Formalismul Hamiltonian

a)Variabile canonice; Spa iul fazelor. Mecanica analitic se dezvolt continuu i mai ales pe m sur ce aplica iile devin tot mai numeroase, dovedindu-se o excelent metod de studiu a mi c rii mecanice. Apare un nou formalism, denumit de Hamilton, alternativ deosebit de interesant la formalismul lagrangian. William Rowan Hamilton porne te de la ideea extrem de profund c adev ra ii parametrii de stare dinamic ai unui punct material liber nu sunt coordonatele x,y,z i vitezele vx,vy,vz, ci coordonatele x,y,z i proiec iile px, py, pz ale impulsului. Includerea masei particulei în parametrii de stare nu este un simplu artificiu matematic, teoria relativit ii i mecanica cuantic vor ar ta c nu viteza ci impulsul este adev rata m rime de stare dinamic . Aceast idee se extinde imediat în cazul sistemelor cu (s) grade de libertate, specificând starea prin cele (s) coordonate generalizate qi i cele (s) impulsuri generalizate pi (i=l,2,3..s). Ansamblul format din cele (s) coordonate generalizate i cele (s) impulsuri generalizate constituie variabilele canonice ale sistemului mecanic considerat; fiecare pereche de variabile (pi, qi) fiind denumite canonic conjugate. Ansamblul coordonatelor generalizate (pi, qi) determin faza caracteristic st rii dinamice a sistemului. Cei 2s parametrii (pi, qi) sunt coordonatele unui punct din spa iul cu 2s dimensiuni, numit spa iul fazelor. b) Func ia HAMILTON Hamilton introduce o nou func ie de stare, dependent de variabilele canonice, denumit , hamiltoniana sistemului H=H(pi,qit) i definit prin rela ia:
& H ! § pi qi  L
i !1 s

Aceast rela ie arat un fapt important, acela c func ia H se conserv , adic

dar pân atunci vom încerca s vedem ce semnifica ie are aceasta pentru un punct material care se deplaseaz liber pe direc ia Ox într-un câmp de for e de poten ial U(x) dar & & H ! mxx  L ! 2 Ec  L sau H ! 2 Ec  . adic sistemul de puncte este izolat.r mâne constant în raport cu un referen ial iner ial. Adev rata semnifica ie a hamiltonianei este pus în eviden de termodinamic . fie situat într-un câmp de for e conservative.

de altfel identificarea este valabil pentru condi iile în care sistemul este conservativ i schimbarea de variabile este independent de timp ( axa fixe). putem scrie în general. În cele ce urmeaz vom deduce aceste ecua ii pentru un caz particular i anume pentru un punct material de mas m care se deplaseaz pe direc ia Ox într-un câmp conservativ de poten ial U(x). am ar tat c hamiltoniana H este energia total a sa. c) Ecua iile canonice ale mi c rii (Ecua iile lui Hamilton) Ecua iile canonice se pot ob ine din principiile varia ionale prezentate anterior. rela ii . Ec  U ! Ec  U px ! xEc & xx & ! mx În acest caz hamiltoniana se identific cu func ia de stare numit energie total . Pentru acest sistem. Conform legii a doua a dinamicii avem: & px ! & px ! xU xx xH xx de asemenea se poate scrie & x! & x! xEc xp x xH xp x Ecua iile canonice ale lui Hamilton se vor scrie sub forma: & px ! & x! xH xx xH xp x De i reprezint un caz particular. În cazul în care schimbarea de variabile este dependent de timp ( axe mobile) m rimile energie total E i func ia Hamilton H pot fi ambele constante ale mi c ri f r a fi identice. ca i ecua iile lui Lagrange sau prin alte metode intuitive.

d) Solu iile ecua iilor canonice Ecua iile canonice fiind ecua ii diferen iale cu derivate par iale de prunul ordin cu 2s func ii necunoscute pi(t). qi(t). este necesar s cunoa tem condi iile ini iale care caracterizeaz sistemul la un moment dat.asem n toare pentru orice sistem fizic izolat sau conservativ. pentru a determina complet starea sistemului mecanic la un moment dat i pentru a-i defini mi carea. Prin urmare. solu ia general a unui astfel de sistem va con ine 2s constante arbitrare. adic : pi . & H ! px qx  L & pi ! & qi ! xH xqi xH xpi Cele 2s ecua ii diferen iale de ordinul întâi constituie sistemul ecua iilor canonice sau ecua iilor de mi care ale lui Hamilton.

t0  pi0 qi .

t0  qi0 Solu iile ecua iilor prezentate va avea forma: pi ! pi .

.t ..c2 s qi ! qi ... c2 . c1 .

se prezint astfel: Starea ini iala H ! H .. Schema de studiu a mi c rii unui sistem de n puncte materiale cu s grade de libertate. c2 . se determin cu ajutorul condi iilor ini iale.t . c1 ..c2 s unde... cele 2s constante.

qi Ecua iile canonice ele lui Hamilton Starea fial qi . pi .

t0 ! qi0 pi .

t0 ! pi0 qi .

t pi .

5.3 FORMALISMUL HAMILTON ± JACOBI .t 1.

pot fi alese alte s m rimi oarecare q1 care nu trebuie decât s i defineasc într-o form univoc pozi ia sistemului în spa iu. pot exista i transform ri de tipul qi1 ! qi1 . Aspectul formal al ecua iilor Lagrange nu depinde de alegerea coordonatelor. În acest sens.a) Transform ri canonice Folosind transform rile canonice se poate ajunge la ecua ia Hamilton ± Jacobi. în alte m rimi independente q1 . se poate spune c ecua iile lui Lagrange sunt invariante în raport cu transformarea care face s treac coordonatele qi. Ca urmare. Astfel.

ecua iile i canonice devin & qi ! & pi ! xH xp xH xqi & pi' ! & qi' ! xH xqi' xH xpi' Acest paradox aparent conduce la introducerea transform rilor canonice: qi ! qi . Examinând ecua iile canonice ale iui Hamilton observ m o simetrie între variabilele canonice qi i pi. t timpul t ap rând în form explicit .qi . Înlocuind pe qi cu  pi1 i pe pi cu q1 . Asemenea transform ri se numesc transform ri punctuale.

qi . pi . t pi ! pi .

t         ¢ Noile variabile trebuie s satisfac rela iile: pi ! ¢ ¤ ¢ £ ¥ ¢ ¢ ¢ £ ¡ ¡ qi ! x x pi x xqi & ! § pi qi  Spre deosebire de transform rile punctuale. pi .qi . când noua func ie Lagrange se ob ine prin substituirea direct a formulelor de transformare în func ia veche. în .

cazul transform rilor canonice nu este implicat o leg tur direct între cele dou func ii Lagrange. Ipotezele f cute cu privire la invarian a ecua iilor canonice conduc la urm toarele ecua ii care exprim principiul lui Hamilton în fiecare sistem de variabile. § § & H ´ .

§ pi qi  t1 ¦ ¦ t2 dt ! 0 H´ t1 t2 .

§ p q&  ' dt ! 0 i i Combinând ambele rela ii se ob ine expresia: i i i i ¨ ¨ H´ t1 t2 .

.

p q& © &  .

§ p ' q '  ' dt ! 0 al c rui integrant este: i i © & & .

pi qi   .

p' . Dac vom considera cazul particular  ! . deci func ia i i & depinde de (4s+1) variabile pi . qi i t iar a doua parantez depinde & de variabilele p ' .§ p ' q '  ' ! dF dt Prima parantez depinde de variabilele pi. q ' . rezult c func ia depinde de fapt de (2s+1) variabile luate din tot ansamblul de variabile. t . i i Aceste variabile sunt legate între ele prin 2s formule. q' . qi . t .

q .q . t ' i i    rezult ¨x ¸ x x d ! §© dqi  ' dq i' ¹  © xqi ¹ xt xq i dt ª º  Comparând cu ecua ia de mai sus avem ecua iile: pi ! p i' ! H ' H !     x xqi x xq i' x xt .

Cu ajutorul ei se exprim hamiltoniana în cele doua sisteme de variabile precum i noile variabile canonice. În cele ce urmeaz vom deduce expresia ecua iei folosind transform rile canonice. hamiltoniana sistemului nu se modific prin transformare. Pentru aceasta se pune problem g sirii explicite a unei func ii generatoare. b) ECUA IA HAMILTON ± JACOBI Deducerea ecua iei lui Hamilton ± Jacobi se poate face folosind principiul minimei ac iuni. În acest caz cele 2s variabile nu mai trebuie s fie toate constante ale mi c rii. Se observa c dac func ia generatoare nu depinde explicit de timp.Aceste ecua ii arat c se pot ob ine formulele de transformare plecând de la cunoa terea func iei care se nume te func ia generatoare a transform rii. S presupunem c o astfel de transformare exist func ia 1 i este specificata prin ! S . astfel ca noile ecua ii canonice s fie rezolvabile.

qi . qi' . t qi' ! E i ! constant pi' ! F ! constant rezult : S=S .

t Având o transformare canonic este necesar s fie satisf cute rela iile & p !0 & qi' ! 0 ' i Se pune condi ia suplimentar ca  xH ' !0 xpi' xH ' !0 xqi' xH ' ! 0. H I este egal cu o constant care xt .qi . qi' .

Cu aceste considera ii f cute putem scrie: xS  H .poate fi lat egal cu zero.

z).y. q3=z. Pentru integrarea ecua iei lui Hamilton ± Jacobi se recurge la metoda separ rii variabilelor.cu derivate par iale con ine (s+l) variabile independente. pi . t ! 0 xt xS pi ! xqi adic se ob ine ecua ia Hamilton ± Jacobi. Energia cinetic a punctului material este c alegerea convenabil a coordonatelor generalizate q. Importan a acestei alegeri o putem ! & & . aflat într-un câmp de for e conservative de poten ial V=V(x. c) Solu ia ecua iei Hamilton ± Jacobi Ecua ia ob inut . Pentru aplicarea acestei metode este necesar ilustra prin urm torul exemplu: Fie un punct material de coordonate q1=x. q2=y.qi . Solu ia sau integrala complet a ecua iei Hamilton ± Jacobi trebuie s con in (s+l) constante arbitrare independente care se determin din condi iile ini iale.

x  y  z& ! 1 .

2 2 2 1 «¨ xS ¸ ¨ xS ¸ ¨ xS ¸ » xS  ¬© ¹  © ¹  © ¹ ¼  V ( x. y.p 2 2 2 2 2 2 x  p 2  pz2 y Hamiltoniana mi c rii este:  H ! Ec | V ! Ecua ia lui Hamilton ± Jacobi a punctului material se va scrie în acest caz sub forma. z ) ! 0 xt 2 m ¬ª xx º ª xy º ª xz º ¼ ­ ½ Dup cum se vede hamiltonianul nu con ine explicit timpul i deci vom   1 2 .

p 2 x  p 2  pz2  V .

y. x. z y .

putea scrie: S ! W .

z  Et De asemenea ecua ia devine: 2 2 2 1 «¨ xW ¸ ¨ xW ¸ ¨ xW ¸ » ¬© ¹ © ¹ © ¹ ¼  V .x. y.

x. . F 2 i t 0 sunt constante arbitrare care se determin din condi iile ini iale folosind rela iile: xW ! px xx xW ! py xz xW ! pz xz Specificarea formei concrete a poten ialului V(x. z ! E 2 m ¬ª xx º ª xy º ª xz º ¼ ­ ½ iar ecua iile mi c rii punctului material se vor scrie.z) se face pe cazuri particulare ceea ce duce la ob inerea concret a formei finale a ecua iei de mi care a particulei.y. y . în câmp gravita ional sau într-un câmp de for e elastice. xW ! F1 xE1 xW ! F2 xE 2 xW ! F3 xE 3 unde F1 . fie liber .