2011

Economia franceză între reformă și dezvoltare socio-economică

Covalea Mona Univ. Dunărea de Jos, Galați Master APIE, an I, gr. 1

Universitatea Dunărea de Jos, Galați

Economia franceză între reformă și dezvoltare socio-economică

Covalea Mona Master APIE, an I, gr. 1 Prof. Univ. Dr. Ionescu Romeo
2

a avut loc o schimbare considerabilă în structura economică a Uniunii europene: diminuarea valorii adăugate brute din industrie și agricultură. Spania (-10. atât în interiorul cât și în afara UE.4%). În 2009 cele mai mari deficite guvernamentale din PIB s-au înregistrat în Irlanda (14. Franța (-7.Analizând evoluția unor indicatori economici precum PIB-ul. reieșită adesea din mutarea bazelor de producție în zone cu forță de muncă mai ieftină. preţurile materiilor prime . Franța (78.5%).4%).3%). schimbările climatice. precum și înflorirea acesteia în cazul serviciilor.4%).5%).Introducere În lucrarea de față vom încerca să realizăm un „portret” al statului francez în contextul crizei economice globale actuale. salariilor și veniturilor. Slovacia (-7. rezultatul unui fenomen precum evoluția tehnologică.2%). În anul 2008 economia globală a cunoscut a doua mare criză economică de după marea recesiune din 1930. În continuare vom realiza o scurtă prezentare a măsurilor adoptate de guvernul francez pentru amortizarea efectelor crizei.7%). România (-8. La sfârșitul anului 2009 cele mai mici rate ale datoriei guvernamentale din PIB au fost înregistrate de Estonia (7. Ungaria (78.2%).1%).4%). lucru ce evidențiază gradul de interdependență a economiilor lumii. Luxemburg (14.2%).2%). înregistrate până în prezent.1%). starea actuală a economiei franceze. Regatul Unit (-11. Lituania (-9. în parte. Portugalia (76. Belgia (96. În ultimele decenii. 3 .2%). Criza actuală este conectată la mai multe provocări și crize globale interconectate cum ar fi creşterea insecurității alimentare. În analiza noastră vom avea în vedere evoluția economică pe perioada 2007 -2010. Portugalia (-9. evoluția prețurilor relative și globalizarea. după care vom analiza situația de pe piața muncii franceze și repercursiunile recesiunii asupra angajaților. în cadrul negocierilor comerciale multilaterale şi o pierdere a încrederii în sistemul economic internaţional. Nici un stat membru nu a înregistrat excedent bugetar în anul 2009.5%) și Polonia (-7. rata șomajului. precum şi lipsa de rezultate. energiei volatile. precum și evenimentele sociale petrecute în această perioadă. inflație urmărim evidențierea modificărilor structurale ale economiei. Această schimbare este.9%) și Lituania (29. Un fapt interesant îl reprezintă acela că această criză a afectat atât statele dezvoltate cât și pe cele emergente. Germania (73. 11 state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB în 2009 dintre care: Italia (116%). Bulgaria (14.6%).9%). România (23.

în special de consumul privat. până la 1. cererea internă a contribuit cu doar 1. până la mai puțin de 10% în România. dar se speră la o recuperare 4 . ce a afectat veniturile menajelor şi datorită scăderii salariilor forţei de muncă. Banca Mondială estimează că peste 50 de milioane de persoane au ajuns într-o stare de sărăcie extremă. în timp ce exporturile nete şi stocurile au influențat negativ activitatea economică. previziunile indică un nivel al activității redus.7% în termeni reali. însă trendul a fost inversat și a crescut rapid la 2.3%. cu toate acestea a crescut la 61.5% la sfârșitul lui 1998 la 58. o estimare al Organizaţiei Naţiunilor Unite indică faptul că Produsul global brut a scăzut cu 2. PIB-ul a scăzut brusc din nou.1 Evoluția indicatorilor economici În 2008. sugerând că recesiunea va continua.1% în 2003 la 0. în special femei și copii. În servicii şi în sectorul producţie.5%. economiile şi chiar casele. Creşterea economică a fost influențată negativ și de exportul net. Datoria publică din PIB pentru UE-27 a scăzut de la 66. din cauza inflației.5% la sfârșitul lui 2008.Capitolul 1 Modificări structurale ale economiei franceze în perioada 2007 -2010 Declinul economic mondial este mai profund decât prevăd estimările timpurii şi revenirea se preconizează a fi graduală şi variată. Mediul de afaceri a continuat să se deterioreze în ultimele luni ale anului 2009. Creşterea economică din 2008 a fost determinată exclusiv de cererea internă. în timp ce investiţiile au suferit de pe urma recesiunii de pe piaţa locuinţelor şi a evoluței ciclice. Pe termen scurt nu s-au observat semne clare de refacere a economiei franceze.7% la începutul lui 2007. 1. Milioane de oameni din întreaga lume îşi pierd locurile de muncă. în primul trimestru al anului 2009. PIB a crescut cu 0. În timp ce unele ţări resimt încă o creștere. asupra gradului de încredere în economia franceză precum și de situația din comerțul mondial. Creşterea PIB-ului a rămas negativă pe parcursul anului 2009. În anul 2008.1% în anul 2007. Criza ameninţă să aibă urmări dezastruoase pentru omenire şi dezvoltare. după al doilea Război Mondial. Această evoluție a fost influențată de impactul crizei financiare asupra condițiilor de creditare. veniturile. comparativ cu aproape 3% în 2007. în cele mai multe sectoare.8% în 2007.6 % în 2009. Deficitul public al UE-27 a scăzut de la 3. primul astfel de declin. Măsurile de protecție socială au reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor administrației guvernamentale. având în vedere că exporturile franceze s-au diminuat mai mult decât importurile.2 % la creşterea PIB-ului. deşi mult mai lentă. comparativ cu 2. Însă şi cererea internă s-a încetinit. Ponderea acestora a variat de la mai bine de 22% din PIB în Franța.

9 2.2 0.8 0.6 7.6 1.7 -0.0 1.1 2010 1.2 1.2 5.3 4.2 0. echipamente Exporturi Importuri Factorul muncă Rata șomajului Costul mediu al factorului muncă Rata economisirii menajelor Indicele prețurilor Modificare anuală (%) 1992 2004 1.5 1. Suma a patru mari economii europene.1 15. În 2010.6 10.8 1.9 0.9 2.2 2.8 16.4 1.4 -2.3 0.8 5.6 5 .6 1. În UE-27 PIB-ul pe cap de locuitor avea o medie de 25 100 de euro în 2008.4 2011 1. a realizat 62.3 1.9 -10.6% din PIB-ul UE în 2008.1 5.9 2.1 3.4 1.3 1.2 2.1 -0.8 2005 1. O analiză comparativă a situației PIB-ului Franței raportată la PIB-ul UE 27 și PIB-ul mondial.4 -1.7 5.4 16.5 1.2 2009 -2. activitatea economică va fi încă foarte scăzută. Indicatorii macroeconomici ai Franței (% modificare anuală) Indicatorul macroeconomic PIB la preţurile din anul precedent Consum privat Consum public Formarea brută a capitalului fix d. creșterea PIB-ului real s-a diminuat considerabil. În 2008 PIB-ul Uniunii europene a fost de aproximativ 12 500 000 milioane euro.6 1.2 2.2 0.1 5.4 3.9 2006 2.5 1. fapt ce indică o poziție fruntașă în cadrul Uniunii europene.4 4.6 -11.5 16. Franța și Italia.2 3.3 2.1 0.6 2. la puțin peste 1% pe an în 2002 și 2003.6 -6.8 2.9 5.5 2.1 0.0 14.3 0. înainte de a reveni la 3% pe an in 2006 și 2007.8 3.7 2. țările din zona euro deținând 74.1% din totalul acestuia.8 1.8 -1. la sfârşitul anului 2010.7 10.5 0.6 9.3 0.3 10. având în vedere anii 1998 respectiv 2008.4 5.2 -0. respectiv Germania.9 3.1 4. După o creștere de aproximativ 3% pe an la sfârșitul anilor 1990.2 1.0 1.2 4.2 4. Regatul Unit.5 -9.c. ratele de creştere rămânând aproape de stagnare.2 1.8 9.7 4.timidă.6 2008 0.6 1. Din tabelul de mai sus se poate observa cu ușurință ponderea relativ ridicată a PIB-ului Franței în totalul UE.2 0.6 1.4 6.9 2007 2.9 1.8 15.3 9.7 8.

În mod specific. Având în vedere deteriorarea condițiilor pe piaţa forţei de muncă. urmând a se atenua treptat în cursul anului 2010. Productivitatea muncii a crescut cel mai mult în domeniul construcțiilor. de înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii și de creşterea şomajului. În 2009 şi 2010. ocuparea forţei de muncă în raport cu populaţia.7 67.4 -0. *persoanele cu vârste între 15-64 ani. depășindu-se pragul psihologic de 3 milioane de şomeri. pe o perioadă de 10 ani (1998-2008) a arătat că toate sectoarele au înregistrat creșteri. perspectivele de angajare vor reflecta slăbiciunea activităţii economice. deoarece oamenii sunt descurajaţi de amploarea declinului economiei franceze. ** ocuparea forţei de muncă în raport cu populaţia ***persoane cu vârste între 15-24 ani.6 În ciuda creşterii modeste a PIB-ului. care a început în al treilea trimestru al anului 2008. Pe de altă parte. ocuparea forţei de muncă a continuat să crească în 2008.5 -2. veniturile menajelor ar trebui să beneficieze mai mult de scăderea inflaţiei. ca urmare a creării de noi locuri de muncă în prima jumătate a anului 2008. este de aşteptat să se accentueze ca urmare a contractării activității economice. Pe de o parte.8 -2. veniturile menajelor vor fi dezavantajate de scăderea veniturilor câştigate.7 0. Cu toate că populaţia aptă de muncă este încă în creştere. Chiar dacă se va încetini semnificativ consumul privat va rămâne uşor pozitiv în 2009 şi 2010. creşterea salariilor este de aşteptat să fie foarte moderată pe perioada 2009-2010.6 -2. O analiză a modificărilor în productivitatea muncii pe persoană angajată. cu aproximativ 1%. reflectând astfel decalajul tradiţional (lag-ul) dintre creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. reducerea locurilor de muncă.6 88.6 -2.5 63.2 63.3 66. de creşterea 6 .2 77.7 83. Ocuparea forţei de muncă totală a scăzut cu aproximativ 2% în 2009 şi va continua să scadă cu 1% în 2010. Acest fapt va influența într-o oarecare măsură creşterea ratei şomajului. se așteaptă ca forţa de muncă să se contracte uşor în 2009-2010.1 55. cu peste 50% în prețuri de piață curente.de consum Balanța comercială Datoria publică brută (% din PIB) 0. care va urca la 11% în 2010.9 -1.

creşterea importurilor se va diminua semnificativ. dar mai puţin decât exporturile. cu mai mult de 10%.6% până în 2010. activităţile de creditare s-au diminuat. Cu privire la investiţiile în construcţii. va contribui la atenuarea acestui fenomen. Acest lucru a condus. favorizate de planul de redresare implementat de guvernul francez. în 2009. stocurile de locuinţe noi sunt mari. pentru a atenua neutilizarea deplină a capacităţilor de producţie sau creșterea posibilităților de finanţare. Rata de economisire s-ar ridica. Exporturile nete au avut o puternică influență negativă asupra creşterii economice în 2009. la reducerea în continuare a inventarului firmelor. de reducerea impozitelor şi de acordarea unor beneficii mai mari de şomaj. ar trebui să atenueze oarecum impactul negativ asupra activității sectorului de construcţii. Cumpărătorii au adoptat strategia "aşteaptă şi urmărește". de asemenea. investiţiile productive se vor revigora foarte timid. Producţia este afectată de cererea redusă și nu dă semne de redresare. În contextul scăderii generale a activității. Per total. investiţiile publice. iar vânzările au scăzut. astfel. dar ea va fi mai mică în 2010. deficitul de cont curent se va mări. la 16. menajele preferând să aștepte o reducere a prețurilor locuințelor pentru a cumpăra noi proprietăți. în conformitate cu soldul negativ al balanţei comerciale. Cu toate acestea. În contextul contractării cererii finale.. atât pentru bunuri cât şi pentru servicii (mai ales pentru serviciile de turism). Scăderea bruscă a preţurilor de import ale materiilor prime. ca urmare a pachetului de măsuri adoptate pentru a amortiza efectele crizei. Exporturile au scăzut dramatic. piaţa imobiliară arată semne de ameliorare limitate. stocurile au frânat creşterea economică în anul 2009. Pe de altă parte.prestaţiilor familiale şi a pensiilor pentru limită de vârstă. astfel încât consumurile privat şi public rămân pozitive. În cursul anului 2010. combinați cu scăderea pe scară largă a profiturilor şi cu necesitatea de a consolida bilanţurile. În acest context. au determinat firmele franceze să-și diminueze proiectele de investiţii în anul 2009. în 2009. Toţi aceşti factori. cererea pe piețele internaționale pentru produsele franțuzești va scădea cu aproape 10% în 2009. Menajele vor fi prudente. în loc să cheltuiască veniturile lor suplimentare deoarece se confruntă cu o piaţă a forţei de muncă deteriorată şi cu incertitudini cu privire la situaţia economică. o dată cu stabilizarea activității economice. nivelul global al investiţiilor a scăzut cu aproximativ 6% în 2009 şi se va reduce cu 3% şi în 2010. crescând economiile lor de precauţie. În plus. 7 .

în al patrulea trimestru al anului 2008. rata de creștere a cheltuielilor administraţiei centrale a fost zero. Scăderea bruscă a activităţii economice. cum ar fi rabaturile la impozitul pe afacerile locale. presiunea asupra marjelor de profit ale firmelor şi a distribuitorilor datorată diminuării cererii. Cheltuielile previzionate cu securitatea socială par să fi fost respectate. precum și taxele pe tranzacţiile imobiliare au fost și ele diminuate. Totuși. Deficitul public general a depășit ținta de 3% din PIB în 2008. Impozitele pe profiturile firmelor şi TVA-ul. de la 49.3%.7% în 2007. iar veniturile totale. Inflaţia de bază va ajunge la 1% în 2010. a influențat negativ asupra veniturilor guvernului. în special a preţurilor la energie şi a costurilor de producţie. În același timp. de la 43.Inflaţia va continua să scadă şi se aşteaptă să fie aproape de zero la sfârșitul anului 2009. precum şi un anumit impact asupra preţurilor de vânzare cu amănuntul datorat noii legi. Măsurile de intervenție asupra economiei.4% din PIB în 2008.6% la 49. în special pentru orele suplimentare lucrate) au avut un impact negativ asupra veniturilor bugetare. Loi de Modernisation de l'Economie. Această evoluție este influențată de mai mulţi factori: scăderea dramatică a preţurilor materiilor prime. mai ales din cauza cheltuielilor cu dobânzile. Povara fiscală a scăzut la 43% din PIB în 2008. care au crescut datorită inflației. 8 . crescând de la 2. precum şi aşa-numitul pachet TEPA (care cuprinde reduceri fiscale diferite. ţinta impusă pentru cheltuielile publice în valoare absolută a fost depăşită.4% în 2007. la 3.

Salariații care au muncit în interimar pot beneficia de totalitatea acestor drepturi de șomaj dacă fac dovada că între două cereri de a beneficia de șomaj au trecut șapte luni. 1. care s-a ridicat la 68% din PIB în 2008. 9 . un plan de urgență pentru tinerii francezi. în special de scăderea puternică a preţurilor activelor.În 2009. Veniturile fiscale vor fi puternic afectate de recesiunea economică. înainte de a atinge un nivel record de 84% din PIB în 2010. la 7% din PIB. reducându-se astfel pentru ei perioada maximă de acordare a șomajului.5% din PIB. a ajuns la aproape 80% din PIB în 2009.2 Măsuri economice și sociale adoptate de guvernul francez pentru depășirea crizei Măsuri pentru limitarea șomajului. ca procent din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea majora în 2010. la 6. deficitul bugetar a crescut semnificativ. legi în domeniul asigurărilor și a creditelor. un plan pentru susținerea sectoarelor financiar și auto sau un plan de relansare a economiei. sunt prevăzute să crească uşor. Modificările regulilor de acordare a șomajului Cei aflați în cautarea unui loc de muncă pot fi indemnizati prin « asigurarea de șomaj » dacă au muncit cel puțin patru luni în ultimii doi ani și jumătate pentru cei cu vârsta mai mică de 50 de ani și patru luni muncite în ultimii trei ani pentru cei cu vârsta mai mare de 50 de ani. chiar dacă veniturile bugetare. Datoria publică. Durata maximă a indemnizării este de 24 de luni pentru cei cu vârsta mai mică de 50 de ani și de 36 de luni pentru cei care depășesc 50 de ani. Această creştere reflectă dificultățile mediului economic şi ia în considerare și măsurile de sprijinire a economiei franceze anunţate până în prezent.

¹în Franța există două tipuri de șomaj : parțial. guvernul își dorește să mobilizeze 100 de milioane de euro pentru a susține oferta de formare profesională prin ucenicie.) Această exonerare de taxe reprezintă o sumă medie de 100 de milioane de euro. nu reușește într-o periodă destul de mare să se reangajeze. Primele suplimentare ar putea reprezenta în jur de 70 de milioane de euro. de obicei trecută de 50 de ani. cel care are același statut cu șomajul din România. Creșterea numărului de contracte de formare profesională a tinerilor Guvernul a exonerat de la plata contribuțiilor patronale asociate contractelor de formare profesională toate întreprinderile. Aceste măsuri permit dezvoltarea capitalului uman de tineri ucenici. de a crește nivelul angajărilor în rândul tinerilor și de a reduce nivelul șomajului. În total. La aceasta se adaugă o primă de 1000 de euro pentru toate întreprinderile care recrutează pe bază de contracte de profesionalizare (2000 de euro pentru fiecare persoană recrutată dacă nivelul ei de studii este inferior bacului. Acestea vor permite susținerea consumului însă puternica restrângere de activitate riscă să antreneze în final o intrare în șomaj definitivă a unor șomeri aflați în șomaj parțial¹. care este în somaj parțial.3 miliarde de euro au fost deblocate pentru acest plan. Obiectivele acestei măsuri pentru guvern    320 000 de contracte de ucenici între iunie 2009 și iunie 2010 40 000 de angajări suplimentare încă din timpul perioadei de ucenicie 170 000 de contracte de formare profesională Dincolo de această exonerare de taxe. în limita a nouă luni. adică până iese la pensie.Lărgirea regulilor și garanțiilor pentru acordarea indemnizatiei de șomaj va permite limitarea impactului asupra veniturilor pe cap de familie pe care creșterea bruscă a șomajului o va avea în 2009 și 2010. așa cum îl percepem noi și cel total care apare în momentul in care o persoană. 70% din costul serviciilor medicale. fapt pentru care are dreptul să intre în șomaj total. începând cu 1 iulie. Diferența de costuri până la 100% se obține printr-o complementară de sănătate (pe care statul o asigură șomerilor) 10 . ²în Franța statutul de angajat oferă asigurare de sănătate obligatorie care asigură max. de menținerea garanțiilor pentru acordarea asigurării complementare de sănătate² în funcție de vechimea pe care au avut-o în intreprindere. Menținerea garanțiilor pentru complementara de sănătate pentru șomeri Șomerii în plată beneficiază. aproape 1. Întreprinderile cu mai puțin de 50 de salariați care recrutează ucenici vor primi o primă excepțională de 1800 de euro în plus față de suprimarea acestor taxe asociate.

11 . Obiectivul guvernului 50 000 de noi contracte de acompaniere profesională Efectul ajutorului dat pentru contractele de acompaniere În plus față de măsurile luate pentru facilitarea la angajare.Creșterea contractelor de acompaniere în formare profesională Guvernul are ca scop facilitarea creării de contracte de acompaniere la formarea profesională pentru tinerii cu vârste mai mici de 26 de ani și un nivel de studii inferior BAC+3 (licență . propunându-se astfel introducerea unor perioade de imersiune în intreprinderi. Acest tip de contract prevede o reinserție mult mai ușoară în sectorul privat a tinerilor. Obiectivul noilor angajări 50 000 de contracte CDI. 330 de milioane de euro trebuie să fie deblocate pentru aceste măsuri. 150 de milioane vor putea fi investite pentru ajutorarea întreprinderilor care angajează tineri stagiari în CDI. Costul acestor contracte 380 de milioane de euro Obiectivele guvernului 50 000 de CIE și 30 000 de contracte suplimentare (cele cu facilități fiscale) Noi contracte de muncă urmate de ajutoare in 2009 Contractele CAE destinate celor cu vârste între 16 și 25 de ani vor fi puse la punct în al doilea semestru al lui 2009. Aceste măsuri trebuie să limiteze distrugerea fenomenului de frânare a angajărilor totale Creșterea numărului de angajări urmate de facilități financiare pentru intreprindere O nouă creștere a contractelor CIE (angajare urmată de facilități fiscale) în sectorul privat și a contractelor CAE (firme cu activitate non comercială dar care permit angajaților cursuri de formare profesională și într-un domeniu comercial) pentru sectorul non comercial.facultate). Favorizarea angajărilor cu contracte pe perioadă nedeterminată (CDI) Un ajutor excepțional de 3000 de euro va fi acordat întreprinderilor în urma angajării în CDI a tinerilor la sfârșitul stagiilor de pregătire. guvernul dorește înscrierea suplimentară a 7200 de tineri în școli « a doua șansă » între 2009 și 2010. Ele prevăd că persoana care face obiectul unui astfel de contract trebuie să aibă competențe care să-i poată permite angajarea și în sectorul privat (multiple competențe).

salariilor și veniturilor Criza economică are repercursiuni puternice asupra locurilor de muncă: în 2009.4 milioane de persoane – a vedea fig.1%. în medie. în Franța metropolitană  70. 3  în 2009.9% în Europa. Vârstnicii de asemenea. cu o amploare mai mare decât de obicei. Puțin peste 800 000 de persoane doresc sa muncească. .. când. pe trimestru. Este cel mai puternic recul al PIB-ului de după cel de-al doilea război mondial: în urma recesiunilor din 1975 și 1993. numărăm cu 257 000 de angajări mai puțin (figura 1). creșterea este de 0. Repere În medie.4% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani sunt active. PIB-ul cunoscuse o scădere de 1%.și repliere istorică a forței de muncă Ca urmare a turnurii conjuncturale survenite la mijlocul lui 2008. Soldul creării de locuri de muncă redevine ușor pozitiv în cel de-al partrulea trimestru. inflația susținută contrabalansase creșterea progresivă a salariilor. care de obicei sunt expuși turnurilor de situații.. Această ameliorare a pieței de muncă se confirmă la începutul lui 2010. rata somajului este de 8.3%.. La inceputul lui 2010 o ușoară ameliorare se înregistrează pe piața muncii: angajările sunt în creștere iar șomajul în scădere. Din al doilea trimestru al lui 2009. piața forței de muncă cunoaște în 2009 cel mai puternic recul de angajări de la originile seriilor de angajări din 1954: între începutul si sfârșitul anului. – a vedea fig.7% au un loc de muncă. economia franceză pierde 257 000 de angajați iar rata somajului crește cu 1. 3 și 4 2009: cel mai puternic recul de activitate de după al doilea război mondial. sunt cei mai afectați. însa nu sunt prinse ca fiind in somaj la finele anului („halo” de somaj) – a vedea fig. Ea atinge 18% în Spania în timp ce în Olanda numai 3.Capitolul 2 Impactul social major al măsurilor de redresare economică adoptate de guverul francez Repercursiunile crizei asupra angajaților. Tinerii. corectate în funcție de evoluția prețurilor.. Cele mai mari dezechilibre au loc in primul semestru (-219 000 angajați) iar degradarea angajărilor se atenuează pe parcursul anului 2009. Inflația este scazută în mod particular în 2009. Recesiunea cunoscută în primăvara lui 2008 s-a accentuat la sfârșitul lui 2008 si începutul lui 2009. 12 . salariile. Același mecanism explică și evoluția puterii de cumpărare a familiilor: puterea de cumpărare pe unitate de consum a progresat cu 0. 64.6% în medie anuală în 2009.9 puncte. în 2009. Subocuparea unui loc de muncă privește 1. 1 și 2  Rata somajului este de 9. din contră. Activitatea a cunoscut o contractare cu 2. au crescut mai mult în 2009 fața de 2008.4%.8% în 2009. activitatea a cunoscut o creștere: din acest moment.

² persoane angajate prin intermediul firmelor de interim. deci este contabilizat in cadrul angajarilor tertiare si nu in sectorul care utilizeaza interimii (intreprinderile pt. din al doilea trimestru al lui 2009. cei care lucreaza in interim in Franta au contracte de munca pe perioade determinate si in general pe perioade mici. Anagajați salariați în funcție de setorul de activitate In sute de mii. administratie. In general. abia începand cu 2009 degradarea se face simțită. care lucreaza) 1 13 . estimarea angajărilor 156 283 324 -161 -257 23 616 În același timp. interimul se stabilizează și apoi cunoaște o demarare în creștere. care a servit de variabilă de ajustare a efectivelor la variațiile de activitate. efectivele interimare n-au revenit la nivelul lor anterior crizei: ele sunt de 550 000 în al doilea trimestru al lui 2010. însă fluctuațiile de angajări țin mai mult de interim1. la sfarsitul anului Sector de activitate Fluctuații anuale ________________________________ 2005 2006 2007 2008 2009 91 -90 -81 47 134 11 22 71 -7 191 -61 -55 60 193 18 16 97 -5 268 -43 -41 59 252 39 26 69 -12 -190 -336 Nivelul salariaților la 31/12/2009 15 854 3 343 2 420 1 437 11 075 2 963 493 7 545 217 Angajați în sector comercial cu Execepția celor din agricultură1* Industrie Industrie de fabricație Construcții Terțiari comerciali2* Din care: comerț Interim Angajați terțiari în principal necomerciali3* Salariați în agricultură -86 -172 -74 -173 8 -46 -112 -118 -21 -45 -135 -19 38 88 -9 -10 Angajați salariați total Franta metropolitana Sursa: Insee.Ansamblul sectoarelor de comercializare a mărfurilor au fost atinse de criză. sanatate si actiuni sociale 2 * servicii catre intreprinderi si particulari 3 *incluzand si contractile de ajutoare 4 angajatii interimari reprezinta un serviciu pentru intreprinderi. educatie. Numărul interimarilor² a cunoscut și el o scădere din al doilea trimestru al lui 2008: între începutul lui 2008 și începutul lui 2009. Angajații din comerț. marea majoritate a firmelor nu fac recrutari directe de personal ci prin intermediul firmelor de recrutare care poarta denumirea de interim. baza de date CVS. cu excepția interimului4. în condițiile în care. Cu toate acestea. a pălit și el in fața crizei dar nu așa de puternic și de o manieră mai puțin precoce. efectivele de interimari au scăzut cu aproximativ 35%. cu o scădere de 99 000 de angajați în cursul anului (față de reculul de doar 14 800 în al în Franța. 1 * sector essential commercial: fara agricultura. la începutul lui 2008 erau de 673 000. Dacă efectivele sectorului terțiar cu excepția interimului au început să se diminueze în 2008.

creștere care trece de la 77. Angajările nu sunt în totalitate ajustate la scăderea activității Angajările se ajustează de obicei cu întarziere la scăderea activitații: o întreprindere preferă să astepte să vadă dacă șocul asupra activității va fi pozitiv sau negativ și dacă este durabil înainte de a ajusta efectivele de salariați.9% din totalul programelor part-time în al patrulea trimestru al anului 2009 și 29. aceasta se stabilizează. numărul interimarilor din industrie era deja in creștere.doilea semestru). sectorul de construcții pierde 46 000 de angajați. față de 16. Aceasta scădere a numărului de CDI (contract pe perioadă nedeterminată) în 2009 este acompaniată și de o creștere a angajărilor cu jumătate de normă: 17. Ca și în industrie. La începutul lui 2009. munca cu jumătate de normă vizează 27. numărul total de persoane care munceau în industrie a scăzut în același ritm în 2008 și 2009. cu tot cu interim. ajustarea în sectorul de construcții s-a făcut via interim: numărul de interimari în construcții a scăzut în 2008 la 10. Angajații din industrie.8% din angajați erau cu jumătate de normă la sfârșitul lui 2009. În final. care în 2006 și 2007 aveau cea mai mică scădere grație dinamismului economic. Reangajările în acest sector debutează timid spre sfârșitul anului 2009 și începutul lui 2010. efectivele au început să scadă abia din al patrulea trimestru al lui 2008. acesta se traduce pe termen scurt printr-o scădere a producției (fig. Pe parcursul lui 2009. Începand cu 2010. formele de angajare cele mai flexibile fiind primele atinse de această turnură de conjunctură. De asemenea. în timp ce angajările stabile au fost vizate abia de la mijlocul lui 2009. Per total. Acest mecanism se traduce în 2008 printr-o creștere a angajaților stabili. în timp ce efectivele din industrie continuau să scadă. aceste angajări cu jumatate de normă sunt mai des susținute în sensul în care persoanele care lucrează în acest regim declară din ce în ce mai des că doresc să păstreze acest program și că sunt dispuse pentru el. dar.1% în al patrulea trimestru al lui 2007 la 77. Efectele crizei s-au simtit mai târziu în construcții.7% la sfârșitul lui 2008. Dar această scădere a productivității nu durează în general decât cateva trimestre: suprimarea locurilor de muncă 14 . În 2009 această scădere nu este mai mult de 8 000 (-4%). numărul interimarilor care au efectuat misiuni în industrie a scăzut la 93 000 (-31%).7% in al doilea trimestru al lui 2010. Interimul a fost prima variabilă de ajustare a volumului de muncă la scăderea activitații din industrie: în 2008. ciclul de activitate din construcții pare în ușor decalaj în raport cu celelalte sectoare.8% în al doilea trimestru al lui 2010.2. Această situație contrastează cu cea a anilor 2006 și 2007. începând cu primul trimestru al lui 2010 angajările se stabilizează. în care angajații terțiari fără interimari erau principalul motor al dinamicii angajărilor din comerț.9% în al patrulea trimestru al lui 2008. în particular în anul 1993). Pentru un șoc negativ. Ajustarea pieței de muncă la contracțiile activității a trecut mai intâi prin formele de angajare cele mai flexibile (interim dar și CDD = contract pe perioadă determinată) . apoi scade plecând din al doilea trimestru și cade la 76. unde. La sfârșitul lui 2009 și începutul lui 2010. și cu atât mai mult în 2009 (-172 000 în 2009 după –86 000 în 2008 și –43 000 în 2007). reculează din nou.6% și a rămas orientat în scădere în 2009 (-6%). Însă nu numai aceste locuri de muncă au fost afectate la începutul și sfârșitul crizei. cu putere în 2008.

sau impactul legilor asupra reducerii timpului de muncă. Supravegherea celor care recurg la șomaj parțial. crescută prin impozite mai puțin subvențiile pe produse. ceea ce conduce la obținerea de câștiguri din producție pe termen lung. datorită individualizării crescute a programului de muncă. recurgerea la șomajul parțial. În 15 . De la sfârsitul anului 1990. cea din 2008 este unică prin amploarea sa care depășește detașat pe cea din 1993. ocupării forței de muncă și puterii de cumpărare) cu privire la orele suplimentare sau. Ajustarea angajărilor la activitate a fost de asemenea mai slabă decât așteptările. Este cazul legilor care prevăd reducerea timpului de muncă. Nota: numărul angajaților este măsurat în medie trimestrială (luând în calcul existența a jumătate din acest număr de angajați la sfârșitul trimestrului) pentru a putea fi comparabil cu valoarea adăugată a sectorului comercial nonagricol masurată ea însăși în medie trimestrială. mult mai recent și pentru a face față crizei. au rămas puternic negative mai mult de un an (din al treilea trimestru al lui 2008 până la al treilea trimestru din 2009). fată de anul precedent. Cu atât mai mult. dar mult mai dificil poate urmări numărul orelor lucrate suplimentar.urmează contracția de activitate. fig2. Ultimele două crize (2001 și 2008) par însa să iasă din această schemă. Într-un sens mult mai larg. În 2008 scăderea activității a fost mult mai puternică decât scăderea angajărilor iar câștigurile din producție. volumul efectiv de muncă este dificil de măsurat. un anumit număr de măsuri de politici publice au putut modifica modul de gestiune a mâinii de lucru a întreprinderilor. Aparatul statistic permite urmărirea numărului de persoane aflate în șomaj parțial. ceea ce denotă un fenomen de reținere a mâinii de muncă ce poate fi explicat în mai multe feluri. permite în același timp ilustrarea modificărilor ce au loc pe piața muncii în timpul unei perioade recente chiar dacă acest dispozitiv nu este el singur responsabil de ansablul de schimbări care au loc. Angajați salariați. a legii TEPA(din 21 august 2007 în favoarea forței de muncă. valoare adăugată și productivitate în sectorul comercial non agricol productivitate = productivitatea aparentă a muncii este definită ca un raport între valoarea adăugată și resursele umane folosite pentru a o obține valoare adaugată = evoluțiile valorii adăugate sunt cvasi echivalente a celor de PIB: PIB-ul este egal valorii adăugate.

3 Evoluția numărului de persoane în șomaj parțial Ajutoarele pentru angajări susțin angajările în sectorul non comercial în 2009¹ Sectoarele non comerciale sunt în particular creatoare de locuri de muncă în 2009 (+88. în particular prin dezvoltarea cuantificării anuale a timpului de muncă. în timp ce în 2007 el depășește 650.000 mai multe. fig. Această creștere foarte puternică a șomajului parțial reflectă deci amploarea ajustării volumului de muncă la activitate. sunt cu 220.000 de persoane erau in șomaj parțial. Formele contractelor de muncă au cunoscut de asemenea evoluții sensibile. ajustarea poate să treacă mult mai des prin variații ale timpului de muncă sau prin forme mai flexibile de angajare. față de 300. beneficiaza din partea statului de reduceri la impozite 16 .000 în 1993. șomajul parțial s-a apropiat de nivelul atins în 1993 (fig. în prezent ea nu se mai face pe aceleași criterii. înainte de 1993.000 de angajați față de +38.000 de persoane. Odată cu ieșirea din criză numărul acestor contracte ar fi trebuit să se diminueze în 2010. Măsurile de politici publice citate anterior au putut de asemenea să favorizeze sau să însotească schimbările de organizare. Astăzi. La începutul lui 2009. Chiar dacă în 1993 practica șomajului parțial era mult mai răspândită chiar și în perioade conjuncturale bune. 260.000 în 2008). De fapt măsuri financiare importante au fost alocate acestor sectoare pentru a putea face față la amploarea crizei.2009. altele decât cele care erau puse în practică înaintea anilor 2000. 275.000 de persoane sunt in situație de șomaj parțial.000. În al 3-lea trimestru al lui 2008. doar 55.3): în al 2-lea trimestru a lui 2009. La începutul lui 2010 angajările în sectoarele non-comerciale a fost astfel mai puțin dinamic decât în 2009. numărul interimarilor se cifra la aprox. în principal datorită creșterii numărului de contracte de angajare urmate de beneficii din partea statului. De exemplu. ¹ in Franta societatile care angajeaza persoane cu varsta peste 50 ani sau persoane care muncesc cu program partial. Ansamblul acestor schimbări a favorizat fără îndoială și alte modalități de ajustare a volumului de muncă.

Ei sunt în general mult mai sensibili decât cei în varstă la fluctuațiile conjuncturale: ei beneficiază în același timp de o creștere a perioadei de șomaj dar și de o reinserție profesională rapidă. ceilalți efectuându-și studiile. Odată cu începerea ieșirii din criză. Pentru prima dată de la începutul acestei crize. Tinerii au fost atinși în particular de această creștere a șomajului (fig. în timp ce se stabilizează pentru cei mai în varstă fapt care semanalează începerea ieșirii din criză. observăm că în al 4-lea trimestru al lui 2009. rata șomajului este mult mai puternică la tinerii bărbați decât la femeile tinere. De fapt doar o minoritate de tineri este prezentă pe piața muncii (puțin peste o treime în cursul celui de-al 4-lea trimestru din 2009). De altfel. rata șomajului a început să scadă la începutul lui 2010. Numărul celor care au fost in șomaj pe o perioadă mai îndelungată (mai mult de 1 an) în ansamblul șomerilor a cunoscut o creștere: el trece de la 32. rata șomajului la tineri scade.4 puncte între primul trimestru al lui 2008 și al 4-lea trimestru al lui 2009. Acest număr de șomeri era foarte scăzut în 2008. Odată cu prelungirea rapidă a duratei inițiale de studii. La sfârșitul lui 2009 rata șomajului la tineri a atins punctul său culminant din momentul în care s-a înregistrat pentru prima dată în 1975.6% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 ani sunt în șomaj. Persistența crizei și dificultățile ridicate în a se reangaja au antrenat o creștere a vechimii medii a perioadei de șomaj. rata șomajului la băieți a depășit-o pe cea a fetelor. în timpul anilor 1980. Această creștere a fost mult mai rapidă decât cea pe care Franța a cunoscut-o în timpul crizei din 1993.1 procente și la 4. industrie. Din această cauză. În același timp această creștere a ratei șomajului la tineri trebuie interpretată cu multă precauție. În rest.3% în primul trimestru a lui 2009 la 39.4 procente pentru fete. taxa șomajului la cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani a crescut puternic (+6. altfel spus cu un punct în plus față de ansamblul populației.Șomajul a crescut puternic în 2 ani Degradarea pieței de muncă a antrenat o creștere a ratei șomajului de 2. 8. Între primul trimestru al lui 2008 și al 4-lea trimestru al lui 2009.4).1% în al 2-lea trimestru al lui 2010. La începutul anului 2010. proporția de tineri prezenți pe piața muncii a scăzut drastic până la mijlocul anilor 1990. etc).4 puncte față de +2 puncte pentru cei cu vârste între 25 și 49 ani). 17 . numărul tinerilor aflați în șomaj era mult mai important decât cel de la sfârșitul anului 2009. rata șomajului la băieți a crescut la 8. Între primul trimestru din 2008 și al 4-lea trimestru din 2009. Explicația este dublă: pe de o parte tinerele fete au mai multe studii superioare decât băieții iar pe de altă parte ele sunt mai puțin prezente în sectoarele cele mai afectate de criză (interim. dacă nu luăm în considerare rata șomajului însa numărul tinerilor aflați în șomaj.

De exemplu. Aceasta se traduce printr-o încetinire a creșterii salariilor reale în 2008. conjunctura generală a salariilor a rămas dinamică. Cu toate acestea. însă inflația slabă susține salariile reale În 2008. au cunoscut o încetinire a ritmului de creștere. în ciuda crizei această creștere a taxei șomajului este insotită de o creștere a ratei de angajări a celor cu varste între 55 și 64 ani care a crescut de la 41. în ciuda degradării activității economice. cea în cazul seniorilor nu a crescut decât cu 0.1% în al 2-lea trimestru din 2010. a fost mult mai importantă decât cea din 2008. În medie. Dacă la începutul crizei seniorii au fost mai puțin afectați de situația conjuncturală. În 2009.6 pct).3% în al 2-lea trimestru din 2008 la 42. De fapt. rata șomajului a crescut cu 2. Salariile nominale încetinesc în 2009. în contrapartidă cu maximul atins de inflație. între primul trimestru al lui 1991 și al 4-lea trimestru din 1993. rata șomajului în cazul lor a crescut puternic în 2009 (+1. 18 . din cauza întârzierii ajustării salariilor la inflație. progresia remunerării reale în 2009.5 procente în timp ce. recesiunea s-a agravat și situația s-a întors complet la 180 de grade.Fig. vârful acesteia observat în primul semestru al lui 2008 n-a avut repercursiuni asupra salariilor decât parțial: la sfârsitul lui 2008 și începutul lui 2009.4 rata șomajului pe segmente de vârstă Creșterea taxei de șomaj a celor cu vârste de 50 ani sau mai mult în cursul anului 2009 a surprins prin rapiditate cât și prin amploare. Situația seniorilor pe piața muncii este un caz particular mai ales pentru cei mai in vârsta.7%. strâns legat de creșterea prețurilor la energie și într-o mică măsură și la produsele alimentare. Dar cum inflația era extrem de redusă. în special cele negociate de către sindicate. De obicei. altfel spus în euro constant. Încetinirea creşterii economice nu a derivat din creşterea ratei de ocupare structurale a persoanelor în vârstă: rata de ocupare de bază care corectează efectele de structură demografică progresează continuu din 2001. evoluțiile nominale ale salariilor. cei în vârsta sunt mai puțini sensibili la fluctuațiile conjuncturale.

1 respectiv +3% în 2008) decât pentru categoria profesiilor intermediare (+2. Salariul mediu pe cap din sectorul concurențial non agricol a încetinit și mai mult față de salariul lunar de bază: +1.3% în euro curent după ce fusese de +2. în special primele. cu un impact de aproximativ 0. în industrie.1% după ce fusese +2. în parte. Primul. Doi indicatori complementari măsoară evoluția conjuncturală a salariilor la nivel general. chiar dacă rata șomajului ridicată apasă continuu asupra salariilor. scăderea globală a salariilor este fără precedent: primele sunt mult mai ridicate față de anii precedenți. modificarea segmentului celor care lucrează în timp parțial. stimulentele sau remunerarea orelor suplimentare. În primul semestru din 2010.9% cat fusese inainte). numeroase suprimări de locuri de muncă pentru muncitori. Încetinirea salariului lunar de bază a afectat toate categoriile socio-profesionale. de asemenea. fizic vorbind: el ia în calcul ansamblul de remunerații. Salariul mediu pe cap priveste deci ansamblul de angajați și deci este sensibil la modificările de structură a numărului de angajați (creșterea calificărilor sau suprimarea posturilor cu angajați mai puțin calificați. În 2009. salariul lunar de bază a scăzut un pic: +2.În euro actuali. În mod particular.1% după ce fusese +3. această încetinire a fost și cea mai marcantă (+2.2% fata de +2. salariul mediu pe cap (SMPT) reprezintă raportul dintre masa salarială brută și efectivele de salariați. Agravarea degradării pieței de muncă și scăderea ușoară a prețurilor au frânat negocierile salariale și cea mai mică inflație a antrenat de asemeni o mică revalorizare a Smicului (Smic = salariul minim pe economie) (+1. salariile din sectorul privat încetinesc în 2009. mai cu seamă în primul trimestru. mult mai dinamic. în întreprinderile din sectorul privat cu mai mult de 10 angajați. printr-o revenire la normal a nivelului de 19 . chiar dacă este puțin mai mult evident pentru categoria muncitorilor și a angajaților (+2. mai ales în sectorul financiar . Pe ansamblul începutului anului 2010.7%). la fel ca și revalorizarea de 0.9%) sau categoria persoanelor aflate pe funcții de conducere (+2. creșterea salariului lunar de bază a rămas moderată. ponderea muncii în timp parțial crește un pic (cf. au susținut mecanica creșterii salariului mediu pe cap prin scăderea ponderii salariilor mici. salariul lunar de bază (SMB) este indicatorul care oferă informații despre salariul „de bază”. În plus..4% pe trimestru de la începutul lui 2009 (in date corectate de variațiile sezoniere). în primul trimestru al lui 2009.3%) și în sectorul terțiar (+2. Al doilea. efectele „intrări-ieșiri”): evolutțile sale trebuie deci analizate luând în calcul aceste modificări.2% după ce fusese +3. Dacă e să privim lucrurile în funcție de marile sectoare de activitate. mai ales printre cei necalificați. Această creștere se explică.9% in medie anuală fața de 3% în 2008). Este un indicator al salariilor negociate de către sindicate.. supra). Inflația susținută. În schimb. recurgerea la șomaj parțial este foarte importantă (chiar dacă măsurile sociale puse în practică au redus considerabil impactul salarial al acestui șomaj parțial). susțin salariul lunar de bază pe parcursul primului semestru.2 procente asupra salariului mediu pe cap. a angajatului cu normă întreagă de lucru. salariul mediu pe cap era. fără prime și în funcție de calificarea avută. care reprezintă 15% din remunerarea totală a salariaților. în continuitatea celei din 2009: +0.2% după ce fusese la 3% in 2008.5% a salariului minim pe economie la 1 ianuarie.2% după ce fusese 2. orele suplimentare au fost mult mai puține ca numar.8% în 2008.

. salariul lunar de bază scade pe primul trimestru (. care progresează cu o medie de 1.6). mai ales. Astfel încât. acestea din urmă fiind extrem de contrastante pe parcursul ultimilor trei ani.3%) după care crește cu 0. Fig6. fig. Această inflație contrabalansează progresia salariilor și conduce la o stabilitate. salariile și numărul de angajați din sectorul comercial din 1990 până în prezent 20 .prime de merit în cadrul sectorului terțiar și. Salariul mediu pe cap real a fost oarecum stabil pe primul trimestru și a cunoscut o creștere pe al doilea trimestru. dar într-un context al unei inflații extrem de scăzute. conduc la o accelerare a salariilor reale. În 2009 lucrurile se petrec exact invers: progresia salariilor în euro curenți sunt cu siguranță mult mai mici decât cele din 2008. în termeni reali.3% (pentru salariul mediu pe cap). în finanțe.0.. Fig5.0% pentru salariul mediu pe cap. la începutul lui 2010. în medie. dar se accelerează in euro constanți Evoluțiile globale ale salariilor trebuie luate în calcul și în funcție de evoluția prețurilor. a salariilor reale (0. inflația prețului la energie și la produse alimentare a contribuit la apariția unei inflații puternice (fig.2% pe al doilea trimestru. În 2008.5). nu numai salariul lunar de bază nominal crește moderat ci și prețurile accelerează mai cu seamă pe parcursul primului trimestru. în comparație cu scăderea puternică înregistrată în primul trimestru al lui 2009.. Evoluția indicelui prețurilor de consumație (IPC) În revanșă.

într-un context de inflație foarte joasă. Criza economică se repercutează de asemenea și asupra veniturilor din patrimoniu: în mod special valoarea netă a dobânzilor primite de familii se deteriorează puternic. salariul mediu pe cap din administrațiile publice începe să crească în 2009 (+1. raportând evoluția globală a puterii de cumpărare la cea a unităților de consum (UC): puterea de cumpărare prin UC 21 . În același timp. În realitate. Pentru a ne face o idee mai clară asupra măsurii un pic mai individuale a evoluției puterii de cumpărare a familiilor. puterea de cumpărare a venitului disponibil brut pe cap de familie a progresat cu 1.0% după ce anterior fusese +2.9% după ce fusese –0. din care scădem impozitele și cotizațiile și la care adăugăm prestațiile sociale și alte transferuri. Această evoluție a salariului mediu pe cap rezultă înainte de toate din revalorizarea punctului de indice a funcției publice (+0. Acest venit disponibil brut este frânat de situația pieței de muncă aflată în degradare: reculul angajărilor și încetinirea evoluției salariilor în euro curenți (cf.7). Venitul disponibil brut pe cap de familie este un indicator asociat care presupune totalitatea veniturilor din activități și din proprietăți obtinuțe de membrii unei familii. în special cele imobiliare. legea TEPA etc. la fel ca și urmare a diverselor măsuri de exonerare fiscală (plan de relansare.3% țn octombrie.0% după +3. prime de solidaritate activă. față de dobânzile pe care acestea le plătesc pentru creditele luate.6%. la fel ca în anul precedent). Însa evoluția veniturilor pe cap de familie trebuie luată în considerare în același timp cu cea a prețurilor și. Puterea de cumpărare cunoaște o creștere în medie pe anul 2009 Evoluția venitului disponibil brut (RDB).5% în iulie 2009 și 0. în parte si datorită refluxului inflației. veniturile persoanelor fizice autorizate fac și ele un pas înapoi: replierea ansamblului de activități apasă asupra veniturilor disponibile. Pe de altă parte însă. La aceasta se adaugă creșterea indicelui minim al funcției publice (+2 procente) în paralel cu cea a salariului minim pe economie și a revizuirii primei pentru garanție individuală a puterii de cumpărare (GIPA).(fig.2%). suferă din cauza recesiunii în 2009: el crește la 1. prestațiile sociale se accelerează o dată cu creșterea șomajului și a măsurilor de relansare (credit de impozit pe familiile modeste. etc). în euro curenți. la fel ca și în sectorul privat. față de +0. impozitele pe venituri și pe patrimoniu plătite de către familii scad net ca urmare a scăderii valorilor mobiliare în 2008. puterea de cumpărare a venitului brut (altfel spus evoluția sa corectată de cea a prețurilor) este mult mai puternică în 2009 față de cum fusese în 2008. fie o medie anuală de 0. salariul mediu pe cap din administrațiile publice a crescut mai puțin repede în 2009 față de 2008 (+2.2% în 2007. supra) apasă asupra evoluției remunerației salariaților.4% cu cât crescuse în 2008.Salariile din sectorul public cunosc un salt în 2009 în euro constanți În euro curenți. În schimb. întrucat scăderea ratei de piață se repercutează în același timp și asupra remunerațiilor din depozitele în bani ale familiilor.6% in 2009.6% in 2008). De asemenea. trebuie sa luam in calcul numărul și compozțtia familiilor.).2% în 2008 și +5.

4% în 2008). după ce fusese –0.8% față de +1. în metropolă. nr. cu predilecție în al doilea trimestru. 1284. 039.progresează mai puțin repede decât puterea de cumpărare globală în 2009 (+0. consecință directă și a faptului că prețul la energie cunoaște o încetinire a ritmului său de creștere. întrucat o mare parte a acestor mișcări de personal se compensează în orice moment.6%. fie pentru că nu erau disponibile imediat pentru a munci. Fig7 contribuțiile la evoluția puterii de cumpărare a familiilor La începutul lui 2010. Insee Premiere. De 25 de ani. nota de conjunctură. Puterea de cumpărare accelerează. „Femeile și bărbații la începutul carierei: femeile încep să tragă foloase după urma reușitei școlare”. nr. octombrie 2009. „Haloul șomajului: între șomaj BIT și inactivitate”. „Ciclul angajărilor: micile întreprinderi au fost primele a scădea efectivele lor de personal în timpul crizei”. iunie 2010 Șomaj  În 2007. „Angajări și șomaj la cei cu vârste de 50 – 64 de ani în 2009”. Insee Premiere. februarie 2010. însă nu puteau fi luate în calcul ca șomeri. dares Analyses. venitul disponibil progresează.  22 . fie pentru că nu căutau de muncă. 770 000 de persoane inactive cu vârsta intre 15 și 64 de ani își doreau să muncească. nr. 1260.9% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani sunt active. în sensul BIT. Rata de angajare a seniorilor a progresat continuu din 2001 încoace. ratele șomajului femeilor și ale bărbaților la începutul vieții active sunt apropiate. Insee. Angajari  Fluxurile brute de creare și de desființare a locurilor de muncă sunt mult mai ridicate decât evoluția netă a angajărilor. martie 2010  În 2009. consecință a accelerării creșterii masei salariale strâns legată de recâștigarea locurilor de muncă și a activității. 56.

sau noi reguli de acordare a șomajului care stimulează șomerii în căutarea unui loc de muncă în domeniul pregătirii lor profesionale. Datorită ajutoarelor financiare consistente oferite de instituțiile franceze șomerilor. iar Franța nu face excepție. Această evoluție a fost influențată de impactul crizei financiare asupra condițiilor de creditare. De aceea procesul depășirii recesiunii se dovedește a fi de durată. unde au avut loc peste 250 de mii de disponibilizări. Franța parcurge o perioadă deosebit de dificilă. uneori antisociale care dau naștere la proteste anti-guvernamentale. favorizarea angajărilor cu contracte pe perioadă nedeterminată. cu peste 70 de milioane de turiști anual. rezultat al măsurilor de austeritate adoptate de guvern. Oglindă a economiei franceze. șomajul și inflația atingând un nivel fără precedent. rezultată în urma unei viziuni pe termen mediu și lung. 23 . primelor mărite oferite angajatorilor pentru persoanele pe care le reintroduc în câmpul muncii. PIB-ul a cunoscut o scădere semnificativă. cu peste 10% în 2009. fraternitate” subliniază interesul ridicat acordat de Franța cetățenilor săi cât și rezidenților. măsurile de redresare economică s-au resimțit și pe piața muncii. criza își face totuși simțită prezența. Puternica influență negativă a exporturilor din 2009 asupra PIB-ului. chiar drastică. Turismul a avut și el de suferit. cu un popor plin de caracter. anevoios. Însăși deviza „Libertate. atât pentru ei cât și pentru angajatorii lor. Cunoscută drept una din cele mai vizitate țări. În acest sens. realizăm că din cauza globalizării și a interdependenței economiilor lumii. politica adoptată de Franța în vedea combaterii efectelor recesiunii este una corectă. ce pune preț pe valorile morale și sociale. asupra gradului de încredere în economia franceză precum și de situația din comerțul mondial. plin de măsuri drastice. În opinia mea. În ceea ce privește comerțul extern s-a înregistrat o scădere dramatică a exporturilor. În ciuda măsurilor adoptate de guvernele fiecărei țări. lăsând o ușoară impresie de relansare pe acest plan. pe parcursul anului 2008 și începutul lui 2009 fiind urmată de o stagnare în decursul lui 2009. a involuat în 2010. a întâmpinat o scădere a numărului de vizitatori cu aproximativ 10%. tinerii trec pe primul plan fiind avantajați de măsurile încurajatoare. impactul fiind cu atât mai mare cu cât scăderea importurilor nu a avut loc în aceeași măsură. Pe plan social.Concluzii și Contribuții personale Franța se dovedește a fi un stat condus de principii solide și bine transmise din generație în generație. egalitate. precum creșterea numărului de contracte de formare profesională a tinerilor.

Bibliografie Mediul European al afacerilor publice. Ionescu Romeo Europe in figures Eurostat yearbook 2010 http://epp.Mathilde Clément.org/ga/search/view_doc.com/crise-financiere-mesures-crise-france Vue d’ensemble . les salaires et les revenus .eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-CD-10-220/EN/KS-CD-10-220EN.un. 06 août 2009 http://exonerationfiscale.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-22102010-AP/EN/2-22102010-AP-EN.ec.PDF Journal Exonération Fiscale.PDF 24 . curs master.ec.Premier bilan 2009-2010 Répercussions de la crise sur l’emploi.pdf Outcome of the Conference on the World Financial and Economic Crisis and Its Impact on Development http://www. Étienne Dalibard. dr.eurostat.europa.eurostat. prof.insee.asp?symbol=A/RES/63/303&Lang=E Second notification of government deficit and debt figures for 2009 http://epp.europa. Étienne Debauche http://www.fr/fr/ffc/docs_ffc/ref/FPORSOC10B.

Anexe 25 .

26 .

27 .

28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful