======="_" __ ~ =='c======~-il_

-

I Pr~tilll--pe unu anu 10 f1. I I Pe "., de anu 5 f1.; pe 'i" I

i de ann 2 11. 70 cr.

j_Pcntru Homaul'a 2 galbeni, I

II «ousistoriu 0 lupta desperata in contra episcopului Hac-

man. lsi atrase stim'a tuturor romanilor ; dar Haeman n

liumineca, In !) main, catedral'a din Cernauti \',1 dcstitnl, dimpreuna inca cu unu consiliaru rom ann, si ave 0 mare sorhatore , atunce se va serba instalaren i amhii snferira nmlte perseentinni,in urma inse densii noului mitropolitu al

Hueovinei si i laimutiei. Dorimu si noi a e~mtrihut In eSllT'immca hncunei goneralo , de(:i rnzestrumu acosta pagina iocmai fiC diu'a uceea en portretul aI'chipastorului salutatu eu enlnsiasmu din t(lLe partile.

Silvestru (Samuil) Morariu Andreevicfu s'a nascutu la 14· nov. 1Hl Hin MiLoeul-llragomirnoi, satll in BIt-covina, undo parintcle seu a Iost preotu, 8tudiile liceale , Ji losofice si teologice le-a fucutn in Cernauti, terminandu-le la 1H1·)3 ell suecesul celu mai bunu. Apoi fie in sura si functiona 20 de ani ca preotu III Ceahor.Iangn Cernaul.i; intr'aceste inse i muri s()(,:i'a, si densul remase vcduvu de timpuriu.

La lHfJ2 I'll inaintatu de referendaru al consistoriului , conducendu totu-odata si Invetlamentul tipicului si al cantarilor bisericesci la seminaru si la se()I'a de musica vo~ala bisericesca.

La lHfj(j reorganisandu-se consistoriul, fu numitu consiliaru al consistoriului, unde apoi i se deschise unu terenu largu de activitate, si sustinendu in

II Nr.32.

ANUL XVI.

1880.

Noul mitropolitu al Bncovinei.

Silvestru Morariu Andreeviclu.

202

F A MIL I A.

Anul XVI.

totusi lure reintegrati in posturile lor. La 1873 muri Hacman ; doi niitropoliti, Bendela si Blajevici, se succedara ; amendoi hetrani bolnaviclosi , si in totu timpul ocarrnuirii 101' parintole Morariu Andreeviciu fu conducatorul spriginitoru al clerului,

La 1874· Intra in statul monachalu si fu inaintatn indata archimandritu catedralu, primindu numele calugareseu de Silvestru ; trei ani mai tardiu fu numitn archimandritu archidiecesann si vicaru generalu al mitrepoliei ; dupa mortea lui Blajevicfu ajunse administratoru al eparchiei, si 'n urrna in lun'a trecuta fu numitu archiepiscopu si rnitropolitu al Bucovinei si Dalmatiei, spre

marea bucurta a tuturor Homanilor. .

Non! archipastoru s'a ilustratu in literatura nationala prin mai mnlte opere. Astfel inca pe cand functiona cit parocu in Ceahor a publicatu Hi opere didactice romano, pentru ~e()lele primare si licee, cari se tntrebuinueza si astudi, In a dou'a si a trei'a sditiune. A mai publicatu : » Predice pentru dumineei si f'erbatori", done broslure musicalo , continendu punerea pe note a cantariior bisericesci si a tipicului; totn odata e presledintele comitetului editoru al singurului diuaru 1'0- manescu din Hucovina.: "Ami(;nl Poporului".

Aceste date, pe cari 10 estragernu din » (:azet'a de Bucuresci «, lc mai intregimu en urmatorele, scose totu de aeolo : La 1R71 a elaboratu unu proiectu de lege pontru congresul hisericescu, care a si fost sanctionatu de monarcu jn ncelasi ann; in mai multe renduri a fost alesu doputatu in diet'a provinciala si In senatul irnperialu, -- are meritul de a se fi introdusu si limb'a 1'0- mana in desbaterile dietei Hucovinei, care l'a alesu si membru ul cousil iului udministrativu al fierii. La 1R70, pe cand bogaLll1 Iondu religionaru era in pericolu de-a Ii inghititu, PI'. SSa a Iost capul meetingului adunatu pe tolog'a Cernuutilor, in numeru de vr'o 3000 tierani, 50 proprietari mari, peste 200 preoti, cateva sute de rezesi si mai multe dlecimi de industriasi si comercianti.

Facultatea teologica a universitatii din Cernauti i conferi titlul de dr. al teologiei ; ier Societatea pentru invetlatur'a si literatur'a poporului romanu din Bucovina, al carei vice-presledinte fusese, l'a proclamatu membru de onore,

In vietf'a privata este el'o amabilitate ostraordinara catra toti eei ee vinuin eontactu cn PI'. SSa. Nobilu si gcnel'OSll, llluHi tineri studenti, fara mijl()co, lsi daIm'eseu adi earier'a ajl1li)['elor oferite de parintelo Morarill. Totn PI'. SSaie se datOl'esee si mal'irea pcnsinnii vednvelor preotese si a eopiiIol' lor.

I lin ea03ato1'i'a sa a avutu doi cop[i: nnn baiat.u si o feta. Fiic'a sa ast.adi est.e so(;i'a unuiadin eei mal distin"i preoti, Al'Iemie Berariu, paroeu in Ceahor si membnt al eomisiunii esaminato1'e Ia faeultatea teologiea din Ce1'nauti. Fiul seu, absolventu al faeultatii de dreptu din Viena, este judeeatoru de instruetiune in Cernauti.

FelieiUunu dui()s'a Hucovina de stralucit.'a acnisitiune Sl dorimu noului lllitropolit.u multi ani!

Nou proiectu de ortografia romalla. Comisiunea a!esa de Academf'a rOmaDa pentru eompunerea unui nou proiectu de ortografia romana, si-a presintal.u Aeademiei luerarea prin raportornl sen dl T. Maioreseu.

Yom estrage punetele esentiale ale aeestui proieetn:

Pentru eei ce sImi deprinsi eu antagonisl11ul dintre elimologismn si fonetismu si ne-aru eere numai de eat o caraeterisare a proiect.ului nostru ortografieu dupa acea despartlre orecum seolastiea, putemu diee - serie dl Maioreseu - in scurle euvinte: pe eand ortografi'a de pana acum a Academiei romane era intemeiata pd nnu etimologismu temperatn prin coneessiuni fcmetice, 01'10-

grafi'a propusa in proiectul de facta este intemeiata pe unu fonetismu temperatu prin necessitati etimologiee.

Punctul nostru de plecare este dar acesta : flu-care euventn se scrie cum se pronuncia.

Acestn principiu va da limbei romano 0 scriere simpia, uslora, eon forma atat cu ideile limhistice moderne, cat si eu cerintlele pedagogics in scola,

Aplicandu inse astadi acelu principiu foneticu la alfabetul latinu , cu care sunternu datori a sene limh'a nostra, fiindu ca este propriul nostru alfabetu stramosiescu, constatamu, ca pe de 0 parte alfabetul latinu are unelo lit.ero, carora nn Ie mai corespunde in limb'u 1'0- mana nici unu sunetu deosebitu si care ne sunt prin urmare de prisosu, si ca pe de alta parte limb'a romana arc cateva sunete none, cari trebuiescu insemnate in scrisu, dar pentru care alfabetul latinu nu are litere deosehite.

Acestu faptu din urma ne impune introducerea unor semnenoue, si in lirnitele strimte ale acestei noue lntroduceri, trebue S8 tinemu sema de considerari etimologice marginite la ensusi limb'n romana. De altmintrelea remane principiul : Aeele sunete romane pentru cari avemu liter' a latina corespnndietore, se scriu totu-de-una cu acesta litera.

leta cele done regule gcncrale, do cari a fost eondusa comissiunea dvostra in s'ahilnea ortografiei. Viu acum a ve areta aplicarea lor In «asurilo speciale, de cari ne-amu ocupatu si in privintf'a carom amu pututu ficsa modul de scricre.

I. Litere si deprinderi ortografice latine, care nu se mai potrivescu cu limb'a romana si trebuescu dar eliminate

din scrierea nestra,

1. Literile latinc y, ph, Ill, qu, si k, no mai av(~ndn in Iimb'a nostra de astadi sonurile Je)J' ('cwespnnrliel.{)J·c, nu se VOl' intrebuintla in scriercu romana, Esceptiune pentru unele nume proprii, Quintilianu Y psilantu etc.

2. Duplicarea consonantelor se ad mite numai acolo, nnde proyine din alipirea a done cuvinte romano, din care nnul se term ina si allul incepe ell aceeasi consonanta, sen en 0 consonanta de acelasi organu, inse numai in launtrul limbei romano, unde se si aude. Vom sene dar: innotare,innttscntll.. innoiro etc, Yom sene inse apl'ohul'e (en nnn singlU'll p), ,tlirmare, eoJahof'al'c, dupIieare, eomoditale etc.

Se lasa latitndine a sc s(,de illltmltil'c sell imnut!tire, inmormentare sen immol'fnenlal'e. \rom serie inse iotxl-rle-una impronna, impilme, ill1p:leare ele.

3. Se admite dnplieal'ea lui s si in pll(,~inele cuvinte, in cari pClLe servi pentru evitarea confnsiunii intre dCme intlelesuri diferite: mass a (Ia masse) si mas(t (la table) rassa (la race) si rasa (ras()e), cas sa (la eaisse) si casu (la maison).

4. Deosebirea nuantlei de Pl'ol1lll1(;iare a Illi s e{t z in mijlocul si la tel'minarea ellvint.elor nil se IIlSCrnneZa, aflandu-se numai in c1lt.eva euvintc nOll primite si prin urmare nici s nn se dllplica in mijloeul cllvintelor aco10, unde remane s dupa natnl"a lui. Yom serie dar rosa, frances:l. sintesi'l, nasaln, na"lll, fnunoslll etc.

5. Consonant' a clubla x pasl.ral.a in alfahetul latinn din veehiul alfabetu eampann, 0 pntemu primi si noi ea o inlesnire grafiea pontI'll impl'ellnarea lui c si s in neologisme si in nume proprii: xilografio, lexi(;Onll, Xenocratu, Alexandru.

Se lasa inse latitudine a se serie expcdi~inne si espedi(illne, esemplu si exemp]n, dllpa cum vre se pronuneie seriitoriul.

II. Sunete si cerintle ortografice ale limbei romane, pentru cari nu se afla litere in alfabetul latinu.

1. Sonul f.ie] se va scrie fotn-de-una j.

2. Sonurile [el] si [gI] se VOl' serie cu c si g ina-

Anul XVI.

F A MIL I A.

203

inte de e si i si eu ei si gi inaintea celorlalte vocals. e, de si este intonatu; de e. vorbescu, vorbesci, vorCand inse literele c si g au se sune c si g inaintea vo- beasca, obstesculu, obsteasca ; sapte, ~arpe, alaturea eu calelor e si i, se VOl' scrie cu eh si gh. septe, serpe. 0 tntonatu deca este urrnatu de a, a si e,

Vom sene dar: eine, ginire, ceapa, geana, ciaslovu, se preface in oa, dar inainte de i si u remane 0, de es. eiocarlie, ciuta, giamu, Giurgiu, cheie , unchiu, ghemu, port, porti, poarta, moarte, moarta, mortul, mortii,

ghinda, etc. *

3. Sonurile ISil si [tIl, se VOl' scrie totu-de-una cu Aeademi'a a desbatutu acestu proiectu in sfedintf'a sa

~ si t, adeca s si t insemnate cu sedil'a francesa. dela 13/25 aprile si din diu'a urmatore, sledintle ttnute

Pentru sonul Ix I se admitu doue scrieri, Acolo, unde ,1' '> idi I D it I' D . I . di " 1

fl ti , A AI'I" ' 1 d' t ' d SUJ presi lU ommtoru ui, nupa ungi iscusrum, cere

ec runea roman a 1 arara ca provemnc u in r unu ,se I} t' "A t ,', A iect I

" I I" d I fi ,v punte prime se pnmra III .ocmai ca III proiec u; a

','a sene cu q; asemenea aco 0 un e se arata ( ia SI ret I 6 d « t f I'd' 10

J' int I' -imite A limb': >? / I' ,'pune.u espre"u scurtu nnam, sa eCISU cu .

( III cuvm"e e pnmue III nn a romana ca neo ogsime , turi t 9 ( . ' dl H d I A t I'

A I I I " ' vo .un con ra caci as eu, care e e III con ra Ul

in ce e a te casun se va sene cu z. C ,t I' . A t I' tarii )' I' , ' ,

D ',I dl ( d)' dl ( d) d (di »n " sU,r u,' ipsi III mom en u vo .arn, ca ace a se se scna ,

e esernp u: ere I ere u, vel' l vel' e, eu 1- A "IV' I' v« 1'« t' I d f 't

, ) di l' (di > l') A'" " he .' I I " b ,Ill pnvinu a Ul,,1 scurtu, a Ul »0 CU ar IC u ne e uu u,

vmu, loa lUI na, mse XIm ieseu, za ogu, ucrezu, 0-1 ' I ' 1'«'«

tezatu, ' pro~ll~me SI ,nume~a u, pre cum SI a~npra u: » oa SI» e~

Ll [ "I ' •• ', • . • d . for fl '. decisiunea sa amanatu pe anul vntorn, pan, atunce in

l, SIC se sene cu, sc un e v,le-o o,I,ma ectionara li 'I I Ad" tra I d A,'

A '..:. 'd' .. 'r • •• ' '.' ( IlHU'l :ure e ,ca emICl se va pas.ra scrlerea or e pan

roman a arata unu sc, III care a provenitu : cunosci cu- I I 'II' 10 t t ., A t d ' 'c A'I

) (pescuitu) , .' anescu) acuma, ce e a ,e s a orin se VOl' m 1'0 uce numai ueca ..

noscu), pesce pescuttu), romanesci (romaneseu ; aseme-

nea si in cuventul a sci cu derivatele lui: sciintla, consciintla etc. Se scrfe inse : Stefanu, stergariu, asteptu.

G. /itl si It~ I se VOl' lnsemna en semnul '--' pusu deasupra voculei, din care In launtrul forrnelor flection are ale limbei romane si chiar ale neologismelor introduse, se vede eil au nrovenitu: Numai in persori'a a 3-:1 singulara a pertectului simplu de conjugarea I se va insemna :1 (en circumflex). Aeolo unde nu se constata provenintl'a lui i1 si (\ In launtrul limbei romane, se VOl' insemna cu :1, afuru de i la inceputul euvintelor cu in,

(pasce), vedu, vemana (manualu), in, indata , ince-

Cum se rupe ...

_ urn se rupe-unu firu de

-')I7!fi . ., 'r-"",x~._)~ Neputendu-se lega,

{~,~-::- Astfel firul vietii mele

, '\ .. ,/'~ Este ruptu de man'a tao \ ''\~'

atia,

care so va tnsemna ell i,

Vom serie dar: pascutu, pastoriu, diendu (vedere), Iaudundu, culogendu, W,uda, umbla , p:lntt, e(mcill, i'rtnl{1ll:1, putu ele.

O. u scurtu Ilnalu se va elimina In tote easurile, unde nu se aude. Vom sene dar: Om, bun, vedeam, lucram, etc. Acest'a este parerea majoritatii comissiunii.

7. i scurtu se va insemna eu i simplu fara sernnul scurtarii. Hegul'a pentru cetire este: i finalu simplu se pronuncia totu-de-nna scurtu, afara numai unde este cu neputintla. In casurile, unde este Iungu (in unele forme

de conjugare) so urata lungimea prin accentul gravu. F eli uri t e.

Vorn sene dar: oamenii, copii, arhitri, a aucJi, elu Statistic'a mortalitatii, Nn trehue a abusa de

awl], tu audi. statistica, tnse nu trebue iorasi a 0 esclude sistemati-

Asl:: .. semnul scurtarii va remane in scrierea romana cesce, In fia-care anu , moru cate 30 de milione de numui pentru tnsemnarea umbririi voealelor in a si e, omeni, More pe Ita-care di prin urmare 91 de mii. Ceea simplificare forte importanta pentru invetlarea cetirei si ce vine mai multu de unul pe secunda. Ei ! ce ve ganscrierii in scole. I diti '? Fin-care tic-tic al pendulii v()stre dil semnalul de

H. Artieolul nedefinitu, pronumele si nllmeralul 0, plecare a unui sufletu muritOI'u, si c:'tnd dieemu nemud. e, 0 easa, odata, amu dat-o, se va serie eu 0 si nici ritoru este mai cu serna de a potrivi mai bine fras'a. odata cu ua. Insedar de a mai adauga, ca se propune 0 incrueislare 9. Apostroful nu se pune lnaintea artieolului feme- de sositi si de porniti, si ca uascutii s1'l11t tofn a1:1t de

nimu a; prin urmare se va serie: easil, mas:l, etc. uumerosi ea si repausatii, Unu omll care n 'avea alta

10. Neesistftndu Iliei 0 eausa paleografiea pentru treba, a caleulatu, ea din timpii istoriei, a lDnritll pe serierea aeeentelor, remilne llult1ai trehllintl'a logiea dreptu globul nostru, mai multu de cat 2G de patru-Ili6np de singura causa penl.l'upJ'imil'ea lor. Tl'ebuintl'a Iogica inse individi din ras'a umana. Teta in fine cifl"a dupa CHm a in limb'a rom:lna (:;11 pentru aceentuare se marginesee stabilit'o: 26,688,843,285,075.840!

la conjuga(.iuni. Acol0 deosebirea tonului aduee deosebi- Din statistic'a casatorielor. In 11l0mentul eand rea intleleslIlui, tonul lrebue dar neaparatu esprimatu eestiunea divortlului se agita 1n Francia si Halia, damn prin aeeentu, si anume prin aeeentul \ primitu si cunos- cateva fapte curi6se relativu la easatorii. U)ta v8rst'a cutu penl.r·u asemenea easuri. Vom serie dar vede, inse esaeta la eare omenii cei mai ilustri au parasitn vietl'a de a vede, landa, insp lauda, fae inse faeu. holteiu. Shakespeare, la 18 ani; - Franklin, 24; -

11. Aecentul ' intrebuintlatu pana aeum peste e si Mozart, 25; Dante, Keppler, Burke, Walter Scott, 26; - o pentm a esprima diftongii ea si oa, esle atat in con- 'l'ieho BraM, lord Byron, Washington, llonaparte, 27; - tra regulei scrierii romanesci: cit ac:ele sonuri romane, Sterne, 28; - Linee si Nelson, 29; Hogart si Peel, 32; pentru care se seie liter'a latina eorespundrel(n'e, se seriu Davy, 33; - Aristotel, 36; - Wellington, 37; - Wilcu acesta litera, cat si in contra naturei semnelor, nefi- berforee, 38; - Luther, 42; - Addison, 44; - Youngs indu chiamatu aceenlul in niei unu alfabetu a esprima 47; - Swift, 49; - Buffon, 55; - in fine betranul pe a. Thomas Parr la 120 ani! Si nu eredeti, ca el ar fi mu-

E intonatu, deea in silab'a urmal(n'e se afla a, a si ritu a d6ua di; el trai inea nnu timpu de trei-dleei si mai ram e, se prefaee in ea; in eelelalto easuri remane doi ani.

Cum se rupe ori ee flare

Dela radecin'a sa,

Astfel ruptu-mi-ai noroeul

Prin eternu eu man'a ta!

De atunei eu umblu'n lume,

Ratacindu neineetatu,

Dintr'unu locu in alte Ioeuri,

De furtuni amerintiatu!

G. V. Stefaniu.

132

204

F A IT{ I L I A.

Anul XVI.

Dumiueca Luni

Marti Mercuri

.Joi

Vineri Sambeta

Catindarul septemanei.

---_.----_---

~~l:'(~~~ept. l:i~I\~ III Nu~:!>tl~~~~l~~~r =S=i=I~1 :~~~~'=icII~:=~=J

'mill 9"j S: Mart. Simeon. 14138 117 22

'128110': Apost. Jason, Cuintil. 1436117 2,t

'29",11',1, SS. B M. din Chizicu, 14 135 'I' 7 26

1,30'[12 'I Apost. Iacob. I 4 33 I' 7 27

, 111131 Prof. Ieremia. " Lj. 32 I 7 28

II 2'.\11.1,1. Ad. mos. P. Atanasiu. 114: HO '17 ;I()

i 3i15' S. Mart. Timoteiu. Iii. 2\11, 731 .

nilor", spre a gasi adapostu si ajut.oru III »Samuil« prietenul seu ; aice a traitu el apoi e:Ulva ani, In linisce si lucrandu In continuu. Este apropo de mine gradin'a si in ea casutf'a cu cele done turnurelo, In care ohositul nostru cronicaru lsi cauta alinare prin luct-ari noue , juvaere ale literaturei nationale, cari --- remuse utannscripta-cformeza adi 0 decore si fala a hibliotcoei numite.

A treoutu multu timpu de atunce, si timpurilo au schimbatu multe. Oradea-maro a seapataln in 1'01111 seu de mai nainte pe terenul cultnrei nationale romane.

Vicna 3 maiu, Pre stimate Domnule Hedactoru '

Sciu, ca en placere intrehuintfatt ori ce ocasiune de a notifica Onoratului puhlicu romanu unelo schitle si

* detaliuri des pre mic'a colonia romnna din Vien'a. Multi

lrinariu romanescu in Oradea-mare ' conoscu societatca social-literaria » llomani'a juna."; mull i

leta eeea (,f) inainte cu doue-dteci de ani mCI nu sciu si gfurstarilo, sub cari si in urm'a cnror'a, contovisum, cu atAL mai putin speram, ca tocmai eu se fiu pindu-se din cele 2 societati romane esistente mai inaacela, carole s(:) realisezu aice aoesta ideia ' inte act in Vien'a, se tnfiintta societatea » Romani'a

Oradea-mare in timpurile trecute, in anii de d(me-l.iuna«, care la inceputu de si mica dupa puterile ei, totusi dleci si trei-dleci ai seeolului presinte, a avutu unu rolu -cu timpul deveni foculariulu datatoru de tonu, pe langa im portantu in islori'a literaturei nostre, Barbatii romani i care totu romanul petrecutoru act tncepe a se centralisa. de litere allan adapostu si spriginu la archiereul de pe I None ani treeura deja, decand susta societatea Hoatunce, al carui nume am onorea a-I purta si eu. mania juna. Pre cum in totu anul se serbeza aniversarea

Hibliotec'a episcopesca d'aice este martora in pri- infiintfarii societatii respective, astufel si in estu timpu vintl'a acest'a, citei - de si multe opere duse din ea se Illara mesuri pregatit(n·ie de eatra On. eomitetu al so-- totusi mai contine si astadi numerose esemplare din cietatii. ea acesta serbare ponderosa pentru societate, se tote sel1erile publieate pe timpul aeela, pre cum si unele perenrga in unu modu catu se p()te eu demnitatea si pre pretiose l11annscripte inca inedite ale nemuritorilor prestiglul ei. Aniversarea se prefipse pre 1 Maiu a. e., nostri din epoc'a renascerii lil.eraturei romane. unde dupa programa primo loco era partea ofici6sa a

Alce Hojinea, seriitoriul »Anticilor romtme", Tichin- societatii la 8 61'e sera, dupa care avea se urmeze partea deahl meritosul fabulistu romanu, si altii fure p1'imiti cu sociala resp. serbarea aniversarei.

anima rOl11ana 8i eu mana proteglat6re; eu ensumi scriu 0 cununa frum6sa de tineri are tau interesul lor viu aceste ~ire in locnl unde odiniora Corneli, unul din re- pentru societate. Locul primu il ohtinu si acu dl v. pres. dact.orii die\ional'nlui de patru limbi, a lneratu cu cole- Dem. Onciu, cal'ele prin 0 cuvent.are pot.rivita arat.a mogii sei, hueurandn-se de jnlesnirile darnicului Mecenate. mentuositatea serei presente de a 9-a aniversare a so-

Aice Samuil Clain si-a depusu spre pastrare manus- cietatii, caci dsa p1'ecum In fost'a ealitate de pl'esledinte criptele sale, Int1'e eari si »Istori'a Romanilor" in trei a soc. acado »Junimea« din Cernauti, ast.fel si aei e celu t.omuri; aiee martirul si episcopul Maior a lasatu, ea in mai neobositu pent1'u prosperarea si inaintarea soeiet.at.ii.

locu siguru, scrierile sale, cari versa l11ulta lumina asu- La acest'a festivitate int.re altii mai asistara Ddnii:

p1'a istoriei epoeei in care a traitu. D1'd D1'eghicru, Drd med. Baiulescu, Piposlu, Brateanu,

Aiee a venitu George ~incai cu desagii in spate, Faga1'aslanu) Pantiu, Drd med. Isid. Fr. Popu, Teof. Rafiu aduci'mdu fruct.ul unei vieti labori6se, "Cronic'a Roma- Pascu, E. Codl'll, S. Albini, S'iuluUn etc.

*

De atunce incetul ell iucetul a scadfutu si elcuicn-

lui romanescu,

Inainte cu doue-dloci de ani poporatiunea romana era mai numerosa, Avoumu atce UIlII 1lI111lCl'II. lrumosleln de eomercianti, piati'a mica e1',1 ocupala in mare parte de ei ; astadi numai firm'a lui Nicolas Zsiga mai esisl.e, in multimea de Heme jidane, Casele cari tncadreza acesta piatfa, 'eele mai mnlle' apartineau romanilor; acuma ahia una-done au remasu in mani romanesci. 161' «elc doue hiserici romane stan gole, caei eredinclosii all disparutu : poporul, meseriasii, cetattenii s'au imputinatn ['(H'Le.

Nu mai esiste nici chiar societatea de lcclura a t.inerirnei studiose, din care faceam parte si eu odiniora, si Cll ai carei rnernbrii atunco redactasom 0 foia manuserisa intitulata : "ne~c()pta-te Homane !"

Impresiunea revederii e destul de posomorita, caci golul este mare, si acesta isi reflecta umhra sa asupra intregului idiomn romanescu din gturul acesta.

E hine, tocmai acosta imi inspira indomnu se continnu edarea acestei foi, care atce --- mai multu decal ori unde - va aVE) 0 misiuno nalta. Coru njutorul tuturor bunilor romani spre a put.6 tmpliru ae(~sla 1

losif Vulcanu.

Dupa doue-dteei de ani.

Rem i n i sci n U e s i imp res i u n i.

I Joue-dfeci de ani 1

Timpu indelnngatn, 0 mare parte din vietia si de multe ori cea mai frumosa ; leganul a mti de ilusiuni nalte, dar totu odata si eosciugul multor sperantie frante ...

I ioue-dfeei de ani! ,

'I'ocmai atatla ani espirara, de cand parasii Oradeamare, si tncantatu de Iarmecul unui viitoru stralucitu, oondusu de lucorea unei fantasii vivace, me dusei in capital'a L'(erii spre a-mi face studiilo universitare.

Me dusei pe patru ani, si remasei acolo doue-dleci si mai bine, caei m'atrase 'n bratlele sale 0 Sirena - dtuaristic'a ; mersei spre a revent eft membru al baronlui, si me rentorsei cu diplom'a de advocatu ascunsa in puiul mesei, ier in mana cu condeiul de diuaristu.

AS1(1 e sortea, Omul propune si Dumnedteu dispune!

Inse dora e mai bine asfa. Ant.aiu, pentru ca mci dnii advocati d'aice nu se VOl' supera, ca rn'am mutatu la Oradea-mare ; a dou'a, pentru ca in calitatea in care me asledlu in acestu oraslu dora voiu pute face mai i bunu serviciu natiunii mele, caci voiu tinde a implini 0 lacuna.

Aniversari'a "RomRniei June".

Anul XVI.

F A MIL I A.

205

Biserica si soo la,

Sinodele gr. or. romano se VOl' desehido mane dumineca 9 main la Sibiiu, Arad si Caranseheslu. Intocmai ca in anul treeutu, asla si de asta-data noi avemu raportori la tus-trele, si astfel eetitorii nostrii VOl' fi inforrnati timpuriu si pe deplinu despre lucrarile de frunte ale lor.

PI'. SSa mitropolitnl dr. Silvestrn lUorariu a sositu la resiedintf'a sa in Cernauti Ia 2;) I. tr. si a fost intirnpinatu cn mare entusiasmu din pnrtea poporatiunii, Bisericele fure decorate cu drapeluri, si clerul merse a-I intimpina cu trenu separatu la statiunea prima. La gara Il asteptau autoritatilo oraslului, corpul profesoralu , facultatea teologica, seolarii si scolaritfele, si 40 de ealn-

reti sateni, Mitropolitul fu dusu in oraslu de trasur'a ell 6 cai a ilustrului hr. Petrino, si fu salutatu pretotindene cu ovatiuni. Intrandu in catedrala. 11 bineventa profesorul de universitate K Popovicfu, dupa care ehorul teo_ totu logilor Cantil » Tresal ta Bucovina!" rle 1. Hnm bacu, PI'.

SSa respunse multtamindu. La resledintla fu bineventatu de teologi.

Dieces'a Oradii-mari. in una din sTedintlele inainle de Pasci ale consistorinlni s'a desbatutu cestiunea

* gimnasiului romanu din Beiuslu si s'a luatu mai multe

Victor Hugo si Augier, precnm se scie, st1nt advel'- conclusinni relative la assigurarea esistintlei acestni in-

sari politici. shtutu. Pl'. SS. epi~copul diecesann a oferitu din partea

intr'una din dile dise Vietor I-Iugo Ini Angier: sa pentm lefa profesorilor cate 1000 fl. pe ann, pentru \

- J)ta est.i asUt mare dll~mann al men, incM ai acestn scopn se VOl' face eolecte prin diecesa, precum si

vota bucuros se-mi cada capul. la alti inbitori de enltura nationala. S'a dccisu, cit plat'a

- /la, rentl'lI mine, - adause Angier. profesorilor aprohati se fia 1000 fl., iel' acelor neapro-

* bah 700 fl. - Serhatorile Pascilor s'a serbatu cn pom-

Unu coeiel'lI plesnia tare ell sbielul, ineM amenintla tpl'a SinS.datin~ta, in I vi~erea ma:'e ,sl'I in dil~'a dl e Pasci

'1" "d In"e '~Iedea dl'n'll)OI' '1 It·[·, I . r. . . a eplscopn a tmntu envental'l e oeaSIOna e.

oc 111 )' .. ()VU 1 e s ( ( (.. I P '1 lB· 1 1 '

.:.._ Nu plesni aSIa Ioane. - disc acest.a. -diei I asCI ~ a, ucures~l se sel' lara (npa. nrm~torea

I'ml' t' 't'e eh"'· " programa; In s(~r'a de vmerea mare, la mltropoha. la

po'! seo 0 II. , I' 7 .. t "t'" t't ·t 't"1 b'l'

_ N'ave frica domnule: eu voiu fi res nmdlatorn. o~e. e . SI J~meta e,. mllllS.m SI .0 e ~norl ~tt~ ,e pu lee ,. ! cIvIle Sl mllitare, aSlstara Ia ceremolll'a rehglOsa, dupa

care se ocoIi biseric'a.Tn sambet'a Pascilor, la orele 12 din n{)pte, asistara In mitropolia la Sanfa fnviere tote antorih'ttile publice. Lilurgi'a se celebra de ei.ttb niitropolitnl primatn, incnngruratu de naltlll clem; momentnl cand mitropolitul eselama; » Christos a inviatn", se annncia capitalei prin 101 tnnuri de pe dealul Spirei.

Societati si institute.

Din Aradu ni se impartaslesce, dt Societatea de lectura a tinerimei dela institntul pedagogico-teologicu de acolo, va tine in dnminec'a Tomei 0 sledinHa pnblica

Petrecerea deveni din ce in ce totu mai animata, demna de 0 atare Iestivitate ; -_ dar deodata batur' 12, atunci loti membrii se vedeau necesitati a parasi mesele lui Hachus, dl astufeliu la 0 ora de derninetla se asiste la ceremoniele inviarii salvatorinlui, pentrn acea toti incepura a se gl'np[l si a merge la biseric'a garnisonei locale, unde in tota splendorea bisericesca edt Heverdiss. m Sav'a Popoviclu, «apelanul militariu localu, ier dupa salutarile nsuate cu atari ocasiuni, se tncepura ceremoniole indatinate si apoi s. missa sub conducerea Dlui Voileanu ; erau palru (we candu Incepura cu totii a se depa"I:'ldueilndn en sine fiacare dulcea suvenire despre a H-a aniversare 11 tnfiinuarii societatii, ce provoca in anim'a Jiacarui r:it ell llllll zelu indoitu se conlucre la hunastarea si inaintara societatii, ca astfel acesta serb are dupla S() devina din co in co mai comuna S1 mai plaeuta si se dureze multi ani la coloni'a romana vienesa.

l lisei serhare dupla, caei aniversarea socistatii nostre concado totu deuna cu cea a inviarii mantuitoriului, care sorharo pe lunga placutele reminiscentle sterni in fiacare suvenirea, «urn in mornentul presente rornanul sateann lsi serheza acesta festivitate cardinala, deci fiacaruia i dede ansa a sc cugeta mutatu nitielu in dulcea sa patria, Astfel entusiasmul Hi interesulu la acesta serbare clupla nu lipsi nici in anul acesta din par tea junimei romano din Vien'a. De si x'a invocatu ajutoriul supremu pentru societate, dorescu totnsi el astu foculariu de perfectiunare, ca acesta velra romanesca s(~-si ie unu aventu totn mai mare. si se prospereze ill interesul romanescu intru multi ani, caei acesta-i e menirea.

Societateu »f{olYlftni'a juna « numera de presente 46 de memhrii ordinari, constatezu inse en condolentta, ca mai al.fl.tla stint. cari nu faell parte integranta la corpul susamentitei societati, spew inse eii luandu-si societatea unu atare shorn, ell tinpul va Ii In placut'a positiune a tnregistra numele tuturoru studcntilor romani din Viena

in apelul seu norninalu. P.

Pun C I u.

Cocon'a X. are unn naturelu forte guralivu. Odata se simte indispusa si chiama unu medieu.

- N'ai nici 0 bola, - respnnse medicul, ce-ti trebue, e Iiniscen.

Dar, die medien, caut.a-mi Iimb'a' - Nici acea n'arc alt'a neeesit.ate.

Literatura si arte.

"Ostasii Ilostrii". 0 bl'os'1nra, care cuprinde poesiile dlui V. Alesandt'i, relative la reshoilll din urma, se afla de vi'mdlare la redactinnea n(Jstra. PreHnl llnni esemplaru e 30 cr., dar mai put.1ne decat 5 esemplare nll se tramitu.

Catechisul visitatol'iIor de Illorti. Sub titlnl acesta a aparutu Ia Biserie'a-Alba 0 broslura, compnsa de medicnl cel'cualu dr. Em. Kftllai, si tradusa romi'mesce.

Carticic'a aeest'a de siguru va fi hine venita barbatilor insarcinati la sate cu constatarea mortii, Pretlul 50 cr., carticic'a se afla de vendlare la autorul in Oravitla.

Despre legume. m Nicolae A vram, lnvetlatoru in Totvaradia, comitatnI Arad, a scosu de sub tipariu la Arad, in tipografi'a diecesana nun opusculu intitulatu : .Despre legume. Plantarea si crescerea lor. Invetlaturi pentru poporul romanu". Zolul Invetlatorilor nostri cari vinu a da tinerimei scolare rnanuale de invettatu, este laudahilu ; astfel si autorul acestei carticele met-ita a fi incnraglatu. Pretlul unui esemplaru e GO cr.

Piese musicale none. .Lir'a Homana' in Dr. lfi.

17. 18 si 19 cuprinde urmatorele piese musicale noue : .Plangeai' , romantfa, la mititic'a Zoe, poesf'a de V. I), Paunu, music'a de ( •. I. IVI.; .Inim'a-mi e trista pan' la morte", de Esmeralda Gardeev nasc. Alhanasiu ; .La 0 copila «, romantia de L. Brandsky ; » Scherzo", dedicata dlui Ed. Vachmann, de Esmeralda Gardeev nasc, Athanasiu,

Sch-i teatrale romane. Cornitetul teatrelor din Romani'a a otaritu se tramita la Paris, pentru a-si completa studiele artistice, pe dri'a AI'. Manolescu si pe ell Homanescu,

206

F A MIL I A.

Anul XVI.

\

nute; trenul de sera spre Clustu, care pleca d'aiee la 6 6re si 10 minute, si eare pan'acum SOSi{l acolo dupa 11, de aeuma tnainte va sosi la 9 si f>O minute.

Catinca Starcea Valeanca a tncetatu din viena la 30 martie, la mosi'a sa Valeni, judettnl Romanutn Homama, Instituindu legataru universalu pe iubitul sell nepotu, dl Vietor EmanuilStarcea, rornanu din Hucovina, proprietaru, deputatu in parlamentul din Vierra, vonerabil'u matron a a facutu mai multe legaturi ee merita tota admiratiunea nostra. AS1{1, a dispusu : 1, Se sefaca o scola pe mosr'a Valeni, in, care se se tnvetfe pe langa clasele primare, notiuni de agronorma si cantari hisericesci; 2, a lasatu [)OOO galbeni ospitalului stlui Spiridon din Iasi ; 3, 1000 gnlbeni a lasatu .Heuniunii femeilor romano" (lin Iasi: 4" padurea de pe mosi'a Stroesti si Laiu a lasatu-o scolelor primare de ambele seese din Tergul-Frumosn ; ... aceste paduri valoreza peste cinei mii galbeni; f>, f)()(() gnlbeni pentru soldatii invalidi din resboiul pentru indcpendinu'a nerij si alte resboie ee Homania le va ave).

La inaintarea din main a of icier ilor din a1'mat' a comuna, colonelul Leonida Popp Iu numitu majorugeneralu, capitanii de eL II loan Curescu si loan Micleu

Natiunea rornana i~rasi are doliu. I1ustrul membru fure numiti capitani de d. I, locotenentii Teodor Sandul al familiei Mocloniane, care si-a mscrisu numele cu li- si Nicolas Green fnre numiti capitani de (:1. II, si suhlotere neperitore in istori'a progresului nostru culturalu si cotenentii George Popovicni, Petru Cueu si I rumitru Hnja pohticu, Andreiu MocI()ni de Foen, fostu comisariu c. r. fure numiti loeotenenti.

in banatul 'I'imisianu., fostu membru al senatului impe- La Biserica-alba corul vocalu romanescu a m-anrialu intaritu, mai de multe ori doputatn dietalu, S1 mem- glatu la 3 maiu,in lunia paseilor, 0 seratn insocita cu bru al Academiei Homane, a incetatu din vietia la 5 1. jocu, cooperandu si capel'a militara, en ae(~sta oeasiune c. in 'I'imisiora, in etate de 68 ani, si s'a iumormentatu s'a eseeutatu 0 program a interesanta, compusa din coruri la 7 1. e.~ in Foen. Si pana cand vorn pute revem, se-i barbatesci ; ier dupa concertu urma d:mI1111, care dura dicemu : In eternu amintirea lui! pan a tardiu, In fruntea arangfarii an sta!.11 dnii j\. Min»,

l\laj. Lor regele si regin'a joi demineti'a au sositu I. Illes, N. Crestictu si Vasa lludnloviciu.

laBudapesta si au fost intimpinati la gara de capetaniile l\Iaialu in Clusm .. Iunimea romana din Cluslu va autoritatilor, Vineri demineti'a a sositu la Budapesta si arangla in primaver'a acest'a unu maialu, in favornl unui mostemitorul de tr·onu Rudolf, carele venindu acolo an- gimnasiu romanescu la S'iomcnta-mare si in al ~c()lei contaia-ora de cand e mire, a fost primitu cu mari ovatiuni. fesionale din Gilau de langa Clusfu. (limnasiul din S10m-

Diet'a, dupa ce a incheiatu desbaterile asupra buge- cuta-mare este 0 continuare a proiectului de gimnasiu in tului, a votatu proiectul de lege pentru subventionarea Seini, comitatul Satumare, dwi-precllm se sustine - locul unei societati pentru restabilirea comunicatiunii cu nai pentru unu gimnasiu rornanescu a f mai potr-ivitu alee intre Fiume si porturile din apusu ale Eeropei. Ministrul decat la Seini.

presiedinte a suhsternutu proiectul de lucrare a dietei Sciri scurte. Bene-merenti <:1. I. s'a acordatn dlui pana la finea sesiunii parlamentare, conform acestui AI. Crettescu, primul presiedinte al innaltei curti de caprogramu diet'a si-ar incheia activitatea la inceputul lui satia si justitia din Bucuresci, pentru operile sale istorice, junie. Apoi s'a alesu comisiunea pentru museu si pentru . -' si aceea~imedalia cl, 11 dlui 1. Meitani, pentru opcrile esaminarea fondurilor si fundatiunilor. Jleputatul Paul 11 sale politico si litere, si dlui 1. (;. Hi biceseu pentru scrierile Ordody fu numitu min istru de comunicaVune. Br. Senyey I sale asupra mi~carii poporatiunii in Homani'a. --- La Buva intril ierasi in a1'en'a parlamentara si se va lege deputatu ' curesci dela 1R pana la 80 aprile s'au naseutu 121 . de In. l'oslon,ln cercul devenitu vacantu al lui Szlavy. eopfi, si au muritu 1f>i3. -- Modelul statnei lui Stefan

Sciri l)ersonale. Domnul si D6mn'a Romaniei au eelu mare, facutu de scnlptorul Fremiel din Par'is, a petreeutn serbatori le l'ascilor la Sinaia. - Dl V. Ale- fost espusu si Ia Bueuresci, dar niei acolo n'aplacutu, sandri este numitu membru al eomitetului teatrelor din c{t la lasi. - 0 piMa man6sa a eacUlllu la fnceputul Romani'a, in locul dIu i I. Calenderu, demisionatu. - Dl aeestei septemaniln tM.a tYer'a, facfmdu aslJel eapetu secetei V. A. Urechia se afla de cllteva dlle in Viena in caus'a ce amenintla recolt'a anului eurenlu. - La Oradea-mare liparirii Albull1ului Maeedo-Homanu. se va face cale ferata en cai, care va eomunica dela

Trenurile accelerate din Budapesta prin Oradea- gara peste ambele pocluri ]lfma Ia eea margine a oramare Ia Hueuresei VOl' incepe a comnniea la 15 1. c. slului. - La Lugosiu fahric'a de spirtu a unei soc[elati Prob'a s'a faeutu in septeman'a trecnla. Conform noului de actionari a arsu cu totul toemai in diu'a de Pasci, planu, trenurile VOl' porni astfel: trenul aeceleratu va silintlele de sting ere au fORt zedarniee. - Teatrnl tlin porni din Budapesta in t6te clilele ser'a la 10 ()re si 5 Timislora a arsu, foeul a isbucnilll dnpa finitul unei minute si va sosi Ia Oradea-mare deminetl'a la 3 ()re represintatiuni, pagub'a se urea la cftleva sule de mii, 1f> minute, dupa pausa de 5 minute va merge mai de- de si edificiul a fost assiguratu.

parte spre Homanl'a. Din Bueuresei trenul aeeeleratu va NecrolOge. Constantin Aristia, unul dintre primii sosi la Oradea-mare n6ptea la 1 6ra si 45 minute, si fondatori ai teatrului nationalu romann, veehiul profesoI'U aice va tint) pausa de 5 min., Ia Bpesta va sosi demine- de limbile elena Sl fra~esa, tradneatorul lui Homer si U'a Ia 7 {)re si 30 minute. Trennl ordinariu de miedladi al lui Plutareh, autorul mai multor serieri eari au care eomunica din Oradea-mare spre Budapesta, va porni contribuitu Ia progresul literaturei romane, dupa 0 lung a si in viitoru totu in timpul acela; tl'enul de sera, care suferintla de 8 ani, a incetatu din vietla la Buenresei, pan'acuma pornia la 9 (lre si 25 minnte, va pleca deja in etate de 80 ani. - Vasiliu Petricll, eseeutoru cola R. Trenul de deminet'ia spre Cluslu va porni la 6 si mitatensu in Caraslu, a incetatu din vietla la 11-/2fi aprile 30 minute, si va sosi aeolo dupa miedladi la 4 si 52 mi- in Lugoslu.

Iiterara in sal'a institutului. Siedintf'a se va deschide ser'a la 7 ore, cn »l)e~tepta-te Romane", dupa care VOl' urma mai multe declamatiuni si cantari esecutate de choru.

Academi'a romana si-a incheiatu sesiunea la 27 aprile st. n. Afara de dnii Hasdeu si Sion, a mai Iuatu unn promiu si dl Branza, Din traducerile elinesci au fost premiate traducerea dlui n. Ghica si a dlui Gaorgescu.

Societatea Mn:cedo-Romuna. Camer'a Homaniei a votatu cu maioritate de 62 voturi, in contra unuia, proiectul de lege prin care Soeietatea de cultura MacedoRomana, cu resiedinua in Bucuresci, se declara persona juridica, eu tote drepturile ce legile civile recunoscu unor asemenea persone morale. m Triandafil, grecu, a fost In contra,

Ce e n o u P

I Andreiu ~Iocioni. I _. -----

Anul XVr.

F A MIL I A.

207

Oronio'a Iumei, mirarea ducelui, cand a dou'a di cetl lntr'unu diuaru, la ce ora a venitu acasa, ce a heutu, pe eo parte s'a cul-

I Mi~cari diplomatice romane, DI M. Cogalniceann catn, a adormitu, a visatu sforaitu, si a. Pe ace stu nueste numitn tramisu estraordinaru si ministrn plenipo- meru de dtuaru se batea lnmea se-I cumpere, ier ducele tontiaru al Uomnului Homanilor pe langa presiedintele a risu ca nici odata audtndu chiar din gur'a coresponrep;lblieei francese ; dl (i. Varnav Liteanu, in aceeasi ca- dentului stratagem'a intrebuintlata.

litate pe langa imperatul Gerrnaniei ; dl M. Mitelineu, se- Emigrarile in America iau din ce in co proporcretarul generalu al ministerului afacerilor straine, este tiuni totu mai mari. Diuariul New- Y ork-Herald constata, numitu ministru resledinte pe langa rege!e Belgiei si re- ea nici odata nrl emigratilor din Ilngaria n'a fost atat de gele Olandci. mare ca si acuma, La finea anului lH79 numerul emig-

Noul cabinetu englesu, sub prestedintf'a lui Glad- ratilor a fost numai 45, dar dela tnceputul anului curentu stone. s'a constituitu astfel : Gladstone primu ministru cu deja au emigratu 750. Unii din acestia, niste hieti slovaci, portfoiul finanelelor, Granville ministru al afacerilor stra- ajunsi in America 'in 0 stare forte desperata, se intelnira inc, Hartington ministru al Indiei, Childers Ia resboiu, acolo cu sor'a lui Kossuth, care vorhi cu densii slovacesce, Northrock primul lord al admiralitatii, Sebourne mare si bietii orneni se bucurara forte, ca putura audt limb'a lor. cancelaru si mini-tru de justitia, Forster vice-rage alIr- Glume americane. Americanii lsi esprima de multe landei, ducele d,) Argyl pazitoru al sigilului privatu, ori in modu forte curiosu antipati'a sen simputi'a lor. Spencer preslodinte al eonsiliului privatu, Kimberley mi- Astfel se serie, ell geneealul Grant sosindu nu de mnltu nistru al coloniilor, Adam la comerciu si luerari publice. in Honstung (Texas) unde densul nu se bueara de mare S'a mai numi III SiT .John Bright cancelaru al ducatulni iubire, dusmanii lui au batntu cu cuie tunurile ce aveau Lancaster, Hipon vice-rage al Indiei, Charles Dilke sub- se se· dc~care in onorea lui, si totu-odata au stinsu t6te secretaru de statu al esternelor, Loteve secretaru al ami- lampele de gazu, as!:l tncat totuoraslul devenl tntuneriou. ralitatii. Parlamentul s'a intrunitu la 29 aprile, Brand a Emigratii in America. fn anul lH7B au sosit la lost realesu in unanimitate prestedinte al camerei cornu- New-York 156,000 de emigrati din Europa, Numai in nelor. anul 1872, eifr'a emigratilor a fost mai mare ca aceea

Receptiunea lui Castelar in academi'a spa- din anul 1879. Atunci au sositu In portul dela New-York niola s'u seversitu cu unu entusiasmu ne mai pomonitu. 4,93,581 persone, Intre cei emigrati elemenlnl germanu La acesta solen~nil.atc acadomica presida eomitele Cheste, este eel mai preponderant. ASIa an emigratu 21',218 (Ierpurticipandu si Cunovas del Castillo.lnaintea palatului mani, Hi,n58 Irlandezi, 14',213 Englezi, f),9in Sucdozi, aoademiei era adunruu unu publicu forte numerosu, Co- 1,,300 Scotiani, 4,188 Norvsgiani, 3,708 Elvetiani, 1,H6n respundintele dtuarului »New-York-Herald" fu unpnter- Valizi, 1,fi64 Francezi ~i 2,13H Husi. Bogau'a nationala nicitu de dircctorul sou ca Sf) cheltuiesca pana la 15,000 americana s'a tmultrtu prin emigratiunea a 15(),OOO perfranci en telegramele in care se fia cu de amenuntull sone cu 22,260,000 dolari, de ore-co partea mai mare a celor raportata ;w(),,!.a soiemnitnte a academiei spaniole. .1 cmigrati din Europa apartinu claselor mai avute ale

Congresul invetlamelltului. Dela 22 pana la 2\J I societatii.

augustu IH80 so va intruru la Brusela unu congresu al Unu printtu africanu crestinu. Cattva misionari Invetlamentului, Acelu congresu se va impart] In slese englesi au sositu 'in oraslul de langa Nil, Chartum, ve seq.iuni: 1-a sectiune : Gradin'a de copii, invetfamentul nindu din Afric'a centrala. Ei se intorcu In Engliteru, primaru ; 2-a sectiune : tnvetiamentul secundaru ; 3-a sec- unde ducu cu densii 12 negri tineri ca se-i boteze si intiune : in venamentul superioru ; 4-a sectiune: in vetla- strueze, ca mai tardtu se se intorca in patri'a lor ca ~(mtul specialu , profesoralu , technicu , agricolu si eo- misionari. Intre negrii cste si fiul celui mai puternieu mercialu ; 5-a soctiune : tnveuamentul adultilor ; curs uri, principe al Africei centrale. Celebrul caletoru al Afrieei. eon fer int.le , bibliot.ece, museo, soeietati pentru propagarea Stanley aeum trei ani a fost primitu de minune la CUl'instrnetiunii; 6-a sediune: igien'a scolara. tea aeestui domnitoru. Astfel ne pnt.emu astept.a in eu-

Congresu intel'nationalu tipograficu. Tn cursul rend la unn ]Juternicu statu erestinescu 'In int.eriorul anului acesta, Belgi'a va celehra a einci-dteeea aniver- Africei.

sam a independintlei sale. eu ocasiunea aeest'a se va Sciri straine. Principele Gorciacoff, a earui mlwte organisa si unu congressu internationalu tipograficll la deja se a~tept,a in totu momentul, cu t6ta etatea sa InaBrusela, Acesta se va Hne la 18 si 19 julie st. n. si se intata, este mal bine; se crede, ea in eurend dfmsul va va discuta 0 programa care t:llprinde in sine pnnctele pute pleca la Baden-Haden. - Principele Jussupof din prineipale pentrn imbunetal1,.ea sortii associatiIor si Petersburg va pleca la Sofia spre a logodi pe fiic'a sa a membrilor lor. Comitclill a invitatu la acestu congresu cn principelo de Battenberg; .Jnssupof este privitu ea celn t6le assocatiunile tipografiee, si fia-care din ele va pute mai bogatu rusu, veniturile lui anuale sfmt de mai multe S8 aiba d(me vol.ul"i. milicme ruble. Patriarcul dela Constantinopole se

1mlleratul Alesandru p6te ea va pleea pl:tt mai eredHt in dreptu se scria mitropolitului-primatu alllomacur'end Ia Livadia, de 6re ee aeolo s'au luatu mesuri po- niei, reprobandu, ea acesta apera Societatea de ellltura li~ienesci cnergiee ]1entru paz'a sa. "Polit. Coresp.« scrie Maeedo-Bomana si este presledinte al ci. - Regele Greciei dupa cum so anuncia din St. Petersburg, in oraslul Yalta va pleea in caletoria spre apusul Europei; el va fiinsotitu din apropiar-ea palatului de vera din Livadia s'a creatu' in acesta caletoria de regin'a; in Viena va sosi pe la o pl'efeetura. Consilierul intimu Charisonof a fost numitu finea lui maiu. - Imperatul Vilelmu se afla la Wiesprefectu. Acesta mesura s'a luatu pentru marirea sigu- baden, unde a sositu in septeman'a treeuta spre a face mntlei in Livadia unde pClte va petrece imperatul in se- cura mai indelungata. - Imperatul Rusiei la 29 aprile sonul verei aeestcia. a serbatu a 62-a aniversara a nascerii sale; imperatul

Unu corespondentu curiosu. Cat timpu a petre- Vilelmu I'a felicitatu prin 0 seis6re autografa. - ImyecuLu in New-York marele duee Alexie era ineungluratu rates' a Germaniei a mersu in septeman'a trecuta la Badenpretutindeni de eorespondenti de diuare, car; eautau se Baden. - Generalul Vinoy, care s'a faeutu renumitu mai afle dela el totu ce putea se Ie spuna despre Busia. Ei ales la assedarea Parisului, a muritu Ia 29 aprile.

nu se mulllumira cu atata, ci doriau se scie cllm se des-

brae a ducele, cum se culca, cum d6rme etc, Astfel unu corespondentu s'a furislatu in dormitorul ducelui si a remasu acolo t6ta n6ptea ascunsu sub 0 mesa, Cata fu

Proprietaru, redactoru respundletoru si editoru:

IOSIF VULCANU.

~X~XX~X~XXMXX.xX~IXX.xK~~X~~XX~XXMX~

• A eonserva frumseti'a tiner,etiei t pJacutu. D_u~'eza m~lt~. si nu seca ; celu-ce l'a incercatu 0, data, S

X . nu va m,al mlr~lmmtJa a~tu sapl~nu.

)( pana Ja, adan~IJe be- Prehul unut carton (B bucalJ) fl. UiO, 0 hucala GO CI'.

)~ tranetie POUDRE RA VISSANTE. ~~

X e probJem'a de viet ia X

X a Iia-carei Pudr'a cea mai favorita a darnetlOl"~lela Paris si Londra, )..4'

precum si a celor rnai tnulte artiste. Tote damele, cari au in- ,.,

"~K f e m e i. t rcbuintiat'o odata, s'au convinsu, ca Poudre Ravissanle nu }t.'

X~"" se pote intrecc in bunctate ; se Iiposco forto hin(" e ncvisi- Xl'"

• Asia aterna de cea mai hila si da colorei pelitiei 0 Ireschetia naturnla, dcci mai tare 0

X ingrigita cullivare a pe- putemu recomanda. )(

"V litiei. Conservarca curata Alha seu rosa, 0 siatula mare 1 fl., un'a mica so cr. ,\'K

,n" si delicata a aces lei a, ....

X intretinerea ei in finetia EAU DENTIFRICE RAVISSAN11,,'. X

X si freschetia, -- stirpirea V

, pete'or, a rosietiei, a pis- Celu ce V1'8 se aiha dinti curati sanctosi, se sc convinga ,.,

~~ truelor si a tuturor peta- cat mai curendu prin 0 intrchuintiare, cat de oscclenln si ~~

X rilor pelitiei, precllm mai asia dicendu admirahila cste "ap'a de dinti Ruvissnntc." X

'\ ales nimicirea repentina Lipsita de l~te acidele, e compusa din Ion icc si balsamice '\

X si durabila a cretielelor, maleriale de plante de cele mai aplc pcnlru conscrvurca X

}\f se pota ofcptul dcoschitu prin escelent'a si atat de suprin- dintilor. Prin ea carnea dintilor se intarcsce, cmailul dintilor "'K

I"~ dietorea in efoctu se conserva si putredirea se evita. Dicco picaturi intro inghi- "

X titura de apa ajungu pentru spelarc. Gura si rospirarca )(

X, R AV ISS ANT E cap eta unu mirosu placutu. Intarescc dinlii, inceta seu im- V

pedeca durcrea de dinti, A

)~ Pretiul unci slide oriainale 1 II. ~~

)(... (du dr. Lejosse it Paris,) )(

Xw unicul nestricaciosu preservativu pentru cultivarea pelitiei, POUDRE DENTIFRICE RAVISSANTE. ,... ..

esarninatu oiicialminte. Celu mai pretiosu secretu de toaleta ,.,

~~ al damelor elcgante din Paris, Londra, Viena si Budapesta, Pravul Ravissante de dinti ~4(

X conservarea freschetiei din tineretie si la hetranetie: s'a pro- contine particele lipsite de acide, neutralisat()~'e ~al'i in apa ~e )( ... hatu prin mii de esemple ca bunu, de aceea, ca prirnu-mij- disolvu, Face cu putintia tincrea curata a dintilor, s~ aceta " X locu de infrumsetiare, nu pote se lipsesca de pe mes'a de totu-odata isi conserva colvrea si lucirea nnturala ; st nil se )( "\f toaIeta a nici unci dame. pote ataca nici cltemicesce nici mcchanicesce. Carnea dintilor ~~

i'" Pretiul unci sticle originale mari fl. 2.50) cu indrumare de usioru sangeranda isi capeta tarl'a naturrla, ier gur'a devine I

)( Pretiul unei slicle originate mici tl. t,GO) intrehuintiare. placutu improspetata. Pretiul nnei siatule GO cr. . "

,..... Oomandele [prln epistole se efe~t~ieseu cu nt~re~re~ postel )(

i celu mai b~n~sYn~i ~cm~'1~I~s!p~n~ ce ~r~l~ pentru in- ~f!:a~:g:Zl~ijl eentralu de espedtttuna a SpeClahtatllor Ra- }~

X frumsetiarea si curatirea pelitiei. Dupa intrchuintiarea lui, H. S C H WAR Z, )(

)( peliti'a devine fina ca si catifeu'a si are unu mirosu forte in Budapesta Bulevard·Muzeu nr. 10. )(

~~~~~~~~~~~XX~XX~)o!I.)(~l\.'XX~)(~~~.~JEX~~~ 00000000000000000000000000000000000000000 o Indispensabili . , pan'acuma aeuma 0

8 art II coli d e ~':'e con 0 m '1 a ~ ~:H]~p~:~~::P;:'::i::l:::':I::" ""'""'u ~.:- ~. i:- 8

o 2 fesmce girandoln, cu 4 bratio . . fl.:lii.-- II. D,- 0

8 d" d t int brita 2"." Ii" . 11.[,1,.- !I.11.- 0

In a evera u argm u n amcu 6 f:um?Slele tinet6.re de ou . . .u G.-- II. 1.fJO

se afla de A u' f ' , 6 tmetore de OU Sl mal frumose, ell lassa, 0

o Vtn ll~rd cf b .pa r a par e a pre- 1 in 0 hucata . . . . . . " .11.11.20 II. 2,80 0

O in Ul e a rica, anume : 1 frumosa cutia de tutunu . . " . II. 2.- 11.-.GO 0

pan'acuma acuma 1 tinet6re de aprindietorn (chihrituri}. . II. '1,20 il.-.80

o G escelente cutil e de mesa, eu adeveratu ta- 1 stracuratoru de theia. . H. 1.20 !I.-.ao 0

O isiu englezescu . n. H,- fl. 2.25 preseratoru de zaharu fl.-.80 0

(j Iurcutio de cele rna i fine, din 0 bucala . fl. 5,80 fI. 1.45 1 pres~ratoru de piperu fl.-AO

o (j Iinguro de nr.tncatu, massive . f1. 6.80 fI. 1.45 t fesm~u pentru trimeau de nopte , . n. 2.- fl.--.50 0

o (i lingnre dc cafea . . tl. '1.- fl. 75 saranlJa......... , fl. 2.40 n.-.60 0

O () rasle, eea m ai buna ealitate . , . . . Il. 6.- fl. 1.50 1 lingura de legume (zarzavaturi) " . II. 2,40 11.-.60 0

1 lingura (Ie SeOSU sup'a, cea mai buna na-. 1 pravu. curatltoru; _ cate unu glohurelu . . 11.--,10

o litat«, massiva . . . . . . , ,-, ll. 4.- fl. 1.- ~rtrculll anunciati de mai multi ncguslori din Viona Ii'

O 1 lingura de SCOSli Iapto le, cea mai buna sub ~JtI~1 de, argi?tu hritan,ieu, .sont, .nulnai !lisle !.mitatiu!,i ~

~ • calitate, tuassiva, ......, il. 2.- H.-.50 reu ,leeslle si ma.l multu niste jucaru pentru copu, can 111 8

o 6 tasse de cole mai fine englese Victoria . fl. 2,- fl - .50 timpu scurtu devinu negro Sell galbenc.

O 2 fesnice fl'l~r](Jse, pentru mesa seu pianu . fl. 4.- fl. 1,:- . S.~re a proba, ca anunciul nostru nu se baseza pe ama'Tole cete 40 fie /)uc((fi comandate de odata glre,. let~ ne obligamu in puhlicitate, Crt d(!ca ohicctele n'aru 0

O ' place cuiva, m ,~impu de optu dilc se Ie reprimu si se re- 0

8 (in lOCH de fl. 41.60) numai cu 9 fl· '10 cr. trall1lte!'lu bann. Acela clara, care voiescc se-si cumpere 0

dimpreuna ell impachetarea, I pe halll~ set marfe hune si solido, iet' nu rele si de nen-

Mal' departe se afla de vendiare : 't' treb~m.h~tu, sil. se adreseze numai de-a dreptul Ia magazinul 0

O fabrrcel mtrul1lt,e a articolilor de argintu hritanicu: 0

piin'acuma acuma E I B

8 G cul1te de descl'lu, eu taisiu englezescu . fl. 8,- H. 2.- gyesu t ntania - Ezustaruk Gyari raktaraba, 0

(i [urchilie de dcsertu, din 0 hucata . fl. 5,60 fl, 1.40 BUDAPEST A, Bazar HAR'IS. nr. 17, Ro'ndeau. 0

() culHe pre [ruin osiele, pcntru copii . fl 8 fl 2

o G furcutic., : fl: 5:60 n: 2:= INTRARE: Varoshazter 9. si Koronaherczegutcza 8. 0

O 6 lingure de m:tncatu " " . fl. 5,60 fl. 1.40 ~ Comandele prin epistole se efectuescu prin 0

1 oglinda de toileta, suprindietoru frllm6sa, . ~

C de lntorsu . . fl. 6.- fl. LiO 'ntorcerea po~tei punctual si cu consciintla. 0

o 1 pre frumosa cutia de zaharu seu de untu fI. G.- fl. J .60 (Pretiul de tran sportu pentru greutate (Ie G chile :m cr.) 0

oooooooooooooco 0000 0000000000000000000000

Cu ti pariuI lui Eugeniu Ho1l6sy in Gradea-mare. 1880. Strad'a principaJa nr. 274.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful