2.

Modelul standard privind comer ul interna ional i specializarea economic Avantajele schimbului i specializ rii interna ionale S presupunem c se ive te posibilitatea de a efectua comer interna ional cu bunurile X sau Y. Cel mai important aspect al acestei situa ii este faptul c , în acest caz, ara (s zicem, ara A) a c rei economie se deschide schimburilor comerciale interna ionale se expune unui nou set de pre uri relative. În aceast situa ie, atât produc torii, cât i consumatorii rii A se vor adapta la aceste noi pre uri, realocându- i resursele în mod adecvat. Modific rile care se petrec sunt reflectate în figura 1. În autarhie, punctul optim al economiei este E, unde se produce i se consum cantit ile Ox1din bunul X i Oy1, din bunul Y. Nivelul de optim al consumatorului este reprezentat de curba de indiferen CI1, iar dreapta pre urilor relative, în autarhie, este (PX/PY)1. S presupunem, acum, c ara A se confrunt cu nivelul pre urilor interna ionale, situat pe dreapta (PX/PY)2. Acest nou set de pre uri alc tuiesc o dreapt a c rei pant este mai accentuat decât cea a pre urilor din autarhie, ceea ce reflect prezum ia c pre urile relative din ara A sunt relativ mai sc zute pentru X i mai mari pentru Y, în compara ie cu pia a interna ional . Deci, ara A de ine un avantaj comparativ în materie de produs X i un dezavantaj comparativ în produsul Y. Diferen a dintre pre urile de pe pia a interna ional i cea intern a rii A semnific , deci, faptul c ara respectiv este mai eficient , în mod relativ, în producerea bunului X i mai pu in eficient , în mod relativ (fa de pia a interna ional ) în producerea bunului Y. În condi ii de comer liber, produc torii din ara A se vor confrunta cu pre ul mai mare al bunului X, provenit de pe pia a interna ional , i î i vor orienta mai mult capacit ile de produc ie c tre acest bun. De aceea, produc ia se va deplasa din punctul E în punctul E¶. Cauza acestei cre teri a interesului produc torilor pentru bunul X const în faptul c , în punctul E¶, noul raport al pre urilor (PX/PY)2 este mai mare decât raportul costurilor marginale CMX/CMY din E i va continua s fie mai mare pân în momentul în care cele dou raporturi vor fi din nou egale, în punctul E¶. În acest din urm punct, produc ia din bunul X a crescut, fiind acum Ox2, iar produc ia din Y a sc zut, fiind situat la Oy2.

Dar, ce se întâmpl cu nivelul consumului din ara A? Pentru a în elege mai bine evolu ia acestuia, trebuie s subliniem faptul c dreapta pre urilor relative tangent în E¶ reprezint , totodat , i ³linia de comer ´ din aceast ar , sau frontiera posibilit ilor de consum. Cu produc ia stabilit în E¶, ara A va putea schimba cantit i din bunul X pe Y la noul nivel al pre urilor relative dat de (PX/PY)2, în orice punct de pe aceast dreapt . Îns , consumatorii vor alege (conform teoriei consumatorului) un ³punct al consumului´ în care o curb de indiferen este tangent la linia pre ului, ea fiind, totodat , superioar vechii curbe de indiferen (CI1). În condi ii de comer liber, acest punct va fi C¶. În acest

. de triunghiul comer ului . la Ox3. iar panta sa indic raportul mondial al pre urilor. consumatorii pot s ob in cantit i mai mari din anumite produse. ara A poate s ob in un nivel mai înalt de bun stare. consumul intern. Figura 1 reflect i nivelul la care se desf oar comer ul interna ional. care nu era posibil în autarhie. Acest triunghi are urm toarea semnifica ie economic : a) baza sa. în condi ii de comer . adic segmentul x3x2. adic distan a FE¶. sau raportul de schimb interna ional. astfel. reprezint m rimea cantitativ a exporturilor rii A din bunul X. diferen a. reprezint importurile (FC¶ = y2y3). vor fi îndeplinite urm toarele egalit i: rata marginal de transformare (RMT) = CMX/CMY = (PX/PY)2 = = UMX/UMY = rata marginal de substitu ie (RMS).punct se va atinge optimul consumatorului.y2y3 ± reprezint importul rii A din bunul Y. deasupra limitei posibilit ilor de produc ie din propria ar . Comer ul interna ional face ca frontiera posibilit ilor de consum s fie diferit de frontiera posibilit ilor de produc ie. c) ipotenuza (C¶E¶) triunghiului reprezint ³linia de comer ´. iar consumul. În mod similar. De vreme ce produc ia bunului X este situat la Ox2. permi ând combina ii ale consumului din cele dou produse care nu se pot ob ine din produc ia intern . În acest mod. Oy2 este nivelul produc iei din bunul Y. b) în l imea triunghiului. Se observ cum punctul C¶ este superior curbei posibilit ilor de produc ie. reprezint exporturile rii A (FE¶ = x3x2).FC¶E¶. Astfel. de pe pia a interna ional . iar cantit ile consumate vor fi Ox3 i Oy3. Modelul comer ului desf urat de aceast ar este reprezentat. diferen a . în condi ii de comer liber. iar Oy3. adic latura FC¶. ceea ce relev faptul c .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.