EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

. ..". . P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate. Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere. .i''':_: d~i~i~'ri . .. . . Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate. Mlnc~':lr! eu ouA.MineArur! pe baza de fAinoase .. .~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll..~~. organelor sau corpului in ansambJu. . ~.. . Este tot un fenornen continuu.. '" . masurabil. nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica).' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~. Salate ' . ...... Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. .. .c. Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul. . 3... De exemplu.. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor. . . c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii. 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401.. se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului... . . ... ... Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii. Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur. '" " . .. '" '" Scarlatina '. 2. . .) ..'i"'" Orelol... dar foarte intim legate: 1. . ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate.. Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. . De exernplu. dar rezultatul sau. n Tuberculoza . Aperitive . care-si schimha ritmul destul de usor.atii depinde de maturatia tesuturilor. . . . . .. Boala diareica acuta . dar nu specified maturitatea individuala. Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase..... atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat..pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii .. v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu. . este sensibil acelasi pentru toti..... . curba greut. . " ... tnsa mult mai greu de apreciat. corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare. unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii. proces calitativ.a. de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor. ci cum it face. : .. . . . infect. . Studiile statistice... Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil. copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 ... .ul (parotidita epidemica. . Este un fenomen continuu. dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia. .. :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " .....gustari . "'. 1\'1 u rat i a..... . b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos.. . . .elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' ... COPILUL BOLNAV .. dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul. ". 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie . ere ~ t ere a... de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului. . Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale. maturitatea. . posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent. .. . Desert~. care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. 9. tesuturilor. ~i' ... . se traduce prin modilicari de strucat tura.. Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult.. . depinde de maturatia endocrina. . . proces cantitativ. '" . " . nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut.

Al:m.inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani. Nevo!le nutri. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut.~tere.a. V irs tap r e ~ col a r a (3 . exclusiv Iact.fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi. ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte. caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. raspunsurt specltlce. D.e ~ col a r ( 1 . perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani).ipga acestea. detel'mina cele mai multe malformatii congenitale. Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor.o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului.nma~ur!\ sa descoper. De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z.a 0 oarecare autonomie. mama eu:n sa in~rI: . In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei. Funciia motorie se desavirlje9t::. sffrsitul PrJ: mului an. cu 0 rata inexpresiva. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. muschii spatelui se rnatureaza. adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit. ~run~lll 91 membre s~ schimbii. v 11 .de a putea s/\ meargi!.resplra. i~i agita bratele 9i gambele. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter..mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. spatele sa fie drept ~i nu indoit. . Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe.d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. Cr~9ter~a este lenta. . mini) sa "vad1i". Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos. intoxieaiii.. BoM~re 1n . de V18~~ apar primii dinti. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. tlpa.Lungl. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it.ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . . In aceasta perioada factorii patologici.anate etc. 5.lUl an sa mea~'ga_. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina. de boli infectocontagioase. ca dominanta activita\ii sale este joc~l. unson. Este perJOada cmd ~opllul capa:. ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na. holi de piele. Alimentatia. Proportiile dintre cap.m primele eile se tntoarcs cln.l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei. ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. .). 1.inde. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii. sa Iixeze *1 sa urmllreasca. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul. lar tali a se dubleaza la '4 ani. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an.a de organismul matern.6 a Ill). nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI.. m!ecYll. carente alimentare etc. .5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani. • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare. Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari". ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre.l.. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara). perioada prescolara (de la 3la 6 ani).tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente.gla este dommata de accidente. toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid. Es~e peno~da c. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii. deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila. perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an). In continuare. . de afeetlUm alerglce.3 ani) se caraeterizeaza prin mcet.torn.d e ~ n t e p ~. strlinutli. fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere. cit lji de colaborarea medic pedlat.le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita. ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii.. In capitolul de nO'. 6. camera coreet incalzita fji aerisita.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava). unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire. .enta11~. puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu. Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt.md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. Acest deziderat se impune din primele zile. . daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. 1 cm de Ia 2 la 3 ani). Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani. tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst. respirii mai repede. sora de ocrotire. perioada de scolar sau copilaria mare.>tl!. " " 8. flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare.greutat~l erup\H cut. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie. f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\. dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a. 7. Pe I. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta. boli intercurente. Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit. medicului 9i sorei de ocrotire. In pr imul an. scince~te.terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m. incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea.!lcolar mic". iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u . care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1.ata la lnceput. ~ ~ .ru·famll1e.e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului. 4. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului.i. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am. indeosebi ponderala. ~atolo. NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme. 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am.a obj~nuitl\. Bolile care domina perioada de ~ugar. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte. CU. Buge 9i inghite copilul. In aceast. se Int. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). urmcad.?int l~gate .). dasa s~ . 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul. J'easca .a perioada. Mersul automat dispare la 2-3 luni. Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida.a protectia conferit. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se. 6 9. De 10. Imbolnavirile sint dominate de: accidente. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele. iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu.~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in . cu pleoap~!e strlnse. proveni~i in majoritatea lor din afara. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno. 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc. cu teat. e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. vocea.

apa. pentru 0 dezvoltars normala. oua) sau vegetale (fructe. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi..a adulta se face variabil de la un copil la altul. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic. se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta. aerul).irz iati (Iizie. copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase. sa se imbraee sau sa se spele singu. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal. dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. d) in al 4-lea an 8 cm.?. In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii . denurnit. . int. Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. Nici o inyata~ura 9i. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. 1 . deosebit de tirziu. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. genetlCii. 12. Pe'de alta p~rte.iu nu pot accelera dezvolt.ato.~~ Iizica. c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm.are I?ubertatii. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii. ' D. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale. sanatatea mamei. intoxicatii (medicamente.:!n tirziu. iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. L u n g i mea. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga.area. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu.t~ u?ui exe:citiu. " 10.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt. sa manince. La consultatii. carne.) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. b) in al 2-lea an de viata 10 cm. prin supraingrijir~ ~I tea. In unele familii aparitia locomotiei.P de.bertare progre?eaza simultan. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig.ni?i un exercit. Semne1e . timp ce la adult acest raport este de 1 :8. C. dar tntr-un ritm variabil. copin subnut. tutun). in lui la nou-nascut ~i adult. inainte ca sisternul ner.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4..cu 0 vitez~ aproape constanta . De. de citiva am.ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . In ce priveste comp?rtamentul SOCIal. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. in majoritatea tarilor industl'ializate.scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat. c) Mediul pslhie.. Trecerea de la copilarie la virst. Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :. peste nivelul norrnalului. . A.pu. dimpotriva. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur. Apare dentitia a doua. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. In cadrul perioadei.Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209). Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu. este virsta perfectionarii functiilor dobindite.o marire a Yalorilor medii 13 . peste.11. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. Iunot. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg. zarzavaturij au talie mica. ~ragmentar. Fetitele au tendinta sa mearga. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime. adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil.romo~omica).a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter. nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. b) Faetoril naturali (soarele. 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani. 13. vii".ica (talie. Pe de 0 parte. conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea . dezvoltati normal. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele. Pre mat uri tat e a.o r i 1ega l. ~i ajung tr-un rastlm. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita. traumatismele. tn astfel de familii mers'ul ~orbi.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice. infeetil le intrauterine. d) Sexul.a in mod obisnuit pubertate. Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata.ia endocrina. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii. Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. f) in al 6-lea an 5 cm. B: ~ a e t. vorbire etc. 4-5 am la dezvoltarea adulta.i greutiitii la intervale regulate. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. dar chiar cu un grad mare de competitivitate. Pe de alta parte. Dupa vi~sta de un an. brinza. e) in al 5-lea an 7 cm. mai mult. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. ~l c. greutate).

Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix. avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig.ieducatorilor.r . ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. Eiaremiuitile relativ seurte la nastere.flent~tive. g/zi (750 g/luna). dar iii un ri t. Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial. peretii laterali ~i unul din capete sint fixe. eu 0 maturare etic-rnoralu precoce.8-10 g/zi (250-300 g/lunii). 18.atii infantile. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului. la 6 ani . 1).85 cm. In familie. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala. Copilul va fi masurat la fiecare . La nastere. Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. .Masurarea distantei dintre raeelui. la 3 ani .Masurarea perimetrelor: a) cranian. Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere .de lungime ~i greutate la copii. . .50 em.MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit. celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. ~" 17. de la 3 la 6 luni . mijloace noi de informare a copilului etc. perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to.95 cm. Dupl'i vlrsta de 2 ani.75 em. care conditio. iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig. apliclnd 0 mina pe genunchi. Pentru a fi exacta.Fig. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici.115 em. c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa .e s~nt diferite la sugar faya . apoi se a~aza copilul dezbracat. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata. Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului.in primele 3 luni . extinderea sportului de masa.. neazil. 3 - . cului Fig. in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor.ate ~i lungime .ferioa~e). Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte. Fig.). 14. linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului. s. not.25. aceasta trebuie efectuata de doua persoane. in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite. o Fig. Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare.iexpiratie (fig. crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in. 5 b). mai ales in primii ani de via~a. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade. la 2 ani .stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului. 15. Ja 1 an . Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale. .rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: . 2 -. na~tere. . 16.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor. masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare.rica ce se trece in jurul toracelui. .20 g/zi (600 g/luna). La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::. tnsa. ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig.nlulmare ~l ad~lt. prirnului an de viata. Se asterne pe pediometru un scutec curat. delicate In f'ata societatii.a pe deasupra rnameloanelor. de la 6 la 9 luni . . c) abdominal.de cOI. Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. DIm~nslUmle s. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata.15 g/zi (450 g/luna). 4 .M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice. La nou-nascut. Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis.aniversar~ a zilei ~e. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!. avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur. b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles.. 5 . In unitatile sanitare. lunga de 1 m. Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie. a parintilor :. 3). de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec. Cealalt. la tocul u~~i. 5 a). iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. de la 9 la 12 luni . masuratoarea se face cu pediometrul. ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). . Se observa. ·5 c). 15 . b) toracie. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential.int o.m mai accelerat de crestere In greut.egmentelor ~l proportrile dintre el. La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte.atile moderne. 2). iar in fai.

apucindu-l de axile. iar din cifra . ptna la totalul de 10 kg. La nou-nascut exista.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata). dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva. cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . ob~inindu -se astfel greutatea copilului . c) Blastleitatee pielii. 8) Culoarea normals a pielii este roz . 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree.a greutatea oopilului. ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime.ii decompensate. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. Se cinFig. diferenta dintre cele doua cifre reprezint. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. decii 19. varsaturi). 2) va fi depJasat cit mai rar. la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. 6). medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. pentru ca in ult. din partea segmentului respectiv. iar cea de jos in kilograme. 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. Dm 17 2Mama ~j copllul . Dups pierderi. Intre 9 luni §i 24 luni. Iolosind : . 21.iv . Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. b) Turgorul. ca 9i hipotonia. varsaturi). copii cu perfuzie etc.are 0 sernnificati« pur conventionala. Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. deviatiile standard sau valoarea pereentilei .imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina.fie curba percentilelor. de rezistenta speciala la palpare. Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete.b) Conditii de respcctat. cardiopat. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ].Cintar pentru sugar. daca nu li se da hrana suficienta. Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. cu cintarul de adulti. Nu se poate vorbi de "sugarii medii". in mod regulat. Cind ridicam un sugar normal. in care slnt citite sau consemnate in mod direct. atlt la asezare. muschiinu se relaxeaza complet. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat. In luna a III-a. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da. Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. in afara de un sistem special de citire a greutatii. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince. 16 rara zguduituri. nefrite. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. pentru controlul greutatii. . Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. C l. ea sa nu se deregleze. se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. neavind aerul ca ar fi tnfometati. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari.a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. dona tije orizontale paralele. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. Dupa perioada de sugar. progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. 22.n tar ire a. tare~te apoi sugarul. 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree . cind este necesara transportarea lui. 20. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S. in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe. In stare normal a. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. ci prezints 0 usoara stare de tensiune. dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. In schirnb. sindroame nefrotice. 6 . in mod normal.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. De aceea oopilul va _ii prezentat. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. numita tonus. dacd. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator. La sugarul sanatos. mari de apa. aceast. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit.fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie. . 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala. se insotesc cu alie tulburari ale organismului. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. scaun). clnd copilul nu mai poate fi clntarit.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici . perfect orizontal. la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie. Hipertonia. Mai au un suport numit scala. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. el se incordeaza. a) Tehnica cintaririi sugarului. Daca li se da ceva mai mult. Ton u sui m usc u 1a r. acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi). obtinuta se scade greutatea scuteculUl. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. ciroze. pe cintarul pentru sugari. prin masurarea valorii hemoglobinei. aceasta se va face cu atentie. maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus. si nu de 750 g .

bilitante. copilul (~i adultul) cunoaste obiectele. Al doilca premolar superior .~'epel: al. .i\ Ia unel€ vlrst.•. HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun.ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului. membre).. pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice.. Din ace51(·.iv8. Cll multe pared controversate.irnpul pubert atii).lul (ol'ganizn\iije pioniel. pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1. ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur. Sint necesare verificari repetate. Am soc(.ant.te de dezvoltarc. mot!'. . Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini. ea trebuie amintita. . Unele boli.. parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire. 24.. . Lim b a j u 1 cuprinde activitatile ..7.l descl'W dden\e reaC\ll ~... Apreciern comportamentul motor prin observatia.iunile cronice de.area ortost. invat. Rahitismul nu afecteaza in mo. . . 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur. . . evniuarea de zvolt. .. . dezooltarea motriciuuii. care apar in mod normal la 0 anurmt. ....educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'.a 0 unitate dialeotioa.. . Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a. in adevaratul sens la cuvtntului.- . lumea inconjuratoare. . 1n perioHda de sugar. adica miscarea miinilor. 0 S 0 a S [I ~. 25. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard.. I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior . . mt. Jar la cop1lul geolar.Jl:i~lpr:lti\ ca un . 0 accelerare a maturririi schelet. familin este njutatil. 26. . UTe. Tet. afect. In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic. Din contra. 1\1: 0 t ric ita tea. den~a:'e. precum ~i reactia la mediul social.irnp co 0 cl'qt. invatr~l'e. precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile... . Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe". 19 . en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu. se observa si 5e organele. alte persoane (adulte sau copii). In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini.ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d. .i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori .eziuni. ca hipotiroidia fji af'ect.. completa:.abelul de mai jos). . In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l. Cu virsta..l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i.at....TI':bu. clubul'Ile sport n'"" \... inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl. st.. dezooliarea percepiiei.urarea osoasa si erupt. 0 avansare a aparitiei dentitiei. mcdificsri c. o1'1ee gnljl t... sesizind semnificatia lor practica. Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc.iind insa eli variatiile individuale sln.p~t i. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile.). ...eaza dintii . la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _.ismului (statiunea in picioare) ~i mersului. .serveste 111. permitind compara~ij obiective. . Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia.11]('re Ie de vaclw1n. cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor. dsgetelor. Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1.l nc('~.. . Se . dupa unii autori. de pedlntnJ.uropslhlCe. Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i. .incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial .~cicli:181e 8~lm2nist.. (vez i t.ea dintilor. ' . este yorba de teste motometrice. g1ndire. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie. care contribuie la reglarea actiunilor. ~tructurile :.ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. La sugarul mic. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata.. .lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o. La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate.' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de...e dezvoltare. ' . de Iapte .sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t.e.area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant. prin stimularea organelor senzoriale.llip. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa . de pSlhlf\tru fp de pSJholcg..•. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint. 23.e fie marne: in tirnpul sarcmu.!?.. T~. . precum ~i asa-zisa motriciuue fina.. cunoa9tel~e. 27. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat.. frati.deplsteazii astfel punctele de osif'icare.. .. in activitatea concreta §i de observare.' .p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct..a l._ Caninii inferiori . ' 28. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara.observatiiie date]p considerabile Erupt. .1 \'ir~tR m(. reproductibile. Aceasta 18 fata de parint].racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica. de llpnri1ie a dln tllur .a S811 prelungit. trunchi.ekctunJe si afective.. a miscarilor spon~i a reflexelor.el'f) import..iei. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere. .ice (ca de ex~mpJu..ie. dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social. . dezvoltarii:. . Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care . Se ponte limite la radiografia miinii (stinga).tia. rnimica ~i muschii fona1. pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf. cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv.ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la..a virsta.arii se observe.e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil. ci I]i miscarile..ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte... .. adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului.tr.rat. oblIf?~torl:U calitat.. .ia noastre.. percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise. Ienomenele §i modificarile mediului exterior. respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap.-. . atit cele de explorare senzoriala. Pe ling. int_lr~. necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente. Ta/dul. . . Cu Loat.e.. .a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi.i Iunctiile necesare (de e xemplu..' Mat u I' H rea. in din amioa.ia dentara.n. " . ' .. in t.ie rnat. memorie.. Caninii superior! Al doilea premolar inferior .. motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii.d. in plina desfa~urare ~i actualitate.

a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. d) . ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar. invidin im~ogatir.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara.!n practlCa p~.SI\ . a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J. cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi. adevar.acumuleze experJente proprii. educatoare .. ~a nU:l umilesti. cu pr ilejul Anului international al copilului. sUI:ori. p. d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u . d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt. profesori. c) cre9terea freev€lIj. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca. afectivitate). echilibru tn educatia copilului. in colectivitate (educa~. 1979).10 reguli pentru educatia copl~ul.rs~nala. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. alimentatie. sa nu-l pedepsesti p~ nedrept.!l pubhc. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei). chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl. cu o. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. !ngrijire fli educatie a copiilor. psihologi. cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. dar ele se caraot. limbaj.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte . asigurlnd nevoile de hrana. pedagog. 29. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea. sa-i dai prilejul sa te iubeasca. aplicata la copii. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. dragoste.M. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici. in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. identice pentru toti subiectii exarninati. 1. locuinta. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test.?. armonie. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini.ei tulburarilor de insertie soeiali'l. Este 0 probe. B. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi. . sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat. perceptie ~i dezvoltarea sociala. sa nu-l descurajezi.rofesori de. acestea se executa de catre specialist. in gradina. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat.) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret. institutii de ocrotire ~i educatie etc. 7. gimnastica ~i r~ntl. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie.a aces. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor.. 2. eX?~:sll) . In psihologie.tl afeetiv:~ c~re . Zeee. psiholocri i~v~tatori.de valoare pentru copilul tau. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice.tUl caplto. 6. Testul permite evaluarea cunost.e. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele. incluzind comunicarea grafica. Pe linga motricitate. in grup (organizatii de tine ret. La copii mari aprecierile (promovare. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui.).1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate.l prezentarn in adaptare . competitivitate in concursuri. modestie.S. pe searna specialistilor (pediatru.p~ cai necinstit~.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. de inteligenta. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. jocurile lui sil. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n.. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu. In inc~eler. ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj. 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala. 4.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t.M. Rostand). factori de terapie de orice fel.a a oopilului .. cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului.) de 1a Atena (1978) a fixat drept . psiholog. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. dar ulterior societ. psihiatru. 'I' est e 1e. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 . colegi).torn din orasul respectiv.ea . incadrare socials in grup etc.S. login f(nneratiei tinere actual. Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. facvto!i ?e asisten~a sociala. b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor. sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. Invatatori. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el.30.i. Propriile tal. Adulterul parintilor. care implies indeplinirea unei sarcini.le iei in series.~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale). Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa. 8. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O.experientele pe care Ie' face singur. profesori. Copl1ul supraprotejat.a copiilor ~i adoleseentilor !n special.te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate. sa te joci cu el cum ii place.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1. O. facultatea de judecata. cu adaptarile necesare . SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei. ' 5. Metoda testelor. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului.orl. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice. e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor.re 1a alimentatia naturala la sugar. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie. Cu Inaintarea in virst. c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. e) stimularea individualiti'tpi si a capa.In zl. factori naturali. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia. b) grefieliIe de alimentatie (renunta. inser tia sociala etc. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal". Frobel 91 Czerny. Gltal·IJor individuale ale copilului. f~mlhe unita. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau. adaptate Ia psiho- 3. sa nu-l Iipsesti de increderea ta.inva~atori.ai .articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie. dimpotriva. ll) strlnsa Golaborare Intre medici.m.) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului). profesori etc. sa-~l . sport. re.

Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca.ii socialist«. fnt. b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei.suforlnF\ nici pentru el. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to". afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint. a) Citoplasma.1 pcntru respectarea regulilor st. centrosomul) (vezi fig. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave.rie iii popor. vacante. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. 7). cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit. reticulul endoplasmic. Familia trchuic sa fie cea dint. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile. 33. c[diitorii.e l Lu nevoic. numit ciioplasmii §i nucleul. La Iiinta umaria. nici pentru nlti].atii celulare (membrana celulara. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. numite cromosomi. tIll!l r a II 0 a s t I' il. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1. 32. In timpul diviziunii celulare.e./\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr. din generatie in generatie. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor.amen lul f8F< de pat.e Hi gmdul\li de mat.ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport.ni rind e In stare den.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt. in dczvoltarcs eont inua a noast. este centrul vietii celulare. ribosomii. suma act.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit. aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase. cromatina.are ill vietii si rnunci i. cresterii sau reproducerii.n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie. Intr-adevar.re socialist. aparatul vacuolar. acest. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara. fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste . hialoplasma. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte. aparatul Golgi. '10. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid .ivit. 31. spectacole.i viat. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 .urare. eel u 1 a. Cind nucleul nu se divide.. ale et. actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte. nucleolul §i sucul nuclear.ilor. viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. manifestilri sportive).. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii. In fel en 9i ndultul. naspJlHe~te.i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului". pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :.atilor realizate de un organism. mitocondriile. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. care sint corpul celular. In natura. din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i. 34.abilit. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente. e xcursii .re soti.icii si echiUq. dcvot. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii.a.

38. transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic. functia lor ereditara. pe atit este de complex ~i de diierentiat. nu e4-ista formula interrnediara.priID:e~te de .e de la parmtii nostri.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele). 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit". el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare. In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind.t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta. LegiIe lui Mendel. un anumit painmonui genetic [erediiar}. ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal). doi indi .se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot). 9 ~i fig. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a.. care ~e [nseamna cu . Cromosomii sin: su. prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted. In prima generatie. 37. ' . inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst. Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou.ante colorants (khroma = culoare.3) ~i orulul (celula feminina. Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . A. din punct ~e ved-:re eredl~ar. mostenit. trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent. gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina.independente unul de celalalt . pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare.iut sa aleaga. 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t.rn" I~ acelasi tlm~. Asadar. claritate ~i constanta. el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit. ered~tat. . Intermediat'ii transmi~~ii eredit. dou~ e~emplare din acelasi individ. 36. soiuri de mazare foarte stabile. Dar."I"mazare zblrcita". el a avut intuitia geniala ca. genesis = na§tere). Din rezultatele tncrucisarilor efectuate. Fiinta ou~a?a. Mendel gindeste : "caracter". C rom 0 S 0 m i I.b.at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa. . iar pe de alta parte. . pentru a le tncrucisa. 0 constelatie de gene strict individuala. in cel a1 p~rn:.1.~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re.ntenFoneaza sa . verde sau galben). de lungime a tulpinilor. In loo de a gindi: "organism".lntr. pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv". ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 . ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv.a in uterul sau. in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. soma = corp). I1wma nu mai poate da nimic fatului. extinde ~i diversifies culturile. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i.e~gente: pe de o' parte. pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca. In ceea ce priveste mama. se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama.lOl~~ gica. Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii". acest caracter se constat a la un sfert din aceast.a generatie . Mendel a st.ea.atori au facut studii pe animale (fig.-. Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate.mele de genetica (in limba greaca. de color it al tecii. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala. Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite. la. se terrnina definitiv.Unele caractere nu apar t.le care sa-l furmzeze culorl nol. Pe cit pare de simplu.atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat. care se noteaza cu 'i?).ic. multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. ci de prezenta sau absent.portul erediuitii.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . celula primara a Iiecarui individ.lao .anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel. In plus. sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart. 10).e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie. 35. de forma a tecii mature. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita". 8). Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. ?lll ca:e se dezvolta organismul uman.a unui anumit caracter particular. In anu11856. In a doua genera~ie (variant.:. J?. Diviziunea celul~ra normala (~itoza). Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul. rolul de transrnitator i a1 parintilor. Datonta eredlta~ll. dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu. Ulterior alti ceroet. Concluziile slnt urmatoarele : . Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute.Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn. In realitate. in cel al variatiilor individuals. toate boabele de mazare aveau caracterul "neted".otdeauna. Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig.eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia.la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse.

icul). arhitecturli intima. Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t. l') .e diverse..oare. care duce In do dublarca apoi la dist.n diviziunii.aro Intre ele.. l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru .itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti).ocului de oro ruat.Cll oJ. ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament.xmnzllre zblrclU. Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni.ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(. gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn). Ia ro aliz areu do organe IoarI. 11). celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz. a) celulj produce mtzraren 11 Divil. din 1".'.(\l' de pel'echi de cromosorni. g) dcpi1rtal'(.rR est.inn ~i crornosornii :'lnt vonst. S'au idcnt ificnt 4 t.!l ~~ cromosomuor . va fl IdentilCi!.ide. n .)i ai c('lnki. se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt.@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit".l ). Crornat. llceea~i functie ~i. Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula.).illnea cf'llllarA.1! lIjJl). 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'.e dcei un principiu fundamental al suprnviej. H.irni (fig.tortat: f) . n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl.uirii . so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive. 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt.re stnt hlhrldc .j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua. ! I" t te noanele de maz!!. pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului..rlldl "11['(' cei rloi pl. aeelasi niu ereditar.ribuirea prin injurn(itiij. 2 exemplars de mazare n Fig. schimb. Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn).cst.i cromat. Ele so inmultcsc. on tntre ele In F'. Ia am. 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).jre a st.iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt..io !Ii invuriabil pcnt. 39.. Diviziunea ee]ulfJ.1lC t C . apoi. rasa nen· ig. Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r. Ccluln-Iiicr. Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.ate .a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un. un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to). rezultat. . all tncructsarea ma~nre netedl!.ala t . d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1. Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire. 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted". la nivelul nucleului.c rist. F' 10 _ tncruci~area unul bastard din. ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit." hlbrlde $1 au caracteru.impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!.ru fiecare specie). d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip.

are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila . forma dreapta sau coroiata a nasului etc. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. s-a vazut ~ai sus.e. Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie. fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom.ati Iunctionale numite gene. are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. populatia americana de origine japoneza. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial.-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _. unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt. fie c. . Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat.: c~l al culorii ochilor.nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata. Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte. locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. Genotipul este const. se va manifesta numai una dintre ele. de cea de fenotip. In timpul diviziunii celulare. ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret.-x-~. se aseamana. fie cromosomul Y [copilul este. In mod obligatoriu. cirlige etc. G e not i p u 1. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. De exemplu. . G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. 43. astfel. femeia are. deoarece cromosomii sint perechi.a trasatura. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: . Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage. Daca cele doua gene sint diferite.1 se deoscbesc. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit. se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . este eel care determitui copilului care se va naste. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. asa cum a stabilit Mendel. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. Fiecare gena. cariotipul este constituit din 46 cromosomi. Dedublarea cromosomului. Din contra. realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX).mediul tnconjurator poate influenta fenotipul. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa. La om. adica posesorul a doua gene diferite. fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit. care poart. G e n a. S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. Fenotipul depinde . in experientele lui Mendel. dupa 1-2 generatii. Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului.a jumatat. 1960). persoana este heterozigoui. Prin fenotip. Pentru un homozigot. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. Resutu: cd barbeau. reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte. 42. 13). 40. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene. diferit de tara de bastina). binetnteles. in celulele 28 sale repsoducatoare.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. alta. dar ~i diferentiata in aoelasi timp. Din contra. de genotip. 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8. caracteristie sexului masculin. 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. Notiunea de genotip este apropiata. 44.bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei. de sex masculin }. cind un subiect este heterozigot. 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. virgule. in acest eaz. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). ' Pentru a intelege aceste notiuni. dups acest cod. in 1953). Acest arnplasament poarta numele de locus. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. _ . 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\. ca un bob de mazare hibrida. In ciuda taliei saJe microscopice. Car i 0 tip u 1. Fie cil. In timpul Iormarii celulelor sexuale. Fen 0 tip u 1. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase. Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. 41." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig.). Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect.iva este homozigotii pentru acel caracter.

" ·l)O. (e un el'oX are 0 • "" .je . " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast. •. cro rnaud c. consU.ul's1d L:l~'. c. Se produc atunei rupturi de crornosomi. ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare". i H.' '. ' "romosomu lll .cromosorni onl0~ ~. . ~.. invers. . care se manlf'esta totdeauna. In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare. .. cromOSOllll rnosom X.'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc.. respectiv 225 = 8 388 608.7& c9/'C' .:_. I ue . b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi. Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar. n 0. a ~lta. "'Il'la a Iir '1. de 4----. Fig.:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor.'i.::lC"?//' c9~c9S'//'/ p.f>.d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'. . dar plassdi.e un «romosorn Y.. Icsit. un cromosorn X si de un crornosorr.0" e ovulele sale pl'irnesG un ero..nU~(). 45. f' . rn. ..tn c.e detern·· t d . Gena "ochi negri" este genii dominantii. uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip . \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele . I ":1te din flh._.c.'/'C'Cc" /?J.AeeasLa sudura se peats face si intre frazment. ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare.. sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] . Xtt . IHdca 9 ".nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll . 19~~lte.'.r-un ou PUl'ti\tOI' d~. na unat.. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta .o » "'" uoi crornosomi. cunoscut. Gena "oehi albastri".er.'iJ'!'· I' t'!' t' ... Am arat. Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna.tiei este lui cornplet. avind 0 mare importanta in medicina. subiectul poseda gena "oeh] negri :.llullliirul de 2. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul." "oelll albastri .llltre crornos(ID"d ~i z·ull..ful dcz.::>d//7d"J?/"/ II OC. Astfel 0 celula poate avca." .. e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri .. '. . ?JC'./'/ 07/'& .. nou " .?/: /7C'?. Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X..OIJlJC _.Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7.e ce U (' e sale (! oi . (. 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni.?/ c. de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot. 13 . oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. . llnUIll1c!IVH! este det.• \11.cro'.PXll ermrun est..J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_.·l_ d. . _un (~romosoJ.daca.::lc. xx a fexy cundl'. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt. este 0 genii recesiDIi.'i'j .3 ~) I 30 .)"/1/. In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata.oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat. numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri". t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill.daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": . urmate de sudura capetelor . deci la persoanele homozigote.]('il' .) microni : Cf(lmo"c\Jllul j.. care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii.i un cromosorn Y: jumat. . mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . nuca : yC I .. Provenita.nll(f! tahe ldell.IUZR. d int.) J. It". T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e. 11!).' X-. incercam acurn arat. din cei 23 oromosorni .! IDrJS(.:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor.daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri".yoital'ca \111\]. Or.t. 1 llJIllcro. a) Combluarile cromosomilor stnt enorme. .•A~~.a mesajul ereditar. chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar.n X f. dil.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '. cro~na~ide.arn cum se face transmiterea din generatie in generatie.ln-un G. cealalta celula-Iiica va avea. daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y.. In Sf!~lt. • . '...d n toa .1 gena el este heterozigot... din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta.'U ell 2 crornosomi .I.e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza).ate elm spermnto7. SchilllD Of' Fee 11 n d a j. . in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza.. Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu.'/.. . CI'omO~. 23 de 1 1 4" . " tl.('j prepnl'ntorii Y va un b.. .J '.at cum cromosomii poart.. . 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni.lg. Numarul combinarilor posibile este enorrn.s: re]JI'OdUCll Loan.iat.{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus. '.

Rearnintirn ca gena Neste dorninanta.6O'5'//'/ Fig.mama este de asemenea. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil.:--([J_-__-_. Gena N fiind dominants.~ co~ti OJ/ . mostonita de la mama. (7C'?/ Il <9'. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri. d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti. Din contra.~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I. 17. taU\ 'Ii 0 gena a. Toti game til s8. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota. 17).~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?. Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N . 16).Oplleu ochi alb~tn.ivo. se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant. • ~ 47. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st. de doua ori din patru eventualitati este heterozigot).. celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig. Intr-adevar. Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta.ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor.iv contine 0 gena a. Aceste mod. a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat. Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic..ansa din doua de a transmite gena lor dominanta.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid.Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB. exista 0 sansa din doua. mostenita de Fig. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. . c) Unul din cei cloi plll'jn\i. .. Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:.ipice ale acestei transmisiuni..avea oehi negri I'ctusi. 18). Patrimoi lor genetic este identic. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant. deci purtatori ai unei gene recesive.a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig.:htat1 .ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu. Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. .. Tinerii casatorli. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a.e un ~'pecl. Toti gametu s8. homozigota. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a. ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva. gena a.ea si parmtll lor (fig. fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C. mama. T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri".toti VOl'. 18 cc~/ 48. pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante. _ . nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial..Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig.. respectiv i"N N I .SIV~. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic. purlind gena a. . fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri. Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19. cenusii] este putin def'inita. respectiv Fig. CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres.. ca <e5 cc. Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri.~i . Transmiterea altor cul on (verde.:_+~-_c:=:~ ''0 Fig. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti.l 3- 33 Mama ~! cOpllul . Mama este homoizgota "oehi albastri". Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N. mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N.. avlnd deci ochii negri. Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t. caprui.. Con s u I t u I g e net i c. Din contra. 49.-. este heterozigota '-Na I.a a ~~Ce.:_.sex) y ['j heterozigoti. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:. 3) detectarea precoce. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N.. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de . ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC.tatal este homozigot pentru gena "oehi negri". deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa.?/ . Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant. VOl' avea la rlndul lor 0 t. 19. 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri".// C~~~~::: _:':::':::_:.a 0 multime considerabila de gene. existll la fiecare generatie. Ia fiecare gestatie. din cursul generat"ITlor.are. Exist. 2) tratamentul bolilor genetice.6as//'/ a/. . Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic. de exernplu.t> ----<2> O'/.-~--. care prin definitie este vizibil ("aparent").. gen. respectiv I_N N I . 10). deei mascata. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na]. . care sa manifeste caracterul recesiv.5'1'/'/ o gena N. 1N N I. respectiv ~I .abileasca modalitatile de transmitere.:~~. tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a.. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a. fiind heterozigot pentru gena recesiva. Altle) spus.te.

Portiunea mai lata. Adesea. care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice. Altiida. ge.care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. barbat sau femeie. in acelasi timp. rrra. hipercolesterolemia. [enilcetonuria. lat §i solid. cistinoza. In epoca modernii. . chiar sumar. coplesita de griji profesionale exeesive.a. nurnita col (sau glt). rahitismul rezistent la vitamina D. homocistinuria. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru. Unele nu exclud pe celelalte . Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit. degenerescetua hepaioienticulara. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin. glicogenozele. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. talasemia. un arbore genealogie (vezi fig. 54. nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara.it si hranit ptna la nastere. in secretele naturii". uterul ocupa locul din mijloc. A.P. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului. un sistem nu ar putea exista fara celalalt. intolerant a la fructoza.:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent. Iorrnati din fibre musculare puternice. ovarele. cu toate ea are tendints Iamiliala. gura de lup. "sa patrundil. este important sa se deseneze. netnsarcinata. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt.a cu peretii grosi.ca).:>-etici(boala poligeni. 20). La Iemeia adults. de sold ' " Uncle bali meta. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. hiperuricemia. luxatia congenitala de ~old. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. sufcrinda. dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei.ate prccoce : luxatia congenitalii.t~mentul bolilor g e n e t l e e. este situata in sus.a. nurnita corp uterin. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati). unele cazuri de spina bifida. ohstetricieni ~i pediatri. leudnoza. In aeest grufJ. . De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. Acesta este un inel osos.ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale.Semue genealogiee (dupa E. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere. se Intilneste mai des la Ietite. fara sa-fji dea seama. 20 . trompelesi vaginul. fie. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. galactozamia etc. Ferrier). U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. 1 n t rod u e ere. cu tratament hormonal (boala Turner). D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice.§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul.1'CI'o-/. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. care are forma unei pilnii. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. iar portiunea ingust. Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa . tirozinemia ereditara. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist. . 53. nu are 0 ereditate bine definita. 5l. cistinuria. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta. intre vczica uri35 3* .ate de vreun tratament. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara. buza de d icpure. Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. S-au realizat progrese importante. Are 0 forma de para turtit.50. deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. intima. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. man. De exemplu. diabetul insipid nefrogen. In prezent.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria. eu stimulente ale sistemului nervos. stenoza hipertrof'ica de pilor. mucooiscidoza. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia. Din nenorocire. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori. orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin. de chirurgie reparatorie.

muscntul constrictor.ui uterin. care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin.ul. 21 1. iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. care ga. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate. ureterul sttng . 22.zduieste fatuI. 9. 10. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta.Uterul este un organ cavitar . este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste. EI cornunica in partea de sus eu uterul. precum ~i gratie rnarii elast. iar pe rata interioara de piele subtirc. 22). La exterior sint acoperite de piele paroasa. se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). Fig. In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern. pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat. dedesubtul trornpelor. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. 5. 23). vaginul. Fig. acest orifieiu este rotund. Ele se unesc 37 36 . Daca gradul de aciditate creste. 0 val' e I e. 1I . Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. 6. este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. bogat vascularizat. cu marginile neregulate. Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina.n~le netede. In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. prevazut. 59. ficiul col. precursoarele 0'-11lului. prin intermediul orificiului colului uterin. se asigurii un oarecare grad de mobilitate. de forma §i dimensiunea unor migdale. labiile (buzele) mici ~i clitorisul. Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. 58. veztca. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei. Uterul. dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~. Se creeaza asHe} un mediu user acid.icitati a muschilor peretelui vaginal. aeiditatea mediului vaginal este scazuUi. deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . Slnt alcatuite din tesut gras. alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza. Pe de alta parte. trompa dreapt a : 3. . la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu).a In jos.ia normala. Sub actiune a unor procese biochimice.a corpul uterin. ureterul drept . ampul a rectala (in spate) (fig. In felul acest. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati. continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii. ansamblullor alcatu ind vulva. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). C11 directie anteroposterioara. uterul este bine protejat de socuri. 56. cite un singur ovul. cu margl. nurnita Iundul uterin. de fiecare parte. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern. buzele colului slnt intredeschise. utcrul. Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. Prin pozitia sa. 8.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros. 2. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. 57. Ele patrund. peritoneul.erului. in regiunea superioara ~i Iaterala a ut. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului. Mucoasa vaginala este lipsita de grande. la cele care au nascut. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari. La femeile care nu au nascut.a cu numeroase glande. trompa stlnga: 4. drept . 55. 21). 7. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter. reetul. Iovituri ~i trepida\ii.inapoi. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea.

Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie . Him e nul este 0 membrana. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal. dar poate fi si inehlmen . "V. §i ditorisul. 60. pina la formarea placentel. Astfel un ciclu menstrual cornport. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie. intensitatea singerarii ~i frecventa . prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior..ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini.ive.e progesteton este urmate. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza. resturl de nal. re. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita). substante chi mice s. De asemene a proges. l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari . 4. care inohide incomplet orificiul vagibie mica. labiemare.5. situati in partea profunda a buzelor mari. Menstrua~ia &5. devenind dureroase §i tumefiate. Se apreciaza durata. 62. ovul ~l in .ecretate de gland. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz. exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului. la vi. cu :> penod. I. In cazul in care ovulul Int. medial fa~a de acest. Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe. cresterea glandelor mucoase) . clitortsul. Are forma sernilunara.a doua faze: _ faza proliferativa (~e .imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari). Membrana himenala . Rareori se intilnesc himene neperforate.a corpul g_albe. rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara. iar anterior se unese la nivelul clitorisului. Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual. cazul organelor sexuale . lar. ovulatie.FSH Care asigura maturarea ovulului §l . Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului.n. Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul.9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie.'---7 tral) este situat pe linia mediana. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart. Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara. care . In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual. mtroitusvaginal. se produce retentia de singe in vagin.foliculara) in ca~e actioneaza . horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole. 24 tcrl~:1~n~~~~i~.e Iine.24 IS.. In cazul in care ovulul nu a fost fecundat. numite glandele Bartholin.zli intre 45 ~i 55 ani. .. Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'".iculilor). meatul retral.a unei femei (menopauza) se situea. 64. care este organul analog cu penisul la harbat. se rupe (de obicei) la primul contact sexual.matu~are . 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza.rit. H 0 r m 0 n i i. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical. Aceast~ _transformare. in urma unei rupturi vechi.. 0 ruptura recent. ~i posterior. trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta.cltate ~e Cl. 1n timpul excitatiei sexuale .-.rsta de 12-15 ani. la distan~a mica de anus.chc?la nivelul mucoaeei _utenne.anterior. Ele secreta un lichid vlscos care. De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. FSH stirnuleaza in mod ritmic.duBa de estl'. Sc5. nurnai rare on doi. secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo. a. Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile. ortrt1 ciul anal.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome. In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. .spectlY de In pnmel. Daca insa. vase §i nervi. dantelat sau perforat. 63. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st.reu 0 l~~H. 2.n~ul. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii. la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal.a user printr-o mica interventie chirurgicala. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina. _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie. se succed astfel de c~ch~n. Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut. .ele cnd_?cri?e. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5. 8. formind cornisura posterioars (fig. Iascii.prin stl:n~larea pro. Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie .ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal.ln medie. b) Dup a ovulatie.itale ex. formind cornisura anterioara a labiilor mari. de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine. este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10.la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. .care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni.a. t.e menstruatii pina la menopauza.~Sl¥~ra ~re. aituata Fig. el se distruge ~l este ehmmat.a a perineuIui poate fi reparat. ovulatiei. .ogem . pre cum ~.7. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi. 61... a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH). 39 . 24). dar de dimensiuni mult mai mici.derea cantj~a\i~ d. 66.]modiiicarile C1.incepe pr. 25). De asernenea. iar pe fata interioara de mucoasa. numit.tsu vaginal. lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un.

m. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin.:Y.&'.9 _..5"/0. In momentul perioadei de Iecundatie.5" /. 3. Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili. Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul. in lichidul complex secretat de prostate.:7b'C6" .ale generatiilor preeedente din parte a mamei./''.. Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili. in continuare parcurg un canal rnai mare si.&'07.>. spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor...-7Y.. dc indat. In cursul actului sexual. majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst.'e . care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare. cu 0 lungime de 65 microni... 67." J'C07~/".5"?'.Y /. care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig. iar 3 In piesa interrnediara §i.. 68. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare . formlnd sperma.5"M/.7. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie.M:Y/'/. in momentul ejacularii./7P"~h'.?w/ C//. Este ceo.-7 /. Fig./'.. .:Yc.. Apoi trec prin ni~te canale mici. Infa§urate co.9/"'cO"/".a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul. Incepind de la pubertate.d/". Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul.."1"&.. Prin miscari de reptatie (serpuire). trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina. 41 40 ... §i de gIande serninale.- .1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul. 26 - Spermatozoid .9P/ . aceste glere sint viscoase §i filante. un glt sau col.&'ar .&'O' cv . 26). //7 cO". se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale.' /J7C. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'.tru parti: un cap mare. mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm). _. 10.-7/6'/7. Dietz).:." he 4c?. masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so..sr. A§adar. care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina.71-6' 1..:7#/?/"O"rec7 ~<. port tune Intermedlara Fig..r. de unde i§i continua drumul._ . Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie. 2. cap.?-R/ /. mii de celule masculine 0. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina./&'/'/. cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58)./P/7//7&' C<7/7_"?h.'/..1::?O'. patrund in canalul vaginal. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive. In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice.&'/7 _/-7/"&. mai larga. mai putin.. ce poarta numele de epididim. ovu!.o- .Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin). Spermatozoidul este compus din po.P'/"<7. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10. este abia vizibila cu ochiul libel'. Seamans cu un mic mormoloc.P?t9I"6'O" C<7~ j70"~.:77/. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K. nivelul capului. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs. coada. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne..1''67/'.7(7' cP/". 0 piesa intermediara §i 0 coada. ceo. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000).5"&'C/"d". elaborati in testicule.?'cY'5"d"/ ". niste gheme.

oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v. folicul evacuat : 8. fixarea oulut In mucoasa pronucl. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual.lle). Se ~'. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic. ' Logic. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire. Ai~i ovulul "a~teflptii. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii. ~l nucleului ovulului. aliiptarea. In care patrunde in ovul.ste mai scurt. •. in acela~i timp nucleul se mareste. 70. in plus. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului .sttrnit put~ne . din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig. stablh. 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt. Aceasta difererita de durat. Iecundarea nu poate avea loc declt. ~rompa. 5. coada spermatozoidului se detaeeaza d. sperroatozoizi. Daca nu este Ieeundat. Gratie flagelului..:da_bll decit in interval de clteva ore. I Fig. 1 uterul':2 .'. Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva.tlului ~i al eliberarii ovulului. ele prezentau 0 valoare lirnitata. . (j9. Citeva luni mai Lirziu . Cind ciclul e.c~n:-entarii.m. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie.in~i pr?nucleul femel. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu. asa Incit se considera co. la aproape to ate ferneile. fecundatia ar fi exclusa.t~ un ciolu de 28 zile. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e. alt.olu~ul. in pericada dintre 2 menstruatii.eul . piere. Ja rindul sau. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei. Odata intrat in ovul. Durata de via~a a ovulului este scurt a. este. de citeva zile. ramme fecundant citeva zile . Intre timp. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul. venea 0 alta cornunicare. Sarcinile repetate. Se admite.e ca~ ~i degenereaza.are.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. Fili. Teoretic. 28 - Saroina extrauterlnil. dar ovulul nu este !ecux. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez. 42 43 . -lvnrturiJc. care Ii permite sa se miste.jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3. Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut. !ldesea chiar de mai multe zile. atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. variatii de F-2 zile in durata ciclului. 28). ovul : Jocut node sa. per. Prm diviziuni succesrve. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. Acosta are doi nuclei. ovulatia are loc mai curtnd. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat." venires spermatozoidului.itudine. utcrma. 4. ca 0 cvasicert. luind un aspect identiccu cel. probabil numai 12 or~. ci de ou. se produce 0 sarcina extrauterina (fig.. ovar sect lonat : 7.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. care contin fiecare cite 23 cromosomi. migrarea tubara ~i nidatia oului. SpermatozOldul care. 27 - Fecundatia. doctorul Ogino-. Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte.e de cei doi savanti erau identice. ea.a~cul.a clipa Ieoundatia este rcalizata. secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. La inceput noutatea a. Nu se rnai vorbeste de ovul.t sexul copilului. La inceput.ie bine ca ovulatia are loc. 6. in toate celelalte zile. spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume.Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase. Din aceast. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. 27). Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa. cu functii organioe normale. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive. S-a stabilit cil exist. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre.I e x c. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I.

au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat. Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig. Invcllsur lle oulul .4 37. In arnpula trompei uterine Incepe divi.3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ . ernotiile. cavltatca amntottca.36. Daca migratia se produce prea rapid.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38.n c. Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37. surmenajul fizic.i in zilele care prece. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa.clima pot provoca de asernenea .2 .vI7O"~!I&17. prin diviziuni succesive.5'Ic>N//j/yo::' C]r?c. cresterea muschiului uterin etc.ia n. partea materna a pIacente I 2. inc onjurat de vilozitati .8 37.erminare. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort.are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}. producind horrnonii (estrona.p /&". N ida f i a. mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii.a~el menstruatii. 29). modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel).8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ . La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far. s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d. partea fetal~. iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern. In Iunctie de acest crit. 2 C' 37.a 7-a zi de la fecundare). progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina. ReZ111ta ca det.urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi).:?!. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor. 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl. 30 primele 1. Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73. la ~r~z!re~ din somn).a. piI!a la apal'ltl~ u. In 44 45 .29 de zile . Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal. Incepe nidatia (in a 6-a . Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. perioada de nefecundabilit.O'M qpnmd . 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare.u se poar. 75.<:.n:enstr~atle (pina. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina.a vreo motivare aparenta. In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 . Pentru femeile care.lll reserve proprii./ 6'.la aproximativ 7 zile) 9. oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce.6°C-36. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine. grijile.ile. nurnita bariera placentara. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8. embrionul.are. desparte slngele circulant al mamei de singele fetal. oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale.. Aceasta membrana. 7. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist. De indata ce s-a produs Iecundatia.ate Iiziologica poate Ii st.oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'.//1c7&?7e Pig.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{.rmato.ati considerabile.a men~t~uatl~l . :variatiile ~e .el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. Anexele produsului de conceptie J~§ J7. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1. Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine. trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina). la~ din c.a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult. coreenul ombillcal. 30).7c&".abilit. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit. c~Hltori. 6. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului.1°C-37. Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina. Asadar. ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile. Concomitant are loc migratia tubara a oului.ziunea ouluj. se produce 0 erodare a mucoasei uterine. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a . maparent). In acest scop.6 36.grave.8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben. Dupa circa 72 ore.d.'& 36. intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent. 4. Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5. Fiind integrat organic in organismul mamei . in caz de ciclu schimbator. 3. 74. 5. Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului.5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. enerviirile. Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di. 71. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. sacul vltelin.

Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata. 78. Pornind de la trunchi. em (Y. grasimi. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele.L. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului. Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V. ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare. rujeola. Inconjura Iatul ca 0 manta 80.ru mari grupe de f'act. parte. 77. fermata din doua straturi.L. urechile. clorura de sodiu. is g protectoare. Legendli: Y. cordonul ornbl llcal eu vase de stng c. parte.) 22 ern (Y. = vertex-talon (caleli) Y.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului.) 26 em (Y.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina. Doolandcr ~i R. 32). Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere. parotidita epidemics.. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie. poliomielita.) 34 em (Y. ~i lunglme V.Placenta !.T. manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata.a corporal a a unui adult). membranele). Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A. 9 luni 8luni 16 mm (Y. 83. 82. Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <. herpesul. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. 76. embriopatii). NOTA: Cifrele slnt aproximative.) 3 em (Y. Punga amniatiea (punga apelor).C. Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina. vernix caseosa. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular. fire de par (lanugo).) 13 em (Y. apar schitati oohii. adesea nesesizate de femeie. 47 .) 5 mm (Y. materna.L. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e.C.C. Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig.10 ori mai mare declt supraf'aj. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt. la termen ~i cor-donul ombiliea1. Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului. = vertex (cresterea capului) Y. 81. 4. proportional foarte voluminos. are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme.C.T. 3. Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter.) 18 em (y. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare.C.ori : .5 mm 6 Iuni . 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta.C. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului. urrne de proteine. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat. 0 grosime de 1. 31 .3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. 31).C.C.C. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele. luni Fig. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79.) . In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a . = vertex-coccis Y. Pe capul.amlna a 11-a .inf'ectiile vii-ale (rubeola. practic sterila. hepatita. iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig.) 30 em (Y. nasul. varicelaj . sau V. gripa.C.L. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i.

de Iaborat.ime pcnt.p~~m/. maJfor(fig."bridele amniotice" . In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt. moasa.eama in fata necunoscutului. . In cadrul dispcnsarelor medicale.a in momentuJ venirii pe lurne a copilului.ie.i a t. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: . despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii.tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar. Iiziologia organe lor de reproclucere.intoxica\ii (oxid de carbon.ie .r-o asisterrt. alccol) . fun~~ie de.t Mama 9i copi1ul 48 ."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K. matii ale immn sau creierului. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast. lez tunt oculare .e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr. 3. materializatii prin c xarnene clinice.p1na la 16 si'iptamini . ectuca\. sa creeze 0 atmosfera favorabila. I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract.a pe ntru gravida. Holul sau este stimuJarea corpului galben pent. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini . . familia.Vt?#a/"tP //7 .ru me nt.noxe chimice (medicamente). 0 primil pericacla .ya cu benignitatea bolii la gravida. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire.ru noua fiin\il in devenire. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. surditate. }.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat. • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat. Nu rareori ele reprezint. Dietz). diabetul). la ultima menstruatic. sora de ocrotire.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. gravida estc echilibrata psihic.PC"/'/'?a'Q"o> Fig. . In statul nostru. 89. Iiste rioza. 88. 5. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. toxoplasmoza.imp. Modifid.ru evolutia normals a 49 .a competent.iroidiana. se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1. 87. spiratia d. iar coloana vertebrala este mult solicitata. b) I'rogcstcronul (\~te secret. 86.raze Ie ~oentgen. Dupa 3luni de viat a intrauterina. In discordar. Prin cresterea dimensiunilor fiitului. a norna ltt dentare . --:-. S t It diu Ide sol i cit It r e.or si print. f'amilie In general. 33 - Embriopatia olica. II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica . 32 Prezentarea c4> 6 ~&.cron.tulburari hormonale Ia mama (diefunct. cit ~i a copilului care este asteptat .atii la nivelul extremitatilor fatului. 33).itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate. due a t j a san ita r a. In acelasi timp se inJi1tura t. rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun). Fe top a t i i.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie). in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata). Cci obisnuiti cu cit. pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. rube- l. Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice. lezlunt cerebrate: 2.rile ce au loc in organismul rnater n Fig. incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85.inerea secretici de progcst.. tovarii~ii de munca sint datori. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere. 84. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt. ' . in acelasi t. se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia. 4. La marea majoritate a femeilor.sint bride aparut.inf'ectii (sifilisul congenital. care sa imprime mamei calm 9i optimism. .at initial de cOl']1l11 galben ovarian.:_tla rubeolicg. Gonadotropina corionica poat. Mcrlicul. natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta. este 0 problema de stat in _. surditate. intestinul gros). grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata.a o suprasolicitare important. apoi de catre placenta. guin . organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji. -:.a. organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare.ii la efort fizic. malrorma ut cardiace. rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe. Ocrotirea mamei si copilului noastrii. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' . dif'erite anomalii sau mal.este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i.

e este de 10-12 kg.ibila de lic~ide it. pe.»npe "' '.' . tspnee (greutate Ja respiratie.l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l. ?l'g.r.a. Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor.irea prod. ~oapse. Scaderea bruscii a cst.i t~sutului conjunctiv. Prin tnmultirea vaselor de singe. In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/. a organelor genitale externe.7 o"W//7/. mal a es a e or .nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl.ul ma:it. cu rol reglator in productia de estrogeni. 97. /{. Aceasta 2.yut loe fecundatia.ing(l.ulare . dar !Ii a Iatului. 93.irnula productia de lapte si goIirea sinilor. 91.1 celor postoperatoril. " . pr~~ adap:a:r:e~ trept. art.~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil.amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii. Pe linga adapost. dispare dupa nastere.spun.fa\a.!.oaI'Pce. 96.esut..8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii. trebme respectat en rigurozitate. ut. rolul acestui hormon este de a st.1 n i m a ~i oircul.in dupii aceasta se mst? ~az~ a. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa. b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina.e. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen. . Ute r u I crest. ".lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele. uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii.r. cu 7 litri. d f' care intaresc aeeasta supozitie.urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult. Acest efect. gifiiaI5).:le sang~lIle (m special globulele rosii. cosmetic dezagreabil. De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii. canalului vaginal in mornent. di'Jatarea core. Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale. . La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma"). • .timpu. 95.i lezarii Iibrelor elastice de sub piele. F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t. .arntni . plammulm.urbat. . Tratar_nent~1 cu m. 90. Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului . S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri.. sea derea tendintei la hemoragii. tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat. la~ dupa 6-7 sapt.ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii.ractie a mimn (cu !Jeea!'~. Dupa na9tere coloratia lor dispare. JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: . v' .de placenta.edlCamente po baza de Iier. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate.." v .ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· .7/07Ct?/7/c7 /C/?/.~ in vase 0 cantitate mai mare de singe). ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e. Dupa nastere. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben.tia" 1.a un indiciu di aceasta unitate este pert. Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. Pui... . Se observa pigmentarea bruna a. Cantitatea totala de lichid corporal crest..~Jllsm~1 11 fa~e . . de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor.rogenilor urinari reprezint. .sului de conceptic.rebuie semnalata medicului.at din "arderl. carma.impul ~a~?Jml.1'//7/ . eritrocite).bhd- Fig. In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui.litii normals.ata a puterii de cont.inderii r. areoJeJor mamare . Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. v .. Printre altele. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt. sini sau l'egiunea fesiera.le ce au loc in diferitele process metabohce). 98.-atoare a.e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob. 51 4* . e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii.ar a}. 94. . blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima. d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului..a uniiate [ctoplacenuirii. Placenta ~i Iatul constituie asa-numit. (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in . 34). legate de factori const.1// /4 /e.1 Jte semne tamini a o.5't::/k/"/ /d% .sarcinii.batale a 1Illmu. exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei.~antltatea. La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest. Dupa primele sapt.. I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event. G r () uta tea cor p 0 r a I it. In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului. . Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala.itutionali iii hormonali. a sinilor.este trl:nls. Expunerca la ware Je aocentueaza. de. datorits int. in con..ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?. La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete. . dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii). recornandat de medic in asemenea sltuatn. .la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic).erialc se modif'ioa nesemnificativ. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta. 92.l'ea viz..apa s. a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig.' .e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee. Acumula. In cursul sarcinii se produce .

. tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala./'>CPA:iV'/t!''/ .. Masurarea temperaiurii bazale. 100. rise" se vor lua masuri speciale (evident./'/-?/.?/' d> /07 0'///0.r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma. i -d ¥.a sau de 0 trauma psihica puternic5... v .."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial).:<:. obstetricianul. tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii..a... femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician. Jd igura: pren.. . preparate hormonale.6oi/oo/.' H6'/>/. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale. Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid. m{lrimea uterulUl.1. •·•••• •••••••••••••••• '.:. De multe ori este primul semn pentru un avort iminent.5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co. consulturile cu 1 errti specla . dezi?erate :st~ d.arii produsului de conceptie (medicamente. 99. Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze ... 3.ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_. expunerea la raze Roentgen etc."k/ ''''<'?7.s/6'/'C'a' . "6"/'''''''._8 saptamini de la disparitia menstruatiei. Prima conditie pentru atingerea aeestor. videi articipa: medicul de intreprindere (sau.7.7. Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului. S e m ned e sa rei n a. :. Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2.-.sora de ocrotlre. alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina .?I'/<?0'' (ec"?c.r~ursse. lezarea ficatului.I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: .el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101. controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr.e a~ scopu e a as . 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent. cu~~fm%::e~: de laborator.~.5'c'. _ dezvoltarea unui rat sanatos. vaccinari antivirale.~:.7.a .absenta mcnstruatiel . menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie.. efectuata corect.ta. favorabil sau defavorabl1 sarcinii. . 0 boala debilitant.of a semnelor de sarcina.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic. rinichiului. t tatea eorporala. ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale. In sarcina incipienui. SOCI .'l£>/'d'd' . .(c//. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii.. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina.f'/rcc/.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum .9"e SJ.. examenul de urina.: '>M· . ~./cim/.ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG. " . Pde'fpa..re/d'/i' .. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala. sterilitate definitiva etc. In continuare... In cazul unei sarcini "cu normal.).. de avert cu diferite droguri (chinina.Y'/'61'?e .d .///O'/'<"07 . _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~.//'//"'/' .a speciala). . • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde). '(!'/7?P/. La 6. 10 ogice. luate 9i concluziile de etapa..). uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi ./(?/l6"/'<P (E.v . Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica. . Tentativele.y (v/er(':'IC~'" Cre.<¢:%%. extracte sau "ceaiuri" de plante etc.6' Fig. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt.. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici. In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie.'.76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?.jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina.'. poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii./ EVlCt?. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel.l.&/' . Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia.'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4. masurile periodice. Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina.!. 53 t~ . Consultapile . ::::~:::~::::::.i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil..

B.enea. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale . de asemenea.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet.e.pen. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima. In urma const. boli de inima. ovarelor sau ale hazinului. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune. La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama. 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special. Orice sarcina ulten. eolului uterin. evidentierea miscarilor fetale 9i a activit.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice. examenul pentru Trichemonas caginahs etc. mari solicitari si.ice. bazlIl~IUl. b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic. pozit. in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii. E.ia fatului. amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca. de diferitele structuri anatornice. Ea se practica.lCU l~nt7:l. de Fig. conirolul periodic al tensiunii arteriole.D t e. .).!~ de.:nor toxice : tutun. f p'e inasverr. utilizar ~a .arilor femeii. diagnostieul de sarcina gernelsra. I'erodu~ere ~i intr. infirmarea unor mallormatii grosolane. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau. cind colul uterin este Pelvirnetria interna . 107. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig. far a preju.103. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. Orice femeie Insil. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului. stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~. 106.care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~. spre sftrsitul sarcinii. Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). la . de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. e icat sau. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan. ernen sarcmate.s~ pra?tiea prin tuseu vaginal.videi. diabet.\V. este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s . 36). De asemenea constat.tru a putea sa stabileasca.at. acest. hemograma.lmfel'l?r ~l micului bazin.e.rcinatil. Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa). ca prima sarcina sa fie purtat~ df! . deci. medicul va controls [unciiile generale ale organismului .atii inirnii fatuhli.cinile ~nt~:lOare. boli ~lerglCe. trornpelor. ~ n tee e d e. trau~a~lSII_1e ale. acesie motive este indicat printre altele. sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie . 105. . m~erv~~W ehirurgicale. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza. rniiloace abort:ve folosite. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct). ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina. E x It men e del It b 0 r It tor. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate. intoleranta Ia unele medicame. Investigatia cst.a stares w 55 54 .ll nor ste" orba. x a ~ e nul m e die a 1. cit 9i pentru copil. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. sifilis. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului.oa: Imp rca. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat. pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~. tansformarI dmtre cele mai importante.n~. De asemcnea. ~04. narcot.e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran.iei bazinului. de cat~~ med:_cul obstetrician. ~e ~lIlIChI. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3. lfa t. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh.. boh psihice. poz itia Iat. sarcini gemelare avo 1'turi repetate. in caz ca acestea sint necorespunzatoare. rnalformatii .1 e g r a v ide i. cum s-au desfasurat sa. daca este necesara. tiirul aruicorpilor.~nere . familiei sale: a ~l a . avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta. stabilirea cantitatii lichidului amniotic.ului . localizarea placentei.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat.ale.

3 luni calendaristice. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore).un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile). ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm. . In cazul in care.~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este. 38). daca . In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie.36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni.t.u hrun-verzuie. Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. In cazul unor sufennte fetale . concomltent cu contractiile uteru~e. . Aplicarea acestei metode .deja usor intredeschis. Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist. de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere). Ilnga n. 38 .32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni. . La primipare. Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil.~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili .ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a. 1983).a variatii de citeva zile in ciclul menstrual. In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede. ~rceput.prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni .atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . tn zile sau siiptiimini.a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: . Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. 109. femei care au mai nascu t eel putin 0 data. Pro g ram a r 0 a viz ito lor. . de cantitatea de lichid.l. . Se meruioneazii ca repere: . Se p o a t e aprecia dinain. apoi diminueaza. In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin.34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. Din luna a YII-a. in asistenta g. . adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt.. 37). nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~. De obicei. incolor.ed. iar mersul este mai greu. ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu. lichidul capata 0 culoare galbuie sa. Cind sarcina este destul de avanaat.-:c~ cu trei sapt. De asemenea. multiparele.amln! inain~e de.in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului. 114. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ). pe cale va~in9Ja.a activita~ii electrice a inimii (ECG). Cu ajutorul unor contractu bune. usor dureroasa. 112. In aceste conditii. " . s~ alatura sora de ocrotire . la multipara tmde sa attrne in jos. Durata sarcini i 108. se remarca 0 micsorare a abdornenului.i usor 9i abdo~enul .. irnunizare anti-Rh). Dim ens i u nil e ute r u 1 u i. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i . Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin.es~e indicate in sarcinile "cu rise".ravlde.numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale. gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma. cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei. 115. .va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei.la 18 saptarnlni. l\U ~c it rile f eta I e reprezinta . care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara.sus situat". prin mil. 111.arnlni. 113. pina la nasterea copilului. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie.' na9ter:~ se va desfasura normal.o d a c a na. In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig.28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni. permitlnd introducerea. La prima sarcina acest fenomen se prod.(oxigenare Jnsuh~lent~. Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-. La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it".uu ~ai este aUt de . medicul de circumscriptie 9i moasa.3 luni = 25 februarie. a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig.tului. prm cohorirea fundului uterin. putermce. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare. v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare.le percep ceva mai devreme . Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei. femeia urineaza mai des. inregi~trare . Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale. In general. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile .icul obstetrician. . de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala. nastere . . i devine. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci.exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna. Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai .

Incepind din luna a IX-a. Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii. schiul. nasterea poate surveni oricind. Acolo unde aceast. avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. sora de ocrotire va incerca . tipografii.deosebite vizitele pot fi mai numeroase. pieptene ~i perie pentru par. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui. 58 interzicindu-se activitatea de oompet. de alaptare §i de ingrijirea copilului. asigura legatura cu familia. care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. eventual. In plus. bogata. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc. in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special. mediu toxic.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire. Inainte de a se naste.o sau conducateri de t. Procurarea rnobilierului poate Ii. pentru schimbarea locului de munca. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri. lmbracamintea. Un reg:m allI. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi. folosirea . .a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe. sapun de toaleta. va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: .). Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst. in acelasi timp. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. alergarile.a sa Iaca fata s?Jicit. Inca de la prima convorbire .ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt .alelor. Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil. munca de noapte.daca este casatorita legitim. se va lua legatura eu institulia.iile fizice obif)nuite. ci va fi dear usor imbogatit.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil). Ali men tal i a.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie. in sectiile de boli infect-ioase ale spit. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne. 116. alimentatia. cura1. specificul locului de munca .re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere . zf:hiir. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina. o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. Igiena sarcinii 117. usor de asimilat. inceputa in t. microtraumatisme).venitul lunar. In caz de. alpinismul. combaterea oonstipatiei.. fabrici de cauciuc. pot influenl. gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate. in cadrul profesiunii. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important. sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca. din superstitie. vitamine ~i saruri minerale. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile). Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor. Sora de ocrotire ale datoria s5. Dezbaterea . femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. 118. sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. In schimb. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale. sariturils. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare. tuberculozii evolutiva etc. de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei. care due la cresterea exagerata in greutate.problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit. De aceea se indica 0 alirnent. prin specificul munci).a sa tnceapa procura.Ill ~o~ obi§nuit). .gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social . infiere etc. de culoare alba). fainoase. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa. proteinele furnizeaza.i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. eondi1. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 .itie. revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii. teoretic.). femeile conducatori aut. se va anemia ~i va deveni inapt. Daca. ~v~ntual cite va lamti. In timpul cind mama este in maternitate. dizenterie.ramvaie etc. fabrici de coloranti.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului. batiste. 0 cana. In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont. eforturi fizice exagerate. patinajul. Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere .are. sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. In timpul sarcinii. Multe Iamilii. VOl'trebui schimhate din aceste munci. 0 lingmita.antc insecto-fungicide. Con l.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte.conditiile de locuit.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan.iile de lucru. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita. pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul. tuse convulsive. iar pentru cele care au deprinderea.it. .atie variata.-enia \\i ingrijirea corpului. viata sexuala. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. in Iunctie de studiile mamei. copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. est. refuz.arilor legate de actul nasterii.ului. igiena psihica etc.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite. Sportivele pot continua exerci\. dulciuri. . pasta 91 pene de dinti. in acelasi timp ea va slabi. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios. nasteri premature. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale.imp in maternit. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele.conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. Ravia no~'malade p. cind. dupa nailtere.oarelor problerne : modul general de comport. glucide ~i grasimi. citeva cart] de cit.

Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. Ele ~e ana in cantltayl man i_?p.tablete sau hole). 8e suprima oriee aport de sare. fieat.activitatea intestinalii sa fie normala. pierderea de lichide. dintr-un motiv oarecare.a. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete.). pui. in u!1t!.tea va8eula~a.sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul). In timpul lunilor de iarna 9i de primavara. intrucit s-au descris accidente Ill. d. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. . gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si.raea in sare. favorizeaza aparitia edemelor. fie vitamine izolate. fiole de B complex. morcov. Delli cu valoare biologicii inf'erioara. In ultimele 3 luni de sarcina. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. P:in i!1fluen1a. Calciul ~i fosforul. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t. La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. slanina. curcan. vita. in cazul unei alimentatii exagerat de s. ~l~ ext~emit~vilor. La femeia neinsarcinata. In cazul ca gravida nu prezint. In plus. salats. organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. marar etc. ulei de rnasllne. alte uleiuri vegetale). disparitia poftei de mine. continuata timp indelungat. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate. leziuni oculare ~i ale pielii.calcin. Trebuie vegheat ca: . mai ales in ultirnele luni de sarcina. la mama ~i la fat. iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. dar se va face strict sub supravegherea medicului. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice". ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi . fieat. rosn. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne. de soia.). Din acest motiv. . Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului. Din acest motiv. oua Iulgi de ovaz spanac etc. nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine. Be etc. vise tamina C). c. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. Hldrooarbonatele (glucidele).1 distruga unele vitamine (de pilda. care slnt de import. Daca.. alaturi 61 . Pe de alta parte. se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. lactat de calciu.elerneaua de oi. brinz. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede. evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. mazarea) aduc organismului proteine. in drojdia de bere. razelor ultraviolete solare asupra pielii. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii. . dureri. cereale. cartofii. Clorocalcin sau gluconat de calciu . organismul are tendinta sa revina mai multa apa. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. b. La femeia insarcinata. floarea soarelui. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase. In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. brinza ~i peste. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate.in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. ale fetei 9i membrelor superioare -. lapte. carne a slaba de pore. femeia se va sirnti obosita. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare.a alergie la oua. pierderi de singe. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. In lipsa lor. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor .are. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. Se va prefers carnea slaba (gaina. toate cerealele ~i dulciurile. chiar la femeia gravida. carne a de vaca ~l de pasare . pore). vitel. unii autori recomanda. fat prin supradozarea vitaminei D la mama. care c1. .a eel mai putin metabolismuJ. fitamina E se gase~te in legume verzi. gravida va restringe consumul de sare. precum §i Ill. Prin fierbere se distruge in mare parte. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii.a proaspata de vaca etc. in cantita1ii foarte mici. In timpul iernii. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. este indicat consumul de Iamii 9i portocale. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. Neeesarul de ca1CIU~l. tribuie Ill. Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului. de porumb. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. edeme.prin tehnicile culinal'e sa n1. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea. oeapa verde. In zilele in care nu consuma carne. mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala.). lapte. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie.a. spanae. uneori chiar la varsaturi. avorturi sau nasterr premature. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei. oaie. Iaina alba de patiserie).lmea neagra. Vitamincle. tablete de vitamins Bl. care solicit. Complex B forte. In natura.a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat. ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata.-:l'1). un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. Un regim variat. brlnza de burduf etc. leziuni hepatice §i edeme.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. Vitamina A. Lipsa lor determina oboseal~. acopera in general nevoile de vitamine. lapte.1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete. va minca un ou pe zi. untura. zarzavaturi. ~educe permeabilita. pentr~ ~ropriul metabolism.r:-tura de peste. Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. Lipsa ei poate provoca oboseala. oua. acid uric etc. Aportul exagerat de sare.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. In acest grup intra: piinea. pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. Pentru profilaxia cariilor dentare. care due Ill. pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. Con".). Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara. care are un rol important in metabolismul calciului. Grasimile. ga~benu~ de ou. brinz:t. ~iilbenu§ de oU'. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu. Proteinele de origine oegetalii. Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician. Iicat.

piersici. oboseala lipsa apet.v~ca.atea. cartofii prajiti. De asemenea gravida.Papei. .~titat":. In rezumat. Uri n a. carne sau peste. eel putin un ou. ea se va spiila mai bine cu un burete. Pentru ~ ameli ora . la f?m~ile pre. 119. ci ~i asupra uterului. mai mica .in int. carne a grasa. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }.vor fJ frecvente. dar nu sa manince "pentru doi".ate billIe generale daca se fae eu ape. Cur ale. lamh? ~l la aroome eulllla~e. 111 afa:a. femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata.sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. un preparat de polivitamine. Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere.fiecare dimineata dupa micul dejun. portocale). Dintre biiuturile alcoolice. c. cada. dupa co se scoala din pat.esuturilor. duren. care apar in timpul sarcinii.! stnt ~o~t:a~ndlC.orul regim: . evolutia sarcmn. iar sarea se va reduce in general. a ~ i i . la multipare iii la femeile cu anemie preexistent. can ile dentare. mama este datoare: ' . sub forma de edeme. carne. lipsa poftei de mincare. un avert sau 0 nastere prematura. dlfIcultate la urinat). fulgi de ovaz). zahar :. ". care va indica un laxativ usor. se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. put~n. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a. prune). inainte de a merge la culcare va minca fructe.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI.preparate de fier. cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. Du~ufJle .. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult. .de consumul de lapte. Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. ° + + + 63 . Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei). 122.eresul copilului. F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei. floricelele. Examenul urinii se face la indicatia medicului. ' Constipatia. Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit. unele vitamins (C. Viitoarea mama trebuie Sa se sature.o fruc~e (prune. ard~n~~ ~) pI. pe care 0 ia din singele rnarnei. maioneza. In vederea crutarii rinichilor.at imedi. va apela medicul obstetnClan. pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat. alunele. In ?az de subalimentayie. §i eventual. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi).alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort.a vinul 1'09U. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier. . ' ~24.! miroa~e . salat. In tirnpul sarcinii. deo~~ece acesta din urrna este. canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica. zarzavaturi crude ~i piine integrala). Pentru a 0 combate. sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase. 125.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r.Pnmul s~rvlt . dar slnt de preferat clu§urile caldute. sau un prosop aspru. f) Apa.Combat.a.a sarcinii. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}. de fapt.sa'. n i. se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic. caZll. Frecventa nast. Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. oN'. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi. cereals integrale. vegetale. se instaleaza un apetit crescnt.~ pro. Dace. pentru stimularea peristaltismului intestinal. 123. zaharul candel .iamidon ca: slanina . Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest".eroea (lon. care genereaza stare de neplacere temporara. lapte batut. pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl.la recornandarea medicului . V(rTs(itnl'a mat£na!ii .erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare.e d? mai sus nu au fost eficiente.ului .at du pa aceasta. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. cartofi. alimentelor se va recurge la bors. putind declan9a eontractii utenne.n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt.diminaata.caz ca nici ~n. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare. varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. iaurt. oua. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii . Se va evit. vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici. obezit. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. La u~el? f\ravlde. Ne. Medicii indica. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise. De aceea. decaleifierile. dupa luna a patra de sarcina. gustul . se va incerca urmat. lntr-o cada hI.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata.aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete. ?data cu. e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina. Anemia. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie. mazarea uscata j prajiturile. tnghetata . se vor adrninistra . De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n. Nu se va consurna peste sarat. gravida va bea un pahar de apa caldu~a. adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j .azul'] gra:v~. va prirni la indicatia medicului vitamin a D. 121. . piine neagra. 126.dispuse.sti.perul slnt insa interzise. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \.it. Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale. Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate. 'Ia In . calduta. Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat.a in uJtimele luni de sarcina. produsele de patiserie. nucile.'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. in general. . de obicei. fructe. 120. Daea fumatul IlU se poate opri complet. struguri. Fierul. ne~vos.a din sugestiil. din cauza efectului sau constipant. mere coapte. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. pere. lndulcit.pot afe?ta ~l copilul.a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu.. ciocolata I)i homhoanele. este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi. deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului. Se VOl' evita dulciurile.

134. scopul calatoriei. mai ales la inceputul gestatiei. pentru proteJarea hamelor. Pielea gravidei fiind mai sensibila. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint. fusta saraf'an. usoare pierderi de singe. 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule. sapun pentru copii). Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d.ezmta plagi purulent~. pentru a evita infect. . sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r. . de climatul afectiv din familie. . Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera. ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act. b.amtni ale sarcinii. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi. 39 . de 2-3 on pe zi. 127. mijlocul de transport. PenA t. La primipare. Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii. 130. ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii. indeosebi in ultima parte a sarcinii. precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc.ur: sapur: ncirit. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. de asernenea . metl. femeia va dorrni singura in pat.ige prea mult in greutate.ante.a interns a coapselor. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele.n ultirnele 6-8 sapt. tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute. Se va evita imbraoamirrtea strinsii. s~ p~oduce 0 c~e?tere .culozltat.. Daca apar fisuri.. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. D~ aceea se va face toaleta ext. Fig . V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct. de mediul culturaleducativ in care traieste. pustule) Vt.1~~. tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. 131. dupa care se va evita cornplet. se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril. 129. apar dureri ~i ro*eata locala . autobuze aglomerate etc.. care. ' . Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara.ul 93.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata. in jurul organelor genitale . in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p.Masajul stnilor. aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. 133.piia stncta a medicului.). 8~ recomanda sa evite acest lucru.meloane.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie). deoarcce acestea due. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune.ivnrea circulu tiei. Se prefera rochia sac. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett.. Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate. nu are nici o sem. Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon. tnsa. combinat. au fo~t spalate. care astup. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente. clad gravida are grija sa nu cist.). In alegerea garderohei ae va tine seama.anate. Nu 5e poarta ~utien. a carei greutate cade numai pe umeri .ema cu apa caldula ~i sapun. trenul ~l a:'lOnul. Prin abundent. fierte. De ~ltrel. 65 5 . S i n.~aprosan pulv~s".i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret. In tirnpul sarcll1l1.ji in mod deosebit. ] g i e n a 0 r g a n e lor .a secretiilor vaginale. cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu . fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9.e pre a stl:ir:~e. Ele se pot reduce la minimum. pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru. contractii uterme etc. tinind seama de modificarile organisrnului. suh sini etc. Mameiounele mici. cu spa calduta. 1m bra cam i n tea. folosind un lighean sau o cadlta. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. de asemenea .. Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina.n:f~cat:: patologica. cursul sarcinii. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane. . Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii. Nu se vor purta cordoane. aplicat pe fal. ca ~i dupa fieeare scaun. care de obicei. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm. In ultimele saptamini de sarcina. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului. de profilul sufletesc al mamei in devenire. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. este bme sa se renunte la orice raport sexual. . in primul rind.lr: ma. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza.iile.a lor. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit. UlterJOr.ant (de glicerina. dat. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca.:. la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule.iilor cut. Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun.). Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. g e nit ale ext ern e. . . deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. 39): 132. lungimea calatoriei.i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru.Mama ~l copllul .. 611pa haie. sau dezinfectate in prealahil. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija. de comoditatea tmbrecamintei.a cu mai multe bluze. inccrcind sa fie aduse a/ara (fig. Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase.le. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta. Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la.Igiena corporal a riguroasa.

ca un cere strtns pe cap). dirnineata inainte de scularea din pat.pierderi de Iichid din vag in. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. Daca apare una din manifestarile mai jos notate. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc. .Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare. g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. Ed e m a ] i ere fl. care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. alcaline. variceIe regreseaza sau dispar in intregime. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava. in pozitie orizontala cu gambele . ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii. Uneori. §i de gust acru In gura. Dupa nastere. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree). Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura.intunecarea sau tulburarea vederii. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. Purtarea unei centuri fixe. pat. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate.stngerar] vaginale. S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a). dar nu prea strinse.dureri de cap permanente ("in cascii". ridicate mai sus (fig. ductnd la aparitia de malformatii. rigtiala).. Cazurile mai grave. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu).ica prin perfuzii intravenoase. sedative. din cauza unui aport insuficient de calciu. Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale. febra. Astfel. 40). s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam. 139. s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. ci pot cuprinde miinile. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si . In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare. Mai recent. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp. ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. Astfel de umflaturi apar de obicei. c) Gestoza.oate prescriptiile dietetice. 137. fata. se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei. varsaturi persistente. edeme. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a. De exemplu. Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat. tulburari de vedere.).De obicei. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse.oxicoze gravidice. 136. 67 5* . 138. 147. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. 145. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. datorita cre§terii in volum a abdomenului. Daca aceast. frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii. 141. Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. . se impune un tratament energic. In prima eventualitate nu se face nimic.l mici §i repetate de lapte. Ee re nunta Ia t. se pare. . Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat. 143. care necesita un tratament de specialitate. Fig. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. spatele §i peretele abdominal. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime. poate lnlatura in parte acest neajuns. greturi ~i varsaturi). . Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte. Napoton etc. S e m ned e a 1arm a. vi de i. unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic. deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. 144. . in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice. se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. b) Variee. Se va acorda importanta igienei locale.a metoda nu da rezultate.ii sucului gastric. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. se interneaza in spital. 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. 142. 140. Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. se poate face cu doze mici de atropina. se ~ipa sau gravida este ernctionata. Se poate obtine disparitia imediat. datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare. pot fi semnele unei gestoze. 146. 135. miinilor sau picioarelor. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. 40 . fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii.

Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie. unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole.a. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei..en absolyt Il~l.148. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop. ce atitudine intima are fata de viitorul copil. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't. din instinctul de conservare a speciei omenesti. toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului. Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala.(' a~tepti\ri poart. profesionale) a familiei. .1e a.). standardul de viata ~i problemele de igiena corporala.l'u gimnnsticu: .a eOn?ep1. _ In caz . dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire. Prin manifestari periodice (menstruaviile)..ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus. 68 69 . ci §i de comunitatea de idealuri (sociale. Asupra tuturor acestor pcricole. incit nu se simt capabile de a deveni marne. nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. Mai t. . conform legll. _ Va cauta sa-. aJcl'garea. eu 02 de zlle inainte de nastere.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. de incomodita~ile legate de venirea copilului.ioasa. din calcule economice .utit. profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii. din motive de ordin personal sau moral.irziu.. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor). A<:(. asa-nurnita "famiJie conjugal a".a repl'ezinLll. Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue. .onLnl5. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu. mnrnil-copil.zrlel. _ Va evit. 150. in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. In "I'o\.sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta.Aceast. nurnai dupa ce au ajuns la mat.act. datoriia unei casnicii nereu~l_te.a 0 atitudine necorespunz at. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician.e pentru fat. uncle virusun gnpale.eat.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t. De cele mai multe ori.oaro din part e a mumei. chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista.). atentie deosebita se va aeorda ~i situa1. _ Va sta cit mai mull. determinli de multe ori conflicte biologice. rna).i\ de a . Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia. traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare. pentru diverse.gravida nu trl'bllie sa se obo:.8t. oricit de echilibrata ar fi. vO. Unele familii ref'uz a sarcina. pe de 0 parte. morale. 149. se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri. pot fi pericu.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt. _ Va intra in concediu legal de natal1t.ologlC. teama de dureri. psihice ~i morale. Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie . in raport cu vii toareu n~9~ere. localuri etc. In inmult.jig e n e r a I e. In casatoriile precoce. gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii.aLe.e. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint. De fapt.pasci\ prin gi rnna"ll('~. orieare ar fi pregatirea inteleotuala.~Tiljtatea multo!' Iernei. odata cu venire a copilului. insistind atlt asupra pregatirilor materiale. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate. Furii co pn .ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t. nu doreso copilul.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt. barbatului. I g len a psi h j 0 A.nG\l~e.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara.rimipareIor. pEmtru viit. de plusul de munca.itie o1'i:. ratiuni.i i eongenit~le. Cit e v 11.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat. Apare adesea deziluzia. organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural. Faptul ca femeia lucreaza.ate a social-profesionaJii. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate.i. un fenoll. Aetept. herpesul etc... Unele regreta ca. in acr libel'.1oas.rivit. .ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1. Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl.e. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l .o. i 11 die a 1. oriee gra. care due la 0 oarecare stare de neliniste. . In timpul sarcinii ~i alsptarii. . de hmitarea propriei libertati. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial. Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p.irea" econornica (casa. ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui .iajuri d~ agrement. H 1)(' care rnu lt i le l'egreta.e nefaste : ut.oarea mama: _ Va evita cont.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu. ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei. gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia. fura a se expune rnult In snare. ~llllpa. deoarece copilului. In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat .ivea 0 f~:lllhe.easca toat~ f\l.ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz. sperantele ~i teama cu care asteapta copilul. de foarte multe on consecmt.nil ct. 0 peree. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor. de pmcau\ie. lar pe de alta parte. pina la u~ma.unj.impul .:ida. pe care Ie va vizita mai frecvent. in t.e grPlc. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite. simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan. . la s\.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care . iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a. Pe lIngli profesiunea. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie.!i asigure un somn de 8-D ore in fI. G i m n a s t i (j a <r r a v ide i.este sa aiba convingcre a d aceast. _ Atitudinea cea mai pot. HeguJi de baza peni. . .iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. de maternitate). l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t. Pentru aceste motive.). _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on. De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta.

aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting.n 'pozi~ie verticala. picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. Membrele inferioare flectate. 3. eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled.a~a 0 ~m}e dre. profund. Inamte de a co~or1 pIClOr?l. Dupa coborirea fundului uter. astfel Ineit capul sa atinga 5. apoi se c~boar~ 1ncet la sol. Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. Bratele usor departate de corp.durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi). 41b). Umerii se sprijina pe sol. 42). Apoi.capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus.fereastra va fi larg deschisa .. . .se executa rmscari de rotatie din glezna . 41 .iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. In repaus. 45). Umerii ramln lipiti de sol. 43). Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti.ate. urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir. Apo~ .ai u§oara. facut suI. 42. fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. Pozitie eulcat pe spate. odata cu inspiratia. de asen. brateJe lntmse. Membrele inferioare flectate. Fig. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii.lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine. Fig. gravida poate avea tulburar! de sornn. SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare. In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului. . s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot. Pozitie in genunchi.exercitiile se vor executa pe un plan dur. mictiuni mai frecvente. expira pe gura). Fig. degetele u~or flectate. 6 Fig. . 6. (se tntareste). . Sub ceara a~eaza 0 perna mica. norrnala solul cu regiunea occipitala. bratele las ate lejer de-a lungul corpului. sa~l pregateasca pe ceilalti copii. Se repeta de mai multe ori (fig. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua. ochelari.!lte on (Iig. .Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. cu palmele SPflJ}~I~e pe sol. Si In acest caz gravida respira linistit. Gravida se eulca pe spate. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins. complet relaxata (fig. Amhii genunchi sint lasati sa. nu exist~ nici un rnot.enea.intervale neregula~e ~i au intensitate egala. contractil uterine nedureroase. pantofi.ndeosebi sotul.!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. 44). E~te Imp.~. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada).o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin. 1.. 70 151. Prin aceste contractii. Se repetl1 de mal . l. starl de neliniste . Urr:te. ci §i planseul hazinului (perineul).iseala . Membrele inferioare user departate. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas. ceafa ~i spateJe forme. Pozitia culcat pe spate. care a'par la . 2. Pozitia eulcat pe spate.. Treb'. 45. t. senzatia de presiune asupra rectului . secretii vaginale mucoase mai abundente. 4. 41 a). apoi in regiunea lornbara (fig. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii. Nasterea 43.. l?conJurlnd-~ cu atentii. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig.apta. dupa virsta lor.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. . in vederea evenimentului care se 71 . Exercuii pentrti gravida. b Fig. talpile aplicate pe sol. Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna. oapul. . uterul se contracts. . Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum. 44.

.errninat. putind infecta Iatul.embru al familiei. dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere. Asa cum afirma medicul american Read. Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului. msta_larea primelor semne de travaliu. 15~. cu atit este mal bme . c. Spre .a na~te:.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana .5 cm.ita la moa~~rDlt~te de un n. la care se constat. Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare. Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. 152. Ca urmareo a ficestor contractii. b) pnn. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu".a'prop_ie.~}uluterin ineepe sa se dilate.. examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului. ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei.. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal.rm "".deosebire de aceste contractii de dilat. crisp area anxioasa.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale. Adesea ?!.avlda ehmma p. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_. stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului. eventual chl~r. Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin.are. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei. prin scremete. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina. Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important. cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului. 5ll 96. . Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice. un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene. ge~l .'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor. Rezumind cele 8puse mai sus. nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' . Durerile nu vor mai pares atit de violente.perioada de expulsie a placentei. initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute. prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. 46 .mle!. tensiunea.perioada de expulsie. tnainte ~e. conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic. ] n t ern It rea in mat ern ita t e. fl. la tIt D_ termen. Nu pot £i anihilate cu medicamente. " 154. . iar la multipare 5-8 ore. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. raderea parului pubian. contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului.agm mucus sanguinolent. In prezentatie craniana. b. ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor . apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: . Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal. cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate.perioada de dilatare. Desfa~urarea n a s t e r t t este det. . determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin. a). dusul ~i toaleta organelor Fig. are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. Gravida va fi lnsot.creste . vagin §i perineu. de a se destinde ~i de a se deconecta. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. L~ i~ternare. "clnd 0 gravida este contractata.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei. Cit timp punga apelor este intacta. Este bine sa ~tie ca participarea ei active. cind contrae73 .~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital.a e ex er~e.branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. La inceput.e dureaza mai mult. iar medieul efectueaza examenul clinic general. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea. colul este relaxat".densa (rezistenta). Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor . 1&5.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s. care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1.sa porneasca din tirnp . a) ?bie_ctul.e.(flg. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii . colul rarnine contractat. dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta. ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun. _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince. 46). a inceput n~9terca. clnd 0 gravida este destinsa. spoi la intervale mal. c~ gr?videl~ care pr~zi.Pozitia fatului In uter. precum ~i mobilitatea osului coccis.a stadiul dilatatiei colului. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala. Lnce p u t. . Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata). care tnsotesc contractiile uterine.a de 3 factori: . Evitind teama. . Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore.dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc). d) Ruperea men.nasterll (fatuI). Gravida sunte .

sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig. in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). Acesta efectueaza 0 miscare ca de . Apoi ccpilul este aratat putin mamei. apoi a umerilor. va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. In afara indicatiilor de mai sus. d). Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului. perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). 159. c). Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului. etap~ ale perioadei de expulsie : a). Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului.§uruh". 47 . Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. Urmeaza apoi pensarea. Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp. coborlrea eapului. Dupa nastere. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 . Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat.DiferiteJe.. Cind capul fatului destinde vulva. prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni.Fig. Durata sa este de obicei de 25-45 minute. gl. 156. 167. 158. ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn. Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. 47 e). b). inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. sau tesutul perineal nu este elastic. d). Cind copilul "vine" cu capul. 49). Cind contractia a trecut. b). incizia practicata se cease. femeia respire rar *i adlnc. parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. Musculatura perineului este mult destinsa. Intre contractii. 47 f. I}. Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. \iile slnt mai slabe. 48). La apantia contractiei. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . g. il da arara. h) degajarea eapului. c. gravida trage adinc aer in piept. In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. 47 a. respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non. se va destinde ~i va respira superficial. e) protectia perineului . b. gravida resimte dureri vii. lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig.

b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut. . ln mod exceptional. insotita de hemoragie. fara a exista indicatii rnedicale (de rise). Gravida va fi internata dimineata. nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin. sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului. Nasterea "programata" este 0.anta care trebuie tratata energic medicamentos. uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig. ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor. 161. sint la dispozitie. La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. nasterea. Dupa inf1i~al'e. colul uterin Sa fie moale.50 - Ex pulsia placent ci. Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}. i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii). gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). De asernenea se cont. Fig. Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. Prin aceste avantaje. este necesara practicarea operatiei cezariene. 77 76 . Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . iar orificiul colului usor intredeschis. diabetu1 zaharat).!'ac\. centru de transfuzii de singe etc. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import. . varianta a nasterii provocate. Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate.).mea). Orice nastere normal a se lnsotcsl.a in salonul pentru lauze. 18 - Per ineotom!a. Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea. Minuita cu pricepere. iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase . In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). greutatea ~i lungirnea copilului. prezentatie craniana . de l'upCrNI spontana. 162. prin medicamente ocitocice. Daca totul evolueaza normal lauza este transferat. care obisnuit nu depaseste 400500 rnl. Dezlipirea placent. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit. Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini.e. Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis. in cazuri de indicaiii precise. Fig . neasteptata a membranelor. apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. se urmare§te daca se mentine contractura uterului. Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. hipertensiunea gravidei. dupa ce s-a odihnit bine acaaa. 160. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii. incompatibilitatea Rh. copil "angajat"). in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). nu se pun problema de transport neprevazu t etc. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ . Dupa nastere a copilului. In continuare se administreaza medicamente. Prin cont.). 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta.e de pierde-e de sin ere. cind nu evolueaza corespunzator. po care parturienta de abia le resimte. iar in ziua precedenta a mine at user. nurnarul nasterilor program ate este in crestere.erului. min~lt.ii. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial". In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. depasirea de termen.

lI a. b) Prezentatia transversa.Semnele c~r~. Din ferieire naster~le anorrnale sint rare. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate. Gravi. copilul este amenintat. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate.Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului.din si~uatiile neprevazute. anornalii ale craniului fetal. fib rom uterin. Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului. In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe. 164.d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig. Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn. ' . pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor. auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul. " 168.oare (ritmul. trlisllturi de C8. au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. C ire u 1a r a dec 0 r don. malformatii ale uterului. sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere. poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului.. C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala). Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. prezentatia transversa. dimensiunile marl ale abdomenului). iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase. uneori de neinvins. prezentatia pelviana . In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii]. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig . In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p.!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. Vom expune ~lteva . Ultima anornalie este cea mai Irecventa.rez. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371). aUt imediat dupa nastere. se recurge la operatia cezariana. . ~int posihile . E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini.ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului. lui gravidei. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). placenta praecia. se recurge la operatia cezariana. Se deosebesc: . " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel.52 . cu picioarele sau cu sezutul (polviana). Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a. 51). Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex.entatia craniana se. sarcina m.ntru mama. • In.' a. '\ 79 . intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). 165. palparea ahdomenu- Fig.ln~i~te . Nasterl anormale 163. '. Dimpotriva. infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. Capul fatulm este ultima parte care se naste . Chiar ~i in p. su~ereaz. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii. . . de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil. complicatii grave. pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor.a copilului.unele cornplicatii. 167. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie).lacente separate. Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj. linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca). Pe a. craniul Catului nu este prea'mare. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern.ot surveni. Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite. b. Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa). gemelaritatea etc.arcina. nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale.Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic.

Prin for~a h~crurilor. anoma.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei. Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism.rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji. Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste.11l de pozrtie etc.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt. se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului. Dupa aceea. Iichid amniotic in exces (hidramnios).at. legati de expulsia placentei. -. in care cO. Dupa nastere Iauza ramlne . la dorniciliu. te.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~. ~l 1 Legea perrnit. Tratamentul consta in adrninistrarea.e fatulm (distocie me caniea). L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale.ncep contractiile. dist~d~ pri~l~ra.. Lauza "rezolva" problemele de . Fig. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d. Este 0 manevra de necesit. 53 - Aplicarea de forceps. 171. Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri.e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin). sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna"). dis. cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? . 53. determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja. Fig. anesteziei ~i reanirnarii.ntracYiile.a de un obstetrician experimentat. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I.-:.extracviel" fatului.Vacuum extractor. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). 55 - Placenta praeoia. In aceast. prin travaliu prelungit.tocia ?ccun~ara poate aparea. 54). Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie. folosit In o?stetrica pentru a ajut. Fig. dupa caz de medieamente ocitocice (st.). 169. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot.a riscuri pentru copil. prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil.a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie. de obicei.(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. cind este efectuat. Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala.1l r a ti a 6 e z a r. dimensiuni man ale fatului gemelaritate. 55). Se produce sub influenta unor factori endocrini. opertuia cezarianii nu se practica de rutind. Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator.. care se oeupa de ohieei numai de copil.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile). 0 p. starea de anxietate ~ gravidei] . Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe.I copillil 81 . ' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . 54 . marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica.! Uiuzia 172. la momentul potrivit.ire . aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini). va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana. 170.) . in maternitate 4-7 zile. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri").

actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. 8:.pteaza. 4. numita "mica menstruatie". . Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. glandular!.amtni. Capacitatea vezicii este crescuta. 3. se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian.Conf'ormatia L areola normala a stnului. Imediat dupa nastere poate aparea frison. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. La 80% din mamele care aIa. f z J Fig. 178. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. sebacee. In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata. Pro e e sed e in v o l U lie. apoi devin seroase. lnairae de a se ajunge la sondaj. Lanza urineaza mult mai mult. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. Chiar la lauze care nu alapteaza. el trebuie sa fie fad. Contractiilor uterine. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. ca ~i sarcina. Liwoluiia uterirui se dat. aeestea slnt constituite din cheaguri de singe. 83 II. Pe de alta parte. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie).8enza~ie de miotiune''). mamelon. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere. 181.. Diureza este crescuta. lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. Fun e t i a 0 v a ria n lI. muschtul pectoral. Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat. aceste functii se norrnalizeaza. 180.uzei. exista 0 amenoree de lactatie. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH). De aceea. Pe fondul de modificari vezicale din t. este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia. 173. se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore. In faza de furie a laptelui. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata. Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare. Cu toate acestea. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. 174. 2. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. care tmbraea 0 forma de contractie continua. canale galactotore. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere. Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188). r i h 0 r m 0 n a I e. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor..irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. In citeva zile. 177. 56 . ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. 3. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei.onusului muscular. la tulburari mictionale cu retentie de urina. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!.5 -37°C). tesut graa..oreste : a. care VOl' persista in tot cursul vietii. datorate ocitocinei. b. 2. gJande Fig. Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe. In mod normal. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). 182. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii. in asociere eu seaderea tonusului muscular. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere . Scaderii stimularii horrnonale. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. L 0 h iiI e. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. Pie lea.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. prin disparitia hormonilor placentari. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. Mod i fie lI. 176. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere . V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . 179. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. Odata cu revenirea t. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie.. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. peste care se suprapun contraetii izolate. leucocite. rara cresterea temperaturii. dar In mare masura ~i de factori individuali. Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. Uterul revine la normal dupa 6 sapt. urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular. ser §i limfa. asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. Un miros fetid constituie un semn de infectie .ingrijire personals dupa nivelul sAu.

\.y._.e de Cll"'. dimineata.)a~t~:. Familia va fi avert. femeia nu are scaun.ra. iar baie dupii. Odata cu nasterea.. . dar eel putin de 2-3 ori pe zi. se face 0 elisma. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). derivate ale laptelui. steroizl! suprarenali. numite canalele galactofore. t n g ri 1ire a Ii!._""lA. 184.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus. pancreasul.foT calmeze nervii surexeitati.. In caz de dureri. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. ouji) ~i vegetale..~ ~_. dupa na stere. 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }._. tn timpul primelor 2-3 zile. 10. se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul. pentru a sta pe scaun. daca ajung pe mameloane .:g. 186. Star e s psi hie A. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura. in general.4°C va fi anuntata medicului obstetrician.. Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi.::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l. Dupa revenirea acasa. 58).ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor. eventual. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate. Intestinul are tendinta Ia inervic. cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri)..f--. Alimentatia va contine proteine (lapte. 58 . In cursul alaptarii.-' _ If I % I -~~ 7fJ . 85 84 . De aci. ACTH. Pentru igiena corporalii. ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui". Feme6 ile se comport. precum §i de modul de fixare pe torace. stimuli audlo-vlzuali. de obicei.~zap. Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. Se '8:. grasos ~i de Iegatura.. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii.4' fiza (fig. Dupa nastere. care. o stare depresiva. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral.._' ~ ~~~':..Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea._ '.. Sint constituiti din tesut glandular.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica.Y'~"'. 12. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros./ d~ lapte d~ vaca.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare. F. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale. Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con.. Este de do<1 / ' ¥. I~ //) .~ r. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). care poarta numele de acini. ea poate primi lichide dupa 4 ore. Mult. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare). 14. suprarenala.~. Pentru evitarea murdaririi saltelei. grupate in numar variabil. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul").. se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor. dorinta de a II V1r~. . Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___. necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360).. Trebuie sa Sf. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \. Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1._~~2::. . Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii. se aplica. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor. un laxativ.183. u z e i. este eronatU.-:. despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c. In cadrul curateniei corporale. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui.a foarte dif~rit imediat . se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala...'£-". pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). Adesea Iauza este indernna''.. 185. lnsul!na: 13.izat.a circulara nurnita areola. Celulele acinilor elaboreaza laptele. cLte('a zile.. Jegat. e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. se aeopera plusul de calorii. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des. copil sau de restul familiei. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii.-. de aceea obstetricianul recomanda. iar restul de pierderea de Iichid interstitial). Orice ascensiune peste 37. pigmentata viu. se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf. in ziua a 2-a dupa na9tere. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta. a mamei. lauza va §edea mai mult pe una din Iese. . ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate. b) MAsuri igienice. laptele este oondus ill canalele mai marl.. ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (. pigmentat. 2. unele suferinte proprii. stimuli emotlonali. inconjurat de 0 suprafat. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular. \".. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui.e dintre..za uneori I. 11. peste de apa dulce.. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul. iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide.in. erect se introduce un supozitor. iar dupa 12 ore se trece la un regim normal.?-'" . care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. un unguent anestezic. carne.uza poate face du~ dupii. lii. eu anturaj reconfortant. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter. 69.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil. stnt niste mici ridicaturi. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. A~a-numi· sthnulul actului suptulul. lauza scads cu circa 4-5 kg. in conditii de perfecta sterilitate. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. 56). Chiar Ia lauza sanatoasa. d) Alimentatia. 57). pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul. daca acesta nu a avut.'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~. 15.. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi.. dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese.r. \ :::-y .\ ~//I:2 /. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ . Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut. tn ziua a 3-a. caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0. mini.

calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. se pune 0 patura facuta sui. fie printr-o esarfa. Sinii. 86 187. Lanza este. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. de la 2-3 saptamini. Compresele sterile se schirnba zilnic.anta. apare mai tirziu. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. va fi examinata inca 0 datil. medicul va da alte prescriptii. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic. In acelasi t. ~ e 0 a 1 a rna m e l. va fi ridicat ~i strins cu un batic. Nu se vor aplica dectt pomade. La domiciliu. Mameloanele se vor menaja cu grija. mama I§i va spala cu grija mlinile. inveliti in doua bucati de pinza. mai receptive la infectii. k) Profilaxla infectiilor. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. pudre sau lotiuni recomandate de medic. chiar daca are sutura a perineului. 59 Exercitii de gimnast. f'isuri.). mama va fi instruita. bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). closetele. care a fost fiarta in prealabil.ica penl ru I:!llz. In continuare. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei.a. Aceasta nu. g) Munca in gospodarie se reia treptat. In caz de alaptare. miere de albine. care se rernediaza de la sine. e) Menstruatia revine. cit ~i a sa personala. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. b) Nu va face irigatii vaginale. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna.epaturi etc. sutural. sutiene. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana. La picioarele patului. este tnsi'i suficientil. prosoapele comune . pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. in spital iii mai ales acasa. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului . de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele. daca se mentine tendinta la constipatie. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini). 61). se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. c) Dupa revenirea acasa. Parul lung. d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. murdaria de sub unghiile lungi. furuncule . ce cade pe umeri. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat. Inainte de fiecare supt. In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t. fructe). din motive insuficient cunoscute. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini.Dupa revenirea la domiciliu.'" ----- ----- . sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca. Alaturi de indicatiile de mai sus. in caz de nealil. baia.ala a rlinilor cauzate de nastere. lnainte de plecarea din maternitate. ~/~~~ JlC:? Fig. cu tirnpul. i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. fie printr-un sutien special. pinza triunghiulara. uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza.ptare. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot.imp). lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I).ptaminii dupa externare.imp. sttnd in picioare. chiar tn caz de scurgeri.a. mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil. aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului. sub saltea. Bandajele vor fi bine spalate. piine neagra sau Graham. raniri. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. pe burt. 87 ""'. i~i va spala corpul de sus in jos. int. unghiile vor fi taiate scurt. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192). care va face recomandarile necesare. In unele cazuri particulare. Murdaria iii microbii de pe comprese. chiar daca nast. Gimnastiea are efecte favorabile.amlni). j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie.i.

lC). sero-purulente ~i urit mirositolire. tromboflebita). b) Lanza Unga repausuI ori pe zi. Febra in general nu depa~e~te 38°C. iar starea generala nu estc modificata. P:oblema i_ntreruperii alirnent. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala.uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni. deci dupa externarea din maternitate. G i m n a s t i e a I u z e i. avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal. 191. Persistenta relaxarii musculare. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. Fle. daca lauaa nu are perineotomie. 0 noua sarcina. lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone. Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. a personalului medical. . infectii urinare sau ale venelor (Ilebita. l\'( a s tit a este infee\.organele tnvecinate sall.el. In acest stadiu precoce.ice . tratamentul medicamentos nu mai este eficace. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor.Banda] pcntru . Pentru evitarea stagFig. lenjerie . poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne. Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139. la . senzatia de tensiune. mUlle\. alte boll prce xistent. Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri. 190. Cind :rena af'eot. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn. din punct de vedere organic. dureroase. de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii. 60) se poate s.alatii sanit. prin admlJ?lstrarea de antibiot. Plaga uterina rezultata din det.. Prevenirea mastitei const. se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b). Aceste forme necesita trat. Iebra creste . Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei. numai in conditii . cit ~(Ia domiciliu.. tromboflebita. secretiile capati'iasI!ect purulent. 60 .pe calea singelui . anerme. umflate. de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite). Primcle sernne de mast. 193. Rezultatul trat.. 89 .ament energic.a in pregatirea adecvat.ia glandei mamare det. AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals. obiecte contaminate et. 88 192. din hazin. lauza e obligate sa se prezinte la medic.its sint durerea. 186 i). inrosirea si fe~r~. Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat.]. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i.amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia. Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: .e acceIerat. inst. narn laptelui. boala se agraveazii. Feb rap u e r per ala.~ta. dar e bine ca. stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe. In cazul abcedarii. cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini. Frecvent. Apoi.i) Dupa 2 luni poate avea. mastita se manifests dupa 7 zile de la nast.:_p:!ma infe?~ia. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente. 188. a Boli In perioada de lauzie 189. P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~.cre.o.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. nu trebuie de noapte.eriorul glandei mamare.or de germeni sau de la vizitatori I). prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului . Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare. sunatoare) zaharate sa~ . De aceeai aUt in maternitate. pulsul est. lohiile. punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig.eaiuri de plante (tei. Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale.in tot organisITlui (septJf:em. ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. . Vindecarea se abtine cu tratament local corect. respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii. r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int. sa stea in pat dupa externare. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit. Solicitarea mamei . comprese reci. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena). . 59). b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului. 131).o] ori mierobii sint deosebl. timp de 23 sap.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea. Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate. inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita.b. prin modificarea secretiilor care devin mai abundente.ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia .s\lcuri de fructe diluate cu apa.asare a placentei ~i event. inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a).atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. tesuturile din jur sint rosii. abdominal a ~i perineala.are.~ de agrcsrvi. Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal. sin.

:lUl cop~l (p. cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. Rareori. Lauza nu-si poate controla Iimbajul.in speci... . Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit. 195. liniste. compo~to.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij. .Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie.a .Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari . Cele mai importante etape sint: . Pot aparea stari depresive grave. 197.a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric.SII. Mot ric ita tea (vezi punctul 24). Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim. De cele mai multe ori. Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e.lauZle. fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare . pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. prin efortul de vointa al lauzci. interpret~re fal~a a un or fapte. odata cu normalizarea echilibrului hormonal. 196. voluntare. .la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus. d) exercitii de gimnasticll.la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin. El~ dispar dealtfel treptat dups externare. Per c e P l i a.are. . din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite. la punctele 5-26. D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e.. i~i sustine capul. sa91 . 193 bis.a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate. aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei. In primul capitol. se ridicii tinindu-se de obiecte . caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor. neincrederc.al ~ .cu lI~tensltate variabila. . . . 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig. . b) pozitle corespunzatoare. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati.ucider~.:uncucidere). La inceput. 61 . sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza). tinut de miini. iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea. am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. acte de egoism. . Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare).la 8-10 luni : merge in patru labe .. inlectii). altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": . mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute. .la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin.la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii . ex~cerbata in cursul nasterii. Acestea se tnsotesc de agitatie. Incetul cu incetul. stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat).la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. .c) pozi\ia pat va fi orizontala.la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism. in 3 SUGARUL Fig. acte agresive fatii de prop. ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a .n!lzelpublene. se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. (vezi punctul 188). . halucinatii . 194. asezat pe burLa ridica capul. ramtne insa constienta. in dreptul oasel. la pi~io.nu!ui ~i. . T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de. sta in picioare sprijinit. tentative de sin. In prirnele siiptiimini de viata..?r ~azi. anemia. In general ins a prognosticul este bun. 61). Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare. lntinde mina pentru a apuca obiecte.mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze.ie culcat pe spate. .

a silabe "ta-ta". au nascut copii fara incidente ~i accidente.dl. mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic. Ie repetii. care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. In preajma nasterii. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste. La 8-9luni irnit.tive" p~in pllns.este ffl. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli. prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu.ii I~ na~tere.care a ajuns medicina. pe attt vine de repede ~i de neprevazut.0torie. "ua-na". inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente. ci si pentru actul nastarii.(ietate. Astfel. Dupii 9 luni de sarcina. femeile din rnosi-st. urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i. 199. iar spre ~ luni pronunta . psihicii Iji l11.i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare. la masa .ati. Prima reactie pozit.daca cei doi genitori. Mama ~i fiitui sint int. invata sa-I}i cunoasca propriul corp. Imediat dupa na9tere. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute . respectiv tatal 9i mama. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt. dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii. dupa baie).ament neooia de acticiuue. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa. In felul. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26). pronun(a silabe ~i cuvinte simple. Pe linga frica. observa de timpuriu obiecte ~I . traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 .ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea. Un organ important de ounoastere (orient. Bunicile ~i striibunicile noastre. "bolborose~te" cu saliva. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal. Ca un caz demonstrativ. care. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin. prin sunete # prin gesturi. . la intrarea in materniuue. c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite .or este nasterea. acestea se rezolva rapid ~i eficient. sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. Naturaletea.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". care se continua de fapt Iii in primul an de viava. Lim b a i u 1. intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic.~unete . Al doilea eveniment hot.1initierii. La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei. "ma·ma". Con t a 6 t u 1 soc i a 1.diul lnconjurator. A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. Mai intii gingure9te.a.iva 10. Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. . ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l . rude. Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. tn determinarea siinatal. FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii.pentru scurt timp. ina doua jumdtate a primului an de via(d.1mamei ~i pentru 0 dezvolt.ziua ~i noaptea . adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele. din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei.aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem. De la 3 lun. t. C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200. Manifesta p. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina.e obiecte. moage mediocre. In stadiul 10. face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. Incepe exercitiul. sint sanator. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t.rezindu-se tntr-un ritm relat. este. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore. a) In maternitate. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile. 198.g sa? foa.le diferentiaza de alte obiecte din jur. in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }. sa-I delimiteze de me. Astazi. mai nepregatits decit generatiile din trecut.t react~i "n€ga. 201. (dupa masa.f~r~r:tiate. mtnii·ochL. experimentarea coordonata: ochi-mina.rea mare. sugaru.rarnosi . Pe linga nevoile lui de baza.a.a (daca i se cere) "po. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii.arit. daruir~e permanenta. iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea. Se manifesta 9i in acest comport. "da-da". rupta de traditiile transmise alt. pe clt a fast de asteptat. acest. de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). -pa".I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare.). Inte1ege 'propozitii simple. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea..adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) .re?omin~n. "pa-pa".are) este gura (linge. unitatea dintre ea fji fat. experimentlnd propriile posibilit. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi. Chiar in condiiii total [iziologice. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc. prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului. cu ajutorul gurii. Ferneia "moderna". lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. Imita sunete §i gesturi ale adultilor. Copilul std in picioare. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile).. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice. suge. se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu.iv constant . mu~ca obiecte). Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. nu exista motive de ingrijorare. din punct de vedere psihic 9i 0. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd. urmeazii nasterea.me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p.r-o stare de airnbioza.impul sarcinii. mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin. toate primejdiile de odinioara au disparut. fata de pers~anele stra~ne. Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27). firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit. chiar dacii apar situatii neprevazute.

mai frecventa la biilat declt Ia fetita. Irigider. I. orrce mama ar Ii mlndra daea .Iacrlml de lauzie". Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl. din partea adultilor.. copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala. moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei. o~. a anga.tervme 0 schimbare hrusca. C?pm. pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative. reae~iile vor fi mai putin importante. rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. ceea ce atrage adesea.ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului.de neinteles pentru copil. 1 " ~ Trad.Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes.lJlle ~tregll fat?IIll sa. despre rnodul cum este conceput. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati). pe lntelesul virstei lor. Pentru un copil sensibil. iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~.). a fost adaptat la prezenta fatului.a~~ere.~!1ta. ' 203. Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !.ta familie. In mornentul nastern lI. daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat). sot §l d~ ea insal}i.at! drep~ urmare.~e?tru frayi ~i s~rori.pll.. Imprejurarea aceasta. Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. incep dm. Curind vin preparativele. il ating. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma. Tlnara f~me:e ral1l:ine. Intre 1 ~l 2 am.G h tD ar naste. Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202. este I. Vianu. este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in .e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul. ma~ mtll. Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla. adesea. ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl. (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l). d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat. masma pentru spalat rufe. mama.. e~ se aprople mereu de "bebe". Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat. sintem de parerp ° 94 95 . 0. primarul Johann Wolfgan~ Tex. indiferent cum.izi. deceptie. a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre. pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil.tor.i?i.a. Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze. In plus. De obicei parintii. presa de fructe etc. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda. b) fetitele (mai ales) cer sil. 1967.. de cele va mal rnulte ori. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr.adesea se adau~a u~ pat in camera sa.o mare deoeptie. copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?. copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. 0 atitudine vlOI. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. in astfel de situatii. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante.eda B:ltfel. pentru a-I anunya noutatea. l?aca va proc. dar mama eontmua sa se "ingra§e". Este mai simplu s. i1 gidila. la dreptunle sotului. Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar". fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. . Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze.JoSlbll ca aceasta indepil. venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda. un mamos §i a pornit la liltroduce.cel m~c". aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. 11ClUp~sC.!. Din aeeste . ur~ez~ . c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita. dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. "sa faca in pantaloni".-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'. Ast~zi. purtat in timpul sareinii ~i nascut . Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt. in care adevarul nu ]e mai este ascuns. Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil.rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme.. Psihologic. El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il. a) Primirea frati10r §i surorilor.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei. de. Aceasta modificare biologica (hormonala etc. daca plasamentul s: . dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). eind vede 0 fiinta atlt de mica. Editura pentru litel'utura. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta. vada foarte' bine ce se sch~n:. ca mam~ s!. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm. chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice. . ~lgr. preparate de _lapte ~ndustriale.ha Ia man:. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le.. sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te". pentru ea sa verse siroaie de lacrimi.::a f~ce la strll.: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. neputineioasa. de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci. Acum incepe rolul sotului-tata. ehiar daca a devenit i}i mama. a a~estel mttmplari. . gelozie ~i nelinifte. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat. Cindtratii slnt mai mad. Gin d uri pen t rue a s n i e i e.) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc. sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul. care nu ~ie dectt sa mantnce. "a~e hurt~ mare".prescrip~i. Se intimp]il.. Glndur~le.ptaminile eare urmeaza. Est~ inutil sa . chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa.il. . copilul est~ putin derutat.rea I}Itnnoirea mositului. b) Revenirea in Iamille. . constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. ~. Daca "bebe" este de ac~la~i sex. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. trandafiri verze etc.gB:lllsm~IUl mamel. ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al. pag.acest mo~ent.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare.sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. el. In aceste zile ~i in sil. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co. nou. Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. 7-8 de Johann Wolfgang Goethe. dar cu incepere de ~a 20 a. pe care-I privesc. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. ca~e trebuie . De IUn! Iii luni de zile. A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare. Totusi.0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a. ca ~i pina acum. ~e spuna cil.. vreau sa-i vorbesc".dm nevoia de a-i provoca reactii. c1nta. al}acum i se da lui "bebe".ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. tipa. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza. soua biirhatului ei.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser.m. . lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. Un frate mai rnic. acasa.". Nu se poate ne.un~ar~ sau un fratior".be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr.

. se va vorbi copilului cu moderatie . EI are un rol de sustinere fata de mama. Aceste reactii normale. mai ales emd aeeasta luereaza. printr-o prezen/a discreta. la rtrulul lor. 0 trateze pe mama ca pe un copil.til la tr~nsrormarile e. despre viitorul "bebe". tenun fratlOr.a. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile. datorita dragostei pe care 0 poarta. din ce in ce mai m~llt. aUt de angajata in soe. aplicarea de substante cosmetice ete. Chiar In astfel de sl~ua~li.va =: aranja ~i eompleta mobilierul.ate Ij~grijulii. EI aju. 91sperany~le viitoarei mame.utm.s in present participarea ca . eu totul legitima. atit fizie. Cmd copilul este prea dOI'lt. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar. hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. 8~-i insune siguranta ~i optimism. :~4:.parmtilor. deopotri. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor. 205.alUl est~ de eolaborare. In primul rind.?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare"). e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl). pastrrnd o atitudine distant. eel putin. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice. adesea insa tinara Ierneie este nevoit. e) alteori (mai rar. izolarea este mal putrn eornplet. Un m~c dar. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare.r .a sa se Inchida in singurat. Orice tat.n eoneluzie. Sotul va trebui a§adar. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. a) Inainte de n8. sa fle un partIcipant actlv la preparative. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie. la rindul ei. Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului.~rintilor. ea viitorul tata. barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?. mal ales fetltele..a pe ale marnei. sint preoeup. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. I. Pregatirea camerei se face "in doi" aau. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie. b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate. est~ ?llle ea t~tal. rasturnarea cosului.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. Adesea.a. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. tIl masura posib~ht. In astfel de cazuri.). Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor.a de eel mic atitudini prefereniiale. odata eu verurea primului eopil in Iamilie. un indiferentism pcntru viitoarea nastere. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!.lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. uneori ridicol. chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. Din pacate . casatoria a intrat intr-o nous Iaza . obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. cu avizul tatalui. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat. copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei.t1nga_CI. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat. tatal este prezent numai fizie.). s-o lini9~easea. familial destins.atllor. cu un pui de om adormit ~i pllngaret. insa. ' Din partea tatalui. Ai u tor u 1 bun i c i lor. sa crestcrn cu copiii nostri. nu-si gaseflte rostul si. Daea mediul familial admite pe viit. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala.. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie.Ietatea moderna. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. Nu se poate nega ca abse nt. cit f)i psihic.at.are ~int adesea de facut intr-un apartament. in momentul reintoarcerii din maternitate. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \. administrare de alimente necorespunzatoare. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p. dnd fatui "mifjca" prima data. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva.'1tere. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl. Rolul !a~. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman.a impartafleasea indoielile. indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai.l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat.odihne~te-te. ceea ee este mal trist. este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile.a trebuie sa stie ea. sa redevemm tineri. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''. Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. . Inainte de na. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa. Este hine. partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil.~tere. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile. "M i S i.:a de raspunzator de viitoarea na~tere. femeia. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina.e din cauza dezacordurilor din familie. nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui.a .orul copil. fiind expus la accidents (suf'ocare. ~i agreab ila. d) In timpul aHiptarii sugarului. cadere. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. EI are datoria sa coni. Tinerii p(trin/i. d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer. in loc de a fi stimulant. s. un e a" tat a 1 u i. Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului.tit 9i sa ineonjoare. cu atitudini Iji gesturi ce imit.sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta .-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire. gravida nu po:. In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. ce au loc chiar In prezenta parintilor . e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul.. se intimpla. Clteodat. de a~e::nene~. se . rolu. ci al intregii vieti a celor doi partenen. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa.nt obligate sa. mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p. 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ .te B. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum .ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic. ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. Bunicile si. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa . cu un mare adaos de griji. 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja. ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. de preocupari . sint impuisiuni irnposibil de controlat. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii. buni~i etc. sa fie prea nelini!. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil. gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic. Aceasta 96 97 .a . de . prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta.

I'l se fac~ o . ° a 99 7· .' care. In Iocul unei per.corda incredere mamei.u rudelemaiinstiirite:frigider.marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului .ode de ingrijire a copilului. sapunuri. evita. se poale intocmi 0 "lista. un eeas etc. toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment. bunicii sa.a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. La rindul sau.nllxer. Orice lit igii se vor discuta deschis. Deahfel nu e permis . Ii Jua11 drept arhit. nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile.i alte persoan~. na~tere.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics. fie [erma peniru. b) La domieiliu.s de p~rete.abilite.recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o. .da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot. p~nslOnare.. na9tere. 208. pudra. poate duce la transmiterea unor infectii.). creme. . garmtura en scutece. Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. Atitudin. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun. rudele aproplate s~ mf?rmeaza . Nou-nil.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare. Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm. Altii se simt superiori prin faptul ca . tandrete. orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici. . Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits.e". . oricit de binc in/en/lonate. nu VOl' ~i liisa\. Dar.ate. inclusi~' tatr'ilr~~ . se obisnuiesc greu cu inactivitatea. in maximum 3 zile.. Este bine ea fIorile sa nu fIe.Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere.~u experier:1a".caruClOl.~tre generatu. declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent.lid. cu enervarea mamei. biberoane. Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii.n. de na9tel'e". Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei. Mai recent. psntru a nu deveni suparatoare.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire. 207. Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare. . 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a. ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie. deoarece ele inveselesc camera. Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. trebuie sd.bunicilor) de ~-ll~w in braie. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!. Ei nu VOl' 8ta mult timp. oferite de el .e Jegaturi_le .r daruri in mai multe exemplare.juca" ell el. care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati.!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie..cit ~~i putini.a par~. i9i ad ora. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga. Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate. .' .ce!:. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului. sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in. caciulite. Medicul sau sora de ocrotire v~:. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa. trus~ de toaleta (~efle. patul'i. dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de.. in ca~rulv uI!0r :tr. un de s-. :Mama. .e ..Soane straine. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri.' pr?soape. cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. un colier. Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. ei 0 fa~ tot_~e~una. •. AsHel. 8coa~:~e.va a.erea. sa suga mai gl"eU. 206. cintar.. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului. bunica . prea nurneroase sau prea mari. Ca orice incepiHori. covo~re. pe U. b. Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. _.scutul \'H ]1urta numele tatillui in .e fructe. In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie . forfecuta de unghii). ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii. adesea suprasolicitata de alaptarea. .produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11.. esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n. de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. au niste opinii bine st. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase.i .e. Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei. deosebit de cel din maternitate.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l". !n en. adaptindu-se la noile met. a) IJa maternitate. dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal). Mama nu va capitula atunci cind are drept.~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor. daea slnt mici. c? dragoste ~i pasiune.a ca bunicii sa respecte. In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii". co~turr:e nationale etc. Viz£telc. botosei . pot Ii tot alia de stinjenltoare. fie Ia Consiliul Popular.a. . ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa.a116. Dealtfel. La epuizarea concediului marnei. . cresterea nepot!lor le . a.onet. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite. o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina.cu masura §i bun simt .amlhe. a interz ice un astfel de comportamcnt.!.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f. . primele f'lori din camera VOl' fi. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii.. eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra.. Aceas~a. fac placere 9i sint Ioarte utile.a ~i de bine retribuita ar Ii. dupa. ar Ii iluzoriu de a se astept. Mama este noua in 1'01. fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e . iar in caz contrar .ele stabilite de parint-i. iar pe de alt.'. nit r uri I e. Pe de alta parte are un psihic lahil. ~oate nor. caditii. scutece adsorhant~. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe.~rainice . de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. daea acesta U "l'eeunoa~t. chiar acceptind unele compromisuri. o· scrisoal'e va face tot ailta placere.sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor.ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii. jach_?te.lista de mariaj". Clllar daea este singul'ii in camera.maIlll1a de spalat. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor. ?e a~em~nea.).. de a ~e si . De asemenea. nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. A~a cum pe alocu. Orl?Jt de priceput. mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te. este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile.cumulare~ uno. multi bunici. p~esa d. Viz it e I e. dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor.dar cu condit. lar pe~tr. tetme etc. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni .pe al mamel. ~e a-l siiruta. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama.

1. Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa. sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor. 210.liridicole slnt prenume ca: Mannix.. 212. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat. ca nou-venitul pe lume este sanatos.ea. se poate afirma ca puiul de om est.raut. $i mai penibile !.i excitanii (tabelul 3. iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda. prin lichidul amniotic §i tesuturile materne. stufos. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii. pieptul bomb at. de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii. Expresia fetei poate sa se schimbe. totusi. mifjcarile respiratorii (funci. sau nurne de personaje politiee actuale. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. Cu patrimoniul eredit. in general.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior. Colombo. trezit din somn. apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. bataile inil11ii (func. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i. faringe fji nas.. traumatisme.re rninunile vietii. rinichi) ale acesteia. aplicarea de forceps. care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig. malformatiile pulrnonare. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a. prin aspirare a cu ajut. unele medicamente (anestezice.inde).e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere . atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol.).ii era nsigurat de catre placenta.ochii albastru-deschis.orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici. ulterior se dest. e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite . lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji.inos. Produsele de metabolism erau tndepart.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde. tonu suI muscular. ingrijiri in maternitate 209. numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii. diabetul etc. reunite.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara. Se remarca adesea. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt. care a imaginat aceastii schema. Acest prim aspect Inspaimlnt.a. 0 data debarasata de stratul de grasime. a) Parul este. Iunctiile dif'eritelor organe. Nou-nascutul. Bebe etc. dezvolt. ca miinile de "spalatoreasa". lucru ce poate fi definit ca una dint. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii.ari se face fara nici 0 dif'icult.e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere. rip c) Nasul. ptna Ia depliria lor inflorire.erina.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu. depasirea terrnenului de gestatie. sa nu duca la ceva ridicol. gros. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211. sa faea fala singur conditiilor grele de adap t. obstruarea cailor respirat. desouamata. in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret. Iicat.ransmis de parinti. La cei mai multi dintre nou-nascuti. surprinde.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium).e .orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura. 101 100 . Incretit. turtit. angajare anorrnala ~i expulsie dificila. b) Ochli. chiar de la inceput.orii (plamini. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza. Pele etc..at. lucios. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare . circulara strtnsa de cordon. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel. S-au propus diferit. de toate traumele mecanice . pie le ).a. Alteori capul este complet che1. asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura.ia circulatOl'ie). S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina. Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor.) est. narcotice) administrate in timpul nasterii. Vederea cordonului ombilical lung. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata. se VOl' dezvolt. Potrivit Lraditiei romanesti. stares de sanatate din tot restul victii. ele declanseaza prima respiratie. pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. imaturitatea centrilor respiratori. arnintind de pozrtia din uterul marnei. Georgescu etc. In momentul nasterii. Citeodata parul este destul de lung. daca nu se iau masurile necesare in timp util. pozitie vicioasa a fatului in uter. tipetele din primele secunde constituie primul sernn .ar t. impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini. rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. incilcit. pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}.). gelat. este mic. Tinel. In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar). adapt.ia I'espil'atorie). Aportul substantelor necesare viet. chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . 215). adesea. lmpestritat de puncte albe-galbui .lndu-se la 0 temperatura constant. 1 9i punctul 12). est. nasi. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei. fara ingrijiri cu tot ul speciale . pe acee~i cale . Dupa nastere. plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru. PrimeJe tipete impresioneasa . Popescu. unele infect ii.area la noile solicit.at. Cu toate acest. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului. Plna acum el era protcjat.e din organismul fetal. spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime. 214.are la viata e xt. sbtrcita.a pe unele marne. el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. Puisor. de culoare inchisa.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. 'I'raian-Decebal etc. deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere. extraclia prin "acuum.\. d) Gltul este scurt. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere. in mare masura. In sf'irsit. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului. Nast.Alegerea prenumelui . el nu ar fi in stare .

~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces. deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii. re::liz.re nou-nascutii de ambele sexe. insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao.rins.. risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent.:l in l?ozilie ?eclivii int. 62). daca icterul CJafi chemat medicul. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig.iu-nascutilor. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. ~fentinerea temperaturii c~rporale .Tabelul 3.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului. ro~eai. ' ~~3..men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru.e c~ ajut. i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama). apoi se va lega st. leueoplast. aceasta se mareste iji mai mult. Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema..liei de nou-lH~scuti. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie. se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila.ombiJical_.are~.e fi prelucrat. dar daca se stoarce glanda marnara. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui. Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare. extinderea inflama\.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate).utece inci'ilzite in preaJubil.erilri vaginale sau a aparit.Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il. rniscari act ive 1'ip:1t. care se manifestii. Cirul icternl apare din prima zi.este Ia baza micilor sin. temperatura rnediului inconjurator.fIca dm nou sesul.a ~i a cincea zi de via~a. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace. Ia aproximativ 40% dint. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile. 221. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini.a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi). .1 incornplet Slrfmbii. a) Glandele mamare. De asemenea. d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t.. inca insuf'icient maturat. pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun. Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin.rat in registrul sec. care se aecent~e. b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare)..alit. mern.se. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit.a la nou-nsscut.-t exa. 62 . exIremiUitile albastro Neregu)'ate.~. 216. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape . extremiWlile se flecteaz. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol.at .1)1 fosele nazal. se ya aspira dm no~.aza . 217. sticle cu apa c~lda). T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto.t germe~. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n .ata. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete. va fi sectionat dup a termll'. cu limite extreme intre 3% ~i 10%. 218. Identrtatea 91 greutatea. se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289). Cind coloratia galbena este mai pronun~. . Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut.ate. la apasare.face uz.ece incii. C r i zag e nit ala. Aeela~i substrat hormonal. Cor?on!1l. este intens ~i rapid progresio. care este in medie de 6% din greutatea initiale. respectarea repausului nou-naseutuluij . SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i.. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut. Se ":01' ven. atinglnd uneori 3-4 em in diametru. rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. in condiiii de steriJitate. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c. cal.r-un unghi de circa 15°. slabe Rare.. cavitate a bucala.Jzite. o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii. In a 2-a . glandele mamare se inti'iresc. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal. se maresc.1.: ~se. care iritii pieJea ili favorizeaza . b) Singerari ~i secretH vaginale.iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 . Dupi'i termometrizare. S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort. prius in~re doua pense. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t.orul unei sonde sterile de polietilen. este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini. nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale.tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene. 220.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.a~ez~du-l eu cap. Dacs. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat.iei). c) instalarea secretiei lactate la rnama . 214.amtni. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz. La 3-4 zile dupii nastere. _• . brl'le so Ilccteaza cornplet.il!tr~ prim. 215. Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. e) st. Cea mai frecventii este criza genitala. Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod.cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc. cu un [r rezistent de nylon sau matase. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig. va h inreglst. Icterul este mal mtens pe 219.

protejindu-l de imbolndviri. in citeva ore sau clteva zile. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice. eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat. de dinaintea sarClllll: D:.i. iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. se aplica pulberi inerte (talc).1: eea mai pretioasa. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte. traumatisme obstetricale). in flora int. iar la cei hraniti artificial. se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. sub forma de scuaIl_1.i pentru mai tirziu. Starea generala este buna 9i nu se constat. in fi§ll man (lamhouri.le :. acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament. de culoare verzuie. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:.ta dupa nastere. eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. in decurs de cite va ore. ca pete rosii (macule).a cu incetarea alaptarii. se lipesc de scutece. dupa eliminarea meeoniului. De multe ori.e ic.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. rezultate din digestia primelor mese.ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien. aportul insuficient de liehide).atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse. Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. Mama trebuie sa inteleaga. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. b) Seaunele de tranzitie. Un mare pediatru suedez (\. b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga. uneori verzi 9i explozive. cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a. Iipsa de pofta de mincare etc. care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 .iva").ihraneasca sugarul la sin. zonele descuamate reprezinta. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. Alirnent. asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat. Apare indeosebi in sezonul cald. infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii.tie ea. ele disparind spontan. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special. asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore. Sint dense. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K). dacii dore:. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :. la 1-2 zile dupa aeeea. Este constituit din eruptii variate. iar mirosul lor riimine acid. pe palme 9i plante (talpi). Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut. Aceasta descumatie poate fi discrete. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte.. f) in cazurile grave. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. pe larg. 224.a alto tulburari generale (febra. c) buzele stnt uscate.).atii exclusiv la sin. 222.i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita). sudatie. cu ochii lncercanati. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii. uterul. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie. epUlza. truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus. mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule). efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel.. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei. grunjoase. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. Alaptarea prezint. Ia unii dintre nou-nascuti. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid. corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat.inalji domina bacilul biiidus. pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere". Intre a 3-a . sticJe cu apa calda. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". prezinta un plins ragu§it. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente. adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu.est. se formeaza cruste. pe moment :. coli. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38. Daca descuamatia este foarte pronuntata. de [ebrii. administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. Allrnentatla nou-nascutulul 226. ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei. e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a. 225. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a. In ultimul timp exist. de rnodificiiri ale starii generate. mama epuizata prin travaliu). ca 9i din motive organizatoriee.i prea. Uneori.se contracte si sa revina mai repede la volumul normal. Dupa nastere . maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. S c a u n e I e (materiile fecale). d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului. nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :. La sugarii alimentati natural.a 5-a zi de via~a. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. descuamatie lamelara). insa. s~. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune .are (copil prematur. prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit. mai ales pe trunchi. in paginile urmatoare (punctele 238-268). Pentru crutarea mamei. asemanator cu acetona ("mere putrede"). urina. 104 a) Colonizarea intestinului. regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert.a. Cind vezieulele se usuca. In cazul unei aliment. Excesul de caldura.a 0 serre de avantaje pentru mama. urmatoarele. 223. sugarii devin palizi.din mucus. uneori cu mucus. printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos.atii. Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. roeii. se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului.

apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute. alW nu deschid gura. Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta. Este cunoscuta dif'ererrta ('. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor.scutul adoarme. eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal. 228. compozltla lapteIu! de. Teams Iiciala. prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte.atiei artificiaJe. . El este absolut La fel perura toii. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I). este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio. evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite.diti~na1~ f~ptu. Actul alapt. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati.de Hsemenea. ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. secret. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza. odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc. care secreta cant. ce. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin. fie saraci.e structural dlf:l'lta. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra.it. _ Pins nu de mult.a supraalimentatia.a Maiorescu). ~ontactul . ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt. r i i. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i . ci §i de componentele sale enzimatice. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. Mameloanele sint foarte sensibile. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii. Secretia lact. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i .care est. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment.tat. afara din gma. Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept. intrucit. consolidarea rclatiei marnacopil. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii. ' 229.a (miinile. armonia oieiii de [emilie. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe. nu cunosc "meseria" suptului. In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate. Laptele de mama con~ine. !J:>.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. }n primele 60 zile ale wietii sugarului. In sfir~it. acestea sint hine venite. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }. clinice I}i de laborator. sin.t . Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. aUt in strainat. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola.arii tnsearnna. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic". c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\. cil. deci.oare sa fie curat. . Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive). In momentul clnd gura est. In timp ce alapteaza.antlcorpl antI· poliomielitiei.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc.a predispozitie mostcnita." deschisa. 242). .e. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat. lactofel'lna ~i factorul bifidium.Il vn:1c. Ca timp fii cheltuieli insa.ru toti nou-nascutii sanatosi. Orele de supt sint acelcasi pcnt. multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. marne] sf~le. de preparatelaindustri~Ie de lapte.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare. .ca frecventa ~i gravitate . Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. MlI'C(. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri.cu.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului. Totusi.se nasc anual tn lume. ~i I:I'otei'. Mama este dat.ocilor 91 pneu:nococilor. slnt mai rare la f'erneile care au alapt. Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug. Primul supt este adesea dureros pentru mama. Daca nou-wl.Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn. pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. . Septicemiile ~i meningitele cu E. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle.l cii. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. 227. cu ~esut grasos abundant.etabohsmulUl ~i aparatului renal. ~i Ia noi ill tara. de IgA din ser . in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura.a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi.{n afara de cUeva ezcepiii.are exista . mama va impinge ~i ret rage 107 . in plus. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si. mama se modifies treP.~ultu. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv. dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals. 1\1. prin:. dar nou-nascut. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului. lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet. daca este evitat. Bolile sinului. survin mai tirziu.ra apus~ana. daca este posibil. iar altii voluminosi.ate.a prin alapeste neintemeiata. in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial. fie boga(i.at. mama pOHle simti eontractii uterine dureroase.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1.o~llnul. dige~~iv:. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. m. .Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama . Mai degraha este yorba de 0 anumit.l~lare.

vlscos.G. daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna. cantit. eu cite 70-80 ml pe zi. In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\. dar hot.i lactoglobuline. f) dadi a fost vaccinai en B.l suga la uncle rncse. ce doze. In plus.ii . daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc..). . Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233. c) dad. lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut. oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te . ' . preferind sa doarma.uali ta teo Dill a patra zi.uri fixate de medicul pcdiatru. legat. secretia de lapte cre~te treptat.eri. . d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul . duratii.. In prezent.'i la plecarea din maternitate. t. 232. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului. ' . Datorita aeestu. infeotii stafilococice cutanate. nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt.ul sa suga din ambii sini. mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". pu~i la sin. primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni. dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate.. uniformitatea mediului Inoonjurator.lactalbumine \. Mai lnt.C. infectii respiratorii etc. 242). c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta . toti copiii se nase in maternitate.).amlni dupa nastere. este bine ca uou-nascut. 230. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta. Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport. ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}.. s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f.a cineca. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul.ru scade t. de multo ori. 0 proportio mai mare de proteine din zer . ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial. pentru a se rea liz. Practic 9i psihologic. In plus.irz iu (a 5-a.a larca secretiei lactate. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile .ului va fi marita trept. au disparut. Supt. Daca totul a deems normal.deauna astIel. in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast.a sa u ar·tificiala. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. Chiar din a doua zi.Pasnic.ulbure seros. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy . F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst.artt. Colo s t r u 1.). e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei.i rapt. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile. Cei doi parten. Instalarea secretiei lactate.'\l'a indrumari corecte pent. ei nu VOl' fi foryati. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena. tatiil este dater ca. alaptarea va dura acurn 10-30 minute. Inainte de instalarea secret. nu este delco anorrnala 0 astf'el de event.at din a 5-a zi. Colostrul contine. taud :ji mama. sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204). dar in mod inegal.rul.area in primele zile de viata. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede.a tia mixt. Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos.a supt. contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv. .cantitativ. perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei. se face intre a 4-a 9. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt.iei lactate a pare colost. Nici in a doua zi. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon.atea de colost.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent.Va apela la 0 ruda apropiat.ul sint adusi cit mai repede in familie. Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231. de ee). in mod normal. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot.lcl de situat ii. a 6-a 9i chiar a 11-a zi). Durat.ru noua misiune a marnei.urile din pr imvle zile PUll. de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului. de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi.rcptat..e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca . el ponte "sari" peste mas a urmat oare.a mamacopil. est. care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment. de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e.ura perrnanent. cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. Inccpind din ziua a patra . P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e. care este un lichid gslbui. La inceput.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui. De asemenea.ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui). b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos. de multe ori rnai t. iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare. Daca nou-nascutii nu VOl' S. trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi. la na~tere I.oate cele 6--7 1118se. in tara noastra. In trecut.ru depa~irea picdicilor ivite. scutece etc. marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt.cornparativ cu laptele dofinit iv . a 7 -a zi de Ia na~tere. va lua toate rnasurile pentru excludere.). Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: .a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt.

l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial. orarul rneselor.ru a acordat gratuitatea asistentci . cind este culcat pe burtii. . Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!. cum sa Ioloseasca bugetul familiei.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot. dar pil. sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente]. daca acceptii. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire. de confort fji de aer! 235.(.r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll. chiar daca unele par sirp.i mp. prynul. ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei.abil.o]' 9i.nar. pe eft posibil. scorul Apgar.ey pSJh]('i~. pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. de lini!)te absoluta. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest..i de a solicita asistenta. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:.ia.re s-a niiscut. De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational. pe miisura ce-i yin in minte . va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~. I':51 p n:'c(. iD~a inainte de nast.numarul de telefon al salvarii sau al cabinet..l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice .o la.ea in ea. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). Chiar dacii este sanat.sanato~l :'01' fl d'.orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu. ca medicul "raspunde de copil".a internil. considcrind'.ere. oricit de siiniitos ar fi. pentru ca sugarul sa fie luat in evident. planificat..). la dOIlllG1hu:. infa!)atulUi 9i alimentai.. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta. copilul oste..c.i. medical. .. _cohcJ!e 5e calmeaza. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul. Inerederea in medic. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta".a conditie de baza este lndcplinit. mama va nota t. 236. St ai.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii.arnina D.a 111l11J sugar. cum 8a-~i aranjeze casa. luare a de rni\.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 . In acelasi t. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici.area normals a sugarului. "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b.pediatru ~i de sora de ocrotire.C. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului. Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar.lii zilnice.orial..impul . cu 0 voce calcla. lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte. 234. din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii. maternit.iei. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul. in acelasi car net. . data VHCC.~te. ~l a drninistriirii primei doze de vit. avlnd grijii de a nu jigni.ple SHU l'idicole. zlrnbct. de aceeayi persoanii. Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise.oate intrebiirile. o marna tinar. cu t. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului. trebuie vazut pe!'joclic de med~c. medical({. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om. ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'.medica]e.a sinceritatea. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc.os.atea unde ajunge cu sugarul. cind a stat in sez ut. .JDHrJl B. nl diq. sugarn .. R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. orice copil tl'ebllie . modalit. De altf'el.). Acestia VOl' da. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st.nar v(. .l'ii in spital. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar. vaccinari. niciodaUi pe spate eu fata in sus. Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: . Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar.sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine.ul nost. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini. claca regurgitpaza sau varsa.ast rofele ce pot survern in e xistont.vir.arile.proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie . eruptia prirnilor d inti ct c. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt. Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul . b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat. calire prin ar-r. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul. .at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st.!joe caloric". a mrdicamentPl.a mina D etc.re. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta. daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor. imbril..l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire.' l~lr In.aria. sa alba. Bucat. Este suficient daca mingiierile. Pe coperta caiet.ur.e imbolnavire eviti\ cat. de respectarea programului de somn. de la "t.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot. Orice copil. dezvoltal':'a mut~n.oat.ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului.ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l. SOHre 9i pxcrcitii Iiz. mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie.re sora de ocrotire. So m nul. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil. ziua in care a "tinut" capul. . Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su.adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal.icc et.ire. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar.uJ'] In primr le scrnne (I. flP?al'~ pensar de copii. In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent.rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar. mama a fost luata In evidenta de cat. Conform legislatiei noastre . In localit. Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire.it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat. va fi tngrijit en calm fji. 237.at. . primel« silahe ~J cuv inte P.:enit. Sugarul doarme mai reJaxat. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini.a 9i urrnarit.I'Onuntate. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii. datele la care s-a ad ministrat vit. aceast. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca. t.ire de orice schimbare a domiciliului. indicatiile corespunzgtoare . . greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n. ca si inctiperile cu fum de tigara. Mrdicul va urmari grcut atca.

240. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet. morbid"8 (lUt. seca~ lcste.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii. stat. care sint socotite acum clrept cauze principale. cit 9i cu cadrele medii. avind in vedere pericolul de strangulare. La Berlin. G e r men i i din I apt e. I nainte de a culca sugarul. probahil. Din 8 sugari internati in spital.i diareele erau at.a. pe cit posibil.ati i sugnrului. 239. se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt.ati natural.impul no p ti i. Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special.). De aceea. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei. laptele recoltat de la marne se f'ierhe. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. cit ~i in t. Aeeasta constature era valabila at. Laptele de mama este practic steril.ii aliment. Copilul doarme linistit a t lt ziua. daca sugarul este pus la sin. 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a. Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama.at. pe motiv ca sugarul se "sufocii". i Cu decenii in urma. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei. dcctt hran it. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau.hee lichidele refluate din stomac.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent.ea st. propor\. iar in pat nu e xist. pentru ca aJunge 1 2 (lat. mortalitos = = mortalit<lte).indu-I in alta carnerh.alit. Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar. Constatarea ernpiricj. cind este nevoie sa se administreze J.ist. abcese etc. in aceJa91. Vezi punct. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui.apte muJs.ul 301! Allrnentat!a 238.imuleaz a act ivitat. bolnll\'icios). sugar ul are nevoie de aer iii de lumina. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). AsHe1. mort. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret.atistice arata ca sugarii aliment. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. de asernenea. lnclt in multe regiuni mortalit. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226). Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului. pentru a trai iii a se dezvolta. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive. at. laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase). In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului.reze iii sa-iii autoregleze temperatura.urica este suficicnt. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet.arii. 112 8Mama III copllul 113 . cind am recomandat aceasta.ale ~i occipitale. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului. U90r de sp alat. 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor. In situatii speciale.a va fi incheiat eu nasturi. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack). in 188?. 237 b i s. In anIl118?lt. De asemenea. [aeuta de catrs unele marne a avut. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment. De aceea.atea sugarilor alimentati Ia .tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat. In plus. in urma diareelor acute. La timpul respectiv. Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq. acest.oreaza in mod Ycrtiginos. legile naturii. asa ca aceast.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale. fie prin intermediul unei eamere vecine).i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. ruort. Am intimpinat dif'icultiiti.uri. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('. aproape ca nu exist. ale soldulu! 9i membrelor inferioare . la Munchcn.ea pielii.lt la noi in tara. mssurile de prot. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte.atea copiilor aliment.at implica pericolul infect.a o perna de puf. au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial. Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l). mai aJes in mecliul urban. cit 9i in strainatate. LapteJe de mama recolt. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor.lni\i art if'icial era de 85 'Yo.e tice pentru dif'erite virste).a int. suf'ocarea este imposibila.ia de Imboln(l\'iri.sln era de 15%. Acest. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. circulatia singelni si toate procesele vitale. Aceasta poz.istica morbidit. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. propor\ia de deccsc.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. se va aerisi ineiiperea (fie m ut. adesea fulgerator.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa.it cu marncle. In afara de unele eazuri bine motivate. Teate studiile st. S8 Iltie ca Ja orice animal. e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite.atie.i 1a sin. In timp ce a sugarilor hr. Tulburarile de cr89tere \. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st. Singura e xcep tie se int.a.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural.a pat.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t. In maternitate.

ascund.i nou-niiseutul trebuie sa invete. Alimentatia Ia s~n prezint.reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru. citeva zile de viaF\. se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre.oreet. In primeJe zile si chiar mai tirziu. .art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm . din sinul mamei la copil.ii/area su{letca.) ori in 2/1 de ore.determinata indeosebi de urmarile negatlye ale .e. dnd. . gurii ~i nasului.sa nu adoarma la sin. cresterta ~. . de-c: JunguJ ~ult?r luni.. s-a constatat ca 0 mare p.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij". cei mai importalli. 0 lipsa total a a secreti~i lactate. . • . pent. Daca acest.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau. alaptarea creeaza a legatura mai t. pe linga lndeminare.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce". MO~lv. lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init. nu este necesar adaosul de Jichide.:Tnentmerea sccrc/l. sa-i organizeze programul. Flecare eopil are de pe . unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t . de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a. dupa un orar elastic. La iesire a din maternitate.e important sa nu se t. mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru .area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii.puncrell regulata a slIgarnlui la sfn.ii. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea. sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele. Daca sugarul este linistit. .de" Ctl fiec&re maSE\ ~i . _un mare sacrificiu din partea marne I .CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara. in sfir9it.e. vizite. asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani.it. de a c!iipta. nil mai ""rea sa traga" din sin. Sugarul va Ii pus des la sin.armonia "[{'iii de [amihc.a se da compleiiirile de lapte sau de ceai.easea singuI' poziiia corecta a capului. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul. _ sa "termine repc.a a aJapUl.). E~otiile ~i grijile lega~e.mini pina reuge. . Limit. enzime) lmpotriva unor bali. motiv de a renunta la alaptare.: . Aeesta poate suge cit simte nevoia. pentru a h complet golit. evit. 114 115 . alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea.u fe. S~aderea numar~IUJ de m.ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!.sa prinda malmdollul ~. iar secretia lactata nu este complet instalaui. lll(. de pe acum. pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment. Intelegtnd prin aceast. In noian~1 de griji.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn.iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I). daca temperatura copilului sste sub ~7. Acasa. Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu. .roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.a ~i ur.~e. excursii etc. §·i encr.re. tiei lactate..at mai sus (punctul 227).ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp . Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti. alternind ordinea cu care Sf' dilptea. int.e obJ~ctrva. prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa. Ccnsum at crud..:jwtco.iareola.dorin/a \\'i (Joinla.l'ii. De asernenea. Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it.sa adoarma imecliat dUDa aeeea.atiei artificiale. angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret. iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C.)'( il:Tlcio. Pe plan psiho-emotional.ru a evita aparitia "febr8i de sete". griji ~i cheltuieli.4°C (rectal). s-a introdus un preparat de Japte sau ceai." nou-naswW1Ul: la Srlpt. de incer tit udini. 24. Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar. _ sa-~i ga. pentru copilul sau.e~ lll~tale. tram a tlt de intense ~l de Impart. "ml-a plel'lt laptele". .a nu are putere sau "nu stie" sa suga. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare. Asa cum am arst. . imedist dupa Iiccare supt. practie. dlIl comoditate. ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii. Orice nou-nascut normal cxecut.2. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}. Usor de spus. .rain ica cu copilul. la nev oie. nou-na. Marna 8.(Jigoarca vi "pn'ccpcrw.mew .:)a sorn de ocrol ire.a este un simt. . hre9. In astfel de situatii. in perioadele crnd mama este treaza.itatea de lapte necesara fiecarui copil. daca secrctia de lapte nu este suficienta. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama. Sora de ocrot. Intre mese. copilul va fi pus Ia ambii stni.c sa suga c. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte". . laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe.direct. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i.epind cu dreptul.~tiinta". Cea mai neini [iat. este necesara 0 lntreaga .. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin .ecare supt.icorpi.ici de lapte. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio. . 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere. mereu modificata de progresele actuale ale medicinii. alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant.data un. "tehnica" corect. de dureri. agitatia. ~e fi. rniscarile normaJe de supt.legal postnatal. mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml). este Ioart. . alimentatia core eta ~i. in cont. Alap t. lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor. nu inghita aer. VOl' pretlDd~. pastrarea re pausului In pat. U_n1C pe~~r. Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa..a : .ire este datoare sa viziteze frecvent lanza. daca urineaza mai mult de . buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca.inuare .a. . dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe. jar data urrnar toare cu strngul. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni..i li1n\. Intr-adevar. Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. indolent. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate. alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei.a de Ja 0 masa la alta.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest. mai ales. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara.ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii.area constituie. concentratii ~i adaosuri.rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf. mama e st.e dat. Iieoare in Ie lul lui.area eforturilor fizice. _ co 71. dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc. Nu exista. ' . curat Iii sterrl. de sperante ~l d..z.so. se :~r ~oli stnii prin muls corect. cu sau fara avizul medicului.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel. ' Din punct de vedere practic.arntnt. JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant. . cP]'e este datoare sa /..

pie lea di~ jur. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare.s de miscarile de . introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului. el va deven] nerves.ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul.a. In acelasi timp.0 necajese 91 II tulbura pe sugar. restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat. I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul.rta s. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n.unele medicamerue administrate mamei si n. cu 0 perna sau 0 pat. este bine ca sugarul sa fie culcat. pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. toxic a pentru sugar. cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl.zhp.a copilul de Ia sin. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. va Inghiti mult aer. 6/1). cind mama s-a restabilit. secretia de lapte scade .:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele. in tn?p.d) Inaint. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a.. 0) Dupa a 10-a zi de viata. Acasa va aJa. se spal~ ~ameloanele. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore. lauza va alapta stind in pat. socotirn ca trebuie sa msist. da~ nici prea U90r).am asupra cit. sust.i ant.lr. valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu . Daca nu se trezeste.tii.a ("nu vine lapte"). n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins. areola 9i. secretia lactata se va miqora. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii. zile In ~ir ~i la t. " J b) ~n nou-niisout la termen. se pot produce eroziuni sau criipat.oforc).Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n. su~stante. smaltuit.grase ~l nu se aplica subst. fara vigoare sau chiar va adormi la sin. pune nou-nascut. va suge cu tntreruperi. tari (sa raspunda la telefon. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme. Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz.e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane.impul cit ali'ipteazii. alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod. iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama. o adoarme in timpul suptului. mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin.supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact. .orva puncte . " .ehnica aJaptarii sa se efectueze corect. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata. 1]" t" . Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise.a v~e~le. cu hiberonul sau chiar cu plpe~a.ingurii In camera. din t. penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. care suge la 3--4 ore f)i se saturn. ~-a . ')i .cuprins intrc degetul ari'i. Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st. care determine durere locala.do.a inmuiate in apa ciilduta.lITIP. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola). Pe nt. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare).~ (fIg. ' . 63). eu spatar (nu pe marginea patului). ea se in9ala. Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu. scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn. . ridicat pe un scaunel.u-nascutului.. Acasa. eu cealalta mina mama va ~ine sinul. Sugarul isi formeazii. probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. dar care nu suge si nu Inghit.tor~i mijlociu.ru ca t.rag. intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt.). Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. marna va muIge restul de lapte eu mina. Cu timpul. duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re).rins eu un batie. s. departa niciodat. gar. recomandata atlt. mama se va spala cu grijii pe mnrn . b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust.isf'acut nevoia de sornn. Solutia de acid boric. la domiciliu. numai asa presiunea exercitat. in prealabil taiate seurt.e cine! este pus la sin.'g. nu prea gros. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului. cu capul in unghiul format de brat \. ' 8) Ca orice Iucru nou. la incercarea de a-I pune in nat. rar pe de alta parte.ante dezmfectante. k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros. fara "asiste'nta" Iii "consilieri". Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere". 0. In maternitavi exista saloane specIale. ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu. Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat. C11greutate normala. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii. singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos. CUraya unghiile. (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~]. in primeJe ziJe. apoi. tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul. !'. Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. . .m~1cu.o de a.uri l a nivelul mamelonului. Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon. Mama va sta culcata pe 0 parte. Nu se ung s. g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama. 64 . inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei). of) Pregat. de partea slnului din care alapteaza.e) [n t. tinind piciorul. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t . i / 116 .starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: .a facuta suI sub cap. c~r~. s'a deschids o u~a etc. prelungirea suptul~ll peste 15 mmute. construite pentru acest scop. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte.ehr-at. i Fig. lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii. . pe unghiul format intre bratul.oate supturile. I~I :ra. prevazute cu "scaune de alaptare".ul la sin. nu va prinde bine marnelonul.

9.a ~n prinz Ia apro ximat. In momentul "suiI'ii" Iapt.~i. cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:.D. spr. 18.. impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad.ini la 4 ore. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:. nu mcle ne "reglln lI~)er . at' Ii ~e.n. sugarul 58 t. ell stornac ee se evacue~za mal re. Dupa ee sugaru! Cl'qtc. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\. dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl.r dad!. Credem cil atJtudmea cea mal buna. 9.f. gasind motivari psihologice1. el este ajutat pe aceasta linie. La ' . dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat.e. ora 2.). mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10. a ritmului meselor.atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese. Lendon in oolaborarc cu Frances P. ca §i In alte ~ari.ul la oln.-6 saptiimini de via(. La nci. (1. sugarul v~ suge :.ii. este ?a. La noi in ~ara. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout. p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue. ma joritatea VOl' don 6-8 r:. eel mult 15 minute. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca.~inut in hrate. dad\. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore.ge de clteva ori ~i adoarme din nou. 16. Noroc ca n:1l1. ajur:. de aproxirnatlv 10 uri pe zi. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~. de obicei ~e 6-7 or~ in 24.(:01.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ. ohisnuit)._ ' Ritmul de 4 ore. ci este alimentat. are la pt~ dl.:alul ~8pectlv. sugarului sa bell.ese. Slnt putin. sugari care adorm in timpul suptului. sugarul sii nu fie luat in seama.atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut. ci de a fl~t. La dona sit I' til mtni . Pofta de mlncare §i ratia Ill. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar.ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est.area sugarului ~i Ill. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon. Iattl. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80.a cind ii esl. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . . "H.lUIlC!: din 1942. ore". fl.85tU! de n. mcepe sli ~ipe. El nu maninca.ere!\. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt.:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc. Aceast{lllietodCt.a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii.-:-[j.ptl in ultirnuJ timp Ja noi. Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~.ese :n prirnele 1. Se creeazii un cere vicios care duce Ill. Dupa experient. Dupa noi . Sirnsnrian. f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii..ernitatc. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte).30.nl san CIl wcapatmarea. iar daca este pus din nou la sin tre.impul.epta :::il. sil doarm. contrar opiniei generale. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. care. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore. la care el reaci..tare COl.de medicul serviciului de nou-nascuti (de. Rolu! sugarului este pur pasiv. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea.um t:ebUle in tImpul noptii). la formarea de copii rasra~a~i. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit. msa. aJ~ns }lngiJf bil l.xat .'Zlt ~1 mru des. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM.a de 3. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. asculttnd de sf'aturile medicale. In plus. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie. 243. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. c« t. conducludu-se dupa !unga Ra experienta. ' Pina Ill. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt. pUnge tot timpul. orarul strict de alaptare.18. de inceput nou-nascutul sa fie lasal. sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c. pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. 23. la intervale ner egulate. timp de mai mulle zile. ea poate constata '" .e. ci este cureat". 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6.a.treze~te. De aceea.a ~ugar. In subaliment. va a\-(:a mai rar senzatia de foame. daea intervalul este de 3 ore. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e. fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar. Invers.I:Hl~e.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt.lsLa in faptul ea of era mamel un indicat. eI nu doanne. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat.iv [. il luat. Clteodala unll nou-nascu\.~greablla.e Ioame. 20.i observaWle multor marne? constiincioasa. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. cea mai buna atitudin:.30. • v ' Id v v ' 118 119 . de catre sugar.n abunden~~.a t. ziua. 15..ate. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore. In timpul ~ilei. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie.uJat. Printre altele.reze9te mai devreme. Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese.ot mal rar. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na.m. cu 7 mese in 24 de ore (6. ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere. In primclc . fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini. in eursul ultirnilor 50 de ani.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore).de ore. s-a respectat in general. in mod sigur. Cei rnai mici. De C. schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria. chial' daca i 5e asigura eondl~II. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6.. Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa. r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor. in Statele Unite. acea sr.! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. mal corned ~l ma~ ut. nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell. dereglarea programului supturilor. Dupa aceea. j~t~'~ aceste doua .la aeeast~ ora ~i. Cl dlml!1E'Hi. el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi. 21. 12.\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c. tncalzire etc.a. se va continua eu acest ntm IGD.e . cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. miesorarea secretiei Inptelui.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore).. Rusescu. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert.ge sl?gur Sa}lU ~e. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 .ir?t.l mutta vreme. Or. . disciplinata. sosirea din mat. perfecte de hl1l~te. sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale. sflp~iimi.elui (in a dona jumatate . Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior. fa insiuii proaspata mama.il este Sa se puna non-nascut. In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell. 13. ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip.a noastrri. l~~l trezeasca noaptBa..ioneaza automat prin pHns. inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. 1?. se chi:lUia. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte. A. chia.

caut a sin~l. Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1. unii medici recomanda ca. Dupii supt.ate . altii numai dupa citeva minute. a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z. . cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. Materna 0. numarul 8caunelor. Similac. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea). Humann 1. Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta. aphcata pe. . cu burta lipita de trunchiul mamei.. Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin. La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r. Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri. .ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . sugarul va fi culcat fie pe drea pta. 121 . Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: . in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) . In prima zi. dar eu mici variatii.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas). a orarului corespunde eel mai bine nec.atie. ~i mai sigar.itatea se creste tot cu cite 25 ml. lI~asul'lle recomandate pent.r in pozi~~e verticala. ci un preparat de lapte praf. Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini. 246. Jup:< CIrca 2 lun~. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins.oare cant.]10 g p~ saptdminii. Mai ttrziu. depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct. . in perioada de nou-pascut. pent ru a-i goli. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm. plna la instalarea cornplet. este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-.. Inseamna ca laptele mamei nu este suficient.). Unii sugari eructeaz s usor.la sfi~itul sapt. cit ~I programul ei zilnic de activitate. stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie.. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment. . deoarece sugarul va refuza sa suga la sin.e. din pacate. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let. Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii).oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile.). a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta. de 0 serie de dificu]taii din partea mamei.l?ieste pus ~a. asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Lacto. 248. Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora. nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo. Se continua in zilele urrnat. Este de dorit ca.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt. sa se.numita "suirea" sau "furia laptelui". 245. in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri . Agltatla. eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin. in zilele urrnat.atia. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn.. b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii.esitati~or sugarului . In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa.ar! preparatul eu care se va completa alirnent.niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii.amlni de viata) este sub 150 g. . de unde la ptele curge mai greu. M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului. se liniflte~te daca es(e luat in br. este flamind Ijll nu crests In greutate. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ. sim cu 0 ora inainte de supt. Aceast. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala). Fapt~.00 ml/zi. a~a . Sinii intariti.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi . .ile. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare.mbii stni. aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. alaptarea se izbe9t. Robebi A. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. completarea se va da cu lingurita. are a. Apoi. sa llU se Ioloseasca lapte de vaca. .ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV). La multi sugari. 249.la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/. Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate. lapte de vaea diluat 1/2 cu. Daca se ofera int. 24:7. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul.sin etc. daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta... in brate."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt. agitatie.al. Mcdicul va hot.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi . colicile. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. ceea ce duce. pe cit posibil. la intarcarea precoce. acestea pot fi date cu biberonul. La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0. diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic. suparari) a rna me. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:. vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa). uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt). Eructatia poate fi usurat. timp. E rue tar e a (rtgti tul). de dorlt. incarcati eu lapte.i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte. se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte.mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari.atiei . fie pe b. pentru a dormi in timpul nopi1!.a sUIre. 0 Impartire ordonata.ii biberonul. Daca sugarul nu eructeaza. !~i 8uge degetele. cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade.

i. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze. la dispnri1i.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa. ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa). manipulare. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava. timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls). Dad\ nou-nascut.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit. 66).Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei. secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini. La fellleile pe care sarcina Ie-a rez. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste.iil corectarea propriei a limcntat. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros.seme?ea.ate hune.(\Ucu pornpa. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. Dat.ul suge. s I: ng era r i I e m a melon u lui.imul-zc lactai. slab ~i sinul nu est. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa.(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului. 2. 123 122 . asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni. durerea locala. lnainte de a avea timp sa se enerveze . uneori.'rneneH. 252. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf. Daea sinii r&. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az. la ambii siru. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna. e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e. I r ita ~ i i l e. In astfel de sit. laptele manual ~.orita miscarilor de masaj.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola. 250.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131).ult. sugar.53. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig. 251. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap. De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul. De multe ori. dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i.e I'n ~antii. consistenta 9i forma. este de mare pre! pentru. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig. intre degetul mare ~i aratiitor.ate mi'cii.e guilt. riseul inflarnatiei marneloanelor. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. se enerveaza. iar persc(.e ultraviolete Limp de:4 minute. De a. nou-nascut. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere. dad lncepe sa plinga inca de la prima tent.a in stergerea prin t. In eaz de m a mel 0 an e m i c I. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore). Un mijlo? efieient de tr at. apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola.a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact. riccare picliluru de laptc matern. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul.e. mai ale~ pr int. se va evacua c? 6. inainte de a-I pune din nou la sin.nt. tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt.ii (rnese mai dese.uatii. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului. dii de aE(. mie sau clnd este iinut prea mult la sin. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora.urn rnai mare de lich. de mai rnulte ori pe zi. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare.ament const. 66 . prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore. e r It pat uri I e. Sugarul eautii sa apuce marnelonul. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate. va cornprima areola.r-un ~()m. se poate ajunge la esec total. cit ~i psihic.min rnici ~J moi ~l data Iaptele est.id? Sa1~.De cele mai rnulte ori.ativa. in contact direct cu aerul. maIDa va inoerca F[\ st. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. Ia unele prrnzuri. ell alimente gus) oas~ si consistente \. dupa f'iecare supt. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil.. dar rezist. 1'12 Fig. fie se at. 70). sa permit. pentru omogenirarea coritinutului. ca un deget de manUfia. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig. aliment prea cald. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. In acest scop. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare. pentru a fi curatate (fig. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali. Mai ttrziu.tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past.inge biberonul de pielea fina a pleoapei.. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede.inele din silicon sint rnai scumpe. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv. cele mai largi risca sa se detaseze usor.e mese . cind va ave a timp. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat. se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta. tetinele noi ii st.a mai hine la sterilizare '. Apoi il va clat. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara. fie pe Iata dorsala a miinii. Dimeusiunile orificiului slnt.ului. eli orificiul este prea Iarg. eu ajutorul unei perii speciale. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului. fara putere.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon. Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine. Daca JapteJe continua sa curga in jet. putin lateral fata de virful tetinei. Se folosesc modele care se pot intoarce. pentru a fi clatit ulterior. 71). Dupa ce se agit. scos de Ja Irigider. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul). La fieeare tetina se face un orificiu. Tet. 71 . fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. Pe sugarii prea rnici. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. [nciiizirea bibcronului.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat.. 69). tnseamna Fig. Iierbero sau chiar de la perforare). pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special. pentru ca sa Ie dispara mirosul. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon.rarea rului de diaree. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot.iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc. din material plastic sau Fig. din silicon. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. cu un ac de Fig.a bine. po~rivite at unci cind.Doua modele de tetine. la uscat.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun. un grup de substan te analoge cu corpii 133 . Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. insisund in special la regiunea de sub gil. 72). cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig. biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare.<. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. (i9 - Sp(tlarea blher-onului.~. se cont. biheronul va fi incalzit. eu tetma adaptata.i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos.

. Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid. Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim. apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit. urmatcarele unitati de masura. 0 b 1 e e ted e mas u rat . ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat.a precisa . Dupa utilizare. Ill. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul.artificiaJa se spala. Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil. dup a utilizare. Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza. se va adopta. mai simplu. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila. prin metode chirnies. Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac).oala sub presiune). eel mult. este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti .produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente. iar hidroc. pediatrilor. Nu sevor mai clati cu a pli. se acutura pentru a se scurge toata apa. Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill.edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270. Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. tetina se spala imediat sub jet de aps. apoi .punctul urmator). Pe Hngii acestea. sau. inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid.calda.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca). b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele. . in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele. mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid.a.rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna.fiert Intr-o bucata de ptnza. mICa.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun. .rate cum s-a arat. Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine. degradarea treptata atetinelor.In cantitate prell. . $i mai eficienta. se va folosi un biberon.Adaptarea tetinei Ia biberon.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat. Se clateste bine. Ierit de praf.li rece. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite.le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt .iile IIi experient~. se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve).arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia . nu se va amesteca eu vesela restului familiei. 73).a alimentsjnr. . tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat. plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. Tetinele spalate Iji past. 272. solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. timp de 25 minute. boreane). Intr-un loc anume destinat Ill.5 ori). ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura.e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat. Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil.supii aproximativ ln medie. se pun Ill. a) Dimineata. proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~. Vesela poate fi sterilizat. uneori. cu largirea orificiilor. 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe. cintiirire. Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat. Vesela poate sta ptna: Ill. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart. Nemodif. 73 .pI'oc. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau. P1ntl.' se . Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. Fierberea zilnica duce Ill. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere.~1 C i n tar 1 t. S t e r i l l z are a. Tetina nu se apuca de partea care se FI:g. se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill. Dacii nu pot fi alimentali la sin.smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar . Daca orificiul rezultat este prell. ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). Pentru a Ie cruta. Ill.uat Ill. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit. Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i.a.a eu apa proaspata. inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. preparatele industriale stnt de buna calitate. In timpul zilei. numai ca 0 solutie de compromis. se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. larg. in lipsa acestuia.treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. .Indemlna. in vederea cresterii durabilitatii. Dup~ folosire se . se zvint. nevoie. clatesc de mai multe ori ~i se fierh. ~73. mai Int. pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o . mai hine. la nevoie.a}. In Iunctio de suhstanta Iolosit. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!). pahare .daca este posibil . introduce in gura sugarului (fig. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate. Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa. Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a.administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate. 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de .. de aici se ill. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale.icat. mare (de 3. seara totul este steril. suprasolicitarea organismului (diges135 .

at sau suri'icit In diferite subst. zeamil etc.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint. sezon. 279. Ca linie generala de conduit.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ.). in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll. frigider. mediu rural sau urban etc. . b) lipide egaJe cantitntiv. u~or de rninuit. la nou-niiscut si ~ugar. ~oal'te rar J~ sugar.ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv.are. . rll. iill' mai recent . se ra cere sfatul medicului I 280. 278. Nu exista un regim standard. curat..apetitul si preferiruele sugarului .zi s~ preparll. In ce mai compJexe . sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism).digerat.-a ~. obiceiuri culinare).ate. Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle . Pre par ate i n d u s t ria 1 e.a de 68 gil in laptele uman). Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net. acidifiat san nn. (_)data ~u progres. ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice..nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere). marnele socotind ell.ecornandll. ~i punctele 267. amidonuri.adaptate ~i partial adaptate. dezechi. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor.de vaca fai.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt. mal ales In cursul c[lJiltoriiJor.. . asUel Incit astll. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie. DidZog intre mama yi cudrele medicale.si mai ales eel m ai ieftin. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll.ura de faina (orez. A d apt are a in d i v i d u a I li. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent.a prin mucilagiu sau fiert. ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului. Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate. ff!L~ de porumb (eel mai potrivit. De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu.Iapt.ionll. . laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. Acest adaos g·a facut prin orez.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri. deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte. eu. Iactoza etc. In preparat.enia in cas a. (acid lactic.itial ChI mice. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz.regulilor de igiena. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana. 275. c) hidrocarbonate in cantit.1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. 277 bis. care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave.lihrat.a.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ.ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza .ar~e).) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale.parate . cu riscul unor tulhurari grave.ate si adapt. valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate.ptele condensat. Cum se reaJizeazll..a fata de laptele de vaca.ial-ndnpf. dar mult corectate calitativ. s-a impus si a ramas zah~rarea. rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia. Dimpotriva.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net.. dar usor Iaxativ).) vitamlne" l'ii unele minerale (fier). . 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve.le. v bonate [zahar. dextrln-rnaltoza... gluooza. faina rumenit. gliadina. Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca. filrll..necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. metabolism. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. (comb~t~ tendinta la dl. zearnil. a) Prima forrnulil a fost la. Similac). pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. cu respectarea riguroasa a . fawa rumetuta (care aduce pe !l.gradul de instrue/ie ol parintilor. ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri. Este absolut .rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\. 274. pe criteriile clasice.posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v. adaosurl de hldrocar· 136 137 .a). Azi 5e r.Acest procedeu este total contraindicat.ele moderne (adaptate) s. e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic. A c i d i fie reo. D i 1 uti a. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato. . b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la.a unor pre.pe masura achizi\. Diluare a este prima tent. Prin aceasta metoda simpl~ . fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte. In lume mai multe sule de produse. o. . Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC. Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului. integral.f'). .pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de. Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll. A?csta se prepara din lapteJe de vacii. Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: . eu sau farll. 376). ' c) Alte preparate de Iapte. cu scopuri prop agandistice. in die te tica traditioriala clasic. ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat. Prin diferitele proeedee industriale.vreun inconvenient). d) sarurile minerale mult scazute.pte In pulbere ("pra. S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori.a. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent.tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj. "Z a h a r are a". D e g res are a s-a folosit. ale fiintei umane. socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare.tie. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278). cantit.? Se porneste de la laptelo de vaeil. dill ce. . Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic. in cai de mare dubiu. Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent. acid citric etc. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz.

Altii . se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi.>ropiat de 1aptel~ uman. care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza. necesare adaosurile (zahiir. -. b) Lactosan-ul. in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate. men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). Pornind din primele sapt. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul.la suprasolicita.30. Ewerbeck ~I E. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata.ia naturala este cent. In marea lor majoritate (unii de la inceput. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor . Daca suge mult. l?entn: a realiza aceste deziderate. Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini. apoi din 3 in 3 ore. Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6. ratia de l. se poate deduce ca atit a avut nevoie.se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici. 283. Nu sin. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. . Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate. Degresarea F. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame.no~-nascuti se satu. m e uta tar t if i cia 1. iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore. Dupa v irsta de 3 saptamini. Dupa nastere.30). Ptna se obisnuieste cu acest "proces". a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. 8. pina la urmatorul supt (sau biberon). Ceaiul poate fi de musetel. nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I .impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care.Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului. fierte trnpreuna). 17. Preparatul babeurre. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. Se lnttmpla ca. digestia gastric a fjievacuarea stomacului. se ajunge .ra. Pastrarea implica unele riscuri. foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4. 20. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. 12.. Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. cre~terea ponderala este mai prompta. Practic. spre deosebire de cea naturala. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale. Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml. Are dazavantajul ca. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze. .d proteine. nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. de cite ori cere. cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. Chiar in spitale. In t. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. ceea ce implica riscuri mari. 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna.30. Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. Mai. In cazurile foarte rare. la inceput.. prohabil ca este satuI. Semnalam.. are loc dupa 3-4 ore. 11.30. Chiar daca nu suge nimic. 21· 24 sau 5. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide.amlni cu acest sistem. 9. in care alimeritat. ci In functie de nevoile personale ale copilului ei. dar dezechilihrat ealitativ.e treptat. 282. mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad.este adevarat. apoi se golest. ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana.-~. aparent capricioase. doarme 3-4 ore. d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. Probabil se va trezi 9i va continua suptul.9i adoarme. chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. de ehimen . iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini). Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%.apte ~i numarul de I?ese. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese. el va suge numai aut cit Ii trebuie. 14. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. acidifiat prin Iermentatie naturala. este necesar sa-i faca un program.in unele cazuri .. ani.5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. din cauza continutului bogat in lactoza. scaunele slnt mai bine legate. 15. 281. III tndulcit. glucozd. Schmidt). de asemenea. iar din a 3-a saptamins. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. cu surori dieteticiene experimentate. la incepu.ntr-o stare de sanatate 139 138 . S-a dovedit ea 0 mare parte din .. cum trebuie sa procedeze. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit.30. ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii.30.inainte se fixa C8.tn\elesui ei.30. dupa 0 masa integrala. sau [ainuri ). ~i pare sil fie I.~•. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass. dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti. Daca nou-nascutul continua sa doarma. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine). N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore. orarul nu mai este atiide rigid . sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. Normal. cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi. singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. Oferindu-i lapte. odinioara impusa sllgarului de la nafjtere. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte. 18. Stomaeul este plin dupa un prinz. afara ("sa eructeze"). .-~-------- . ~~. Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa. precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman.sau de anason. . Daca suge putin .rea func~iei renale f}i la retentia de apa. de-a :indul. 23. mai putini . realizeaza un preparat mai cornplet. prin conlinutul mare de saruri minerale l. (Vezi 91 punctele 243. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial.numai o parte din biberon . 244). laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. daca nou-nascutul se trezeste.

iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg). copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema. mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi. oor primi biberonul la intervale mici. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C. care irnpun ca regulile de curatcnie :.irziu . disciplinatn. rOlleai. fructe de padure. acest rest cade dupa 5-8 zile. mai t. din diferite motive. struguri. Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere. .eficace. • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie. daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat.000 u.:i dur ca un zgirci. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne.aos de vitamin a C. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C..a. . Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare. ci numai doza pe 0 zi. ci va fi consumat in gospod arie. alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata.) 'sub forma injectabila. .e. cit :. deoareee in laptele de vaca se gase:. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama.prin gustul ~i mirosul lor . E iii vitaminele din grupul B. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale. este narnulturnit dupa rnasa.iincioasa. ' 285. adesea. in cel de vaca 9i in 1apt. este mai .a insa un risc. formlnd un fel de pllnie mica. tnsa. Prematurii.a. ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe. se eurai.amina D pe zi. Vi t a ill ina C. contrar indicatiilor medical~ reprezint. acest interval de tirnp este mai lung. in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ).i.sugarul sa refuze ali140 289.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar.. care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat.ltiili la alimenuuie. tomat.i. Once singerare.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului. V ita min ~ I~. ace ast. af)a cil. Daca bontul este zemuind. In preparatele de lapte adaptat. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 .at artificial. S-a constatat ca. Normal. .:i in eel de vaca. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat.lt de st. uncori mai ttrziu. etc. vitamina D inca din prima saptamma de vlata. ~dministr~rea zilnics.are la sin.:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart. Daca In mod constant plinge. Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile.ele de mama. care lipsesc in alimentatia artif'iciala.' sugarul are n?voie ?e. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr. plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt. in laptele matern exist.a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului. Devenit brun-negricios :. corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. Prevenirsa r. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare. . 286. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt. In can c 1 u z i e majoriiatea. mai manifeste la sugarul aliment. D. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. 288.bunil. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii. alimentatia este corespunzatoare. varza cruda etc. 9i dispare in cuta ombilicului.a vit. care prezinui dzficu. va face numai sub control medical. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia. mere.a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°.) nu este necesar un ad.a inmuiata in ser fiziologic 'Ii. 287. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta. C. din a treia lun~ de via\. nici sub forma de picaturi.' trehuie consult. piersici. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii.at medicul inainte de a se creste ratia. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars. 284. in special cind. ?uy~ ultim~le cerc~ari. de 8-10 ori in 24 de' ore. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient.e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit. VOl' ap area semne de rahitism. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. Af)a cum s-a mai spus.allltlsmulUl se. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare. se va incerca sii se continue ciioa timp . Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat. fac ea .a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su. se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate. in sflrf)it. Nevoile. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri . crestata in prealabiI pina la jumatate.ele praf. zarzavaturi: morcovi. normele internationale prevad un adaos de vitamina A. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1). Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale.a 0 serie de substante de protectie. daca se respecta regulile de igiena.amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar. copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii.. apoi cu alt. se trezeste dupa 2 ore. ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie.la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales). vi~ine. Daca Intr-o zi. subponderalii.:r-l ~I.

si. ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul. Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. prm depunere de praf (miinile). In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u . datoritii formarii unui granulom ombilical.h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor). Est. Te h!1 i e ~ ~ it i i . se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz. VIOlet de gent-lana etc. In ccnt. T?ate ace~te~. pe linga de~eurile propriului organism.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe. eatifelata. la mvelul e:utelor ple. nu se poate odihni. a Curata:. apil 9i glicerina. zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale.a. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile. Sugarul .area stratului de grasime {protector}.. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at. nu se sterge in sensul strict al cuvtntului. Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat. eventual. furuncule. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus».este cul cat eu fat. r. ~ .supra 0 fa~a.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. sugarul devine agitat.a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. dupa scaun. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare.Pansamentul ombilical. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare. intepaturi. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. .lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii.Itll. plna clnd dispare once urnezeala .nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa..le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese. determina. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei.su~arii. Uneori se rnentine 0 secretie usoara. se face cu apa. se . In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' . Iasa se pastreaza. crapaturJ.e into. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint.:roi).umlor de Intertr:~g. In strat subtire. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina).ii (alcool. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale. va apela la sora de ocrotire. arSUI'I). arsnri. Pielea dID unele regium (gtt. avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. prin Indepart. ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. eonstltu.n s cut ~ 1 u I . pansamentul de.). se murdare9te In perma~ent~. in farmacie sau pe la pl'ietene. lnuinte de a se pudra din nou eu talc. Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent. Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa.) pot fi diiuniitoare (irita~ii.dezbracat partial. . In cadrul toaletei zilnice. intoxicatii). zone le expus~ . Dupa aceasta. . (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata). " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica.se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. Pielea. v~selina . ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi. urechilor §i nasulUI. iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata. a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. Se va evita orice manevra hrutala. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare.simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l. . este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos). anusul~i). dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii.tlIcrobl. dar nu cu tampoane de vat. se face toaleta ochilor. iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate. septlCemle). ocolind regiunea ombilicala. daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. 143 142 . deoarece Iragilizeaza pielea. Daca plaga este curata. pentru a nu raci .a eu Sulfatiazol pulhere. datorita pericolului Fig.onfectJOnata dID lenjcrie veche. iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita. dar va fi plasata suficient de ferm. Unguentele ~I pudI'ele '. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira.s~rurile ~i~. In{&. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. Peste zonele de piele descuamat. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului. tractiune etc. oxid de zinc.atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor). prin miscai-i fine. un unguent pe baza de talc.fecalele ~i ehiar . pe piele se depun ~came. 290. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. . 292. Pielea n?~nascutului este fina. se curata bine regiunile sapunite. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut.rs dill nou pe spate. t . Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. praf. ~ Dupa eaderea eordonului. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica. chiar ~i eea acoperita de scutece. flegmoane. 74 . eu alta manulla inmuiat. Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament. iar dupa ce se spala se VOl' usea bine. a lezl.P ~ r i a Ie.a in sus pe un ce arsa! CUT'at. Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical.a sau "beliiioare" lnvelite In vat. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea).. zemc:mde. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. ci numai cele indicate de medic. m9.~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll. cu sapun neiritant. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel . iar cu a jutorul unui prosop moale . trebuie shimbat. de 5-6 em. Scutecele murdare sau aspre. mernbrele inferioare fiind acoperite.· ". nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. ap. 291. sensibila.a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel. de resturile de pUdra sau unguente. sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore. r~comandata d~ medic.inuare. in.1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale.:ine de prisos.se f~ce zilnic.urina. Dupa ce se fierbe 9i se calca."usuea" imediat (adioa se tamponeaza.ea p!elii. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig. trans~iraii~.~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata. 74). evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale. de iniectie. se va anunt a imediat medicul.

Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. Obiectele numerotate de la litera b la n se a\. deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului.sugarul nu va fi flamind . 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. se curata u90r. baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta. simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina. "pudra pentru copii". cit si pentru sugar. atit pent. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat. Se va inspecta pielea. adica ora 9-10 dimineata. daca este uzata. furuncule. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora.i pieptarasul. b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis".9i Iavor izeaza formarea de eriteme. din font a emailatasaudinlemn. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil.a. se eurata greu ili nu poate fi fiert. Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita. prezint. insa sint scumpe. a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate. Baita se a:. pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. Orarul biiii. ingrijirile parului. m) 0 forfeeutli pentru unghii.:i apoi se clatellte ell apa caJda. priceputa. va putea avertiza la timp pe medic.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind. Inainte de a incepe haia sugarului. pentru fata. iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit. perfectii curatenie. din tabla zincata. Nu se va folosi amidonul. Usile :.) sau un ccarsnf de baie cu un coli. jachetica. in plus. ceva mai aspra. cu miscari foarte limitate. sint mai usor deplasabile. B) Pre gat ire a b a i i. Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite. toate obiectele necesare. pentru ca poate varsa . respiratia si. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea".de baie.:aza intr-o poziiie. abcese. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie.a de pinza curat. puse intr-o cutie. Credem ca int. un prilej de intimitate. care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie.:ezata prea jos este incomodii. 0 cad a mare 9i a:. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt. cu 0 capacitate de 32 de litri.a.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat. • . dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. stabila 9i comoda pentrll mama. eventual lncalzite in prealabil.Bai~ele smaltuite sau emailate sin. In timpul baii. Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i. Baia zilnica reprezinta. mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. mai ieftine. e) Un prosop mare de hale (plusat.a. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid.. Sugeriim sa se procure 0 plan:. se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas.se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat. Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : . infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic.t trainiee. pentru spalarea corpului. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta.aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. cu apa calda curata pentru spalat Iata. la indernina. sapun "pentru copii"). Timpul necesar pentru pregatiri. iar spalarea pe cap o data pe saptamina. Cei mai multi sugari. In afara de mentinerea curiiteniai. obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 . talc). In caz de eritem fesier. Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile . se vor pregati. La noi se gasesc cadite din material plasl lC. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila.nu imediat dupa masa. cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente). in ceea ce priveste senzatia de curatenie. 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. in oarecare stare de contracturii. aceste tampoane se ard ulterior. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia. cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar .:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. vana) poate fi confectionata din material plastic. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I". b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic. in asa fel ca haia. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului. k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. de asemenea. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. recomandata de medIC.Baia de curiuenie 293. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. care Ierrnenteaza . baiia. i~1petigo). se poate intretine intr-o stare de. . baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct.ru mama. Daca sugarul are 0 infectie outanatii. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat. la eel mai mic lucru ce pare anormal. p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului.:i ferestrele se inchid. . care se pastreaza intr-o savoniera. Scutecele. In mediul rural. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. camasuta \. insemnat. miscarile.

a capului se spala de 3 ori pe sil. Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at.lenului. DUl~a parerea no~s~ra. Silver ~i Kempe.lzata.1! a~a. . .. H~arer etc. Aceasta .: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea.a .numlta . tnmuiata in prealabil in apa curat1l.titii special.. la sfirfjit.D. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat. Cu mina . plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor.e. m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti. Am. f~Josl de ambe]. stinga a corpuJui.. care se acopera cu un incalzit. care nu se mai folose~te la restul han.leata pregil.oua este mai practica.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger.l1lea a d. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~. femperatura se masoara cu un . _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei). compresa umezita. C) D i.Introducerea sugarului In bale. .pu. . In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da.) se . in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}. organeJe genitaJe. avind grija ca spu. Apm . in ordinea urmatoare:_ ureeh. de 3?-. picioa- 146 l()* 147 .e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema. subsuoara.pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. S_:Liebe. a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare. iar mama ~e poa~.::bl!lC).nu curge apa din ea) 9i bine sspunita. Iata lateralil. iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra). sau in infuzie de musetel .s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul. usor labiile vulvei ~i se trece Incet. la urma se ~apunesc zona. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e..ma_Ia fjol:lun). sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit.G. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern. subsuosra. ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd. §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t. reglUnea anusulm. cu exceptia fetei.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire .).].ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind.ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(.de JOs a abdor. b) 'I'ehnlea a Il-a. mvelesc repede eu ceaq.ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl. Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni. 76 Pozitia . Dupa ce a fost sapunit complet.u sust. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri.mered capului sugarnlui. _ Spack. Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa. in prealabil inmuiata (m apa. a corpului.). de mfa~at. iar rufaria murdara se pune in gil. c.dreaP. La fe l.. unul cite unul. ~deminare. sugaruJui in bale. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil.st.cae. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta. se cura~il..h:: ~e . !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it. 75). ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii.st. sugarul este luat in brate.ea d_reapta.ie se sapunesc : spatel~ (p.i cu apa. se 1ndeplirteaz1l. nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute. In timpul sapunirii.~lm cad:l.pt1imlna. hratul ~i mina st:n~a. .a). in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun). Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat. Fig. Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul.tehn.termo:netru de haie.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita .ie. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei. sugarul fiind mal P. S8. fesele fii. Pentru caditela din m~t~rlUl plas. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot.tlc. B. stoarsa (pcntr~l . abdomenul (pma J~ ~. Jala . peste care se tlfjaz8. bratul fji mina dreap!a . prin rniscari delicate. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului. . In decurs~l amlor. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita.. se Inlatura cearsaful.nuJar:na de caucruc sau de material pla st.-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -.later~la dreaptil. . Fig.Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie.e miini.ematlC III nu rarntn zone nesapuriite.. in ordinea In care s-a facut sapunirea.acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata. Spalarea fetei anterioare a corpului. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a.36 C pentru eel mal man. tel.m~ ~a ~u ajunga lit o(. . Daca sugarul este murdar de materii feeale.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii. J. artlle sapul1lte se.tura indoitil. introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os.utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn. dinainte inapoi. crestetul.antltate de ~pa rece.nire~ ~.aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare. urechea stingi'l' si gitul. {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia. aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig.inda necesara pent~u 0 :. Pielea paroasil. pie lea se frictioneaza usor. Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto. 75 . D\lI!~ citva timp. termometrul se cufunda complet _i. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i.

In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:.sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe. in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i..:. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa. Se clatesc imediat regiunile sapunite.$tergerea" copilului dupa baie..' - . Chiar daca phnge..: •.."~""""". Daca totul deeurge coreet. \ \ . . _•. pentru a evit... Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' .en\. I?e fapt. Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie..e cort).. spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a.baie? Unora dintre sugari nu le place bal.marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa.orit.9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep. git.. 79 . Soar pu~ea ea sugarul sa. axilele ("subsuoara")..... dar farA ezitari.-. git. avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI. . Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie... La . sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie. bine stoarsa.a. se cliite~te' apoi imedi~t). dar sapumta bine.ea c?pului sa fie bine curatita. Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl...a ~l de virsta sugarului. La acestia.::. . Toate pliurile (cutel~) pielii (axile.. gitul..' \. baia de curatenle poate fi urrnat. circulare. deoarece exista pericolul transport. "'. In tot cazul. abdo_menul ~l membrele inferioare..ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a.. ":.. dat. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun. 79). ~ Fig. in prealabil inealzit (fig. Cu mi~car.. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-. co:pul.. Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs.. membrele sup.. cu care se sa~une2te (Iig.. .-••..:. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut. (fIg.~.. 78 .. in speeial la sugarii miei.•••:. ~..urI?a. avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului.w. l\ ..ul.:.-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua."". Mama trebuie sa alba mdeminare.: ".._ .r:ele...·· \\ \ {: "<T~' y/.«.. eu infeetarea ulterioara a aeestora.ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg.-.a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll. \ ::. regiunea Inghinala. 77) .. I l \'''''' Pig. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina. baia poate dura 10-15 minute.:t..ramine libera pentru a spala sugarul. spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la . 76). asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l.• y r .Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii). daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul....a vreunei greseli care I-a speriat. . l:a Ietite.. El nu trebuie .:...me aeorv~~ ? grija deosebit. """""S'Y \ ~~~ t··~<./.. . zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at. pliurile de la c.l ..ntebratul stin~.:. :ar alt.. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept. pentru ca sa nu-i fie frig.. 78). cu blmdete..:..----"..oapsele sugarilor grail!. " 't~ Fig...lacute. dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele. la lll~ep.a cit mai mult posibil.... Spatel~. .~::. ' Ur\:le ma...a de dusul eu apa ciilduta.rele sint l~sate liber....I\~·".ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap". 77 Spalarea . La sugarn care au depasit 8 luni. durata ball se poate scurt.:-.. 149 . .i: /f . bune.~.. organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc.:.:~ :.91 2-. oriee sugar agreeaza cu timpul baia. minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~.·~-.. De altrninteri. In continuare .. Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie . dar niciodata brutal. Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig..a formarea crustelor.i fine..' J..w.. Indlf~re~t de te~Dlea folosit.>.cit mai se~rta. D) $ t e r s u l (tamponarea)... la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5.erJ?are~ tOI'?cele. Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar../Y fetei dorsale.orul cu siguran~a. Este foarte Important ea plel.. v L~ sugarii mai mari . .. (ni~iodatii in sens inoers ).J". .... se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t. ~ir:a dreapt~ .le. in mlini."~"""". se ~irr:tav~esigur in apa. Pedalarea in apa eo mare plaeere.a «.

tampoaneloJ' de "at a rasucita. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~.coeoloa~e de pudra irita pielea. uscat. producind leziuni ale pielii. la sugarul mai mare se cura~a zilnic.E) P ~ d r l!. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. Nu se f'oloseste sapunul. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile. b) Cll!atirea llil:. t n g r i j ire a u n g h i i lor. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. La sugarii care incep sa se tirasca. plica (cnta).a. a) Se incepe ell spa. Dupa ce este spalat. ?otulUl 91 cea a gennnchilor.1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. in unele locuri. 1~). se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . .u se pudreaza.L. 91 0 rnanusa (alia de~it pe. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului. eu ulei Iiert (eel mal indica t I). S-a dovedit ca. care se leaga la articulatia pumnului. mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin. in aXI!e.ce.a ~i de a mic~ora . obligatoriu inainte de mese. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra. bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii.aia prea scurt . viscoase sau orustoase in nas. dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile). Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. sa ramina fire de yata care. folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate"). " 294.a sugarului fiind Intoarsa spre ochl.sc: pu(~ra . Cu tampoane bine rasucite. se~ inti~1pla C? in nas. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert. e) Curatirea ureehilor. prin iritatie locala. in strat subtire. etmoidlte)~ Mal mult. . s. ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata. Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui. 151 . la glt. mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare. sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina.R. pentru a zvinta orice urrna de umezeala. pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas. Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor.. . fal. l!nguentele eu . Cutaden sau Jecoz ino. dintr-un vas pregatit In aeest scop. Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat.cu rapiditate. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri.e inguinale. se pot confectiona ni§te manu§i fara degete. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala. 82 . Se prefera 0 Ioarfeca mica. tnderntnare ~i bltndete).sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. To a let~. Jecolan. ca sa fie totdeauna moi. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului.ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc. 150 De aceea este mai bine ca. Unghiile nu se VOl't. deoarece micile . Recent. Seara. Nu se . Pig.~e t~lc sl. iar cele de la picioare se taie drept. ~e. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele. lungi. oc'hii sau nasul eopilului. 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O. P II C ~ . 295. se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r. pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt.larea oehilor. eu ajutorul unei pile fine de unghii. 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic). La sugarii nervo~i. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici.sau Cl: cortizon. Inca din primele zile dupa nastere. perineul ~i fesele se ung. indeosebi pe fata. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta. de. La nou-nascutul trecut ' de termen. unghiile depasesc virfurile degetelor. Fig. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale.duta.a atlt pavilionul urechii. pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala. fete i.mpla. care pot determina uneori infectii grave (furuncule. Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig.oarece fermenteazi'i. care se zgirie pe fa~a. 81). Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie.Curatirea urechiJor. se vor spala miinile de mai multe on pe zi. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate.. priI~ mtermedml. subtiri. cit ~i santul retroauricular. Se folose.rl ce se spala.antibi?tice . Regiunea oulvart: n.. 80). . Ia tara. 82). La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile. In eontinuare. scobitori. pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". oparit ~i zvlntat) acoperit. 80 - Spalarea ochilor. 81 - Curatirea nasului. sugarul se poate zgiria. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate.j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat. lnmui~t{\ in apa ~al. La sfir9it se va tampona cu vata uscat. S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan. Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt. pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. se vor curati Pig. en virful rotunjit §i hine ascutit. Daca unghiile sint prga mari.

a insuficient. Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji).a inainte de infa§at. Tehnica infil. . P' d. se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos. eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar."." . din cele mai vechi timpuri. I . Mal tirzlU. Rufaria neeesara se preg~ e~ e . La sugar. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului. asociata de rnulte ori cu inlectii. apo~ se'!te~ul mie. . care se poate spala U90r). Cind a inceput sa pedaleze.de pudrele aplicate anterior. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ. 83). Dupa aceast. Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului . indeosebi Ia aparipia eritemului [esier.•. se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I.rer\"tunghml'" 297.\ J . . se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt.folosirea de lenjerie spalat. ochilor. iar plicile pielii. La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals. ~. el se a9aza cu latura mare ~u . . cu vaselina salicilica 0. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala. eu perii fini fji moi.a. . Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut. se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe. Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic.• ".iva l . capul se va spala eu apa §i sapun. . Daca pielea ca pului este prea aspra. eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a. In acest scop se utilizeaza. ~~ V /. care se schimba dupa ce au fost mur darite. .folosirea de lenjerie limpezit.i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta.oase se inmoa ie.osei ("salopeta ).infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale. Irnbracat ~i cu toaleta fetei.t marglIle~ IUl"superlOara sa. fie datorita calit atii \.« '-(f-" h~·. .scutece aspre.a Ia sugarul mai ma:e. i~ afja fel inci. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee.•. pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului. smt urmatoarele : .on. La nevoie. detergeriti . virful privind in JOs.. pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. patrat (din pinzasau finet). cu 10-12 ore inainte de baia de seara.ose_be~te de eea Iolosit. . 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. 84 - "'''''W.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere. din finet sau molt. bine Iirnpezit. scu~eeele exterioare se tndeparteaza. " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni).aI'e goale.ele. rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat. nasului.arii. fie prin infiltrare eu urina .296. tI. in urrna aplicnrii unguentului salicilic. sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio. depozitele crust.ana sau se perie paru].s."". _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. cu ca. In""t " intinde scuteculm. e~ 0 oompresa urneda. spalata eu sapun. .rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece.folosirea de scuteee imbibate cu urina. pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre..amtni de viata.. bmein\. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit. In tot caz ul.a. .supra se rmbraca un pantalon cu bot. pentru a se evita racirea. La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta. Tehnica infa/jatului. ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91. 153 . Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada.Pul descopent. este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului..uteee.infasatul cu pre a multe scuteee. PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli.c~ia liniei (?rientarii) parului. Clnd sugarul este trnbaiat. Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului. I mbracarea t. In primele sapt.nde in ~ire.5-1 % (cu reteta de la medic). ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului . care duo la imholnavirea lui. Greselile in infa~atul sugarului. useate fara sa mai fie spalato . imbibata cu sapun sau cu m. Fig.ama~ll\ei.esaturii. Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc. iar in camera temper~tura este peste 22°C. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. scutece.) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. se de. indiferent de temperatura camerei.1 (fig. dar nefiarta dup a aceea . 152 Fig.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii. putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul. nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect. fie consecutiv apret. urechilor ~i unghiilor faeuta. 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului. calcata fji lncalzit. numai cu botosei . pielea capului se va unge.a. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit. infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale. ci numai pina in regiunea umerilor. uscata (de preferinta afara).' . care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle. tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata.

.llui 11 trage afara. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. fiind astfel bine Iixata.. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga.Tehnica !nra~atului sugarului rnic.. Urmeaza infli~atul propriu-zis. jar coltul carna~ut. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa. iar coltul din stinga spre dreapta (fig.:l mare: ir:.~atul.eopil'. mijlocul scutecuJu~ triunghiular. _-. Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul .ica s~utec.. 88. 86.ti ~i eama§u~a. apoi urmeaza Infll.-. L~ ! ~ ~---j .. 8. pe abdomen (Iig. Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar. Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig.~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg. apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma . Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului. Fig.. + I Fig. 154 '155 . Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em.# . pentru a nu forma cute. Coltul de jos 11... 85.. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap. Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. ~cum sa apJ... 90.1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus. patrat .9. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca).. 88). 85).. avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului. marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal. 89). cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera.Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'. .... iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor.ei se introduce sub aceasta margine. 86 ~i 87). 01 . Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei.Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll." . astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill..87 . ~ . dar nu Urmeaza scutecul mic.

ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut. P u d raj u I..i" 9i "clZmuhi. prinzului. Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C.rebuie schimbati de fiecare data. 1'0iieata la cut. S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. Schimbatul sugarnlui su. dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut. apoi meat prin tamponare. nu trebuie uit. se renutuii la musama. folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat. cu eritem.. iar umezeala este mentinuta mai put. spre regiunea organelor genitale.un scutec patrat de finet. sugarul este mai Iejer infa~at.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza. pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. mClOdata pamatufu!. pentru ca sa n~ se ~a..in pe cOJ'p. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . asezat in colt. Clnd lnfaliatul s-a facut corect. eve~tual. ~i eritem fesier.garii . . Una dintre acestea est. . Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l.ai in ocazii speci~le (voiaj. iar colturile Iat. Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici.regmvnll van~genitale iii a plicilor. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus. pli:nbiiri). pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29.!ri. indoindu-se in jos.. deoarece impiedlCa resplra\. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice.. sugarul trebuie insa schimbat imediat. ptna la spalare iii fierbere. se evita manipularile dupa administrarea . deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at. iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl. clnd s~gar:ul s-~ murdarit.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des.copll. schimharea este obligatorie.'i apoi se unge cu ulei. de plnza . 91). in familie iii in anotimpul rece.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic. De asemenea. toata urina este absorbita la emisie. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. 9£ . moi !)i u90r de folosit.. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int. mai ales daca nu este prea cald in camera. dupa Intrebuintare se arunca. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme. in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor. La plici. mea este rece. Sint absorhante.~ E). se I?oate desc?i. ca]Jul. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e.bolnari. . pentru a p as !C.e. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi. In Ielul acesta. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie. Dupii baie. cu ajutorul scutecului mare de Iinet.un scutec subtire.. Dupa ernisia de scaun . -. mama se va ingnJI ca la glt..i. . la 298. ?aciulita. Tehnica de infi. ea.un scutee in triunghi. . aceasta se amina ptna la trezirea lui. . pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat.un alt scutec de finet. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa. pielea se spala cu apa calduta !. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil.erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita". de aceea.. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat..ceas~a. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind . sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit.de. consumul de seutece este Insa mult mai mare.ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. In aceastii varianta. determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300. Timpii urm at. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa . Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g). se impune prot.. La fiecare schimbat . Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele. . Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile.e" dm vata.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: .ins peste abdomen spre spate. Musarnaua se pune. in cursulzile!. La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser. Dupa scaun.virtu I picioarelor. [esier !ji. Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~.. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet.itea scutece. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala. 299. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus. care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t. avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii. atune.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. b) 1nfa~atul prematurului. se pot fixa de-a lungul corpului.ectia pansamentului ombilical. i se pune 0 jacheta de lina !)i 0. deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. La emisiile 'mai mari de urinii. Apoi. schimbarea se face de Fig.at.i. "manUl.la plClii 9i reglarea temperaturii. . care absoarbe foarte bme umezeala. in general. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile. la man~ete sau la 157 1'e: . Aceasta metoda de infar. Se VOl' folo~i nUI}.' patrat. iar regiunea ombilicala este pretejata.

a.e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. este alimentat la sin.ura groasa de lina.. lina sa nu vina in contact direct cu pie lea.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte. In principiu.o.te t1?ut mal mult Ia gel'. Sugarul sanatos. . Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica. este schimbat 9i imbaiat. sugarul va fi tinut. iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni. In timpul iernii. se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor.inut. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere. daea transpira 9i daca se usuca buzeJe. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer.Fava trebme s. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e. .Jaleze. poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala. invers.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 . In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora. ~a bin~ inveli~. va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS. cu hratele legate sub p~tUl:il:. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil. de-a lungul mem~re . capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet.i Ia calmarea sugarului). cu case subtiri. mi9carile de aer 9i. cu temperatura de 20°-22°C. 0 piiJariu\. Variatiile de temperatura.2 . apoi 1/2 ora. Puii de animale t. fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu. dar ~int vioi. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute. dar in cantitate mult mai mica.. 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv.unci c1nd ajung afara devin palizi .anta deosebita. va fi tinut numai 'la umbra. v v " .latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres. . accsti Bu. cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie.i numai In grajd ram in mid.masura c~ . Prematurii VOl'fi sco\.e rezistent la inlectii.amini de viata. create bine. tar !n~r-o etapa urt. iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig). seoatem saeul 9i rnii. va fi plimbat in loeuri ferite de vint. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. i~ sch1m~ Sl~t eal. maninca mai bine.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat.1nfofo1i\>i") u bonete pc. pe parte. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. La lnceput.' . sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs. previne aparitia rahitismu'ui).ate la ore n8regulate. Toamna.de~arece nn ne putem da searna daca il . Abia dupa acee a. Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare. cu cit sugarii smt mal mici . in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini.. In t!mpul Ie:'Illl:. Cu prudent a 9i numai cu recom. tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. daca in casa este zapu\. iar pe cap i se va pune :. daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare. Degeaba este ingrijit bine. avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'. somn pe 0 veranda etc. vestede ~i plaplnde.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora.gariv ~or fi dusi afara cu atentie.a ram!n~ descoperita. se vor pIasa In carucior. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e. respectiv Ia vtrst. nou-nascutul Ia termen sanatos. Cind este deosebit de frig. . jar afara Ia umbra este mai placut. $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile. In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. insorite. ~I in sfirs\lt 1. Vara.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe .eala. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat. dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul). Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului.peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina. piperniciti. en stare generals buna. Cele . pe perioade foarte scurte la mceput. acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene. Asadar.r mferJOare. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate. EugaruI poate sta ~i l. eu parul zhurlit 9i friabil. daca temperatura esle ueste 22° C.a de 4-5 .. bme in~. tn schimb. Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire. c~ jachete groase. lumina §i scare. In mornentul cln? sugu.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare. E:tista sugari care at. sugaru! adoarme repede.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae.scutul.ms~Ja~ll. Bineinieles. iar sugarul a ineeput. 301.saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput. in timpul iernii VOl' fi sco\.· Jipsa un_?i sac. in afara tmbracamintii sugarului. de praI. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte. se ofileste ca 0 fIoare.~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa . prinzuriJe fiind solicit. a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt.) doarme mult 9i lini9tit. Un copil tinut la aer curat est. de frica sa nu "raeeasea". iar vara. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai. in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara.risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te. contribuie \. dar de doua ori pe zi. eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul. .a. e~ o pat. pe . in plina iama. .e~te frlg sau eald. sa pe.i la 8-10 saptamlni.1'8mea se inealze~te. sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu. doua sticle cu apa caJda. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei. pina la git. cap. Razele scarelui patrund ~i in camera. scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent. . trepidatiile ~i legsnatul caruciorului. la timp. este vioi. .de. un sfert de ora. Copilul este dus afara nu numai pentru soare.ore rnaximum.nivelul IiInurului de la caciuli\>li. sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina. In zilele calde. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns.andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. neinfofolit. in timpul verii. ell prudenta. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului.:rub~te. expunerea la aer va fi oprita.rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge.

la nevoie se destinde coviltirul caruciorului. urmind ea numai baia sa se [acii in camera. ferit de otni. In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. 1-2 ore In a treia. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia. Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala. dar insorit. La venirea din materni1. . in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. ploaie torentiala. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn. exac\. in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate. in zilele eu creme [aoorobilii. Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii. Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302.. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii). sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. rabdf'ltori . Cu cit se inainieazii spre toa!nna. Miinile vor fi Iasate libere. Cind afara este prea cald. pentru a se putea misca. Pe masura ce se incalze9te afara.eu 0 palariu1a pe cap.In lunile de t. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. . pe teras a sau in balcon. sugarul nu este scos din casa. Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari. sa doartrui.i punctul 231). se scade durata sederii afara. nu este permisa expunerea directs la scare. sugarul poate fi scos afara. de climii $i de timpul liber al pa. este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului. cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.toaui ziua.a este prea densa este interzisa plimbarea.ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine. iar in timpul verii . in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul . griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi.cu cama9uta. Sugarul va fi imbracat in costuma9 . mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta. temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire). fara umbra.ale . Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 . t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp.ate. se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol. Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra.30-12). 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului. cit ~i la sacul de picioare. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua.i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol. eu un carucior eu coviltir. . cu minecuta scurta).. iar la ferestre se plaseaza site. PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1. fara vint ~i cea~a. ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at.a. cu perdelele sau jaluzelele trase. alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale .in zilele sau orele de canicula. Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara. ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari.Iarna. se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. I~ munte. istoria sarciniJor ~i na. iar primiioara $i toamna . Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri. mU9te. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele. aerului. cit 9i afara. Cind se face ohisnuirea cu aerul. tar iarna . pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric.30-11). cit este linut afara."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental.Daca este 0 ploaie linistit. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i. iar seara Intre ore le 17 ~i 20. ci din spate spre fata. la vint puternic (vijelie). racoros. De aceea. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . nu prea deasa. dacii timpul este [rurnos. iar pe litoralui Miirii Negre intre 7. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie.i in raspunsuri. Este un 'adev. iar in localiuuile in~u~tri.unul mai adiipostit. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10. sa miinince.jrat into]'ogato]'iu. albine. I arna va fi seos in jurul prinzului.rintilor. viespe. in.amtni intregi sa fie ceava sau nor. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa. din prima zi.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. Vara se preferii un loc umbrit. Dimineaia aerul este mai curat. patul sau caruciol'ul sugarului. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7. Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi. chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara. dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. de altitudine.I~l~i piuin poliuu. in continuare. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. sugarul va fi scos numai pe raco are. daca este cald §i frumos.30 dimineaia. sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase . e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C). La adierea vint. deshidratare scuta).30 $[ 9. 15 minute. eu mai piuin praf. d) Primavara ~i yarn.a. daca slnt posibilitati. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul.La schimbarea vrernii.model salopeta . ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. ceata dens a. daca afara este foarte cald. de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz. AUt in casa. nu este necesarii . jurul prinzului (10. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. sa fie sc~!imbat afara. apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus. . numai pentru picioare. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta. este vint puternic. iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli.de Unli ~icu un sac m ai subtire. Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare . ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate. in primele eapuimini de via/a.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt. apoi.terllor anterlOare. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. Dacii familia are 0 locuiruii cu.

pentru ca. cu manevre simple si corect. .i Totul se desfalloara fara graba. d~c.e pentru copll. Intre timp.se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic. matcrnitatc. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare.i spatelui.r in casa. Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa.a din t.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar. inainte de a (. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og.b).a t ie .r-o zona Iuminoasti. o.1 prctios obsorvat.a de curenti). Bim. baie . iar peste acestea un cearsaf mar.e rareori intilnit: de aceea.a la. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct. in marea ei dragost. ex!sta al'lnonie si intelegel'e.at.ilor din mai multo zile. orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis .U cutemeinice. lmprcuna eu familia.ot. In paginile care urm~aza. Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat.or r-arnine mama. marnei si sugarului etc.. in aceastd coocii de progrcs.atilor Iarniliei. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g.ea nou-nascut. sint necesare cintariri mai frecvente. cu gest. ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii.'i c~moa~te n~ul venit. v<'irsaturi ctc. Pie lea nou-n5. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile.c. tululiii sa. In pract. metodic.ica de t. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L.are.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu.scutului este eatifelnta si elastica. In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate.ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast. conditiilor materiale ale locuintei.e multe luCl'uri despre nou-nascut. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate. Crcst. se inchid [erestrele. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt. fji variat.ura obisnuita.a de musa mn sau de rnaterial plastic.pro'[undate. 11* . Acoasta insca mna ea. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~. se faca in zina sos/rii de Ia. pi t. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai. Est. 162 303. Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale. se face totul pentru ca el sa n~ iipe. toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire. dureri de spate. Pielca 301. Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat. in prirnele zile dupa Ilflfitere.a lul zreut. Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20. A~a cum s-a mai sl~us. c) La na9tere.) VOl' fi adapt.are inca.a.ii cresc cu 750 g in prima luna.ii individualo. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului. somn.ate particularit. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't. daca este agit at . marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat.ie. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl.e .organeie aodominale nu au revenit com~let .. parir:\i. gra dului de instructie.) sau anormale (in\epenire invinetire. A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului. filcut tot. 3) Cresterea zllnlca este neregulata.de a ~e 0?zb~a:a. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma. topografia Iocuintei . ma mei . nou-nascutul. mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. deasupra careia se intinde 0 bucat. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase. in mod normal.oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. modul cum respira.t:~je in grf'ulate. elastic.ului variaza mult de la zi la ({Ita. organizarca ingrijirilor (dot. Inaint.i..a. privind atributiiie lor de piirirui.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc. rnedicul a fost atent la nou-nascut. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului. o~ * Dacli existli cinla. Se st. indicallile mcdicului.ului sugarului lnt. mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat.e trnpaturit in doua sau in pa~ru. In timpul cit a discutat cu mama. spala pe miini. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc.oat« zilcle acest salt poridera l r-st. Din motive di dact icc. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1. Li'i~za . cste mai at cnt a decit. un birou. Medicul sau sora de oerotire. tndoit. cu calm deplin. nostirue eel mai fin :. persoane et. in manuaJe rst e scris err nou-riascut. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme. lnainie de a se incepe examenul propriu-zis. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor. manifcstari anormale).la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere. Uneori.c. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a.).a.uri Slgure.faU:i1!e. apa!' reaC\ii t recrit.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. vigoarea tipatului. subpondera1 sau bolnav. Pe puturile scunde ale adultilor. nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. Mama v~ fi atent. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t. orar. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine. pozivia in care doarme.c. de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust. no~~n(!scutul. ell circa 5-10% din greulalea iniiiala. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic. esle bine ea prima cintarire sli. care. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit.!. in . cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are.e situ atiile nor-male (n limcnt.incalzesc mm:LI~. infiiflaL et. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice. fie inarmaii C.esuh~l grasos de sub piele. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii. Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate. pozitia In care sta In pat. e~arnenul Este neooie ca. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital. Iata .ere. pe 0 masa. un scrinz sau omasa de infa9at.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici . 'gradul de educa1. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat. Greut. Exista ln85.at.i inzestrarea sugal'ului. sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de.

neaya (9!.Scaune acide 9i dese. de . apar infectii ale pielii sub forma de pustule.. . ia1a. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". mai ales pe Ill. sernilichide. Daca eritemul persista sau se agraveaz a. mai rar PP: na8.sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului.ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i. .J~JOadya intrautcrina.e mal multavreme.l.eva zi!«. dirnensiuni una sau multiple. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie. dupa revernrea din maternit.. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil.estinala sau cutanat.i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0. in special in jurul gum. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt. h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m.1])ICl08. in contact eu aerul. . ln general. Parini. se intilnesc relativ frecvent.ai a1E:s dimi. dispare in citeva luni. dar acest. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee. poate .uata dupa tip~te.a. a fast ingrijit cum trebuie.e a tree 111 cit.5 . Cind stratul crustos este compact \. Iie pentru c. si tr~tamen.esutul de sub piele ostc moale.a la regiunca ana la.ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a. mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog.area unor greseli ce se fae frecvent. Ciud revi ne de Ia maternit. minuita foarte blind 9i foarte delic:at. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase. culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut.nu se face corect toaleta pielii. ~lte. iritata. b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91. care necesit.\. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa . dar ramin toata via_ta. de chi loti Gin cauciuc sau din plastic. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide.lel abcese sau dual' Iuruncule . Coni. la eel c. pudraj eu talc. la a pasare J. trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est.a ea nou-nascut. organelor genita.ul are 0 "iritatie la fundulet". Este l. vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri. fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii. turgorul este de asemenea diminuat.are ~u suf'erit III . fie p rin folosirea de lenjerie murdara. sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3. ceafa. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii.ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\. Ele nu au nimic gra(!.a. nou-nc:sc:utul «st. necroza de presiune) pe cap.Folosirea. i. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza. La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta.ate. dispare dupa-amiaza).a. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: . j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza.1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :. f)derent.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee). vineteala. gros.a) La nou-nascutii prematuri.e fji coapselor de mai multe ori pe zi.ate.. pielca este moale flasca. pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p. ineit sa duea la formarea unui strat compaet. Ro~eata este limitata citeodat. diminuat sau dispare cu totul. c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220.ll1. La nou-nascutii din sarcina depa~ita. . la sugarii cu diaree grava. accent. . turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ). inoretit.domen. mama este mirat.ie. se datoreste acumularii de transpirat. A?(·. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G.e usor la oxcit. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa.ata. Medicul pediatru va indica.uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc . m. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223).inutul excesiv in apa. iar pielea poate f i zlnruta. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\. Similac). Depozitele pot fi aUt de masive. grasos. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana. .sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama.i u~ lui. cu urrnatoarela sf'a t. este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari. e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure".bul e lnstiintat _de mdata med:euL" . cind se congestJOneaza. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart. De regula. _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent. Accast. utilizarea de dctergenti prea energici Ill. Sugarul este mal PU\. . a9a ca tre..eapJlare sanguine. 1n timpul somnult:l. cuicle pi~lii. Uneori.e cealalt. eel mult.a ntn externi. . 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului.e de obicei mai palid decit in stare de veghe. simr. daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele. Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292. medical prompt. dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor.e yorba de 0 inf'ectie int.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine. aceast.cell. la prematur. POal·ta numele de hemangioame. rau suport. ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit.ii. Data se excita cu degetele examinatorului. eit. cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor. de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor. 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie.eodata chiar zemuinda. ca urrnare . 294.1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 ."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului. zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana). mane vre ohsteuicale speciale.a ingrijiri corecie. Pentru evit. se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele).spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi").~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor). nae(Jll~ flammCl~s. pleoapele superioal'e. la distrofic!.a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. f) Pe frunte.sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului . . Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare".t. insisuim. m ai ales de pe ab.' . dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ . uneori u1'it mirositor. p.1)(.a nu inseamrui cii nu.a.).ii t:'eb~ie sa. S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc. apliearea de 'forceps) se pot constataleziu. Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par.8e men.'arrnne urrna dq~.dJfel'lte. Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e . regiunea [eselor. poai~ sugera In mod greflit. AsHel de coji (in strat subtire. 322).arnini de viata.o zona oal:ecare a pieli~..lu.

puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata. palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. patul ascz at ]ingii un calorif'er incins.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C. inainte de termon. Daca temperatura crcste brusc.l'ij g"IH!'ale (t. u90r putrid. a unor miei iesit. "margaritarelul"). Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). b) Scaunele nou-nascutului alimentat. iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile).ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire.uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene").ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic. Est.ul 221).l pielii capului. 311. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe .i partea inferioarii a toracelui. mai moi.l uneori de unels variat. a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate". artificial sint mai voluminoilse. localizate p~ mueo~sa .lterea in greutate este normalil. 1) Muguetul (stomatita albicantii. Ctteodat. Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior. Citeudalii. nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc. 310. flerbe:e. de ore . pe 1ll1ga masurile de rna! sus. Ca mijloc de prev~nire se . 307. in general. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat. rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten". i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. regiunea xif'oidiana inf und at a etc.h punetul de plecare al unei infectii mai serioase. est.a lenjeriei.sll1gu:e eu timpul.gum.l) are loc imediat.) poate furniza informalii pretioase. in drcapt. se observa pe marginea gingiilor nounascutului.i-ist. grunjoase etc. Chin!' daci'i ~St. pastoase. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice. sau agitat. La sugarul alimentat artificial.a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie.ernperat ura rect ala creste peste 38°C. in medie de 1-3 pe zi.at inai nt c.n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n. Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului. Adesea par anormal de v(1jurnino~i. 'I' em per a t u r a.ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }. In caz~rJle de seboree recidivant. fif' in burse. st.5 em inseam nil. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural.a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct. se urmaref. 309. daca eref.lo~ ~l tetll1: lor.8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic. Due.a (solutio dp gluc:oza 5%. Temper.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut. Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi. Sf' rnenl. virfuJ degetului cind pipairn gingia. Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt.ale" da torit. t use etc. pUns). refuzii sii miinince. care se poate propaga la distanta [intestin). pentru ca. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala.errne n] este dovad a '"crizei genit. numarul 9i amplitudinea respirat.ii in modul cum este conformal t. Citeodat. zile calduroase de V[ll"'l. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a .. Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic.ului sa bea lichide din abundcnt. A b d () III e II u I est.ru fiecare 100 ml). seaunele sint.Zl. pot . Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare.ine pf'ste :37. Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin. Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d .ire.a.ul la t. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[. temperatu-s sugarului coboai-a mult.. se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina.8 mai \'oluminoasa.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu. est e sa se dea' nou-nascut.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876. k) P anariiiul. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana. uneori chiar subtiri.e nascut cu m ult. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente. ell. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . ReaI?i~. Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie. It e s pi I' a i a. care devine rosie.ul nu-si poate regIa temperatura corpului. de altminteri. Daca au aparut deja forme de muguet. . La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu). pe IInga unghi!.a mici deformari: sternul proiect. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305. ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i. b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira). lI1irosul este intepator. In contact cu aerul devin verzui. a) Numarul seaunelor este relativ variat. eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol.lte cu ateni.:roi de. A precierea functionarii inimii 9i a circulat. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil). Respiratia cste de tip "abdominal". A II a rat u I car d j () vas cui a r.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul. t. Pentru eelelalte rnanifest. In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura. Prirnul gest. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana.0rganele genitule la biiieti. toracele in "carena" (fund de corabie). Nou-nascu t. fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('. 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. cu miros arornat (acrisor).a pc sprincene §i dupa urechi. mobili.u-i all' sU\. Similac).. constit.e un {enomen fiira importanFi 9i disp are. consistenta modificat.).) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi. . Sint miei chist~r~ care dispar .a a scaunelor (apoase.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«. lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati). . in astjel de sit ua tii. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. Ade sea e xist. 308. Culoarea variaza in functie de laptele utilizat. mit.3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita. m) Peiele albe pe gingii. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil. Existents unei umf'Iat.e usor balonn 1. ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p. dupa na~terc.a ~i in stlnga. 166 a 306. Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 . fie mai sus in canalul inghinal. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic). sint date iI!sa de 0 .. starea de yeghe sau de somn. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie.recomand~: fier~er~a biberoane.uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul. I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot.iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul . Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat. in 5--8 zile.('i in citcva Illni se vindeca singura.

numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul.ere. care se va resor hi in citeva sapt. care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ. In general. medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate. Ucforrnari le . Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior.).ut..ul devine rnult m a i dclica t. La nast.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate).pcnt. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt.b o l i c e. Copiij se 1188C llClJ'mali. 90ldul fiind in e xtensie continua. de a se mene a . pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale. cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii. tot timpul (.ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara. dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon. pentru masuri de corect are precoce. dar diagnosticul este deja tardiv.e anunt. Da. mai intii :. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare. virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. .9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de . (in 7/la£ ll. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului.amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici.a. ciului prin care 313. b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat. 9. tratamcnt. Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl. a oeast. se va .oped.3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati.urHca in fenilalHl~i na. 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos. luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii. Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1. adcsea .itie iii de Ilexie ale coapse lor. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. est.ul rccornand at de crt. asirnetrii de poz.rim b (varus cquin. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru.nle).iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it. dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior.a urina . talus valgwn) U901'de corijat.~or de coreelat. tui sini m~tl(le de ingrijorare. Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat. simple. care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!. fdrd Numai cind preputul devine rosu.(hidrocel). se d atoreso poz it. de la cell' ncrl'oa.ii prin manev re blinde 9i l'cpetate.sc (ccle pin!lla cell' .i ziua 9i noaptr-a . gradul de fuziune al Iabiilor mari. S8 pot vedca . Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . iar rez ult atele rarntn nesigure.sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\. Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt. unor parW!l 169 .a t mcd icul. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile. dist. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila. timp de mai multe luni. st.ia orifi~ este eliminat.con~rola pozi\.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i. Anomalia este mai f1'8c:'el.derata. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. Este important sa fie descoperitii cit mai precoce. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold. daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: .a.'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni).£. 0 corcctie chirurgicala.arii ca p ului fcrmn-a l. en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor.atii) a eoapselor la 90°.area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'.tic: polid actilie (rnai multe degete). capata din ce in ce mai rnult i. aparlnd oricind in primele 6 luni de viata.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani).ca fa nastere.e de termon. Acesta constii in indepiirFig. Uneori. Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu. mai ra pida. Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -.ie fort. anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t. laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului. rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor.I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul.:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('.24 de ore din 24 de ore"). care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului. Mai tlrziu.tii Ia fetite.0 perna specialii fixata de un chilot prevazut . . dominata de intll'zicre minta}[( grava. Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee.cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti . a dczveti glandul ). ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a . precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8. J)lIpil na.uror aberatiilor cromosornice.anta dintre anus si vulva.ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :.. sindactilie (Iipirc« degetelor). /\ceasta atit.i frccvenici acestor boli. corecteze deforrnarea in mod def'initiv.uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile. oj III insistat asupra acesiei anomalii. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului. apoi nurnai noaptea. apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si.arnlni dup a trat a mcnt.ltens din pun«t de vcdcre gcne. 312.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun.. Cu t oat. IlI'orturi sponlane. eu bl'etele (fig: 93). (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare. .. Toate at it. ~i de chinui: lor pentru copil .cv a suptarmui..at. at it udini minore de picior st. ca fLzlOlogl. . De pretari abuzive.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. irit. 314. Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt. 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila. Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e. se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc. orificiul vagi~al ~i urvtral.

foarte simetric. diferite deforrnari sau leziuni traumatice. numit. simet.a tiei pelvicne . meningita «tc.i mica. durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile. Oasele craniului sint destul de rnaleabile. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului.a tratament. 0 consisten\a m8i elastic. 0 presiune puternica ~i prelungiti. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. 3lu.prezentatiei".atea lor sint hanale.etricala dificila.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large. deoarece.. Fontanels anterioara are forma rombica in general. In mod normal. congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat. adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. Umflatura este situata. Aceste \. _ a) Modelarea craniului.). 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut. Daca Iorit. care se simt Ia palpare. nu neceait..scutul\ipa.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose. Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului. arnbele nu sint inchisc Ja nastere.il de apropiate.anturi poa!·ta nurncle de suturi. pe de-o parte. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale. pri~ definitie. AsHel.ancle (fig.ancla mare se iuchide mai tirziu. Rareori. car'e 0 inso\e9te frecvent .a. ramlne cite 0 mica zona fara subst.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Daca umf'latura este moderat. Daca Iont.amtni sau luni.urt. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. (1.. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'.a ca normala. 52 inchide fonrle repede. se pot simti 2 Iont. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului . contrar bosel serosangullle.isclor cru niului nou-nascut ului. acest. aceast. Aceste spati i sint numit. Din contra. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar. care in majorit. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala. occipitala). considerat. ~oc caloric.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala. rontancra latcraLl. Est. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul . Ina intca oricarui inceput de travaliu.urii sagit.e [ontanele. apoi galbena) 9i de pet. se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui.. La locul de lnt. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana.ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare." -'---- .a ne agravinata la lnceput. en 5e socot este tot normala. a capului pe umar ant.a popular .rancaza 0 umflatura a pielii capului. Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut.it.Craniul 'Ii fata 315. in curs ul prezent. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali.-5 em) in arnbcle sensuri.Cindestefoarte mare. dupa care f'ont.). dispare in 24-48 ore. 3. 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore. viirsaturi.rice sau nu. 0 as e 1 e.llnire al o. deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce.e sii (mici pete hemoragice). (ontane/a micd sau triunghiulara. 1. craniul este mai mult sau rnai putin alungit. mai rar la occipital. Este J11k. iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent. In mod obisnuit. C ran i u I.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni. In cursul nasterii. la nivelul oaselor parietale.a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt. Font.uat.'!. lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat.ant. Zona fluetuenta este foarte bine limitata.ant. de obicei intre G si 18 luni. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!". Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat"). Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere. De obicei.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle. care reprezinta zona de dezlipire a periostului.ura aagitala. cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri). de bosa serosanguina. Fig.s 9i faeuta din edem simplu.incitevazile. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor. roru anera postcr+cara.ii cu mare.Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. necesit. iar lnainte sut ura metopica. iar sut.a 0 observatie neurologies din partea medieului. Iun t an r-la antprioaraj !I-I . La sugar. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import. Aceste tncalecari sint freevente. se cunstat.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante. ca intre ele nu lasa nici un spn~iu. const. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta.it.rnoalc!« capului".e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ). Consistenl.a. crestet ul capului ("vertexul") este t. iar pe de alta parte.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului). Cine! nou-M.. se naste eu un cap rotund.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar.ia" crani ului la na~tere. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. Adesea ac('sle onse au marginile a\. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii. d) Cefalhematomul. cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa. Prin palparca crariiului . ducind la constituirea unui cefalhematom. de regula. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut. rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I). cu un craniu "in ciipa~ina de zahar".ea au ca ef'ect. Nou-nascutul extras prin cezariana.

La ace9ti copii. se nascii (e x p ri m at in sap t. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara.irn aiei..ura este fluct.a unele tulburari. :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J. dupa termen (postmatur).errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie). .spu. Uneori se gasesc. agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8. respu-at.~ (~e nast.lui.vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a. event.abilita cu eertitudine. Catre a 7-a-a 10-a zr.rul gul'll.i. precizat. Cind est.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei.a Ia fata.ala a anomaliilor neonat. Un icter aparut precoco intens si prelungit.xt~erlllta\Jlor.j 2) pin a la resorbt. I!U necesit. Na9terea. Este de 0 .e de vedere: . 321. dar en 0 consistent a mai put. 317. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul.ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete". Tnlburiirde de somn . In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn. Trat. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1.ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. Mama va nota perioad.nits cut i lor se face din doua punct.. Iooaliaat. La uni.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent. Orarul mesclor. circumf'erinta craniului mult crescut. Perimetrul cranian est. in functie de acest ritm.arii de saniltate.ot.a. mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii).baw. Se lnt. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6. Vcrdictul dciinitio 1. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului.e in malformalii ale creierului . refle. de impresii tactile. Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase.iva 91 durata t. In general.n~se. v Sistemul nerves. Majoritat. 8-au. h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1. sau generalizata 9i perrnancnt. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl.a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint.eJe de VE'ghe. citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : . in consult cu. mama contribuie la organizarea somnului sugarului.e) lUieroeefalia (craniu mic). de obicei.e re]. In prirnele zile. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica. 320.!enul '? co. Amint.ie . cum le categorisese uncle marne. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220).. 0 minte deosebit. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore.ii nesistematizate. mifjcari ir. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar. CI.testinale e tc. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t. In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz. E val u are a 110 U . Hm. !a nivelul e. care uneori este greu sa fie st..nsl1rile la stimuli primele ore. ci se a~teapta sa se rosoarha spontan.. ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' .e accentuata. fontanele mari. Unele mi~cari sau cont. suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian. cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei).ruatii ) . nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine.ua 1.ilne st. 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame. 3Ui. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or. a) A nomalii de gestaiie. pentru a prevedea. Ele trebuie semnalate medicului. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche .irnei mcnst.a smt fJxe sau.i suuaru. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: . la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const./ da medicul pediatru. ' 322.e mai mic decit in mod normal. Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor . ore intr~gi. ca unii nou-nascuti care au suferit. cianoza este det.:t li~ te~m~n. Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri. atmgerea cu un deget mal rece.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur).. ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi. hipertrofie (prea mare).a. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare.in Ierrna decit bosa serosanguina.rc trcbuia sq.c.a de obicei de 0 boala gl'ava.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult. buze. ci react. Se iau in scama : .i nou-nascuti apare dupa efort (supt. singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia.ipa imediat dnpa nafjtere etc.n de Iix are a st. e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva.a gestatiei. C i It n~) z.ii.i a complct. dupii. SOUl II U I. sornnul nounascut. sora de ocrotire si parinti. e~ VOl' fi urmilriti totuiji. Cei care dorm mult.a la ur: nou-. dind totdeauna mesele in fazele de veghe.recat. 318.'eori. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la. c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate.ca nou-niiscuti lor Ia t.lu. hipotrofic (prea mic). ' .imei rnenstruatii. Umf'l at.). 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins.. 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1.a.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc.a a colectiei de singe. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu. . Respectlnd aceste faze.orie (infec].im pul nusterii dispar de ohicei repede. alura evolut. Daca sint t. dm contra. nu 1. jet e r u 1.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii).a t.se de stimuli interni (foarne.ent.oare . Dup a vlrst.erminat. anumite masuri. concomit. eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i. cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). se observa adese a 0 agravare ~. malf'ormatii).ii devin mai somnolenti. f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale. indiferent de greutate. recu perare . apOl o. Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta. se scllllnba. 322 his. pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult.Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast.ji. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila. dar n11 profundl1. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile.ratamcnt. Trebuie stiut de asemenea. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11. circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata.uent.xe produ.ere 9i sa se desfa~oare normal. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult.). In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta. b) Anomalii all' traoaliului.

zgornot in camera. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. cit este tinut gol. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL.i. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . durabil.a. durere elm cauz a oparelii. in timr ce vioiciunea se stinge. Pentru combaterea sughitului. 325. in modul cum se manifesta. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat. Est. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge. Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea. Cind ~jpii tare' 9i prelungit. de exemplu ceai de ana80n.. lipsa de con fort (frig. Mama este dat. defecte innaseute.ot1. copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta. Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora. prea strins lnfa9a~. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n. raspunziitor de reflexuI de sughit. c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911). casoatul se tntilneste rar. curincl. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. set. Se supravegheaza ctteva sile. ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331.moar:. dupa "partida" de 'plins respectr"").i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni. plaminii este f'alsa.ea. nou-nascutul este 0 fiinl.). cascatul este prelungit ~i frecvent.n filmili~. dar pot surveni ~i in repaus}. este n?s.at. cascatul trebuie urrnarit aparte.. sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge. illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului. Ca manifestari izolate. care insotesc tipatul imediat dupa nastere .oare sa observe. resp1raiia nazala dificilil d at. 0 suf~rint. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii.a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza. Daca mama. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut. Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. dovedeste 0 suf'erint. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent. nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii. S t ran u t u I. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. Daca va f'i purtat in cont.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 . 324. fara alte tulhurari neurologice.Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare. cascat.terea generala a nou-nascutuJui. nou-nascutul \. nu prezint. de a~emenea. provocate sau spontane. 330. Multi copii sughit in primele saptamini de viata. Tip at u l. dar.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat. neasociate cu alte manifest. aer vrciat. 328. pnrahzll.·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. iar greutatea c:reierului este de 335 g. 323. . Cas cat u I. in durata.rsoana n.ului san sugarului.ana.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit. la marii prematuri. poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. 332. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza. I>lin suI. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate. plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof. La nou-nasoutii la termen. De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt. Tulhurarile de sornn .sfatHt ~i va invat. dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate. Dupa ce s-a indepm:tat m. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. dwree sau alte tulburari. se poate administra putin eeai caJdut. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate.le resJlH'atorn . evidentiind eventuale aSllnetl'll. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate.sllp. In eazuri mai rebele. FacultatiIe c:orpului :. 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. pozit. EI poate fi numai de origine digestiva.inuare in hrate.au o suf'erint.cbirnbat etc.a 0 semnif'icatie patologica.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". mame~. Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii.de .a eu totu~ dep?ndenta. paloal'e etc. 323 his.a unui guturai etc. La acest grup de copii. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz. nu au nici 0' semnificaiie patologicii. c:ute sau ncduri de la scut. stranuta sau/9i urineaza. asoeiat eu ahsenta vioieiunii. ceea ce alarrneaza pe multe marne. 329. 326.emclenllnatec:a cind este infometat).sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei. este ec:lma si odihnita nou-niiscut. singure. Eventual. succesive . rara. Cind apare.ece ernisiune de scaun sau urina. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei. Intre reactiile suspecte. T rem u r Ii t 11 r. chiar daca se repeta.ari nervoase. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat. pozi~ie incomocla. corzile voeale 9~ ei'l1.e in t.ecesitate s.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe .riginea in faptul ea primele respirat ii profunde. Daca s-a udat. lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume.' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului. bine Stl pOItHt. cald. stare de agit. Credinta ca plinsul fortificil. rcprezinta un fen omen normal.a.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece.). urrnari. prin frecventa sa anorrnala.inuti m~i mult in brai:c. normali.0 p.atie s~u de narvozi tate i. de tonalitate mijIocie.. el va deveni ra.olit prin deelan.)". Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica.orit. S ugh i f u 1. da. Ea ifii ar~ probEl:bil o.e despre: pu. Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit". In afara de orice imbolnavire.). due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa. cind este lI1~r:J]t . el dispare odata cu desavirsirea maturatiei. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. chiar de seurta durats ~i intermitent. llU prezmta febra.ia incom?da in pat e.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. care furlllzeaza da~. 327. Din contra un nou-nascut Ia terrnen. fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie). strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot.tc. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos.

ab ilit.at.r-o part. In pozitie de pronatie (cu palma in jos. 111 embrele inferioare sint fleetat. increteste frunt. Dup a citeva zile. se dat. In primele zile. Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul.a. nediferentiat. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . Ia un stimul oarecare .na.st. 98).irna pe spate (fig. degetul eel mare este adus 8pre palma. Dupa ce ajunge in pozit.ierita nu ia parte cleloc. oricare din aeeste segmente. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal"). 96). Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int. aceste miscar] se produo sau Fig. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r.ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare. usor deschisii). SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs.area neuromotorie a nou-nascutului. din decubit cefei sint hipotoni). Atitudinea de flexie a membrelor. 97 Daca nou-nascutul est. 95). in paginile care urme aza vorn arat.ia vert.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie").ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet.ea.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. dorsal. c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate. Se rernarca poz il.a.Poz itia nou-uascutului. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput. a 3-a saptami.e 9i in ceala lt. nou-nascutul la t.resarire" brusca 9i general a. b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}.ul. emite rnici grohaituri sau homhaneli. 333. asemanatoare partial cu pozitia din uter. Din a 2-a - Fig. este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc").rezire. Ace ast. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu. pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. nou-nascut.e in care const.e iii in pozitie externa din articulatia 901dului. Cind este yorba de dezvolt.a).ului). Genunchii sint indoiti pe coapse. . Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen. principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga. In continuare. mama va nota In cursul primelor saptamini. . se intinde putin. Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte.ului.a. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe. Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. crescute fiziologiee. ca pul trebuie sustinut hine . 97). nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. Urmarind nou-niiscut. miscsrile de supt). Bratcle eint asezate lingii corp. asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig. ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor. schiteaza suptul. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. Imediat dup a nastere. bratele se mcntin in f1ex!e (indoite). el devinemaiindeminat. unii sustin ca est. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate. el int.icin a apuca sinul sau tetina. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. Capul este de obicei inters intr-o parte. cohorit i}i int.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta.": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele. Degetele miinilor sint partial strinse. cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice. multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie. 177 12 Mama ~i coonut .ermen are 0 pozitie tipica. deschide gura. ca 0 "t.oarce deja capul spre lumina.e trus de Pi' spate sau lateral In sus. 96 - Pozit.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig. Frecvent se observe 0 reactie in "masa". capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut. Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab.a asupra lui din flfara. Trasaturile mostenite sint cele mai importante.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. Ele sint fapt.ul. Incetul ell incet. 95 . gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor). iar capul at.

Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc. departeaza bravele de torace.mmare.L. aut 0 ill a t.tuoli\ ~ 7.lS0fll'C :1tingerea cvel. I' 't J. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului.ed~~~ este indispensabil s. 1\1e I' s u l . ar. d' lji cu pumnii strinsi. Medieul este sl~trul'U. cu trunchiul usor aplecat mamte. ". e act i v ita tea.. uneorl ea . Raspunsul este en at. 100 .leit nou-nascutul po.ate Impu a " .imulul. r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig. Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut. 336. in locuri sl~uate . Simetria atitudinii lnt. Cind acesta din urrna atinge p. se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza. 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl. de exa. motor sau secretor. d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg. slIl.Mersul automat. Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e.Ol la parll. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. declan91nd astf'el ml~cari de flexie .spunsului Ill. 98).lanul me: sei se flecteaza. In jurul rirstei de 3 Zuni. Se VOl' expune numai citeva.ricitatii provocate ~i a r8. .ns~b. cit mai ales de cele inferioare. Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni.(.:-l. s~ (. 338. d~s?hlde degetele. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a. vertlea~.in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn.u ur.etrIC.\.Pentru aCl'dsta.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta.astfe~.I in masuf'a. cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut. Nou-nase.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul. La contactul plant. .e:! .a talpa piciorului. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals. complet. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. ea aterizeazs pe cele patru picioare. Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl. pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare. t. 334. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac . . mg 0 a .' . Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_. Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. S-au deseris zeci de reflexe. Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata. prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector. iar primul se intinde.I!lc." ' 179 12* . sub brate. fie ea este yorba de cele superioare..utu 191 "intm e tot ~o~pul. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase . nounascutul tresare. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u.B 011' car 1nale.'[ se Il1.nsul la du. Daca 0 pisica cade de la inaltime. 98 - Reaclia Mora. 99). Cind reflexul punctelor cardinals este perfect. aplicate in jurul gurii.E.. m~mbrelor inferioare. in mod obi~nult nou-n(. fiind necesare supravietuirii.m acelasi sens ca SI st. este la interval mai mare fata de ultima alaptare. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~. Unele din aceste reflexe sint de protectie. uneon \lpa.Fig. iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara. Nou-!18.1111:(. datorita reflexelor primitive de "redresare". f telor' cardi n succesive .scutul este tinut de trunchi. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent. sa ~precI~ze . . Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice).ei (talpa) cu masa. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge .scuLul rilspun e pnn r. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar.m r. Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent".a in mal rnulte stimulari (at.~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!. . d .. reactii automate la rnodificarile de mediu. 100).e lil termenul de' "reaetivitate". i't Rilspu. const. <E. cind acesta este desfiiljat.ate f'i . S i ill e t r i a.conI 0dfl. Jar celalalt se tntinde. el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo . Fig.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata". 339. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig.Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu. Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1). 335.. nUl:l~~te .rerea vie.:were" '\proape irnediat. iI. 337. " . la colturile buzelor (drept ~i sting). In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect. . exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting.it. a intoarce). La nO\l-n[\scutul mai pu\. ridicat . ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a.. Prin studierea moFIg.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare . se. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe. dm'ere. nou-naseutul suge ~i inghite coreet.daca trage ' eu ruse (le seu t.at nou-nas~1_ltul. mernbrul respectiv se Ilecteaza.. " 340. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics.e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare. care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare.-pU. Ie mtinde .

dupa mi::osul_I. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i. prin infectii cu germeni ban~li. De subliniat. [lira \Ip!it iii fill'!\. glohata cu agitutie care se instaleaza imediat.u. pentru a se stinge progresiv o~at..a cel mai important instrument senzorial al sugarulm.a.plpal cu m~mll~ sale. as~manatoare cu la?flmlle. Se vor examina forma 9i configuratiasa.}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben.'apuca 91. un ochl.a rniscare poate fi oprita. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte. daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care . purtat la distanta de circa 15-25 cm. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate. mal ~Ies noaptea. pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor.c.a virst. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi. Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile. care ingrije. strabL~m este patologr.i pentru citeva zlle de . manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut. In Leaganul de copii i.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa. dupa sfatul medicului. iar c?n}unctlvele SlD.ul intoarce' capul sau clipe~te.are.re rnedic. "rorbindu-i" cu roee calda. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral.'i crc!je.e de a fi atins sin~l. La foarte. 341. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor. d~n timpul tr. urmfl.~te~te deindatfi ce a fost hranit. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei. Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa. Daca sint despartil.nos~ute. .sint c_omple~ formati Ja nalltere..~lll.?rtant. poate fj e xamma~ in J~une corid it.de veghe §i este linistit. in absenta unui obiect luminos. n. ca iii \ipiitul.. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior . inceput lumea inconjuratoare.3~5 secunde. . prill. Uneori..e prezent la na9tere. 347. proie~t~aza brusc.int.rJl a. in brate. este yorba de 'un caz pato]ogic.it.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a. inc hide 91 deschids ritmio gum. paca nou-tuiscuiui plinge.t mflamate. Sirntul vazului este insa inegal dezvolt.rcetar~a prIVIrl~ ~. ca iritatia conjunct. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune. ~ i mba j 11 1.tlv~le.la mama lor. in primele zile de viata. _1n. cOI_ltactului este linist. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin. Toate tngrijirile se fae eu calm.entia este deviat. DIspa~ in primele luni de viata. Tipa inaintea meselor dar s? hIll.yte sugarul. pril. C~. Mi~caI'ile simultane. Este cunoscut fa ptul ca. unii sugari primesc sa suga numai de. cU. 348. Organele de simi.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at. Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut. un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai. Acest st. '. hem?ragi!le trec dupa cIte. UTI.la vir8ta.mama. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis. prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans). dar nu "vede inca. IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81. miscare globala. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. pleoapele sint lipite 9i tumefiate. O~!lii reprezint.la eal?ura. ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor. care trebUle tratata cu grija. este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. .ii de cat. be abia dupa cit~va zile.at la nou-nascuti.a. asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i. devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. p:ecoce. coordonate. cind in cind apare un "zimbet".aptelu! (sau al corpului).J o privire mal net. N a suI este in general mic.V azul. 1\1 i r 0 S u 1. D~ctl. acesta refuza sinul. Dupa 7-10 zile de vl~la. l\1irosul est.l ~a asculte. fa.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit.~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins.ul pare atent. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii.91.z:. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu. Aceast. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el.ninator.a. cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat.era obi9nuit sugarul.0 hi i . EJ vede. De asernenea imperforat. . dad! nou-nasGut~1 este in stare . inaint.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor". 346. nou-nascut. A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'.a~e laringicne sau guturale.ivala datorit. Este bine ca m~ma.a piciorului excitat. datorita unei h. proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea.. I?e abia dUl. Simiuri 344. 345. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele". Picaturile antiseptice care ~e pur:.imp ce celalalt es~e inchis .ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e.rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent. un ochi poate Ii deschis in t.eon la 1-3 IUI11) suga.a. Asa cum s-a spus mai sus.ml. 0.ayali~lui. Comportamentul e m o t i o n n ]. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt. inainte de a) ~ . Con t act u Iso cia 1. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind. ea ~i dnd ar ca_utl. Nou-nascu. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil.. corporal mingiiere. unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18). cu ochii deSC~1l. Willi) . Cind plinge. G~ \Ipatul. privirea nou-nascutului este vaga. comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z. it 181 . EI poate trne ochii deschisi. trecator ~i fara imp. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi.. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d. Nou-rrascut. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj. la auzirea f)i la alapt.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl. 343.e coordona:e a musculatmy globll?r oc:. . la fiept". dar care este trecatoare -. pe cind celalalt este intors spre stmga . ctnd s~. a sap~am. lual.c~nJu?c:. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta). In medie.:. 342.n ])rimele zile. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea. Clnd . Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent. nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins . . sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta. lacrimile apar in jur de 3 siiptamini.tul poate emite putine sunete involunt. nou-nascutul poate deschide ochii.em:rag21 ~ub. nou-nascutuf este "psihic orb" (H . chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie. poate privi la dreapta. Aeeasta umflare. ~e 1 IU~la (un. eonoergent (spre nas) F durabil..a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr. pare ca-si priveste mama sau pe exa'.. dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede).ulan.. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului. S~ spel'le u~or la zgomote. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %).

slnt dispuse sa dea crezare afir. preparatele arsen. este somnolent._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. grasimi (ulei.. 300.mare sau cu m1. starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate. mazare~ . Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a. pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie. Nou-nascutul este prea linistit s. COI!Opida. 363. Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata. luat in brate. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru.imentcle care le fae rau.349. La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a.ntita~e mica. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare. 359. de. Cantitatea excesiva 182 sugarului. Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. De fapt se recomanda toate aliment.rt.eaza COhC1.. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li.matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl. lintea . 8arat). ' 354. rochiile. oeapa.a}. "in~epenit" (corpullntins. in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le. Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. . urzicile. margarina).tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. Purgati. a) Decublt dorsal (culcat pe spate).re trebc:le lu~ta de mama.culoare deschisa. el nu . La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. este bine ca mama sa poarte u. 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin.a cale este suficient. cordo~nele. 356. Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului. ca. tree 1. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept". asa cum s-a recomandat mai sus. Personal. berea.at ie siJsau reducel'ea apetit.ul purgativului).~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit. ~ determinind scaune moi la sugar. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i. -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra.cesar.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0.. v~rzn. . F u III at u I este daunator pentru sugar. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO. ecomandate r fustole. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l . Se vor evita leguminoasele (fa~olea.il.a. schimbat la alimentatie. Daca m~m~ nu tolereaza laptele. fibre vegetale. G u r a. far a sa ajunga la ingrasare. Se examineaza huzele. ceaiul etc. . transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama.ros agresl. Laptele este foarte ne. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge. frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate. agit. se 183 . . hidrocarbonate (cereale. Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. 361. rnai curind prezentarea la medic.v sau calitativ. . Con s tip at i a III a III e i va fi trat. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala. altii nu pJing de loc . R e r 1 e x e ~ ire act. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. deoarece conyine acee~.. v_or d~ al. Lenjeria va fi curata.. \ a p1. unt) sau . cl'iza de colita a rnamei declan:. in afara de vitamina D.' . . 364. carne). cresc secl'etia lactata. . schimbata zilnic. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare).lCale ~l merc~l'wle etc: 358. chiar in ca. bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355. ~.amar.nulUl (Iaptele caputa gust.e.nele ant:blOtIce.. Manlfestarl anormale 351. sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire). oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it.au exagerat de agitat.at. Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit. tru care tngrijeste sugarul. Car 01 u 1. gingiile. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1..f1 nil: nccazurile. sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt. (usturoiul. Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU. la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza.5-21 pe zi. i i. varsaturi sau chiar diaree). Capul nu poate fi intors intr-o parte. . Unii tipa eontinuu. saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra).. inert. Diazepamul. sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea.cu ~lte 'protel~e (carne. fie asimetrice.menta~la est~ echilibrat. prima alterna. In aceasta pozitie . :'\u sin1_. ccpilul nu poate deplasa de loc capul. Se poate bea ~i lapte degresat. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e.suga_. 353.usc~ta!.500 1 pe zi este suficient). Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. fawa de ovaz. . 362. ci va consult. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. Vi t a ill i n e. ardeic:l).) ingra*a in mod inut. Ma. Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. Gimnastica are un efect Iavora hil. NevOla de hch1de este de 1.limentare. compoturi etc. 352. ~ . Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica. Chiar facea inainte. brlllza. Bromovalul. nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri. COhCI sau r-efuz ul sl. D a c 11 est e r l't cit 11. unt. . cartofl etc. conopida). ~ste cornpozitia adecvata a hranci. . .ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase. lichide.. ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase.~1 apte. A leo perm~~~.a c u f'ruct. plante~e a. ou. care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1.ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative.i. Ciclobarbit. caldura. Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). .. aportl?l de y~tamll1e p: aceast. ' . Alimentele iuti (piperul. Aspirina.. u. sutionele strinso.sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. 357.n halat c~urat. sau doze man Ia intervale de clteva saptamini). drajeuri sau picaturL Da~a ah. Mot I' i cit ate a g lob a I a. Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. bolta palatina.alul. Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri. ace. Ali men tal i a.a pe medicul pedis.tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea. n~u se.ului la sugar. b) Deeubit ventral (culcat pe hurt. este raguijita sa u simte 0 Jena in glt. ' . Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. fie absente. Este gre~ita conceptia ca laptele.). pe~te).v:le.

tarea 184 Treb~ie acordata.a dintr-un covoras vechi sau de stofa. Or.0 g iii 10. de gradu! I. . In aprecierea prematuritiitii. pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor.?tru a evit. Munca fizica.g. la aer.Cll greutatea Inll'(' 150. se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie. se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii. .e clumlce m singe etc.ul cind medicul ii permite marnei sa. important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub . c) prematun de gradul_ I1~.0. ell gl'E'ula\. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a. " .flamalii. administratea de preparate eu fluor). secr(. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit.0 g. in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat. dimensiunile mugufllor .0.apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece . mama (Ja sta eu sinul descoperit. oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii . inghinale.) cu care se va "usca once urma de umezealii. g.e necesara mai mult. mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere. spoitul pcretilor.]pator.0. nou-nascutii hipotrofici. p. Odatii cu reluarca act.m~ma:1. . pel'imetrul cranian. suturi).a ~endmta la L. organele genit.0. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia. anumite dozari de substanl.prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie. (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc. spll'a axile. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara. camasute. Pentru usurarea muncii. g iii 20.la. d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire. Marna va fi mai putin solicitat.r-un ritm lent. regiunile mult. In moment. Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. unguente etc. Daca eXLst. BU? .Ze se taze la 2 ule $1. b) prema/uri de gradlil II. 101). frotir etc. Minkovski din Paris) 2500 g. reflexe). cu sirntul raspunderii. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin. zonele ce tran- 366. Est.Ui.0. ~1al!la va face dus zilnic.'iros tra- In rap or\. cn greu\.cada se spala. In t.ale externe.ivit atii de toate zilelc (gospodarie. mama se va spala binc ungluz.ul f'amiliei.a. se inainte de t. lipsa de odihnii de noapt«. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului .iii 150.). medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia. se deosebesc urmiHoal'ele ca\.e etc.e masca se leaga in jurul capului (fig. Procedind asa.e 0 ingrijire mult mai eficient. de filre:~ cu ca. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui.a de material plastic.~at".ermen cu gl'eutat.a complicat. vi at. In orice familie se va irnproviza o"masa. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa.a la 0 Iamilie de prieteni. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe.00 g. sistemul nervos (tonus.!. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe. candor. 367. . de infa.a.a odihna.0.ar de lernn.reburi se a mina sau.). cu grelltatea la na9tere !n\. . curatenia generaHi. . Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii. ingrijirca copiilor rnai mari. pe I1n~m. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A.a punetelor de osificare. • L~uza nu este inca..atea la na~tere.egorii de pre mat uri : a) prcmalur.? alunecaro. deoarece la aoeasta virsta este foart. care se pune III doua fil se cease ca un buzunar. De fin it i e. cutele de la git (in general. ohliga [ii sociale).larea zilnica. . este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ .36? I ~ l"e n a ~ 0 r. Iaca plimbari. lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat. 185 . sau de ~]fon. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. Jar In cada se pune 0 bucat. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui.0. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei. excesiva. eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g. ridicarea de. daea este posibil.tii sale. In acest caz. se evit a d urerile de "ljale". ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar.li". mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest.).a de familie (vizit.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. .a e~de:ile pri. cu consecints serioase asupra siina.a. . nou-niiscutii hipo-. se Iac int. . _ Nu se folosesc deodorante \.re 250. Dirnpotriva. de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora.ante .d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at. Asemenea t. cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului. prezenl. .sini. greutati etc.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit. va insist. d aca mama are obisnuinta va face un masa j .e r~cepttov :a once boa. indiferent de durata gestatiei. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit.tia lactatii scado. in familie sint persoane cu inlectii cutanate. se va Iolosi un prosop mai aspru (in. parul.e mai mare de de la mame diabetice. eel p utin. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza.ea Intre 20. 0 r a 1 il.anunta lnceputul _unei "race. ~lnul /mame{onul. daca.

Gltul este subtire.aticc ale [icatului fL rinichiului.are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate. I?aca st~garul. incretita.. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile. a 34-a saptamina ~e gestatie.<. fructe R.a cste periclitata. 186 .alatii pentru administrarea .ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie. C a u z e 1 e care dct. moi 9i deformate. familia. ex~eDti~d mom.Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei.imp ul sarcinii. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita. .stl?ulll nu.l).atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat..ioase. a) Alimentatia. intoxicatii. . activit. c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara. yy . . ceea c. va . labiile mici 9i elitorisul par La biiieti. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul. Parul este scur+. pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S). t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate. iar la nou-nascutuila termen au un diametru de . Cifrele stnt variate si din cauza ca dist. nelegitimitatea. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu. ~n~llntll1d pozitia din ut~r.uritate nu se face in toate cazurile. po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: . prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer.lI1t ?obontl. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn. men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur. inf'eot. fata de nou-nascutul la terrnen.. cu mici pauze . uter mic.t. Cif'rele cele mai mici s-au inregist. Este r:e. Aceasta lfli va st.i in unele OrHr. iar toracele ingust. care este de obicei mai intens I}i mai.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. In schimb. Jar te.. malforrnatii congenitale ale Iatului... Pwlea este r09ie.~ i-at.. pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie).utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie. cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor. m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1. De obicei nu sint unice. Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i. dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. scrot.de oXIgen. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi. un de s-au facut ef'ort. iniectii ale fatului etc.UL. abdomenul este voluminos. h) Cauze medicnle mateme . Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider. echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor.ii este de 10% din totalul nasterilor. socurile psihice : t. n:an .~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia.raumat. Din motive didactice. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura . Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte. a 37 -a saptamlna de gestatie. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare. sistel!lele r.entel~ cind sugarul est.' III putin adinci. de rinichi. aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate.atii mediului etc.a ~I apatie .]J1e secretla lactat~.. 371.tele de . cu inst. carne. Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. cu ansele intestinale vizihile prin peret.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei.ismele.a este mica. Edemele dispar. Cunoscind aceste c a uze.antunle pielii de pe talpi sint rare. 370. Icterul.. seurte.e.iva ce nccesit. instit.ia intre hipotrofie 9i prernat. 369.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul.maturI~ tate extrema pot lipsi complet.e f1amind.consta!1t~ ~ ~or:pulu. fumatul. derivate de Iapt.anat.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. bolile dinaintea nasterii (de inirna. ci asociat. trrunghiulara.C? ating greutatea de 2500 g.fi PUSy . cc:astele pr?em:nente. de gestatie 9i devin numeroase . Initial. Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? . Doarme aprcape tot timpuJ. coagularea stngeiui. .'prematurul sta culcat ghcmui.o slab dezvoltat.ele abdommaI. prEdispozitie genetica la nastere prernat. la prevenirca unei nast cr i premature. .urii si umidit. bolile din timpul sarcinii (infectii. Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue. t 11 g r i j i r i.amtni. aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije. aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute).. apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani). F r e eve Il t a medie a prematuritaj. • . ed~mulUl.ate fizica si sport.e.mama. pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t. ca~. refuza sa mal traga dm sm. Prematurul prczint.a eforturi mari. pe aceea.surnul scazut de lapte . apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate. determina stare de somnolent.. d~ ~eglare a tempe. apoi devine stationara zile sau chiar sspt. circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica. protec!w unpotnra infcc{iilor.e din Republica Po pulara Chineza. a 33-a. tia.ii veehi).ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul. miscnrile per ist alt ice stnt lenese. mama. la~ in caz de l.oal'ce sinii in cOndl\. . ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle. alimcntatie deficitara a gravidei (cor.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. De multo ori se rcpet. Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate .nzim. . pentru a meni. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e.ul est. constitution ale (talie scunda. munca de noapte etc. virst. surori de ocrotirc ). Exist.sin: MultI dmtre el. de singe. re~p'Lra- . Maternit. ceea ee explica frecventa constipatici. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare .ura}..inct. sint sub 3 mm la 36 saptamini. 187 .za • 4-10 .rat in or asul Helsinki (3(10) \.. namte e folosire se incalzeste la 37°C. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete.a: sint marne care nasc numai prematuri. lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~. lucioasa. dm. boli de sistern) etc. Dezvoltare a cart. AlimentuJ de electie este lap. uneorr cu rmscan penstaltice). eu gura mare I)i harbia ascutit a. brelor. iar fontanelele sint mario Fat. •. . 368.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut. s. Greutatea scade la Inceput. gradul ina poia t de cultura. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere.i zarzavaturi proaspete). endocrine.a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici). placenta bolnava..

Este absolut necesar un radiator..:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau.91 psihic. de cele adapt.1.e praf Lactosan sau Haraul. Similac) sau acidifiate (Eledon).ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\. nu stau in ~ezut nesus\mu . J88 Cea mai importatud regula in p. at.ia. . sugarul va fi tinut ridicat in sus. Lenjeria lui se \... prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36. Sobele.d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap . execut(l ordme.-1778).a sil elimine aerul lnghitit. se v~ .1~n.a supt..ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun. Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil..i prea brusc. d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant.ire.. dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn. treaza corect. Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!. jnLiJ'zierea de limbaj. .. care se spala zilnie. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu. In jurul virstei de 3 ani. dO.al'sil U?OI'..e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g.] sub forma de inject. Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba... eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire. Rahipe e. Se alege pentru sugar un pat metalie.a folosind stiele cu apa calda. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te. Parintii prematurulUi. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl . Eleclon. eventual eu 0 solulie antiseptieil.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves .tan~." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii . Pina la 6-8 luni de viata.ulttl~ ~re 1~~ ~. Iapt. prematmii r(cupereaza dir:tr.. ut ill formatea unor propozl\ii.8°C) 9i printr-un terrnometru de camera.t ' 1.i.hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8. care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun. Se va evit.!1 (. . alegel'ea unui anum it produs de lapte.. de solt~ti. urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni. cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut.en~ru un an.i I In caz de guturai.rarea ZI~TllCa e "-. . dr. Ia nevoie. .. . pe zi. d~ la 1694.a supraincalzirea prematurului.e . Orice preparat de lapte.'.. pentru un singur supt. . core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli.1Ilt'gomc. c) Protectia impotriva infeetiilor. Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease . piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi. iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa.. . dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\.enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1. mare om politic englez. Newton (1642-~727 matematieian. in afar8. modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot.im p de 15 minute. Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re.ie 0 data pe silptiiminil.. ~l armna D D S U de doze mari (200000 u. pent. 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll. avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C.I~Ce~~~\dl~continua. astronom 91 f'ilozof englez). Iizician. )lunz~Jtor virstei.a considerare optimista. proa~. este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut.ie . . regurgiteaza ('i .it prin gazele pe care le em ana. I~ adevarate salttll'l.tm 1111 ' plClOare.5-36. So VOl' folosi tetine moi. prof.um1t pre~atUI'. Inpt. caloriferul. mama va purt~ ma~cil.t Ie e )'11 Iunct. Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p. PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C. .. de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie. Asa cum HI m a i spus.zmta nele dintre minti]e st. .. rit .~ ~~~~ " .chlar tota!a.~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil. . . Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer. Scut.. ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm.rins. ~as~pdm~ni. Dupa aceast.ii.l . obosesc repcde. intervalul dintre mese. Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore. care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C.~e(). 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L .0 g .inalnr :. ..a a camerei (22-24°C).1mb...1tlve de. Pentru prev~nirea anen~i~i. masa de infil1)at. separat de lenjeria restului familiei. 5e calea eu fierul bine lncins. . .In vizitil".ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait.~. daca se pl'eparil si se ad rn inis.. pentru a nu-i limita migeal'ile. . a IntIr. se fierbe inainte de a se da sugarului. sub forma. Churchill (18/~1965.\1 2 . Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(.stud!at~. . . d 1 000 2 000 . numal pcll_tla lltl( . tismul se previne prm adrninist. aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea.irs.. aSOClflza. . mare PlCtOI' franeez). indiferent de recornand aril« de pe cut. tet.ul din hibcron. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi.la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml). . e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp.' . La noi in tara. Este nevoie de rabdare 9i indeminare..ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut.. 1 1 . (.cit dup~ lum. t" 'e de 3 ani 600/.ilac).l. Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut..~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati.i.. pentru a preveni arsurile. tre~uie ~il. \Vmston..aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil. Victor Hugo (1802-18~5. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial).Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto). zlenlor motai'll. Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala. ." ....I a lIlll. I' . .baJ. dmtre copm m VlrS. In ult. Dupa fiecare supt. Locomo\la.i vaselor.ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~. nn apnca obiectele la 4 1uni. pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea... apm a merg neII lC P.imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se . inainta de Iiecare m asa.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot.lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ. Auguste Renoir (1841-1919...1imbaju1. .e 91 t. 1. . t. cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \. 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her.~claUi. arata prlll ges Ull. bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece..00 g).ate (Humana. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului.olereazji. . Dupa llscare.ine intr-un dulap special. scriitor franeez). fixat pe perete deasupra patului: sugarului. nu pres st. .. as '.~I eea a . Ia intervale d. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~. zidul din apropierea patului sugarului. .re. sub forma injectahila. Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare.J- 189 .

Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut. i~i formeaza mai greu unele deprinderi. Spre deosebire de prema:turi. dar r aruin cu 0 instabilitate psihica. Jar In perioadele de veghe va incepe sil.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului.i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn. pentru. Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r. Subliniern ace ast. cu mirosul eorpului. cu tonalitate~. pentru a se intern a la timp In maternitate.a toata asupra sugarului. ca ~i eeilalti copii. intelegereu I. Ingrijiri]e. cu . prez int. persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui. Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. au 0 greusub 2500 g.In studiul respect.avii. pl'lma masa este primita Ia ora 7.. Hipotrof'icii prezintil. pergamentoasa. eu imagine a Iigurii. iar cu timpul. 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina.ationale la nastere.a . Este un nou-nascut dintr-o gestat.are intelectuala norrnala. 0 mare parte dintre prernat. sa cada.~e~te c.a..mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba. Daca are un ajutor In gospodarie. mai devreme prematurul. La 6-8 sil.nenuJ ??rmal.lngr~JI~ de aceeasi persoana.30-6 dimine~\.) f1lrll motive justificate. uneori t~eb~f1. Iie lasate pe seama acelei persoan:.iv. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm.amtni deficitul greut.re:ne 91 corect.itati adecvate.iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est.) ti da sentimentul de siguranta. cit ~i de programul intregn faml. 372.tere 0 piele uscata. lanugo lipseJ?te. a virste i gest. testieulii sint eoboriti in scrot. va minca bine i§i va fixa un program anumrt. Alimentatia se va face cu mese mai dese.i in cant. care are nevoie de uniformltat~. vocii. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente). Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat. este bine ca muncile casmce ~a. Sugarul a "propus" un oral'.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile). parul capului este redus. Nurnai mama (sau. de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :.ri grave. au pielea uscata. sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua. Calrnul. de. o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil.a c~ multe .mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent. in?redere. termen prezinta imediat dupa na:. Ingrijit nymal de ea. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar. prematurii sint mai agitati . primesc mai greu alirncntele consist. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st.ai". Intre 2 . Este verba de grupul de copii care.en te. remix caseosa este foarte redus. v.ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil.~. este prima manifestare umana.! mult terr. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5. ell rc act. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte. materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot.a recomandare.e. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit." . dimpotriva. La rtndul ei mama . 374. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata. . Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt.' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj). un premat. adica sa fie . ~ugarul va fi linistit. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul.care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini .ii nervoase. independenta de nevoile lui.a In acest sens. tulburari ale apetitu lui. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. mai ales. mai mici. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~. sa aiha "eucuie ~i vinat. de a-I vme in brave. este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou.lll. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~. somnul deCJine mai organizat. de agrcsivitate etc. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI. prematurii VOl' fi lasati sa se joace. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale .uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut.n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa.arilor motorii §~ ~si~iee.· ..a insomnii. pavilioanele urechilor au cartilaje. Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului. Dupa observatiile noastre. de furie. Daca. turgorul este scazut. desi se nasc la termen. Postmaturul 373. hipotrof'icii scad foarte putin in greutate.sa 0 solicits i~ea mult. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil.amentale ale Iostilor prematuri.. .'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale.uri au 0 dezvolt. ca el eon~lllu~ .2 de Iuni. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt.a. Sugarul se va famili.. 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1. de preferat de catre mama. la nevoie. Daca nasterea depil. seazind din virsta acest. pentru ca stim din o xperient.. cu :ningiieri]~ ei. Or. In general.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen. cu eantitati .a. Anxietatea psrintilor si.Ie casmce tre= cind pe primul plan.ili~: u9uri. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins. Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi. Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil.orie la acest grup de copii. 7-10 190 . ~e va o_bll.eluat. 0 r g ani z are a z i 1 e i.

.. acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'. .e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza.. punct. D. '" '. um po ate fi impiedic tv. Va ria t i a ape tit u lui. a emtarJrea sapt. De cdle ' I ~pte. 2"':3 ore' a 0 mas:: n. doarma un sugar: neintrerupt noa 't.alapta in eontinuare.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte. (slmtmdu-se sated pentru m .esteaza si wuga. past.u tandrete. sugind mai mult ~i ':p a.eia pentru a eructa.'" . pentru a se cuno' t " '" .• 'v r a :-~ 1 me s e lor. daca.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ .4-.' J( me mversa.ontrar " .6 sapUimfni. ~75.oare . .om~ ~:. f'i b .re~te t. Alaptarea. vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa. care Va staJ)]h daca este utila 0 c.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului. Daca mama alapteaza sugarul. pe ]jnga aceste manife ." .elalalt sin. este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t. s- f: V w . In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a .a un supt r tId I " . ea Ifji da seama care din supturi este deficitar. C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a. La rlndul ei. dimpotriva.ide incredere.~ Tagf~ fm . ' C ' dm~ daca . el nu vrea toata cantitatea propuaa.e capul la dreapta 9i Ia stinga.a. d.u! celei de a II.~f1 dup a ora 10 sau chiar . F.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani. um se poate desfllnta masa de noa t ' . e1 invata sa aiba incredere in mama sa. . 11 (masa a II-a). jP ~ . Din experienta ca la fiecare alapt.reptat cantitatea de asemenea.' I . A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince. el l~\. E.ulga mal. mlJla.a..a nn se h saturat la supt. schiteaza mi. dat. .are ii sint satisHicute citeva dorinte. Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta.are.. Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' . Dupa alimentatie.azul 8'. Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa.mamel.ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'. i~i mi. Cantitatea luat.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului. n c.J. care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta. c:antitati rnai ~a~~e ~lguros. Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru... din miezul zilei.I .. mama este dat.nam ca fieeare sugar lsi are e~ie . marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le . lll).Iarn !mp: :~ra intl'e. garul nu Cl'8ste sau chiar' . muls in conditii de curatenie perf'ect.:1 numUl oupa aceea la masa de la ora . Se risc. SCd e lD greutate se an. _ ca u !ma mas. in locul suptului respectiv.a 0 regula stricti't in ceea ee J". _. fara placere. el are sa suga.u stant1ala. La ..t. Plimbarile se fac in functie de anot i .~1 d~ a adapta regirness (c.0 palte dintre ei renunt.nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa. caldura corpului 193 13 . Nu se poate pins Ia 'sffrsit. dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste . 244). Completal'ea se va fa 'e I a.? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c.eva.est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t. se poate da. eu orarul de 6 de supt (pe masa). sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. cind . Odata eu eructaiia. fara a ave a impresia de foame. Jar dupa amiaza _ spre sear& .carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe. In a doua luna. aminala se eonstata ca . . Nu J'eafiI'J.ca 9i intinde buzele.lnd cauta c. Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit.c.l. Pe linga valoarea biologica.a me 1CU pediatru 9i de ore.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor. chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie.a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea. are putere sa suga. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va.~rele de sup t. lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest. prima ~i a doua masa.oare sa-i dea sa suga.orespunzator mamei.at neeesita oral' regulat al meselor. Ie s.ontrazice. deta9ata de alte griji.inamte de penultima Alimentatia .rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si .e.U. Cind c.s~!e ahmentare. Se po ate .o bema secretle. ..' 1 f':_ :: mam.zy alui .1 a s.ac. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV. La masa u. a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit. De obicei. 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. M~lt1 sugan nu au inca un . :Mama va a9tepta c. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ .g mai intli 0) C . pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici. ar pu.ircums r' "Ca masa sugarul !. c.hlar ~ mese). . A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. daca mama lipseste 0 data de acasa. cu placere. pen TU eructatll dac. Se va izola intr-un loc lini9tit.. cit este tinut in brate.s u gar u 1 sa. eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc. Sugarul a prins gustul sinului.a c. "d -." sugaru nu prot. . fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa.utul . a~a tnctt el nu se mai in~arc. nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere. J orei .t i. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit.u medicul.Un. Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate.a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin. . se previn tulbul'arile de apetit. Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala. fie eu pompa.Mama 91 copilul 0 C. Dac.at. fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. dar intr-un mod automat 9i "pasiv". Daca este hranit 1 . mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. ea este acum initiata. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic.orit.~t ' ~e pel' ect egale.ele 243.sip cu foame. SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. Lng hit d Ja ~fn. va consUlta medicul de c. . Dcesa. cei rnni multi a e . Rolul mul. ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment. ~i. Ce1 mal multi suga n renuntj.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds.a Ia fiecare masa este variabila. va fi pus si la • .v.le. mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '.. sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda. pre a. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper.al ~i~eva minute ~i supt. C 1p. 'n Juru oreJ o.. este inutil de a-l c. td' 1 sura d e ocrotire. apoi pllllg~ din nou dupa. u~arul i~tarc.t . la un sugar alimentat exclusiv la sin.stE. fie 0 rnasa de Japte de mama. fie ceai. G.e favorabile unui echilibru sufletesc c. 9i mai tirziu orele de masa. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio. In cazul ctnd nu are lapte suficient. 11 va lasa sa eructeze '. i se va vorbi c. tinerea la piept. I felul n D. u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit.)m 'it. ca 9i c. trept. La primele doua supturi sugarul este mai Infometat. La aceste mese din mijlocul zilei.s. meet. Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta .:' putea minca mai mult pletare. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . m nici un caz dU))a orele 22'.:sd . g t' ' vOl': pe Zl. crescute progresiv.

fiirii microhi.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\./ +4 ('Lu'.: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca. fie pe spate. La sugarul alimentat natural. ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat). a sug(ll'ilor s(m<'lto9i.e !.) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte.60 daca se d au 5 mese. ell toa~k' din lor normals.'i grllsimi) ~iaccesorii. 195 194 . rati a zil nica este de G~)O-800 ml. marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3. en rernediu.'.a. pent I'll rn odul de prcpnrare. a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate.ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC.1'r:" ('ora.e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'.pere! care se ulei e\l yil. call par~ifJI adapt. in prirnelc luni de viat.r (5 g) ili se 1rnpre ullil . \ip:'.oracele ma mei.5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec.. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3.l. rcvi ne In 'l!10-1.140 rnJ/rrHisil.cll' rqn·C'zint. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie . Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului. tilra intrcru.ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf..) (2 masuri a 4.. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat. Unii inghit 0 caut it. In plus. 9i 110-.Hcpartizata la 6 mes«.s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs. putind survcni sernne lipsn mincal'e).271).. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit. incill. nimeni nu-i scoate letina din .. Intre mese. Cifrr le sint pU!' oriont a t ive. nu sint him: natural!1. SUgHI'U] est« iruscare Jill pu. La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}. tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) .i. flurrwnil). Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%).or. B.a in jos.lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a.at.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire . pe hurt.iI'<1 ea unic1. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ. A. Inccpc 0 parte sau.\. Cantit. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit.ului.et inei la p unctele 270.' dl' VHn\ pr lumina ~oll. acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc . avind grijiI sa nu se depilileasd.5 2. + + PODtC'III"('(\ acr). Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei. I'Pspectiv GbO--780 ml.30 In amina a 5-a iii a G-a .e culcat 37G.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte. 1(. a \(.arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24. Ia care se o lingul'itii de z(lhii.]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'.4-4 ill proaspote. fixarca concentratiei ~i pe mrs«. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t.i. . eel e 1 a It e pro d. pliu« ell L! p t«. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute. rnr. Hle.at sirnplil jJl'e. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt. rnamei t isor. fln. hirh-oc arbonat. de ore. di lut.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH. cum sint H umana sau Similac.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal. Marna va pUIle 0 c:lI'P. giisel)t. suaarul o jlHUZ.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe. dacii se d au 6 rnese.'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I.a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt.aton se calculcaz a in modul urmat. sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t.T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml .i.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7.tot t. -est. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{. Lie hid u I d e d i I u t i c.'l in sup t. se inr] i Vltam\r. ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc. I)i m ai bine. se t re pt.ah ar la 100 ml. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput. 000 ml pc zi.(. ("liei. Fieca r« sugar j~i individuaJir. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [. In a5-a-aGa. C.ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z. In rncdiul rural. Tonte D(. a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie. r.conizatil de mcdicul rus $carin.wl a/willi. de mlHna. Ei se opresc at unci din supf. esle dupa masa). 1. R a t ia m e d ie z il ti i c ii. cu orestere norrnala IlU est. deci 1.

rsta de . Nu se arnesteca cu laptele .a ell apa fierbinte. in lunile iunie-septernbrie. Cre~terea 900 g/luna.rersitate. DacB. este bine t. L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet. va fi consultat medicul. de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ.ante chimice. clnd cu alt. 381. Aponti. . Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii. R~zatoarea de sticla. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi. altii mai tirziu. la cei cu tendintii la diaree: merele.a avantajul ea se procura usor. de la v. Se incepe cu 1/2 ling~n1. Inainte de preparare. ci dE uniformitate in alimcntaiie).arnina D primit. in multe erase. a 2-a Fig. se continua prof'ilaxia eu vitamina D.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17. trateaz a e_u subst. morcovii. esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima. Vi tam ina C.ttme pnnt. fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc. La sugarul care primest. se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere.Sugar in decubit in luna ventral.). in lunile de toarnna . nu este un motiv de ingrijorare. eritem fesier intens). Sueurile nu se lncalzesc si. La noi in tara. misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie").ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai.a. Daca aceasta curba este ascendent.cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine. ' Nn.In decit serie in carti (750 g/luna). stfi c. colici.acesta va face dif'icult. citricele.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \. cele mai indicate stnt sucurile ~e mO.0-12 linguri]e.. la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit. tifonul. ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D.a mai devreme. unii demareaz. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici. partea cealalta 196 197 . in strat subtire. a) CuI cat pe spate.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. ~7~. de preferat merele . Fig. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?. La inceputul lunii a doua. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal. in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului. alinele. fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei.strugeI'ea insectelor). sugarul are Inca t. Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere . tomatele. rnorcovii. fie . b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul.6 ~aptamini inainte. 378. ~i dezvoltarea de [ructe 380.eridinta de a sta indoit. 382. eu membrele superioare !ii.i intinse. cu bratele dezdoite.e greu sucul de fructe. Dealtfel. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului). zrneura \. lnseamna ca totul merge bine. prune.e altele in cantit. Sucu:Ile de cirese. deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D. A.ati corespunzatcare vitarninele A fii C).iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i. pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . ba?~· nele . mai ales cu cele infe- E!. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. Op arirea se poate efectua punind f'ructele . vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate. deoarece .a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare.>1oacaze . rare ori concomlt~r:t eu amlndoua. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului.' Sucul se da. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala.i. 102 . G r e uta tea. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative. pere.ul fli gamba de 0 parte intinse. iar cele de.>i rimavara p . Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe.rcovi (prezi nt. (diaree. (Humana. mai ales. Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii. pierSICI.mai bine . . Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit.a curatenie.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale. cu unghiul format din art. traseul eurbei sugarului est. d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia. Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e.s~rsa de vitarnina D.e sub eurba teoreticji ("ideala").daca nu-i place sugarului .ala. care au 0 cantitate mai mare de fier. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt. tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. Simi lac.ul. Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins. 103 rio are in Ilexie. Milupa .olerat fii e?:r.sueul de larmie fii de portocale. La cei anemiei. acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit. SMA etc. deoarece sugarii n~ au necoie de dl. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive. Daca r arn lne orizont. f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint.a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e.rernit atilor. ' .ati si la primirea Iaptelui.

ele lnt ins.) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului.ul celei de a treia luni. toarele rmc: art. ' la f'lrx iur. permi1. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei.te yorba de 0 manifest. EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine. I) marna va fi calma. mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se. a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) .i : va ii aliment.i suzeta in fiecare . VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl. scata etc. Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\.. in ordinea ef'icieritei.ul celei de a doua Iuni.nte diareea. b} A~ezat pe burta. 383.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit. are 0 oarecare indispozitie 51' agita. Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde. sacad at ("eil un cosmonaut"). Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal. cu mi~cari de amplitudine mare.e aproap~ cont. fie pe hurt.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste. 103).! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1).f]ectate.04). yipi'!. de ora inainte de ora prevazut.11e~. Cal~ura ~.IzctlL Nu uita1i sa fierbei.apta.ul lUI pe nurt. inca trasi inapoi. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale . e) Pozitia in pat. alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea.a pentru reincepe mai intens.\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at. lunri mama nu poate dist. alternat.edeaza. degetele sugarului se desf'ac si. Pina la inceput. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub . in pat fie pe 0 parte. ci sHi ell t orar. cah. Capu! are teridinta stea inclinat.. pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est. GJeznele ~i talpile sint int inse. aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l. sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°. Pozi+ia pe burta are doua avant. cu capul ridicat nu prea sus.bralele de-a lungul ca pului.a.lt daca :llama cauz a lWrd."da i'l. privirea sugarului de 0 luna IlU "pri.I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at. u. 104 . ceai "ruEesc". incepind din a II-a-a III-a silptamina. dcst. nu sint motive . v. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat. Dad 5e de mai lunga de timp.) sau consunnd u un?!' medicarne.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU. Nurnai spre sf'irsit.. lipit "piele pe picle".ind sugarului sa-Iii rind.i ai cefei.Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig. superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct. Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr. l":1sol(-. nereusind sa nu in8a in mod st abil .U de comunicare.cariJe ramurilor. 11 este prea cald sau ll jene.' . Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate. Bratele sprijinul se face po antebrate. degetele sint adesea desf'acute. 384.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a. .lzfl 0 l\lmiJ~a. Hhul Spre sflrsitul (':'. el este dad\. sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului. in ~i de yeselie. A' \ipn cstI' iDca rnodul sa. modul de d.e tendint a de citiva ani). Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. cioare") concomit.ificii de t chnic. 2) c(' estc alimr-ntat . el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig. Yill'zJi. sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0. Limbajul. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > . discutati'i: sugarul \'. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ. spre mceput. in tot cursul lunii a d oua. 0 chi i.insa.. din cind in cind pedaleaza. sprijinit pe virf'ul picioarelor.ia acelor de ce asorruc. este ud. sugarul tine ca p ul t:. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn .are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 . I.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi. Inccplnd elm p a rt e a dr.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate. 1. (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta.l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il. c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor.ul !unii a doua ~iInceput.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha.:hdoll"IC.a (cum est. Gingllrl:tlll. s6-~i cunoasca marna.iv.ipage~te "automat".ent cu arnbele picioare. Foarte ineet. Survine. d) Sustinut de axile (subsuoara).at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet.n:ptat recotTlaIldiim. sugarului. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important. Da torit. A. sugarul va fi tinut 2-5 minute In.e in af'ar« fata de sold . ehe). 8i' de miscriri le muschilor rnimicii. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat. care VOl' Fig.lZadec.a din pi. el re actioncaz. de partea mernbrelor irrtinse. urrn aPeturu . S8 t alit de mult. ln acest f'el intestinale c.n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ". he. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms. I: et c I c. Umerii sint. pl:ea put-erniea. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute. de de crrusie de gaze. "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful