P. 1
procedura civila sem II

procedura civila sem II

|Views: 9,975|Likes:
Published by seraph22

More info:

Published by: seraph22 on Mar 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/29/2013

pdf

text

original

Sections

  • Calculul termenelor procedurale
  • Durarata termenelor procedurale
  • Sanctiuni procedurale
  • Nulitatea actelor de procedura
  • Clasificarea nulitatilor
  • Conditiile generale ale nulitatii
  • Invocarea si constatarea nulitatilor
  • Efectele nulitatii
  • Decaderea
  • Proceduri prealabile sesizarii instantei
  • Cererea de chemare in judecata
  • Reguli privitoare la depunerea si inregistrarea cererii de chemare in
  • Intampinarea
  • Cererea reconventionala
  • Sedinta de judecata
  • Concluziile in fond
  • Exceptiile procesuale subiect licenta
  • Clasificarea exceptiilor procesuale
  • Modul cum se pronunta instanta asupra exceptiei
  • Exceptia puterii lucrului judecat
  • Proba prin raportul de expertiza
  • Cercetarea la fata locului
  • Acte de dispozitie ale partilor
  • 1) Renuntarea reclamantului la judecata
  • 2) Renuntarea la dreptul subiectiv
  • 3) Achiesarea
  • Tranzactia judiciara
  • Suspendarea procesului civil
  • 2. Suspendarea legala
  • Procedura suspendarii:
  • Incheierea de sedinta
  • Clasificarea incheierilor de sedinta
  • Continutul incheierilor de sedinta
  • Clasificarea hotararilor judecatoresti
  • Continutul hotararii judecatoresti
  • Efectele hotararii judecatoresti
  • Controlul judiciar si controlul judecatoresc
  • Clasificarea cailor legale de atac
  • APELUL
  • Hotararile susceptibile de apel
  • Tertele persoane
  • Conditiile de forma
  • Procedura de solutionare a apelului
  • RECURSUL
  • Hotararile susceptibile de recurs – obiectul recursului
  • Subiectele recursului
  • Termenul de recurs
  • CONDITIILE DE FORMA ALE RECURSULUI
  • Motivele de recurs
  • Procedura de solutionare a recursului
  • Solutiile ce se pronunta de instanta de recurs
  • Hotararea instantei de recurs
  • Judecata in fond dupa casare
  • CONTESTATIA IN ANULARE
  • Contestatia in anulare obisnuita
  • Contestatia in anulare speciala
  • Recursul in interesul legii
  • Revizuirea
  • Caracterele revizuirii:
  • Subiectul si obiectul revizuirii
  • Motivele de revizuire (posibil subiect de examen)
  • Procedura de solutionare a revizuirii
  • PROCEDURI SPECIALE
  • Ordonanta presedentiala
  • Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedentiale
  • Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta presedentiala
  • Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute
  • EXECUTAREA SILITA
  • Categorii de raporturi executionale in dreptul romanesc actual

PROCEDURA CIVILA

Curs 1 Semestrul 2 Calculul termenelor procedurale Potrivit art. 101 CPC termenle se calculeaza pe ore, pe zile, pe saptamani, luni si ani. Termenele pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care a inceput sa curga, si nici ziua in care se sfarseste (termenul pe zile pline) Termenul pe săptămâni, luni si ani se sfarsesc in ziua saptamanii, lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. Termenul care incepe la 29, 30 sau 31 ale lunii si se implineste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va socoti implinit in ultima zi a lunii. Termenele prohibitive se calculeaza de la termenul fixat spre ziua de la care incepe sa curga. Astfel spre exemplu, daca termenul este fixat pe data de 04.03.2010, citatia va fi inmanata paratului cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, adica la data de 26 februarie 2010. Cand termenele se sfarsesc intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat acestea se vor prelungi pana la sfarsitul primei zile lucrătoare care urmeaza. (ex. Daca te amendeaza joi, 48 de ore se sfarsesc sambata, care este nelucratoare, asa ca poti sa platesi luni. Daca te amendeaza sambata, tot luni trebuie sa platesti, fiind 48 de ore) Actele de procedura inaintate prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui (art. 104). Durarata termenelor procedurale. Pentru stabilirea duratei termenlor procedurale trebuie sa se stabileasca atat punctul de plecare, cat si punctul de implinire a termenului. Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel. Dovada comunicarii actelor de procedura se face cu procesul verbal intocmit de agentul procedural. Legiuitorul a prevazut trei situatii in care se aplica principiul echivalentei sau echipolentei. 1. daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare, termenul de apel sau de recurs va incepe sa curga de la aceasta comunicare. 2. in cazul in care o parte a declarat apel sau recurs inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel sau de recurs. In acest fel se inlatura posibilitatea declararii mai multor apeluri sau recursuri. 1

potrivit art. 102 alin. 2 termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea de la data cand a cerut-o. In unele situatii termenele incep sa curga si de la alte momente. Spre exemplu, de la pronuntare atunci cand se constata perimarea. Caracterele termenelor procedurale - Termenele sunt fixe si continue. • Fixitatea termenelor. De regula termenele legale sunt fixe in sensul ca nici partile nici judecatorul nu le pot mari sau micsora. Prin exceptie, termenul de recurs poate fi prelungit cu 5 zile de catre presedintele instantei. Este singurul termen legal care poate fi prelungit. Termenele judecatoresti pot fi modificate, urmarindu-se insa sa nu se cauzeze un prejudiciu partilor prin preschimbare. Teremenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor. • Continuitatea termenelor. Termenele sunt continue, curgand de regula de la prima zi pana la ultima zi. Termenele curg si impotriva incapabililor, deoarece acestia sunt aparati prin reprezentantii lor legali. In anumite cazuri curgerea teremenelor se intrerupe. Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se va face din nou o singura comunicare a hotararii la cel din urma domiciliu al partii pe numele mostenitorilor. In acelasi fel se va proceda si in cazul recursului. Termenele de apel si de recurs se intrerup prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea, caz in care se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, termenul incepand sa curga de la aceasta data. In cazul in care partea a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei (caz de forta majora) sa indeplineasca actul de procedura actul se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea starii de forta majora. In caz de intrerupere a termenelor va incepe sa curga un nou termen, intervalul de timp scurs inainte de intrerupere nefiimd luat in seama. Sanctiuni procedurale Reprezinta masuri cu caracter de constrangere menite sa garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele si conditiile dupa care trebuie sa se desfasoare activitatea judiciara in pricinile civile. Nulitatea actelor de procedura Nulitatea ca sanctiune determina ineficienta actelor de procedura indeplinite fara respectarea regulilor de desfasurare a procesului civil si care se rasfrange adeseori asupra actelor ulterioare. Clasificarea nulitatilor. Primul criteriu : dupa caracterul normei incalcate. Distingem intre nulitati absolute si relative. Potrivit art. 108 din Cod, nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa le invoce.

3.

2

Judecatorul, desi nu poate invoca din oficiu nulitatea relativa, datorita rolului sau activ este obligat sa atraga atentia partii interesate asupra posibiltiatii invocarii in favoarea sa a nulitatii actului. Dupa izvorul lor nulitatile sunt exprese si virtuale. Nulitatile exprese sau textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. (ex. Art 89, 258, 302 CPC) Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. (ex. Art. 147, art. 85, 97, 315 379 etc.) Al treilea criteriu, dupa intinderea efectelor distructive, distingem intre nulitate toatala si partiala. Nulitatea totala determina ineficacitatea actului juridic in intregul sau. Cea partiala se rasfrange asupra acelor parti ale actului juridic care contravin legii. (ex. Art. 327, alin 1) Al patrulea criteriu: dupa modul in care opereaza distingem intre nulitati de drept si nulitati judiciare Cele de drept operea in temeiul legii fara sa fie nevoie de o hotarare judecatoreasca in acest sens. Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare prin care se pronunta sanctiunea. Un alt criteriu : dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de procedura distingem intre nulitati extrinseci sau intrinseci. Cele intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura actului de procedura. Nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale actelor de procedura. Spre exemplu indeplinirea actelor de un judecator necompetent. Neplata taxei de timbru, depunerea apelului sau recursului la instanta imediat superioara. Dupa cum nulitatea se intemeiaza pe raportul cauzal specific dintre diferitele acte de procedura, nulitatile sunt proprii sau derivate. Nulitatea derivata reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare, si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta. Art. 106 – anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu au o existenta de sine statatoare. Conditiile generale ale nulitatii. Potrivit art. 105 actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule. Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute expres de lege, vatamarea se prezuma pana la dovada contrarie. Din textul enuntat rezulta conditiile generale ale nulitatii: 3

Prima conditie – nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil. A doua conditie – producerea unei vatamari A treia conditie – vatamarea sa nu poate fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului. Invocarea si constatarea nulitatilor. Potrivit art. 108 / 308 nulitatile de ordina publica (Adica aboslute ) pot fi invocate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond ( este vorba de nulitatea relativa) In fine, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul lui fapt. Nulitatile pot fi invocate pe cale de exceptie in judecata in prima instanta si prin caile legale de atac dupa judecarea fondului. Instanta de judecata este aceea care constata nulitatea si anuleaza actele de procedura pronuntandu-se dupa caz printr-o incheiere sau hotarare. Efectele nulitatii Efectul principal consta in invalidarea actului de procedura, astfel ca nulitatea determina ineficacitatea actului si suprimarea efectelor care s-au produs deja, indiferent de natura normei incalcate. Daca prin actul anulat s-au luat anumite masuri acestea nu vor mai fi aduse la indeplinire. Daca ele s-au executat intre timp, ele nu vor fi luate in considerare, si deci ele nu isi vor mai realiza functia lor procesuala. In anumite situatii, desi anumite acte sunt declarate nule, ele produc totusi anumite efecte. Spre exemplu o tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural, poate contine o marturisire cu privire la dreptul dedus in justite. Ca ultim efect, anularea unui act de procedura atrage anularea tuturor actelor urmatoare. Decaderea Reprezinta acea sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptului privitor la declararea unei cai de atac sau la indeplinirea unui act de procedura ce nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege decaderea se poate intalni in urmatoarele doua situatii: Prima situatie: cand legea stabileste un termen fix pentru exercitarea unui drept sau indeplinirea unui act de procedura. A doua situatie: cand legea stabileste ca exercitarea unui drept sau indeplinirea unor acte de procedura trebuie sa se faca intr-un anumit stadiu al procesului ori intr-o anumita ordine, si partea nu a respectat dispozitiile legale. Invocarea decaderii se face pe cale de exceptie in cursul judecatii. Constatarea decaderii are drept efect stingerea completa a tuturor posibilitatilor exercitarii dreptului sau indeplinirii actului nerealizat in termen.

4

Procedura prevazuta de legea 554 – in temeiul art.2010 . Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. Cererea de chemare in judecata reprezinta actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila. Plangerea se poate adresa in egala masura organului superior daca acesta exista. Caracteristicile cererii de chemare in judecata: 1. domiciliul sau resedinta partilor. pentru persoanele juridice. reprezinta un act de investire a instantei 2. denumirea si sediul lor. Elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de chemare in judecata: Conf art 112 din cod cererea va cuprinde: 1. 5 11. cererea de chemare in judecata are ca obiect o pretentie civila concreta 3. in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului revocarea in tot sau in pate a acestuia. in cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile. Procedurile prealabile sunt reglementate in legea 554 din 2004. in materia litigiilor comerciale evaluabile in bani si in materia serivicilor postale. adica de exprimare a vointei reclamantului cu privire la o pretentie. 109 din cod. 7 din legea 554 din 2004 a contenciosului. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata. prin nume se intelege de catre legiuitor numele si prenumele. ori. Numele. in conditiile stabilite de acea lege. inainte de a se adresa instantei de contenctios administrativ compentente persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printrun act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente. Desi textul de lege se refera numai la nume.JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTE Proceduri prealabile sesizarii instantei Potrivit art.03. Curs 2 Cererea de chemare in judecata. cererea de chemare in judecata este un act declarativ.

Cand reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din capele 6 . Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina taxele judiciare de timbru si competenta materiala a instantelor judecatoresti. Cand dovada se face prin inscrisuri se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt. de litispendenta si exceptia de conexitate. b. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere. (plata unei sume de bani. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. d. atunci cand pretuirea este cu putinta. Neindicarea calitatii face sa se prezume ca lucreaza in nume propriu. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. si. mai mult. ci in calitate de reprezentant al uneia dintre parti. sa fie posibil si sa fie determinat sau determinabil. precum si pentru citarea lor. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu particia in nume prorpiu la activitatea judiciara. etc. Se va scrie pe fiecare pagina “conform cu originalul” si se va semna. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor exceptii procesuale – de lucru judecat. si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate. in al doilea rind. In cazul actiunilor reale imobiliare. anularea unui act. precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei. Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului. revendicarea unui bun. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in judecata. partile sunt de la inceput intr-o pozitie de egalitate juridica. Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta individualizare a partilor.) Determinarea obiectului prezinta interes din mai multe puncte de vedere: a. In priul rand confera instantei posibilitatea de a proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana judecarea procesului. Indicarea dovezilor urmareste un dublu scop. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit. c. si este importanta si pentru determinarea competentei teritoriale. 4. cate o copie pentru instanta. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se poate apara. 5. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre reclamant prin actul de investire a instantei. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces. iar in cazul reprezentarii prin avocat. numele acestuia si sediul profesional. 3.

ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata. 133 a reglementat un regim particular. Pentru lipsa semnaturii art. elementele estentiale ale cererii nu pot fi schimbate decat in anumite conditii strict determinate de lege. 133 Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului. Regimul juridic al nulitaii intervine diferit in cazul lipsei lor. Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. chiar cu neindicarea domiciliului sau sediului. cererii sale. vor interveni urmatoarele sanctiuni: Neindicarea domiciliului nu determina aplicarea unei sanctiuni cu exceptia cazului in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod.6. nulitatea nu poate interveni pana la prima zi de infatisare. reclamantul va trebuie sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare. cu exceptia cazurilor prevazute de art. Conf art. De aici rezulta ca numele partilor. obiectul cererii si semnatura sunt elemente esentiale ale cererii de chemare in judecata. obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. 7 . Dupa prima zi de infatisare. In cazul celorlalte elemente neesentiale. In caz contrar cererea va fi anulata in conformitate cu art. iar cand este prezent in instanta. Decaderea intervine si in cazul neindicarii dovezilor. deoarece ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca. 138 din cod. Art. Semnatura. Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesului civil cu privire la parti si la obiect. Daca paratul invoca lipsa de semantura. Cand se va cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorului. fara ca legea sa acorde posibilitatea implinirii acestor lipsuri. pentru intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata. Nearatarea motivelor de fapt sau de drept antreneaza sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai invoca acele motive. Din momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata se naste un nou raport intre parti. 161 din cod prevede posibilitatea acordarii unui termen in vederea justificarii calitatii de reprezentant. Semnatura este o formalitate esentiala. Semnatura trebuie sa fie situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral continutul. Daca partea a fost citata. Daca nici la acest termen reclamantul nu-si completeaza lipsurile cererii. Nejustificarea calitatii de reprezentant este sanctionata cu anularea cererii. prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a acestuia. Sanctiunile ce intervin in cazul nerespectarii elementelor cererii de chemare in judecata. Efectele introducerii cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata “creeaza” instanta. in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea. un raport procesual. in sensul ca investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile. 105 alin 2. Astfel lipsa numelui si a obiectului cerererii este sanctionata cu nulitatea. orice viciu procedural se acopera. deoarece reclamantului i se confera posibilitatea de a solicita un termen la prima zi de infatisare.

daca este introdusa o noua cerere de chemare in judecata cu acelasi obiect intre aceleasi parti. La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii cati parati sunt. presedintele are obigatia si de a verifica daca a fost indeplinita procedura prealabila in cazurile anume prevazute de lege. se creaza starea de litispendenta. Dupa inregistrarea cererii presedintele are obligatia de a stabili termenul de judecata. Daca cererea a fost trimisa prin posta i se va comunica in scris lispurile cererii cu mentiunea ca pana la termenul acordat sa faca completarile sau modificarile necesare. deoarece acestea se datoreaza anticipat. Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului el va lua termenul in cunostinta. (chiar introdusa catre o instanta necompetenta) Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna credinta a posesorului (art. intemeiata pe aceeasi cauza. iar in pricinile urgente. Inainte de fixarea termenului. Intampinarea este actul procedural prin care paratul raspunde la pretentiile formulate de reclamant. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile reclamantului. 114. aratand totodata si apararile sale. La primirea cererii judecatorul este obligat sa verifice plata taxelor de timbru. 485 din codul civil) Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi. Potrivit art. Reguli privitoare la depunerea si inregistrarea cererii de chemare in judecata: Cererea se depune personal. in sensul ca. Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la instanta. Intampinarea. presedintele ii poate pune in vedere reclamantului lipsurile cererii spre a le completa de indata. pe care sub semnatura il da in cunostinta reclamantului prezent. si la exceptiile de fond 8 . sau reprezentantului acestuia. asupra mostenitorilor. Inainte de fixarea termenului. Textul se refera si la exceptiile de procedura. prin reprezentant. presedintele fixeaza termenul de judecata. Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia extinctiva. de la data primirii citatiei. alin 1 din C1. cel putin 5 zile. sau prin posta. Cererea de chemare in judecata are valoarea unei puneri in intarziere. sa aiba cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea.- - Cererea de chemare in judecata creaza starea de lidispendenta. Cererea de chemare in judecata produce efectul transmiterii unor anumite actiuni cu caracter strict personal. Daca paratul locuieste in strainatate va primi un termen mai indelungat. Elementele intampinarii: 1. Termenul se stabileste astfel incat paratul.

afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. Nedepunerea intampinarii il expune pe parat la anumite consecinte nefavorabile. Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt. 9 2. ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii. Astfel el este decazut din dreptul de a mai invoca anumite imprejurari de fapt sau de drept in sprijinul apararii sale. In ultimul rand evita posibilitatea unor hotarari judecatoresti definitive.in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat. Instanta. dovezile si toate mijloacele sale de aparare. el avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata. (daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant va fi depusa intr-un singur exemplar) Intampinarea se depune de catre parat cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit de instanta pentru infatisarea partilor. semnatura. Lipsa semnaturii conduce la nulitatea intampinarii. Dovezile se vor invoca in aceleasi conditii ca si cele prevazute pentru cererea de chemare in judecata. 4. Cand va cere dovada cu martori. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. Prin instituirea acestei cerinte legiuitorul a urmarit sa realizeze o mai buna aparare a paratului. paratul va arata numele si locuinta lor. 118. In al doilea rand este realizata o economie de timp si de cheltuieli. 3. despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Avantajele depunerii cererii reconventionale: In primul rand asigura solutionarea a doua litigii intr-un singur cadru procesual. si o sistematizare a sustinerilor facute de catre el in cuprinsul intampinarii. In al patrulea rand constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului. Textul trebuie coroborat cu art. Potrivit art. presedintele ii va pun in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile. plus un exemplar pentru instanta. 3 . . Apararea lui va fi limitata la posibilitatea discutarii in contradictoriu a faptelor invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata. 156 care prevede: Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare temeinic motivata. in sensul ca judecatorii vor cunoaste toate raporturile juridice dintre parti. intampinarea este obligatorie. el poate sa faca o cerere reconventionala” Cererea reconventionala reprezinta o facultate pentru parat. Art.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata. Cererea reconventionala Definim cererea reconventionala ca fiind actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. Dezavantaje: Poate conduce la intarzierea judecatii. In al treilea rand ofera conditii pentru o mai buna judecata. Reglementare in art 119 care prevede ”daca paratul are pretentii in legarura cu cererea reclamantului. 118 alin. la carere.

Potrivit art. insa. Conform art. daca paratul nu este obligat la intampinare. cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului. cererea reconventionala se poate solutiona in continuare cu actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta. paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului. daca reclamantul si-a modificat cererea dechemare in judecata. in cererea reclamantului. Pretentiile paratului pot proveni si din cauze diferite. 135. in principiu. Din punct de vedere al naturii juridice cererea reconventionla reprezinta o veritabila actiune civila.) Cererea reconventionala se redacteaza in mod obisnuit intr-un inscris separat. 119 alin 3. Art. insa poate fi inserata si in cuprinsul intampinarii. fiind aplicabile dispozitiile art. care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege.03. ex dispari causa. 119 alin 2 cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Nerespectarea acestui termen atrage solutionarea separata a cererii paratului de actiunea principala. cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. (nu va fi respinsa ca tardiv introdusa) exemplificare : Art. Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului. Legislatia procesual civila nu impune.Este solutionata de o instanta care nu ar fi competenta din punct de vedere teritorial. cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu la termenul ce se va incuviinta paratului spre acest sfarsit (spre acelasi scop). se vor judeca deosebit. in sedinta publica. conditia ca pretentiile paratului sa provina sau sa derive din acelasi raport juridic. Prorogarea de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor imperative privitoare la competenta. Cu toate acestea. de instanta sesizata cu cererea principala. 608 Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort. (Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata. cererea reconventioala se depune odata cu intampinarea sau. Existenta unei asemenea legaturi trebuie dedusa de catre instanta din scopul urmarit de parat prin cererea reconventionala. situatie in care vor trebui sa rezulte cu 10 . 119 impune o conditie suplimentara si anume: Cererea reconventionala sa aiba legatura cu cererea reclamantului. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data. pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna. 609 In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel.2010 In afara conditiilor generale art. Cererea reconventionala se judeca. Curs 3 18.

128. instanta va amana. Concluziile in fond Concluziile in fond reprezinta o sinteza a dezbaterilor cu referire la probele administrate si la motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentiile sau apararile formulate de catre parti. In acest scop ei pot solicita prezenta partilor. Sedinta de judecata reprezinta cadrul in care se realizeaza dezbaterile publice orale si contradictorii. insa aceasta potrivit art. pentru angajarea unui avocat. 120 din cod cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. nu se impotrivesc. Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale instanta trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutii cu privire la toate pretentiile. Potrivit art. chiar daca acestea sunt reprezentate. Instanta poate acorda un singur termen in acest sens. in fata primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. Potrivit art. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator. Inainte de a intra in dezbaterea cauzelor. putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei cuviinte. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise. Amanarea poate fi ceruta si de ambele parti. Portrivit art. stadiul procesului si legalitatea procedurii de citare. la cererea partii. lipsa raportului de expertiza. DEZBATEREA CAUZEI IN SEDINTA PUBLICA Sedinta de judecata. (Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei. partile pot cere instantei amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata. Potrivit art. 11 . avand pricini fixate inaintea lor.claritate elementele esentiale ale cererii reconventionale. presedintele deschide. etc. Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata. Acest rol se inverseaza in situatia in care paratul invoca exceptii procesuale. 131 din cod. presedintele exercita politia sedintei. Aceste amanari se cer pentru remedierea unor neregularitati procesuale. care se va referi pe scurt si la obiectul pricinii. instanta o poate judeca deosebit. suspenda si ridica sedinta. iar apoi paratului. 122 din cod. daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor. cum ar fi necitarea martorului. Nerespectarea acestei obligatii este sanctionata cu nulitatea hotararii. Apelul se face de catre grefier. ) Amanarea judecatii se poate dispune si pentru lipsa de aparare temeinic motivata. 155 se poate cere o singura data. Daca respinge cererea. Partile pot cere schimbarea randului daca impricinatii. 128 presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului. Potrivit art.

partile sa poata puna concluzii. Aceste cereri vor putea fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului fara sa fie nevoie de consimtamantul paratului. a sustinerilor lor verbale. 132 este o norma dispozitiva. Art. atat cu privire la introducerea altor persoane in proces. in acest caz instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului in vederea facerii intampinarii. insa. deoarece substanta aprarii ramane neschimbata. Art. 132 prevede : la prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii. partile sa fie legal citate 2. De aici rezulta ca paratul poate consimti expres sau tacit la o modificare ulterioara primei zile de infatisare. Ele vor fi inregistrate. 3. sau. Nu se confunda cu concluziile scrise si cele orale despre care am vorbit mai devreme. precum si pentru a propune noi dovezi. Cand cere valoarea obictului pierdut sau pierit. 134 este socotita ca prima zi de infatisare. 4. In limbajul practicienilor se spune ca "se leaga procesul". Textul face distinctie intre doua categorii de cereri: cereri de intregire si cereri de modificare.Sustinerile partilor se pot concretiza. Cu toate acestea art. La prima zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea. cat si in legatura cu schimbarea obiectului sau a cauzei. semnate de ele. La prima zi de infatisare se contureaza cadrul general al dezbaterilor publice ulterioare. obiectul cererii sau cauza acesteia. 146. ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta: 1. in cazul in care cererea in constare poate fi primita. Cand reclamantul mareste sau micsoreaza obiectul cererii. presedintele va declara dezbaterile inchise. 2. Potrivit art.se intampla sa pice la licenta. Cauza va putea fi insa repusa pe rol daca instanta gaseste ca fiind necesare noi lamuriri. Prin cele de modificare reclamantul urmareste sa schimbe partile. Primul termen poate constitui prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cumulativ cele doua conditii: 1. 132 alin 2 prevede: Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen. 12 . Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari fara sa fie obligate. Dupa ce instanta se considera lamurita asupra imprejurarilor de fapt si de drept ale cauzei. Prin cele de intregire sunt completate lipsurile din cuprinsul cererii initiale. partile vor putea fi indatorate dupa incheierea dezbaterilor sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise. La prima zi de infatisare pot surveni modificari chiar si cu privire la anumite elementede baza ale procesului. Cand inlocuieste cererea in constatatre printr-o cerere in realizare. Prima zi de infatisare nu se confunda cu primul termen de judecata. si in note scrise depuse la dosar. Prima zi de infatisare . Cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii. In aceste patru situatii nu este necesara acordarea unui nou termen. acea zi in care partile legal citate pot pune concluzii. dimpotriva. Potrivit art.

precum si asupra celor de fond care fac de prisos. ori lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune. Lipsuri: lipsa calitatii procesuale. Prima categorie: exceptiile de procedura prorpiu. Astfel hotararea pronuntata asupra unei aparari de fond dobandeste autoritate de lucru judecat. urmarind dupa caz impiedicarea sau amanarea judecatii. lipsa capacitatii. O ultima deosebire consta in efectele solutiei pronuntate de instanta. exceptia privind caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii. netimbrarea. litispendenta. Dupa efectul pe care il produc distingem intre exceptii dilatorii si exceptii peremptorii. neregularitati procesuale.) Art. Clasificarea exceptiilor procesuale. Ingradiri : lipsa procedurii prealabile in cazuri anume prevazute de lege.zisa se refera la neregularitatile procesuale. nulitatea actului de procedura. in totul sau in parte.Exceptiile procesuale subiect licenta Exceptia procesuala este mijlocul prin care. prescriptia dreptului la actiune. In schimb. procurorul sau instanta invoca fara sa puna in discutie fondul dreptului. Dupa obiect distingem intre exceptii de procedura propriu-zise si exceptii de fond. Exceptii de la aceasta regula le constituie cazul exceptiilor de fond. partea interesata. in conditiile legii. Exceptiile pot si invocate numai in anumite conditii. perimarea. neregulata citare. afara de cele de ordine publica. Deosebirile dintre aprarile de fond si exceptiile procesuale. Exceptiile de fond se refera la lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune. recuzarea. Printr-o aprare de fond se tinde spre respingerea cererii ca nefondata. si unele dintre ele numai in limine litis (La inceputul procesului. lipsa citarii. necompetenta. 13 . O prima deosebire o reprezinta scopul urmarit de autorul apararii sau al exceptiei. prematuritatea cererii. 136 prevede ca exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. conexitatea. Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii. exceptia autoritatii lucrului judecat. lipsa interesului. expresie latina care consfinteste regula potrivit careia orice exceptie trebuie sa fie ridicata de parti inaintea inceperii dezbaterilor asupra fondului cauzei. 137 din cod: Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura. si anume aceea de a supune judecatorului o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei. Temeinicia unei pretentii poate fi pusa in discutia instantei in tot cursul judecatii. Prin exceptie partea urmareste doar temporizarea sau suspendarea judecatii. Toate exceptiile procesuale au o caracteristica comuna. Clasificarea o realizeaza art. Tratamentul juridic al aprarilor si exceptiilor este diferit. hotararea (cel mai adesea o incheiere) pronuntata asupra unei exceptii procesuale nu are autoritate de lucru judecat. spre exemplu : incompatibilitatea. cercetarea in fond a pricinii. etc.

etc). este întemeiatã pe aceeasi cauzã si este între aceleasi pãrti. Acestea sunt chiar exceptiile absolute.). incompatibilitatea. Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si numai in limine litis. Ele pot fi invocate in orice faza a procesului civil inclusiv in fata instantelor de control judiciar. sa fie pronuntata de o instanta romana 2. Exceptiile absolute pot fi invocate de oricare din parti.Cele dilatorii determina doar o amanare a solutionarii cauzei (recuzarea. printr-o incheiere sau sentinta ori decizie. puterea lucrului judecat. Putere de lucru judecat trebuie recunoscuta si la cele de incidenta din instanta de judecata (chemari in garantie. Probleme deosebite se pun in situatia in care se are in vedere judecarea aceleiasi cauze. cat si cele de respingere a actiunii. Incheierea se pronunta in situatia in care instanta apreciaza ca exceptia este neintemeiata. Actul nu poate profita sau vatama altora. Si hotararile partiale sau provizorii dobandesc calitate de lucru judecat. fãcutã de ele si în contra lor în aceeasi calitate. Procedura de solutionare a exceptiilor procesuale Curs 25. Codul face referire si la exceptiile de ordine publica. Orice hotarare o consideram ca exprima adevarul chiar daca ea poate sa fie controlata de catre caile de atac superioare. lipsa citarii. Dupa natura normei procesuale incalcate avem exceptii absolute si exceptii relative. de dezlege fondul cauzei Puterea de lucru judecat vizeaza atat hotararile de admitere.03. 2010 Modul cum se pronunta instanta asupra exceptiei Asupra exceptiilor procesuale instanta se pronunta. Pentru ca o hotarare sa se bucure de putere de lucru judecat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. litispendenta etc. Art 1201 C. exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica de parti sau de judecator chiar inaintea instantelor de recurs. dupa caz. de procuror sau de instanta din oficiu. Lucru judecat exista numai intre partile care s-au judecat. 14 . Exista totusi hotarari judecatoresti care sunt opozabile erga omnes (din persoana casatorita devine necasatorit. adiica la prima zi de infatisare sau la primul termen urmator celui la care s-a ivit neregularitatea procesuala. sa fie in materie contecioasa 3. Exceptia puterii lucrului judecat Potrivit art 166 Din CPP . lipsa calitatii procesuale). Cele peremptorii sau dirimante tind la inlaturarea pretentiei reclamantului (prescriptia dreptului la actiune. declararea unei persoane ca fiind alienat mintal).civ – Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecatã are acelasi obiect.

sau despre alte imprejurari de fapt ce pot avea importanta pentru solutionarea litigiului.Administrarea probelor in procesul civil Proba prin raportul de expertiza Expertiza reprezinta un mijloc de dovada la care instanta sau partile pot recurge atunci cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt sunt necesare cunostinte de specialitate intr-un anumit domeniu. Renuntarea reclamantului se poate produce in orice moment procesual si in orice proces civil. Renuntarea la judecata trebuie sa fie neconditionata. Acte de dispozitie ale partilor 1) Renuntarea reclamantului la judecata Potrivit art. la cererea paratului. reclamantul trebuie sa posede capacitate de exercitiu. clar formulata si fara echivoc. renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti (pentru a evita actiunile introduse in scop sicanatoriu). Solutia se aplica si in cazul in care renuntarea intervine in apel sau in recurs. Daca renuntarea reclamantului intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata.stingerea procesului are efecte fata de toate partile din proces 15 . instanta . 246 CPC. care prevede: cand partile au intrat in dezbaterea fondului. precum si de suspendarea procesului civil. situatia unui imobil. Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o incheiere fara drept de apel (pate fi atacata cu recurs). alin 4. a tergiversa sau a sista cursul normal a judecatii. reclamantul poate sa renunte oricand la judecata fie verbal in sedinta. Ea trebuie sa fie expresa. Incidente in desfasurarea normala a procesului civil In cursul judecatii pot aparea varii incidente de natura a temporiza. Sistarea temporara sau definitiva a judecatii poate fi determinata si din initiativa partilor sau de anumite imprejurari obiective.odata cu pronuntarea incheierii procesul civil se va considera stins . Este vorba despre actele de dispozitie ale partilr. Minorii sau persoanele incapabile pot renunta daca reprezentantii legali au incuviintarea autoritatii tutelare. O conditie restrictiva a renuntarii la judecata este impusa de art 246. Cercetarea la fata locului Reprezinta mijlocul prin care instanta ia cunostinta in mod direct de starea unor lucruri. fie prin cerere scrisa (nu are probele si nu poate convinge instanta ca are dreptate – pentru a putea introduce o noua actiune). Efectele renuntarii: . Consilierii juridici pot renunta numai in baza unei procuri speciale in care a fost mentionat expres actul de dispozitie pentru care au fost imputerniciti. Renuntarea reclamantului reprezinta un act de dispozitie. Pentru a fi valabila renuntarea. va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecata.

Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamantului. Achiesarea la hotarare poate fi expresa sau tacita. adica renuntarea se face fara invoirea celeilalte parti. pct. Dpdv al formei art. Renuntarea la drept este un act procedural unilateral care prezinta urmatoarele trasaturi: 1) este un act unilateral de vointa al reclamantului. asupra carora nu s-a renuntat. Potrivit art 267. Daca renuntarea intervine in fata instantei de apel. Achiesarea poate fi totala sau partiala. 16 . facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces verbal semant de presedinte si de grefier. Daca renuntarea are loc in fata instantei de recurs. renuntarea (desistarea) nu este opozabila celorlalti coparticipanti care doresc sa continue judecata . O marturisire calificata sau completa nu constituie achiesare Potrivit art 270. De regula se obtine pe calea interogatoriului. 247. atat in prima instanta cat si in apel. prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic. va da o hotarare partiala in masura acesteia. dar si in recurs 2) este un act de dispozitie cu efecte defavorabile pentru reclamant. 247 CPC. 1. 2) Renuntarea la dreptul subiectiv Potrivit art. Hotararea partiala pronuntata devine executorie de drept in conditiile art. Pentru celelalte capete de cerere.3 prevede: Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic. Achiesarea la hortarare este expresia vointei partii care a pierdut procesul de a renunta la calea de atac a apelului. hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte. adica numai anumite capete de cerere. instanta la cererea acestuia.renuntarea nu afecteaza cererea de interventie principala sau cererea reconventionala (sunt actiuni de sine statatoare) Renuntarea poate viza si obiectul judecatii. in masura renuntarii. dupa pronuntarea hotararii. partea poate renunta in instanta la calea de atac. alin. 3) Achiesarea Reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa.7 din CPC. instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. Renuntarea se poate face si ulterior. 2. Renuntarea partiala este aceea care are ca obiect doar o parte din pretentiile formulate de reclamant. in caz de renuntare la insusi dreptul pretins.. judecata va continua. 278.in cazul coparticiparii procesuale. Marturisirea extra judiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o hotarare data fara drept de apel. daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. hotararea nu este supusa niciunei cai de atac. de aceea acesta trebuie sa aiba capacitate de exercitiu 3) trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a consimtamantului reclamantului.

Art. Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi.daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii Dispozitiile art. 1. Potrivit art 242 CPC. insa ea va trebui sa fie consemnata in procesul verbal de sedinta.cand amandoua partile o cer . care poarta denumirea de hotararea de expedient. Suspendarea poate fi evitata. Forma tranzactiei: art 1705 din C. cea legala putand fi de drept sau facultativo-judecatoreasca. alin. astfel ca daca intervine vreuna din cele doua situatii. Asupra tranzactiei instanta se pronunta printr-o hotarare fara drept de apel.242. 17 . Practica judiciara a apreciat ca ea poate interveni inclusiv in revizuire sau in faza executarii silite. Suspendarea voluntara este aceea care determina sistarea tepmporara a activitatii judiciare datorita unor imprejurari voite de parti.civ. cererea va putea fi primita chiar de catre un singur judecator. prevede ca tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris. Cererea se poate face si verbal in fata instantei. Tranzactia judiciara poate interveni in orice faza a procesului civil. Concesiile reciproce sunt de esenta tranzactiilor. instanta va da hotararea in camera de consiliu.2 prevede ca: Cu toate acestea. Hotararea de expedient constituie titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii silite. pe baza unor concesii reciproce convin sa puna capat unui litigiu sau sa preintampine declansarea unui proces civil. Suspendarea procesului civil Consta in oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite de parti sau independente de vointa lor. Daca se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata. Partile se pot prezenta pentru infatisarea tranzactiei la terminul stabilit pentru judecata sau pentru intr-o alta zi. Regelementare:1704-1714 Cciv Pentru a putea tranzactiona in mod valabil. pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut judecarea in lipsa. instanta va suspenda judecata: . 242 au caracter imperativ. Tranzactia nu este admisibila in materia drepturilor de care partile nu pot dispune. Potrivit art 272 dinCPC. urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta. partile trebuie sa respecte toate conditiile de fond necesare pentru incheierea oricarei tranzactii. Suspendarea este voluntara sau legala. invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii. instanta este obligata sa dispuna suspendarea judecatii. De regula aceasta cerere se face prin intampinare sau prin cererea de chemare in judecata.Tranzactia judiciara Este un contract facut sub auspiciile justitiei si prin care partile.

Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti. Masura suspendarii este pusa in discutia prealabila a partilor. pana la numirea tutorelui sau curatorului . acest act va fi anulat. Procedura suspendarii: Sesizarea se face printr-o cerere verbala sau cerere scrisa.2.prin deschiderea procedurii insolventei asupra reclamantului in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile Suspendarea intervine numai daca imprejurarile s-au ivit inainte de inchiderea dezbaterilor.cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea (numai daca s-a inceput urmarirea penala asupra unuj judecator. 243. Potrivit art 244. magistrat) 1. judecata se suspenda de drept: . Daca acstea s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor. 2 (daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.) Instanta se pronunta asupra suspendarii printr-o incheiere care poate fi atacata separat cu recurs. 18 .04.prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului . afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in cauza a mostenitorilor .2010 Cazurile de suspendare facultativa au caracter limitativ si nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii similare. instanta va pronunta hotararile. Instanta poate dispune in mod direct suspendarea in cazul prevazut de art. Daca cumva se indeplineste.cand dezlegarea pricinii atarna in totul sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati . 1551 care prevede: Cand instanta constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii. Suspendarea legala a) Suspendarea de drept Potrivit art.prin moartea uneia din parti. 242 pct. instanta poate suspenda judecata. Un caz de suspendare facultativa il reprezinta si cel prevazut de art. instanta poate suspenda judecata: .prin moartea mandatarului uneia din parti intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de zia infatisarii . aratand in inchereie ce obligatii nu au fost respectate. b) Suspendarea legala-facultativa Este acea forma a suspendarii care permite judecatorului ca in anumite imprejurari sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii. Pe timpul suspendarii nu se poate indeplini legal niciun act de procedura.

19 . In cazul suspendarii de plin drept judecata reincepe prin introducerea cererii de redeschidere. Incheierile premergatoare se clasifica in incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. 147 din cod. care prevede: Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in încheierea de sedinta care va fi semnata de judecator si grefier. (se amana cauza. 248 Cpc orice cerere de chemare in judecata. Instanta poate dispune din oficiu repunerea cauzei pe rol inaintea implinirii termenului de perimare. Art. Instanta nu este legata de masurile adoptate prin incheierile preparatorii. Mai este denumita proces verbal sau jurnal. Incetarea cauzei care a determinat suspendarea face posibila redeschiderea judecatii.) Incheierile interlocutorii sunt acelea prin care se adopta masuri decisive pentru soarta procesului. Incheierile preparatorii sunt acelea prin care instanta adopta unele masuri in vederea solutionarii cauzei. In al doilea rand incheierea de sedinta reprezinta si un act de dispozitie prin care instanta ia anumite masuri specifice fazei in care se afla procesul. se perima de drept chiar impotriva incapabililor. Potrivit art. Importanta incheierii de sedinta: In primul rand instantele de control judiciar pot verifica actele procesuale dintr-un anumit proces. Cu alte cuvinte suspendarea are caracter indivizibil. termenul de perimare este de 6 luni. facuta cu aratarea mostenitorilor. daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an. fara ca prin aceasta sa anticipeze asupra deciziei finale. Perimarea sau invechirea procesului. contestatie. revizuire. Ca definitie reprezinta actul procedural in care se consemneaza continutul dezbaterilor din cadrul unei sedinte de judecata. Clasificarea incheierilor de sedinta. fapt ce le confera si calitatea de a anticipa decizia finala. In materie comerciala. etc. se repune cauza pe rol. Partea nu se socoteste in vina cand actul de procedura urma sa fie indpelinit din oficiu. recurs. Instanta nu are aceasta obligatie in situatia in care hotararea s-a pronuntat la termenul cand a avut loc dezbaterea in fond. Incheierea de sedinta. Obligatia intocmirii incheierii de sedinta este prevazuta in art. Scopul incheierii de sedinta este limitat la rezolvarea unei probleme proprii fazei procesuale in care se afla litigiul.Efectele suspendarii se rasfrang asupra tuturor partilor in proces fara nicio considerare fata de calitatea lor procesuala. In cazul suspendarii voluntare judecata reincepe daca una din parti solicita repunerea cauzei pe rol. apel. 268 face distinctie intre incheieri premergatoare si incheieri ulterioare.

intervine nulitatea absoluta. In cazul nesemnarii incheierii de judecator si de grefier. Hotararea judecatoreasca este anulata daca s-a omis intocmirea unei incheieri de sedinta. 255 Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc sentinte. 20 . numai pe durata procesului. Hotararile prin care se solutioneaza apelul. Toate celelalte hotarari date de instata se numesc incheieri. Prin hotararile propriu-zise se solutioneaza fondul dreptului si au in principiu o actiune nelimitata in timp.Hotararile date in apel. Potrivit art. spre exemplu. sau chiar atacate cu apel.Prin aceste incheieri. Dupa puterea legala si forta executorie a hotararilor distingem intre hotarari nedefinitive. potrivit legii fara drept de apel. ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata. fara a hotara intru totul pricina. Dispozitivul incheierii nu trebuie sa cuprinda mentiunea privitoare la aratarea cailor de atac. de prescriptie etc. Dupa durata actiunii hotararilor judecatoresti distingem intre hotarari propriu-zise si hotarari provizorii.Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacate cu apel. Continutul incheierilor de sedinta. Aceste hotarari provizorii pot fi modificate sau revocate in cursul judecatii. respectiv practicaua (in viitorul cod se numeste parte introductiva ). Incheierile cuprind aceleasi parti ca si o hotarare. 268 alin 3. Potrivit art. daca judecata acestuia s-a perimat. . 377 sunt hotarari definitive: . Hotararea judecatoreasca. precum si RIL se numesc decizii. de regula. Aceste elemente trebuie sa fie adaptate la specificul fazei procesuale si a obiectului cererii.Hotararile date in prima instata care nu au fost atacate cu apel. Masurile luate de instata trebuie sa fie redate in termeni imperativi si lipsiti de orice echivoc. Hotararile provizorii au efecte limitate in timp. considerentele si dispozitivul. Impotriva incheierilor premergatoare se face apel odata cu fondul cauzei. recursul.Hotararile date in prima instata. continutul dezbaterilor se va trece in încheierea de sedinta. Clasificarea hotararilor judecatoresti. Motivarea trebuie sa fie limitata doar la masura dispusa de instanta. Considerentele incheirii (motivarea) trebuie sa fie concise. se admite cererea de interventie principala. pregatesc dezlegarea ei. . judecatorii sunt legati de acele incheieri care. Dupa obiect distingem intre decizii sentinte si incheieri. se respinge exceptia autoritatii de lucru judecat. Incheierile prin care s-a suspendat cursul judecatii pot fi atacate separat cu recurs. Potrivit art. si prin ele se iau masuri. Daca instanta amana pronuntarea. Ca definitie reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti. definitive si irevocabile. .

278 pct. Dupa continut distingem intre hotarari integrale si hotarari partiale. . 2. concisa si ferma. Prima parte: practicaua – cuprinde elemente de identificare a instantei si a partilor. Motivarea trebuie sa fie pertinenta. omogena.Hotararile date in prima instata care nu au fost atactate cu apel . Cele in constatare au ca obiect simpla declarare a existentei sau inexistentei unui drept. 270. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor. pe baza recunoasterii de catre parat a pretentiilor partii adverse. intemeiata.Sunt hotarari irevocabile: . aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata. numele. . 4. .Hotararile date in recurs. Motivarea trebuie sa fie in stricta concordanta cu masurile luate prin dispozitiv. A doua parte: considerentele – reprezinta motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei. calitatea in care acestea s-au judecat. convingatoare si accesibila. respectiv: 1. nerecurate. De asemenea ea trebuie sa mai fie simpla. si 21 . 3. aratarea concluziilor procurorului. Dupa scopul urmarit de reclamant distingem intre hotarari in constatare. numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor. domiciliul sau resedinta partilor. Hotararile cu condamnare alternativa prevad o obligatie principala si o obligatie secundara. Dupa modul de condamanare a debitorului distingem intre hotarari cu condamnare unica si hotarari cu condamnare alternativa.Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacte cu recurs. concreta. cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. Continutul hotararii judecatoresti.Hotararile date in prima instanta fara drept de apel. nerecurate. modfica sau sting un anumit statut juridic. Potrivit art. . completa. Hotararile de condamnare impun executarea unei prestatii de a da. Obligatia secundara se va executa numai in masura in care nu mai este posibila executarea obligatiei principale. In motivare instanta trebuie sa se refere la toate capetele de cerere formulate. a face sau a nu face ceva. Hotararile constitutive sunt acelea care creaza. hotarari in realizare si hotarari constitutive de drepturi. 7 aceste hotarari partiale sunt executorii. Hotararile partiale se pronunta in temeiul art. chiar daca prin aceasta s-a solutionat fondul cauzei.Hotararile date in apel.

vor fi dezinvestite de judecarea cauzei. 264 Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii. Al treilea efect – hotararea constituie inscris autentic. Dispozitivul reprezinta o reproducere a minutei redactata dupa deliberare. in cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii ei vor face aceasta prin chiar hotararea care dezleaga pricina. presedintele instantei o va semna in locul sau. ea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. astfel: in cazul in care dupa pronuntare unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea. Prin hotarare debitorul. 263 prevede situatii in care nu se poate acorda termen de gratie. lasand lucrurile in starea in care se gasesc. Nesemnarea hotararii poate fi remediata. Hotararile cu termen de gratie. facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau grefier sa semneze hotararea. Regimul juridic al nesemnarii.sa corespunda imperativelor logicii. judecatorii pot. 4 – hotararile judecatoresti devin titluri executorii in masura in care sunt investite cu formula executorie. aratand si motivele pentru care au incuviintat termenele. 262 din Cpc. Potrivit art. Efectele hotararii judecatoresti. Exista si exceptii aparente de la aceasta regula – in cazul completarii. 1101 alin. cu privire la cerereile accesorii. poate obtine si o amanare sau o esalonare a datoriei la care a fost obligat. 2 cod civil. Al doilea efect – instantele. O alta mentiune trebuie sa se refere la faptul ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta concordanta. astfel ca judecatorii nu mai pot reveni asupra fondului cauzei. In dispozitiv vor fi trecute mentiuni cu privire la pretentiile deduse judecatii. dupa pronuntare. Ea va avea forta probanta a unui act autentic. iar daca cel in imposibilitate este grefierul hotararea va fi semnata de grefierul sef. Nesemnarea minutei de catre judecator reprezinta o nultiate ce nu poate fi remediata decat prin casarea hotararii. Dispoiztivul mai trebuie sa cuprinda si aratarea caii de atac si a termenului in care poate fi exercitata calea de atac. inclusiv cu privire la cheltuielile de judecata. si in fine trebuie sa contina semnaturile judecatorilor si ale grefierului. 22 . Potrivit art. Motivele nu trebuie sa fie contradictorii sau dubitative. 5 – hotararea are ca efect si schimbarea obiectului prescriptiei. Art. Primul efect – hotararea dobandeste putere de lucru judecat. indreptarii sau interpretarii hotararii sau in cazul cailor de atac de retractare. in considerarea pozitiei debitorului sa acorde termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor. Potrivit art. Prin efecte intelegem consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiilor dintre parti.

278 din cod „ Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect: 1. Debitorul poate achita datoria in cursul temrenului de gratie. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. 23 08. daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau. de hotararile executorii provizoriu sau de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege care se executa fara formula executorie. precum si a sumelor cuvenite. precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale. judecatorii nu vor uza de aceasta facultate decat cu mare rezerva. somerilor. despagubiri pentru accidente de munca. daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale 4. 3. Acestea poarta denumirea de hotarari executorii vremelnic sau provizorii. In conformitate cu art. 382 partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii daca: 1. Prin exceptie de la regula ca numai hotararile definitive sunt executorii. anumite hotarari judecatoresti pot fi aduse la indeplinire inainte de definitivarea lor. Termenul de gratie nu impiedica realizarea unei compensatii legale. debitorul risipeste averea sa mobila si imobila 3. potrivit legii.Potrivit art. o asemenea plata fiind complet legala. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca. Executarea vremelnica este de doua feluri: . 2. Investirea cu formula executorie se face de prima instanta.vremelnica judecatoreasca.04. Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta de art. Acordarea termenului de gratie are ca efect imposibiltiatea efectuarii actelor de executare pana la implinirea acelui termen.2010 . Potrivit art. afara de incheierile executorii. 1101 alin 3 din CC.vremelnica de drept . 269. Aceasta se va pronunta printr-o incheiere prin care verifica daca hotararea este definitiva. Revocarea termenului de gratie. Formula executorie reprezinta o formalitate prin care se ordona organelor de executare silita sa procedeze la aducerea la indeplinire a dispozitiilor cuprinse intr-un titlu executoriu. debitorul a fugit 2. Cursul de dupa paste Executia vremelnica. Investirea hotararii cu formula executorie.

2. 7. Prin eroare materiala intelegem acele erori care s-au strecurat in hotararea judecatoreasca cu prilejul redactarii acesteia. (Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni. Executia vremelnica de drept sau judecatoreasca poate fi suspendata de instanta de apel la cererea motivata a debitorului. 4. Prin indreptarea hotararii nu pot fi remediate erorile de fond. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara. punerea sau ridicarea sigiliilor ori facerea inventarului. Indreptarea hotararii judecatoresti Potrivit art. 279 pct. daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice. si care nu afecteaza legalitatea sau temeinicia acesteia. Executia vremelnica judecatoreasca se poate acorda doar la cererea scrisa ori verbala a creditorului. desfiintare de constructii. 270. 251 alin 1 erorile sau omisiunile cu privire la numele.” Executia vremelnica judecatoreasca este executia incuviintata de instanta in conditiile art. Cererea se depune odata cu cererea de apel sau in tot timpul solutionarii cauzei in apel. Daca cererea este respinsa de prima instanta ea va putea fi facuta din nou in apel. Cererea de indreptare va trebuie sa indice elementele din care rezulta savarsirea unei erori materiale si dispozitia din hotarare care se impune a fi rectificata. in cazul prevazut de Art. Instanta se pronunta prin incheiere data 24 . Suspendarea poate fi dispusa pana la solutionarea cerereii de suspendare. Suspendarea poate fi incuviintata numai cu dare de cautiune. chiar inainte de sosirea dosarului pe cale de ordonanta presedentiala. 5. numai in ce priveste posesiunea. Daca instanta gaseste necesar spre a obtine anumite lamuriri poate dispune si citarea partilor. instanta. cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere. Cererea de indreptare se solutioneaza fara citarea partilor. la cererea acestuia. 279: Instanta poate incuviinta executarea vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii. calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul. reparatii grabnice. in materie de stramutare de hotare. dar numai cu dare de cautiune. va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. Conform art.31. precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere. 6. plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa.) 8. pricini privitoare la posesiune. 2 executia vremelnica nu se poate incuviinta : 1. Indreptarea. lamurirea si completarea hotararilor judecatoresti.

apel sau recurs impotriva aceleiasi hotarari. Cererea de indreptare se judeca in compunerea in care s-a solutionat si cauza pe fond. si in cazul admiterii cererii instanta va dispune indreptarea erorii materiale cu mentiuni corespunzatoare pe ambele exemplare originale ale hotararii. Instanta va rezolva cererea de urgenta prin incheiere data in camera de consiliu cu citarea partilor. 2812 daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. Instanta se pronunta printr-o hotarare separata. Completarea hotararii Potrivit art. se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara. dupa caz. Consideratii generale asupra cailor legale de atac. ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice. in termen de 15 zile de la pronuntare. Controlul judiciar si controlul judecatoresc. intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii. Controlul judiciar poate fi definit ca fiind dreptul si obligatia pe care le au in cadrul unui sistem judiciar instantele judecatoresti superioare de a verifica in conditiile si cu procedura prevazuta de lege. Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei cat si in dosarul de hotarari al instantei. si in final remedierea erorilor savarsite.in camera de consiliu. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de 25 . Procedura de intereptare se aplica si in privinta incheierilor de sedinta. Impotriva incheierii pronuntate se pot exercita aceleasi cai de atac ca si impotriva hotararii indreptate. Asupra cererii instanta se pronunta printr-o incheiere. partile pot cere instantei care a prounutat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. Lamurirea hotararii In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul. Hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata. Institutia completarii hotararii judecatoresti nu poate fi folosita pentru indreptarea greselilor de judecata adica pentru modificarea solutiilor gresite cu privire la unele capete de cerere. Cererea se solutioneaza de urgenta si intotdeauna cu citarea partilor. Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti. iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere.

Non reformatio in pejus Potrivit art. Singura cale ordinara de atac o reprezinta apelul. 296 teza 2. Ierarhia cailor de atac. Unicitatea vizeaza numai apelul si recursul. Sunt cai de atac de reformare apelul si recursul. Unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac. De lege lata cale de atac speciala o reprezinta Recursul in Interesul Legii. In functie de instanta competenta a se pronunta asupra cailor de atac distingem intre cai de atac de reformare si cai de atac de retractare. In afara cailor de atac prevazute de lege nu se pot folosi alte mijloace in scopul de a obtine reformarea sau retractarea unei hotarari pronuntate. Dupa conditiile de exercitare distingem intre cai ordinare si cai extraordinare de atac. Caile de atac de retractare sunt de competenta instantei care a pronuntat hotararea. II. I. si de a casa sau modifica acele hotarari ce sunt gresite si de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. In functie de efectele produse de declararea caii de atac distingem intre cai de atac suspensive si cai de atac nesuspensive. . Cele de reformare se solutioneaza de o instanta superioara. Este acel control ce se exercita de catre instantele judecatoresti asupra hotararilor organelor de jurisdictie administrativa ori asupra unor acte administrative emise de organe care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. Contestatia in anulare si revizuirea in anumite situatii pot fi exercitate in mod repetat. Doar apelul suspenda executarea hotararii. IV. Reguli comune privitoare la instituirea si exercitarea cailor de atac. In cazuri speciale suspenda si recursul. Aceste cai de atac sunt contestatia in anulare si revizuirea. Principiul ierarhiei cailor de atac decurge din modul de organizare a instantelor judecatoresti intr-un sistem piramidal. Legalitatea cailor de atac. atat timp cat partea are la indemana calea ordinara de atac. Controlul judecatoresc.instantele inferioare. In functie de intinderea atributiilor instantelor competente de a se pronunta asupra cailor de atac distingem intre caile de atac devolutive si cai de atac nedevolutive. Calea devolutiva reediteaza daca este nevoie intreaga judecata. apelantului nu i se poate crea in 26 III. adica nu se poate exercita o cale extraordinara. Clasificarea cailor legale de atac. Principiul neagravarii situatiei partii in propria cale de atac. In functie de dreptul de a exercita caile de atac distingem intre cai de atac comune si cai de atac speciale. Singura cale de atac devolutiva este apelul.

ceea ce inseamna ca este exclusa calea ordinara de atac a apelului. actiunile posesorii. Apelul este o cale de atac ordinara. de reformare si suspensiva de executare. Art. daca legea nu prevede altfel. 27 . la subiectele apelului. luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege. si la termenul in care poate fi exercitat.propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata. Daca si cealalta parte declara calea de atac. acest principiu nu se mai aplica. Reglementarea 282-288 din cod. In anumite situatii legea declara in mod expres ca neapelabile anumite categorii de hotarari: ex. 2821: Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere. Potrivit art. In alte situatii legea declara in mod expres calea de atac a recursului. spre exemplu hotararea data asupra stramutarii. 282 hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal. cat si in materie comerciala. Exista de asemenea hotarari ce nu pot fi atacate. litigii al caror obiect are o valoare de pana la 100. Principiul non reformatio in pejius este limitat numai in cadrul caii de atac proprii. Conditiile de fond se refera la hotararile ce formeaza obiectul apelului. Potrivit art. 282 alin 2 impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul. Hotararile susceptibile de apel. Principiul se aplica nu numai in apel ci si in recurs. APELUL Apelul este o cale ordinara de atac prin intermediul careia oricare dintre parti poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instnata de fond. devolutiva. atat in materie civila. Conditiile apelului Conditii de fond si conditii de forma ale apelului. Regimul juridic al incheierilor judecatoresti. precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila. 282 se refera la inchierile premergatoare pronuntate in cauzele susceptibile de apel. hotararea prin care se consfinteste tranzactia sau care proclama renuntarea la dreptul civil subiectiv. Potrivit art. Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului.000 lei inclusiv. iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.

In materie necontencioasa termenul de apel curge de la pronuntare pentru cei care au fost de fata si de la comunicare pentru cei care au lipsit. precum si de creditorii chirografari. 2. Ultima conditie de fond – termenul de apel Conf art. Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv. In ceea ce priveste termenul exista si exceptii. prevazuta de 284 alin. 284 alin. Apelul poate fi declarat si de mostenitori. 284 termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel. ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului. sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal daca aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice din proces Curs 15. Tertele persoane introduse in proces in conditiile art. 1 ramane fara efecte. Apelul incident. Poarta denumirea de apelant si intimat. daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel. chiar dupa implinirea termenului de apel. Potrivit art. 4 – daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel. Cu toate acestea. chiar dupa implinirea termenului de apel. Spre exemplu termenul de apel la divort este de 30 de zile. In caz de coparticipare procesuala. 49-66 dobandesc calitatea de parti si astfel si ele sunt indreptatite sa exercite calea de atac a apelului. Principiul echipolentei sau echivalentei se aplica in urmatoarele trei situatii: 1. Procurorul poate introduce apel. si cu un act echivalent acesteia. Tertele persoane. Daca apelul este declarat de ambele parti acestea vor dobandi calitati duble. indiferent daca a participat sau nu la judecata in prima instatnta. Sunt de regula partile intre care s-a declansat litigiul in fata primei instante. sa adere la apelul facut de partea potrivnica.04 Subiectele apelului. 28 . Cererea se poate face pana la prima zi de infatisare.Subiectele apelului. Apelul provocat. ea se considera apel principal. printr-o cerere proprie. precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces intimatul este in drept. aderarea la apel prevazuta la alin. Comunicarea hotararii poate fi inlocuita sub aspectul momentului de la care incepe sa curga. care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. 293 Intimatul este in drept. 2: termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.

decat de cele invocate in prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in inatampinare. 292 din cod partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive. 3. Potrivit art. afara de cazurile cand procurorul a participat la judecarea cauzei. In primul rand se aduc la cunostinta instantei motivele de nemultumire a apelantului fata de hotararea primei instante. semnatura. Exceptia de tardivitate poate fi ridicata de oricare dintre parti. Efectul suspensiv nu se produce in cazurile in care apelantul a 29 . de procuror sau de catre instanta. Efectul suspensiv se produce o data cu declararea apelului. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul. Conditiile de forma Art. 103 – cand partea a pierdut termenul de apel dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. prin moartea partii care are interes sa faca apel. In mod exceptional termeunl se intrerupe in urmatoarele trei situatii: 1. Pentru procurori termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii. instanta de apel se va pronunta in fond numai pe baza celor invocate la prima instanta. In acest caz se face din nou o singura comunicare la cel din urma domiciliu al partii pe numele mostrinitorilor 2. art. ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprind motive. dovezile invocate in sustinerea apelului. Astfel: 1. mijloace de aparare sau dovezi noi. insa ea poate fi totusi complinita in conditiile art. In acest caz se va face o noua comunicare la domiciliul sau resedinta partii. domiciliul sau resedinta partilor 2. cunoscand aceste motive isi poate forumla corect sau judicios o aparare. Nearatarea hotararii este sanctionata expres cu nulitatea. iar in al doilea rand intimatul. 5. Apelul este o cale suspensiva de executare. mijloace de aparare si dovezi. 4. numele. cand termenul curge de la comunicare. Lipsa semnaturii este in mod expres sanctionata cu nulitatea. (are nevoie de hotararea redactata pentru construirea motivelor de apel) Nerespectarea termenului de apel atrage decaderea. Motivarea este importanta sub un dublu aspect. termenul se intrerupe prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In cazul in care apelul nu se motiveaza. 102 alin 2 – termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea de la daca cand a cerut-o. Efectele apelului. Termenul de apel este un termen imperativ si de decadere care curge continuu. din oficiu. Apelantul va trebui sa invoce dovezile pe care se sprijina fiecare motiv invocat. 3. fara sa fie susceptibil de intrerupere sau suspendare.3. 287 din cod contine elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de apel. 2 din cod. 133 alin. Indicarea gresita a unui text de lege nu poate atrage nulitatea apelului. aratarea hotararii care se ataca.

cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. 294 precizeaza in mod expres: Se vor putea cere insa dobanzi. cererea reconventionala. etc.achiesat expres sau tacit la hotararea pronuntata impotriva sa. din momentul sesizarii. De asemenea nu se poate schimba temeiul juridic al cauzei. 298 prevede ca dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel. Termenul de cerere noua se refera la introducerea unor noi pretentii de catre parti in faza jduecatii in apel. Spre exemplu sunt cereri noi cererea de interventie principala. cat si apararile de drept material. Nu sunt suspensive de executare hotararile executorii vremelnic. reclamantul care a revendicat un bun in calitate de proprietar. Daca le marim in schimb va fi vorba despre o cerere noua. . Efectul devolutiv este limitat prin doua reguli restrictive: . termenul de gratie. 294 din cod in apel nu se poate schimba calitatea partilor. 284 alin. nu poate reveni in apel sa revendice in calitate de mostenitor. spre exemplu. probatiunea obligatiei. de chemare in garantie etc. Aceasta regula nu-si gaseste aplicarea daca prin cererea de apel se tinde la anularea in intregime a hotararii. sau atunci cand obiectul litigiului este indivizibil. Art. De asemenea regula nu isi gaseste aplicarea daca nu sunt invocate motive in cererea de apel. astfel ca. 1 prevede ca exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi. ci si cu sensul material.tantum devolutum quantum apellatum – constituie o exigenta a principiului disponibilitatii judiciare. Potrivit art. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol. dar si obligatia de a solutiona cauza. venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. 30 . astfel ca. De asemenea se va putea solicita compensatia legala. Cel mai important efect – efectul devolutiv. instanta are dreptul. Procedura de solutionare a apelului Art. daca micsoram pretentiile in apel nu se considera o cerere noua. rate. In primul rand notiunea de calitate nu este folosita in sens strict procesual.tantum devolutum quantum iudicatum – exprima ideea ca efectele apelului nu se pot rasfrange decat numai asupra a ceea ce s-a judecat de catre prima instanta. Mai exact nu se poate largi cadrul procesual. (Cum ar fi plata. Art. Acesta consta intr-o veritabila reinnoire sau reeditare a judecatii. Prin mijloace de aprare intelegem atat apararile procesuale. Al doilea efect – investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar. ) Derogari de la caracterul devolutiv. Exprima ideea ca instanta superioara este limitata sa cerceteze cauza numai cu privire la motivele indicate in cererea de apel.

3. 288 apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca. potrivit dispozitiilor art. in cazul in care constata propria competenta. precum si cand exista vreun alt motiv de nulitate. 115: 1. Moficicarea este regula. instanta de apel va esfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante. iar altele desfiintarea hotararii. 4. Anularea hotararii Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta. si va dispune citarea partilor. 114. Dovezile in aparare. instanta de apel anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata. Art. In cazul admiterii apelului instanta poate dispune modificarea sau desfiintarea hotararii atacate. iar prima instanta a judecat in fond. o data cu citatia.” Intampinarea intimatului va cuprinde conform art. ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata. Desfiintarea hotararii. impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta. va retine procesul spre judecare. Pastrarea hotararii inseamna respingerea apelului. Exceptiile pe care intimatul le invoca fata de cererea de apel. punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinarea. anuland hotararea atacata va trimite cauza spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent. Porivit art. afara de cazul cand constata propria sa competenta. Apelul se solutioneaza printr-o decizie prin care se admite sau se respinge apelul. indata ce primeste dosarul. numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile. In situatia in care apar mai multe motive de nulitate din care unele atrag anularea hotararii. Semnatura Nedepunerea intampinarii il expune pe intimat la consecinte negative in sensul ca nu va mai putea invoca probe in aparare si nu va mai putea invoca exceptii relative. 295 instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta precum si administrarea probelor noi care au fost propuse daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzelor. 289 “presedintele instantei de apel. presedintele va dispune sa se comunice intimatului. va fixa termen de infatisare. o copie de pe cererea de apel. 31 . solutia este a desfiintarii hotararii si a trimiterii spre rejudecare la instanta de fond. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel. Raspunsul la toate motivele de fapt si de drept ale apelului. impreuna cu apelurile facute. Totodata. Presedintele va inainta instantei de apel dosarul.Potrivit art. 2. sub sanctiunea nulitatii. In cazul in care se constata ca in mod gresit prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului. 296 prevede ca “instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata. Conform art. iar desfiintarea este exceptia.

Exista si exceptii. Recursul este o cale de atac extraordinara. Mai exact se exercita recursul si impotriva incheierilor premergatoare. in conditiile prevazute de lege. 299 acestea sunt: hotararile date fara drept de apel. Intervenientul accesoriu nu poate declara recurs daca partea pe langa care a intervenit nu a declarat recurs. 32 . Art. Conditiile de fond ale recursului Hotararile susceptibile de recurs – obiectul recursului Potrivit art. Dispozitiile art. 282 alin. Semnatura. dupa caz. spre ex. nesuspensiva de executare si nedevolutiva. mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel. prelungind termenul de recurs cu 5 zile. CONDITIILE DE FORMA ALE RECURSULUI. si dezvoltarea lor. 300 . desfiintarea de constructii. Termenul de recurs. Partile in recurs pot fi persoanele intre care s-a legat procesul infata instantei de fond sau de apel. 303 alin. Indicarea hotararii care se ataca 3. Aceste parti poarta denumirea de recurent si intimat. sau. cele date in apel. plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa. 2. 4. Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul. Potrivit art. Subiectele recursului. hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului. precum si in cazurile anume prevazute de lege.Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare. 2 se aplica si in materia recursului. Principiul echipolentei de la termenul de apel se aplica si in cazul termenului de recurs. Potrivit art. precum si. 5 presedintele instantei care primeste cererea de recurs va putea sa o inapoieze partii prezente daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege. domiciliul sau resedinta partilor. in apel sau de un alt organ cu activitate jurisdictionala. Numele.RECURSUL Este calea de atac prin care partile sau ministerul public solicita in conditiile si pentru motivele limitativ determinate de lege desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntate fara drept de apel. 3021 cererea de recurs va cuprinde: 1. Tertele persoane introduse in proces pot exercita calea de atac a recursului.

Depasirea atributiilor instantei se concretizeaza intr-o imixtiune in sfera activitatii executive sau legislative. Al treilea motiv de recurs: Cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante.04. Curs 22. Acest motiv de recurs este prevazut in scopul respectarii principiului continuitatii dezbaterilor. 304 prevede 9 motive de casare si de modificare a hotararii Primul motiv de casare : Cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale. Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii. Nulitatea hotararii vizeaza atat dispozitivul hotararii intocmit cu prilejul pronuntarii cat si hotararea redactata ulterior. dar si competenta jurisidictionala. care este insa obligata sa le puna in dezbaterea partilor. Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea lor face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. aplicarea unor texte abrogate. Acest motiv prevede trei ipoteze. si aceasta a fost respinsa.2010 Motivele de recurs. De asemenea se incadreaza in acest motiv de recurs situatia in care partea interesata a formulat cererea de recuzare in termenul legal. Art. Este vorba in primul rand de competenta generala. instanta a respins-o si judecatorul a participat la judecarea cauzei. Exemple: realizarea unui act care intra in sfera exclusiva de activitate a organelor legislative sau executive. In mod exceptional motivele de ordine publica pot fi invocate din oficiu de instanta de recurs. 303 recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs. Aceasta cerinta nu se cere a fi intrunita la termenele anterioare judecatii in fond. 306 recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal. Al doilea motiv de recurs: Cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii. Ultima ipoteza se refera la neparticiparea procurorului la judecata in cazurile in care participarea era obligatorie potrivit legii. Necompetenta relativa va putea fi invocata prin intermediul recursului doar daca aceasta a fost invocata in prima instanta si in apel.Potrivit art. 33 . Al patrulea motiv de casare : Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. Prima ipoteza vizeaza compunerea completului de judecata. 304. aplicarea unei legi inainte de intrarea ei in vigoare. A doua ipoteza vizeaza situatia in care la solutionarea cauzei a participat un judecator incompatibil. Potrivit art. chiar daca recursul s-a facut mai inainte.

neregulata citare a unei parti. astfel prin dispozitiv se admite actiunea. Exemple: • existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii in sensul ca din unele rezulta netemeinicia actiunii iar din altele rezulta ca actiunea este fondata. nesocotirea formelor legale 2. Hotararea este astfel lipsita de un fundament juridic. • motivarea confuza si neclara echivaleaza cu o nemotivare. 2 CPC. • prezentarea in exclusivitate a unor considerente straine de natura pricinii. In aceste situatii nulitatea opereaza numai in masura in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate in inlaturata in alt mod. Ne aflam in prezenta acestui motiv de recurs cand un act este calificat de asa maniera incat este alterata in mod substantial natura sa. Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata. contradictorialitatii. 105 alin. Acest motiv poate fi exercitat cand judecatorii au nesocotit principiul inscris in art. A doua ipoteza – incalcarea sau aplicare gresita a legii – exemple: Interpretarea eronata a unui text legal Aplicarea unor norme generale in locul unor norme speciale 34 . iar din considerente rezulta respingerea cererii de chemare in judecata. oralitatii. Acest termen vizeaza doua ipoteze distincte de nulitate : 1. a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. Motivul 9: Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal. Motivul 7 de recurs: Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii. Motive de modificare a hotararii: Motivul 6 – daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut. Prima ipoteza – cand este lipsita de temei legal – se refera la acele situatii in care din modul de redactare a hotararii nu se poate stabili daca legea s-a aplicat corect sau nu. nesocotirea principiului publicitatii.Al cincilea motiv de recurs: Nesocotirea formelor de procedura prevazute de art. Acest motiv are temeiul in respectarea principiului disponibilitatii. intocmirea actelor de procedura de catre un functionar necompetent. interpretand gresit actul juridic dedus judecatii. 969 CC potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. • contrarietatea dintre dispozitiv si considerente. Motivul 8: Cand instanta.

precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului. recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiunea nulitatii. 304 pct.9. 304 de la punctele 6. cu exceptia 35 . In cazul admiterii hotararea poate fi modificata sau casata in tot sau in parte.7. Instanta de recurs. 305 prevede in mod expres ca in instanta de recurs nu se pot produce probe noi. Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. cu exceptia inscrisurilor care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor. 302 din cod. instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara. In privinta probelor art. 1. In situatia in care instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima insanta sau in apel. casarea hotararii se pronunta pentru motivele prevazute la art. Legea prevede situatii in care casarea este cu retinere si stiuatii in care casarea este cu trimitere. in caz de casare trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata.8. dupa casare. Astfel ICCJ. instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent. La ICCJ regula este casarea cu trimitere. altei instante de acelasi grad. Casarea cu retinere – in caz de casare curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului. Potrivit art. Daca sunt gasite mai multe motive dintre care unele atrag casarea iar altele modificarea.3. Solutiile ce se pronunta de instanta de recurs. Art. 316 din cod Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si in instanta de recurs. Casarea cu trimitere – in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor cat si la dezbaterea fondului. sau altei instante de acelasi grad. In caz de casare pentru necompetenta. 312 prevede: Instanta poate admite recursul. fie la un alt termen stabilit in acest scop. il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.4. iar atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer. trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata. va casa hotararea si va judeca cauza potrivit competentei sale. in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol. situatie in care se pronunta o singura decizie.5.Procedura de solutionare a recursului Potrivit art. sau modificarea hotararii nu este posibila fiind necesara administrarea de probe noi.2.

Este aceea prin care partile pot obtine retractarea unei hotarari judecatoresti irevocabile in cazurile prevazute de art. Hotararea instantei de recurs Hotararile pronuntate vor deveni irevocabile. In cazul trimiterii cauzei la prima instanta. 317. Partile sunt contestatarul si intimatul.casarii pentru necompetenta. Exceptii – in cazul coparticiparii procesuale obligatorii (art. 314 ICCJ hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite. 36 . 311 din cod. daca instanta de recurs nu dispune altfel. 48 alin. Obligativitatea indrumarilor date de instanta de casare. hotararea casata nu are nici o putere. Efectele casarii se rasfrang in principiu numai asupra partilor care s-au judecat in recurs. In cazul rejudecarii cauzei de instanta de recurs se pronunta o decizie irevocabila. Daca rejudecarea se face de instanta de apel aceasta va pronunta o decizie susceptibila de a fi controlata prin intermediul recursului. in caz de casare. CONTESTATIA IN ANULARE Definitie – este o cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia partile sau procurorul pot obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti in cazurile limitativ prevazute de lege. Contestatia in anulare obisnuita. hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate. cand trimite cauza instantei competente sau organului jurisdictional competent. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept. dar numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Potrivit art. iar nu si pentru netemeinicie. 315. Contestatia in anulare poate fi exercitata in scopul retractarii hotararilor pronuntate cu nesocotirea unor norme procedurale. Judecata in fond dupa casare Rejudecarea cauzei de instanta de trimitere se face potrivit regulilor privind judecata in fata primei instante sau a instantei de apel. Formele contestatiei in anulare. Avem o constestatie in anulare obisnuita si o contestatie in anulare speciala. Potrivit art. Casarea cu retinere la ICCJ –potrivit art. 2) si in cazul proprietatii comune a sotilor. dupa rejudecare aceasta va pronunta o sentinta care poate fi apelata sau in alte cazuri recurata. precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

situatia in care instanta. Sunt considerate greseli materiale: respingerea gresita ca tardiv a unui recurs. anularea gresita a recursului ca netimbrat sau introdus de un mandatar fara calitate. cand procedura de chemare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii. sau in cuprinsul citatiei nu au existat toate elementele de identificare necesare. Neregulata citare poate viza spre exemplu nerespectarea dispozitiilor privitoare la modul de inmanare a citatiei.Obiectul contestatiei in anulare. Motivele contestatiei in anulare speciala 1. respingand recursul sau admitandu-l numai in parte. respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozitiilor de drept material sau procedural. Solutiile se pronunta numai in interesul legii. Aceasta cale de atac nu exclude posibilitatea exercitarii unei contestatii in anulare obisnuite. Legea are in vedere neregulata citare pentru ziua cand s-a judecat pricina in fond. 318 numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs. situatia in care hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta. Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. sau partea nu a fost deloc citata. precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul. Daca casarea a fost totala partea nu poate exercita constestatia in anulare. 2. 1. Recursul in interesul legii Art. Prin intermediul acestei cai de atac pot fi retractate numai hotararile judecatoresti ramase irevocabile. sau la citarea prin publicitate. indiferent de ierarhia instantei care le-a pronuntat. nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. 2. Contestatia in anulare nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greseli de judecata. de retractare ce se exercita in cazurile prevazute de art. a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. Motivele contestatiei in anulare obisnuita. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante. 329 Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti. Contestatia in anulare speciala Este o cale extraordinara de atac. pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei. Partea I. 37 . Dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale.

Este o cale de atac extraordinara. Simpla imprejurare ca partea a descoperit anumite inscrisuri dupa pronuntarea hotararii nu constiuie temei pentru exercitarea revizuirii. In mod exceptional art. in cursul sau in urma judecatii. ori daca magistratul a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea credinta. prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si reinnoirea judecatii. nesuspensiva de executare. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta. martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina. ori daca s-a dat mai mult decat s-a cerut. In ceea ce priveste descoperirea unor inscrisuri dupa pronuntarea hotararii. Prima conditie – inscrisul trebuie sa fi existat la data judecatii. Alte inscrisuri aparute dupa pronuntarea hotararii nu pot constitui temei pentru exercitarea revizuirii. sau cand hotararea s-a dat in temeiul unui inscris fals. ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere. precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul. sau grava neglijenta in acea cauza. Subiectele: revizuient si intimat. Acest motiv constituie o exigenta a principiului disponibilitatii. 325 prevede ca instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere. 5. daca dupa darea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor. primul motiv se refera la situatia cand dispozitivul cuprinde hotarari potrivnice. Acest motiv arata mai multe ipoteze. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut. 4. 3. Asupra acestei cereri instanta se pronunta printr-o incheiere care poate fi separat atacata cu recurs. 2. Aceasta cale de atac ofera posibilitatea retractarii unei hotarari care se vadeste a fi gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea acesteia. sub conditia darii unei cautiuni. Obiectul – revizuirea se poate solicita impotriva unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare. In al treilea rand inscrisul trebuie prezentat de partea care 38 . A doua conditie – imposibilitatea prezentarii inscrisului in instanta. Pentru a putea exercita revizuirea este necesar ca debitorul sa fi fost obligat sa predea un bun cert si determinat. Subiectul si obiectul revizuirii. Motivele de revizuire (posibil subiect de examen) 1.Penultimul curs Revizuirea Definitie – este o cale de atac extraordinara de retractare. daca un judecator. Caracterele revizuirii: Este o cale de atac de retractare.

daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica. Pentru acest motiv trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: prima conditie – partea a fost impiedicata sa se infatiseze si sa incunostiinteze instanta. adica daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante – trebuie indeplinite doua conditii. 8. Se va face aratare de hotararea data in revizuire in josul originalului hotararii revizuite. Si pentru acest motiv trebuie indeplinite urmatoarele conditii : existenta unei hotari judecatoresti definitive. Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti. In caz contrar partile se pot plange prin intermediul recursului sau contestatiei in anulare. Acest motiv se mai numeste in doctrina constatarea cu intarziere a autoritatii lucrului judecat. iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate. 9. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze despre aceasta instanta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. 39 . Procedura de solutionare a revizuirii. de determinare intre hotarea desfiintat sau modificata si hotararea a carei revizuire se cere. Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata. In al treilea rand trebuie sa se constate existenta triplei identitati: parti obiect cauza. incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc. A doua conditie – existenta unui raport de cauzalitate. Revizuirea nu poate fi solicitata in cazurile in care partea a fost aparata. Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii concluziilor in fond. Ultima conditie – inscrisul are un caracter determinant.6. exercita aceasta cale de atac. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite in una si aceeasi pricina intre aceleasi parti avand aceasi calitate. Acest motiv de revizuire se refera la situatia in care partile au fost legal citate. 7. In al doilea rand hotararea sa fie potrivnica. disparutii. dar apararea a fost incompleta sau gresita. A doua conditie – impiedicarea sa fi fost determinata de o imprejurare mai presus de vointa partii. In privinta celei de-a doua ipoteze. Solutiile pe care le pronunta instanta Daca instata incuviinteaza cererea de revizuire ea va schimba in tot sau in parte hotararea atacata. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere. adica este apt de a conduce la o alta solutie decat cea pronuntata. iar in cazul hotararilor definitive potrivnice ea va anula cea din urma hotarare. 1 – existenta unei hotarari care a fost ea insasi modificata sau desfiintata.

Judecata se face de urgenta si cu precadere. ci indica doar situatiile in care este necesara si posibila o interventie a justitiei. urgenta 2. Astfel potrivit art. In materia probatiunii nu exista nicio regula restrictiva. masura ordonata sa fie vremelnica 3. Prin ordonanta se iau masuri rapide cu caracter temporar. si de la comunicare. Recursul se judeca de 40 . Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului. daca s-a dat fara citarea lor. Ordonanta presedentiala trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda toate elementele unei hotarari judecatoresti. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore. Vremelnicia – prin ordonanta se iau masuri provizorii. masura sa nu prejudece fondul. astfel ca la solutionarea acestei cereri poate fi folosit orice mijloc de proba. Aceste cerinte sunt: 1. 613 2 instanta poate lua pe tot timpul procesului. si nu definitive. Urgenta – legea procesual civila nu defineste urgenta. Urgenta nu trebuie confundata cu celeritatea. Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Legea prevede situatii inc are urgenta este prezumata. prin ordonanta presedentiala masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedentiale. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu sar putea repara. Cererea de ordonanta trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru exercitarea oricarei actiuni. In considerente instanta va motiva urgenta. pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Respectiv – pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere. iar motivarea se va face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. care justifica adoptarrea unei masuri vremelnice. Aceste masuri dureaza pana cand va fi solutionat fondul cauzei. daca s-a dat cu citarea partilor.PROCEDURI SPECIALE Ordonanta presedentiala Ca definitie – prin ordonanta presedentiala se desemneaza ansamblul de norme dupa care se conduc partile si instanta in solutionarea unei pricini urgente. Neprejudecarea fondului cauzei: Instanta nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus judecatii. Conditia urgentei trebuie intrunita din momentul sesizarii instantei pana in momentul pronuntatrii ordonantei. Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta presedentiala. Cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului. dar si anumite cerinte particulare.

se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii. Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul. 1 si 2. Pentru judecata din nou a cauzei. pana la gasirea acestora. Vremelnicia – pe calea ordonantei nu se pot lua masuri definitive care privesc rezolvarea fondului. chiar din oficiu. dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac. 581 alin. se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel. instanta va fixa termen. Impotriva executarii ordonantei se poate face contestatie. din oficiu. Instanta trebuie sa evite orice masuri care rezolva fondul si fac imposibila eventuala restabilire a unei situatii de fapt. iar daca si acel exemplar ar fi disparut. va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti. citand partile. 4 prevede ca ordonanta este vremenica si executorie. 583 Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata. potrivit dispozitiilor Art. Puterea relativa a lucrului judecat – autoritatea de lucru judecat nu poate rezulta decat dintr-o hotarare prin care s-a solutionat litigiul in fond. Instanta va putea hotara ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen. 583. de aceea stabilirea duratei acestei masuri constiuie o greseala. ci doar masuri provizorii care tind sa pastreze un drept periclitat prin intarziere. Hotararea pronuntata asupra fondului are autoritate de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedentiala. Spre acest sfarsit. Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute Art. 584 Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel. Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia. Art. In acest scop. Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor. publicatii intr-un ziar mai raspandit. Puterea executorie – acest efect este recunoscut ordonantei din chiar momentul pronuntarii. inclusiv hotararea.urgenta si cu precadere cu citarea partilor. Daca dosarul. 3. instanta va putea dispune sa se faca. partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca 41 . Caracterele ordonantei presedentiale. instanta de apel va judeca din nou pricina in fond. ce s-au incredintat partilor sau altor persoane. Art. Nu trebuie confundata notiunea de vremelnicie cu duraat in timp. Ordonanta nu are autoritate de lucru judecat fata de o actiune de drept comun. Ordonanta presedentiala are o putere de lucru judecat relativa in raport cu o alta cerere de ordonanta. ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului. disparute in orice chip. vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare. martorii si expertii. nu se poate reface nici potrivit alin. aceasta hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta. Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor.

acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. administrativ jurisdictional. urmarirea silita asupra bunurilor imobile participantii la executarea silita 42 . Art. care imbraca patru forme: 1. cererea va fi respinsa. In cazul in care debitroul nu executa de buna voie obligatia sa aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita daca legea nu prevede altfel. 1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o. predarea bunurilor imobile. hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita. poprirea 3. Categorii de raporturi executionale in dreptul romanesc actual CPP reglementeaza doua modalitati de executare silita : executarea silita directa si executarea silita indirecta. vanzarea bunurilor mobile urmarite 2. Executarea silita directa imbraca trei forme: predarea bunurilor mobile. De asemenea. executarea unei obligatii de a face sau de a nu face. 3711 obligatia stabilita printr-o hotarare a unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de buna voie. EXECUTAREA SILITA Se poate defini ca fiind acea faza a procesului civil in care creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite printr-un titlu executoriu prin constrangerea patrimoniala a debitorului. 583 si 584. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati. latura administrativa fiind insa preponderenta. Valorificarea creantelor persoanelor fizice sau juridice se realizeaza prin executarea silita indirecta. Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta. Potrivit art. Natura juridica a executarii silite – in prezent executarea silita are un caracter mixt. 585 Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor Art. urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini 4.

Participarea tertilor este determinata de luarea unor masuri de natura a le prejudicia drepturile lor. Spre exemplu. In ce priveste competenta teritoriala art. 2 din legea 188/2000 executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public. Instanta de judecata are competenta de a solutiona toate incidentele ivite in cursul executarii silite. adica persoana care a castigat procesul. O alta forma de participare a tertilor la executare o reprezinta situatia creditorilor care intervin in faza executarii silite spre a-si valorifica drepturile lor de creanta. Organele de executare silita Potrivit art. in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. Executarea silita poate fi promovata si de creditorul urmaritorul pe cale aactiunii oblice. este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege. purtand stampila si semnatura acestuia precum si numarul de inregistrare si data. in sensul ca executarea trebuie ordonata din oficiu de instanta de fond. daca prin lege nu se dispune altfel. De asemenea are competenta de a solutiona si contestatiile la executare. Tertele persoane. Dreptul de a solicita declansarea executarii silite apartine persoanei careia i s-a eliberat titlul executor. Art. Actul indeplinit de executorul judecatoresc in limitele competentei legale. De la aceasta regula exista si excepti in privinta incheierilor executorii. Coparticiparea procesuala pasiva nu se poate realiza in aceasta faza deoarece urmarirea are un caracter individual. Este vorba de art. Tertele persoane au posibilitatea de a participa la activitatea de exeuctare silita. 43 . In principiu executarea silita se declanseaza la cererea expresa a creditorului. a hotararilor executorii provizorii si in cadrul altor hotarari prevazute de lege. Instanta de judecata este cea competenta sa incuviinteze exeuctarea silita a unui titlu executoriu. Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea. 8 din legea 188/2000 prevede ca executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia judecatoriei pe langa care functioneaza. Instanta judecatoreasca In primul rand. instanta are competenta de a dispune investirea cu formula executorie. 374 prevede ca nicio hotarare nu se poate executa daca nu este investita cu formula executorie. Coparticiparea procesuala activa se poate realiza si in executarea silita. 373 din Cpc. De la aceasta regula exista si exceptii.ULTIMUL CURS LA PROCEDURA CIVILA Participantii la executarea silita Partile Paritle in faza executarii silite poarta denumirea de creditor si debitor.

Declansarea executarii silite. lichida si exigibila.Obiectul executarii silite Potrivit art. Daca creanta nu este actuala nu este posibila executarea silita. pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale. Principalele titluri executorii: 44 . Pana la o doime din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. Bunurile exceptate de la urmarire sau urmaribile conditioant Motivele care justifica exceptarea unor bunuri de la urmarirea silita sunt urmatoarele: In primul rand motive de natura umanitara sau de protectie sociala. precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta a acestuia pot fi urmarite. Legea procesuala determina limitele in care pot fi urmarite veniturile din munca ale debitorului. 406409 precizeaza bunurile ce nu pot fi urmarite sau care pot fi urmarite conditionat. Titlurile executorii Potrivit art. A doua trasatura este definita tot in art. 409 salariile si alte venituri periodice realizate din munca. 379 prevede: creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau din alte acte chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. 4 declara ca inalienabile bunurile proprietate publica. De asemenea considerente economice sau strategice impun scoaterea din circuitul civil a unor bunuri apartinand domeniului public. 1832 din CC prevede ca nicio urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa. 379: creanta este lichida cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta. In ceea ce priveste persoanele fizice art. Bunurile mobile care nu se pot urmari sunt enuntate de art. Conceptul de titlu executoriu reprezinta genul. 136 alin. Pana la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii. Pentru a putea declansa executarea silita trebuie sa existe o creanta certa. 372 din cod. Textul enuntat face trimitere la principiul potrivit caruia intreaga avere a debitorului formeaza gajul general al creditorilor. Definim titlul executoriu ca fiind inscrisul intocmit in conformitate cu prescritiile legii. Art. Potrivit art. in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o constata. sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta si a altor acte neautentice. Constitutia Romaniei in art. 3713 veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca potrivit legii sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorului. Sa fie exigibila – creanta este exigibila daca a ajuns la scadenta. 406. Art. Titlul executoriu constituie singurul temei al executarii silite. iar hotararea specia. lichida si exigibila. 407 Cpc. executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori a unui alt inscris care potrivit legii constituie titlu executoriu.

Cambia Biletul la ordin Cecul Actele de sanctionare in materia contraventiilor. 407 Cpc) Executarea silita directa Se realizeaza sub trei forme: . Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei neatacat in termen. fie va seiza instanta de executare in vederea aplicarii unei amenzi civile. ea va fi indepartata prin executare silita.executarea obligatiei de a face sau a nu face. Predarea silita a bunurilor imobile – daca partea oblgiata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea somatiei. Executorul va incheia proces verbal despre indeplinirea executarii.- - - - hotararea judecatoreasca. A doua conditie – sa urmeze procedura investirii cu formula executorie. iar imobilul va fi predat celui 45 . iar debitorul nu executa de buna voie obligatia in termenul prevazut in somatie executorul sau dupa caz creditorul va proceda fie la executarea silita. In lipsa actului original. Predarea silita a bunurilor mobile – daca partea obligata sa predea un bun mobil determinat prin calitate si cantitate nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la primirea somatiei. stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Pentru a fi pusa in executare trebuie sa indeplineasca doua conditii. Potrivit art. 572 in cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu consta in lasarea posesiunii unui bun. 406. 66 din legea 36/95 actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acestuia. executorul jduecatoresc va ridica bunul de la debitorsau de la persoana la care se afla. In vederea executarii.(art. Potrivit art. in predarea unui bun ori a folosintei acestuia. precum si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea impotriva procesului verbal de contraventie constituie titlu executoriu. Hotararile arbitrale. Prima conditie – sa fi ramas definitiva ori sa fi dobandit caracter irevocabil.predarea bunurilor mobile .preadarea bunurilor imobile . Procesul verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in sarcina debitorului. punandu-l pe creditor in drepturile sale stabilite prin titlu executoriu. Somatia de plata Bunuri mobile care nu se pot urmari. Hotararile judecatoresti straine. predarea lui se va face prin executare silita. titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public. Actele autentificate de notarii publici.

Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr-un titlu executoriu in termen de 10 zile de la primirea somatiei. 46 .indreptatit. Despre indeplinirea executarii executorul judecatoresc va indeplini proces verbal. Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face. Executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul. iar in caz de impotrivire va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice. Daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alte persoane decat debitorul acesta poate fi constrans la indeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile. creditorul poate fi autorizat de instanta de executare prin incheiere irevocabila data cu citarea partilor sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane pe cheltuiala debitorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->