Procesul de elaborare al romanului, trecând prin fazele manuscriseZestrea (titlul ini ial al romanului) iRu inea (primul capitol

al manuscrisuluiZes tr ea), a fost îndelungat i trudnic. Tudor Vianu a l sat o m rturie asupra tenacit ii impresionante cu care Rebreanu i-a dus n zuin a la cap t: ³Era în 1919, m întorsesem din r zboi i Rebreanu î i reg sise c minul lui, dup ce trebuise s se refugieze în Moldova pentru a sc pa de justi ia mar ial a trupelor de ocupa ie. Locuia pe strada Nicolae B lcescu, în fundul unei cur i, într-o c su 1 d râmat1 de atunci, la doi pa i de casa tot atât de modest , unde se sfâr ise Luchian. Ferestrele lui Rebreanu, z rite printre copacii cur ii, r mâneau luminate în tot timpul nop ii. M întorceam târziu acas i o chemare înceat îmi deschidea u a camerei s race, desp r it prin dou trepte de buc t ria familiei. Rebreanu scria atunci, a cincea, a asea oar , romanul Ion. Munca începea odat cu c derea serii i continua pân la r s ritul zorilor, cu mare abuz de cafea, de tutun, din când în când cu r corirea frun ii înfierbântate. Întreruperea provocat de vizitatorul nocturn nu p rea a-i fi nepl cut «´. Formula epica dura a romanului este ³o replica data atat lirismu-lui semanatorist cat si atitudinii poporaniste´, predominante in epoca , departandu-se astfel de stereotipului semanatorist care idiliza viata acestuia. Tehnica romanlui este circulara , deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii bi-serici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este structurat in doua parti sugestive (³Glasul pamantului´ s ³Glasul iubirii´), capitolele au titluri-sinteza (³Inceputul´,³Hora ´,³Nunta´, ³Nasterea´ etc). Actiunea se organizeaza, totusi, in jurul unei figuri centrale , al unui erou frust si voluntar, al lui Ion. ÄIon´ este capodopera rebrenian în care arta romancierului descoper , cu o rigoare i sobrietate exemplare, adâncurile simplit ii, marea poezie epic a miracolului existen ei esen iale, i în care lini tea povestirii i echilibrul construc iei r sfrâng în elegerea matur i armonioas a omenescului, dau epicului statura memorabil de simbol complex i substan ial al frumuse ii i contradic iilor lumii i vie ii reale. Obiectiv, în desf urarea lui epic , de fresc social , romanul lui Rebreanu este i analitic prin motivarea psihologic a faptului uman. Prin Rebreanu romanul românesc se îndreapt astfel c tre proza de analiz psihologic remarcabil în romanele ulterioare ale lui Camil Petrescu, Cezar Petrescu, H. Papadat Bengescu.
7. personaje si evolutia conflictului: tragismul Ion este un roman al structurilor sociale r ne ti: intelectualitatea satului, în disputa pentru autoritate, este reprezentat de preotul Belciug, i împov rata familie a înv torului Herdelea; r nimea înst rit , prin Vasile Baciu i George, cea s rac , prin familia Glaneta ului. Romanul, conceput astfel, extinde viziunea epic în toate straturile

societ ii române ti, prin diversitatea cotidianului, prin acumulare de întâmpl ri îndreptate spre firescul vie ii. În acest firesc, al vie ii, se constituie o întreag lume, o multitudine de personaje, puternic individualizate. Determinarea lor este social ; conduita îns , particular , diferen iaz structuri social-umane, potrivit cu rosturile intime ale fiec rui personaj. Procesul creator al romanului a fost îndelung i const în sudarea într-o viziune unitar a trei experien e de via tr it (s rutatul p mântului întâlnit i la eroul Buteau din romanul La terre al lui E. Zola; p ania fetei bogate de la ar Rodovica - Ru inea; convorbirea cu un fecior de la ar

Con inutul lui a fost epuizat i ispr vile sentimentale îl scot din sfera instinctelor oarbe. precum i o iste ime natural . dovad cât de complex este personajul sub masca simplit ii aparente. Pe primul plan. brutal cu prietenii. Rebreanu înf i eaz drumul de via tenebros al eroului s u. p mântul posesiunii. De-a lungul acestui drum sinuos. Rebreanu face s tr iasc în roman un impresionant num r de eroi. Lovinescu îl consider ³o figur simbolic . A batjocorit o fat . de i contradictorii. de inferioritate social i moral . p mântul înseamn situa ie social . PentruIon. Astfel. ia luat averea. se manifest când ca inteligen . ce dep e te tendin a de nivelare a naturalismului´. când ca viclenie. gesturi de cuviin prevenitoare. pe care nostalgia Floric i i revenirea la ea nu-l pot în nici un fel umaniza: ³În planul crea iei. Atitudinea lui Ion e destul de comun . mai mare decât natura. într-o societate în care totul îl condamn pe Ion la supunere. în condi iile date. destinul ei fiind legat de cel al eroului principal. mai ales o voin imens ´. Dintre figurile feminine ale romanului. încercând s str bat în intimitatea sufletului s u. a împins-o la spânzurare i a r mas în cele din urm cu p mântul.Ion este simbolul unei chem ri mistice a p mântului. ilustrat peremptoriu de rela iile cu familia Herdelea i în special cu Titu. se impune Ion al Glaneta ului. impulsului nest vilit de a tr i cu intensitate via a.Ion e un fl c u voinic. c l uzit de impulsuri elementare. PentruIon. f r s fie inedit. cu vecinii. dup împrejur ri. mai de aproape. adic lipsa p mântului. Iones te o fire instinctiv . cu p rin ii. împlântat în via cu r d1cini puternice. cu nevasta. care. i îl duc în lumea con tiin ei. prin calit ile enumerate. care este unul dintre cele mai caracteristice i mai temeinic realizate personaje ale întregii noastre literaturi.Ana este o f ptur . Descoperindu-i asemenea atribute. doritor cu orice pre s se îmbog easc . din contr . prin natura lucrurilor. de tept. acest fl c u zdrav n i harnic. s r cia. î i are unitatea moral a lui tocmai în principiul contradic iei. el î i revars firea în gesturi memorabile. sunt acoperite cu stricte e de comportarea eroului care. dintre care cel mai discutat este s rutul gliei. dar tot el are. Desigur. de i procedeul s u e mai original. demnitate uman . S rutarea lui Ion este un act de luare în posesiune a p mântului. energic care sufer de s r cia lui i care se crede. toate îns sunt subsumate setei de afirmare. cu socrul. Amândou aceste caracteriz ri. fa de cei aminti i i fa de al ii. i se pot descoperi i alte tr s turi suflete ti. banalizându-l{³. spre a-i surprinde cu exactitate esen a. impulsiv. Personajele romanului. rudimentar. este simbolul omului care încearc s dep easc starea de mizerie. fiin robust .Ana. posibilitatea de a munci cu folos.dezn d jduit c n-are p mânt). Eroul principal este Ion care. o disponibilitate spre respect i omenie. Fiul Glaneta ului era în adev r un om primitiv.i sacrific iubirea pentru a intra prin c s torie în posesia p mântului dar acesta nu-i aduce fericire. pentruC lines cu. capabil de o alt soart . a fost privit . so ia lui Ion. adic lamizerie. pân când patima îl duce la moarte. o viclenie procedural i.violent ip tima . Critica s-a ocupat adesea de Ion. cel pe care îl posed i care îl posed . Principalele p reri sunt contradictorii. Ion e o brut . fiecare cu individualitatea lui proprie. o energie exasperat de a nu se fi putut exprima altfel. la acceptare. Ion are ³o inteligen ascu it . Pentru Lovinescu. Creator excep ional de via . e o permanent suferin i preocuparea cea mare e cum s -l ob in .V iolen a lui e forma pe care o ia.

este obligat la continui compromisuri i concesii morale. raportate constant la condi ionarea lor social . Preotul Belciug. trece adesea prin momente deumilin . Portretul preotuluiBelciu g este realizat de Rebreanu dup acela i procedeu al împletirii schi ei biografice. tehnici narative. familia înv torului Herdelea. modest . î i are motivare în problematica generat de aceast stratificare. împins pân la iredentism. recomandat i practicat de avocatul Victor Grof oru. în situa ia specific a Transilvaniei de atunci. Zenobia. tat l s u Toma. în peregrin rile lui prin diferite sate. determin din parte-i un spor de principalitate în raport cu oamenii i cu autorit ile. Capitolul prim ofer . i cu rigorismul profesiei. îl poart autorit ile. Preocup rile burgheziei s te ti sunt în general m runte. pe unde. Ea se îndreapt cu naivitate i sl biciune explicabil c tre Ion. În acela i mod pot fi urm rite toate figurile aduse de Rebreanu în ac iunea romanului: Glaneta u. caracterizat prin polite e rece i zâmbet protector. Pe toate romancierul le-a zugr vit viu. în sfâr it atitudinea dârz . pe care o etaleaz fa de rani. care face din ea moment cardinal în definirea eroilor i a situa iilor. întrucât bog ta ii de felul lui Vasile Baciu. domnii satului se zbat în nevoi. în aceast privin . dup bunul lor plac. Acesta î i men ine greu slujba. Rebreanu. notarul privesc spre r nime cu o atitudine distant . 8. reprezentat prin solg bir ul Chi u. blând . Ei nu admit s fie trecut bariera care îi desparte de truditorii gliei. conjugate cu o anumit austeritate temperamental . ace tia la rându-le privesc spre lumea domnilor cu condescenden prevenitoare. prin comentariul lui direct. De aici prestigiul lui mai mare în fa a satului. vizibil i în înf i area lui fizic . Scriitorul a înf i at realist stratificarea social a satului. Toate acestea sunt ar tate cu limpezime când scriitorul urm re te lupta dintre avocatul Victor Grof orul i bancherul vab ungurizat Bela Bek pentru ocuparea unui loc în parlament r mas vacant prin moartea deputatului român Ion Ciocan. pe care îl iube te dezn d jduit . cu observarea comport rii eroului în momente semnificative de via . modalitati ale nararii. Florica etc.D rama îns i a lui Ion i a so iei sale. Scriitorul surprinde în roman i principalele aspecte generate de lupta na ional a românilor transilv neni în acel moment istoric. stilul . om bogat. Vasile Baciu. crescut chinuit de tat l s u. caracteristic profesoruluiSp taru. Aceste elemente.Belciug are o situa ie material mai bun decât Herdelea. scene din cele mai caracteristice. Simion Lungu. mai ales când au i familie numeroas cum este cazul înv toruluiHerdelea. cea a luptei na ionale în cadrul legalit ii. cum procedeaz i cu al i eroi. dar be iv i zgârcit. neînduplecat .firav . prezentându-ne pe scurt drama ei de orfan de mam . sunt asalta i de greut i c rora. a c rei personalitate a fost anihilat de brutalitatea cu care au tratat-o atât tat l cât i b rbatul ei. îi întrege te portretul. Diferen ierea r nimii dup starea material este observat cu luciditate de scriitor. Raporturile dintre r nimea i intelectualitatea satului sunt dominate de aceea i net con tiin a deosebirii de stare social . În ciuda superiorit ii. abia le pot face fa . simbolizând prin ea o bun parte din destinul nefericit al femeii de la ar în regimul de atunci. Trei erau atitudinile caracteristice: cea a dezer iunii tr d toare al turi de oficialit ile austro-ungare. de diferite grade îns . George Bulbuc. le-a înzestrat cu atribute proprii. el nu este împov rat de greut i familiale. Scriitorul o înv luie cu o discret simpatie. Ana. con tien i de for a averii lor sunt mai îndr zne i.

prin arhitectura riguroasa. dar parc nu avea înc destul putere. Apoi. nesmintit. într-o sear r scolit de z pad m runt . exprimarea este sugestiv . având o m re ie reprezentativ . V zduhul cernea mereu fulgi lene i care se topeau pân s ajung jos i se pr p deau în b ltoacele de noroi« Ion sosea totu i ôn toate nop ile. Casa z cea în întuneric. o situa ie. compara ii potrivite pentru a fixa un peisaj. (M. iar Rebreanu fiind Äun poet al Ardealului´.Rebreanu se distinge in literatura noastra prin realismul viziunii. prin caracterul social al prozei sale.Sebastian) . de mari dimensiuni. Ion este întâia crea ie epic . veni mai devreme pu in. o atitudine: În sfâr it se apropia cr ciunul. in marele sale creatii. O iarn urâcios se zb tea s coboare pe p mânt. în care se simte pulsa ia vie ii. Romancierul folose te expresii.Împotriva inten iei declarate a romancierului de a nu acorda aten ie me te ugului stilistic. neagr ca un bivol adormit. prin "darul masiv de a crea viata". pentru pasiunile tr ite. desavirsita. L. Tudor Vianu aprecia romanul Ion pentru intui ia psihologic sigur . scriitorul dovedind c are voca ia construc iilor monumentale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful