priveşte asumarea riscului. Rezultatele evaluării au fost limitate în aceste condi ii. şi o competitivitate şi productivitate îmbunătă ită realizată în conformitate cu standardele UE privind calitatea şi siguran a produselor. cu excep ia Măsurii 2. Au fost necesare măsuri pentru reducerea riscurilor. ci şi obiectivelor foarte înalte stabilite în cadrul PNADR. că absorb ia fondurilor a fost relativ limitată până la sfârşitul anului 2005. Toate modificările au facilitat procesul de aplicare a măsurilor şi au contribuit la focalizarea investi iilor pe aspecte cheie. Eficacitatea scăzută la sfârşitul anului 2005 prin urmare nu s-a datorat doar absorb iei financiare scăzute. în special în sectorul agricol şi de prelucrare a alimentelor. Însă. cu condi ia ca minim 50% din materiile prime utilizate să provină din produc ia proprie a beneficiarului. Decembrie 2009 95 . Implementarea Programului a demonstrat efecte considerabile asupra indicatorilor relevan i utiliza i pentru a măsura rezultatele şi impactul.5 „Silvicultură”. Aceste efecte includ contribu ii importante la creşterea economică a beneficiarilor sprijini i financiar.ecologice certificate”. crearea de numeroase locuri de muncă în produc ia primară şi în sectorul prelucrării. acoperind o mare parte din perioada de implementare. Actualizarea evaluării intermediare Pentru completarea evaluării intermediare a fost realizată o actualizare a acesteia în perioada octombrie 2005 – martie 2006. În conformitate cu informa iile din PNADR. fără a compromite adi ionalitatea investi iilor. Evaluările Programului SAPARD Programul SAPARD a fost subiectul a două evaluări. Măsura 3. Programul a făcut ca spa iul rural să fie un loc cu condi ii mult mai bune de trai comparativ cu situa ia în care nu ar fi existat sprijinul financiar al Programului. de asemenea. Concluziile acestei evaluări sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează. O concluzie care se detaşează este. Cauzele primare ale absorb iei relativ scăzute a fondurilor sunt reprezentate de acreditarea cu întârziere a măsurilor importante. Administrarea programului este realizată cu o eficacitate sporită a costurilor şi cu un grad înalt de satisfac ie a utilizatorilor finali. Măsura 3. obiectivele cuantificate. regional şi jude ean) şi a MADR.1 „Dezvoltarea şi îmbunătă irea infrastructurii rurale”. cum ar fi Măsura 3. cum ar fi problemele legate de acquis fiind aprobate pe baza cererilor şi observa iilor exprimate de actorii implica i.

Mai mult de 19.1 „Îmbunătă irea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” Marea majoritate a investi iilor din cadrul măsurii se referă la crearea de noi capacită i şi îmbunătă irea şi ra ionalizarea activită ii de procesare. având în vedere că 90% din alocări se leagă de aceste obiective.1 au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu mult peste media economiei. Dependen a de sprijinul public pentru realizarea investi iilor constituie un efect zero scăzut (în medie.4 vizează locuitorii rurali. Efectele (realizare. eficacitatea financiară şi tehnică scăzută a fost sub nivelul aşteptărilor. în 2003. Celelalte tipuri de surse sunt rare şi reprezintă doar 1% – circa 1. se observă că aproximativ 45. În 2003 şi 2004.8 %.1 şi 2. 21. Evaluatorii au eviden iat că beneficiarii îşi procură 63% din fondurile de cofinan are prin credite bancare. două criterii de eligibilitate au contribuit la eficien a ini ial scăzută: desfăşurarea numai a unui singur proiect o dată şi a nu mai mult de două proiecte pe tot parcursul programului – aceste aspecte au fost criticate ca factori limitativi ai capacită ii proiectelor de a absorbi fondurile. Nivelul efectului zero este egal cu cel din alte ări precum Republica Cehă şi Slovacia. în total). în termeni reali. Se poate argumenta faptul că beneficiarii care au înregistrat rate de creştere foarte mari ar fi putut face acest lucru şi fără sprijinul Programului SAPARD. Pe de altă parte. ceea ce indică faptul că o pondere suficient de scăzută a investi iilor ar fi putut fi acoperită şi fără sprijinul programului.1 sunt considerate a avea un efect pozitiv privind stabilizarea popula iei rurale datorită facilită ilor de infrastructură îmbunătă ite. se pot observa rate de creştere pozitive. investitorii care pot cofinan a o investi ie prin propriile mijloace financiare fac acest lucru în propor ie de 100%. a fost criticat criteriul introdus în septembrie 2004.000 locuri de muncă sunt generate în cadrul programului. Astfel. iar Măsurile 1. evaluatorii au analizat rela ia dintre beneficiarii cu rate de creştere reale foarte mari şi beneficiarii care au depins de sprijinul Programului SAPARD. echivalentul a 29 milioane Euro. rezultat şi impact) proiectelor desfăşurate efectiv în cadrul măsurii sunt pozitive. În acelaşi timp. referitor la faptul că respectarea deplină a normelor UE trebuie atinsă într-o singură fază de realizare a unui proiect.000 locuri de muncă au fost create în total ca efect al programului până la finalizarea evaluărilor. din care 17. din care doar câteva sute de mii provin de la investitori străini. fa ă de 5% a ratei de creştere a economiei româneşti în general. În mod specific. în rândul beneficiarilor. rata de creştere reală a fost de 8 %. pornind de la presupunerea că ratele de creştere ridicate ar fi corelate cu o dependen ă scăzută de Programul SAPARD (efect zero ridicat). din care 8. Cifrele nu arată cu claritate existen a acestei corela ii. în medie. a fost apreciată creşterea pragului investi iilor eligibile (dimensiunea proiectului). declarând totodată că au constatat o creştere procentuală a cifrei de afaceri medii în perioada 2000-2004.000 pentru femei. 87% din de inătorii de proiecte consideră că nivelul lor de competitivitate a crescut „într-o mare măsură”. bunăstarea animalelor) şi protec ia mediului înconjurător. Măsura 3. conducând la crearea multor locuri de muncă. Măsura 1. ca şi oportunitatea sporită de men inere a locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă. se constată şi faptul că.1 şi Măsura 3. Decembrie 2009 96 . Conform celor spuse de beneficiari şi de actorii implica i. de regulă. Extrapolând aceste cifre la nivelul programului. însă. rate de creştere ale veniturilor şi ale cifrei anuale de afaceri care depăşesc rata generală de creştere din cadrul economiei na ionale precum şi mai multe efecte pozitive privind standardele UE (calitatea alimentelor. Lipsa accesului la surse de cofinan are a sprijinului public a fost şi ea men ionată ca fiind un motiv al slabei eficien e. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. reflectând o creştere globală a productivită ii. Cifrele indică faptul că beneficiarii Măsurii 1. datorită investi iei realizate. Programul este deosebit de relevant şi coerent cu alte interven ii na ionale şi ale UE.Raportată la obiectivele stabilite. Din acest motiv. De asemenea.000 sunt locuri de muncă pentru femei. economiile private reprezentând. conducând la concluzia că ratele de creştere ridicate au fost atinse de beneficiari cu dependen ă scăzută de Programul SAPARD în aceeaşi măsură ca beneficiarii cu un grad de dependen ă mai ridicat fa ă de acest sprijin. 36%. deşi programul a avut rezultate bune şi un impact pozitiv al activită ilor implementate.5 milioane Euro. creşterea competitivită ii. igiena.

Un efect important al programului este cel al creării locurilor de muncă. cât şi al nevoilor curente de facilitare a implementării programului. a condi iilor de muncă şi a protec iei mediului. apărută însă prea târziu pentru a mai avea un impact semnificativ asupra absorb iei fondurilor până la momentul finalizării evaluării.000-22.1 „Dezvoltarea şi îmbunătă irea infrastructurii rurale ” Pentru a satisface cererile acestei măsuri au fost alocate fonduri suplimentare. Un rezultat mai pu in pregnant – însă tot atât de pozitiv – a fost identificat şi la nivelul capacită ii zonelor rurale de a-şi păstra popula ia pe plan local. Măsura 2. Efectul zero pentru Măsura 2.500 locuri de muncă în cadrul Măsurii 1. fie generate un număr de 13. lucru care nu s-ar fi întâmplat fără sprijinul SAPARD. precum şi nivelul tehnologic relativ redus. Pagubele cauzate de inunda iile din 2005 dovedesc într-o oarecare măsură nevoia unei între ineri adecvate a investi iilor făcute. În plus. În total. Importan a modernizării produc iei agricole din România este evidentă. Un procent de 87% din beneficiari au afirmat că nivelul calită ii vie ii popula iei rurale s-a îmbunătă it mult datorită sprijinului. din care 800-3. datorită sprijinului primit. Măsura 2. precum şi consecin ele care pot apărea în lipsa resurselor necesare.1 a contribuit la creşterea competitivită ii zonelor rurale. Dezvoltarea agriculturii şi a Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. fiind comparabil cu nivelul din Slovacia şi situându-se la un nivel foarte scăzut fa ă de Republica Cehă şi Slovenia.000 Euro. Acest efort s-a materializat în perioada 2006-2007 a implementării Programului SAPARD. aşa cum ar proceda în lipsa sprijinului. Măsura 3. a fost o investi ie la scară mare. atât din punct de vedere strategic. se estimează că au fost fie men inute în continuare.000-10.000 locuri de muncă. Evaluatorii consideră însă că ini iativele au fost luate prea târziu şi la o scară prea mică pentru a influen a pe deplin desfăşurarea programului. Ultima mare ini iativă cu caracter informativ. Măsura 4. care a depăşit de trei ori nivelul alocărilor.2 este că ini iativele întreprinse au fost rezonabile. având în vedere fragmentarea excesivă a terenurilor şi structura proprietă ii din acest sector.2 „Asisten ă Tehnică ” Concluzia trasă în urma eforturilor depuse în cadrul Măsurii 4. confirmă nevoia de investi ii în infrastructura rurală din România şi subliniază relevan a acestei măsuri. se estimează că au fost fie păstrate fie create un număr de 2. având în vedere că măsura contribuie la asigurarea infrastructurii necesare atât popula iei rurale.4 % – 21 milioane Euro. investi iile pentru men inerea şi dezvoltarea infrastructurii rurale şi a facilită ilor aferente. program şi sector. Evaluatorii eviden iază că în zona rurală există o dependen ă puternică fa ă de sprijinul pentru investi iile de infrastructură. Din punctul de vedere al criteriilor de eligibilitate şi selec ie. Sprijinul acordat prin program aduce un aport important şi completează investi iile de pe plan local. Investi iile sunt benefice şi sunt utilizate de o pondere mare a popula iei din zonele în care s-au realizat proiecte. conducând la o eficien ă financiară şi tehnică ridicată. cât şi economic. vor asigura faptul că popula ia rurală va fi mai pu in tentată să migreze.400-15.450 pentru femei. Se poate trage concluzia că numărul de solicitări. de 600. din care circa 6.1 „Investi ii în exploata ii agricole” Măsura axată pe dezvoltarea şi modernizarea exploata iilor agricole reprezintă piatra de temelie a programului. Decembrie 2009 97 . Drept urmare. evaluatorii au remarcat şi multe alte efecte semnificative apărute în urma investi iilor relevante pentru proiect.000 pentru femei. cât şi exploata iilor agricole şi societă ilor care activează în spa iul rural. Coeren a cu alte măsuri şi politici este şi ea satisfăcătoare. structura măsurii este considerată satisfăcătoare de către beneficiari şi actori. cum ar fi ameliorarea calită ii produselor.1 este calculat la 4.Pe lângă creşterea competitivită ii.1. atât din punctul de vedere al cerin elor Autorită ii de Management.

Aici. sau este vorba de faptul că băncile nu sunt dispuse să cofinan eze investi iile.1. pe seama restric iilor impuse asupra tipurilor de investi ii.5% provenind de la bănci. Pe lângă efectele asupra cifrei de afaceri şi a veniturilor. Un procent de 17. precum şi a altor criterii.zonelor rurale din România depinde de diversele tipuri de sprijin disponibile. Acest lucru confirmă faptul că sprijinul acordat prin intermediul programului este foarte important pentru investi iile realizate de exploata iile agricole şi subliniază problematica legată de accesul la capital al poten ialilor beneficiari. Rezultatele evaluării arată că 43% din beneficiari consideră că accesul la sursele na ionale de finan are s-a îmbunătă it mult datorită Programului SAPARD. În ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă. în paralel cu modernizarea sectorului agricol. nivel similar altor ări unde evaluatorii dispun de date comparabile. Pe de altă parte. cu atât mai pozitivă este opinia beneficiarilor. Cifra se situează la acelaşi nivel cu cele din alte ări. Decembrie 2009 98 . pe măsură ce eforturile de modernizare şi de dezvoltare structurală din sectorul primar vor lua avânt. din care investitorii străini reprezintă circa 0. rezultatele evaluatorilor indică faptul ca proiectele au contribuit la men inerea sau crearea a 2. Acest lucru poate fi determinat de faptul că beneficiarii nu au dorit să rişte să se implice într-o rela ie cu băncile. aşa cum se şi afirmă în numeroase interviuri din studiile de caz realizate.1 îşi cofinan ează investi iile din fonduri proprii mai mult decât beneficiarii Măsurii 1. iar importan a Programului SAPARD în acest sens. îndeosebi fa ă de restric ionarea anumitor tipuri de investi ii. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Slaba eficien ă financiară şi tehnică ini ială poate fi pusă. în general. Efectul zero a fost calculat la 19. În ceea ce priveşte accesul la alte surse de finan are na ională. Măsura 3. Fondurile proprii şi cele provenite de la familie/prieteni constituie mult mai frecvent sursa de contribu ii la cofinan area privată.2% este finan at din alte surse.5 milioane Euro) şi alte surse.3% din fondurile de cofinan are privată. economiile private reprezintă 43. este evidentă. Aceasta înseamnă că beneficiarii Măsurii 3. numai 28. 27% din beneficiari nu au constatat nici o îmbunătă ire – sau doar una limitată – a accesului la fondurile na ionale. Economiile private reprezintă 54. Cu cât accesul la sprijin este mai deschis şi mai pu in îngrădit.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice care generează activită i multiple şi venituri alternative” Măsura referitoare la dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice din zonele rurale reprezintă 13% din totalul prevăzut în planul financiar. se aşteaptă o accentuare a acestei nevoi de-a lungul anilor. care să ducă la apari ia unor noi locuri de muncă şi să creeze posibilită i de venituri în aceste zone. Structura măsurii. Evaluatorii au calculat nivelul efectului zero la 14 milioane Euro.000 Euro. şi anume 9 milioane Euro.4%. cum ar fi al i membri ai familiei şi al i investitori priva i. aspectul cel mai des men ionat ca fiind problema cheie este lipsa accesului la capitalul de cofinan are. Deşi s-au putut observa efecte considerabile din punct de vedere al creării locurilor de muncă şi în alte măsuri.6% (21.1. într-o anumită măsură. evaluatorii au putut constata că elementul de cofinan are privată a investi iilor este compus diferit fa ă de Măsura 1. evaluatorii constată că un sfert din beneficiari (25%) consideră ca Programul SAPARD a îmbunătă it într-o mare măsură accesul la alte surse de finan are na ională.500-6. băncile. se observă multe alte efecte pozitive asupra calită ii produselor. care limitează gama de op iuni pentru poten ialii beneficiari.3 milioane Euro).6% din totalul investi iilor.000-200. Cu toate acestea. 9% (1.6 milioane Euro). 47. însă acest lucru nu constituie principalul motiv. în timp ce numai 15% declară că nu au constatat astfel de îmbunătă iri. din perspectiva criteriilor de eligibilitate şi selec ie. fa ă de alte măsuri. Pe de altă parte. protec iei mediului şi condi iilor de muncă. este considerată.4% (23. Este evidentă nevoia de diversificare a activită ilor economice din zonele rurale. Dimpotrivă. satisfăcătoare. precum şi de prioritizarea (prin criteriile de selec ie) a investi iilor în limitele de 50. sau foarte pu ine. care reprezintă 13.5 milioane Euro. beneficiarii au exprimat păreri critice fa ă de diversele criterii care le limitează posibilitatea de a profita de sprijinul oferit de program. Evaluatorii au putut observa o slabă absorb ie ini ială a fondurilor în cadrul acestei măsuri deoarece băncile au jucat un rol relativ scăzut în cofinan area proiectelor.000 locuri de muncă.

9% în 2003 la 35.684/2007 care solicită producătorilor din domeniul fructelor şi legumelor să fie organiza i în organiza ii de producători (în conformitate cu Regulamentele (CE) nr.1 „Îmbunătă irea pregătirii profesionale” Evaluatorii au observat o eficien ă financiară foarte scăzută. Măsura 3.2 „ Constituirea grupurilor de producători” Măsura a fost aplicată începând din luna mai 2006. unde cunoştin ele dobândite pot juca un rol important în utilizarea noului program. veterinar şi fitosanitar. Măsura 4. în baza unui Ordin al Ministrului. iar la data de 31 iulie 2007. Măsura 3. numai patru solicitări fuseseră aprobate. Măsura 3. şi se estimează că în 2007 aceasta va scădea la 26. în general. în lumina experien ei comuniste. dată fiind natura investi iilor (cazare. determinată de un început întârziat şi o activare lentă a proiectelor după acreditare.5 „Silvicultură”. inclusiv o percep ie negativă asupra caracterului activită ii de comercializare în comun. pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protec ia consumatorilor”. 338/2005. modernizare moteluri etc. În august 2007. De asemenea. ceea ce le-a întârziat participarea. veniturilor şi creşterii economice în zonele rurale. Aceste măsuri au fost: Măsura 1. în medie.Efectele proiectelor sunt. aproape trei sferturi din investi ii (72. efectele asupra economiei locale fiind mai pu ine.100 sunt ocupate de femei. în rândul poten ialilor beneficiari şi a consultan ilor.6% reprezentând 33 milioane Euro) sunt folosite pentru produse şi servicii produse în România. deşi rezultatele aşteptate privind cursurile de formare şi impactul acestor activită i sunt pozitive. Trebuie adăugat şi faptul că impactul măsurii se va materializa în noua perioadă de programare. fa ă de ceea ce ar fi putut fi realizat în caz contrar.2 „Îmbunătă irea structurilor în vederea realizării controlului de calitate.3 „Metode agricole de produc ie proiectate să protejeze mediul şi să men ină peisajul rural” şi Măsura 3. Aceasta este o pondere ridicată. după finalizarea Actualizării Evaluării Intermediare. Experien ele acestor măsuri sunt încă pu ine şi nu a fost realizată o evaluare formală cu privire la rezultate şi impactul fiecărei măsuri. Creşterea competen ei şi a nivelului de calificare va contribui la atingerea obiectivelor globale ale programului. Modificări ale cadrului administrativ: recunoaşterea grupurilor de producători. Ponderea celor care nu au venituri din activită i neagricole din totalul de inătorilor de proiecte a scăzut de la 46. Efectele generatoare de locuri de muncă se situează la un nivel acceptabil. Date fiind aceste constatări. 2200/1996 şi (CE) nr. De asemenea. însă mai degrabă modest fa ă de alte măsuri. au fost acreditate şi lansate noi măsuri.1432/1996) fiind astfel necesar ca producători din acest domeniu să se reorganizeze conform noilor prevederi legale. sperându-se ca în urma acestora locuitorii rurali să dobândească cunoştin e actuale şi complete. Decembrie 2009 99 . Legătura dintre primele acordate şi produc ie a determinat beneficiarii poten iali să acumuleze produc ie înainte să solicite sprijin în cadrul măsurii.2 „Constituirea grupurilor de producători”.200 locuri de muncă în urma desfăşurării proiectelor.) contribuind la crearea unui efect pozitiv de multiplicare la nivelul economiei na ionale. a fost emis Ordinul Ministrului nr. pozitive. Măsura 3. a con inutului şi conceptului de grup de producători. 37/2005 şi Legii nr. evaluatorii consideră că investi iile contribuie mult la diversificarea activită ilor economice. aceştia constată că nivelul de trai mai ridicat constituie şi el un efect important în rândul popula iei rurale.3 „Metode agricole de produc ie destinate să protejeze mediul şi să men ină peisajul rural” Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.5% în 2006. Au fost create între 900 şi 2.2%. din perspectiva angajării. a fost realizată conform Ordonan ei Guvernului nr. trebuie men ionat faptul că acreditarea cu întârziere şi lansarea tardivă a măsurii au condus la diminuarea efectelor acesteia. Pe de altă parte. Implementarea Programului SAPARD după finalizarea Actualizării Evaluării Intermediare În anul 2006. Slaba absorb ie a fost cauzată de mai mul i factori: Necunoaşterea. dintre care 500-1.

limitând participarea. după o lungă perioadă de aşteptare. Măsura 3. Decembrie 2009 100 . Proprietarii nu sunt foarte implica i în activită ile zilnice de management al pădurilor şi au manifestat un interes scăzut pentru această măsură iar administratorii nu puteau aplica. a depus cereri pentru sub-măsura de protec ie a solului. iar acest lucru a limitat eforturile birourilor Agen iei Na ionale de Consultan ă Agricolă locale şi a direc iilor agricole jude ene de a promova integral şi eficient măsurile aflate la dispozi ia fermierilor în zonele-pilot desemnate. Printre cele mai mari probleme care au împiedicat o mai mare absorb ie a fondurilor au fost: • Slaba activitate de diseminare şi promovare – măsura a fost acreditată foarte târziu. el a ilustrat totodată eficacitatea pe care o poate avea un astfel de sprijin. din care doar o anumită regiune. Dificultă ile întâmpinate au vizat asigurarea cofinan ării. atât capacitatea administrativă şi lipsa de experien ă a autorită ilor române implicate în derularea programului. iar numărul de solicitări. au fost întâmpinate unele probleme. cât şi ocazia personalului administrativ şi a fermierilor de a crea capacită i prin procesul planificat de „învă are prin practică”. într-o perioadă critică a procesului de depunere a propunerilor de proiect. lucru care a indicat că beneficiarii erau pregăti i pentru aplicarea acestei măsuri. cât şi la nivel de fermă”. din cadrul primei sesiuni de proiecte. Totuşi. conform liniilor directoare ale Comunită ii Europene şi deci include obiectivul general de „dezvoltare a experien ei. S-au putut observa varia ii mari între diversele sub-măsuri. Deşi acest aspect a eviden iat problematica sprijinului insuficient pentru agricultorii din alte regiuni-pilot. ca de exemplu transferul terenurilor aflate în proprietate de stat către proprietatea privată şi a municipalită ilor. constatându-se o lipsă de concordan ă între cereri şi alocări pe sub-măsuri. atât la nivel administrativ. • Sprijinul limitat acordat agricultorilor în timpul procesului de depunere a solicitărilor absorb ia financiară a măsurilor-pilot de agro-mediu disponibile s-a limitat la câteva zone specificate. colectarea documentelor justificative şi completarea formularelor electronice. Dificultă ile majore întâmpinate au constat în principal în: Lipsa de experien ă a autorită ilor române în implementarea unor programe de dezvoltare rurală.Această măsură a fost creată ca ac iune-pilot. inclusiv alegerea potrivită a măsurilor. În privin a problemelor cu caracter general care au afectat implementarea Programului SAPARD trebuie men ionat că acestea au fost mult mai accentuate în prima parte a perioadei de programare când.1 referitoare la infrastructură. în timp ce în România pădurile sunt de obicei administrate de structuri administrative specifice (ocoale silvice publice sau private). unde accesul public este obligatoriu. care a făcut obiectul eforturilor de animare şi sprijin din partea unui ONG local. Unul dintre documentele cele mai problematice a fost titlul de proprietate a terenurilor. din cauza schimbărilor intervenite în cadrul structurilor administrative din sectorul forestier. Aceste probleme au fost însă rezolvate pe parcurs. Cea mai mare parte a cererilor au fost depuse pentru crearea de drumuri forestiere. în special pentru investi iile legate de drumurile forestiere. abilită ii şi capacită ilor de aplicare a măsurilor de agro-mediu. • Complexitatea procesului de solicitare a sprijinului – deşi formularul de cerere a fost relativ simplu. a depăşit resursele disponibile.5 „ Silvicultură” Măsurile referitoare la silvicultură au fost aplicate din luna mai 2006. bine intit. numărul de documente justificative a reprezentat un impediment. unde comunele au făcut uz de experien a dobândită prin Măsura 2. La nivelul beneficiarilor. Astfel nu s-a înregistrat nicio aplica ie pe sub-măsura de management forestier. cât şi conjunctura economică şi lipsa unei politici coerente orientate spre încurajarea poten ialilor beneficiari au reprezentat un impediment pentru derularea corespunzătoare a Programului. în procesul de aplicare a măsurii au fost întâmpinate dificultă i considerabile. ceea ce a limitat atât absorb ia. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Măsura a prevăzut ca beneficiari doar proprietarii de păduri.

costul ridicat al acestora şi nu de pu ine ori calitatea slabă a serviciilor. în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii şi a micilor fermieri. autorită ile române găsind solu ii pentru remedierea problemelor de ordin institu ional. precum şi lipsa cvasigeneralizată a garan iilor pentru accesarea acestor credite. Existen a datoriilor la bugetele de stat. volumul extrem de mare de documente justificative solicitate aplican ilor. Costul mare al creditelor bancare de cofinan are în contextul general al unor rate medii de rentabilitate modeste pentru activită ile cu specific agricol sau conexe. Astfel. construc ii care vor face obiectul modernizării) datorate nereglementării definitive a regimului juridic al proprietă ii şi instabilită ii existente în acest domeniu care a generat numeroase litigii. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. a activită ilor la nivel central şi crearea cu întârziere a cadrului institu ional adecvat în vederea asigurării eficacită ii activită ilor desfăşurate. Termenele procedurale foarte lungi de evaluare şi selectare a dosarelor.Concentrarea cvasitotală. efectele pozitive accentuându-se în anii 2006 şi 2007. analizând comparativ datele privind gradul de angajare şi absorb ie a fondurilor SAPARD la data realizării ultimei evaluări a programului şi cele existente în luna septembrie 2007. respectiv de autorizare a plă ilor. precum şi insuficienta consiliere a acestora de către organismele abilitate care au condus la o îngreunare a procesului de depunere a aplica iilor. Decembrie 2009 101 . coroborat cu un grad de interes în continuă creştere al poten ialilor beneficiari ai programului. Dificultă i în dovedirea dreptului de proprietate sau de folosin ă asupra bunurilor imobile (terenuri. la nivelul agen ilor economici. astfel încât. Nivelul redus de informare a popula iei determinat de insuficienta popularizare a con inutului Programului. Lipsa de strategii viabile şi de interes a băncilor comerciale şi a altor categorii de institu ii de credit în ceea ce priveşte finan area agriculturii şi dezvoltării rurale. în prima parte a perioadei. Procedurile rigide de implementare. datorată blocajului financiar existent în economie care a împiedicat accesul la finan ările SAPARD. coroborat cu nivelul de func ionalitate redus al Agen iei Na ionale de Consultan ă Agricolă. Accesul dificil la serviciile de consultan ă pentru pregătirea şi implementarea proiectelor. se constată o creştere substan ială atât a sumelor contractate cât şi a plă ilor efectuate. Trebuie precizat că toate aceste dificultă i au fost înlăturate în timp. după cum se poate observa în următorul tabel. s-a ajuns la o deblocare a procesului de implementare.

4 3.83 0.43 29.0 670 0.1 „Dezvoltarea şi îmbunătă irea infrastructurii rurale” 2.45 0.3 „Metode agricole de produc ie destinate să protejeze mediul şi să men ină peisajul rural” 3.5 144.5 1.9 99.7 1.1 „Investi ii în exploata iile agricole 3.0 98.0 98.0 23.95 38.9 78.07 0.2 „Managementul resurselor de apă” 3.522.0 0.0 11.8 0.496.64 712.02 59. Euro).4 0.90 102 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.0 92.0 39.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor economice care generează activită i multiple şi venituri alternative” 3.84 100.2 515. Fonduri publice angajate.0 3.0 259.47 28.9 13.0 0.96 0.2 0.0 65.8 107.0 21.2 0.3 127.05 0.1 „Îmbunătă irea pregătirii profesionale” 4. fa ă de alocările publice efective % Plă i efectuate.0 260.67 41.0 27.0 47.5 3.61 0.73 0.4 0.0 92.Măsura Total alocări publice pe 2000-2006 (mil. Decembrie 2009 .0 37.72 64.0 11.0 4.1 „Îmbunătă irea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” 1.47 98.04 0.2 21.8 44.8 18.5 19.12 64.91 0.2 379.99 30.2 „Îmbunătă irea structurilor pentru realizarea controlului de calitate.20 6.24 0.8 678.2 „Asisten ă tehnică” Total 325.8 0.0 0.0 0.0 56. veterinar şi fitosanitar pentru calitatea alimentelor şi pentru protec ia consumatorilor” 2.54 49.2(AT CE) 1.5 „Silvicultură” 4.2 74.0 5.0 477.9 84.2 20.0 70.2 74. fa ă de alocările publice efective % Decembrie Septembrie Decembrie Septembrie Decembrie Septembrie Decembrie Septembrie 2005 2007 2005 2007 2005 2007 2005 2007 1.4 1.4 0.0 7.61 374.02 1. Euro) Fonduri publice angajate (mil.5 98.1 1.38 97.9 94.2 „Constituirea grupurilor de producători” 3.0 255.2 0.09 46.94 1.0 1.0 18.0 150.8 3.521.9 1.

− Exploata iile agricole Lipsa de informa ii privind programul în zona rurală a fost rezolvată prin campanii de informare intensive. în perioada 2006 . în special maşini. modificarea programului care a făcut să crească sprijinul total de la 2 la 4 milioane Euro a prezentat importan ă. structurate pe sectoare. 60% din proiectele depuse au fost în sectorul culturilor de câmp. îngrăşarea tineretului ovin şi alte ferme 103 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Au fost identificate următoarele motive. − Industria procesatoare Pentru lapte. cea mai importantă experien ă a fost creşterea foarte mare a numărului de cereri de proiecte. peşte şi sectorul pescuitului. Programul Fermierul al MADR a încurajat băncile să îşi investească proprii bani în afacerile agricole. Noi fabrici au înlocuit pe pia ă fabricile vechi care nu au fost capabile să realizeze modernizarea necesară. Pentru creşterea şi îngrăşarea taurinelor.Astfel. carne. Pentru toate sub-măsurile. ale acestei creşteri: − Apropierea momentului aderării din 2007 În perioada 2005 şi 2006 au fost disponibile numeroase informa ii în mass-media privind momentul aderării din 2007 şi a fost necesar ca fermele şi fabricile să se adapteze la condi iile necesare pentru satisfacerea standardelor UE. şi datorită bunelor rezultate în 2004 şi 2005 au fost disponibile resursele pentru a face fa ă provocărilor competitive de pe pia ă. iar atitudinea generală fa ă de finan area afacerilor agricole s-a schimbat în mod semnificativ de la începutul anului 2006.2007. Sectorul lactatelor a fost animat de reparti ia cotelor şi de îndeplinirea standardelor. iar pu inele produse româneşti existente erau de calitate inferioară datorită capacită ilor învechite. Decembrie 2009 . Viticultură. deoarece produsele disponibile pe pia ă erau în majoritate produse importate. În sectorul vinului. cifrele financiare ale fermelor erau promi ătoare pentru bănci. Autorită ile Sanitar-Veterinare precum şi cele de Protec ia Mediului au realizat progrese considerabile cu privire la armonizarea legisla iei româneşti cu legisla ia UE. unde majoritatea produselor disponibile erau importate şi foarte scumpe. Mul i beneficiari au fost încuraja i de ceea ce se poate numi “experien a vecinilor” în ob inerea de fonduri SAPARD. iar mai multe unită i din industria alimentară au fost sanc ionate pentru că nu respectă standardele. Pomi fructiferi şi Sere au fost încurajate să se dezvolte de către pia ă. Investi iile în sectorul cerealelor au fost animate prin creşterea ratei de finan are de la 30% la 50% şi prin respectarea standardelor. creşterea ovinelor şi caprinelor. Pentru sectoarele fructe. Anii 2004 şi 2005 au fost foarte buni pentru agricultură. şi au fost amenin ate cu închiderea. legume şi cartofi a fost de asemenea nevoie să se adopte standardele. Sectorul a reprezentat de asemenea o nişă de pia ă. depunerea proiectelor a fost accelerată de adoptarea legisla iei şi necesitatea de modernizare a vechilor capacită i existente. Sectorul primar al textilelor în România nu func iona bine datorită tehnologiilor învechite şi problemelor generale de pe pia a europeană datorate competitorilor non-europeni. a existat o mare nevoie de adoptare a standardelor UE pentru continuarea activită ii. Sectoarele Horticultură. foarte scumpe şi cu gust diferit fa ă de preferin ele românilor. − Cofinan area privată Băncile private au devenit din ce în ce mai preocupate de riscul de a-şi pierde clien ii şi / sau de a nu fi capabile să recupereze creditele de produc ie în curs datorită riscului de închidere a activită ii.

Motivul acestui lucru a fost asigurarea unei diseminări largi a fondurilor proiectelor pentru a evita monopolizarea fondurilor de către beneficiarii mari şi cu resurse financiare disponibile. Ini ial. Concluzii privind lec iile însuşite Experien ele din implementarea Programului SAPARD demonstrează necesitatea punerii la dispozi ia beneficiarilor a unor facilită i de cofinan are şi preluarea riscului prin intermediul opera iunilor de inginerie financiară. reprezintă investi ii în turism rural şi alte activită i turistice.vegetale. de asemenea. s-a avut în vedere experien a SAPARD. 123. Au urmat apoi două amendări ale programului prin care valoarea totală eligibilă putea să ajungă la: 2. deoarece s-a făcut multă publicitate cu privire la exemple de proiecte fezabile cum ar fi apicultura. Sectorul porcinelor a fost influen at de creşterea importurilor. nevoia crescută de adaptare a standardelor şi procedurile de management de calitate. − Infrastructura rurală Nevoia de infrastructură este mai mare decât capacitatea de finan are.1 „Investi ii în exploata ii agricole” valoarea maximă eligibilă a unui proiect era cuprinsă între 5. creşterea broaştelor. 313 i 322 vor putea solicita plata unui avans din ajutorul acordat în limitele şi condi iile stabilite prin program. prin urmare oportunitatea de afaceri locale.000 Euro pentru proiectele de reabilitare a planta iilor viticole. în stabilirea plafoanelor maxime de sprijin pentru Măsura 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”. Astfel. Condi iile pentru acordarea acestor plafoane se refereau la faptul că înaintea 104 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decembrie 2009 . − Diversificare 65% din proiecte. respectiv 1. opera iunile de leasing vor fi acceptate la fina are. după cum este. Astfel. întrucât România este mare consumatoare de carne de porc iar vechile capacită i au fost distruse după anul 1990. prin Măsura 3. Lec iile învă ate din implementarea Programului SAPARD în special în ceea ce priveşte dificultă ile de punere în aplicare au fost luate în considerare în elaborarea noului program. Realocarea fondurilor către această măsură a fost relevantă. Sectorul creşterii păsărilor a fost influen at de gripa aviară. pentru noua perioadă de programare sunt aduse îmbunătă iri condi iilor de fian are care urmăresc să răspundă mai bine necesită ilor poten ialilor beneficiari.000. important ca investi iile private în zona rurală să beneficieze de infrastructură. iar tipul de proiecte este considerat relativ uşor de administrat de persoane care activează în alte tipuri de activită i.000 . De asemenea. Sectorul creşterii albinelor a fost de asemenea relevant şi a înregistrat progrese. iar beneficiarii măsurilor 121.000 Euro. cu respectarea însă. animale şi avicole numărul proiectelor a crescut doar într-un ritm scăzut. 125. pentru măsurile unde se aplică „de minimis”.500. 122. artizanatul.000. nevoia de adoptare a standardelor şi a procedurilor de management de calitate datorată maladiilor la porcine a reprezentat un factor important. precum şi eliminarea restric iilor identificate drept cauze limitative pntru absorb ia fondurilor. beneficiarii vor putea contribui în natură la execu ia proiectului. Interesul pentru acest tip de investi ii a fost manifestat de la începutul implementării programului. acvacultura. 312. a ciupercilor etc. a reglementărilor legale privind sprijinul „de minimis”. În acest scop.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv era implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasărilor. În perioada aplicării Programului SAPARD s-a dat posibilitatea beneficiarilor să aibă doar două proiecte pe toată perioada de implementare a acestuia. Pentru noua perioadă de programare s-a decis eliminarea acestei restric ii. Sprijinul a fost considerat foarte atrăgător.

Pentru măsura privind grupurile de producători va fi asigurat un nivel ridicat de sprijin disponibil în conformitate cu reglementările relevante. De asemenea. Decembrie 2009 . Pentru Măsura 214 din PNDR.000. valoarea totală eligibilă s-a majorat la 4. astfel că după finalizarea investi iei întreaga unitate trebuia să fie în conformitate cu legisla ia comunitară. În ghidul solicitantului se va sublinia nevoia de stabilire a unei rela ii de cooperare între beneficiari şi consultan i/ONG-uri. iar investi iile trebuiau să fie în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Ulterior. fitosanitară. se prevede posibilitatea realizării de proiecte axate pe asigurarea unei func ionări adecvate a drumurilor dintre loturile agricole şi forestiere învecinate în cadrul noii Măsuri 125. Se va începe printr-o pregătire cuprinzătoare a personalului din compartimentele regionale. iar la finalizarea investi iei. acestea trebuiau să fie în acord cu cea a Uniunii Europene. “Procesarea. ac iunile de agro-mediu cuprinse. ferma trebuia să fie în acord cu legisla ia în domeniu a Uniunii Europene. de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu a României. iar condi ia pentru acordarea acestor plafoane se referea la faptul că unită ile de depozitare/procesare în func iune înaintea începerii investi iei trebuiau să respecte legisla ia na ională. de către agricultori. referitoare la îmbunătă irea infrastructurii agricole şi forestiere. au avut în vedere combinarea cerin elor de gestionare. pentru proiectele a căror valoare era mai mică sau egală cu 500. Formularele de cerere pentru sub-măsurile de agro-mediu vor fi simplificate şi combinate cu cererile pentru plă ile SAPS. Pentru măsurile forestiere se va avea în vedere pregătirea personalului din DADR şi a poten ialilor beneficiari. acordându-se mult mai multă aten ie promovării măsurilor disponibile în rândul agricultorilor. la nivelul fermei. iar condi ia pentru acordarea acestor plafoane a devenit mai strictă. respectiv pentru cele cu valoare mai mare de 500.000 Euro.1 „Îmbunătă irea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”. iar la finalizarea investi iei. simple. Sprijinul financiar cu o valoare mai mare de 500. inclusiv cu solicitările de plată. informare şi difuzare de cunoştin e” şi Măsurii 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”. jude ene şi locale implicate în implementarea PNDR. Pregătirea în domeniul agro-mediului pentru agricultori va fi eligibilă în cadrul Măsurii 111 „Formare profesională. pentru a stimula acumularea de cunoştin e. a produselor tradi ionale atestate şi/sau ecologice certificate” pentru care proiectele puteau avea o valoare maximă eligibilă de 500. fermele trebuiau să fie în acord cu standardele na ionale. Terenul pentru care va fi semnat angajamentul în cadrul măsurii va fi verificat prin IACS astfel încât nu vor mai fi necesare actele cadastrale care au îngreunat absorb ia în cadrul Programului SAPARD. care pot fi uşor în elese şi aplicate de agricultori cu eficacitatea legată de protec ia mediului. De asemenea.000 Euro.000 Euro investi ia trebuia să fie în acord cu legisla ia sanitar veterinară.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activită ilor care să genereze activită i multiple şi venituri alternative” a fost completată cu o submăsură nouă. prin mesaje simple. Acordarea asisten ei pentru completarea formularelor de cerere şi colectarea documenta iei justificative necesare este inclusă ca activitate/cost eligibil în Măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”. În stabilirea plafoanelor maxime de sprijin pentru Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” s-a avut în vedere Măsura 1.000 – 2. în cadrul acestei măsuri erau finan ate proiecte a căror valoare totală eligibilă era cuprinsă între 30. iar cerin ele referitoare la documenta ia justificativă sunt minime. precum şi cu con inutul noilor măsuri. De asemenea. Sub-măsurile de agro-mediu vor fi lansate la timp.000 Euro. formularul de aplica ie a fost realizat cât mai simplu posibil.000 Euro s-a acordat numai proiectelor al căror obiectiv era implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasărilor. pentru ca aceştia să fie la curent cu modificările intervenite la nivelul agen iilor de reglementare şi a structurilor administrative. Măsura 3.000. Ini ial.000 Euro. pentru a reduce riscul unei absorb ii limitate. A fost evitată impunerea unor cerin e complexe referitoare la activitatea de gestionare a proiectelor.începerii investi iei. 105 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

Sustenabilitatea ulterioară a investi iilor este asigurată prin obliga ia comunelor de a garanta între inerea investi iilor efectuate. prin simplificarea documentelor solicitate la depunerea proiectelor. precum şi proiectelor desfăşurate în cooperare cu operatorii regionali. care vor fi implica i în găsirea unor solu ii tehnice adecvate la nivel local. în principal în domeniul agro-turismului precum şi al turismului rural. 106 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. care să concorde cu sistemele de la nivel regional. pentru a defini costurile medii unitare de investi ii. respectiv dificultă ile create în prima perioadă de implementare a Programului SAPARD. Indicatorii de monitorizare. regional şi jude ean/local – unde va fi asigurat contactul direct cu beneficiarii programului. pentru a se evita astfel o prea mare concentrare a construc iilor (Măsura 313). referitoare la micro-întreprinderi. Se va acorda prioritate şi investi iilor turistice unde investitorii dispun de mai mult de 1000 m2 de teren. În cadrul măsurii referitoare la renovarea satelor. în zonele în care poten ialul turistic nu a fost dezvoltat încă. Criteriile de selec ie acordă prioritate zonelor sărace. acolo unde este posibil. se va acorda o aten ie deosebită investi iilor la scară mică. de procedurile extrem de rigide şi de complexitatea cerin elor procedurale cărora poten ialii beneficiari trebuiau să le facă fa ă. Aceasta înseamnă că. colecta i pe perioada de implementare a Programului SAPARD. experien a acumulată în cadrul Programului SAPARD este utilizată pentru a cuantifica mai precis obiectivele.000 Euro. În cadrul Măsurii 312. mai exact a Programului Fermierul care a reprezentat un stimulent atât pentru beneficiari prin subven ionarea dobânzilor la credite dar şi a băncilor prin garantarea creditelor rurale.În cadrul PNDR. pentru diversele tipuri de proiecte din cadrul măsurilor relevante. Având în vedere faptul că problematica cofinan ării private reprezintă un aspect cheie şi pentru noua perioadă de programare. s-a decis simplificarea procesului de implementare. De asemenea. Experien a este folosită pentru a corela mai bine costurile unitare de investi ii din proiectul desfăşurat cu intele cuantificate şi sumele alocate fiecărei măsuri. se va acorda prioritate proiectelor integrate care combină componentele de alimentare cu apă. în special. Decembrie 2009 . Pentru toate măsurile de investi ii vor fi disponibile plă ile în avans pentru facilitarea cofinan ărilor private. mai ales la nivel opera ional precum şi la nivel specific. sunt utiliza i şi în programarea 2007-2013. se impune continuarea măsurilor ce au determinat creşterea absorb iei fondurilor comunitare. precum şi implementarea PNDR pe trei niveluri: central. proiectelor integrate în strategiile locale şi proiectelor intercomunale. având în vedere experien a acumulată. se va acorda prioritate investi iilor generatoare de locuri de muncă şi selectării proiectelor cu mai mult de un loc nou de muncă/ 25.intă. canalizare şi tratare a apelor uzate.

Eforturile de creştere a competitivită ii trebuie aşadar să ină cont de nevoia de a: a) reduce efectele negative asupra mediului şi b) creşte beneficiile aduse mediului. Axa 1 constituie prioritatea cea mai importantă în cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală întocmit pentru România. precum şi importan a guvernan ei locale şi exploatarea poten ialului intrinsec al zonelor rurale. având în vedere experien a incipientă a României în promovarea practicilor agricole şi forestiere prietenoase fa ă de mediu – inclusiv în domeniul plă ilor pe suprafa ă pentru servicii de mediu aduse de fermieri şi silvicultori – interven ia Axei 2 este limitată la alocările financiare pu in peste minimul prevăzut de Regulamentul (CE) 1698/2005. Decembrie 2009 . alimentar şi forestier. această alocare minimă a Axei 2 este compensată printr-o latură „verde” considerabilă a celorlalte axe . Aceste priorită i ale Comunită ii au stat la baza selectării priorită ilor pentru Programul Na ional de Dezvoltare Rurală din România. însă.1. în urma restructurării acestuia. precum şi nevoia de a ajuta la direc ionarea acestui exod către activită i economice viabile vor necesita 107 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Luate împreună. apa şi schimbările climatice. Totuşi. constituie o provocare uriaşă. o combina ie adecvată a măsurilor pentru a maximiza efectele sinergice în scopul ob inerii de beneficii pentru mediu (această abordare este compatibilă cu LDSC.cu precădere a Axei 1. referitoare la implementarea priorită ilor în programe concrete). Totuşi. calitatea mediului din spa iul rural românesc nu este afectată atât de mult ca în ările cu grad mai ridicat de industrializare din UE. LDSC cer ca resursele financiare destinate mediului să aibă în vedere obiective de mediu şi să contribuie la abordarea a trei priorită i europeane: biodiversitatea. LDSC pentru Axa 1 identifică poten ialul sectoarelor agricol. Agricultura şi silvicultura constituie factori determinan i ai calită ii zonelor rurale şi ai mediului natural. în vederea satisfacerii nevoilor diverse şi în creştere ale consumatorilor europeni şi pie elor lumii. acolo unde este posibil. impactul aşteptat în conformitate cu evaluarea ex-ante 4.Capitolul 4 Justificarea priorită ilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategice şi Planul Na ional Strategic.1. Dezvoltarea capabilită ii sectoarelor alimentar. formulate în acordurile de la Göteborg şi Lisabona şi în special pe principiul conform căruia o performan ă economică puternică trebuie să meargă mână în mână cu utilizarea durabilă a resurselor naturale. Justificarea priorită ilor în raport cu Liniile Directoare Strategice ale Comunită ii Liniile Directoare Strategice ale Comunită ii (LDSC) se bazează pe o serie de politici prioritare. aceste axe formează categoria de măsuri de pe locul doi în ordinea importan ei. care necesită eforturi importante de restructurare şi modernizare. PNDR răspunde acestor cerin e. De aceea. De asemenea. iar acest fapt înseamnă luarea în considerare şi a aspectelor de mediu şi a celor sociale. Justificarea priorită ilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategice şi Planul Na ional Strategic 4.1. acest accent pe competitivitate trebuie să fie văzut în contextul mai larg al dezvoltării rurale durabile. scopul fiind acela de a: a) evita orice eventuale efecte negative asupra mediului care ar putea apărea din cauza unor eventuale contradic ii între măsuri şi b) încuraja. LDSC subliniază importan a utilizării măsurilor Axei 2 pentru atingerea unor obiective de mediu. LDSC pentru Axele 3 şi 4 stabilesc ca aspecte prioritare crearea locurilor de muncă şi a condi iilor favorabile creşterii economice. inclusiv a celor specifice re elei de arii protejate Natura 2000 şi Directivei Cadru Apă. din Statele Membre. de a ob ine produse cu valoare şi calitate ridicată. Nivelul excesiv al for ei de muncă din agricultură şi probabilitatea unui exod masiv al lucrătorilor din acest sector. ca alocare financiară. agricol şi forestier din România astfel încât acestea să atingă un nivel de rentabilitate competitivă în acest nou mediu comercial.

Restructurarea sectorului produselor lactate. gestionării resurselor de apă. Biodiversitate.Linii directoare strategice ale Comunită ii (LDSC) LDSC1 LDSC 2 LDSC 3 LDSC 4 Transfer de Crearea Îmbunătă irea cunoştin e. ca urmare a revizuirii Liniilor Directoare Strategice Comunitare în urma Bilan ului de Sănătate al PAC. în vederea consolidării eforturilor cu privire la priorită ile din domeniul: schimbărilor climatice. precum şi a Planului European de Redresare Economică. Introducerea liniei directoare LDSC 5 „Abordarea noilor provocări”. precum şi a dezvoltare a Investi ii în peisajelor agricole zonelor rurale. Uniunea Europeană . Mobilizarea lan ul silvicultură cu poten ialului alimentar. Decembrie 2009 . Gestionarea resurselor de apă. condi iilor de capacită ii Conservarea şi creştere administrative Modernizare. Biodiversitatea. valoare naturală endogen de înaltă.dezvoltarea economiei rurale non-agricole prin sprijinul oferit de Axele 3 şi 4. biodiversită ii. din cadrul Axei 3. restructurrrii sectorului produselor lactate şi infrastructurii de internet în bandă largă. Decizia Consiliului2006/144/EC LDSC 5 Schimbări climatice. dezvoltarea economică şi a la nivel local. Energie din surse regenerabile. energiei din surse regenerabile. capital uman tradi ionale şi fizic în Apa sectoarele Schimbările prioritare. climatice. a determinat alocări suplimentare pentru măsurile din PNDR. infrastructura de internet în bandă largă. Axă Obiective Strategice 108 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. inova ie şi sistemelor din oportunită ilor calitate în agricultură şi de ocupare. Aceste activită i vor fi ajutate printr-un sprijin considerabil pentru infrastructura şi serviciile de bază rurale.

inclusiv adoptarea normelor comunitare privind cerin ele de ecocondi ionalitate. Contribu ia la creşterea productivită ii muncii şi generarea de locuri de muncă viabile în sectoarele agroalimentar şi forestier. informare şi consultan ă vor sprijini competen ele tehnice şi manageriale din sectoarele agroalimenta r şi forestier.1 OS1: Îmbunătă irea competen elor fermierilor şi a altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar şi forestier. pădurilor şi unită ilor de procesare. Accentul asupra îmbunătă irii competitivită ii fermelor şi structurilor asociative va contribui la consolidarea capacită ii locale de a capta poten ialul local endogen. Stimularea gestionării durabile a terenurilor. Serviciile de formare profesională şi consultan ă vor sprijini adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. agroalimentar şi facilitarea forestier vor (b) respectarea activită ilor normelor de mediu şi contribui la de utilizarea durabilă a creşterea modernizare unor tehnologii de productivită ii produc ie şi şi muncii şi restructurare. Protejarea mediului prin îmbunătă irea practicilor agricole şi forestiere. Măsurile axate pe modernizarea şi restructurarea exploata iilor Ridicarea Măsurile de agricole şi forestiere sectorului vor încuraja: sprijin pentru agricol (a) men inerea şi modernizarea şi neperformant durabilitatea multor restructurarea la poten ialul sisteme agricole de sectoarelor său real. procesare. precum şi a investi iilor în sectorul produc iei de lactate. accesului pe (c) utilizarea surselor pia ă. producerea de energie din surse regenerabile. Decembrie 2009 . Planul Na ional Strategic Serviciile de formare profesională. prin tip HNV. Dezvoltarea sectorului de formare profesională şi a serviciilor de informare şi consultan ă va contribui la integrarea fermierilor în activitatea de guvernare locală şi la utilizarea poten ialului local endogen. ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploata iilor agricole. 109 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. de energie regenerabilă de la nivelul fermelor. prin respectarea principiilor dezvoltării durabile. apei. OS 2: Îmbunătă irea competitivită ii fermelor comerciale şi de semi-subzisten ă şi a asocia iilor acestora. precum şi coordonarea dintre producătorii primari şi sectorul agribusiness.

(b) contribui la reducerea emisiilor de gaze prin promovarea şi utilizarea biocombustibilului. Sprijin pentru modernizare a şi restructurare a sectoarelor de procesare agroaliment ar şi forestier. va contribui la consolidarea capacită ii locale de a capta poten ialul local endogen. Men inerea popula iei rurale şi a nivelului calitativ al zonelor rurale.Îmbunătă ire a calită ii şi disponibilită ii materiilor prime. în sectorul de procesare. ca bază a creşterii economice şi a oportunită ilor de ocupare Planul Na ional Strategic 2 OS 4: Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile. prin coordonare mai bună cu grupurile de producători. Decembrie 2009 . Îmbunătă irea competitivită ii sectorului produselor lactate şi prelucrarea biomasei din surse agricole/forestiere în vederea ob inerii de energie din surse regenerabile. în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. OS 3: Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing al produselor agricole şi forestiere. Îmbunătă irea competitivită ii sectoarelor de comercializare şi procesare este esen ială pentru creşterea economică durabilă şi pentru crearea unor posibilită i viabile de angajare în zonele rurale. pentru a deveni competitive. Accentul pe îmbunătă irea competitivită ii sectoarelor de comercializare şi procesare. (c) încuraja aplicarea mai multor măsuri de protec ie a mediului. Crearea de valoare adăugată pentru produsele agricole şi forestiere va: (a) sprijini viabilitatea sistemelor de procesare prietenoase cu mediul. Transfer de cunoştin e prin aplicarea GAEC Contribu ie la men inerea biodiversită ii şi a peisajului x 110 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

111 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Plă ile de agro-mediu Plă ile de agro-mediu vor sprijini vor contribui la creşterea conservarea Plă ile de agroofertei de biodiversită ii mediu şi Natura produse terenurilor agricole 2000 vor ajuta provenite din de tip HNV. X 3 OS 7: Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice. X OS 6: Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere. Lucrările de primăîmpădurire a terenurilor agricole şi non-agricole vor contribui la extinderea suprafe ei de pădure. creştere economică. Crearea de locuri de muncă. ca fa ă de sectorului agricol bază de mediu. Creştere economică prin sus inerea investi iilor în producerea de energie regenerabilă Energie regenerabilă Schimbări climatice Planul Na ional Poten ial endogen.OS 5: Conservarea şi îmbunătă irea stării resurselor naturale şi a habitatelor. ca resursă economică cu o importantă func ie de protec ie a mediului. ceea ecologic. Plă ile Natura 2000 vor ajuta la conservarea valorii pădurilor ca modalitate de diversificare a economiei rurale prin activită i turistice durabile. produse de calitate Plă ile de agro-mediu vor contribui la atingerea obiectivelor LDSC 5 prin gestionarea extensivă a suprafe elor de pajişti utilizate pentru păşunat (limitarea încărcăturii de animale care păşunează pe terenurile cu înaltă valoare naturală). de pe -re a unor suprafe ele agricole. Decembrie 2009 . Plă ile Natura 2000 vor sprijini conservarea habitatelor naturale şi speciilor prioritare. comercializa prioritare. la la conservarea sistemele de protec ia resurselor biodiversită ii şi produc ie de apă şi sol şi la a peisajelor prietenoase dezvoltarea tradi ionale. Activită i nonagricole Lucrările de primăîmpădurire a terenurilor agricole şi non-agricole vor contribui la protejarea resurselor de apă şi sol şi la atenuarea efectelor modificărilor climatice. diversificare a ce va crea Plă ile Natura 2000 economiei noi rurale prin vor sprijini posibilită i activită i conservarea de procesare habitatelor naturale turistice şi şi a speciilor durabile. prin evitarea utilizării îngrăşămintelor şi a pesticidelor pe terenurile agricole cu înaltă valoare naturală şi prin conservarea terenurilor utilizate drept fâne e. prin creşterea numărului de locuri de muncă. aferente suprafe elor forestiere.

Antreprenoriate. la rândul lui. Asigurarea condi iilor de creştere economică prin sus inerea investi iilor de interes public în energia regenerabilă şi în infrastructura de internet în bandă largă Transfer de cunoştin e. 4). serviciile de informare şi consultan ă vor sprijini dezvoltarea competen elor tehnice şi manageriale din sectoarele agroalimentar şi forestier şi vor sus ine coordonarea dintre producătorii primari şi sectorul agribusiness. Modernizare. Conştientizare. referitoare la transferul de cunoştin e şi investi ii în capitalul uman. inova ie. Aceste măsuri vor contribui la îmbunătă irea pregătirii fermierilor şi la realizarea unei colaborări între procesatorii agroalimentari şi supermarket-uri (LDSC nr. în paralel cu siguran a muncii pentru lucrătorii din cadrul exploata iilor agricole. rural. Acest obiectiv va contribui. Prin atingerea acestui obiectiv. este complementar ac iunilor de transfer de cunoştin e care vor fi prevăzute în Axa 4 (Func ionarea Grupurilor de Ac iune Locală – dobândirea de abilită i şi animarea teritoriului). de apă şi aer. se va facilita adoptarea practicilor agricole prietenoase cu mediul şi îndeplinirea cerin elor de eco-condi ionalitate (LDSC nr. Măsurile acoperite de acest obiectiv vor contribui direct la priorită ile LDSC nr. conştientizare. mai ales. 1. Aceste măsuri sunt îndreptate către o serie de puncte slabe reieşite în urma analizei SWOT. Sprijin pentru crearea de parteneriate locale. conştientizare. Condi ii de dezvoltare rurală locală. Primul obiectiv strategic priveşte transferul de cunoştin e prin îmbunătă irea competen elor agricultorilor şi a altor actori din sectoarele agroalimentar şi forestier.1. din industria alimentară şi din silvicultură. totodată. inova ie. 112 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 3). resursele din Axa 1 vor contribui în cadrul celor trei obiective de prioritate europeană la: transferul de cunoştin e. Investi ii în Facilitarea Condi ii de investi iilor infrastructură. Transfer de cunoştin e. îmbunătă irea nivelului de modernizare. OS 10: Promovarea poten ialului endogen al teritoriilor. la creşterea productivită ii muncii din sectoarele agroalimentar şi forestier. 4 Transfer de cunoştin e. Protejarea mediului.OS 8: Creşterea atractivită ii zonelor rurale. nivelul scăzut de productivitate a muncii (LDSC nr. Sprijin pentru crearea de parteneriate locale. referitor la transferul de cunoştin e. Protejarea mediului. 1: Transferul de cunoştin e. către nivelul scăzut al educa iei şi abilită ilor tehnice ale lucrătorilor din sectoarele agroalimentar şi forestier care determină. Formarea profesională. inova ie şi calitate înlan ul alimentar. Antreprenoriate. creştere protejarea resurselor în spa iul economică. Durabilitate economică. Primul obiectiv strategic. 2). Îmbunătă irea competitivită ii sectorului agro-alimentar şi forestier Orientările strategice comunitare LDSC nr. Investi ii în capital uman şi fizic în sectoarele prioritare Conform LDSC nr. Îmbunătă irea administra iei locale. inovare şi calitatea lan ului alimentar şi a sectoarelor prioritare pentru investi ii în capitalul uman şi fizic. Decembrie 2009 . OS 9: Dezvoltarea abilită ilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importan a guvernan ei locale. OS 11: Îmbunătă irea guvernării locale. Protejarea mediului.

se vor încuraja: (a) men inerea şi sustenabilitatea multor sisteme agricole de tip HNV. numărul mare de întreprinderi mici cu o economie de scară redusă. va contribui la consolidarea capacită ii locale de a valorifica poten ialul local endogen (LDSC nr. gradul scăzut de conformitate cu standardele UE. Creşterea competitivită ii este cheia dezvoltării economice durabile şi conduce la generarea unor locuri de muncă viabile în zona rurală. va încuraja fermierii să îmbunătă ească calitatea şi disponibilitatea materiei prime.1. subutilizarea capacită ilor şi gradul scăzut de conformitate cu standardele UE. facilitând modernizarea şi restructurarea lor. Necesitatea aplicării măsurilor. cât şi în cel forestier. prin promovarea produc iei şi utilizării de biocombustibili. a fost identificată în analiza SWOT. ca puncte slabe. totuşi.4). nivelul scăzut.4). Aceste măsuri nu vizează creşterea popula iei active din agricultură. atât în sectorul de procesare agroalimentar. Atingerea obiectivului strategic intitulat „Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole şi forestiere. la consolidareaa capacită ii locale de atingere a poten ialului local endogen (LDSC nr. prin corelarea cu posibilită ile de promovare a acestora. care a pus în eviden ă. privind asigurarea furnizării directe a produselor alimentare tradi ionale şi a produselor ecologice şi naturale. Acest lucru se datorează faptului că prin competitivitatea sectoarelor de procesare agroalimentară şi forestieră se asigură o sursă importantă de creştere a locurilor de muncă precum şi dezvoltarea şi apari ia locurilor de muncă în sectorul produc iei primare (LDSC nr.Al doilea obiectiv strategic vizează creşterea competitivită ii exploata iilor comerciale şi a celor de semi-subzisten ă şi asocierii acestora. (c) utilizarea surselor de energie regenerabilă de la nivelul fermelor (LDSC nr. completează sprijinul acordat prin Axa 3. sprijinirea exploata iilor de semi-subzisten ă şi îmbunătă irea infrastructurii agricole şi forestiere. Conservarea şi dezvoltarea sistemelor din agricultură şi silvicultură cu valoare naturală înaltă precum şi a peisajelor agricole tradi ionale. acoperite de acest obiectiv strategic. eficien a slabă a segmentului de ferme comerciale. Necesitatea aplicării măsurilor acoperite de acest obiectiv strategic. referitoare la modernizarea şi inovarea lan ului alimentar şi investi iile în capitalul fizic. în sectorul de procesare (LDSC nr. Apa. modernizarea exploata iilor agricole. Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural Orientările strategice comunitare LDSC 2 – Biodiversitatea. Schimbările climatice 113 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în paralel cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă” va contribui şi la sprijinirea priorită ii LDSC nr. Deşi competitivitatea exploata iilor comerciale şi de semi-subzisten ă va fi îmbunătă ită. (c) va încuraja aplicarea unor măsuri eficace de protec ie a mediului. Un sector de procesare şi comercializare agroalimentară şi forestieră mai competitiv. (b) va contribui la reducerea emisiilor de gaze de seră. 3). prin măsurile vizând instalarea tinerilor fermieri. componenta de îmbunătă ire a competitivită ii sectorului de procesare şi comercializare. 2) şi (d) creşterea productivită ii muncii şi a accesului pe pia ă (LDSC nr. o dată cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă. 2). nivelul neperformant al sectorului de semi-subzisten ă. în func ie de cerere şi de necesitatea distribu iei în comun a produselor pe pia ă. (b) respectarea normelor de mediu şi utilizarea unor tehnologii de produc ie şi de procesare sustenabile. Acest lucru va contribui direct la obiectivul prioritar al LDSC nr. În fine. Acest lucru va contribui.1 privind îmbunătă irea nivelului de modernizare şi inovare din lan ul alimentar şi investi iile în capitalul fizic.3). Sprijinul acordat pentru îmbunată irea nivelului de modernizare şi inovare din cadrul lan ului alimentar şi investi iilor în capitalul fizic. şi prin îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economie. calitativ şi cantitativ. productivitatea agricolă scazută. al dotării tehnice a fermelor şi infrastructura agricolă şi rurală necorespunzătoare. se desprinde din analiza SWOT. În plus. care a eviden iat ca puncte slabe problema re elelor de comercializare slab dezvoltate. Acestea vor contribui la realizarea poten ialului real al fermelor slab performante. Decembrie 2009 . pensionarea timpurie. la rândul său. alături de dezvoltarea grupurilor de producători. Creşterea valoarii adăugate a produselor agricole şi forestiere va avea urmatoarele consecin e: (a) va sprijini viabilitatea sistemelor de procesare prietenoase cu mediul. un accent deosebit se va pune pe sprijinirea structurilor asociative ale acestora.

Un sprijin suplimentar pentru conservarea resurselor de apă şi sol va fi furnizat prin Axa 1 (formare profesională. Decembrie 2009 . modernizarea fermelor şi prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole. Deşi în prezent nu există o defini ie de referin ă a suprafe elor forestiere cu valoare naturală înaltă. prin: a) prima împădurire a terenurilor agricole şi non-agricole şi b) sus inerea pajştilor cu înaltă valoare naturală şi a pajiştilor importante pentru păsări . 2. servicii de consultan ă.mediu prezintă o importan ă deosebită în acest sens. Măsura de agromediu contribuie (prin cerin ele sale) şi la reducerea consumului de îngrăşăminte din agricultură. gradul crescut de utilizare a resurselor de energie regenerabilă inclusiv produc ia de biocombustibili şi creşterea ofertei de biomasă provenită din sisteme agricole şi forestiere durabile . în beneficiul comunită ilor locale şi sub ini iativa acestora prin intermediul Axei LEADER. de exemplu: sisteme de alimentare cu apă şi canalizare). Deşi creşterea gradului de absorb ie a gazelor cu efect de seră (în special a CO2) este încurajată prin Axa 2. în sensul că sprijinul acordat pentru înfiin area culturilor verzi va fi accesibil fermierilor care de in terenuri arabile şi va contribui pe scară largă la reducerea pierderilor de nutrien i şi a eroziunii solului. Schimbările climatice sunt abordate în principal de PNDR prin intermediul măsurilor de împădurire. a pajiştilor importante pentru păsări şi pentru men inerea practicilor tradi ionale de gospodărire a pajiştilor. Această măsură va contribui direct la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor prioritare prezente pe suprafe ele forestiere din ariile desemnate ca situri Natura 2000. La atingerea acestor obiective participă mai multe măsuri din PNDR. se previzionează că o combinare a plă ilor pentru zonele defavorizate cu plă ile de agro .mediu şi Natura 2000 va contribui semnificativ la sus inerea viabilită ii fermelor din aceste zone şi la conservarea sistemelor agricole cu valoare naturală înaltă. fiind o prioritate foarte mare. mai ales pentru sus inerea pajiştilor cu înaltă valoare naturală. inclusiv pe suprafe e puternic degradate. Având în vedere că între zonele defavorizate. sprijin pentru fermele de semi – subzisten ă. Aceste măsuri sunt complementare. 2 şi 3 vor contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice. Îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Liniile Directoare Strategice ale Comunită ii LDSC 3 – Crearea condi iilor de creştere economică şi de generare a locurilor de muncă 114 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Astfel. iar împădurirea are capacitatea de a rezolva probleme severe de eroziune a solului. creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere) şi Axa 3 (crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi). Cele mai importante măsuri pentru protec ia resurselor de apă şi sol vizează agro-mediul (în special prin intermediul sprijinului pentru culturile verzi) şi prima-împădurire a terenurilor agricole şi nonagricole. zonele identificate cu suprafe e agricole. cu gospodărire extensivă/terenuri agricole de tip HNV şi cele desemnate ca situri Natura 2000 există un grad ridicat de suprapunere. şi alte măsuri din Axele 1. Un sprijin suplimentar pentru sistemele agricole cu valoare naturală înaltă poate fi furnizat prin Axa 1 – în special prin formare profesională. 2. acest concept este regăsit în cadrul LDSC nr. resursele prevăzute prin Axa 2 trebuie să contribuie la atingerea celor trei obiective prioritare de interes comunitar.Conform LDSC nr. însă acest aspect rămâne o temă de lucru posibilă. şi anume: biodiversitatea şi conservarea sistemelor agricole şi forestiere de tip HNV. implicit a numeroaselor tipuri de habitate şi a diverselor specii asociate acestora.sunt aspecte încurajate de Axa 1 (modernizarea exploata iilor. participând şi în acest fel la protec ia resurselor de apă. iar măsura care va contribui cel mai mult la acest aspect este cea de plă i Natura 2000 pentru terenuri forestiere. servicii de consultan ă. dupa cum urmeaza: Biodiversitatea şi conservarea sistemelor agricole şi forestiere de tip HNV. Totuşi.nu există măsuri concrete care să precizeze cerin e de adaptare la schimbările climatice. modernizarea exploata iilor şi creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere) şi prin Axa 3 (investi ii în infrastructura rurală. apa şi schimbările climatice. Măsura de agro .

Sprijinirea zonelor rurale. Turismul rural este un sub-sector cu poten ial de dezvoltare constituind. Func ia economică a zonelor rurale va trebui diversificată prin redirec ionarea către sectoarele din afara sferei actuale de domina ie a activită ilor agricole. De asemenea. Numai dacă aceste sectoare sunt aduse la un nivel acceptabil de dezvoltare. Decembrie 2009 . promovarea sub-sectorului de agro-turism şi încurajarea implicării active a tinerilor şi femeilor. referitoare la crearea locurilor de muncă. un accent deosebit a fost pus şi pe problematica schimbărilor climatice. resursele alocate pentru diversificarea economiei rurale şi îmbunătă irea calită ii vie ii din zonele rurale trebuie să contribuie la atingerea obiectivului major privind crearea locurilor de muncă şi favorizarea condi iilor de dezvoltare economică. Sus inerea sectorului alimentar este un obiectiv. prin creşterea numărului de locuri de muncă” din Axa 3 va ajuta micii întreprinzători să promoveze noi activită i. totodată. vizează sprijinirea infrastructurii fizice rurale. în categoria de opera iuni care se vor califica pentru acest sprijin în cadrul unui proiect. acoperit atât prin Axa 1 (LDSC 1). însă constituie o necesitate. precum şi a unor activită i de protejare a moştenirii rurale pot contribui la eforturile de reducere a factorilor de impact asupra mediului. Măsura intitulată „Renovarea. prin lărgirea gamei de servicii. şi o posibilă rezolvare par ială a problemei şomajului în viitor. vizate şi de obiectivele LDSC 2. Asigurarea unei baze adecvate de servicii comunitare şi sociale aferente constituie un aspect care nu este legat direct de prioritatea LDSC 3. propusă în cadrul obiectivului strategic „Creşterea atractivită ii zonelor rurale” din Axa 3. dezvoltarea satelor. oferind posibilitatea de a se desfăşura activită i secundare sau principale care vor implica. În acest context. Sprijinirea activită ilor turistice. Măsurile din PNDR vor fi combinate astfel încât să se atingă acest obiectiv.Conform LDSC 3. a serviciilor de bază şi a patrimoniului rural. dacă se urmăreşte atragerea şi men inerea for ei de muncă şi a popula iei pe plan local. care vor fi încuraja i să participe la activită ile economice la scară mică – oferindu-se astfel o solu ie pentru pătrunderea eficientă a acestora în economia rurală. o cale de diversificare a economiei rurale şi un factor de stabilizare a acestei popula ii. prin activită i non-agricole productive. Sprijinul suplimentar care vizează adaptarea abilită ilor la cerin ele specifice prevăzute în cadrul obiectivului strategic „Dezvoltarea abilită ilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire 115 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. femeile. pentru crearea şi dezvoltarea unor activită i care să contribuie la îmbunătă irea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare/tratare a apei reziduale. la scară mică. O aten ie deosebită va fi acordată femeilor şi tinerilor din spa iul rural. investitorii şi întreprinzătorii vor analiza posibilitatea de a se instala în acele zone. dezvoltarea economică şi socială durabilă a zonelor rurale depinde de îmbunătă irea infrastructurii şi serviciilor de bază rurale existente. după cum urmează: Sprijinirea micro-întreprinderilor. Măsura propusă în cadrul obiectivului strategic „Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice. Sprijinul vizat prin această măsură va facilita legătura şi complementaritatea în raport cu activită ile de infrastructură de dimensiuni mai mari de la nivel na ional. Gradul de pătrundere a activită ilor dezvoltate de micro-întreprinderile din România este destul de redus şi acoperă o gamă foarte restrânsă de activită i productive şi servicii şi nu valorifică adecvat resursele locale. LDSC 3 vizează creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. prin includerea achizi ionării de echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile. finan ate prin Programele Opera ionale. Sprijinul vizat va ajuta la crearea şi promovarea unui turism competitiv în zona rurală. la înfiin area unor re ele locale. prin crearea unei platforme de promovare şi conectarea directă cu lan ul ofertei pentru produsele alimentare tradi ionale precum şi alte produse ecologice şi naturale. o poten ială sursă alternativă de locuri de muncă pentru popula ia rurală. dar şi prin Măsura 313. iar în contextul actual românesc se impune o nevoie acută de diversificare a activită ilor rurale existente. Acest lucru va fi realizat punând accentul pe dobândirea spiritului de întreprinzător şi a unor noi abilită i cât şi prin furnizarea unei game mai largi de servicii pentru popula ia rurală. îndeosebi. încadrânduse în prioritatea LDSC 3. În cadrul acestei măsuri. activitatea turistică ar putea constitui o oportunitate de diversificare a activită ilor micilor proprietari de exploata ii/gospodării rurale. totodată. care oferă.

silvicultorii şi al i actori din spa iul rural pot pune în valoare patrimoniul local prin promovarea produselor locale şi a turismului. infrastructura de internet în banda largă LDSC 5 este o linie strategică orizontală în cadrul căreia sunt revizuite priorită ile care. integrată şi sustenabilă. mediu şi calitatea vie ii/diversificare. . dar totodată pot avea şi un rol constructiv în acest sens. Decembrie 2009 . respectiv competitivitate. Ac iunile prevăzute a fi implementate prin Axa 4 respectă liniile directoare comunitare. Toate aceste activită i interdependente propuse prin strategia de dezvoltare rurală se înscriu într-o abordare logică. LEADER va duce la creşterea calită ii şi atractivită ii spa iului rural. problema deficitului de apă şi a secetei în România este una structurală. în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”. În acest scop. şi respectiv „Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing al produselor agricole şi forestiere. Mai mult. Restructurarea sectorului produselor lactate. pentru obiectivele strategice „Îmbunătă irea competitivită ii fermelor comerciale şi de semi-subzisten ă şi a asocia iilor acestora. va contribui la îmbunătă irea guvernan ei locale. Energie din surse regenerabile. POS-DRU (FSE) şi PNDR (FEADR) au în vedere. în cadrul unei strategii de dezvoltare rurală elaborată de comunită ile locale. pe baza cărora au fost stabilite obiectivele strategice din cadrul PNDR. promovarea micilor întreprinzători şi păstrarea patrimoniului tradi ional şi cultural.Îmbunătă irea guvernan ei locale. Abordarea noilor provocări Liniile directoare strategice comunitare LDSC 5 – Schimbări climatice.la importan a guvernan ei locale” contribuie într-un mod sus inut la dezvoltarea de noi competen e şi ini ierea unor mici afaceri. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea zonelor pe care le reprezintă prin identificarea nevoilor locale şi stabilirea priorită ilor. inând cont de nevoile şi poten ialul local. LEADER Orientările strategice comunitare LDSC 4 . prin asigurarea unei infrastructuri adecvate. în cea mai mare parte se regăsesc în linii strategice anterioare. prin respectarea principiilor dezvoltării durabile”. sprijinul suplimentar acordat vizează realizarea de investi ii în achizi ionarea de maşini şi echipamente care să contribuie la economisirea energiei. Toate obiectivele strategice ale Axei 3 vor contribui într-un mod sus inut la crearea capacită ii locale şi a identită ii comunită ii locale (LDSC 4). Mobilizarea poten ialului endogen de dezvoltare a zonelor rurale Sprijinul oferit de către Axa LEADER destinat grupurilor de ac iune locală oferă posibilitatea de a combina cele 3 obiective ale PNDR. Biodiversitate. într-o manieră complementară. în contextul obiectivelor LDSC 1 şi 3. la stimularea proiectelor comune între comunită ile locale şi cele de la nivel na ional sau european şi va îmbunătă i imaginea şi coeziunea teritoriilor româneşti. În cadrul Axei 1. Agricultura şi silvicultura sunt mari consumatoare de apă şi resurse de apă. apei precum şi cele pentru producerea de energie din surse regenerabile în sectorul agricol şi forestier. Implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală care asociază agricultorii. Gestionarea resurselor de apă. în conformitate cu Liniile Strategice Comunitare. lipsa resurselor de apă sau un management defectuos conducând implicit la creşteri ale costurilor. Un rol important în 116 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Prin promovarea poten ialului endogen al teritoriilor. organizarea de cursuri de formare profesională şi de dobândire a unor abilită i în domenii non-agricole. Abordarea LEADER va contribui la îmbunătă irea guvernan ei locale şi promovarea poten ialului endogen al teritoriilor. totodată inând cont de specificitatea spa iului rural românesc şi de stadiul actual de dezvoltare al parteneriatelor publicprivat.

În acelaşi sens. transferul unui plafon de 20% din alocarea aferentă Pilonului 2 către Pilonul 1. fiind vizate costurile suplimentare şi veniturile pierdute de fermierii. acestea vor fi sus inute după anul 2010. prin măsuri axate pe protec ia mediului şi gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere (Axa 2).managementul durabil al resurselor de apă îl pot avea fermierii. coroborat cu scăderea pre ului de comercializare. care recunoaşte nevoia unei ample restructurări a sectorului agroalimentar. care va necesita. Suma transferată este de 625. Aceasta implică o strânsă coordonare şi coeziune între cele patru axe ale Pilonului 2. şi poten ialul climatic al României.136. sprijinul suplimentar va fi direc ionat către men inerea suprafe elor de pajişti cu înaltă valoare naturală utilizate extensiv. Din acest considerent. Programele opera ionale. interven iile prevăzute în Pilonul 1 şi alte programe na ionale şi opera ionale.2.În cadrul Axei 3. Programul Na ional de Dezvoltare Rurală). utilizatori de pajişti cu înaltă valoare naturală. 117 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. care să faciliteze exodul previzionat al for ei de muncă din agricultură (Axa 3). Sec iunea 1. Planul Na ional Strategic. în conformitate cu Decizia Consiliului din 19 Iunie 2006 pentru adaptarea Anexei VIII a Actului de Aderare a Bulgariei şi României. Plă ile au în vedere beneficiile publice aduse de practicarea unor sisteme de produc ie cu impact redus asupra factorilor de mediu. LDSC 5 vizează creşterea economică prin consolidarea sprijinului pentru investi iile private deja existente din cadrul măsurii 312 în vederea achizi ionării de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile. datorită adoptării tardive a unei strategii na ionale de dezvoltare a comunica iilor electronice în bandă largă. Pentru îmbunătă irea capacită ii de a utiliza apa mai eficient. conform obiectivului strategic „Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice. În cadrul Axei 2. utilizarea alternativă. PNS prevede o abordare complexă a acestor două sectoare. Justificarea cu privire la priorită ile din Planul Na ional Strategic Pornind de la analiza prezentată în Planul Na ional Strategic şi a interconexiunii dintre agricultură şi dezvoltarea rurală. Acest aspect va conduce la creşterea eficien ei economice a microîntreprinderilor datorită reducerii costurilor cu energia. precum şi a necesită ii modificării anumitor documente programatice ale României (Cadrul Strategic Na ional de Referin ă. Decembrie 2009 . foarte multe investi ii. în special în cadrul pachetului 1 şi 2. În ceea ce priveşte investi iile ce vizează infrastructura de internet în bandă largă. multifunc ională a terenurilor pentru silvicultură sau alte activită i economice şi îmbunătă irea calită ii vie ii în general. România a decis. 4. prin creşterea numărului de locuri de muncă”. conform obiectivului strategic „Conservarea şi îmbunătă irea stării resurselor naturale şi a habitatelor”. la rândul lui. Prin sus inerea acestui tip de investi ii este valorificat. producătorii de produse lactate vor fi sprijini i prin alocarea de fonduri suplimentare pentru investi ii care să le permită adaptarea la noile condi ii impuse de pia ă. Această abordare este pe deplin reflectată în PNDR. precum şi schimbările cărora trebuie să le facă fa ă fermierii ca urmare a eliminării treptate a regimului cotei de lapte. se urmăreşte crearea de condi ii care să contribuie la creşterea economică prin suplimentarea sprijinului pentru investi iile de interes public în energia regenerabilă şi în infrastructura de internet în bandă largă. în cadrul măsurii 322. sunt sprijinite tipurile de opera iuni care conduc la o gestionare durabilă a acesteia. Ideea de bază a acestei abordări este că dezvoltarea rurală trece dincolo de dezvoltarea sectorului agroalimentar propriu-zis şi implică promovarea func iilor agriculturii care nu au tangen ă cu produsele.1. dar şi pe dezvoltarea sectorului economic rural non-agricol.având în vedere costurile de produc ie ridicate. Punctul E. care contribuie la conservarea biodiversită ii prin adoptarea unor practici agricole extensive promovate prin Măsura 214 – plă i de agro-mediu. Totodată.100 Euro. favorabil producerii de energie regenerabilă. De asemenea. neidentificării operatorilor regionali. în cadrul obiectivului strategic „Creşterea atractivită ii zonelor rurale”. o aten ie particulară trebuie acordată unui management eficient al resurselor de apă şi acordării de stimulente financiare în vederea practicării unui management eficient. de asemenea.

într-o manieră echilibrată. Totodată. În contextul în care România urmează să primească 100% din plă ile directe abia începând cu anul 2016. Decembrie 2009 . respectând normele de mediu şi normele privind competitivitatea în agricultură impuse de Uniunea Europeană.Motiva ia acestei decizii derivă din necesitatea sprijinului pentru restructurarea agriculturii şi dezvoltarea fermelor. prin respectarea obiectivelor PAC de producere a decuplării şi orientării către pia ă a fermierilor. fermierii trebuie sprijini i în vederea îmbunătă irii nivelului produc iei atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. 118 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. fermierii români au posibilitatea de a-şi îmbunătă i standardele de fermă prin utilizarea acestor plă i suplimentare transferate de la Pilonul 2.

020. Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea fermelor de semisubzisten ă să pătrundă pe pia ă. pădurilor şi unită ilor de procesare.2% 476. 111 “Formare profesională.3 20. 71.2 265.8 100% 100% 100% 44.5 100% 100% 1.Obiective strategice Obiective specifice Măsuri Alocare financiară (cheltuială publică pe măsură în mil.4 100% 813. ∗ Această măsură este prevăzută a se implementa începând cu anul 2010. informare şi difuzare de cunoştin e” 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori” 114 „Utilizarea serviciilor de consiliere”∗ 112 „Instalarea tinerilor fermieri” 113 „Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli”∗ 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzisten ă” 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” 119. ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploata iilor agricole. Sprijinirea fermierilor şi a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier pentru îmbunătă irea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context.24% Îmbunătă irea competitivită ii fermelor comerciale şi de semisubzisten ă şi a asocia iilor acestora cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Euro) Ponderea estimată a obiectivului în total finan are publică/axă Ponderea estimată a fiecărei axe în total alocare FEADR şi PERE pentru cele patru axe Îmbunătă irea competen elor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar şi forestier.0 100% 277.5 25. Decembrie 2009 .1 1.9% 63.5 95.7 6.4% Modernizarea exploata iilor agricole. Euro) Contribu ia estimată a fiecărei măsuri la obiectivele specifice Cheltuială publică estimată pe “obiectiv” (mil.020. 119 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

4 1.0% 25.Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu. 125 „Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” 142 „Înfiin area grupurilor de producători” 122 „Îmbunătă irea valorii economice a pădurii” 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” 483. 212 „Sprijin pentru zone defavorizate-altele decât zona montană” 493.1% Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile 25. de asemenea. Total Axa 1 Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole.0 100% 100% 416. men inânduse şi sus inându-se activită ile agricole durabile.9 198. men inându-se astfel şi viabilitatea spa iului rural şi.2% 10.9 20% 100. men inându-se astfel viabilitatea spa iului rural şi.57% Să contribuie în zonele defavorizate . la utilizarea continuă a terenurilor agricole.8 100% 607.092. men inându-se şi sus inându-se activită ile agricole durabile. Sprijinirea industriei agroalimentare.7 138. Îmbunătă irea modului de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea produselor silvice.2 100% 483.8 26.2 12.1 21.0% 1.013. în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.024. Decembrie 2009 .2% 120 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.altele decât zona montană.092.7 4. Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere.7 80% 1. de asemenea.1 100% 493.3% 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată” 607.

9% ∗ Această măsură este prevăzută a se implementa începând cu anul 2010. inclusiv a biodiversită ii. 121 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.5% Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere. pe baza rolului multifunc ional al acesteia. 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” 137.6 5. pe baza obliga iilor ce revin din directivele privind protec ia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice.3% 214 „Plă i de agro – mediu” 896. 213 „Plă i Natura 2000 pe teren agricol (2010)”∗ 100.4 38. Decembrie 2009 . solurilor. Să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de produc ie agricolă. împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători. Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea re elei Natura 2000. compatibile cu îmbunătă irea mediului.6 100% 137. Creşterea suprafe ei de pădure cu rol de protec ie a apei. a solului şi a peisajului rural.Conservarea şi îmbunătă irea stării resurselor naturale şi a habitatelor. a apei. precum şi de asigurare a func iilor recreative.0 100% 100 4.4 100% 896.

3% 224 „Plă i Natura 2000 pe teren forestier (2010)”∗ 16.7 100% 75.2 70% ∗ Această măsură este prevăzută a se implementa începând cu anul 2010. Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea re elei Natura 2000. pe baza obliga iilor ce revin din directivele pentru protec ia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice Total Axa 2 Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice prin creşterea numărului de locuri de muncă Diversificarea activită ilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea micilor întreprinzători în spa iul rural 223 “Prima împădurire a terenurilor non – agricole”∗ 75.7% 2. împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători.326.4% 27.6 100. 122 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.58% 544.7 30.1 100% 16.7 3.1 0.8 100% 763. precum şi de asigurare a func iilor recreative.Creşterea suprafe ei de pădure cu rol de protec ie a apei. pe baza rolului multifunc ional al acesteia.0% 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” 313 „Încurajarea activită ilor turistice” 382. Decembrie 2009 . solurilor.

123 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Calitatea vie ii/diversificare 57. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” 1.4 69.570.1% 313 „Încurajarea activită ilor turistice” 341”Dobândire de competen e.Competitivitate Promovarea poten ialului endogen al teritoriilor Participarea membrilor comunită ilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea ac iunilor inovative 412.733. Decembrie 2009 .5 100.509.4 100% 12. Mediu 413. natural şi economic în zonele rurale .7 100% 100% 100% 176.6 22.0% 2. îmbunătă irea şi diversificarea facilită ilor şi a atrac iilor turistice .61% ∗ Această măsură este prevăzută a se implementa începând cu anul 2010.Creşterea atractivită ii zonelor rurale .Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natural rural Dezvoltarea competen elor actorilor locali pentru a stimula organizarea teritoriului Total Axa 3 322 „Renovarea.5% 2.Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale .4 0.3 91. dezvoltarea satelor.0% 411.2 30% Dezvoltarea abilită ilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importan a guvernan ei locale 12.3 75.1 100% 1.Crearea.Îmbunătă irea calită ii mediului social. animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală”∗ (2010) 544.

Decembrie 2009 .8 25.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4.0% 100.7 100% Îmbunătă irea guvernan ei locale 431-1.0 235.1 100% 100% 58.0% 124 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentan ii altor comunită i din interiorul sau exteriorul ării Stimularea formării de parteneriate. Construc ie parteneriate public private 431-2. dobândirea de competen e şi animarea teritoriului 11. Func ionarea Grupurilor de Ac iune.8 47. pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală Total Axa 4 4.

va conduce la: (a) îmbunătă irea competitivită ii sectorului agricol şi (b) îmbunătă irea vie ii sociale din comunită ile rurale. Asocierea producătorilor agricoli pentru realizarea investi iilor din cadrul măsurii de modernizare a exploata iilor agricole va juca un rol decisiv în diminuarea caracterului dual al agriculturii şi creşterea competitivită ii sectorului. Un alt obiectiv strategic. constituie un obiectiv important. Una din ele se referă la plă ile pentru pensionarea timpurie. La fel. care necesită aplicarea măsurii „Instalarea tinerilor fermieri” şi care. vor disponibiliza o mare parte din terenul agricol pentru agricultorii tineri. este nevoie de un volum mare de investi ii pentru a încheia procesul de restructurare. este îmbunătă irea abilită ilor fermierilor şi a altor persoane implicate în activitatea agricolă şi forestieră. a exploata iilor de dimensiune medie. cu o genera ie mai tânară. important al PNS. competitivitatea sectorului primar al agriculturii şi silviculturii va depinde de competitivitatea propriilor re ele de pia ă (input şi output) şi de industria de procesare. implicit. natura complexă a acestei scheme de măsuri. sprijin pentru semi-subzisten ă şi îmbunătă irea infrastructurii agricole şi forestiere. În al doilea rând. Aceste priorită i strategice sunt abordate sub forma unor obiective strategice care corespund celor precizate în PNS. Aceasta este cea de-a treia prioritate. păstrarea tradi iilor şi a patrimoniului cultural) şi se implică în activitatea asocia iilor locale.3. modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agroalimentare şi forestiere. există două măsuri care nu vor fi implementate până în anul 2010. a Axei 1 din PNDR. 125 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Axa 1 cuprinde trei priorită i strategice: resurse umane. În primul rând. astfel încât să poată deveni entită i comerciale viabile. Acest obiectiv strategic este de primă importan ă în Axa 1 a PNDR. din PERE. modernizare şi creştere a competitivită ii din sectorul de procesare agro-forestier şi pentru a asigura integrarea pe pia ă. reînnoirea genera iei de şefi ai exploata iilor şi modernizarea exploata iilor pentru ca acestea sa poată deveni competitive. înfiin ării grupurilor de producători şi creşterii valorii economice a pădurilor.6) în cadrul măsurilor.2. va necesita un efort sus inut pentru crearea structurii administrative ce va răspunde de implementarea ei. pentru a stimula managementul exploata iilor agricole şi forestiere. ca importan ă financiară. Aceasta constituie cea dea doua mare prioritate a Axei 1 din PNDR şi va fi realizată prin măsurile destinate creşterii valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. de asemenea. şi nevoia de restructurare şi modernizare a sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole şi forestiere (obiectivul strategic nr. în paralel cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă. privesc instalarea tinerilor fermieri. va fi necesar şi pentru măsura de sprijin care vizează utilizarea serviciilor private de consultan ă. Tinerii fermieri promovează o gamă largă de activită i (turism rural.3). Aceste nevoi sunt formulate în sec iunea Analiză din PNS. pensionarea timpurie.2) din PNS vizează creşterea competitivită ii exploata iilor comerciale şi de semi-subzisten ă şi asocierea acestora. Un obiectiv strategic central (obiectivul strategic nr. Înlocuirea actualei genera ii de şefi ai exploata iilor. PNS men ionează. din cauza necesită ii unor investi ii importante pentru restructurarea şi comasarea exploata iilor. Decembrie 2009 . a cărei implementare va începe în anul 2010. Din punct de vedere al perioadei aplicării. se bazează pe aspectele observate în analiza de bază din cadrul PNS. Măsurile Axei 1 din PNDR pentru atingerea obiectivului strategic nr. atingerea acestui obiectiv nu presupune costuri la fel de ridicate ca în cazul restructurării şi reabilitării capitalului fizic din cele două sectoare. Statutul prioritar al acestui obiectiv şi măsurile aferente. De asemenea. competitivitatea exploata iilor. Această măsură a fost amânată deoarece există destui agricultori la vârsta pensionării sau care se vor pensiona în curând şi care. Deşi sec iunea Analiză din PNS subliniază importan a creşterii bazei de resurse umane pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor agroalimentar şi forestier. datorită spectrului larg al domeniului de ac iune concretizat prin tipurile de investi ii. modernizarea exploata iilor agricole.La elaborarea versiunii consolidate a PNS conform noilor provocări. Acest obiectiv va fi realizat prin măsuri de formare profesională. s-a luat în considerare revizuirea obiectivelor strategice care au fost transpuse în PNDR prin alocarea de fonduri suplimentare. informare şi difuzare de cunoştin e şi furnizarea de servicii de consultan ă şi consiliere agricolă. respectarea standardelor comunitare şi depăşirea problemelor structurale de fond. pentru tipurile de opera iuni existente ( Tabel 5.

obiectivul intitulat „Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile”. în general. această măsură reprezentând doar o parte din solu ie. fiind adresată îndeosebi prin măsura plă i de agro-mediu. De asemenea. nivelul redus al veniturilor. instabilitatea socială determinată de migra ie. Acestea nu vor putea fi aplicate până când re eaua Natura 2000 nu va deveni complet functională. lipsa valorii adăugate. care beneficiază de cea de-a doua mare alocare de fonduri în cadrul acestei axe (42. infrastructura deficitară la toate nivelurile mediului rural. reducându-se în acest fel riscul (mai ridicat în aceste zone) de abandon al activită ilor agricole. Acest obiectiv se axează pe prioritatea strategică referitoare la atenuarea impactului emisiilor de gaze cu efect de seră şi a impactului schimbărilor climatice dar şi pe cea referitoare la biodiversitate. neglijarea moştenirii culturale şi. priorită ile stabilite în PNDR. aceast obiectiv este sus inut printr-o alocare de 9. Decembrie 2009 . este justificat de faptul că eforturile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice vor fi sprijinite printr-o serie de diferite programe opera ionale.9% din fondurile disponibile. În ceea ce priveşte perioada de implementare. întâmpină nevoile comunită ilor rurale din România. există trei măsuri în cadrul Axei 2 care nu vor fi implementate mai devreme de anul 2010. venind în acelaşi timp în întâmpinarea unei cereri crescânde pentru produsele ecologice sau tradi ionale. creşterea şomajului având drept cauză problemele structurale/tendin ele de creştere a competitivită ii exploata iilor.3%) a fondurilor alocate Axei 2 şi sus ine măsurile de sprijin al activită ilor agricole din zonele defavorizate agricol. relativ modest. un accent deosebit este pus pe „Creşterea atractivită ii zonelor rurale”. Aceste puncte cheie au fost subliniate în cadrul PNS. totodată. lipsa diversificării activită ilor în întreprinderi. a fost identificat ca obiectivul strategic 4.84%). Cel de-al şaselea obiectiv strategic al PNS este "Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere". patrimoniul rural neprotejat. De asemenea. (c) atenuarea efectelor schimbărilor climatice. importan a de mediu şi culturală a zonelor defavorizate agricol poate servi ca bază de dezvoltare economică prin turism rural. Aceasta este o importantă prioritate a Axei 2 din PNDR. Două dintre acestea sunt plă ile Natura 2000. iar planurile de management necesare ariilor protejate nu vor fi definitivate. Acest nivel de alocare. Cea de-a treia măsură se referă la prima împădurire a terenurilor non-agricole. Continuarea activită ii agricole în aceste zone de ine. prin care se urmăreşte evitarea abandonului activită ilor agricole din zonele defavorizate. obiectiv ce va fi atins prin introducerea sau continuarea practicilor agricole prietenoase cu mediul şi prin sprijinul acordat fermierilor în vederea depăşirii dezavantajelor rezultate în urma implementării re elei Natura 2000. Zonele defavorizate de in o pondere importantă din teritoriul României şi includ suprafe e largi de tip HNV. prin extinderea suprafetelor de pădure pe terenurile agricole şi non-agricole şi prin sprijinul acordat silvicultorilor. un rol important în conservarea peisajelor tradi ionale – aspect care rezultă şi din respectarea GAEC. PNS subliniază o serie de aspecte referitoare la zonele rurale (Axa 3) cum ar fi: dependen a economică de agricultură. Un alt obiectiv strategic al PNS (obiectivul strategic 5) este "Conservarea şi îmbunătă irea stării resurselor naturale şi a habitatelor". care corespund obiectivelor strategice din PNS. poten ialul neexploatat al turismului rural. În cadrul Axei 2 din PNDR. Această măsură va contribui la protejarea biodiversită ii asociate terenurilor agricole din România. pe teren agricol. În acest context.Axa 2 din PNS prezintă trei priorită i strategice: (a) evitarea abandonului activită ilor agricole în zonele defavorizate. în vederea depăşirii dezavantajelor rezultate în urma implementării re elei Natura 2000. Această prioritate beneficiază de cea mai mare parte (47. (b) conservarea şi îmbunătă irea resurselor naturale şi a biodiversită ii. Prin acest sprijin se doreşte compensarea problemelor legate de capacitatea naturală de produc ie scăzută a terenurilor agricole şi de costurile suplimentare pe care le implică men inerea activită ilor agricole în aceste zone. orientarea către sectorul primar. care beneficiază de 69. în cadrul Axei 3.1% din totalul cheltuielilor publice pentru Axa 3. respectiv forestier. Aceste priorită i au fost articulate sub forma unor obiective strategice. În PNS. nivelul scăzut al gradului de ocupare a for ei de muncă în rândul femeilor. 126 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. va ajuta şi la creşterea gradului de constientizare a fermierilor în privin a practicilor agricole care protejează resursele de apă şi sol. Astfel. sprijinind dezvoltarea eco şi agroturismului. nivelul scăzut al calită ii vie ii.

va contribui la îmbunătă irea structurii fermelor şi economiei rurale. În acest scop. prin fenomenul migrării. care determină. Familiei şi Egalită ii de Şanse. răspunde de măsurile legate de formarea profesională a popula iei rurale în vederea dobândirii de abilită i. social şi economic stabil în spa iu rural. implicând. precum şi la crearea de noi locuri de muncă. Decembrie 2009 . pe de altă parte. Dobândirea abilită ilor/competen elor este o condi ie esen ială pentru dezvoltarea capitalului social şi pentru adaptarea la cerin ele specifice noilor activită i economice. Având în vedere că aceste sub-măsuri sunt identificate şi aplicate integrat sunt aşteptate efecte de sinergie semnificative. prin aceasta măsură se inten ionează stimularea şi sus inerea diversificării activită ilor rurale.Realitatea situa iei actuale a satelor româneşti relevă o infrastructură slab dezvoltată. Măsura 341 „Dobândire de competen e. prin dobândirea de noi competen e caracteristice spiritului antreprenorial. Drept urmare. diversificarea activită ilor aduce beneficii importante în procesul de creştere a gradului de ocupare a for ei de muncă în rândul femeilor. îmbunătă irea calită ii mediului social. Măsura „Renovarea. De asemenea. în contextul promovării şi facilitării ulterioare a aplicării 127 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. dezvoltarea turismului. Activită ile detaliate în cadrul măsurii vizează o gamă largă de aspecte. dezvoltarea satelor. prin Măsura 313 „Încurajarea activită ilor turistice” se va oferi sprijin financiar pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în zona rurală. diversificarea activită ilor non-agricole. Astfel. care elaborează şi aplică POS-DRU. bazat pe un program special. lipsa atractivită ii acestor zone pentru investitori şi. În acest context. animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală” care vizează pregătirea şi formarea parteneriatelor şi aplicarea strategiilor locale de dezvoltare. a unor re ele rurale care să furnizeze şi să promoveze serviciile turistice. în special în rândul tinerilor şi al femeilor. propunând o abordare integrată a acestora care să vină în întâmpinarea problemelor diverse care afectează calitatea vie ii rurale. măsurile care sprijină generarea de locuri de muncă se corelează cu programele de formare şi de dezvoltare a abilită ilor. Acelaşi fenomen este valabil şi în cazul dezvoltării proiectelor turistice. care să-i permită acesteia să se orienteze către activită i non-agricole. De asemenea. prezintă totodată importan ă. O pondere de 30. pentru a se reduce dimensiunea acestui fenomen. cultural şi arhitectural. Aceşti factori vor contribui la creşterea economică şi la îmbunătă irea nivelului de trai din zona rurală. procesul de renovare şi dezvoltare a satelor cuprinde trei sub-măsuri: dezvoltarea infrastructurii de bază. În acelaşi timp. reducerea continuă a popula iei. renovarea şi dezvoltarea satelor constituie elemente fundamentale. al căror scop principal este de a se reuşi o îmbunătă ire reală a condi iilor de trai ale popula iei rurale. precum şi la atingerea unui echilibru teritorial. economic şi natural din zonele rurale şi conservarea patrimoniului natural. care pot conduce la creşterea veniturilor rurale. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” vizează aspectele din PNS. generarea locurilor de muncă şi reducerea disparită ilor dintre zona rurală şi cea urbană. prin creşterea numărului de locuri de muncă”. axate pe creşterea atractivită ii zonelor rurale. Asigurarea unor noi locuri de muncă în sectorul non-agricol atât în ferme. cât şi în afara acestora. Ministerul Muncii.4% din cheltuielile publice destinate Axei 3 au fost alocate pentru „Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice. totodată şi participarea activă a popula iei rurale şi îndeosebi a tinerilor şi femeilor. Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” vine în întâmpinarea nevoii de promovare a activită ilor non-agricole. de noi abilită i şi prin lărgirea gamei de servicii pentru popula ia rurală. Experien a altor state-membre ale UE demonstrează că. pe baza unui acord semnat între Autoritatea de Management pentru POSDRU (FSE) şi Autoritatea de Management pentru PNDR (FEADR). Având în vedere tipul de abordare necesar dezvoltării rurale din România. pe de o parte.

un procent de 25% din totalul Axei 4 a fost alocat acestui obiectiv de care depinde implementarea strategiilor de dezvoltare locală. precum şi neîncrederea în structurile asociative reprezintă principalele obstacole care stau în calea dezvoltării comunită ilor locale. cât şi de alte parteneriate (LDSC nr. la realizarea obiectivelor axelor 1 (Îmbunătă irea sectoarelor agricol şi forestier). fragilitatea parteneriatelor. precum nici cauzelor care le-au generat. Totodată. Se recomandă însă. întrucât zonele rurale se confruntă cu probleme similare şi este foarte important să înve e unele de la altele şi să realizeze un schimb permanent de bune practici. determină anumite dificultă i în elaborarea unei analize recente care să reflecte procesul rapid de dezvoltare. disparită ilor dintre zonele urbane şi cele rurale. Disparită ile au un rol important în elaborarea politicilor de dezvoltare.2. Dezvoltarea sus inută a ării din ultimii ani.2. Analiza situa iei actuale PNDR are la bază o analiză comprehensivă a situa iei curente a zonelor rurale din România. analiza se bazează pe o serie de indicatori comuni şi se remarcă faptul că datele statistice sunt prezentate pentru majoritatea indicatorilor. Procesul de dezvoltare rurală din România va fi sprijinit. Raportul relevă efortul depus pentru utilizarea unor date statistice şi informa ii cât mai recente. analiza situa iei curente ar trebui completată cu informa ii privind noua PAC şi efectele acesteia asupra PNDR şi asupra politicilor de dezvoltare rurală în general. dezvoltării şi transferului rezultatelor acestora către utilizatorii din cadrul industrial şi agricol. După cum s-a arătat în analiza din PNS. De asemenea. 4. depunerea unui efort adi ional pentru a asigura includerea şi măsurarea tuturor indicatorilor de bază. pe baza unei abordări de „jos în sus”. acest tip de măsură se aşteaptă a fi implementat abia din anul 2010. se poate dovedi utilă includerea unei compara ii cu standardele interna ionale pentru a asigura o imagine clară a rela iilor relative existente între România şi UE 15 şi UE 27. a cercetării. Impactul aşteptat rezultat din evaluarea ex-ante inând cont de priorită ile alese 4. Aceste aspecte privesc descrierea şi analiza competitivită i agriculturii şi industriei alimentare din România. Mai mult. Nu a fost acordată o aten ie suficientă în cadrul PNDR. lipsa resurselor financiare. În acest sens. după cum s-a arătat în Planul Na ional Strategic. Dat fiind faptul că România face primii paşi în crearea şi dezvoltarea parteneriatelor public-private şi. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a alocat un procent de 75% din totalul Axei 4 (din care 73% pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi 2% pentru elaborarea şi implementarea proiectelor de cooperare). a activită ilor inovatoare. Rezumat administrativ al evaluării ex-ante Evaluarea ex-ante a fost efectuată pe baza versiunii ini iale a PNDR.5%) şi calitatea activită ii de coordonare dintre autorită ile implicate. Primul obiectiv strategic urmăreşte îmbunătă irea guvernan ei locale prin constituirea şi func ionarea grupurilor de ac iune locală. implicit. şi ulterior. 2 (Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural) şi 3 (Îmbunătă irea calită ii vie ii şi diversificarea economiei rurale) şi încurajează ac iunile inovative. a strategiilor locale de dezvoltare. Decembrie 2009 . Cu toate acestea. realizarea acestui obiectiv depinde şi de cooperarea între GAL-uri şi alte parteneriate existente constituite după principiul LEADER. Mai mult. şi prin îmbunătă irea guvernan ei locale şi promovarea poten ialului endogen al spa iului rural. obiective strategice ale Axei 4.acestor strategii care vor fi ini iate atât de grupurile de ac iune locală (GAL-uri). Cel de-al doilea obiectiv strategic este reprezentat de promovarea poten ialului endogen al teritoriilor prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală integrate care contribuie. 128 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 4). sau dintre cele regionale şi nivelul na ional. care a fost amendată în urma recomandărilor evaluatorului ex-ante. sunt recomandate unele îmbunătă iri ale aspectelor de importan ă centrală din PNDR. Succesul strategiei de diversificare va depinde mult şi de factori precum intensitatea (0.1. pe baza comentariilor Comisiei.

cu o structură pe vârstă mult îmbunătă ită. cât şi necesitatea de a continua anumite măsuri din perioada de preaderare. Cu toate acestea. terenul şi apa în mediul rural. considerate a fi mai capabile decât întreprinderile mari să dezvolte produse noi. resursele naturale. Programul Fermierul. Contextul general economic şi social al elaborării PNDR 2007-2013 este mai complex decât cel din anul 2000. pătrunderea pe pia ă a fermelor de semi-subzisten ă. În vederea întăririi poten ialului de elaborare a strategiei. creşterea economică din UE are un impact semnificativ în sectorul agricol şi în economia rurală. Îmbunătă irea calită ii vie ii şi diversificarea economiei rurale. şi oportunită ile şi amenin ările externe pe de altă parte. Obiectivele generale sunt împăr ite într-un număr de obiective strategice ce in cont de situa ia economică locală şi regională din mediul rural şi provocările ce vor urma. determinând atât oportunită i. precum şi îmbunătă irea calită ii vie ii pentru locuitorii din spa iul rural. o mai bună utilizare a terenului. Îmbunătă irea mediului rural.SWOT Analiza SWOT este bună în ansamblu. Rezultatele aşteptate sunt: o for ă de muncă agricolă mai bine pregătită. De asemenea. Priorită ile alese din cadrul acestei axe iau în considerare atât nevoile de dezvoltare. care vor asigura pe viitor creşterea productivită ii şi competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier. pentru a putea beneficia de oportunită ile externe şi a fi prevenite amenin ările din mediul extern. aspecte precum competitivitatea şi economia de scară vor deveni din ce în ce mai critice pentru agricultura României. 129 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Programul Renta viageră) şi prin Programul SAPARD cofinan at de UE. să valorifice mai bine resursele locale prin inovare şi adaptare. Până la sfârşitul anului 2006. ar putea fi luată în considerare includerea unei sec iuni care să con ină informa ii cu privire la modalitatea în care punctele tari şi slabe interne. PNDR-ul actual pune accent pe aspecte precum competitivitatea. acest instrument nu este utilizat la întregul său poten ial. în condi iile în care România face primii paşi pe pia a UE. Având în vedere mediul competitiv în creştere după aderare. o agricultură comercială modernă. cât şi amenin ări. pot fi transformate în strategii posibile prin care să se asigure că punctele tari sunt pe deplin valorificate şi că punctele slabe sunt eliminate. Sprijinul va fi direc ionat către microîntreprinderi şi întreprinderile mici şi mijlocii. pe de o parte. Obiectivele PNDR şi alocarea financiară PNDR 2007-2013 va fi implementat într-o perioadă de schimbări semnificative pentru agricultura şi spa iul rural. având ca obiective generale: • • • • Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier. creşterea valorii adăugate şi îmbunătă irea calită ii produselor. mediul. Decembrie 2009 . Axa 1 – obiective şi impact aşteptat Măsurile din Axa 1 vizează îmbunătă irea eficien ei sectoarelor agricol şi forestier în vederea pregătirii acestora să facă fa ă concuren ei cu un mediu comercial deschis pie ei externe. Demararea şi func ionarea ini iativelor locale (LEADER). fermierii români au primit sprijin prin intermediul programelor na ionale (de ex. urmând a beneficia de efectele reformelor PAC din această perioadă. mediul. Analiza SWOT urmăreşte doar până la un anumit punct logica acestui instrument pentru facilitarea formulării strategiei. calitatea vie ii. Noul PNDR pune accent pe întărirea competitivită ii şi pe economia de scară şi în acelaşi timp ia în considerare necesitatea de a proteja natura.

Aceste măsuri au fost alese în concordan ă cu punctele slabe ale mediului rural (precum venituri scăzute. promovarea cunoaşterii şi îmbunătă irea poten ialului uman reprezintă obiectivele strategice ale acestei axe. strategice şi specifice clare care se regăsesc la nivelul măsurilor. PNDR va reprezenta circa 10. infrastructura neadecvată). O valoare totală de 12. Astfel. în general. Pentru cuantificarea obiectivelor şi estimarea costului unitar pe proiect şi ac iune a fost folosită experien a Programului SAPARD. de a îmbunătă i biodiversitatea printr-un management durabil al terenurilor agricole şi forestiere. patrimoniu cultural bogat etc.obiective şi impact aşteptat Măsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltării rurale prin îmbunătă irea guvernan ei locale şi promovarea poten ialului endogen.Axa 2 . ce trebuie 130 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. men inând astfel peisajul. prin dezvoltarea întreprinderilor din mediul rural.000 milioane de Euro sprijin public investi iilor din sectoare comparativ cu 1.316 milioane de Euro se aşteaptă a fi investită în cadrul acestui program între 2007-2013. dependen a excesivă de agricultura de subzisten ă. Alocările sunt în concordan ă cu strategia şi pun accent pe modernizarea şi restructurarea agriculturii româneşti. În total. pe de altă parte. la fel ca în mediul urban. recomandă ca tabelele să fie înso ite de texte explicative şi de justificări ale interven iilor. dar şi o provocare în vederea asigurării unei folosiri şi absorb ii corespunzătoare a fondurilor. Decembrie 2009 . Lec ii învă ate PNDR este elaborat având în vedere experien a relevantă din perioada anterioară şi inând cont de programele în curs de derulare. a turismului. renovarea satelor şi promovarea ini iativelor privind mediul în vederea completării activită ilor din cadrul fermei şi pentru furnizarea unor oportunită i alternative de angajare a popula iei din mediul rural. Programul va permite men inerea plantărilor la un nivel suficient în vederea atingerii obiectivelor economice şi de mediu. în această Axă. ceea ce reflectă nevoile din spa iul rural românesc. cu obiective generale. ceea ce face ca echilibrul programului să fie în concordan ă cu inten iile regulamentului. Măsurile vizează comunitatea rurală. Evaluatorul apreciază alocările ca fiind relativ mari pentru Axa 3. Axa 4 . evaluatorul consideră că PNDR este în concordan ă cu PNS şi reprezintă un program bine structurat. Axa 3 . De asemenea. reflectând astfel nevoile stringente ale sectorului. prin această abordare.278 milioane Euro cheltuială publică din Programul SAPARD. Totodată. Schema Natura 2000 este îndreptată către fermierii din zonele cu habitate cu valoare naturală ridicată.). abilită ile de antreprenoriat reduse. zonele rurale ar trebui să atingă o calitate a vie ii în mediul rural. Schema LFA inten ionează să sprijine continuarea activită ii agricole în astfel de zone. Axa 2 şi Axa 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală integrată şi prin ac iuni inovative. Totodată. Principalul element al programului silvic – sprijinul pentru împădurire – este inclus.obiective şi impact aşteptat Obiectivul măsurilor din Axa 2 este de a îmbunătă i mediul în spa iul rural. Abordarea LEADER va contribui la realizarea obiectivelor din Axa 1. evaluatorul consideră oportună acordarea unei aten ii sporite în PNDR următoarelor probleme: experien a implementării Programului SAPARD a arătat că aspectele generale. de asemenea. Este o sumă de opt ori mai mare. Evaluatorul apreciază folosirea tabelelor şi schemelor în vederea ilustrării logicii interven iei. În concluzie. Natura 2000 şi programul de împădurire. alocările pentru Axa 4 sunt în concordan ă cu cerin ele. Măsurile includ zone defavorizate. diversificarea economiei rurale. bazate pe resurse naturale.obiective şi impact aşteptat Îmbunătă irea calită ii vie ii în mediul rural. dar şi a punctelor tari (resurse cu valoare naturală ridicată. pe de o parte.

Cu aceste investi ii va fi generată o produc ie a sectorului de aproximativ 150. Măsurile alese sunt cele adecvate şi se adresează nevoilor urgente ale societă ii rurale. specifice şi opera ionale ce arată output-ul aşteptat. reprezentând o provocare majoră pentru administra ia responsabilă pentru implementarea programului. rezultatele şi impactul interven iei) nu este prezentată într-o manieră detaliată şi într-un mod coerent. în acelaşi timp nu se observă nici o contribu ie la factorul total productivitate din partea input-ului de capital. Această produc ie va fi posibil de realizat cu doar 1.000 Euro / normă întreagă. de asemenea.400 Euro în 2004. Măsurile alese PNDR cuprinde 24 de măsuri. Indicatorii sunt elabora i pentru nivelul de output şi. contribu ia în natură. Calculul se bazează pe precondi ia că doar productivitatea muncii va creşte. În acest sens. Contribu ia la creşterea indicatorilor cheie este rezultatul combinării alocărilor diverselor măsuri din program.000 milioane Euro pe durata perioadei de programare sau VAB de 85. Aici sunt luate în considerare numai câteva aspecte generale. dar logica interven iei este adesea pierdută şi ar putea fi mai precisă. Creşterea anuală a productivită ii muncii este de 18. s-a ob inut o creştere a productivită ii muncii de la 712 Euro/normă întreagă în 2000 la 3. Impact aşteptat PNDR con ine o bună şi rar întâlnită evaluare a programului şi a impactului estimat şi aşteptat.3 milioane de locuri de muncă estimate în 2006 şi din cele 2.000 milioane Euro. Evaluatorul a pornit de la presupunerea că fiecare euro alocat fiecărei măsuri va avea acelaşi impact.316 milioane Euro. Evaluatorul apreciază efortul făcut în vederea oferirii unei imagini a rezultatelor şi a impactului în baza indicatorilor de bază CMEF. evaluatorul consideră că justificarea măsurilor se regăseşte în descrierea măsurilor şi în capitolele de strategie generală a PNDR. începând cu anul 2000. Fişele măsurilor prezentate în PNDR solicită aten ie în vederea reflectării cât mai bune a obiectivelor măsurii şi a sistemului administrativ de implementare. Această legătură dintre investi ii şi produc ie.5 milioane de locuri de muncă rămase din cele 2. Productivitatea muncii va creşte la 9. Aceste investi ii au influen at VAB şi output-ul sectorului agricol.29%. dincolo de efectele productivită ii muncii. numărul angaja ilor din sector s-a redus de la 3. Cu un VAB crescut.200 Euro şi 700 Euro în VAB. iar la finele perioadei vor exista doar 1. Decembrie 2009 . Această prezum ie nu este în general aplicabilă în practică dar este folosită în vederea simplificării ra ionamentului. VAB şi productivitatea muncii poate fi folosită pentru a estima impactul aşteptat al investi iilor din PNDR pentru perioada 2007 –2013. Comentariile individuale ale măsurilor pot fi citite în textul principal al raportului. care arată o creştere rapidă a investi iilor începând cu anul 2000 de la 357 milioane Euro la 1. se referă la indicatorii macroeconomici esen iali.6 milioane existente în 2004. Această tendin ă reprezintă o reducere medie anuală de 8%. iar productivitatea medie a muncii va fi de 5. Investi ia totală din program se aşteaptă să fie de 12. însă indicatorii de rezultat şi de impact sunt destul de dispersa i şi nu sunt cuantifica i în fişa măsurii.regăsite şi în următorul program sunt legate de ingineria financiară şi de ridicarea anumitor restric ii ce nu sunt necesare pentru accesarea fondurilor. Aceasta va putea include utilizarea plă ilor în avans. într-o mai mică sau mai mare măsură. sistemul financiar trebuie îmbunătă it în vederea îndeplinirii nevoilor poten ialilor beneficiari.6 milioane în 2000 la 2. obiectivele sunt cuantificate la nivelul de output. Ultimele date înregistrate ce surprind dezvoltarea. În paralel cu dezvoltarea investi iilor. Prezentarea indicatorilor este făcută în capitolul 5 al PNDR. precum şi utilizarea leasingului. În general. Această legătură dintre investi ii şi produc ie şi VAB este constantă pe an. generează un output al produc iei de 1. 131 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Logica interven iei (obiective generale.412 Euro/normă întreagă în 2004.000 Euro /normă întreagă până la sfârşitul perioadei.300 milioane Euro în 2004. Investi ia medie de 100 Euro din sector. fa ă de valoarea ini ială de 3.7 milioane locuri de muncă în medie pe an din 2007 până în 2013. Evaluatorul recomandă ca aceste experien e să fie folosite într-o mai mare măsură în programele viitoare.6 milioane în 2004.

echivalentă cu o creştere de la 12. În consecin ă. care să sprijine folosirea acestor formulare. Sistemul se bazează pe structurile existente din cadrul MADR. Decembrie 2009 . Complementaritate În mod evident.988 milioane Euro la 10. care va avea loc în aceşti ani şi care se va intensifica în perioada următoare. O consecin ă drastică este pierderea locurilor de muncă. Cum pentru moment. sistemul IT nu este finalizat. fie în alte programe.316 milioane Euro. iar creşterea productivită ii muncii va fi de numai 11% în loc de 18% .500 milioane Euro. Se aşteaptă să fie create circa 175. Nu este foarte clar.000 noi locuri de muncă ca urmare a investi iilor din cadrul programului. Se recomandă o delimitare mai clară a acestor linii în PNDR. evaluatorul consideră că liniile de demarcare nu sunt clar delimitate.Având în vedere că nu toate măsurile sunt măsuri productive. În vederea ob inerii unor rezultate maxime. pentru a le permite acestora să trimită datele de monitorizare în format electronic. fie în PNDR. impactul va fi mai scăzut.158 milioane Euro reprezentând 58% din anvelopa totală. de modele de raportare şi a unui sistem IT. Autoritatea de Management ar trebui să se asigure că APDRP. inclusiv prin scrisori de informare către poten ialii beneficiari. pentru a permite colectarea datelor pentru implementarea la toate nivelele şi de către toate organismele şi totodată să poată genera în mod automat diferite tipuri de rapoarte.300 milioane Euro la 17. Cadrul institu ional În concordan ă cu prevederile Regulamentului (CE) nr. este nevoie de o 132 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Mai mult. volumul total al investi iei nu este de 12. Pentru produc ia agricolă se observă o creştere cu 11% din 2003 până în 2007. Pentru VAB creşterea anuală va fi de 7% de la 8. planul va fi îmbunătă it avându-se la bază rezultatele implementării. dar eviden iază faptul că sistemul este dependent de dezvoltarea de formulare de aplicare corespunzătoare.1 au condus la crearea a 50 locuri de muncă la o investi ie de 1 milion Euro. a fost elaborat un sistem administrativ care este descris în Capitolele 11 şi 12 ale PNDR. Măsura 3. PNDR este complementar cu alte interven ii UE din cadrul fondurilor structurale. inclusiv Agen ia de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Din evaluarea pe măsuri.1 a condus la crearea a 25 locuri de muncă la o investi ie de 1 milion de Euro şi că diversificarea a condus la 20 noi locuri de muncă la o investi ie de 1 milion de Euro. APIA şi DGDFCP s-au pregătit şi au efectuat simulări pentru sistemul de implementare IT şi că toate procedurile necesare sunt aplicabile. Complementaritatea şi conformitatea sunt detaliate în PNS. precum şi în descrierea măsurilor. dar totodată vor fi create noi locuri de muncă. Din experien a SAPARD se ştie că investi iile din cadrul Măsurii 1. Ar putea fi dezvoltată o aplica ie şi pentru beneficiari. 1698/2005. evaluatorul consideră că monitorizarea şi evaluarea descrise sunt în concordan ă cu cerin ele. Nu este nicio îndoială că pierderea locurilor de muncă va urma restructurării şi modernizării sectorului. ci doar de 7.1698/2005 şi sunt în principiu în concordan ă cu liniile directoare strategice eviden iind principiile generale de asisten ă.817 milioane Euro. impactul va fi mai scăzut. Obiectivele generale ale PNDR sunt în concordan ă cu Regulamentul (CE) nr. dacă actualele linii de demarcare sunt elaborate astfel încât să permită poten ialilor beneficiari să aplice pentru un anumit proiect. o aten ie specială trebuie acordată design-ului acestuia. Planul de informare inclus în PNDR se adresează beneficiarilor publici şi priva i şi va fi implementat folosind mass-media. func ionale şi bine definite. Dacă evaluatorul îşi bazează ra ionamentul doar pe măsurile cu contribu ie privată. Înaintea lansării noului PNDR. După cum s-a putut observa anterior în Programul SAPARD. Agen ia de Plă i şi Interven ie pentru Agricultură (APIA) şi Direc ia Generală de Dezvoltare Forestieră şi Consolidare a Proprietă ii (DGDFCP).

Obiectivele şi activită ile Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală sunt descrise în PNDR furnizând informa ii referitoare la designul re elei na ionale şi la structura institu ională creată. men inerea func iei ecologice a râurilor. Recomandările evaluatorului ex-ante şi transpunerea acestora în PNDR sunt prezentate în tabelul următor. men inerea biodiversită ii zonelor protejate. În general. 1076/ 2004. îmbunătă irea condi iilor de sănătate ale popula iei. precum şi cu Decizia Guvernului nr. Axa 1 contribuie în mod semnificativ la îmbunătă irea comportamentului pro-activ al popula iei. procesul s-a dovedit util şi input-ul din partea grupurilor de lucru a fost luat în considerare. Sunt aloca i 7. În concluzie. cu o contribu ie semnificativă la o dezvoltare durabilă în acest domeniu. facilitarea folosirii resurselor regenerabile. Suma de bani alocată pentru re ea este realistă.structurare foarte bună a activită ilor de informare şi de o abordare coerentă la nivelul întregii ări. precum şi pentru implementarea planului de ac iune. îmbunătă irea condi iilor de sănătate ale popula iei. Evaluarea Strategică de Mediu Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) din Programul Na ional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost elaborată în concordan ă cu cerin ele Directivei Europene SEA CE/2001/42.5 milioane Euro pentru crearea şi func ionarea re elei. Axa 3 va genera efecte pozitive asupra sus inerii dezvoltării durabile a turismului rural. iar Axa 4 va avea o contribu ie pozitivă la îmbunătă irea unui comportament pro-activ prin încurajarea practicilor agricole durabile. Consultările cu cei interesa i Evaluatorul consideră că procesul de consultare cu to i cei interesa i este unul corespunzător. Evaluarea a arătat diferitele contribu ii ale axelor în vederea realizării obiectivelor relavante de mediu. ce transpune prevederile directivei men ionate mai sus. utilizarea practicilor tradi ionale. Se poate declara că acest program va permite dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale. În acelaşi timp. Astfel. se consideră că anumite persoane interesate au lipsit de pe lista participan ilor şi ar fi oportună includerea în PNDR a explica iilor de ce anumite persoane nu au participat. Trebuie pregătite şi structurile de implementare la nivel jude ean. Axa 2 contribuie în mare măsură la conservarea habitatelor speciilor de animale sălbatice. Se consideră că procesul a contribuit într-o manieră pozitivă la elaborarea măsurilor individuale. Decembrie 2009 . evaluatorul estimează că implementarea PNDR va avea un efect pozitiv asupra mediului. mai ales în mediul rural românesc. 133 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

dacă este relevant. sau regional vs. disparită ilor şi cauzelor acestor disparită i. Subiect Analiza situa iei curente Recomandări Sugerăm să fie făcut un efort suplimentar pentru asigurarea includerii şi măsurării tuturor indicatorilor de bază. Pagina din Raport 1 Comentarii şi pagina în care sunt incluse în PNDR Recomandare acceptată. Recomandări ale evaluatorului ex. Mai mult. considerăm că ar fi folositoare includerea compara iilor cu reperele interna ionale selectate.1. în PNDR. în zonele rurale în compara ie cu zonele urbane. 1 134 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. va fi realizat un studiu pentru completarea acestora raportat la anul 2006. S-au operat completările solicitate în Capitolul 3. Pentru indicatorii indisponibili.4.2. 2 1. Recomandare acceptată.ante şi transpunerea acestora în PNDR Recomandări cu caracter general Nr.1.2. na ional. Decembrie 2009 . în 2008. Suntem conştien i de faptul că disparită ile regionale au un rol important şi că poten ialele de dezvoltare sunt importante. Analiza situa iei curente Nu considerăm că se acordă prea multă aten ie. 1 Sumarul administ rativ 1. prin măsura de AT. 1 care cuprinde to i indicatorii de bază cuantifica i cu datele disponibile în prezent din surse oficiale. astfel încât analiza să ofere o imagine clară a rela iilor relative dintre România şi UE 15 şi UE 27. S-a ataşat la PNDR Anexa nr.

pe de o parte. În analiza SWOT s-au identificat atât punctele tari şi slabe cât şi oportunită ile şi amenin ările.2. Măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semisubzisten ă” a fost reformulată. 2 4 PNDR Obiective şi alocări financiare Considerăm că ar putea fi realizate anumite referiri la eficien a economică vizânduse o propor ie relativ mare a alocării Axei 1 privind fermele de semisubzisten ă. Aceasta nu este o problemă crucială. Trebuie să ne aşteptăm ca. şi în noua formă aceasta contribuie la restructurarea sectorului agricol. competitivitatea.3. Recomandare acceptată 135 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. iar maniera în care acestea sunt utilizate în vederea eliminării punctelor slabe şi folosirii oportunită ilor este prezentată în capitolul 3. Decembrie 2009 . 4 Recomandare par ial acceptată. contribuind. modernizarea şi restructurarea să fie problemele centrale în cadrul acestei Axe. ar putea fi considerată includerea unei sec iuni care să stabilească modul în care Punctele tari şi Punctele slabe interne identificate. dar nu ne aşteptăm ca această măsură să contribuie la acest obiectiv general. Acestea trebuie să asigure că Punctele tari sunt utilizate şi Punctele slabe sunt eliminate astfel încât să beneficiem de avantajele oportunită ilor externe şi să întâmpinăm amenin ările externe. ca tabelele să fie sprijinite cu texte cuprinzătoare de explicare şi justificare a interven iilor. şi Oportunită ile şi Amenin ările. la asigurarea transparen ei. pe de altă parte pot fi transformate în strategii posibile. 3 5 PNDR Obiective şi alocări financiare Recomandăm. dar poate facilita citirea PNDR-ului. de asemenea.3 SWOT Pentru a face şi mai evident poten ialul de construc ie a strategiilor. de asemenea. Recomandare acceptată par ial.

Recomandăm o sporire a liniilor de demarcare în PNDR. 8 Măsurile selectate 5 9 Complem entaritatea 6 136 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. procentul fiind de 26.5% este foarte aproape de limita minimă de 25 % din cheltuielile publice. Recomandăm folosirea acestor experien e cât mai mult posibil în programul viitor. Nu ne este clar dacă liniile de demarcare sunt. impactul şi rezultatele opera ionale ale interven iei) nu sunt descrise într-un mod coerent şi detaliat. Recomandare acceptată.1698/2005 care precizează că raportarea se face la total FEADR. astfel cerin a este îndeplinită. cât şi la nivelul fiecărei măsuri din Capitolul 5. considerăm că justificarea măsurilor este potrivită în descrierea măsurii şi în capitolele strategice generale ale PNDR. 125. sistemul financiar trebuie să fie actualizat pentru a întâmpina nevoile beneficiarilor poten iali. este de 26.6 PNDR Obiective şi alocări financiare Balan a din Program este în linie cu cerin ele reglementate.5% este rezultatul raportării la suma totală publică ceea ce este contrar Regulamentului (CE) nr. elaborate astfel încât beneficiarii să vadă unde pot aplica pentru un anumit proiect. 313. contribu ii în natură. Experien ele din implementarea Programului SAPARD au arătat că problemele generale pe care trebuie să le avem în vedere în viitor sunt reprezentate de problema ingineriei financiare şi de ridicarea restric iilor inutile privind preluarea poten ialului proiectelor. Aceasta va include utilizarea plă ilor în avans. aranjamente de leasing. fie în PNDR fie în alte programe. 312. specifice şi opera ionale. S-au efectuat modificări şi detalieri atât la nivelul Capitolului 10. 123. Alocarea financiară pentru Axa 2. 5 şi motiva iile fişelor tehnice ale măsurilor 121. Decembrie 2009 . în prezent. 4 7 PNDR Obiective şi alocări financiare Considerăm că una din probleme necesită o aten ie şi mai mare decât cea arătată până acum în PNDR. Recomandare acceptată. deşi Axa 2 cu 24. Procentul de 24. 322. Logica interven iei (generală. În general. De aici înainte.05%. Din evaluarea noastră a măsurilor individuale considerăm că liniile de demarcare nu sunt clar indicate. 4 Recomandarea nu se justifică. obiectivele specifice şi opera ionale ce reflectă outputurile. precum şi în descrierea măsurilor. În acest sens au fost completate capitolele 3. dar logica interven iei este adesea foarte vagă şi nu atât de precisă pe cât s-ar dori. exclusiv plata directă complementară. după excluderea plă ilor directe complementare. 122.05% Recomandarea acceptată. S-au introdus în fiecare măsură din fiecare axă aceste obiective generale.

astfel încât să permită colectarea datelor pentru toate nivelele de implementare şi institu ii şi să fie capabil să genereze automat diferite tipuri de rapoarte. 7 Recomandare acceptată. na ional şi la nivel european. să-i sfătuiască privind oportunită ile programului în contextul protec iei mediului înconjurător privind afacerile agricole la nivel local. 11 7 12 Consultar ea cu factorii interesa i Considerăm că anumi i factori interesa i importan i lipsesc din lista participan ilor şi considerăm adecvată includerea în capitolul din PNDR a motiva iei neparticipării unora dintre aceştia. S-au men ionat instruirile prin Programul PHARE la Capitolul 13. Subcapitolul 13. S-a completat lista participan ilor. Decembrie 2009 .10 Constituir ea administra tivă Constituir ea administra tivă De vreme ce sistemul de IT nu este finalizat. O aplica ie ar putea fi dezvoltată. de asemenea. 8 137 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. S-au efectuat completări în Capitolul 11 men ionându-se şi modul de implementare Recomandare acceptată.b Recomandare acceptată. şi au fost clarificate aspectele ridicate. pentru beneficiari. pentru a le permite transmiterea datelor de monitorizare în forma electronică.1 şi Capitolul 11.1 a. aten ia ar trebui îndreptată conturării acestuia. Dacă se consideră oportună dezvoltarea abilită ilor exper ilor locali pentru îmbunătă irea contactului cu beneficiarii/ poten ialii beneficiari.

În capitolul 3. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport Decizia Completat. de aici rezultând şi diferen a de procente. 1. 11 2. 3. 3. forestier şi piscicol).1. includerea unei prezentări scurte a contextului în care este realizat PNDR (economie cu creştere accentuată. vezi paginile 7. schimbări majore în agricultură datorită efectelor PAC. 8 şi 25. Aceasta ar pregăti mai buna în elegere a strategiei alese.2 Situa ie curentă Capitolul con inând analiza situa iei nu con ine o descriere a efectelor aşteptate ale Politicii Agricole Comune.2 Situa ie curentă Aspecte generale şi inter-conectate S-a observat o inconsisten ă în cadrul situa iei curente în privin a indicatorului VAB. 12 138 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.1. Reformularea textului a permis şi evaluarea efectelor PAC. Recomandare acceptată. Se recomandă alinierea acestora. Decembrie 2009 .1. Pilonului1). adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandarea nu se justifică. Ar putea fi utilă pentru Program.3 se vorbeşte de VAB în sectorul primar (agricol. se face referire la VAB pe sectorul agricol şi forestier iar în capitolul 3.Recomandări cu caracter specific diverselor capitole ale PNDR Nr.

Se recomandă realizarea acestei modificări. Segmentul de exploata ii avut în vedere pentru sprijin va include exploata iile cu dimensiuni între 28 UDE. 13 139 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decembrie 2009 . Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 12 3. Recomandare acceptată.2 Situa ie curentă Aspectele privind utilizarea serviciilor de consiliere nu sunt men ionate explicit nici în analiza SWOT (deşi se corelează indirect cu nivelul scăzut de pregătire profesională al fermierilor) şi nici în capitolul ce cuprinde descrierea situa iei curente. reprezintă un element nou al programării 2007-2013 fa ă de programele anterioare. Recomandare acceptată. a noilor produse în cadrul ac iunilor de modernizare şi dezvoltare. 3. În acord cu obiectivele generale ale Programului se va pune accentul pe promovarea tehnologiilor inovatoare. Decizia Completat. Trebuie descrise sistemele de inova ie şi de cercetare şi dezvoltare. astfel. 13 5. 3. Există o descriere foarte clară a acestui tip de interven ie în motiva ia măsurii (inclusiv aspectele privind noul context PAC). adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare par ial acceptată. 4. 3. Acest aspect trebuie corectat.2 Situa ie curentă Datele statistice privind dimensiunea economică a exploata iilor nu se referă la categoriile selectate pentru sprijin în cadrul măsurii (2-16 UDE) luând în considerare afirma ia „segmentul de exploata ii avut în vedere pentru sprijin va include exploata iile cu dimensiuni între 2-6 UDE”. Analiza SWOT a fost reformulată.Nr.2 Situa ie curentă Se recomandă definirea clară şi sublinierea faptului că inova ia este diferită de modernizare şi. descriere care ar trebui inclusă atât în analiza SWOT cât şi în descrierea situa iei curente pentru a asigura coeren a.

2 Situa ie curentă 7. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 13 6. SAPS etc. S-au introdus completări pentru sus inerea şi în în elegerea textului în Capitolul 3.3 au fost furnizate informa ii privind infrastructura IT. 16 140 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 3.Nr. Recomandare acceptată. 3. Decembrie 2009 . la “Situa ia demografică “ Recomandare par ial acceptată. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată.). cuprinsă între 30-34 de ani (în 2005) s-ar datora găsirii unor mai bune perspective în mediul rural ar trebui coroborată cu efectele politicilor demografice din regimul comunist (1967. GAEC. 8.1. Extinderea infrastructurii IT se finan ează însă din fondurile structurale.1968). 3.2.2 Situa ie curentă Ar trebui furnizate informa ii asupra insuficien ei infrastructurii de bază sau chiar absen a ei.3 SWOT Se recomandă ca listele prezentate în contextul SWOT să fie verificate în scopul de a asigura consisten a cu capitolul ce eviden iază situa ia curentă. Decizia Completat. 3. ca unul dintre cele mai importante instrumente. precum informa ii despre infrastructura IT (internet) şi promovarea dezvoltării ei. 14 Recomandare acceptată. În capitolul 3.2 Situa ie curentă Includerea aspectelor privind noul context creat de efectele noii PAC (eco-condi ionalitate.3. Acestea trebuie avute în vedere în contextul tuturor măsurilor din Axele 3 şi 4 (criterii de selec ie etc. în special pentru zonele izolate.) atât în analiza SWOT cât şi în capitolul privind descrierea situa iei curente pentru a asigura coeren a cu Măsurile 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” şi 112 „Instalarea tinerilor fermieri” etc. Interpretarea conform căreia cea mai mare pondere a popula iei. 14 9.

Nr. măsurile LEADER) luând în considerare comentariile următorului capitol. Acest aspect va fi de folos.1 Recomandare acceptată. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată. Ierarhizarea punctelor tari şi slabe din SWOT a fost utilizată pentru stabilirea sectoarelor prioritare şi criteriilor de selec ie. Recomandare acceptată.4 Disparită i regionale Recomandăm îmbunătă irea descrierii disparită ilor şi a cauzelor acestora: urban-rural. recomandăm ca tabelele să fie sus inute de texte comprehensive care să explice şi să justifice interven iile.3 Consisten a obiectivelor programului cu analiza SWOT Obiectivele reflectă punctele tari şi slabe prezente în SWOT.3 SWOT Pentru a sporii utilitatea analizei SWOT recomandăm crearea unei ierarhii a punctelor slabe şi punctelor tari. 4. Apreciem utilizarea tabelelor şi schemelor pentru ilustrarea logicii interven iei. s-au adus completări pe tot parcursul Capitolului 3. 11. 3. abordând astfel. S-au introdus justificări care sus in schemele propuse în Capitolul 4. 25 Recomandare acceptată. 141 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. dar ar putea fi îmbunătă ită pentru anumite măsuri (ex. cu obiective strategice şi specifice ce conduc la măsuri. Cu toate acestea. 17 12. na ional-regional. Se recomandă analiza acestor considera ii. Acesta nu este un aspect crucial. pe viitor. 4. cele mai urgente şi importante aspecte. conform importan ei acestora. Decembrie 2009 . Decizia Completat.1. dar poate uşura citirea PNDR. în PNDR pentru formularea într-o manieră transparentă a strategiei. cu obiective generale clare. dar legătura dintre ele ar putea fi descrisă mai explicit. Strategia aleasă va fi mai clară şi mai transparentă prin includerea oportunită ilor. 3. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 16 10.1. 25 13. Legătura de la fişele măsurilor la ierarhia obiectivelor programului este satisfăcătoare. amenin ărilor şi a for elor motrice la sfârşitul Capitolului 3. na ional-interna ional. În acest sens. Ierarhia obiectivelor Considerăm că PNDR este în concordan ă cu liniile PNS şi că PNDR reprezintă un document programatic bine structurat.

312. 5. Decembrie 2009 . şi nu trebuie incluşi în fişele măsurilor. dacă este posibil. S-au introdus completările necesare conform recomandărilor în Capitolul 3. Astfel. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 25 14.3 Consisten a obiectivelor programului cu analiza SWOT Dorim să eviden iem faptul că analiza SWOT urmăreşte numai într-un anumit grad logica acestui instrument în formularea strategiei. Decizia Completat. Măsurile Axei 1 142 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 322.4 Indicatori de bază şi de impact 26 Recomandare par ial acceptată.1 – Analiza SWOT. ca pentru indicatorii rămaşi să fie identificate datele de bază şi să fie introduse conform tiparului recomandat pentru fişa măsurii. pe baza CMEF. se poate lua în considerare introducerea unei sec iuni care să analizeze modalitatea în care punctele slabe şi tari interne şi oportunită ile şi amenin ările externe identificate pot fi transformate în posibile strategii. 123. În acest sens au fost completate Capitolele 3. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată. 4. Indicatorii de bază privind contextul şi obiectivele au fost defini i şi cuantifica i pentru toate măsurile Programului. Recomandăm ca această experien ă să fie utilizată cât mai mult posibil în cadrul viitorului Program.1 Lec ii învă ate Experien a din implementarea Programului SAPARD demonstrează faptul că principala problemă ce trebuie abordată în viitorul program este cea reprezentată de ingineria financiară şi de eliminarea restric iilor nenecesare pentru proiecte. sistemul financiar trebuie îmbunătă it pentru a răspunde nevoilor poten ialilor beneficiari. dar nu sunt prezen i în fişa tehnică a măsurii conform tiparului recomandat. 34 Recomandarea acceptată. 4. 122. Indicatorii de bază sunt prezen i în capitolul de strategie şi în cadrul anexei 1. 125. Acesta va include utilizarea plă ilor în avans. 313.Nr. Pentru a eviden ia poten ialul de construc ie al strategiei al analizei SWOT. 15. pentru fiecare măsură. 5 şi motiva iile fişelor tehnice ale măsurilor 121. asigurându-se faptul că punctele tari interne sunt utilizate iar punctele slabe eliminate pentru a putea beneficia de oportunită ile externe şi pentru a face fa ă amenin ărilor. Se recomandă. a contribu iilor în natură şi a aranjamentelor de leasing. 16.

informare şi difuzare de cunoştin e Există o inconsecven ă în sec iunea ce descrie aceste ac iuni: în primul paragraf se afirmă că măsura va contribui la îmbunătă irea şi perfec ionarea cunoştin elor (2 tipuri de cursuri). 5. Această reformulare s-a operat în cadrul Măsurii 111. 5.Nr.2 20. 143 35 De asemenea.2 Formare profesională. Recomandare acceptată. Această reformulare s-a operat în cadrul Măsurii 111. 18. încurajarea regimului de afaceri orientat spre pia ă şi cerin ele pentru o gamă largă de aptitudini economice şi de management. specializare/îmbunătă ire şi perfec ionare (3 tipuri de cursuri) De asemenea. am observat unele ezitări în privin a definirii clare a beneficiarilor acestei măsuri. Recomandăm construc ia motiva iei măsurii pe această structură logică Se recomandă elaborarea unei prezentări clare a ierarhiei obiectivelor pentru această măsură. informare şi difuzare de cunoştin e Formare profesională. 35 Recomandarea a fost acceptată şi operată în cadrul Măsurii 111. Se recomandă definirea. nu există cuantificări ale indicatorilor de impact.2 Formare profesională. Probabil este necesară o cuantificare adi ională. informare şi difuzare de cunoştin e Formare profesională. cu excep ia recomandării privind cuantificarea adi ională întrucât aceasta nu se regăseşte în cadrul comun de monitorizare a indicatorilor. mai exact valoarea adăugată netă şi productivitatea muncii. Se recomandă îmbunătă irea ierarhiei obiectivelor şi aplicarea intelor cuantificate în tabelul indicatorilor.2 21. interac iunea cu plă ile directe decuplate. Recomandare acceptată. informare şi difuzare de cunoştin e Formare profesională. Decembrie 2009 . Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 35 17.2 35 19. în cel de-al doilea paragraf se afirmă că ac iunile vor fi de ini iere. 5. informare şi difuzare de cunoştin e În motiva ia măsurii nu se face referire la nivelul educa iei al popula iei ocupate în sectorul agricol şi silvic. 5. Decizia Completat. Nu există referin e privind noul mediu. Recomandarea esteacceptată şi a fost operată în cadrul Măsurii 111. 5. 36 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată.

2 Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli Utilizarea serviciilor de consiliere Utilizarea serviciilor de consiliere 38 Măsura este preconizată a începe în 2010 38 Măsura este preconizată a începe în 2010 Recomandare acceptată şi operată. 5. 23. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandarea acceptată. Este operată în cadrul Măsurii 112. opera ională) şi se poate avea în vedere revizuirea acesteia pentru a prezenta mai bine logica interven iei. Obiectivele prezentate în ierarhia obiectivelor nu sunt cuantificate. 5. 5. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 37 22. nu există. 5. Recomandarea acceptată. 5. Obiectivele prezentate în ierarhia obiectivelor nu sunt cuantificate.2 28. în conformitate cu indicatorii propuşi în ultima sec iune a fişei măsurii.2 37 Decizia Completat.2 39 29. Nu sunt definite intele pentru indicatorii de rezultat şi impact. Este operată în cadrul Măsurii 112. probabil. Este operată în cadrul Măsurii 112. Recomandăm reconsiderarea acestor formulări.2 Instalarea tinerilor fermieri Instalarea tinerilor fermieri Instalarea tinerilor fermieri Instalarea tinerilor fermieri Principala problemă adresată de măsură nu este descrisă în acest fel în motiva ia interven iei. În acest fel. este îndoielnic faptul că schimbările structurale majore în agricultura românească vor fi rezultatul acestei măsurii. specifică.2 39 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în viitor. aplica i recomandarea. 5. Recomandare acceptată. ceea ce este recomandabil. şi nici pentru creşterea economică prevăzută sau pentru creşterea productivită ii muncii. Decembrie 2009 . 5. se explică şi de ce nu există o cuantificare a creşterii prevăzute a VAB în exploata iile sprijinite. Obiectivele măsurii nu sunt cuantificate.Nr. Dacă este posibil. date numerice despre tipurile de sectoare agricole afectate de implementarea măsurii. De asemenea. a fermelor. 24. De exemplu. Se recomandă această modificare. Recomandăm includerea unei justificării a măsurii în fişa măsurii. Recomandarea acceptată.2 38 26. 144 27. Recomandarea acceptată. Se recomandă acest aspect. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 143. Ar fi fost utilă definirea mai clară a indicatorilor opera ionali şi specifica ia dacă măsura va compensa costurile instalării sau va cofinan a par ial modernizarea fermelor? Recomandăm realizarea acestor modificări. 5. cu excep ia input-ului şi outputului în termenii de: număr de tineri sprijini i.2 37 25. Ierarhia obiectivelor nu respectă terminologia (generală. Obiectivele sunt prezentate general şi sunt prezentate într-o manieră ce se poate considera a fi în afara domeniului de ac iune al măsurii. şi de asemenea este îndoielnic dacă măsura contribuie la diversificare (şi inova ii).

specifice şi opera ionale. 5. Recomandare acceptată. 41/42 33. a monitorizării şi evaluării). Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 121. Decembrie 2009 . 44 Decizia Completat. 5. specific.2 Se recomandă cuantificarea indicatorilor de rezultat şi impact. Recomandare acceptată.2 Sugerăm reanalizarea indicatorilor şi cuantificarea celor care nu au fost deja cuantifica i. S-au introdus in fiecare măsură din fiecare axă aceste obiective generale. a indicatorilor. 145 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 123. specifice şi opera ionale. Recomandare acceptată. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată. 31. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 123. 43 35. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 121. 41 32.2 Modernizarea exploata iilor agricole În măsura în care structura şi terminologia logicii de interven ie este crucială în mai multe aspecte ale implementării programului (formularea intelor cuantificate.2 Modernizarea exploata iilor agricole Modernizarea exploata iilor agricole Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Se recomandă cuantificarea obiectivelor prezentate în măsură. 5. se recomandă reorganizarea descrierii obiectivelor în linie cu această logică.Nr. 5.2 Se recomandă ca ierarhia obiectivelor să respecte terminologia clasică (general. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 40 30. 5. opera ional). 43 34. în obiective generale. 5.2 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Se recomandă cuantificarea obiectivelor prezentate în măsură. Recomandare acceptată. specifice şi opera ionale. Recomandare acceptată. S-au introdus în fiecare măsură din fiecare axă aceste obiective generale.

Cuantificarea se regăseşte în fişa măsurii125.769. Indicatorii şi intele nu sunt cuantifica i. Experien a acumulată prin programele na ionale şi cele ale Băncii Mondiale ar trebui utilizate pentru a cuantifica indicatorii. Decembrie 2009 . 5. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 44 36. 5. iar obiectivul b poate fi şters în măsura în care este cuprins în obiectivul a. 39. numărul de ac iuni sprijinite (2. Sec iunea domeniu de ac iuni introduce noi obiective. cu toate că este indicat numărul aşteptat al beneficiarilor. Nu sunt prezentate obiective specifice sau opera ionale. 5. Decizia Completat. Pare să existe o suprapunere între diverse obiective. Distinc ia între obiectivele a) şi b) nu este clară. Se recomandă acest aspect. Nu este clară modalitatea în care acest pachet ar trebui utilizat sau administrat. Obiectivele prezentate în ierarhia obiectivelor nu sunt cuantificate. 5. Cu toate acestea tabelul indicatorilor din fişa măsurii include anumite inte. ceea ce va fi dificil de realizat. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 142.Nr. în sensul că fişa măsurii specifică doar că obiectivele generale ale măsurii sunt de a sprijinii fermele de semi-subzisten ă pentru a deveni viabile şi competitive. S-au introdus în fiecare măsură din fiecare axă obiectivele generale. ce ar putea fi asimilate obiectivelor măsurii. vezi mai sus. 5. cu excep ia celor de realizare.2 Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii.915 Euro). Ierarhia obiectivelor nu este completă. prezentate în sec iunea Obiective. 40. 44 Recomandare acceptată.2 37. Este indicat faptul că pachetul de ac iuni de sprijin disponibil pentru beneficiari va cuprinde în special măsuri din Axa 1.2 47 Recomandare acceptată.401) şi suma totală a investi iilor (634. 46 Recomandare acceptată. a măsurii. Se recomandă cuantificarea ierarhiei obiectivelor. Lua i în considerare cuantificarea.2 38. 146 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. dar nu este clar modul în care aceste obiective se leagă de cele generale.2 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzisten ă Înfiin area grupurilor de producători 46 Recomandare acceptată. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată. specifice şi opera ionale. Această clarificare este urgentă şi recomandată. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 125. Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Sprijinirea fermelor agricole de semisubzisten ă Obiectivele prezentate în ierarhia obiectivelor (nu foarte clară) nu sunt cuantificate.

Se recomandă acest aspect. Capitol PNDR Subiect Recomandări Pagina din raport 47 41. Decembrie 2009 . 5. Cuantificarea se regăseşte în fişa Măsurii 142.2 Înfiin area grupurilor de producători Indicatorii de rezultat şi impact nu sunt cuantifica i.Nr. adăugat în PNDR la capitolul /subcapitolul Recomandare acceptată. 147 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decizia Completat.

2 Plă i Natura 2000 şi plăîi legate de Directivele 2000/60/EC Măsura con ine indicatori de realizare. Recomandarea nu poate fi realizată momentan. 5. Aceştia nu sunt cuantifica i şi se recomandă acest aspect. rezultat şi impact. Decembrie 2009 . 43. Se recomandă acest aspect. Nici unul din indicatori nu este cuantificat. În lipsa suprafe elor eligibile şi a planurilor de management aferente sit-urilor Natura 2000 cuantificarea acestor indicatori este imposibilă. 50 Recomandarea nu poate fi realizată momentan. 5.Măsurile Axei 2 42.2 Plă i Natura 2000 şi plă i legate de Directivele 2000/60/EC Indicatorii de rezultat şi impact prevăzu i sunt prezenta i în tabelul de indicatori. 50 148 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. În lipsa suprafe elor eligibile şi a planurilor de management aferente siturilor Natura 2000 cuantificarea acestor indicatori este imposibilă.

44. Pia a internă este una relativ nouă. 149 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. dar în acelaşi timp poate prezenta un grad mai ridicat de risc. însă la acest moment nu există date sintetice referitoare la dimensiunea pie ei interne sau a volumului exporturilor pentru produsele ecologice.2 Plă i de Agromediu Recomandăm introducerea în PNDR a unei analize a fermelor ecologice din perspectiva pie ei 51 Recomandarea este justificată. dinamică. 5. Decembrie 2009 .

Măsura 121 are un caracter investi ional 46. Măsura 214 are un caracter compensatoriu oferind plă i pe suprafa ă pentru pierderile din valoarea produc iei şi cheltuielile suplimentare suferite ca urmare a practicării agriculturii ecologice.45.2 Prima împădurire a terenurilor agricole Nu sunt prezentate inte sau cuantificări ale obiectivelor. 5. S-au evidentiat în fişa măsurii indicatorii de realizare. 150 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Nu există o suprapunere. 5. Se poate lua în considerare evitarea suprapunerii prin eliminarea sprijinului pentru conversia la agricultura organică din cadrul Măsurii 121. Recomandăm luarea în considerare a acestui aspect. există o suprapunere cu investi iile din Măsura 121 privind conversia la agricultura organică. 51 Recomandare respinsă. Se recomandă acest aspect.2 Plă i de Agromediu Aparent. Decembrie 2009 . 52 Recomandare acceptată. de rezultat şi doi indicatori de impact.

de asemenea. 5. Sugerăm să trata i aceste aspecte.2 Măsura nu are indicatori sau date de realizare. 5. 48.2 Plă i Natura 2000 53 151 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 52 Preconizăm că această măsură se va implementa din 2010.2 Prima împădurire a terenurilor nonagricole Prima împădurire a terenurilor nonagricole Plă i Natura 2000 În acest moment nu sunt disponibile inte sau cuantificări pentru obiective. au fost introduşi doi al i indicatori adi ionali.2 Nu este clară complementaritatea dintre Natura 2000 şi suprafa a forestieră. Preconizăm că această măsură se va implementa din 2010. 49.2 Prima împădurire a terenurilor agricole Recomandăm includerea indicatorilor pentru impactul asupra mediului şi peisajului. Decembrie 2009 . Nu există o ierarhie a obiectivelor. Preconizăm că această măsură se va implementa din 2010. şi eviden iem necesitatea indicatorilor de impact asupra mediului şi peisajului 52 50. Indicatorii au fost introduşi din CMEF şi . 5. Obiectivul este formulat în cadrul unui paragraf mare ce oferă informa ii despre zonele eligibile 53 51.47. Argumenta ia ar putea fi îmbunătă ită pentru a permite cititorului o mai bună în elegere a conexiunii. 5. Preconizăm că această măsură se va implementa din 2010. 5. 52 Recomandare acceptată.

Decembrie 2009 . rezultat şi impact. Se recomandă acest aspect. 5. 53 Recomandarea nu poate fi realizată momentan.2 Plă i Natura 2000 Măsura con ine indicatori de realizare. Nici unul din indicatori nu este cuantificat. În lipsa suprafe elor eligibile şi a planurilor de management aferente sit-urilor Natura 2000 cuantificarea acestor indicatori este imposibilă.52. 152 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de afaceri. Recomandare acceptată. Ce sunt acestea şi cum ar trebui gestionate? Este necesară şi recomandată o clarificare. specifică. Sprijin pentru diversificarea în activită i nonagricole. indicatorul privind creşterea veniturilor pe turist pe zi este foarte relevantă pentru aprecierea nivelului de atractivitate al unei zone şi ar corespunde mai bine obiectivelor măsurii. 54. Sugerăm înlocuirea acestuia cu indicatorul „creşterea venitului din turism” din două motive: un indicator similar este prezentat ca indicator de impact. Obiectivele au fost cuantificate în câmpul destinat indicatorilor comuni de la fiecare măsură din capitolul 5 al PNDR. 5. S-a revizuit demarcarea internă şi a fost stipulat mai clar atât în Măsura 123 din Axa 1 cât şi în Măsura 312 din Axa 3 din Capitolul 5 al PNDR. obiectivele nu sunt cuantificate. 56 153 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 5. Se recomandă acest aspect. Recomandare acceptată. Ierarhia obiectivelor nu respectă terminologia (generală. Mai mult. 5.Măsurile Axei 3 53.2 Încurajarea activită ilor turistice Obiectivele nu sunt cuantificate. 56 56. Decembrie 2009 . De asemenea. Indicatorii furniza i sunt cei prevăzu i în CMEF. Recomandarea nu se justifică. indicatorii de cuantificare s-au introdus în această măsură. opera ională) şi se poate avea în vedere revizuirea acesteia pentru a prezenta mai bine logica interven iei. 54 Recomandare acceptată S-a inclus în Măsura 312. 55 55.2 Încurajarea activită ilor turistice Cel de-al doilea indicator de rezultat prezentat în descrierea măsurii este „numărul brut de slujbe create”.2 Sprijin pentru diversificarea în activită i nonagricole.2 În cadrul demarcării cu Axa 1 a PNDR se face o referire la proiecte integrate. sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de afaceri. 5.

dar sunt potrivi i pentru monitorizare şi evaluare. 14 Recomandare acceptată. pentru moment. ceea ce ar putea reprezenta un factor de obstruc ie pentru implementarea ei. 5.57. Ierarhia obiectivelor nu respectă terminologia (generală. Se recomandă acest aspect.2 60 154 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Obiectivele au fost cuantificate în câmpul destinat indicatorilor comuni şi adi ionali de la fiecare măsură a Axei 3 din Capitolul 5 al PNDR. şi astfel fişa tehnică a acestei măsuri nu este obligatoriu să fie inclusă în PNDR până la această dată. tabelul de indicatori din fişa măsurii include anumite inte. Abordarea LEADER este o procedură nouă pentru România şi. Decembrie 2009 . rezultat şi impact). opera ională) şi nu sunt cuantificate.2 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală Implementarea strategiilor de dezvoltare locală Implementarea proiectelor de cooperare 60. 5. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valore a moştenirii rurale Obiectivele nu sunt cuantificate. dezvoltarea satelor. Indicatorii nu sunt cuantifica i. 59. 57 Recomandare acceptată.2 Măsurile Axei 4 Există necesitatea de a îmbunătă i prezentarea noii abordări conform logicii fişei măsurii pentru a explica mai bine ideea de bază. Recomandăm alinierea acesteia. Sunt crea i indicatorii pentru măsură (realizare. 57 Recomandare nejustificată. animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală Obiectivele prezentate în ierarhia obiectivelor nu sunt cuantificate. Sunt crea i indicatorii pentru măsură (realizare. 5. Se recomandă asigurarea acestui aspect. care ar putea fi asimilate obiectivelor măsurii. 61. Măsura 341 va începe din 2010. 58. Cu toate acestea.2 Dobândire de competen e. 5. rezultat şi impact).2 Renovarea. Se recomandă cuantificarea indicatorilor. se cunosc foarte pu ine despre aplicarea ei. specifică. 58 Recomandare acceptată. 5. Recomandare acceptată. Doar indicatorii de realizare sunt cuantifica i.

3 Ajutor de stat PNDR con ine referin e explicite privind ajutorul de stat şi regulile de competi ie. 5. 101 65. de asemenea. a liniilor de demarcare din PNDR în descrierea măsurilor. dobândirea de competen e şi animarea teritoriului.2 Func ionarea Grupurilor de Ac iune Locală. Recomandare acceptată. 61 Recomandare par ial acceptată. 103 66. S-au operat completările recomandate în Capitolul 11. S-au introdus completările recomandate în toate fişele măsurii aferente Axei 4. 60 63. dar nu şi o listă a schemelor de ajutor autorizate. Se recomandă.1 Monitorizare şi evaluare 105 Recomandare acceptată.62. 155 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. ca tot la nivel jude ean să se desfăşoare coresponden a cu beneficiarii dacă acest aspect este deja prevăzut în proceduri. 7 Linii de demarcare Aspecte generale şi inter-conectate Recomandăm o accentuare. trebuie să fie men ionat şi în capitolul administrativ. Informa ia a fost detaliată în Capitolele 5 şi 10. îmbunătă irea accesului pe pia ă. 7. Recomandare acceptată. Recomandare acceptată. alături de indicatorii prevăzu i de CMEF au fost incluşi indicatori aditionali de realizare.2 Implementarea proiectelor de cooperare Indicatorii de rezultat constau în „număr brut de slujbe create”. S-a ataşat Anexa 5 care con ine lista ajutoarelor de stat existente. Se recomandă ca cererile de plată şi finan are să fie depuse la nivel jude ean. 8. Obiectivele nu sunt cuantificate. Decembrie 2009 . iar generarea de slujbe poate fi într-adevăr un rezultat corporal. Procesul de cooperare asigură atât rezultate corporale cât şi ne-corporale. creşterea productivită ii muncii. ca atare.). 5. Se recomandă acest aspect. Dar putem adăuga de asemenea: noi tehnologii de dezvoltare (nr. Pentru o mai bună monitorizare şi evaluare a măsurii. 64. acestea trebuie să fie notificate şi justificate. Dacă sunt planificate scheme de ajutor de stat.

procedurile vor fi definitivate după finalizarea măsurilor şi aprobarea PNDR. întrucât Regulamentul (CE) nr. 156 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 8. 8. dacă procedura Organismului de Coordonare prevede că managementul APDRP nu intervine în activitatea sa. Aceste recomandări fac obiectul procedurilor de implementare şi ca atare nu considerăm necesar a se include în acest Capitol. 105 Recomandarea nu se justifică.67. Totodată. 105 68. Recomandare acceptată. În plus.1 Monitorizare şi evaluare Pentru a evita confuzia.1 Monitorizare şi evaluare Pentru a avea mai multe informa ii privind eficienta sistemului de implementare propus. S-au operat completările recomandate în Capitolul 11.. inclusiv cele pentru implementarea măsurilor care leau fost delegate. Decembrie 2009 . 1974/2006 nu are ca cerin ă descrierea procedurilor de implementare în cadrul PNDR. se recomandă ca în Capitolul 11 să fie descrisă şi organizarea cererii de oferte şi procedura/evaluarea pentru fiecare tip de aplica ie. ar trebui adăugate unele detalii în Capitolul 11. agen iile de plă i sunt supuse procesului de acreditare şi au inclus în pachetul supus acreditării toate procedurile lor.

Recomandare acceptată. Recomandare acceptata. Decembrie 2009 . 118 157 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. au fost incluse şi acceptate în program.1 Monitorizare şi evaluare Pentru a asigura pregătirea Autorită ii Competente pentru efectuarea sarcinilor solicitate. considerăm descrierea procesului de consultare ca fiind mai bună şi mai detaliată şi recomandăm anexarea la PNDR a ToR (Termeni de Referin ă) pentru grupurile de lucru şi cele de coordonare. sunt recomandate mai multe detalii în Capitolul 11. 10. S-au operat completările recomandate în Capitolul 11. 114 Recomandare acceptată. 118 72. 71. 9. Au fost incluse in Anexa 7 comentariile referitoare la măsurile supuse dezbaterii şi s-a făcut men iunea acceptării sau neacceptării acestora. aşa cum s-a procedat pentru alte organisme. agenda şi lista participan ilor la consultări.1 Re eaua Rurală Recomandăm ca MADR să se asigure că în cadrul re elei sunt reprezentate toate regiunile şi nu doar o parte din ele. 8. 10.69. 106 70. Recomandare acceptată. Recomandăm raportarea acestor aspecte în capitol.3 Rezultatele procesului de consultare Programul nu raportează în ce măsură comentariile rezultate în urma dezbaterilor publice.3 Rezultatele procesului de consultare În general. AM şi Comitetul Na ional de Coordonare al Re elei se vor asigura că USR va forma re eaua cu actori din toate domeniile dezvoltării rurale şi toate regiunile ării. Au fost incluse în Anexa 8 modul de constituire a grupurilor de lucru.

Plă i de agro-mediu 221 .Formare profesională.Sprijin pentru zona montană defavorizată 212 . într-o primă etapă vor fi finan ate următoarele măsuri: Axa 1 “Îmbunătă irea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier”.Încurajarea activită ilor turistice 322 – Renovarea. dezvoltarea satelor. informare şi difuzare de cunoştin e 112 .Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană 214 . Axa 2 ”Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural” Sprijinul FEADR nerambursabil aferent acestei axe este de 82% din sprijinul public pentru următoarele măsuri: 211 .Înfiin area grupurilor de producători 143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori. Sprijinul FEADR nerambursabil aferent acestei axe este de 80% din sprijinul public şi vizează măsurile: 111 .Îmbunătă irea valorii economice a pădurii 123 . Decembrie 2009 .Prima împădurire a terenurilor agricole Axa 3 ”Îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” Sprijinul FEADR nerambursabil aferent acestei axe este de 80% din sprijinul public şi vizează măsurile: 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 313 .Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă 142 .Instalarea tinerilor fermieri 121 .Capitolul 5 Informa ii cu privire la axe şi măsurile propuse pentru fiecare axă şi descrierea lor 5. îmbunătă irea servicilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale 158 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.1.Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 141 .Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 125 .Modernizarea exploata iilor agricole 122 . Cerin e generale În cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală pentru perioada de programare 20072013.

Obiectivele generale ale Programului România.31 Func ionarea Grupurilor de Ac iune Locală. Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural 413. dezvoltarea satelor. îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale. prin Programul Na ional de Dezvoltare Rurală. îmbunătă irea şi crearea infrastructurii fizice de bază (cu precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată). îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4. renovarea şi revitalizarea satelor. inând cont de nevoile şi poten ialul local. dobândirea de competen e şi animarea teritoriului 431-1. corelând interven iile. dobândirea de competen e şi animarea teritoriului Măsura 511 Asisten ă tehnică Măsura 611 Plă i complementare directe Con inutul detaliat al măsurilor. durata procesului de 159 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Motiva ia combinării anumitor măsuri Pentru atingerea obiectivului de îmbunătă ire a calită ii vie ii în zonele rurale aferent Axei 3 sa propus o abordare integrată care combină trei măsuri: „Servicii de bază pentru economia şi popula ia rurală”. s-a ales ca Măsura 322 „Renovarea.1698/2005 în Capitolul 5. Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier 412. dacă fiecare măsură şi activitate ar fi abordată individual. astfel încât acestea să fie eficiente şi în armonie cu peisajul. este prezentat pe axe şi obiective în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. Func ionarea Grupurilor de Ac iune Locală. diversificarea economiei rurale. Construc ie parteneriate public-private 431-2. În contextul acestor tipuri de investi ii. Decembrie 2009 .3. Datorită necesită ii unui volum important de investi ii pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii fizice de bază (drumuri. Realizarea obiectivelor celor trei axe ale programului se face prin implementarea măsurilor prevăzute pentru fiecare axă. gradul înalt de interdependen ă al ac iunilor. vizează o serie de obiective care sprijină creşterea competitivită ii sectoarelor agro-alimentar şi forestier. necesită ile stringente ale comunită ilor rurale pentru modernizarea. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” să fie măsura dominantă. O astfel de abordare are la bază două motive importante. Toate acestea sunt nevoi ce presupun în mod egal urgen e pentru toate cele trei tipuri de activită i.Axa LEADER 4. care se vor aplica începând cu anul 2007.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală: 411. infrastructura de apă/apă uzată) ce presupun un efort financiar considerabil. „Renovarea şi dezvoltarea satelor” şi „Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale” într-o singură măsură – oferind astfel posibilitatea de a combina o serie de ac iuni pentru a progresa în rezolvarea problemelor şi a deficien elor existente în spa iul rural. a serviciilor publice de bază şi punerea în valoare a moştenirii rurale.Calitatea vie ii şi diversificarea economiei rurale 4. demararea şi func ionarea ini iativelor de dezvoltare locală.

a nivelului de restrictivitate a cerin elor şi a suprafe elor poten ial eligibile. Măsura 213 – Plă i Natura 2000 pe teren agricol şi Măsura 224 .Dobândire de competen e. din anul 2010 se vor implementa: Măsura 113 . Lansarea celei de-a doua etape de implementare a măsurilor din PNDR În vederea unei derulări eficiente a programului. drept pentru care integrarea acestora reprezintă o solu ie. va extinde activită ile de consultan ă agricolă şi va continua ac iunea de elaborare a Planului de afaceri pentru fermele de semi-subzisten ă. Etapizarea propusă. Măsura 321 – Infrastructură de internet în bandă largă. Astfel. cât şi de necesitatea pregătirii sistemului de implementare. 434/2007. deoarece încă nu există planuri de management pentru siturile Natura 2000 (implicit nu se cunosc nici restric iile la care vor fi supuşi fermierii şi proprietarii de terenuri forestiere) şi nu se cunosc suprafe ele de teren agricol utilizat şi de teren forestier incluse în aceste situri. Această măsură se va implementa din anul 2007. Măsura 114 se va aplica începând cu anul 2010. Măsura 341. inând cont şi de capacitatea administrativă existentă. dintr-o perspectivă economică. bugetele disponibile pentru aceste măsuri sunt supuse unor estimări extrem de largi datorită necunoaşterii la momentul actual a nivelului plă ilor la hectar. întrucât încă nu s-a definitivat modul de identificare a terenurilor non -agricole.aprobare şi implementare s-ar mări considerabil. implementarea ei se va putea realiza numai după definitivarea cadrului legislativ pentru îmbunătă irea sistemului de pensii pentru agricultori şi elaborarea sistemului de eviden ă a fermierilor şi muncitorilor agricoli. pentru rezolvarea problemelor şi simplificarea procedurilor. Măsura 223 – Prima împădurire a terenurilor non-agricole va fi implementată începând cu anul 2010. Decembrie 2009 . ine cont atât de complementaritatea unor măsuri. 160 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. înainte de punerea în aplicare. Ca urmare. conform Regulamentului Comisiei (CE) nr.Plă i Natura 2000 pe teren forestier se preconizează a se implementa începând cu anul 2010. decât prin implementarea individuală a fiecărei măsuri în parte. îmbunătă irea servicilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale. va fi introdusă în PNDR după 2010. În plus. animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală este complementară măsurilor din axa LEADER iar implementarea ei se va putea realiza după ultima etapă de selec ie a GAL-urilor. şi se va implementa ca sub-măsură în cadrul măsurii 322 Renovarea.Instalarea tinerilor fermieri. Măsura 114 – Utilizarea serviciilor de consiliere este o măsură complementară Măsurii 143 –Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori care este o măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria. abordarea integrată a ac iunilor va fi mult mai eficientă. dezvoltarea satelor.Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli este o măsură complementară Măsurii 112 . anumite măsuri din PNDR vor fi implementate începând cu 2010.

corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului.053.320 Pentru măsurile care încep din anul 2010 detalierea con inutului.368. Plata în avans Beneficiarii pot solicita Agen iei de Plă i plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investi ii.627.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.535 AXA 3 „Îmbunătă irea calită ii vie ii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” 341-Dobândire de competen e. a cărei exploata ie este situată pe teritoriul ării şi are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE. care practică în principal activită i agricole şi care este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol/.Alocarea indicativă pentru măsurile de dezvoltare rurală care vor fi promovate începând cu anul 2010 Alocare Măsurile în care Data indicativă este cuprinsă Axa/Măsura aplicării (publică) alocarea Euro financiară AXA 1 „Îmbunătă irea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier” 113-Pensionarea timpurie a fermierilor şi Măsura 112 2010 71.000. precum şi alocările financiare aferente conform art.894 Măsura 221 Total Axa 2 191. cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat.732. 161 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.1 din Regulamentul (CE) nr.699 TOTAL GENERAL AXELE 1. Cerin ele specifice pentru anumite/toate măsurile Defini ia fermierului pentru măsurile din Axa 1 Fermierul este o persoană fizică sau juridică. 5.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.2.641 Măsura 221 224. Valoarea unei unită i de dimensiune economică este de 1. Decembrie 2009 .682.200 euro. 19 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.736. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploata ii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploata iei (Decizia Comisiei nr.411.368. 3 370. animare şi 2010 12. conform prevederilor punctului 9.Plă i Natura 2000 pe teren forestier 2010 16.086 AXA 2 „Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural” 213-Plă i Natura 2000 pe teren agricol 2010 100.478 Măsura 143 Total Axa 1 166.1698/2005 pentru acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR iar plata este condi ionată de constituirea unei garan ii bancare sau a unei garan ii echivalente. art.1698/2005 vor fi prezentate la acea dată.000 Măsura 214 223-Prima împădurire a terenurilor non-agricol 2010 75.215.608 lucrătorilor agricoli 114-Utilizarea serviciilor de consiliere 2010 95. 85/377/CEE).1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. Pentru investi iile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010. 2.699 implementarea strategiilor de dezvoltare Măsura 312 locală Total Axa 3 12. conform articolului 56 din Regulamentul Comisiei(CE) nr.

un angajament scris.1974/2006 pentru măsurile care vizează investi iile în natură. din Regulamentul Comisiei (CE) nr. pot fi eligibile cheltuielile care îndeplinesc următoarele condi ii: a) Contribu ia constă în furnizarea de teren sau proprietă i imobiliare. prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condi iile în care a fost acordat avansul. În cazul furnizării de teren sau proprietă i imobiliare valoarea trebuie certificată de către un expert calificat independent sau de către un organism oficial autorizat. nu trebuie să depăşească cheltuiala totală eligibilă. Plafon investi ional minim Toate măsurile de inves ii din PNDR trebuie să respecte valoarea totală minimă eligibilă a proiectului de 5. cu factură sau cu alte documente. 162 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Agen ia de Plă i stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespunde sprijinului public pentru investi ii a depăşit valoarea avansului. respectiv furnizarea de bunuri sau servicii pentru care nu se efectuează plă i în numerar. Agen ia de Plă i poate accepta beneficiarului drept garan ie. c) Valoarea contribu iilor poate fi evaluată şi verificată în mod independent. care contribuie la o opera iune care include contribu ii în natură. Măsuri în cadrul cărora beneficiarii pot beneficia de plată în avans: Axa 1 121 “Modernizarea exploata iilor agricole” 122 “Îmbunătă irea valorii economice a pădurilor” 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” 125 “Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” Axa 3 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” 313 “Încurajarea activită ilor turistice” 322 “Renovarea satelor. emis de către autoritatea ierarhic superioară. la finalul opera unii. Decembrie 2009 . plata în avans se acordă beneficiarilor care depun proiecte pentru măsurile men ionate mai sus. contribu iile beneficiarului. echipamente sau materii prime sau muncă voluntară neremunerată . îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Garan ia depusă se eliberează numai în cazul în care. În cazul muncii voluntare neremunerate. b) Nu se realizează contribu ii privind opera iunile de inginerii financiare la care se referă articolul 50 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. bazat pe un sistem standard de calcula ie în ce priveşte munca voluntară neremunerată şi investi iile în natură. Contribu ia în natură Conform articolului 54.000 Euro. valoarea muncii va fi determinată luându-se în calcul timpul lucrat şi rata orară şi zilnică a retribu iei pentru muncă echivalentă.În cazul beneficiarilor publici. În cazul măsurilor 41 şi 421 ale Axei Leader. Deoarece în acest moment nu de inem un sistem de evaluare a bunurilor şi serviciilor.1974/2006. excluzând contribu iile în natură. Cheltuiala publică cofinan ată prin FEADR. se va decide ulterior pentru ce măsuri se va aplica această prevedere.

beneficiarii sunt defini i ca fiind persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice. abunden a resurselor naturale din zonă. 212 şi 214 Beneficiarii Măsurilor 211. cumularea cu alte proiecte. pentru cele din a doua categorie se stabileşte necesitatea încadrării în EIM. tipului. În cadrul acestei etape. la care intensitatea sprijinului este mai mare dacat rata generală. produc ia de deşeuri. indiferent de statutul juridic pe care grupurile sau membrii săi îl de in. Pentru aceste măsuri. 123 În cadrul măsurilor 121 şi 123 nu vor fi sprijinite investi iile care contravin prevederilor articolului 2. cele din prima categorie fiind supuse direct EIM. Procedura de emitere/respingere a acordului de mediu include o etapă de încadrare a proiectului în procedura EIM. bugetele indicative se vor elabora distinct pentru fiecare tip de ac iune şi se vor totaliza într-un buget general. proiectele de investi ii publice sau private se împart în trei categorii. ariile naturale protejate. Toate acestea sunt puse în balan ă cu sensibilitatea mediului în zona geografică posibil afectată de proiect. pentru acestea stabilindu-se necesitatea efectuării EIM de către autorită ile competente pentru protec ia mediului. Prevederi privind limitarea impactului asupra mediului în cazul proiectelor de investi ii publice sau private Pentru toate proiectele de investi ii publice sau private. finan ate prin Program. avându-se în vedere în special utilizarea existentă a terenului. conform legisla iei na ionale în vigoare. Decembrie 2009 . de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. complexe pentru creşterea intensivă a porcilor sau a păsărilor). utilizarea resurselor naturale. Pentru ac iunile sprijinite suplimentar prin PERE. zonele costiere.Cerin e specifice pentru Măsurile 121. capacitatea de absorb ie a mediului. aliniatul 3 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. Astfel. unde este posibil. proiecte ce vizează intensificarea activită ilor agricole. dimensiunii sau localizării lor fac obiectul evaluării impactului asupra mediului (EIM) înainte de emiterea acordului de mediu. Tot în această categorie sunt incluse şi toate proiectele realizate în cadrul ariilor naturale protejate (inclusiv Natura 2000) sau în zona costieră. Proiectele de investi ii care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorită. cu aten ie deosebită pentru zonele umede. parcurile şi rezerva iile naturale. A doua categorie de proiecte de investi ii publice sau private sunt acelea care pot avea efecte semnificative asupra mediului (de ex: proiecte pentru restructurarea exploata iilor agricole. zonele montane şi cele împădurite.). zonele dominate de peisaje cu 163 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. EIM stabileşte măsurile de prevenire.1974/2006 şi care pot conduce la creşterea produc iei peste restric iile sau limitele men ionate de către o Organizare Comună de Pia ă. proiecte de împăduriri. proiectele incluse în prima categorie de proiecte de investi ii publice sau private sunt supuse în mod direct EIM (de ex. zonele de protec ie specială. care desfăşoară activită i agricole în scopuri productive sau care men in terenurile agricole în bune condi ii agricole şi de mediu. reducere şi. Cerin e specifice pentru Măsurile 211. proiectele din cea de-a treia categorie fiind cele care nu necesită EIM. La identificarea caracteristicilor proiectelor de investi ii se iau în considerare aspecte cum ar fi: mărimea proiectului. printre altele. De asemenea. iriga ii. este necesară ob inerea acordului de mediu. zonele protejate prin legisla ia în vigoare. 212 şi 214 sunt fermierii. desecări etc. emisiile poluante etc. în această categorie sunt incluse şi toate proiectele propuse a se realiza pe amplasamente situate în perimetre de protec ie hidrogeologică.

angajamentele necheltuite vor fi incluse în Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. aria geografică şi numărul persoanelor afectate. Modul de aplicare a acestei prevederi a fost detaliat prin Regulamentul Comisiei (CE) nr. precum şi cu emiterea acordurilor de mediu şi a avizelor de mediu. responsabilă cu reglementarea şi elaborarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private. proiectele publice sau private pentru care se stabileşte necesitatea EIM vor fi supuse EIM de către autorită ile competente pentru protec ia mediului.2 “Constituirea grupurilor de producători”. frecven a şi reversibilitatea impactului. Măsura 3. sunt lua i în calcul diferi i factori cum ar fi extinderea impactului. durata. Articolul 29 din Tratatul de Aderare a Bulgariei şi României prevede faptul că. Programul SAPARD include trei măsuri care se finan ează pe o perioadă de cinci ani. Autoritatea competentă pentru protec ia mediului. a comentariilor şi opiniilor exprimate de publicul interesat şi a altor informa ii relevante. Astfel. De asemenea. Rapoartele EIM sunt supuse comentariilor publicului interesat. culturală şi arheologică etc. submăsura “Împăduriri”. depăşeşte ultimul termen permis pentru efectuarea plă ilor în cadrul SAPARD. În cea de-a treia categorie sunt incluse toate proiectele de investi ii neprevăzute la primele două categorii. mărimea şi complexitatea impactului.3 “Metode agricole de produc ie destinate să protejeze şi să men ină peisajul rural”. Decembrie 2009 . ia decizia de emitere/respingere a acordului de mediu pe baza analizării raportului EIM. Măsura 3.248/2007 privind măsurile referitoare la acordurile de finan are multianuale şi acordurile de finan are anuale încheiate pe baza Programului SAPARD. iar în perioada 2009-2011 se va realiza din sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În vederea asigurării faptului că prin implementarea măsurilor din cadrul Programului nu vor fi finan ate activită i în cadrul unor proiecte care pot avea un impact negativ asupra mediului. în vederea verificării conformită ii proiectelor finan ate prin PNDR cu standardele obligatorii de mediu stabilite prin legisla ia na ională. că România va notifica Comisia asupra aplicării acestor dispozi ii. cu consultarea colectivului de analiză tehnică. La stabilirea impactului poten ial. astfel că finan area aplica iilor depuse în anul 2006 se va realiza în perioada 2007-2008 din fondul SAPARD. men ionându-se totodată. pentru acestea nefiind necesară EIM. înainte de sfârşitul anului 2007. în cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul Programului SAPARD în legătură cu măsurile mai sus men ionate. Aceste măsuri sunt: Măsura 3. Astfel.1268/1999 a fost implementată asisten a financiară comunitară destinată măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România (Programul SAPARD). probabilitatea impactului.5 “Silvicultură”.semnifica ie istorică.2. 164 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Tranzi ia de la perioada de programare 2000-2006 la 2007-2013 În conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. cu autorizarea activită ilor cu impact semnificativ asupra mediului. precum şi la tranzi ia de la Programul SAPARD la programele de dezvoltare rurală. natura transfrontalieră a impactului. 5.1. ale cărui observa ii sunt luate în considerare în etapa de analiză a calită ii rapoartelor. în vederea ob inerii acordului de mediu şi a autoriza iei de mediu. a fost încheiat un protocol cu autoritatea competentă cu protec ia mediului în România. acest protocol a fost încheiat şi cu autoritatea publică responsabilă cu inspec ia şi controlul în domeniul protec iei mediului.

858 11.300 224. Măsura 3. 87 (1) din Tratat sau cu altă contribu ie a 16 Investi ia de bază (împădurirea) se consideră cheltuială aferentă primului an şi este în valoare de 85.929 0 221. Situa ia sumelor contractate în cadrul măsurilor Programului SAPARD cu angajamente multianuale este prezentată în tabelul următor: Măsura 3.482 din care: 2010 29. 36 din Tratat nu va fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în în elesul art.870 347.300 456.064 €. 1268 /1999 Metode de produc ie agricolă care vizează protejarea mediului şi conservarea spa iului natural.787 25.064 euro 165 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.345 2011 21.364 521. cu o valoare totală de 187. Decembrie 2009 .929 11.028 din care: 2007 2008 47.1268/1999 şi Regulamentul Consiliului (CE) nr.3 “Metode agricole de produc ie destinate să protejeze şi să men ină peisajul rural“ – au fost acceptate la finan are 47 proiecte. cu o valoare totală de 121.234 869. Schema de ajutor de stat va fi conformă cu Regulamentul Comisiei (CE) nr.253 173.249 2009 39. cu o valoare totală de 869. pentru o suprafa ă de 1.899 210. investi ii în mici proprietă i forestiere de inute de proprietari particulari şi prelucrarea şi comercializarea produselor silvice. Constituirea grupurilor de producători. Silvicultură.874 173. inclusiv împădurirea zonelor agricole.2.234 €.2 “Constituirea grupurilor de producători” – au fost acceptate la finan are 4 proiecte.830.929 11.1698/2005: Măsuri prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. articolul 2 a paisprezecea liniu ă Linii şi măsuri prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr.929 6. submăsura “Împăduriri” – au fost acceptate la finan are 117 proiecte.899 202. Măsura 3.398 1.277 Total SAPARD Euro 96.103 Total FEADR Euro 90. 1698/2005 (214) (142) Articolul 36 litera (b) punctul (i) şi articolul 43: Prima împădurire a terenului agricol (221) Numărul de proiecte şi sumele angajate aferente acestor măsuri sunt următoarele: Măsura 3. Compatibilitatea cu procedurile şi cerin ele referitoare la ajutorul de stat În cadrul măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” vor putea fi sprijinite şi sectoarele prevăzute în schema de ajutor de stat numai de la data intrării în vigoare a acesteia.996 173.093.2 3. 70/2001 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii. articolul 2 a şaptea liniu ă. Articolul 20 litera (d) punctual (ii) şi articolul 35: Grupuri de producători Coduri prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr.Tabelul de coresponden ă a măsurilor prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr.594 173.2.83 hectare.5 “Silvicultură”.422 5.098 637.929 6.925 48.3 3.300 234.462 € din care investi ia de bază 85.645 36.5 (între inere)16 Total general Total Euro 187. Sprijinul acordat în cadrul PNDR pentru opera iunile prevăzute la art. articolul 2 a patra liniu ă.517 173. 1698/2005 Articolul 36 litera (a) punctul (iv) şi articolul 39: Plă i pentru agro-mediu.645 €.

Pentru Măsura 121 “Modernizarea exploata iilor agricole” sectoarele prioritare sunt: 166 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 15/2008 şi al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile Nr. Mai multe detalii sunt stipulate în Capitolul 9 al prezentului document.1698/2005. Decembrie 2009 . În cazul în care cerin ele specifice pachetelor din cadrul măsurii 214 „Plă i de agro-mediu” contravin unor cerin e ale Bunelor Condi ii Agricole şi de Mediu. articolul 36 (a)(iv) sunt incluse şi cerin ele minime privind utilizarea fertilizan ilor şi a pesticidelor men ionate în acelaşi Regulament. Descrierea fiecărei măsuri şi detalierea interven iei.3. articolele 4 şi 5 şi Anexele III şi IV. în Capitolul 3.2. iar în cazul măsurii 214 „Plă i de Agro-mediu”. 1782/2003 pentru ajutorul acordat prin Pilonul I şi prin Pilonul II". • Măsura 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”(inclusiv schemele de ajutor de stat corespunzătoare). prevăzută în Regulamentul Consiliului (CE) nr.2. articolul 39 (3).1 şi să reflecte obiectivele strategice definite în Capitolul 3. 5. sectoarele prioritare precum şi criteriile de selec ie.4. Verificarea respectării intensită ii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finan are. România şi-a desemnat la nivel na ional Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu prin Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Nr. 1782/2003 Regulamentul Cerin ele de eco-conditionalitate reprezintă acele cerin e stabilite prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. cerin ele de agro-mediu vor fi respectate cu prioritate fa ă de cerin ele GAEC.3. precum şi a beneficiarilor se regăsesc în măsurile din Capitolul 5. au fost stabilite pe baza nevoilor şi dezavantajelor structurale prezentate în analiză. 5.statului membru. Astfel. Publice: • Măsura 125 “Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”- În cadrul măsurilor de investi ii. 1698/2005. 59/2008. fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru următoarele tipuri de investi ii: Private: • Măsura 121 “Modernizarea exploata iilor agricole”. dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensită ii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul Consiliului (CE) nr. solicitan ii sprijinului nefiind penaliza i în cazul în care se constată că activită ile agricole derulate în cadrul fermei sunt conforme cu cerin ele specifice măsurii 214. • Măsura 122 “Îmbunătă irea valorii economice a pădurii”. România aplică aceleaşi cerin e de eco-condi ionalitate cerute de Regulamentul Consiliului (CE) nr.2. 1782/2003. În cadrul Axei 1. pentru atingerea obiectivelor strategice de îmbunătă ire a competitivită ii fermelor comerciale şi de semi-subzisten ă (OS 2) precum şi de restructurare şi modernizare a sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole şi silvice (OS 3). Asigurarea direc ionării sprijinului pentru măsurile de investi ii în func ie de nevoile teritoriale identificate şi dezavantajele structurale Măsurile din PNDR au fost elaborate astfel încât investi iile sprijinite să răspundă nevoilor identificate în analiză. Asigurarea conformită ii cerin elor de eco-condi ionalitate cu Consiliului (CE) nr.

(iv) păsări. (iii) legume. fondurile europene nerambursabile vor fi acordate pentru următoarele măsuri de investi ii: Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”. Decembrie 2009 . alunecări de teren etc. căpşunării. Un accent deosebit se va pune şi pe sprijinirea investi iilor care vizează produc ia de biocombustibil. (iv) pepiniere şi planta iile de vi ă de vie pentru vin (cu excep ia restructurării/reconversiei planta iilor de vi ă de vie) şi struguri de masă. drumurile forestiere. (ii) pepiniere şi planta ii de pomi şi arbuşti fructiferi. ob inerea de produse de calitate superioară precum şi prin adaptarea la standardele comunitare privind mediul.2. fructe şi cartofi. achizi ionarea de echipamente şi maşini şi executarea lucrărilor de îngrijire şi conducere în arboretele tinere. (ii) porcine (din care pentru: reproduc ie. taninuri. prioritate în domeniul infrastructurii agricole vor avea iriga iile şi drumurile de acces în fermă iar în domeniul infrastructurii silvice. semin e. fructe de pădure. proiectelor care apar in asocia iilor de proprietari de pădure şi a suprafe elor mari de păduri. (iii) ovine şi caprine. în fişa Măsurii 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. (ii) nelemnoase (de exemplu: ciuperci. (iv) ob inerea şi utilizarea biocombustibililor.1. În cadrul Măsurii 122 “Îmbunătă irea valorii economice a pădurii” prioritate vor avea proiectele de îmbunătă ire a structurii arboretelor. Criteriile de selec ie sunt prezentate în capitolul 5. Criteriile de selec ie sunt prezentate în capitolul 5. Accelerarea adaptării structurale a agriculturii se va realiza nu numai prin măsurile care vizează investi ii. ci şi prin transformarea unui număr cât mai mare de ferme de semisubzisten ă în ferme familiale comerciale sau prin instalarea tinerilor fermieri. (iii) culturi de câmp. Sprijinul oferit prin aceste măsuri va fi acordat cu prioritate în zonele cu probleme majore de degradare a solului (eroziune. Sectoarele prioritare de produc ie primară pentru produsele forestiere în cadrul măsurii sunt: (i) lemnoase. Măsura 223 „Prima împădurire a terenurilor neagricole”.. funicularele şi căile ferate forestiere. lucrările de corectare a toren ilor. Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine pentru lapte. produse din carne şi ouă.) precum şi în zonele ce pot reduce riscul de inunda ii şi astfel aceste investi ii pot să contribuie în mod eficace la combaterea acestor 167 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Pentru Măsura 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” sectoarele prioritare sunt: (i) lapte şi produse lactate. prin reducerea emisiilor de amoniac. îngrăşare). (ii) cereale şi panifica ie. cu excep ia produselor rezultate din activitatea de vânătoare). utilizarea biomasei precum şi a altor surse de energie regenerabilă datorate necesită ii de reducere a emisiilor de gaze. În cadrul Axei 2. în fişa Măsurii 121 “Modernizarea exploata iilor agricole”. igiena şi bunăstarea animalelor şi securitatea muncii. (vi) miere de albine. plante medicinale etc.3.2. Investi iile de capital fix în exploata iile agricole vor contribui la creşterea competitivită ii acestora prin reducerea costurilor de produc ie.1. În cadrul Măsurii 125 “Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”. vor fi sprijinite în mod deosebit investi iile realizate cu scopul implementării Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole care vor conduce la reducerea impactului negativ asupra schimbărilor climatice.Sectorul vegetal: (i) legume. (vii) vin. carne.3. De asemenea. (v) semin e oleaginoase.

va fi axată pe asistarea acestora în vederea diversificării activită ii de bază şi a ob inerii de venituri alternative non-agricole. sprijinirii femeilor ca urmare a reprezentării reduse în economia rurală. în scopul încurajării înfiin ării şi dezvoltării microîntreprinderilor. sprijinirea întregii economii rurale prin încurajarea antreprenoriatului (micro-întreprinderi nou înfiin ate) în vederea reducerii diferen elor dintre zonele rurale şi urbane va permite îmbunătă irea standardului de via ă al locuitorilor din spa iul rural. În acest context. Măsura 322 „Renovarea. sprijinul maxim acordat este de până la 200. aceste investi ii trebuie să fie plasate în spa iul rural şi să îmbunătă ească calitatea vie ii în zona rurală. Fondurile europene nerambursabile vor fi acordate pentru următoarele tipuri de investi ii: • • • Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”.fenomene. Astfel. Măsura 313 „Încurajarea activită ilor turistice”. 168 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. precum şi aspecte de natură structurală şi de mediu. proiectelor integrate şi proiectelor care au în vedere păstrarea culturii tradi ionale. necesitatea realizării acestor investi ii are drept scop atingerea obiectivelor strategice „Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice în scopul creşterii numărului de locuri de muncă” şi „Creşterea atractivită ii zonelor rurale”. care nu au capacitatea necesară pentru a deveni competitive în sectorul agricol. În plus. zonelor cu poten ial turistic nedezvoltat. de gen şi vârstă. aceste măsuri sunt singurele din PNDR care îşi propun ca şi obiectiv direct lupta împotriva schimbărilor climatice. în ultimii trei ani. Activită ile prevăzute în Măsurile 312 şi 313. se va acorda aten ie sporită: sprijinirii tinerilor ca urmare a ratei relativ ridicate a şomajului în cadrul acestei categorii. În completare.000 Euro investi i Activită ile prevăzute în cuprinsul Măsurii 322 în cadrul obiectivului strategic „Creşterea atractivită ii zonelor rurale” răspund în mod specific tuturor nevoilor teritoriale identificate. În acest sens. a impactului şi sustenabilită ii gradului de angajare pe plan local. împăduririle fiind o metodă eficace de a reduce con inutul de CO2 din atmosferă. tradi iile rurale. beneficiarilor care nu au accesat. sunt prevăzute dispozi ii/criterii speciale conform cărora întreprinderile sprijinite trebuie să creeze mai mult de 1 loc de muncă/25. fonduri prin intermediul programelor europene. dezvoltarea satelor. va fi acordată o aten ie deosebită activită ilor meşteşugăreşti accesibile acestor categorii de gospodării. De asemenea. În cadrul Axei 3. Ca urmare a deficien elor şi nevoilor specifice zonelor rurale. Având în vedere situa ia teritorială şi nevoile specifice care au fost identificate în baza analizei şi strategiei. sprijinirea gospodăriilor agricole rurale. în acelaşi timp. În vederea asigurării eficacită ii investi iilor în micro-întreprinderi.000 Euro/beneficiar/3 ani. ajutându-le să ob ină venituri suplimentare. îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. proiectelor care au ca parte componentă producerea de energie regenerabilă. proiectelor care fac parte din strategia locală şi regională. ac iunile prevăzute combină aspecte de natură socială. Decembrie 2009 . în cadrul obiectivului strategic „Men inerea şi dezvoltarea activită ilor economice în scopul creşterii numărului de locuri de muncă” răspund în mod specific la toate aceste aspecte. sprijinul va fi acordat în conformitate cu nevoile structurale şi teritoriale ale zonelor rurale. Pentru a fi eligibile. promovând.

nici un proiect ce se situează peste pragul minim de punctaj şi pe care îl va transmite către directorul general al Autorită ii de Management pentru aprobare. Rolul Comitetului de Selec ie este de a face propuneri către Autoritatea de Management pentru finan area proiectelor pe baza listei primite de la Agen ia de Plă i. Comitetul de Selec ie. în special în zonele cu un grad ridicat de sărăcie. atunci când este necesar şi va întocmi un raport cu proiectele selectate propuse spre finan are şi cele nere inute pentru finan are pe care îl va transmite către directorul general al Autorită ii de Management pentru aprobare. Numărul maxim al sesiunilor de depunere de proiecte ce poate avea loc anual. Autoritatea de Management. pentru fiecare măsură. Decembrie 2009 . se va acorda o aten ie deosebită investi iilor în infrastructura fizică de bază care trebuie să respecte angajamentele de mediu. prin structurile sale teritoriale (DADR).Agen ia de Plă i va verifica eligibilitatea proiectelor depuse şi va puncta fiecare proiect eligibil în func ie de sistemul de punctaj stabilit. a pragului minim de punctaj. Comitetul de Selec ie va întocmi un raport de selec ie potrivit căruia în urma procesului de selec ie nu va fi respins nici un proiect sau în situa ia în care există prag minim de punctaj. Fiecare măsură va beneficia de o alocare financiară anuală. Comitetul de Selec ie este un organism tehnic. totodată. eficien a şi sustenabilitatea acestor investi ii sunt asigurate printr-o abordare integrată în strânsă legătură cu strategiile de dezvoltare locală. În termeni generali. 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată”. Agen ia de Plă i va întocmi o listă a proiectelor eligibile în ordinea punctajului ob inut şi după caz. investi iile private vor fi completate de investi ii publice în infrastructură şi servicii de bază pentru popula ia din spa iul rural. va aplica criteriile pentru departajarea proiectelor cu punctaj egal. o listă a celor care îndeplinesc pragul minim de punctaj şi o va transmite Comitetului de Selec ie. sistemul de punctaj aferent criteriilor de selec ie. 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”.În acest sens. prezidat de către Autoritatea de Management şi are în componen ă reprezentan i ai Autorită ii de Management şi ai Agen iei de Plă i. şi de men inerea popula iei în spa iul rural. • 169 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în consultare cu Comitetul de Monitorizare. când valoarea totală a proiectelor eligibile primite se situează peste valoarea totală a alocării financiare aferente sesiunii respective. În plus. Procedura de selec ie Procedura de selec ie nu se aplică pentru măsurile 111 “Formare profesională. înaintea lansării sesiunii depunerii de proiecte. după cum urmează: • când valoarea totală a proiectelor eligibile primite se situează sub valoarea totală a alocării financiare aferente sesiunii respective. precum şi criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal. va fi stabilit de Comitetul de Monitorizare. listele proiectelor eligibile pentru Comitetul de Selec ie vor fi furnizate de AM. Pentru măsura 141. 212 „Sprijin pentru zonele defavorizate – altele decât zona montană” şi 214 „Plă i pentru agro-mediu”. să faciliteze accesul gospodăriilor la serviciile de bază şi mobilitate. informare şi difuzare de cunoştin e”. implementată de AM. 142 „Înfiin area grupurilor de producători”. în care dezvoltarea depinde de atragerea de noi investi ii dar. va stabili. Ulterior. pe baza listei proiectelor punctate şi după caz.

De asemenea. Fiecare proiect de investi ii realizat în cadrul PNDR. Sector Viti-vinicol (Titlul II Cap. PNDR ine cont de obiectivele Pilonului I.2. Sprijinul pentru plantarea/replantarea pomilor şi arbuştilor fructiferi precum şi căpşunilor este asigurat exclusiv prin PNDR. 1974/2006. Fructe şi legume (articolul 14 (2) şi 15 din Regulamentul (CE) nr. Pentru măsurile 121 ”Modernizarea exploata iilor agricole”. echipamente şi utilaje agricole. 122 „Îmbunătă irea valorii economice a pădurii”. Ac iunile desfăşurate în cadrul celor doi piloni se completează reciproc iar pentru atingerea obiectivelor sale. respectiv prin Măsurile 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” şi 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. 2 şi Anexa I a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 2007-2013 şi care ar putea să prevadă o ac iune care este men ionată într-una din schemele de sprijin realizate prin Pilonul I. 170 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. maşini. organiza iile de producători nu sunt eligibile pentru realizarea acestor investi ii prin PNDR.5. să nu fie sprijinite ca investi ii prin alte instrumente conform Planurilor de sprijin prevăzute în art.2. Acest prag va fi propus de către Autoritatea de Management în consultare cu Comitetul de Monitorizare.2200/1996): În acest sector se aplică următoarele linii de demarcare: • • • Când prin Organizarea Comună de Pia ă este prevăzut sprijin pentru anumite investi ii. Măsura 121 va finan a înlocuirea planta iilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de produc ie şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al planta iilor de vi ă de vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin.1493/1999): În acest sector se aplică următoarele linii de demarcare17: • În cadrul măsurii 121 "Modernizarea exploata iilor agricole" din PNDR se vor finan a investi ii de dotare a fermelor viti-vinicole cu tractoare. domeniul de interven iei al FEADR în domeniul viti-vinicol va fi revăzut şi adaptat pentru a evita orice suprapunere şi risc de dublă finan are. alin. 5.III al Regulamentului CE nr. În România ciclul biologic normal de produc ie pentru vi a-de-vie 17 La momentul adoptării noului Regulament al Consiliului pentru OCP vin în cadrul pilonului I. va fi verificat înaintea aprobării sale pentru evitarea dublei finan ări. Pentru evitarea dublei finantări se are în vedere un protocol încheiat între cele două agen ii de plă i. Decembrie 2009 .Aprobarea directorului general al Autorită i de Management reprezintă decizia finală asupra selec iei proiectelor depuse şi finan area lor. respectiv pentru înfiin are şi func ionarea administrativă. Criteriile şi regulile administrative elaborate au în vedere ca activită ile care beneficiază în mod excep ional de sprijin pentru dezvoltarea rurală. 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” şi 313 „Încurajarea activită ilor turistice” va fi prevăzut un prag minim de punctaj sub care nici un proiect nu va fi finan at. Organiza iile de Producători şi Grupurile de Producători din acest sector nu sunt eligibile pentru sprijinul acordat prin Măsura 142 „Înfiin area grupurilor de producători”. Criterii şi reguli administrative pentru evitarea dublei finan ări Pilonul I al Politicii Agricole Comune reprezintă baza pentru plă ile directe şi pentru măsurile de pia ă având ca scop creşterea competitivită ii şi totodată completează Pilonul II care vizează dezvoltarea rurală şi mediul.

Astfel numai planta iile de vi ă de vie cu o vârstă mai mare de 40 ani vor putea fi finan ate din FEADR şi nici o planta ie de vi ă de vie cu vechimea mai mare de 40 ani nu va putea primi sprijin financiar prin sistemul de restructurare/reconversie.din soiuri nobile (vitis vinifera) este stabilit la 40 ani. sistem de conducere. 114(1) şi 119 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. Bovine (art. 119 şi 132 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. În vederea înlocuirii unei suprafe e de vi ă de vie nobilă ajunsă la sfârşitul ciclului biologic normal de produc ie.797/2004): 171 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 8 (1) din Regulamentul (CE) nr. Hamei (art. Autoritatea de Management a stabilit împreună cu APDRP un sistem de control pentru acest tip de investi ie prin care se stabileşte: 1) metoda de verificare a vârstei planta iei propuse pentru replantare (>40 ani). Pentru evitarea dublei finan ări a investi iilor în replantarea planta iilor viti-vinicole prin cele două surse de finan are europeană. 1952/2005): În acest sector se aplică următoarele linii de demarcare: • Grupurile de producători din acest sector nu vor primi sprijin pentru înfiin are şi func ionare administrativă prin PNDR. 865/2004): • Nu este cazul. vor fi excluse acele investi ii din procesul de vinifica ie şi comercializare a vinurilor finan ate din bugetul anual alocat României prin FEGA în urma procesului de reformă a OCP vin. partea V.sprijin prin Organizarea Comună de Pia ă. dar în func ie de loca ie.000 hectare potrivit Tratatului de Aderare.1782/2003): În acest sector se aplică următoarele linii de demarcare: • PNDR prevede sprijin pentru investi ii în aceste sectoare prin Măsurile 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” şi 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. Apicultură (art. soi. 5A. FEADR şi FEGA. acesta poate varia cu plus/minus 5 ani. Măsura 142 „Înfiin area grupurilor de producători”. 132 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2 din Regulamentul (CE) nr. 2) verificarea existen ei soiurilor nobile pe planta ia ce urmează a fi defrişată. 6 din Regulamentul (CE) nr. • Prin Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere". Ulei de măsline (art. Decembrie 2009 . Anexa VII. în timp ce schemele de sprijin prevăzute la articolele 114 (1). 3) verificarea excluderii suprafe ei propuse spre replantare din programul de reconversie/restructurare a podgoriilor finan ate prin FEGA şi excluderea acestor suprafe e de la prima de defrişare. iar prin Măsurile 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” şi 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” vor primi sprijin pentru investi ii cu excep ia celor realizate prin Pilonul I . beneficiarul trebuie să ob ină o autoriza ie de defrişare şi drept de replantare potrivit legisla iei în vigoare.1782/2003) şi Ovine şi caprine (art.1782/2003 se referă la sprijin pentru produc ie. 4) eliminarea din suprafe ele eligibile a planta iilor de vi ă-de-vie hibridă pentru care un drept de replantare a fost ob inut pentru 30.

În perioada men ionată.4. 2 din Regulamentul (CE) nr. Acest ajutor este disponibil pe parcursul a patru ani de comercializare. Motivul pentru care s-au activat numai două măsuri prevăzute în art. Decembrie 2009 . pentru produc ia de miere livrată la o unitate de procesare autorizată sanitarveterinar. pentru sprijinirea sectorului apicol din România s-au acordat două forme de sprijin de la bugetul de stat. în timp ce prin Organizarea Comună de Pia ă nu sunt eligibile investi ii în acest sector. suficientă pentru a se ajunge la o situa ie de echilibru a pie ei Comunitare a zahărului. s-a decis ca finan area proiectelor de investi ii să se realizeze în totalitate prin FEADR. În cadrul proiectelor de investi ii 35-45% din cheltuielile eligibile au reprezentat achizi ia de material biologic. Zahăr (Regulamentul (CE) nr. colectarea şi marketingul produselor apicole. astfel: 1. atât cel european cât şi cel românesc s-au realizat 263 de proiecte de investi ii în apicultură. având ca scop instituirea unui ajutor de restructurare pentru întreprinderile din industria zahărului care decid să-şi reducă sau abandoneze activitatea în acest sector şi care permite în acelaşi timp să se ină seama de angajamentele sociale şi de mediu asociate restrângerii produc iei. Prin aplicarea Programului SAPARD. 797/2004 este următorul: În perioada 2000-2006. prin Măsura 3. Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” finan ează investi ii în întreprinderile de prelucrare a sfeclei de zahăr care sunt încă de inătoare a unei cote şi care nu au optat pentru programul de restructurare finan at din FEGA. 2. Urmare a investi iilor realizate pentru dezvoltarea acestui sector. Programul Na ional Apicol pentru perioada 2007-2009 cuprinde următoarele măsuri: lupta contra varoozei şi sprijin pentru repopularea şeptelului apicol. echipamente şi mijloace specializate pentru apicultură. iar 55-65% achizi ia de stupi. pentru între inerea. 320/2006): În acest sector se aplică următoarele linii de demarcare: • Prin Agen ia de Plă i şi Interven ie pentru Agricultură se derulează Programul de Restructurare al Industriei Zahărului finan at de FEGA. sprijinul de la bugetul de stat pentru sectorul apicol s-a ridicat la aproximativ 5 milioane Euro. 172 • Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. În cadrul Măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” din PNDR sunt eligibile investi iile pentru procesarea. respectiv prin Pilonul II. a experien ei dobândite de către specialiştii din APDRP în verificarea acestor proiecte precum şi a faptului că apicultorii vor să realizeze continuu dotări majore în stupine. conservarea şi perpetuarea patrimoniului genetic al familiilor de albine. astfel încât să se ob ină o reducere a produc iei. prin Măsura 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” cu excep ia celor realizate prin Pilonul I prevăzute în Programul Na ional Apicol pentru perioada 2007-2009. Prin mecanismul de control instituit de APRDP se va evita situa ia în care un beneficiar opteză pentru ambele programe care au obiective contrare.În acest sector se aplică următoarele linii de demarcare: • Investi iile în sectorul de creştere a albinelor sunt eligibile prin PNDR. însumând aproape 8 milioane de Euro.

informare şi difuzare de cunoştin e precum şi prin utilizarea serviciilor de consiliere şi consultan ă.2. Atât etapele verificării cât şi metodologia de verificare sunt prevăzute în procedura administrativă a APDRP. o expertiză corespunzătoare a fost asigurată de către institute de cercetare independente. 1782/2003 • România implementează.art. Astfel. Braşov) şi „Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea” (I. Articolul 48 din Regulamentul Comisiei (CE) nr.D. 5. Nerespectarea GAEC determină reducerea în mod corespunzător a sprijinului condi ionat de aceste cerin e. aplicarea practicilor de agro . I. conform modelului european. Decembrie 2009 .P. Aceste institute sunt unită i de cercetare-dezvoltare autonome în cadrul Academiei de Ştiin e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" – principalul coordonator al cercetarii agricole românesti.C. activitatea sa desfăşurându-se de-a lungul mai multor decenii până în prezent.C.A. din bugetul Ministerului Agriculturii.C. respectiv pe cap de animal. schimbul de informa ii cu alte autorită i în conformitate cu protocoalele încheiate. asigurând astfel deplina consisten ă şi plauzibilitate a acestora. Îmbunătă irea cunoştin elor privind Bunele condi ii agricole şi de mediu se realizează şi prin furnizarea de pregătire profesională.C.1974/2006. Plă ile Na ionale Complementare sunt date pe suprafa a cultivată. pentru care trebuie să îndeplinească condi iile de eligibilitate. MADR a între inut o colaborare strânsă cu acest institut în ceea ce priveşte atât elaborarea cerin elor de agro-mediu cuprinse în pachetele de conservare a pajiştilor. schema de plată unică pe suprafa ă – SAPS (Single Area Payment Scheme) care va contribui la practicarea unei agriculturi competitive.D.6. 173 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. începând cu anul 2007. cât şi în ceea ce priveşte calculul plă ilor compensatorii pentru aceste pachete. Acordarea SAPS este condi ionată de respectarea GAEC (Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu). Aceste cerin e se aplică şi unor ac iuni sprijinite prin Pilonul II care au ca obiectiv sprijin financiar în zonele defavorizate (LFA). I. în conformitate cu prevederile Paragrafului 2. măsuri sprijinite prin cel de-al II . a efectuat calculul acestor plă i compensatorii.lea pilon. Braşov. 42 (5) şi 69 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.Plă i directe .D.D. Fundulea).mediu şi respectarea cerin elor planurilor de management din ariile protejate de interes comunitar Natura 2000. de exemplu: verificarea documentelor. verificarea pe teren. Plă ile Na ionale Complementare sunt introduse tot din 2007 şi se adăugă la plă ile unice pe suprafa ă. corectitudinea datelor utilizate la efectuarea calculelor plă ilor compensatorii este asigurată de către „Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pajişti Braşov” (I. • Agen ia de Plă i va fi responsabilă pentru verificarea încrucişată în vederea evitării dublei finan ări între PNDR şi aceste scheme de sprijin.P.P. Deosebirea este că Plă ile Na ionale Complementare sunt plătite de către statul român. Asigurarea corectitudinii datelor Pentru justificarea consisten ei şi plauzibilită ii plă ilor prevăzute prin Măsurile 214 “Plă i de Agro-mediu” şi 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole”. agricultorii primesc subven ii acordate de UE. Agen ia de Plă i va implementa o procedură specială de verificare încrucişată. Braşov este cel mai prestigios institut de cercetare în domeniul pajiştilor din România. durabile şi orientată către pia ă. În cazul Măsurii 214 „Plă i de Agro-mediu”.

consisten a şi plauzibilitatea calculelor în ceea ce priveşte pierderile de venit din activită ile agricole este asigurată de către Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie.D. accesarea unui credit rămâne o problemă majoră pentru majoritatea fermierilor şi a IMMurilor din spa iul rural. costurile de administrare ale împrumutului sunt prea mari comparativ cu valoarea împrumutului solicitat. Fundulea este recunoscută ca fiind cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România. Agrochimie şi Protec ia Mediului. creditele de consum. În absen a resurselor proprii de cofinan are şi refuza i de institu iile de creditare. precum şi a reticen ei băncilor de a finan a investi iile în acest sector. Deşi mediul de afaceri rural a manifestat un interes deosebit pentru dezvoltarea proiectelor de dezvoltare rurală.C. Aceste institute sunt autonome. inclusiv creditele pentru locuin e şi împrumuturile pentru societă ile corporatiste absorb cea mai mare parte a creditelor. a condi iilor de acordare a creditelor impuse de băncile comerciale. deoarece majoritatea nu pot dovedi o performan ă finaciar-bancară (fie că sunt nou constituite sau nu de in un istoric de opera iuni bancare sau de credit).2 şi a poten ialilor beneficiari ai ajutorului FEADR pentru micro-întreprinderi şi IMM-uri defini i în cadrul măsurilor. asigurarea cofinan ării necesare realizării 174 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.7. Costurile de înfiin are şi de între inere pe o perioadă de 5 ani sunt fundamentate de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. în absen a resurselor proprii.I. foarte mul i solicitan i de ajutor financiar oferit de PNDR întâmpină dificultă i în procurarea cofinan ării private cerute de program. Sistemul de garantare cu finan are din PNDR Sectorul agricol din România cât şi economia rurală au în general o accesibilitate mult mai redusă la serviciile financiare oferite de sistemul financiar bancar decât restul economiei. sistemele de leasing. iar băncile au manifestat o mai mare deschidere pentru finan area IMM-urilor şi a sectorului agro-alimentar. asupra economiei locale cât şi asupra absorbirii fondurilor comunitare de către comunită ile şi sectoarele cele mai în nevoie. Experien a recentă a Programului SAPARD a demonstrat faptul că finan area necesară beneficiarilor proiectelor de investi ii dezvoltate în mediul rural a întâmpinat dificultă i ca urmare a lipsei surselor proprii de finan are. Mai mult chiar. Astfel o mare parte din credite se îndreaptă către segmentele mai pu in riscante şi mai rentabile de pe pia ă financiar bancară. Recenta criză financiară şi de lichidită i ce se manifestă la nivel mondial şi care afectează şi economia românească accentuează şi mai mult inaccesibilitatea acestei categorii de solicitan i de credit la sursele de finan are de pe pia ă cu consecin e agravante asupra absorb iei fondurilor din FEADR. Astfel. Institu iile de creditare de pe pia ă asociază un grad ridicat de risc pentru marea majoritate a fermierilor defini i în capitolul 5. profitabilitatea din aceste domenii de activitate este mai redusă comparativ cu alte sectoare. privind asigurarea garan iilor solicitate. folosirea pământului şi a altor active agricole drept garan ii bancare este profund afectată de volatilitatea pre urilor generată de actuala criză economică. Cardurile de credit. nu în ultimul rând datorită oportunită ilor oferite de integrarea în Uniunea Europeană. nu dispun de alte garan ii materiale. Decembrie 2009 . În cazul Măsurii 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”. Acest institut a efectuat calculul plă ii compensatorii pentru pachetul ce vizează conservarea solului şi a apei (“culturi verzi”) pe baza datelor tehnico-economice de inute. Deşi sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani.2. 5.A. asigurând astfel deplina consisten ă şi plauzibilitate a acestora. În România este încă greu de ob inut un împrumut de către o mică firmă start-up sau de către un agricultor. poten ialii solicitan i ai sprijinului FEADR se văd obliga i să abandoneze proiectele lor de dezvoltare cu consecin e directe atât asupra veniturilor proprii.

a fost alimentată cu fonduri bugetare şi o schemă de garantare a creditului rural pentru facilitarea accesului la credite al beneficiarilor Programului SAPARD prin acordarea de garan ii ce acopereau 100% valoarea creditului şi. Aceste două institu ii financiare sunt deocamdată singurele înregistrate de Banca Na ională a României în Registrul Special al Institu iilor Financiare Nebancare ce operează pe pia a de garan ii bancare din România. pentru care sau acordat garan ii în valoare de 990. Conform Legii nr. 1974/2006.727. Programul „Fermierul” de stimulare a investi iilor în agricultură a constituit componenta principală a acestui pachet şi principalul instrument pentru creşterea absorb iei fondurilor comunitare de pre-aderare (SAPARD). se înregistra un grad de angajare de 47% şi unul de plată de 29%. în luna noiembrie 2008 s-a ajuns la un grad de angajare de 93% şi unul de plată de 80%. Prin activitatea de preluare a unei păr i din risc. care beneficiază de prevederile „Sun Set Clause” din Tratatul privind Aderarea Republici Bulgaria şi României la Uniunea Europeană.883 Lei. 218/2005.000 Lei. 218/2005 privind stimularea absorb iei fondurilor SAPARD. pentru fondurile alocate.000.000 Lei pentru care s-au acordat garan ii în valoare de 204. În momentul aplicării sistemului de garantare cu finan are din PNDR. 218/2005. prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare. Fondul european pentru garantare agricolă. îşi va înceta aplicarea. preluarea riscului de creditare. 175 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 5 din Regulamentul (CE) nr.078. etc. Contribu ia acestor fonduri la implementarea Programului SAPARD. cu încadrare în expunerea maximă prevăzută în Legea nr. Pentru Programul SAPARD. Decembrie 2009 . în cadrul acestei scheme de garantare a creditelor din bugetul MADR a fost alocată FNIMM-ului suma de 39. fondurile de garantare permit institu iilor de credit să-şi extindă portofoliul de clien i într-un sector altfel greu accesibil datorită costurilor ridicate (monitorizare şi provizionare). Având în vedere situa ia mai sus men ionată. începând cu anul 2005. pentru asigurarea surselor necesare implementării proiectelor beneficiarilor publici din PNDR (consilii locale. este necesară dezvoltarea unui instrument financiar care să crească accesibilitatea solicitan ilor PNDR la sistemul de credit al institu iilor financiar bancare de pe pia ă pentru ob inerea de credite pentru cofinan area contribu iei private. în special pentru asigurarea cofinan ării proiectelor realizate din fondul SAPARD. PNDR va contribui la constituirea schemelor de garantare precum şi acoperirea costurilor de management ale acestora în limita permisă de art. iar FGCR-ului i-a fost acordată suma de 123. Fondul european pentru pescuit.) se va crea o schemă separată de garantare din resurse financiare alocate din bugetul na ional. de monitorizare suplimentară a întreprinzătorului şi a proiectului. s-a concretizat prin accelerarea absorb iei. În paralel.139 Lei. Întrucât schemele de garantare cu cofinan are FEADR oferă garan ii exclusiv întreprinderilor. Legea nr. două institu ii financiare au fost desemnate să gestioneze schema de garantare: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Na ional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNIMM).acestora a fost dependentă de sistemul bancar. respectiv. Pentru remedierea problemelor întâmpinate în dezvoltarea proiectelor în mediul rural.000. Guvernul României a elaborat un pachet de acte normative pentru creditarea şi garantarea împrumuturilor pentru investi ii. republicată. 51 alin. astfel încât fa ă de anul 2005 când. Instrumentul financiar propus îl reprezintă crearea unor scheme de garantare a creditelor pentru beneficiarii măsurilor de investi ii private cofinan ate de FEADR în cadrul PNDR. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

7. 176 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.2. Managementul schemelor de garantare Fiecare schemă de garantare va fi gestionată de un “Gestionar al fondului” ales pe bază competitivă dintre institu ii financiare active pe pia a de garantare a creditelor din România.inclusiv schemele de ajutor de stat aferente.3. 5. • Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” şi • Măsura 313 „Încurajarea activită ilor turistice”.5.7.2. creşterea interesului şi încrederii institu iilor financiar bancare în economia rurală şi intensificarea procesului de dezvoltare rurală prin efectul de adi ionalitate (atragerea de finan are privată adi ională) generat de astfel de scheme. • Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” . a IMM-urilor din mediul rural şi a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de creditare de pe pia a financiar-bancară. pentru partea acoperită de articolul 36 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. cu finan are din FEADR: 1) Schema de garantare pentru agricultură care va acorda garan ii la credite beneficiarilor măsurii 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” şi măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”.2. 5. Schemele de garantare vor fi gestionate ca blocuri financiare distincte în cadrul institu iei financiare desemnate drept Gestionar al fondului în urma procedurii de selec ie. 313 „Încurajarea activită ilor turistice” şi componentei măsurii 123 acoperită de schemele de ajutor de stat. 2) Schema de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) ce va acorda garan ii IMM-urilor beneficiare ale măsurilor 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”.7. Obiectivul schemelor de garantare cofinan ate de FEADR Îmbunătă irea mediului de afaceri prin creşterea accesibilită ii fermierilor.1. Se constituie astfel 2 schemele de garantare. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va selecta gestionarii fondurilor pentru derularea celor două scheme de garantare pe baza unei proceduri de achizi ii publice. Decembrie 2009 . Aceasta presupune ca institu ia financiară selectată să ină o eviden ă separată distinctă a resurselor financiare primite de la Autoritatea de Management (FEADR şi contribu ia na ională) fa ă de alte resurse disponibile ini ial în institu ie şi folosite pentru activitatea de garantare sau alte servicii financiare. Domeniul acoperit de schemele de garantare Schemele de garantare oferă garan ii bancare solicitan ilor de împrumuturi bancare pentru finan area proiectelor de investi ii private cofinan ate din următoarele măsuri ale PNDR: • Măsura 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”.2.

condi iile de monitorizare a implementării acestora. Autoritatea de Management va adopta toate procedurile în vederea verificării utilizării corecte a resurselor alocate gestionarului fondului. indicatorul intă privind rata estimată de eşec. regulile privind raportarea către AM PNDR. Transferul echivalentului 177 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. respective. Cheltuielile de gestiune vor fi deduse annual din valoarea contribu iei PNDR plătită la constituirea schemelor de garantare. statutul fondului. criteriile. între altele. Institu iile financiare care vor răspunde invita iei la licita ie vor trebui să includă în oferta lor. rela ia acestora cu Autoritatea de Management. Cheltuielile de gestiune se vor calcula ca o medie anuală maximă raportată la întreaga perioadă de derulare a schemelor. eviden ierea şi identificarea contabilă separată a sumelor alocate din PNDR şi. gradul de expunere pentru anul în curs. Autoritatea de Management va monitoriza şi evalua implementarea planului de afaceri al gestionarilor selecta i pe parcursul întregii durate de implementare a PNDR. condi iile şi modalitatea de derulare a sumelor alocate gestionarilor fondurilor vor face obiectul unor norme specifice de implementare care să asigure. pe lângă alte elemente cerute de procedura de selec ie. 1974/2006. un Plan de afaceri elaborat în conformitate cu prevederile art.Selectarea institu iilor financiare care vor gestiona fondurile alocate se va realiza de către Autoritatea de Management din MADR. Cheltuielile de gestiune a schemelor de garantare ale gestionarilor fondurilor vor fi acoperite din contribu ia PNDR în limita maximă stabilită în Conven ia de finan are dar nu mai mult de 2% din valoarea contribu iei PNDR plătită drept capital gestionarului fondului. inclusiv reutilizarea resurselor atribuibile contribu iei FEADR conform art. suma. În acest scop. modificări în criteriile. procentul din acesta sumă alocat annual pentru acoperirea costurilor de administrare. în baza unei proceduri transparente de selec ie şi în baza unor criterii de selec ie stabilite în conformitate cu legisla ia na ională în domeniul achizi iilor publice. Autorită ii de Management. de 2% din capitalul transferat fondului. printre altele. la începutul operării schemelor de garantare pentru prima oară şi apoi la finele fiecărui an financiar. strategia Gestionarului fondului privind derularea schemelor de garantare. 51(1) al Regulamentului (CE) nr. politica de închidere a investi iei şi normele de lichidare a fondurilor alocate din PNDR. de competen ă şi independen ă a managementului. monitorizarea garan iilor acordate beneficiarilor finali din aceste fonduri. 52 din Regulamentul (CE) nr. bugetul opera ional al fondului. 1974/2006. 51 (6) din Regulamentul (CE) nr. obligativitatea prezentării anuale a unui planul de activitate al gestionarului. un Plan de activitate care va indica dimensiunea portofoliul de garantare pentru anul ce urmează. Conven ia va prevedea contribu ia financiară a PNDR la constituirea fondului de garantare. cerin ele în materie de profesionalism. Gestionarii schemelor de garantare trebuie să prezinte. Modalită ile de alocare a sumelor către gestionarii schemelor de garantare selectate. termenii şi condi iile de finan are. În acest sens. respectiv 2009-2013. termenii şi condi iile de garantare precum şi costurile anuale de management acoperite din suma globală a fondului de garantare (în limita procentului stabilit în Conven ia de finan are) precum şi alte informa ii stabilite în Conven ia de finan are. Decembrie 2009 . regimul de proprietate şi partenerii finan atori. 1974/2006. justificarea şi utilizarea prevăzută a contribu iei FEADR. precum şi termenele şi condi iile de implementare a schemelor de garan ii vor fi reglementate printr-o Conven ie de finan are care va respecta prevederile art. 52 din Regulamentul (CE) nr. Planul de afaceri depus împreună cu oferta va fi evaluat în cadrul acesteia. Planul de afaceri va cuprinde în mod obligatoriu următoarele informa ii: pia a intă sau portofoliul de garan ii avut în vedere. regulile privind eviden a contabilă a schemelor. precum şi condi iile de reutilizare a sumelor disponibile conform art. 1974/2006. fiind inclusă în valoarea totală a capitalului alocat şi suportată din alocarea stabilită prin PNDR pentru fiecare schemă de garantare.

s-au acordat garan ii cel pu in în valoare egală cu bugetul măsurii alocat şi plătit drept contribu ie pentru schemele de garantare. Capitalul returnat din activitatea de garantare la expirarea contractelor de garan ii după ce obliga iile de garantare au fost onorate va fi reutilizat pentru acordarea de noi garan ii beneficiarilor eligibili. Decembrie 2009 . Dobânda generată de plasarea capitalului PNDR în sistemul bancar. Cheltuielile schemelor de garantare vor fi cele rezultate din plata de către gestionarii schemelor de garantare a garan iei (valoare/sold) aferente contractelor de garantare pentru care institu iile bancare execută garan ia pentru împrumuta ii ce nu şi-au respectat obliga iile din contractele de credit. În cadrul acestui exerci iu.4. respectiv pentru măsurile 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” şi 123 „Creşterea valorii 178 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. rămasă după deducerea cheltuielilor schemelor de garantare.7. dobânda încasată. condi iile specifice celor două scheme sunt prezentate după cum urmează: 5. Expunerea maximă posibilă în cadrul schemelor de garantare nu va depăşi de 5 ori suma alocată acestora din PNDR. situa ia pie ei. capitalul alocat prin PNDR. Schema de garantare pentru sectorul agricol Prin intermediul acestei scheme de garantare se vor acorda garan ii pentru sectorul agricol. diminuată cu costurile de management.. 1974/2006 în privin a ajutorului de stat. Veniturile şi cheltuielile schemelor se înregistrează în eviden a contabilă a fondurilor de garantare selectate cu respectarea art. Descărcarea de gestiune aferentă contribu iei FEADR la schemele de garantare se va realiza cu ocazia exerci iului bugetar aferent ultimului an de implementare al programului. recuperările de crean e. în următoarea ordine de prioritate: primele de garantare. 52 din Regulamentul (CE) nr. Având în vedere domeniul acoperit de cele două scheme de garantare în vederea simplificării gestiunii acestui instrument financiar co-finan at din FEADR. contribu ia FEADR plătită la capitalul schemelor de garantare (constituită din capitalul de garantare plus cheltuielile de gestiune) va fi considerată integral cheltuială eligibilă dacă pentru fiecare măsură din PNDR. în conformitate cu prevederile art. Capitalul vărsat drept contribu ie PNDR va fi plasat de gestionarul fondului în sistemul bancar. Gradul efectiv de expunere va fi stabilit anual de gestionarul fondului în func ie de gradul de risc asociat portofoliului de garantare.2. neputând depăşi nivelul maxim de 5/1. 51 (7) din Regulamentul (CE) nr. etc. iar regularizarea balan ei la finele anului. pentru care au fost aplicate schemele de garantare. 1974/2006. Dobânda încasată prin plasarea sumelor alocate din PNDR.cheltuielilor de gestiune se va face în două transe: 80% la începutul anului fiscal pe baza anticipa iei. primele de garantare încasate de gestionarii schemelor de la beneficiarii finali şi recuperarea crean elor rezultate din aplicarea schemelor vor constitui venituri ale schemelor de garantare. Cele două scheme de garantare sunt definite în termenii şi condi iile în care acest instrument financiar nu oferă un avantaj economic întreprinderilor beneficiare astfel încât să constituie ajutor de stat. se va cumula la contribu ia PNDR şi va constitui resursă suplimentară de garantare pentru schemele de garantare. Cheltuielile schemelor de garantare vor fi suportate din sursele schemelor.

Comunicarea Comisiei 2006/C 319/01 Liniile directoare ale Comunită ii privind ajutorul de stat în sectorul agricol şi forestier. 123 şi care au o cerere de finan are FEADR selectată pentru finan are. 88 din Regulamentul (CE) nr. (b). 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). 36 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană . Pe măsura rambursării acestuia institu iei creditoare. art. de către beneficiar. (iii). 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). astfel încât acest procent să fie respectat pentru soldul nerambursat al creditului de la data solicitării plă ii garan iei. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. (g) coroborat cu punctul 3. 20(b) (i). Baza legală Art. această schemă pune la dispozi ia beneficiarilor finali posibilitatea de a ob ine garan ii pentru creditele contractate în vederea implementării proiectelor selectate pentru finan are în cadrul măsurilor din paragraful anterior. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Decembrie 2009 . Descrierea schemei de garantare Garan iile cu finan are din PNDR vor fi acordate cu respectarea următoarelor condi ii: • Beneficiarii garan iilor vor fi cei prevăzu i în fişele măsurilor 121.4 (a). 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).adăugate a produselor agricole şi forestiere” . • Garan ia acordată va fi strict legată de creditul contractat în vederea implementării proiectului selectat pentru finan are. Comunicarea Comisiei 2008/C 155/02. (c). valoarea garan iei va fi redusă propor ional. Art. valoarea maximă a garan iei precum şi perioada pentru care este acordată fiind determinată pentru fiecare credit în parte în func ie de caracteristicile acestuia şi respectând prevederile fişelor tehnice ale măsurilor.2 (c) cu privire la aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garan ii. în sensul prevederilor Comunicării Comisiei Europene privind orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate (2004/C244/02). Art. Pentru atingerea obiectivelor men ionate. 71(5) din Regulamentul (CE) nr. punctele 3. • Garan ia acordată va putea acoperi până la 80% din creditul contractat.pentru proiectele aflate sub inciden a art. Schema de garantare pentru sectorul agricol este finan ată integral din contribu ia FEADR şi cofinan area publică na ională aferentă şi în conformitate cu articolul 88 (1) paragraful 2 din 179 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Art. • Nu vor fi acordate garan ii solicitan ilor afla i în dificultate financiară. 26. 1974/2006 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 28 (în ceea ce priveşte sectorul agricol) ale Regulamentului (CE) nr.

87 şi 88 privind ajutorul de stat din Tratatul instituind Comunitatea Europeană (JO C155/20. Baza legală Art. 52(a)(ii). 3. art.5. Finan are Finan area schemei de garantare pentru sectorul agricol se va realiza prin alocarea unui sume din alocarea stabilită în fişa fiecărei măsuri pentru care se aplică schema.000 Euro. (c) şi (g) din Comunicarea Comisiei Europene nr. din care: Contribu ie comunitară: 152. 1974/2006. 180 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.7. 2008/C155/02 de aplicare a art.000 Euro.000 Euro.4 (a).000. 71(5) din Regulamentul (CE) nr. 9. coroborat cu pct. (b). 88 din Regulamentul (CE) nr. această schemă pune la dispozi ia beneficiarilor finali posibilitatea de a ob ine garan ii pentru creditele contractate în vederea implementării proiectelor selectate pentru finan are în cadrul măsurilor din paragraful anterior. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Art.2. Schema de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii Prin intermediul acestei scheme de garantare se vor acorda garan ii pentru sectorul nonagricol. respectiv pentru schemele de ajutor de stat aferente măsurii 123 şi măsurile 312 şi 313.06. lit. Nu este prevăzută o complementare din resurse na ionale a fondurilor pentru această schemă. Art. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).2008). Decembrie 2009 .000. B din Anexa II a Regulamentului (CE) nr. prevederile pct.5. 28 al Regulamentului (CE) nr. 5.Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) coroborat cu pct. (iii). Art. Comunicarea Comisiei 2008/C 155/02 cu privire la aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garan ii. Art. Contribu ie na ională: 38. 3. Fondul de garantare selectat va aplica în derularea mecanismelor de acordare a garan iilor pentru IMM-uri din sectorul non-agricol. Alocarea cumulată a sumelor din fiecare măsură aferentă schemei de garantare se ridică la suma totală indicativă de 190. Pentru atingerea obiectivelor men ionate.3 şi 3. 1698/2005. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). 54 şi 55 ale Regulamentul (CE) nr. Detalierea contribu iei fiecărei măsuri la constituirea schemei de garantare agricolă se va face în cadrul fiecărei măsuri. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr.000.

000. • • • • Având în vedere condi iile de acordare a garan iilor prevăzute mai sus. valoarea maximă a garan iei precum şi perioada pentru care este acordată fiind determinată pentru fiecare credit în parte în func ie de caracteristicile acestuia şi respectând prevederile fişelor tehnice ale măsurilor. Contribu ie na ională: 6.Descrierea schemei de garantare Garan iile cu finan are din PNDR vor fi acordate cu respectarea următoarelor condi ii: • Beneficiarii garan iilor vor fi IMM-urile eligibile în cadrul schemelor de ajutor de stat aferente măsurii 123 şi beneficiarii eligibili ai măsurilor 312 şi 313 care au o cerere de finan are FEADR selectată pentru finan are. Alocarea indicativă cumulată a sumelor din fiecare măsură aferentă schemei de garantare se ridică la suma totală de 30. Garan ia acordată va putea acoperi până la 80% din creditul contractat. Detalierea contribu iei fiecărei măsuri la constituirea schemei de garantare se va face în cadrul fiecărei măsuri. din care: Contribu ie comunitară: 24. Garan ia acordată va fi strict legată de creditul contractat în vederea implementării proiectului selectat pentru finan are. 2008/C155/02 cu privire la aplicarea art. schema de garan ii cu finan are din PNDR îndeplineşte condi iile Comunicării Comisiei nr. Prima de garantare percepută de către gestionarul fondului selectat pentru a derula schema va fi fie o primă unică a cărei valoare va fi stabilită luând în considerare condi iile pie ei fie o primă calculată pe baza ratingului acordat solicitantului. Încadrarea beneficiarului într-o clasă de risc se va realiza de către institu ia bancară creditoare în conformitate cu reglementările na ionale. în conformitate cu reglementările na ionale. Finan are Finan area schemei de garantare se va realiza prin alocarea unui sume din alocarea stabilită în fişa fiecărei masuri pentru care se aplică schema. cu respectarea coresponden ei între ratingul acordat de banca şi cele prezentate în Comunicarea Comisiei privind garan iile. înainte de acordarea garan iei de către gestionarul fondului. 181 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. fiind utilizat sistemul de prime safeharbour.000 Euro.000 Euro.2008/C155/02.000. Nu vor fi acordate garan ii solicitan ilor afla i în dificultate financiară. Pe măsura rambursării acestuia institu iei creditoare de către beneficiar. 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garan ii.000. în sensul prevederilor Comunicării Comisiei Europene privind orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate (2004/C244/02). Decembrie 2009 . pentru ca sprijinul acordat să nu fie nu fi considerat ajutor de stat. prevăzut de Comunicarea Comisiei nr. valoarea garan iei va fi redusă propor ional astfel încât acest procent să fie respectat pentru soldul nerambursat al creditului de la data solicitării plă ii garan iei.000 Euro.

De asemenea. agreat în cadrul Consiliului European din perioada 11-12 decembrie 2008 urmează a se oferi un stimulent pentru economia europeană. conducând de asemenea la creşterea economică. Decembrie 2009 . României îi revine suma de 101. Din suma alocată pentru Planul European de Redresare Economică. inclusiv a celor pentru stocarea apei şi pentru tratamentul apelor reziduale. Suma suplimentară este repartizată fiecarei axe în propor ia avută ini ial.694. având în vedere multitudinea activită ilor prevăzute deja în Programului Na ional de Dezvoltare Rurală 2007 2013 şi care sunt în conformitate cu ac iunile ce se pot finan a conform Anexei II a Regulamentului (CE) nr. gestiunea resurselor de apă. Creşterea numărului de bănci care dezvoltă produse specifice de finan are a proiectelor de dezvoltare rurală. 182 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. infrastructură în bandă largă (infrastructura de Internet) şi proiecte pentru noile provocări (schimbări climatice. 74/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr.5. prelucrarea biomasei agricole/forestiere pentru energia din surse regenerabile. Indicatori aplicabili schemelor de garantare In scopul monitorizării şi evaluării implementării schemelor de garantare sunt prevăzu i următorii indicatori: Numărul de garan ii acordate defalcat în func ie de schemă şi măsură. Suma suplimentară va fi utilizată strict pentru finan area proiectelor care cuprind ac iuni vizate prin PERE.8 Finan area noilor provocări în cadrul PNDR Conform Planului European de Redresare Economică (PERE).2. în eficien a folosirii energiei şi în noi tehnologii contribuie la asigurarea unei dezvoltări durabile şi la o mai mare siguran ă a rezervelor. Valoarea garan iilor acordate defalcat în func ie de schemă şi măsură. Astfel ac iunile care vizează noile provocări şi care corespund activită ilor ce se regăsesc în domeniile de interven ie ale măsurilor existente în Programul Na ional pentru Dezvoltare Rurală.6. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). producerea de biogaz utilizând deşeuri organice. Numărul de garan ii executate de institu iile de creditare. prin alocarea a 5 miliarde Euro pentru proiecte din domeniul energetic. Stimularea investi iilor în energie regenerabilă. 5.000 Euro care suplimentează bugetul ini ial alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.7. inova ie şi restructurarea sectorului produse lactate). energii regenerabile. îmbunătă irea eficien ei utilizării şi depozitării îngrăşămintelor azotate. o aten ie deosebită va fi acordată investi iilor pentru economisirea resurselor de apă prin realizarea unor investi ii în sisteme eficiente de iriga ie.2. biodiversitate. sunt următoarele: Axa I: Folosirea energiei regenerabile se justifică din punct de vedere ecologic fiind considerată din ce în ce mai mult ca o alternativă viabilă şi din punct de vedere economic. În acest sens sunt încurajate investi iile în culturi energetice perene (culturi din specii repede crescătoare cu rota ie rapidă şi plante erbacee).

Axa 2: Printre provocările majore pentru agricultura europeană figurează problematici din domeniul managementului resurselor naturale şi anume: conservarea biodiversită ii.asigurarea men inerii unui mai bun management al solului prin angajamentele de agro-mediu cum este şi acoperirea cu culturi verzi a terenurilor arabile în timpul iernii. Având în vedere faptul că cele mai multe din aceste ac iuni sunt vizate în cadrul Măsurii 214 – plă i de agro-mediu şi faptul că în anul 2008. precum şi cele pentru îmbunătă irea prelucrării şi comercializării produselor lactate. schimbările climatice şi producerea de energie din surse regenerabile. geotermică). având în vedere că aceste ac iuni nu sunt aducătoare de profit.La acestea se adaugă şi investi iile pentru produc ia de lapte. 123 ”Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” şi 125 ”Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”. sens în care se consolidează sprijinul pentru investi iile private existente în cadrul măsurii 312.conservarea biodiversită ii prin prevenirea abandonului terenurilor în zonele defavorizate şi sprijinirea utilizării extensive a păşunilor cu Înaltă Valoare Naturală. ce vizează achizi ionarea de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile. se regăseşte şi energia regenerabilă. . Decembrie 2009 . se va asigura prin continuarea aplicării sprijinului acordat pentru împăduriri. printre ac iunile privind noile provocări. este destinată să compenseze costurile suplimentare suportate de către agricultori. În vederea realizării ac iunilor men ionate s-a propus suplimentarea alocărilor financiare ale măsurilor: 121”Modernizarea exploata iilor agricole”. energie solară şi eoliană. . conservarea solului şi reducerea poluării din surse agricole.asigurarea calită ii apei prin consolidarea angajamentelor de reducere a utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor. managementul durabil al terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală. .diminuarea schimbărilor climatice şi a efectelor adverse ale acesteia.continuarea acordării unei contribu iii în vederea îndeplinirii obiectivelor Natura 2000 prin angajamentele existente de mediu. au fost identificate următoarele tipuri de ac iuni: . prin PERE se suplimentează şi sprijinul pentru investi iile de interes public din cadrul măsurii 322 ce vizează achizi ionarea de instala ii/infrastructuri pentru producerea şi furnizarea de energie regenerabilă din sursele existente (biomasă. Totodată. primul an de implementare pentru pachetul 1 şi pentru pachetul 2 din cadrul Măsurii 214 – plă i de agro-mediu au fost încheiate angajamente care acoperă aproape în totalitate alocarea indicativă pentru măsura 214 aferentă întregii perioade de programare 2007-2013. gestionarea durabilă a resurselor de apă. . 183 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. pentru a putea fi asigurată finan area noilor angajamente de agro-mediu. creşterea intensită ii sprijinului cu 10 % în cadrul Măsurii 121 „Modernizarea exploata iilor agricole” pentru investi ii privind îmbunătă irea eficien ei utilizării şi depozitării îngrăşămintelor cu azot şi instala ii pentru tratamentul apelor reziduale în exploata ii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare. Axa 3: Conform PERE. Din aceste considerente. Adaptarea agriculturii şi silviculturii la schimbările climatice presupune costuri mai ridicate pentru realizarea acestor investi ii de către fermieri.74/2009 şi având în vedere priorită ile şi obiectivele Axei 2 pentru perioada 2007-2013 referitoare la compensarea serviciilor de mediu aduse de utilizatorii de terenuri agricole. Datorită posibilită ii măririi plafonului alocat pentru ac iunile ce se pot finan a conform Anexei II a Regulamentului (CE) nr. a fost suplimentat bugetul acestei măsuri.

ploile acide. Pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii de internet în bandă largă. se are în vedere finan area acestui tip de infrastructură prin PNDR. se va contribui. 18 Zonele de eşec din punctul de vedere al accesului la serviciile de comunica ii electronice în bandă largă au fost definite (în cadrul Strategiei guvernamentale de dezvoltare a comunica iilor electronice în bandă largă în România în perioada 20092015) ca fiind localită ile cu cel mult 10. ceea ce va contribui la asigurarea pârghiilor necesare dezvoltării structurilor administrative. Astfel. infrastructura de internet în bandă largă. la accesul cetă enilor la cunoaştere prin accesarea con inutului informa ional. semnul cel mai vizibil al schimbărilor climatice ce au loc la nivelul întregului glob. prin asigurarea premiselor unor viitoare investi ii în spa iul rural. Un avantaj considerabil al utilizării de energie alternativă îl constituie creşterea nivelului de confort al popula iei rurale prin asigurarea posibilită ii de dotare a clădirilor publice. Acest tip de infrastructură poate fi sprijinit prin PNDR cu condi ia asigurării demarcării cu alte programe. fapt care necesită sprijinirea investi iilor în infrastructura de internet în bandă largă. 184 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. implicit. infrastructura de internet în bandă largă se regăseşte în propor ie nesemnificativă atât în urban cât şi în rural. La nivelul României. Totodată datele statistice na ionale existente nu realizează o distinc ie clară între zona rurală şi urbană. precum şi modificarea Cadrului Na ional Strategic de Referin ă şi a documentelor programatice pentru asigurarea complementarită ii. unde sunt prezen i cel mult doi furnizori de servicii de internet. În cadrul măsurii 322. Decembrie 2009 . se asigură o acoperire cât mai mare a accesului la infrastructura de internet în bandă largă la nivelul întregii ări. Având în vedere faptul că fondurile aferente accesului la broadband prin intermediul Programului Opera ional Sectorial Creşterea Competitivită ii Economice nu pot asigura acoperirea tuturor zonelor de eşec18 ale pie ei. În prezent. este necesară demarcarea clară cu fondurile structurale în vederea evitării dublei finan ări. Prin sus inerea investi iilor care vizează achizi ionarea de echipamente pentru producerea de energie regenerabilă. dezvoltarea satelor” şi 323 – „Conservarea şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Prin sprijinirea acestui tip de investi ii prin PNDR. investi iile ce vizează infrastructura de internet în bandă largă. măsură integrată ce combină activită ile şi opera iunile a trei măsuri.000 de locuitori. după anul 2010. la reducerea consecin elor negative asupra mediului cum ar fi accentuarea efectului de seră. creşterea concentra iei de praf în atmosferă care contribuie la încălzirea globală. pentru a se evita dubla finan are. se asigură evitarea excluderii sociale a popula iei. respectiv 321 – „Servicii de bază pentru economia şi popula ia rurală”. 322 – „Renovarea. inclusiv a zonelor rurale. prin folosirea unor sisteme de energie alternativă nepoluante şi durabile. Datorită adoptării tardive a unei strategii na ionale de dezvoltare a comunica iilor electronice în bandă largă şi a neidentificării operatorilor regionali.Sprijinul suplimentar alocat prin PERE se acordă cu scopul de a preveni constrângerile de mediu cauzate de gestionarea ira ională a energiei. constituind o alternativă mai ieftină de ob inere a energiei. după anul 2010. poten ialul climatic al României este favorabil producerii de energie regenerabilă. Mai mult decât atât. cu echipamente de producere şi furnizare a energiei regenerabile. în cadrul cărora se oferă servicii popula iei rurale. O asemenea abordare necesită o perioadă importantă de timp. prin suplimentarea fondurilor pentru furnizarea serviciilor broadband la nivelul zonelor rurale. vor putea fi sus inute după anul 2010 cu ac iuni ce vor fi implementate în timp spre a permite dezvoltării rurale să contribuie la obiectivul UE de realizare a 100% a acoperirii broadband pentru 2007-2013. POS CCE se adresează la nivel teritorial prin sprijinirea unor opera iuni specifice cum ar fi conectarea broadband a zonelor defavorizate. şi implicit la dezvoltarea mediului de afaceri. va fi sus inută.

utilizării cunoştin elor şi experien ei existente şi asigurării că ambele autorită i vor avea suficiente informa ii în ceea ce priveşte proiectele şi procedurile astfel încât fiecare să-şi îndeplinească responsabilită ile ce le revin. Criteriul de demarcare va depinde de domeniile de interven ie ale celor două programe în conformitate cu criteriile de eligibilitate şi prevederile legale din PNDR şi fondurile structurale. O nouă demarcare între domeniile de interven ie din POS CCE şi PNDR va fi stabilită în vederea asigurării complementarită ii opera iunilor finan ate prin cele două programe. PNDR-ul va completa apoi investi iile în infrastructura de internet în bandă largă sprijinite în cadrul POS Creşterea Competitivită ii Economice (co-finan at din FEDR) şi va contribui la implementarea obiectivelor strategiei na ionale privind dezvoltarea infrastructurii de internet în bandă largă. menite să sus ină capacită ile regionale şi locale de gestionare. Decembrie 2009 . în conformitate cu strategia na ională actualizată şi cu calendarul investi iilor finan ate de POS CCE astfel încât o discontinuitate între opera iunile finan ate de POS CCE şi PNDR să fie evitată. planificare şi implementare a proiectelor TIC în cadrul PDR-urilor”. aşa cum se stipulează în legisla ia Comunitară. precum şi a evitării dublei finan ări. Modificarea programului va fi pregătită de către Autoritatea de Management pentru PNDR. evaluarea comparativă şi alte ac iuni (eventual în cadrul observatoarelor de TIC existente). 185 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Detaliile cu privire la implementare vor fi stabilite în PNDR. inclusiv în rela ie cu delegarea anumitor func ii către alte institu ii. Această modificare a PNDR-ului va fi elaborată în strânsă cooperare cu autorită ile relevante responsabile pentru implementarea opera iunilor broadband inclusiv consultări cu Autoritatea Na ională de Reglementare în vederea asigurării respectării directivelor UE de ecomunicare. Autorită ile din cadrul dezvoltării rurale şi institu iile responsabile cu implementarea vor lua în considerare recomandările Comunicării despre „Acces mai bun la tehnologiile moderne ale informa iei şi comunicării pentru zonele rurale” (COM(2009) 103 final) care printre altele face un apel către autorită ile din cadrul dezvoltării rurale din Statele Membre la stabilirea ac iunilor de „crearea de re ele. Demarcarea agreată va fi concretizată prin modificări asupra tuturor documentelor relevante de programare.Investi iile în infrastructură de internet în bandă largă vor fi introduse printr-o nouă modificare a PNDR imediat după ce aspectele men ionate mai sus vor fi agreate de către Guvernul României. Implementarea practică a opera iunilor asociate infrastructurii de internet în bandă largă vor fi coordonate în strânsă legătură cu autorită ile responsabile pentru broadband în scopul evitării duplicării efortului. Cooperarea dintre AM-urile celor două programe şi Ministerul Comunica ilor şi Societă ilor Informa ionale va fi reconsolidată.

0 30.1 5. 1974/2006 la baza măsurii Codul măsurii 111 Motiva ia sprijinului În România sectoarele agricol şi forestier constituie pentru spa iul rural un factor determinant pentru ob inerea produc iilor agricole şi silvice.3.3% în 1998 la 52.1. de încurajarea afacerilor orientate spre pia ă. este necesar ca activită ile de formare profesională.1% în 2003.8 Necesitatea activită ilor de formare profesională apare în contextul legat de creşterea competitivită ii şi diversificării produselor şi activită ilor din agricultură şi silvicultură. industria alimentară şi silvicultura.1.3 % în 2003. 2.3.64 de ani. standardelor de calitate.5 9. bunăstării animalelor.3. informare şi difuzare de cunoştin e Articole care stau Articolul 20 (a) (i) şi 21 din Regulamentul (CE) Nr. Măsuri menite să îmbunătă ească cunoştin ele şi să consolideze poten ialul uman Măsura Formare profesională (training). pentru a corespunde cerin elor comunitare în domeniul fitosanitar.1.6 21. informare şi difuzare a cunoştin elor să fie extinse şi la persoanele adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura. precum şi pentru men inerea calită ii peisajului şi protec iei mediului înconjurător. Structura popula iei active din mediul rural pe domenii de activitate şi şcoală absolvită: (%) 2003 Nivel de educa ie/domeniu de activitate Superior Post liceal şi maiştri Liceu Profesională şi ucenici Gimnaziu Primar Fără şcoală Agricultură Silvicultură INS 2003 0. a cerin elor pentru o gamă largă de aptitudini economice şi de management cât şi de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a terenurilor şi protec iei mediului. O mare parte din totalul popula iei active din mediul rural.1.3 32. Informa ii necesare privind axele şi măsurile 5. Astfel. Prin urmare.4 26. din mediul rural de la 0.64 de ani a înregistrat o tendin ă de creştere a ponderii persoanelor cu studii medii sau superioare de la 46. de restructurarea şi modernizarea sectoarelor agricol şi forestier. economică şi juridică.5 3. cca.1 0. inclusiv expertiză în tehnologii noi ale informa iei.5. datorată par ial creşterii gradului de participare la procesul educa ional sau de instruire a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 .9 milioane.2 % în 1998 la 0. 1698/2005. Punctul 5. 186 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decembrie 2009 . Nivelul de educa ie al popula iei rurale cu vârsta cuprinsă între 25 . sprijinind astfel mobilizarea popula iei rurale şi îmbunătă irea diversită ii locale în vederea creşterii atractivită ii zonelor rurale. a diversificării economiei rurale şi a calită ii vie ii.7 45.1. Axa 1: Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier 5.3. a sectoarelor de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.4 0. este ocupată în aceste sectoare. aplicarea de tehnologii şi practici prietenoase mediului şi de utilizare a energiei regenerabile.0 5.0 18.6 3.1 a Anexei II din Regulamentul (CE) Nr. evolu ia şi specializarea în agricultură şi silvicultură necesită un nivel corespunzător de instruire tehnică.

ecologice şi multifunc ionale a acestora. În prezent. informare. având drept scop stoparea acestui fenomen şi practicarea unui management durabil al proprietă ilor. sunt la acest moment: 10 furnizori de formare profesională autoriza i să furnizeze cursuri de ini iere în domeniul agriculturii. în zonele defavorizate din punct de vedere natural. de asemenea. Astfel. CEFIDEC – Centrul de Formare şi Inova ie pentru Dezvoltare în Carpa i). Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. creşterea poten ialului 187 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Numărul total de cursan i care au fost instrui i în perioada 1998 – 2005: prin ANCA . ale altor autorită i publice. de asemenea. ce pot fi ob inute şi prin participarea poten ialilor beneficiari la cursurile finan ate prin această măsură. 18 furnizori de formare profesională autoriza i să furnizeze cursuri de perfec ionare în domeniul agriculturii. prin care se acordă sprijin privind participarea la ac iuni de formare. va facilita. Informarea şi formarea profesională se realizează prin institu ii specializate ale MADR (ANCA .cnfpa. prin CEFIDEC – Vatra Dornei . structura proprietă ii asupra fondului forestier a înregistrat o modificare accentuată prin reducerea suprafe elor aflate în proprietatea publică a statului.sprijinul care se acordă prin această măsură va spori nivelul de cunoaştere. educa ie a persoanelor care lucrează în sectoarele agro-alimentar şi silvic. elaborează politica de îmbunătă ire a informării şi formării persoanelor care lucrează în sectoarele agro-alimentar şi forestier.2. ca urmare a modificărilor survenite în urma reconstituirii dreptului de proprietate asupra pădurilor. De asemenea. Implementarea acestei măsuri.35.Activită ile de formare profesională. Se are în vedere crearea de asocia ii de proprietari de pădure sau de comasare a proprietă ilor de pădure. precum şi de către furnizori priva i. se estimează că suprafa a pădurilor proprietate privată şi proprietate publică locală va fi de aproximativ 65% din fondul forestier na ional..288 de cursan i. În concluzie. apare necesitatea aplicării acestei măsuri cu scopul îmbunătă irii managementului pădurilor pentru creşterea valorii economice.Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier şi Axa 2 – Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural.Agen ia Na ională de Consultan ă Agricolă. pe baza nevoilor de formare profesională. accesarea unor măsuri de investi ii de către tinerii fermieri. este necesar să se extindă aria activită ilor de instruire. informare şi difuzare a cunoştin elor sunt necesare. acolo unde continuarea activită ii agricole contribuie semnificativ la men inerea viabilită ii spa iului rural. În sectorul forestier. care este unul din obiectivele principale ale politicii na ionale forestiere. Conform datelor furnizate de CNFPA (Consiliul Na ional de Formare Profesională a Adul ilor http://www. Astfel. pentru asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor. Aceste activită i acoperă subiecte în cadrul ambelor obiective: competitivitatea sectoarelor agricol. în special cele din Axa 1. Împreună cu măsura 143 – „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru fermieri” . Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din Programul Na ional de Dezvoltare Rurală. Decembrie 2009 . accesul la măsura de instalare a tinerilor fermieri este condi ionat de dovedirea de competen e profesionale. informare şi difuzare a cunoştin elor către toate persoanele adulte care sunt sau vor fi implicate în sectoarele agricol. alimentar şi forestier precum şi îmbunătă irea utilizării durabile a terenurilor şi protec ia mediului. alimentar şi silvic.ro) în România. 12 furnizori de formare profesională autoriza i să furnizeze cursuri de specializare în domeniul agriculturii. informare şi difuzare a cunoştin elor va fi în acord cu Strategiile de la Lisabona şi Göteborg care urmăresc reînnoirea bazelor competitivită ii europene.538 de cursan i.

său de dezvoltare cum ar fi productivitatea şi consolidarea coeziunii sociale cu accent asupra cunoştin elor. silvic şi alimentar. c) respectarea condi iilor de eco-condi ionalitate şi a Standardelor Pie ei Agricole Comune. informare şi difuzare de cunoştin e inovative adresate persoanelor adulte care activează în sectoarele men ionate. forestier şi agro-alimentar. Furnizarea ac iunilor de formare profesională precum şi a ac iunilor de informare şi difuzare a cunoştin elor se va realiza pentru fiecare fermier. restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere. Obiective specifice: Dobândirea de informa ii şi cunoştin e relevante care să permită gospodărirea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere. Obiectivele măsurii Obiectiv general: Îmbunătă irea competitivită ii sectoarelor agricol. sex. perfec ionare şi specializare). diversificarea sau restructurarea produc iei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare) . utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protec ia mediului. Decembrie 2009 . b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor. contribuind astfel la îmbunătă irea condi iilor de via ă şi reducerea şomajului în zonele rurale. f) informări privind introducerea de noi tehnologii informa ionale şi de comunicare (IT). pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârsta. prin ac iuni de formare. e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiin ei forestiere) în vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel na ional. ce reprezintă obiective principale ale politicii na ionale forestiere. specifice pentru agricultură. d) conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol. protec ia mediului şi agricultură ecologică. silvicultură şi industria alimentară. cunoaşterea şi respectarea condi iilor de eco-condi ionalitate etc. Domeniul de ac iune Măsura sprijină: 1. 188 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Îmbunătă irea şi dezvoltarea competen elor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activită i forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafe elor forestiere. forestier şi al industriei alimentare în scopul îmbunătă irii protec iei mediului. origine etnică. apartenen ă politică sau religioasă etc. Obiectivele opera ionale urmăresc realizarea unor ac iuni care vor contribui la: a) îmbunătă irea cunoştin elor tehnice şi economice generale. creşterea calită ii managementului la nivel de fermă. prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii. rasă. grupul intă şi nivelul existent de pregătire al solicitan ilor de formare profesională în vederea îmbunătă irii şi perfec ionării cunoştin elor privind competen ele manageriale şi tehnice în domeniul agricol. în func ie de tematica cursului. Programe de formare profesională de scurtă durată (ini iere. introducerea de noi tehnologii şi inova ii. inova iei şi valorificării capitalului uman. cu perioade diferen iate de pregătire.

Descrierea opera iunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesională) 1. Ac iunile prevăzute a se efectua prin această măsură au un caracter colectiv şi nu individual. . noile tehnologii aplicate în diferite sectoare. b) Îmbunătă irea şi încurajarea afacerilor. Decembrie 2009 . Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice. . 2.Materiale didactice şi consumabile. . de exemplu. 1 şi 2 nu este exhaustivă. silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare. furnizori ai ac iunilor de formare profesională. 189 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.). . g) Însuşirea cerin elor privind eco-condi ionalitatea şi aplicarea unor metode de produc ie compatibile cu între inerea şi ameliorarea peisajului. introducerea de inova ii. Ac iuni de informare şi difuzare de cunoştin e privind schemele de sprijin ale PAC. Oferirea de programele de formare profesională care cuprind ac iuni din domeniile agricol. Beneficiarii direc i. d) Pregătire tehnică (noi tehnologii informa ionale. silvic şi alimentar. e) Managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere. crearea de condi ii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor. Detalii privind acordarea sprijinului Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: a) Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor ac iuni de formare profesională: . expozi ii.Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului.Cheltuieli de transport. . evenimente care pot contribui la informarea acestora privind.Diurne pentru cursan i (cazare şi masă).Onorarii şi diurna pentru exper ii din echipa de proiect a contractorului. . respectiv cu protec ia mediului. igiena şi siguran a alimentelor. proiecte de succes. ca de exemplu: a) Diversificarea activită ilor în exploata iile agricole. Lista ac iunilor prezentate la pct. a modului de aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală. f) Dezvoltarea unor capacită i inovative în lan ul agro-alimentar. folosirea fertilizan ilor şi amendamentelor în agricultură în concordan ă cu standardele Uniunii Europene. sunt entită i publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adul ilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştin e care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selec ie. târguri. informare şi difuzare a cunoştin elor.Închirierea de spa ii adecvate pentru desfăşurarea ac iunilor de formare profesională. îmbunătă irea calită ii produc iei. siguran a muncii. sau pentru ac iuni de schimb de experien ă etc.Alte cheltuieli legate de implementarea ac iunilor de formare profesională.2. difuzarea rezultatelor cercetării şi a gestionarii durabile a resurselor naturale etc. Beneficiarii Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează în domeniile agriculturii. c) Îmbunătă irea cunoştin elor privind protec ia mediului.

o Evaluarea şi selec ia furnizorilor de formare profesională. informare şi difuzare de cunoştin e pot fi entită i publice sau private care activează în domeniu.b) Costurile privind diferite tipuri de ac iuni de informare şi difuzare de cunoştin e: . în baza căruia vor fi elaborate anun urile de participare.Materiale informative. Decembrie 2009 . Instrumentarea (aplicarea) procedurii de evaluare şi selec ie a furnizorilor de formare profesională. Toate aceste costuri trebuie să fie rezonabile. cheltuielile pentru activită i de formare sprijinite prin Fondul Social European. în special din punct de vedere al raportului pre -calitate şi al rentabilită ii. CEFIDEC. în func ie de valoarea proiectului. Identificarea institu iilor care realizează activită i de formare profesională şi ac iuni de informare şi difuzare de cunoştin e Furnizorii de formare profesională. Nu sunt eligibile: i. Nevoile de formare profesională. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi ie publică. cu modificările şi completările ulterioare. furnizorii de formare profesională. . Institu ii de învă ământ: licee şi colegii cu profil agricol. informare şi difuzare de cunoştin e Evaluarea şi selec ia furnizorilor de formare profesională. silvic sau alimentar. cursurile sau activită ile de formare care intră sub inciden a programelor sau sistemelor normale de învă ământ agricol şi silvic de nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare. . complet armonizată cu legisla ia comunitară privind achizi iile publice. 190 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. justificate şi să corespundă principiilor unei bune gestionări financiare. informare şi difuzare de cunoştin e identificate şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual de achizi ii elaborat de DGDR – AM pentru PNDR. Procedura aplicată de DGDR – AM şi de DADR prevede criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesională. informare şi difuzare de cunoştin e şi de selec ie ale ofertelor depuse de către aceştia. sunt înfiin ate conform legisla iei în vigoare în România şi care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selec ie. iii. ii. informare şi difuzare de cunoştin e se va realiza pe baza unei proceduri elaborate de DGDR – AM pentru PNDR în conformitate cu Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr. Astfel. cheltuielile cu investi iile. Entită i private .persoane juridice care au competen ă în domeniul agricol. silvic sau alimentar conformă cu obiectivele măsurii. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. informare şi difuzare de cunoştin e se va face de către DGDR – AM pentru PNDR şi de către DADR.Cheltuieli de transport. informare şi difuzare de cunoştin e pot fi: o Entită i publice: ANCA.Alte cheltuieli legate de implementarea ac iunilor de informare şi difuzare de cunoştin e.

• să aibă un nivel scăzut de educa ie. • să aibă ferma amplasată într-o zonă defavorizată. şi-au îndeplinit obliga iile de plată a impozitelor. • să aibă un proiect de investi ii. informare şi difuzare de cunoştin e va prezenta: lista exper ilor specializa i pe acel domeniu. Oferta financiară. - Criterii de selec ie pentru ofertele furnizorilor eligibili: Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj ob inut în urma aplicării unor criterii de selec ie pentru ofertele furnizorilor eligibili. au prevăzut în obiectul lor de activitate formarea profesională sau informare şi difuzare de cunoştin e. dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de ac iune furnizorul de formare profesională. aplicate în func ie de tematica instruirii.primul servit”. experien a acestora. au acces la facilită i administrative corespunzătoare activită ii specifice de formare sau de informare şi difuzare de cunoştin e. pe baza cărora furnizorii de formare profesională. Aceste criterii sunt aplicate dacă numărul beneficiarilor finali identifica i este mai mare decât cel prevăzut ini ial în caietul de sarcini. • să fie fermier de semi-subzisten ă. dispun de capacitate tehnică şi financiară necesare derulării activită ilor specifice de formare sau de informare şi difuzare de cunoştin e. Decembrie 2009 . participan ii la instruire vor fi selecta i pe baza principiului „primul venit . numărul de exper i.). • să fie beneficiari ai măsurilor din Axele I şi II.Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesională. informare şi difuzare de cunoştin e: - sunt persoane juridice constituite în conformitate cu legisla ia în vigoare în România. care se referă la: - Caracteristici privind nivelul calitativ şi tehnic (în elegerea nevoilor. taxelor şi contribu iilor de asigurări sociale către bugetul de stat. nu sunt în stare de faliment ori lichidare. Planificarea activită ilor. CV-ul fiecărui expert). acordul scris al fiecărui expert pentru participarea la serviciul de formare. informare şi difuzare de cunoştin e vor selecta beneficiarii finali. - Criterii de prioritizare pentru participan ii la activită ile de formare profesională în domeniul agricol În caietul de sarcini vor fi specificate criteriile de prioritizare. informare şi difuzare de cunoştin e. • să fie membru al unui grup de producători sau altor forme asociative recunoscute conform legisla iei na ionale în vigoare. Următoarele criterii pot fi luate în considerare în func ie de tematica instruirii: • să aibă vârsta de cel mult 40 de ani. În domeniile forestier şi al industriei alimentare. 191 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. logistica folosită pentru implementarea proiectului etc.

În ceea ce priveşte promovarea incluziunii sociale. va fi realizată în cadrul POS DRU prin AP 2 „Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii” sau prin AP 5 “Promovarea măsurilor active de ocupare”. creşterea competitivită ii agriculturii va fi urmărită prin stimularea transformării gospodăriilor rurale în ferme agricole familiale cu caracter comercial. Astfel. Pentru absolven ii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare. 192 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. cum ar fi: a) rapoarte periodice de activitate. POS DRU. prin urmare. AP 1 „Creşterea competitivită ii sectoarelor agricol şi forestier” se vor finan a numai programe de formare de scurtă durată (cursuri de bază şi specializări) pentru perfec ionarea cunoştin elor lucrătorilor din agricultură şi silvicultură. finalizate cu o atestare în acest domeniu. recomandări etc. acest program se află în rela ie de complementaritate cu POS DRU. sisteme de aprovizionare cu apă curentă) şi noi investi ii în infrastructura legată de serviciile sociale din zonele rurale. PNDR va sus ine măsuri de reabilitare şi construire a infrastructurii de bază de mici dimensiuni (drumuri. Referitor la încurajarea îmbătrânirii active. aduc iuni de apă. Aceste măsuri completează opera iunile de promovare a incluziunii sociale finan ate în cadrul POS DRU. conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activită ile sprijinite prin măsură. d) analiza documentelor întocmite/elaborate (rapoarte. Formarea profesională continuă pentru persoanele din agricultură. Nivelul de sprijin Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. POS DRU. informare şi difuzare de cunoştin e. în func ie de tematica sesiunii de instruire) în cadrul proiectului/activită ii desfăşurate etc. Delimitarea de alte instrumente financiare ale UE (FSE) Programul Na ional pentru Dezvoltare Rurală include activită i care privesc dezvoltarea resurselor umane şi. făcând astfel mai accesibilă implementarea proiectelor de incluziune socială în zonele rurale izolate. În ceea ce priveşte educa ia şi formarea profesională ini ială.Serviciile de formare profesională. c) completarea unor chestionare de către fermierii instrui i privind calitatea serviciului furnizat. Pentru persoanele ocupate în agricultură şi în agricultura de subzisten ă. informare şi difuzare de cunoştin e oferite de către furnizorii selecta i vor fi monitorizate şi evaluate prin folosirea unor instrumente specifice. va finan a în cadrul AP 2 doar formarea profesională în vederea calificării (inclusiv recalificarea). agricultura de subzisten ă şi semisubzisten ă. prin intermediul şcolilor şi liceelor specializate. Prin PNDR. Decembrie 2009 . prin axa prioritară (AP) 1 “Educa ie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere” va oferi. b) verificare pe teren/observare directă a activită ii furnizorului de formare profesională. PNDR are în vedere pensionarea timpurie cu scopul de a se transfera exploatările agricole de la fermierii bătrâni la cei tineri în schimbul unor plă i compensatorii. programe de formare ini ială în agricultură. Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea. Delimitarea dintre POS DRU şi PNDR are la bază tipul de interven ii şi nu demarcarea teritorială. POS DRU va sus ine măsurile care urmăresc creşterea ratei ocupării. ca şi pentru celelalte sectoare. precum şi prin creşterea clasei de mijloc în zonele rurale prin promovarea tinerilor fermieri şi a concentrării exploata iilor agricole. 1698/2005. consultan a şi formarea în domeniul antreprenorial şi în domenii nonagricole.

774 372.869 122.264 203.Finan are 119.019 298.811 163.295 97.000 1.894 326.038 107. 193 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.679 272.548 15.000 20. Acorduri tranzitorii Nu este cazul.019.019.548 Realizare Rezultat Număr participan i: • număr de participan i la activită i de formare profesională • număr de participan i la ac iuni de informare şi difuzare de cunoştin e din care: • femei • tineri sub 40 de ani Tipul participan ilor: • activi în agricultură • activi în industria alimentară • activi în silvicultură Număr total de zile realizate de to i participan ii (o zi echivalează cu 8 ore) • de pregătire profesională • de informare şi difuzare de cunostin e Număr de participan i: • care au terminat cu succes formarea profesională • care au beneficiat de ac iuni de informare şi difuzare de cunoştin e din care: • femei • tineri sub 40 de ani Tipul participan ilor: • activi în agricultură • activi în industria alimentară • activi în silvicultură Creşterea productivită ii muncii 134.349 Euro.743 218.624 1.730 272.324.051. Decembrie 2009 .000 16.000 Creştere anuală cu 8% Impact∗ ∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă.038 12. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de indicator Indicator inta 2007-2013 407.349 Euro Cost total: Cheltuială publică: 119.

eligibili pentru măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta” Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informa ionale. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind diversificarea activită ilor în exploata iile agricole. igiena şi siguran a alimentelor.000 194 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare.000 70. îmbunătă irea calită ii produc iei. Decembrie 2009 . crearea de condi ii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor.000 30.Indicatori adi ionali Tip de indicator Indicator inta 2007-2013 Realizare Număr de fermieri care au aplicat pentru schema de agromediu şi au parcurs un modul de formare profesională sau au participat la ac iuni de informare.000 108. folosirea fertilizan ilor şi amendamentelor în agricultură în concordan ă cu standardele Uniunii Europene. introducerea de inova ii etc. eligibili pentru măsura 112 ”Instalarea tinerilor fermieri” Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare.000 10. siguran a muncii. 40.000 30. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind protec ia mediului.

(INS. 112 Motiva ia sprijinului Datele statistice prezentate în PNS cât şi în Programul Na ional de Reformă pun în eviden ă faptul că un procent relativ mare de tineri. 2005).0%). de aprox. fa ă de 8. 2005) Tendin a de îmbătrânire a şefilor de exploata ii se observă şi în cadrul exploata iilor cu personalitate juridică (sub 35 de ani doar 11%. (EUROSTAT. 1698/2005 Articolul 13 şi Anexa II punctul 5. iar peste 45 de ani 66%) (INS. 2005) Analizând structura de vârstă a managementului în cadrul exploata iilor agricole individuale mai mari de 1 UDE. Ponderea exploata iilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a înregistrat un trend descendent în perioada 2003-2005. neavând alte surse de venit. Numai 1% din aceştia au sub 34 de ani. aceste două categorii de vârstă exploatează 32% din SAU a României. Decembrie 2009 . de aprox. 6%. în timp ce 7% se află în categoria 35-39 de ani. agricultorii care au depăşit vârsta pensionării (peste 65 de ani) reprezintă 43% din numărul total de fermieri şi exploatează 31% din SAU. respectiv şi tineri cu vârstă sub 35 de ani. Împreună. Agricultorii care vor depăşi vârsta pensionării la sfârşitul perioadei de programare (încadrându-se în categoria de vârstă 55-64 ani în 2005) reprezintă un procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor şi de 24% din SAU. comparativ cu ponderea celor cu vârsta între 35 şi 55 de ani de 25% şi a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. La cealaltă extremă. Aproape jumătate din cei care conduc exploata iile de semi-subzisten ă au depăşit vârsta pensionării şi practică agricultura pe 40% din suprafa a aflată în acest segment.3% cât s-a înregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT. cu vârsta cuprinsă între 24 şi 44 de ani.6%) şi de lucrătorii familiali neremunera i (42. ponderea şefilor de exploata ie cu vârsta de peste 65 de ani va creşte semnificativ în perioada următoare. 2005). Ponderea cea mai mare este de inută de lucrătorii pe cont propriu (51.22 din Regulamentul (CE) nr. la sfârşitul acestei perioade de programare. Având în vedere că segmentul de vârstă cuprins între 40 şi 55 de ani de ine în prezent o pondere foarte mare. sunt ocupa i în agricultură. exploatând un procent de 10% din SAU. de la 9% la 7%. Această situa ie este cauzată de faptul că. la baza măsurii Codul măsurii 1974/2006. în timp ce 20% sunt de inute de agricultori care. în România suprafa a agricolă utilizată de tinerii sub 35 de ani este mult mai mică fa ă de cea utilizată de celelalte categorii de vârstă. Un aspect foarte important este acela că. Aceste două categorii cuprind în mare măsură “al i membri de familie”. vor fi aproape sau vor fi depăşit pragul de pensionare.3. Jumătate din suprafe ele de inute de exploata iile de subzisten ă sunt conduse de persoane care au depăşit vârsta pensionării. 195 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.1. reflectând şi un grad scăzut de ocupare a acestora în exploata iile agricole. 2005) Agricultorii tineri (sub 40 de ani) reprezintă numai 10% din popula ia totală de fermieri.. 4. fără a lua măsuri de întinerire. în totalul for ei de muncă ocupate în agricultură ponderea salaria ilor este foarte mică. se constată că o pondere foarte mare de 71% o reprezintă şefii de exploata ii cu vârsta de 55 de ani şi peste. Spre deosebire de situa ia la nivel comunitar. Problema vârstei înaintate este mult mai pu in pronun ată în exploata iile comerciale mai mari.5% în ara noastră.2 din Regulamentul (CE) nr. (EUROSTAT. tinerii din mediul rural rămân în comunită ile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activită i agricole.Instalarea tinerilor fermieri Măsura Articole care stau Articolul 20 a (ii) şi Art.1.

protec ia mediului şi sanitar-veterinare.Această tendin ă. Obiectivele măsurii Obiective generale • • Îmbunătă irea şi creşterea competitivită ii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerin ele pentru protec ia mediului. peisajului şi tradi iilor satului românesc. Îmbunătă irea managementului exploata iilor agricole prin reînnoirea genera iei şefilor acestora. conservarea tradi iilor şi moştenirii culturale). igiena şi bunăstarea animalelor. fără creşterea popula iei active ocupate în agricultură. cât şi îmbunătă irea vie ii sociale a comunită ilor rurale. participă la asocierile locale. biodiversitate. reducerea emisiilor de dioxid de carbon). culturii. cu efecte asupra economiei. riscă să pună în pericol activitatea agricolă viitoare. Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriu al României. Îmbunătă irea performan elor generale ale exploata iei agricole. ob inere de produse locale de calitate superioară. creare de locuri de muncă şi creştere economică în mediul rural. Tinerii fermieri promovează. având ca efect atât îmbunătă irea competitivită ii acestuia. cu o creştere de peste 5 ori. acesta este superior fa ă de cel al vârstnicilor. 196 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Domeniul de ac iune Sprijinul acordat în cadrul măsurii. Adaptarea produc iei la cerin ele pie ei. cerin ele de eco-condi ionalitate. o gamă largă de activită i (turism rural. de protec ie a muncii. care se manifestă la nivelul întregului spa iu rural. Reînnoirea genera iei şefilor de exploata ii agricole devine o necesitate a sectorului agricol. Genera ia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerin ele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară. conştientizare a rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile. Decembrie 2009 . igienă şi bunăstare a animalelor. Respectarea normelor comunitare. numărul de absolven i ai învă ământului superior în domeniul agricol înregistrând o evolu ie pozitivă în perioada 2000-2005. Obiective opera ionale Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploata ii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investi ii. În ceea ce priveşte nivelul de instruire al tinerilor. conştientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. are ca scop: a) b) c) d) Îmbunătă irea managementului exploata iei agricole. de asemenea. siguran a la locul de muncă. diversificare. Obiective specifice Creşterea veniturilor exploata iilor conduse de tinerii fermieri. în special.

c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activită ilor agricole din cadrul exploata iei. tânărului fermier care beneficiază de sprijin pentru instalare. se acordă fermierilor aşa cum sunt defini i în subcapitolul 5. Valoarea unei unită i de dimensiune economică este de 1. Nivelul minim de calificare solicitat este: . . 22 alin.1974/2006.absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol. În acest ultim caz. un singur membru al familiei poate primi sprijin. i se poate acorda o perioadă de gra ie care nu poate să depăşească 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului.Definirea beneficiarilor Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură.200 Euro. O exploata ie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată. 19 Conform art. 85/377/CEE). specificată în Planul de afaceri. Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploata ii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploata iei (Decizia Comisiei nr. care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel pu in 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. d) Sunt membri ai familiei de fermier. Defini ii: • • • Exploata ia agricolă este o unitate tehnico-economică ce îşi desfăşoară activitatea sub o gestiune unică şi are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole şi/sau activitate zootehnică. şi care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condi ii: a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploata iile agricole.2. chiar dacă ambii so i îndeplinesc condi iile prevăzute în măsură. pentru a putea permite tânărului fermier să se conformeze cerin elor prevăzute la art.absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol. b) De in sau se angajează să dobândească19 competen e şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare. Definirea instalării Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiin are şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă/concesionare a unei exploata ii agricole între 6-40 UDE. 197 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Contractele de arendare trebuie sa fie încheiate pe termen de minim 5 ani. Nu se acordă sprijin prin această măsură. cu excep ia so ului sau so iei. Conducătorul exploata iei este acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploata ia agricolă (poate fi: persoană fizică sau ac ionar unic). 1698/2005 referitoare la dobândirea pregătirii şi/sau competen ei profesionale în cazul în care aceştia au nevoie de o perioadă de adaptare sau de restructurare. persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu.13 (1) din Regulamentul (CE) nr. ca şi conducători (şefi) ai exploata iei. veterinar şi economic cu profil agricol. b din Regulamentul (CE) nr. pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploata ie. Decembrie 2009 . (1) lit.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate. Decembrie 2009 . echipamente şi software specializate. de ine o exploata ie agricolă într-o zonă defavorizată. echipamente şi accesorii.achizi ionarea sau achizi ionarea în leasing de tractoare noi.Exploata ia agricolă trebuie să fie înregistrată în Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului. maşini. Pregătirea profesională solicitată. inclusiv obiective şi etape. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la subcapitolul 5. astfel: .2. accesează o măsură de agromediu. Criterii de selec ie a beneficiarilor măsurii: • • • • • de ine o fermă de semi-subzisten ă. Graficul de timp pentru restructurare.construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru produc ia agricolă la nivel de fermă. recunoscută conform legisla iei în vigoare. cursuri de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională. inclusiv date tehnice. 198 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. inclusiv oportunită ile de pia ă. Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investi iile care se realizează demonstrând că cel pu in 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformită ii cu standardele comunitare. Detalierea investi iilor necesare pentru atingerea obiectivelor. Rezumatul cerin elor Planului de afaceri Pentru acordarea sprijinului prin această măsură Planul de afaceri trebuie să cuprindă: • • • • • • • • • • O scurtă descriere a situa iei curente.4 „Procedura de selec ie”. . instala ii.achizi ionarea de teren pentru activită i agricole.achizi ionarea de animale şi după caz a cotei de produc ie. dovada că a făcut demersurile pentru a ob ine toate avizele şi autoriza iile. Evaluarea principalelor riscuri. . venituri şi cheltuieli realizate. în conformitate cu legisla ia în vigoare. Demonstrarea viitoarei viabilită i economice: costuri. parte desenată. are în proprietate exploata ia agricolă . Tipul şi cantitatea produselor ob inute în timpul şi după restructurare. combine de recoltat. Obiectivele restructurării. modernizarea şi dezvoltarea exploata iei.plantarea şi replantarea plantelor perene. Schimbările de management solicitate. în primii trei ani de la primirea sprijinului. protec ia mediului. utilaje. Elemente referitoare la mediu. . face parte dintr-o formă asociativă. agricultură ecologică etc. Tinerii fermieri care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obliga i să urmeze. . contabilitatea fermei. incluzându-le şi pe cele pentru protec ia mediului. informare şi difuzare de cunoştin e” în cel pu in unul din domeniile: managementul exploata iei agricole.

Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluării acestuia. obligatoriu conformitatea cu 199 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. exploata ia să îndeplinească aceste standarde.13 (5) din Regulamentul (CE) nr..000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 25. Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă în termen de maxim 18 luni de la data instalării (data la care a preluat/înfiin at expoata ia). iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2. Sprijinul pentru instalare este de 10. acesta trebuie să fie suficient de detaliat pentru a sus ine o cerere de sprijin în temeiul măsurilor în cauză. Beneficiarul va prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte să-l ob ină şi prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală. pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare. inclusiv prin măsura 121 “Modernizarea exploata iilor agricole”.Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investi iile care se realizează atât din sprijinul acordat prin măsură cât şi/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”.000 Euro/exploata ie. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori” şi constituie document justificativ pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”. nu mai târziu de 3 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier. cu excep ia situa iei când neconformitatea a fost determinată de cauze independente de voin a sa. După caz.000 Euro pentru o exploata ie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE. astfel încât la expirarea perioadei de gra ie de 36 de luni de la data instalării. Utilizarea posibilită ii de a combina diferite măsuri prin Planul de afaceri dând acces tinerilor fermieri la aceste măsuri Conform art. furtuni etc. Planul de afaceri trebuie să prevadă investi ii. Decembrie 2009 . Astfel. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier. Agen ia de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului. în două tranşe. tinerii fermieri pot să acceseze măsurile care vizează formarea profesională şi serviciile de consultan ă. definite ca fiind cauze de for ă majoră: inunda ii. un tânăr fermier poate accesa măsura de modernizare a exploata iilor agricole. în condi iile pe care le va defini ulterior. constituite în acest scop.1974/2006. de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea ac iunilor prevăzute în Planul de afaceri. iar conformitatea completă nu mai târziu de 5 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier. pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate. A doua tranşă. secetă prelungită. Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă. Conformitatea primei etape cu Planul de afaceri va fi evaluată de către Agen ia de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Modalitatea de plată Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranşe de plată: • • Prima tranşă se va acorda la data aprobării de către APDRP a solicitării pentru acordarea sprijinului şi va fi de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare. în situa ia în care prin Planul de afaceri se prevede accesarea şi a altor măsuri din PNDR.

200 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decembrie 2009 .221.484 Euro 337. Tinerii fermieri trebuie să restituie întreaga sumă primită dacă îşi încetează activitatea agricolă mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării de plată pentru cea de a doua tranşă. Verificarea condi iilor pentru acordarea celei de a doua tranşe nu va depăşi 36 luni de la data adoptării de către APDRP a deciziei pentru acordarea sprijinului.484 Euro Acorduri tranzitorii Nu e cazul.483 108 Rezultat Impact** 20 Indicatorii au fost calculati pe baza alocarii financiare reale care nu cuprinde si alocarea aferenta masurii 113. 125 „Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă” şi „143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”) şi din Axa II.221. iar a doua tranşă nu va mai fi plătită.631 1. conformitatea cu ac iunile prevăzute în Planul de afaceri.166 135 2. Euro) din care contribu ia Măsurii 112 404. Euro) Creşterea economică (mil. din cauza unei situa ii de for ă majoră. informare şi difuzare de cunoştin e”.256.636 Numărul total de tineri fermieri sprijini i • din care femei • după tipul sectorului agricol/tipul de produc ie în conformitate cu Decizia (CE) 369/2003* Volumul total al investi iilor (Euro) Creşterea valorii adăugate brute în fermele care beneficiază de sprijin (mil. 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”.standardele comunitare. Finan are Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013: Cost total: Cheltuială publică: 337. masura ce este prevazut a se implementa incepand cu anul 2010 ** Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă. Sprijinul acordat prin această măsură este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul altor Fonduri: Fondul Social European (FSE) Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE20 Tipul de indicator Realizare Indicator inta 2007 -2013 13. Recuperarea primei tranşe nu va fi solicitată în cazul în care tânărul fermier nu îndeplineşte la data verificării. Corelarea cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I (111 „Formare profesională.

culturi rădăcinoase câmp). • viticultură (vi ă de vie pentru vin şi struguri de masă). ciuperci). • creşterea animalelor (excluzând laptele). • mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor). 1. • creşterea animalelor pentru lapte. oleaginoase. 201 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. flori. Tipul de produc ie cuprinde: • produse agricole ecologice. • granivore (porci şi păsări). Decembrie 2009 . • produse agricole conven ionale. • culturi permanente (fructe).Creşterea productivită ii muncii Creştere anuală cu 8% *) Notă: Conform Deciziei (CE) nr. culturi proteice. • horticultură (legume de grădină. Sectorul agricol cuprinde: • culturi de câmp (cereale. 2. tehnice. plante ornamentale. 369/2003 cu privire la clasificarea principalelor tipuri de ferme – TF8.

09 % şi exploata iile comerciale 38. Produc ia de oleaginoase a înregistrat şi ea varia ii mari pe parcursul perioadei de tranzi ie. Decembrie 2009 . suprafe ele cultivate cu vi ă nobilă în perioada 1998-2005 au scăzut cu 16%. exploata iile de subzisten ă de in în exploatare 45.2. În ceea ce priveşte podgoriile. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzisten ă poate varia între 2-8 UDE. respectiv. 2005). procesul de retrocedare al terenului agricol în proprietate privată a început în anul 1991 şi a continuat în etape succesive. Suprafa a acoperită de livezi a urmat şi ea o tendin ă descendentă. sec iunea II (2) din Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană. To i aceşti factori influen ează atât calitatea. după cereale. exploata iile de semi-subzisten ă21 16. scăzând cu 15% în perioada 1998-2005. Randamentul soiurilor de vi ă nobilă este de numai 30 hl de vin/ha.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. având în vedere justificarea prezentată în analiză. 363/2009 121 Motiva ia sprijinului Codul măsurii În România.3.24%. 1698/2005. Astfel. până în anul 2005. achizi ionarea îngrăşămintelor.3.2. Mul i cultivatori de fructe se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare pentru reîntinerirea planta iilor de pomi fructiferi. În perioada 2000-2005 produc ia realizată nu reflectă decât 40% din poten ialul agricol al grâului şi. s-a retrocedat peste 96% din suprafa a totală a terenului agricol de inut de fermele de stat.4 % în 2005).1. fragmentarea excesivă a proprietă ii în agricultură înso ită de gradul redus de asociere au condus la apari ia unei dualită i.5. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. Articolul 17 şi punctul 5. cu mult sub media europeană. Aproximativ două treimi (69%) din suprafa a cultivată (INS. 21 Ferma de semi-subzisten ă este ferma care produce. 39. pesticidelor şi utilajelor.1. Articolul 34 şi Anexa VIII.1. ultimii ani au fost marca i de o instabilitate crescândă în ceea ce priveşte produsele şi nivelul recoltelor. 2006) este destinată cerealelor şi mai ales culturilor de grâu şi porumb. reabilitarea sistemelor de iriga ii şi construirea unor capacită i de depozitare adecvate. Pentru principalele culturi. dar care comercializează şi o parte din produc ia realizată. Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inova ia Măsura Articole care stau la baza măsurii Modernizarea exploata iilor agricole Articolul 20 (b) (i) şi 26 din Regulamentul (CE) nr. reprezentată pe de o parte de numărul mare al exploata iilor de subzisten ă şi semi-subzisten ă. iar pe de altă parte de numărul redus al exploata iilor comerciale. integral intrate pe pia ă. din Anexa II a Regulamentului (CE) nr. de 50 hl/ha. cât şi cantitatea produc iei interne de fructe. 202 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. astfel încât. în special oleaginoasele. Suprafa a cultivată cu soiuri hibride în gospodăriile individuale a scăzut şi ea cu 20% în aceeaşi perioadă. Totuşi. sunt pe locul doi ca pondere din suprafa a cultivată (14. c. Din suprafa a agricolă utilizată. 1974/2006. în principal.67% (Institutul Na ional de Statistică. Articolul 1 punctul 2 (1) (b. pentru consumul propriu. produc ia nu este constantă şi se situează cu mult sub poten ial.4 % din cel al porumbului. e) al Regulamentului (CE) nr. Culturile industriale.

în conformitate cu cerin ele de ecocondi ionalitate.1 “Investi ii în exploata iile agricole” din cadrul Programului SAPARD. Cu toate acestea. suprafa a cultivată cu legume a depăşit 260. a tinerilor fermieri. Se impune în continuare accelerarea restructurării şi modernizării exploata iilor agricole. care a avut drept rezultat apari ia unor modificări structurale semnificative. înregistrând un vârf de 380. Consolidarea exploata iilor agricole se va baza în principal pe sprijinirea membrilor unei forme asociative recunoscute.713 de utilaje şi echipamente. tendin a generală a acestei suprafe e a fost una ascendentă.432 ha şi s-au construit 71 sere noi pe o suprafa ă de 16.) şi nu este în măsură să asigure efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură. Nivelul tehnic de dotare existent în agricultura României este insuficient. s-a alocat fermierilor un sprijin financiar în valoare de 259. Sprijinul a constat în achizi ionarea de tractoare. se remarcă încă o insuficientă diversificare a culturilor. de igienă şi bunăstare a animalelor reprezintă un obiectiv principal mai ales pentru exploata iile de creştere a animalelor. efectivele de animale au fost relativ stabile.07 milioane Euro. până la sfârşitul anului 2006. a practicării agriculturii ecologice pentru a veni în întâmpinarea cerin elor pie ei prin diversificarea gamei sortimentale a produc iei şi prin îmbunătă irea activită ii de marketing.689 ha. Ca urmare a investi iilor realizate cu sprijin financiar acordat în perioada de pre-aderare. s-au înfiin at şi modernizat 684. Decembrie 2009 .000 ha în perioada 2000-2005. pantă. Efectivele de animale au scăzut drastic din cauza desfiin ării sau privatizării cooperativelor agricole de produc ie şi a fermelor de stat. având în vedere importan a economică.000 ha în 2004. îmbunătă irea competitivită ii exploata iilor. Se impune astfel.540 ha planta ii viticole etc. climă etc. micii agricultori s-au bazat pe creşterea animalelor în principal pentru autoconsum. atât fizică cât şi morală. prin Măsura 3. În perioada 2000-2006. pentru asigurarea dezvoltării unei agriculturi competitive şi durabile. în special a celor horticole. Deşi există un poten ial agricol deosebit. în sectorul creşterii animalelor. în ultimii ani. investi ii pentru modernizarea tehnologiilor de ob inere a produselor agricole şi de creştere a animalelor. maşini şi echipamente agricole performante.În medie. a celor de protec ie a mediului. a exploata iilor agricole din zone defavorizate şi va avea ca efect îmbunătă irea veniturilor exploata iilor agricole. s-au achizi ionat 8. nu este adaptat condi iilor de produc ie care sunt foarte variate (tip de sol. capitalul fizic încă se caracterizează printr-un grad ridicat de uzură. Mai mult. Îndeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole. în special a celor de semi-subzisten ă care prin investi ii în capital fix şi prin introducerea tehnologiilor noi şi performante vor conduce la transformarea unui număr mare de astfel de ferme în exploata ii agricole viabile. s-au modernizat 16 sere pe o suprafa ă de 1. Astfel. energetice. exploata iile agricole comerciale nu au reuşit decât într-o mică măsură să se adapteze nevoilor actuale ale pie ei. Obiectivele măsurii Obiective generale 203 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.403 ha de planta ii pomicole şi 952. Neputând utiliza spa iile şi dotările tehnice din fostele unită i de produc ie intensivă. putându-se observa şi semne de revigorare în acest sector. ecologică şi socială a acestora. În ciuda fluctua iilor determinate de factorii climatici. s-au construit şi modernizat 629 de grajduri şi alte construc ii în ferme.

inclusiv a celei ecologice. Obiective specifice • • • • Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi.2. d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie. nivelului şi calită ii produc iei la cerin ele pie ei. Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari poten iali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finana are. sălcii. achizi ionarea de maşini şi utilaje noi. Obiective opera ionale Promovarea investi iilor în exploata iile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construc ii noi şi/sau modernizarea construc iilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilită ilor aferente. Creşterea veniturilor exploata iilor agricole sprijinite. e) Înfiin area de culturi de specii forestiere cu ciclu de produc ie scurt (până la 5 ani) şi regenerare pe cale vegetativă (lăstari. ajustarea profilului. Scopul sprijinului acordat prin măsură. precum şi investi iile privind adaptarea construc iilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivită ii exploata iilor agricole. salcâmi etc. Decembrie 2009 . conform defini iei de la Capitolul 5. f) Creşterea competitivită ii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradi ionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora. Domeniul de ac iune În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite investi iile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală. Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere. precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. în scopul producerii de energie regenerabilă. 204 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. c) Creşterea calită ii produselor ob inute şi diversificarea produc iei agricole. Descrierea tipului de beneficiari Beneficiarii măsurii sunt fermieri.Sunt exceptate de la sprijinul prin acestă măsură organiza iile de producători din sectorul legume şi fructe pentru investi ii sprijinite prin Pilonul I. cuprinde: a) Îmbunătă irea performan elor generale ale exploata iilor agricole. drajoni etc. Adaptarea exploata iilor la standardele comunitare. înfiin area de planta ii etc. b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investi ii prevăzute la capitolul “Tipuri de investi ii”.. inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei.). Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriu al României.Creşterea competitivită ii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de produc ie. cum ar fi culturile de plopi. diversificarea produc iei.

(ii) pepiniere şi planta ii de pomi şi arbuşti fructiferi. a zonelor geografice şi marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3. Condi ii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului: a) b) c) d) e) f) Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel pu in unul din obiectivele specifice. Definirea categoriilor de beneficiari în func ie de baza legală de înfiin are. • Beneficiarul este constituit ca formă asociativă sau este membru al unei forme asociative. 1974/2006. În anumite situa ii men ionate în legisla ie. în ordinea de priorită i prezentată mai sus. aşa cum se prezintă la punctul 5. • Exploata ii agricole de semisubzisten ă. Pentru toate tipurile de investi ii. 22 Conform „Studiului pentru determinarea zonelor de poten ial. • Exploata ii din sectoarele prioritare. Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate. sunt eligibili în cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finan are din PNDR.1 „Investi ii în exploata ii agricole din Programul SAPARD”. (iv) păsări. Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a ob ine toate avizele şi acordurile conform legisla iei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar. Beneficiarii măsurii. sanitar. Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinan area investi iei. fitosanitar şi de mediu necesare realizării investi iei în cadrul proiectului. din PNDR. Decembrie 2009 . (iv) pepiniere şi planta iile de vi ă de vie pentru vin (cu excep ia restructurării/reconversiei planta iilor de vi ă de vie) şi struguri de masă. Proiectul să fie în acord cu poten ialul agricol al zonei22 şi să demonstreze îmbunătă irea performan ei generale a exploata iei agricole la data dării în exploatare a investi iei. organizare şi func ionare se va face în Ghidul Solicitantului. recunoscute conform legisla iei na ionale în vigoare. căpşunării. Sectoare prioritare În cadrul măsurii sectoarele prioritare sunt: Sectorul vegetal: (i) legume. 2004 205 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în raport cu proiectul.2. a căror cerere de finan are a fost selectată. Proiectele din sectorul vegetal (punctele i-iv) care au investi ii în sisteme de iriga ii vor putea primi punctaj maxim pentru acest criteriu de selec ie numai dacă valoarea acestora este de: (1) minim 20% din valoarea eligibilă a proiectului pentru sectoarele de la punctele i. Criterii de selec ie: • Exploata ii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse.Grupurile de producători şi cooperativele pot fi beneficiari ai măsurii cu condi ia ca investi iile realizate să deservească interesele propriilor membri. (ii) porcine (din care pentru: reproduc ie. 51 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. ii şi iv şi (2) minim 50% din valoarea eligibilă a proiectului pentru punctul iii. Sectorul de creştere a animalelor: (i) bovine pentru lapte. Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională. poten ialii beneficiari trebuie să ob ină acordul de mediu în conformitate cu legisla ia na ională. acordul de mediu este înso it obligatoriu de studiul de impact de mediu. (iii) culturi de câmp. Un beneficiar care a îndeplinit condi iile de eligibilitate şi de selec ie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condi iile prevăzute la art. ASAS-ICPA şi ICDEA. îngrăşare) (iii) ovine şi caprine.

de mediu . . Exploata ii agricole de inute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani. (a). Decembrie 2009 .4 „Procedura de selec ie”. echipamente etc.2. Tinerilor fermieri care beneficiază de sprijinul prevăzut în Regulamentul (CE ) nr. conform următoarei liste indicative: tehnice . punctul (ii).reducerea emisiilor de amoniac (şi a altor gaze). . Perioada de gra ie la sfârşitul căreia trebuie respectate standardele comunitare nu poate depăşi 36 de luni de la data instalării tinerilor.creşterea valorii adăugate brute (VAB ) a exploata iei agricole. în special în exploata iile de creştere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar206 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. se acordă o perioadă de gra ie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploata iile agricole. Planul de afaceri reprezintă partea economică a memoriului justificativ în cazul achizi iilor simple. Proiectele care au şi investi ii pentru procesarea produselor agricole.reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea de produc ie. combine. care determină creşterea productivită ii muncii.achizi ia de tractoare. „Descrierea standardelor comunitare în vigoare” este prezentată în Anexa la fişa măsurii. prevăzut la articolul 22 aliniatul (1) litera (c) din Regulamentul men ionat. îmbunătă irea condi iilor de lucru. Descrierea standardelor În cazul introducerii unui standard comunitar nou. economico-financiar şi de mediu. . Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate. li se acordă sprijin pentru investi iile realizate cu scopul respectării standardelor comunitare în vigoare. Exploata ii agricole aflate în zonele defavorizate.construirea şi/sau modernizarea clădirilor opera ionale care conduc la asigurarea conformită ii cu Obiective economico-financiare . utilaje. .creşterea viabilită ii economice. la data depunerii proiectului. sau a studiului de fezabilitate în cazul obiectivelor de investi ii care au şi construc ii. iar beneficiarul unui proiect de investi ii trebuie să demonstreze îmbunătă irea performan ei generale a exploata iei agricole prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic.• • • • • Exploata ii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleaşi tip de activitate . Descrierea cerin elor şi obiectivelor cu privire la îmbunătă irea performan ei generale a exploata iilor agricole Sprijinul este acordat pentru investi ii corporale şi necorporale care conduc la îmbunătă irea performan ei generale a unei exploata ii agricole şi care îndeplinesc atât standardele na ionale cât şi pe cele comunitare. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la subcapitolul 5. introducerea de tehnologii performante. dacă au fost incluse în Planul de afaceri. 1698/2005 la articolul 20 lit. maşini.reducerea costurilor de produc ie şi creşterea rentabilită ii economice a exploata iei agricole. Exploata ii vegetale şi de creşterea animalelor în sistem ecologic. îmbunătă irea calită ii produselor agricole.

de igienă şi de bunăstare a animalelor. maşini. Obiectivele de ordin tehnic şi de mediu sunt prezentate în studiul de fezabilitate sau. Achizi ionarea sau achizi ionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate. dar şi faptul că un poten ial beneficiar nu poate ob ine finan area a două planuri de afaceri diferite pentru aceeaşi investi ie. Indicatorii stabili i pentru evaluarea performan ei vor fi detalia i în Ghidul solicitantului. Decembrie 2009 . instala ii. vi. iv. ecologice etc.creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă şi îmbunătă irea eficacită ii folosirii acestora. utilaje. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol. . identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Achizi ionarea sau achizi ionarea în leasing de tractoare noi. combine de recoltat. Tipuri de investi ii (corporale/necorporale) şi cheltuieli eligibile În cadrul acestei măsuri.. sprijinul va fi acordat investi iilor corporale şi necorporale. economicofinanciare şi de mediu pe baza cărora se evaluează îmbunătă irea performan ei generale a exploata iei solicitantului.diversificarea produc iei în func ie de cerin ele pie ei. În Ghidul solicitantului se vor detalia cerin ele privind criteriile tehnice. iar obiectivele economico-financiare sunt prezentate în planul de afaceri. iii. unul în cadrul măsurii 121 şi altul în cadrul măsurii 143. după cum urmează: i. ii. . dotări tehnice în scopul asigurării controlului calită ii la nivel de fermă. echipamente şi accesorii. etc. Construirea şi/sau modernizarea serelor.. ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje. Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru produc ia de lapte. necesare activită ii de produc ie. linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor. veterinare. asigurarea utilită ilor în vederea respectării condi iilor de mediu.asigurarea respectării cerin elor fitosanitare. v.standardele comunitare. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru produc ia agricolă la nivel de fermă. inclusiv utilită i şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. după caz. realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii . instala ii de muls. 207 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Procedura administrativă a Agen iei de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va garanta faptul că un plan de afaceri nu este finan at de două ori prin măsuri diferite (121 “Modernizarea exploata iilor agricole” şi 143 “Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”). incluzând investi iile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protec ia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor. echipamente şi software specializate. identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. . în memoriul justificativ. Beneficiarii Măsurilor 112 "Instalarea tinerilor fermieri" şi 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă" pot accesa Măsura 121 utilizând acelaşi plan de afaceri elaborat pentru accesarea Măsurilor 112 şi 141. inclusiv a centralelor termice şi instala iilor de irigat.

Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”. Costuri de schimb valutar.. Înfiin area planta iilor de pomi. Investi ii necesare adaptării exploata iilor pentru agricultura ecologică. aşa cum sunt ele men ionate în legisla ia na ională. inclusiv costuri de între inere şi chirie. al ii decât persoanele neimpozabile. instala ii şi echipamente. utilaje. pomi fructiferi şi arbuşti. xi. 55. ix. 1974/2006. Costuri privind închirierea de maşini. Decembrie 2009 23 . Comisioane bancare. Investi ii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei. inclusiv depozitare. în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari. prima de asigurare etc. arbuşti fructiferi şi căpşuni. dobânzi. TVA. a din Regulamentul (CE) nr. xiii. Achizi ionarea de bunuri second-hand. viii. conform articolului nr. ix. pct. Înfiin area pepinierelor de vi ă de vie. cu excep ia studiilor tehnice. şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construc iilor). Investi iile şi costurile neeligibile sunt: i. în scopul producerii de energie regenerabilă. vi. Achizi ionarea de teren. avizelor şi autoriza iilor necesare implementării proiectelor. achizi ionarea de patente şi licen e (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului. dacă proiectul prevede şi construc ii. 1698/2005.vii. cu excep ia celor realizate prin Programul Na ional Apicol.2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. rezultatul procesării este tot un produs din Anexa I la Tratatul de Instituire a UE. Construc ia sau modernizarea locuin ei. 71 (3). răcire etc. Înlocuirea planta iilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de produc ie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al planta iilor de vi ă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiin area planta iilor pentru struguri de masă. plante anuale şi plantarea lor. xii. al i arbori. Costurile generale ale proiectului. xvi. iii. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management. Investi iile necesare realizării conformită ii cu standardele comunitare. ii. conform art. taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP. Costuri opera ionale. lit. viii. xiv. xi. Investi ii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei23. de animale. cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora. taxe pentru eliberararea certificatelor. Investi ii în apicultură. Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului. 208 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate. Contribu ia în natură. 55 din Regulamentul (CE) nr. x. 1974/2006. cum ar fi: taxe pentru arhitec i. xiii. Numai dacă 50% din materia primă este produsă în ferma proprie. Achizi ia de mijloace de transport pentru uz personal şi transport persoane. conform art. xv. Investi ii pentru înfiin area de culturi de specii forestiere cu ciclu de produc ie scurt şi regenerare pe cale vegetativă. x. Achizi ia de drepturi de produc ie agricolă.. iar agricultura reprezintă şi rămâne activitatea de bază. v. xiv. ingineri şi consultan i. costurile garan iilor şi cheltuieli similare. xii. studii de fezabilitate. iv. vii. cu excep ia TVA-ului nedeductibil.

corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Investi ii privind opera iunile de simplă înlocuire în conformitate cu art. 1698/2005. (iii) din Regulamentul (CE) nr. Investi iile realizate în cadrul schemelor de sprijin în conformitate cu art.000. (ii). ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 1. Pentru aceste sectoare. cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat. Tipul sprijinului Sprijin public nerambursabil. în special pentru asigurarea cofinan ării proiectelor realizate din fondul SAPARD. punctele (i). care a constituit principalul instrument pentru creşterea absorb iei fondurilor de pre-aderare. Investi ii în sectorul de piscicultură şi acvacultură.000 Euro. conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. Garan ia depusă se eliberează numai în cazul în care Agen ia de plă i stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investi ii a depăşit valoarea avansului. Pentru investi iile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010.1 din Regulamentul (CE) nr. Poten ialii beneficiari ai acestei măsuri au la dispozi ie facilită ile financiare conform pachetului de acte normative pentru creditarea şi garantarea investi iilor.. 209 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.xv. xvi. Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agen iei de plă i plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investi ii. xviii.000 Euro. sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: • • 5% pentru investi iile realizate de tinerii agricultori sub 40 de ani. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. la data depunerii cererii de finan are. 1974/ 2006. Investi ii în exploata ii de creştere a animalelor de blană.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 10% pentru investi iile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. 2(2) din Regulamentul (CE) nr. Investi ii pentru producerea pomilor de Crăciun.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. pe baza prevederilor din Tratatul de Aderare (Anexa VIII: Dezvoltare Rurală.000. 36 litera (a). 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR. Decembrie 2009 . xvii. conform prevederilor punctului 9. xix. care este în vigoare până în anul 2009. art.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. iar plata este condi ionată de constituirea unei garan ii bancare sau a unei garan ii echivalente. Verificarea respectării intensită ii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finan are. Volumul sprijinului Intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi următoarea: Perioada 2007-2009: Pentru sectoarele la care valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2. intitulat Programul „Fermierul”. Sec iunea II: Dispozi ii speciale privind sprijinul pentru investi ii).

1698/2005.2007. (ii).000.01. dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensită ii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr. „instala ii pentru tratamentul apelor reziduale în exploata ii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare”. punctele (i). Perioada 2010-2013: Pentru sectoarele la care valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investi iilor în aceste două tipuri de opera iuni.000. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru opera iunile prevăzute la art.600. 36 litera (a).000 Euro. 25% pentru investi iile având drept scop implementarea Directivei Consiliului nr. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% şi nu va depăşi 2. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investi iilor în aceste două tipuri de opera iuni. 10% pentru investi iile realizate de agricultorii din zonele prevăzute la art. Valoarea maximă eligibilă va fi de 3. Valoarea maximă eligibilă va fi de 4.000. Valoarea maximă eligibilă va fi de 3. 1698/2005 şi prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 01. 210 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. „instala ii pentru tratamentul apelor reziduale în exploata ii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare” .000 Euro pentru proiectele care apar in unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia. Valoarea maximă eligibilă va fi de 4. 10% pentru investi iile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de opera iuni: „îmbunătă irea eficien ei utilizării şi depozitării îngrăşământelor cu azotat”.000. 87 (1) din Tratat. 25% numai pentru anul 2010.000 Euro pentru proiectele care apar in unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia.000. (iii) din Regulamentul (CE) nr. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%.000. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 1. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr.000 Euro.000 Euro pentru proiectele care includ şi investi ii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile.01.000 Euro.200.500. 1698/2005. 2007. cu vârsta sub 40 de ani. la data depunerii cererii de finan are. dar nu va depăşi 1.000 Euro. ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 800. Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: • • • • 10% pentru investi iile realizate de tinerii agricultori. pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 36 din Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în în elesul art.000 Euro pentru proiectele care includ şi investi ii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile.000 Euro. pentru investi iile având drept scop implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole. sau cu altă contribu ie a statului membru.000 Euro. 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole. 1698/2005 şi prevede un astfel de sprijin pe o perioadă de 4 ani începând cu 01. Decembrie 2009 .• • 10% pentru investi iile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de opera iuni: „îmbunătă irea eficien ei utilizării şi depozitării îngrăşământelor cu azotat”. pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depăşi 1.

Finan are Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013: Cost total Cheltuială publică 1. Axa III şi Axa IV LEADER. De asemenea. sprijinul acordat prin măsură este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I (123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. 142 "Înfiin area grupurilor de producători".1974/2006. din care: - 107.191.5 din PNDR.020. Liniile de demarcare pentru evitarea dublei finan ări sunt prezentate la punctul 5. informare şi difuzare de cunoştin e şi 143 "Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”. Corelarea măsurii cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri va avea un efect pozitiv atât asupra modernizării sectorului productiv.2. Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar ac iunilor finan ate prin alte fonduri europene: - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Decembrie 2009 .603 Euro. Complementaritatea cu primul pilon Criteriile şi regulile administrative elaborate vor avea în vedere ca activită ile care beneficiază în mod excep ional de sprijin pentru dezvoltarea rurală să nu fie sprijinite ca investi ii prin alte instrumente conform Planurilor de sprijin prevăzute în art.942. 2.677.111.Verificarea respectării intensită ii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finan are de către Agen ia de plă i. Acorduri tranzitorii Nu este cazul.166 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară din PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări.894. 112 "Instalarea tinerilor fermieri”. 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă”). 2 şi Anexa 1 a Regulamentului (CE) nr. Fondul de Coeziune (FC).612 Euro 1.708 Euro cheltuială publică (22. 125 "Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”. Axa II. Fondul Social European (FSE).505. alin.000 Euro reprezintă alocarea aferentă schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finan are din PNDR. cât şi asupra filierelor de comercializare a produselor agricole şi a protec iei mediului înconjurător. 211 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri poate fi completat în mod direct cu sprijinul acordat prin măsurile 111 "Formare profesională. 28.

Decembrie 2009 . în conformitate cu Decizia (CE) nr.612 22. 212 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Tipul de produc ie cuprinde: • produse agricole ecologice.000 Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă. flori. Sectorul agricol cuprinde: • culturi de câmp (cereale. alte investi ii) • tip de sector agricol. • viticultură (vi ă de vie pentru vin şi struguri de masă). tehnice.2013 Număr de exploata ii de semi-subzisten ă sprijinite 20. culturi proteice.172 2. • mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).191. în utilaje.720 Număr de exploata ii sprijinite apar inând membrilor formelor asociative Realizare 6. ca urmare a sprijinului 20. Euro) Creşterea economică (mil.483 1. culturi rădăcinoase câmp). • horticultură (legume de grădină. Euro) din care contribu ia Măsurii 121 Creşterea productivită ii muncii 44. • creşterea animalelor (excluzând laptele). plante ornamentale. oleaginoase.982 2. • produse agricole conven ionale. 369/2003 cu privire la clasificarea principalelor tipuri de ferme – TF8.894. Indicatori adi ionali Tip de indicator Indicator inta 2007.458 1.670 Număr de forme asociative sprijinite 670 Număr de exploata ii care produc şi utilizează energia regenerabilă 445 Rezultat ∗∗ Număr de exploata ii care îndeplinesc standardele comunitare. • granivore (porci şi păsări). 369/2003∗) Număr de exploata ii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii Împăr it în func ie de reorganizarea produc iei Creşterea VAB în exploata iile sprijinite (mil. investi ii în clădiri. ciuperci).Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de indicator inta Indicator 2007-2013 Realizare Rezultat Impact∗∗ Număr de exploata ii care primesc sprijin pentru investi ii Împăr it în func ie de: • statutul juridic • gen: femei/bărba i • categoria de vârstă a beneficiarului Volumul total al investi iilor (Euro) Împăr it în func ie de: • tip de investi ie (investi ii în îmbunătă irea terenurilor. 2. • creşterea animalelor pentru lapte.738 Creştere anuală cu 8% *) Notă: Conform Deciziei (CE) nr. • culturi permanente (fructe). 1.

2009 2. 1028/ 2006 Regulamentul (CE) nr. accesorii necesare pentru transportul. echipamente.01.2010 5. utilaje. 592/24 august 2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele 06.2009 a. 557/2007 se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. utilaje. 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole Art. acesorii pentru produc ia şi/sau depozitarea laptelui de vacă . 854/2004 Regulamentul (CE) nr. 01. 853/2004. echipamente. în vederea protec iei apelor împotriva poluării cu nitra i din surse agricole b. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării Ordonan a de Urgen ă nr. precum şi gestionarea deşeurilor Directiva Consiliului nr. 852/2004 Regulamentul (CE) nr.Anexă Descrierea standardelor comunitare în vigoare Nr. Achizi ionarea de noi maşini. 854/2004. apă şi sol. pentru transport. 2000 privind aprobarea Planului de ac iune pentru protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i proveni i din surse agricole.4 şi 5 Hotărârea nr.2009 a. utilaje.10. 1907/1990.01. Prevenirea şi controlul integrat al poluării. păstrarea şi comercializarea legumelor şi fructelor proaspete b. 213 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. crt. echipamente. inclusiv celor utilizate pentru protec ia mediului împotriva poluării b.01. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. respectiv reducerea emisiilor în aer. depozitarea şi utilizarea biomasei/gunoiului de grajd pentru protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i din surse agricole a. Îndeplinirea standardelor lapte crud pentru Regulamentul (CE) nr. 853/2004 Regulamentul (CE) nr. utilaje. 1664/2006 Regulamentul 1148/2001 (CE) nr. 2074/2005.2007 31. Regulamentele (CE) nr. 1664/2006 se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. Îndeplinirea standardelor comercializare legume şi de la fructe Ordinul nr.12. 852/2004.2010 Achizi ionarea de echipamente tehnologice pentru marcarea ouălor în vederea ambalării 01. cu modificările şi completările ulterioare 01. inclusiv cele utilizate pentru protec ia mediului b. Standardul Legisla ia UE Legisla ia na ională Data la care standardul devine obligatoiu 01. 557/2007 Regulamentul (CE) nr.01. 2074/2005 Regulamentul (CE) nr.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor pentru produc ia şi/sau depozitarea laptelui de vacă. 2295/2003 Regulamentul (CE) nr. accesorii pentru scopuri agricole.2007 01. Regulamentele (CE) nr. Standarde privind comercializarea de ouă 4.01. inclusiv cele utilizate pentru protec ia mediului a.01. Achizi ionarea de noi maşini. 1907/1990 Regulamentul (CE) nr.964/2000 din 13 oct. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru colectarea.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru produc ia agricolă la nivel de fermă. cu modificările şi completările ulterioare 31. Decembrie 2009 . 1028/2006. 1.12. 2007 Data la care se încheie perioada de gra ie* Tipuri de investi ii Protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i din surse agricole Directiva Consiliului nr.2007.2006 06.01.10. 2295/2003.2007 01.Construirea şi /sau modernizarea clădirilor utilizate pentru produc ia agricolă la nivel de fermă.01.2007.Achizi ionarea de noi maşini. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului 3. Achizi ionarea de noi maşini.

de înfiin are a Autorită ii europene a securită ii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare Directiva 2008/119/CE din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protec ie a vi eilor. răcire.2014 01. refrigerare.2009 a Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protec ia vi eilor. Decembrie 2009 .2005.08.2008 214 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru produc ie şi comercializare a produselor alimentare şi a hranei pentru animale b.08. cu modificările şi completările ulterioare 18. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului a.2007 18. utilaje.2007. 9. 75/15. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protec ia porcilor.01. cu modificările şi completările ulterioare Norma sanitară veterinară privind protec ia animalelor de fermă. cu modificările şi completările ulterioare. a.02. Regulamentul (CE) nr. utilaje. de înfiin are a Autorită ii europene a securită ii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare în toate etapele producerii.08. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului b. proaspete.2010 25. uscare şi depozitare 8. aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorită ii Na ionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran a Alimentelor nr. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului b. echipamente pentru protec ia. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului b. 178/2002 se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. Achizi ionarea de noi maşini. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini.02. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului 01. animalelor din crescătorii.01.01.08. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului b.08. procesării şi comercializării produselor alimentare. echipamente pentru protec ia găinilor ouătoare. prelucrării şi distribu iei Standarde minime pentru protec ia vi eilor Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 10.proaspete 6. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului Punctele a) şi b) se aplică pentru: • sistemul alternativ de creştere.12. utilaje.2005 25.2005. Standarde minime pentru protec ia găinilor ouătoare Directiva 1999/74/CE Consiliului nr. Principii şi cerin e generale ale legisla iei în domeniul alimentar.08. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protec ia găinilor ouătoare.art. ambalare. Standarde minime pentru protec ia porcilor Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protec ie a porcilor. 202/25. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerin elor generale ale legisla iei în domeniul alimentar. utilaje. incluzând: ambalare.2007 01. echipamente pentru. inclusiv a celor utilizate pentru protec ia mediului a.2011 01. echipamente pentru sortare.01.01. 72/15. 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protec ia animalelor din crescătorii . echipamente pentru protec ia porcilor. 2006 19. precum şi a hranei pentru animale. • sistemul de cuşti îmbunătă ite.12.2006.2009 31. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru protec ia găinilor ouătoare. Standarde minime pentru protec ia animalelor din crescătorii Directiva Consiliului nr. echipamente pentru îmbunătă irea produc iei. Achizi ionarea de noi maşini.08. aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorită ii Na ionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran a Alimentelor nr. răcire şi depozitare a legumelor şi fructelor praospete a. Achizi ionarea de noi maşini. utilaje.2006 31. 19. protec ia vi eilor. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protec ia animalelor din crescătorii. cu modificările şi completările ulterioare Ordinul nr.2010 7.4 Norma sanitară veterinară ce stabileşte standarde minime pentru protec ia vi eilor. cu modificările şi completările ulterioare Norma sanitară veterinară care stabileşte standarde minime pentru protec ia porcinelor aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorită ii Na ionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran a Alimentelor nr.

Puritatea semin elor de cereale Directiva nr. controlul.2010 Achizi ionarea de noi maşini. 01. Ordin nr. 62 din 7 martie 2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar veterinară a unită ilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătă ii şi al bunăstării animalelor. Standarde privind protec ia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului Regulamentul (CE) nr.1263/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. controlul .07.04. utilaje. 2002/57/CE privind comercializarea semin elor de plante oleaginoase şi textile 15.2007 23. 215 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 433/2007 Achizi ionarea de noi mijloace de transport specializate. Puritatea semin elor de plante oleaginoase şi textile Directiva Consiliului nr.03.11. Ordinul nr. utilaje.2010 Achizi ionarea de noi maşini. certificarea calită ii şi comercializarea semin elor de plante oleaginoase şi textile. echipamente necesare pentru îmbunătă irea condi iilor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.2007 01.07. 66/401/CEE privind comercializarea semin elor de plante furajere 14.2010 Achizi ionarea de noi maşini. utilaje. 66/402/CEE privind comercializarea semin elor de cereale 13. 2002/55/CE privind comercializarea semin elor de legume Ordin nr. Ordin nr. 1262/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării.2007 21. echipamente pentru respectarea cerin elor privind puritatea fizică a semin elor de plante furajere.2007 22.04. Puritatea semin elor de plante furajere Directiva nr. 23. Decembrie 2009 . modificat şi completat prin Ordinul nr. cu modificările şi completările ulterioare. echipamente pentru respectarea cerin elor privind puritatea fizică a semin elor de legume.03. 149/2007 . modificat şi completat prin Ordinul nr. controlul.04. echipamente pentru respectarea cerin elor privind puritatea fizică a semin elor de plante oleaginoase şi textile. certificarea calită ii şi comercializarea semin elor de legume.148/2007 Ordin nr. modificat şi completat prin Ordinul nr.04. controlul. 1/2005 12. 1264/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. 22. 83 din 31 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condi iilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului. certificarea calită ii şi comercializarea semin elor de plante furajere.2007 14. certificarea calită ii şi comercializarea semin elor de cereale.04.2010 Achizi ionarea de noi maşini.2010 14. modificat şi completat prin Ordinul nr.04. 1366/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. Puritatea semin elor de legume Directiva Consiliului nr. 150/2007 Ordin nr. utilaje. 21. echipamente pentru respectarea cerin elor privind puritatea fizică a semin elor de cereale.

07.2007 13.03. controlul. controlul. 01.2006 28.2006 06.2007 01.03. 216 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. certificarea calită ii şi comercializarea semin elor de sfeclă.147/2007 Ordin nr. certificarea calită ii şi comercializarea materialului de înmul ire al plantelor ornamentale. 68/193/CEE privind comercializarea materialului săditor pentru înmul irea vi ei de vie 19. Puritatea materialului de înmul ire a plantelor ornamentale Directiva Consiliului nr. certificarea calită ii şi comercializarea materialului de înmul ire şi plantare fructifer. controlul. echipamente pentru respectarea cerin elor privind puritatea fizică a semin elor de sfeclă.2006 28.04.2010 06.2002/56/CE privind comercializarea cartofului pentru sămân ă 18. 1268/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. 1269/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării.02. Achizi ionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea purită ii fizice a materialului săditor pentru înmul irea vi ei de vie.03.2006 28. modificat şi completat prin Ordinul nr.2009 28.04.2009 Achizi ionarea de noi maşini. 98/56/CE privind comercializarea materialului de înmul ire al plantelor ornamentale 21. modificat şi completat prin Ordinul nr.2009 Achizi ionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purită ii fizice a materialului de înmul ire a plantelor ornamentale. certificarea calită ii şi comercializarea materialului de înmul ire vegetativă a vi ei de vie. controlul.2010 Achizi ionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purită ii fizice a materialului de înmul ire şi plantare legumicol.16. certificarea calită ii şi comercializarea cartofilor pentru sămân ă cu modificările şi completările ulterioare Ordin nr. Decembrie 2009 . controlul. 13. 1267/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. altul decât semin ele. 8/2006 Ordin nr. 432/2007 Achizi ionarea de noi maşini. 28. utilaje. 1265/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. controlul. 1266/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării. 1295/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării.03.02. altul decât semin ele.07. certificarea calită ii şi comercializarea materialului de înmul ire şi plantare legumicol. Puritatea materialului de înmul ire şi plantare fructifer Directiva Consiliului nr. 8/2006 Ordin nr. 92/34/CEE privind comercializarea materialului de înmul ire şi plantare fructifer 20.2009 Achizi ionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purită ii fizice a materialului de înmul ire şi plantare fructifer. 28.03. 2002/54/CE privind comercializarea semin elor de sfeclă 17.03. altul decât semin ele Ordin nr. Puritatea materialului de înmul ire vegetativă a vi ei–de-vie Directiva Consiliului nr. modificat şi completat prin Ordin ul nr. modificat şi completat prin Ordin ul nr. Puritatea materialului de înmul ire şi plantare legumicol. Puritatea cartofului pentru sămân ă Directiva Consiliului nr. altul decât semin ele Directiva Consiliului nr. Puritatea semin elor de sfeclă Directiva Consiliului nr. echipamente pentru respectarea cerin elor privind puritatea fizică a cartofului pentru sămân ă. 92/33/CEE privind comercializarea materialului de înmul ire şi plantare legumicol. 8/2006 Ordin nr. modificat şi completat prin Ordin ul nr. utilaje.

După expirarea perioadei de gra ie în timpul căreia standardele sunt considerate ca standarde comunitare nou introduse. Justificare referitoare la necesitatea sprijinului pentru standardele comunitare nou introduse Sprijinul pentru standardele comunitare nou introduse este acordat agricultorilor pentru a li se permite o perioadă de timp corespunzătoare pentru a se pregăti în scopul îndeplinirii conformită ii cu standardele. Deşi termenul limită pentru adoptarea majorită ii standardelor a fost până la data aderării. Decembrie 2009 . Principala posibilitate de a sprijini agricultorii este PNDR 20072013. s-a constatat faptul că pregătirea necesită un timp mai îndelungat. În perioada de gra ie de trei ani acordată pentru îndeplinirea conformită ii cu standardele men ionate. Investi iile finan ate pentru îndeplinirea standardelor trebuie să fie finalizate până la sfârşitul perioadei de gra ie. Introducerea celor mai multe dintre standardele din listă va contribui la protec ia mediului. şi din acest motiv agricultorii nu-şi pot permite să realizeze astfel de investi ii. În plus. Sprijinul este acordat pentru investi ii cu scopul de a se conforma standardelor comunitare într-o perioadă de maxim 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploa ia agricolă. Acest lucru demonstrează că este necesar ca agricultorii să fie sprijini i pentru realizarea acestor investi ii. 217 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 1698/2005. toate standardele men ionate în tabelul de mai sus vor fi eligibile pentru sprijin ca standarde existente şi vor avea o perioadă de gra ie de 36 de luni de la instalare. agricultorii pot solicita sprijin şi îşi pot finaliza investi iile necesare pentru conformitatea cu aceste standarde. dar plata se poate efectua şi ulterior.*Data încheierii perioadei de gra ie este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. care implică desfăşurarea de activită i economice fără ob inere de venituri. pentru îndeplinirea standardelor este necesară o sursă financiară semnificativă. pentru tinerii fermieri care primesc sprijin prin Măsura 112.

1698/2005 Articolele 18 şi 30 din Reg (CE) nr. după caz. Având în vedere numărul mare de păduri ca urmare a procesului de restituire aflat în desfăşurare. func ional şi al folosin ei. care apar ine unui singur proprietar şi care este omogenă din punct de vedere sta ional. 2000 şi 2005. o suprafa ă de aproximativ 940.854 proprietari de pădure care au contractat servicii pentru aproximativ 778. Unită ile de produc ie / unită ile de bază sunt împăr ite în parcele forestiere care reprezintă unită ile de organizare a teritoriului. 30 ha la deal şi 50 ha la munte. Aceste planuri de amenajare se bazează pe conceptul dezvoltării durabile. eficacită ii func ionale.117) 122 Motiva ia sprijinului Suprafa a pădurilor proprietate privată din România a crescut în ultimii 16 ani ca urmare a aplicării legilor retrocedării adoptate în anii 1991. La această dată. Planurile de amenajare forestieră se găsesc la administratorul pădurii cu care proprietarul a încheiat serviciile de administrare.379 hectare.233 milioane ha. 218 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. va fi de aproximativ 65% din suprafa a totală a pădurilor de 6.5 ha şi are plan de amenajare sau un extras dintr-un plan de amenajare elaborat la o scară mai mare. al căror proprietari dispun de mijloace şi fonduri restrânse pentru aplicarea de măsuri de management forestier. 1974/2006 (Comentariu nr. există circa 80. la sfârşitul anului 2006. sunt disponibile date referitoare la numărul proprietarilor de pădure care au contractat servicii de pază. conservării şi ameliorării biodiversită ii. Aceste ocoale silvice private au dreptul să încheie contracte de administrare cu de inătorii de pădure priva i şi pentru suprafe ele de pădure reduse ca mărime. servicii silvice şi servicii de administrare cu Regia Na ională a Pădurilor Romsilva. Una dintre priorită ile sectorului forestier românesc este cea de asigurare a unui management durabil al pădurilor recent restituite. se estimează că suprafa a pădurilor proprietate privată şi proprietate publică locală.5 ha. Caracteristic României este faptul că orice proprietar de pădure este obligat să contracteze servicii silvice cu ocoale silvice specializate. Planul de amenajare se actualizează o dată la 10 ani şi con ine măsuri de management pentru fiecare subparcelă forestieră în parte. Astfel.000 ha păduri erau administrate de ocoale silvice private/independente. Constituirea unită ilor de produc ie / unită ilor de bază se bazează pe o delimitare respectând limitele naturale. orice suprafa ă avută în vedere pentru acestă măsură are o suprafa ă minimă de 0. Suprafa a minimă a subparcelei forestiere este de 0. respectând principiile continuită ii. Astfel. acestea având suprafe e maxime de 20 ha la câmpie. Ca urmare a specifica iilor de mai sus. la sfârşitul procesului de retrocedare. unită i de bază constituite la nivelul proprietă ilor. proprietatea şi suprafa a minimă prevazută de normele tehnice în domeniu. În România. potrivit legisla iei na ionale în vigoare şi care sunt elaborate conform normelor tehnice în vigoare. pentru asigurarea gestionării durabile a pădurilor sunt obligatorii planuri de amenajare. Decembrie 2009 . realizat în concordan ă cu legisla ia na ională aflată în vigoare. este necesară sprijinirea activită ilor de management care contribuie la creşterea valorii economice a pădurilor asigurând şi rolul multifunc ional al acestora . Mai mult. Subparcela forestieră reprezintă o por iune din parcela forestieră. Activitatea de amenajare a pădurilor se organizează pe ocoale silvice.Măsura Articole care stau la baza măsurii Codul măsurii Îmbunătă irea valorii economice a pădurii Articolul 20 (b) (ii) coroborat cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. unită i de produc ie sau.

Îmbunătă irea structurii sau refacerea pădurilor slab productive degradate. sprijinirea aplicării programelor de refacere a pădurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental de padure. Decembrie 2009 . . majoritatea puie ilor forestieri sunt produşi în pepinierele Regiei Na ionale a Pădurilor ROMSILVA. indigene. Domeniul de ac iune şi scopul măsurii Prin această măsură se sprijină investi iile în pădurile care se supun regimului silvic şi pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvică. precum şi prin desfăşurarea altor activită i specifice în scopul gestionării durabile a pădurilor. rărituri.Măsura are ca efect creşterea valorii economice şi ecologice a pădurii prin ameliorarea compozi iei arboretelor cu specii valoroase. atacuri de insecte etc). combaterea bolilor şi dăunătorilor) şi suportul tehnic pentru executarea acestor lucrări (mâna de lucru/servicii). astfel încât puie ii forestieri sunt absolut necesari. Prezenta măsură de creştere a valorii economice a pădurilor are rolul de a sprijini beneficiarii de a-şi înfiin a pepiniere pentru producerea puie ilor forestieri folosi i pentru nevoile proprii. prin utilizarea de echipamente eficiente de recoltare şi plantare. 219 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.Achizi ionarea de echipamente şi maşini de tăiere necesare pentru realizarea măsurilor tehnice şi a opera iilor necesare până la vârsta exploatabilită ii (ex. Principiul “close to nature” este principiul de bază în cazul României. Obiectivele măsurii Obiectiv general Creşterea valorii economice a pădurilor inând cont de rolul multifunc ional şi managementul durabil al pădurilor. elagaj artificial. sau nu are posibilitatea să ofere la un pre rezonabil. potrivit legisla iei na ionale şi care sunt obligatorii. . cum ar fi pădurile de răşinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine condi iilor locale şi cu rezisten ă mai bună împotriva factorilor dăunători naturali (doborâturi de vânt. În prezent.Achizi ionarea de echipamente şi maşini necesare lucrărilor silvice de exploatare cu impact redus asupra mediului. excep ie făcând echipamentele ce realizează în acelaşi timp exploatarea şi procesarea primară a materialului lemnos – cum sunt harvesterurile . puie i forestieri pentru pădurile proprietate privată. care nu este întotdeauna interesată. Obiective specifice . Acest principiu nu este suficient în cazul îmbunătă irii structurii pădurilor artificiale şi de productivitate redusă.Creşterea numărului de proprietari de pădure care îmbunătă esc valoarea economică a pădurii la nivel de exploata ie forestieră.Producerea de puie i forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin înfiin area de pepiniere când sunt necesare lucrări de împădurire în proprietatea forestieră . . O problemă de mare importan ă pentru asigurarea unui management durabil al pădurilor este asigurarea de puie i forestieri de calitate superioară. Planurile de management sunt esen iale pentru identificarea categoriilor de lucrări necesare în vederea creşterii valorii economice a pădurilor. care implică folosirea regenerării naturale a pădurilor de câte ori este posibil. Obiective specifice .şi care sunt eligibile prin măsura 123. a căror realizare necesită investi ii consistente de-a lungul vârstei pădurii.

anumite atribu ii şi competen e cu privire la solicitarea finan ării şi execu ia proiectelor.Proiectul trebuie să aibă acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului (persoane fizice şi/sau juridice) şi va fi depus odată cu cererea de finan are.Ca urmare a specifica iilor de mai sus. Asocia ii mixte din oricare din categoriile de mai sus. spitale. Decembrie 2009 . b. Tipuri de beneficiari a. Înlocuirea arboretelor derivate şi a celor din afara arealului natural. solicitan ii pentru finan are şi responsabilii pentru implementarea programului. e. Mai mult. Comunită i locale de inătoare de pădure în comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asocia iile acestora. anumite categorii de cheltuieli sunt eligibile doar pentru proprietă i forestiere de mari dimensiuni. în principiu. având la bază contractul de administrare sau un document adi ional la acest contract. Pentru creşterea eficien ii şi eficacită ii sprijinului. situate în siturile Natura 2000. Termenul asocia ii se referă la acele entită i formate prin liberul consim ământ al membrilor. Criterii de eligibilitate pentru proiecte: . Tipuri de investi ii Investi iile vor fi în conformitate cu prevederile planului de amenajare silvică în vigoare şi privesc creşterea economică a pădurilor respectând principiile de gestionare durabilă a pădurilor. Producerea de puie i forestieri în pepinierele silvice este de asemenea sprijinită prin această măsură numai în condi iile în care pepiniera face parte din exploata ia forestieră şi este situată în pădure. Proprietari priva i de pădure. Suprafa a minimă de pădure eligibilă pentru suport prin această măsură este de 0. sau strâns legate de acestea şi care contribuie la creşterea valorii economice a pădurilor şi pentru investi ii în echipament de recoltare a produselor lemnoase. Oricum.Proiectul trebuie să respecte specifica iile din planul de amenajare şi să demonstreze utilitatea tehnico-economică şi func ională prin memoriu justificativ şi/sau proiect tehnic.5 ha şi are plan de amenajare sau un extras dintr-un plan de amenajare elaborat la o scară mai mare elaborat în concordan ă cu legisla ia na ională aflată în vigoare. . 220 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. . Proprietarii de păduri sunt. orice suprafa ă avută în vedere pentru acestă măsură are o suprafa ă minimă de 0. proprietarii priva i sau formele asociative pot delega către administrator. care au statut legal conferit de instan ă în conformitate cu legisla ia na ională.Sprijinul se va acorda proprietă ilor forestiere pentru realizarea ac iunilor şi măsurilor prevăzute de planurile de amenajare silvică. şcoli) şi asocia iile acestora. documentele pentru solicitare şi alte documente sunt asumate împreună de proprietar şi administrator. Comune. de inători de pădure independen i (biserici. c. persoane fizice sau asocia ii ale acestora. sunt eligibile pentru finan are doar dacă sunt înso ite de studii de impact. d. şi municipalită i de inătoare de pădure sau asocia iile acestora. Alte categorii de de inători de pădure diferite de proprietatea de stat. pentru facilitarea procedurilor.5 ha. Aceste proiecte trebuie să corespundă obiectivelor generale ale planului de management a sitului. datorită faptului că ei sunt obliga i de lege să contracteze servicii de administrare prin ocoale silvice private sau de stat.

. . hidrologia. .Stabilirea func iilor ecologice.Protec ia fondului forestier (protec ia împotriva incendiilor.. . pentru facilitarea executării lucrărilor silvice prevăzute în planurile de amenajare.Costuri pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare. economice şi sociale ale pădurii (stabilirea compozi iei pădurii. .Evolu ia pădurii sub raport. numai în cazuri excep ionale cum sunt acelea ca pepiniera să facă parte din exploata ia forestieră şi pe terenuri din fond forestier. . Părin i de familii) şi în suprafe ele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. Pentru suprafe e de pădure mai mari de 10 ha: .Valorificarea altor produse ale pădurii (produse nelemnose cum sunt ciupercile. calitativ. Investi ii eligibile A. .Durata de realizare a unui proiect nu poate depăşi 5 ani de la data aprobării. echipamente şi materiale pentru realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în planurile de amenajare (ex. echipamente şi materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate.Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitec i. Planul de amenajare are în general următorul con inut: . plantele medicinale. . plantări. în procent de maxim 10% din valoarea proiectului. combatere boli şi dăunători). .Costuri pentru achizi ionarea de maşini. C.Costuri pentru înfiin area de pepiniere forestiere.Costuri pentru achizi ionarea materialului de plantat. fructe etc).Aspectele privind proprietatea şi situa ia administrativă. a vântului.Reglementarea procesului de produc ie lemnoasă (lucrările necesare a fi efectuate în func ie de vârsta pădurii). pentru îmbunătă irea structurii arboretelor în concordan ă cu tipul natural fundamental de pădure. tratamentul şi vârsta la care se poate exploata).Gospodărirea din trecut a pădurilor (istorie a managementului pădurii respective). Decembrie 2009 . . B.Instala ii de transport. proiecte tehnice. .Costurile pentru crearea căilor de acces în interiorul arboretelor. descopleşiri. cantitativ şi valoric. costurile de instalare a culturilor. . Indiferent de suprafa a de pădure: . ingineri şi consultan i.Stadiul sta iunii şi al vegeta iei forestiere (elemente privind clima. echipamente şi materiale pentru suprafe ele incluse în Catalogul Na ional al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere. Pentru suprafe e de pădure mai mari de 100 ha sau pentru asocia ii care de in suprafe e mai mari de 100 ha: 221 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. inclusiv achizi ionarea de maşini.Costuri pentru achizi ionarea de maşini.Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive şi substituirii celor derivate. a bolilor şi altor dăunători etc). incluzând răritura pre-comercială. tipul de sol. starea sanitară a pădurii). cură iri. . . achizi ionarea de patente şi licen e. tehnologii de exploatare şi construc ii forestiere.

vi. monitorizare şi control. proiectelor de refacere a arboretelor slab productive şi a substituirii celor derivate. costurile garan iilor şi cheltuieli similare. TVA-ul. 1974/2005). ii. Pentru suprafe e de pădure mai mari de 1. iv. prima de asigurare. taxe de import.000 ha: . Nu sunt eligibile investi iile în păduri şi alte terenuri acoperite de vegeta ie forestieră care apar in statului. 18 din Regulamentul (CE) nr. Nu se finan ează activită ile legate de asigurarea regenerării pădurii după eliminarea arboretului în urma ultimei tăieri (art. Cheltuieli pentru proiectare realizate înainte de aprobarea proiectului. de o regiune sau o întreprindere publică. şi pădurile care apar in persoanelor juridice al căror capital este de inut. Criterii de selec ie Criteriile de selec ie sunt următoarele: . Costuri de schimb valutar. viii. proiect tehnic). Comisioane bancare. v. xi.Costuri pentru achizi ionarea de echipamente hardware şi software necesare pentru elaborarea documenta iei tehnice cerute de reglementările forestiere în vigoare. cu excep ia TVA-ului nerambursabil conform art.prioritate va fi acordată achizi ionării de echipamente şi maşini şi a executării lucrărilor de îngrijire şi conducere în arboretele tinere în detrimentul achizi ionării de echipamente de tăiere şi a răriturilor pre-comerciale. cu excep ia anexelor tehnice ale cererii de fina are (memoriu justificativ.se va acorda prioritate proiectelor de îmbunătă ire a structurii arboretelor. unei regiuni sau unei întreprinderi publice. x. în vederea creşterii economice a pădurilor. Investi ii neeligibile i.După tipurile de păduri în care sunt prevăzute investi ii: . studiu de fezabilitate. a) din Reglementarea Consiliului nr. taxe vamale. Decembrie 2009 . Impozite. vii. implementare. identificate în studiul de fezabilitate. D. incluzând APDRP şi în special cheltuieli de regie.. etc. Leasingul este eligibil doar dacă are ca rezultat transferul de proprietate al bunului în posesia beneficiarului în perioada de implementare a proiectului. Cheltuieli efectuate de administra ia publică. iii.Costuri pentru achizi ionarea de echipamente şi maşini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului. chirii şi salarii ale personalului angajat în activită i de management. ix. până la ultima cerere de plată. 71 (3) lit. . taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP. 222 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în propor ie de cel pu in 50% de stat. dobânzi. Achizi ia de bunuri second hand. 1698/2005.După tipul lucrărilor de îngrijire şi conducere din pădure: . altele decât maşinile complexe cum ar fi harvesterurile. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management. Achizi ia de mijloace de transport cu excep ia celor specializate.

404 Realizare 360.individuali sau asocia ii • municipalită i– individuali sau asocia ii • al ii Volumul total al investi iilor Împăr it în func ie de tipul de proprietar: • proprietari priva i .Prioritate va fi acordată asocia iilor de proprietari de pădure. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. Euro) Indicator adi ional: Numărul de proiecte de îmbunătă ire a structurii pădurii Număr de hectare pe care s-a îmbunătă it structura pădurii Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Finan are Cheltuială publică: 198.200 24 600 6. Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depăşi 1. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Numărul de exploata ii forestiere sprijinite Împăr it în func ie de tipul de proprietar: • proprietari priva i .689 Euro Corelarea cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa 1 şi Axa 2 a PNDR. „Procedura de selec ie”.579 Euro Costuri totale: 360.000.individual sau asocia ii • al ii Numărul de exploata ii care introduc noi produse şi/sau tehnologii (defalcare după tipul de redistribuire a produc iei) Creşterea valorii adăugate brute în expoata iile sprijinite (mil.365.După structura proprietă ii şi mărimea suprafe ei pentru care se întocmeşte proiectul: .664.individual sau asocia ii • municipalită i..4. şi la urmă proprietă ilor mici şi individuale. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate.000 Euro. Decembrie 2009 inta 2007-2013 2. Aria de aplicare Pădurile aflate în proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietatea publică a unită ilor administrative locale. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la capitolul 5.689 1.000 223 Rezultat .2. Volumul sprijinului Sprijinul public (comunitar şi na ional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile.664. apoi a suprafe elor mari de păduri.

Decembrie 2009 . Euro) din care contribu ia măsurii 122 Creşterea productivită ii muncii 2.483 19 Creştere anuală cu 8% ∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă.Impact ∗ Creştere economică (mil. 224 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

cererea consumatorilor pentru produse de calitate superioară este în creştere în perioada următoare. situa ia din iunie 2007.2009. până la 31 decembrie 2009. Articolul 19 şi punctul 5. Ponderea industriei alimentare în cadrul industriei prelucrătoare a fost relativ ridicată. uleiuri comestibile. Comisia Europeană a acordat o perioadă de tranzi ie. În aceste condi ii. În plus.12. produse lactate proaspete şi brânzeturi. două treimi din acestea sunt de dimensiuni mici (sub 9 angaja i) iar în jur de 1% sunt foarte mari (peste 250 angaja i). 1974/2006. cu 4% fa ă de anul 1998. iar 302 sunt aprobate pentru perioada de tranzi ie până la 31. iar 207 sunt aprobate pentru perioada de tranzi ie până la 31. 1698/2005. privind asigurarea conformită ii în sectorul produc iei şi prelucrării cărnii (carne roşie şi de pasăre). s-au înregistrat creşteri ale produc iei (fizice) în cazul unor grupe de produse.1. microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. ajungând în prezent la un număr de aproximativ 11. Astfel. joacă un rol tot mai important în ob inerea de produse cu o mai mare valoare adăugată.3 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr. Decembrie 2009 . numărul total de unită i este de 259. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr.3. Astfel. din care 52 de unită i corespund normelor Uniunii Europene şi sunt autorizate pentru schimburi intracomunitare. 225 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. În sectorul lapte şi produse lactate.Măsura Articole care stau la baza măsurii Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Articolele 20 (b) (iii) şi 28 din Regulamentul (CE) nr. dar în scădere treptată.000. făină de grâu şi secară) s-au înregistrat scăderi. în vederea alinierii acestora la cerin ele de igienă comunitare pentru îmbunătă irea calită ii acestor materii prime şi ob inerii unor produse eligibile pentru schimburi intracomunitare. de circa 12% din valoarea produc iei industriale în 2005. iar pentru alte grupe de produse (conserve din legume şi fructe. ceea ce înseamnă că sectorul alimentar.12. Numărul întreprinderilor din industria alimentară a crescut în perioada 1998-2006 cu 585 de unită i. În ceea ce priveşte dimensiunea întreprinderilor din industria alimentară. alături de întregul sector al industriei prelucrătoare trece printr-o perioadă de restructurare. cum ar fi: preparate din carne. pentru unită ile de procesare a laptelui şi a cărnii. 123 de unită i corespund normelor Uniunii Europene şi sunt autorizate pentru schimburi intracomunitare. e) al Regulamentului (CE) nr. Produc ia principalelor produse alimentare a avut evolu ii diferite în perioada de referin ă. 363/2009 123 Codul măsurii Motiva ia sprijinului În România industria alimentară reprezintă principala pia ă de desfacere pentru produsele ob inute în sectorul primar. Îmbunătă irea calită ii materiei prime şi restructurarea unită ilor agro-alimentare au devenit obiective principale încă din perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană.2009. c.2. lapte de consum. arată că din numărul total de 425 de unită i. Articolul 34 şi Anexa VIII – sec iunea II (3) din Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană Articolul 1 punctul 2 (1) (b. îndeosebi cele mai bine pozi ionate (care nu numai procesează dar şi produc materia primă necesară).

232 locuri de muncă. Majoritatea investi iilor realizate au vizat implementarea cerin elor acquis-ului comunitar. utilizarea energiei din surse regenerabile este o alternativă pentru reducerea costurilor de produc ie şi creşterea eficien ei economice a întreprinderilor de procesare. privind calitatea produselor. Sectorul de procesare agro-alimentar joacă un rol foarte important nu numai în crearea de noi oportunită i pentru ocuparea for ei de muncă. acest sector continuă să se confrunte cu lipsa conformită ii cu standardele comunitare. din care cele mai multe în sectorul de procesare carne (1.1 „Îmbunătă irea procesării şi comercializării produselor agricole şi piscicole”. Spre deosebire de lemn. un număr de 85 apar in sectorului „Carne şi ouă”. dar şi în nutri ie şi sănătate publică. valoarea adăugată scăzută a produselor precum şi de volumul scăzut al 226 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. grupuri de producători) devine o necesitate imediată în vederea ob inerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ solicitărilor pie ei. În perioada 2000-2006. comparativ cu cele procesate. de aproximativ 1. fructe. 48 sectorului „Lapte şi produse lactate”. precum şi neconformitate cu standardele comunitare. 27 sectorului „Cereale”. în condi iile în care întreprinderile implicate sunt adesea de foarte mică dimensiune şi au dotări limitate. condi ii ce trebuiau îndeplinite până la data aderării. 24 sectorului „Vin”. este necesar ca întreprinderile de procesare să acorde o aten ie sporită realizării de investi ii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate. necesitând investi ii pentru atingerea standardelor comunitare. o productivitate scăzută a muncii.1 “Îmbunătă irea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” din cadrul Programului SAPARD. Prin urmare.51 milioane Euro (fonduri publice) pentru înfiin area şi modernizarea unită ilor de procesare. care este principalul produs al pădurii recompensat de pie ele existente. Îmbunătă irea marketingului reprezintă de asemenea o premisă a creşterii competitivită ii. prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole. taninuri. De asemenea. Din 202 obiective de investi ii finalizate în cadrul Măsurii 1. un grad redus de utilizare a inova iilor. iar 1 obiectiv sectorului „Oleaginoase”.3 miliarde Euro (la nivelul anului 2005). reprezentând obiective noi şi modernizări. precum şi analiza structurii exporturilor de produse alimentare demonstrează că există o pondere ridicată a produselor alimentare neprocesate. ciuperci. determinată de slaba competitivitate a acestora. Sectorul de recoltare şi procesare a produselor pădurii nu este însă suficient de dezvoltat. plante medicinale şi alte asemenea.Deficitul balan ei comerciale de produse agro-alimentare. cu sistemele interna ionale de management al calită ii produselor şi de Analiză a Pericolelor şi Punctelor Critice de Control (HACCP). frunze. În industria alimentară se remarcă încă un grad redus de specializare a întreprinderilor. produsele nelemnoase ale pădurii includ semin e. a fost alocat un sprijin financiar în valoare de 379. Întreprinderile se confruntă şi cu o serie de dificultă i legate de managementul deşeurilor acumulate în timpul activită ii productive. protec ia mediului şi asigurarea protec iei muncii. transport şi procesare. prin Măsura 1. 17 sectorului „Legume-fructe şi cartofi”. Pentru a reduce impactul negativ asupra mediului. crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare şi depozitare a materiilor prime agricole promovat în principal. Deşi industria alimentară a beneficiat în perioada de preaderare de sprijin financiar prin Programul SAPARD şi programe na ionale. Unită ile existente de procesare a produselor forestiere se confruntă cu probleme cauzate de vechimea şi uzura instala iilor şi maşinilor de recoltare. S-au creat astfel un număr de 2. un nivel tehnic necorespunzător. Numeroase comunită i rurale din zonele bogate în păduri se bazează semnificativ pe procesarea produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase. Decembrie 2009 . de formele asociative (de ex. răşini.243) şi lapte (515).

pe cât posibil. Decembrie 2009 . care crează probleme de mediu suplimentare. Obiective opera ionale Sprijin pentru investi ii vizând îmbunătă irea procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere. prin dezvoltarea şi modernizarea echipamentelor. De asemenea. pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii emisiilor de gaze. în vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier. 227 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Astfel. Având în vedere situa ia na ională existentă. procesarea produselor agricole şi forestiere ar trebui să fie realizată. printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de produc ie. c) Îmbunătă irea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole. având ca intă finală creşterea valorii produselor prin respectarea condi iilor de calitate şi de siguran ă alimentară precum şi satisfacerea cerin elor de pia ă. Domeniul de ac iune Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea de investi ii corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime. d) Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eficien ei economice a activită ii microintreprinderilor. cu excep ia produselor piscicole şi care ob in produse incluse şi neincluse în Anexa I. proceselor şi tehnologiilor de prelucrare. pentru: a) Dezvoltarea de noi produse. b) Promovarea investi iilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. procese şi tehnologii.vânzărilor. Obiective specifice a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru ob inerea de noi produse agricole şi forestiere competitive. Se prevede că o creştere a valorii adăugate a produselor forestiere la nivel de micro-întreprindere va conduce la creşterea contribu iei sectorului forestier în cadrul economiei locale şi regionale. având implica ii directe asupra productivită ii muncii şi a output-ului socio-economic. incluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene. în zonele locale unde acestea sunt produse. În plus. cum ar fi rumeguşul. Obiectivele măsurii Obiective generale Creşterea competitivită ii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere prin îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere. sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investi ii pentru procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase). sunt necesare investi ii pentru modernizarea tehnologiilor de produc ie cu scopul de a creşte valoarea adăugată şi calitatea produselor şi prin aceasta eficien a generală a acestei activită i. b) Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribu ie a produselor ob inute. există o utilizare limitată a deşeurilor rezultate din opera iunile de procesare în scopuri energetice.

Tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin această măsură sunt: Pentru produsele agricole . transport şi prelucrare. sprijinul este acordat pentru investi ii corporale şi necorporale pentru procesarea şi marketingul produselor forestiere. 361/2003. b) Adaptarea la cerin ele pie ei. d) Promovarea investi iilor pentru producerea biocombustibililor.definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. care au mai pu in de 750 angaja i sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane euro. 361/2003. în func ie de resursele locale. h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguran ei la locul de muncă. De asemenea. în func ie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunită i de pia ă.c) Adaptarea la cerin ele pie ei. maşini şi echipamente. a produselor forestiere. în cadrul aceluiaşi proces tehnologic.definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. din pădure la unită ile de procesare primară. 28 din Regulamentul (CE) nr.Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii . precum şi de maşini şi utilaje speciale pentru transportul produselor forestiere. g) Creşterea productivită ii muncii în sectorul forestier.Micro-întreprinderi . 1698/2005. definite în conformitate cu art. d) Ob inerea de surse de energie regenerabilă din biomasă forestieră. h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai opera iile care au loc înainte de prelucrarea industrială în conformitate cu art. cu respectarea standardelor de siguran ă în muncă şi de protec ie a mediului. g) Aplicarea măsurilor de protec ia mediului. cum sunt maşinile forestiere multifunc ionale de recoltat cu impact redus asupra mediului. Pentru investi iile de procesare şi marketing a produselor agricole care vizeză ob inerea de produse neincluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene. 1974/2006. . şi explorarea de noi oportunită i de pia ă de desfacere. . care va fi conformă regulamentelor de ajutor de stat şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia . întreprinderi mici şi mijlocii. prin: a) Creşterea eficien ei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin inova ii şi introducerea de noi tehnologii. utilaje şi maşini complexe de recoltare. e) Îmbunătă irea dotărilor microîntreprinderilor prin achizi ionarea de echipamente. 228 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. c) Îmbunătă irea competitivită ii unită ilor de prelucrare şi comercializare a produselor forestiere prin creşterea randamentului instala iilor şi proceselor de prelucrare şi a calită ii produselor. 19 din Regulamentul (CE ) nr. Decembrie 2009 Pentru produsele forestiere . e) Promovarea de investi ii pentru respectarea standardelor comunitare. vor fi sprijinite numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat. inclusiv măsuri de eficien ă energetică. f) Creşterea productivită ii muncii în sectorul agro-alimentar. a prelucrării şi comercializării produselor forestiere. f) Creşterea numărului de locuri de muncă în sectorul procesării şi valorificării produselor forestiere.Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi.

2. legate şi partenere. trebuie să facă dovada că de ine cotă la nivelul investi iei pe care urmează să o realizeze. în în elesul prevederilor din Îndrumările Comunită ii cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate (Jurnalul Oficial 2004/C 244/02). Beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinan area investi iei.3 din Regulamentul (CE) nr. beneficiarul.51 alin. aşa cum se prezintă la punctul 5. În cazul produselor agricole cu cotă de procesare. a căror cerere de finan are a fost selectată. IMM-urile eligibile. Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate. 1974/2006. economicofinanciar şi de mediu. iar beneficiarul unui proiect de investi ii trebuie să demonstreze îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderilor prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic. la depunerea cererii de finan are. sunt eligibili în cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finan are din PNDR.Tipul de clasificare ia în considerare diferitele moduri de combinare: întreprinderi autonome. Planul de afaceri reprezintă partea economică a memoriului justificativ în cazul achizi iilor simple. este considerat că îndeplineşte condi iile prevăzute la art. Beneficiarul nu trebuie să fie în dificultate. în raport cu proiectul. din PNDR. sunt eligibile pentru schema de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Decembrie 2009 . poten ialii beneficiari trebuie să ob ină acordul de mediu în conformitate cu legisla ia na ională. Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională. a căror cerere de finan are a fost selectată. În anumite situa ii men ionate în legisla ie. sanitar. În ceea ce priveşte sectorul agricol. Condi ii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului: a) b) c) d) e) Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al măsurii şi cu cel pu in unul din obiectivele specifice. conform următoarei liste indicative: 229 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. f) g) h) Descrierea cerin elor şi obiectivelor cu privire la îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderilor Sprijinul este acordat pentru investi ii corporale şi necorporale care conduc la îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderii beneficiare şi care îndeplinesc atât standardele na ionale cât şi pe cele comunitare. În privin a schemelor de ajutor de stat aferente acestei măsuri. Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că va ob ine toate avizele şi acordurile conform legisla iei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar. Un beneficiar care a îndeplinit condi iile de eligibilitate şi de selec ie prevăzute pentru măsura 123 sau schemele de ajutor de stat aferente acesteia. beneficiarii măsurii. sau a studiului de fezabilitate în cazul obiectivelor de investi ii care au şi construc ii. fitosanitar şi de mediu necesare realizării investi iei în cadrul proiectului. Beneficiarul trebuie să demonstreze îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderii la data dării în exploatare a investi iei. Pentru toate tipurile de investi ii. acordul de mediu este înso it obligatoriu de studiul de impact de mediu.

produselor şi subproduselor ob inute în cadrul unită ilor de procesare şi marketing (de exemplu: creşterea siguran ei alimentare). prelucrare şi marketing a produselor agricole şi forestiere (de exemplu: creşterea randamentului de procesare). . d) Îmbunătă irea produc iei. d) Îmbunătă irea calită ii produselor prelucrate şi a calită ii produselor alimentare cu respectarea cerin elor de siguran ă alimentară precum şi a trasabilită ii (de exemplu: investi ii pentru implementarea sistemului de management al calită ii. (vi) miere de albine. c) Creşterea eficien ei utilizării resurselor de produc ie. Decembrie 2009 . (ii) cereale şi panifica ie. . de exemplu: ISO 9000:2005. (v) semin e oleaginoase. ISO 900. ISO 9001:2000.În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite proiectele care con in elemente ce conduc la îmbunătă irea performan ei generale a întreprinderii beneficiare.). e) Creşterea viabilită ii economice. (vii) vin. e) Îmbunătă irea controlului intern al calită ii materiei prime. b) Creşterea valorii adăugate brute (VAB ) a întreprinderii. Obiectivele de ordin tehnic şi de mediu sunt prezentate în studiul de fezabilitate sau. unită ile care furnizează materii prime şi sectorul de desfacere. ISO 14001:2004 (EMAS).economico-financiare: a) Reducerea costurilor de produc ie. iar obiectivele economico-financiare sunt prezentate în planul de afaceri. produse din carne şi ouă. 230 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Sectoarele produc iei primare Sectoarele prioritare de produc ie primară pentru produsele agricole în cadrul măsurii sunt: (i) lapte şi produse lactate. inclusiv sistemele bazate pe IT etc. după cum urmează: – tehnice: a) Îmbunătă irea şi optimizarea fluxurilor de produc ie. (iv) ob inerea şi utilizarea biocombustibililor. după caz. care să satisfacă diferitele cerin e ale consumatorilor (de exemplu: diversificarea gamei de produse). b) Creşterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile. condi ionare. sortare şi ambalare a produselor agricole şi forestiere (de exemplu: prelungirea perioadei de păstrare. În Ghidul solicitantului se vor detalia cerin ele privind criteriile tehnice. creşterea calită ii produselor). ISO 27001. a capacită ilor de recep ionare. fructe şi cartofi. carne. depozitare.de mediu şi siguran ă alimentară: a) Reducerea emisiilor poluante şi a deşeurilor în scopul protec iei mediului (de exemplu: conformitatea cu nivelul stabilit prin normele de mediu). economico-financiare şi de mediu pe baza cărora se evaluează îmbunătă irea performan ei generale a exploata iei solicitantului. Indicatorii stabili i pentru evaluarea performan ei vor fi detalia i în Ghidul solicitantului. b) Crearea şi/sau modernizarea re elelor locale de colectare. inclusiv produsele ecologice. în memoriul justificativ. c) Introducerea de tehnologii şi procedee pentru ob inerea de noi produse. d) Îmbunătă irea cooperării orizontale între procesatori. (iii) legume. c) Îmbunătă irea siguran ei la locul de muncă şi a condi iilor de igienă în produc ie. semifabricatelor. procesării şi marketingului produselor cu standarde de calitate superioare. ISO/TR 10013:2001. ISO 19011:2002.

aparate şi costuri de instalare. Tipuri de investi ii (corporale / necorporale) Sprijinul va fi acordat pentru investi ii corporale şi/sau necorporale întreprinderilor din industria de prelucrare a produselor agro-alimentare şi forestiere . pentru îndeplinrea conformită ii cu standardele comunitare. • unită i din sectoarele prioritare în ordinea de priorită i prezentată mai sus. (ii) nelemnoase (de exemplu: ciuperci. b) Construc ii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor.Sectoarele prioritare de produc ie primară pentru produsele forestiere în cadrul măsurii sunt: (i) lemnoase. Decembrie 2009 . necesare activită ii de produc ie şi marketing. infrastructură internă şi utilită i. c) Achizi ionarea sau achizi ionarea în leasing de noi utilaje. e) Investi ii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. inclusiv construc ii destinate protec iei mediului. identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. • se va acorda prioritate micro-întreprinderilor care procesează produse lemnoase şi care promovează tehnologii de protec ia mediului. f) Achizi ionarea sau achizi ionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate. fructe de pădure. • IMM-uri care sunt atât producătoare de materie primă cât şi procesatoare. semifabricatelor. • forme asociative constituite conform legisla iei în vigoare. echipamente. produselor şi subproduselor ob inute în cadrul unită ilor de procesare şi marketing. plante medicinale etc. 231 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate. instala ii. cu excep ia produselor rezultate din activitatea de vânătoare).. d) Investi ii pentru îmbunătă irea controlului intern al calită ii materiei prime. semin e. • micro-întreprinderi care se adaptează la standardele comunitare nou introduse. taninuri. • IMM-uri din zone unde există materie primă disponibilă şi nu există capacită i de procesare. precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor.2. cuprinse în anexa avizată de DG Sanco. Investi ii corporale (lista indicativă): Pentru produsele agricole a) Construc ii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de produc ie. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la subcapitolul 5. Criterii de selec ie • unită i care au programe de restructurare până în 2009. • să nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate.4 „Procedura de selec ie”. • IMM-uri care procesează produse tradi ionale. • să colecteze şi/sau să proceseze produse ecologice. inclusiv depozite frigorifice en-gross.

inclusiv utilită i şi branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului. precum şi investi ii pentru modernizarea şi retehnologizarea capacită ilor existente. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calită ii şi de siguran ă alimentară. precum şi procesarea trestiei de zahăr. 1698/2005. costurile garan iilor şi cheltuieli similare. iv. transportul şi procesarea primară a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase). iii. 71 (3). Achizi ionarea de teren. dacă proiectul prevede şi construc ii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construc iilor). Investi ii pentru unită i de ecarisaj. Procesarea tutunului. pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului. b) Achizi ionarea sau achizi ionarea în leasing de noi instala ii. avizelor şi autoriza iilor necesare implementării proiectelor. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. aşa cum sunt prevăzute în studiile de fezabilitate. Costuri privind promovarea produselor pe pia a internă prin expozi ii. inclusiv costuri de între inere şi chirie. maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe). Investi ii care sprijină direct vânzarea cu amănuntul. Investi ii în activitatea de cercetare pentru ob inerea de noi produse şi tehnologii în domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere. vi. Construc ia sau modernizarea locuin ei. Costuri privind contribu ia în natură. ingineri şi consultan i. în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari. al ii decât persoanele neimpozabile.Pentru produsele forestiere a) Construc ii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spa ii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere. a din Regulamentul (CE) nr. Achizi ionarea de software. Comisioane bancare. Investi ii necorporale pentru produsele agricole şi forestiere (lista indicativă): i. ii. necesare realizării proiectului. 232 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. viii. ii. iii. vii. 55 din Regulamentul (CE) nr. ii. Achizi ionarea de bunuri second–hand. studii de fezabilitate. lit. dacă sunt în legătură cu investi iile corporale ale proiectului. cu respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii. aşa cum sunt ele men ionate în legisla ia na ională. Costuri opera ionale. identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. reclame şi publicitate. taxe pentru eliberararea certificatelor. Decembrie 2009 v. iv. iii. achizi ionarea de patente şi licen e pentru pregătirea implementării proiectului. iv. 1974/2006. TVA cu excep ia TVA-ului nerecuperabil. v. . conform art. Procesarea sfeclei de zahăr care nu se încadrează în cota alocată. cum ar fi: taxe pentru arhitec i. Cumpărarea de tehnologii (know-how). Investi iile şi costurile neeligibile pentru produsele agricole şi forestiere sunt: i. Investi ii care nu se finan ează prin această măsură: i.

233 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Standardele trebuie să se refere la cerin ele sanitar-veterinare. care beneficiază de o perioadă de tranzi ie în vederea îndeplinirii standardelor minime privind mediul. 55 din Regulamentul (CE) nr. Costuri de schimb valutar.2009) fiind prezentată în Anexa nr. Achizi ia de mijloace de transport pentru uz personal şi transport persoane. În perioada de implementare a PNDR.O. 710/2007 (J. pentru a respecta un standard comunitar recent introdus. a fost amendată prin Deciziile CE nr. cu excep ia studiilor tehnice. taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP. xii.2008) şi Decizia nr. Anexa VII a Tratatului privind aderarea României la UE. dar este nevoie de o perioadă de tranzi ie pentru introducerea lor. nr. Investi iile realizate în cadrul schemelor de sprijin prevăzute la Art. ca urmare a introducerii unei noi legisla ii privind standardele comunitare. (2) din Regulamentul (CE) nr.O.720 (J. x. de siguran a igienică şi la locul de muncă . alin. de protec ia mediului.2007).. vor primi sprijin să se conformeze standardelor specifice până la încheierea perioadei de tranzi ie respective sau a perioadei de investi ie. sprijinul nu poate fi acordat decât pentru investi iile realizate de către micro-întreprinderi conform art. oricare dintre acestea se desfăşoară mai întâi (lista unită ilor aflate în tranzi ie până la 31 decembrie 2009. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management. În acest caz. dobânzi. Investi iile realizate de către organiza iile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Organizarea Comună de Pia ă. a laptelui şi produselor lactate me ionate în Apendicele B.O.2008). Investi ii privind opera iunile de simplă înlocuire în conformitate cu art. nr. prima de asigurare etc.O. xiii.09. L 8 din 13. Decembrie 2009 . se poate acorda o perioadă de gra ie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru întreprindere . Cheltuieli realizate înainte de aprobarea proiectului.465(J. nr. 2 la fişa măsurii. 1974/ 2006.11.01. 1 la fişa tehnică a măsurii). 1974/2006. legate de siguran a alimentelor. Pentru fiecare proiect apar inând întreprinderilor cu perioadă de tranzi ie se va verifica dacă a mai primit sprijin public pentru conformarea par ială sau integrală la standardele comunitare. men ionate în Apendicele B. Anexa VII a Tratatului privind aderarea României la UE.O. xi. xiv. Aceste întreprinderi care beneficiază de o perioadă de tranzi ie pentru îndeplinirea standardelor vor fi sprijinite ca întreprinderi prioritare. 23/2007 (J. „Descrierea standardelor comunitare în vigoare” este prezentată în Anexa nr. Descrierea standardelor pentru care poate fi oferită o perioadă de gra ie întreprinderilor şi micro-întreprinderilor cu scopul de a se conforma cu standardul nou introdus Întreprinderi cu perioadă de tranzi ie Unită ile de prelucrare a cărnii.L 161 din 20 06. igiena şi bunăstarea animalelor. 1698/2005. xv.ix. a planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate.374(J. pentru respectarea standardului în cauză. L 288 din 6. Micro-întreprinderi Va fi acordat sprijin pentru standardele care intră în vigoare în România după 1 Ianuarie 2007 sau au intrat deja în vigoare.L 240 din 09. 28.L 116 din 09 05. 2 (2) din Regulamentul (CE) nr.2007).

28(3) din Regulamentul 1698/2005 şi cu Harta de Ajutor Regional.000 Euro/proiect. conform prevederilor punctului 9.000. Decembrie 2009 . Pentru alte întreprinderi Cuantumul sprijinului este de 25% din valoarea eligibilă a proiectului.000.000. 87 234 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. iar plata este condi ionată de constituirea unei garan ii bancare sau a unei garan ii echivalente. corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. 36 din Tratatul de instituire a Comunită ii Europene nu va fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în în elesul art. Volumul sprijinului Pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investi iei. Pentru investi iile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr. Verificarea respectării intensită ii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finan are. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 3. cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat. intitulat Programul „Fermierul” care a constituit principalul instrument pentru creşterea absorb iei fondurilor de pre-aderare. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2. Garan ia depusă se eliberează numai în cazul în care Agen ia de plă i stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investi ii a depăşit valoarea avansului. 1698/2005. art. Intensitatea sprijinului pentru regiunea Regiunea de dezvoltare 8 Bucureşti–Ilfov se limitează la 20% din valoarea eligibilă conform art.000 Euro/proiect pentru investi iile care apar in unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia.1 din Regulamentul (CE) nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR. Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investi iei. care este în vigoare până în anul 2009. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru opera iunile prevăzute la art. în special pentru asigurarea cofinan ării proiectelor realizate din fondul SAPARD. Poten ialii beneficiari ai acestei măsuri au la dispozi ie facilită ile financiare conform pachetului de acte normative pentru creditarea şi garantarea investi iilor.Tipul sprijinului Sprijin public nerambursabil. cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 28(3) din Reg. conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.000 Euro/proiect. Intensitatea sprijinului pentru regiunea Regiunea de dezvoltare 8 Bucureşti –Ilfov se limitează la 40% din valoarea eligibilă în conformitate cu art. Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agen iei de plă i plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investi ii.

125 „Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii" şi 142 "Înfiin area grupurilor de producători"). De asemenea.206.626. dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensită ii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr. Finan are Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013: Cost total: 2.21. 1974/2006. Verificarea respectării intensită ii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finan are. care va fi conformă cu Regulamentul (CE) nr.2.000 Euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru sectorul agricol. 70/2001 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru micro întreprinderi. din care: . Axa III şi Axa IV LEADER.(1) din Tratat.550. nu sunt sprijinite prin alte instrumente ale PAC.092. pentru produsele forestiere va fi aplicată distinct o schemă de ajutor de stat care va fi conformă cu Regulamentul (CE) nr. 235 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. vor fi sprijinite numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat. informare şi difuzare de cunoştin e”. în conformitate cu schemele de sprijin prezentate în Anexa I a Regulamentului (CE) nr.625 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară din PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări.761.281 Euro cheltuială publică (17. . Prevederi pentru ajutor de stat În situa ia în care creşterea valorii adăugate a produselor agricole implică ob inerea de produse care nu sunt listate în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene.10. De asemenea.82. 122 ”Îmbunătă irea valorii economice a pădurii”. 70/2001 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri poate fi completat în mod direct cu sprijinul acordat prin măsura 111 “ Formare profesională. 1698/2005. Coeren a cu primul pilon Criteriile şi regulile administrative elaborate vor avea în vedere ca activită ile care beneficiază în mod excep ional de sprijin pentru dezvoltarea rurală.000 Euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Decembrie 2009 .889. sprijinul acordat prin măsură este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I (121 "Modernizarea exploata iilor agricole”.432 Euro Cheltuială publică: 1. . din PNDR.508.5. Liniile de demarcare şi procedura administrativă pentru evitarea dublei finan ări sunt detaliate la punctul 5.409 Euro. sau cu altă contribu ie a statului membru.682.

Demarcarea cu celelalte axe din PNDR Prin Axa 3 sunt sprijinite numai micro-întreprinderile din mediul rural. Decembrie 2009 . exceptând întreprinderile care procesează produse agricole listate în Anexa I la Tratat. dezvoltare) inta 2007-2013 3. - Demarcarea cu alte fonduri Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar ac iunilor finan ate prin alte fonduri: . .Fondul de Coeziune (FC). Întreprinderile care produc şi comercializează biocombustibili pentru transport prin procesarea produselor listate în Anexa I la Tratat. 369/2003*. Prin Axa 1 sunt sprijinite investi iile în: Întreprinderile (micro-întreprinderi. silvicultură şi industrie alimentară) • tipul de activitate (procesare/marketing.Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). . care: Procesează produse din Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene dar nu ob in produse alimentare ca produs finit. care: Procesează produse din Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene dar nu ob in produse alimentare ca produs finit. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Numărul total al întreprinderilor Împăr ite în func ie de: • dimensiunea acestora − micro-întreprinderi − IMM − altele • tipul de sector (agricultură în conformitate cu Decizia (CE) nr. .Produc şi utilizează în procesul de produc ie (ca parte componentă a proiectului) energie din surse regenerabile. .560 580 65 - Realizare 236 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. întreprinderi intermediare din mediul urban şi întreprinderi mari).205 2. Întreprinderile care produc şi utilizează în procesul de produc ie (ca parte componentă a proiectului) energie din surse regenerabile. Corelarea măsurii cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri va avea un efect pozitiv atât asupra produc iei.Fondul Social European (FSE). IMM-uri şi întreprinderi intermediare) de industrie alimentară.Ob in energie electrică/termică din biocombustibil. IMM-uri. Prin FEDR sunt sprijinite întreprinderile (micro-întreprinderi. cât şi a canalelor de comercializare şi a mediului înconjurător.

Euro) din care contribu ia Măsurii 123 Creşterea productivită ii muncii 2. silvicultură şi industrie alimentară) Numărul de întreprinderi care introduc produse noi şi/sau tehnici noi Împăr ite în func ie de: • reorganizarea produc iei din care: pentru produsele agricole .622 2.432 1.626.581. ca urmare a sprijinului 3. silvicultură şi industrie alimentară) • noi • modernizate Număr de întreprinderi sprijinite.205 inta 2007-2013 Realizare *) Notă: Conform Deciziei (CE) nr.produse noi . 237 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.483 502 Creştere anuală cu 8% Indicatori adi ionali Tipul de indicator Indicator Capacita i implicate aferente proiectelor aprobate pe tip de sector (agricultură în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*.046.030.tehnologii noi pentru produsele forestiere .000 316.761.205 425 470 3. 369/2003*. 369/2003*. silvicultură şi industrie alimentară) Creşterea economică (mil.produse noi . 369/2003*.000 628 1. 369/2003 cu privire la clasificarea principalelor tipuri de ferme – TF8. silvicultură şi industrie alimentară) • tipul de activitate (procesare/marketing. ∗∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă.Rezultat – Impact∗∗ Volumul total al investi iilor (euro) Împăr ite în func ie de: • dimensiunea acestora o micro-întreprinderi o IMM o altele • tipul de sector (agricultură în conformitate cu Decizia (CE) nr.432 864.550. din care: cu programe de restructurare până în 2009 care apar in formelor asociative Rezultat Număr de întreprinderi care îndeplinesc standardele comunitare. Euro) Împăr ită în func ie de tipul de sector (agricultură în conformitate cu Decizia (CE) nr.tehnologii noi • tipul de sector (agricultură în conformitate cu Decizia (CE) nr. Decembrie 2009 . dezvoltare) Creşterea VAB (mil.

culturi proteice. ciuperci). culturi rădăcinoase câmp). • produse agricole conven ionale 238 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. • mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor). • horticultură (legume de grădină. Tipul de produc ie cuprinde: • produse agricole ecologice. oleginoase. Sectorul agricol cuprinde: • culturi de câmp (cereale. plante ornamentale.1. • creşterea animalelor (excluzând laptele). • culturi permanente (fructe). • granivore (porci şi păsări). Decembrie 2009 . tehnice. flori. 2. • viticultură (vi ă de vie pentru vin şi struguri de masă). • creşterea animalelor pentru lapte.

12. 2.Cazaban nr.C. 16.13/A. Jud.C. 810650 Brăila. 37. Str. 11. Arad. Bihor. jud. Brăila.4. 517470 Ighiu. jud Bihor. 317235 Arad. 32. 3. Brăila. 417520 Valea Mihai.Bihor. 41550 Oradea. 810335 239 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Str. 062620 Bucureşti. 6. 310445 Arad. jud. nr.11. Str.O. jud. Florian Impex. Maier Com SRL S. jud. Jud. SRL S.C. jud. 41. Bacău. 38. Arad. Rabet Prod SRL S. Muntenia SRL S. Dany Vio SRL Alba Iulia.1 UNITĂ I APROBATE DE CĂTRE AUTORITATEA NA IONALĂ SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU ŞIGURAN A ALIMENTELOR . 600351 Madaraş. Sonil SC Doraliment Prod SRL S. 15. 415700 Sântandrei. Bari iu. 35.11/B. 10.465 din 06.720 din 06.C. jud. 417237 Tulca 668 A. jud. jud. jud.205 A jud Alba.2009 de modificare a Anexei 7 apendicele B la Tratatul de aderare a României în ceea ce priveşte anumite unită i din sectoarele cărnii. Carmangerie Tavi-Bogdan SRL S.L 240/5 din 09.5 jud. Distinct Comimpex. Clasinterprod SRL S.C. 510340 Zlatna. 515400 Miraslu. Alba. 17.2008 şi Decizia Comisiei nr.2007 publicată în J. 710 din 29. jud Bistri a-Năsăud.Bihor. 18. jud. Argeş.1.C.C.C. 36.C.C. Autoriza ia Sanitarveterinară AB 927 AB 2588 AB 2771 AB 2957 AB 3263 AG 002 IC AG 005 IC AG 008 IC AG 017 IC AG 024 IC AG 026 IC AG 29 IC AR 2146 AR 4798 AR 4927 AR 4930 AR 5065 AR 5307 AR 5806 B 208 B 586 B 39826 B 40632 B 71201 BC 2 BC 4165 BC 5196 BC 5733 BH 036 BH 102 BH 110 BH 223 BH 226 BH 1534 BH 2029 BH 2227 BH 3001 BH 5073 BH 5122 BH 5185 BH 5341 BN 2041 BR 62 BR 405 Numele unită ii Adresa 1. nr. Str.2009 publicată în J. 13. jud. jud. Arad. Alimenta S.C. 600450 Racăciuni. 310396 Arad.C Abator Dara S. 4. cod 600293 Bacău.str. Chibax SRL S. jud.09. jud. Toto Flor Com SRL S.C.134. 5. jud Bacău.4/A. jud. jud. 27.SRL S. Nutrientul SA S.C. jud. Bihor. M.C.O.1. Abatorului nr. 39. Milcov 166.C. Cominca.C. Decizia Comisiei nr. jud. jud. jud. str. S. Bodrogului.08.L 116 din 09. 117045 Costeşti. Prodaliment SA S. 417515 Loc. Montana Popa SRL S. Str. 410221 Oradea. Arad.C.C. RB Prod SRL S.C. Str. 469.2008. Bacău. 44. Tehnic Complex S. Str. Columbia Romimpex SRL. Agofloris Prod SRL S. 062620 Bucureşti. Arinilor nr. Rador A&E SRL S. Bacău.C.C. Abrumar S. 2008 publicată în J. 28.06. Fleischmeister Prod SRL S. UNITĂ I CARNE ROŞIE Nr. 29. Alba. nr. 42.Morii nr. Argeş. 14. Argeş. Bacău. Industriaşilor nr. Parcului nr 20. Andromi Com. Tabacovici. Filip D Impex SRL S. nr. 9. 1209. 43. jud.C. Constitu iei. Argeş. Arad.C.2009 (Decizia Comisiei nr.C. str. Carmen SRL S. Alba. Str.05.L. 117630 Bascov. 31.C. Argeş. Bucureşti. Miacarn SRL S. 012329 Bucureşti. 26. Abatorul Campulung S. Arad.O. Tiberias 2000 SRL S. Ridul Zăvoi.Anexa nr. Lider Prod Carn SRL S.C.Octavian Goga nr.A. 117045 Rucăr Str.L 288 din 6. S.C.Bihor 410222 Sârbi nr. jud. 22. nr 8.Principală nr. 115100 Bascov. Bihor. 516100 Blaj. jud. nr. 607480 Loc. 062620 Bacău.20. Jud.1. Crimbo Carn SRL S. 410258 Oradea. 20.str. Transeuro SRL S. Feleacului. 101. jud. Mihai Bravu nr. Str. S. str. Combinatul Agroind Curtici S. 05.C. FN. 33.374 din 8.2007. Val Com 50 SRL S.C. 34.C. nr. 310249 Arad.C. 427080 Brăila.Bihor. Revolu iei nr.62/B. 115201 Topoloveni.SRL S. 8.169. S.48. 310059 Curtici. 117715 Câmpulung . str. jud. jud. Agricola Internat SA.2008 publicată în J. 517360 Stefăneşti. Gh.SA S. 12.C. 410577 Oradea. sector 1. Decizia Comisiei nr. Global Agro Prod SRL SC Betarom Impex SRL S. Medeus & Co Prodimpex SRL S. 21. 410276 Oradea.C. jud. 13. 30. 33.18. 19. jud.O.C. Alba. str Bicaz. str. Ar arilor nr. Crimona SRL S.C.L 161 din 20 06.Fagurelui nr. Argeş 115500 Pecica. jud.DIREC IA DE IGIENĂ ŞI SĂNATATE PUBLICĂ VETERINARĂ PENTRU O PERIOADĂ DE TRANZI IE PÂNĂ LA 31. 25. Bihor. Bihor. laptelui şi produselor lactate din România) I. str. 23. 315200 Bucureşti.C. nr.Bihor.C. Prodalim SRL S.C. Arad. Str. 410710 Oradea. Decembrie 2009 . 310227 Arad. 062620 Bucureşti. Arges. 417330 Salonta.Serelor nr. 24. Republicii. Str. cărnii de pasăre. Str. Coşcovele SRL S.Lăcrimioarelor.C.C.R. S. 417600 Feldru. Miralex SRL S. Bihor.C. 40. 7. jud Bihor.10. jud.

Branis Agro SRL S. Cluj. jud. 99. 73. str. nr. Carnig SRL S. Str. str. 107. Constan a. 294. 535500 Miercurea Ciuc. Palaloga Carneprep SRL S. jud. jud. Dâmbovi a. jud. Botoşani. 79. 077120 Afuma i. Horea. Mikes Kelemen nr. Str. 137050 Sotanga. 60. Prod. Ferm Com Prod SRL S.C. Botoşani. jud. 91. 52. Romnef SRL S. 211.C. Str.C. 194. Marbek Impex SRL S. Şesul Roşu Nr. 53. jud.10. 530320 Cristuru Secuiesc. jud. Amiral SRL S. Str. Ferma Cătălin-Anicom SRL S. Tri 94 Prod Com SRL S. jud Brăila. Gheorghe.C. Cento Trading SRL S. jud. Binişului Nr. Dâmbovi a. 717155 Curteşti. Avicoopex SRL S. Str. Şos Sloboziei km 2. Electiv Prod SRL S. Maria Cris SRL S. Covasna. Top Fish Food SRL S. jud. Ilfov.C. Abatorului. 81. 67. Str. 137055 Pietroşi a. Traian nr. 64. jud. 13.C. S. jud. Elan Trident SRL S. Harghita. Libertatea SRL S. 103. erovei. str. Jud. Călăraşi. jud Braşov 500187 Codlea str. Carmozimbrul S. Tazz Trade SRL S.C. Botoşani. 131. 58. 108.C. Frasinu SA S. Com Dăneşti.C. Covasna. N. Decembrie 2009 . Lt. Stegari. Gala i. 106. Carne Com SRL S. jud. jud. 59.2. 93. 805300 Munteni. 125200 Râmnicu Sărat. jud Călăraşi. Torro Impex SRL S. jud Ilfov.C. Muncitorului. Brăila 810529 Băisa. 63. 5.C. Str. Kossuth Lajos nr.C. 917045 Com. Str. N 2001 SRL S. 2. FN. jud Călăraşi 915400 Caransebeş. Stauber SRL S. 54. Karomtec SRL S. 57.C. Mangaliei nr. jud. Orban Balays. Cluj 405400 Baciu. Botoşani. Str. Harghita.C. 137430 Brăneşti.C. 101. 530320 Gheorgheni.C. nr.-Urziceni. Şos Bucureşti Km 3.C.C. NR.C.C.C. jud. Barbu Ştefănescu 1. Faleza Portului. Xamus SRL S. Caraş 325400 Bocşa. 535400 Domneşti. 49. 717374 Răchi i. 805235 Gala i.C. jud. 78. nr. Izocom MC SA S. 50. Jud.C. Str. jud. Serbăneşti Livada SRL S.45. Str. 407335 Turda. 82.C. 917045 Olteni a. 715100 Tîngeni. jud. jud Brăila. BR 406 BR 574 BR 629 BR 774 BT 125 BT 132 BT 133 BT 138 BT 140 BT 144 BT 188 BT 196 BT 198 BV 175 BV 1593 BV 2807 BZ 101 BZ 104 BZ 109 BZ 110 BZ 112 BZ 115 CJ 108 CJ 122 CJ 135 CJ 140 CJ 474 CJ 3261 CJ 5519 CL 0545 CL 1388 CL 1446 CL 1598 CS 33 CS 40 CS 47 CS 541 CS 2506 CT 5 CT 19 CV 123 CV 154 CV 2544 DB 3075 DB 3341 DB 3451 DB 3457 GJ 5 GJ 2234 GL 0369 GL 3026 GL 3330 GL 4121 GR 5663 HR 73 HR 84 HR 153 HR 207 HR 263 IF 42 IF 2188 IF 2872 IF 2873 IF 2913 S. 46. jud. Botoşani 710350 Str. 407274 Iclod FN. Romsuintest SA S. 55. jud. jud Călăraşi.C. jud. jud Buzău 120360 Cochirleanca. Brăila.C. 72. Cluj 407295 Cluj-Napoca. Ilfov. 51. Dâmbovi a. Gala i. Maxialiment SRL S. 2 T Prod SRL S. 83. jud. Rákóczi Ferenc 90. Gala i. 917065 Cuza Vodă. jud.C.C. Neval SRL S. 90. erovei. Cuza Vodă. Harghita.C. jud. Ilfov.C. jud Botoşani 710021 Dracşani.C. Carmeco SA S. Sagrod SRL S. jud Buzău. 68. jud. 77.C. 95. 9-11. FN. Cluj 401180 Huedin. 810186 Brăila. 39. 5. str. 400512 Com. 74. 520028 Braniştea.C. 800179 Tecuci. Str. Gala i. Riana Servprodcom SRL S. Gheorghe. Constan a.C. 807200 Giurgiu.C. 080301 Odorheiu Secuiesc. Sat Valea Nucului . Botoşani.C. jud. Lexi Star SRL S. Raffaello SRL S. 127048 Căldărăşti. Decean SRL S. Lebedelor nr.C. Gorj. Caraş 325300 Reşi a. jud. jud Gorj. Nin Bog SRL S. Flora SA S. Impex Dona SRL S. Jud. Botoşani.Lemnia.1.C. Emanuel Com SRL S.C. 70. Cluj. Covasna 520046 Sf. jud. 74. 48. 88. jud. Pod de Piatră nr. jud. 535600 Miercurea Ciuc. Botoşani. Str. Carnob SRL S. jud. 137360 Sat Bucureasa. 80. Agrocarn Company SRL SC Mary Com Impex SRL S. Str. jud. Preda Prod Com SRL. Brăila. sos. 76. 104.C. 69. Duprod SRL S. 96.Drăgu eşti. Doroban u. Ilfov. 500650 Braşov str.C.C. Buzău. nr. 900116 Lumina.C.C. 48 jud. Agrokraft SRL S. Plevnei nr. Str. jud. 100. jud. str. 85. 437. Str. 105. Harghita. Gospodarul SRL S. Donald’s SRL S. Sava Rosescu 140. 66.1672. 717246 Flămânzi. 127190 Pogoanele. 077090 Com. Tib-Giz SRL S. Cluj 407055 Gârbău. 3A. Buzău. 077150 Glina. jud. 1A. jud.C. Cluj. jud.C. 125201 Vâlcele FN. Nelgiani Com SRL S. Halchiului nr 4. Dâmbovi a. 87. Overseas 2000 SRL Brăila. 89. Timişorii Nr. 65.C. Harghita. 92. Turism Valcele SRL S.C. 102. 717310 Braşov. Str. Str. jud. Petanic Prod SRL AF Fediuc Aurel S. 077105 240 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.C. Bălcescu. Panfil SRL S. 810335 Comuna Romanu. Milcov 166. Arterimpex SRL S.C. Botoşani.C.C. jud. 86. Principală 375. jud.C.C.Lieşti. Jókai Mór nr.Brasov. Buzau. 94. F. 56. Braşov 505100 Buzău. jud. Caraş 327030 Reşita. str. Str. 077010 Periş. Str. jud. 97. Principală. Clujului. Popas Turistic Apollo SRL S. jud. 817115 Brăila. 217200 Sat Urecheşti com. nr.C. 717110 Dărăbani.str. Dragomir Impex SRL S. Comaro SRL S. Casalco SA S.C. 84. 62. 61. nr. jud. nr. 89. Taberei nr. 24. Sos. 71. 47. jud. jud. jud. Buc. 217225 Com.C. Zena SRL S. 98.C. Buzău 125300 Com Berca. jud. Jilava. Atos Garant SRL S. 907175 Loc. Melkart SRL S.C. Com. Caraş 320044 Constan a.N.C. 75. Cuza Vodă.C. Giurgiu. 527110 Sf. 717120 Botoşani. Caraş 320044 Berzovia. jud. Mihail Kogălniceanu nr.C.

C. 72. Prahova. nr. 166. Mureş 540101 Târgu Mureş str. 137. st. sat Strejnic. 162. 440187 Carei.C. Str.C. Tabco Campofrio SA S. Talimur SRL S. Str. 18. 235600 Bucov. 150. Grigore Alexandrescu. Ialomi a. 160. jud. Minei nr. IL 702 IS 578 IS 607 MM 892 MM 1609 MM 2726 MM 3054 MM 3671 MM 4406 MS 91 MS 138 MS 1560 MS 2585 MS 3180 MS 4294 MS 4585 MS 5044 MS 5536 MS 5670 NT 33 NT 422 NT 445 NT 549 OT 24 OT 2076 OT 2093 OT 2094 PH 180 PH 3618 PH 3960 PH 4417 PH 5410 PH 5644 PH 5878 PH 6044 PH 6190 SB 111 SB 126 SB 138 SB 157 SB 388 SJ 86 SM 102 SM 104 SM 105 SM 106 SV 039 SV 139 SV 217 SV 5661 SV 5819 SV 5943 SV 5962 SV 5963 SV 6066 SV 6067 SV 6071 TL 019 TL 177 TL 418 TL 658 TL 686 S. 142. nr. Bd. Filip Prod Carn SRL S. Neam . 547629 Chibed.C. 129. 100141 Tărguşoru Vechi. Simona SRL S.C. Careiului. jud.C.C. Sturion SRL S.C. 725300 Cornu Luncii. str. Jud. jud. Nem isor 59. Nr. Tulcea. 128. 32 . Suceava. Olt. jud. 237355 Balş.C. 107590 Copşa Mică. Str. 143. 545200 Roman. 146. Prahova. Mara Alex SRL S. Viile Dealul Mic jud. Libertatii 4 jud. Neam . cod 107375 Filipeştii de Pădure.C. 117. Aunda Carn SRL S.105. jud Sibiu. Suceava. 120. 611160 Dumbrava Roşie. 141. Şoimoşeni. Unirii 37a . Suceava. str. 445100 Satu Mare. 140. jud. jud. Decembrie 2009 .C. 555400 Sibiu.C. Nr. jud. 827008 Satu Nou. jud. 700243 Tg. Şos Bucureşti-Consta a.C Raitar SRL S. jud. Prahova. 550092 Hamba Nr. Universal SRL S. 144. 927015 Iaşi. jud. nr. 235100 Slatina. 107245 Ploieşti. Gheorghe Doja. 154. 147.Suceava. nr. 114. 139. 4. jud. Bujoobo SRL S. Panex Ion SNC S. Corlă eşti.C. 161. Carmangeria B SRL S. jud. 126.C. 6. 145. jud.C. Mureş 547565 Reghin. str. 557261 Crişeni. jud. 430232 Baia Mare. 827045 Ceamurlia de Sus.C. 10.C. Mureş 547456 Luduş. 335. 134. Republicii nr. jud Sibiu. Satu Mare.C. Neam . Scuza Prod SRL S. 727235 Suceava. jud. 151. Prahova. Capa Prod SRL S. 100532 Măgureni. 727219 Bădeu i.C. SRL S. 107055 Tărg Vechi. 121. 15. Maramureş. Satu Mare. 116. str. 170. Ovicom SRL S. Str. Comagrimex S. jud. 727140 Câmpulung Moldovenesc. Tulcea. 34. Str. 168.C. Suceava. 119.C.C. şos. Malitext SRL S. Brutus Impex SRL S. 111. 157. 725100 Gura Humorului. Olt. 69. 125. 159. Cord Company SRL S. 150. Alymony SRL S. 107350 Barcăneşti. Jud. str.109. jud.C.Str. 169. 113. Satu Mare.C. Cetina SRL S.C.C. Iaşi. 759. Tulcea. Prima Com SRL S.C. jud. jud. 124. Clara Prod Com SRL S. Cosmit TL SRL S. jud. jud. 827215 Cerna. 138. Olt.C. Barajului 5 jud. Banipor SRL S. Jud. 177. Str Viile str. Str. 112. str. 124. Agro Prod Com Dosa SRL S. Maraget Prod SRL S. tarla 24. jud. Bd. jud. 107592 Ploieşti. AJC Ana Maria SRL S. 230049 Scornicesti. 920086 Alexeni. Neam . 167. Mureş 540417 Bolintineni 53 jud. jud. Iaşi. jud. Principală nr. 122. 127. 107110 Măneşti. 430013 Baia Mare. 115. Str. Calea Turnişorului. Ion Creangă nr.C. Carpatis SRL S. 155. IL 1060 110.C. 118. 150.C. 156.C.C. Suceava.C.C. Suceava. jud. 111. jud.C. Prahova. 440111 Broşteni. str. 727361 Forăşti 96. Harald SRL S. Ferma Ianculeşti. Stoli SRL S. Spar SRL S. 108. 725200 Mazanaieşti. Drumul Ocnei. Ialomi a. Lactofarm SRL Af Fluieras S. jud. Şincai 14.1. Algrim Center SRL S.C. 725400 Fălticeni.C. Bucureşti 49. Nicolin SRL S. jud. Bucovina FN. Str. Gazdi Prod SRL S. Suceava. Andelvero SRL S. jud. Buznei 3 a. 165. Str. Nr. Ancarol SRL S. Bogdan Dragoş nr. 430311 Baia Mare. jud. jud.C. 430530 Târgu Mureş str.146. 547268 Tg. jud. jud. Sălaj. Gării nr. 171. 430530 Sighetu Marma iei. Apollo SRL S. Dumbravei nr. Prodcarni SRL S. Gh. 130. Filipeştii de Pădure.C. Maramureş. Sibiu. 445100 Satu Mare. Rosacom Import-Export SRL S. jud. Str. jud. Maramureş. Mureş.C. Mirău i nr.C. 19 jud.C. Sat Târnăvioara. jud. Maramureş. 133. Mureş 540252 Valea nr.C. jud. 550048 Sibiu. Pig Com SRL Slobozia. Str. Mureş. Suceava. Ponderoza Comp. Gelsor SRL S. Arca SRL S. 163.C. Satu Mare. 617185 Târgu Neam . 149. Str. Nor Dan Deservire SRL S. nr.C. Prahova. Maramureş. 135.C. jud. Tonic Distribution SRL S.C. Prodprosper SRL S. A. jud. 131.C. jud.C. Gopa SRL S. jud.Prahova. M & C Import Export SRL S. 557266 Bungard. 720028 Gura Humorului. Iancu 19a. jud. Prodimpex Albert’s Mixed Goods SRL S. 725300 Tulcea. jud. Str. jud. 435500 Baia Mare. Tudor Vladimirescu. 123. 158.C. 152. DN 19. 827141 241 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.C. 132. 705300 Baia Mare.C. 545300 Târgu Mureş str Mureşului 8 jud. Danielevici SRL S. 90. str. Mureş.Fundătura Ghiocei 2. Str. ConstanitIn Brâncoveanu. Hiros SRL S.C. Bd. Prahova. 727075 Rădău i.C.C. 820013 Stejaru. Valeanca. jud.C.C. Tulcea. 164. Suceava. Mureş 540031 Sântana de Mureş 593. km 2-4. 457105 Carei. jud. Azo SRL S.C. Frumos. Str. Muvi Impex SRL S. Comnilis SRL S. Magvacom SRL S. Oltului nr. Carmangeria Dalia SRL S. Tulcea. 148.C. jud. Nicolina nr.C. Olt. Jud. Prahova. Eudoxiu Hurmuzachi 6. Popa Şapcă nr. Str. Str. Prislav nr. TCE 3 Brazi SRL S. Rogelya SRL S. Mureş. Suceava. jud Sibiu. 615200 Zăneşti. jud Sibiu. 136. jud. Cazadela SRL S. 617515 Potcoava. Maramureş. Carmangeria Dalia SRL S. 153.

AR 92 AR 294 AR 6078 B 120 B 269 B 921 BH 103 BV 11 BV 12 CJ 109 CV 210 DJ 34 GJ 2117 GR 2951 IS 1376 MM 1289 TL 1265 TM 2739 TM 7679 SC Agriprod SRL SC Prodagro Cetate SRL S. 6. Nr.C. jud. 184. Argeş. 14. 307340 Giroc str. VS 2300 Frecă ei. M. Sihleanu 5. Nr. jud. 180. Veromen SRL S. 627350 Focşani. 6. Vrancea.C. UNITĂ I CARNE DE PASĂRE Nr. Str.C. 12.Vadu Vezii 1 jud. Giurgiu. 10. str. Iaşi. 505100 Codlea extravilan. jud. Localitatea Târzii. jud. 182.C. 16. 7.C. TL 782 TL 1273 TM 378 TM 1683 TM 2725 TM 4187 TM 4297 TM 7438 TM 9595 TR 10 TR 26 TR 36 TR 93 S. Calea Bazoşului nr. Vanicad Prod SRL S. sector 6 Salonta. 517610 Sânmiclăuş. Jud. jud. Jiu. str. 1 bis. Avicod SA SC Drakom Silva SRL S.C. Timiş. Meşterul Manole. 4. 305400 III.C. Agronutrisco SRL S. Arad. jud. Binal Mob SRL S. jud. jud. Vrancea. Vrancea. Lactate C. S. Str. 189. Platforma Bucovă . Pastorel SRL S. 117147 Bradu.C.C. Mara Prod Com SRL S.C. UNITĂ I LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE Nr. 315500 Şiria. Str. jud. 3. Arad. Biomilk SRL S. 18. 38.C. 9. 627205 Odobeşti. 2.C.C. Oncos Impex SRL S. Avicola Salonta SA S.C. Avicola Costeşti SA S.H. Isaccei Nr. Libertă ii nr. jud. 2.C. 8. Vaslui. 115200 242 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. CIB SA S. jud. Ghestului. 1. Decembrie 2009 . Timiş. Albalact SA S. 730233 II. Str Cătinei nr 25. Timiş.C. VS 2243 191.172. Autoriza ia Sanitarveterinară Numele unită ii Adresa 1. jud. Teleorman. jud. Timiş. S. 186. Agrolact Cosesti SC Bradet SRL S. 5. Alba. Com. Silmar Prod SRL S. 188.C. jud.085200 Târgu Frumos.C Aurora Com SRL S. Timiş.C. Dolj Tg. 176.C. 307376 Salcia. Str. jud.RL S. jud.C. Fundătura Elena Doamna nr. Comind Thomas SRL S. 185. 181. jud. Covasna. 307235 Jimbolia. sector 6 Bucureşti. Tulcea Jebel. 300970 Dumbrăvi a. Mihăileşti. 625300 Bârlad. 147300 Alexandria. Prodimport CDC SRL S. jud. 7. Bihor. Diana Prod SRL S. 187. Teleorman. Tulcea. Timiş. Alba.C. jud. Kendo SRL S. Tulcea. 307160 Recaş. Alba. Nr. Str. Argeş. Gheorghe. 6. 4. 307220 Victor Vlad Delamarină. 11. B-dul Iuliu Maniu Nr. Eminescu 87 A. 17. 175. 173. 9. Str Paraului Nr. jud Vrancea. 510200 Rimetea jud. Calea Buziaşului nr. 430013 Tulcea. Argeş. 179. jud. 4.Bd. Viorom P Impex SRL S. Carnexim Banat SRL S.Faust Florea Usturoi SRL Nădlac. 310493 Bucureşti. jud. 620165 Milcov. jud.T. Str. Argeş. jud. Lactag SA Fabrica Costesti Lopadea Nouă. jud. Stemaradi SRL S. 827075 Tulcea. 247740 Tătăranu.C. Abatorului. 407280 Sf. 300693 Carani.C. B-dul Timişoara 104 B. 517761 Sântana. Str. 16.n. 820320 Timişoara. jud. Str. VS 2268 192. 3. jud. 115. 140106 Vlădeşti.. Gloria nr. jud. Dincudana SRL S. jud. Şos Codlea Dumbrăvi a.C. 731018 Com Olteneşti. 517395 Alba Iulia. Com Giorgi SRL S. 7. Recosemtract ARL S. 174. Alba. Petra Prod SA SC Rom-Select 2000 SRL SC Foodicom SRL SC Romalim International SRL S. Braşov. jud.C. 1. Teleorman. 415500 Codlea extravilan. Str. Gorj. Caracul SRL VL 6 VN 42 VN 2694 VN 3045 VN 2954/ 116 190.Cluj. Aviinstant SRL S. 14. 115202 Brădule . jud. 307460 Timişoara. Braşov Floreşti. Vaslui. 2. Timiş. Autoriza ia Sanitarveterinară AB 641 AB 999 AB 1256 AB 3386 AR 563 AG 11 AG 6 AG 4 AG 5 Numele unită ii Adresa 1. Str.C. Teleorman.Bucureşti nr 61-63. Romcip SA S. jud. f.C. 13. Avicola SA SC Avimar SA SC Total Aliment SRL SC Aviblan SRL SC. Complex Zootehnic. Arad Arad. 737380 Vaslui.C. 177. Abatorului nr. 5. 210223 Drăgănescu.C. jud. jud. jud. 705300 Baia Mare str.C. 117140 Costeşti. 2.C.Vladimirescu. Mărgăritarului. 15. 317280 Coseşti . Ambax SRL S. Calea Aradului nr.C. 220. Nutricod SA SC Felvio SRL S. MM Product SA S. 178. jud Vaslui. Femadar SRL S. jud. 520033 Bucovă . jud.C. 140150 Roşiori de Vede. 183. Vâlcea. 145100 Alexandria. jud.C. sector 6 Bucureşti. 8.C. 19.C.

Buzău. 607345 Livezi. jud. 907277 Cobadin. jud.Buzău. 717215 Bucecea. Constan a. Bistri a-Năsăud. General Suhardo SRL S. 73. 817185 Râmnicu Sărat. Brăila. 907275 Săcele.C. 25200 Lehliu Gară. Binco Lact SRL S. 387. Brăila. jud. 427165 Lechinta. 50. Lacto GMG SRL S. Bistri a-Năsăud. jud. 58. jud. Constan a. 27105 Budeşti-Fânate. jud. Bistri a-Năsăud. Brăila. Constan a. 815100 Ulmu. 817190 Jirlău.Plantelor nr. Bistri a-Năsăud. Bistri aNăsăud. Lacto Silcos SRL S. Brailact SRL SC Lactas SRL S. 717155 Ibăneşti. 64. Independen ei. 817200 Brăila. Marlact SRL S. Botoşani 715300 Homorod.. jud.C.C. 23. Ianis Dim SRL S. 72. jud. 59. Bacău. jud.Prodsec SRL S. 17. jud. Constan a.C.C. jud. jud.C. jud. jud.Lact Prod SRL S. 427006 Lunca Ilvei. 527105 Breasta. 907305 Hârşova. jud.C. 12. jud.C.C. Săpunari. 520020 Sfântu Gheorghe. 32. Calăraşi. 35. 39. 905900 Sfântu Gheorghe. 70. Lacto Genimico SRL S. Calatis Group Prod SRL SC Eliezer S. Teobir Prod SRL S.C. jud.C. jud. jud. Covasna. 810224 Însură ei. Brăila. 427175 Paltiniş. Cosmi SRL S. Botoşani. jud. 405200 Bobâlna. 427021 Monor. 47. 407565 Cluj-Napoca. 905400 Vulturul.C. Calăraşi. Duvadi Prod Com SRL S.C. 907195 Pantelimon. Constan a. Constan a. Str.C. 33. jud. jud. 63. 27. Rosetti. jud. Constan a. 26. SC Agro Pan Star SRL SC Covalact SA S. 717465 Flămânzi. 16. Constan a. 51. Carmo. 122. Constan a. jud. jud. 29. 55. 407056 Dezmir. 915300 Lehliu. jud.C. 28. Botoşani. 19.C. 417166 Bistri a. 40. Biolact Bihor SRL S.C. BC 2519 L 13 BC 5219 BH 4020 BH 5158 BN 209 BN 2120 BN 2125 BN 2192 BN 2399 BT 8 BT 11 BT 50 BT 55 BT 109 BT 115 BT 263 BV 8 BV 2451 BV 2701 BR 65 BR 622 BR 36 BR 63 BR 92 BR 121 BR 356 BR 502 BR 581 BR 616 BZ 0098 BZ 0627 BZ 2012 CL 0044 CL 0120 CL 0132 CL 0368 CJ 560 CJ 739 L 61 CJ 41 CJ 7584 CJ 7879 CJ 4185 CT 04 CT 15 CT 30 CT 335 CT 329 CT 299 CT 294 CT 225 CT 256 CT 258 CT 311 CT 11988 CT 12201 CT 12203 CT 331 CV 2451 L9 CV 688 DJ 80 DJ 730 S. Napolact SA S. BI & DI SRL S. Covasna. Pris Com Univers SRL S.C.C. 910040 Jegălia. 13.C. jud.C.Buzău..C. Brăila. jud. Cluj.C. 817075 Jude i. jud. 11. Bistri a-Năsăud. Brăila. 810224 Ianca. 907035 Doroban u. Brăila. Lacto Mac SRL S. 907112 Hârşova.C. 14. Botoşani. BN 2145 Buhoci. 900735 Indepen a. Constan a. Constan a. 42. 71. 45. 49. 8. Nomad SRL S. 36. 907230 Constan a. Ian Prod SRL S. 48. jud.C. 74. Lacto Baron SRL S. Bacău 607285 Borşa. Bihor. Str. 15. Zguras Lacto SRL S.C. Lacto Moni SRL S. jud. Prodlacta SA Fagaras S. 407085 Coruşu. 400236 Huedin. 24. Bihor. Calăraşi. Prodlacta SA Brasov S. 30.C. Sanir Impex SRL S. jud. Cluj.C. Botoşani. 905400 Ovidiu. Marys Lux SRL S. 917150 Călăraşi. 907211 Mihail Kogălniceanu. 717295 Vlăsineşti. jud. nr.L. jud. 817037 Tufeşti. jud.10. 507105 Fagaraş. 44. jud. 917145 Taga.C. Cluj. Botoşani. Cluj. jud. Brăila. jud. Mih Prod SRL S. jud. 417431 Paleu.C. nr. Constan a. Moisi Serv Com SRL S.A. jud.C. jud. jud.C. 125300 C. jud. jud.C. Dolj. 57. 25. 54. 127120 Pogoanele. 907065 Târguşor. 44. 66. Botoşani. jud. Lio Prest SRL S. 69. Meotis SRL S. jud. jud. 207115 Craiova. 31. jud. jud. Decembrie 2009 . 500001 Brăila. 34. Constan a. 907260 Pietreni.C.C. Napolact SA SC Napolact SA SC Kazal SRL SC Aquasala SRL SC Comlact SRL SC Bonas Import Export SRL SC Lacto Baneasa SRL SC Nic Costi Trade SRL SC Eastern European Foods SRL SC Multicom Grup SRL SC Muntina SRL SC Nascu SRL SC Suflaria Import Export SRL S. Covasna. 715100 Săveni. Simcodrin Com SRL S. 815300 Făurei. nr. 717045 Dărăbani. Comintex SRL S.C. Sinelli SRL S.C. jud. 56. 407039 Băneasa. Danyan Lact SRL SC Meridian Agroind SC Ianis Cos Lact SRL S. Lactido SA 18. Portas Com SRL S. 53.C.C. jud. Lacto Stil S. Prodlacta SA Homorod S. jud. 907145 Cheia. 810227 Vădeni. 520076 Ilieni. Nichifor Com SRL S. Cluj. Bacău. jud. Hatman SRL S. 61. 52. jud. Lech Lacto S.R.C. jud. 505200 Braşov. 43. Braşov. Braşov. 68. jud. Alltocs Market SRL S. jud. jud. Brăila.C. 427125 Milas. jud. 405400 Dej. Constan a.C. jud. jud.C. 21. Calăraşi. Cas SRL S. Braşov. 41.. 65. jud. Ram SRL S. 22.C. jud. 38. 62. Brăila.C. jud. 20.C. Dolj. Constan a.C. Cluj. 37. 67. 46. jud. 60. 607085 Negri. 200378 243 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Cluj.

133. 615200 Târgu Neam .C Lacta Han Prod SRL S. 123. jud. 725200 Grămeşti. Harghita.C.C. 455200 Satu Mare.R.A. 80. Prodal Holding SRL S. 537175 Odorheiu Secuiesc. Maramureş.C. Lintuca Prodcom S.C. 106. jud Mureş 547565 Faragău.C. 437300 Giuleşti. jud. Bucovina SA Falticeni S. 080556 Novaci. Jiu. Multilact SRL S. 807105 Giurgiu. nr. Mureş. Paulact SA S. jud. Tudia SRL S.C. Sibiu. jud. 440122 Smig. 89. 547135 Sântana de Mureş. Gorj. Mehedin i. Rodos S. Satu Mare. jud.A. 457652 Jibou. jud. 91.C. Globivetpharm S. 545300 Lunca Santu. Suceava. 92.C. 131. 83. 720290 Fratău ii Vechi. 337012 Feteşti.C.C. Gapa Lact SRL S. 116. jud. 87. 557121 Fălticeni. jud. Iaşi.C. jud. 727470 Frumosu. jud. 925100 ăndărei. Sorilact SA S. 727045 244 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 547085 Târgu Neam . Suceava. 119. Five Continents SRL S.L S.C.C. 128. 93. Buenolact SRL S. jud. 727260 Bosanci. Suceava. 136. 727285 Putna. 134.C. 121. 800506 Cudalbi. Gala i. Ialomi a.C. jud. Suceava. jud Harghita. Primulact SRL S.C. jud Mureş. jud Harghita. Vitoro SRL SC Sanolact Silvania SRL S.C. Ialomi a. Suceava. 126. 99. jud. 132. 100537 Maierişte. jud. Mureş 547225 Reghin. 101. 537076 Miercurea Ciuc. Galmopan SA S. 537071 Mărtiniş. 103.C. Mureş. jud. jud. Schwaben Molkerei S. Promilch S. S.C. Supercoop SRL S. Satu Mare. jud. Neam . Neam . jud. jud Neam . Colacta SRL SC Lacto Zaharia SC Martin's European Food Products Gala i. 615200 Urecheni.C. 727420 Milisău i. Harghita. Kinetas SRL S.C. Tom Sib SRL S. 88.C. 615100 Trifeşti. 135.C. Stefanos SRL S. 78. jud. 727360 Sadova. 94. jud. 104.R. 705200 Gruiu.C. jud Neam . 617490 Bicaz. jud. jud Neam . 617475 Pastraveni. Suceava. jud. jud. Heliantus Prod S.C. Horuvio Service SRL S. 077115 Satulung. Mureş. jud.L S. 210112 Cristuru Secuiesc. Suceava.C. jud. Pro Com Pascal SRL S. Ecolact SRL S. 125. jud. 535600 Risculita. 97. 437349 Salsig.A. 727455 Suceava.C. jud. jud. jud. 617300 Târgu Neam . 615200 Ploieşti. Sanalact SRL S. Hunedoara. 445100 Satu Mare.L S.C. 82. 77.C. Satu Mare. Neamt. nr. 124. 727255 Boroaia. 535400 Mujna. Friesland România SA S. 100. 920002 Strunga. 113.C.R. 105. 130. Iaşi. jud. Maramureş. jud.C. Sălaj. 220167 Gurghiu. jud. 557024 Carei. Decembrie 2009 . 108. 725700 Patrău i nr. Jud. jud Suceava. Calitatea SRL S.R. Valirom SRL S. jud. 39. Camytex Prod SRL S. IL SA Mehedin i SC Teodor Suciu SRL S. jud. 110.C. jud. jud. Romlacta S.C. Saturil SRL S. Lucamex Com SRL S.C. Agrotranscomex S. 122. 140. jud. 530242 Mădăraş. 437162 Baia Mare.C. 76. 112. GL 4136 GL 4432 GR 5610 GJ 231 GJ 2202 HR 383 HR 166 HR 70 HR 119 HR 213 HR 625 HD 1014 IL 0270 IL 0750 IL 1167 IS 1012 IS 1540 IS 2008 IF 3299 MM 793 MM 6325 MM 1795 MM 4547 MM 4714 MM 6413 MH 1304 MS 948 MS 207 MS 231 MS 293 MS 297 MS 483 MS 532 MS 2462 MS 4217 MS 5554 L10 L12 L6 NT 900 NT 556 NT 241 NT 1047 PH 212 SJ 52 SJ 282 SM 3676 SB 1134 SM 3876 SM 4038 SM 4189 SB 2706 SV 1085 SV 1176 SV 1205 SV 1562 SV 1888 SV 4540 SV 4909 SV 5386 SV 6101 SV 6118 SV 6159 SV 6356 SV 5355 SV 6394 S.L S. S. 440089 Alamor. Suceava. Balsam Med SRL S. jud. jud. jud. Lactate Harghita SA SC Lactopan SRL S. jud. 98.C. Real SRL S. Lacta SA S. 437317 Tău ii Magherăuş. jud Ialomi a 925200 Slobozia. 707365 Paşcani. 547325 Breaza. S. 727040 Horodnic de Jos.C. 139. jud. 127. jud Sălaj. jud. Harghita. 115. 95. jud. 118. 727180 Vatra Dornei. 96. Mureş. Primalact SRL S. 109. 79. 547280 Miercurea Nirajului. Sibiu. 86.C.C. Maramureş 437270 Larga. Neam . Pro Putna SRL S. jud.C. 114. 90. Satu Mare. 117. 102.C. Mureş. Gala i.C.L. Agrocom S.C. SC Natural Farm Int SRL SC Wromsal SRL SC Ony SRL S. Tocar Prod SRL S. 21. 81.C.C.C.L SC Dorna SA S. Gorj. 440089 Satu Mare. 84. 547295 Ibăneşti. Suceava. Giurgiu. Lactoprod Com SRL S.C.C. 137. Calion SRL S.75.C. Mureş. Prahova.C. Arte Import Export S. Ilfov. Suceava.C. Maramureş. Mureş. Lactis SRL S. jud.R. Mirdatod Prod S.C. Zada Prod SRL S. 120. Suceava. 727301 Dolheşti. jud Iaşi. Bomilact SRL S.C. Complex Agroalimentar SRL S. Suceava. 129.C. jud. jud. De Luxe SRL S. jud.C. jud. Sekam Prod SRL S. jud Harghita. 85. 138. 111. jud Suceava. Sanlacta S. Maramureş. 107.C. 547410 Batos. Maramureş.R. 215300 Tg. 430015 Drobeta Turnu Severin. Bucovina SA Suceava S. jud. 196. 547375 Gorneşti. 707465 Podu Iloaiei. jud.

str. 70000 Buftea. Suceava. Teleorman. jud Ilfov. Big Family SRL S. 085200 Mintia str. jud. Principală nr. 2. 907175 Sf. 52. jud Giurgiu. 150.C. 15. Someş nr. 3. jud. 151. 19. 827220 Focşani. str. 7. 337532 Buftea. 147. Fră esti. 22. Maramures. Tulcea. 5. jud. 20. str. Jud. Maramureş. EPC) MM 012 SC Tovira Prod Com SRL (EPC) MM 258 SC Filstar SRL (EPC) MM 330 SC Galinus SRL (EPC) MS 45 SC Silvaur SRL (EPC) MS 40 SC Agroprodal SA (EPC) VN 16 SC Aviputna SA Goleşti (EPC) EPP= Unitate procesare ouă LEP= Unitate ou lichid EPC= Centru ambalare ouă CC= Centru de colectare 245 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 627150 SC Comprodcoop SA Bucuresti (EPP) SC Avicola Lumina SA (EPC) SC Top Vision SRL (EPC) CV 471 SC Nutricod SA (EPC) DB 97 SC Haditon Cereale SRL (EPC) DB 133 SC Avicola Găeşti SA (EPC) Avicola Bucureşti SA CSHD GR 3028 Mihailesti (EPC) GR 3037 Jack Moris Com SRL (EPC) GR 1601 SC La Tara SRL (EPC) HD 4151 SC Avis 3000 SA Mintia (EPC) IF 234 SC Avicola Buftea (EPC) IF 235 SC Euro-Casa Prod SRL (EPC) IS 192 SC Avicola Iaşi SA (EPC) MM 002 SC Combimar SA (CC. 18. jud. 430015 Seini. Autoriza ia Sanitarveterinară B 39833 CT 10 CT 31 Numele unită ii Adresa Bucureşti. 135200 Mihăileşti. 146. 085200 Sat Gorneni.141. Iasi. Giurgiu. jud.C. 6. Giurgiu. Someş nr. 627445 IV. Violact SRL S. 147340 Mineri. Tulcea. 13. jud. 152. Vrancea. Fabricii nr. Constan a Corbu. L62 TR 78 TR 27 TR 81 TR 239 TR 241 TL 965 TL 005 TL 1328 VN 231 VN 348 VN 35 Comimpex SRL SC Camy Lact SRL SC Interagro SRL S. 135350 Găeşti. str. 727405 Zimnicea.C. Mureş. 11. Câmpului 2. 013895 Com. Vrancea. Bucureşti-Târgovişte nr. Tulcea. str. Mureş. str. 4. jud. Com Iepureşti. Teleorman. jud. 435400 Seini. str. 061333 Lumina. jud. 70000 Iaşi. 143. jud. 827211 Topolog. 2. Şos. 827220 Topolog. Constan a. Sibioarei Ferma 7 nr 22. 1. jud. CENTRE COLECTARE OUĂ Nr. 545100 Dumbrava 230/A. Goleşti. 2. jud. 14. 16. 4. Teleorman. jud. 5. jud. Maramureş. 707305 Baia Mare. Teleorman. 8. jud. 547100 Com.C. Maramureş. Şos. Covasna. 627082 Vrâncioaia. 2. 147285 Videle. 148. Comalact SRL S. sector 6. jud. jud. 142. 10.C. 144. Victoriei nr. 9. Vrancea. jud. Şos. Jokai Mor FN. jud. Vranlact SA S. BucureŞti-Târgovişte nr. Jud. Investrom SRL SC Mineri SRL SC Toplact SRL SC Izacos Lact SRL S. jud. Stercus Lacto SRL SC Monaco SRL Panaci. jud. Dambovita. Dâmbovi a. 145. str. Decembrie 2009 . 435400 Iernut. jud.C. 145400 Putineiu. 149. 147215 Sfin eşti. jud. 435400 Seini. B-dul Timişoara nr. Teleorman. 620122 Ciorăşti. jud. jud. Vrancea. Iaşi-Târgu. Gheorghe. Frumos Km 10.2. 12. 145300 Nanov. 520033 Petreşti. 17. jud. Someş nr. jud Ilfov. 4. Hunedoara.

Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru respectarea cerin elor specifice de igiena pentru alimente de origine animală. Decembrie 2009 . Standardul Legisla ia UE Legisla ia na ională Data la care standardul devine obligatoriu 01. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini. 853/2004/CE se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. utilaje.2010 a.2007.1 la fişa măsurii. în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară b. 2. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini. 246 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.Descrierea standardelor comunitare în vigoare24 Nr.2007 01.01. de igienă în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară a.2007 Data la care se încheie perioada de gra ie* 01.01. utilaje. echipamente pentru respectarea cerin elor generale de igienă în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară a.2007.2007 01. Crt. 01.01.2010 3 Standarde specifice de igienă pentru alimentele de origine animală Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 882/2004/CE se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. 1. 01. 882/2004/CE pentru aprobarea Regulilor privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformită ii cu legisla ia privind hrana pentru animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protec ie a animalelor Regulamentul nr.01. echipamente pentru respectarea privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformită ii cu legisla ia privind hrana pentru animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protec ieşi a animalelor. echipamente pentru respectarea cerin elor specifice de igienă pentru 24 Pentru unită ile din Anexa nr.2007. 853/2004/CE care stabileşte reguli specifice de igienă pentru alimentele de origine animală Regulamentul nr. utilaje. Agen ia de plă i va aproba proiecte cu o durată de execu ie care să permită beneficiarului să finalizeze investi ia până la expirarea perioadei de gra ie de 31 decembrie 2009. 2 Tipuri de investi ii Standarde generale pentru igiena produselor alimentare Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini.2010 Anexa nr.01. Standarde privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformită ii cu legisla ia privind hrana pentru animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protec ie a animalelor Regulamentul nr.01. Construirea/modernizarea clădirilor pentru respectarea cerin elor generale de igienă în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară b. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru respectarea cerin elor privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformită ii cu legisla ia privind hrana pentru animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protec ie a animalelor în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară b.01.01. 852/2004/CE privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr.01. 852/2004/CE se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01.

01.în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară a.01. Justificare referitoare la necesitatea sprijinului pentru standardele comunitare nou introduse Sprijinul pentru standardele comunitare nou introduse este acordat întreprinderilor pentru a li se permite o perioadă de timp corespunzătoare în vederea pregătirii îndeplinirii conformită ii cu standardele comunitare. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini.2007 01.2010 alimente de origine animală. 178/2002/CE se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. 854/2004/CE se aplică direct în legisla ia na ională începând cu 01. în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară b.2007 01. s-a constatat faptul că pregătirea necesită un timp mai îndelungat.01. pentru îndeplinirea standardelor este necesară o sursă financiară semnificativă.1698/2005. utilaje. Decembrie 2009 . dar plata se poate efectua şi ulterior.01. 247 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Achizi ionarea/instalarea de noi maşini. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru respectarea cerin elor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman. Investi iile finan ate pentru îndeplinirea standardelor trebuie să fie finalizate până la sfârşitul perioadei de gra ie. şi din acest motiv întreprinderile nu-şi pot permite să realizeze astfel de investi ii.2007 01. Sprijinul este acordat pentru investi ii cu scopul de a se conforma standardelor comunitare într-o perioadă de maxim 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru întreprinderi. Introducerea celor mai multe dintre standardele din listă va contribui la protec ia mediului. 854/2004/CE care stabileşte reguli specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman Regulamentul nr. în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară *Data încheierii perioadei de gra ie este în conformitate cu Regulamnetul (CE) nr. echipamente pentru respectarea cerin elor privind siguran a alimentelor şi a hranei pentru animale. Standarde specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produsele de origine animală destinate consumului uman Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru respectarea cerin elor privind siguran a alimentelor şi a hranei pentru animale în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară b.4. Principala posibilitate de a sprijini întreprinderile este PNDR 2007-2013. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerin elor generale ale legisla iei în domeniul alimentar. utilaje. echipamente pentru respectarea cerin elor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman. Standarde privind siguran a alimentelor şi a hranei pentru animale Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. În plus.01.01. Acest lucru demonstrează că este necesar ca întreprinderile să fie sprijinite pentru realizarea acestor investi ii.în cadrul întreprinderilor de industrie alimentară a. care implică desfăşurarea de activită i economice fără ob inere de venituri. întreprinderile pot solicita sprijin şi îşi pot finaliza investi iile necesare pentru conformitatea cu aceste standarde.2010 5. de înfiin are a Autorită ii europene a securită ii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare Regulamentul nr.2007 01. În perioada de gra ie de trei ani acordată pentru îndeplinirea conformită ii cu standardele men ionate. Deşi termenul limită pentru adoptarea majorită ii standardelor a fost până la data aderării.

inunda iile şi alte probleme legate de climă au un impact semnificativ asupra stabilită ii produc iei şi a securită ii alimentare na ionale. Investi iile în infrastructura de iriga ie. reprezentând. inunda iile şi excesul de umiditate al zonelor joase au impus îndiguiri şi desecări pe suprafe e ce depăşesc 3. Astfel. secetele de lungă durată au impus amenajarea unor suprafe e de cca. Infrastructura ce deservea sistemele agricole şi forestiere (re eua de drumuri de acces. sistemele de îmbunătă iri funciare şi iriga ii.8 milioane ha teren agricol.Măsura Articole care stau la baza măsurii Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Articolele nr. pe lângă impactul favorabil asupra mediului (reducerea riscului la secetă. fiind astfel mari consumatoare de energie la pomparea apei şi deci neeficiente din punct de vedere economic. combaterea aridizării. având în vedere că din cele 14.3. Secetele.5 din Anexa II a Regulamentul (EC) nr. 1698/2005 Punctul 5. în ultimii ani Guvernul român împreună cu administratorii şi utilizatorii acestei infrastructuri au încercat diferite solu ii de adaptare a infrastruturii la noua structură agricolă şi forestieră. în pofida existen ei unui poten ial important în agricultură. de asemenea. Oportunită ile dezvoltării economice sunt. Zonele cele mai secetoase sunt situate în Câmpia Română. 3 milioane ha la iriga ii.1 milioane ha din cele 4 milioane ha necesare. Folosirea eficientă a infrastructurii utilizabile reclamă investi ii nu numai pentru adaptare la noile structuri dar şi pentru modernizare şi dezvoltare. În consecin ă. Astfel. 1974/2006. limitate în zonele rurale ale României. Dobrogea. Articolul 1 punctul 2 (1) ( c) al Regulamentului (CE) nr. în acest moment. Pe cca. sistemele de prevenire a inunda iilor etc. o verigă tehnologică în creşterea plantelor.473/2009 Anexa Regulamentului nr.) concepute în cea mai mare măsură în perioada economiei planificate nu mai sunt adaptate noilor structuri de exploatare rezultate. Amenajările au fost realizate în cea mai mare parte în perioada 1970-1989. (CE) 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr.1. 363/2009 125 Codul măsurii Motiva ia sprijinului Îmbunătă irile funciare au reprezentat pentru agricultura României un adevărat scut protector. iriga ia reprezintă un input pentru produc ia agricolă. datorită condi iilor climatice. fie a rămas fără utilizare ca urmare a neadaptării la noile structuri şi în multe situa ii s-a deteriorat sau a fost vandalizată.300 m). Procesul de restituire a proprietă ilor agricole şi forestiere din ultimii 18 ani a condus la o fragmentare excesivă a proprietă ilor şi exploata iilor agricole şi forestiere. Lipsa unei infrastruturi adecvate contribuie la această limitare. reducerea pierderilor de apă 248 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 9. Totodată. Unele amenajări au cuprins şi terenuri situate la înăl imi mari fa ă de sursa de apă (250 . Podişul Moldovei. iriga iile reprezintă o completare absolut necesară precipita iilor în vederea diminuării deficitului de apă din sol pentru a asigura condi ii optime de dezvoltare a culturilor. iar prin practicarea iriga iei producătorul agricol îşi îmbunătă eşte competitivitatea şi are siguran a unei produc ii ridicate şi relativ stabile de la an la an. Decembrie 2009 . 20 (b) (v) şi 30 din Regulamentul (EC) nr. 215 mii ha re eaua de canale de desecare a fost completată şi cu o re ea de drenaj închis.2.3 milioane ha sunt teren arabil. În procesul de restructurare şi reformă o parte importantă din infrastructura existentă fie nu a mai putut fi adaptată şi a fost abandonată. În România.

sta ii de pompare (inclusiv re eaua electrică de alimentare a acestora cu energie). prin care se realizează reabilitarea pentru iriga ii a 50. defalcată astfel: Tipul de infrastructură Iriga ii Desecări Iriga ii şi desecări Suprafa a pe tipul de amenajare – ha 745. cu efecte economice însemnate asupra viabilită ii economice a fermelor. 4 organiza ii de desecare drenaj şi 3 organiza ii cu activitate de iriga ii şi de desecare. combaterea eroziunii solului şi apărare împotriva inunda iilor. Opera iunile şi activită ile finan ate prin această măsură vor sprijini infrastructura care face obiectul proiectelor de reabilitare şi care este în proprietatea şi administrarea OUAI şi/sau FOUAI.430 29. Infrastructura mare (acumulările de apă.. Suprafa a totală utilizată de aceste organiza ii este de 775.000 ha în amenajările Sadova . compusă din: prize de apă. iar infrastructura intermediară şi finală a fost transferată în proprietatea şi administrarea utilizatorilor finali (fermierilor) organiza i în structuri asociative denumite Organiza ii de Utilizatori de Apă pentru Iriga ii – OUAI şi Federa ii de Organiza ii de Utilizatori de Apă pentru Iriga ii (FOUAI).000 hectare. ce se constituie şi func ionează în conformitate cu Legea nr. canalele magistrale.355 (desecări) În afară de această problemă a adaptării infrastructurii existente la noile structuri agricole şi forestiere. În prezent se derulează un proiect pilot privind reabilitarea şi reforma sectorului de iriga ii. Gradul anual de utilizare a celor 867 mii hectare pregătite să func ioneze a variat anual între 10 şi 67% din această suprafa ă în perioada 1990-2007. În acest scop s-au constituit până în prezent 315 organiza ii de îmbunătă iri funciare (OIF).) au rămas în proprietatea statului.cu consecin e negative asupra apei freatice şi solului) conduc la reducerea consumului de resurse energetice şi de apă. sta iile de pompare etc.Corabia şi 249 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.prin infiltra ii . re eaua de conducte subterane etc.075 7. precum şi infrastructura de desecare şi drenaj. ci numai cheltuieli (minime şi de cele mai multe ori insuficiente) pentru între inerea şi repara ia anuală a unor sisteme şi anume acelea în care s-au înregistrat cereri de apă din partea fermierilor.047 (iriga ii) 5. astfel: infrastructura na ională de iriga ii şi îmbună iri funciare a fost păstrată în proprietatea şi administrarea statului până la un anumit nivel. din care: 309 de organiza ii ale utilizatorilor de apă pentru iriga ii (OUAI). finan at dintr-un împrumut de la Banca Interna ională pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare. Decembrie 2009 . Procesul de reformă a sectorului agricol şi forestier a inclus şi măsuri de restructurare a modului de administrare şi utilizare a infrastruturii existente. fără scop patrimonial. competitivitatea sectorului agricol şi forestier este în mare măsură afectată de subdezvoltarea infrastruturii astfel că sectoarele rămân vulnerabile condi iilor climatice (alternarea situa iilor de secetă cu inunda iile frecvente). fiind administrate de către Administra ia Na ională de Îmbunătă iri Funciare-ANIF. În contextul încălzirii globale această problemă devine mult mai acută. Analizând situa ia suprafe elor amenajate pentru iriga ii şi gradul de folosire a iriga iilor se constată o medie anuală de 424 mii hectare utilizate pentru iriga ii. În ultimii ani nu s-au efectuat investi ii în reabilitarea/modernizarea sistemelor de iriga ii predate utilizatorilor finali. canale de transport şi de distribu ie a apei. 138/2004 a îmbunătă irilor funciare şi care administrează infrastructura de îmbunătă iri funciare în interesul utilizatorilor de teren. Aceste organiza ii şi federa ii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publică.

având în prezent un indice de densitate de 6. şi care sunt încă în folosin ă în silvicultură. Decembrie 2009 .inclusiv energetică. a unor eventuale impacte de mediu negative sau contradictorii fa ă de obiectivele Axei 2. este atingerea unui indice de densitate de 7. se sprijină doar modernizarea/reabilitarea sistemelor existente (sisteme care au fost luate în calcul în momentul desemnării siturilor Natura 2000 şi care nu pot conduce la modificări majore în ceea ce priveştecondi iile de mediu. 20 % din suprafa a care se află în administrarea organiza iilor utilizatorilor de apă pentru iriga ii. conform Studiului pentru creşterea accesibilită ii la fondul forestier na ional. Mai mult. Terasa Covurlui. cu condi ia ca utilitatea lor să fie demonstrată. La această dată în păduri sunt în func iune 2. care este sub densitatea din ările europene cu sector forestier bine dezvoltat (30-35 metri liniari /hectar). însă nu singura. aplicarea necorespunzătoare a tratamentelor şi creşterea costurilor şi consumurilor de energie la lucrările de cultură şi exploatare. Dezvoltarea infrastructurii în sectorul forestier va duce la integrarea în circuitul economic a unei suprafe e semnificative de păduri care sunt greu accesibile sau inaccesibile în acest moment. corelată cu substratul litologic specific spa iului rural românesc induce un grad mare de toren ialitate în cuprinsul bazinelor hidrografice. Pentru evitarea. în zone inaccesibile.Nicoreşti – Tecuci şi 100. Mai mult. aceasta vizează lucrări la scară mică.000 ha în amenajările Terasa Viziru. Conform studiilor întocmite. realizat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din anul 2006. unde căile ferate forestiere sunt singurul mijloc de transport. ci mai mult la eficientizarea .000 km. dar pentru care de asemenea trebuiesc prezentate la Agen ia de plată avizele de mediu cerute de legisla ia în vigoare. Lucrările de 250 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. toate proiectele contractate trebuie să aibă avizele de mediu cerute de lege. Fântânele Şag şi Şemlac Pereg. a mijloacelor cu care se realizează iriga iile sau drenajele) şi se consideră eligibile doar proiectele care vizează sistemele de iriga ii viabile din punct de economic . Această suprafa ă reprezintă cca. Această măsură îşi propune acordarea sprijinului financiar pentru diferite mijloace de transport. Terasa Brăilei. În acest scop prioritate se va acorda reabilitării şi modernizării sistemelor existente.53 metri liniari/hectar. cum sunt: concentrarea tăierilor în zonele apropiate căilor de acces. există anumite regiuni şi văi în România. Drumurile forestiere constituie cea mai mare parte a re elei de transport utilizată în silvicultura românească. Dezvoltarea re elei de drumuri forestiere până la atingerea acestei densită i este necesară în vederea creşterii competitivită ii activită ilor din domeniul forestier şi a reducerii impactului negativ asupra mediului înconjurător.372.astfel încât o scădere cu 10% a pierderilor de apă după realizarea investi iei este un obiectiv ambi ios. Varietatea mare de relief. Funicularele sunt folosite uneori în cazul unor cantită i mari de material lemnos de recoltat într-o perioadă scurtă de timp.16 ml/ha. economisirea resurselor de apă şi eficientizarea sistemului de iriga ii. Strategia de modernizare şi reabilitare a infrastructurii de îmbunătă iri funciare vizează în primul rând reabilitarea infrastructurii existente. Densitatea scăzută a re elei de drumuri forestiere are ca rezultat o serie de ac iuni cu efecte nefavorabile.630 km de albii necesitând lucrări complexe de corectarea toren ilor până în 2020. determinat de lucrările de exploatare şi transport a lemnului pe distan e mari între parchetul de exploatare şi drumul forestier. lungimea re elei hidrografice toren iale se ridică la 29. cum ar fi Valea Vaserului din jude ul Maramureş. De men ionat că aceste avize in cont şi de obiectivele re elei comunitare de arii protejate Natura 2000.42 km a fost amenajată până în 2006. Accesibilitatea pădurilor ării este redusă. prin interven ia acestei măsuri. din care 2. al i 1. În ceea ce priveşte infrastructura de acces în ferme şi în pădure (rutieră şi feroviară).370 km de albie corectată. inta fixată pentru perioada 2007-2010. în ceea ce priveşte iriga iile şi drenajele.

modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de iriga ii. Obiective opera ionale • • Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploata ie. pot. cum sunt barajele.amenajare a bazinelor hidrografice. România consideră oportună introducerea în PNDR a unor activită i şi opera iuni care să sprijine procesul de comasare şi reparcelare. situate în fondul funciar agricol. să reducă semnificativ nivelul pagubelor cauzate de cursurile de apă toren iale asupra sectorului forestier şi a altor activită i din zonele rurale. 251 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. cu condi ia să fie completate de măsuri de gospodărire durabilă a pădurilor în zona montană. lucrări de apărare împotriva inunda iilor etc. Cadrul legislativ şi administrativ pentru îndeplinirea acestui obiectiv nu este încă finalizat. inunda ii. Detaliile acestora vor fi stabilite şi introduse printr-o amendare ulterioară a Programului în 2010. După finalizarea acestuia. Măsura va cuprinde două submăsuri pentru care se detaliază elementele specifice. Decembrie 2009 . după cum urmează: Submăsura 125 a "Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” Obiective specifice • Creşterea eficien ei activită ii agricole prin îmbunătă irea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. eroziunea solului etc. Strategia Guvernului prevede introducerea de măsuri de comasare şi reparcelare a suprafe elor agricole şi forestiere. propuse pentru sprijin prin această măsură. digurile şi canalele. • Ameliorarea calită ii mediului şi diminuarea surselor de poluare. Domeniul de ac iune Ac iunile sprijinite în cadrul acestei sub-măsuri sunt: • • • îmbunătă irea accesului la exploata iile agricole.). Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de iriga ii şi a altor lucrări de îmbunătă iri funciare (drenaje.). lucrările de corectare a toren ilor. Obiectivele măsurii Obiective generale Adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietă ilor în vederea creşterii competitivită ii sectorului agricol şi forestier. construirea şi modernizarea drumurilor de exploata ie care să asigure accesul public la exploata iile agricole. • Diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea inciden ei fenomenelor naturale (secetă.

reducerea poluării etc. Descrierea tipului de beneficiari a) Organiza ii/federa ii de utilitate publică25 ale proprietarilor/de inătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legisla ia în vigoare. subansambluri. (iv) Lucrări de corectare a toren ilor. Decembrie 2009 . Tipuri de investi ii şi cheltuieli eligibile (i) Infrastructură rutieră agricolă . Retehnologizare . de contorizare. 25 Aceste organiza ii şi federa ii de organiza ii de îmbunătă iri funciare sunt persoane juridice de utilitate publică. (iii) Sisteme de desecare şi drenaj şi alte lucrări de îmbunătă iri funciare – modernizare şi/sau retehnologizare. extinderea şi modernizarea infrastructurii de exploatare şi de acces a exploata iilor agricole. canalelor sau alte asemenea lucrări.ansamblul opera iunilor de înlocuire a unor tehnologii existente uzate moral şi/sau fizic cu tehnologii moderne bazate pe concep ii tehnice de dată recentă. b) Consilii locale şi asocia ii ale acestora. reducerea consumului de enerie.138/2004 a îmbunătă irilor funciare şi care administrează. Descrierea tipului de opera iuni Sprijinul prevăzut în cadrul acestei sub. studii hidrologice şi/sau hidro-geologice. situate în fond funciar agricol . 252 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.• • modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de desecare şi drenaj. între in şi repară infrastructura de îmbunătă iri funciare în interesul membrilor acestora. b. proiectele tehnice se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu pot depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. lucrări de corectarea toren ilor situate în fondul funciar agricol. incluzând studiu de fezabilitate.constând în construirea şi/sau modernizarea barajelor. Cheltuielile pentru proiectare realizate înainte de aprobarea proiectului. (ii) Sisteme de iriga ii . lucrări de corectare a toren ilor situa i în fondul agricol.modernizare şi/sau retehnologizare26 inclusiv lucrări pentru sta iile de pompare.construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces. materiale noi şi moderne. fără scop patrimonial ce se constituie şi func ionează în conformitate cu Legea nr. piese de schimb. c. digurilor. de vârf.măsuri va fi acordat pentru: a. în scopul creşterii performan elor de exploatare a infrastructurii de îmbunătă iri funciare. construirea. memoriu justificativ. 26 Modernizare – ansamblul opera iunilor efectuate pentru îmbunătă irea parametrilor de func ionare a infrastructurii de îmbunătă iri funciare prin utilizarea unor echipamente. drumurilor agricole de exploata ie. modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor existente de iriga ii aflate în proprietatea şi/sau administrarea OUAI/FOUAI şi a altor lucrări de îmbunătă iri funciare. poduri şi pode e.

poten ialii beneficiari trebuie să ob ină acordul de mediu în conformitate cu legisla ia na ională. Decembrie 2009 . Proiectul se încadrează în priorită ile propuse prin Planul de Urbanism General (PUG). Pentru toate tipurile de investi ii. v. Comisioane bancare. ii. Agen ia de plă i va verifica înainte de aprobarea sprijinului că investi ia prevăzută a se realiza în cadrul proiectului nu beneficiază de altă finan are. Indicatorii stabili i pentru evaluarea performan ei vor fi detalia i în Ghidul solicitantului. financiar şi de mediu sunt prezentate în studiul de fezabilitate. acordul de mediu este înso it obligatoriu de studiul de impact de mediu. În anumite situa ii men ionate în legisla ie. 1698/2005. Obiectivele de ordin tehnic. Beneficiarii trebuie să dovedească că au un contract multianual în vigoare încheiat cu prestatorul de servicii de îmbunătă iri funciare pentru furnizarea de apă şi energie electrică. iv. repara iile şi exploatarea. *Proiectele de iriga ii trebuie să demonstreze reducerea pierderilor de apă cu minim 10% şi scăderea costului apei cu minim 10%. Costuri neeligibile (lista indicativă): Costurile cu între inerea. 71 (3) lit. ii. 27MADR are contractate cu BIRD şi al i finan atori în domeniul iriga iilor. TVA-ul. Beneficiarii să prezinte acceptul scris al tuturor de inătorilor de teren (persoane fizice şi juridice) care sunt implica i în proiect. Proiectele de desecare – drenaj trebuie să demonstreze reducerea costului energiei electrice cu minim 5% la volumul de apă evacuat. necesare realizării investi iei în cadrul proiectului. în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari. iii. i. Beneficiarii vor prezenta aprobarea adunării generale a organiza iei/federa iei pentru investi ia solicitată.Investi ii neeligibile: i. economic. Costuri de schimb valutar. aşa cum se prezintă la punctul 5. din PNDR.2. Beneficiarii vor face dovada că au ini iat procedurile pentru ob inerea avizelor şi acordurilor conform legisla iei în vigoare. Investi iile vor fi realizate în amenajări viabile din punct de vedere economic sau care pot deveni viabile prin reabilitare sau modernizare. al ii decât persoanele neimpozabile. costurile garan iilor şi cheltuieli similare. taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului Euro APDRP. Condi iile minime pentru acordarea sprijinului: (i) (ii) (iii) (iv) (v) (vi) (vii) (viii) Beneficiarii. Investi iile pentru infrastructură realizate de beneficiarii măsurii 121 şi măsurii 322 din PNDR. 253 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. a) din Regulamentul Consiliului nr. conform art. o serie de programe de finan are. Investi iile de infrastructură care primesc finan ări din alte fonduri na ionale şi/sau externe27. cu excep ia TVA-ului nerecuperabil. MADR prin AM-PNDR va pune la dispozi ia Agen iei de plă i lista proiectelor finan ate din alte surse externe asfel încât să se evite dubla finan are sau suprapunerea obiectiveleor unor proiecte. Beneficiarii vor prezenta studiul de fezabilitate care va cuprinde şi elemente de calcul ale eficien ei economice*. trebuie să fie înregistra i în Registrul na ional al organiza iilor de îmbunătă iri funciare. Proiectele de infrastructură agricolă care nu prezintă caracteristicile de calitate şi care nu sunt în conformitate cu Normativele de proiectare. cu excep ia autorită ilor locale.

Decembrie 2009 . Domeniul de ac iune Ac iunile sprijinite în cadrul acestei sub-măsuri sunt: − − crearea accesului la pădurile din zone cu accesibilitate redusă . Diminuarea riscului inciden ei fenomenelor naturale periculoase asupra pădurii. • Proiecte cu grad de utilizare a suprafe ei de udare cât mai ridicat. Criterii de selec ie Criteriile de selec ie a proiectelor pentru iriga ii şi alte lucrări de îmbunătă iri funciare sunt următoarele: • Proiectele de iriga ii la care infrastructura primară de iriga ii a fost deja modernizată sau are un proiect de modernizare. • Proiecte ce deservesc o suprafa ă agricolă cât mai mare. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate. • Proiecte de rute alternative pentru preluarea traficului agricol de pe drumurile europene. Obiective opera ionale • • Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere.2. Submăsura 125 b "Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii” Obiective specifice • • Dezvoltarea infrastructurii pădurii în vederea asigurării competitivită ii sectorului forestier. modernizarea drumurilor forestiere şi a căilor ferate forestiere.(ix) (x) Beneficiarii trebuie să facă dovada că de in sau au în curs de achizi ionare echipamente de udare pentru minim 50% din suprafa ă. precum şi proiectele de iriga ii la care sistemul de iriga ii din aval a fost modernizat sau are un proiect de modernizare. na ionale şi jude ene. căi ferate forestiere şi funiculare).4 „Procedura de selec ie”. Beneficiarii trebuie să prezinte angajamentul că vor între ine şi/sau repara infrastructura agricolă care beneficiază de sprijin. Lucrări de corectarea toren ilor în păduri. • Proiecte de iriga ii în zonele cu inciden ă crescută a secetei. Criteriile de selec ie a proiectelor pentru infrastructura de acces: • Proiecte pentru căi de acces cu rol multiplu. • Căi de acces proiectate în urma unui plan de comasare şi reparcelare. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la subcapitolul 5. 254 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

c. b. persoană juridică care administrează fondul forestier proprietate publică a statului. lucrări de corectarea toren ilor situate în pădure.− lucrările de corectarea toren ilor din bazinele hidrografice toren iale situate în pădure. Infrastructură feroviară forestieră – construirea şi modernizarea modernizarea terasamentelor şi calea de rulare. ii. 255 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Lucrări de corectare a toren ilor. Infrastructură rutieră forestieră . lucrări de apărare . Descrierea tipului de opera iuni Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri va fi acordat pentru: a. d.Regia Na ională a Pădurilor Romsilva. lucrări de apărare – consolidare. tunele. Costurile cu între inerea. situate în pădure . Investi ii neeligibile: i. Instala ii de transport pe cablu (funiculare). Cheltuielile pentru proiectare realizate înainte de aprobarea proiectului. poduri şi pode e. Investi iile de infrastructură care primesc finan ări din alte fonduri na ionale şi/sau externe28. repara iile şi exploatarea. MADR prin AM-PNDR va pune la dispozi ia Agen iei de plă i lista proiectelor finan ate din alte surse externe asfel încât să se evite dubla finan are sau suprapunerea obiectiveleor unor proiecte. Tipuri de investi ii eligibile a. canalelor sau alte asemenea lucrări. Costuri neeligibile (lista indicativă): 28 MADR are contractate cu BIRD şi BDCE.constând în construirea barajelor. extinderea şi modernizarea drumurilor forestiere. Decembrie 2009 . memoriu justificativ. Agen ia de plă i va verifica înainte de aprobarea sprijinului că investi ia prevăzută a se realiza în cadrul proiectului nu beneficiază de altă finan are. ce func ionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. c) Administratorul fondului forestier de stat . i. studii hidrologice şi/sau hidro-geologice.consolidare. b.construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces. poduri şi pode e. Investi iile pentru infrastructură realizate de beneficiarii măsurii 322 din PNDR. proiectele tehnice se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu pot depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. o serie de programe de finan are. incluzând studiu de fezabilitate. lucrări de semnalizare şi avertizare. construirea. lucrări de siguran a circula iei (parape i). b) Consilii locale şi asocia ii ale acestora de inătoare de pădure. digurilor. Descrierea tipului de beneficiari a) Proprietari/de inători priva i de pădure şi asocia iile acestora. semnalizare şi avertizare.

Sistemul de selec ie este cel prevăzut la subcapitolul 5. iv. aşa cum se prezintă la punctul 5. cu excep ia TVA-ului nerecuperabil. Costuri de schimb valutar. v. • În cazul drumurilor forestiere: prioritate vor avea drumurile care deservesc suprafa a de pădure cea mai mare. şi apoi cele din zonele de câmpie. 71 (3) lit.ii. conform art. În anumite situa ii men ionate în legisla ie. apoi consiliile locale. • Zona geografică (altitudinea): prioritate vor avea proiectele referitoare la zonele montane. din PNDR. Beneficiarul trebuie să se angajeze că vor între ine obiectivele de investi ii prevăzute în proiect pe toată durata de func ionare a acestuia. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate. apoi lucrările de corectarea toren ilor. Aceste proiecte trebuie să corespundă obiectivelor generale ale planului de management a sitului. costurile garan iilor şi cheltuieli similare. 1698/2005. Beneficiarii vor face dovada că au studiu de fezabilitate întocmit şi că au ini iat procedurile pentru ob inerea avizelor şi acordurilor conform legisla iei în vigoare. al ii decât persoanele neimpozabile. Proiectele pentru investi ii situate în siturile Natura 2000 sunt eligibile pentru finan are doar dacă sunt înso ite de studii de impact. Beneficiarii pentru modernizarea drumurilor trebuie să facă dovada că respectivele drumuri apar in acestora . Proiectele de infrastructură forestieră care nu prezintă caracteristicile de calitate şi care nu sunt în conformitate cu Normativele de proiectare. TVA-ul. 256 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Lucrările care nu au acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului (persoane fizice şi juridice). apoi căile ferate forestiere. (iv) (v) Criterii de selec ie Criteriile de selec ie a proiectelor sunt următoarele: • Tipuri de lucrări: prioritate vor avea drumurile forestiere.2. a) din Regulamentul Consiliului nr. apoi cele din zonele de deal. • Proprietatea majoritară a terenurilor forestiere servite de infrastructură: prioritate vor avea proprietarii priva i şi asocia iile acestora. Decembrie 2009 .4 „Procedura de selec ie”.2. necesare realizării investi iei în cadrul proiectului. vi. Condi iile minime pentru acordarea sprijinului: (i) (ii) (iii) Beneficiarii investi iilor trebuie să facă dovada de inerii terenului aferent investi iei. Comisioane bancare. în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari. • În cazul lucrărilor de corectarea toren ilor: prioritate vor avea bazinele toren iale cu debitul cel mai mare. taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului Euro APDRP. şi în final Regia Na ională a Pădurilor. iii. este obligatoriu studiul de impact de mediu. apoi funicularele.

542 Euro FEADR) reprezintă alocarea finaciară din PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări. Pentru investi iile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010.169.816 Euro din care: . 87 (1) din Tratat. Aceste scheme de ajutor vor continua până la sfârşitul anului 2009 când îşi încetează existen a. Poten ialii beneficiari ai acestei măsuri au la dispozi ie facilită ile financiare conform pachetului de acte normative pentru creditarea şi garantarea investi iilor.520 Euro Cost public: 483.058.246. prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condi iile în care a fost acordat avansul. conform prevederilor punctului 9. conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. art. sau cu altă contribu ie a statului membru.Tipul de sprijin Sprijin public nerambursabil.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. 1698/2005. dacă o astfel de cumulare ar conduce la depăşirea intensită ii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr.427 Euro cheltuială publică (5. În vederea evitării dublei finan ări. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR. Verificarea respectării intensită ii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării contractului de finan are. în special pentru asigurarea cofinan ării proiectelor realizate din fondul SAPARD. În cazul beneficiarilor publici.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. emis de către autoritatea ierarhic superioară. 257 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.735.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr. Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agen iei de plă i plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investi ii. Sprijinul public (comunitar şi na ional) acordat în cadrul acestei măsuri este de: • 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investi iile de utilitate publică care deservesc întreaga comunitate. cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat. Agen ia de plă i poate accepta beneficiarului drept garan ie un angajament scris. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. care este în vigoare până în anul 2009. intitulat Programul „Fermierul” care a constituit principalul instrument pentru creşterea absorb iei fondurilor de pre-aderare. Finan are Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013 este de : Cost total: 604. Agen ia de plă i va verifica înaintea semnării contractului de finan are toate proiectele de investi ii realizate în cadrul acestei măsuri şi care ar putea beneficia de acelaşi tip de sprijin în cadrul altor măsuri din PNDR. 36 din Tratatul de Instituire a Comunită ii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în în elesul art.7. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru opera iunile prevăzute la art. corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului.1 din Regulamentul (CE) nr. Decembrie 2009 . iar plata este condi ionată de constituirea unei garan ii bancare sau a unei garan ii echivalente.

altele) • tipul de teren (agricol/forestier) Realizare Volumul total al investi iilor împăr ite pe (Euro): 604.000 40. Euro) Creşterea economică (mil.755.010 Realizare ∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă.625 Indicatori adi ionali Tipul de indicator Indicator Suprafa a modernizată şi reabilitată: • Iriga ii .483 19 Creştere anuală cu 8% inta 2007-2013 1. situate în fondul agricol şi forestier. Euro) din care contribu ia măsurii 125 Creşterea productivită ii muncii 276.500.000 Euro/proiect.Ajutorul public acordat pentru un proiect de investi ie nu va putea depăşi 1.ha • Drenaje – ha • Combaterea eroziunii solului ha • Protec ie împotriva inunda iilor ha Lungimea drumurilor construite: • Agricole . Decembrie 2009 .000 740 2. 258 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.532 59.km inta 2007-2013 395. care deservesc o parte din comunitate. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Numărul de ac iuni sprijinite Împăr ite pe: • tipul de ac iune (căi de acces. alimentare cu energie.000 Euro/proiect.793. managementul apei. nu va putea depăşi 1. consolidarea şi îmbunătă irea terenurilor.000. • 75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investi iile de utilitate publică.509.058.520 • • tipul de ac iune tipul de teren agricol forestier comasarea terenurilor (după 2010) Rezultat Impact∗ Creşterea valorii adăugate brute (mil.673 24 2. În acest caz.km • Forestiere .000 120.315 267.000 60.000 Euro/proiect. iar pentru drumurile forestiere şi lucrările de corectare a toren ilor.

pentru care nu există posibilită i reale de restructurare.1 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr.4 ha pentru grupa 4-8 UDE).3. activitatea agricolă fiind aici orientată spre comercializare (persoanele juridice având un procent de 10. Cum nu este de aşteptat ca numărul de fermieri care vor depune cerere de sprijin să fie mai mare de un sfert din totalul beneficiarilor poten iali.1%).5.3 UDE poate acoperi necesarul de autoconsum al unei gospodării cu o medie de 1-3 membri. va include numai fermele de semisubzisten ă între 2 şi 8 UDE (aproximativ 350 mii de exploata ii).705. este nevoie de 2 până la 4 UDE suplimentare (Calcul realizat de MADR). având mai mult caracter de subzisten ă şi semi-subzisten ă. a fost de 1. Astfel.616. Aceste ferme se 259 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. exploata ii individuale tipice. În plus.1. pentru ca o fermă să îşi comercializeze o parte din produc ie. majoritatea fermelor individuale se caracterizează printr-o putere economică redusă şi orientare spre consum din produc ia proprie.5-2. 1698/2005. Defini ia provine dintr-un document strategic realizat de Institutul European din România (2006). unde rela ia exploata iilor cu pia a este mai pu in dezvoltată. analiza veniturilor acestor gospodării relevă faptul ca o fermă din clasa 2-4. planul de afaceri va pune accent pe vânzarea produc iei şi nu atât pe realizarea de investi ii.232. combina ia granivore-culturi de câmp). Articolul 24 şi punctul 5.9 % din totalul exploata iilor acestei categorii).502 ha. Deschiderea acestora către pia ă este relativ redusă.4.3 ha. atât în ceea ce priveşte input-urile necesare cât şi output-urile. dar linia directoare o va constitui identificarea oportunită ilor de valorificare a produc iei. la data de 01. Totuşi. bazate pe tradi ii specifice satului românesc. acestea utilizând o suprafa ă de 9. acestea din urmă reprezentând baza care va permite o schimbare a orientării exploata iei. Diferen a fa ă de clasa de dimensiune economică 8-16 UDE este clară. Numărul de exploata ii agricole care s-au înscris în baza de date a Agen iei de Plă i şi Interven ie în Agricultură. exploata iile din grupa 2-8 UDE sunt. Decembrie 2009 .1974/2006 141 Motiva ia sprijinului În România. Pentru a se putea înscrie în această bază de date. ca urmare a retrocedării terenurilor. Specific României.06. iar procentul persoanelor juridice este foarte redus (0. Măsuri de tranzi ie pentru România Măsura Articole care stau la baza măsurii Codul măsurii Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă Articolul 20 d (i) şi articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. Sistemul de produc ie mixt al acestor exploata ii nu diferă foarte mult de segmentul fermelor de subzisten ă (şi anume. de obicei.3. Deoarece există un număr mare de ferme mici în România (de subzisten ă şi semi-subzisten ă). În fermele de semi-subzisten ă fermierii desfăşoară diverse activită i agricole de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor.2007. această abordare este considerată cea mai realistă. numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor în ferme comerciale.9 ha pentru grupa 2-4 UDE şi 9.3. exploata iile trebuie să de ină sau să exploateze suprafe e de minim 1 ha iar parcelele să nu aibă mai pu in de 0. are marele avantaj că gestionează un segment de exploata ii relativ omogen (cu media de 4. adică a celor cu dimensiunea economică între 2 şi 8 UDE. Sprijinirea fermelor medii-mici. însă există aici o orientare mai puternică spre pia ă.1.

Ca urmare. având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concuren iale a pie ei unice. determinată de necesită ile gospodăriei. • diversificarea activită ilor şi veniturilor. prin utilizarea durabilă a factorilor de produc ie. Sprijinul acordat pentru restructurarea fermelor de semi-subzisten ă este un instrument menit să determine. de asemenea. În scopul adaptării produc iei din punct de vedere calitativ la cerin ele pie ei. Orientarea acestor ferme către pia ă necesită schimbarea sistemului de produc ie şi implicit cheltuieli financiare suplimentare. ceea ce împiedică creşterea productivită ii şi ob inerea unui surplus de produse destinate vânzării. Tipul sprijinului 260 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Obiective specifice Creşterea volumului produc iei destinate comercializării pentru ca fermele de semisubzisten ă să devină viabile economic. Diversificarea produc iei în func ie de cerin ele pie ei şi introducerea de noi produse. precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate condi iilor locale.caracterizează printr-o structură de produc ie foarte diversificată. Natura 2000). prin: • stimularea spiritului antreprenorial. Se va acorda aten ie fermelor de semi-subzisten ă din zonele defavorizate sau din zone cu importan ă pentru mediu (HNV. Obiectivele măsurii Obiectiv general Creşterea competitivită ii exploata iilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranzi ie. în principal. măsurile ce vizează îmbunătă irea pregătirii profesionale şi utilizarea serviciilor de consultan ă. fermierii de semi-subzisten ă se pot asocia în grupuri de producători şi pot accesa. implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de produc ie. Domeniul de ac iune Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzisten ă în exploata ii orientate către pia ă. pe care fermierii nu şi le pot permite. Decembrie 2009 . Obiective opera ionale Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semisubzisten ă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de produc ie. îmbunătă irea managementului prin diversificarea produc iei agricole. capabile să identifice noi oportunită i de valorificare a produc iei. precum şi printr-o dotare tehnică redusă şi necorespunzătoare. o îmbunătă ire a managementului înso ită de transformarea acestora în exploata ii familiale comerciale.

200 Euro.2. Definirea beneficiarilor Sprijinul se acordă fermierilor aşa cum sunt defini i în subcapitolul 5. Definirea viitoarei viabilită i economice După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului. gra ie existen ei Registrului de autorizare. Decembrie 2009 . pentru consumul propriu. 261 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 85/377/CEE). ferma de semi-subzisten ă poate desfăşura şi activită i non-agricole generatoare de venituri. Măsura vizează acei fermieri care dispun nu numai de motiva ie ci şi de ani suficien i de muncă pentru dezvoltarea unor exploata ii viabile şi evitarea oricăror suprapuneri ale sprijinului pentru restructurare cu sprijinul furnizat de pensiile de stat. viabilitatea economică a fermei de semisubzisten ă va fi demonstrată prin creşterea cu 20% a produc iei destinate comercializării şi prin creşterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploata iei. Schimbările de management vizate. Numărul de persoane fizice autorizate din agricultură va fi cunoscut. comparativ cu situa ia ini ială men ionată în planul de afaceri. Aceasta procedură oferă cadrul legal pentru a dezvolta o activitate comercială. dar care comercializează şi o parte din produc ia realizată. Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari poten iali dacă se angajează să se autorizeze 30 până la data încheierii contractului de finana are. procentul produc iei vândute şi/sau nivelul de venit al fermelor Ferma de semi-subzisten ă este ferma care produce. conduse de persoane la pensie. Pregătirea profesională vizată. Sumarul cerin elor planului de afaceri Planul de afaceri întocmit pentru ob inerea sprijinului în cadrul acestei măsuri trebuie să cuprindă următoarele cerin e: • • • • • O scurtă descriere a situa iei curente. Defini ia fermei de semi-subzisten ă inând cont de dimensiunea minimă şi/sau maximă a acesteia. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzisten ă poate varia între 2-8 UDE.Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale. investi iile necesare pentru atingerea obiectivelor. Pentru a deveni viabilă. Aceştia sunt persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani29. 30 Procedura de autorizare a persoanelor fizice este simplă şi se realizează la nivelul administra iei locale. . Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploata ii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploata iei (Decizia Comisiei nr. Obiectivele restructurării. 29 Limita de vârstă a avut în vedere procentul ridicat al fermelor de semisubzisten ă. în principal. După caz.. care prezintă un Plan de afaceri pentru restructurarea exploata iei agricole. Valoarea unei unită i de dimensiune economică este de 1.

cu excep ia situa iei când neconformitatea acestuia a fost determinată de cauze independente de voin a beneficiarului. – să acceseze măsura de agromediu. Criteriile de selec ie pentru fermele de semi-subzisten ă: – să facă parte dintr-o formă asociativă recunoscută conform legisla iei na ionale în vigoare (de exemplu: grup de producători. inclusiv oportunită ile de pia ă. dar şi de mediu. venituri şi cheltuieli realizate. – să apar ină tinerilor fermieri.• • • • • Tipul şi cantitatea produselor ob inute în timpul şi după restructurare. – să realizeze o investi ie. agricultură ecologică etc. Graficul de timp pentru restructurare. Dacă la verificare ferma de semi-subzisten ă nu îndeplineşte conformitatea cu planul de afaceri.2. cooperativă etc.). Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obliga i să urmeze. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori” şi constituie document justificativ pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”. un curs de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională. în special când exploata ia se află într-o zonă cu importan ă pentru mediu (HNV. pajişti. modalitatea de asigurare a consumului propriu şi creşterea cantită ii produc iei destinată comercializării. contabilitatea fermei. poten ialii beneficiari. Evaluarea principalelor riscuri. în primii trei ani de la primirea sprijinului. Decembrie 2009 . fâne e). – să fie în zonă defavorizată. Beneficiarul poate prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte să-l ob ină şi prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală. Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investi iile care se realizează atât din sprijinul acordat prin măsură cât şi/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploata iilor agricole”. definite ca fiind cauze de for ă majoră: inunda ii. secetă prelungită. fermele de semisubzisten ă care accesează măsura de agro-mediu vor fi prioritare. De asemenea. aceasta nu va mai beneficia de sprijin în următorii 2 ani. Natura 2000). inclusiv obiective şi etape. protec ia mediului. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la subcapitolul 5. păşuni. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate. furtuni etc. beneficiarul poate include venituri generate de activitatea agricolă desfăşurată pe terenuri luate în arendă pe o perioadă de timp corespunzătoare cel pu in perioadei acoperite de planul de afaceri. pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate. acestea având ca scop nu numai ra iuni economice. informare şi difuzare de cunoştin e” în cel pu in unul din domeniile: managementul exploata iei agricole. în special cei din zonele cu importan ă pentru mediu vor putea să îşi dezvolte acele mijloace şi practici agricole care să conducă la conservarea biodiversită ii şi protejarea ecosistemelor naturale (ex.prezentat. Elemente referitoare la îndeplinirea cerin elor de mediu. Ca urmare. În Planul de afaceri .. Verificarea conformită ii cu planul de afaceri se va realiza după o perioadă de 3 ani de la acordarea sprijinului.4 „Procedura de selec ie” 262 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. constituite în acest scop. Demonstrarea viitoarei viabilită i economice: costuri. în special o investi ie pentru îndeplinirea conformită ii cu standardele comunitare.

Pentru încurajarea fermelor de semi-subzisten ă să intre pe pia ă. Decembrie 2009 . dezvoltarea de activită i non-agricole şi acordarea de plă i compensatorii pentru agromediu. din Axa II şi Axa III.938 2. Fondul Social European (FSE).500 de Euro/an/fermă de semi-subzisten ă.077. Durata sprijinului Sprijinul se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani pentru cererile aprobate înainte de 31 decembrie 2013. 121 „Modernizarea exploata iilor agricole ”. 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”). fermierul poate accesa şi măsura de modernizare a exploata iilor agricole. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Realizare Rezultat Impact∗ Indicator Număr total de ferme de semi-subzisten ă sprijinite Împăr ite în func ie de: • dimensiunea fermei Număr ferme intrate pe pia ă Creşterea economică (mil. sau alte măsuri cum ar fi: înfiin area grupurilor de producători. Finan are Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013: Cost total: Cheltuială publică: 476.483 Creştere anuală cu 8% ∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă. informare şi difuzare de cunoştin e”. După caz. în special pentru agricultura ecologică. un fermier de semi-subzisten ă poate să acceseze măsurile care vizează formarea profesională şi serviciile de consultan ă. Fondul de Coeziune (FC).390 Euro 476. 263 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.390 Euro Acorduri tranzitorii Nu este cazul.Volumul sprijinului Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1.172 60. Complementaritatea cu alte măsuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I (111 „Formare profesională. 142 "Înfiin area grupurilor de producători". De asemenea sprijinul este complementar ac iunilor prevăzute în cadrul măsurilor din alte Fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).077.euro) Creşterea productivită ii muncii inta 2007-2013 76. beneficiarii sprijinului acordat prin această măsură pot accesa concomitent mai multe măsuri în cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală. De exemplu.

Decembrie 2009 .470 Realizare Număr de ferme care introduc noi produse 264 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.938 15.234 7.2013 76.617 30.Indicatori adi ionali Tip de indicator Indicator Număr de ferme de semi-subzisten ă sprijinite Împăr ite în func ie de statutul juridic: • persoane fizice • persoane juridice din care: • conduse de femei • • • Rezultat conduse de tineri sub 40 de ani din zone defavorizate care aplică pentru agromediu inta 2007 .617 11.426 15.238 7.172 60.

aspectelor economice şi legislative: insuficien a surselor de finan are pentru începerea unei activită i economice. exploata ii de semi-subzisten ă care utilizează 16. Adaptarea produc iei la cerin ele pie ei poate fi accelerată semnificativ de asocierea producătorilor agricoli. iar pe de altă parte din exploata iile comerciale. dintre acestea 4 grupuri de producători au depus proiecte de finan are din fonduri SAPARD. corespunzătoare solicitărilor procesatorilor sau comer ului cu ridicata. un număr de 56 grupuri de producători. În 265 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.4. în conformitate cu legisla ia na ională în vigoare. carne de pasăre şi ouă. La aceasta s-au adăugat reticen a şi interesul scăzut al producătorilor agricoli fa ă de formele asociative. din exploata iile de subzisten ă şi semi-subzisten ă. • Până în prezent. precum şi în elegerea diferită a scopurilor şi principiilor de func ionare ale acestora. aspectelor privind pregătirea. conştientizarea redusă a fermierilor în ceea ce priveşte avantajele rezultate dintr-o ac iune comună.Măsura Articole care stau la baza măsurii Înfiin area grupurilor de producători Articolul 20 (d) (ii) şi articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. în România au fost recunoscute.2 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr. în principal pentru legume-fructe.67%. 248/2007 privind măsurile referitoare la acordurile de finan are multianuale şi acordurile de finan are anuale încheiate pe baza Programului SAPARD precum şi tranzi ia de la Programul SAPARD la programele de dezvoltare rurală. pe de o parte. carne ovine şi caprine. cartofi. Creşterea competitivită ii acestui sector este condi ionată de valorificarea pe pia ă a unor produse agricole corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.3. Această structură.24 % din totalul suprafe ei agricole utilizate. În urma analizei rela iei dintre exploata iile de subzisten ă şi semi-subzisten ă cu pia a. datorită: • • nivelului de conştientizare: lipsa de informa ii şi experien ă în astfel de activită i. 1698/2005 şi punctul 5. consilierea şi consultan a: gradul diferit de pregătire al persoanelor implicate în formele asociative. insuficien a serviciilor de consiliere şi consultan ă şi concentrarea acestora pe aspectul cantitativ şi nu pe cel calitativ şi economic. miere şi produse din miere. De asemenea. lipsa de interes a unită ilor de prelucrare a produselor primare din agricultură şi sectorul forestier pentru a încheia contracte comerciale. lipsa sus inerii financiare a înfiin ării şi func ionării formelor de asociere a condus la men inerea unei dualită i formată.09 % şi exploata ii comerciale care utilizează 38. nefavorabilă în principal exploata iilor agricole de semi-subzisten ă. modificarea continuă a legisla iei în domeniu. Decembrie 2009 . care are drept consecin ă conştientizarea acestora asupra importan ei aplicării unor tehnologii de produc ie unitare. 142 Codul măsurii Motiva ia sprijinului Procesul de retrocedare a terenurilor agricole din proprietatea statului în proprietate privată a condus la înfiin area de exploata ii agricole de dimensiuni diferite în func ie de tipul acestora: exploata ii de subzisten ă care de in 45. lapte şi produse lactate. precum şi cooperarea insuficientă a producătorilor agricoli. se impune în continuare identificarea oportunită ilor pentru o mai bună valorificare a produc iei agricole. a determinat o slabă dezvoltare a sectorului.1. 1974/2006 Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr.

prin aplicarea unor tehnologii de produc ie unitare şi sprijinirea accesului la pia ă a propriilor membri. ceea ce va conduce la: a) Adaptarea produc iei la cerin ele şi exigen ele pie ei. conform anexei Regulamentului (CE) nr. c) Creşterea valorii adăugate a produc iei ob inute în comun şi o mai bună gestionare economică a resurselor şi rezultatelor ob inute. 266 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. calitate şi tipul ofertei. în special cu privire la cantitate. b) Asigurarea comercializării în comun a produselor. d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informa iile asupra produc iei. precum şi adaptarea produc iei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerin ele consumatorilor.contextul în care asocierea în grupuri de producători a constituit o pârghie în procesul de transformare a fermelor de semi-subzisten ă în ferme familiale comerciale. această măsură este extrem de importantă. Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriu al României. centralizarea vânzărilor şi distribu ia produselor cu ridicata. Tipul sprijinului În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%. Obiective specifice Încurajarea înfiin ării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea ob inerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare. inclusiv pregătirea pentru vânzare. recunoscute în conformitate cu prevederile legisla iei na ionale în vigoare. prin dezvoltarea echilibrată a rela iilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare. 1698/2005. Domeniul de ac iune Domeniul de ac iune al măsurii îl constituie încurajarea înfiin ării şi func ionarii administrative a grupurilor de producători. Obiective opera ionale Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiin are şi func ionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătă irea capacită ii tehnice şi de management a membrilor acestora. Suma acordată prin această măsură se calculează anual în func ie de valoarea produc iei anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut. acordându-se o aten ie deosebită produselor ob inute în cantită i corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru re eaua de comercializare. Decembrie 2009 . Obiectivele măsurii Obiective generale Creşterea competitivită ii sectoarelor primare agricol şi silvic.

conform prevederilor legisla iei în vigoare. 5%.Schema de sprijin pentru grupurile de producători este următoarea: • • Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători. al patrulea şi respectiv al cincilea an. al treilea. astfel: a) 5%.5%. recunoscute preliminar.000 Euro .000 Euro pentru primul. precum şi organiza iile de producători de hamei.000.5% şi 1.Anul IV . pe baza facturilor pentru produc ia vândută înregistrată şi calculată după un an de la recunoaşterea grupului. Se exclud de la finan are grupurile de producători. Descrierea procedurii oficiale pentru recunoaşterea grupurilor inclusiv criteriile de recunoaştere Conform legisla iei în vigoare. b) verificarea periodică a condi iilor de recunoaştere.5%.0%. responsabil pentru: a) analiza şi decizia privind recunoaşterea grupului de producători. Decembrie 2009 . 267 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.000 Euro 100. • Sprijinul nu va putea depăşi următoarele plafoane: 100. al patrulea şi respectiv al cincilea an. b) 2. Sprijinul va fi calculat pe baza produc iei comercializate anual de către grupul de producători. 2. 3% şi 2% din valoarea produc iei comercializate de până la 1. c) emiterea şi înregistrarea avizului de recunoaştere al grupului de producători într-un registru special.Anul I .000.5% pentru valoarea produc iei comercializate care depăşeşte 1.000 Euro 80. al doilea.000 Euro 50. Plata se va face în urma verificării respectării condi iilor ini iale de recunoaştere a grupului de producători.Anul II . 4%. al doilea.Anul V Plata primei rate va fi făcută la un an.Anul III .000 Euro 60. deschis în acest scop. 2. al treilea. Definirea beneficiarilor Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013. 1. grupurile de producători sunt recunoscute de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. după data la care grupul de producători este recunoscut. precum şi organiza iile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996.000 Euro pentru primul. cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul na ional.

precum şi atunci când obliga iile fa ă de membrii grupurilor de producători. c. 4. pentru grupa de produs pentru care solictă recunoaşterea. • creşterea animalelor (excluzând laptele). urmărind realizarea următoarelor obiective: a. promovarea concentrării ofertei şi plasarea pe pia ă a produselor ob inute de membrii săi. să fie persoană juridică înfiin ată la ini iativa producătorilor agricoli şi forestieri. a tehnicilor de produc ie şi gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător.000 Euro.Sectorul agricol: • culturi de câmp (cereale. plante ornamentale). tehnice. 37 din 14 iulie 2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. să dispună de organe de conducere şi mijloace tehnice care să-i permită să asigure managementul comercial şi financiar pentru func ionarea grupului de producători. a solului şi a peisajului natural. calitativă şi valorică a produc iei membrilor. planificarea şi modificarea produc iei conform cererii pie ei. oleaginoase. 268 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. culturi rădăcinoase câmp). Sectoare vizate Sprijinul se acordă pentru grupurile de producători recunoscute conform legisla iei na ionale în vigoare. următoarele criterii de recunoaştere ale grupului de producători: 1. să aibă prevăzute în actul constitutiv sau în statut obliga iile membrilor şi ale grupului de producători. în situa ia în care acesta a fost ob inut prin prezentarea de date neconforme realită ii. de cel pu in 10. în special pentru protec ia calita ii apelor. • creşterea animalelor pentru lapte. • membrii grupului de producători au obliga ia de a plăti contribu iile financiare prevăzute în actul constitutiv pentru înfiin area şi func ionarea grupului de producători. precum şi men ienerea şi/sau promovarea biodiversita ii. facturare. culturi proteice. cuprinse în actul constitutiv. Decembrie 2009 . pentru următoarelor categorii: 1. • granivore (porci şi păsări). înregistrare şi urmărire cantitativă. • să comercializeze cel pu in 75% din produc ia proprie prin intermediul grupului de producători. nu mai sunt respectate. reducerea costurilor de produc ie şi stabilirea pre urilor la producător. 2. cu scopul de a comercializa în comun produsele agricole şi silvice ale membrilor. d. 3. 338/2005) prevede în principal. promovarea utilizării practicilor de cultivare. • horticultură ( flori. echivalent în lei. Legisla ia în vigoare (Ordonan a nr. în special conform condi iilor de calitate şi cantitate. • de ine un sistem centralizat de contabilitate. • viticultură (vi ă de vie pentru vin ). b. • dovedeşte prin eviden a contabilă o valoare minimă a produc iei comercializate. alte condi ii de recunoaştere se referă la: • grupul de producători este format din cel pu in 5 membri.d) retragerea Avizului de recunoaştere acordat grupului de producători.

517 21. Situa ia sumelor contractate în cadrul măsurilor SAPARD cu angajamente multianuale este prezentată în tabelul următor: din care: Măsura Total (Euro) Total SAPARD FEADR (Euro) 2007 2008 (Euro) 3.253 29. Axei III şi Axei LEADER.870 47. măsura de tranzi ie 3. 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă”. astfel că aplica iile depuse în anul 2006 se vor finan a în perioada 2007-2008 din fondul SAPARD. iar în perioada 2009-2011 prin sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. informare şi difuzare de cunoştin e”. ciupercile comestibile din flora spontană.905 Euro Cost public 138. Decembrie 2009 . exceptând produsele rezultate din activită i de vânătoare. Axei II. 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori”). semin ele forestiere. Se exclud de la sprijinul acordat prin această măsură Organiza iile de Producători Legume-Fructe şi Hamei care beneficiaza de sprijin prin Pilonul I.874 90. • • produse lemnoase. alin.855. produse nelemnoase∗. 39.364 39.• mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).855.2 187. 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. răşina şi altele de acest fel.996 48.2 „Constituirea grupurilor de producători” se finan ează pe o perioadă de cinci ani.594 2009 2010 2011 Total din care: ∗ Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: fructele de pădure. litera e) din Codul Silvic.2 şi Anexa 1 a Regulamentului (CE) nr. să nu fie sprijinite şi prin alte instrumente conform Planurilor de sprijin prevăzut în art. 121 “Modernizarea exploata iilor agricole”.905 Euro Acorduri tranzitorii Prin programul SAPARD.Sectorul forestier: Condi iile de selec ie a grupurilor de producători vor putea fi revizuite într-o perioadă de 2 ani de la lansarea programului. conform Art. 2. plantele medicinale şi aromatice. 269 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este complementar sprijinului acordat prin alte măsuri din cadrul Axei I (Măsura 111 „Formare profesională.234 96. 2. Complementaritatea cu primul pilon Criteriile şi regulile administrative elaborate vor avea în vedere ca activită ile care beneficiază în mod excep ional de sprijin pentru dezvoltarea rurală.1974/2006. Finan are Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013: Cost total 138. 125 “Îmbunătă irea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.

300 15. euro) Număr de ferme de semi-subzisten ă membre în grupurile de producători.108 52. Sectorul agricol cuprinde: • culturi de câmp (cereale.viticultură • Sectorul de creştere a animalelor .granivore (porci şi păsări) • Mixt Cifra de afaceri a grupurilor sprijinite (mil. 369/2003*) • Sectorul vegetal .483 Creştere anuală cu 8% Rezultat Impact∗∗ Realizare 16. Decembrie 2009 .creşterea animalelor pentru lapte . tehnice.creşterea animalelor (excluzând laptele) .culturi de câmp .creşterea animalelor pentru lapte . 369/2003*) • Sectorul vegetal .horticultură .108 111 Realizare 222 155 12 55 664 332 166 166 222 4.822 1. 270 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. culturi rădăcinoase câmp). în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.988 24.375 2. oleaginoase.horticultură .124 2. ∗∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă.965 60 275 56. intrate pe pia ă Creşterea economică (mil.culturi de câmp . 369/2003 cu privire la clasificarea principalelor tipuri de ferme – TF8 1.612 554 * Notă: Conform Deciziei (CE) nr.Cuantificarea obiectivelor prin indicatori comuni UE Tip de indicator Indicator Număr total de grupuri de producători sprijinite din care pentru produse ecologice Împăr it în func ie de: Tipul de sector agricol.viticultură • Sectorul de creştere a animalelor .granivore (porci şi păsări) • Mixt Număr de grupuri de producători cu mai mult de 10 membri inta 2007-2013 80. în conformitate cu Decizia (CE) nr.creşterea animalelor (excluzând laptele) .162 7.020 inta 2007-2013 1. culturi proteice. euro) Creşterea productivită ii muncii Indicatori adi ionali Tip de indicator Indicator Număr total de membri în grupurile de producători sprijinite Împăr it în func ie de: Tipul de sector agricol.

• horticultură ( flori. • produse agricole conven ionale. 2. Decembrie 2009 . • granivore (porci şi păsări). plante ornamentale). • mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor). Tipul de produc ie cuprinde: • produse agricole ecologice. • creşterea animalelor (excluzând laptele). • viticultură (vi ă de vie pentru vin ). • creşterea animalelor pentru lapte. 271 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.

segmentul exploata iilor luat în calcul pentru sprijin în vederea transformării în exploata ii comerciale viabile economic va include exploata iile de semi-subzisten ă cu dimensiuni între 2 şi 8 UDE (circa 350 mii exploata ii). de igienă şi siguran ă profesională. prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală. Situa ia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în scopul asigurării consultan ei agricole. veniturilor şi ciclicitatea acestora. temporare. Articolul 25a şi Anexa II a punctul 5. Venitul la nivelul gospodăriilor rurale provine în special din produc ia agricolă şi asigură 43.1% din venitul net. bunăstarea animalelor. Decembrie 2009 . ultimele reuşind în mare parte să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante. Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregăti i să îndeplinească condi iile de ecocondi ionalitate. amendat de Decizia Consiliului EC/664/2006. ocazionale. Sec iunea I Punctul D a Tratatului de Aderare a României şi Bulgariei. astfel că în zonele rurale media venitului/persoană/lună este de aproximativ 95 Euro. protejarea mediului înconjurător. iar pe de altă parte de exploata iile comerciale. 434/2007.Măsura Articole care stau la baza măsurii Codul măsurii Furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă pentru agricultori Anexa VIII. precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor. acestea creând o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor 272 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.1. În cazul exploata iilor comerciale se poate constata că există încă un dezechilibru în ceea ce priveşte suprafa a agricolă utilizată de exploata iile familiale (individuale) şi întreprinderile agricole (cu personalitate juridică). (INS 2005). de accesare a plă ilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organiza iilor comune de pia ă. Prin măsură sunt vizate să fie sprijinite prioritar fermele de semi-subzisten ă care reprezintă 8.3. ca urmare a investi iilor realizate în perioada de pre-aderare. cât şi nivelul costurilor.4% din venitul total. precum şi lipsa formelor de asociere conduc la perpetuarea unei dualită i. care nu au posibilitatea reală de restructurare.3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 amendat prin Regulamentul (CE) nr. inând cont de numărul foarte mare de exploata ii de dimensiuni mici (de subzistentă şi semisubzisten ă) din România. Dimensiunea şi structura suprafe elor agricole influen ează atât volumul anual de muncă şi repartizarea timpului de lucru pe activită i permanente.32 % din totalul exploata iilor agricole. reprezentată pe de o parte de exploata iile de subzisten ă şi semisubzisten ă. acesta diferă de la o reşedin ă la alta. sezoniere. Media venitului provenit din activită ile non-agricole la nivel de gospodărie a fost în anul 2005 de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând 4. 143 Motiva ia sprijinului Fragmentarea excesivă a proprietă ii în agricultură. diversificarea activită ilor în ferme. Având în vedere cele prezentate se justifică sus inerea acordării sprijinului pentru serviciile de consiliere şi consultan ă. Referitor la venitul gospodăriilor.4. calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare.

Competi ia este deschisă tuturor furnizorilor de cercetare aplicativă din sectorul public şi privat. La nivel teritorial Agen ia Na ională de Consultan ă Agricolă are în subordine: . .la nivel comunal. Înfiin area unui Centru de Pregătire şi Informare. Astfel se doreşte întărirea capacită ii institu ionale a Autorită ii Na ionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran a Alimentelor şi a Unită ilor Fitosanitare. În ceea ce priveşte sprijinirea Sistemului de Consultan ă şi Informare (finan are Banca Mondială). proiectul va sus ine două sub-componente: i. În ceea ce priveşte sistemul privat de consultan ă din România (inclusiv ONG-urile). consultan i agricoli. Iaşi şi Timişoara. 546 de Centre Locale de Consultan ă Agricolă (CLCA). precum şi universită ilor. Obiectivul principal este acordarea de asisten ă Guvernului României pentru îmbunătă irea capacită ii administrative în vederea creşterii competitivită ii fermierilor şi a procesatorilor agricoli în contextul apartenen ei la Uniunea Europeană. 273 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în subordinea directă a OJCA. Dezvoltarea şi consolidarea serviciilor de consiliere se va realiza prin două direc ii de ac iune: . Centrul va fi localizat la USAMV Bucureşti şi va fi conectat cu universită ile agricole din Cluj. precum şi asocia iilor de agroprocesatori. cercetători. au o răspândire teritorială care să satisfacă cerin ele la nivelul întregii ări. cercetarea agricolă şi sistemul de informare şi extensie.îmbunătă irea practicilor sistemului public de consultan ă agricolă existent.derularea de activită i de consultan ă şi pregătire de către furnizori de servicii pe bază de contract. . Sistemul public şi privat al serviciilor de consiliere şi consultan ă Agen ia Na ională de Consultan ă Agricolă (ANCA) este o institu ie publică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care asigură servicii de consiliere şi consultan ă agricolă producătorilor agricoli.comunitare. respectiv siguran a alimentelor. de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din fonduri de la Banca Interna ională pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare. ANCA/ OJCA. realizând astfel o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătă ire a managementului acestora. Acesta va instrui şi acredita ca formatori.la nivel jude ean. inspectori din domeniul siguran ei alimentare. modernizarea sistemului na ional de cercetare agricolă şi îmbunătă irea serviciilor de consultan ă şi instruire. Granturile sunt dedicate proiectelor de cercetare aplicativă şi celor de extensie. pe diferite teme în acord cu directivele europene. indiferent de dimensiune şi/sau experien ă profesională şi/sau specializare. Proiectul se axează pe trei componente importante pentru agricultura din România. Decembrie 2009 . ii. se observă faptul că mai toate firmele de consultan ă. însă acestea se adresează de cele mai multe ori exploata iilor agricole mari. prin intermediul specialiştilor din cadrul oficiilor de la nivel jude ean şi local. care sunt încuraja i să aplice pentru finan are din SCG. 42 de Oficii Jude ene de Consultan ă Agricolă (OJCA). prin programul MAKIS. Prin intermediul Schemei Competitive de Granturi (SCG) vor fi sprijinite proiecte. sectorului privat şi producătorilor agricoli. organiza iilor neguvernamentale.

diversificarea activită ilor fermelor. consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-subzisten ă. 274 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. asigurând condi iile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. pentru protejarea mediului. De asemenea. Obiectivele măsurii Obiectiv general: Îmbunătă irea competitivită ii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploata iilor lor având ca rezultat creşterea performan ei acestora . identificarea cerin elor necesare respectării standardelor comunitare privind siguran a profesională la locul de muncă şi protec ia mediului. Consultan a va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor. Consilierea va contribui la diseminarea şi în elegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu.Sprijinul acordat prin această măsură va crea şi dezvolta o pia ă de servicii de consiliere şi consultan ă specializată şi va oferi servicii de calitate pentru poten ialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală. respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploata ii viabile din punct de vedere economic. Decembrie 2009 . precum şi persoanele fizice ce aplică pentru măsura 221. aplicarea practicilor de produc ie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului. Consultan a vizează şi aplicarea standardelor privind siguran a ocupa ională la locul de muncă bazate pe legisla ia comunitară. reorientarea calitativă a produc iei. Domeniul de ac iune al măsurii Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultan ă în vederea restructurării şi îmbunătă irii performan elor generale ale activită ii acestora. Consiliere şi consultan ă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerin ele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul (CE) nr. cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploata ii. diversificarea fermelor. consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri. Obiectiv specific: Îmbunătă irea managementului general al exploata iilor agricole pentru atingerea performan ei. Elaborarea de planuri de afaceri. fermele de semi-subzisten ă şi fermierii care aplică pentru măsurile de agro-mediu. Obiective opera ionale: Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultan ă a beneficiarilor măsurii de semisubzisten ă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.

Ac iunile sprijinite în cadrul măsurii: Pentru perioada 2007 – 2009: A. monitorizarea implementării planului de afaceri etc. asisten ă pentru identificarea şi coordonarea consultan ei adi ionale de specialitate (ex. pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin măsurile din axa I şi II. sex. Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” pentru beneficiari persoane fizice. C. Măsura 214 „Plă i pentru agro – mediu”. Perioada 2010-2013 În cursul acestei perioade sprijinul se acordă exclusiv pentru furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ă agricultorilor care beneficiază de sprijin pentru exploata iile de semi-subzisten ă prevăzute la art. Servicii de consiliere şi consultan ă privind respectarea standardelor unei agriculturi moderne de calitate adresată exploata iilor agricole comerciale. ajutor pentru ob inerea creditului (ex. rasă. asisten ă pentru elaborarea documentelor. inclusiv procesarea în cadrul fermei. Serviciile de consiliere şi consultan a vor include vizite în ferme. Decembrie 2009 . apartenen ă politică sau religioasă etc. 1782/2003. care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selec ie. pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă. de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. origine etnică. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei). 1 articolele 4 si 5 şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultan ă se va realiza individual pentru fiecare fermier. Servicii de consiliere şi consultan ă privind managementul exploata iei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de mediu aşa cum sunt prevăzute în Capitolul 1 articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr.Se va urmări difuzarea de cunoştin e în materie de gestiune şi administrare a terenurilor şi a exploata iilor agricole. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament. pregătirea aplica iei pentru agro-mediu). 20 litera (d) punctul (i) al Regulamentului (CE) nr. pentru măsurile din axa I şi II. Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă”. 275 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. privind normele de securitate la locul de muncă precum şi alte condi ii prevăzute în regulamentele comunitare. B. 1698/2005. Beneficiari Beneficiarii direc i ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere şi consultan ă respectiv entită i publice sau private. Servicii de consiliere şi consultan ă (inclusiv pentru întocmirea documentelor) pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin următoarele măsuri din cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rurală: Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”. participarea la întâlniri cu poten ialii creditori).

Instrumentarea (aplicarea) procedurii de atribuire a contractelor către furnizorii de consiliere şi consultan ă se va face de către DGDR – AM pentru PNDR şi de către DADR. Nu sunt eligibile pentru a primi sprijin prin această măsură fermele de subzisten ă şi exploata iile/gospodăriile silvice care nu dezvoltă şi activită i agricole. Detalii privind selec ia consultan ilor Evaluarea şi selec ia furnizorilor de consiliere şi consultan ă se va realiza în conformitate cu Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr. c) Fermieri care aplică pentru măsura 214 ”Plă i pentru agro – mediu”. Procedura de achizi ii publice aplicată de DGDR – AM pentru PNDR şi DADR prevede criterii de calificare şi selec ie care se referă la: − situa ia personală a candidatului (acesta trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească că nu a fost condamnat în ultimii 5 ani pentru fraudă. Nevoile de consiliere şi consultan ă identificate şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual de achizi ii elaborat de DGDR – AM pentru PNDR. sau pentru întocmirea cererilor pentru măsurile de agro-mediu). membri ai unor grupuri de producători sau ai altor forme asociative) pentru ac iunile de consiliere/consultan ă generală prevăzute la punctele B) şi C) din cadrul măsurii. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Procedurile de acordare a contractelor vor fi astfel elaborate încât să faciliteze selectarea op iunilor furnizorilor de servicii pentru oricare tip particular de serviciu în orice regiune. 276 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în baza căruia vor fi elaborate anun urile de participare. Perioada 2010-2013 Fermieri care de in ferme de semi-subzisten ă. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi ie publică. Măsura sprijină: Perioada 2007-2009 a) Fermieri care de in ferme de semi-subzisten ă.).Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii. Pentru a facilita participarea tuturor organiza iilor competente şi în vederea asigurării unor servicii de calitatea cea mai ridicată pentru fermieri.2. corup ie etc. e) Al i fermieri (ferme comerciale. complet armonizată cu legisla ia comunitară privind achizi iile publice. că şi-a îndeplinit obliga iile de plată ale impozitelor etc. Decembrie 2009 . d) Fermieri (doar persoane fizice) care aplică pentru măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”. aşa cum sunt defini i în subcapitolul 5. cu modificările şi completările ulterioare. în func ie de valoarea proiectului. procedurile de acordare a contractelor vor fi structurate în aşa fel încât poten ialii furnizori de servicii să poată candida pentru furnizarea serviciilor de consultan ă într-o arie geografică specificată (de exemplu numai într-un anumit jude ) şi pentru un anumit tip de serviciu de consultan ă (de exemplu numai pentru întocmirea planurilor de afaceri. că nu este în stare de faliment ori lichidare. b) Tineri fermieri şi instalarea acestora..

Criteriul de atribuire a contractului de achizi ie publică este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. C) într-o propor ie adecvată procesului de consiliere. Astfel: selec ia beneficiarilor finali pentru măsurile 112 Instalarea tinerilor fermieri.). 277 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. este de 70% din totalul aplica iilor realizate de furnizor. Decembrie 2009 .− − − capacitatea de exercitare a activită ii profesionale (candidatul trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică. cum ar fi: informa ii referitoare la personalul de specialitate de care dispune. eficien a şi eficacitatea candidatului. informa ii referitoare la studiile.primul servit. selec ia beneficiarilor finali pentru măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzisten ă se va realiza prin aplicarea unui sistem de selec ie bazat pe sistemul de scoraj pentru această măsură. să aibă exploata ia agricolă amplasată în zone Natura 2000 sau HNV. Serviciile de consiliere şi consultan ă oferite de către furnizorii selecta i vor fi monitorizate şi evaluate prin folosirea unor instrumente specifice. declara ii privind cifra de afaceri globală. Pentru componenta A procentul minim de aplica ii de succes care indică furnizarea unor servicii de calitate şi îndeplinirea obiectivelor de către consultant. pentru ac iunile sprijinite la punctul B: să fie membri ai unor grupuri de producători sau altor forme asociative recunoscute conform legisla iei în vigoare. Acest sistem de selec ie va fi stabilit de Autoritatea de Management în consultare cu Comitetul de Monitorizare. să aibă vârsta sub 40 de ani. În caietul de sarcini vor fi specificate principiile si criteriile de selec ie pe baza cărora furnizorii de consiliere şi consultan ă vor selecta beneficiarii finali. acesta trebuie să prezinte documente edificatoare. atestarea sau apartenen a din punct de vedere profesional). b) verificare pe teren/observare directă a activită ii consultantului. situa ia economică şi financiară (candidatul trebuie să prezinte documente relevante pentru demonstrarea situa iei economice şi financiare. Astfel. aptitudini. 221 Prima împădurire a terenurilor agricole şi 214 Plă i de agro-mediu se va realiza prin aplicarea principiului primul venit . să fie persoană fizică autorizată (PFA) sau juridică de inătoare de fermă comercială. Astfel. pentru ac iunile sprijinite la punctul C: să fie membri ai unor grupuri de producători sau altor forme asociative recunoscute conform legisla iei în vigoare. pregătirea profesională şi calificarea personalului responsabil cu implementarea proiectului. se are în vedere raportul pre – calitate în furnizarea serviciilor de consultan ă şi consiliere. informa ii referitoare la echipamentele tehnice de care dispune pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului etc. În caietul de sarcini va fi prevăzut că serviciile oferite de către furnizori sunt detaliate pe fiecare tip de ac iune (A. să aibă vârsta sub 40 de ani.). bilan ul contabil etc. cum ar fi: a) rapoarte periodice de activitate. B. capacitatea tehnică şi/sau profesională (se apreciază în func ie de experien ă. cum ar fi: declara ii bancare.

e) analiza documentelor întocmite/elaborate (rapoarte de diagnoză.692. Nu sunt eligibile: Cheltuielile de investi ii. Finan are Costuri totale: 158. în România nu a existat o măsură specifică destinată serviciilor de consiliere. ∗ Valoarea indicatorilor a fost calculată la nivel de axă. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei).) în cadrul proiectului/activită ii desfăşurate etc. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE31 Tip de indicator Realizare Rezultat Impact∗ Indicator Număr de fermieri consilia i: din care femei: Creşterea VAB în exploata iile sprijinite (mil. Pentru 2010-2013 Valoarea sprijinului este de 100% din cheltuielile eligibile numai pentru fermele de semisubzisten ă.937 39. analiză. d) aplicarea unor chestionare fermierilor consilia i privind calitatea serviciului furnizat. 278 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Detaliile pentru serviciile oferite şi suma exactă care va fi plătită pentru fiecare serviciu vor fi incluse în contractele semnate cu fiecare furnizor de consultan ă. măsură prevăzută a se implenta începând cu anul 2010.463 Euro Cheltuieli publice: 158. Euro) Creşterea productivită ii muncii inta 2007-2009 132. recomandări etc.692. Monitorizarea va eviden ia îndeplinirea obiectivelor de către firmele de consultan ă apreciind astfel şi calitatea serviciului furnizat.881 121 Creştere anuală cu 8% 31 Indicatorii au fost calcula i pe baza alocării financiare reale care nu cuprinde şi alocarea financiară aferentă Măsurii 114 . Decembrie 2009 .463 Euro.c) focus grupuri cu fermieri consilia i. Acorduri tranzitorii În cadrul Programului SAPARD. Volumul şi nivelul sprijinului Pentru 2007-2009 Volumul sprijinului este de 100% cheltuieli eligibile.

Decembrie 2009 .000 66. inta 2007-2009 50. Număr de fermieri beneficiari ai ac iunilor de consultan ă prevăzute la punctele B) şi C).000 10. Numărul exploata iilor sprijinite care produc pentru pia ă.469 Realizare Rezultat 279 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Număr de fermieri (persoane fizice) consilia i pentru Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”.Indicatori adi ionali Tip de indicator Indicator Număr de fermieri consilia i pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten ă”.000 39. Număr de fermieri consilia i pentru Măsura 214 „Plă i de agro – mediu”.937 3. Număr de fermieri consilia i pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”.000 30.

Axa 2: Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural 5. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole Măsura Cadrul legal Codul măsurii Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată Regulamentul Consiliului (CE) nr.2.3.V.1. Zona Montană Defavorizată are produc ia agricolă afectată de condi iile climatice şi de relief din cauza caracteristicilor de altitudine şi de pantă (Art. Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 . Dacă bugetul anual va fi depăşit. 18 al Regulamentului (CE) 1257/1999) şi este constituită din suma suprafe elor unită ilor administrativ-teritoriale (UAT) desemnate conform criteriilor de mai jos: • • Unită ile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m.520. limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care apar in de aceste UAT. men inându-se şi sus inându-se activită ile agricole durabile. 11 şi Anexa II 9.000 ha terenuri agricole. men inându-se astfel viabilitatea spa iului rural şi. 280 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.3. care nu sunt defavorizate. Valoarea sprijinului anual este de 50 Euro. Forma şi mărimea sprijinului Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plă i anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul zonei montane defavorizate.) 211 Obiectiv specific Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole. dar nu vor fi mai mici decât valorile minime stabilite în Anexa Regulamentului (CE) 1698/2005.3. toate plă ile vor fi reduse cu aceeaşi propor ie pentru a se putea încadra în buget.1. 1257/1999. de asemenea. Sprijinul financiar acordat fermelor din Zona Montană Defavorizată (ZMD) compensează diferen ele de venituri şi costuri fa ă de condi iile naturale prezente în alte zone. Decembrie 2009 . Obiectiv opera ional Să se asigure în Zona Montană Defavorizată utilizarea continuă a 2.5. 36 a (i). limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care apar in de aceste UAT. Descrierea măsurii Măsura 211 este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde produc ia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ din cauza unor condi ii naturale induse de altitudine şi pantă. 1698/2005 . 817/2004 (Art.Art. Unită ile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii între 400 – 600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%.Capitolul V (Art. 18) şi Regulamentul Consiliului (CE) nr. Aceste plă i nu pot depăşi sumele maxime stipulate în Anexa Regulamentului Consiliului (CE) Nr.2.

Calculul plă ii compensatorii este prezentat în Anexa 4A.01 .544 Euro Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă În cazul fermelor cu suprafe e agricole mai mari de 50 ha. suprafa a minimă a parcelei trebuie să fie de cel pu in 0. Astfel.100 100.50 50.1 ha.01 .754. pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi.544 Euro Cheltuială publică: 607.3 hectare. Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activită ile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plă i aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu pe toată suprafa a agricolă a fermei şi pe toată durata angajamentului. dreptul de utilizare al fermierilor este dat de încheierea unui contract de păşunat între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aceste contracte prevăd alocarea de suprafe e de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru care fermierii solicită păşunat) / suprafa ă de păşunat. Sprijinul financiar oferit pentru suprafe e utilizate în comun de către mai mul i fermieri pentru păşunatul animalelor se poate acorda fiecărui fermier propor ional cu dreptul de utilizare sau se acordă unui reprezentant al fermierilor. suprafa ă pentru care se pot 281 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Costul total: 607.3 hectare. culturilor de hamei. În cazul viilor. livezilor. iar suprafa a agricolă apar inând unei ferme. în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale. trebuie să fie de minim 1 hectar. pepinierelor pomicole. Decembrie 2009 Valoarea plă ii (EURO/ha) 100% din valoarea plă ii pentru fiecare hectar 75 % din plată 50 % din plată 35 % din plată .300 Peste 300 Beneficiarii Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activită i agricole pe terenurile agricole situate în Zona Montană Defavorizată. conform tabelului de mai jos: Suprafa a (ha) 1 .754. compusă din parcele de cel pu in 0. În acest fel Consiliile Locale atribuie fermierilor o suprafa ă de păşunat. Finan area Finan area se face din cheltuială publică în propor ie de 100%. valoarea plă ii scade pentru acele suprafe e agricole care depăşesc această valoare. Criterii de eligibilitate Sunt eligibile numai parcelele cu suprafa a minimă de cel pu in 0.

Aria geografică Această măsură se aplică doar în unita ile administrativ-teritoriale (comune/oraşe) din Zona Montană Defavorizată. De asemenea. membrii acestora pot aplica pentru suprafe ele pentru care de in drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care poate aplica în numele lor. aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plă i compensatorii. însă nu se va cere rambursarea plă ilor efectuate pentru perioada în care angajamentul a fost în vigoare. Lista cu acestor unită i administrativ . Respectarea standardelor – reducerea sau anularea plă ilor Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă pe întreaga suprafa ă a fermei Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu sau nu continuă activitatea agricolă în zona montană defavorizată timp de 5 ani de la primirea primei plă i.teritoriale este prezentă în Anexa 4A.primi plă i compensatorii în mod individual de către fiecare fermier.520. Decembrie 2009 .000 Suprafa a pentru care abandonarea activită ilor agricole este evitată: 2.400 ha Rezultat Impact Inversarea tendin ei de declin a biodiversită ii (evolu ia indicatorului referitor la popula ia de păsări specifice terenurilor agricole) Men inerea suprafe elor agricole cu înaltă valoare naturală (schimbări survenite de suprafe e agricole cu înaltă valoare naturală) Schimbări survenite în legisla ia na ională şi în cea comunitară Dacă o asemenea schimbare survenită în legisla ia na ională sau comunitară nu este acceptată de către beneficiar. ca urmarea a unei ac iuni sau a unei omisiuni care le este direct 282 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.000 ha Suprafa a care contribuie la men inerea şi îmbunătă irea calită ii solului: 113. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul indicatorului Realizare Indicatorul Numărul exploata iilor care primesc sprijin Suprafa a totală angajată prin măsură (ha) Suprafa a totală pe care obiectivele măsurii au fost îndeplinite inta 2007-2013 420.520.520. angajamentul va fi anulat.000 2.000 ha Suprafa a care contribuie la men inerea biodiversită ii şi a suprafe elor de HNV: 2. În cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate.

Decembrie 2009 . plata pentru anul în care nu s-au respectat aceste condi ii poate fi micşorată sau anulată. 1698/2005. 283 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. în baza articolului 51 din Regulamentul (CE) nr.imputabilă.

20 al Regulamentului (CE) nr. Zonele defavorizate . 1257/1999 . Aceste areale trebuie să fie formate din cel pu in 3 unită i administrativ-teritoriale şi nici o UAT nu trebuie să aibe o notă de bonitare a terenurilor agricole mai mare de valoarea 30 (detalii .) 212 Codul măsurii Obiectiv specific Să contribuie în zonele defavorizate . condi iilor de relief şi de umiditate a solului şi ca urmare nota de bonitare are o valoare medie ponderată de 16 puncte. men inându-se astfel şi viabilitatea spa iului rural şi. Regulamentul Consiliului (CE) Nr.cuprind acele areale continue unde nota de bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi care prezintă caracteristici naturale particulare. la utilizarea continuă a terenurilor agricole. această zonă prezintă valori mici de densitate a popula iei şi un grad mare de dependen ă a popula iei fa ă de activită ile agricole (detalii .3.Capitolul V (Art. men inându-se şi sus inându-se activită ile agricole durabile.Măsura Cadrul legal Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană Regulamentul Consiliului (CE) nr. 19 şi 20) şi Regulamentul Consiliului (CE) nr. unde productivitatea agricolă este limitată datorită calită ii reduse a solului. Sprijinul financiar acordat compensează diferen ele fa ă de condi iile naturale prezente în alte zone.Anexa 4A). care nu sunt defavorizate.795.ZDS (Art. De asemenea.Anexa 4A).altele decât zona montană. 817/2004 (Art. Descrierea măsurii Măsura 212 este un instrument prin care se acordă sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole situate în zone unde produc ia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condi ii naturale şi unde este importantă men inerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condi iile naturale.Art. 11 şi Anexa II 9.altele decât zona montană sunt determinate conform criteriilor prezente în Anexa 4 şi sunt clasificate în două categorii: A. 36 a (ii). 1698/2005 . climatului nefavorabil.1. Zonele Defavorizate de Condi ii Naturale Specifice .000 ha terenuri agricole. Zona Semnificativ Defavorizată . 284 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Obiectiv opera ional Să se asigure în zonele defavorizate . de asemenea. Decembrie 2009 . Acest sprijin reprezintă în acelaşi timp o ac iune menită să contracareze procesul de depopulare şi să men ină poten ialul turistic al acestor zone.ZSD (Art.19 al Regulamentului (CE) nr.altele decât zona montană utilizarea continuă a 1.V. B. 1257/1999) . 1257/1999) cuprinde acele unită i-administrativ teritoriale care se suprapun în totalitate sau par ial cu Rezerva ia Biosferei “Delta Dunării”.

1257/1999.876 Euro Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă În cazul fermelor cu suprafe e agricole mai mari de 50 ha. valoarea plă ii scade pentru acele suprafe e agricole care depăşesc această valoare. situat în cadrul zonelor defavorizate – altele decât zona montană. Valoarea sprijinului anual este prezentat în tabelul de mai jos. Valoarea sprijinului anual Tipul de Zonă Defavorizată Zone Semnificativ Defavorizate . Decembrie 2009 . Costul total: 493. dar nu vor fi mai mici decât valorile minime stabilite în Anexa Regulamentului (CE) 1698/2005.876 Euro Cheltuială publică: 493. Dacă bugetul anual va fi depăşit. Calculul plă ii compensatorii este prezentat în Anexa 4A. Aceste plă i sunt condi ionate de respectarea Bunelor Condi ii Agricole şi de Mediu pe toată suprafa a fermei şi nu pot depăşi sumele maxime stipulate în Anexa Regulamentului Consiliului (CE) nr.Forma şi mărimea sprijinului Sprijinul financiar este oferit sub forma unei plă i anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat.ZSD Zone Defavorizate de condi ii naturale Specifice .083. conform tabelului de mai jos: 285 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.083.ZDS Valoarea plă ii Euro/ha 90 Euro 60 Euro Finan area Finan area se face din cheltuială publică în propor ie de 100%. toate plă ile vor fi reduse cu aceeaşi propor ie pentru a se putea încadra în buget.

în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale. trebuie să fie de minim 1 hectar. Astfel. iar suprafa a agricolă apar inând unei ferme. Criteriile de eligibilitate Sunt eligibile numai parcelele cu suprafa a minimă de cel pu in 0. livezilor. respectiv în zonele defavorizate de condi ii naturale specifice.Suprafa a (ha) 1 .1 ha. 286 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Aceste contracte prevăd alocarea de suprafe e de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru care fermierii solicită păşunat) / suprafa ă de păşunat. compusă din parcele de cel pu in 0.100 100. Listele cu aceste unită i administrativ .01 . pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi. pepinierelor pomicole. În cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate.01 .3 hectare.50 50. suprafa ă pentru care se pot primi plă i compensatorii în mod individual de către fiecare fermier.3 hectare. Sprijinul financiar oferit pentru suprafe e utilizate în comun de către mai mul i fermieri pentru păşunatul animalelor se poate acorda fiecărui fermier propor ional cu dreptul de utilizare sau se acordă unui reprezentant al fermierilor. dreptul de utilizare al fermierilor este dat de încheierea unui contract de păşunat între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aria geografică Această măsură se aplică doar în unita ile administrativ-teritoriale (comune/oraşe) din zona semnificativ defavorizată şi din zonele defavorizate de condi ii naturale specifice. suprafa a minimă a parcelei trebuie să fie de cel pu in 0. Decembrie 2009 . aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plă i compensatorii.teritoriale sunt prezente în Anexa 4A.300 Peste 300 Valoarea plă ii RON/ha (Euro/ha) 100% din valoarea plă ii pentru fiecare hectar 75 % din plată 50 % din plată 35 % din plată Beneficiarii Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activită i agricole pe terenurile agricole situate în zona semnificativ defavorizată. Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activită ile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plă i aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu pe toată suprafa a agricolă a fermei şi pe toată durata angajamentului. De asemenea. În acest fel Consiliile Locale atribuie fermierilor o suprafa ă de păşunat. În cazul viilor. membrii acestora pot aplica pentru suprafe ele pentru care de in drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care poate aplica în numele lor. culturilor de hamei.

Decembrie 2009 .000 ha – ZSD Suprafa a pentru care abandonarea activită ilor agricole este evitată: 175.000 ha .Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul indicatorului Indicatorul Numărul exploata iilor care primesc sprijin Realizare Suprafa a totală angajată prin măsură inta 2007-2013 Total 299. 287 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. însă nu se va cere rambursarea plă ilor efectuate pentru perioada anterioară schimbărilor legislative.760 ha– ZDS Rezultat Suprafa a totală pe care obiectivele măsurii au fost indeplinite Impact Inversarea tendin ei de declin a biodiversită ii (evolu ia indicatorului referitor la popula ia de păsări specifice terenurilor agricole) Men inerea suprafe elor agricole cu înaltă valoare naturală (schimbări survenite de suprafe e agricole cu înaltă valoare naturală) Schimbări survenite în legisla ia na ională şi în cea comunitară De asemenea.500 ha – ZSD 320.620.000 ha – ZDS Suprafa a care contribuie la men inerea şi îmbunătă irea calită ii solului: 25. angajamentele vor fi anulate.000 ha 1. ca urmarea a unei ac iuni sau a unei omisiuni care le este direct imputabilă.167 270. 1698/2005. plata pentru anul în care nu s-au respectat aceste condi ii poate fi micşorată sau anulată în baza articolului 51 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. în care angajamentele au fost în vigoare.620.795. Dacă aceste schimbări nu sunt acceptate de către beneficiari.620.000 – ZDS 29.000 ha – ZSD 1. Respectarea standardelor – reducerea sau anularea plă ilor Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă pe întreaga suprafa ă a fermei Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu sau nu continuă activitatea agricolă în zonele defavorizate – altele deât zona montană timp de 5 ani de la primirea primei plă i. şi alte schimbări pot surveni în legislatia na ională sau comunitară.ZDS Suprafa a care contribuie la men inerea biodiversită ii şi a suprafe elor de HNV: 175.000 ha – ZDS 175.167 – ZSD Total 1.000 ha – ZSD 1.

Articolul 1 punctul 2 (1) (d) al Regulamentului (CE) nr. Practici Agricole Tradi ionale. 2. apei.2. a resurselor naturale.473/2009 Anexa Regulamentului nr.3. Men inerea pajiştilor cu înaltă valoare naturală Men inerea biodiversită ii prin aplicarea practicilor agricole tradi ionale Managementul adecvat al pajiştilor importante pentru păsări Asigurarea protec iei apei şi solului Impact Rezultat Obiective opera ionale Output Lista pachetelor existente: 1. solului şi a peisajului rural. a solului şi a diversită ii genetice. a peisajului şi caracteristicilor sale. Decembrie 2009 . inclusiv a biodiversită ii. 1698/2005 din 20 Septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). 1698/2005 din 20 Septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Ierarhia obiectivelor Obiectiv global Obiectivul măsurii (specific) Îmbunătă irea mediului şi a spa iului rural Obiectivul acestei măsuri este de a contribui la dezvoltarea durabilă a spa iului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de produc ie agricolă compatibile cu protec ia şi îmbunătă irea mediului.4 din Anexa II la Regulamentul (CE) Nr. Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală. Plă ile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de produc ie agricolă compatibile cu protec ia şi îmbunătă irea mediului. Articolul 39 din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 288 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 1974/2006.1. (CE) 74/2009 Codul Măsurii 214 Motiva ie Plă ile de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societă ii pentru servicii de mediu. Articolul 27 şi punctul 5.Măsura Cadrul Legal Plă i de Agro-mediu Articolul 36 (a) (iv) din Regulamentul Consiliului (CE) Nr.

Arie geografică Pachetul 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetul 2 „Practici Agricole Tradi ionale” vizează pajiştile cu Înaltă Valoare Naturală. 39 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. Culturi verzi. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură). Plă ile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerin ele minime eviden iate mai jos. angajamente de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. Prin urmare. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor. România nu are prevăzute reglementări legislative privind poluarea cu fosfor. 1698/2005. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protec ie a plantelor în vederea plasării pe pia ă şi a utilizării lor pe teritoriul României). Aceste standarde obligatorii relevante sunt extrase din prevederile art. considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plă ilor compensatorii de agro-mediu. 15/56/2008 pentru adoptarea măsurilor privind bunele condi ii agricole şi de mediu în România). O descriere detaliată a cerin elor minime relevante fiecărui angajament poate fi găsită în Anexa 4B1. precum şi alte cerin e obligatorii relevante stabilite prin legisla ia na ională (Ordonan a nr.3. care prezintă nivelul de referin ă neremunerat. 4. 1782/2003 (Ordinul Comun nr. delimitate în Program (Figura 1). cerin ele de agro-mediu sunt stabilite respectând aceste prevederi. Pajişti Importante Pentru Păsări – pachet pilot. 4/1995 privind fabricarea. 289 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Cerin ele minime În conformitate cu art. Decembrie 2009 . în mod voluntar. 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul Consiliului nr. (Hotărârea Guvernului nr. precum şi din legisla ia na ională privind utilizarea fertilizan ilor (Ordinul Comun nr. Domeniu de aplicare şi ac iuni Plă ile de agro-mediu vor fi acordate fermierilor care îşi asumă. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protec ia apelor împotriva poluării cu nitra i din surse agricole) utilizarea produselor de protec ie a plantelor. Delimitarea este făcută la nivel de unită i administrativ teritoriale (UAT). plă ile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc standardele obligatorii relevante pentru respectivele angajamente. Beneficiari Fermieri.

Forma şi valoarea sprijinului Plata de agro-mediu este plătită ca plată fixă la hectar şi reprezintă o compensa ie pentru pierderile de venit şi costurile adi ionale suportate de fermieri. MADR a asigurat verificarea acestor calcule iar acestea s-au dovedit a fi consistente şi plauzibile. 3) se angajează să respecte cerin ele minime relevante pe suprafa a întregii ferme. 4) se angajează să respecte cerin ele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică. delimitate în Program (Figura 2).Pachetul Pilot 3 Pajişti Importante Pentru Păsări vizează pajiştile regăsite într-un număr de Arii Importante pentru Păsări. identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare şi Control. Decembrie 2009 . În situa ia în care fermierul utilizează acele suprafe e de mai pu in de 5 ani. Aceste două institute sunt autonome şi se află în coordonarea Academiei de Ştiin e Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti”. 6) declară pe propria răspundere că nu a utilizat fertilizan i chimici şi /sau pesticide în ultimii 5 ani pe suprafe ele pe care inten ionează să aplice pachetul 1 „Pajişti cu înaltă valoare naturală”. 2) se angajează să men ină angajamentul de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani. Descrierea pachetelor de agro-mediu disponibile Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală 290 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.3 ha. Din punctul de vedere al eligibilită ii terenului. Criterii de eligibilitate Plă ile de agro-mediu pot fi acordate ca parte a măsurilor dacă beneficiarul: 1) este utilizatorul unei suprafe e agricole localizată pe teritoriul României. 5) se angajează să ină o eviden ă a activită ilor agricole corelate cu implementarea cerin elor de agro-mediu. declara ia va avea aplicabilitate doar pentru perioada anterioară în care fermierul a utilizat efectiv acele suprafe e. Plata se efectuează anual.2 şi 3). Acest criteriu de eligibilitate este aplicabil doar în cazul pachetului 1. de la data semnării acestuia. Delimitarea este făcută la nivel de unită i administrativ teritoriale. Plata se va face în întregime către fermier. Consisten a şi plauzibilitatea calculelor plă ilor Plă ile compensatorii sunt elaborate de către Institutul de Cercetare Dezvoltare Pajişti Braşov şi de Institutul Na ional Cercetare Dezvoltare în Agricultură Fundulea. în prezent plă ile de agro-mediu se acordă pentru terenul arabil (în cazul pachetului 4) şi pentru pajişti (în cazul pachetelor 1. Pachetul 4 Culturi Verzi este disponibil pentru terenul arabil pe întreg teritoriul na ional. cu o suprafa ă minimă de 1 ha iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0.

O astfel de creştere a utilizării fertilizan ilor chimici ar fi implicit asociată cu scăderea semnificativă a diversită ii speciilor de plante şi pierderea de habitate. 291 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Nivelul mediu de fertilizare este încă relativ scăzut însă. este nevoie ca sistemele extensive de utilizare a pajiştilor semi-naturale să fie sus inute îndeajuns pentru a putea face fa ă competi iei atât cu sistemele agricole intensive cât şi într-un context mai larg. Studiile efectuate asupra sistemelor de pajişti din România arată că acestea prezintă o diversitate botanică foarte ridicată. este de aşteptat ca acesta să crească semnificativ până în anul 2011 în strânsă corelare cu creşterea eficien ei în agricultură. în general asociate cu o diversitate ridicată de specii şi habitate). Jones 2007). cea mai vizibilă dintre aceste schimbări fiind sporirea utilizării mijloacelor mecanizate pentru efectuarea lucrărilor pe pajişti. Există anumite schimbări care arată poten ialul creşterii gradului de intensivizare. sus inută de-a lungul secolelor de sisteme agricole tradi ionale ca parte a ceea ce poate fi descris ca un sistem durabil de utilizare a terenului (A. Provocarea constă în men inerea acestei bogate resurse de pajişti semi-naturale în fa a schimbărilor socio-economice ce vor apărea în mediul rural în anii următori.Descriere România de ine una din resursele cele mai bogate de pajişti semi-naturale încă existente în Europa. Această diversitate este asociată cu caracteristici geomorfologice neobişnuite şi o suită de specii de plante rare de o ecologie contrastantă. Decembrie 2009 . O amenin are importantă este intensivizarea agriculturii în aceste zone şi o posibilă conversie a pajiştilor cu înaltă valoare naturală în teren arabil sau pajişti utilizate intensiv. cu alte activită i economice emergente cu care se va afla în competi ie. Pentru a reuşi. aşa cum este demonstrat de numeroase studii. pajişti ce pot fi clasificate ca pajişti cu înaltă valoare naturală (pajişti seminaturale.

livezi tradi ionale). urmată de aplicarea unui proces de omogenizare pentru a se ob ine suprafe e continue compacte. O listă a acestor unită i administrativ teritoriale se găseşte în Anexa 4B2. pragul utilizat pentru delimitarea zonelor cu înaltă valoare naturală fiind stabilit la minimum 50% concentra ie de pajişti semi-naturale.038. 292 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.4 milioane hectare. Desemnarea a fost realizată folosindu-se una din defini iile oferite de Agen ia Europeană de Mediu prin intermediul unui studiu publicat în anul 2004 (Andersen et al). Astfel. Numărul total de unită i administrativ teritoriale aflate în zonele cu înaltă valoare naturală este de 1. Suprafa a eligibilă de pajişte este de aprox. dar în anii următori şi alte tipuri de teren agricol caracterizat de prezen a luxuriantă a biodiversită ii pot fi adăugate prezentei desemnări (de ex. 2.Desemnarea pajiştilor cu înaltă valoare naturală Figura 1 – Zone Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală România Desemnarea curentă face referire doar la pajişti (care într-adevăr sunt plasate în vârful ierarhiei în compara ie cu celelalte moduri de utilizare a terenului în ceea ce priveşte biodiversitatea asociată). prezenta desemnare urmează defini ia pentru următorul tip de teren agricol cu înaltă valoare naturală – teren agricol ce prezintă o propor ie ridicată de vegeta ie seminaturală (în particular pajişti semi-naturale în general asociate cu prezen a unui nivel ridicat de biodiversitate). Decembrie 2009 . A implicat utilizarea datelor oferite de programul “Corine Land Cover 2000” precum şi diferite alte studii la nivel european şi na ional. Practic. a fost ob inută o cartare ini ială a zonelor cu înaltă valoare naturală la nivel de unită i administrativ teritoriale.

de aceea se acordă o plată compensatorie. Leontodon hispidus. 347/2004. Ca urmare a respectării acestor cerin e. Knautia arvensis.000 hectare sub angajament. Nu vor fi realizate însămân ări de suprafa ă sau supraînsămân ări. Veronica austriaca. N s. Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament. Speciile ce vor face obiectul monitorizării sunt următoarele: Ononis spinosa. Pimpinella saxifraga. fermierii suferă o pierdere de venit în compara ie cu cei care aplică practicile agricole conven ionale. Se pot face însămân ări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite por iuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental. există diferen e în privin a costurilor. De asemenea. Cositul poate începe doar după data de 1 iulie. Leucanthemum vulgare. intă 2013: 1. Păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar.Obiectiv opera ional Men inerea pajiştilor cu înaltă valoare naturală. va fi monitorizată anual pe anumite parcele eşantion aflate sub angajament. Notă: La elaborarea calculului plă ii compensatorii pentru acest pachet au fost luate în considerare modificările prevăzute ale Legii Muntelui nr. Decembrie 2009 . Interzicerea utilizării fertilizan ilor chimici conduce la o scădere a produc iei cu 25% iar întârzierea cositului conduce la o pierdere de 33% din valoarea fânului ob inut. practica de agro-mediu nu este la fel de profitabilă ca o practică conven ională. Plată compensatorie la hectar = 124 Euro. Indicatori adi ionali pentru pachetul 1 Evolu ia unor specii de plante.450. Briza media. Plantago media. Dianthis 293 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Utilizarea tradi ională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. considerate indicatori calitativi relevan i pentru estimarea succesului acestui pachet. Acest pachet nu va fi implementat până când Legea Muntelui (347/2004) va fi modificată. fermierii trebuind să lucreze mai mult pentru a combate manual plantele invazive dar în acelaşi timp având şi unele economii prin neachizi ionarea de fertilizan i chimici şi pesticide./ha. În ansamblu. Cerin e de management Utilizarea fertilizan ilor chimici este interzisă. Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.a. Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafa a pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. Utilizarea pesticidelor este interzisă. Thymus serpyllum.

Pachetul Pilot 3 Pajişti Importante Pentru Păsări Acest pachet va fi implementat ca pachet pilot într-un număr de Arii Importante pentru Păsări.carthusianorum. Lanius minor şi Falco vespertinus. Aceste specii sunt prezente în număr mare în România în timp ce în alte zone din Europa se află în declin sau au dispărut. Cerin ă de management Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafa a pajiştilor aflate sub angajament cu excep ia celor operate cu for ă animală. inta propusă este evitarea declinului acestor specii. intă 2013: 375. aproximativ 50% din popula ia europeană de Falco vespertinus (Vânturelul de seară) şi aproximativ 27% din popula ia europeană de Crex crex (Cârstelul de câmp). Polygala major.000 hectare sub angajament. Linum catharticum. 294 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Descriere Un management adecvat al pajiştilor din interiorul Ariilor Importante pentru Păsări (IBA) este necesar pentru conservarea speciilor de păsări importante la nivel european. De aceea. Trifolium montanum. Origanum vulgare. Serratula tinctoria. Clinopodium vulgare. Sanguisorba officinalis. Viola hirta. Pachetul 2 Practici agricole tradi ionale Poate fi aplicat doar în combina ie cu pachetul 1. Lucrări cum ar fi cositul manual sau întorsul fânului necesită muncă intensă şi sunt mai costisitoare decât practicile mecanizate moderne. Prunella grandiflora. Această listă de specii poate fi îmbogă ită prin adăugarea altor specii relevante. Acest pachet pilot îşi propune să faciliteze câştigarea de experien ă în acest domeniu întrucât România nu a mai promovat până în prezent scheme de agro-mediu focusate la nivel de specie. Totodată se doreşte a fi un exerci iu util pentru implementarea previzionată a plă ilor Natura 2000. o plată compensatorie este acordată. însemnând că acest pachet poate fi aplicat doar de fermierii care au aplicat şi pentru pachetul 1. România de ine aproximativ 97% din popula ia europeană de Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră). Plată compensatorie la hectar = 58 Euro. Speciile vizate prin acest pachet pilot sunt Crex crex. Primula veris. Lathyrus pratensis. Decembrie 2009 . Obiectiv opera ional Men inerea biodiversită ii prin aplicarea practicilor agricole tradi ionale. dacă acest lucru va fi considerat necesar pe parcursul desfăşurării proiectelor de monitorizare. Respectarea acestei practici conduce la costuri mai mari pentru fermieri. Succisa pratensis.

Kogalniceanu . Padurea Hagieni. Decembrie 2009 . Numărul total de UAT eligibile este de 154 (Figura 2).26 milioane hectare. Campia Crisurilor. O listă a acestor UAT se găseşte în Anexa 4B2. 295 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Stepa Casimcea. Delta Dunarii. Defileul Inferior al Muresului. Dumbraveni. Saraiu Horea. Elesteele Jijiei şi Miletinului.Gura Ialomitei. Lunca Barcaului. IBA-urile selectate sunt: Crex crex – Confluen a Jiu Dunăre. Dunarea Veche – Bratul Macin.Arii Importante pentru Păsări pilot au fost selectate pe baza principiului reprezentativită ii (aceste specii se regăsesc în număr mare în IBA-urile selectate). Delimitarea s-a realizat la nivel de Unită i Administrativ Teritoriale (UAT). Cheile Dobrogei. Suprafa a de pajişte eligibilă este de aprox 0.Aliman-Adamclisi. Valea Râului Negru Lanius minor şi Falco vespertinus . Allah Bahir – Capidava. Cursul Mijlociu al Somesului. Ariile Importante pentru Păsări au fost selectate în colaborare cu Societatea Ornitologică Română. Hunedoara Timiseana. Pajiştile din acele UAT care se suprapun integral sau par ial cu una dintre Ariile Importante pentru Păsări selectate sunt eligibile pentru a primi sprijin prin acest pachet.

Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor. fermierii suferă o pierdere de venit în compara ie cu cei care aplică practicile agricole conven ionale. intă (total) 2013 . Interzicerea utilizării fertilizan ilor (inclusiv a celor organici) conduce la o scădere a produc iei cu 30% iar întârzierea cositului conduce la o pierdere de 50% din valoarea fânului ob inut. Campia Crisurilor. Nu vor fi realizate însămân ări de suprafa ă sau supraînsămân ări. Delta Dunarii. Cerin e de management Varianta 3.Obiectiv opera ional Managementul adecvat al pajiştilor importante pentru păsări. Dunarea Veche – Bratul Macin. 296 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Varianta 3. Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafa a pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului.2 Lanius minor şi Falco vespertinus (Ariile Importante pentru Păsări Aliman-Adamclisi. Cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie. Ca urmare a respectării acestor cerin e. Se pot face însămân ări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite por iuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental. Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafa a pajiştilor aflate sub angajament.1 – Crex Crex: 38.2 – Lanius minor. de aceea se acordă o plată compensatorie. fermierii trebuind să lucreze mai mult pentru a combate manual plantele invazive dar în acelaşi timp având şi unele economii prin neachizi ionarea de fertilizan i chimici şi pesticide. Decembrie 2009 . cu excep ia celor operate cu for ă animală.Gura Ialomitei. Kogalniceanu .Confluen a Jiu Dunăre. Elesteele Jijiei şi Miletinului.000 hectare pajişte sub angajament.1 – Crex Crex: 209 euro. Notă: Cerin ele de management au fost stabilite în colaborare cu Societatea Ornitologică Română. Valea Râului Negru) Utilizarea fertilizan ilor este interzisă.7 UVM pe hectar.173. lată de 3 metri.000 hectare. va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele.000 hectare. intă Varianta 3. Hunedoara Timiseana. Această bandă poate fi cosită sau păşunată după data de 1 septembrie. Falco vespertinus: 135. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. O bandă necosită sau nepăşunată.1 Crex Crex (Ariile Importante pentru Păsări . În ansamblu. Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament. această practică de agromediu nu este la fel de profitabilă ca o practică conven ională. intă Varianta 3. Plată la hectar Varianta 3. De asemenea. Utilizarea pesticidelor este interzisă. Păşunatul se va efectua cu maximum 0. există diferen e în privin a costurilor.

lată de 3 metri. Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafa a pajiştilor aflate sub angajament cu excep ia celor operate cu for ă animală. Allah Bahir – Capidava. de aceea se acordă o plată compensatorie. există diferen e în privin a costurilor. va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. fermierii suferă o pierdere de venit în compara ie cu cei care aplică practicile agricole conven ionale. Cursul Mijlociu al Somesului. această practică de agromediu nu este la fel de profitabilă ca o practică conven ională. De asemenea. Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafa a pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. Nu vor fi realizate însămân ări de suprafa ă sau supraînsămân ări. fermierii trebuind să lucreze mai mult pentru a combate manual plantele invazive dar în acelaşi timp având şi unele economii prin neachizi ionarea de fertilizan i chimici şi pesticide. Ca urmare a respectării acestor cerin e. 297 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Lanius minor şi Falco vespertinus. Falco vespertinus: 101 euro pe hectar. Indicatori adi ionali pentru pachetul 3 Evolu ia speciilor Crex crex. Notă: Cerin ele de management au fost stabilite în colaborare cu Societatea Ornitologică Română. Cositul se va efectua în etape. Această bandă poate fi cosită sau păşunată după data de 1 septembrie. Cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie. Se pot face însămân ări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite por iuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental. Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor. Cheile Dobrogei. Padurea Hagieni). În ansamblu. Dumbraveni. O bandă necosită sau nepăşunată. Plată Varianta 3.2 – Lanius minor. Decembrie 2009 . Utilizarea pesticidelor este interzisă. inta propusă este evitarea declinului acestor specii. Utilizarea fertilizan ilor este interzisă. va fi monitorizată anual pe anumite parcele eşantion aflate sub angajament.Lunca Barcaului. Interzicerea utilizării fertilizan ilor (inclusiv a celor organici) conduce la o scădere a produc iei cu 30%. Saraiu Horea. Defileul Inferior al Muresului. Stepa Casimcea. Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament. Păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar.

Dezvoltarea previzionată a pachetului 3 În prezent. pentru a se asigura protec ia păsărilor importante la nivel European. De aceea. reduce viabilitatea fermelor şi aduce daune mediului înconjurător. Riscul de eroziune este crescut şi de faptul că multe terenuri sunt lăsate descoperite pe timpul iernii. Extinderea estimată mai sus include posibila transformare a unora din variantele din cadrul acestui pachet în angajamente Natura 2000 ce vor fi compensate sub codul 213 începând din anul 2010. dar există de asemenea o nevoie de a încuraja to i fermierii să treacă dincolo de respectarea BCAM prin adoptarea unor practici de agro-mediu ce vizează conservarea solului şi a apei. Extinderea estimată poate fi găsită în tabelul de mai jos: Anul 2007 2010 % acoperit de pachet din total suprafa ă IBA (estimare) 20% 40% România a transmis la Uniunea Europeană propunerea de desemnare a siturilor Natura 2000 care include o mare parte a Ariilor Importante pentru Păsări existente în România. procentul estimat pentru anul 2010 face subiectul atât al angajamentelor de agro-mediu prin acest pachet cât şi al viitoarelor angajamente Natura 2000. în special eroziunea solului prin apă.6% din suprafa a agricolă totală şi 5% din suprafa a totală de pajişti. Pe baza lec iilor învă ate în stadiul de pilot. Ariile Importante pentru Păsări selectate în cadrul acestui pachet pilot acoperă aproximativ 20% din suprafa a totală a Ariilor Importante pentru Păsări existentă în România. 8. acest pachet are poten ialul de a fi pe mai departe dezvoltat. Promovarea Bunelor Condi ii Agricole şi de Mediu (BCAM) relevante pentru combaterea eroziunii solului reprezintă un pas important pentru înlăturarea acestei amenin ări. Unită ile administrativ teritoriale eligibile acoperă aproximativ 8. este un fenomen larg răspândit în România. Pachetul 4 Culturi verzi Descriere Eroziunea solului.1% din suprafa a na ională. Trebuie men ionat şi faptul că o mare parte a Ariilor Importante pentru Păsări din România sunt acoperite (aproximativ 40%) de pachetul 1 Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală. fenomen a cărui manifestare pe termen lung. prin extinderea suprafe elor acoperite începând cu anul 2010. Decembrie 2009 . de aceea una dintre cele mai simple măsuri de conservare a solului este 298 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. pachet care deşi este focusat pe conservarea speciilor de plante asociate pajiştilor semi-naturale are poten ialul de a aduce şi o contribu ie indirectă la protec ia speciilor de păsări din zonele respective.

Cerin a cuprinsă în GAEC specifică faptul că: „pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă sau să fie lăsat nelucrat pe cel pu in 20% din suprafa a de teren arabil a fermei”. intă 2013: 700. Nu este permis aratul pajiştilor existente în fermă pe toata durata angajamentului. sulfina. măzărichea. În această situa ie şi plă ile aferente acestor pachete se cumulează. el având de asemenea poten ialul de a diminua riscul scurgerilor de nutrien i. Aplican ii pot schimba anual suprafa a pentru care aplică acest pachet cu alte suprafe e localizate în cadrul aceleiaşi ferme. Pentru a se evita orice suprapunere cu acest GAEC acest pachet se poate aplica pe maximum 80% din suprafa a de teren arabil apar inând unei ferme. Utilizarea fertilizan ilor chimici pentru culturile verzi este interzisă. dar cu condi ia men inerii valorii de suprafa ă angajată în cadrul acestui pachet în primul an de angajament. în special a azotului. Obiectiv opera ional Asigurarea protec iei apei şi a solului. rapi a. Acestea sunt semănate imediat după recoltare şi protejează solul pe timpul iernii asigurând acoperirea acestuia cu vegeta ie. în timpul iernii. muştarul. Biomasa formată trebuie să fie incorporată în sol cel târziu până la finalul lunii martie. Lucrările agricole necesare pentru următoarea cultură pot începe doar după ce s-a realizat această ac iune. Acestea sunt premisele pentru care o plată compensatorie este acordată. Combinarea pachetelor de agro-mediu Doar pachetul 1 şi pachetul 2 se pot aplica în combina ie pe aceeaşi suprafa ă de teren. lupinul. 299 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Pachetul poate astfel contribui la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă de a asigura o bună stare ecologică şi chimică a tuturor apelor. Ca urmare a respectării acestor practici fermierii suportă costuri mai mari. Aceste costuri constau în consum crescut de combustibil pentru efectuarea lucrărilor adi ionale precum şi în costuri cu achizi ionarea semin elor.încurajarea utilizării aşa numitelor culturi verzi. Plantele ce pot fi utilizate ca şi culturi verzi sunt: mazărea. neexistând cerin e care ar putea fi plătite de două ori. Acest pachet de conservare a apei şi a solului va fi disponibil în întreaga ară.000 hectare sub angajament. Cerin e de management Semănarea culturilor verzi trebuie realizată până la sfârşitul lunii septembrie. Doar fertilizan ii organici pot fi utiliza i înaintea înfiin ării culturilor verzi. Plată compensatorie pentru suprafa a acoperită de culturile verzi care depăşeşte suprafa a protejată prin GAEC (suprafa a protejată prin GAEC este de 20%) = 130 Euro pe hectar. Decembrie 2009 .

Schimbări survenite în legisla ia na ională şi cea comunitară O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele de agro-mediu pentru a asigura ajustarea acestora în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerin elor. Când beneficiarii măsurii de agro-mediu sunt responsabili de nerespectarea uneia sau mai multor cerin e specifice de management cuprinse în angajament. şi totodată pentru cerin ele minime pentru fertilizan i şi produse folosite pentru protec ia plantelor şi a altor cerin e obligatorii relevante stabilite prin legisla ia na ională. 1782/2003 şi cu anexele sale III şi IV.184 Euro 300 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Decembrie 2009 . care fac subiectul controlului şi sunt supuse sanc iunilor sau excluderilor de la plată în caz de nerespectare conform legisla iei în vigoare. acele cerin e voluntare de agro-mediu care devin astfel obligatorii în unele zone. stabilite în conformitate cu art. angajamentul va fi anulat însă nu se va cere rambursarea plă ilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare.Descrierea metodologiei şi a estimărilor şi parametrilor agronomici folosi i ca punct de referin ă pentru calcule Acestea sunt descrise în sumarul fiecărui pachet şi au fost elaborate detaliat de către institutele indicate în Sec iunea 5.408. plata anuală va fi redusă sau anulată.6. 4 şi 5 ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. Ajustările necesare sunt permise. Respectarea standardelor – reducerea sau anularea plă ilor Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă cerin ele minime relevante angajamentului asumat. Dacă o asemenea ajustare a legisla iei na ionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar. vor fi compensate sub codul 213 „Plă i Natura 2000 şi plă i legate de implementarea Directivei 2000/60” în acele zone. După desemnarea planurilor de management specifice siturilor Natura 2000. Finan are Cost total: 996. doar dacă întruneşte următoarele condi ii: a) respectiva conversie aduce beneficii semnificative mediului sau bunăstării animalelor. Conversia angajamentelor Un angajament poate fi transformat într-un alt angajament în perioada de validitate a acestuia.2. respectiv stabilirea regulilor detaliate de implementare ale Directivei Cadru Apă. plata anuală va fi redusă sau anulată. b) angajamentul existent este îmbunătă it.

din care 33.408. Acest sprijin este în valoare de 521.184 Euro. care sunt sprijinite prin Programul SAPARD până la finalul anului 2008.563.174. 301 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.203.867 2.000 ha (suprafa ă fizică) a) 1.567 Euro cheltuială publică (27.563. Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE şi indicatorii adi ionali32 Tipul indicatorului Indicator Numărul total al exploata iilor agricole sau al exploata iilor altor administratori de teren care primesc sprijin Împăr ire în func ie de: • tipul beneficiarilor (fermieri/alt tip de manageri de teren) • vârsta angajamentului Suprafa a totală sprijinită Împăr ire în func ie de: • tipul beneficiarilor (fermieri/alt tip de manageri de teren) • vârsta angajamentului • tipul angajamentului Număr total de contracte Împăr ire în func ie de: • tipul beneficiarilor (fermieri/alt tip de manageri de teren) • vârsta angajamentului • tipul angajamentului Suprafa a fizică totală sprijinită Numărul de ac iuni privind resursele genetice Suprafa a ce beneficiază de o gospodărire de succes a terenului. contribuind la: a) biodiversitate şi înalta valoare naturală a terenului agricol/terenului forestier b) calitatea apei c) atenuarea schimbărilor climatice d) calitatea solului inta 2007-2013 170.000 Rezultat 32 Indicatorii au fost calcula i pe baza alocării financiare care cuprinde şi suma aferentă măsurii 213.863.Cheltuială publică: 996. Prevederi tranzi ionale Angajamentele de Agro-mediu. măsură ce este prevăzută a se implementa din anul 2010.998.000 ha 0 2. Decembrie 2009 .145 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară din PERE. vor fi sprijinite pentru perioada rămasă prin Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.787 Euro.000 ha Realizare 199.563.867 2.000 b) 2.000 d) 700.000 c) 435.

Lanius minor.e) evitarea marginalizării şi a abandonului terenului agricol e) 1. Decembrie 2009 .000 (unele suprafe e sub angajament contribuie la atingerea a mai mult de un obiectiv) Stoparea declinului biodiversită ii (Schimbarea trendului de declin al biodiversită ii măsurat prin intermediul popula iilor de păsări specifice terenurilor agricole) Adi ional Stoparea declinului biodiversită ii (Crex crex. Falco vespertinus) Men inerea terenurilor agricole şi forestiere cu înaltă valoare naturală (Schimbări în zonele cu înaltă valoare naturală) Adi ional Men inerea terenurilor agricole şi forestiere cu înaltă valoare naturală (Evolu ia unor specii de plante specifice pajiştilor semi-naturale) Îmbunătă irea calită ii apei (Schimbări în balan a brută a nutrien ilor) Contribu ia la schimbările climatice (Creşterea în produc ia de energie regenerabilă) Men inerea popula iilor acestor specii în zonele sprijinite Impact Speciile de plante sunt men inute în zonele sprijinite 302 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.863.

28 ha. o pondere a suprafe ei ocupată de păduri de aproximativ 35% este considerată pentru spa iul geografic românesc valoarea „optimă” pentru asigurarea unei folosin e şi gospodariri durabile a terenului. în special a celor de la câmpie. îmbunătă irii capacită ii de reten ie a apei. în timp ce 37% din suprafa ă ocupată cu pădure se află în zona de deal. doar 10.2. pădurile furnizează şi alte bunuri şi servicii pentru societate.348 ha. toate acestea prin men inerea (iar în cazuri particulare prin creşterea) diversită ii ecologice.2.32 ha. Prin func iile de natură ecologică.2. reducerea eroziunii solului. îmbunătă irea calită ii aerului. etc. care completează ra ionamentul interven iei prin această măsură.28 % din suparafa a ării. îmbunătă irea capacitată ii de reten ie a apei.1 din Anexa II a Regulamentului Consiliului (CE) nr. prin această măsură. atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice. reprezentând 28. cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase.%). înfrumuse area peisajului. 1698/2005 Art. Cea mai mare parte a pădurilor României se găseşte în zona de munte (51. 303 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere Măsura Articole care stau la baza măsurii Codul măsurii Prima împădurire a terenurilor agricole Art. Creşterea suprafe elor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă. 43 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. Această pondere este sensibil sub media europeană de 37.. Proiectul tehnic de împădurire a terenurilor agricole. 30 şi 31 şi punctul 5. va urmări ameliorarea efectele factorilor naturali dăunători. Se preconizează ca în decursul perioadei 2007-2013.800 ha (INS 2006). 1974/2006 221 Motiva ia sprijinului Suprafa a de teren ocupată cu păduri şi altă vegeta ie forestieră în România este de 6. Această măsură este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători. pe termen mediu.5.9% se găsesc la câmpie.742. Durabilitatea măsurilor de protec ie a mediului este un principiu de bază în cadrul acestei măsuri. reducerii eroziunii solurilor. Conform studiului întocmit de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. spa iu de recreere.2. Obiectivele măsurii Obiectiv general Îmbunătă irea condi iilor de mediu în spa iul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire. Suprafa a de pădure per capita în România este de 0. suprafa a păduroasă a ării să crească cu 49. 36 b (i) coroborat cu art. pu in sub media europeană de 0.3.3. socială şi economică. Decembrie 2009 .1% pădure.

creşterea biodiversită ii. sau. Definirea terenului agricol Terenul agricol reprezintă o suprafa ă de teren din următoarele categorii de folosin ă: arabil. calculat la nivelul ării. pe 304 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. indiferent de statutul juridic conferit de legisla ia na ională. păşuni şi făne e. • O primă anuală fixă (standard) ca şi primă pentru pierderea de venit ca urmare a împăduririi. a pădurilor cu rol de protec ie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători. după caz. Această măsură are un caracter compensatoriu. precum şi de asigurare a func iilor recreative. fiecare solicitant de suport trebuie să demonstreze că veniturile din agricultură însumează cel pu in 25% din veniturile totale şi că timpul destinat muncii în agricultură reprezintă cel pu in 25% din timpul de muncă total efectuat. Obiective specifice Creşterea suprafe ei de pădure cu rol de protec ie a apei. Sprijinul prin această măsură se referă la: • Primă de înfiin are a planta iilor forestiere (costuri standard). la venitul total rezultat din activită ile agricole şi neagricole. Persoanele juridice vor dovedi ponderea venitului din agricultură cu ajutorul documentelor contabile. Definirea fermierului Fermierul este o persoană fizică sau juridică sau un grup/asocia ie de persoane fizice sau juridice. conform proiectului tehnic. Pentru a fi clasificat ca fermier pentru această măsură. Scopul şi ac iunile prevăzute Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafa a pădurilor la nivel na ional prin împădurirea de terenuri agricole. activită i în domeniul agricol.creşterii calită ii aerului. în general. dovada ponderii venitului din agricultură în cadrul venitului total se ob ine prin împăr irea venitului mediu brut din agricultură pe an. Pădurile înfiin ate prin această măsură sunt menite să protejeze componentele de mediu pe baza rolului multifunc ional pe care îl au. care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. pe baza rolului multifunc ional al acesteia. corespunzător suprafe ei totale a terenului agricol de inută de solicitant. Obiectiv opera ional • Extinderea suprafe ei ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi între inere a planta iilor. pe an şi pe ha. livezi. Decembrie 2009 . vii sau alte culturi permanente prevăzute de legisla ia na ională. În cazul persoanelor fizice. solurilor. a cărui exploata ie agricolă se afllă în România şi care practică. dividende din ac iuni. inclusiv masă lemnoasă de calitate. prin men inerea. pentru o perioadă de 15 ani. producerii de biomasă. profit net din activitatea societă ilor comerciale. • O primă anuală pentru lucrările de completări şi între inere a planta iei pe o perioadă de 5 ani. Acestea din urmă pot fi salarii din activită i lucrative în alte sectoare ale economiei.

În cazul în care beneficiarul sprijinului sau de inătorii ulteriori ai terenului agricol împădurit nu respectă obliga ia men inerii planta iei pe o perioadă de timp cel pu in egală cu vârsta de exploatare din proiect. Următoarele categorii de beneficiari sunt eligibili pentru sprijin prin această măsură: • De inătorii priva i de teren agricol. a căror impact asupra factorilor de mediu ar fi extrem de limitat. inclusiv prin Măsura 113 – Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli. provenite din procesul de restituire. stabilită pe an şi pe ha. privat sau public. numai pentru înfiin area planta iei. precum şi o primă compensatorie pentru pierderea de venit prin împădurire. Aceste obliga ii se referă la men inerea arboretului creat pe o perioadă stabilită pe baza normelor tehnice în vigoare. pentru înfiin area planta iei forestiere şi executarea lucrărilor de între inere pe o perioadă de 5 ani. Venitul din activită ile neagricole este calculat ca medie a ultimilor 2 ani şi este atestat de o declara ie pe propria răspundere autentificată de notarul public. din care face parte. Criterii de eligibilitate Beneficiarii Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt de inători legali de teren agricol. toate sumele solicitate şi încasate de aceştia până la data constatării desfiin ării premature a planta iei vor fi restituite. noul de inător preia toate drepturile şi obliga iile beneficiarului corelate cu categoria juridică. Excep ie de la această regulă fac perdelele forestiere. 0. concesionarul va prelua toate obliga iile beneficiarului şi va beneficia de prima pentru între inerea planta iei forestiere numai pentru perioada de timp rămasă pînă la împlinirea termenului stabilit ca eligibil pentru această primă. În cazul în care beneficarul autoritate publică locală cesionează terenul cu planta ia forestieră unei persoane fizice sau juridice private. la orice moment şi prin orice mijloc legal. etc. prevăzute la alineatul precedent. pentru o perioadă de 15 ani.5 ha iar raportul dintre distan a cea mai mare şi cea mai mică a extremelor perimetrului acesteia va fi sub 5. terenul împădurit. Dacă terenul agricol destinat împădurii este concensionat de o persoană fizică sau juridică. Decembrie 2009 . pot fi de asemenea acordate.baza păr ilor sociale de inute. cu excep ia persoanelor fizice care realizează proiectele de împădurire prin măsura 143. Terenurile agricole Suprafa a terenului agricol propus pentru împădurire va fi de min. Aceasta este necesară pentru evitarea creării de păduri pe parcelele agricole dispropro ionate cu privire la raportul dintre laturi. Beneficiarii din categoria concesionarilor / arendaşilor sunt eligibili pentru toate formele de suport doar dacă proprietarul / proprietarii terenului în cauză sunt de acord cu împădurirea şi cu obliga iile ce decurg din aceasta. 305 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. Concesionarul nu beneficiază de plă ile compensatorii pentru pierderea de venit agricol întrucăt acesta nu exploata terenul respectiv la data acordării sprijinului. primele pentru între inerea planta iei şi cele compensatorii. Aceştia nu trebuie să facă obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeaşi suprafa ă de teren şi perioadă. • Autorită i publice locale de inătoare de teren agricol. care va fi cel pu in egală cu vârsta exploatabilită ii prevăzută în normativele tehnice. În cazul în care beneficiarul sprijinului înstrăinează.

Costurile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic nu trebuie să depăşească 70 euro/ha pentru suprafe e de până la 50 ha. „pădurea” reprezintă o suprafa ă de teren acoperită cu arbori a căror înăl ime este de cel pu in 5 m la maturitate şi a cărei consisten ă. decrierea condi iilor climatice referitoare la temperatură. Perdelele forestiere de protec ie trebuie să aibă o lă ime de cel pu in 20 m. Decembrie 2009 . Următoarele categorii de teren nu sunt eligibile pentru sprijin prin această măsură: • Terenurile care nu au folosin ă agricolă. • Terenuri grevate de sarcini şi gajuri cu deposedare în favoarea unei ter e păr i. 1652 din 31.Toate terenurile agricole aferente fermei care solicită sprijin prin această măsură trebuie să respecte GAEC pe toată perioada contractului. Solicitarea de sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole va fi înso ită de angajamentul de schimbare a categoriei de folosin ă a terenurilor din agricol în silvic. GAEC se controlează doar începând cu anul 2007. precipita ii. Lucrările de împădurire Măsura se aplică pe suprafe e de teren agricol mai mari de 0.10. • Terenuri a căror situa ie juridică este neclară. • Terenuri de inute în devălmăşie (indiviziune) sau în altă formă colectivă (asociativă) dacă oricare dintre de inătorii acestora se opune împăduririi. 306 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. etc) precum şi descrirea specifică a solurilor şi modului de alegere a formulelor de împădurire. Pentru anul 2006 se acceptă o declara ie pe proprie răspundere şi extras din registrul agricol inut de primării. se execută lucrările tehnice de între inere. 30 euro pentru suprafe e mai mari de 151 ha. excep ie de la această regulă fiind dovada pentru anul 2006. 50 euro pentru suprafe e între 51 şi 150 ha.2000 şi care va fi elaborat de persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea na ională în domeniul silviculturii. iar pădurea se păstrează până ce atinge vârsta de exploatare. care va respecta Normele Tehnice privind compozi ii. În în elesul acestei măsuri. exprimată prin indicele de acoperire. în cazul în care solicitarea de sprijin va fi acceptată. precum şi modul de realizare a împăduririlor. schemele şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate aprobate prin Ordinul ministrului nr. a căror stadiu de degradare se constată conform legisla iei în vigoare. Proiectul tehnic va con ine o descriere a condi iilor generale ale terenului pe care se va efectua împădurirea (pozi ia geografică. Pentru persoanele juridice. conform eviden elor cadastrelor locale.5 ha pe care se înfiin ează o planta ie forestieră. Ca dovadă a folosin ei agricole a terenurilor agricole destinate împăduririi sub această măsură. deoarece în România. Lucrările de împădurire se execută în baza unui proiect tehnic. • Pajişti naturale permanente. aceste terenuri trebuie să fi respectat Bunele Condi ii Agricole şi de Mediu (GAEC) în ultimii 2 ani. cheltuielile pentru proiectele tehnice se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu pot depăşi 10% din valoarea eligibilă a proiectului. este de minimum 10%. care nu sunt afectate de fenomene de degradare a solului. • Terenuri men ionate în programe sau planuri na ionale sau locale de amenajare a teritoriului ca deservind un interes public major.

Anin negru (Alnus glutinosa) .Frasin comun (Fraxinus excelsior) .Mojdrean (Fraxinus ornus) .Plop negru (Populus nigra) .Brad(Abies alba) .Plop alb (Populus alba) .Salcâm (Robinia pseudoacacia) . . Lista speciilor eligibile pentru prima împădurire a terenurilor agricole Tabel nr.Glădi ă (Gleditsia triacanthos) .Pin negru (Pinus nigra) 307 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.Pin silvestru (Pinus sylvestris) . Decembrie 2009 . trebuie să corespundă obiectivelor formulate de planurile de management al acestor situri şi să fie înso ite de studii de impact asupra mediului.Gârni ă (Quercus frainetto) .Mojdrean (Fraxinus ornus) .Păr sălbatic (Pirus pyraster) .Cărpini ă (Carpinus orientalis) Răşinoase .Molid (Picea abies) .Glădi ă (Gleditsia triacanthos) .Fag (Fagus sylvatica) .Cer (Quercus cerris) .Tei de deal (Tilia cordata) .Ulm de câmp (Ulmus minor).Cireş sălbatic (Prunus avium) . Materialul forestier de reproducere utilizat la lucrările de împădurire trebuie să respecte normele legale în vigoare.Gorun (Quercus petraea) .Păr sălbatic (Pirus pyraster) .Pin negru (Pinus nigra) Deal .Tei argintiu (Tilia tomentosa) .Frasin comun (Fraxinus excelsior) .Beneficiarii persoane fizice vor putea accesa în vederea realizării proiectului de împădurire măsura 143.Stejar pufos (Quercus pubescens) .1 Zone geografice Câmpie Foioase . .Jugastru (Acer campestre) . Proiectele de împădurire pe terenurile aflate în siturile Natura 2000.Cireş sălbatic (Prunus avium) . .Stejar pedunculat (Quercus robur) .Ulm de munte (Ulmus glabra) .Paltin de munte(Acer pseudoplatanus) .Salcâm (Robinia pseudoacacia) .Cer (Quercus cerris).Jugastru (Acer campestre) .Carpen (Carpinus betulus) .Gârni ă (Quercus frainetto).

începând cu anul de plantare). începând cu anul înfiin ării planta iei). neafectate de fenomene de degradare Lucrări de împădurire pe terenurile fermierilor. Proiecte sprijinite prin Măsura 143. Planta iile din specii cu creştere rapidă. apoi din cele de deal.Gorun (Quercus petraea). constînd în plă i acordate beneficiarilor pentru: • • • Costuri de înfiin are a planta iei. măceş (Rosa canina). definite de articolul 43 din Regulamentul (EC) nr. sălcioară (Eleagnus angustifolia) * Alegerea arbuştilor se va face conform formulei de împădurire prevăzute de normele tehnice. şi mai apoi din cele de munte. Criterii de Selec ie Criteriile de selec ie sunt men ionate în ordinea descrescătoare în func ie de importan a lor şi sunt următoarele: • • • • • Pozi ia terenului func ie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate proiectelor de împădurire din zonele de câmpie. Această măsură nu oferă sprijin financiar pentru: • • • • • Înfiin area culturilor de pomi de Crăciun.Brad alb (Abies alba) .Pin silvestru(Pinus sylvestris) . 308 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. călin (Viburnum opulus). Costurile aferente perioadei de după plantare pentru între inerea planta iilor (primă anuală pe ha pentru 5 ani. Mărimea planta iei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafa ă mai mare. Decembrie 2009 . cătină albă (Hippophae rhamnoides). 1698/2005. Împădurirea pajiştilor permanente. Ciclul de produc ie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani. plantarea în sine şi alte costuri legate direct şi necesare pentru opera iunea de plantare (primă de înfiin are).Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) . Forme de sprijin financiar Solicitan ii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole. se va acorda prioritate terenurilor situate în vecinătatea acestora.Larice (Larix decidua) .Molid (Picea abies) . Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de procese de degradare. scumpie (Cotinus coggyria).Munte .Fag (Fagus sylvatica) .Ulm de munte (Ulmus glabra) * Arbuşti ce pot fi folosi i . Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a împăduririi (primă anuală pe ha pentru 15 ani.Pin negru (Pinus nigra) Păducel (Crataegus monogyna). liliac (Syringa vulgaris).Zâmbru (Pinus cembra) . . lemn câinesc (Ligustrum vulgare). corn (Cornus sanguinea). Distan a fa ă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja existente. incluzând costurile pentru materialul de plantare. cum ar fi eroziunea sau deşertificarea. sprijinite prin Măsura 121. beneficiari de sprijin prin Măsura 113 – Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli.Scoruş (Sorbus aucuparia) .

func ie de perioada prevăzută de normele tehnice în vigoare stabilite în func ie de zona geografică. Propor ia speciilor din formula de împădurire va fi men ionată de proiectant în proiectul tehnic. schemele şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate aprobate prin Ordinul ministrului nr. Decembrie 2009 . Pentru beneficiarii care nu intră în categoria „fermierilor”. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selec ie mai sus men ionate.4. Glădi ă (doar pe solurile nisipoase şi/sau mobile) *Formula de împădurire pentru munte 1660 euro Munte 1560 euro * Formulele de împădurire pentru zonele de câmpie. condi iile sta ionale şi compozi ia de împădurire. Primele compensatorii pentru pierderea venitului agricol sunt şi ele sume standard şi se acordă pe o perioadă de 15 ani. Metodologia de calcul pentru înfiin area şi între inerea planta iilor forestiere a fost realizată prin expertiza Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. Conform datelor furnizate de Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.2. deal. Sistemul de selec ie este cel prevăzut la capitolul 5.• Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel pu in 2 specii în compozi ie. deal şi respectiv munte vor respecta Normele Tehnice privind compozi ii. 1652 din 31. Metodologia de calcul / estimare a valorii proiectelor Elaborarea proiectului şi a lucrărilor de împădurire se va realiza în conformitate cu legisla ia na ională în vigoare. „Procedura de selec ie”. Plop negru (doar în luncile râurilor şi lunca Dunării) 100% Pin negru (pe terenurile afectate de eroziune sau deşertificare) *Formula de împădurire pentru deal 100% Pin negru (pe terenurile afectate de eroziune sau deşertificare) 100% Salcâm. Aria de aplicare Terenurile agricole la nivelul întregii ări. Glădi ă (doar pe solurile nisipoase şi/sau mobile) 100% Plop alb. 309 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. munte). Datele au fost cuantificate pe principalele compozi ii de împădurire şi zone geografice (câmpie. cu excep ia pajiştilor permanente neafectate de procese de degradare a solului. Înfiin area planta iei (costuri Euro) Tabel nr 2 Zona Câmpie 1900 euro Deal Formule de împădurire *Formula de împădurire pentru câmpie 100% Salcâm. Cheltuielile eligibile pentru realizarea lucrărilor (proiectului) de împădurire sunt costuri standard şi au valorile din tabelul de mai jos. Cheltuielile de plantare sunt descrise în anexa nr 1.3.10. Primele de între inere a planta iei sunt de asemenea costuri standard (fixe) şi se acordă pe o perioadă de până la 5 ani. pe baza faptului că beneficiarii al ii decăt „fermieri” nu depind de activită ile din agricultură. această primă se stabileşte la nivelul de 110 euro. Agrochimie şi Protec ia Mediului.2000 şi care va fi elaborat de persoane juridice de specialitate atestate de autoritatea na ională în domeniul silviculturii. calculul pentru pierderea de venit este prezentat în anexa nr.

338 Euro. Pierderea de venit Tabel nr.341. ce are ca scop principal creşterea suprafe elor acoperite cu păduri la nivel na ional. 310 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. 4 Pierderea de venit agricol urmare a împăduririi pe o perioadă de 15 ani . Finan are Propunere: Cheltuială publică: Costuri totale: 229. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 80% din costurile standard pentru înfiin area planta iilor. Aplican ii primesc primele conform tabelului de mai sus pentru prima împădurire luându-se în considerare faptul că. pe zone geografice (costuri Euro) Tabel nr. economic. deal şi munte şi schemele de împădurire corespunzătoare acestora au la bază Normele Tehnice nr. Între inerea planta iei pe o perioadă de 5 ani. compensarea va acoperi 80% din costurile de împădurire din tabel pentru zonele defavorizate şi 70 % pentru celelalte. 263.pentru terenul agricol Fermieri 215 Al i de inători 110 MUNTE 130 436 130 65 65 Legătura dintre această măsură şi programele na ionale de împăduriri Această măsură este în legătură directă cu Rezolu ia Consiliului din 1998 cu privire la Strategia Forestieră pentru Uniunea Europeană. Costurilor cu mâna de lucru şi materialele pot fi indexate.610.Definirea zonele de câmpie. Volumul sprijinului Sprijinul public (comunitar şi na ional) acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% dincosturile standard pentru înfiin area planta iei. ecologic si functiilor culturale pentru dezvoltarea societatii si in particular a zonelor rurale precum si sublinierea contributiei padurilor si silviculturii. de mediu. Decembrie 2009 . în acord cu dinamica inflan iei în timpul perioadei de implementare a măsurii.733 Euro. Primele pentru între inerea planta iilor pe o perioadă de până la 5 ani şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol pe o perioadă de 15 ani vor fi acoperite în propor ie de 100% din fonduri publice. 3 CÂMPIE DEAL AN 1 270 210 AN 2 616 536 AN 3 180 210 AN 4 180 105 AN 5 90 105 Cheltuielile de între inere a planta iei sunt descrise în anexa nr 2. 2001-2010. 1 privind stabilirea compozi iilor de împădurire. precum şi cu Politica şi Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier în România. care subliniază importanta rolului multifunctional al padurii si al unui management forestier durabil bazat pe rolul social.

conservarea/creşterea biodiversită ii.180 Realizare Rezultat Numărul total de beneficiari care primesc sprijin pentru împădurire Împăr it în func ie de: • tip de proprietar (privat/public) • perioada angajamentului (existent/nou) • obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/deşertificare.348 49. altele) • structura majoritară pe specii (foioase/conifere) • perioada angajamentului (existent/nou) Suprafa a de teren sprijinită care contribuie la: • biodiversitate şi înaltă valoare naturală a terenului forestier • îmbunătă irea calită ii apei • atenuarea schimbărilor climatice • îmbunătă irea calită ii solului • evitarea marginalizării şi a abandonului terenului Stoparea declinului biodiversită ii Men inerea terenurilor agricole şi forestiere cu înaltă valoare naturală (Schimbări în zonele cu înaltă valoare naturală) Îmbunătă irea calită ii apei (Schimbări în balan a brută a nutrien ilor) Contribu ia la atenuarea schimbările climatice (Creşterea produc iei de energie regenerabilă) Adi ional Creşterea biomasei vegetale Adi ional Fixarea carbonului 49. protec ia resurselor de apă.348 Impact 493. prevenirea inunda iilor. măsuri prevăzute a se implementa din 2010. prevenirea inunda iilor. 311 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a. protec ia resurselor de apă. conservarea/creşterea biodiversită ii. atenuarea schimbărilor climatice. altele) Suprafa a totală de teren împădurită Împăr ită în func ie de: • tip de proprietar (privat/public) • obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/deşertificare.482 m3 54.283 t * Indicatorii au fost calcula i pe baza alocării financiare reale care nu cuprinde şi suma aferentă Măsurilor 223 şi 224. Decembrie 2009 .Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE şi indicatorii adi ionali * Tipul de indicator Indicator inta 2007-2013 14. atenuarea schimbărilor climatice.

retezare tulpini – 6 euro/ha .revizuirea planta iei – 65 euro/ha . 1.000 puie i/ha Cheltuieli plantare* 410 460 460 Protec ia planta iei 400 400 400 Total 1900 1660 1560 *Cheltuieli de plantare . 5 Câmpii Deal Munte Pregătire sol 140 (arat+discuit) Puie i forestieri 950 800 700 5.Anexa nr. apă şi alte componente ale mediului.descopleşiri – 2 interven ii x 65 euro/ha (munte) .mobilizare sol – 3 interventii x 90 euro (câmpie) şi 2 interventii x 105 euro (deal) .descopleşiri – 1 interven ie x 65 euro/ha (munte) .depozitarea la şan a puie ilor – 5 euro/ha (5000 bucă i) .plantarea puie ilor în teren pregătit (câmpie) – 250 euro/ha (5000 bucă i) .mobilizare sol – 3 interventii x 90 euro (câmpie) şi 2 interventii x 105 euro (deal) -descopleşiri – 2 interven ii x 65 euro/ha (munte) .puie ii (20%) – 190 euro (câmpie). Costurile totale ale compozi iilor de împădurire în func ie de zonele geografice sunt următoarele : Tabel nr.plantarea puie ilor în teren nepregătit (deal + munte) – 300 euro/ha (5000 bucă i) .plantarea (20%) – 82 euro (teren pregătit) şi 92 euro (teren nepregătit) . doar din speciile prezentate în tabelul nr.depozitarea la şan a puie ilor – 1 euro/ha . 1 Compozi ii de împădurire Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare speciile şi asocia iile de specii forestiere care au impact maxim asupra condi iilor climatice. 160 euro (deal) şi 140 euro (munte) .transportul puie ilor prin purtare directă – 3 euro/100m (5000 bucă i) .pichetarea terenului în vederea împăduririi – 105 euro/ha .mobilizare sol – 1 interventii x 90 euro (câmpie) şi 1 interventie x 105 euro (deal) .transportul puie ilor prin purtare directă – 15 euro/100m (5000 bucă i) .saparea şan urilor pentru depozitarea puie ilor – 5 euro/10 m . 312 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.mobilizare sol – 2 interventii x 90 euro (câmpie) şi 2 interventii x 105 euro (deal) . Decembrie 2009 .retezarea tulpinii puie ilor – 30 euro/ha (5000 bucă i) Anexa nr. 2 Între ineri An 1 An 2 .mobilizare sol – 2 interventii x 90 euro (câmpie) şi 1 interventie x 105 euro (deal) . biodiversită ii.descopleşiri – 2 interven ii x 65 euro/ha (munte) . condi iilor de sol.descopleşiri – 1 interven ie x 65 euro/ha (munte) An 3 An 4 An 5 Calculele au fost făcute luând în considerare Normele Unice pentru Silvicultură şi tarifele orare corespunzătoare salariului mediu din silvicultură conform Institutului Na ional de Statistică.

Anexa nr. Pentru calcularea pierderilor de venit. Valoarea rezultată este de 260 Euro/ha. 6 Cheltuieli fixe la hectar (Euro/ha) Combustibil Manoperă Total 15.8 5. conform tabelelor de mai jos: Economiile cu cheltuielile neefectuate Lucrarea Arat + grăpat Discuit Lucrat cu combinatorul Semănat Recoltat Tabel nr.8 50. a fost calculată inând cont doar de marjele brute ale primelor patru culturi (ca şi pondere de suprafe e cultivate .1 5.2 15 1. 8 Marja brută (euro/ha) 260 Sprijin pe Economii suprafa ă pierdut (euro/ha) (euro/ha) 60 50.5 16.5 17.porumb.5 1.7 1. 7 Venituri pierdute din plă i pe suprafa ă România Plă i SAPS (Euro/ha) pentru anul 2008 60 Calculul pierderii de venit Tabel nr.7 0. cartofi). 3 Calculul compensatoriu pemtru pierderea de venit de pe terenurile agricole Marja brută la nivel na ional pentru terenurile arabile – ca şi bază de pornire în stabilirea compensa iei anuale la hectar timp de 15 ani pentru suprafe ele împădurite.5 Pentru a se evita supracompensarea se acordă maximum 80% din valorea rezultată. Decembrie 2009 . din marja brută s-au scăzut cheltuielile fixe legate de combustibili şi for a de muncă aferente lucrărilor agricole specifice terenurilor arabile şi s-au adăugat veniturile pierdute ce provin din neprimirea sprijinului pe suprafa ă de teren agricol aferent plă ilor unice pe suprafa ă. astfel propunerea de compensa ie devine 215 Euro 313 Programul Na ional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a IV-a.2 5. plante furajere.5 Veniturile pierdute din neprimirea sprijinului pe suprafa ă Tabel nr.7 4.1 1.5 4.5 Pierderea de venit (euro/ha) 269.7 4. grâu.

Necesitatea restructurării activită ilor la nivelul fermelor agricole împreună cu îmbunătă irea capitalului fermelor comerciale şi orientarea inevitabilă către o ocupare par ială în agricultură va determina eliberarea unei păr i considerabile a for ei de muncă din sectorul agricol.3. Micro-întreprinderile existente în spa iul rural acoperă o gamă limitată de activită i productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. func iile economice ale acestor zone.3. a lipsei resurselor financiare. Decembrie 2009 . în vederea realizării coeziunii economice şi sociale impune acordarea unei aten ii deosebite dezvoltării zonelor rurale în care trăieşte aproape 50% din popula ia României.3. Această situa ie explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative.3. Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă/ob inere de venituri în spa iul rural. În contextul agendei de la Lisabona şi Göteborg. În prezent există disparită i profunde la nivel regional.1. pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi incluziun