Tema 1. Managementul calităţii – componentă de bază a managementului organizaţiei 1. Semnificaţia şi importanţa Managementului calităţii 2.

Obiectul de studiu al managementului calităţii 3. Etape în dezvoltarea managementului calităţii 1. Semnificaţia şi importanţa Managementului calităţii Managementul calităţii este o teorie a lumii moderne. Născut în SUA, în anul 1924, el a găsit în Japonia un teren excepţional de favorabil pentru a se dezvolta începând cu anii 1950. Contribuţii majore în dezvoltarea managementului calităţii au fost aduse de W. Shewhart, E. Deming, J. Juran, A. Feigenbaum, B. Crosby, K. Ishikawa, J. Juran etc. În prezent, managementul calităţii se profilează tot mai mult ca un imperativ major al dezvoltării întreprinderii. Importanţa managementului calităţii rezultă cel puţin din următoarele considerente. 1. În primul rând, pentru o întreprindere, a realiza şi menţine calitatea dorită de client, în condiţii de eficienţă, reprezintă o necesitate în afaceri. Realizarea acestui deziderat este condiţionată de utilizarea planificată şi eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare de care dispune. 2. Pe de altă parte, clientul doreşte să aibă încredere în capacitatea întreprinderii de a-i furniza calitatea cerută şi de a menţine această calitate. Pentru câştigarea acestei încrederi întreprinderea trebuie să fie în măsură să demonstreze că are implementat un sistem al calităţii eficient. 3. În afara celor două aspecte menţionate, întreprinderea trebuie să ia tot mai mult în considerare cerinţele societăţii, concretizate în reglementări şi alte restricţii, care vizează protecţia vieţii şi sănătăţii individului şi protecţia mediului înconjurător. În literatura de specialitate sunt formulate mai multe definiţii ale managementului calităţii. Juran defineşte managementul calităţii prin funcţiile acestuia în termenii triologiei calităţii. În opinia sa managementul calităţii cuprinde trei procese principale de management: planificarea calităţii, ţinerea sub control a calităţii (quality control) şi îmbunătăţire calităţii. În opinia lui Kelada, managementul calităţii reprezintă un ansamblu de activităţi având ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optimă a resurselor. Acest ansamblu cuprinde activităţi de planificare, coordonare, organizare, control şi asigurare a calităţii. Conform standardului ISO 9000:2005 managementul calităţii coordonează activităţile pentru a direcţiona şi controla o organizaţie cu privire la calitate. Coordonarea şi controlul cu privire la calitate include în general stabilirea politicii în domeniul calităţii şi a obiectivelor calităţii, planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii. Obiectivele calităţii sunt complementare altor obiective ale organizaţiei cum ar fi acelea referitoare la creştere, finanţare, profitabilitate, mediu şi securitate şi sănătate ocupaţională. Încercări de definire a conceptului de managementul calităţii au evidenţiat următoarele aspecte: Este o politică sau o strategie a organizaţiei în domeniul calităţii Este o filosofie care descrie obiectivele organizaţiei în domeniul calităţii Reprezintă o strategie globală a calităţii Reprezintă politica organizaţiei prin care aceasta tinde să-şi mobilizeze toţi membrii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor Reprezintă satisfacerea nevoilor clienţilor în ceea ce priveşte calitatea produsului.

2. Cei mai reprezentativi termeni care alcătuiesc această tematică sunt: Organizaţia. prin prisma proceselor determinate în cadrul ei Calitatea şi aria de aplicare a acesteia Politica în domeniul calităţii şi Obiectivele calităţii. CTC aparţine primei jumătăţi a secolului XX şi s-a caracterizat prin separarea managerilor de către executanţi. Un sistem de management al calităţii trebuie să asigure controlul factorilor tehnic. Prin organizaţie se înţeleg agenţii economici producători de bunuri sau prestatori de servicii. Inspecţia calităţii – controlul pe parcursul procesului de producţie.Etape în dezvoltarea managementului calităţii De la sfârşitul secolului al XIX-lea metodele de organizare a activităţilor pentru atingerea unui nivel al calităţii au cunoscut cinci etape esenţiale. conducerea ei şi pentru fiecare angajat. implementarea. Acest principiu este valabil pentru organizaţie. restaurante etc. perioadă în care Crosby lansa conceptul „zero defecte în SUA” iar în Japonia se înfiinţau „cercurile calităţii”. Control tehnic al calităţii (CTC) reprezintă un ansamblu de activităţi prin care se apreciază conformitatea unui produs în raport cu specificaţia. cum ar fi Calitatea totală – abordare sistemică ce implică ansamblul resurselor umane din . sau standardul de referinţă. Aceasta înseamnă stabilirea unei politici proprii în domeniul calităţii precum şi a obiectivelor referitoare la calitate. Câmpul tematic al MQ vizează o paletă extrem de largă de elemente expusă în standardul ISO 9000. controlul calităţii. MQ nu înseamnă să faci o impresie ci să-ţi evaluezi real potenţialul şi să-ţi îmbunătăţeşti performanţele. asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii. 2. precum şi evitarea erorilor printr-un sistem transparent de procese şi relaţii clar definite. Anii 1980 reprezintă etapa apariţiei şi implementării unor concepte integratoare de calitate. 3. Asigurarea calităţii (AC) – generarea încrederii clienţilor şi a conducerii în capacitatea organizaţională şi tehnică a întreprinderii de a introduce şi menţine sub control procesele. organizatoric şi uman care influenţează calitatea produselor şi serviciilor. instrucţiunea. F-le calităţii: planificarea calităţii. În esenţă CTC se bazează pe controlul final al produselor sau subansamblelor fabricate şi retragerea de la livrare a celor neconforme cu prescripţiile tehnice. hoteluri. documentarea şi certificarea SMC Standardele ISO referitoare la SMC Documentaţia SMC Costurile calităţii Auditul calităţii Tehnici şi instrumente clasice şi moderne ale MQ Metode. instituţii de învăţământ şi cercetare. Obiectul de studiu al managementului calităţii MQ are drept scop implicarea managementului organizaţiei în aspecte legate de calitate. îmbogăţindu-şi progresiv conţinutul: 1. 4. indiferent de forma juridică şi mărimea organizaţiei dar şi primării. proceduri şi resurse necesare pentru satisfacerea cerinţelor calităţii 3. Etapa de AC a fost practicată începând cu anii 1960. Strategiile calităţi Teorii şi concepte ale MQ Sistemul şi subsistemele calităţii Proiectarea. spitale. Inspecţia calităţii a produselor şi serviciilor este prima formă de manifestare a preocupărilor în domeniul calităţii şi a fost practicată după Revoluţia industrială şi până la sfârşitul secolului XIX.

metodologii. şi în acelaşi timp. practici. între compartimente şi între locurile de muncă din cadrul unui compartiment. a răspunde pentru calitatea muncii sale. .prin TOTAL înţelegem că toate procesele. într-un mod eficient şi care să confere personalului încrederea în management. sevice etc. Managementul calităţii încurajează organizaţiile să analizeze cerinţele clientului. prin aplicarea conceptului „zero defecte” şi îmbunătăţirea continuă a proceselor şi rezultatelor acestora. să fie utilizate în mod creativ. care are următoarea semnificaţie: . preţului. TQM însemnă conducerea tuturor elementelor unei organizaţii. să definească procesele care contribuie la realizarea unui produs/serviciu acceptabil pentru client şi să ţină aceste procese sub control. produsele şi serviciile unei organizaţii sunt corelate şi implicate în realizarea şi îmbunătăţirea calităţii.prin QUALITY înţelegem satisfacerea cerinţelor clienţilor şi ale societăţii. Managementul calităţii reprezintă în esenţă un sistem prin care este asigurată calitatea astfel. echipamente şi a tuturor persoanelor care sunt implicate sau afectează în orice mod calitatea produselor sau serviciului. Deming. cum ar fi procese. Specialiştii consacraţi: Juran. sisteme. încât să fie satisfăcute nevoile beneficiarilor din punct de vedere al performanţelor produsului.prin MANAGEMENT înţelegem că problema calităţii este esenţială pentru conducerea întreprinderii care are misiunea de a antrena tot personalul pentru a avea iniţiative. Astfel.organizaţie în scopul satisfacerii cerinţelor clienţilor şi ameliorării rezultatelor economice ale întreprinderii. . timpului de livrare. furnizori). Se conturează astfel o nouă etapă de asigurare a calităţii denumită Managementul Calităţii Totale (TQM). Scopul principal al TQM este de a crea în organizaţie un climat în care totalitatea resurselor sale materiale şi umane. Spre sfârşitul anilor 1980 se constată o preocupare sporită pentru impactul pe care îl au procesele desfăşurate în cadrul organizaţiei asupra mediului şi se conturează ideea unei noi abordări a relaţiei client-furnizor bazată pe aplicarea acestora şi în interiorul organizaţiei. 5. pentru a mări probabilitatea de creştere a satisfacţiei clientului şi pentru creşterea satisfacţiei altor părţi interesate (beneficiar. Feigenbaum lansează în această perioadă noi concepte bazate pe controlul total al calităţii (TQC) care sunt aplicate în Japonia. Aplicarea managementului calităţii în cadrul organizaţiei poate furniza cadrul pentru îmbunătăţirea continuă. . Se realizează astfel o abordare globală a activităţilor de ţinere sub control a calităţii în cadrul organizaţiei bazat pe un nou concept – Managementul calităţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful