1

ÎNTREBĂRI ŞI STUDII DE CAZ... Contabilitate - experţi contabili 1. Disciplina: CONTABILITATE număr curent Alfabetic 182. Ambalajele care circulă în sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea şi înregistrarea următoarelor operaţii: a) împreună cu mărfurile achiziţionate se primesc de la furnizori ambalaje în valoare de 2.000 lei, din care se restituie 80%; b) 15% din totalul ambalajelor se reţin de către client, iar 5% sunt deteriorate din vina clientului, fapt pentru care se primeşte factura furnizorului. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409 = 401 2.000 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 80% x 2.000 lei = 1.600 lei: 401 = 409 1.600 lei c) Ambalaje nerestituite degradate: 5% x 2.000 lei = 100 lei: 608 = 409 100 lei Şi TVA: 100 lei x 19% = 19 lei: 4426 = 401 19 lei d) Ambalaje reţinute pentru nevoi proprii: 15% x 2.000 lei = 300 lei: 381 = 409 300 lei Şi TVA: 300 lei x 19% = 57 lei: 4426 = 401 57 lei 176. Aprovizionarea cu materii prime ocazionează efectuarea si înregistrarea operaţiilor: a) avans în valoare de 20.000 lei, inclusiv TVA, plătit prin virament furnizorului; b) materii prime recepţionate, pentru care nu s-a primit factura, evaluate la 50.000 lei, TVA 19%; c) conform facturii primite ulterior, valoarea materiilor prime recepţionate este de 51.000 lei, TVA 19%. Obligaţia faţă de furnizor se decontează în mod obişnuit. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 5121 20.000 lei 4091 16.807 lei 4426 3.193 lei b) Materii prime recepţionate pentru care nu s-a primit factura: % = 408 59.500 lei 301 50.000 lei 4428 9.500 lei c) La primirea facturii: 4426 = 4428 9.500 lei Şi: 408 = 401 59.500 lei Şi: % = 401 1.190 lei 301 1.000 lei 4426 190 lei

1

2
d) Plata furnizorului, cu reţinerea avansului: 401 = % 60.900 lei 4091 16.807 lei 4426 3.193 lei 5121 40.900 lei 502. Calculaţi procentajul de control, procentajul de interes şi precizaţi metoda de consolidare aplicată pentru societăţile care fac parte din grupul M, care are următoarea organigramă:

Rezolvare: Societatea A B C D E F

Relaţia SM în A SM în B SM în C SM în D SM în A în E SM în E Total SM în B în F SM în C în F Total

Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 %

Metodă consolidare Integrare globală Integrare globală Integrare proporţională Punere în echivalenţă Integrare globală Integrare globală

Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24,75 % 20 % 44,75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10,5 % 66,5 %

150. Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP nr. 1.752/2005? Rezolvare: Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii: total active 3.650.000 euro; cifră de afaceri netă 7.300.000 euro; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: a) Bilanţ; b) Cont de profit şi pierdere; c) Situaţia modificărilor capitalului propriu; d) Situaţia fluxurilor de trezorerie;

2

3
e) Note explicative la situaţiile financiare anuale. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: a) Bilanţ; b) Cont de profit şi pierdere; c) Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. 143. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuală a elementelor de activ, capitaluri proprii şi datorii, potrivit normelor în domeniu? Rezolvare: în vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin: a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipodimensiuni, codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft; b) ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale şi a celei contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe; c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere; d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază, respectiv pentru sortare, aşezare, cântărire, măsurare, numărare etc.; e) asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, preţ etc.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise; f) dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient pentru măsurare, cântărire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formularele şi rechizitele necesare; g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spaţiilor inventariate; h) dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu două rânduri de încuietori diferite. După primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridică, sub semnătura directorului economic, a contabilului-şef sau a altei persoane numite să îndeplinească această funcţie, listele de inventariere, vizate şi parafate de către acesta, după care comisia se prezintă la sediul gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii fizice. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele: a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere, se ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă: - gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare; - în afara valorilor materiale ale unităţii patrimoniale respective, are în gestiune şi altele aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente; - are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă; - are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au întocmit documentele aferente; - a primit sau a eliberat valori materiale fără documente legale; - deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul, numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune. Declaraţia se datează si se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale şi de către comisia de inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa sa. b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale care urmează a fi inventariate. c) Să asigure închiderea şi sigilarea, în prezenţa gestionarului, ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea. Dacă valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de către o singură persoană, sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces, cu excepţia locului în care a început inventarierea, care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact; în caz contrar, acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de desigilare, care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar, luându-se

3

4
măsurile corespunzătoare. Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în fişete, casete, dulapuri etc., încuiate şi sigilate. Sigiliul se păstrează, pe durata inventarierii, de către responsabilul comisiei de inventariere. d) Să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data la care s-au inventariat valorile materiale, să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de valori materiale, existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate, astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. Unităţile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure întocmirea de către gestionar, înainte de începerea inventarierii, a raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor, precum şi cele privind numerarul depus la casierie, întocmite până în momentul începerii inventarierii, precum şi depunerea acestui raport la contabilitate. e) Să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă, solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii; să ridice benzile de control de la aparatele de casă şi ştampila unităţii (acolo unde este cazul) şi să le păstreze în siguranţă. f) Să controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare. în cazul în care gestionarul lipseşte, comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii patrimoniale. Conducerea unităţii are obligaţia să încunoştinţeze imediat în scris gestionarul despre inventarierea care trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor. Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data şi ora fixate, inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane, numită prin decizie scrisă, care să-l reprezinte pe gestionar. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Dacă operaţiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienţi, iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere, care va menţiona pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii", după caz, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. Pe toată durata inventarierii, programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil. 146. Care sunt condiţiile şi aspectele metodologice esenţiale privind efectuarea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere, potrivit normelor în domeniu? Rezolvare: La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni, se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente; b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere ajustările pentru depreciere constatate. Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori, respectiv de către ordonatorii de credite. Aceste liste sunt de uz intern, fiind numai la dispoziţia administratorului unităţii, respectiv a ordonatorilor de credite. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate, în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat plusuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordinea crescândă. • în cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescândă. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai

4

5
în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. în această situaţie, cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus, cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte valori materiale admise în compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale. Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat, ci numai după consta-tarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora. De asemenea, normele de scăzăminte nu se aplică automat, aceste norme fiind considerate limite maxime. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire, aşa cum a fost definită aceasta la pct. 45 din prezentele norme. Ajustările constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate şi pentru riscurile şi cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal, cu excepţia celor prevăzute în reglementările legale în vigoare. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa tehnicooperativă, cât şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere. Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil, ale cărui posturi, în conformitate cu art. 28 din Legea contabilităţii, trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. Comisia de inventariere stabileşte caracterul plusurilor, lipsurilor şi deprecierilor constatate şi propune modul de regularizare a diferenţelor de inventariere, în cazul în care lipsurile nu sunt considerate infracţiuni, se poate avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu plusurile constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1. să existe riscul de confuzie între costurile aceluiaşi bun material; 2. diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune. 148. Care sunt destinaţiile, în ordinea în care acestea se au în vedere, pentru repartizarea profitului net la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat? Rezolvare: Profitul contabil net se repartizează, în mod provizoriu, de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar, pe următoarele destinaţii: a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi, vărsăminte la bugetul statului, surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active, respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit; b) destinării stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statutare; c) destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare, alte rezerve, participarea salariaţilor la profit, dividende, capital social. 382. Care sunt elementele care definesc performanţa financiară a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicităţi definiţiile. Rezolvare: Elementele care definesc performanţa financiară sunt veniturile şi cheltuielile. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului. Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii, diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. Definiţiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzătoare, referindu-se atât la veniturile/cheltuielile angajate în cursul normal al activităţilor, cât şi la câştigurile/pierderile, plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursul perioadei, indiferent dacă sunt latente sau realizate. Există însă şi elemente care, deşi corespund definiţiilor veniturilor şi cheltuielilor deoarece generează creşteri sau diminuări de capitaluri proprii, nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere, ci figurează printre elementele capitalurilor proprii (după cum aţi putut observa, rezervele din reevaluare răspund definiţiei veniturilor, dar nu sunt trecute în contul de profit şi pierdere pentru a nu fi distribuite, ci sunt recunoscute în masa capitalurilor proprii). Aceste definiţii acoperă mai mult decât elementele recunoscute drept venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere. La definiţiile de mai sus răspund: i) veniturile şi cheltuielile în mărime brută;

5

iii) plusurile şi minusurile de valoare. se înscriu în liste de inventariere separate. c) bunurile care aparţin altor unităţi.6 ii) câştigurile şi pierderile. 3. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. e) stocurile fără mişcare. atunci când deprecierea este reversibilă. 2. 145. Contabilitatea operaţiilor de regularizare. e) diferenţele de curs valutar. denumită şi valoare de inventar. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderilor. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion. cuprinzând: a) diferenţele de inventar. f) delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. aceste elemente menţinându-se. sau se constituie o ajustare pentru depreciere. în acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: a) Pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. în cazul când deprecierea este ireversibilă. de calitate slabă. d) provizioanele. 6 . greu vandabile. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. Care sunt elementele patrimoniale care. b) Pentru elementele de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare. potrivit normelor în domeniu şi reglementărilor contabile aplicate? Rezolvare: Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. b) bunurile aflate temporar în afara unităţii. 4. de asemenea. c) ajustările pentru deprecieri. în cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. Care sunt lucrările premergătoare (preliminare) întocmirii situaţiilor financiare anuale? Rezolvare: 1. de asemenea. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării. b) amortizările. Inventarierea generală a patrimoniului. respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. aflate în anumite situaţii. la valoarea lor de intrare. întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere. respectiv de plată. 144. depreciate. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. la valoarea lor de intrare. aceste elemente menţinându-se. potrivit normelor în domeniu? Rezolvare: Se înscriu în liste de inventariere separate: a) lucrările de investiţii sistate sau abandonate. d) bunurile aflate asupra angajaţilor. 147. capitaluri proprii şi datorii inventariate. starea acestuia şi preţul pieţei. Care sunt modelele şi regulile corespunzătoare evaluării elementelor de activ.

aşa cum solicită practica internaţională.7 374. sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. 6. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt. dar nu si coerenţa reprezentării tranzacţiilor şi evenimentelor cu aceste concepte). Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual (OMFP nr.752/2005? Rezolvare: 1. Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii. ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr.752/2005 a preluat definiţiile activelor. 1. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. Cheltuielile în avans. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. 1. sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) . Din schema de mai sus.Active pe termen lung (A .752/2005 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar.Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (D) . Ar trebui luate în considerare doar 7 . întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii. A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung si care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii.752/2005. 9. 8. 1.Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii). 3. 5. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care între¬prinderea îşi asigură echilibrul financiar. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit. înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări şi reclasificări ale elementelor de bilanţ. Formatul este predefinit. 7. Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans si veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt. 2. 4. datoriilor şi capitalurilor proprii. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar. fondul de rulment se poate deduce astfel: (1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) . în mod normal. veniturile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe.Subvenţiile pentru investiţii). 1.

sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) . soluţia oferită de planul de conturi este de a recunoaşte venitul din vânzare la nivelul preţului de vânzare şi cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea înregistrată. numite şi capitaluri permanente. 1. soluţiile practice oferite prin planul de conturi nu sunt întotdeauna coerente cu aceste concepte.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene). Majorarea provizioanelor va determina o cheltuială cu ajustarea. venituri de primit etc. 4. Alte venituri din exploatare" se găsesc o serie de venituri care pot fi semnificative. iar cheltuielile se prezintă în mărime netă.001/2006 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 6. La o simplă lectură a OMFP nr. Deşi ordinul detaliază acum conceptele de venit. Variaţia stocurilor si producţia de imobilizări sunt asimilate veniturilor din exploatare si sunt considerate venituri latente sau nerealizate.8 cheltuielile si veniturile în avans pe termen scurt. Care sunt prevederile OMFP nr. Care sunt particularităţile contului de profit si pierdere întocmit conform OMFP nr.752/2005 privind contabilitatea contractelor de leasing financiar la întreprinderile care întocmesc situaţii financiare simplificate? Rezolvare: Conform OMFP nr. 1. din despăgubiri etc. câştiguri. şi nu transferuri de cheltuieli. cheltuială. 348.752/2005? Rezolvare: 1.Subvenţii pentru investiţii).752/2005. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt măsurate pe baza unor estimări. A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. precum şi veniturile din dobânzi înregistrate de societăţile de leasing. întreprinderile care întocmesc situaţii financiare simplificate pot face excepţie de la aplicarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului în vederea întocmirii situaţiilor financiare individuale. 7. Acest model de cont de profit şi pierdere are ca sursă articolul 23 din Directiva a IV-a a CEE.. Aceste ajustări generează cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea activelor. 2. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. vânzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decât vânzarea celor pe termen scurt. De asemenea. sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate . veniturile din subvenţii pentru investiţii.752/2005. activele sunt ajustate cu amortizarea şi cu eventualele deprecieri constatate la data bilanţului.Surse pe termen scurt (D + 1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii). 8. 3. capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (H). pierderi. dar şi datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an. precum veniturile din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale. Ordinul a fost modificat prin asimilarea şi a acestor concepte (OMFP nr. La fiecare dată de bilanţ trebuie refăcute estimările şi. deşi ele sunt contabilizate ca venituri financiare. Cifra de afaceri netă include şi veniturile din subvenţii dacă au fost primite pentru cifra de afaceri. după caz. De asemenea. 1. iar diminuarea lor va genera un venit din ajustare. 2. Cu toate acestea.752/2005 în varianta sa iniţială se poate constata că normalizatorii au preluat definiţiile activelor. 1. Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt. cheltuieli de plătit. în acest caz se va recunoaşte în contabilitate un venit din provizionul pentru depreciere. datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute în cadrul conceptual al IASB. Existenţa posturilor de ajustare a valorii activelor şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în vederea prezentării lor în bilanţ. în acest model cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt prezentate distinct. Veniturile din subvenţii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit. Ordinul prevede ca în contul de profit şi pierdere să fie recunoscute câştigurile şi pierderile din cesiunea de imobilizări. 1. La postul. dar nu si definiţiile cheltuielilor şi veniturilor. Din schema de mai sus. 5. 1. 375. La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii. se poate întâmpla ca un activ depreciat în trecut să înregistreze o creştere de valoare. majorate sau diminuate aceste datorii. 8 . Pentru a fi prezentate în bilanţ.

Care sunt principalele obligaţii privind reconstituirea documentelor justificative şi contabile pierdute. b) numele şi prenumele salariatului responsabil cu păstrarea documentului. inventariate de unitate. capitaluri proprii şi datorii la un moment dat. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective). mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. în termen de 24 de ore de la constatare. pe bază de inventar faptic. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ. odată cu semnarea procesului-verbal. măsurile prevăzute de prezentele norme se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale. iar în caz de pierdere.conducătorul unităţii. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire". Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită.şeful ierarhic al salariatului responsabil cu păstrarea documentului. prin regruparea conturilor. să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. sustrase sau distruse? Rezolvare: Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. Ori de câte ori pierderea. toate operaţiunile economico-financiare. Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii. potrivit legii. forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". Salariatul responsabil este obligat ca. cu ocazia fuziunii. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. sustragere sau distrugere trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare. precum şi soldul contului pentru fiecare lună a anului curent. după caz. conducătorul unităţii (administratorul unităţii. sustragerii sau distrugerii şi declaraţia salariatului respectiv. 142. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare.9 141. registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. Care sunt principalele forme de înregistrare contabilă în partidă dublă. Registrul-inventar şi registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. Registrul-jurnal. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii. în termen de cel mult trei zile de la primirea comunicării. întocmit separat pentru fiecare caz. Procesul-verbal se semnează de către: . 82/1991. Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii. divizării sau încetării activităţii. rulajul debitor şi creditor. Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare corespondente. b) dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a salariatului vinovat.conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. în orice moment. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încunoştinţeze. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. după caz.salariatul responsabil cu păstrarea documentului. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează. . 9 . grupate în funcţie de natura lor. după caz. în mod cronologic. şi anume: a) sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului. în scris. . foi volante sau listări informatice. procesul-verbal de constatare a pierderii. Orice persoană care constată pierderea. c) data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme. conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal care să cuprindă: a) datele de identificare a documentului dispărut. republicată. forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. Registrul-inventar şi Cartea mare. şi . precum şi rolul registrelor şi formularelor mai importante pe care acestea le utilizează în comun? Rezolvare: Formele de înregistrare contabilă sunt: forma de înregistrare contabilă „maestru-şah". capitaluri proprii şi datorii. după caz. se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală.

Pentru pagubele generate de pierderea. primite sau expediate. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea „RECONSTITUIT".250 lei 6583 750 lei 10 . stabilirea şi evidenţa responsabililor de păstrarea acestora. remize şi risturne. documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. salariaţilor sau altor unităţi. sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. şi a 10 AMC-uri în valoare de 50 lei/buc. Documentele reconstituite conform prezentelor norme constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. o copie a documentului reconstituit. sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale. precum şi modul de realizare a operaţiunilor de această natură? Rezolvare: Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi. recuperată în proporţie de 85% prin intermediul amortizării.000 lei.000 lei x 85% = 4. iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate. evidenţa tuturor reconstituirilor de documente. care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Recuperarea reperelor: 20 buc. în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate. în acest caz. d) decontarea obligaţiei faţă de executantul lucrării. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. fiind luate în calcul 40 ore. remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului. evaluate la 20 lei/buc. prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. TVA 19%. în acest caz. a cărui valoare de intrare este de 5. Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite. documentul reconstituit. b) valoarea lucrărilor de casare este facturată de un terţ la tariful de 10 lei/oră. sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.000 lei 2813 4. şi a 10 buc. cunoscând că a solicitat un avans de 200 lei.10 c) dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului. TVA 19%. = 400 lei. reconstituirea se va face de unitatea emitentă. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrări si încasări aferente. 189. Găsirea ulterioară a documentelor originale care au fost reconstituite poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate. în cazul găsirii ulterioare a originalului.. precum şi pentru păstrarea dosarelor de reconstituire. vinovaţii de pierderea. x 20 lei/buc. diferenţa achitându-se în numerar.. AMC x 50 lei/buc. unitatea emitentă va trimite unităţii solicitatoare. pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit. în condiţiile legii.) pierdute.250 lei: % = 2131 5. Casarea unui echipament tehnologic amortizat parţial ocazionează efectuarea si înregistrarea următoarelor operaţii: a) recuperarea a 20 de repere de natura pieselor de schimb. = 500 lei: % = 7588 900 lei 3024 400 lei 303 500 lei b) Lucrări de casare facturate de terţi: 40 ore x 10 lei/oră = 400 lei: % = 401 476 lei 6588 400 lei 4426 76 lei c) Scoaterea din evidenţă a calculatorului casat amortizat: 5. bilete de călătorie nenominale etc. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare. c) scăderea din evidenţă a activului casat. 149. sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii.

11 d) Plata furnizorului.6 lei/dolar.achiziţia mărfurilor de la furnizorul extern: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 26.4 lei/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? Rezolvare: . de către locator/finanţator. fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare. chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat. în forma sa iniţială.plata datoriei faţă de furnizorul extern: 401 Furnizori = % 26.000 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 2. în înţelesul OMFP nr. 1. Ce prevăd OMFP nr. Ce înregistrări va contabiliza o societate care importă mărfuri în sumă de 10. astfel încât. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile. la începutul contractului de leasing. este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.001/2006. precum şi legislaţia în vigoare. mai puţin cheltuielile accesorii. d) Valoarea totală a ratelor de leasing. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită. Se observă că în ordin au fost preluate definiţiile din IAS 17. termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Contractul de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului. iar printre modificările aduse se regăsesc şi aspecte referitoare la contractele de leasing financiar: La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17. Această caracteristică este preluată ca atare din IAS 17.000 5124 Conturi la bănci în valută 24.752/2005 cu privire la contractele de leasing financiar? Există diferenţe faţă de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: 1. Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) Leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing.752/2005 şi OMFP nr.001/2006 privind modificarea OMFP nr. întreprinderile trebuiau să aplice principiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a contabiliza contractele de leasing financiar. înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului care face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/ utilizator. iar în cazul leasingului operaţional. 373. în momentul plăţii cursul fiind de 2. 1. 2. c) Durata contractului de leasing acoperă în cea mai mare parte durata de viaţă economică a bunului. 2. cu reţinerea avansului: 401 = % 476 lei 4092 200 lei 4426 38 lei 5121 238 lei 262. OMFP nr. b) Locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă. în cazul leasingului financiar. c) Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoria leasingului financiar. în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi. b) Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului.000 Fluxul din activităţile din exploatare scade cu 24.001/2006. reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator. există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată.000 lei (plata către furnizorul extern). Această caracteristică este diferită de cea prevăzută de IAS 17 care precizează că valoarea actualizată a plăţilor minimale acoperă cea mai mare parte a valorii 11 . respectiv costul de achiziţie. Entităţile care aplică principiul prevalentei economicului asupra juridicului vor ţine cont şi de cerinţele acestuia. sunt tratate ca investiţii. 2.752/2005 nu prezenta nicio precizare cu privire la problema contractelor de leasing. 2.000 dolari la un curs de schimb în momentul tranzacţiei de 2.000 . 1. Ordinul a fost modificat prin OMFP nr.

5.000 lei .000 lei 100.000 lei 250.000 = 150.000 lei 5 * 1.000 lei 100. e) Bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială.000 lei.000 lei 12 .000 lei 60. cheltuielile variabile corespondente sunt de 60.000 lei.000 lei 50.000 lei • Cifra de afaceri = = Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit 150. întreprinderile care întocmesc situaţii financiare simplificate pot face excepţie de la aplicarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului în situaţiile financiare individuale.000 + 100. astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.000 lei 500 buc Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile = Cheltuieli fixe Profit X = 200.000 – 10.752/2005.000 lei 20.000 lei = Profit 20.000 = 200.000 lei Y lei 10. 50. Cifra de afaceri a unei societăţi este de marja asupra cheltuielilor variabile este de iar nivelul levierului operaţional este Rezolvare: Levierul operaţional (Lo) = • = = Cifra de afaceri 200.000 lei X lei 50.000 lei. 3.000 – 50.000 lei = Marja costurilor variabile 40.000 lei Y = 50. Cu cât va creşte procentual rezultatul societăţii în condiţiile creşterii cu 10% a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor rămâne nemodificate)? Rezolvare: Cifra de afaceri = 100.Cheltuieli fixe 20. iar cheltuielile fixe sunt de 20.000 lei? MCV Re zultat Rezultat = = 50 . 1.000 lei • Cifra de afaceri = Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe 60.000 lei Cifra de afaceri = 100.000 lei 430.000 lei • Cifra de afaceri . 432. Care este valoarea rezultatului dacă cifra de afaceri creşte la 250.000 lei 110.000 lei.000 = 40.Cheltuieli variabile 60.000 lei 40. Conform OMFP nr.000 lei. Cifra de afaceri a unei societăţi este în prezent de 100.000 *10%= 110.000 = 10.12 juste.000 lei Dacă CA = 250.

Rezolvare: Valoarea justă = 900 Valoarea netă contabilă = 800 .200 = 600 => Rezerva din reevaluare =120 .000 = 66% 30. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale".200 = 600 => Rezerva din reevaluare = 300 . Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei 20. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800.000 1.5 = 1. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.200 Amortizarea cumulată reevaluată = 200 x 1. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16. Rezolvare: Valoarea justă = 720 Valoarea netă contabilă = 800 .5 Valoarea brută reevaluată = 800 x 1. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. Rezolvare: 13 . Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200 .m.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 120 3. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 720 lei. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate. Rezolvare: Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900/600 = 1. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.m. ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute.m. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare ştiind că. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900 lei.5 = 300 Construcţii % 400 Amortizarea construcţiilor 100 Rezerve din reevaluare 300 5.anularea amortizării: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200 . Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei şi sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800 lei si sunt amortizate pentru suma de 200 lei. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.000 u. stabilită prin deducerea amortizărilor din costul imobilizărilor.reevaluarea valorii nete: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300 331.000 u. în conformitate cu standardul IAS 16 „Imobilizări corporale".13 = Profit 30. se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea numai a valorii nete contabile.

000 512 Conturi curente la bănci 15.5 = 1. Conform contractului. şi sunt amortizate pentru suma de 200. clientul acordă furnizorului un avans în numerar de 2.000 b) Reevaluarea construcţiilor: Construcţii = Rezerve din reevaluare 300.000 u.costul imobilizărilor şi amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.380 lei (inclusiv TVA).000 lei. Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16.000 133.850 409 Furnizori debitori 2.plata datoriei ţinând cont de avansul plătit: 401 Furnizori = % 17.m. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.m.000 x 1.470 4426 TVA deductibilă 380 134. furnizorul livrează clientului semifabricate. Rezolvare: . respectiv materii prime în valoare de 15.000 lei. clientul acordă furnizorului un avans în numerar de 2.operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Construcţii = % 400.000) = 1. ţinându-se seama de avansul acordat anterior.000 u. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.000 u.m. Ulterior.plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 2.000 / (800.850 301 Materii prime 15.achiziţia materiilor prime: % = 401 Furnizori 17.m.380 lei (inclusiv TVA).000 Sold final debitor 900. . ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii nete. 14 . ţinându-se seama de avansul acordat anterior.000 Rezerve din reevaluare 300.000 4426 TVA deductibilă 2.000 x 1. Conform contractului.000 Amortizarea construcţiilor 100. Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.5 = 300.200. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 4426 TVA deductibilă 380 .000 lei.m. Decontarea facturii se face prin bancă. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului.000 u.000 200.m. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800.000 a) b) 300.000 u. Decontarea facturii se face prin bancă.380 409 Furnizori debitori 2. ceea ce conduce la: Costul reevaluat al construcţiilor: 800.se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor: 900. TVA 19%. Rezolvare: a) Se anulează amortizarea istorică si se deduce mărimea amortizării din valoarea costului construcţiilor: Amortizarea construcţiilor = Construcţii 200. respectiv materii prime în valoare de 15. 900. furnizorul livrează clientului semifabricate. Ulterior.000 332.000 .5 .850 .14 . Amortizările cumulate reevaluate: 200.000 u.000 lei. TVA 19%.000 D Construcţii C Sold iniţial 800.200.

Statisticile arată că 70% din produsele vândute nu prezintă defecte.m. Dacă toate produsele ar avea defecte majore. 1. 2. • Este necesar un provizion de 70% x 0 + 25% x 200. d) vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei pe acţiune. c) anularea a 300 de acţiuni proprii.descărcarea gestiunii: 711 Venituri din producţia stocată = 341 Semifabricate 10.m. Rezolvare: .vânzarea semifabricatelor: 411 Clienţi = % 17.000 512 Conturi curente la bănci 15. b) vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune.000 lei 1091 = 5121 4. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii 100.000 lei (1.380 419 Clienţi creditori2.850 419 Clienţi creditori 2.000 u. Conform contractului.850 701 Venituri din vânzarea produselor 15.000 de acţiuni proprii la costul de 4 lei/acţiune. Dacă toate produsele ar avea defecte minore.15 Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea furnizorului.000 u. 25% prezintă defecte minore şi 5% prezintă defecte majore.încasarea creanţei clienţi ţinând cont de avansul primit: % = 411 Clienţi 17.000 + 5% x 1.000 .000 lei (500acţ *4) 7642 500 lei c) anulare acţiuni proprii 1.000 4427 TVA colectată 2.m.000. Valoarea nominală este de 2 lei/acţiune.374/2007 următoarele operaţii: a) achiziţionarea a 1.încasarea avansului: 512 Conturi curente la bănci = % 2.500 lei 1091 2. Rezolvare: a) achiziţie acţiuni proprii 4.200 lei % = 1091 1. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.850 .000 acţ*4) b) vânzare acţiuni prorpii 2.500 lei (500 acţ*5) 461 = % 2.200 lei (300acţ * 4) 600 lei (300 acţ *2) 1012 600 lei 149 d) vânzare acţiuni proprii 15 . Contabilizaţi conform OMFP nr. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor. o societate acordă garanţie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu reparaţiile.000 u.000= 100.470 4427 TVA colectată 380 47. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 1.752/2005 şi OMEF nr. cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 200. datorii contingente şi active contingente". care dă naştere unei obligaţii legale.000 4427 TVA colectată 380 .000.000 489.

b) dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800 u. Costul efectiv al produselor finite este de 50. 1. d) ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.. Rezolvare: a) produse finite acordate sub formă de donaţie 50.752/2005 următoarele tranzacţii/evenimente: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.300 lei (70%*9.000 lei 6582 = 345 50.752/2005 următoarele operaţii: a) produse finite acordate sub formă de donaţie. Contabilizaţi conform OMFP nr.570 lei donaţie utilaj 20. şi piese de schimb de 2....570 lei 7581 3. e) piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.000 u.000 u.000 lei 4427 570 lei şi reţinere imputaţie din salariu 3.000 lei 281 = 2133 16. c) se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comerţ. Contabilizaţi conform OMFP nr.570 lei 421 = 4282 3..000 lei 6.000 lei 16.000) 2813 4. Evidenţa produselor finite se ţine la cost efectiv. Rezolvare: a) casare mijloc de transport complet amortizat 16. TVA 19%.500 lei 635 = 4427 9. amortizat 70%.m.000 u.m.m.700 lei 6583 2) imputare salariat 3..570 lei 4282 = % 3.000 u.000 u. c) donarea de către un terţ a unui utilaj în valoare de 20. TVA 19%..16 800 lei 600 lei (300 acţ *2) 200 lei % 461 149 = 1091 800 lei (200acţ * 4) 491. b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9. care este imputat unui salariat la preţul de 3.m. 1.m.000 lei % = 2131 9.000 lei Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 9.000) 2813 2.000 lei b) dezmembrare 952 lei % = 401 952 lei 16 .m.m.000 lei 6582 Dacă cheltuiala este nedeductibilă se colectează si TVA 760 lei 635 = 4427 760 lei 496.000 lei % = 2131 20. amortizat 80%.000 u.000 u. TVA 19%.500 lei b) 1) lipsă echipament la inventar 9.000 le (80%*20.m. Imputaţia se reţine din salariu.

17 800 lei 628 152 lei 4426 c) plată cu efect comercial 952 lei 401 = d) recuperare materiale auxiliare şi piese de schimb 7. care sunt anulate.000 lei 3021 2. 2.000 lei 3024 2.000 lei % = 5.000 lei 1011 3. care are mai puţină experienţă.000 lei 5121 = 456 4.000 lei c) 1) răscumpărare acţiuni 500 lei 1091 = 462 500 lei (100 acţ *5) 2) anulare acţiuni 500 lei % = 1091 500 lei 300 lei (100 acţ *3) 1012 200 lei 149 d) 1) răscumpărare 100 acţ*2=200 200 lei 1091 = 462 200 lei 2) anulare acţiuni proprii 300 lei 1012 = % 300 lei 1091 200 lei 141 100 lei 401. Contabilizaţi conform OMFP nr. c) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune.000 lei 490. Se încasează contravaloarea acţiunilor.1. Rata anuală a dobânzii este de 10%. împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.000 lei 1041 1.000 lei 461 = 161 7.000 lei 3024 e) utilizare piese de schimb 2.000 lei 1011 = 1012 3.752/2005 şi OMEF nr. Durata împrumutului este de 6 ani.000 lei 6024 = 403 7588 952 lei 7. b) se emit 1. iar contul de profit şi pierdere următor a fost întocmit de noul contabil.000 lei 456 = % 4. valoarea nominală 3 lei pe acţiune. 17 . Contabilul societăţii ABC a demisionat.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune. care sunt anulate.000 lei şi transferare capital nevărsat în capital vărsat 3.000 lei b) emitere împrumut din emisiunea de obligaţiuni 7. Rezolvare: a) 1) emitere acţiuni 4.000 lei 2) încasare împrumut 4. d) sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune.374/2007 următoarele operaţii: a) se emit 1.

000 – 27.000 303.000 27.000 159.000 Chiria pentru fabrică 50.000 Materii prime achiziţionate 159. motiv pentru care se cere să verificaţi modul de întocmire a contului de profit şi pierdere (după funcţii şi după natură).000 Salarii de producţie indirecte 12.000 Stoc de producţie în curs de execuţie 16.000 lei c) D 345 C Si 40.000 Sf 60.000 lei Eroare 1: În contul de profit şi pierdere nu figurează achiziţii materii prime ci Cheltuieli cu materii prime 140.000 lei 601 = 301 140.18 Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la această societate: Informaţii Valori Vânzări 450.000 Amortizări echipamente de producţie 21.000 + 159. Rezolvare: a) D 301 C Si 8.01 31.000 60.000 lei 301 = 401 159.000 Costuri de publicitate 75.000 lei Din contul 301 rezultă un consum de: 8.000 21.000 Achiziţie materii prime în valoare de 159.000 lei Constatare sold final producţie în curs 21. restul sunt pentru activităţi administrative şi de distribuţie.12 Stoc de materii prime 8.000 lei 331 = 711 21.000 Până în prezent.000 lei.000 Calculul costului de producţie al produselor finite obţinute: 18 .000 Salarii pentru distribuţie şi administraţie 32. Informaţii suplimentare: a) 60% dintre utilităţi şi 75% din asigurare sunt pentru fabrică.000 Pierdere 26.000 Sf 27.000 Utilităţi 15.000 Asigurare 4.000 (preluat din contul de profit şi pierdere): 159.000 Salarii de producţie directe 90. b) stocurile se prezintă astfel: Informaţii 01.000 c) o parte de 80% din chirie corespunde producţiei.000 Amortizarea echipamentului de vânzare 18. înregistrat: 140.000 lei b) Anulare sold iniţial producţie în curs: 16. firma a avut profit în fiecare perioadă.000 lei 711 = 331 16.000 Stoc de produse finite 40. Explicaţi erorile identificate în CPP prezentat.000 = 140.

c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator.000 303. se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă. b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator evaluat la 20.000 lei 214.000 lei (eroarea de estimare). după care.000 lei a cărui durată normală de utilizare este de 4 ani.000 + 80 % x 50.000 lei b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit: 2131 = 133 20.000 lei / 4 ani = 5.000 52.000 lei c) Amortizarea anuală: 20.000 lei. Rezolvare: a) Casarea unui calculator complet amortizat: 2813 = 2131 15.000 21.000 + 75 % x 4.000) Cost de producţie al produselor finite obţinute 140.000 Iar provizionul rămas fără obiect este anulat: 1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 60. In cursul anului N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.000 lei: 6811 = 2813 5.000 lei 345 = 711 303.000 lei Din contul 345 rezultă costul bunurilor vândute (descărcarea gestiunii) = 40.19 • + + + = Consum materii prime Salarii directe Amortizare echipament producţie Alte cheltuieli legate de producţie (60 % x 15. din cauza unui incendiu. Cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice: a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15. sold creditor 25. regimul de amortizare utilizat fiind cel linear.000 – 60. 169. Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului N se estimează o cheltuială probabilă privind activitatea de exploatare de 60.000 lei: 658 Alte cheltuieli din exploatare = 5121 Conturi la bănci în lei 40.000 lei ca rezultat al deciziei din instanţă.000 Sfc 25.000 + 303.000 lei d) Scoaterea din evidenţă din cauza incendiului: % = 2131 20.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai întreprinderii.000 lei 711 = 345 285. Cum este afectat contul de profit şi pierdere în anul N+1? Rezolvare: în exerciţiul N+1 se plăteşte colaboratorului extern suma de 40.000 21.000 lei Şi transferul subvenţiei: 133 = 7582 5.000 Eroare 2: În contul de profit şi pierdere trebuia să figureze Variaţia stocurilor.000 lei Situaţia în contul 711: D 711 C 16.000 Înregistrarea costului de producţie: 303.000 lei.000 90.000 Rezultatul exerciţiului N+1 este majorat cu 20.000 283.000 lei 19 . înregistrate: 285.000 303.000 = 283.

000 euro x 10% x 35 lei/euro = 35.900 lei 2131 10.000 lei: 2131 = 404 350.20 2813 5. Cum se înregistrează în contabilitate achiziţia unui autoturism din import referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) preţul de achiziţie 10.000 lei.150 lei d) Transportul intern efectuat de o firmă specializată: % = 404 11.000 lei) 200 lei = Net comercial 9.000 lei.000 lei b) Taxa vamală: 10.Remiză (2% x 10. b) taxe vamale 10% şi TVA 19%.000 euro x 35 lei/euro = 350.000 lei 4426 380 lei b) Cheltuieli de transport facturate de o unitate specializată: % = 401 476 lei 301 400 lei 4426 76 lei c) Factura: • Preţ de cumpărare 10.800 lei + TVA (19% x 9.000 euro.000 lei . b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializată la tariful de 400 lei.800 lei) 1.900 lei 193.000 lei 4426 1. c) transportul pe parcurs intern este efectuat de o unitate specializată care emite factură pentru suma de 1.150 lei: 4426 = 5121 73. Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia de materii prime: % = 5121 2. iar furnizorul acordă un rabat pentru defecte de calitate de 2%.000 lei c) TVA: (350.000 lei 172.000 lei: 2131 = 446 35. TVA 19%. d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenţei datorate furnizorului.800 lei 20 . Rezolvare: a) Achiziţia autoturismului: 10.380 lei 4091 2.000 lei + 35. Cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate ce privesc achiziţionarea de materii prime: a) acordarea unui avans în numerar în valoare de 2.000 lei. cursul de schimb la data achiziţiei 35 lei/euro.862 lei = Total factură 11. TVA 19%.000 lei) x 19% = 73.000 lei Şi transferul subvenţiei pentru sold: 133 = 7582 15.662 lei 9.662 lei % 301 = 401 11. c) recepţionarea materiilor prime având în vedere că valoarea aferentă cantităţii totale livrate este de 10.000 lei 671 15. TVA 19%.

000 lei 665 6. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.21 4426 1. Rezolvare: a) Casarea mijlocului de transport complet amortizat: 2813 = 2133 160. care se rambursează integral la scadenţă: a) obţinerea creditului în sumă de 10.138 lei 4091 2. emite o factură în valoare de 6. c) pentru decontarea obligaţiei faţă de firma specializată întreprinderea emite un efect comercial.000 lei d) Rambursarea creditului la scadenţă la cursul de la data tranzacţiei: 10.000 lei .000 lei.000 lei c) Evaluarea la sfârşitul anului următor a datoriei în devize: 10.000 lei 168.000 lei.758 lei 152.000 lei . c) evaluarea la finele exerciţiului următor a datoriei în devize.380 lei avans = 9.138 lei Diferenţă de plată = 12.385. b) operaţia de casare (dezmembrarea) este efectuată de o firmă specializată.000 lei.385.000 euro x 38. care este acceptat.380.2.138 lei .8 lei/euro. se recuperează materiale auxiliare şi piese de schimb reprezentând 5% şi respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizării.1 lei/euro. d) ca urmare a dezmembrării activului.000 lei .000 lei b) Evaluarea la sfârşitul anului a datoriei în devize: 10.000 lei.000 lei 21 .662 lei = 12.000 lei 4426 380 lei 5411 9.000 lei = 6.000 lei: 1621 = 765 3. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 388.862 lei d) Decontarea din acreditiv a diferenţei datorate: Total datorie = 476 lei + 11.000 euro la un curs de 38 lei/euro. e) piesele de schimb sunt utilizate integral pentru repararea prin efort propriu a unui alt mijloc de transport.000 euro x 38 lei/euro = 380.000 lei 1621 385.000 lei.758 lei Plata diferenţei: 401 = % 12. b) evaluarea la finele exerciţiului a datoriei în devize. d) la scadenţă. şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 391. se rambursează creditul bancar la cursul valutar de 39.000 lei = 8.000 lei: 665 = 1621 8.000 euro x 38.8 lei/euro = 388.000 lei = 3.758 lei Deschiderea acreditivului: 581 = 5121 9. pentru serviciul prestat.000 lei: 5124 = 1621 380.000 lei: % = 5124 391.5 lei/euro.758 lei Şi: 5411 = 581 9. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.000 euro x 39.1 lei/euro = 391. cursul valutar la 31 decembrie fiind de 38.5 lei/euro = 385. care. Cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind casarea unei imobilizări corporale: a) se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 160. Cum se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii efectuate de o societate comercială în legătură cu un credit bancar pe termen de 2 ani. Rezolvare: a) Obţinerea creditului la cursul de la data tranzacţiei: 10. TVA 19%.

Rezolvare: a) Lucrări în favoarea terţilor: 4111 = % 59. Cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei firme prestatoare de servicii: a) se execută lucrări în favoarea terţilor la tariful facturat de 50.000 lei. cu scont acordat de 5%.000 lei. TVA 19%.22 b) Dezmembrarea efectuată de o firmă specializată: % = 401 7.140 lei d) Recuperarea de materiale auxiliare: 160. TVA 19%. în sistemul restituirii directe.500 lei 22 .000 lei e) Consumul pieselor de schimb: 6024 = 3024 16.140 lei 628 6.000 lei şi piese de schimb: 160. c) 30% din valoarea facturată se decontează cu efect comercial onorat la scadenţă.000 lei 3021 8.000 lei: % = 7588 24.000 lei 3024 16. diferenţa de 200 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client.550 lei 701 5.140 lei c) Emiterea efectului: 401 = 403 7. cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 5.000 lei 4427 950 lei 419 600 lei c) Primirea ambalajelor goale: 419 = 4111 400 lei d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară: 419 = 708 200 lei TVA aferentă: 200 lei x 19% = 38 lei: 4111 = 4427 38 lei Şi descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 = 381 200 lei 158. ambalajele se expediază integral către terţi.000 lei x 10% = 16.000 lei 4426 1. Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje: % = 401 714 lei 381 600 lei 4426 114 lei b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire: 4111 = % 6. TVA 19%. b) ulterior. b) 50% din valoarea facturată se decontează cu filă CEC.000 lei x 5% = 8. Cum se înregistrează operaţiile economice de mai jos în contabilitatea unei unităţi producătoare de bunuri: a) se achiziţionează ambalaje în valoare de 600 lei. d) 20% din valoarea facturată se decontează cu numerar încasat înainte de data stabilită pentru decontare.000 lei 160. c) de la unitatea terţă se reprimesc. ambalaje goale în valoare de 400 lei.

500 lei 345 1.900 lei 667 595 lei 4427 113.750 lei: 5112 = 4111 29.281.5 lei = 718. care este de 4.850 lei d) Decontarea cu numerar: 20% x 59.500 lei 607 1. cu diferenţe de preţ nefavorabile de 250 lei.500 lei 378 2.781.000 lei 4427 9. descărcându-se şi gestiunea.5 lei 371 = % 4.281.5 lei Adaos comercial = 4.500 lei = 11. unde evidenţa se conduce la preţul de vânzare cu amănuntul.95 lei 155.500 lei 707 3. Cum se înregistrează următoarele operaţii în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) produse finite la preţul de înregistrare de 1.500 lei Preţ cu amănuntul = 4.250 lei .250 lei.500 lei .750 lei c) Decontarea cu efect comercial onorat la scadenţă: 30% x 59.250 lei 378 2.850 lei: 413 = 4111 17.5 lei .5 lei Şi descărcarea gestiunii: % = 371 4.500 lei = 29.900 lei: Scont = 5% x 11.5 lei 23 .250 lei 348 250 lei b) Transferarea produselor finite: Calculul adaosului comercial şi al TVA neexigibile: Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 4.3.05 lei 5121 11.5 lei 4428 718.23 704 50.5 lei 4427 718.500 lei b) Decontarea cu filă cec: 50% x 59.191.781.5 lei TVA neexigibilă = 4.500 lei = 17.250 lei = 2.500 lei 345 1. inclusiv TVA.500 lei x 100/119 = 3.718.5 lei 348 250 lei c) Vânzarea mărfurilor: 5311 = % 4.500 lei -1.781. c) mărfurile se vând în totalitate.500 lei.5 lei 4428 718.900 lei = 595 lei TVA aferentă scontului: 595 lei x 19% = 113. b) produsele finite obţinute se transferă în magazinul propriu de prezentare şi desfacere.05 lei % = 4111 11.281. Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite: % = 711 1.

400 lei 4427 456 lei c) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 = 345 2.8 lei) x 19% = 1. TVA 19%. Rezolvare: a) Achiziţia materiilor prime la cursul de la data tranzacţiei: 2. iar tariful aferent se facturează clienţilor pentru suma de 500 lei.000 dolari x 3. b) produsele finite se livrează clienţilor la preţul de vânzare de 2. d) TVA în vamă =19%.903.8 lei: 301 = 5121 1.734 lei . c) taxe vamale =15%.24 154. c) transportul produselor se efectuează de o unitate specializată. Cum se vor înregistra în contabilitate operaţiile economice de mai jos: a) se acordă produse finite propriilor salariaţi. e) în ziua întocmirii declaraţiei vamale de import se practică un curs valutar de 3.856 lei 701 2.734 lei. Cum se înregistrează următoarele operaţii privind producţia de bunuri şi valorificarea acestora: a) obţinerea de produse finite la preţul standard de 2.306. iar la finele anului. Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite: 345 = 711 2.000 lei d) Factura privind transportul produselor: 4111 = % 595 lei 708 500 lei 4427 95 lei e) Diferenţele nefavorabile aferente produselor ieşite: 711 = 348 150 lei 151. de 3. TVA 19%. iar contribuţiile acestora la fondul de şomaj şi fondul pentru asigurări sociale de sănătate sunt de 1% si respectiv 6.5%.920 lei + 792 lei) = 22 lei: 665 = 401 22 lei 179.920 lei + 792 lei) x 15% = 1.920 lei: 301 = 401 7.000 dolari.000 lei.96 lei/dolar = 792 lei: 301 = 401 792 lei c) Taxele vamale: (7.8 lei d) TVA plătită în vamă: (7.306. produsele în cauză nefiind scutite de TVA. d) la finele lunii se calculează şi se înregistrează diferenţele nefavorabile între preţul de înregistrare şi costul efectiv al produselor finite. Cum se vor efectua calculele şi înregistrările contabile necesare pentru un import de materii prime referitor la care se cunosc: a) valoarea materiilor prime 2.920 lei b) Cheltuielile de transport.400 lei.57 lei: 4426 = 5121 1.97 lei/dolar = 8.200 dolari x 3. Rezolvare: 24 .920 lei + 792 lei + 1.96 lei/dolar.306.97 lei/dolar. b) pentru produsele acordate se datorează de către salariaţi un impozit de 16%. în sumă de 150 lei. la cursul de la data tranzacţiei: 200 dolari x 3.000 lei b) înregistrarea preţului de vânzare: 4111 = % 2.(7.96 lei/dolar = 7.000 lei.903.57 lei e) Evaluarea datoriei la cursul de închidere: 2. şi înregistrarea diferenţei de curs valutar: 8. b) cheltuieli de transport-aprovizionare 200 dolari. la preţul de înregistrare total de 40.

cu reţinerea avansului: 401 = % 17.000 lei = 15.000 lei .000 lei x 6. în vederea achiziţionării unor bilete de tratament şi odihnă. X 700 lei/buc.600 lei 177.000 lei. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) reparaţia a cinci SDV-uri.000 lei 4426 190 lei Şi: 303 = 351 5. Rezolvare: a) Reparaţia SDV-urilor efectuată de o firmă specializată: 5 buc. şi achitarea cu numerar a diferenţei în momentul ridicării biletelor. în valoare de 5. TVA 19%.000 lei 4426 1.600 lei b) Reţinerile din salarii: Contribuţia la fondul de şomaj = 40.500 lei: % = 401 4.920 lei 421 = % 8.000 lei Şi TVA: 635 = 4427 7. = 3.000 lei x 1% = 400 lei Contribuţia la asigurările sociale de sănătate = 40.850 lei c) Plata furnizorului. Rezolvare: a) Plata avansului: % = 5121 11.600 lei Impozitul pe profit = (40.920 lei 444 5.000 lei = 1.900 lei b) Achiziţia biletelor de tratament: 5 bilete x 3.600 lei .920 lei 4372 400 lei 4314 2.000 lei. costul facturat al prelucrării reprezentând 20% din valoarea matriţelor. TVA 19%. c) distribuirea integrală a biletelor către salariaţi.000 lei 4426 2. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) plata prin virament a unui avans în sumă de 10.165 lei 611 3.000 lei: % = 401 17.000 lei c) Costul prelucrării: 20% x 5.2.190 lei 303 1. TVA 19%.850 lei 25 . efectuată de o firmă specializată.25 a) Acordarea produselor finite propriilor salariaţi: 421 = 345 40.000 lei 181.850 lei 5322 15.000 lei: % = 401 1.500 lei 4426 665 lei b) Trimiterea matriţelor la terţi spre a fi prelucrate: 351 = 303 5.400 lei) x 16% = 5. având în vedere că întreprinderea suportă 70% din valoarea acestora.000 lei.5% = 2.900 lei 4091 10. b) trimiterea de matriţe la terţi pentru a fi prelucrate. b) achiziţia a cinci bilete în valoare unitară de 3. al cărei cost facturat este de 700 lei/bucată.

900 lei 5311 5. b) odată cu mărfurile se vând şi ambalaje în valoare de 1.700 lei 26 .000 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 381 = 388 100 lei c) Vânzarea ambalajelor: 4111 = % 2. în valoare de 1. b) cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată 800 lei.500 lei. în valoare de 9%. 70% din valoare fiind suportată de întreprindere: % = 5322 15. TVA 19%.000 lei 6458 10. Rezolvare: a) Trimiterea ambalajelor spre prelucrare: 358 = 381 2. c) materiale lansate în consum în valoare de 3. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare: 700 kg x 11 lei/kg 7. costul facturat al prelucrării 400 lei.500 lei Şi: 635 = 4427 2.000 lei. cunoscând: valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2. preţul prestabilit al ambalajelor primite 2.800 lei. preţul unitar de facturare 11 lei/kg.000 lei. Cum se vor înregistra în contabilitate următoarele operaţii economice: a) se primesc ambalaje de la prelucrare.500 lei 4282 4.26 4091 10.800 lei Şi pentru diferenţele de preţ favorabile: 5% x 1.800 lei = 90 lei: 388 = 608 90 lei 174. iar coeficientul mediu pe baza căruia se repartizează diferenţele favorabile este de 5%.000 lei 4426 1. Diferenţele de preţ sunt nefavorabile. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi care utilizează varianta metodei inventarului permanent şi a preţului standard: a) aprovizionarea cu materiale consumabile referitor la care se cunosc: preţul unitar standard 10 lei/kg. TVA 19%.000 lei b) Costul prelucrării: % = 401 476 lei 381 400 lei 4426 76 lei Şi reprimirea ambalajelor: 381 = 358 2.500 lei. TVA facturată 19%. cantitatea aprovizionată 700 kg.950 lei d) Distribuirea biletelor către salariaţi.142 lei 708 1. precum şi predate cu titlu gratuit.850 lei 183. TVA 19%.800 lei 4427 342 lei d) Descărcarea gestiunii: 608 = 381 1.

500 lei 308 135 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA pe baza formulei: 635 = 4427 178. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice privind ieşirea din gestiune a unor imobilizări corporale în contabilitatea unei societăţi comerciale: a) un aparat de măsură şi control constatat lipsă la inventariere în valoare de 30. iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10. cunoscând că activul respectiv 27 .000 lei. evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/bucată.270 lei 302 3. c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90.100 lei 701 90.500 lei 170.000 buc.000 buc.000 lei c) Preţul de vânzare: 4111 = % 107. b) se obţin 5.463 lei = Total factură 9.000 lei 308 270 lei d) Donaţii şi diferenţe de preţ nefavorabile: 1.463 lei 308 700 lei b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 952 lei 308 800 lei 4426 152 lei c) Materiale consumate şi diferenţe de preţ nefavorabile: 3.000 lei şi amortizat 20% este scos din evidenţă. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75.163 lei Cost standard = 700 kg x 10 lei/kg = 7.000 bucăţi de produse finite. = 100. Rezolvare: a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii: 711 = 331 60.000 lei e) Diferenţe de preţ: 75.000 lei b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5.000 lei.000 lei.100 lei d) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 = 345 75. iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%.000 lei % = 401 9.000 lei 4427 17.27 + TVA (19% x 7.700 lei) 1.000 lei: 345 = 711 100.000 lei.000 lei x 9% = 270 lei: 608 = % 3.000 x 6% = 4. = 110.000 lei Costul efectiv este de 5.635 lei 302 1. x 22 lei/buc.000 lei 4426 1. TVA 19%.000 lei: 348 = 711 10. x 20 lei/buc.500 lei x 9% = 135 lei: 6582 = % 1.163 lei 302 7.500 lei: 711 = 348 4. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice în contabilitatea unei întreprinderi productive: a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60. costul efectiv fiind de 22 lei/bucată.

000 lei: 4282 = % 28.000 lei şi se aplică varianta inventarului intermitent.000 lei 308 -500 lei 28 .000 lei = 36.000 lei = 6. TVA 19%.28 este imputat unui salariat al unităţii la nivelul valorii contabile nete. x 50 lei = 37.000 lei: % = 2131 40. Rezolvare: a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură amortizat: 20% x 30. b) se transmite unui terţ.000 lei 2813 36.500 lei: % = 401 44.000 lei.000 lei d) Lipsuri nesoluţionate cu diferenţe de preţ favorabile: 5.000 lei.10.625 lei 302 37. TVA 19%. fiind facturate de o unitate specializată. s-au consumat materiale de 10. cu titlu gratuit.000 lei Dacă s-a depăşit cota admisă pentru donaţii se va înregistra şi TVA. un utilaj a cărui valoare contabilă este de 40.000 lei 6583 24. c) costul total efectiv de achiziţie aferent materialelor inventariate la finele perioadei curente. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 3.000 lei stoc iniţial + 35. cu reţinerea din salariu a debitului.000 lei.000 lei.000 lei 4427 4.000 lei 2813 6.000 lei consum = 45. Cum se vor înregistra următoarele operaţii economice referitoare la gestiunea de materiale consumabile: a) recepţionarea a 750 unităţi din sortimentul A la preţul unitar facturat de furnizor de 50 lei.500 lei 4426 7. Rezolvare: a) Recepţia materialelor consumabile: 750 buc.500 lei 302 5.000 lei achiziţii .000 lei b) Imputarea la valoarea netă de 24. a efectuat aprovizionări de 35.560 lei Şi: 421 = 4282 28. d) lipsurile nesoluţionate sunt de 5. amortizat 90%.000 lei: 302 = 602 45.125 lei b) Cheltuielile de transport în condiţiile în care evidenţa se ţine la preţ prestabilit: % = 401 3.000 lei Şi constatarea stocului final: 20.000 lei 4426 570 lei c) Anularea soldului iniţial: 602 = 302 20.000 lei 6582 4. pe baza formulei: 635 = 4427 194.570 lei 308 3.560 lei 7581 24. ştiind că la începutul perioadei unitatea deţinea materiale în valoare de 20.000 lei. cu diferenţe de preţ favorabile de 10% constatate la inventarierea anuală. TVA 19%. Materialele pentru care acestea se efectuează sunt înregistrate la preţul prestabilit.000 lei x 10% = 500 lei: 602 = % 4.560 lei c) Donaţia unui utilaj amortizat: 90% x 40.000 lei: % = 2131 30.

2 lei) 5121 1.2 lei) 141 20 lei d) Vânzarea a 300 acţiuni cu încasare în numerar: % = 1091 1. c) vânzarea a 200 acţiuni către un terţ.2 lei = 5.3 lei/acţiune.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70. Cum se vor înregistra următoarele operaţii referitoare la acţiunile emise anterior de o unitate: a) răscumpărarea a 1.000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.000 lei. Inteligibilitatea 29 .600 lei (500 acţiuni x 5. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB.3 lei) 1091 1. la preţul de 5.2 lei si valoarea nominală aferentă de 5 lei.29 185. 1. relevanţa. valoarea la preţ de vânzare a produsului secundar 150.000 lei costul produsului principal = 110.040 lei (200 acţiuni x 5.000 lei (2). costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat 20.200 lei b) Anularea acţiunilor: % = 1091 2. Rezolvare: a) Răscumpărarea acţiunilor cu preţul de răscumpărare 1.500 lei (300 acţiuni x 5 lei) 149 60 lei 458. cu încasare imediată în numerar.200 lei: 1091 = 462 5.000 lei 381. b) anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate. credibilitatea şi comparabilitatea. cu decontare prin virament.2 lei) 1012 2. veniturile din vânzarea produsului principal 750. cu decontare ulterioară. Marja produsului principal: 750.000 acţiuni x 5.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei.560 lei (300 acţiuni x 5. la preţul de 5 lei/acţiune.000 lei produsul secundar şi 70.000 lei produsul principal. Rezolvare: Situaţiile financiare sunt utile dacă îndeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea.000 lei costuri pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570.060 lei (200 acţiuni x 5. Costurile totale ce revin produsului principal: 570. Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat 700. d) vânzarea a 300 acţiuni către angajaţii unităţii.000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640.000 lei (3). Datele de evidenţă şi calcul se prezintă astfel: costuri totale ale procesului de producţie cuplat 700. Determinaţi costul şi marja produsului principal.500 lei (500 acţiuni x 5 lei) 149 100 lei c) Vânzarea a 200 acţiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1. Rezolvare: (1).000 lei.000 acţiuni la preţul unitar de 5.

nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. exercitarea prudenţei nu permite. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. să nu le recunoască în situaţiile financiare (de exemplu. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare care pot transmite mesaje care corespund acestor tranzacţii şi evenimente. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte. prin selectarea şi prezentarea informaţiei. subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor. credibil. informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare. Aceasta nu se datorează părtinirii. în anumite cazuri. judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. d) Prudenţa Cei care elaborează situaţii financiare se confruntă cu incertitudini care. fie pe care ar putea fi de aşteptat. se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare. Totuşi. nu este părtinitoare. totuşi. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice. durata de utilitate probabilă a echipamentelor etc. în mod rezonabil. de exemplu. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate. o întreprindere înstrăinează un activ altei părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective şi cu toate acestea contractul încheiat să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de avantaje economice viitoare de pe urma activului respectiv. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi astfel nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. De exemplu. dar şi prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. în astfel de circumstanţe. fondul comercial generat intern). influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat. si nu doar cu forma lor juridică. măsurarea efectelor financiare ale elementelor poate fi atât de incertă încât întreprinderile. fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente care urmează a fi evaluate. dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia să poată induce în eroare. informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea. adică lipsită de influenţe. tranzacţia încheiată. 2. în acest scop. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare si astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punct 30 . în general. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive. iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate. informaţiile privind unele probleme complexe. în alte cazuri. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute.30 O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. a) Reprezentarea fidelă Pentru a fi credibilă. cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. în acelaşi timp. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. Credibilitatea (fiabilitatea) Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. Totuşi. c) Neutralitatea Pentru a fi credibilă. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică. 3. să le reprezinte. Relevanţa Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. ci mai degrabă dificultăţilor inerente. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. prezente sau viitoare. b) Prevalenta economicului asupra juridicului Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică. inevitabil. Informaţia poate fi relevantă. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor. în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. a riscului de eroare care planează asupra recunoaşterii şi evaluării. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibilă decât ar trebui. e) Integralitatea Pentru a fi credibilă.

Din balanţa de verificare a conturilor încheiată la 31. .000 lei.000 + 4. ieşiri de produse finite 58.000 lei.000/1.000 lei. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile. să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară. (suma include TVA).2.000 lei. venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.000 lei. Astfel.capital social: 3. 4. cont 419 = 7.448 = 1. Cota de impozit pe profit este de 16%.000 lei Impozitul pe profit = (2.2 289.700 = 5. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta.000.2. cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32.000 lei.000 . Determinaţi mărimea creanţelor întreprinderii. cont 413 = 16.m.000 .000 lei 100.000 = 2.000. venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000 lei. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici.cheltuieli efectuate: 2. 244. cont 491 = 2.31 de vedere al relevanţei. Rezolvare: Rezultatul contabil înainte de impozitare = 4.000 + 800) x 16% = 448 lei Rezultat contabil net = 2.000 . Determinaţi valoarea costului de achiziţie pentru un sortiment de mărfuri dintr-o societate care practică vânzarea la preţ cu amănuntul dacă are o cotă medie de adaos de 20% şi valoarea încasată din vânzare este de 35. cont 5187 = 4.m.venituri obţinute: 4.m. Cost de achiziţie + 20% x Cost de achiziţie = 30. Să se întocmească formula contabilă de înregistrare a repartizării la alte rezerve a unei cote de 10% din profitul unităţii. Rezolvare: Creanţele = 20.000.000 = 45. . cont 418 = 4. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue să evidenţieze în contabilitate. Comparabilitatea Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. TVA colectată 15. din care 800 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit până în luna noiembrie. o tranzacţie sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. Utilizatorii trebuie. Rezolvare: TVA = 19%/119% x 35.700 u.2 = 25.2 lei 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 155.N rezultă următoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111= 20.m.000. în aceeaşi manieră.000 u.552 lei Partea de profit repartizată la alte rezerve = 1. performanţa acestora şi modificările poziţiei financiare.700 u.000 + 3. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi.12.200.000 lei. Dispunem de următoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50.000 lei.000 lei.000 + 4.000.000 +16. cheltuieli cu dobânzile 31 .552 x 10% = 155. cheltuieli cu personalul 18.rezerve legale: 200 lei.000. Din contabilitatea unei societăţi comerciale se extrag următoarele date existente la sfârşitul anului: . inclusiv.000 u. totodată. Cost de achiziţie = 30. intrări de produse finite 77. 265. cât şi de diferite întreprinderi. . precum şi despre efectele unor astfel de schimbări.000. cont 425 = 3.

000 .000 Total 77. clienţi creditori 2.000. furnizori debitori 15.1.000 lei.000 lei. venituri din diferenţe de curs valutar 18.000 lei .000 lei şi final 4.000 lei Cheltuielile administrative = 1. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: capital social 100.Plăţi de impozit pe profit 1. cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1.000 Cheltuieli administrative (sumele sunt exprimate în lei): • cheltuieli cu redevenţe.500 + 3.000.000 lei = FNT din activităţile de exploatare 1. Conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".700 lei. calculaţi fluxul de trezorerie provenit din exploatare.000 lei.700.000 lei.000 = 6. venituri din investiţii financiare 2. Structura costului de producţie este următoarea: .000.000 Cheltuieli cu servicii.752.000 + 2.700 lei + Pierderi din diferenţe de curs valutar 300 lei*) Rezultat înainte de variaţia necesarului de fond de rulment 1.Venituri din investiţii financiare 2. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16. chirii 1. prime privind rambursarea obligaţiunilor 1. dividende plătite legate de exploatare aferente anului curent 5.000 lei 32 . dobânzi încasate legate de exploatare 3.000.000 + 3.500.000 lei. pierderi din diferenţe de curs valutar 300 lei.000 lei si final 8.500 lei 222. cheltuieli cu amortizarea 900 lei. impozit pe profit datorat: sold iniţial 1. stocuri: sold iniţial 10.000 lei.500 lei + Diminuarea stocurilor 2. Rezolvare: Rezultat net 3.000 Cheltuieli cu amortizarea 20. Costul vânzărilor = 58.300 lei şi final 200 lei. credite bancare 3. prestaţii externe 10.500.000 lei .000 lei.32 7.400 lei *) Am considerat că pierderea din diferenţe de curs rezultă din ajustarea disponibilităţilor în valută.000 lei.lei Elemente Valori Materii prime şi materiale consumabile 32. Dispuneţi de datele: profit net 3.000 = 10.500 lei şi final 500 lei. • cheltuieli cu personalul 3.000.500. cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1.000 lei.000 lei . efecte de plată 1.000. clienţi: sold iniţial 6. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 5. cheltuiala cu impozitul pe profit 2.000 lei.500.000 + 2.100 lei + încasări de dobânzi legate de exploatare 3.000 lei.000 Cheltuieli cu personalul 15.Dividende plătite legate de exploatare 5. • cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 2. cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10.000 lei + Cheltuieli cu amortizarea 900 lei .500.000 lei. venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2.000 + 5. Calculaţi costul vânzărilor şi cheltuielile administrative conform IAS 1.Diminuarea furnizorilor 1.000 lei + Diminuarea creanţelor 2. furnizori: sold iniţial 1. Structura costului de producţie prezentată în textul aplicaţiei se referă la produsele finite obţinute în decursul perioadei. Rezolvare: Costul vânzărilor reprezintă ieşirile de produse finite în decursul perioadei. venituri din participaţii la societăţile asociate 8. Care este suma datoriilor? Rezolvare: Datorii = 1. cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 22. 239.

33
245. Dispuneţi de următoarele date bilanţiere: cont 1012 = 50.000 lei, cont 106 = 10.000 lei, cont 121 (SC) = 8.000 lei, cont 129 = 7.000 lei, cont 151 = 19.000 lei, cont 161 = 4.000 lei, cont 169 = 1.000 lei, cont 519 = 6.000 lei. Care este mărimea capitalului propriu şi a capitalului permanent? Rezolvare: Capitaluri proprii = 50.000 + 10.000 + 8.000 - 7.000 = 61.000 lei Capital permanent = 61.000 + 19.000 + 4.000 - 1.000 = 83.000 lei 225. Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: imobilizări 6.400 lei, mărfuri 1.200 lei, disponibil la bancă 400 lei, capital subscris vărsat 3.400 lei, alte rezerve 1.200 lei, furnizori 2.800 lei, clienţi creditori 600 lei. Care este mărimea activului net contabil? Rezolvare: ANC = Active - Datorii = 6.400 + 1.200 + 400 - 2.800 - 600 = 4.600 lei ANC = Cpr = 3.400 + 1.200 = 4.600 lei 248. Dispuneţi de următoarele date în cursul exerciţiului N: o întreprindere obţine în cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preţul de 38.900 lei, reducerea comercială înscrisă pe factură fiind de 10%. între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 35.000 lei, salarii plătite 3.200 lei, dobânzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este mărimea rezultatului contabil? Rezolvare: Societatea înregistrează următoarele venituri: Variaţia stocurilor = 30.000 - 30% x 30.000 21.000 Venituri din vânzarea produselor finite = 38.900 - 10% x 38.900 35.010 Total 56.010 Şi următoarele cheltuieli: Cheltuieli cu materialele consumabile 3.000 Cheltuieli cu salariile 35.000 Cheltuieli cu dobânzile 400 Cheltuieli cu amortizarea 1.600 Total 40.000 Societatea înregistrează un profit de 16.010 lei. 241. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat şi înregistrat la 30.09.N 200 lei, din care plătit 100 lei, veniturile aferente exerciţiului N 8.000 lei, din care dividende încasate 400 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N 5.600 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N, precum şi cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit şi pierdere? Rezolvare: Rezultat fiscal = 8.000 - 5.600 + 200 + 300 - 400 = 2.500 lei Impozit pe profit = 2.500 x 16% = 400 lei la sfârşitul exerciţiului N Cheltuiala cu impozitul pe profit înregistrată = 200 lei Impozit pe profit de plătit = 300 lei 231. Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comercială: stoc la începutul lunii 400.000 lei cost standard, diferenţe de preţ favorabile la produsele în stoc 20.000 lei; intrări de produse finite în cursul lunii 600.000 lei cost standard; diferenţe de preţ nefavorabile aferente produselor intrate

33

34
80.000 lei; ieşiri de produse finite 900.000 lei cost standard. Precizaţi influenţa asupra situaţiilor financiare determinată de diferenţele de preţ. Rezolvare: K 348 = (SI 348 + RD 348) / (SI 345 + RD 345) = (-20.000 + 80.000) / (400.000 + 600.000) x 100 = 6% - nefavorabil RC 348 = RC 345 x K = 900.000 x 6% = 54.000 lei SF 348 = -20.000 + 80.000 - 54.000 = 6.000 lei în negru SF 345 = 400.000 + 600.000 - 900.000 = 100.000 lei în bilanţ stocurile de produse finite sunt prezentate la valoarea de 100.000 + 6.000 = 106.000 lei Variaţia stocurilor (sold debitor) = (900 + 54) - (600 + 80) = 274 lei, care afectează negativ rezultatul 421. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. şi costul variabil 32.036 u.m. Determinaţi cifra de afaceri la prag şi intervalul de siguranţă. Cum se interpretează aceşti indicatori? Rezolvare: CAcr=

53 .400 * 14 .554 = 36 .378 21 .364

Cifra de afaceri pentru care se acoperă cheltuielile fixe şi variabile degajând un rezultat nul.

Is=CA- CAcr=53.400-36.378=17.022
422. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. si costul variabil 32.036 u.m. Cu câte procente poate să scadă cifra de afaceri a societăţii pentru ca aceasta să nu suporte pierderi? Rezolvare: CAcr=

53 .400 * 14 .554 = 36 .378 21 .364

Coeficient de siguranţă dinamic =

CA − CAcr 53 .400 − 36 .378 * 100 = 31,8% * 100 = 53 .400 CA

455. Dispuneţi de următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei 3.000 lei; achiziţia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri iniţiale de produse finite la cost de producţie 12.000 lei; produse obţinute în cost de producţie 15.000 lei; produse vândute în preţ de vânzare facturate 20.000 lei; reducere comercială înscrisă în factură 10%; stoc final de produse nevândute 3.000 lei; amortizarea clădirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei şi plătite 6.500 lei; subvenţii de exploatare 2.000 lei; subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.000 lei. Se cer: a) înregistrările contabile aferente operaţiilor de mai sus; b) calculaţi producţia exerciţiului si excedentul brut de exploatare. Rezolvare:

34

35
(1) Stocuri iniţiale de materii prime la începutul perioadei: soldul iniţial al contului 301 este 3.000 lei: D 301 C Si 3.000 10.000 (achiziţie) Sf 9.000 lei (2) Achiziţie stocuri de materii prime: 10.000 lei 301 = 401 10.000 lei (3) Stocuri finale: 9.000.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.000 lei. Din contul 301 rezultă un consum egal cu 3.000 lei + 10.000 lei – 9.000 lei = 4.000 lei: 4.000 lei 601 = 301 4.000 lei (4) Stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie: soldul iniţial al contului 345 este 12.000 lei: D 345 C Si 12.000 15.000 (produse obţinute) Sf 3.000 lei (5) Produse obţinute în cost producţie: 15.000 lei 345 = 711 15.000 lei (6) Produse vândute în preţ de vânzare facturate: Preţ de vânzare 20.000 lei  Reducere comercială 10 % x 20.000 2.000 lei = Net comercial 18.000 lei 18.000 lei 4111 = 701 18.000 lei (7) Stoc final de produse nevândute 3.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000 lei. Din contul 345 rezultă produse vândute în cost producţie (descărcarea gestiunii) = 12.000 lei + 15.000 lei– 3.000 lei = 24.000 lei: 24.000 lei 711 = 345 24.000 lei (8) Amortizarea clădirilor: 700 lei 6811 = 2812 700 lei (9) Salarii datorate: 6.000 lei 641 = 421 6.000 lei (10) Salarii plătite: 6.500 lei 421 = 5121 6.500 lei (11) Subvenţii de exploatare: 2.000 lei 445 = 741 2.000 lei (12) Subvenţii pentru investiţii virate la venituri: 3.000 lei 131 = 7584 3.000 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: - leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja comercială 0 701 18.000. Producţia exerciţiului 9.000 711 -9.000.(1) MC 0 601 4.000 Valoarea adăugată 5.000 PE 9.000

35

36
VA 741 5.000 641 2.000 (1) Contul 711 se prezintă astfel: 711 6.000 EBE 1.000

D 24.000 (descărcarea gestiunii)

C 15.000 (produse obţinute) Sfd 9.000 206. Dispuneţi de următoarele date: o societate a achiziţionat mărfuri din import, cheltuielile legate de achiziţie fiind: valoarea în vamă 2.500.000 lei; taxe vamale 250.000 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern 300.000 lei; cheltuieli de manipulare 10.000 lei; prime de asigurare 90.000 lei; reducere comercială primită 60.000 lei; diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 10.000 lei. întreprinderea estimează că mărfurile vor fi vândute la preţul de 6.000.000 lei. în scopul vânzării se estimează următoarele cheltuieli: cheltuieli de transport 2.000.000 lei; comisioane privind vânzările 600.000 lei; costul garanţiei acordate după vânzare 800.000 lei. Ce valoare au mărfurile la închiderea exerciţiului financiar? Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 2.500.000 + 250.000 + 300.000 + 10.000 + 90.000 - 60.000 = 3.090.000 lei Valoarea realizabilă netă = 6.000.000 - (2.000.000 + 600.000 + 800.000) = 2.600.000 lei La închiderea exerciţiului financiar, mărfurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă, adică 2.600.000 lei. 207. Dispuneţi de următoarele date: profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei; creştere cheltuieli în avans 36.000 lei; creştere datorii furnizori 120.000 lei; plăţi impozit pe profit 540.000 lei; plăţi privind: achiziţia de terenuri 300.000 lei, achiziţia unei clădiri 450.000 lei, achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei; împrumuturi încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei; dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei. Să se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. Rezolvare: Profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei + Cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei + Diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei - Creşterea cheltuielilor în avans 36.000 lei + Creşterea datoriilor la furnizori 120.000 lei - Plăţi de impozit pe profit 540.000 lei = FNT din activităţile de exploatare 1.254.000 lei - Plăţi pentru achiziţia de terenuri 300.000 lei - Plăţi pentru achiziţia de clădiri 450.000 lei - Plăţi pentru achiziţia de maşini 120.000 lei = FNT din activităţile de investiţii -870.000 lei + împrumuturi încasate prin emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei - Dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei = FNT din activităţile de finanţare -192.000 lei Flux net de trezorerie = 1.254.000 - 192.000 - 870.000 192.000 lei 236. Dispuneţi de următoarele date: valoarea contabilă a unei instalaţii 2.000 lei, amortizarea calculată 1.700 lei, cheltuieli de dezmembrare (materiale consumabile) 110 lei, materiale consumabile rezultate din dezmembrare 290 lei. Care vor fi efectele în situaţiile financiare generate de scoaterea din evidenţă a instalaţiei? Rezolvare:

36

37
- scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 2.000 2813 Amortizarea echipamentelor 1.700 6583 Cheltuieli cu activele cedate 300 - înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 290 - înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 110 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate 300 Alte cheltuieli din exploatare 110 Alte venituri din exploatare 290 Rezultat -120 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 300 lei, cresc materialele consumabile cu 180 lei, scade rezultatul cu 120 lei. 219. Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 8.000 lei, costul mărfurilor vândute 6.000 lei; vânzări de produse finite 10.000 lei; venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 4.000 lei; subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; producţie imobilizată 20.000 lei; producţie obţinută la cost de producţie 40.000 lei; stoc iniţial de produse finite 1.000 lei; stoc final de produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din provizioane privind deprecierea creanţelor clienţi 3.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, care este mărimea cifrei de afaceri si a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 8.000 lei + Venituri din vânzarea produselor finite 10.000 lei + Venituri din chirii 4.000 lei = 22.000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 22.000 lei + Venituri din producţia imobilizată 20.000 lei + Variaţia stocurilor de produse finite (Sf - Si) 31.000 lei + Alte venituri din exploatare 10.000 lei = 83.000 lei 240. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: stocuri de materii prime 100.000 lei, ajustări pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.000 lei, produse finite 150.000 lei, diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20.000 lei, furnizori debitori pentru stocuri 10.000 lei, clienţi 80.000 lei, clienţi creditori 25.000 lei, conturi la bănci 60.000 lei, TVA de recuperat 5.000 lei, acţiuni proprii 15.000 lei, titluri de participare deţinute pe termen lung 45.000 lei. Precizaţi mărimea activelor circulante. Rezolvare: Active circulante = 100.000 - 30.000 + 150.000 + 20.000 + 10.000 + 80.000 + 60.000 + 5.000 = 395.000 lei 247. Dispuneţi de următoarele informaţii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 lei, cont 281 = 3.000 lei; cont 301 = 4.000 lei; cont 391 = 200 lei; cont 409 = 300 lei; cont 4111 = 500 lei; cont 419 = 600 lei; cont 461 = 100 lei; cont 462 = 150 lei. Precizaţi care este mărimea activelor imobilizate şi a activelor circulante. Rezolvare: Active imobilizate = 10.000 - 3.000 = 7.000 Active circulante = 4.000 - 200 + 300 + 500 + 100 = 4.700

37

000 lei. dobânzi datorate 400 lei.500 lei (6) Salarii plătite: 1.000 lei (4) Materii prime consumate: 1. Rezolvare: (1) Obţinere produse finite la cost producţie: 10. vinde 30% din ele la preţul de 15.800 lei 421 = 5121 1.000 lei (2) Vânzarea produselor finite la preţ vânzare: Preţ de vânzare 15.000 lei 345 = 711 10. amenzi datorate autorităţilor române 600 lei.000 lei  Reducere comercială 10 % x 15.500 lei 13.38 456.000 lei. b) calculaţi rezultatul fiscal şi excedentul brut de exploatare.000 lei 1.500 lei = Net comercial 13. Se cer: a) înregistrările contabile aferente operaţiilor de mai sus.500 lei (3) Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute.000 lei.000 lei: 3.000 lei 641 1. contribuţia unităţii la asigurările sociale 700 lei şi la fondul de şomaj 200 lei.400 lei 121 = 601 1.500 lei 6451 700 lei 6452 200 lei 38 . între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.500 lei 4111 = 701 13.500 lei 641 = 421 1.000 lei =.000 lei (5) Salarii datorate: 1.3. Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10. reducere comercială înscrisă în factură 10%. salarii datorate 1.000 lei 601 = 301 1.800 lei (7) Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 700 lei 6451 = 4311 700 lei (8) Contribuţia unităţii la fond şomaj: 200 lei 6452 = 4371 200 lei (9) Dobânzi datorate: 400 lei 666 = 1682 400 lei (10) Amenzi datorate autorităţilor române: 600 lei 6581 = 462 600 lei (11) Închiderea conturilor de cheltuieli: 4.000 lei 711 = 345 3.500 lei si plătite 1. adică 30 % x 10.800 lei.

500 PE 20.Intrări: 100 kg x 17 lei = 1.000 lei.000 lei Valoarea justă = 160.000 lei Amortizarea cumulată după 6 ani = 40.000 .000 lei. care este suma înregistrată în al optulea an de utilizare a echipamentului? Rezolvare: Amortizarea anuală în primii 6 ani = 400.500 VA 19.01.000/4 = 160.N 400 kg şi pe 25.000 = 120.000 lei Rezerva din reevaluare = 640.000 lei 300 kg x 15 lei = 4.000/10 = 40.000 lei 200 kg x 15 lei = 3.N 100 kg a 17 lei. sau 160.500 lei 7.01.500 lei Total 6. mai puţin amortizarea corespunzătoare (indice = 4).N 150 kg.000 x 6 = 240.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.500 711 7.700 lei Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: .500 EBE 17.240.000 lei Rezerva din reevaluare realizată în fiecare an = 480.000 = 160.000 lei 235.39 666 6581 400 lei 600 lei (12) Închiderea conturilor de venituri: 13.000 x 4 = 640.160.000 .000 lei 711 Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.700 lei . După 6 ani de utilizare imobilizarea corporală este reevaluată cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de înlocuire. durata utilă de viaţă 10 ani. ieşiri pe data de 15.000 Valoarea adăugată 19.000 = 480. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materia primă X: stoc iniţial 200 kg a 10 lei.N 300 kg a 15 lei şi pe 20.000 .350 lei 39 .000/4 = 120.500 641 1.01.40.400 lei = 16.000 lei .500 Producţia exerciţiului 20.000 lei Total 5. Care este valoarea stocului final evaluat potrivit metodelor FIFO si LIFO? Rezolvare: FIFO: . intrări pe data de 10. Cunoscând că întreprinderea optează pentru realizarea surplusului din reevaluare în rezultatul reportat pe măsura amortizării echipamentului.100 741 0 6451 700 6452 200 216.000 lei După reevaluare amortizarea anuală = 640. metoda de amortizare lineară. Dispuneţi de următoarele informaţii legate de un echipament tehnologic: cost de achiziţie 400.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.500 lei – 4.leiVenituri Sume Cheltuieli Sume Indicatori Sume 707 0 607 0 Marja comercială 0 701 13.500 lei 701 = 121 20.Ieşiri: 400 kg: 200 kg x 10 lei = 2.500 lei .500 lei 50 kg x 17 lei = 850 lei Total 2.01.000 MC 0 601 1.000 lei Valoarea netă contabilă după 6 ani = 400.Ieşiri: 150 kg: 100 kg x 15 lei = 1.

200 lei Sold final 50 kg x 10 lei = 500 lei 400.12 Stoc de materii prime 328 366 Stoc de producţie în curs de execuţie 362 354 Stoc de produse finite 146 150 în timpul perioadei au fost utilizate în producţie materii prime în valoare de 1.Ieşiri: 400 kg: 300 kg x 15 lei = 4. iar costul bunurilor vândute a fost de 6.Intrări: 200 kg x 10 lei = 2.000 (costul bunurilor vândute) SF 150 Consum materii prime 601=301 1732 Sold iniţial 301+Achiziţii-Consum =Sold final 301 328 +Achiziţii-1732=366 Achiziţii = 1770 Sold iniţial 345 + Obţinere produse finite-Costul bunurilor vândute =Sold final 345 146+ Obţinere produse finite-6.500 lei .000=150 SI 146 D Obţinere produse finite =6004 • + = Produse finite obţinute Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost de producţie al perioadei 6004 362 354 6012 40 .Ieşiri:150 kg: 100 kg x 17 lei = 1.000 u.01 31.000 lei 300 kg x 15 lei = 4..m.000 lei Total 5.Intrări: 100 kg x 17 lei = 1.40 Total 850 => Stoc final 50 kg x 17 lei = 850 lei LIFO: . Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la o societate: Informaţii 01. Rezolvare: D 301 Materii prime C SI 328 1732 (consum) SF 366 D 331 Producţie în curs SI 362 SF 354 C 345 Produse finite C 6.500 lei Total 6.500 lei .700 lei 50 kg x 10 lei = 500 lei Total 2.700 lei .m.500 lei 100 kg x 10 lei = 1.732 u. Determinaţi: costul materiilor prime achiziţionate. costurile de producţie ale perioadei şi costurile produselor finite obţinute.

în schimbul unui teren de aceeaşi valoare. Rezolvare: Fluxul net din activitatea de investiţii = + încasări din vânzarea unei imobilizări 32. Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-a acordat unei întreprinderi asociate din cadrul grupului un împrumut pe termen lung în valoare de 10.m. s-a efectuat o plată de 9.000 u. preţul de cumpărare a fost de 40. terenuri şi clădiri 4. furnizori 1. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar.000 u. Rezolvare: Plăţi privind achiziţia filialei (1) -2. s-au emis şi încasat la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 15.000 u.000 u..împrumut acordat unei filiale 6. fluxul de numerar din activitatea de finanţare.000 u. partea eliberată fiind plătită imediat la achiziţie.m.000 lei. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.500 lei. s-au încasat 32. din vânzarea unei imobilizări corporale. numerar 2.m.m.000 u.600 lei. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt următoarele: stocuri 1.m. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".m.m.600 lei. s-au emis la valoarea nominală obligaţiuni în valoare de 20. s-a efectuat o plată de 6. Rezolvare: Fluxul de numerar din activitatea de finanţare = + încasări din emisiunea de obligaţiuni 15.000 u.800 lei (1)  + + + Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri 1.m. creanţe 200 lei.000 u.41 217.000 .m.000 lei 4. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".500 lei 200 lei 2.000 u.000 lei 41 . Dispuneţi de următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate de o întreprindere comercială în cursul perioadei: s-au achiziţionat titluri de participare eliberate în proporţie de 90%.000 x 90% 36.000 u.m. Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4. fluxul de numerar din activitatea de investiţii.200 lei pentru achiziţia clădirilor. 465.600 lei Plăţi privind achiziţia clădirilor -4.Plăţi aferente titlurilor de participare = 40.m. reprezentând o rată dintr-un contract de leasing financiar.000 u. = 9. .000 . s-a încasat suma de 3.200 lei = Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii -6. Indicaţi care este..Plata ratei de leasing 6. reprezentând dobânda aferentă unui împrumut pe termen lung acordat unei filiale.000 u.500 lei. Au fost efectuate plăţi în valoare de 4.000 lei.000 u.. conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie".000 = -10.m. 213.m. s-a acordat unei filiale un împrumut pe termen lung în valoare de 6. Indicaţi care este.

m. c) se plăteşte factura.m. pe o durată de 2 ani. 205 = 167 60.000 u.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială 7.m.m. Să se calculeze amortizarea aferentă exerciţiilor N-2. Prin analiza stării activului respectiv. c) plată furnizor 952 u.20 = 100 mii N 100 mii/ (3 + 1) = 25 mii 100 .000 lei 2. efectuând următoarele cheltuieli: .m.m. la închiderea exerciţiului N. = 5121 952 u.m.000 u. Rezolvare: a) primire clădire 60.000 u. % 167 4426 404 = 404 952 u. Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul exerciţiului N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la 7 ani.m. N+1. + TVA 19%.m.600+1. 800 u.700 lei -3. Se presupun un cost de achiziţie de 140.000 lei 2.000 u.m. 1.000 u.100 lei 4. + TVA 19%.20 = 120 mii N-1 120 mii / 6 ani = 20 mii 120 .000 u.000 lei şi o valoare reziduală nulă estimată la data punerii în funcţiune.cheltuieli cu energia în sumă de 1. 152 u.m. . N-1.m.25 = 0 477. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.752/2005 modificat prin OMEF nr. N.m. Rezolvare: Exerciţiul Cheltuiala cu amortizarea Valoarea netă contabilă N-2 140 mii / 7 ani = 20 mii 140 .m. 2ani b) chirie lunară 952 u.000 =30.600 lei -2. 6811 = 2805 60 . înregistrare amortizare 30.600 lei -2. se apreciază că durata sa reziduală de utilitate este numai de 3 ani din acest moment.600 lei 4. N+2 şi N+3 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale".600 lei 10. d) chiriaşul execută lucrări de modernizare..m.000 u.25 = 50 mii N+2 50 mii / 2 = 25 mii 50 .25 = 25 mii N+3 25 mii 25 .consum de materiale în sumă de 2.25 = 75 mii N+1 75 mii / 3 = 25 mii 75 .000 u. şi debit 8038 60. 42 . e) la sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş. b) se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.42 = = = + = Total activ Datorii (1. 2.374/2007 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) se închiriază o clădire cu o valoare contabilă de 60.

m.000 u.m.500 u. 570 u.000 u. 4282 = % 2.m.000 u.618 u.m. 1.m.m.m.200 u. 7581 2. 281 1.m.618 u.m.m..m.m.43 d) modernizări 3.m.. 421 = 4282 2.000 u. % = 213 2. 6583 b) imputare 2.000 u. e) se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4. f) lucrări desecare executate de o firmă 4.m. 400 u.m.. 211 760 u. c) reţinerea din salariu a sumei.000 u.000 u.m.m. 6811 = 2812 3. 3. % = 404 4. % = 213 4..000 u. e) amortizarea modernizării 1.m. f) transmitere 60. credit 8038 2805 2812 60. Rezolvare: a) lipsă echipament la inventar 2.m.. d) donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4. amortizat 20%. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4.760 u.000 u.000 u. f) societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren. 3.200 u. d) donare utilaj 4.570 u. 6582 Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635 = 4427 e) primire împrumut nerambursabil 4. 2ani 60. c) reţinere din salarii 2.000 u. b) imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2. amortizat 80%.752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.000 u.618 u.m.m. = = 205 212 478.m.760 u.m.618 u.500 u.m.000 u.000 u.000 u. 4. 4426 43 .570 u. TVA 19%.m.000 u.m.000 =1.m.000 u.m.m. 2813 800 u.m. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.m.m.m.200 u. TVA 19%.m. % 212 4426 = 404 3. 3.m. 4427 418 u.600 u.m. 3. 5121 = 167 4.

.m.m.m. 12.m.. în primul an costul lucrărilor facturate este de 5. % = 404 14.000 u.m.m. Rezolvare: a) avans acordat antreprenorului 9.000) 14.m. 231 2.m.m. b) lucrarea este realizată de către antreprenor în 2 ani.m. 4426 c) lucrări facturate pt a doua perioadă (17.280 = 20.000 lei 6582 = 345 9..710 u.m. 1.m.000 – 5.m. 232 8.950 u.230 u.. Costul total al construcţiei este de 17.950 u.. cost efectiv 10.m. 404 = % 20.000 u. TVA 19%.000 u.m. TVA 19%.000 u.520 u. 8.000 u. 231 950 u.280 u. 212 = 231 17.m. 4426 b) lucrări facturate pt prima perioadă 5.m. 5121 10.m. c) sunt constatate la inventariere plusuri de semifabricate în valoare de 600 u.000 =12.m.520 u. 5.280 u.000 lei 348 1...950 + 14.m.m.520 u. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. % = 404 9.m.520 u.752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în sumă de 8.m.000 lei b) Produse finite folosite ca acţiuni de protocol: 900 lei 623 = 345 900 lei c) Plus de semifabricate la inventariere: 600 lei 341 = 711 600 lei d) Produse reziduale distruse de incendiu 400 lei 671 = 346 400 lei 44 .m. Rezolvare: a) Donaţie produse finite: 10.. 481.m. 232 1. c) plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat..000 u. b) sunt folosite pentru acţiuni de protocol produse finite în sumă de 900 u. % = 404 5. d) sunt distruse în urma unui incendiu produse reziduale de 400 u.m.44 479.752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt donate produse finite la cost standard de 9.000 u.280 u. 1.000 u.230 u. e) plată furnizor cu reţinere avans datoria totală = 5.000 u. 4426 1. 4426 d) recepţie la cost 17.000 u.230 20.000 u.m..

000 lei.000 lei 4427 380 lei 419 200 lei Descărcare gestiune 1. pe obligaţiune. Rezolvare: a) vânzare mărfuri şi ambalaje 2.m.580 lei 707 2.000 lei % = 161 10.600 lei b) restituire ambalaje 100 lei 419 = 4111 100 lei c) restul de 100 este reţinută de client 1) preţ de facturare ambalaje 100 lei 419 2)TVA aferent ambalaje reţinute 19 lei 4111 3) încasare creanţă 119 lei 5121 4) descărcare gestiune 100 lei 608 = = = = 708 4427 4111 381 100 lei 19 lei 119 lei 100 lei 501. b) societăţii vânzătoare îi sunt restituite ambalaje de 100 lei. care se anulează. pe obligaţiune.m. care se anulează. Se încasează creanţa clienţi.m.600 lei.750 lei 506 = 5121 2. împreună cu ambalaje de 200 lei care circulă pe principiul restituirii.580 lei 4111 = % 2. c) după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 u. durata împrumutului 5 ani.45 482. care plăteşte contravaloarea acestora.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune de 9 u.600 lei 607 = 371 1. Restul ambalajelor sunt reţinute de client. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. b) după 2 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 11 u. d) la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) sunt emise 1. 1. Rezolvare: a) emitere obligaţiuni 10. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1.752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente: a) vânzarea de mărfuri la preţul de 2.000 lei 169 b) răscumpărare obligaţiuni 2. pe obligaţiune. pe obligaţiune. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. valoarea nominală 10 u.000 lei 9.750 lei (250 oblig*11) b) anulare obligaţiuni 45 . Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an. rata dobânzii anuală 10%.000 lei 461 1. 1.m. TVA 19%.

950 lei 4111 = % 5.000 lei pentru achiziţia unui utilaj.000 lei 711 = 341 3. Rezolvare: a) încasare avans 1.570 lei % = 404 3.46 2. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr. TVA 19%.000 lei.750 lei = 161 5121 = % 506 7642 2. TVA 19%.752/2005 pentru următoarele tranzacţii: a) se încasează un avans de 1. TVA 19%.750 lei % = 2.190 lei 419 1.000 lei 500 lei 161 = 5121 5.950 lei 702 5.190 lei 5121 = % 1. b) sunt livrate semifabricate pe bază de factură la preţul de vânzare de 5.380 lei % = 404 2. d) este acordat un avans de 2.000 lei (250 oblig*8) 2.000 lei 506 c) anulare obligaţiuni 2.500 lei (250 oblig*10) d) rambursare rest 5.000 lei 2131 46 .380 lei 2.950 lei 1.380 lei e) achiziţie utilaj 3. pentru livrarea unor semifabricate.760 lei 5121 d) acordare avans pentru achiziţia utilajului 2. f) se plăteşte datoria către furnizorul de imobilizări.950 lei % = 4111 5. e) se achiziţionează utilajul la costul de 3.000 lei 232 380 lei 4426 plată avans 2.000 lei c) încasare creanţă cu reţinere avans 5.000 lei 506 2.380 lei 404 = 5121 2. c) se încasează creanţa clienţi. reţinându-se avansul. reţinându-se avansul.000 lei (500 oblig*10) 484.000 lei.000 lei 419 190 lei 4427 4.570 lei 3.500 lei (250 oblig*10) 161 250 lei 6642 c) răscumpărare obligaţiuni 2.000 lei 4427 950 lei şi descăcarea gestiunii 3. Costul semifabricatelor este de 3.000 lei 4427 190 lei b) livrări semifabricate 5. TVA 19%.000 lei. 1.500 lei 2.000 lei.

000 = 15. este de 32.000 u. şi amortizate pentru suma de 20.m.000 – 40. Valoarea reală a terenului.N este de 55. utilajul a funcţionat 2. Valoarea justă este estimată la 44. La sfârşitul exerciţiului N în situaţiile financiare individuale ale societăţii F stocul de mărfuri este evaluat la 45. la 44. la un cost de achiziţie de 40.000 u. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă si o durată de utilitate de 4 ani (normă de amortizare lineară = 25%.m.000 u.m.000 u.000 u. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje. Politica grupului din care face parte F este de a evalua clădirile la o valoare reevaluată.m.000.m.47 570 lei 4426 f) plată furnizor cu reţinere avans 404 3.m.000 lei Şi 15. În bilanţul individual prezentat de F la 31.m.01.000 u. Politica grupului din care face parte F este de a utiliza metoda FIFO.000 u..000 de ore de funcţionare. la 01.000 u. Rezultă o diferenţă pozitivă din reevaluare = 55.000 lei 212 = 105 15. Terenul a fost reevaluat.m. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi la 31. Societatea F îşi evaluează stocurile la ieşire prin metoda LIFO.000 lei 380 lei 1.5%). Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36 „Deprecierea activelor". Managerii estimează o valoare de utilitate de 40. în exerciţiul N-2.000 lei Valoare contabilă construcţii (din situaţiile financiare consolidate) = 55. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că terenul s-a depreciat.12. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri degresiv. filiala F utilizează metoda de amortizare lineară. Cota de impozitare este de 16%. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că utilajul s-a depreciat.m.12 clădirile au o valoare netă de 40.m. Rezolvare: 1. Dacă s-ar fi utilizat metoda FIFO.000 Reevaluarea: 20. Societatea F deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 60. la 2.N. normă de amortizare degresivă = 37.m.000 u.000 lei 281 = 212 20.000 47 .m. Societatea F deţine un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 37.000 u.000 u. iar cheltuielile determinate de ieşire. considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă.570 lei 2. acelaşi stoc ar fi avut o valoare de 34. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10. Efectuaţi retratările de omogenizare (inclusiv efectul asupra impozitului amânat) cunoscând următoarele informaţii: Societatea F deţine construcţii achiziţionate la un cost de 60.000 u. între timp (din N-2 până în prezent). rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36 „Deprecierea activelor".190 lei 503.570 lei = % 232 4426 5121 3. în cursul exerciţiului N.m.000 de ore.000 u.

000 = 48.48 Baza fiscală (din situaţiile financiare individuale F) = 40.000 x 16 %) Venituri din impozit amânat 800 lei (5.000 lei 105 = 211 7.000 În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 5.000 lei 607 = 371 11.000 x 16 % = 2.000 Baza fiscală (din situaţiile financiare individuale F) = 48.000 = 6.920 lei Impozit amânat = 105 1.920 1.000 lei Valoare contabilă stoc (din situaţiile financiare consolidate) = 34. Dobânda din primul an se încasează cu întârziere.000 – 34.000 – 12.400 lei 3. În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 40.000 x 16 % = 960 960 lei Impozit amânat = Venituri din impozit amânat 960 lei 4.000 Pentru situaţiile financiare consolidate se face testul de depreciere: Valoarea contabilă: 60.000 lei 6813 = 291 5.000 Baza fiscală (din situaţiile financiare individuale F) = 45.000 Valoarea recuperabilă = max (44.000 Creanţă de impozit amânat = 11.000 lei pe termen de 2 ani.000 x 16 % = 1.000 pe seama rezervei din reevaluare şi restul de 5.760 lei 451. cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an.000 x 37. adică în cursul celui de-al doilea an.000 lei Şi 5. 48 .000 lei Valoare contabilă utilaj (din situaţiile financiare consolidate) = 42.000 – 32.5 % = 15.000 = 12.000) 11.400 lei 2.000 = 11.000 Baza fiscală (din situaţiile financiare individuale F) = 44.760 1.000 x 16 % = 800 800 lei Impozit amânat = Venituri din impozit amânat 2.000 – 2.000 Conform politicii grupului amortizarea în anul N trebuie să fie de 40. În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: (45. înregistrată: 6.000 x 16 % = 1.000. Se cer înregistrările contabile legate de: a) acordarea împrumutului si înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an.000 x 2.000 – 42.000 lei Valoare contabilă teren (din situaţiile financiare consolidate) = 32.000 lei 681 = 281 5.000 Baza fiscală (din situaţiile financiare individuale F) = 10.000) = 42.000 Datorie de impozit amânat = 15. Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50.760 lei Impozit amânat = Venituri din impozit amânat 1.000 contabilizată astfel: 7.000 Creanţă de impozit amânat = 6.000 Creanţă de impozit amânat = 12. În N în contabilitatea individuală F a contabilizat o amortizare de 60.000 şi 40.000 lei 6813 = 213 6.400 lei 105 = Impozit amânat 2.000 Pierdere de valoare = 48.000: 10. În situaţiile financiare individuale întocmite de F în N terenul are o valoare de 44.000 Creanţă de impozit amânat = 5.000 x 25 % = 10.000 Pentru situaţiile financiare consolidate se recunoaşte o pierdere de valoare de 44.000 x 16 %) 5.120 lei (7.000 pe seama cheltuielilor: 7.400 2.000 = 12.000 lei Valoare contabilă amortizare (din situaţiile financiare consolidate) = 15.

000 lei. d) rambursarea împrumutului. animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice 360.000 lei) 5.000 lei (b) • vânzarea titllurilor: 320.000lei 5121 Conturi curente la = 5. c) înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.000lei 5121 Conturi curente la bănci = 5.000 lei. Rezolvare: • Acordarea împrumutului 50. la o valoare negociată de 320.an I (50. Entitatea ALFA SA participă la capitalul social al entităţii BETA SA nou-înfiinţată cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost stabilită la 340. entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social. Se cer: a) înregistrările contabile legate de participarea societăţii ALFA la constituirea capitalului social al societăţii BETA. Ulterior. Această participaţie îi asigură un procent de control de 30%. durata de utilizare economică a echipamentului 6 ani. amortizarea anului N 60. Rezolvare: (a) • înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului: 60.000lei 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 263 Interese de participare 170.000lei • descărcarea gestiunii: 170.000lei • Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.000): 40.000lei • virarea rezervei la venituri: 49 .000lei 2676 = 5.000 lei 2813 Amortizarea instalaţiilor mijloacelor de transport.000 – 300.000lei 461 Debitori diverşi = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 320.000lei 5121 Conturi curente la bănci = 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 50.000 lei.000lei 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen bănci lung • Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.000lei 763 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung Venituri din creanţe imobilizate • Încasarea dobânzii restante în cursul anului II 5.000 lei 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40.000lei 449.000lei 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi curente la bănci 50. b) înregistrările contabile legate de vânzarea titlurilor.12 anul al doilea.000 lei 263 Interese de participare • înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale (340.000 * 10% = 5.12.000lei 763 Venituri din creanţe imobilizate • Rambursarea împrumutului 50.000 lei. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.an II 5.000 lei 300.49 b) încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an.

8 lei.Rabat 2% x 100.m. 88.000 . managerii au reestimat durata de utilitate totală la 5 ani. scont de decontare 1 %.000 308 Diferenţe de preţ la materii prime 8.50 20.diminuarea capitalului social si înregistrarea datoriei faţă de asociaţi: 1012 Capital subscris = 456 Decontări cu asociaţii vărsat privind capitalul 90. Durata = 7 ani Amortizarea = 280.000 395.000 .900 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei.000 u.plata datoriei faţă de asociaţi: 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 512 Conturi curente la bănci 90.020 .433.000 4426 TVA deductibilă 18.m. iar valoarea reziduală este reestimată la 15.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 980 Cu ocazia achiziţiei stocurile cresc cu 98. Fie un utilaj cu un cost de achiziţie de 290. în vederea rambursării către asociaţi. iar datoria faţă de furnizori creşte cu 116.433. Indicaţi efectele în situaţiile financiare dacă se utilizează preţul standard de 90.000 . Factura primită de la un furnizor cuprinde următoarele date: materii prime la preţ de vânzare 100.000 Scont de decontare: 1% x 98.000 în exerciţiul N-1: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000/7 = 40. 40. Fie societatea M al cărei capital este format din 5.000 lei (valoarea netă comercială). Rezolvare: Preţ de achiziţie 100. începând cu 1 ianuarie N-2.000 Valoare netă comercială 98.8 301 Materii prime 90. pe o durată estimată de 7 ani. Rezolvare: Operaţia generează următoarele înregistrări contabile: . Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.m. Adunarea generală decide diminuarea capitalului social cu 90.10. conform IAS 16. şi o valoare reziduală estimată la 10.000 u.000 u.000 u.000 u.000 2.m.8 . 40. La închiderea exerciţiului N. N-1 şi N. TVA 19%. Acesta se amortizează linear. rabat 2%. Scontul de care beneficiază cumpărătorul conduce la recunoaşterea unui venit financiar.000 lei ca preţ de evidenţă şi scontul de decontare este înregistrat la primirea facturii.000 980 Valoare netă financiară 97.433.000 u.000 = 280.m. Rezolvare: în exerciţiul N-2: Valoarea amortizabilă = 290.000 lei 246.m.la data achiziţiei se înregistrează: % = 401 Furnizori 116.000 u.m. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea în exerciţiile N-2.000lei 1068 Alte rezerve / analitic distinct = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 20.000 în exerciţiul N: 50 . 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.

să se determine metoda de consolidare şi să se calculeze procentajul de interes. Durata reestimată = 5 ani Durata trecută = 2 ani Durata rămasă = 3 ani Amortizarea = 195. 81. Problema care rămâne în discuţie este dacă S3 ar putea să fie controlată exclusiv de societatea M prin controlul de fapt. Fie următoarea organigramă de grup: 51 . în ceea ce priveşte S3. din care pentru 10% în mod direct.000 u.000/3 = 65.000 Să se calculeze procentajul de control.5% x 12% 28.000 . iar pentru 37% în mod indirect.000 u.58% Remarcă: Din analiza procentajelor de control.m.000 = 195.5% S3 Legătură indirectă (25%) + Legătură directă (10%) + Legătură indirectă (12%) 47% Punere în echivalenţă sau Integrare globală (în caz de control exclusiv de drept) 80% x 65% x 25% + 10% + 46. Fie următoarea organigramă de grup: 65. 82.000 -15. ea este influenţată notabil pentru 47%.2 x 40.m. S4 si S5 sunt controlate exclusiv prin controlul de drept. 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. rezultă că SI. Rezolvare: Societatea Calculul procentajului de control Procentajul de control Metoda de consolidare Calculul procentajului de interes Procentajul de interes SI 80% Integrare globală 80% S2 Cel mai mic procentaj din lanţul până la S2 65% Integrare globală 80% x 65% 52% S4 85% Integrare globală 85% S5 Legătură directă (21%) + Legătură indirectă (30%) 51% Integrare globală 21% + 85% x 30% 46. în viziunea organismului internaţional de normalizare (ca si a celui american). Pentru confirmarea controlului exclusiv de fapt al societăţii M asupra societăţii S3 trebuie ca una dintre condiţiile realizării acestui tip de control să fie îndeplinită.51 Valoarea amortizabilă = 290. S2.

52 Societatea F2 este deţinută în mod conjunctiv cu alte două grupuri.5 % 90 % x 60 % = 54 % 45 % x 30 % = 13.25 % 75 % x 10 % = 7.25 % 30 % 71. b) Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes deţinut de SM în F1 = 80%. c) Pentru determinarea procentajelor de integrare: Procentajul de integrare al filialei F1 = 100% (deoarece consolidarea se realizează prin integrare globală). Rezolvare: a) Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F1 (integrare globală) = 80%.4%.5 % 75 % 281. Procentajul de integrare al întreprinderii F2 = controlată conjunctiv = 100% (procentajul de integrare al filialei F1) x 33% (procentajul de deţinere al filialei F1 în F2) = 33%. 510. procentajul de interes şi procentajul de integrare. Să se calculeze procentajul de control. Procentajul de interes deţinut de SM în F2 = 80% x 33% = 26. Fie următoarea structură de grup: Determinaţi procentajul de control si procentajul de interes deţinute de societatea SM în fiecare dintre societăţi. Fie următorul lanţ de participaţii: 52 .75 % 75 % x 55 % = 41.75 % 25 % 40. Rezolvare: Societatea Relaţia Procentaj control F1 F2 F3 F4 F5 F6 SM în F1 SM în F2 SM în F3 SM în F3 în F4 SM în F4 Total SM în F1 în F5 SM în F5 Total SM în F1 în F6 SM în F2 în F6 SM în F3 în F6 Total 75 % 90 % 45 % 35 % 25 % 55 % 55 % 30 % 85 % 10 % 60 % 30 % 100 % Procentaj interes 75 % 90 % 45 % 45 % x 35 % = 15. Procentajul de control al societăţii-mamă (SM) în filiala F2 deţinută conjunctiv (integrare proporţională) = 33%.

în situaţiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear în 10 ani.000 u.000 u.000 lei – 5. Efectuaţi retratările de omogenizare în exerciţiile N.m. Filiala F a achiziţionat la 01.000 lei Conform politicii grupului.2% = 53.3% + 5.01. Rezolvare: Societatea Procentaj de control Procentaj de interes Tip de control Metoda de consolidare F1 70% 70% Control exclusiv Integrare globală F2 40% + 20% = 60% 40% + 70% x 20% = 54% Control exclusiv Integrare globală F3 70% 70% Control exclusiv Integrare globală F4 60% 70% x 60% = 42% Control exclusiv Integrare globală F5 55% 55% + 40% x 20% = 63% Control exclusiv Integrare globală F6 20% + 30% + 25% = 75% 70% x 60% x 20% + 70% x 20% x 30% + 40% x 30% + 55% x 25% + 40% x 20% x 25% = 8.N un utilaj la costul de 100.440 lei 53 .53 Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare.35% Control exclusiv Integrare globală F7 40% + 40% = 80% 40% x 70% + 40% x 63% = 28% + 25.4% = 11.000 lei Valoare contabilă (din situaţiile financiare consolidate) = 19.000 lei: 10 ani = 10. La nivel consolidat utilajul se amortizează în 5 ani şi se estimează o valoare reziduală de 5.000 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale F) = 10.7% Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă F9 0 65% x 11.000 lei x 16 % = 1.2% + 12% +13. Filiala F a fost achiziţionată la 01.605% în afara perimetrului de consolidare F10 40% 40% Influenţă semnificativă Punere în echivalenţă 512.m. amortizarea ar trebui să fie (100.000 u.01.N+2 utilajul este vândut la preţul de 150.N-4. La 01. 7% = 7. N+1 şi N+2 dacă pentru consolidare se utilizează metoda bazată pe fluxuri.75% + 2% = 40. Rezolvare: În anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 100.4% + 4.000 lei În vederea consolidării se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9.01.2% Control exclusiv Integrare globală F8 15% +10% = 25% 15% x 42% +10% x 54% = 6.000 lei): 5 ani = 19. Cota de impozitare este de 16%.m.000 lei 681 = 281 9.000 lei Creanţă de impozit amânat = 9.

800 lei În bilanţ: 4.000 lei : 5 ani = 10.000 54 .440 lei 1.N cheltuieli de constituire de 50.000 u.440 lei Impozit amânat = În anul N+1.000 lei 6xx = 121 50.000 lei II.000 lei 681 = Şi 1.800 lei Impozit amânat = 121 4.800 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 4. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel: Anul Valoarea justă N 420. În anul N+1 Se elimină amortizarea: 10.000 lei Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50. conform metodei pe fluxuri se înregistrează: 9. Imobilizări necorporale").m.800 lei În contul de profit şi pierdere: 4. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400. În anul N în bilanţ: a) Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului: 50.400 lei 121 = Venituri din impozitul amânat 6.000 u.400 lei În contul de profit şi pierdere: 6.400 lei În bilanţ: 6. Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afectează contul de profit şi pierdere în exerciţiul în care se efectuează (se aplică prevederile IAS 38.000 lei Consecinţe asupra impozitului amânat: Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.440 lei Venituri din impozit amânat 513. în situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost.000 lei 121 = 6811 10.000 lei x 16 % = 4. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile. În anul N în contul de profit şi pierdere: 50.54 1.000 lei 1.m.400 lei II.000 – 20.000 lei 2801 = 121 10.000 lei 10.000 N+2 430.400 lei Impozit amânat = 121 6.000 lei x 16 % = 6.440 lei Impozit amânat = Venituri din impozit amânat 281 9.000 amortizarea) = 40.000 lei 10. Filiala F a capitalizat la 01.000 lei Activ de impozit amânat = 40.000 amortizarea) = 30.000 lei Activ de impozit amânat = 30.000 – 10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei 121 = 201 50.800 lei 279. care sunt amortizate în 5 ani.000 lei b) Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50. Efectuaţi retratările de omogenizare în exerciţiile N şi N+1 dacă pentru consolidare se utilizează metoda bazată pe fluxuri.01. Rezolvare: I.000 N+1 390.

500 u. Modernizarea este efectuată cu 5 ani înainte de expirarea contractului. Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N..000 = 15.000 lei.m.000 u.m.000 lei Amortizarea anuală: 200.000 Diferenţe temporare impozabile 20. în anul 2008 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50. cum se înregistrează operaţiile economice ce privesc: a) primirea unei clădiri în concesiune. o modernizare a clădirii în valoare de 50.000 Datorie de impozit amânat: 16% x 20. La sfârşitul anului.000 lei / 5 ani = 10.000 La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute. în bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoarea de 39.000 Valoarea contabilă a terenurilor 420. b) redevenţa anuală datorată este de 5. TVA va putea fi recuperată în cazul falimentului clientului. 156. riscul de neîncasare a creanţei este de 40%. este de 44.000 u. Cota de impozitare este de 16%. amortizare lineară.000 lei Şi la plată: 404 = 5121 5. Rezolvare: a) Primirea clădirii în concesiune: 205 = 167 200. în anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 59.m.000 3. cunoscând valoarea contabilă a acesteia de 200. adică cu 5. d) predarea către proprietar a clădirii şi a modernizării efectuate.000 lei: 6811 = 2805 40.000 = 20.000 lei / 5 ani = 40. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ. b) Redevenţa anuală datorată: 167 = 404 5. amortizarea anuală. la sfârşitul anului 2008.m. durata de viaţă utilă 5 ani. cu o unitate specializată.500 lei d) Amortizarea modernizării: 50..200 105 Rezerve din reevaluare = 4412 Datorie de impozit amânat 3. ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Rezolvare: Retratările de omogenizare sunt următoarele: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 20.000 lei Debit 8038 200.000 u.500 lei 212 50.500 u.000 lei.000 lei înregistrarea amortizării se repetă în fiecare dintre cei 5 ani.000 lei 4426 9.000 lei.000 lei: 55 .55 N+3 440. inclusiv TVA.500 u. în baza unui contract de concesiune.m. iar în 2008 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%.200 275.m. TVA 19%. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani? Rezolvare: în anul 2007 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienţi de 40% x 50.000 lei c) Modernizarea efectuată de o firmă specializată: % = 404 59. c) cu acordul proprietarului se efectuează.000 Baza fiscală 400.

000 lei înregistrarea se repetă în fiecare an. e) Transmiterea investiţiei amortizate integral si predarea bunului: 2805 = 205 200. cunoscând că valoarea de intrare este de 160.000 lei 4427 1.: 56 .000 lei 2812 = 212 50.000 lei . care se urmăresc la preţul prestabilit de 25 lei/unitate. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura privind redevenţa lunii curente: 4111 = % 4. x 25 lei/buc.000 lei 6811 = 2813 30. b) diferenţa de preţ aferentă producţiei înregistrate anterior este favorabilă. x 5 lei/buc.000 lei Amortizarea anuală = 150.000 buc.000 lei 196.000 buc.000 lei. d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea de produse finite la cost standard: 1.900 lei 7583 10. în cadrul unui agent economic cu activitate de producţie se realizează şi se înregistrează mai multe operaţii economice.000 lei 4427 760 lei b) Amortizarea: Valoarea amortizabilă = 160.000 lei 2813 150. d) scăderea din evidenţă a activului ca urmare a transferului dreptului de proprietate. valoarea reziduală prevăzută este de 10.10. în baza unui contract de leasing operaţional pentru o instalaţie de lucru.56 6811 = 2812 10.000 lei: 711 = 348 5. b) evidenţierea amortizării ce a stat la baza calculării redevenţei.000 lei 191. c) transferul dreptului de proprietate la finele contractului în baza opţiunii utilizatorului.000 lei Credit 8038 200.760 lei 706 4. durata contractului este de 5 ani. = 25.900 lei d) Scăderea din evidenţă: % = 2131 160. locatorul înregistrează următoarele operaţii: a) întocmirea facturii către utilizatorul bunului pentru redevenţa aferentă lunii curente. iar regimul de amortizare aplicat este cel linear. = 5. x 50% = 500 buc.000 unităţi din produsul A.000 lei: 345 = 711 25.000 lei b) Diferenţe de preţ favorabile: 1. şi anume: a) obţinerea a 1.000 lei 6583 10.000 lei. c) vânzarea a 50% din bunurile obţinute la un preţ negociat care este cu 20% mai mare decât costul efectiv de producţie aferent. TVA 19%.000 lei = 150.000 lei.000 lei c) Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală: 461 = % 11. de 5 lei/unitate. de 4.000 lei / 5 ani = 30.000 buc.000 lei c) Vânzarea: 1.

Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea produselor finite la cost de producţie efectiv: 1.000 lei b) Preţ de vânzare = 50. fără facturare.25.000 lei = 20.560 lei 701 24.000 acţiuni x 5 lei = 35. în contabilitatea unei unităţi cu profil de producţie se înregistrează operaţiile economice referitoare la: a) obţinerea a 1.425 lei 701 57.000 lei x 10% = 3. c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve.000 lei d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.500 lei 184. c) întocmirea facturii către beneficiarul produselor finite.000 bucăţi din produsul A la costul de producţie unitar de 50 lei.000 buc.2 x Re 345 .000 acţiuni x 5 lei = 75.2 0. = 12.500 lei: 1012 = 117 3.000 de acţiuni noi cu o valoare unitară de 5 lei. 35.000 lei + 20.57 Cost efectiv Preţ de vânzare 4111 = % 29. d) diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4. = 50.000 lei x 20% = 24.000 lei: 1068 = 1012 10.500 lei = 2. pentru care corespund 15. TVA 19%. x 50 lei/buc.000 lei. x 25 lei/buc. cunoscând că unitatea dispune de un capital social divizat în 7.000 de acţiuni cu o valoare nominală unitară de 5 lei.560 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard 711 = 345 12.500 lei 197.5.000 lei . în capitalul social aferent unei societăţi comerciale se efectuează şi se înregistrează următoarele modificări: a) subscrierea unui aport în natură sub forma unei instalaţii tehnice evaluate la 75.12. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 15.000 lei = 20.000 lei = 57. d) scăderea din evidenţă a producţiei vândute.000 lei Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite: 348 = 711 2. b) primirea aportului în natură subscris anterior.5.000 lei b) Realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 acţiuni x 5 lei = 10.500 lei 57 .000 lei: 345 = 711 50.000 lei: 456 = 1011 75.500 lei Livrarea fără factură: 418 = % 68.000 lei + 15% x 50. b) livrarea integrală.000 lei Şi transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei 500 buc.500 lei: = 0.500 lei e) Diferenţele de preţ aferente produselor vândute: K = Re 348 . emiţându-se 2.000 lei / Rd 345 .000 lei ce provine din exerciţiul N-2.500 lei = 25.000 lei c) încorporarea altor rezerve în capital: 2. a producţiei obţinute la un preţ de vânzare cu 15% mai mare decât costul total de producţie.000 lei total capital.000 lei 4427 4.000 de acţiuni noi la valoarea unitară de 5 lei.

900 lei 378 1.400 lei 4111 = % 6.4.000 lei 607 = 378 1. şi 58 .500 lei e) Repartizarea diferenţelor de preţ: K = Rd 378 .000 lei 4426 190 lei c) Cost standard aferent mărfurilor vândute = 9.500 u.000 lei 326.425 lei Şi: 4428 = 4427 10. TVA 19%.000 u. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 10.500 lei x 0.400 lei 4427 1. legate de activitatea de exploatare.500 lei Preţ de vânzare = 4.. din care 30% eliberate şi achitate imediat.925 lei c) La întocmirea facturii: 4111 = 418 68.000 lei % = 401 11.000 lei = 0.026 lei d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.000 lei 198.9.190 lei 378 1.925 lei d) Descărcarea gestiunii: 711 = 345 50. restul neeliberate.222 =1. e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mărfurilor vândute în baza coeficientului de repartizare determinat în acest sens.000 lei x 50% = 4. în condiţiile utilizării preţului prestabilit: a) recepţionarea mărfurilor cumpărate la preţul facturat de furnizor de 10..2.000 lei + TVA (19% x 10. Preţul standard aferent este de 9. şi le încasează. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 2.500 lei: 607 = 371 4. b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de l .m.500 lei x 20% = 5.222 Diferenţe de preţ aferente mărfurilor ieşite = Re 371 . c) vânzarea a jumătate din mărfurile achiziţionate.m.900 lei 371 9.. d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute. în contabilitatea unui agent economic ce comercializează mărfuri se vor înregistra operaţiile de mai jos. din care 200 u.58 4428 10. şi decontate dintr-un avans de trezorerie. din care 100 u. preţ de cesiune 2.426 lei 707 5..m. plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650 u.000 lei.000 lei. acordă filialei sale un împrumut de 850 u. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350 u. cu decontare ulterioară. 900 lei Cost standard = 9.m.m. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. legate de activitatea de exploatare.m.m.000 lei b) Cheltuieli de transport decontate dintr-un avans de trezorerie: % = 542 1. rambursează un credit bancar pe termen lung de 300 u.000 lei) 1.000 lei.900 lei = Total factură 11.m.000 lei 4426 1.. cunoscând că preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul standard aferent.500 lei + 4.000 lei x 50% = 4.000 lei / Rd 371 . TVA 19%.

m.100 u.m. 2.m.m.m. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +1.m.m.Rambursări de credite bancare pe termen lung -300 u.m. preţ de emisiune 0.59 încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.9 u. încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u. conform IAS 7. = Flux de investiţii -100 u.000 u.2..m. restul fiind preluat în leasing financiar.500 u.m.m. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 1. . în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA.m. Fluxurile de numerar se prezintă astfel: Flux de investiţiiFlux de finanţare .m.m.m. conform IAS 7. vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală. 59 .m. 2. 3. 4. 2.1. încasarea contravalorii împrumutului obligatar: % = 161 1.m. Pentru preţul de vânzare: % = 7641 2.m.m. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 2.m. din care 30% eliberate şi achitate imediat.400 u.m. 5121 600 u.m.000 u.000 titluri.1..m. = Flux de finanţare +50 u.1. Vânzarea acţiunilor: 2. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u. . restul neeliberate.8 u. achitate pe loc.m.000 u. + încasări de dobânzi şi dividende legate de investiţii +250 u. Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare: 261 = % 2.m. din care 500 u. 5121 300 u. achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u. Rezolvare: 1.m.000 u. .Plăţi de dobânzi şi dividende legate de finanţare -450 u.m. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de 1. 269 1.. Precizaţi înregistrările contabile şi determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare. + încasarea împrumutului obligatar +800 u. Rezolvare: 1. precizaţi înregistrările contabile si calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii.. şi le încasează. 5121 800 u.400 u. 269 1. valoare nominală 0. 5121 1.m.m.m.000 u. preţ de rambursare 1.000 u. Vânzarea acţiunilor: 2. 327.100 u.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare -600 u. preţ de cesiune 850 u. Pentru preţul de vânzare: % = 7641 850 u.m. 269 700 u.Acordarea de împrumuturi filialei -850 u. 169 200 u.m.

000 u. plăteşte dobânzi si dividende în valoare de 1.m.m.60 5121 150 u.m. preţ de emisiune 1.m. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii + încasarea împrumutului acordat filialei +700 u. rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni.. Rezolvare: Fluxurile de numerar sunt: Flux de investiţii .m.m.800 u.200 u. -500 u. 319. din care 600 u.m. Flux de finanţare + încasarea împrumutului obligatar +900 u. Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde: . calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi de finanţare.m. preţ de rambursare 1. partea neeliberată 400 u.9 u.m.8 u. în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflate în dificultate financiară de 850 u. = Flux de investiţii +1. 2. acordând un scont de 10% (exclusiv TVA).100 u. legate de activitatea de exploatare.2 u..Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar) .. în condiţiile în care nu se tine cont de TVA.m.. preluate în leasing financiar.m. o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă de 700 u. 3. majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1.m. din care 100 u. valoare nominală 1.400u.m.m.m. = Flux de finanţare +600 u. + încasări din vânzarea titlurilor de participare +500 u. .m.1 u...000 titluri. 318. . In cursul anului N.m.m. preţ de cesiune 900 u. preţ de emisiune 0./titlu.1.m. din care numerar dobândit 400 u.2.m.m. ale unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară.m.m. încasează contravaloarea unui împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1. + încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei +300 u.m.m. +180 u.2 u.9 u.1 u.600 u. valoare nominală 0.200 u. preţ de emisiune 0./titlu...m. + încasări din vânzarea calculatoarelor + 1.1.000. vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală.m. -470 u. achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2. preţ de rambursare 1.Plăţi privind achiziţia titlurilor de participare + încasări din vânzarea titlurilor de participare . în condiţiile în care nu se ţine cont de TVA. +150 u.Plăţi de dobânzi şi dividende .m.Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport + încasări de dobânzi şi dividende = Flux de numerar din activitatea de investiţii -300 u. 60 ./titlu.m.m... rata dobânzii 30%..m.000 u. Pentru preţul de cumpărare: 6641 = 261 1.Acordarea unui împrumut filialei -850 u.m. plăteşte rata anuală de leasing financiar de 50 u.m. plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.m..450 u. 269 700 u. si contractează un credit bancar pe termen lung del.m.m.m. vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2. achiziţionează o filială de 1. restul achitate pe loc./titlu.m. şi dobânda aferentă de 300 u.m.m.6 u.000 titluri. valoare matematică contabilă 0. + încasări din majorarea capitalului social +800 u.m. calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii si finanţare.m. primind un scont de 5%. valoare nominală l u.000 u. şi le încasează.

Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F): 10. Diferenţă temporară deductibilă: 10.Plăţi privind achiziţia autoturismelor = Flux de investiţii Flux de finanţare . Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.m.Rambursări de împrumuturi obligatare .000 u. In vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină cheltuielile de cercetare din categoria imobilizărilor necorporale: Venituri din producţia de imobilizări necorporale = Cheltuieli de cercetare 10. • Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară. Rezolvare: în bilanţul individual întocmit de F.m.000.Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligator .000 u. acestea urmând să se amortizeze linear.m.000 u.000. 84.000 Retratarea cheltuielilor de cercetare generează impozite amânate.000. societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare în valoare de 10.500.m.m.m. 61 . SC ALFA SA obţine produse finite. în cursul exerciţiului N.m. Presupunem o cotă de impozit pe profit de 25%. +1. Tribunalul a decis că societatea concurentă îi va plăti lui X despăgubiri în valoare de 100. Diferenţă temporară deductibilă: 10. Rezolvare: • Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent. -50 u.000 54. 407. în cursul exerciţiului N. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. începând cu 1 ianuarie N+1.400 u.m.000 lei.000 . 35. în cursul lunii ianuarie.m. aferente trimestrului 1 din exerciţiul N+1.m.000 = 0 u.000 u. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară la 31.m.330 u. Rezolvare: Valoarea contabilă a veniturilor în avans: 10. societatea a încasat redevenţe în valoare de 10. -300 u.0 = 10.m. Valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate): 0 u. Concurentul a făcut recurs la o instanţă superioară. dar există un activ eventual. pe o perioadă de 5 ani. recursul nu a fost soluţionat.000 u. Până la închiderea exerciţiului N.12.m. societatea X a acţionat în instanţă un concurent pentru utilizarea ilegală a unei licenţe.000 u.000 u.Plata anuală a ratei de leasing financiar + Contractarea unui credit bancar pe termen lung = Flux de finanţare -1.000 x 25%= 2.61 .N.m. datorii contingente şi active contingente". sunt înscrise cheltuieli de cercetare de 10.N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 -10. -1.m.m.12. Presupunem că din punct de vedere fiscal redevenţele sunt impozabile în anul încasării acestora.500. -240 u.000.000.000. în cursul lunii decembrie N..m.m. în conformitate cu IAS 37 „Provizioane. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societăţii X. Activ de impozit amânat: 10.530 u.000 u. +810 u. Baza de impozitare a veniturilor în avans: 10. la 31. în următoarele condiţii: cheltuieli variabile de producţie 5. Creanţă privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 2.000 u.

capacitatea normală de producţie 1.00 0 21 .200 bucăţi.000 lei.500 C Valoare ieşiri=750 buc*28+150*25=24.000 lei. din care variabile 8.000 lei.000 bucăţi.750 409.000 4. capacitatea normală de producţie 1. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucăţi de produse finite. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10. SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.000 bucăţi. capacitatea reală de producţie 1.000 lei.000 bucăţi.000 lei.000 1000 408. cheltuieli indirecte de producţie 12. capacitatea normală de producţie 1. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: Costul de producţie=5000+4000* 750 =8.000 lei. în cursul lunii ianuarie. ea vinde 900 bucăţi la 35 lei/bucată. în cursul lunii ianuarie.000* 21. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.62 cheltuieli fixe de producţie 4.750 Intrări 750 buc*28 SF 2. cheltuieli indirecte de producţie 12. din care variabile 8.000 7 50 1. Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie 10.000 Costul unitar= =28 750 D 345 Produse finite SI 250buc*25 24.000 lei. pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat. Care este costul obţinerii produselor finite? Rezolvare: 62 . primul ieşit).000 • Cheltuieli directe + + = Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Cost de producţie al perioadei 8. evaluate la 25 lei/bucată. capacitatea reală de producţie 750 bucăţi.

63
Cost de producţie= 10.000 (chelt directe) +8.000 (chelt variabile) + 4.000(chelt fixe) *

1.000 = 22.000 1.000

(1.200/1.000=>22.800 ???? )

410. în cursul lunii ianuarie, SC BETA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.000 lei, cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei; capacitatea normală de producţie 1.000 bucăţi, capacitatea reală de producţie 750 bucăţi. Care este costul subactivităţii? Rezolvare: Costul subactivităţii= Chelt fixe(1-

Nivelreal 7 50 )= 4.000(1)=1.000 Nive ln ormal 1.00 0

411. In cursul lunii ianuarie, SC GAMA SA obţine produse finite în următoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 15.000 lei, cheltuieli indirecte de producţie 15.000 lei, din care cheltuieli fixe de producţie 5.000 lei, capacitatea normală de producţie 2.000 bucăţi, capacitatea reală de producţie 1.500 bucăţi. Care este costul subactivităţii şi cum afectează acesta costul produselor? Rezolvare: Costul subactivităţii= Chelt fixe(1-

Nivelreal 1.500 )= 5.000(1)=1.250 Nive ln ormal 2.000

Costul subactivităţii nu influenţează costul produselor, reprezentând o cheltuială a perioadei. 64. în cursul lunii noiembrie N, societatea a achiziţionat un teren în valoare de 50.000.000 u.m. Pe 1 decembrie N, s-a obţinut un împrumut de 6.000.000 u.m. pe 2 ani la o rată a dobânzii de 5%, plătită la sfârşitul fiecărei luni. împrumutul a fost obţinut special pentru amenajarea terenului. Lucrările de amenajare au fost demarate la începutul exerciţiului N+1 şi au continuat pe parcursul întregului exerciţiu. Să se calculeze costurile împrumuturilor capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării". Rezolvare: Costurile împrumuturilor suportate în exerciţiul N (6.000.000 x 5% x 1/12 = 25.000 u.m.) nu sunt încorporabile deoarece în acest exerciţiu nu s-a procedat la amenajarea terenului. Dobânzile încorporabile în exerciţiul N+1 în costul amenajărilor de terenuri sunt: 6.000.000 x 5% = 300.000 u.m. 493. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: - cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei; - cheltuieli cu salariile 3.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform I AS 16 „Imobilizări corporale". Rezolvare: a) înregistrare cheltuieli

63

64
2.000 lei 602 = 302 2.000 lei 3.000 lei 641 = 421 3.000 lei 1.500 lei 681 = 281 1.500 lei 500 lei 628 = 401 500 lei b) costul reparaţiei este recunoscut ca activ pentru că duce la creşterea duratei de utilitate 7.000 lei 213 = 404 7.000 lei 372. în exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei si este format din: - cheltuieli cu consumurile materiale 2.000 lei; - cheltuieli cu salariile 3.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitală, conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Potrivit IAS 16, cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale, respectiv necorporale deja înregistrat în contabilitate trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a activului atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia sunt angajate. în practica întreprinderilor româneşti, cheltuielile sunt angajate după natură, şi nu după destinaţie. De aceea, o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă, în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere: - înregistrarea cheltuielilor materiale: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 2.000 - înregistrarea cheltuielilor de personal: 641 Cheltuieli cu salariile datorate personalului = 421 Personal - salarii datorate 3.000 - înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor = 281 Amortizarea imobilizărilor corporale 1.500 - înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi: 628 Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi = 401 Furnizori 500 - includerea costului reparaţiei în valoarea activului (capitalizarea costului reparaţiei): 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 7.000 343. în exerciţiul N, întreprinderea ALFA plăteşte întreprinderii BETA chiria aferentă exerciţiului curent şi următorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. Chiria anuală este de 10.000 lei. Care este incidenţa aplicării principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea societăţilor ALFA şi BETA? Rezolvare: în contabilitatea societăţii ALFA: în exerciţiul N: - plata chiriei aferente perioadei curente: 612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile = 5121 Conturi la bănci 10.000 - plata chiriei în avans: 471 Cheltuieli în avans = 5121 Conturi la bănci 20.000 în exerciţiul N+1: - recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile = 471 Cheltuieli în avans 10.000 în exerciţiul N+2:

64

65
- recunoaşterea cheltuielii cu chiria: 612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile = 471 Cheltuieli în avans 10.000 în contabilitatea societăţii BETA: în exerciţiul N: - încasarea chiriei aferente perioadei curente: 5121 Conturi la bănci = 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune si chirii 10.000 - încasarea chiriei în avans: 5121 Conturi la bănci = 472 Venituri în avans 20.000 în exerciţiul N+1: - recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 10.000 în exerciţiul N+2: - recunoaşterea venitului cu chiria: 472 Venituri în avans = 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 10.000 250. în exerciţiul N, societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400.000 lei si a vândut produse la preţul de vânzare de 380.000 lei, costul lor de producţie fiind de 300.000 lei. încasarea produselor s-a făcut cu un efect de comerţ, plătindu-se băncii comerciale un comision de 10.000 lei. Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumă? Rezolvare: Cifra de afaceri a crescut cu 380.000 lei, variaţia stocurilor a crescut cu 100.000 lei, cheltuielile cu comisioanele au crescut cu 10.000 lei, iar rezultatul din exploatare a crescut cu 470.000 lei. 58. în exerciţiul N, societatea X vinde produse-program. Prin contract, ea se angajează să furnizeze servicii de întreţinere timp de doi ani de la data vânzării. Preţul de vânzare (60.000 u.m.) trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor-program (50.000 u.m.) şi suma identificabilă a serviciilor ulterioare (10.000 u.m.). Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Rezolvare: Clienţi = % 60.000 Venituri din vânzarea produselor 50.000 Venituri în avans 10.000 Veniturile în avans urmează să fie contabilizate la veniturile activităţilor ordinare în perioada în cursul căreia serviciile sunt executate: Venituri în avans = Venituri din prestări de servicii 10.000 74. în exerciţiul N-1 au fost emise 20.000 de obligaţiuni convertibile în acţiuni ordinare. Valoarea nominală a unei obligaţiuni 10.000 u.m., dobânda nominală 10%. La data emisiunii obligaţiunilor, s-a stabilit cape l iulie N+1 fiecare 100 obligaţiuni pot fi convertite în 105 acţiuni. La începutul exerciţiului N, societatea avea în circulaţie 100.000 acţiuni ordinare. Rezultatul net al exerciţiului N aferent acţiunilor ordinare a fost de 500.000.000 u.m. Cota ipotetică de impozit pe profit este de 25%. Să se calculeze rezultatul pe acţiune de bază şi rezultatul pe acţiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acţiune". Rezolvare: Rezultatul pe acţiune de bază = 500.000.000/100.000 = 5.000 u.m./acţiune Calculul rezultatului pe acţiune diluat: Rezultat de bază 500.000.000 + Dobânda economisită (20.000 x 10.000 x 10%) 20.000.000

65

66
- Reducerea de impozit de care nu se mai beneficiază: (20.000.000 x 25%) 5.000.000 = Rezultatul diluat 515.000.000 Acţiuni ordinare în circulaţie: 100.000 Acţiuni potenţiale (20.000 x 105/100): 21.000 = Numărul total de acţiuni ordinare: 121.000 Rezultatul pe acţiune diluat = 515.000.000/121.000 = 4.256,19 u.m./acţiune 188. în legătură cu amenajarea unui teren se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) acordarea unui avans de 20.000 lei, TVA 19%, pe baza facturii primite în acest sens; b) primirea în acelaşi exerciţiu a facturii finale aferente lucrărilor executate de terţ, în valoare de 100.000 lei, TVA 19%; c) amortizarea aferentă primilor doi ani de exploatare, cunoscând că valoarea investiţiei se va recupera pe o perioadă de 10 ani; d) vânzarea amenajării la începutul celui de-al treilea an, la un preţ mai mare cu 10% decât valoarea rămasă neamortizată, TVA 19%. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru amenajarea terenului: % = 5121 23.800 lei 232 20.000 lei 4426 3.800 lei b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 404 119.000 lei 2112 100.000 lei 4426 19.000 lei c) Amortizarea anuală este 100.000 lei / 10 ani = 10.000 lei: 6811 = 2811 10.000 lei Şi la fel pentru anul 2: 6811 = 2811 10.000 lei d) înregistrarea preţului de vânzare: Valoarea rămasă = 100.000 lei - 20.000 lei = 80.000 lei Preţ de vânzare = 80.000 lei + 10% x 80.000 lei = 88.000 lei 461 = % 104.720 lei 7583 88.000 lei 4427 16.720 lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 100.000 lei 2811 20.000 lei 6583 80.000 lei f) Plata furnizorului, cu reţinerea avansului: 404 = % 119.000 lei 232 20.000 lei 4426 3.800 lei 5121 95.200 lei 195. în legătură cu echipamentul de lucru ce se achiziţionează de la terţi, se efectuează şi se înregistrează operaţiile economice ce privesc: a) cumpărarea a 300 halate la preţul unitar de 600 lei, TVA 19%;

66

67
b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000 lei, fiind facturate de o unitate specializată; c) predarea către salariaţi, în baza tabelelor întocmite în acest sens, a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior; salariaţii suportă 50% din cost; d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat în exploatare. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Achiziţia a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei: % = 401 214.200 lei 3024 180.000 lei 4426 34.200 lei b) Cheltuieli de transport facturate de o firmă specializată: % = 401 4.760 lei 3024 4.000 lei 4426 760 lei c) Predarea către salariaţi a 30% din lotul de bunuri cumpărate anterior: 30% x 184.000 lei = 55.200 lei, salariaţii suportând 50% din cost: 50% x 55.200 lei = 27.600 lei: % = 3024 55.200 lei 6024 27.600 lei 4282 27.600 lei Şi TVA: 19% x 55.200 lei = 10.488 lei: 4282 = 4427 10.488 lei d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.000 lei x 30% = 1.200 lei: 6023 = 3024 1.200 lei 163. în legătură cu obligaţiunile emise anterior în vederea obţinerii unui împrumut se cunosc următoarele elemente: - numărul obligaţiunilor emise 20.000 buc.; - valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei; - valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9,6 lei; - valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10,5 lei; - rata anuală a dobânzii 10%; - termenul de rambursare a împrumutului 10 ani; - primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) cu trei ani înainte de scadenţă se răscumpără 3.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,75 lei/obligaţiune şi alte 2.000 de obligaţiuni la costul de achiziţie de 10,1 lei/obligaţiune. b) obligaţiunile totale răscumpărate se anulează. Rezolvare: a) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 3.000 obligaţiuni x 10,75 lei = 32.250 lei: 505 = 5121 32.250 lei b) Anularea: % = 505 32.250 lei 161 31.500 lei (3.000 obligaţiuni x 10,5 lei) 668 750 lei c) Răscumpărarea obligaţiunilor cu preţul de răscumpărare de 2.000 obligaţiuni x 10,1 lei = 20.200 lei: 505 = 5121 20.200 lei d) Anularea:

67

datorii contingente şi active contingente". în vederea achiziţionării unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaţii şi înregistrări contabile.5 lei) 53. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii despăgubirilor: 700.300 . societatea a fost acţionată în instanţă de către un fost angajat. Valoarea serviciilor prestate fără TVA este de 100.N: • Pe baza datelor disponibile se constată o obligaţie probabilă a cărei existenţă nu va fi confirmată decât de decizia tribunalului.000 u. după cum urmează: a) acordarea unui avans de 10% în numerar pe baza antecalculaţiei efectuate de furnizor de 20. în luna mai 2007 societatea ALFA constată că a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestări servicii în sumă de 70. la 31.12. 1.corectarea erorii contabile legate de factura primită de la un furnizor de servicii: % = 401 Furnizori 119. • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion.000 4426 TVA deductibilă 19.300 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 70.000 228. La 31. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acordării despăgubirilor. iar în exerciţiul N+1 o reducere de valoare de 120 lei.000 291. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.000 lei.12.752/2005? Rezolvare: . avocaţii societăţii sunt de părere că aceasta nu va fi făcută responsabilă. Ce determină reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Rezolvare: Prima reevaluare determină creşterea rezervei din reevaluare pentru 100 lei.N şi la 31. Rezolvare: La 31.68 161 = % 505 768 21.N+1.m.000 obligaţiuni x 10. susţinând că aceasta nu a respectat regulile prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei muncii.N+1. în urma a două reevaluări succesive ale unei imobilizări corporale s-au obţinut următoarele date: în exerciţiul N o creştere de valoare de 100 lei.N.000 u. ţinând cont de evoluţia procesului.000 u.200 lei 800 lei (2.înregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 Clienţi = % 83. Următoarea reevaluare va determina diminuarea rezervei din reevaluare existente de 100 lei şi înregistrarea unei cheltuieli pentru 20 lei. ALFA constată că a omis să înregistreze între cheltuielile anului 2006 factura primită de la un furnizor de prestări servicii.000 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 100.12.000 4427 TVA colectată 13. Cum înregistrează ALFA corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.N+1: • Pe baza datelor disponibile există o obligaţie prezentă.000 u.m.12.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru litigii 700.12. avocaţii consideră că societatea va fi făcută răspunzătoare şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 700.m. Reclamantul solicită despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei accidentări în perioada în care lucra pentru societate.000 lei 20. dar există o datorie eventuală. 192. 68 .12. La 31. La 31. în luna februarie exerciţiul N.

.000 .m.000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u.610 lei 290.m. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.000 de acţiuni reprezentând interese de participare.se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0.m.990 lei 232 2.se achiziţionează 1.7 u.vânzarea a 1.se încasează contravaloarea titlurilor vândute. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării 69 .990 lei c) Diminuarea obligaţiei şi subscrierea biletului la ordin: 404 = % 24. . . la preţul de 4 u.610 lei d) Decontarea biletului la ordin: 405 = 5121 22.000 .m.5 u.: % = 5081 Alte titluri de plasament 200 5121 Conturi la bănci 160 6642 Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate 40 301.m.m. d) decontarea la scadenţă a biletului la ordin subscris.m.5 u.000 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 263 Interese de participare 1./acţiune.5 u. c) diminuarea obligaţiei faţă de furnizor cu avansul acordat anterior şi subscrierea unui bilet la ordin pentru diferenţa rămasă.000 lei 4426 3. Acestea au fost achiziţionate la preţul de 1 u.se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0.: 5121 Conturi la bănci = % 350 5081 Alte titluri de plasament 250 7642 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 100 .4 u./acţiune.se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0. TVA 19%.: 461 Debitori diverşi = 7611 Venituri din titluri de participare 4.4 u.69 b) recepţionarea bunurilor facturate de terţ.000 lei 4426 380 lei b) Recepţia mobilierului: % = 404 24.m.se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achiziţia mobilierului: % = 5121 2./acţiune.m. .000 lei 4426 380 lei 405 22. costul de achiziţie al acţiunilor este de 0.000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0.se vând 1.m./acţiune.000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0.se achiziţionează 1./acţiune. Rezolvare: . costul de achiziţie al acţiunilor este de 1 u.m.000 lei.5 u.încasarea intereselor de participare vândute: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 4. în care este consemnat preţul de vânzare de 21./acţiune.: 5081 Alte titluri de plasament = 462 Creditori diverşi 500 .m./acţiune. 1. înregistraţi următoarele tranzacţii conform OMFP nr.7 u.752/2005: .990 lei 214 21.380 lei 232 2.

datorii din contracte de locaţie-finanţare = 456.223 . plătibile în ultima zi serviciului financiar. 70 .019 lei 2.019x20% = 91.204 lei 3.12.019 lei =48.019 lei .23 b) Conform IAS 17. • în contul de profit si pierdere: cheltuieli financiare.2 1.019 lei) = 456.000 216. Capital rămas 456.000 347. durata de viaţă a bunului 8 ani.000 lei. durata contractului 3 ani. valoarea reziduală a activului este 50.019 lei .000 lei.N: % = Conturi la bănci 200.000 lei + 60.204 200.223 347. vărsământul iniţial 7.668 0 300. plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară si amortizarea soldului datoriei. sunt prevăzute 3 rate de 200.70 contractului 1 ianuarie exerciţiul N. Conform IAS 17.445 200. respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.806 lei. astfel: Data Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat 01.12.N+2 260. conform IAS 17.019-108. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.334 = 216.767 lei. metoda de amortizare este lineară. plătibile în ultima zi a anului. sunt prevăzute 3 rate de 150. precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată.445 = 130. La data încheierii contractului: Activ = Datorii din contracte de locaţie-finanţare 456.000-69.000 lei = 456. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar. Amortizarea anului N: Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea activului 48.000 456.N+1 200. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.000-43.12.806 lei.000 lei.204 = 108.796 lei = 347.000-91.555 31. Plata redevenţei la 31.555 = 216. Rezolvare: a) Calculul VAPML: VAPML = 200. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20%.334 260.22 1.000 lei. Prezentaţi.000 203.000 lei Datorii din contracte de locaţie-finanţare 108. între o societate ALFA (locator) si societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N.668x20% = 43. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417.23 1.223 lei. durata contractului 3 ani. durata de viaţă a bunului 8 ani.594 lei. 456.796 lei Cheltuieli cu dobânzi 91. extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.000 lei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.000 lei.019 lei 1.252 lei 8 ani e) înregistrări contabile: 1.000 lei + 200.796 31.01.000 lei. cheltuieli cu amortizarea 48.N 200.000 lei = 386.48.019 d) Valoarea amortizabilă = 456.019 456.668 Total 660.223 x 20% = 69. la sfârşitul anului N.983 456.019 lei .252 lei f) La sfârşitul anului N în situaţiile financiare ale locatarului figurează: • în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30.108. în situaţiile financiare ale locatarului. valoarea reziduală a activului este 70.70.019 lei c) Conform IAS 17.130. Min (461.000 lei + 200.N 31. locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.252 lei.12.204 lei.252 lei = 407.796 = 347.019 lei Amortizarea anului N = 386.

Precizaţi. Amortizarea anului N = 352.1 1.577 lei.000 lei.000 lei.12 1. 71 .000 lei + 30. Min (280.858. opţiunea de cumpărare se exercită la preţul de 400 lei.durata contractului: 3 ani.000 + 150. valoarea reziduală a activului este 600 lei.sunt prevăzute un avans de 4. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N.000 lei.000 + 100. în caz contrar.567 lei x 6 luni = 22.738 lei. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280. pentru fiecare exerciţiu contabil. iar valoarea ei este de 2.12 1.711 298. bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului.000 lei.000 lei. b) Calculul VAPML: VAPML = 7.000 lei. valoarea reziduală a activului este 40. achitabile în ultima zi a anului. între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N. .000 lei + 150.13 b) Conform IAS 17.13 1. Rezolvare: In calculul valorii actualizate a plăţilor minimale se ţine cont numai de fluxurile de numerar sigure. 402. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. înregistrarea contabilă efectuată de locatar.000 lei + 100. .Valoarea reziduală = 402.1 1.12 1. . locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 lei + 150.711 lei) = 265.14 1.567 lei . locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 lei = 352. durata contractului 3 ani.14 345.1 1.durata de viaţă economică estimată: 5 ani.13 c) Conform IAS 17.567 lei) = 402.obiectul contractului: utilaj.71 Rezolvare: a) IAS 17 precizează: „în situaţiile financiare ale locatarului.valoarea justă a utilajului: 31.711 lei 1. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.738 lei. . 265. amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului.13 1. . sunt prevăzute 3 rate de 100. în acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.50. durata contractului 4 ani.000 lei = 265. ratele anuale şi preţul aferent opţiunii de cumpărare.000 + 500 lei + 500 lei + 500 lei + 500 lei + 400 lei = 3. .567 lei 1. un contract de locaţie-finanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului si o cheltuială financiară ".13 lei 1. sunt prevăzute 4 rate de 500 lei.000 lei fiecare.594 lei. adică avansul plătit. între societatea A (locator) si societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici: . Calculaţi valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.data începerii contractului: 1 ianuarie N.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10. plătibile în ultima zi a anului.13 1.000 lei + 100. plătibile în ultima zi a anului. VAPML = 2. Min (417.000 lei + 20.035 lei 8 ani 12 luni 299. durata de viaţă a bunului 8 ani. Rezolvare: a) Calculul VAPML: VAPML = 2.711 lei Activ = Datorii din contracte de locaţie-finanţare 265.000 lei = 402. conform IAS 17. Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar.567 lei d) Valoarea amortizabilă = Costul . vărsământul iniţial 2.567 lei e) Conform IAS 17. vărsământul iniţial 2.

000 lei.442 lei).N+2 2.577 lei Plăţile minimale includ: Avansul = 4. unde i este rata căutată: 31.000 0 Total 36.000 25. .000 1.12.442 .000 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 6. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.000 / (1 + i)2 + 10.valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru valoarea amortizabilă este 29. chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului.558 29. rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egală cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.12.781 10.000 lei (+) 3 chirii x 10.01.12.000 + 10.000 2.000 31.000 / (1 + 0.000 6.12)' + 10.N 4.5. La 01.N se înregistrează: a) Primirea bunului în leasing financiar: 2131 Echipamente tehnologice = 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar 29.N se achită prima chirie: Chiria plătită anual este de 10. . La 31. Valoarea justă = 31.01 . 72 .442 X % = 5121 Conturi la bănci în lei 10.442 01.N 29.000 3. pentru un bun luat în leasing financiar: . Amortizarea utilajului: Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.000 / (1 + i)3 b) Plata avansului: 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate / Contracte de leasing financiar = 5121 Conturi la bănci în lei 4.000 / (1+ i)1 + 10.000 / (1 + i)3 = 4. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: l.12)3 = 29. Rata de 12% a rezultat din următoarea ecuaţie. Altfel spus.000 lei Plăţile minimale se actualizează utilizând rata implicită a contractului de 12%: Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.N+2 10.442 31.000 / (1 + 0.442 Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă si valoarea actualizată a plăţilor minimale.000 / (1 + 0.053 3.286 8.12.714 2.577 .000 lei. Se cere să se prezinte calculele si înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract.rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.durata de amortizare este: • durata de viaţă economică.000 lei (+) Preţul de opţiune = 2.72 . Tabloul de rambursare a datoriei Data Flux Dobândă Rambursarea de datorie Soldul datoriei 0 1 2 = 4 x 12% 3 = 1-2 4 = 4 anterior -3 01.12)2 + 10.947 18.714 31. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 12%.12)3 + 2.3. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.000 lei (=) Plăţi minimale = 36.01.000 2.N 10.000 / (1 + 0.442 lei Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate.495 31.N+1 10.000 + 10. dacă va avea loc transferul de proprietate.947 666 Cheltuieli privind dobânzile 3. Conform IAS 16. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.12.053 6.219 7.valoarea reziduală este estimată la 5.000 4.000 / (1 + i)3 + 2.000 = 24.000 = 30.000 2.

195 lei Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului Rambursarea investiţiei nete 0 1 2 = 4x15% 3 = 1-2 01.526 11.279 73 . La 31.000 lei fiecare.N+1 10.000 3.N 01. de 10.12. Investiţia brută = 5.000 31.721 6. Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24.000 . în consecinţă.N încasarea primei chirii.73 • cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate.279 31.805 18. achitabile în ultima zi a anului.data începerii contractului: 1 ianuarie N.000 lei. deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă.805 b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 5.01. .221 31. .000 lei Investiţia netă = Valoarea justă = 29.805 = 8.12. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 29.N 10.000 6.805 = 5.000/(1+i)3 Din această ecuaţie se determină i. iar valoarea ei este de 3.805 lei. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea imobilizărilor etc.000 2. .valoarea reziduală este estimată la 5.000 3.805 24.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie şi partea de dobândă.durata de viaţă economică este estimată la 5 ani. .779 7. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.N+2 3. 4.000 + 3 x 10.000 / (1 + i) + 10. .01. .sunt prevăzute un avans de 5. .442/5 = 4.000 + 3.obiectul contractului: utilaj.695 8.888 346.valoarea justă a utilajului: 29.000 1.12. La 01.000 0 X 10.N+2 10.29.805 5121 Conturi la bănci în lei = % 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar Soldul investiţiei nete 4 = 4-3 29. durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.000 = 38. în exemplul nostru.305 3.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă: 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar = 2131 Echipamente tehnologice 29.000 lei.N 5.305 31. precum şi algoritmul de calcul al ratei implicite a contractului de 15%. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.000 5.12.opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an. care în cazul nostru este 15%.12.01.000 Total 38. este foarte probabil transferul de proprietate.000 / (1 + i)3 + 3.195 29.000 + 10.805 lei Dobânda aferentă contractului = 38. .000 / (1 + i)2 + 10.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 2.888 lei. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: .rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.durata contractului: 3 ani.000 8.

000 + 10.m. întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 / (1 + i)2 + 10.12.712 Soldul investiţiei nete plus cheltuielile 4 = 4-3 32.000 / (1 + i) + 10. .721 347. Astfel.000 1. Tabloul de recuperare a investiţiei Data Flux Dobânda aferentă contractului Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile directe directe 0 1 2 = 4x10% 3 = 1-2 01.000 5.288 766 Venituri din dobânzi 2. . cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului. între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: . .12. . La 31. iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%.N+2 3.N.000 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 7.183 8.000 2.000 lei.000 lei: Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţie. . Acest imobil a fost dat în folosinţă pe 1 iulie N.000 0 X 335.durata contractului: 3 ani.000 31. .122 b) încasarea avansului: 5121 Conturi la bănci în lei = 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar 5. ci diminuează veniturile din dobânzi. Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţie (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul: 32.12.s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2. şi partea de dobândă.valoarea justă a utilajului: 29.N 5.122 = 5.317 lei. 2678 Alte creanţe imobilizate / Contracte de leasing financiar = 2131 Echipamente tehnologice 32.834 11.sunt prevăzute un avans de 5.74 766 Venituri din dobânzi 3.000 5.000 u.122 27.805 lei.01. de 10.N 10. Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract.opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de-al treilea an.817 31. La 31.valoarea reziduală este estimată la 5.000 3. achitabile în ultima zi a anului. inclusiv cheltuielile directe. aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă şi au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).000 Total 38.122 19.288 31.000 lei fiecare.0007(1+ i)3 Din această ecuaţie se determină i. Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 1.obiectul contractului: utilaj.122 5121 Conturi la bănci în lei = % 10.712 7.000 lei.N+2 10.12. iar valoarea ei este de 3.N: a) Darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului: Conform IAS 17 revizuit.12.N 01. La 01. ştiind că se aplică IAS 17 „Contracte de leasing" revizuit.N+1 10.rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 15%.983 8.817 3. activul este evaluat la 74 . .N încasarea primei chirii. .data începerii contractului: 1 ianuarie N.000 2.000 / (1 + i)3 + 3.durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.017 31.01. care în cazul nostru este 10%.878 32.12. . precum şi algoritmul de calcul al ratei de 10%.000 1.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.01.

N şi la 31.500 Capital social 2.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (26.190 Capital social 2.590 Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare şi determinaţi suma plătită furnizorilor de imobilizări.12. De la data punerii în funcţiune.000 . Rezolvare: La 31.m.75 valoarea sa justă.) Activ Suma Utilaje (valoare netă) 1. ştiind că societatea foloseşte pentru evaluare modelul valorii juste. amortizarea cumulată. Rezolvare: Sold iniţial404+ Rulaj creditor404 .) Activ Suma Utilaje (valoare netă) 2.000 .m.(25.300 .N se contabilizează următoarele: .m. imobilul a fost amortizat pentru 500 u.500 Datorii + Capitaluri proprii Suma Furnizori de imobilizări 4. întreprinderea ALFA prezintă următorul bilanţ la începutul exerciţiului N: Bilanţ (în u.300 u.m. Valoarea brută a utilajului vândut este de 400 u. 2) plata furnizorilor de imobilizări.m.000 u.anularea amortizării cumulate.500 Cont la bancă 5.12.N+1. 300 u. 3) vânzarea unui utilaj la preţul de vânzare de 500 u.400 TVA de recuperat 95 Cont la bancă 3.12.590 Datorii + Capitaluri proprii Suma Furnizori de imobilizări 3.m.500 Amortizarea cumulată aferentă utilajelor este de 500 u.. valoarea justă a imobilului este de 26..N+1.m.12.25.Sold final404 75 .095 Total 5. La 31. Bilanţul după aceste operaţii se prezintă astfel: Bilanţ (în u.m. în conformitate cu IAS 40 „In vestiţii imobiliare".500)]: Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 800 La 31.300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 700 294.Rulaj debitor404 = Sold final404 Plata către furnizorul de imobilizări = Rulaj debitor404 = Sold iniţial404 + Rulaj creditor404 .m.000 Rezultat 400 Total 5. estimată la 25. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea Imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 .12. TVA 19%. Să se prezinte înregistrările contabile la 31.recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.000 Total 6.000 Total 6. In cursul exerciţiului au loc operaţiile: 1) achiziţia unui utilaj.

Efectuaţi înregistrările corespunzătoare în contabilitate. Rulaj debitor404 = 4. .190 = 2.) se referă la lichidităţi şi trebuie prezentată distinct în tabloul fluxurilor de trezorerie.vânzarea unui utilaj: 461 Debitori diverşi = % 595 7583 Venituri din cedarea activelor 500 4427 TVA colectată 95 % = 2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice 400 6583 Cheltuieli din cedarea activelor 300 2131 Echipamente tehnologice 100 292./USD) 100 Total 400 Datorii + Capitaluri proprii Suma Datorii 300 Capital social 100 Total 400 în timpul exerciţiului N+1 se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u.000 x 1.m.(1.2) = 200 u.m.190 + 1. La sfârşitul exerciţiului N+1 cursul de schimb este de 2.m.m. Rezolvare: înregistrările în contabilitate sunt următoarele: . Valoarea achiziţiei utilajului poate fi reconstituită astfel: Sold iniţial2131 + Rulaj debitor2131 . întreprinderea ALFA prezintă următorul bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Bilanţ (în u.5 u.500 u.încasarea creanţei: % = 4111 Clienţi 300 5124 Conturi la bănci în valută 200 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 100 Această diferenţă de curs valutar este realizată.m.19 = 1.500 + 500) + 400 = 1.) Activ Suma Clienţi 0 76 . în urma acestor operaţii bilanţul contabil se prezintă.achiziţia unui utilaj: % = 404 Furnizori de imobilizări 1.190 2131 Echipamente tehnologice 1.400 + 200) ./USD) 300 Cont la bancă în devize (100 USD x 1 u. Rulaj creditor404= 1.m./USD.000 4426 TVA deductibilă 190 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci 2. .500 . astfel: Bilanţ (în u.5 ./USD.m.5 .76 Soldurile sunt oferite de bilanţul contabil.500 .Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131 = (2.190 u.m.m.1) + 100 USD x (2.000 u.m.actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere (100 USD x (2.Rulaj creditor2131 = Sold final2131 Rulaj debitor2131 = Sold final2131 . întocmiţi bilanţul contabil după aceste înregistrări şi calculaţi fluxul net de trezorerie din exploatare utilizând metoda indirectă. la sfârşitul exerciţiului N+1.3.m.) Activ Suma Clienţi (100 USD x 3 u.): 5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 200 Această diferenţă de curs valutar (200 u.

77 Cont la bancă în devize (200 x 2.000 = 12.000 Capital social 15.Sold iniţial creditor161 + Rulaj debitor161 Să ne amintim că în bilanţul contabil întocmit conform OMFP nr.000 + 2. iar la sfârşitul anului este de 6.m.000 Datorii + Capitaluri proprii Suma împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 10. întreprinderea ALFA prezintă următorul bilanţ la sfârşitul exerciţiului N: Bilanţ (în u.000 Total 33.000 Cont la bancă 28.5) 500 Total 500 Datorii + Capitaluri proprii Suma Datorii 100 Capital social 300 Rezultatul exerciţiului 100 Total 500 Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă ar trebui să procedăm astfel: Rezultatul exerciţiului +100 (-) Diferenţa de curs nerealizată aferentă lichidităţilor (câştig) -200 (=) Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment -100 (-) Variaţia creanţelor clienţi -(0-300) = +300 (=) Fluxul de trezorerie din exploatare +200 295.000 u. în cursul exerciţiului N se emit 100 obligaţiuni.752/2005.000 Total 33.000 Total 25.000 Capital social 15.000 u. După această nouă emisiune de obligaţiuni bilanţul contabil se prezintă astfel: Bilanţ (în u.m. 1. Prin urmare.000 Efectuaţi înregistrările contabile legate de emisiunea obligaţiunilor şi determinaţi preţul de emisiune.000 Prima de rambursare aferentă împrumutului obligatar de la începutul anului este de 2.m.) Activ Suma Mărfuri 5.000 Datorii + Capitaluri proprii Suma împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 18.. Rezolvare: Dacă ar trebui să reconstituim fluxul de trezorerie care rezultă din vânzarea obligaţiunilor ar trebui să procedăm astfel: Sold iniţial creditor161 + Rulaj creditor161 .m. împrumutul obligatar evaluat la preţ de rambursare este corectat prin scădere cu prima de rambursare.000 u. pentru a reconstitui soldurile datoriei va trebui să adăugăm la valoarea din bilanţ prima de rambursare.000 Total 25.) Activ Suma Mărfuri 5.Rulaj debitor161 = Sold final creditor161 încasarea = Rulaj creditor161 .m. Sold iniţial creditor161 = 10.000 Cont la bancă 20.Rulaj debitor169 Rulaj creditor161 = Sold final creditor161 . 77 .

4.500 Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei (-) 27.242 Materii prime MP2 (+) 4.000 = 24. fără valoare.573 lei Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS 5. . Rezolvare: Costul de producţie se determină după cum urmează: .500 lei Costul manoperei directe în secţia S2 20. întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1. S-au efectuat următoarele înregistrări: .în Secţia 2.000 + 6.000 280.000 lei M3 1. .500 lei Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei 27.000 8.000 .500 Manoperă directă S2 (+) 20.000 u.000 lei Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.12.în Secţia 3. produsul secundar PS şi deşeul D.000 12. de asemenea.încasarea contravalorii obligaţiunilor: 5121 Conturi la bănci = 461 Debitori diverşi 8.lei Elemente Valoare Produs intermediar PI (+) 292. MP 1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar Pil care este transferat fără stocaj în secţia 2.000 MP3 (+) 1.m.000 .242 lei Costul materiilor prime consumate este de: M2 4. MP2 şi MP3. .m.871 lei Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12. un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D. operaţie în urma căreia se obţin produsul finit PF.000 u. PS este tratat pentru a putea fi comercializat.în Secţia 4. Nu s-au rambursat împrumuturi obligatare.subscrierea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 461 Debitori diverşi 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor . încasarea = 12.000 = 8.000 4.250 lei Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) 3. care este deversat si generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului.000 u.000 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile (+) 4. Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă: .78 Sold final creditor161 = 18. Rezultă că: Rulaj creditor161 = 24.000 + O = 12. la Pil se adaugă MP2 si MP3.600 lei Calculaţi costul produselor finite conform I AS 2 „Stocuri".în Secţia 1. D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat. Din procesul de producţie se obţin.871 Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei (+) 12. Se cunosc următoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292.573 78 .m.

Calculaţi cheltuielile indirecte repartizate asupra produsului P.250 de produse angro. întreprinderea PROD SA consideră următoarele cheltuieli ca fiind indirecte: Cheltuieli lei Materiale consumabile 1. Rezolvare: 1.000 Ajustări de valoare 5.600 Costul de producţie al produsului finit PF 305.000 Energie 5.000 ore manoperă 2. 4.000 Servicii de la terţi 500 Cheltuieli de personal 30. Vânzare angro. 2.000 Aceste cheltuieli sunt alocate diverselor centre de analiză: Aprovizionare. Calculaţi suma repartizată de la centrul auxiliar către centrele principale.79 Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS (-) 5. Specificare Încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul Vânzare angros Materiale consumabile 1000 x 5 % = 50 1000 x 5 % = 50 1000 x 10 % = 100 1000 x 50 % = 500 1000 x 30 % = 300 Energie 5000 x 50 % = 2500 5000 x 20 % = 1000 5000 x 20 % = 1000 5000 x 5 % = 250 5000 x 5 % = 250 79 . 1.250 Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele care s-ar obţine în condiţii normale) (+) 3. Desen.000 Amortizare 10.500 produse vândute Presupunem că produsul P necesită 200 ore de manoperă şi 500 ore-maşină şi că din acest produs se vând 750 de produse cu amănuntul si 1.000 ore-maşină 1. Vânzare cu amănuntul.890 Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 305.000 Impozite şi taxe 2.250 produse vândute 2. precum şi volumul acestora sunt prezentate în tabelul următor: Centrul Desen Producţie Vânzare cu amănuntul Vânzare angro Baza de repartizare Ora de manoperă Ora-maşină Produsul vândut Produsul vândut Volumul bazei de repartizare 1. Calculaţi costul unei unităţi de bază de repartizare în fiecare centru. Calculaţi suma cheltuielilor indirecte ataşate fiecărui centru de analiză. după următoarea schemă de repartizare (în procente): Cheltuieli/centre încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul Vânzare angro Materiale consumabile 5 5 10 50 30 Energie 50 20 20 5 5 Servicii de la terţi 40 10 50 Cheltuieli de personal 5 35 40 10 10 Impozite şi taxe 20 50 30 Amortizare 20 20 20 20 20 Ajustări de valoare 40 60 Singurul centru auxiliar este centrul de încălzire. Acesta prestează servicii astfel pentru celelalte centre: încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul Vânzare angro -100% +20% +50% +10% +20% Bazele de repartizare alese pentru fiecare centru. 3.890 436. Producţie.

690 lei: 4. Cheltuieli indirecte: Desen: 13.250 u.000 ore maşină = 9.m.250 produse = 5.040 Producţie: 15.290 = 10.008 lei Producţie: 9.250 u.800 ataşate centru 2.m.1625 lei pe oră maşină Vânzare cu amănuntul: 9.040 lei: 1.000 ore manoperă = 15.100 + 3.5% 8ani 681 472 = = 281 7584 11.276 lei pe produs vândut x 1.1625 lei pe oră maşină x 500 ore = 4.450 x 50 % = 3.450 x 10 % = 645 6.290 = 15.667 lei Vânzare angros: 10. şi care va fi amortizată conform metodei degresive pe o durată de 8 ani.400 469.325 Vânzare cu amănuntul: 8.m.m. d) înregistrare amortizare 90.25 lei Vânzare cu amănuntul: 7. Desen: 15.m.100 8.450 13.556 lei pe produs vândut Vânzare angros: 10. Rezolvare: a) achiziţie instalaţie 90.000 u.690 lei: 2.400 + 1.225 6.581.290 6.m.750 15.690 Costuri unitare: Desen: 15. 6.m. 213 = 404 90. e) transfer subvenţie la venituri 6.750 + 1.450 6.250 u.000 u.345 lei 500 x 50 % = 250 30000 x 10 % = 3000 2000 x 30 % = 600 10000 x 20 % = 2000 5000 x 60 % = 3000 9. La 01.225 = 18.325 lei : 2. Încălzire Desen Producţie Vânzare cu amănuntul Vânzare angros Total 6. c) încasare subvenţie 50.000 u.m.290 3.m. o întreprindere obţine o subvenţie de 50.445 lei: 1.000 u.000 u. 445 = 472 50.040 lei pe oră manoperă x 200 ore = 3. pentru a achiziţiona o instalaţie.000 u.250 u. 8ani 12 100 = 12 .450 20 % = 1. b) primire subvenţie 50.07.445 Vânzare angros: 9.000 u. al cărei cost este de 90.500 produse vândute = 4.040 lei pe oră manoperă Producţie: 18.276 lei pe produs vândut 4.556 lei pe produs vândut x 750 produse = 5.250 produse vândute = 7.800 + 645 = 9.000* rata amortizării lineare = 100 6 *2* = 11.m.450 x 20 % = 1.000 u.m.80 Servicii terţi 500 X 40 % = 200 500 x 10 % = 50 Cheltuieli personal 30000 x 5 % = 1500 30000 x 35 % = 10500 30000 x 40 % = 12000 30000 x 10 % = 3000 Impozite şi taxe 2000 x 20 % = 400 2000 x 50 % = 1000 Amortizare 10000 x 20 % = 2000 10000 x 20 % = 2000 10000 x 20 % = 2000 10000 x 20 % = 2000 Ajustări de valoare 5000 x 40 % = 2000 Total cheltuieli indirecte 6. 512 = 445 50. Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N ştiind că societatea recunoaşte subvenţia primită în categoria veniturilor în avans.N.250 u.m. 11.m. 80 .

25% peste un an şi 25% peste doi ani.485.5%*2* 6 = 6.739 Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient să se calculeze dobânzile teoretice la soldul creditului rămas.6.000..263 u.476 u.000.4. Condiţiile de decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului.000 * 12.052 Se poate considera că preţul de vânzare conţine venituri din dobânzi în sumă de 100.20% peste doi ani. adică: .000 lei.05 1.190.514.81 50.în numele exerciţiului N: (96. .m.000.000 -18.10.000 lei peste un an.761 = 1.261 .000 lei peste doi ani.190.739 u. o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.263 .485.476 *) Soldul acestui cont se scade din valoarea creanţei clienţi în bilanţ. eşalonabile pe cele două exerciţii de credit.000.50.în exerciţiul N+1: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 1.m.261 = 3.261 1.000 lei la semnarea contractului.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 96.761 lei Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20. Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de: 10.239 lei. 12 56.000 . La 1 ianuarie N.000 u. .261 Venituri în avans*) 3. Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciţii în conformitate cu IAS 18 „Venituri".324.50% la semnarea contractului. La 1 ianuarie N.000 = 96. Rezolvare: Valoarea actualizată a încasărilor legate de tranzacţie este de: 50.000.000. Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul: La 1 ianuarie N: . Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele: .m.m.75.514.vânzarea pe credit: 81 .485.000 / (1 + 10%) + 4. Care sunt calculele si înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Sumele nominale care vor fi încasate de întreprindere sunt de: .000) x 5% = 2. Repartizarea veniturilor în avans la venituri financiare va genera următoarele înregistrări: . .485.în numele exerciţiului N+1: (96. la o rată de 10%.000 + 2. .000.000 / (1 + 10%)2 = 18. o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.324.000.în exerciţiul N: Venituri în avans = Venituri din dobânzi 2.485.96.000 + 6. 352. Se estimează că întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiară.000 + 25. Se estimează că societatea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa bancară la o rată de 5%.30% peste un an.000 + 25.m.261 .324.250 u. .263) x 5% = 1. înregistrarea vânzării stocului de mărfuri: Clienţi = % 100.

La 1 octombrie N.m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1: 47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 364 La l ianuarie N+2: încasarea ultimei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 4. Pe 1 iunie N+1. Rezolvare: Dividendele primite pe 1 iunie N vor fi descompuse astfel: . în al doilea an. obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 lei (adică 3.000 360. .m.. Pentru a determina dobânda pentru primul an.752/2005 şi creând conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune.achiziţia acţiunilor BETA: 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate = 5121 Conturi la bănci în lei 2. La 31 decembrie N: .761 lei. de 876 lei.239 Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.m.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1. şi se deduce suma plătită de client de 6.000 de acţiuni ALFA la un preţ unitar de 5. s-au achiziţionat 1.000 = 8.761 = 876 lei. în valoare de 600 lei.încasarea imediată: 5121 Conturi la bănci = 411 Clienţi în lei 10. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1.000 Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi dreptul de a încasa dividende.82 411 Clienţi % 20.dividende aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (ianuarie-septembrie N): 1. mai puţin avansul primit. la societatea ALFA s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exerciţiului N: 50 u.încasarea primei rate: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 6. aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior: 10% x 8. ALFA devine societate afiliată. = 82 .637 x 10%).500 u. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1. Prin achiziţia acestor acţiuni. inspirându-se din planul existent în OMFP nr. Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor. 1.000 La 28 octombrie N: .000 La 31 decembrie N+1: .239 lei) conform prevederilor IAS 39.761 47X Venit necâştigat 1.000 lei). El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nicio încasare în contul perioadelor viitoare. conform IAS 18 „Venituri". întreprinderile care aplică referenţialul IAS si IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi.încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-1 (reprezintă o recuperare a costului de achiziţie): 5121 Conturi la bănci în lei = 501 Acţiuni deţinute la entităţi afiliate 600 63. în bilanţ. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. la care se adaugă dobânda pentru primul an. dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul" clientului după primul an (8. adică 18.761 lei.000 x 50 x 9/12 = 37.000 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 18. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La 1 octombrie N: . considerăm că între¬prinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului.000 u. Potrivit poziţiei Ministerului Economiei şi Finanţelor.înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N: 47X Venit necâştigat = 766 Venituri din dobânzi 876 La l ianuarie N+1: ./acţiune.761 -10.

Rezolvare: în cazul în care societatea recunoaşte subvenţia la venituri vor fi operate următoarele înregistrări: .900. o întreprindere obţine o subvenţie de 3.900.achiziţia acţiunilor (1. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .000.000 x 50 x 3/12 = 12.000. în anul N+1. conform IAS 21.înregistrarea facturii de apă aferente lunii februarie N: % = Furnizori 11. pentru finanţarea consumului de apă în luna februarie N.m. ştiind că se foloseşte metoda înregistrării subvenţiilor la venituri.000 u.000 u.000.m.000.83 .000 69.500 u.500 Acţiuni 37.m. plus TVA 19%.primirea subvenţiei de exploatare.000 70.la 31 decembrie N: 3. 83 . generează următoarea înregistrare: Alte cheltuieli din exploatare = Conturi curente la bănci 3. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii M la 1 septembrie şi la 31 decembrie N.000.000 Cheltuieli cu energia şi apa 10. acordarea împrumutului (2. recunoaşterea diferenţelor de curs (2.000 franci filialei sale elveţiene F. administraţia publică a informat întreprinderea că. o întreprindere obţine o subvenţie de 3.la 1 septembrie N: 3 lei/franc.000. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de 10.m. societatea românească M a acordat un împrumut de 2. ştiind că se foloseşte metoda deducerii subvenţiei.): Acţiuni = Conturi curente la bănci 5.m. plus TVA 19%.000. la 10 martie N: Conturi curente la bănci = Venituri din subvenţii de exploatare 3.m. La 10 martie N. o întreprindere obţine o subvenţie de 3. La 1 septembrie N.000 franci x 0. înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .000 u. Să se contabilizeze factura de apă şi primirea subvenţiei în conformitate cu IAS 20. pentru finanţarea consumului de apă în luna februarie N. în N+1.m. din motive întemeiate.000. La 10 martie N. rambursarea subvenţiei.000 = 5. Cursul monedei elveţiene a suportat următoarea evoluţie: . Să se contabilizeze factura de apă şi primirea subvenţiei în conformitate cu IAS 20.1 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs 200. La 10 martie N. .000 franci x 3 lei/franc): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 6.dividende aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (octombrie-decembrie N): 1.constatarea dreptului de încasare a dividendelor: Debitori diverşi = % 50. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de 10.000.000 .000 68. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de 10.000 u. de fapt.000 u.000 u.000. caracterul unei finanţări permanente.la 1 septembrie N.000.000 x 5.000 u. Să se contabilizeze rambursarea subvenţiei în conformitate cu IAS 20.000 Venituri din dividende 12.000 .500 95.000. este obligată să ramburseze integral subvenţia pentru consumul de apă pe care o primise în exerciţiul precedent.000 TVA deductibilă 1. pentru finanţarea consumului de apă în luna februarie N.1 lei/franc.la 31 decembrie N.000. Rezolvare: Indiferent de metoda pe care o utilizase societatea pentru contabilizarea subvenţiei primite.m. Acest împrumut are.000.000.000 .

costul mărfurilor vândute 800 lei. După o săptămână se primeşte factura. iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei. După o săptămână se primeşte factura. Rezolvare: 1.000. La 10.900.02. în baza avizului de însoţire.190 84 .000 .facturi nesosite = 401 Furnizori 1.900.000 4428 TVA neexigibilă 190 2.02. iar aceasta cuprinde un cost de 900 lei. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.primirea subvenţiei de exploatare. Primirea facturii: 408 Furnizori . în baza avizului de însoţire.facturi nesosite 1. TVA 19%.000 Cheltuieli cu energia şi apa 10. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.000 lei.înregistrarea facturii de apă aferente lunii februarie N: % = Furnizori 11. La 10. la 10 martie N: Conturi curente la bănci = Cheltuieli cu energia şi apa 3.190 371 Mărfuri 1.000 lei.000 385.N. Primirea facturii: 408 Furnizori . în baza avizului de însoţire. Rezolvare: 1. iar aceasta cuprinde un cost de 1. Rezolvare: 1. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % = 408 Furnizori . TVA 19%.000 4428 TVA neexigibilă 190 2. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţi . TVA 19%.000 TVA deductibilă 1. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.000 lei. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1.84 Rezolvare: în cazul în care societatea deduce subvenţia din cheltuielile cu apa vor fi operate următoarele înregistrări: .190 371 Mărfuri 1.190 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 190 % = 401 Furnizori 119 371 Mărfuri 100 4426 TVA deductibilă 19 388. Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire: % = 408 Furnizori . TVA 19%.000.190 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 190 % = 371 Mărfuri 238 401 Furnizori 200 4426 TVA deductibilă 38 387. La 10.200 lei. TVA 19%.02. TVA 19%.facturi nesosite 1.facturi nesosite = 401 Furnizori 1.N.N. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.facturi de întocmit = % 1. Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii. societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.

000 lei. Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii. La 10. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile =371 Mărfuri 800 3. în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar". TVA 19%.000 4428 TVA neexigibilă 190 2. primirea împrumutului (100.8 lei.02.facturi de întocmit = % 1.190 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 190 4111 Clienţi = % 238 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 200 4427 TVA colectată 38 80. .facturi de întocmit 1.0 lei.000 190 85 . caracterul unei finanţări permanente. Rezolvare: în contabilitatea societăţii F se vor înregistra următoarele: .85 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 TVA neexigibilă 2.8 lei/euro): Conturi curente la bănci = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 380. Rezolvare: 1. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi . După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura.000 euro filialei F din România. Acest împrumut are. La 15 aprilie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: . 1. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 800 3. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: . de fapt. primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N.000 euro x 0. TVA 19%.000 euro filialei franceze F. iar aceasta cuprinde un preţ de 1. la F. Acest împrumut are.N. societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1. societatea franceză M a acordat un împrumut de 100. costul mărfurilor vândute 800 lei.000 . Să se contabilizeze. în baza avizului de însoţire. La 15 aprilie N. de fapt.la 31 decembrie N: 4.000 euro x 3. recunoaşterea diferenţelor de curs (100.la 31 decembrie N.190 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.8 lei.facturi de întocmit 1.200 lei.la 15 aprilie N: 3. societatea românească M a acordat un împrumut de 100. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire: 418 Clienţi . După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura: 4111 Clienţi = 418 Clienţi .la 15 aprilie N.la 15 aprilie N: 3.2 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = Alte împrumuturi si datorii asimilate 20. caracterul unei finanţări permanente.190 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 190 % = 4111 Clienţi 119 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 100 4427 TVA colectată 19 386.000 79.

acordarea împrumutului (100. la 25 decembrie N. la M.2 lei. .500 u. recunoaşterea diferenţelor de curs (100.dobânzile aferente perioadei în care societatea nu a deţinut titlurile (1 august N-1 . în numele obligaţiunilor. La 25 noiembrie N.000 euro. Dobânda anuală pentru fiecare obligaţiune: 60 u.000 .12.9 lei.000 Venituri din dobânzi 1.la 31 decembrie N: 4.000 61. societatea încasează.31 aprilie N): 100 x 60 x 9/12 = 4. 1 euro = 3.N. o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.la 25 noiembrie N. 1 euro = 3. Pe 1 august N. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat aferent creanţelor clienţi la 31.12.m.9 lei/euro): Clienţi = Venituri din vânzarea produselor 39.2 = 32. societatea X vinde produse unui client extern la un preţ de 10. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N.000 euro x 3.000 x 3.500 77. dobânda aferentă perioadei 1 august N-1 .000 euro.achiziţia obligaţiunilor (100 x 2. încasarea creanţei faţă de clienţi (10. în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar". acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N.la 25. Rezolvare: în contabilitate se vor înregistra următoarele: .la 31 decembrie N.000 euro x 0. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţelor: 10. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzilor în conformitate cu IAS 18 „Venituri". societatea a achiziţionat 100 de obligaţiuni la un preţ unitar de 2.000 u. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N.000 euro x 1 leu/euro): Conturi curente la bănci = % 40.încasarea cuponului: Conturi curente la bănci = % 6. Presupunem că diferenţele de curs valutar nerealizate nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.000 = 200.30 iulie N): 100 x 60 x 3/12 = 1. 1 euro = 3 lei. Rezolvare: Cuponul încasat pe 1 august N va fi descompus astfel: .. înregistrările contabile aferente exerciţiului N vor fi următoarele: .000 .000 .dobânzile aferente perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile (1 mai N .N. Rezolvare: în contabilitatea societăţii M se vor înregistra următoarele: .la 31 decembrie N. Să se contabilizeze.la 25.30 iulie N.8 lei/euro): împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 380.000 Venituri din diferenţe de curs 1.0 lei. .N.2 lei/euro): împrumuturi acordate filialelor = Venituri din diferenţe de curs 20.000 lei 86 . cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel: .000 euro x 3.la 15 aprilie N.11. La 25 noiembrie N. La 1mai N.m.m.m.500 u.86 . Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor. vânzarea produselor (10. în exerciţiul N.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.000 Clienţi 39. Contravaloarea produselor vândute urmează a fi încasată pe 25 februarie N+1.500 Obligaţiuni 4. Cota de impozit pe profit este de 16%.m. 1 euro = 4.0 lei.): Obligaţiuni = Conturi curente la bănci 200.000 u.000 93.

N-2.12. Durata de viaţă fizică a activului este de 7 ani. mijloace de transport.000 4426 TVA deductibilă 1.achiziţia utilajului: % = 404 Furnizori de imobilizări 11.m.500 .000 . Presupunem că la 3 1 . animale şi plantaţii 10.000): 212 Construcţii din reevaluare = 105 Rezerve 2. Să se facă înregistrările contabile pentru: 1.anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 2.06.5 mii Valoarea netă contabilă la 31. 1 2.5 = 180 mii Valoarea recuperabilă = 216 mii Aprecierea = 36 mii VNC pe care ar fi avut-o activul dacă nu ar fi fost depreciat = 300 . TVA 19%.Valoarea reziduală = 147.500 lei (valoarea netă reevaluată). 2. amortizarea pentru anul N+1 şi reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda reevaluării valorii rămase. Să se analizeze situaţia la 31. se reia la venituri o ajustare de 36 mii. Rezolvare: .m. Să se calculeze şi să se contabilizeze amortizarea imobilizării în exerciţiul N+1 în conformitate cu IAS 1.reevaluarea valorii nete (10. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.N = 225 .N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10. societatea a constatat o pierdere de 75 . există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat.000 lei Diferenţă temporară impozabilă = 2. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = Costul de achiziţie . Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani.amortizarea în primul an de utilizare este de 10.2 x 300/10 = 240 mii Valoarea activului poate fi crescută până la 216 mii (valoarea recuperabilă).m. La 3 1 .N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.2 x 22. întreprinderea achiziţionează un echipament la un cost de 147. dar conducerea estimează vânzarea lui după 5 ani de utilizare.75) / 10 ani = 22.000/5 = 2. animalelor si plantaţiilor 2.12.900 213 Instalaţii.000 / 5 ani = 20.000: Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea echipamentelor 20.000 Cheltuiala cu amortizarea în N+1 = 100.000 u.000 = 100.000 lei.8.6 „Imobilizări corporale". La 3 1 .000 u.500 lei .000 Valoarea contabilă netă la sfârşitul primului an: 8. mijloacelor de transport. La 30.000 lei Datorie de impozit amânat: 2.000 lei.000 u.000 lei: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2811 Amortizarea instalaţiilor.000 lei. Rezolvare: Amortizarea anuală pentru N-1 şi N = (300 .000 . 1 2.12.000 lei Valoarea justă a acestui utilaj: 10. achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N.900 .12.87 Baza de impozitare a creanţelor: 10.000 x 3 = 30.000 x 16% = 320 lei Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 320 23.500 87 .N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10. Valoarea reziduală este estimată la 47.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" şi să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate. La 30 decembrie N.12. La 31. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.47.000 119.N-2 şi la 31. 6. N.

500/8.625 . Subvenţia virată la venituri în exerciţiul N: 2. Subvenţia rămasă de virat: 14.625 . si care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani.3125 = 2.000 u.900 213 Instalaţii.06. animalelor şi plantaţiilor 2. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.500 lei Coeficient de reevaluare: 10.000 lei.000 lei Valoarea justă a acestui utilaj: 10. animale şi plantaţii 10. Rambursarea subvenţiei.000 66. La 30. Să se contabilizeze achiziţia imobilizării. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear. amortizarea anului N+1 şi reevaluarea. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.amortizarea în primul an de utilizare este de 10. în exerciţiul N+1.3125 = 13.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani. mijloace de transport.000 u.400.000.000. Cheltuiala generată de rambursarea subvenţiei: 400. animalelor şi plantaţiilor (2.000. achiziţia mijlocului de transport şi amortizarea anului N.achiziţia utilajului: % = 404 Furnizori de imobilizări 11.m.m. în funcţie de o durată normală de utilizare de 5 ani. o întreprindere obţine o subvenţie de 16.500 lei (valoarea netă reevaluată).000/5 = 2.000 Subvenţii pentru investiţii 14. TVA 19%.400.000. ştiind că se foloseşte metoda contabilizării subvenţiei la venituri în avans.000 u.000. Să se facă înregistrările contabile pentru: 1.000 x 1.125 Amortizare cumulată reevaluată: 2.10.000 x 1.000.N.3125 Valoare brută reevaluată: 10.12.m. La 30.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fără TVA de 10. ştiind că la data primirii sale subvenţia se înregistrase la venituri în avans. 88 .000 u.000 = 1.000 4426 TVA deductibilă 1. subvenţia primită în postul „Subvenţii pentru investiţii": Subvenţia primită în exerciţiul N: 16.contabilizarea reevaluării: 212 Construcţii (13.06.m. o întreprindere obţine o subvenţie de 16.N.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la valoarea justă de 10. Să se contabilizeze rambursarea subvenţiei în conformitate cu IAS 20.900 .500 71.000 lei: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2811 Amortizarea instalaţiilor.m. Rezolvare: . dacă se utilizează metoda reevaluării valorii brute si a amortizării cumulate. mijloacelor de transport.000 u.000 x 90% = 14.06.000 u.000 Valoarea contabilă netă la sfârşitul primului an: 8. La 31.000. Presupunem că în exerciţiul N+1 societatea a fost obligată să ramburseze 90% din subvenţia pentru investiţii pe care o primise în exerciţiul precedent.000. Rezolvare: Societatea înregistrase.2. 2.000) = % 3.000 Alte cheltuieli de exploatare 400.88 120. în exerciţiul N.000) 625 105 Rezerve din reevaluare 2.000 u.m.125 2811 Amortizarea instalaţiilor. mijloacelor de transport. Administraţia publică condiţionează acordarea subvenţiei de angajarea a trei absolvenţi pentru o durată minimă de un an.000.m. va genera următoarea înregistrare: % = Conturi curente la bănci 14.m.000 u. Subvenţia care trebuie rambursată în N+1 16.125 . primirea subvenţiei şi tratamentul subvenţiei în exerciţiul N în conformitate cu IAS 20.000 u. La 30.

89
Rezolvare: Cheltuielile privind amortizările şi veniturile din subvenţii primite, ca si incidenţa lor asupra rezultatului, se prezintă astfel: Anul Cheltuieli privind amortizarea Venituri din subvenţii primite Incidenţa asupra rezultatului (1) (2) (3) = (l)-(2) N -5.000.000 2.000.000 -3.000.000 N+1 -10.000.000 4.000.000 -6.000.000 N+2 -10.000.000 4.000.000 -6.000.000 N+3 -10.000.000 4.000.000 -6.000.000 N+4 -5.000.000 2.000.000 -3.000.000 -40.000.000 16.000.000 -24.000.000 Pentru exemplificare, în exerciţiul N vor fi operate următoarele înregistrări: - achiziţia utilajului industrial, la 30.06.N: Instalaţii, mijloace de transport, animale şi plantaţii = Furnizori de imobilizări 40.000.000 - primirea subvenţiei pentru investiţii, la 30.06.N: Subvenţii de primit = Subvenţii pentru investiţii 16.000.000 - înregistrarea cheltuielilor privind amortizările, la 31.12.N: Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale = Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor - virarea unei părţi din subvenţie la veniturile exerciţiului curent, la 31.12.N: Subvenţii pentru investiţii = Alte venituri din exploatare 2.000.000

5.000.000

67. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani. Să se contabilizeze achiziţia imobilizării, primirea subvenţiei şi tratamentul subvenţiei în exerciţiul N în conformitate cu IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda deducerii subvenţiilor pentru investiţii din costul activului. Rezolvare: Prin aplicarea metodei deducerii subvenţiilor, echipamentul ar fi contabilizat la o valoare de 40.000.000 - 16.000.000 = 24.000.000 u.m. Utilizând aceeaşi metodă de amortizare, deprecierile anuale vor fi de: - în exerciţiul N: 24.000.000 x 25% x 6/12 = 3.000.000 u.m.; - în fiecare dintre exerciţiile N+1 - N+3: 24.000.000 x 25% = 6.000.000 u.m.; - în exerciţiul N+4: 24.000.000 x 25% x 6/12 = 3.000.000 u.m. Se poate constata că incidenţa asupra rezultatului este similară cu cea relevată de aplicarea primei metode. Pentru exemplificare, în exerciţiul N vor fi operate următoarele înregistrări: - achiziţia utilajului industrial, la 30.06.N: Instalaţii, mijloace de transport, animale şi plantaţii = Furnizori de imobilizări 40.000.000 - primirea subvenţiei pentru investiţii, la 30.06.N: Subvenţii de primit = Instalaţii, mijloace de transport, animale şi plantaţii 16.000.000 - înregistrarea cheltuielilor privind amortizările, la 31.12.N: Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale = Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.000.000 72. La 30.06.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 16.000.000 u.m. pentru a achiziţiona o instalaţie al cărei cost este de 40.000.000 u.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 4 ani. Administraţia publică condiţionează acordarea subvenţiei de angajarea a trei absolvenţi pentru o durată minimă de un an. Presupunem că în exerciţiul N+1 societatea a fost obligată să ramburseze 90% din subvenţia pentru investiţii pe care o primise în exerciţiul precedent. Să se contabilizeze rambursarea subvenţiei în conformitate cu IAS 20, ştiind că la data primirii sale subvenţia se dedusese din valoarea activului. Rezolvare:

89

90
Societatea imputase, în exerciţiul N, subvenţia primită asupra costului de achiziţie al utilajului industrial. Rambursarea subvenţiei, în exerciţiul N+1, va genera următoarea înregistrare: Instalaţii, mijloace de transport, animale şi plantaţii = Conturi curente la bănci 14.400.000 Amortizarea cumulată care ar fi fost înregistrată în absenţa subvenţiei este recunoscută pe cheltuieli. 274. La 31 decembrie N se cunosc următoarele valori contabile: cont 301 = 20.000 u.m., cont 391 = 8.000 u.m.; cont 371 = 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1 valorile contabile sunt: cont 301 = 21.000 u.m. şi cont 371 = 35.000 u.m., iar cele de inventar: cont 301 = 21.000 u.m. şi cont 371 = 30.000 u.m. Care sunt efectele în situaţiile financiare ale anului N+1? Rezolvare: - ajustarea de valoare pentru materii prime este anulată: 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8.000 - şi se constituie o ajustare de valoare pentru mărfuri: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor

5.000

17. La 31.12.N există indicii că un utilaj a pierdut din valoare. Informaţiile disponibile privind utilajul respectiv sunt: - costul de achiziţie al utilajului 4.000.000 u.m.; - pentru achiziţia utilajului s-a făcut apel la un credit care generează cheltuieli anuale cu dobânzile de 20.000 u.m.; - preţul de vânzare al unui produs realizat cu ajutorul utilajului 1.000u.m.; - costul de producţie pe unitatea de produs 750 u.m. Se estimează că toate veniturile şi cheltuielile vor creşte cu 3% pe an din cauza inflaţiei. în anul N, s-au vândut 2.000 bucăţi de produs, dar societatea estimează că volumul vânzărilor va creşte cu 5% pe an. în anul N+2, utilajul va face obiectul unei revizii prin care se doreşte menţinerea acestuia la nivelul performanţelor estimate iniţial. Cheltuielile estimate cu revizia sunt de 15.000 u.m. De asemenea, în anul N+3, se va proceda la o reparaţie capitală prin care să se mărească performanţele utilajului. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 25.000 u.m. Utilajul va fi vândut la sfârşitul exerciţiului N+6. Valoarea reziduală a utilajului este estimată la 30.000 u.m. Să se identifice fluxurile de trezorerie care vor fi utilizate pentru calculul valorii de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Rezolvare: Fluxurile de trezorerie luate în calcul: - nu includ investiţiile viitoare (care ameliorează nivelul de performanţă), costurile finanţării (dobânda), impozitul asupra rezultatului; - includ reparaţiile curente, fluxurile care vor fi recuperate prin vânzare la sfârşitul duratei de utilitate. N+1: Cantitate = 2.000 x 1,05 = 2.100; flux net pe produs = (1.000 - 750) x 1,03 = 257,5; Flux = 2.100 x 257,5 = 540.750. N+2:

90

91
Cantitate = 2.100 x 1,05 = 2.205; flux net pe produs = 257,5 x 1,03 = 265,225; Flux = 2.205 x 265,225 - 15.000 x (1,03)2 = 568.907,6. N+3: Cantitate = 2.205 x 1,05 = 2.315; flux net pe produs = 265,225 x 1,03 = 273,18; Flux = 2.315 x 273,18 = 632.411,7. N+4: Cantitate = 2.315 x1,05 = 2.431; flux net pe produs = 273,18 x 1,03 = 281,38; Flux = 2.431 x 281,38 = 684.034,8. N+5: Cantitate = 2.431 x 1,05 = 2.552; flux net pe produs = 281,38 x 1,03 = 289,82; Flux = 2.552 x 289,82 = 739.620,6. N+6: Cantitate = 2.552 (creşterile pot fi estimate fiabil pe o durată de 5 ani; dincolo de această durată trebuie justificată utilizarea unei rate de creştere); flux net pe produs = 289,82 x 1,03 = 298,51; Flux = 2.552 x 298,51 + 30.000 x (1,03)6 = 797.619. 285. La 31.12.N societatea GAMA determină valoarea recuperabilă pentru un utilaj pe care intenţionează să-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistrează la această dată un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei. GAMA trebuie sau nu să ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce? Rezolvare: Preţul de vânzare obţinut pe utilaj confirmă valoarea recuperabilă a acestuia. Decizia de a ceda utilajul fusese luată înainte de 31.12.N, iar scăderea preţului reflectă condiţii existente înainte de data bilanţului. ALFA suplimentează provizionul pentru deprecierea utilajului: 6813 = 2913 5.000 37. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobânzile de plătit de 1.000 u.m. Presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciţiul financiar în care generează fluxuri de trezorerie, în decembrie N, a apărut o reglementare conform căreia, începând cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va creste de la 30% la 35%. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N, în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Rezolvare: Valoarea contabilă a datoriei: 1.000 u.m. Baza de impozitare a datoriei: 0 u.m. Diferenţă temporară deductibilă: 1.000 u.m. Activul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 35% x 1.000 = 350 u.m. 43. La 31.12.N, societatea deţine un utilaj cu valoarea contabilă de 100.000 u.m. şi baza de impozitare de 80.000 u.m. La deschiderea exerciţiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 1.000 u.m. în cursul exerciţiului N, cota de impozit pe profit a crescut de la 25% la 30%. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în exerciţiul N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".

91

92
Rezolvare: Pasiv de impozit amânat la deschiderea exerciţiului = 1.000 u.m. Pasiv de impozit amânat la deschiderea exerciţiului ajustat = (1.000 x 30%)/25% = 1.200u.m. Ajustarea impozitului amânat datorată modificării de cotă = 1.200 -1.000 = 200 u.m. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 200 La 31.12.N: Valoarea contabilă a utilajului: 100.000 Baza de impozitare a utilajului: 80.000 Diferenţă temporară impozabilă: 20.000 Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.12.N = 20.000 x 30% = 6.000 u.m. Pasivul amânat care trebuie înregistrat în numele exerciţiului curent = 6.000 -1.200 = 4.800 u.m. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 4.800 337. La 31.12.N, societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u.m.) Valoare de piaţă (în u.m.) Mărfuri M1 10.000 9.500 Mărfuri M2 8.000 8.300 Mărfuri M3 30.000 32.000 Mărfuri M4 5.000 4.200 Total 53.000 54.000 Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare. Să se evalueze stocurile la 31.12.N în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată. Rezolvare: Testul valorii minime dintre cost şi valoarea netă de realizare se efectuează pentru fiecare articol din stoc, luat separat. Ca urmare, valoarea stocului în bilanţul de la închiderea exerciţiului N este: Articole Minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare (în u.m.) Mărfuri M1 9.500 Mărfuri M2 8.000 Mărfuri M3 30.000 Mărfuri M4 4.200 Total 51.700 Rezultă o pierdere de valoare de 53.000 - 51.700 = 1.300 u.m., care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere: Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante = Provizioane pentru deprecierea stocurilor 1.300 394. La 31.12.N, societatea X deţine în stoc următoarele articole: Articole Cost de achiziţie (în u.m.) Valoare realizabilă netă (în u.m.) Mărfuri M1 20.000 18.000 Mărfuri M2 16.000 17.000 Mărfuri M3 60.000 65.000 Mărfuri M4 10.000 9.000 Total 106.000 109.000 Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar, în conformitate cu IAS 2, şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată. Rezolvare: Articole Cost de achiziţie (în u.m.) Valoare realizabilă netă (în u.m.) Valoare în bilanţ

92

93
0 1 2 3 = min (1,2) Mărfuri M1 20.000 18.000 18.000 Mărfuri M2 16.000 17.000 16.000 Mărfuri M3 60.000 65.000 60.000 Mărfuri M4 10.000 9.000 9.000 Total 106.000 109.000 103.000 Pierderea din depreciere = 106.000 - 103.000 = 3.000 u.m. 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 3.000 u.m. 333. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 216.000 u.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 si să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36. Rezolvare: La 31.12.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u.m.: Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor si plantaţiilor 75.000 în urma acestei înregistrări valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 - 75.000 = 225.000 u.m. Analiza situaţiei la 31.12.N: - amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 si N: 2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani = 45.000 u.m. - valoarea contabilă netă a utilajului la 31.12.N: 225.000 - 45.000 = 180.000 u.m. - amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u.m. / 10 ani = 30.000 u.m. - valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 - 2 x 30.000 = 240.000 u.m. Diminuarea pierderii cu 36.000 u.m. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.000 u.m. (egală cu valoarea recuperabilă), care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.000 u.m.). Provizioane pentru deprecierea echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 36.000 24. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se analizeze situaţia la 31.12.N-2 si la 31.12.N în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor" şi să se contabilizeze deprecierile (reluările de depreciere) constatate. Rezolvare: Amortizarea anuală pentru N-1 şi N = (300 - 75) / 10 ani = 22,5 mii Valoarea netă contabilă la 31.12.N = 225 - 2 x 22,5 = 180 mii Valoarea recuperabilă = 255 mii Aprecierea = 75 mii VNC pe care ar fi avut-o activul dacă nu ar fi fost depreciat = 300 – 2 x 300/10 = 240 mii Valoarea activului poate fi crescută până la 240 mii (valoarea pe care ar fi avut-o dacă nu ar fi fost depreciat); se reia la venituri o ajustare de 60 mii (240 mii - 180 mii). 334. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.12.N valoarea recuperabilă a utilajului este de 255.000 u.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.

93

/ 10 ani = 45.000 u. Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.000 în urma acestei înregistrări. valoarea contabilă a utilajului devine: 300.000 lei 10.000 lei 681 anulare amortizare cumulată 10.01. Ca urmare. Rezolvare: Cost 22. Metoda de amortizare este cea lineară. în acelaşi timp. Provizioane pentru deprecierea echipamentelor.000 lei 10.valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 lei.000 = 180. La data de 01.000 .12. iar coeficientul de degresie este 2..m. nu sunt impozabile.000 lei Valoare amortizabilă 22.000 u.m.m.000 u. Din punct de vedere fiscal.000 lei AmortizareN+1=5.m. ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240.500 lei.000 u. Se decide trecerea la metoda degresivă.000 =20. TVA 19%.N: . mijloacelor de transport.000 u. Să se efectueze calculele şi înregistrările aferente utilizării şi vânzării activului dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale".45. Remarcă 1: Dacă beneficiile economice generate de întreprindere.m.valoarea contabilă netă a utilajului la 31.2 x 30.m. pierderea maximă care poate fi reluată este de 60. Nu există diferenţă temporară. Diferenţa temporară rezultată (85.000 lei Amortizare cumulată = 10.). animalelor şi plantaţiilor 75. dividendele nu sunt impozabile.000 = 240. / 10 ani = 30.amortizarea anuală a utilajului dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat: 300.000 u.000 u. valoarea reziduală este reestimată la 2.N: 225.000 u.000 .000 u.000 u.000 34.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 22.m. baza de impozitare este egală cu valoarea contabilă a activului respectiv.12.75. 495.m. Analiza situaţiei la 31.000 u.000 u.000 u. . în momentul recuperării activului. .: Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea echipamentelor. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5.000 u.12.000 .000 lei Amortizare anuală = 20 .) se impozitează însă cu o rată nulă.000 lei. Rezolvare: Valoarea contabilă a creanţei: 85.000 u.m.000 = 5.m. valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255.000 = 225. mijloacelor de transport. societatea are o creanţă privind dividendele de încasat de 85.000 lei 281 = = 281 2131 10.000-2. .000 lei 4 AmortizareN=5. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 8 ani. Managerii estimează o durată de utilitate de 4 ani şi o valoare reziduală de 2.m.m.m.000 lei 94 . Să se calculeze eventuala diferenţă temporară în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N: 2 ani x 225. Baza de impozitare a creanţei: 85.). Remarcă 2: O analiză alternativă este aceea conform căreia creanţa privind dividendele de încasat are o bază fiscală nulă. La data bilanţului.000 lei.m. animalelor şi plantaţiilor = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 60.94 Rezolvare: La 31.000 u.m.m.N-2 se înregistrează pierderea de 75.

este plătită la data de 31 octombrie anual. (dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costului de achiziţie al obligaţiunilor.000 x 8/12 = 666.500 Valoare rămasă 7.N. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi (de exemplu.000 x 4/12 = 333. societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei l august N-1 -30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaţiune.m.1 aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) = 1.46 751.000 obligaţiuni x 1 leu/obligaţiune = 1.N o societate a achiziţionat 1.85 2254.m.75 4007.93 1001.500 lei 281 5. iar diferenţa de 10.000 lei va fi descompusă după cum urmează: a) dobânda aferentă perioadei l august N-1 .000 lei vânzare conform IAS 16 22.000 u.5%*2 12.125 5343. Dobânda în sumă de 20.39 1502.500=9.000 lei 5121 7.93 751.000 u. La 1 august N.000 – 2.95 recalculare amortizare cumulată Valoare amortizabilă = 12. doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit.375 1781. Pentru aplicarea prevederilor normei. pentru perioada 01.000 La 1 august N: .500 lei Pierderi din cedarea activelor 261.5% 8ani = 2131 22.33 lei.m.5%*2 12.46 751. înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele: La 1 aprilie N: .000 x 6/12 = 10.000 lei % 9.95 751.10.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii.500 7.N-31.05.46 751. La data de 01.46 0 100 = 12. 359. La data de 1 aprilie N. Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.67 lei.m.5%*2 Amortizare anuală 2. b) dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile = 1.05 .81 3005.25 1335. societatea a achiziţionat 1.75 4007.achiziţia obligaţiunilor: 506 Obligaţiuni = 5121 Conturi la bănci în lei 50.500 Anii N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7 N+8 N+9 Total Cota = De amortizat 9.46 9.85 Cota 12. dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.5%*2 12.000 u. Rezolvare: Conform IAS 18 veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs. conform IAS 18 „Venituri".125 5343.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 lei/obligaţiune. obligaţiuni).încasarea dobânzii: 95 .81 3005.

rabat primit de la furnizor 2.m. Costurile estimate de demontare recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.m.000 u. onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.m. în primele 4 luni cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică.000 u. comision vamal 500 u.. 446 5.000 lei/€.m. societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.m.m.m.000 u. ..000 u. La data de 1 ianuarie anul N o societate comercială nou-înfiinţată..67 333. + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.200 u.m.m.m.01. 464.500 u...Rabat primit -2.000 lei/€ şi de 96 .500 u. Rezolvare: Preţ de cumpărare 500.m.m.m..m.m.000 u. cheltuieli cu reclama 20. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30. conform IAS 16.000 u.. + Costuri de instalare 49.înregistrarea achiziţiei: 2131 = % 683.000 u.000 u.m.000 u.000 u.m.) 10..m. = COST 683.m.000 u. 1513 25.000 euro la cursul zilei de 24.m.m.000 u.m.000 u. + Costurile estimate cu demontarea activului 25.m. TVA plătită în vamă 1. . iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.000 u.96 5121 Conturi la bănci în lei = % 506 Obligaţiuni 766 Venituri din dobânzi 1.m. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10. + Costuri de livrare 36. costuri generale de administraţie 6. Ca atare.000 u.000 u. Cursul leu/euro la 01.000. costul şi precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.00 666.. .33 308.m. iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42. 404 653. generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.000 euro.000 u.m. specializată în producţia ciocolatei. + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12. în vederea achiziţiei. + Comision vamal 500 u. societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment. + Taxe vamale 5.000 u. costuri de instalare 49. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare 42.m.000 u.N era de 23.m.500 u.000 u.m.m.000 u. a importat un echipament în valoare de 500.000 u.000 u.m.000 u. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 u.000 u. taxe vamale 5.m. costurile fiind de 13.m. Costurile de deschidere ale noului echipament 25.m.2. Perioada de instalare şi montare a durat două luni. Calculaţi.000 u.000 u.

10.000 lei 341.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 15.000 lei Plăţi 15.000 Euro reprezintă 15.12.12.000 lei/€ = 230.000 lei Încasări: 30.97 10.000.000lei • 31.12.500 lei/€ = 352.000 lei + 15. TVA 19%.500lei 461 = 265 18.000 lei Încasări 10.500.500.000 lei C Plăţi 20.300 lei/€ şi de 15. La 31.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 21.000.12. iar metoda de amortizare este cea lineară.000 Euro reprezentând 346.000 lei La data de 31. întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani.000 lei = 15.000 lei 768 1.000 Euro x 23. entitatea ALFA SA achiziţionează 100 de acţiuni ale societăţii BETA SA la un cost de 200 lei/acţiune şi le clasifică în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare.000 lei – 346. Pe data de 31. cu scadenţă mai mare de 12 luni de la data bilanţului.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/€ = 235.10.500. Valoarea justă a 97 .N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului 21.500lei 461 = 265 18.500 lei Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: • 31. La începutul exerciţiului N.000 Euro x 23.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 2.000 Euro x 24.000.000 lei • 30.000 Euro x 24.500. La începutul anului N.000 lei/€ = 720.300 lei/€ = 486.12.000.000 lei 5124 = 765 15.500 lei/€.000.N soldul final de 15.000lei 1068 = 265 2.000 Euro x 23.000.000.N+1 acţiunile sunt vândute la preţul de 215 lei/acţiune.000 lei Total încasări 955.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului 2. şi plăţi de 20. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societăţii şi diferenţa de curs nerealizată? Rezolvare: Situaţia în contul 5124: D 5124 Sold iniţial 10. Care este tratamentul contabil dacă diferenţa de valoare până la valoarea justă este recunoscută în conturile de capitaluri proprii? La vânzarea acţiunilor sumele cumulate în capitalurile proprii sunt virate în contul de profit şi pierdere.000lei 265 = 462 20.500.000 lei 768 3.500.500.10.000 lei – 838.000 lei.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.000 lei • 30.100 lei/€.000 Euro x 24. Rezolvare: • 01. Pe data de 30.000.000lei 668 = 265 2.000 lei = 131.000 lei Sfd 15.000 lei Total încasări + sold iniţial 1.000 lei 453.01.000 euro la cursul zilei de 23.000.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.N Recunoaşterea iniţială a datoriei 20.500 lei 1068 2. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare.N valoarea de piaţă a scăzut la 180 lei/acţiune.000.100 lei/€.N cursul era de 24.500.000 euro la cursul zilei de 24.500 lei/€.000. = 361.000 lei Total plăţi 838.185.

000 lei Valoarea de utilitate = 290.870 0.100.75..000 .000 = 280.610 La sfârşitul exerciţiului N+1.000 3. Achiziţia echipamentului: % = 404 Furnizori de imobilizări 595.300 98. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoarea de utilitate Flux net 55.000 lei..Ajustarea pentru depreciere = 500.98 echipamentului la data bilanţului este de 300. 324.610 lei Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă . înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324.658 0.81.000.610) = 324.000 x 2 = 300.000 lei = 320.000 Apreciere de valoare = 320..000.457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.390 Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost . valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.153 = 243. iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.457 = 76.000 nu se contabilizează. 98 .. 100.153 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea instalaţiilor. după reluarea deprecierii.390 = 324.000 . la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: în exerciţiul N: 1.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+1: 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.610 . 320.000 -300.Amortizare .000 lei Valoarea recuperabilă = max (290.15)t Flux net actualizat 47..000) = 320.610 lei în exerciţiul N+1: 1.000 lei. înregistrarea amortizării echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2811 Amortizarea instalaţiilor. valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.850 132.000 lei. la 290.000 80.000 = 400.153 2. 75.100.000 . valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 .610 = 75.000 150.000 2131 Echipamente tehnologice 500.000 .390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.324.700 45. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor".000 lei.000 lei.000 2..000 .20.100. = 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 56. Dacă deprecierea nu ar fi existat. La sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500.760 324.243.000 175. iar valoarea de utilitate.Valoarea recuperabilă = 400.000 4426 TVA deductibilă 95.610/4 = 81..000 . La sfârşitul exerciţiului N+1 se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.000 lei Valoarea de utilitate = 324.756 0.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune.000 Factor de actualizare (rata de 15%) 1 0. Altfel spus. valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.572 (1+0.610 lei Valoarea recuperabilă = max (280.543 Din motive de prudenţă plusul de valoare de 20. 81..

80.000 u.30.000.000 nu se contabilizează din prudenţă.m.000 lei.m. = 7814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 20.000 lei. amortizarea contabilă a fost de 2.000 u. La începutul exerciţiului N.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor. La începutul exerciţiului N. TVA 19%. iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.000 u. nu se va relua întregul provizion de 75.800 u.000 u. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri" în cele două exerciţii financiare? Rezolvare: în exerciţiul N: 1.000 lei Deprecierea contabilizată deja = 20.m..100. 342.000 lei şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10. Cota de impozit pe profit în vigoare în anul N: 16%. La sfârşitul exerciţiului N+1. 20.000 4426 TVA deductibilă 19.000 lei = 120.m.000 = 80.12. Până la închiderea exerciţiului N nu au apărut reglementări privind modificarea cotei de impozit pentru exerciţiul viitor. 396.000 .m.000 u.m. La începutul exerciţiului N.000 lei.000 în exerciţiul N+1: La sfârşitul exerciţiului N+1 stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Costul activului = 100. Rezolvare: Valoarea contabilă a activului la 31.m.000 2.m.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150.000 = 120.. Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că. La sfârşitul exerciţiului stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă: Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea. s-a dat în funcţiune un utilaj în valoare de 20.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100. Diferenţă temporară impozabilă: 800 u.000) = 100. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N: 16% x 800 =128 u.543 lei.000 lei.N: 18. de 2. în anul N.10.12.000 .99 Prin urmare.. iar amortizarea fiscală.000 lei Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20. 120.000 lei Valoarea realizabilă netă = 90.000 lei Valoarea bilanţieră = min (100.000.000 lei Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 0 lei Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor.m.000 Se observă că aplicând regula prevăzută de IAS 2 valoarea activului este dusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.000 . 36. la expirarea acestei perioade..N valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea acestuia şi 99 . Costul activului = 100. întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 100. ci 56. preţul de vânzare estimat este de 150.000 371 Mărfuri 100. Baza de impozitare a activului la 31.12.200 u.N: 17. vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacerea amplasamentului în valoare nominală de 10. cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat. Să se calculeze impozitul amânat la închiderea exerciţiului N în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". La 31. Achiziţia mărfurilor: % = 401 Furnizori 119. Plusul de valoare de 20.390 lei.000) = 80. societatea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de achiziţie de 200..

La data achiziţiei. 1 $ = 3. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: redevenţele aferente ultimelor două exerciţii sau penalizările în caz de reziliere a contractului.500 M contabilizează un activ de impozit amânat de 30% x 7. La începutul exerciţiului N.m.000 u.12.000 3. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 280.100 de refacerea amplasamentului este de 4.000 3 240. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: semnarea contractului de închiriere care dă naştere unei obligaţii legale. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".500 Diferenţă temporară deductibilă 7. Cota de impozit pe profit 30%. Durata de amortizare este de 10 ani. Durata contractului: 5 ani. Redevenţa anuală: 150. în contract se precizează că spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar. un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: a) o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior. Să se verifice dacă. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a plăţilor inevitabile aferente contractului: 2 x 140.000 u.m. Presupunem că moneda funcţională a societăţii F coincide cu moneda de raportare. în situaţiile financiare consolidate. şi c) poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. Această datorie este un element monetar şi va fi convertit la cursul de închidere. societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clădiri în care să funcţioneze sediul societăţii. în caz afirmativ. 1 $ = 3 lei.N. baza de impozitare a fost convertită la cursul de închidere.3 lei.000 Baza de impozitare a imobilizării (100.250 * Amortizarea fiscală diminuează datoria privind impozitul exigibil.000 u. iar în caz de reziliere se vor plăti penalizări de 140. La începutul exerciţiului N-3 s-a dat în funcţiune un utilaj cu valoarea contabilă de 1. prezentaţi formula contabilă.000 $. care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte să o promoveze. metoda de amortizare lineară.000 397.000) 80.20. din punct de vedere fiscal. F deţinea o imobilizare cumpărată recent cu 100. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu normele internaţionale.000 u. întrucât aceste condiţii sunt îndeplinite. 100 .810 u. pentru fiecare an de neîndeplinire a contractului.000) 75. La 31. La începutul exerciţiului N-2. Rezolvare: Potrivit IAS 37. Ca urmare. La sfârşitul exerciţiului N.810 42. societatea românească M a achiziţionat 100% societatea americană F.3* 247.000 . Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 2. Imobilizarea se amortizează pe 5 ani din punct de vedere contabil şi pe 4 ani.m.000 lei. la sfârşitul exerciţiului N. Rezolvare: La 31. va trebui recunoscut un provizion pentru dezafectare pentru valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea echipamentului tehnologic şi de refacerea amplasamentului: 2131 Echipamente tehnologice = 1513 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale 4. activul va fi evaluat la 100. societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios.250 lei.25.m. în consecinţă.000 .N: Informaţii Valoare în $ Curs de schimb Valoare în euro Valoarea contabilă a imobilizării (100.000 = 280. datorii contingente şi active contingente". b) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze avantajele economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă. La acea dată.500 = 2.12.000 $ x 3 lei/$ = 300.m. 49.

300 bucăţi la costul de 45 lei/buc.m. Amortizarea cumulată = 100 x 4 = 400 u. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 5%.5 lei 12.500 =Cost de achiziţie +TVA 19%*12. TVA 19% (factura).5 300 buc % 371 = 401 14.458. Valoarea recuperabilă = max (500. La începutul lunii iunie. TVA 19% (factura). Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr. 350 bucăţi la preţul de 80 lei/buc.000 lei a) factura Preţ de cumpărare .5 = 12. 400 bucăţi la costul de 50 lei/buc.12.m.150 lei 300 buc*45=13.m. Valoarea netă = 1.5 12 .000 lei Sold 300 buc*50 = 15.400 = 600 u.752/2005 şi să se calculeze soldul final al contului „Mărfuri" ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO.000 lei 100 buc*50 = 5. TVA 19%.150 = 40 .m.5 = 10. 1..N se determină mai întâi valoarea contabilă netă: Costul =1... în cursul lunii au loc următoarele operaţii: a) achiziţia de marfă A.458.025 lei Rest 250 buc*40.000 lei 200 buc*40 = 8.N şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată conform IAS 36.Rabat 10%*13. si o valoare de utilitate de 520 u.000 . 6813 Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor.000/10 =100 u. întreprinderea X deţine în stoc sortimentul de marfă A în cantitate de 200 bucăţi la costul de 40 lei/buc.5 = 10. Amortizarea anuală = 1.000 u.150 2. remiză 4%.520 = 80 u.5 lei 101 .12.N există indicii că utilajul a pierdut din valoare.m. 80 492. Pierderea din depreciere = 600 .125 lei 400 buc*50 = 20.000 lei 300 buc*40. 520) = 520 u.5 = 2..m.. Rezolvare: La 31. c) achiziţia de marfă A.m. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.308.m. b) vânzarea de marfă A. d) vânzarea de mărfuri A. rabat 10%.150 =Total Cost de achiziţie unitar = b) achiziţie mărfuri 14..12. 250 bucăţi la preţul de 75 lei/buc. Rezolvare: D 371 C SI 200 buc*40 = 8.101 La 31. La această dată.m. TVA 19% (factura).458. cheltuieli cu vânzarea 4 u.500 1.150 lei 50 buc*40.350 12..125 lei 250 buc*40. Să se efectueze testul de depreciere a utilajului la 31. se estimează valoarea justă la 504 u.5 14.

achiziţie de marfă X.851.8 lei 30. în cantitate de 100 buc.610 lei 20.610 lei contabilizare scont 1.880 lei -1. întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X.5+100buc*50 = 15.312.000 lei -1.Scont 5%*26.Scont 5%*20.344 lei 15.5 = 10.000 lei plata furnizorului 22.8 lei 4111 = % 707 4427 31..000 3.102 % 707 4427 descărcare gestiune FIFO: 200 buc*40+50buc*40.312.750 lei.851.5 lei 18.387.125 lei 607 = 371 încasare creanţă 30.120 lei 26.000 lei 22.880 lei 4. 200 buc. rabat 10%.(250 buc*75) 3. în cursul lunii au loc operaţiile: 1. la costul de 12 lei/buc.610 23.125 lei 15.5 lei 10.536 lei =Total 31. 102 .880 =Valoare netă financiară +TVA 19%*25.344 lei 25.5 lei 4426 b) vânzare mărfuri 22.536 lei 4.5 lei 4111 = 22.000 lei 3.8 lei 1.8 lei contabilizarea scontului 1.125 lei 30.387. La începutul lunii mai..610 lei = = 767 5121 1..610 =Total 22.000 +TVA 19%*19. TVA 19% (factura).025 lei 10.8 lei 26.000 .344 lei 667 = 4111 descărcare gestiune FIFO: 250 buc*40.8 lei 5121 = 4111 391.610 lei 350 buc*80=28.308.8 lei % 371 4426 401 401 = 401 2.610 lei d) vânzare mărfuri Preţ de vânzare -Remiză 4%*28.025 lei 607 = 371 c) achiziţie mărfuri Preţ de cumpărare 400 buc*50=20.025 lei 23.387. la costul de 10 lei/buc.000 =Val netă comercială .000 =Valoare netă financiară 19.000 1.731.731.562.

666 371 Mărfuri 5121 Conturi la bănci 4. 325 buc. x 16 lei/buc.940 (50 buc.8 lei/buc.. 3.10. la costul de 16 lei/buc.000 euro în contul curent la bancă. TVA 19%. TVA 19%: Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc. la preţul de 15 lei/buc.620 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO =100 buc.06. + 275 buc.750 (250 buc.8 lei/buc. la preţul de 18 lei/buc. 300 buc.620 = 2620) 300x16 = 4. achiziţie de marfă X. x 16 lei/buc.103 2. la costul de 12 lei/buc.un echipament tehnic a cărui valoare netă contabilă este de 10.733 667 Cheltuieli cu sconturile acordate 4427 TVA colectată 573 980 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 4. activele cuprind: .un teren achiziţionat la un cost de 1. 325 buc. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 21. 300 buc.940 lei Stoc final = 25 buc.8 = 2. vânzare de mărfuri X.275) 76. x 16 lei/buc. 250 buc.. TVA 19% (factura).12. = 400 lei Situaţia în contul de stoc este următoarea: D 371 Mărfuri C Si 100x10=1.426 4426 TVA deductibilă 767 Venituri din sconturi obţinute 866 240 4.) 5.160 lei / 200 buc. la preţul de 18 lei/buc.570 371 Mărfuri 2. x 10 lei/buc.2%) = 5. + 150 buc.160 2.. la costul de 16 lei/buc. + 150 buc.620 lei 3. TVA 19% (factura).800 4.. Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.752/2005 şi să se calculeze soldul final al contului Mărfuri... x 10. x 10. TVA 19% (factura): Costul de achiziţie = 200 buc. acest echipament a fost achiziţionat la 30. x (100% -10%) = 2..8 lei/buc.000 euro pe 01. = 4.N. ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul FIFO. x 10 lei/buc. x 10. = 4..o creanţă de 2.940) 25 buc. TVA 19% (factura). Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%: % = % 5. Achiziţia de marfă X.733 lei % = % 6.) 4427 TVA colectată 713 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.suma de 20. x 12 lei/buc. . x 16 lei/buc. . = 1.160 4426 TVA deductibilă 410 Costul unitar = 2.000 200x10.940 Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 50 buc.000 euro.un stoc de materii prime cumpărat la 25. 2. vânzare de marfă X.8 lei/buc.000 + 1. Rezolvare: 1.000 euro privind drepturile asupra unui client străin. x 10. x (100% . 103 . X 151ei/buc.06.620 = 2.N-1 la nivelul sumei de 5. Vânzarea de mărfuri X.800 (300 buc. 1.. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP nr.160 lei % = 401 Furnizori 2.463 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3. remiză 2%.N-2. = 1. 200 buc.713 5121 Conturi la bănci în lei 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 6. La închiderea exerciţiului N.620 (100 buc. x 16 lei/buc. rabat 10%. 4.000 euro. x 18 lei/buc.04. încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%. Achiziţia de marfă X..666 5.N-3 si reevaluat la 31. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 4.N la un cost de 400 euro şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.140 5.713 6. remiză 2%.. ..8 lei/buc. . + 275 buc. = 400 Sf (100 + 200 – 100 – 150 + 300 – 50 .000 + 1. = 10.

dată la care dolarul valora 3 lei.3 3.440 (*) 400 euro .000 $.un utilaj a cărui valoare netă contabilă este de 30.000 $ (cursul zilei: 3.12.104 Raportul de schimb leu/euro a evoluat astfel: 01.000 Creanţe 2.752/2005? Rezolvare: La fiecare dată a bilanţului: a) elementele monetare exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de închidere.06. atunci când un dolar valora 2.1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N.000 $. elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în dolari Cursul de schimb Suma în unitatea de măsură (u.12. acest utilaj a fost achiziţionat la 01.N-3 30.000 Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare: 104 . în casierie.un teren achiziţionat la un cost de 10.000 3.04. şi c) elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.000 4 80.12.N elementele prezentate anterior sunt evaluate după cum urmează: Elementele bilanţiere Suma în euro Cursul de schimb Suma în lei în care se face conversia Elemente monetare: convertite la cursul de închidere Lichidităţi 20. .6 3.2 25.10.06.N 21.2 lei/$.500 Materii prime 360 (*) 4 1.000 $. b) elementele nemonetare înregistrate la cursul istoric şi exprimate în valută trebuie evaluate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei.8 84. şi reevaluat la 31.N este de 3.08.000 3.12.N-1 la nivelul sumei de 20.04.N-2. 1. Cursul dolarului la 31.3 16.7 3.18 lei.600 Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei: Utilaje 30.N-2 31.suma de 1.000 2. în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2.) în care se face conversia Elemente monetare: convertite la cursul de închidere: Lichidităţi 1.000 Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare Terenuri 5.000 4 8.5 lei).0 Să se evalueze elementele prezentate anterior în lei.9 4.m.000 3.N 31.N la un cost de 4.N-1 25. în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar". . Rezolvare: în bilanţul la 31.000 3 30.200 Creanţe 8.000 Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei Echipamente tehnice 10.400 euro x 10% = 360 euro 349.o creanţă de 8. . Cum sunt evaluate aceste elemente în bilanţ conform OMFP nr.N.N.N 2.000 $.8 lei.2 3. atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3. corespunzătoare unei vânzări efectuate la 01.000 $ privind drepturile asupra unui client străin.11. La închiderea exerciţiului N. în bilanţul la 31.12.0 3. . activele societăţii ALFA cuprind: .un stoc de mărfuri cumpărat la 30.12.

2 60.000 lei. gradul de recuperare a creanţei fiind evaluat la 90%.clientul D nu a plătit nimic.520 384.950 + 4.clientul B a făcut o plată definitivă numai pentru suma de 4.593 5.520 70 30 Total 22.593 x 70% = 3.950 80 20 B 5. Care este tratamentul contabil al creanţelor clienţi în exerciţiile N şi N+1? Rezolvare: La 31.105 Terenuri Stocuri de mărfuri *) 4. apreciată ca fiind recuperabilă pentru 20% din valoare.190x10% = 119 357 D 9.clientul E.000 $ .593 C 1. La 31.190 1. suma rămasă de încasat fiind considerată irecuperabilă.520 2. încasarea unor creanţe incerte (faţă de A şi B): 5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 9.856 Total 22.520 8.000) 2.950 (5.clientul A si-a onorat integral obligaţia de plată.000 11.190 B 5.190 60 40 D 9.190 0 1.N+1: a) înregistrarea creanţelor devenite incerte în exerciţiul N+1 (creanţa faţă de clientul E): 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 238.000 lei. creanţa fiind apreciată ca irecuperabilă (s-a declanşat procedura de lichidare).190 476 1.600*} 3 3.950 x 20% =1.12.253 8.520 9. Virarea creanţelor clienţi în categoria creanţelor incerte: 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu = 4111 Clienţi 22.N+1 Provizion Ajustări Creanţe irecuperabile Existent Necesar Cheltuieli Venituri A 0 1.915 0 3.000 3.856 9.593 3. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa Provizion necesar A 5. .253 2.4.000 $ x 10% = 3.clientul C nu a plătit nimic. La inventarul exerciţiului N.437 105 . dar situaţia sa financiară s-a ameliorat. situaţia creanţelor clienţi considerate ca fiind incerte (dubioase) se prezintă astfel: Client Creanţă (inclusiv TVA) Grad de recuperare (%) Provizion de constituit (%) A 5. . s-au constatat următoarele: .915 1.600 $ 20.N: 1.190 B 1.190 x 40% = 476 D 9. faţă de care există o creanţă inclusiv TVA de 238.253 X X în cursul si la închiderea exerciţiului N+1. . .437 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi In exerciţiul N+1: 1. Societatea nu estimează că va recupera TVA aferentă creanţelor.12.950 5.593 30 70 C 1.12.520 x 30% = 2.000 b) Ajustarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor clienţi: Client Creanţa Ia 31.915 C 1.856 0 2.

000 acţiuni = 5 lei/acţiune Valoarea contabilă a unei acţiuni înainte de majorarea capitalului social = 12.116 u. mărimea teoretică a DS-ului şi raportul de paritate între vechile si noile acţiuni? Rezolvare: Valoarea nominală a unei acţiuni înainte de majorarea capitalului social = 10.000 + 400) = 5.167 lei/acţiune sau DS = 400 / (2.000 lei. Se estimează că pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale sunt necesare cheltuieli de 600.833 lei/acţiune Raportul acţiuni vechi / acţiuni noi = 2.000 238.106 E 238. egală cu preţul de emisiune.000 x 80% = 190. 106 . rezervele 2.167 lei 48. cont 758 = 90 lei.400 Total 250.519 190. Prin contract.000 lei / 2.116 237.833 lei/acţiune = 0.400 . Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru dezafectare mobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 470.000.trecerea pe cheltuieli a creanţelor irecuperabile: 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 11. B şi D. La sfârşitul anului 1.000 acţiuni = 6 lei/acţiune Valoarea matematică contabilă nouă = (12.113 .000/1.113 205.constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei E: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 190.055 = 470.000 + 400) x (6 .000 + 2.000 lei.m. Se procedează la majorarea capitalului social prin emiterea a 400 acţiuni noi la valoarea nominală de 5 lei/acţiune.437 190. • Este necesar un provizion pentru valoarea actualizată a costurilor estimate a se angaja cu îndepărtarea echipamentului şi cu recopertarea solului: 600. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea echipamentului creează o obligaţie legală deoarece contractul prevede înlăturarea acestuia şi recopertarea solului. Să se verifice dacă la sfârşitul anului 1 sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.5. cont 708 = 100 lei. La o societate comercială capitalul social este 10.303 8. datorii contingente şi active contingente".319 .000) / (2.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societăţii X sunt următoarele: cont 701 = 8. şi diminuarea provizionului privind creanţa C: 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi= 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 8. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu îndepărtarea echipamentului si cu recopertarea solului. cont 707 = 400 lei. cont 722 = 2.m. cont 711 = 500 lei.Valoarea contabilă nouă sau Valoarea teoretică DS = Număr acţiuni noi / (Număr acţiuni vechi + Număr acţiuni noi) x (Valoarea contabilă veche .5) = 1/6 » 0. ea este obligată ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze echipamentele şi să recoperteze solul. Care este valoarea contabilă a unei acţiuni înainte şi după majorarea capitalului. numărul de acţiuni 2.400 190.400 8. Presupunem o rată de actualizare de 5%. societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o mină timp de 5 ani.reluarea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor A.318 11.000/400 = 20/4 = 5/1 Valoarea teoretică DS = Valoarea contabilă veche .000 lei.Preţul de emisiune) Deci: DS = 6 lei/acţiune .000 u.000 lei / 2.

Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C.000 Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societăţile B.000) / 8 x 8/12 = 75. Rezolvare: CA = 8.107 cont 766 = 300 lei. La sfârşitul exerciţiului N-1.000 .500 lei 287.82. amortizare cumulată de 20. societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării.000 lei. utilajul avea o valoare brută de 102.70. Legăturile dintre patru societăţi se prezintă astfel: 8. (Venitul din dobândă nu provine din contracte de leasing.000 lei.000 lei.000 lei.8 % 306. conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul? Rezolvare: La sfârşitul exerciţiului N-1 se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4. Rezolvare: Societatea A Procentaj De control De interes în B 70% 70% în C Direct 10% 10% Indirect prin B 80% 70% x 80% = 56% Total în C 10% + 80% = 90% 10% + 56% = 66% 107 . C si D.2. Rezolvare: Societatea A Procentaj De control De interes în B 60% 60% în C 70% 60% x 70% = 42% în D 90% 42% x 90% = 37.000 + 400 + 100 = 8.000 lei. La 1 septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre: . Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel: 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Provizioane pentru deprecierea echipamentelor tehnologice 305.333 lei şi .000 .000 lei.000 lei.(82.) Indicaţi mărimea cifrei de afaceri. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78. La 1 septembrie N utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70. Utilajul încetează să mai fie amortizat. durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2. La data clasificării. Ce înregistrare se efectuează la 1 septembrie N.

000 lei 350. prezentaţi diferite calcule care l-ar putea ajuta să ia decizia respectivă.000 300 324.Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile . iar durata de realizare este de 3 ani.108 307.000 lei în maşini de producţie ar avea drept consecinţă scăderea costului variabil unitar la 300 lei.000 lei. pe care îl vinde cu 1.000 lei 100.000 lei 150. Rezolvare: Societatea A Procentaj De control De interes în B 20% 20% în C Direct 40% 40% Indirect prin B 20% x 50% = 10% Total în C 40% 40% + 10% = 50% 431. în situaţia de faţă.000 lei bucata.000 lei 100. Costurile aferente serviciilor prestate sunt în total de 850 lei. societatea sa produce 500 bucăţi din produsul P (singurul produs fabricat). anul 2 = 300 lei. Legăturile dintre trei societăţi se prezintă astfel: Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. iar costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul 1 = 200 lei.000 lei 150. Managerul societăţii analizează posibilitatea schimbării structurii costului astfel: el consideră că un efort investiţional suplimentar de 200. iar costurile fixe totale sunt de 100.000 lei = = = 500 buc 500 buc * * 1. Rezolvare: Anul Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execuţie 108 .000 = 500.000 lei 250.000 lei. Utilizând metoda direct-costing (costurilor variabile). Costurile variabile unitare implicate sunt de 700 lei.000 lei 50.000 lei • Cifra de afaceri . Astfel.000 lei = = 500. MARTINA SA încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de 1. anul 3 = 350 lei.Cheltuieli fixe = Profit Varianta nouă • Cifra de afaceri = = Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit = = 500 buc * 700 = 350. Managerul unei mici societăţi de producţie este interesat de structura costului întreprinderii sale. Rezolvare: Varianta veche = 500 buc * 1. Calculaţi veniturile recunoscute anual conform procentului de execuţie si precizaţi înregistrarea contabilă aferentă anului 1.

MARTINA SA utilizează pentru scopuri interne metoda costurilor variabile.000 lei unei alte societăţi.60 lei. 150.000 lei unei filiale si altul în valoare de 100. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 u. Ea percepe comision de 15% din preţul de vânzare. manoperă directă 1.40 lei + 1.941 lei = 411.4 lei / Kg cost variabil = 138. O entitate acordă la 01. 55. costuri de vânzare variabile 3. O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.000. costuri indirecte de producţie variabile 2. b) dobânda anuală şi încasarea ei. Dacă stocul final de produse finite conţine 1.30 lei + 3.200 Kg x 25 lei/Kg preţ de vânzare – 10. c) încasarea împrumuturilor la scadenţă.000 Venituri din servicii prestate 15.000 lei (300/850) x 1.90 lei.000 lei 109 . iar cel iniţial.10 lei= 11. Dobânda anuală de încasat se calculează la o rată de 15%. unul în valoare de 50. 0 kg.294 lei 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 463.294 lei = 352. iar rambursarea se va face la sfârşitul celor 5 ani.240 kg din produsul X.000 lei 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 100. Produsul X prezintă următoarele costuri unitare: materii prime 4.4 lei Marja din vânzări = 10.N două împrumuturi pe termen de 5 ani.720 lei .10 lei.40 lei.30 lei.200 kg la preţul unitar de Rezolvare: Costuri variabile totale = 4.60 lei + 2.000 lei = = 235.000.m. Rezolvare: • Acordarea împrumuturilor pe termen lung % = 5121 Conturi curente la bănci 50.765 lei 235.000 lei (350/850) x 1.10 lei şi costuri de vânzare fixe 1.000.000 Furnizori 85. Rezolvare: Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: Clienţi = % 100.000 450. determinaţi care va fi marja totală a contribuţiei la rezultat (marja din vânzări) dacă au fost vândute 10.000.01 .000 lei 2675Împrumuturi acordate pe termen lung 25 lei/kg. costuri indirecte de producţie fixe 1.109 1 2 3 Anul 1: 4111 Clienţi (200/850) x 1. Se cer înregistrările contabile legate de: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung. restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea.200 Kg x 11.

110 • Dobânda anuală de încasat aferentă împrumuturilor pe termen lung acordate

Dobânda anuală datorată de filială = 15% * 50.000 = 7.500 lei Dobânda anuală datorată de entitatea din afara grupului = 15 % * 100.000 lei = 15.000 lei 15.000 lei 2676 = 763 22.500 lei Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung Venituri din creanţe imobilizate 7.500 lei 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate • Încasarea dobânzii anuale 22.500lei 5121 Conturi curente la bănci = 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate • Încasarea împrumuturilor acordate la sfârşitul celor 5 ani 150.000 lei 5121 Conturi curente la bănci = 2671 Sume datorate de entităţile afiliate 50.000 lei 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 100.000 lei 109. O filială primeşte de la societatea-mamă un împrumut pe 2 ani de 8.000 lei, care se restituie în două transe anuale egale. Dobânda anuală este de 10% şi se plăteşte la sfârşitul anului. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitate (la filială). Rezolvare: în contabilitatea filialei se vor înregistra următoarele: - primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 8.000 - la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii şi rambursarea primei tranşe de împrumut: % = 512 Conturi curente la bănci 4.800 666 Cheltuieli cu dobânzile 800 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4.000 - la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 512 Conturi curente la bănci 4.400 666 Cheltuieli cu dobânzile 400 1661 Datorii faţă de entităţile afiliate 4.000 7. O întreprindere a cumpărat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea reziduală, de 20.000 lei. Să se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 5, 4, 3, 2 şi 1. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = 260.000 - 20.000 = 240.000 Ani de amortizare 12345 Cifre ataşate 54321 Total = 15 Amortizare anul 1: 240.000 x 5/15 = 80.000 Amortizare anul 2: 240.000 x 4/15 = 64.000 Amortizare anul 3: 240.000 x 3/15 = 48.000 Amortizare anul 4: 240.000 x 2/15 = 32.000 Amortizare anul 5: 240.000 x 1/15 = 16.000

15.000 lei 7.500 lei

8. O întreprindere a cumpărat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea reziduală, de 20.000 lei.

110

111
Să se calculeze amortizarea prin metoda SOFTY (SYD), ştiind că cifrele ataşate celor 5 ani sunt: 8, 6, 3, 2 şi 1. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = 260.000 - 20.000 = 240.000 Ani de amortizare 12345 Cifre ataşate 86321 Total = 20 Amortizare anul 1: 240.000 x 8/20 = 96.000 Amortizare anul 2: 240.000 x 6/20 = 72.000 Amortizare anul 3: 240.000 x 3/20 = 36.000 Amortizare anul 4: 240.000 x 2/20 = 24.000 Amortizare anul 5: 240.000 x 1/20 = 12.000 9. O întreprindere a cumpărat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achiziţie de 260.000 lei. Conducerea estimează că durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea reziduală, de 20.000 lei. Să se calculeze amortizarea prin metoda degresivă utilizând o rată de amortizare degresivă de 40%. Rezolvare: Valoarea amortizabilă = 260 mii - 20 mii = 240 mii Amortizare anul 1 = 240 mii x 40% = 96 mii Amortizare anul 2 = (240 mii - 96 mii) x 40% = 57,6 mii Amortizare anul 3: - Amortizarea degresivă ar fi: (240 mii - 96 mii - 57,6 mii) x 40% = 34,56 mii; - Amortizarea lineară ar fi: (240 mii - 96 mii - 57,6 mii) 73 = 28,8 mii; - Se menţine amortizarea degresivă (34,56 mii). Amortizare anul 4: - Amortizarea degresivă ar fi: (240 mii - 96 mii - 57,6 mii - 34,56 mii) x 40% = 20,736 mii; - Amortizarea lineară ar fi: (240 mii - 96 mii - 57,6 mii - 34,56 mii) / 2 = 25,92 mii; - Se trece la amortizarea lineară (amortizarea exerciţiului este de 25,92 mii). Amortizare anul 5 = 25,92 mii 57. O întreprindere A schimbă cu întreprinderea B un stoc de materiale consumabile cu valoarea justă de 100.000 u.m. contra unui stoc de materii prime cu valoarea justă de 150.000 u.m. întreprinderea A achită diferenţa de valoare. Să se contabilizeze operaţia de schimb, la societatea A, în conformitate cu IAS 18 „Venituri". Rezolvare: Remarcă: în România, trocul nu este admis. Din acest motiv, se contabilizează distinct cedarea unui stoc si achiziţia altui stoc. întreprinderea A va proceda la următoarele contabilizări: - cedarea prin schimb a stocului de materiale consumabile:2 Debitori diverşi = Alte venituri din exploatare 100.000 - descărcarea gestiunii de materialele consumabile: Cheltuieli cu materiale consumabile = Materiale consumabile 100.000 - primirea prin schimb a stocului de materii prime: Materii prime = Furnizori 150.000 - compensarea datoriei şi creanţei generate de operaţia de schimb, şi plata diferenţei: Furnizori = % Debitori diverşi 150.000 100.000

111

112
Conturi curente la bănci 50.000 în unele ţări, reglementările fiscale solicită să se procedeze mai întâi la transferul materialelor consumabile în categoria mărfurilor şi apoi la vânzarea mărfurilor. Un asemenea tratament afectează indicatorii economico-financiari calculaţi pe seama situaţiilor financiare.
2

367. O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2.000 lei, TVA 19%. Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei, TVA 19%. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli: - consumuri materiale 100 lei; - consum de energie 200 lei; - s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a facturat serviciul la 500 lei, TVA 19%. Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus? Rezolvare: a) înregistrarea achiziţiei: % = 404 Furnizori de imobilizări 2.380 2131 Echipamente tehnologice 2.000 4426 TVA deductibilă 380 b) înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj şi probele tehnologice: - consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 100 - înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 401 Furnizori 238 605 Cheltuieli cu energia şi apa 200 4426 TVA deductibilă 38 - înregistrarea facturii de prestări servicii: % = 401 Furnizori 595 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 500 4426 TVA deductibilă 95 c) Capitalizarea cheltuielilor accesorii: 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800 Costul iniţial = 2.000 + 800 = 2.800 lei 323. O întreprindere de exploatare minieră achiziţionează în anul N un utilaj de extracţie în valoare de 15.000 lei. întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea si restaurarea activului, recunoscute printr-un provizion în valoare de 5.000 lei. Peste 5 ani, la terminarea extracţiei, costurile efective cu demontarea si mutarea activului se ridică la 7.000 lei, din care 2.000 lei materiale şi 5.000 lei salariale. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+4. Rezolvare: A. înregistrări contabile în anul N: 1. înregistrarea achiziţiei utilajului: 2131 = 404 15.000 lei 2. Constituirea provizionului pentru dezafectarea imobilizărilor corporale, prin includerea lor în costul iniţial al utilajului conform IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente": 2131 = 1513 5.000 lei B. înregistrări în anul N+4: 1. înregistrarea cheltuielilor cu demontarea şi mutarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare: 1.1. Cheltuieli materiale:

112

113
602 = 302 2.000 lei 1.2. Cheltuieli salariale: 641 = 421 5.000 lei 2. Anularea provizionului constituit cu această destinaţie şi rămas fără obiect: 1513 = 2131 7.000 lei 209. O întreprindere de servicii de consultanţă contabilă efectuează o prestaţie către un client în următoarele condiţii: durata contractului 01.08.N 31.03.N+1; valoarea devizului: 20.000 lei; costul total estimat este de 16.000 lei. Care este valoarea venitului contabilizat la 31.12.N conform IAS 18 „Venituri", ştiind că pentru execuţia contractului s-au angajat cheltuieli de 10.000 lei? Rezolvare: în anul N sunt recunoscute venituri de 20.000 x 10.000/16.000 = 12.500 lei. 220. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achiziţionat pe 01.01.N să fie stabilită la 8 ani; costul de achiziţie al imobilizării respective este de 100.000 lei, valoarea reziduală 8.000 lei. Activul va fi amortizat în sistem linear. După 3 ani, conducerea întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu 1 an şi reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei. Să se determine cheltuiala cu amortizarea aferentă anului N+4 în conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizări corporale". Rezolvare: Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 - 8.000 = 92.000 lei Amortizarea anuală în N = 92.000/8 = 11.500 lei Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.500 x 3 = 34.500 lei Valoarea rămasă de amortizat = 100.000 - 34.500 - 6.000 = 59.500 lei Amortizarea anuală în anul N+4 = 59.500/4 = 14.875 lei 370. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.000 lei, amortizate pentru suma de 5.000 lei. întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 45.000 lei. Să se contabilizeze reevaluarea conform celor două procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizări corporale". Rezolvare: a) Procedeul 1 (reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilor cumulate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: - Etapa 1: Calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării: Coeficient = 45.000 / (20.000 - 5.000) = 3 - Etapa 2: Reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate: Valoarea brută reevaluată 20.000 x 3 = 60.000 (-) Amortizarea cumulată reevaluată 5.000 x 3 = 15.000 (=) Valoarea netă reevaluată 45.000 - Etapa 3: Contabilizarea operaţiei de reevaluare: 2131 Echipamente tehnologice = % 40.000 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 10.000 105 Rezerve din reevaluare 30.000 b) Procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate): Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape: - Etapa 1: Anularea amortizărilor cumulate: 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor = 2131 Echipamente tehnologice 5.000 - Etapa 2: Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 30.000

113

114
369. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 lei. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizată este cea lineară. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivă şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3? Rezolvare: Cost de achiziţie = 5.000 lei Durata estimată = 10 ani Amortizarea lineară = 5.000 lei / 10 ani = 500 lei Amortizarea cumulată a exerciţiilor N si N+1 = 1.000 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 5.000 -1.000 = 4.000 lei Durata reestimată = 7 ani Durata rămasă = 7 ani - 2 ani = 5 ani Cota de amortizare lineară = 100%/5ani = 20% Cota de amortizare degresivă = 20% x 1,5 = 30% Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.000 x 30% = 1.200 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.000 -1.200 = 2.800 lei Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.800 x 30% = 840 lei Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.400 - 840 = 1.560 lei In bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă, de 1.560 lei. 316. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. vinde unui client, pe data de 01.01.N, mărfuri în valoare de 100 lei, condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării, 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare, iar 40%, după 2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%; 2. vinde cu încasare în contul curent un program informatic pentru suma de 2.000 lei incluzând în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 150 lei; activitatea de service se realizează timp de 3 ani începând cu anul N. Să se contabilizeze tranzacţiile conform IAS 18 „Venituri". Rezolvare: 1. Tranzacţia 1: 1.1. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 100 lei x 10% + 100lei x 50% + 100lei x 40% = 56,875 lei (1+0,6)1 (1+0,6)2 Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat de: 100 lei - 56,875 lei = 43,125 lei: 4111 = % 100 lei 707 56,875 lei 47X 43,125 lei 1.2. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56,875 lei - 10 lei) x 60% = 28,125 lei): 47X = 766 28,125 lei 2. Tranzacţia 2: 2.1. în momentul vânzării: 5121 = % 2.150 lei

114

115 . Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada 1 august .1. iar 40%. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. cumpără.N. preţul de achiziţie 1.N.2.10 lei) x 60% = 28. timp de trei ani se recunoaşte venitul din lucrări executate şi servicii prestate pe baza formulei: 472 = 704 50 lei 317. dobânda anuală este de 30%.000 lei.06.62 Diferenţa dintre valoarea justă si valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 100 lei . Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 20%.875 lei 1. pe data de 01. 2. mărfuri în valoare de 100 lei. La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((56.01 .N un număr de 1.125 lei 2. încasată la 31 decembrie N. Rezolvare: 1. 5121 = % 300 lei 766 125 lei 506 175 lei 500.2 lei. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. Dobânda aferentă perioadei 1 ianuarie .115 7583 2.61 1.01 .2. după 2 ani de la vânzare.875 lei .125 lei): 47X = 766 28. dobânda anuală este de 20%. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" să se contabilizeze operaţiile de mai sus. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 100 lei x 10% + 100 lei x 50% + 100 lei x 40% = 56. vinde unui client. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: 1. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 lei. iar preţul de achiziţie este de 12 lei. începând cu anul N.000 de obligaţiuni. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.56.07.000 de obligaţiuni. încasată la 31 decembrie N. (2) Cumpără pe data de 30.000 obligaţiuni x 1leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei.875 lei 47X 43.125 lei 1.000 lei 472 150 lei 2. un număr de 1. condiţiile de plată fiind: 30% din preţ se plăteşte în momentul vânzării. pe data de 30.000 obligaţiuni x 1 leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. după 2 ani de la vânzare.30 iulie (7 luni): 1.875 lei = 43.31 decembrie (5 luni): 1.N mărfuri în valoare de 200. Tranzacţia 1: 1. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%. iar 20%.125 lei: 4111 = % 100 lei 707 56. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client pe data de 01. valoarea nominală a unei obligaţiuni 1 leu.

000 Iei x 50% + 1.000 lei.12.000 lei 506 = f) încasare dobândă anuală 2.Calculaţi suma veniturilor din dobânzi la 31 decembrie N.500 lei. .000 lei 5121 = c) 31.000 lei 4111 b) 01. anul N+2 . Tranzacţia 1: 1. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" şi determinaţi cifra de afaceri netă în anul N.000 lei % 766 506 2.75 lei = 431.N recunoaştere venituri din dobânzi (171.000 lei (2.222 lei 12.222 + 1.111 lei 28.000*6/12) 1. costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei 3 ani: anul N .000*6/12) a) 01.62 Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat (1.000 Iei x 40% = 568. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.01. iar 40%.000 lei 100.75 lei 47X 431. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.01.1.000 lei 22.12.N încasare creanţă 100.000 lei . Rezolvare: 1.222 lei 329.000 lei 5121 = d) 31.000 oblig*10*20%) 5121 Venituri din dobânzi = 22.N vânzare mărfuri 200.6 1.000)* 20%= 22.000 40.000 + 100 .000 lei 171.000 lei 1. după 2 ani de la vânzare.01 . durata de realizare 3 ani.000 = 23.000 lei (2.000 lei.111lei 1 (1 + 20 %) (1 + 20%) 2 = % 707 472 4111 4111 766 5121 = 200. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.N încasare creanţă 60.400 lei.111 – 60.Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru exerciţiul N.300 lei.75 lei 1.222 lei 22.000 lei 707 568.568. Rezolvare: Valoarea justă = 60. (2) încheie un contract pentru executarea unor prestaţii în valoare totală de 1.25 lei): 4111 = % 1.889 lei 60. mărfuri în valoare de 1. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client.116 în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": .N.25 lei 116 . pe data de 01. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor = 1. anul N+1 .000 + = 171 .222 lei 472 = e) achiziţie obligaţiuni 12.000 lei (1.000 lei x 10% + 1.

1.75 lei . La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568.2.75 lei 328.25 lei 2.30 iulie (7 luni): 1. dobânda anuală 30% încasată la 31 decembrie N. Rezolvare: 1.000 de obligaţiuni. Dobânda aferentă perioadei 1 ianuarie .00 lei = Cifra de afaceri netă 818. Calculul valorii juste: Valoarea justă a veniturilor =1.000 obligaţiuni x1 leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei. după 2 ani de la vânzare. (2) Cumpără. Tranzacţia 2: Total costuri aferente serviciilor prestate: 300 lei + 500 lei + 400 lei = 1. Veniturile curente la sfârşitul anului N cuprind: • 707 568. Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri" si determinaţi valoarea totală a veniturilor curente la 31 decembrie N.000 lei x 50% + 1.75 lei + 704 250. preţul de achiziţie 1.N.200 lei 4111 = 704 250 lei 3. iar 40%.000 lei. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client.2 lei.01.25 lei): 47X = 766 281.000 obligaţiuni x 1 leu/obligaţiune valoarea nominală x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei.07.100 lei) x 60% = 281.25 lei 1.25 lei.75 lei = 431. 50% din preţ se va plăti după un an de la vânzare. 5121 = % 766 506 3.25 lei): 47X = 766 281. pe data de 30.100 lei) x 60% = 281.117 1. Tranzacţia 2: Veniturile din dobânzi pe perioada 1 august .25 lei = Total venituri curente 975 lei 117 .N.25 lei 2. mărfuri în valoare de 1. 4111 = % 1.000 lei 707 568.200 lei Venituri recunoscute în anul N: 1.000 lei x 300 lei = 250 lei 1. Cifra de afaceri cuprinde: • 707 568.75 lei + 766 (281.000 lei x 10% + 1. valoarea nominală a unei obligaţiuni 1 leu.75 lei 47X 431. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 60%.000 lei . La sfârşitul exerciţiului N o parte din veniturile necâştigate sunt înregistrate ca venituri din dobânzi ((568. un număr de 1. pe data de 01.31 decembrie (5 luni): 1. condiţiile de plată fiind: 10% din preţ se plăteşte în momentul vânzării.000 Ieix40 = 568.568.2.25 lei + 125 lei) 406. Tranzacţia 1: 1.62 Diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea nominală reprezintă un venit necâştigat: 1.75 lei 16 1.75 lei .

000 + = 88 .000 lei Valoarea cifrei de afaceri 88. O întreprindere fabrică mobilă. inclusiv mese.859.m.5 lei 472 = Valoarea creanţei la 31.5 lei a) 01.000 u. Rezolvare: Valoarea justă = 20. care are un salariu anual de 25.m.595 lei 402.N recunoaştere venituri din dobânzi (88. Rezolvare: a Cost variabil Cost direct Cost al produsului b Cost variabil Cost direct Cost al produsului c Cost fix Cost indirect Cost al produsului d Cost fix Cost indirect Cost al produsului e Cost al perioadei f Cost al perioadei g Cost variabil Cost al perioadei 459.859.m.595 lei 11.000 50.000 lei.000 u.N încasare creanţă 20. în condiţiile aplicării IAS 18 „Venituri": .m. Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii: variabil.01.Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare exerciţiului N. cost direct sau indirect (pentru produsul „mese")./an.595 1 (1 + 10%) (1 + 10 %) 2 = % 707 472 4111 4111 766 100. d) amortizarea maşinilor utilizate în fabricarea meselor se ridică la 10.000 lei 88./masă. condiţiile de plată fiind: 20% din preţ se plăteşte în momentul vânzării./an.859.12. iar 50%.000 lei 30.01.12.12.m. pentru fiecare masă vândută.000 u.595 – 20.000 lei 4111 b) 01. b) mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u. g) vânzătorii primesc un comision de 30 u. c) muncitorii care asamblează mesele sunt coordonaţi de către un responsabil. cost al produsului.N încasare creanţă 30.Calculaţi valoarea cifrei de afaceri şi a creanţei clienţi la sfârşitul anului N. după 2 ani de la vânzare. fix. Costurile asociate cu fabricarea meselor şi cu operaţiile generale ale firmei sunt următoarele: a) lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costă 100 u.000 lei 6.000 lei 5121 = d) 31. .m. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la o rată a dobânzii de 10%.000 u. O întreprindere efectuează următoarele tranzacţii: vinde unui client pe data de 01.118 499.000 lei 5121 = c) 31.01. O întreprindere fabrică şi vinde un produs în următoarele condiţii: 118 . 30% din preţ se va plăti după un an de la vânzare.m. e) salariul managerului firmei reprezintă 80.000 + 30 .405 lei 20.N mărfuri în valoare de 100.N vânzare mărfuri 100./masă../an pentru publicitate privind mesele. f) firma cheltuieşte anual 30.5 6. cost al perioadei.N este 50.000)* 10%= 6.

000 u.500 bucăţi în exerciţiul N+2.000 buc.000. La sfârşitul fiecărui exerciţiu.000 bucăţi în exerciţiul N+1 şi 6.000 lei = Marja asupra costurilor variabile 160.000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 80 % 20 % CF 46.m.400. deci Pe = 90.000 buc × 10. 119 .000 lei = = 230. / 10.000 lei = 2.000  Cheltuieli variabile 80.000.000 lei MCV (%) 20 % CA .000 lei/buc = 640.000 buc.000 buc. Rezolvare: Costul de producţie (N) = 180 x 5.000 buc × pvu = 0.000.400.000 lei / 8.400.000 buc × pvu 8.. Determinaţi care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate şi preţul de vânzare unitar.000 lei.000 buc × pvu – 22. Rezolvare: Fa =  = C F 27 . costurile fixe totale sunt de 46.800 lei/buc = 22. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.000 buc × pvu – 22.000 buc × pvu – 22.800.000 bucăţi.000 lei % din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 % 460. Să se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri". u. / 8.000 lei/buc.3 8..000 .m.000 lei 8. / 2.000.000.7 mii.000 = 2.000 lei Pe Pe Specificare Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile (8.000 bucăţi în exerciţiul N.000 lei) / 8. 4.000.800 lei/buc.00lei . + 1.000 lei/buc = 800.600 buc × pvu = 22.00lei 0 0 = Coeficientul de siguranţă dinamic = = 71.800.000 lei Costuri fixe totale 46.119 cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire: 8.000 lei/buc Total 8. O întreprindere fabrică un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.Pe 800.400.400.230. în condiţiile în care presupunem că mărimea capacităţii normale de producţie este de 5. O întreprindere fabrică şi vinde un produs în următoarele condiţii: cantitate / cost variabil unitar / preţ unitar: 80. Rezolvare: Specificare Total Cifra de afaceri 80. Cantităţile fabricate au fost de 5.m.25 % CA 800.400 buc × pvu 5.000 lei. / 30%.000.000 lei/buc.000 buc × pvu = 30 % 1 – 22.400.000 lei pvu = 4.000.000 buc × 8.000 buc × 2. costurile fixe totale sunt de 27.00lei 0 Punctul de echilibru (Pe) = 29. Determinaţi cu cât pot scădea vânzările în mod relativ pentru ca întreprinderea să atingă pragul de rentabilitate.000.000 − lei = = 30 %. întreprinderea posedă 800 bucăţi în stoc.000.000.000.

000 lei. recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50. plata furnizorului (50.3 lei/ euro): % = 512 Conturi la bănci 160.000 euro.la inventarierea de la sfârşitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg.000 665 Cheltuieli din diferenţe de curs 15.200 lei Adaos comercial = 25. societatea practică un adaos de 20%.2 lei.200 x 20/120 = 4. Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti. Evaluarea stocului se face la costul mediu al materiei prime respective.120 Costul unitar = 540 u. . Rezolvare: în contabilitatea societăţii româneşti vor avea loc următoarele înregistrări: .988 x 19/119 = 4.200 .costul de achiziţie al stocului iniţial 120 lei. Ce valoare prezintă în bilanţ stocul de produse finite? Rezolvare: TVA = 29. la 25 octombrie N. 94.achiziţia materiilor prime: % = 401 Furnizori 666 601 Cheltuieli cu materii prime 560 120 .4 lei/kg.000 .21.cumpărări de materii prime în cursul lunii: 400 kg.000 + 20. Rezolvare: .000 . O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin. vânzări de produse finite 29.000 euro x 3.4. . exclusiv TVA = 29. O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial 2. . înregistraţi în contabilitate operaţiile.la 31 decembrie N.000 euro x 0. Valoarea produselor finite în bilanţ este de 900 lei.988 lei inclusiv TVA 19%. stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900 lei.000 lei Stoc faptic: 900 lei Se înregistrează un minus de 100 lei.4.stocul iniţial de materii prime este de 100 kg.000 .la 31 decembrie N: 2. mărfuri în valoare de 50.988 . cumpărarea stocului de mărfuri (50.000 129. . TVA 19%.000 lei SF scriptic: 2.000 = 1.la 25 ianuarie N+1. 221. întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N. producţie curentă 20. . Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+1.200 lei Costul de producţie al produselor finite vândute = 25. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: .200 = 21.000 euro x 0.788 lei Valoarea produselor finite vândute.la 25 octombrie N.m. O întreprindere ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent în contabilitatea financiară.la 25 octombrie N: 3 lei.2 lei/curo) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50.1 lei/euro): 401 Furnizori = 765 Venituri din diferenţe de curs 5.000 euro x 3 lei/euro): 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150.000 lei.788 = 25. .la 25 ianuarie N+1: 3.9 lei.000 401 Furnizori 145. costul de achiziţie fiind de 1.

000 u.m.000 lei. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea. Deci durata de utilitate a vehiculului achiziţionat este de 3 ani.m.07. a) anulare amortizare cumulată 30.000 u.m.000.000 u.m.000 u.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere.000 = 100.000 Amortizare anul 2 = 300. O întreprindere.000+15. Se estimează o valoare justă de 76. = 20...m. costurile de punere în funcţiune sunt de 15.m.000 u. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani.) Pierdere din depreciere= 1. 1. pentru 25% din valoare.m. al cărei obiect de activitate este locaţia de mijloace de transport.36 = 272 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materii prime 272 2. Amortizare cumulată = 30.000 u.m. în cei 3 ani. 6813 = 213 1.000 u. 281 = 213 30.000 u. Amortizare anuală AmortizareN 100 .000 x 15% = 45.m.12.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000) = 74. costurile estimate de vânzare sunt de 2. Rezolvare: Amortizare anul 1 = 300.000 x 25% = 75.m. Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor". O societate a achiziţionat la 01.valoarea de utilitate) = max (74. pentru 15%. D 213 C 121 .m.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.000 Amortizare anul 3 = 300. pune în practică o politică de închiriere a vehiculelor timp de 3 ani.000 u. Rezolvare: Cost = 90. 5ani 6 =10. iar în al treilea an. Conducerea întreprinderii şi experţii săi estimează că în primul an vehiculul se depreciază pentru 30% din valoare.m.000 – 5. valoarea recuperabilă (74.m.se anulează stocul iniţial de materii prime: 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 120 .000 u.000 u.36 Valoarea stocului final: 200 x 1.000 u.000 u. după care le vinde la valoarea lor netă contabilă. ştiind că societatea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale". 73. La 31.m.se recunoaşte stocul final de materii prime la cost mediu: Costul mediu al materiilor prime: (120 + 560) / (100 + 400) = 1.000 438.000 = 105.000 x 30% = 90. şi un mod linear de amortizare. Valoare amortizabilă = 105.000 u. iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u.m.000 u.000 u.m.000* 12 = AmortizareN+1 = 20. în al doilea an.121 4426 TVA deductibilă 106 La sfârşitul exerciţiului: .m.000 u. Să se calculeze amortizarea unui vehicul achiziţionat la un cost de 300. o valoare reziduală de 5.000 = 20.m.m..

000 35.000+15.000 u.000 = 100.000 u.m.12.000 u.666 u.000 =36.000 = 35.000 (val rămasă) 439. Amortizare anuală AmortizareN 100 .000 u.m.000 Dif poz 30. = 20.m.000 u.m.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.000 = 105. o valoare reziduală de 5.000 = 105.000 u.m.000 u.000 u.000 SF 110. Rezolvare: Cost = 90.000 u. La 31.m.m.m.m.000 Val rămasă 75.000* 12 = AmortizareN+1 = 20.. 5ani 6 =10.m.000 . O societate a achiziţionat la 01.000 u.m. 213 = 105 c) AmortizareN+2 30. Amortizare anuală = 100 .000 u.000 – 5. conform IAS 16 „Imobilizări corporale". şi un mod linear de amortizare.000+15.m.m. O societate a achiziţionat la 01.000 u. o valoare reziduală de 5.000 440.75.07. 35.000 u.m.000 u.000 u..m.000 = 20. Rezolvare: Cost = 90.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 110.000 u.m.000 (val justă) D 213 Cost 105.12.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90. costurile de punere în funcţiune sunt de 15. Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale". Valoare amortizabilă = 105. = 3ani C 30. Să se contabilizeze reevaluarea prin procedeul reevaluării valorii nete şi să se calculeze amortizarea pentru exerciţiul N+2.000 SF 75. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani.m.07. Valoare amortizabilă = 105. 5ani 122 . 281 = 213 b) diferenţă pozitivă din reevaluare = 110.m.m.000 30.122 Cost 105.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani.000 = 20. 110 .000 u.m. La 31.000 u.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90. a) anulare amortizare cumulată 30. si un mod linear de amortizare.000 – 5.m.000 u.000 = 100.000 u. costurile de punere în funcţiune sunt de 15. Amortizare cumulată = 30.

000 u.m. La 31.000 u.m. costurile estimate de vânzare sunt de 1.m.000 u.000 = 20. Valoare amortizabilă = 105. 281 = 213 30. deci utilajul nu este depreciat.m.) > valoarea rămasă (75.000 .000 u. costurile de punere în funcţiune sunt de 15. 123 .m. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime salarii pentru muncitori salarii pentru personalul de distribuţie publicitate amortizarea maşinilor productive 8.123 AmortizareN = 20.000 u.000 (val rămasă) 30.000* 6 =10. = 20.m.000 u.000 lei (subactivitate 10%)..000* 12 = AmortizareN+1 = 20.000 – 5.000 u.m. o valoare reziduală de 5.000 u. Amortizare anuală AmortizareN 100 . Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor".m. 5ani 6 =10. 4.000.valoarea de utilitate) = max (76.000 SF 75.000 u.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.000 u. a) anulare amortizare cumulată 30. 12 AmortizareN+1 = 20.m.000 u. Amortizare cumulată = 30.000 lei.m.000 lei.000 u.000 u.000 u. Rezolvare: Cost = 90.000 u. a) anulare amortizare cumulată 30.000 = -3.m.000 u.).m.000 u.07.000+15.000 u. 3.m.000 u.m. b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu cedarea. 6813 = 213 D Cost 105.m. şi un mod linear de amortizare.. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani.000 u.000 3. 2.m.N+1 există indicii că activul este depreciat şi se efectuează testul de depreciere.m. 281 = 213 b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.12. 443.m.m. Amortizare cumulată = 30.000 = 100.m.m.m. 1. O societate a achiziţionat la 01.000 lei.000 u.000 u. 415.m.000 lei.m. Se estimează o valoare justă de 77. 73. 8.75.000) = 76. iar valoarea de utilitate estimată este de 73.000 u. valoarea recuperabilă (76..000 = 105.000 213 C 30.

grad de utilizare a capacităţii de producţie 85%.000 lei: 6811 = 2811 16.000 lei.000 lei.achiziţia terenului: 2111 = 404 500. chirie 4.000 lei: 5 ani = 16.400 (4000*60%) 21.000-4.000 lei.300 315. amortizarea vehiculelor managerilor 10.recunoaşterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 80.amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de creştere a beneficiilor: 80. O societate achiziţionează la 01 .700 (18. profitul societăţii va creste cu 4% în următorii 5 ani. conform IAS 16.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.000 4. O societate a înregistrat următoarele costuri: materii prime 10. 8. Societatea estimează că peste 5 ani va efectua o rotaţie a culturilor.m.000 lei (din care pentru producţie 60%). amortizarea maşinilor productive 18.000 lei.m. o valoare reziduală de 1.000 lei .000 lei. 124 .000 10.000 lei . Rezolvare: 12. salarii manoperă directă 14.600 416.000*10%) 2.000*60%) 2. costul lucrărilor fiind 80. şi un mod de amortizare linear. Rezolvare: . O societate achiziţionează 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. Determinaţi suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societăţii. Contabilizaţi. din care pentru producţie 60%. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani.600 (4.200 (8.000 • Salarii personal distribuţie + + + + = Amortizarea vehiculelor distribuţie Amortizarea vehiculelor managerilor Chirii Amortizarea maşinilor productive Cheltuieli ale perioadei 15. urmând a cultiva roşii.000 lei 442.000 u.000 1.124 chirie Calculaţi costurile de producţie.000-8.000*85%) 41. Rezolvare: • Materii prime consumate + + + = Salariile muncitorilor Amortizări Cheltuieli de producţie Cost de producţie 4.000 7. La data achiziţiei s-au efectuat lucrări de restaurare a amplasamentului în vederea plantării unei culturi de pepeni.000-18.000 lei.000 lei.01 . Ca urmare a vânzării pepenilor.000 u. achiziţia şi amortizarea.000 lei. amortizarea vehiculelor de distribuţie ale societăţii 15. salarii pentru personalul de distribuţie 12.

Valoare amortizabilă = 16.m.000 Vjustă sf N+1 12.500 u.000 = 15.m.500 u.125 La sfârşitul exerciţiului N+1 acesta se reevaluează la valoarea justă de 12.m. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale". Amortizare anuală = 15 .m.000 u. AmortizareN+1= 3. Ani rămaşi 2+majorare cu un an = 3 ani.N = 16. AmortizareN+2= 6.000 = 15. anulare amortizare cumulată 3.500 u. a) anulare amortizare cumulată 6.000 = 3.500 (val rămasă) Valoare amortizabilă = 16.m.500 u.000 u.000 (anulare) VR sf N+1 10.m. în exerciţiul N+1 se estimează o durată de utilizare mai mare cu un an şi o valoare reziduală de 500 u. pentru care se estimează o durată de utilizare de 5 ani.000 – 1. 125 .000 u.m. 3ani 441.000 u. Amortizare cumulată = 6. Rezolvare: D 213 C Cost 16. şi un mod de amortizare linear.500 = 3.000 3.000 u.m.000 u.333 u. care conduc la reducerea consumului de energie cu 10%. 281 = 213 b) înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare 12. 281 = d) În N+3 Valoare amortizabilă = 8. 213 = 105 c) În N+2 Valoare amortizabilă = 12.01.000 – 10. 10 .000 u. La începutul exerciţiului N+2 se efectuează modernizări în sumă de 2.500 u.000 u.m.500 = 10.500 – 1.m.000 Dif pozitivă 2.000 u.000 u. în exerciţiul N+2 se reestimează valoarea reziduală la 1.m.000 u.000 – 1.000 u.m. o valoare reziduală de 1.000 = 2. Calculaţi amortizarea pentru durata de viaţă a activului conform IAS 16 „Imobilizări corporale". Rezolvare: Cost 01.m.m.m.m.m. O societate achiziţionează la 01.m.000 = 2.000 u.m. 5ani AmortizareN= 3.000 6.000 -1.01..000 u.m.000 u.m.m.500 (anulare) SF 8. Amortizare = 7.500 = 7. 2.000 u. 2.000 u.m. 3ani 213 3.m. iar în N+3 se prelungeşte durata de amortizare cu un an.N un utilaj la un cost de achiziţie de 16.

1 4.m.500 (val rămasă) d) în N+2 înregistrare modernizare: 2.m.m.Remiză = 1 % x 490 4.m. Scont de decontare = 1 % x 485.m.000 = 3.500 = 12. 213 = Valoare amortizare : 12. Amortizare anuală = 12 .000 – 500 = 12. .000 = 3.1 4426 TVA deductibilă 91. Valoare netă financiară 480.500 u.500 u.9 u. 12 ..249 u.126 Amortizare anuală = 15 .000 u. c) anulare amortizare 2. Amortizare anuală = 404 2. 5ani 213 3.500 .000 u. AmortizareN= 3. (4 ani rămaşi plus un an) 5ani 281 213 = C 3.000 VR sf N+1 10.m.34731 301 Materii prime 485.49631 126 .500 = 2.24731 .500 u.000 u.m.contabilizarea scontului la data decontării: 401 Furnizori = % 576. . scont de decontare 1%.m.34731 767 Venituri din sconturi acordate 4.m.851 5121 Conturi la bănci în lei 571.m.m.000 u. a) anulare amortizare cumulată 3.851 u.000 (anulare) 2. O societate achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 500 u.m. Care vor fi efectele în situaţiile financiare dacă scontul se va contabiliza la plata facturii? Rezolvare: Preţ de achiziţie 500 u.m.m.500 u.la data achiziţiei se înregistrează: % = 401 Furnizori 576. remiză 1%.500 (anulare) 213 2.000 u.500 u. Valoare netă comercială 485.000 SF 12.m. D Cost 16.000 VR sf N 13. 4ani 229. .500 2.1 u.Rabat = 2% x 500 10 u.m.m.500 u. rabat 2%.000 u. TVA 19%.m.m. 281 = b) N+1 Valoare amortizabilă = 13.

Valoarea reziduală 800. amortizarea anuală.290.m. luna 5 = 3.000 lei = 190. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. acesta este garantat pentru 200. luna 3 = 2. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani.368 lei Durata de viaţă utilă 5 ani Amortizarea anuală = 714.000 lei = 610. luna 2 = 1. Valoarea de piaţă a clădirii peste 5 ani este 90.000 lei Valoarea reziduală = Valoarea de piaţă actualizată în funcţie de indicele de inflaţie 90-000 = 85.000 lei Valoarea amortizabilă = Costul .000 rotaţii.000 lei : 25 ani 24.000 lei -190. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. Se mai cunoaşte că societatea practică un adaos mediu la total vânzări de 15% din preţul de vânzare.0515 Valoarea amortizabilă 500.000 lei.000 lei Amortizarea cumulată = 0.000 lei = 5 10.000 lei. amortizarea anuală. Rezolvare: Cost de achiziţie 800. cheltuielile cu cedarea 100.368 lei : 5 ani 142.85. Calculaţi.500 rotaţii. Rezolvare: Cost de achiziţie 800.000 lei Durata de viaţă utilă 25 ani Amortizarea anuală = 610. Rezolvare: Cost de achiziţie 800.0515 x 500.400 lei 313.632 lei = 714.300 rotaţii Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice 200.000 lei Valoarea amortizabilă = Costul .127 311. Calculaţi. mărimea amortizării cumulate.000 lei. amortizarea anuală. conform IAS 16.000 rotaţii.Valoarea reziduală 800.750 lei 260.500 + 2. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800.000 lei .500 rotaţii.100.874 lei 310.000 lei.000 10.Valoarea reziduală 800. el estimează că preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani este 290. rata anuală de creştere a preţurilor 1 %.000 lei.000 lei : 5 ani 102.632 (1 + 1%)5 Valoarea amortizabilă = Costul .000 lei Durata de viaţă utilă 5 ani Amortizarea anuală = 510.000 lei .000 rotaţii Uzura sistemului de aerisire: 10.000 rotaţii 0.. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani. conform IAS 16.000 lei Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani 290.000 lei.500 + 3.000 u. Rezolvare: Număr de rotaţii = 1. Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 5 ani este 290. Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri"? 127 .200 rotaţii. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzări de bunuri în sumă de 15.000 lei 25.200 + 1.000 lei.000 lei. conform IAS 16.000 lei 312. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna 1 = 1. Consultantul imobiliar estimează durata de viaţă utilă a clădirii la 25 ani. O societate achiziţionează o clădire la costul de 800. Calculaţi. luna 4 = 2. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500. dar se cunoaşte că aproximativ 3% din bunurile tranzacţionale sunt returnate.100 + 2.000 lei Valoarea reziduală = Preţul actual de vânzare pentru o clădire similară cu o vechime de 25 ani . conform IAS 16. Calculaţi. Conform cărţii tehnice.000 lei . De asemenea.300 rotaţii : 200.Cheltuielile cu cedarea 290.100 rotaţii. iar firma anticipează vânzarea clădirii după 5 ani.

O societate are la data bilanţului creanţe în valută de 1. datorii în valută 2. valoare contabilă 2.salarii: 10.000 lei.500 1.500 ..salariul conducătorului de departament 1.8 lei.000 u. în ceea ce priveşte însă proiectul Y.600 lei.8 lei/$ = 2.m.000 = 67.5 u.000 3. utilaje din import 11. valoare contabilă 260 lei.directe 1...000 $ x 2. 128 .. Cheltuielile de dezvoltare (activ) = Costurile directe şi indirecte + Cota-parte aferentă proiectului din salariul conducătorului de departament = 3.8 lei/$ = 5.000 u. La închiderea exerciţiului. 44.se vând produse finite la preţul de 60.200 800 ..m.000 + 1.directe 3.000 Cheltuieli cu personalul: .consum de materiale consumabile: 5.000 $.m.. O societate are un departament de cercetare care dezvoltă. iar criteriile de capitalizare sunt îndeplinite de la 1 ianuarie. acesta îndeplineşte.m.000 u. cheltuielile departamentului. .000 u.000 $ x 2. TVA 19%.m.nu se actualizează 11.000 u. preţ de cumpărare 4.000 u. TVA 19%. costul standard este de . în u.000 Cheltuieli generale: .500 + 800 + 400 + 1. în cazul proiectului X.m. în exerciţiul N.900 466.consum de materii prime: 25.indirecte 500 400 400 Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%. Soldul iniţial al contului 345 „Produse finite" este 5.. două proiecte.m. au fost următoarele: Informaţii Cheltuieli generale Proiectul X Proiectul Y Cheltuieli materiale şi servicii 600 5. chiar de la începutul exerciţiului N..000 u. 223.128 Rezolvare: Societatea constituie un provizion pentru riscuri si cheltuieli în sumă de 3% x 15% x 15. .000 $.000 u. valoare contabilă 5. Proiectul Y constituie activitate de dezvoltare. pentru proiectul Y.m.900 lei. 22.m.000 $. condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare.m.800 lei Datorii: 2.000 . disponibilităţi în valută 100 $.8 lei/$ = 280 lei Utilaje: 11.sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11. Rezolvare: Proiectul X este considerat activitate de cercetare.m.000 lei . cost standard al produselor finite vândute .m. iar cheltuielile angajate afectează rezultatul exerciţiului curent. întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitatea acestuia.000 u. în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale". O societate care ţine evidenţa produselor finite la cost standard efectuează următoarele operaţii în cursul lunii august: .. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare pentru cele două proiecte.se obţin produse finite la costul de producţie efectiv de 40.personal administrativ 2. .000 x 20% = 5. în cursul exerciţiului N. pe care le vom numi proiectul X şi proiectul Y. cursul dolarului a fost 1 $ = 2. .600 lei Disponibilităţi: 100 $ x 2.000 u.sunt utilizate produse finite pentru acţiuni de protocol la cost standard de 11.. Ce valori vor avea aceste elemente în bilanţul de deschidere? Rezolvare: Creanţe: 1.

000 =-2.000 711 = 345 11. c) Calculaţi cifra de afaceri şi rezultatul din exploatare.000 345 = % 711 40.400 701 60.000 2. 1.000 g) produse finite acordate gratuit salariaţilor 11.000 d) obţinere produse finite 44.400 411 = % 71.061*44.000 601 = 301 25.000 b) consum materiale consumabile 5. La sfârşitul anului valoarea realizabilă netă a produselor finite este de 4.000 11.000 44.000 e) vânzare produse finite 71.000*19%) h) produse finite utilizate pentru acţiuni de protocol 11.090 (11.000 4.000 SF 5.000 2.000 = = −0.000 + 44 .000 u.000 − 3.000 22.000 129 .000 49 .000 D SI K= Diferenţe de preţ aferente produselor ieşite= -0.000 602 = 302 5.684 348 = 711 2.752/2005.000 623 = 345 11.400 f) descărcare gestiune 22.m.m. b) Calculaţi valoarea la care sunt prezentate în bilanţ produsele finite.000 − 4.000 348 4.000 641 = 421 10.061 5.000 c) înregistrare salarii 10.000 11.684 (diferenţă favorabilă) i) înregistrare diferenţe de preţ aferente ieşirilor 2. Rezolvare: D 345 Produse finite C SI 5.000 u.000 711 = 345 22.129 iar soldul iniţial al contului 348 este 1.684 1. (în negru).000 11. Cerinţe: a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr.000 348 Diferenţe de preţ la produse finite C 1.000 421 = 701 11.000 4427 11.061*Rulajul creditor 345=-0.090 635 = 446 2.684 0 SFC 316 a) consum materii prime 25.

2 lei/USD.000+5.000 + 10.000 316 SF 7. ca urmare.000 x 3.000+11.000 x 20% x 3. care se trec la pierderi.3 lei/USD. şi nu se capitalizează. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se vor înregistra următoarele: .15): % = Dobânzi aferente împrumuturiloracordate pe termen lung 640 Conturi curente la bănci 630 Cheltuieli cu diferenţe de curs 10 . Ulterior filiala a intrat în stare de faliment si. cursul dolarului (în funcţie de care se calculează şi dobânda) este de 3. când cursul valutar este de 3.090 + 11.000 40.acordarea împrumutului la 1 ianuarie 2007 (1.încasarea dobânzii (1.1 lei/USD.1): împrumuturi acordate pe termen lung = Venituri din diferenţe de curs 100 .000) = 4.000 x 0.684 = 4. când se încasează şi dobânzile anuale.000-316 = 4.690 Rezultatul exploatării= 78.la sfârşitul anului al doilea se contabilizează dobânda de încasat (1.000 x 20% x 3. împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. Dobânda se încasează la începutul anului următor.200 125.15) şi recuperarea împrumutului acordat (1.la sfârşitul primului an se contabilizează dobânda de încasat (1.000 x 20% x 3.000 înregistrare depreciere 684 6814 = 394 684 În bilanţ produsele figurează la valoarea 4. 130 .000 x 20% x 3.3 lei/USD.626 126. când se restituie împrumutul. înregistraţi în contabilitate operaţiile.3): Dobânzi aferente Împrumuturilor acordate pe termen lung = Venituri din dobânzi 660 .000 USD. înregistraţi în contabilitate operaţiile.1): împrumuturi acordate pe termen lung = Conturi curente la bănci 3.la sfârşitul primului an se exprimă împrumutul acordat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului.100 . O societate comercială acordă la 1 ianuarie 2007 unei alte întreprinderi un împrumut pe termen de 2 ani în valoare de 1. ceea ce generează o diferenţă de curs favorabilă (1. Decontările se fac prin bancă. La sfârşitul primului an. Dobânda aferentă celui de-al doilea an se înregistrează şi se încasează tot la acelaşi curs de 3. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentă.15 lei/USD. la cursul de 3. min(4. Dobânda este de 20%.000 Cifra de afaceri=grupa 70 + subvenţiile aferente cifrei de afaceri=60.130 Costul produselor finite = 5.810 Cheltuieli cu diferenţe de curs 50 Dobânzi aferente Împrumuturilor acordate pe termen lung 660 împrumuturi acordate pe termen lung 3.684.684 .000 x 3. cursul valutar este de 3.000 11.684 Evaluarea în bilanţ a produselor finite se face la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă.690 = 20.încasarea dobânzii (1. La sfârşitul celui de-al doilea an.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 30% pe an.2): Dobânzi aferente Împrumuturilor acordate pe termen lung = Venituri din dobânzi 640 .15): Conturi curente la bănci 3. calculată anual. 4.000= 71.600= 57.316-57.000 + 2.000 + 4. O societate comercială acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.000 Rezultatul din exploatare = Venituri-Cheltuieli D 711 Variaţia stocurilor C 22.316 Cheltuieli = 25.

400 u.12. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv TVA). valoarea justă stabilită fiind de 2.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (10. Preţul de cumpărare 400 lei. La sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa.N la valoarea de 5.000 împrumuturi acordate filialelor 5. 476.131 Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .2% x 400 = 392 lei Preţul de vânzare cu amănuntul = 392 + 392 x 30% +19% x 509.752/2005.000 lei 2.000 Venituri din dobânzi 3.m.000 .000 = 500 500 lei 261 = 1068 500 lei c) încasare dividende 400 lei 5121 = 761 400 lei 5.000 .000 u. O societate comercială deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30. 3. In condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%.000 lei % = 2131 5.000 lei 2813 3.acordarea împrumutului: împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 10.000 x 30%): Dobânzi aferente Împrumuturilor acordate filialelor = Venituri din dobânzi 1. Rezolvare: a) valoarea contabilă a imobilizărilor acordate 5. rabat 2%.500 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate filialelor 1.500 împrumuturi acordate filialelor 5.500 lei. în condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale".000 x 30%) şi a primei tranşe de împrumut: Conturi curente la bănci = % 8.000 u.la sfârşitul anului 2 se contabilizează dreptul de a încasa dobânda (5.500 u.500 – 3.424 lei 485. scont de decontare 1%.000 lei 261 b) diferenţa 3. care este preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate? Rezolvare: Costul de achiziţie = 400 . 1. O societate comercială depune ca aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de amortizarea cumulată Valoarea de aport a fost stabilită la Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP nr. O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza facturii. Rezerva din reevaluare este realizată pe măsura amortizării instalaţiei.000 lei. TVA 19%.500 . ce înregistrări se efectuează în N+3 şi N+4? Rezolvare: D 213 C 131 .m.trecerea pe cheltuieli a creanţelor asupra filialei pentru dobânda contabilizată şi a ultimei tranşe de împrumut: Pierderi din creanţe = % 6. amortizată linear în 5 ani.6 = 606.m.m..000 249. 2.

N+2. 2ani 153. • Cost Amortiz cumulată (N+1.m. Vjustă sf N+3 2. N+3) 3.000 lei b) Dobânda pentru primul an: 10.000 lei 2672 4.m.m.m. împrumutul este acordat pe o perioadă de 2 ani. 5ani 3. Dif poz 500 u.m.m. O societate comercială emite 10.m. O societate comercială efectuează şi înregistrează în contabilitate operaţiile economice ce privesc: a) acordarea unui împrumut în lei în sumă de 10. 105 = 117 500 =250 u.000 u. c) rambursarea la scadenţă a împrumutului şi încasarea dobânzii aferente.500 u.000 * 3 = 3. (anulare) 5. 213 = 105 c) înregistrare amortizare 1. 281 = 213 b) diferenţă pozitivă din reevaluare 2.000 lei x 20% = 2.250 2ani u.000 u.m.132 Cost 5. 681 = 281 2.m.= 500 u.250 u.m. iar apoi se anulează.m. = Valoare rămasă la sf N+3 2.000 lei d) Rambursarea împrumutului şi încasarea dobânzii: 5121 = % 14. cât şi cumpărarea obligaţiunilor.m. Dobânda anuală este de 45%. b) dobânda pentru primul an.000 lei 2671 10.000 u.m.000 u. VR sf N+3 2.m. 5.m.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de 1 leu/bucată.000 lei: 2672 = 763 2.m.m. cu dobândă de 20%.000 u.500 u.m. – 2. d) transfer 105 la 117 250 u. 500 u.000 u.000 lei c) Dobânda pentru anul 2: 2. 500 u. Atât vânzarea.000 lei 105. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Acordarea împrumutului: 2671 = 5121 10.000 u. precum şi plata dobânzii se realizează cu 132 .000 u.000 u.000 lei unei societăţi în capitalul căreia se deţine o participaţie.m. a) anulare amortizare 3.500 =1.000 lei: 2672 = 763 2. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală.

000 1012 Capital subscris vărsat 85. O societate comercială emite un pachet de 1. La scadenţă .000 104.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 100.500 .000 169 Prime de rambursare a obligaţiunilor 5.000 . Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani.000 x 50%): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 50.după un an .000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .obligaţiunile se convertesc în acţiuni.conversia obligaţiunilor în acţiuni: 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = % 100.000 x 10%): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.000 lei. apoi se anulează.plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.000 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 15. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Rata dobânzii este de 10%. O societate comercială emite 10. care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată.000 x 10%): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2. în condiţiile în care valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 85.plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25.000 . Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5.000 .000 .anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 100.plata dobânzii la sfârşitul primului an (100.000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime de rambursare a obligaţiunilor 2.500 133 .500 . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.000 106. Dobânda anuală este de 50%. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. la un preţ de 25 lei/bucată.000 x 45%): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 45. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 512 Conturi curente la bănci 100.emisiunea obligaţiunilor: 512 Conturi curente la bănci = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 100.000 512 Conturi curente la bănci 20.emisiunea obligaţiunilor: % = 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 25.000 . Toate decontările se fac în numerar.000 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 100.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .133 numerar în al doilea an.plata dobânzii (100.000 .

500 lei/buc. E = 2. Rezolvare: MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1. Dacă producţia maximă pe fiecare produs este de 100 bucăţi.. / 1.000 lei.500 lei/buc – 1. / 1. Dacă restricţia de vânzare este limitată la 3 dintre cele 5 produse.000 bucăţi. C = 450 lei/buc. D = 500 lei/buc..000/2): 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor = 169 Prime de rambursare a obligaţiunilor 2. O societate comercială fabrică şi vinde 5 produse în următoarele condiţii: preţ de vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 600 lei/ buc.000 lei prin compensarea unei datorii faţă de un furnizor.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic. deci produsul (D).500 lei/buc.000 lei/buc. Rezolvare: MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1. C = 1. iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5. D = 700 lei/buc. / 800 lei/buc. O societate comercială fabrică si vinde 5 produse în următoarele condiţii: preţ de vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 900 lei/buc. / 700 lei/buc.000 . 134 .. O societate comercială hotărăşte majorarea capitalului social cu 10.. B = 1.500 lei/buc..000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1. / 1..000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic. înregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 461. / 450 lei/buc. / 500 lei/buc.500 . / 700 lei/buc.000 lei/buc. Se va renunţa la produsele A şi D 462. / 450 lei/buc. respectiv MCV cea mai mică.000 lei/buc.200 lei/buc.000 lei/buc – 1.anularea obligaţiunilor: 161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 25. 97. E = 1. precizaţi si argumentaţi care dintre cele 5 produse este cel mai puţin rentabil.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2. respectiv MCV cea mai mică. / 250 lei/buc. precizaţi şi argumentaţi care sunt cele două produse la fabricarea cărora se va renunţa pentru a se asigura marja brută de profit maximă.500 lei/buc – 1.răscumpărarea obligaţiunilor: 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 512 Conturi curente la bănci 25.134 . iar volumul maxim de fabricaţie pentru fiecare produs este de 1..amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5. B = 800 lei/buc.

000 lei • Preţ de cumpărare + + Taxa vamală Cheltuieli de montaj 4.la sfârşitul celor trei ani de utilizare. TVA 19%.000 504. acestea urmând să fie recepţionate.000 lei. a) Calculaţi costul de achiziţie conform IAS 16 „Imobilizări corporale".800 203 Cheltuieli de dezvoltare 20.800 . O societate comercială hotărăşte să-şi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs.800 409 Furnizori debitori 4. ţinându-se seama de avansul achitat.202 512 Conturi curente la bănci 18. La sfârşitul anului N+3 este vândută.202 4426 TVA deductibilă 798 .950 lei. pierderi iniţiale din exploatare înregistrate înainte ca activul să atingă parametrii planificaţi 800 lei.000/20): 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 1.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = % 23.000 lei. cheltuieli cu montajul 2. institutul facturează documentaţia la valoarea de 20. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni.000 lei 14.000 lei.000 .950 lei 2.000 lei. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni. Rezolvare: . Societatea estimează că valoarea actualizată a cheltuielilor cu demontarea şi mutarea activului la sfârşitul duratei de viaţă este de Instalaţia este amortizată prin metoda lineară în 5 ani. După finalizarea lucrărilor. O societate comercială importă pe data de 31 decembrie anul N o instalaţie pentru extracţia gazelor naturale. cheltuieli de desfacere 2.000 4426 TVA deductibilă 3.000 409 Furnizori debitori 4.000 lei.000 lei. cheltuielile legate de achiziţie fiind: preţul de cumpărare 55. preţul încasat fiind de 32. Unitatea achită în numerar un avans de 5. imobilizarea este scoasă din evidenţă: 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 10.800 4426 TVA deductibilă 798 .000 111.plata avansului: % = 512 Conturi curente la bănci 5.000 lei. Decontarea facturii se face prin bancă. Valoarea provizionului pentru dezafectare la sfârşitul exerciţiului N+3 este de 16. Rezolvare: 55. 135 . inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate. taxa vamală 4.la sfârşitul fiecărei luni se contabilizează amortizarea (20.primirea facturii de la furnizori: % = 404 Furnizori de imobilizări 23.135 Rezolvare: 401 Furnizori = Capital subscris vărsat 1012 31.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare. b) Efectuaţi înregistrările contabile pentru anul N+3. TVA 19%.

190 lei 5ani AmortizareN+1 = 15.000 lei: 6641 = 261 12.000 lei 57. O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar în sumă de 10.000 lei 107. Dobânda anuală este de 40% şi se plăteşte lunar.950 lei 1. Rezolvare: 136 .190 lei actualizare provizion pentru dezafectare 2.620 lei 2.000 lei 681 % 281 5121 = = AmortizareN+2 = 15.000 lei b) Dividende: 50% x 1.000 lei c) Vânzarea a 300 acţiuni x 62 lei = 18.800 lei Şi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei.570 lei 77.570 lei 32.600 lei Şi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei: 6641 = 261 18.950 lei 14.190 lei 2813 % 213 Câştig din cedarea activelor 1513 7812 45.000 lei: 261 = 5121 60.000 lei 16.000 lei 666 anulare provizion pentru dezafectare 16.190 lei Amortizare anuală = 45.950 lei 4.950 = 15 .000 de acţiuni care au valoarea nominală de 50 lei şi cea de emisiune.950 lei achiziţie instalaţie 75. după care răscumpără 300 de acţiuni la preţul de 62 lei şi alte 200 de acţiuni la preţul de 49 lei. în acest scop se efectuează şi se înregistrează următoarele operaţii: a) se subscriu şi se plătesc prin virament 1.000 acţiuni x 50 lei = 25. Rezolvare: a) Subscrierea acţiunilor: 1.000 lei 1513 = = 159.136 + Cheltuieli demontare şi mutare activ 14.570 lei vânzare conform IAS 16 77.000 lei = Cost 75.000 lei d) Vânzarea a 200 acţiuni x 49 lei = 9.600 lei: 5121 = 7641 18. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile. în tranşe egale.000 acţiuni x 60 lei = 60. O societate comercială participă cu 51% la constituirea capitalului social al altui agent economic. Rambursarea împrumutului se face începând cu luna a X-a de la contractare şi până în luna a XlV-a.570 lei 45. b) unitatea emitentă îi acordă dividende de 50% pentru primul an. de 60 lei.000 lei 75 .000 lei: 461 = 761 25.570 lei 75.950 lei 213 = % 446 1513 404 75.000 lei AmortizareN+3 = 15.800 lei: 5121 = 7641 9.

la sfârşitul primului an de utilizare.la sfârşitul anului 2 se contabilizează plata dobânzii (500 x 10% x 2.000 . inclusiv amortizarea utilajului şi trecerea la venituri a unei părţi din subvenţie. După achiziţionarea utilajului în valoare de 5.400 765 Venituri din diferenţe de curs 150 102.550 5124 Conturi curente în devize 1.la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a Xl . se achită factura prin bancă. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.3): 162 Credite bancare pe termen lung la bănci = % 1.primirea împrumutului (1.000 x 40% x 1/12): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci dobânda 108.000 lei pentru procurarea unui utilaj.000 x 3): 5124 Conturi curente la bănci în devize = 162 Credite bancare pe termen lung 3.la sfârşitul anului 2 se contabilizează de asemenea rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 x 2.000 x 40% x 1/12.8) şi se constată un câştig din diferenţe de curs (500 x 0.000 x 40% x 1/12): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 333.la sfârşitul primului an se contabilizează rambursarea unei transe de împrumut (500 x 3.a se contabilizează rambursarea unei tranşe de împrumut (10. Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Rezolvare: în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 131 Subvenţii pentru investiţii 3. O societate comercială urmează să primească în contul bancar o subvenţie de 3.primirea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10. iar la sfârşitul anului doi cursul este de 2.la sfârşitul primului an se contabilizează plata dobânzii (1.000 x 40% x 1/12. 6.000 lei.a se contabilizează plata dobânzii pentru împrumutul rămas nerambursat (8.137 în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: .la sfârşitul fiecăreia dintre lunile a X-a până la a XlV .000 . Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an.1): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 310 . 2. O societate comercială primeşte un credit bancar în devize în valoare de 1.000/5): 162 Credite bancare pe termen lung = 512 Conturi curente la bănci 2. valoarea reziduală nulă.8): 666 Cheltuieli cu dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 140 .000 USD la cursul de 3 lei/USD.000 x 40% x 1/12.000 x 10% x 3.1): % = 5124 Conturi curente la bănci în devize 1.1) şi se constată o pierdere din diferenţe de curs (500x0.la sfârşitul fiecăreia dintre primele 10 luni se contabilizează plata dobânzii (10.000 .8 lei/USD.500 665 Cheltuieli cu diferenţe de curs 50 .550 162 Credite bancare pe termen lung 1. La sfârşitul primului an cursul este de 3.000 137 . Estimările legate de amortizarea utilajului sunt: durata de utilizare de 5 ani.000 .încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 445 Subvenţii 3. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.1 lei/USD.se recunoaşte diferenţa de curs pentru împrumutul rămas: 665 Cheltuieli cu diferenţe de curs = 162 Credite bancare pe termen lung 50 . 4. care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.a până la a XlV . ritmul linear.3 .

138 .m. Ulterior. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2813 Amortizarea instalaţiilor. Deşi ţara în care îşi desfăşoară activitatea nu dispune de o reglementare care să prevadă obligativitatea societăţilor poluante de a suporta costurile cu decontaminarea.m.obligaţie legală deoarece este în curs adoptarea unei reglementări în acest sens. Se estimează costuri cu decontaminarea în valoare de 600.m.000 135.000 u.300 .000 u.acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 3. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu decontaminarea. Rezolvare: Valoarea ieşirilor de produse finite la cost de producţie = 28.000 USD. determinaţi producţia lunii curente.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii.Ieşiri = Stoc final Intrări = Stoc final . Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.800 u. O societate din industria chimică poluează mediul prin activităţile sale. mijloace de transport. animale şi plantaţii = 404 Furnizori de imobilizări 5. Stoc iniţial + Intrări . în valoare de 1.000 u.3.4 lei/USD. animalelor şi plantaţiilor .3 lei/USD.plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 5. Taxa scontului percepută de bancă..m.000 .m. stoc final 2.Stoc iniţial + Ieşiri Producţia lunii curente = 2. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de decontaminare: 600.încasarea efectului comercial: 627 Cheltuieli cu serviciile bancare 340 512 Conturi curente la bănci 3.. respectiv dobânda aferentă împrumutului sunt de 10%.2 = 24.060 5113 Efecte de încasat 3.m. există dezbateri asupra unui proiect de lege în acest sens si este aproape sigur că proiectul respectiv va fi în curând promulgat.300 767 Venituri din diferenţe de curs 100 273.300 .vânzarea mărfurilor: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3. înregistraţi operaţiile în contabilitatea furnizorului.m. în condiţia de livrare FOB.000 u.800/1.300 .000 u.depunerea efectului comercial la bancă spre scontare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienţi 3. O societate de producţie prezintă următoarea situaţie a stocurilor: produse finite disponibile în depozit la începutul lunii 3.000 + 24. exclusiv TVA. datorii contingente si active contingente". O societate comercială vinde mărfuri unui client extern.000 . 46.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 131 Subvenţii pentru investiţii = 758 Alte venituri din exploatare 600 1.000 = 23. valoarea vânzărilor 28. La data încasării efective a efectului comercial scontat. Ştiind că societatea practică la vânzare un adaos de 20%. furnizorul îl depune la bancă spre scontare.000 u.000 . mijloacelor de transport. Rezolvare: . 138 . cursul valutar este de 3. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: contaminarea mediului . cursul valutar la data facturării fiind de 3.

2 lei 6812 = 1511 2.712. iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%.475.188 lei. La sfârşitul anului N.139 Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600.2 lei Deci provizionul va fi majorat cu 5.712.569.2 (1) 3.856. datorii contingente şi active contingente".4 lei = 3. probabilitatea de pierdere se estimează la 90%.856. la sfârşitul anului N+2.2 lei Situaţia în contul 1511 este: D 1511 C 618.856.475.8 (3) 139 .2 lei Provizion necesar 1.2 lei .475.475.475.856.8 lei: 1511 = 7812 618. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor cu mutarea rafinăriei: 200.8 lei 3.856. în anul N+3.800 lei.1. Se estimează că pentru mutarea rafinăriei sunt necesare cheltuieli de 200. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: costurile cu mutarea rafinăriei.800 lei 4.8 lei 4. Rezolvare: 1.188 lei x 30% = 1. înregistrări contabile la sfârşitul anului N: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.2 (1) Sc 1. societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%.856.475. N+1. înregistrări contabile la sfârşitul anului N+1: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.4 lei Provizion existent 2.1. N+2 şi N+3. Anularea provizionului: Concomitent cu plata amenzii.2.4 lei Deci provizionul va fi diminuat cu 2.m.188 lei x 90% = 5.8 lei 6812 = 1511 3. înregistrări contabile în anul N+3: 4. procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5. în contract se precizează că. rafinăria va fi mutată într-o altă locaţie strategică.000 321. La sfârşitul anului N+1. în mod similar. provizionul existent a rămas fără obiect şi va fi anulat prin reluare la venituri: D 1511 C 618.2 lei 2.4 lei Provizion necesar 5.8 (2) 2. înregistrări în anul N+2: Provizion pentru litigii necesar = Valoarea nominală a creanţei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6.000 u. procesul nu este terminat.m. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.2 lei . Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc.4 Provizion existent 1. O societate din industria petrolieră a instalat o rafinărie pe un teren închiriat. O societate livrează mărfuri unui client în valoare de 6.569. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: instalarea rafinăriei creează o obligaţie legală deoarece contractul de licenţă prevede înlăturarea acesteia.000 44. la sfârşitul perioadei de închiriere.000 u.1.188 lei x 40% = 2. TVA inclusă.569. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 200. Plata amenzii: 6581 = 5121 5.4 lei = 618.712.8 (2) 2.

cheltuieli cu amortizarea 10.000 u. Costurile împrumuturilor aferente perioadei octombrie-decembrie N (20. Cheltuielile secţiilor auxiliare 5. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente.000. Pentru construcţia clădirii. 20% este pentru distribuţie şi 10% este pentru administraţie.000 u.000 u.m. Cifra de afaceri netă 60. venituri din producţia stocată 10. O societate procedează la construirea unei clădiri în care va funcţiona serviciul administrativ.000 x 6% x 9/12 = 900.. cheltuieli cu materii prime 20.500 9.m.569.000 amortiz + 500 combustibil 4.000 3.000 amortiz + 500 distribuţie) 3. Rezolvare: Nr crt Elemente Sume 1. la o rată a dobânzii de 6%.000 combustibil) 40. Din cheltuielile cu combustibil şi energie. sunt pentru producţie.000. împrumutul se rambursează integral pe 31 decembrie N. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 40. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la data de 01. 2 salariaţi pentru activitatea de distribuţie şi 2 salariaţi pentru serviciile administrative.2 lei 398.000 10. O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la 01.500 8.000 sal +7.m.000 u..01. Să se stabilească în ce moment se stopează capitalizarea costurilor împrumuturilor în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării". Cheltuielile generale de administraţie (2.2005 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.m. Cheltuielile de desfacere (2.000 u. plătită la sfârşitul fiecărei luni.000 lei cu o dobândă de 40% pe an. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 22. Firma are un manager care are salariul de 2.000. Până la utilizarea efectivă a sumelor împrumutate acestea au fost plasate pe piaţa de capital.2 1511 = 7812 5. care se realizează după terminarea activităţilor de construcţie.) nu pot fi încorporate deoarece efectuarea decoraţiunilor interioare şi instalarea accesoriilor reprezintă modificări minore.000 u.000 u.000 mat prime+9.000 2. un împrumut bancar de 20. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 20.m. s-a încheiat construcţia fizică a clădirii.m. în ceea ce priveşte amortizarea. în N-1.2005..01. şi 13 salariaţi cu salarii egale: 9 salariaţi pentru activitatea de producţie. O societate prezintă în contul de rezultate după natură următoarele informaţii: venituri din vânzări 60.000 u.. Pe 30 septembrie N. Rezolvare: Activităţile indispensabile realizării clădirii sunt terminate la sfârşitul lunii septembrie N.569.m. întrucât se doreşte decorarea sălilor de conferinţe şi instalarea unor accesorii.000 u. 70% este pentru producţie.m.m.000 4. cheltuieli cu combustibil şi energie 5.000 sal +2.000 u. generând venituri financiare încasate astfel: 140 .000 sal +1. sunt pentru distribuţie.000 x 6% x 3/12 = 300.000. 500 u.140 Se 5.. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) 10. întocmiţi contul de rezultate cu clasificarea pe funcţii. întreprinderea a obţinut. 4. cheltuieli cu salarii 15. Dobânzile încorporate în costul clădirii în numele exerciţiului N sunt: 20. Ea nu poate fi dată însă în funcţiune imediat.000 amortiz + 4.000 u.m. Cheltuielile indirecte de producţie 6.000 7..000 65. 115. Cheltuielile activităţii de bază (20.m. sunt pentru administraţie şi 500 u.m.m.

06. Lucrarea se finalizează la 31.200.în 2005: 800.000 lei. Lucrarea are o valoare totală de 3. .000. Se utilizează regimul de amortizare linear. Rezolvare: Credit contractat la 01.01. .în 2007: 1.în 2006: 120.în 2005: 100.100.000 lei Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în 2005: 1. .12.000 x 40% = 400.000 lei Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului 2004: 250.120.000 lei.30.2007.141 .în 2006: 120. acestea au fost plasate pe piaţa de capital.000 lei. Rezolvare: Credit contractat la 01. .01.30.000 lei.în 2007: 1. Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.000 = 300. . în perioada 01.01. Valoarea reziduală a construcţiei este nulă. Valoarea reziduală a construcţiei este nulă.în 2007: 125. Se utilizează regimul de amortizare linear. Lucrarea are o valoare totală de 3.000 lei.000 lei.2007.2006 .000.000 lei.2004 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.2006 lucrarea este întreruptă din motive tehnice. O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la 01.000 lei Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în 2006:500. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente.în 2005: 100.000 lei. .000 lei.000. în perioada 01.000 lei rambursat la sfârşitul exerciţiului 2005: 250.000 .în 2006: 1.01.200. Să se determine dobânzile capitalizabile în anul 2005 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării".000 lei cu o dobândă de 40% pe an.12.în 2007: 125.000 lei Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în 2006: 200. Consumurile înregistrate sunt următoarele: .000.000 x 40% = 200.01.în 2006: 1.000.000 lei. .000 = 80. .2006 .în 2005: 800. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la data de 01.2006 lucrarea este întreruptă din motive tehnice.000 lei.000 lei 141 .2004: 1.000.06.01.000 lei.000 lei Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în 2006: 400.2005: 1.2005. Lucrarea se finalizează la 31.000 . generând venituri financiare încasate astfel: . Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.000 lei. Până la utilizarea efectivă a sumelor împrumutate. Consumurile înregistrate sunt următoarele: .000.000 lei.000.000 lei 116. Să se determine dobânzile capitalizabile în anul 2006 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării".

000.01.000 .000 lei Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în 2007:50.în 2006: 1.12.2007. Se utilizează regimul de amortizare linear.2009.500 lei 114.2005: 1. Calculul amortizării începe de la 1 ianuarie 2008. .000 lei.în 2006: 120.000 lei.01. .000 lei Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului 2006: 25. Lucrarea are o valoare totală de 3.000 lei. . Consumurile înregistrate sunt următoarele: . Lucrarea se finalizează la 31.000 lei.000 lei.în 2005: 80. Lucrarea are o valoare totală de 300.000 lei.2005. .2007. . Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.2005: 100. acestea au fost plasate pe piaţa de capital.000.500 = 7. Rezolvare: Credit contractat la 01. generând venituri financiare încasate astfel: .500 lei.în 2007: 1.000 x 40% = 20. Să se determine dobânzile capitalizabile în anul 2007 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării". Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente.în 2007: 125.01. O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la 01.000.12. Să se determine dobânzile capitalizabile în anul 2006 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării".000 lei.000. Calculul amortizării începe de la 1 ianuarie 2010.în 2005: 10.000 lei.12. Valoarea reziduală a construcţiei este nulă. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la data de 01. .000 lei Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în 2007: 20. Rezolvare: Credit contractat la 01. O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la 01. generând venituri financiare încasate astfel: . Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente.01.000 lei cu o dobândă de 40% pe an.142 113. acestea au fost plasate pe piaţa de capital. Lucrarea se finalizează la 31.200.2005.000 lei.în 2005: 800. .000 lei.000 lei. . Până la utilizarea efectivă a sumelor împrumutate. Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.în 2006: 12. în scopul realizării construcţiei societatea contractează un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 100. Până la utilizarea efectivă a sumelor împrumutate.în 2006: 120. Se utilizează regimul de amortizare linear. Consumurile înregistrate sunt următoarele: . Valoarea reziduală a construcţiei este nulă.2005 un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000 lei 142 .000 lei Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului 2005: 25.în 2007: 100. cu o dobândă de 40% pe an la data de 01.01.000 lei.000 lei.în 2005: 100.01.000 lei.în 2007: 12.

Cheltuieli fixe 95.000 lei. .000 0 q*6-95. Managerul societăţii cunoaşte faptul că are capacitatea de a produce şi vinde până la 20. .000 bucăţi din produsul său o cifră de afaceri de 225. O societate vinde în anul N un soft pentru suma de 85.000 bucăţi din produsul său.120.000 = 15.000 + 30.000 Cheltuieli fixe = 30.000 lei.000 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 76. = q * 15 • Cifra de afaceri = = Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Rezultat = = q q * * 9 6 . să se calculeze venitul care afectează contul de profit şi pierdere al anului N. Activitatea de service se realizează în anul N+1. .834 buc 208.000 = 95. Rezolvare: în anul N se efectuează următoarea înregistrare: 4111 Clienţi = % 85.000 = 0 q=15.000 lei. 143 .000 lei = Pierdere -5.000 lei Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în 2006: 300.000 buc * 15 = 225.000 lei Pentru ca societatea să nu suporte pierderi cantitatea care trebuie să o producă şi să o vândă este q.000 472 Venituri înregistrate în avans 9.000 = 180.000 lei.000 x 40% = 300.000 buc * 9 135.000 lei. suportând pierderi de 5.000 lei • Cifra de afaceri .000 .amortizare imobil şi maşini de producţie (fixe): 45.materie primă (variabile): 105.000 lei 433.000 lei.personal (jumătate variabile şi jumătate fixe): 60.000 lei = Marja costurilor variabile = 90.în momentul vânzării.000 Conform IAS 18 veniturile sunt recunoscute astfel: .Cheltuieli variabile = 15. O societate realizează prin vânzarea a 15.diverse (fixe): 20.95.000 = 135. pentru componenta soft. Care este cantitatea de produs fabricată şi vândută care i-ar permite să nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105.000 lei .143 Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului 2005: 250.000 lei. Conform IAS 18 „Venituri".000 lei Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în 2006: 750. împărţite astfel: . Costurile suportate pentru producerea şi vânzarea acestui produs sunt de 230.000 + 45.000 + 20.000 lei şi include în factură şi preţul activităţii de service după instalare în valoare de 9.000 lei.

Costuri fixe = . preţ de vânzare unitar 12 u. cost variabil unitar 10 u. vânzările ar creşte cu 500 bucăţi..Costuri variabile = 10.5 lei şi s-ar investi în publicitate suma de 2.500 produse Preţ de vânzare = 12 + 0.000 lei = Profit = 14.144 . cost variabil unitar 10 u.250 lei . O societate vinde în prezent 10.pe parcursul perioadei de post-garanţie (după instalare). 2.000 lei = Profit = 10. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.000 q=12.500 produse x 12.000 produse x 10 = 100. pentru componenta service.5 = 12. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14.5 Costuri fixe = 10.m.000 lei. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.Costuri variabile = 10.000 produse x 12 = 120. O societate vinde în prezent 10..10.000 + 2.000 produse + 500 produse = 10. 2.000 = 12.000 lei = Marja asupra costurilor variabile = 20. 426.5 = 131.000 lei. cost variabil unitar 10 lei.12. costuri fixe 10.000 de produse.. O societate vinde în prezent 10. 1.250 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 4.000? Rezolvare: = q * 12 • Cifra de afaceri = = Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe Profit q*2-10.000 Cifra de afaceri = 10.m. Dacă ar creşte preţul cu 0.000=0 q=5.500 produse x 10 = 105.000 lei Se vor vinde: 10.000 lei .m.250 lei . costuri fixe 10.250 lei 425.000 de produse. 144 .000=14.000 0 1.000 de produse..000 buc = = q q * * 10 2 10.000 buc q*2-10.000 lei .000 lei = Marja asupra costurilor variabile = 26. preţ de vânzare unitar 12 u.m. preţ de vânzare unitar 12 lei.000 u.Costuri fixe = . 429.m.

000 de produse.000 lei Decizia nu e acceptabilă deoarece profitul scade cu 1.000 lei = Marja asupra costurilor variabile = 21.Costuri variabile = 10. O societate vinde în prezent 10.m. 145 .000 produse x 10 = 100.000 q*1=20.000 produse x 5 % = 10.Costuri fixe = .000 = q * 12 . 427.m.000 lei .m.m. ar antrena o creştere a vânzărilor cu 5%.000 produse x 12 = 120. O societate vinde în prezent 10.m.000 lei 428.000 lei .000 u.000 lei = Profit = 10.Costuri fixe = .000 produse + 10.12.Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile .Cheltuieli fixe = Profit CV=10+10%*10=11 • Cifra de afaceri = = 10.10.000 u.500 produse x 10 = 105.000 q=20. preţ de vânzare unitar 12 u. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 100.500 produse x 12 = 126.000 lei . O creştere a publicităţii cu 2.m. cost variabil unitar 10 u. Se estimează o creştere a costurilor variabile cu 10%...Costuri variabile = 10.500 produse Cifra de afaceri = 10.000 Cantitatea trebuie să crească cu 10.Cheltuieli variabile = q * 11 = Marja costurilor variabile = q * 1 . cost variabil unitar 10 lei.000 20.000 buc pentru ca profitul să rămână tot 10.000 buc * 12 • Cifra de afaceri .000 10. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul să rămână constant? Rezolvare: = 10.000) = Profit = 9.000 u.000 buc * 10 = = 120.000 + 2.Cheltuieli fixe 10.000 lei Se vor vinde: 10.000 de produse.000 10. costuri fixe 10.145 costuri fixe 10.000 lei = Marja asupra costurilor variabile = 20.000 u.000 lei .000 lei (10.000 = Profit 10.

000 produse + 10.Cheltuieli variabile = 5.Costuri fixe = . 10 .500 lei .m.000 lei . Ce cantitate trebuie vândută pentru a obţine un profit de 7.146 preţ de vânzare unitar 12 lei.000 = Marja costurilor variabile 10. preţ de vânzare unitar 12 u.000 lei = Profit = 16.000 lei = Marja asupra costurilor variabile = 26. cost variabil unitar 10 u.000 produse Preţ de vânzare = 12 – 0..CAcr = 60... Cu cât pot să scadă vânzările pentru ca firma să nu aibă pierderi? Rezolvare: Cifra de afaceri = 5.m.Costuri variabile = 11.000 de produse.500 lei 423.000 lei = Marja asupra costurilor variabile = 20.m.5 lei.000 = 30 ..000 lei = Profit = 10.10.000 de produse.m.Costuri variabile = 10.000 .000 u.m.000 u.? Rezolvare: = q * 12 • Cifra de afaceri = Cheltuieli variabile Marja costurilor variabile Cheltuieli fixe = = q q * * 10 2 5.Costuri fixe = .000 buc*12 = 60. costuri fixe 5.500 lei .000 produse x 10 = 100.000 Is = CA.000=30. Este decizia acceptabilă? Rezolvare: Cifra de afaceri = 10.000 produse x 11.m.000 * 5.000 u.10.000-30. preţ de vânzare unitar 12 u.000 u. O societate vinde în prezent 5. costuri fixe 5.000 u.000 lei .000 60 .m.000 146 .m.5 Cifra de afaceri = 11.000 lei Se vor vinde: 10. vânzările ar creşte cu 10%.000 produse x 12 = 120. O societate vinde în prezent 5.000 produse x 10 % = 11.500 lei Decizia e acceptabilă deoarece profitul creşte cu 6. Dacă ar scădea preţul cu 0.000 lei.5 = 11.000 produse x 10 = 100. CAcr= 424.m.000 buc*10=50. costuri fixe 10. cost variabil unitar 10 u.5 = 126.

000 lei. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = 0 Baza fiscală = 7. Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N.000 .400 Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.400 Amortizarea Rezultat cheltuielilor de constituire La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 6XX Cheltuieli după natură = 121 Rezultat 12.eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1): 121 Rezultat = 201 Cheltuieli de constituire 12.000 q=6.000 204.600 Activ de impozit amânat = 9. amortizabile în 5 ani.400 .eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = % 4. în schimb.536 Contabilizarea activului de impozit amânat: La nivelul bilanţului: 4412 Impozit pe profit amânat = 121 Rezultat 1.600 x 16% = 1. Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .000=7.536 203.800 106 Rezerve 2.400 121 Rezultat 2.000 buc 7. O societate-filială F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează: 121 Rezultat = 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.600 Diferenţe temporare deductibile = 9. Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire = O Baza fiscală = 9. O societate-filială F a înregistrat în exerciţiul N-1 cheltuieli de constituire de 12. dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N-1.eliminarea amortizării cumulate înregistrate: 2801 = 121 2.000 . Rezolvare: La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări: .000 Şi: 121 Rezultat = 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 2.200 147 .eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1): 106 Rezerve = 201 Cheltuieli de constituire 12.400 Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat. amortizabile în 5 ani. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere.000 lei.536 La nivelul contului de profit şi pierdere: 121 Rezultat = 792 Venit din impozitul pe profit amânat 1. în schimb.147 = Profit q*2-5.

Ulterior se vând 1. încasarea făcându-se ulterior în numerar. 148 .000 lei pe o durată de 2 ani. în anul următor se încasează cu ordin de plată dividende în sumă de 15.000 lei.000 lei • încasarea dividendelor 15.000 lei Casa în lei Debitori diverşi • scăderea din evidenţă a titlurilor la valoarea de intrare 1.000 lei 2691 Vărsăminte de efectuat la entităţile afiliate = 5121 Conturi curente la bănci 20. iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate.000 lei 461 Debitori diverşi = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 2.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune.000lei • achitarea comisionului 500 lei 622 Cheltuieli cu comisioanele şi onorariile = 5121 Conturi curente la bănci 500 lei (b) • vărsămintele efectuate pentru emitent 20. Se cer înregistrările contabile privind: a) achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului.000 de acţiuni cu preţul de 1 leu/acţiune. O societate-mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 50. O societate-mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.000lei 2691 Vărsăminte de efectuat la entităţile afiliate 20.la nivelul contului de profit şi pierdere: 121 Rezultat = 792 Venit din impozitul pe profit amânat 384 448.000 lei.000lei 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi curente la bănci 30. Titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare. cu o dobândă preferenţială de 10% pe an.000 lei (c ) • reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la preţul de cesiune 2. Rezolvare: (a) • achiziţia titlurilor 50.000 lei • încasarea titlurilor cedate 2.152 106 Rezerve 768 121 Rezultat 384 . împrumutul se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an.000 lei 5311 = 461 2. Se achită prin bancă suma de 30.la nivelul bilanţului: 4412 Impozit pe profit amânat = % 1.000 lei 452.200 x 16% = 1.000 lei 5121 Conturi curente la bănci = 7611 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate 15. când se încasează şi dobânzile anuale. b) plata ulterioară a vărsămintelor şi încasarea dividendelor. Comisionul achitat societăţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este de 1%. c) vânzarea şi încasarea titlurilor.148 Diferenţe temporare deductibile = 7.200 Activ de impozit amânat = 7.000 lei 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate = 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 1.152 Contabilizarea activului de impozit amânat: .

000*10%=5.000 lei.500 lei 2.000:2=25.000*10%=2. însoţite de ambalaje în valoare de 600 lei. au următoarele destinaţii: .000lei 2671 = 50.000lei 5121 = 5.000lei 5121 • Încasarea dobânzii în primul an 50. . .500 lei 2672 = Includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate 2. TVA este de 19%.550 lei 371 5. filiala a intrat în stare de faliment.149 Ulterior.ambalaje în sumă de 100 lei se reţin pentru nevoi proprii. motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea si dobânda aferentă. b) rambursarea primei rate şi dobânda cuvenită pentru anul al doilea. după golirea de conţinut.ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate.500 lei 161.000lei 5121 = 2671 • • Dobânda cuvenită în anul al doilea 25. Rezolvare: • Acordarea împrumutului prin bancă 50. care se includ în pierderi. c) includerea pe pierderi a dobânzii nerecuperate.500 lei 663 = 763 2672 25. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni? Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje şi mărfuri care circulă în sistem de restituire: % = 401 6. care circulă în regim de restituire directă.000lei 763 • Rambursarea primei rate a împrumutului 50.000lei 2.000 lei 5.000 lei 4426 950 lei 409 600 lei b) Restituirea ambalajelor către furnizor: 401 = 409 400 lei c) Ambalaje nerestituite degradate: 608 = 409 100 lei Şi TVA: 100 x 19% = 19 lei: 4426 = 401 19 lei d) Ambalajele reţinute pentru nevoi proprii: 381 = 409 100 lei Şi TVA: 100 x 19% = 19 lei: 4426 = 401 19 lei 149 .000 lei 25. Se cer înregistrările contabile legate de: a) acordarea împrumutului şi încasarea dobânzii pentru primul an. b) ambalajele primite anterior.ambalaje în valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite.500 lei 2. O unitate cu profil comercial efectuează si înregistrează operaţiile economice care se prezintă în continuare: a) se achiziţionează mărfuri ce se reflectă în contabilitate la costul de achiziţie de 5.

Rezolvare: 150 .150 121.000 u. Rezolvare: .vânzarea construcţiei la sfârşitul perioadei de utilizare: 461 Debitori diverşi = % 3.N şi la 31.N+1. Cum se înregistrează această situaţie în contabilitate? Rezolvare: .000 4426 TVA deductibilă 760 . factura încasându-se cu ordin de plată. societatea l-a închiriat altor societăţi.descărcarea gestiunii: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 10.112 Furnizori de imobilizări 4.000 . valoarea de intrare 10. Până pe 1 august N. Valoarea actualizată a cheltuielilor de demontare este de 212 lei.000 336. astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament.000 lei. achiziţionează o bandă transportoare în valoare de 4. la 31.900 lei.140 . ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste.primirea facturii de investiţii la sfârşitul primei luni: % = 404 Furnizori de imobilizări 7.000 lei.000 4426 TVA deductibilă 1.amortizarea în fiecare an de utilizare este de 5. care aplică IAS.12. Pe 1 august N.amortizarea anuală (10..140 231 Imobilizări corporale în curs 6. în a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 4.500 u.N+1. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la 1 august N şi evaluarea acestuia la 31. TVA 19%. După amortizarea integrală. depozitul se vinde cu preţul de 3.112/9 = 568 lei: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2811 Amortizarea instalaţiilor.760 231 Imobilizări corporale în curs 4. la 31. constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.m. Presupunem că valoarea justă devine 13.12. TVA 19%. în conformitate cu IAS 40. animalelor şi plantaţiilor 568 117.570 758 Alte venituri din exploatare 3.000 u. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.000 lei.recepţia lucrărilor: 212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs 10. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. estimând cheltuieli cu demontarea benzii de 500 lei. mijloace de transport.m. O unitate de exploatare minieră. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani. animale şi plantaţii = % 5.m.12.000/25 = 400 lei/an): 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 400 .primirea facturii de investiţii la sfârşitul lunii a doua: % = 404 Furnizori de imobilizări 4.900 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 212 . La sfârşitul primei luni.900 .000 4427 TVA colectată 570 . TVA 19%..12.m. mijloacelor de transport.m. Durata de viaţă a benzii transportoare este de 9 ani.000 u. întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11.achiziţia benzii transportoare şi includerea cheltuielilor estimate de demontare în costul imobilizării: Instalaţii. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14. imobil care se află în proprietatea sa.N şi 14.200 u. O unitate încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. amortizarea cumulată 4.

m.07.N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.12.4. chiria trimestrială 3.000 = 8.151 Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile: . societatea va redeveni proprietara bunului.13. rezultă că leasingul e clasificat drept leasing financiar 2. Dacă societatea va redeveni proprietara bunului.000 La 31. La 31.N: • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor . Pe 01. • Există o obligaţie actuală ca rezultat al unui eveniment trecut: garantarea creditelor .anularea amortizării cumulate. la 31. datorii contingente şi active contingente".N. la data semnării contractului.000 lei 167 8.55%.171 lei 151 . durata contractului de închiriere 4 ani. în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42. dar există o datorie eventuală.N+1.12. Rata implicită a dobânzii este 3. societatea X garantează creditele bancare contractate de societatea Y.m.000 u.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste (14.000 u. Pe 01. prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii: Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.m. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: resursele necesare acoperirii creditului garantat. 2. situaţia financiară a societăţii Y era solidă. • Nu este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare deoarece situaţia financiară a societăţii B este solidă.obligaţie contractuală.000 u. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru garanţii 800. Rezolvare: 1.N.11. La acea dată.N+1 se declară falimentul. 3.000 .171 lei 5121 = 213 34.000)] ca elemente de capitaluri proprii: Imobile de plasament = % 14.m.171 – 34. Rezolvare: La 31. situaţia financiară a societăţii Y se agravează. Diferenţa dintre 42.N şi la 31. evaluat la valoarea justă.06. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la această societate. pentru societatea X. o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj.obligaţie contractuală.000 Rezerve din reevaluare 8. în cursul exerciţiului N+1.200 .12.500): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 700 52. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor necesare acoperirii creditului garantat: 800.374/2005.12. orice surplus reprezentând diferenţa dintre suma rezultată din vânzare şi valoarea contabilă nu va fi recunoscut imediat ca venit în situaţiile financiare ale vânzătorului locatar ci amânat şi amortizat pe durata contractului de leasing. şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.000 . La data vânzării.13.m. iar pe 30.000 497. se estimează că sumele ce trebuie acoperite în numele societăţii Y sunt de 800.12. întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei. utilajul avea o valoare contabilă netă de 34. Să se verifice dacă..500): Cheltuieli cu imobile de plasament = Imobile de plasament 500 La 31.12.000 (10.171 u.000 Clădiri 6. Dacă o tranzacţie de vânzare şi de leaseback are ca rezultat un leasing financiar. sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.500 u.recunoaşterea imobilului de plasament.N+1.000 . • Nu este necesară recunoaşterea unui provizion. La sfârşitul perioadei de locaţie. în conformitate cu OMEF nr.171 este amânată şi amortizată pe 4 ani a) La semnarea contractului: 42.

152 b) Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 8. evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei. .597 b) 15.la 31 decembrie N. TVA 19%. Pe 15 noiembrie N. Societatea X îşi închide conturile. orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (5.Vânzarea de mărfuri: 4111 = % 23. la 31 decembrie. . cumpărarea stocului de materii prime (5. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1. 75 lei pe an: 12 = 170. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20. Soluţia găsită de contabil este: 4111 = % 11.11 lei/euro): Cheltuieli din diferenţe de curs = Furnizori 550 .înregistrarea încasării avansului de la client: 5121 = % 10.50 = 500 lei.000 lei (din care TVA 19%).9 lei.800 607 = 371 18. Să se contabilizeze operaţia de achiziţie.900 707 10.000 4427 3. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.171: 4 ani = 2.000 419 8. 510 lei 376.0 lei.la 15 noiembrie N: 3. societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.N s-au vândut mărfuri clientului.000 euro x 0.000 Venituri din diferenţe de curs 50 Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs de 550 . Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 18.01 lei/euro): Furnizori (19. plata furnizorului (5. Conform principiului necompensării. cu respectarea prevederilor legale.01 lei.10.10.N .500 + 550) = % 20.000 euro.000 euro x 3. Pe 10.000 Ce principiu contabil a fost încălcat? Argumentaţi răspunsul.800 707 20. recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (5.403 4427 1. Soluţia contabilă corectă este: a) 10.la 5 februarie N+1: 4.10.10.la 31 decembrie N: 4. iar contabilul nu a înregistrat decât una pentru valoarea netă a celor două.000 78.900 607 = 371 18. în fiecare an. 152 .000 lei. Rezolvare: în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări: .la 15 noiembrie N. în cursul lunii octombrie N au avut loc două tranzacţii.N .9 lei/euro): Materii prime = Furnizori 19. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: .000 lei.la 5 februarie N+1.N s-a primit un avans de la un client în sumă de 10. Care ar fi fost soluţia corectă? Rezolvare: Contabilul a încălcat principiul necompensării. Pe 15.050 Conturi la bănci 20.500 .000 euro x 0. 2 lei pe lună x 3 luni = 510 pe trimestru.000 4427 1.042.

000 u..provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 65.m.000 Pe 5 ianuarie N+1 societatea X recunoaşte venituri deoarece mărfurile au fost vândute de către societatea Y: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 12.m.m. se includ în costul imobilizării cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea: Imobilizări corporale = Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni legate de acestea 15. construcţiile (la valoare netă) 600. se contabilizează descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri aflate la terţi 10.m. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării.000 u.rezultat reportat: 56. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor..000.000 u.000 u. .m.250 u.m..m. pentru a le vinde în regim de consignaţie la un preţ de 12.000 u.000 u.000 u.m.000 u.000 Concomitent. 1.000 u.provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15. la societatea X.000...amortizarea construcţiilor: 354.m. Pe 25 decembrie N. .. Pe baza următoarelor informaţii.125 u. Pe 30.m. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 15. . ea înregistrează: Mărfuri aflate la terţi = Mărfuri 10.capital social: 800.m.000 u.împrumuturi acordate pe termen lung: 653.000.m. ...m. în conformitate cu IAS 18 „Venituri".exerciţiul N+1. Rezolvare: Deşi stocul a fost transferat în decembrie N.N. .500 u... societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 80.000 u. conform OMFP nr. cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei.terenuri: 255.construcţii: 954.153 Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare: .m.000 u. cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 5. determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate. .. 153 . în vederea consolidării.m.12.000 u.350 u.rezerve: 280. Mărfurile au fost vândute pe 5 ianuarie N+1. . Să se contabilizeze transferul şi vânzarea mărfurilor..m. Rezolvare: Sunt active imobilizate: împrumuturile acordate pe termen lung (la valoare netă) 637.m..000 83. .12.000 u. cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei..750 u.. .000. La data transferului. . .000.000 u.m.m. .mărfuri: 5.000 u.m.000 288.752/2005: . . 59. a activelor circulante şi a capitalurilor proprii.subvenţii pentru investiţii: 65.interese de participare deţinute pe termen lung: 90.N imobilizarea corporală este prezentată la o valoare de 85. societatea X a transferat societăţii Y mărfuri în valoare de 10... societatea X păstrează riscurile semnificative legate de acesta.investiţii financiare pe termen scurt: 68.m.furnizori debitori: 64.000 u.m.m.materiale consumabile: 268.850 u.exerciţiul N. Rezolvare: în situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31. . .

.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire.350 u. Rezolvare: • 01.000 u.N entitatea ALFA SA a achiziţionat 2. 1.500 u.000 lei 40. 454.000 u.m.m.475 u. 268.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40. Dobânda calculată cu o rată de 10% se plăteşte la fiecare 6 luni. 6. la un cost de 160 lei/titlu.m. 2.m.374/2007.m. în conformitate cu OMEF nr. a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat: 6.250 u.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34. Să se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnării contractului.000 u. Chiria anuală plătită este de 8.000 u.000 u. si 255.m. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.09.000 u.136. si 65. valoarea nominală fiind de 150 lei/titlu.000 u.000 lei c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă.000lei 265 = 462 320.000 lei 5121 Câştig din tranzacţii de leaseback 34.m.125 u. 280. Pe data de 01.000 u. şi 56.09.000 lei 40. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000lei 154 . 64.000 lei 281 = 212 12.000 lei 281 = 212 12. 800. 488.500 u. iar scadenţa este la 5 ani. 465.m.m.N.154 interesele de participare terenurile Valoarea bilanţieră totală este de Sunt active circulante: investiţiile financiare pe termen scurt materialele consumabile furnizorii debitori mărfurile Valoarea bilanţieră totală este de Sunt capitaluri proprii: rezervele capitalul social rezultatul reportat Valoarea bilanţieră totală este de 90. deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă.09. iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.m. Se cer înregistrările contabile legate de: a) achiziţia obligaţiunilor la 01.m.N Recunoaşterea cuponului 320.582. 1.m.000 u.m.000 de obligaţiuni pe termen lung. orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat.. surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului. b) recunoaşterea dobânzii la data bilanţului.01.m. orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei. Rezolvare: a) Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă.m.000 lei b) Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă. 68. Pe data de 01..

scadenţarul livrărilor de piese a fost programat după cum urmează: . Creditul acordat nu depăşeşte duratele obişnuite de creditare.000.000 + 10.000 u.000 u.000 * 4/12 * 10% = 10.000 piese . prin contractul de licenţă.m.000.000 piese Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului. instalarea si probele facturate de furnizori 20.000 piese .000. Să se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.000.12.000. o întreprindere a pus la punct o maşină specială al cărei cost de producţie este de 240.000 u.N Recunoaşterea dobânzii la data bilanţului 10. Să se calculeze amortizarea imobilizării în conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale" prin metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele aferente acesteia.în primul an: 25.în al doilea an: 60.000 de piese în 4 ani.000 piese .000 . Pe data de 10 decembrie N.000 = 330. Veniturile aferente exerciţiului N sunt: 12.vânzarea mărfurilor: Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor 70. Pe data de 15 decembrie N.m.000/10 = 12.000 u.000 u.m.): Instalaţii = Furnizori de imobilizări 320.12.m.000. Veniturile sunt repartizate în mod uniform pe durata contractului şi se încasează anual pe 30 septembrie.000 u. Rezolvare: .000 x 3/12 = 3.recepţia utilajului pentru valoarea facturată de furnizori (300.000lei 62.m.descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: Cheltuieli cu mărfuri = Mărfuri 62.000 60. societatea A vinde mărfuri în următoarele condiţii: preţ de vânzare 70.în al treilea an: 100.000 u.000 piese 240. costul mărfurilor vândute 62. Valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimată la 10.000 u. 4. Presupunem că.m. Rezolvare: Veniturile generate anual de contractul de concesiune sunt: 120.recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepărtarea instalaţiei si restaurarea amplasamentului: Instalaţii = Provizion pentru dezafectarea imobilizărilor si alte acţiuni similare 10. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000. în acord cu clientul. Rezolvare: înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt: .m. societatea X a achiziţionat o instalaţie în următoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 240.000 u..000 u. 155 .N Evaluarea venitului financiar adus de investiţie în anul N venit financiar = 300. Acest contract generează venituri totale de 120.000 lei • 31.000 Costul iniţial al instalaţiei este: 320.m. societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare să îndepărteze instalaţia şi să restaureze amplasamentul.000 u.000 + 20.m.. cheltuieli cu transportul. Pe data de 1 octombrie N.m.000.în al patrulea an: 55. Să se contabilizeze veniturile aferente exerciţiului N în conformitate cu IAS 18 „Venituri".000 .000.000lei 5187 = 766 10.000.m. Clienţi = Venituri din redevenţe 3.000 330. societatea a semnat un contract de concesiune a unui teren pentru o perioadă de 10 ani.155 • 31.000 = 320.

în acord cu clientul. . /180 buc.000 u.000 u.400 lei.000 = 9. 393. scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează: ..000 x 135. .m.cheltuieli fixe 10.000 371.000/270. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.m.. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie.000 u.000) = 100.000) = 25. . • capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. în costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului..în al treilea an: 135. precum si cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.000 x 90 buc.000 Amortizare anul 2: 240.000 = 5.000 + 10.costurile de desfacere. Amortizare anul 1: 240. Costul de producţie = 100.pierderile de materiale.000 + 30. . în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli: • cheltuieli directe 100. . • cheltuieli administrative 20.în al treilea an: 18. Argumentaţi soluţia.în primul an: 18. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor.000 u.000 lei.000 piese.000/240. Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri".000 x (60. Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor.000/240.. în timp ce politica grupului este de a amortiza 156 . .000/270. Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B.m. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. Care este amortismentul anual dacă întreprinderea optează pentru amortizarea în funcţie de numărul de unităţi de producţie? Rezolvare: Dacă se aplică metoda lineară sau degresivă pe 3 ani.000 x (55. . şi anume: materiale directe.000 u. • cheltuieli indirecte 40.000 Amortizare anul 4: 240.regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final.m.m.000 piese în 3 ani. metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere.000 piese.000 x (100.000 piese.000 = 3. . ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. din care: .000 x 54.000 u.000) = 60.000) = 55. este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse.cheltuieli variabile 30. adică: .. = 135.000 x (25.000/270.000/240.în al doilea an: 81. 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 135.000 Amortizare anul 3: 240. Rezolvare: Potrivit IAS 2 „Stocuri" costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile si cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie.m. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 18. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.000 u. Ca atare. astfel: .000 lei. energie consumată în scopuri tehnologice.156 Rezolvare: Metoda care reflectă cel mai bine ritmul în care se consumă avantajele activului este metoda bazată pe numărul de unităţi de producţie. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. • pierderi din rebuturi 8.în al doilea an: 18.600 lei.cheltuielile de depozitare. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270.000/240.000 x 81.000 85.în primul an: 54.m.

• disponibilităţi în devize existente la începutul lunii august 2. în vederea consolidării.000 u. la 01. implicit.000.000.000 u.000.000. Presupunem o cotă de impozit de 25%. implicit.02.000 x 30% = 60.000 u. se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup (60.000 $. Presupunem o cotă de impozit de 25%. în N+1 se recunosc pe seama rezultatului diferenţa de amortizare aferentă exerciţiului curent si impozitul amânat corespunzător acesteia: Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2. normă de amortizare degresivă = 30%). la 01. prin intermediul contului de rezerve.000. o datorie de impozit amânat de: 2. • cursurile de schimb au evoluat astfel: 10.000 u. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%. Rezolvare: în anul N amortizarea în conturile individuale ale lui F este de 200. deoarece conturile individuale transmise în fiecare an societăţii-mamă nu ţin cont de aceste corectări: Amortizări privind imobilizările corporale = Rezerve 20.): Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 20.000 înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.000 = 20.N se cunosc următoarele informaţii: • preţul de vânzare total 5. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.40.000 x 25% = 5. Filiala achiziţionase astfel de utilaje. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de fluxuri.000 x 20% = 40.000 Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 500.m.000 înregistrarea anterioară generează o diferenţă temporară impozabilă şi.000. la un cost de achiziţie de 200.m.000.000.500 lei. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 500.N 31. Amortizări privind imobilizările corporale = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2.12.000.N 12.000 $.m.000 u.08. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+1. normă de amortizare degresivă = 30%). normă de amortizare degresivă = 30%).000.m. la un cost de achiziţie de 200.000 x 25% = 500.N+1 3. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.6 lei/$ 3.000 383. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N.01.5 lei/$ 3. în N+1 se are în vedere diferenţa de 42. Presupunem o cotă de impozit de 25%.01. Să se procedeze la retratările prealabile consolidării pentru exerciţiul N+1. la 01.m.12.425 lei.N 10.000 87.000 86.N+1 se încasează suma de 2. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear.N.m.000 . Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%.12. • costul mărfurilor vândute 13.000.000.m.157 aceste bunuri în mod linear. • la data de 12.02. Rezolvare: Dacă se realizează consolidarea pe bază de solduri.40.N. contravaloarea acestora în lei fiind de 6.000.000. Conform politicii grupului.000 u.000.3 lei/$ 3.m.000 $. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de solduri. o datorie de impozit amânat de: 20.m.000.000 u.01.000 u. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă.000.000.000. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 5. în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. ştiind că se realizează consolidarea pe bază de fluxuri.000. retratarea amortizării din N trebuie contabilizată din nou în N+1.N se încasează de la clientul extern suma de 3.08.45 lei/$ Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N şi N+1? Rezolvare: înregistrările aferente exerciţiului N: 157 .000 $.N.000 u. Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10. • la data de 10. filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă. amortizarea utilajelor în primul an ar trebui să fie de 200.000 = 2.000 .000 în plus.000. la un cost de achiziţie de 200. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje.000 Rezerve = Datorie de impozit amânat 5.000. Filiala achiziţionase astfel de utilaje.

6 lei/$ = 18.158 1.075 lei 5124 Conturi la bănci în devize = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000 $ x 3.075 lei 5.000 lei Sold actualizat * cm = curs mediu lei/$ a) Actualizarea creanţei în devize: Sold neactualizat = 2.000 $ x 3.6 lei/$ .000 $x 3-3 lei/$) 5124 Conturi la bănci în devize = % 10.075 lei înregistrările aferente exerciţiului N+1: 1.900 (2.000$ x cm =6.6 lei/$ .3.000 .600 lei Sold ne-actualizat (4) 2.000 $: 4111 Clienţi = % 7.500 2.3.925 lei Sold ne-actualizat (4) 1. încasarea sumei de 2.000 $ x 3.08): 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 16.000 $ x 3.000 $ x 3.000 $ x (3.900 lei 2.500 lei 3.000 $ x 3.000$ x cm* = 16.3 lei/$ = 16.000 $ x 3.45 lei/$) 434.45 lei/$) 665 Cheltuieli din diferenţe de curs 300 (2.600 = 600 lei 4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 600 lei b) Actualizarea soldului contului de disponibilităţi în devize: Sold neactualizat = 5.000 $ (12.000 $ x cm = 16.500 lei 5.000 $ x 3.500 (3.000 $ x 3.925 = 1.N .925 lei Sold actualizat = 5.6.12.16.000 $ x (3.5 lei/$ = 10. Descărcarea de gestiune: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 13.600 lei Sold actualizat = 2.200 lei Sold actualizat D 5124 Conturi la bănci în devize C Sold iniţial 2.200 lei Câştig nerealizat din diferenţe de curs = 7.6 lei/$) 5124 Conturi la bănci în devize 6.200 .Actualizarea creanţelor şi a disponibilităţilor în devize la cursul de închidere: D 4111 Clienţi C Sold iniţial 0 (1) 5.200 (2. încasarea sumei de 3.000 $ x 3. La 31.6 lei/$ = 7.6 lei/$ = 18.3.3 lei/$) = 600 lei 2.3 lei/$) 765 Venituri din diferenţe de curs 600 (3.000 lei Diferenţa favorabilă de curs = 18.5 lei .500 3.6 lei/$ = 7.3 lei)) 4.900 (3. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: 158 .000 $ x 3.12): (5.000 $ x 3.3 lei/$ = 6. Vânzarea de mărfuri (10.5 lei/$) 4111 Clienţi 9.3 lei/$ = 9.000 $ x 3.425 lei 3.000 $ x (3.3 lei/$ = 6.

.200 ore = 2.73.consum unitar de materie primă: . achiziţionată la 3.000 bucăţi de produse. conturile de stocuri de produse.9 * 2. 3.000 buc * (3.1.tarif orar 10 lei. Rezolvare: Abaterea de timp = (Qe – Qs)* Ts Ts = 10 lei Qe = Te = 6. pentru care s-au consumat 6.N.800 lei Abaterea de tarif = Qe * (Te – Ts) = 2.cost de achiziţie în cursul perioadei s-au fabricat pentru care s-au consumat Calculaţi abaterile pentru materia primă.4 = 80.200 ore de manoperă. 3.10) * 3. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.06 . 3 lei/kg.200lei = 22.471.1 lei/kg.000 buc 68.2) * 10 lei * 3.9 – 2) * 3 * 2.800 kg = 1. în cursul perioadei s-au fabricat 3.06 * (22.800 kg de materie primă.000 buc = .9lei 2.600 + 380 = 220 lei unde: Qe – cantitatea efectivă Qs – cantitatea standard Pe – preţul efectiv Ps – preţul standard 435. Rezolvare: Qe = 2 kg.4 lei unde: Qe – timp efectiv Qs – timp standard Te – tarif efectiv Ts – tarif standard 234.600 lei Abaterea de preţ = Oe *(Pe – Ps) = 1. 2. Pentru un produs s-au stabilit următoarele standarde: .200 lei.671.000 buc = 78.000 bucăţi de produse.3) = 380 lei Abaterea de cost la materii prime = .12.06 ore / buc 3. Calculaţi abaterile pentru manopera directă.000 buc Abaterea de consum = (Qe – Qs)* Ps= (1.671.000 buc = 1.4 lei Abaterea de cost la manoperă = 1.73lei / oră 3. costul total al manoperei fiind de 68.consum unitar pentru manopera directă: 2 ore.000buc Abaterea de timp = (2.800 + 78. mărfuri şi asociate lor ale societăţii X prezintă următoarele 159 .159 .

Rezolvare: a) Vânzarea de produse finite: 4111 = % 119.600 4424 TVA de recuperat 1.500 4427 TVA colectată 7. cont 331 = 1. cont 169 = 1.m.570 lei 4111 119.000 lei = 3. cont 161 = 8. cum se înregistrează operaţiile economice ce privesc: a) produsele facturate clienţilor la preţul de vânzare de 100.5. societatea prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9.4 lei: 160 .000 = 23. Calculaţi suma capitalului propriu. Care este valoarea postului bilanţier „Produse finite şi mărfuri"? Rezolvare: Produse finite = SFD ct.000 lei.000 lei. cont 121 (SC) = 5.m.12.000-2. Rezolvare: TVA de recuperat = 9.000 .900 180.570 lei c) Depunerea cambiei spre scontare: 5113 = 413 122.000 lei 233.000 lei.000 lei.39.000 lei.000 .900 recuperarea TVA: 512 Conturi curente la bănci = 4424 TVA de recuperat 1.000 + 146. acceptându-se o cambie la a cărei valoare se adaugă dobânda datorată de către client de 3% din valoarea totală a creanţei.000 lei b) Acceptarea cambiei în valoare de 119. = 1. TVA 19%. 394 = 100. Referitor la producţia vândută.570 lei Şi: 5114 = 5113 122.500 u.000 + 5.000 lei 701 100.7. scont 2% x 122. 348 .000 lei.SFC ct. la sfârşitul lunii aprilie N.000 lei.570 lei = 2..000 lei 91. c) preţul de evidenţă al produselor vândute este de 75.000 lei.160 solduri: cont 345 = 100. cont 117 (SD) = 4. . cont 378 = 45.m.000 lei.000 lei 4427 19.500 u. Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel: % = 4426 TVA deductibilă 9.000 . Să se regularizeze TVA.000 lei Mărfuri = 234.000 = 236.N.000 lei.000 lei.000 = 146.m. Potrivit balanţei de verificare încheiate la 31.000 lei. 345 .000 = 90.570 lei d) încasarea cambiei. cont 397 = 4.900 u.000 lei.4. cont 4428 = 39. cont 371 = 234.45.000 + 6.m.000 lei 766 3.600 u.000 lei.600 u.570 lei: 413 = % 122. b) cambia se depune la bancă spre scontare. TVA colectată 7.000 . cont 348 (SC) = 8. cont 394 = 2.451.000 lei Produse finite şi mărfuri = 90. cont 129 = 5.000 lei şi dobânda: 3% x 119. cont 151 = 2. Presupunem că.000 -8.SFC ct.4.000 lei.000 lei.000 . scontul reţinut de aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial.000 lei.000 lei. Rezolvare: Total capital propriu = 21. cont 105 = 6. conturile prezintă următoarele solduri: cont 1012 = 21.

. din care o remiză de 2% pentru livrări ce depăşesc 20.000 (+) Venituri din chirii 5.venituri din vânzarea titlurilor de plasament 30. Rezolvare: a) Factura: 161 .000 lei.000. Să se determine cifra de afaceri netă potrivit modelului de cont de profit si pierdere conform OMFP nr.000. avându-se în vedere că în luna anterioară s-a acordat furnizorului un avans de 10%. cunoscând că la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 2. e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30.000 lei 378.000 (+) Venituri din vânzarea de produse finite 80. . Rezolvare: Potrivit OMFP nr. iar la momentul plăţii a înregistrat o scădere cu 7%.000. .570 lei 5121 120. Date fiind informaţiile de mai sus.000.venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10.451. .venituri din producţia de imobilizări 60.000 202.venituri din vânzarea de produse finite 80. TVA 19%.000 lei.000 (=) Cifra de afaceri netă 200. .118.000.000. cifra de afaceri netă se determină astfel: Venituri din vânzarea de mărfuri 40.4 lei e) Descărcarea gestiunii pentru costul de producţie: 711 = 345 75. . .000.venituri din onorarii şi comisioane 20. a 500 kg de materie primă din sortul A la preţul unitar de 75 lei.000. .venituri din dividende 20. iar diferenţa este achitată cu numerar.000.752/2005.752/2005. c) achitarea obligaţiei de 8.venituri din subvenţii pentru investiţii 70. dacă se cunosc următoarele informaţii (în lei): .venituri din servicii prestate terţilor 30.6 lei 667 2. cifra de afaceri netă cuprinde: Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri + Venituri din dobânzi aferente contractelor de leasing financiar. . . Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale: a) cumpărarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50. 1.000. 1.000.500 $ faţă de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj.venituri din vânzarea de mărfuri 40. . .venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.venituri din chirii 5.000 (+) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.venituri din vânzarea de imobilizări corporale 50.000 (+) Venituri din onorarii şi comisioane 20.8 lei/$.000 (+) Venituri din servicii prestate terţilor 30.000 lei.venituri din dobânzi aferente contractelor de leasing financiar 5.161 % = 5114 122.000 (+) Venituri din dobânzi aferente contractelor de leasing financiar 5.000. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituită la operaţia anterioară. fără factură. TVA 19%. d) recepţionarea.000.

000 lei / 50 ani = 11. până la recepţia acesteia fiind imobilizate cheltuieli însumând încă 320. evaluate la 30.134 lei (8.8 lei/$ .000 lei c) Amortizarea utilajului: 30.125 lei e) Avans: 30.000 lei: 212 = 231 590.000 lei 2131 30.162 • Preţ de cumpărare 50.000 lei = Net comercial 49.000 lei.310 lei c) Curs de schimb la plată = 2.500 lei 4428 7.000 lei + 320.000 lei Şi: 1011 = 1012 300. c) duratele normale de utilizare pentru cele două categorii de imobilizări sunt de 10 ani pentru utilaj şi 50 de ani pentru clădire.310 lei % = 401 58.000 lei = 590.000 lei / 10 ani = 3.310 lei b) Subscrierea biletului la ordin: 401 = 403 58.8 lei/$) 5124 22.500 $ x 2.666 lei d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.604 lei: 404 = % 23.604 lei/$) 765 1.000 lei Şi recepţia la cost: 270.000 lei) 1.310 lei 3021 49.000 lei .8 lei/$ x 7% = 2.000 lei 409 3.310 lei = Total factură 58.000 lei b) Finalizarea construcţiei: 231 = 722 320.000 lei) 9. b) finalizarea în regie proprie a construcţiei. iar regimul de amortizare utilizat este cel linear (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an de utilizare).430 lei 165.000 lei d) Amortizarea clădirii: 590.500 $ x 2.625 lei 301 37.500 lei: % = 408 44.2.000 lei 231 270.000 lei x 10% = 3. Rezolvare: a) Eliberarea aporturilor: % = 456 300.Remiză (2% x 50. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile economice ce privesc: a) vărsarea aporturilor subscrise în vederea majorării capitalului social constând într-un utilaj şi o construcţie neterminată.000 lei: 6811 = 2813 3.000 lei + TVA (19% x 49.000 lei 4426 570 lei 5121 26.800 lei: 162 .000 lei: 401 = % 30.000 lei.000 lei 4426 9.800 lei (8.000 lei şi respectiv 270.

Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor: a) facturarea a 400 unităţi din sortimentul de marfă A.000 lei: 6811 = 2811 4.000 lei. exclusiv TVA.000 lei 4427 24. contabilizându-se numai amortizarea aferentă primului an. cunoscând că preţul unitar.Rabat (2% x 48.000 lei e) Scoaterea din evidenţă a amenajării: % = 2112 20. TVA 19%. TVA fiind de 19%.163 6811 = 2812 11. Să se înregistreze în contabilitate repartizarea profitului net pe următoarele destinaţii: a) dividende de plată: 1. b) majorarea capitalului social: 500 lei.000 lei.6 lei 163 .000 lei 2811 4. e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70. x 120 lei/buc. este de 120 lei.000 lei 6583 16.000 lei) 960 lei = Net comercial 47. c) după un an de la realizarea investiţiei terenul este vândut la preţul total de 130. d) primirea a 100 bucăţi ambalaje restituite de altă unitate. având în vedere că a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrării bunurilor.000 lei b) Amortizarea anuală: 20. Rezolvare: a) Factura: • Preţ de vânzare: 400 buc.000 lei 201.000 lei .040 lei + TVA (19% x 47.000 lei / 5 ani = 4.000 lei c) înregistrarea preţului de vânzare: 461 = % 154. din care se acordă un rabat de 2% pentru defecte de calitate. b) încasarea creanţei de 1.000 lei.000 lei.000 $ faţă de un partener extern la cursul de 29 lei/$.800 lei 101.200 b) 117 Rezultatul reportat = 1012 Capital social 500 c) 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 100 166.000 lei. a 250 unităţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei. a cărei valoare este de 20. cu facturare ulterioară.040 lei) 8. Valoarea sa contabilă este de 70. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii economice realizate de un agent economic: a) se realizează în regie proprie o lucrare de împrejmuire a terenului propriu. Rezolvare: a) 117 Rezultatul reportat = 457 Dividende de plată 1.200 lei.700 lei 7583 130. c) alte rezerve: 100 lei.700 lei d) Scoaterea din evidenţă a terenului: 6583 = 2111 70. c) livrarea. 48. b) investiţia realizată se amortizează linear într-o perioadă de 5 ani. facturate anterior proforma la valoarea unitară de 130.937. Rezolvare: a) Lucrarea de împrejmuire realizată în regim propriu: 2112 = 722 20.

SC ALFA SA contractează la data de 1 ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: 164 .55 lei: încasarea creanţei: 5124 = % 29.937.000 lei: 211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 300. creşterea stocurilor de materii prime 1.000 La sfârşitul anului N+3 se înregistrează un minus de valoare de 100.500 lei 702 50.000 lei.000 lei.977.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = 211 Terenuri 100. venituri din plasamente 300 lei.000 lei = 300.000 lei e) Acceptarea unui bilet la ordin: 413 = 4111 70. scăderea conturilor de creanţe clienţi 1.000$x291ei/$) 4111 27. scăderea stocurilor de mărfuri 300 lei.000 lei.200. Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi în condiţiile următoare: rezultatul contabil înaintea impozitării şi a elementelor extraordinare 10. care este valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3? Rezolvare: La sfârşitul anului N rezerva din reevaluare este creditată cu 1.000 lei (1.500 . Rezolvare: FNT din activităţile de exploatare = 10.100. creşterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei.300 lei.200.1.000 lei 251.977. venituri din provizioane 500 lei.6 lei 707 47.040 lei 4427 8.000 lei.55 lei/$) 765 1.900.000 lei. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale".000 = 10.6 lei 4111 % 55.500 lei 4428 = 4427 9.000 lei.000 .500 lei.164 = Total factură 55.000 lei 4428 9.5% x 29 lei/$ = 27. SC ABC SA deţine un teren cu o valoare contabilă de 900.500 lei d) Primirea ambalajelor restituite: 409 = 401 130. 475.000 $ x 27.000 Soldul rezervei din reevaluare la sfârşitul anului N+3 este de 200.300 + 200 .500 + 300 + 1. cheltuieli cu amortizarea 2.450 lei c) Iniţial s-a înregistrat: 418 = % 59.550 lei (1.500 lei 212.500 lei Factura ulterioară: 4111 = 418 59.000 lei . La sfârşitul exerciţiului N+3. La sfârşitul exerciţiului N terenul este reevaluat la 1. terenul este reevaluat la valoarea justă de 1.6 lei b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 29 lei/$ .000 lei.300 -1.000 + 2. impozit pe profit plătit 1.

= 45 lei 20 ani 45 lei 6868 = 169 45 lei 128.000 165 . moment în care se vând în numerar 200 de acţiuni.95 lei.600 =330 u.000 .95) 461 900 lei 169 b) încasare împrumut 5.700 lei 5121 = 461 5.165 număr de obligaţiuni emise 6.000 de acţiuni cu preţul de 20 lei/bucată în scopul obţinerii de dividende anuale. descărcarea lor din gestiune şi recunoaşterea unei pierderi: % = Active financiare disponibile pentru vânzare 18. rata anuală a dobânzii 10%.000 oblig*0. Rezolvare: .000 Pierderi din active financiare disponibile pentru vânzare 1.la 31 decembrie se evaluează acţiunile la valoarea justă: Rezerve de valoare justă = Active financiare disponibile pentru vânzare 2. valoarea nominală a unei obligaţiuni 1 leu.000 Şi Pierderi din active financiare disponibile pentru vânzare = Rezerve de valoare justă 2. 1.1 lei.000 oblig*1 leu*10% = 600 u. Dobânda se achită odată cu rata anuală.vânzarea activelor financiare. 330 lei 6. 20 ani 161 = 5121 330 lei 900 f) amortizare prime. Plata are loc ulterior prin bancă. Ce înregistrări se efectuează conform OMFP nr.m. La sfârşitul anului se constată că a scăzut cursul acestor acţiuni la 18 lei/bucată. înregistraţi în contabilitate operaţiile în conformitate cu IAS 39.600 lei % = 161 6. 600 lei 666 = 1681 600 lei d) plată dobândă 600 lei 1681 = 5121 600 lei e) rambursare rata 1. împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului.700 lei. La sfârşitul anului următor cursul era de 17 lei/bucată.700 lei c) dobândă N 6. preţ de emisiune 0.achiziţia acţiunilor: Active financiare disponibile pentru vânzare = Conturi curente la bănci 20.000 oblig*1. durata împrumutului 20 ani.m.(6. Se achiziţionează 1.000.000 . Acţiunile sunt considerate active financiare disponibile pentru vânzare.1) 5. unitatea intenţionând să le deţină pe o perioadă mai mare de un an.000 Conturi curente la bănci 17.600 lei (6.752/2005 în anul N pentru acest împrumut obligatar? Rezolvare: a) emitere obligaţiuni 6. preţ de rambursare 1.

. preţul din factura furnizorului este de 1. Amortizarea programului informatic.000 $.3 .225 lei 110. TVA este de 19%.000 lei TVA deductibilă = 870. care se achită prin virament bancar.plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 11. comisionul este de 0.000 lei b) Avansul: 404 = 5121 80. iar dobânda aferentă primei rate este de 7.000 lei c) Ratai: 404 = 5121 95.achiziţia programului: % = 404 Furnizori de imobilizări 11. dobânda totală datorată fiind de 70.333. Cum se înregistrează în contabilitate? Rezolvare: a) Factura: Avans = 800. După 3 ani este scos din evidenţă. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.530 lei Dobânda: 666 = 471 7. Se achiziţionează din import un mijloc de transport. Să se calculeze costul de achiziţie al mijlocului de transport.000 lei x 10% = 80. inclusiv amortizarea programului. Este corectă următoarea soluţie contabilă? 166 . Factura cuprinde: 2.900 . iar avansul plătit de întreprindere este de 10%.300 lei 471 70.000 + 210 + 15 = 3.000 lei (se vor contabiliza numai operaţiile aferente primului an). cursul dolarului este de 3 lei.5%. preţul de cumpărare fiind de 10 lei/buc. Se achiziţionează cu plata în rate o linie de fabricaţie referitor la care se cunosc: a) valoarea imobilizării achiziţionate este de 800.000 bucăţi.la sfârşitul celor trei ani de utilizare programul este scos din evidenţă: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale = 208 Alte imobilizări necorporale 10.166 167.900 208 Alte imobilizări necorporale 10.000 lei 4426 165.035.000 lei.000 lei. Taxa vamală este de 7%.000 lei x 19% = 165. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10. se face în 3 ani.000 lei. b) plata se face în 10 rate anuale egale.300 lei 2131 800. TVA 19%.300 lei % = 404 1. iar cheltuielile de transport 500 lei.la sfârşitul fiecăruia dintre cei trei ani de utilizare se contabilizează amortizarea: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 3. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni. Se achiziţionează un stoc de mărfuri.000 lei 258. TVA 19%.000 4426 TVA deductibilă 1.900 . potrivit deciziei Consiliului de Administraţie. Rezolvare: Costul de achiziţie = 3.000 392. prin metoda lineară. Rezolvare: .

la sfârşitul fiecăruia dintre primii trei ani se contabilizează amortizarea (20.000 lei.vânzarea terenului şi a amenajărilor: 461 Debitori diverşi = % 95. achitabilă după 60 de zile sau imediat. dar şi în acord cu cadrul conceptual internaţional al IASB.000 .895 112.000 4426 TVA deductibilă 9.800 231 Imobilizări corporale în curs 20.000 lei.000 . TVA 19%.500 4426 3. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.395 371 20. TVA 19%. 1.200 758 Alte venituri din exploatare 80. Soluţia corectă este: % = 401 24.000 4426 TVA deductibilă 3.167 % = 401 371 624 4426 Argumentaţi răspunsul. TVA 19%.000 4427 TVA colectată 15. care se achită cu ordin de plată. costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare.000 lei.000 658 Alte cheltuieli de exploatare 55.500 2111 Terenuri 50. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 4 ani.primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 404 Furnizori de imobilizări 23.achiziţia terenului: % = 404 Furnizori de imobilizări 59. Se consideră o vânzare în valoare de 30. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 2111 Terenuri 50.500 .000 2112 Amenajări de terenuri 20.000/4 = 5. cu un scont de decontare de 2%.recepţia lucrărilor: 2112 Amenajări de terenuri = 231 Imobilizări corporale în curs 20.800 .000 353. iar apoi se face recepţia finală. Pe acest teren se efectuează apoi lucrări de desecare de o firmă specializată. cheltuielile de transport.752/2005. Rezolvare: .000 lei/an): 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 5. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Se achiziţionează un teren cu preţul de 50. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.000 lei. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: 167 . Care este soluţia contabilă conform IAS 18 „Venituri". Rezolvare: Soluţia nu este corectă deoarece nu respectă regula evaluării la cost istoric. Potrivit OMFP nr.500 plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 59.200 descărcarea gestiunii: 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 15. După 3 ani se vinde terenul împreună cu amenajările aferente pentru suma de 80.

1.168 Conform IAS 18. înregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 USD.400 Şi. Care este soluţia contabilă conform OMFP nr. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: în cazul în care se beneficiază de scont.000 4111 Clienţi 29. întreprinderea care acordă scontul înregistrează: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30. pentru exemplul prezentat mai sus.1 lei/USD): 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat 31. soluţia va fi: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29.000 lei. Cursul valutar la data recepţiei mijlocului fix adus ca aport în natură este de 3. Astfel. vânzarea se contabilizează astfel: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 29. achitabilă după 60 de zile sau imediat. achitabilă după 60 de zile sau imediat. Rezolvare: .000 lei. cu un scont de decontare de 2%.400 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 600 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 29. după 60 de zile: 411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 600 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 30.752/2005.400 356.000 lei. în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)? Rezolvare: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30.752/2005.1 lei/USD.000 USD x 3. iar cel de la data vărsării numerarului în valută în contul bancar al societăţii este de 3. Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital subscris de 10. Dacă întreprinderea plăteşte imediat. conform OMFP nr. Care este soluţia contabilă.752/2005 menţine contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate".400 96. Care este soluţia contabilă.000 . Se consideră o vânzare în valoare de 30. scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare. în aceste condiţii. în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)? Rezolvare: Planul contabil din cadrul OMFP nr.000 354. scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.05 lei/USD. cu un scont de decontare de 2%.constituirea capitalului social (10.000 USD şi de numerar depus la bancă în sumă de 6. 1. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 USD. conform IAS 18 „Venituri". achitabilă după 60 de zile sau imediat.000 765 Venituri din diferenţe de curs 1. Aportul adus de acţionari în contul capitalului subscris este reprezentat de un utilaj evaluat la 4.înregistrarea vărsămintelor: 231 Instalaţii = 12.2 lei/USD.200 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 31.400 Şi 5121 Conturi la bănci = 4111 Clienţi în lei 29. 1. cu un scont de decontare de 2%. Cursul valutar la data subscrierii este de 3. sugerând că se păstrează tratamentul contabil conform căruia se consideră scontul acordat o cheltuială.000 355.800 512 Conturi la bănci 19. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 168 .

257.169 virarea capitalului din categoria nevărsat în categoria vărsat: 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 31. materii prime fără factură în valoare de 1.000 lei. Calculaţi valoarea acestui preţ. Cum vor fi afectate situaţiile financiare ale anului 2007? Rezolvare: în anul 2007 societatea înregistrează achiziţia astfel: % = 404 Furnizori 238.000 lei şi contabilizează imobilizări în curs de execuţie la costul de 12.000 lei. inclusiv TVA. remiză 500 lei.000 . Rezolvare: Costul de achiziţie = 15. Care vor fi modificările în situaţiile financiare ale celor doi ani? Rezolvare: în anul N societatea înregistrează cheltuielile după natură în sumă de 12.500 lei 269. în ianuarie.000 4426 TVA deductibilă 38. înregistrând un venit din producţia de imobilizări de 18. Se cumpără un utilaj în anul 2007 la preţul de 238.588 + 19% x 1. valoarea este de 1. cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.000 lei şi recepţia clădirii la costul de 30. Determinaţi valoarea costului de achiziţie. la sosirea facturii. rabat 3%. Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă.000 270.000 lei. transport inclus în factură 1.500 = 15.117. Se cumpără.000 + 1. Se cumpără mărfuri în sumă de 1.000 lei. lucrarea începând în martie anul N şi finalizându-se în octombrie N+1.2% x 970 -2% x 950. Recepţionarea si punerea în funcţiune au loc la începutul anului 2008. Se cumpără materii prime în valoare de 15.904 408 Furnizori .000 231 Imobilizări în curs de execuţie 200. în anul N+1 societatea înregistrează cheltuieli după natură în sumă de 18.330. scont 4%.785 301 Materii prime 100 4426 TVA deductibilă 19 4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 285 .000 lei.600 lei. TVA 19%. Se construieşte o clădire în regie proprie.6 = 931.000 lei. Rezolvare: Costul de achiziţie al mărfurilor = 1.000 lei.000 lei.la primirea facturii cumpărătorul înregistrează: % = 401 Furnizori 1.307664 lei 266. remiză 2%. risturn 2%.iar vânzătorul înregistrează: 411 Clienţi = % 1.000 lei. Nici rezultatul anului N+1 nu este afectat.588 lei Preţ de vânzare cu amănuntul = 931. Rezultatul anului N nu este afectat (venitul din producţia de imobilizări compensează cheltuielile după natură). Societatea practică un adaos comercial de 20% si vinde toate mărfurile din depozit la preţ de vânzare cu amănuntul.904 169 . TVA 19%? Rezolvare: .500 lei.9056 = 1. în luna decembrie.000 255.000 .facturi nesosite 1.3% x 1. Din totalul de cheltuieli în sumă de 30. 40% sunt aferente anului N.000 .588 + 20% x 931.

629 = 75.12. valoarea actualizată a plăţilor minimale de leasing 265. Se cunosc următoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N. rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%.000-26.000 lei.N Furnizori de stocuri la 31.711 31.000 lei .N Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultat înainte de impozitare 320.711 lei) = 265.371 = 73.711-73. durata de viaţă a bunului 8 ani. avans la data semnării contractului 40. plătibile în ultima zi a anului.711 lei b) Conform IAS 17 în situaţiile financiare ale locatarului plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei. Care este valoarea dobânzii şi a rambursării privind capitalul datorat. vărsământul iniţial 2.000 lei.18.000 lei.000 lei. sunt prevăzute 3 rate de 100.785 100 19 224.711 lei.629 263. valoarea actualizată a plăţilor minimale 280.01. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Stocuri la 01.000 2.N 100.371 100. redevenţa anuală plătibilă la 31 decembrie 70.000 lei = 52.12.000 170 .082 Total la 31.711-2. 265. astfel: Data Flux de trezorerie Dobânzi Rambursarea capitalului datorat Capital rămas 01.711x10% = 26.000 lei = 18.700.000 1. Se cunosc următoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justă a bunului 300.N 26.170 418 Clienţi .000 = 263.01.12.711 01.738 lei.000 lei Recuperarea investiţiei în anul N = 70. valoarea reziduală a activului este 40.629 = 190. valoarea justă a bunului la data semnării contractului 280.facturi de întocmit 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 285 1.000 265.000 120.000 263.738 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 + 73.000 900.N 265.N Avans 2.000 lei. Min (280.000 60. rata implicită a contractului la locatar 10% pe an. în conformitate cu IAS 17? Rezolvare: a) Conform LAS 17 locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.371 2.629 350. posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20. Care este valoarea dobânzii şi a recuperării investiţiei contabilizate la locator la închiderea exerciţiului N.000 lei 302. în conformitate cu norma IAS 17 „Contracte de leasing"? Rezolvare: Dobânda pentru anul N la locator = 6% x 300. durata contractului 3 ani.01. data semnării contractului 1 ianuarie N. iar la locator 6% pe an.000 500. contabilizate la locatar la închiderea exerciţiului N.

Sold final441 + Rulaj creditor441 = 450.000 .000 Plăti către furnizorii de imobilizări 150.000 Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 450.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale +20.240.000 Plăţi de dobânzi 50. Care este valoarea Lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit 1.000) = -260. N 300. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.000 Aporturi de capital în natură 500.000 Clienţi la 01.000 Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.1 2.000 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 20.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 460.000-580.000 + 500.N 400.000 (din care 180. N 600.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 900.01.000 = 300.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 +320.000) .000 .N 600.000 (-) Variaţia stocurilor 450.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 600.171 Venituri în avans la 31.N 450.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +120.250.500.000 Furnizori de stocuri la 01.000 +50.000 Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 175.000 171 .700.12.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+) Cheltuieli cu amortizarea +320.000 Venituri în avans la 01.000 -300.000 = -50.000 Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 250.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +100.000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +1.020.000* (=) Flux net de trezorerie din exploatare +1.000 (+) Variaţia veniturilor în avans din exploatare (400.(600.000 subvenţii pentru investiţii) Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 75.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -20.000 Sold iniţial441 + Rulaj creditor441 .000 .12.000 Rambursări de credite primite de la bănci 300.180.000 încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 400.000 (-) Impozit pe profit -700.000 (-) Venituri din subvenţii pentru investiţii -60.000 Stocuri la 31. 01.000 Clienţi la 31. N 580.000 .910.000 = 700.000 subvenţii pentru investiţii) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 100.000 .01.000 (-) Venituri din provizioane -75.300.000 = 320.000 (din care 240.Rulaj debitor441 = Sold final441 *Rulaj debitor441 = Sold iniţial441 .000 încasări din noi emisiuni de acţiuni 100.

000 Clădire primită în leasing financiar 500.N 480.000 = +1.000 = +1.000 -50.000 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 20.000 Stocuri la 01.000 Dividende plătite 200.000 + 460.N 850.N 360.000 Rezultat înainte de impozitare 500.000 Stocuri la 31.12.000 Venituri din dobânzi 10.12.000 Cheltuieli în avans la 01.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi +100.040.000 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 70. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.N 180.040.000 Clienţi la 31.000 -150.000 +270.000 Furnizori de stocuri la 31.000 Furnizori de stocuri la 01.N 700.000 Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200. 01.000=1.172 încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt Plăţi către furnizorii de imobilizări (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din noi emisiuni de acţiuni Rambursări de credite Plăţi de dobânzi (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare Variaţia lichidităţilor si a echivalentelor de lichidităţi Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului +400.N 200.000 Eliminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: 172 .000 Impozit pe profit plătit 400.000 = 460.000 351. N 230.000 = +1.000 Rambursări de credite primite de la bănci 150.12.020.N 300.000 Clienţi la 01.250.000 Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.500.000 Cheltuieli în avans la 31.000 încasări din dobânzi 10. ştiind că pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare se utilizează metoda indirectă.12.000 + 270. 01.01.000 încasări din credite primite de la bănci 300.000 +100.000 Plăţi către furnizorii de imobilizări ? Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 500. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă: Rezultat înainte de impozit 500.01.000 Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.000 -250.000 Cheltuieli cu dobânzile 50.000 -300.000 .

000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de 1 an).000 = +100.000 379.provizioane pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20. .cheltuieli de dezvoltare 5.furnizori 40.000 X = -220.împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000 .000 Z = 400.000 -200.000 (-) Variaţia stocurilor 300.000.000.000 (din care 7. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): .000).000 = 120.000 (-) Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.000-230.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10.000 Dividende plătite (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +290.480.850.000 -120.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 500.000 Rambursări de credite -150.amortizarea echipamentelor tehnologice 2. .000.000 (+) Variaţia datoriilor din exploatare 360.000 = -150.titluri de participare 30.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului = Z + 100.000.subvenţii pentru investiţii 10. .TVA de plată 2. .000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea imobilizărilor corporale +70.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de l an 18. .000 (=) Flux net de trezorerie din exploatare +290.000.000. .000 Plăţi către furnizorii de imobilizări X=? (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii Y=? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: încasări din credite primite de la bănci +300.000.000 +150.000).000).000 .000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice). .000. .000 (=) Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.50.000 = 500.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10. 173 . . . .000 (-) Venituri din dobânzi -10.000 (-) Venituri din provizioane -20.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: (-) Venituri din cesiunea de imobilizări corporale -70.000 (+) Cheltuieli cu dobânzile +50.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +200.000 -120.000 = -120. .împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50.000).000 = -30.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de l an 5.cifră de afaceri 100.terenuri şi construcţii 70.provizioane pentru riscuri si cheltuieli 30.fond comercial achiziţionat 20.000 Y = -140.000 (-) Variaţia creanţelor din exploatare 700.180.000 (-) Impozit pe profit -400.000. .000 -50.000 încasări din dobânzi +10.000+ Y . .000 +30.000 .echipamente tehnologice 10.173 (+) Cheltuieli cu amortizarea +100.cheltuieli în avans 20.

000 Titluri de participare 30.salarii plătite 300.000 Fond comercial 20.000 Alte datorii curente (TVA) 20. . Rezolvare: Active necurente Echipamente 8.500. . .000.încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900. .000.000 Provizioane pe termen scurt 10.încasări din vânzarea de titluri de plasament 200. . . . Se cunosc următoarele informaţii (în lei): . Rezolvare: Tabloul fluxurilor de trezorerie Fluxuri din activitatea de exploatare: încasări de la clienţi 5. Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.000 Total active necurente 113.050 Fluxuri din activitatea de investiţii: încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900 încasări din vânzarea de titluri de plasament 200 încasări de dividende 200 174 .000 Terenuri şi construcţii 50.încasări din credite primite de la bănci 300. . .încasări de dividende 200. .174 Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare".000 380. .utilaje deţinute în leasing financiar 2.000 Datorii curente Furnizori 40.000 Cheltuieli în avans 5.000 împrumuturi obligatare 10.plăţi către furnizorii de imobilizări 800.lichidităţi la începutul anului 1.000 Total datorii curente 83.plăţi de dobânzi 100.plăţi către furnizorii de stocuri 400.încasări de la clienţi 5.încasări din emisiunea de obligaţiuni 700. .impozit pe profit plătit 250. Flux net de trezorerie din exploatare 4.cheltuieli cu salariile 500.000 Venituri în avans 3. .000 Plăţi către furnizorii de stocuri (400) Salarii plătite (300) Impozit pe profit plătit (250) A.

Se cunosc următoarele informaţii (în lei): 1012 Sold final 1.600=350 SF 850 D 130 (1) SF 150 1) încorporare rezerve 130 lei 1041 încasare capital social = 1012 130 lei 1041 SI C 80 1621 SI C 600 2) 175 . Lichidităţi la sfârşitul anului (D + E) 5. Rezolvare: D 1012 C SI 750 130 (1) X = 1. Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare 900 D.Rulaj debitor 130 1621 .950 472.450 E. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare.800) B.nu au avut loc creşteri de capital prin aport în natură.Sold iniţial 80 1041 .000 D 100 (4) X = 850+100 . Variaţia lichidităţilor (A + B + C) 4.500 F.000 1012 Sold iniţial 750 1621 .întregul capital social subscris a fost vărsat.Sold final 850 1041 .prima de 130 lei a fost încorporată în capitalul social (alte creşteri de capital prin operaţii interne nu au avut loc).175 Plăţi către furnizorii de imobilizări (1.. Lichidităţi la începutul anului 1.Sold final 150 Dobânzi plătite 70 1041 . . Flux net din activitatea de investiţii (500) Fluxuri din activitatea de finanţare: încasări din emisiunea de obligaţiuni 700 încasări din credite primite de la bănci 300 Plăţi de dobânzi (100) C.Sold iniţial 600 1621 .Rulaj debitor 100 Informaţii suplimentare: .000 – 750-130 =120 SF 1. .

250 371 .Rulaj debitor 2. Avansurile încasate au fost reţinute la încasarea creanţei.Rulaj creditor 2.Rulaj creditor 500 707 .Sold iniţial 4. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate.000 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA.700 = 2375 595 (6) SF 700 D Plăţi SF D SI 2200 371 4250 2500 (2) Achiziţie=3000+ 2500 – 4250 =1250 421 C SI 4000 (7) C 176 . Se cunosc următoarele informaţii (în lei): 4111 .Sold final 700 371 .Rulaj debitor 450 607 .000 401 .Sold final 3.Sold iniţial 4.800 încasări de avansuri de la clienţi 750 Impozit pe profit plătit 202 Salarii plătite 2.200 605 .Sold final 2. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă. Rezolvare: D 411 C SI 100 2380 (4) Încasări = 100 + 2380 + 595 .Sold iniţial 100 4111 .500 641 4.000 6911 600 704 .176 120 lei 5121 = 456 3) transferare capital subscris nevărsat la capital subscris vărsat 120 lei 1011 = 1012 4) rambursare credit pe termen lung 100 lei 1621 = 5121 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare : Încasări din majorarea capitalului social • Dobânzi plătite Rambursare credit pe termen lung + Contractare credit pe termen lung = Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare 120 lei 120 lei 100 lei 120 lei 70 lei 100 lei 350 lei 300 lei 474.500 401 .

5 lei 4426 9) achiziţie mărfuri % = 401 1487.200 lei 2.5 (8) 1487.5 lei 750 lei 142.5 lei 5121 = 4) vânzare mărfuri 2.5-2800=3723 SF 140 D Plăţi SF D Plăţi SF 152 (11) 0 202 4423 441 C SI 600 (5) C SI 0 152 (10) 1) plată salarii 2.5 (9) 3000 Plăţi = 4500+ 535.5 lei 411 = 5) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 600 lei 6911 = 6) prestare servicii către terţi 595 lei 411 = 7) înregistrare salarii 4000 lei 641 = 8) înregistrare cheltuieli cu energia electrică % = 450 lei 605 85.177 SF D 401 C SI 4500 535.500 lei 892.5 + 1487.5 lei 2.200 lei 421 = 2) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 2.380 lei 5121 371 % 419 4427 % 707 4427 441 % 704 4427 421 401 2.380 lei 2.5 lei 177 .000 lei 380 lei 600 lei 595 lei 500 lei 95 lei 4000 lei 535.500 lei 607 = 3) încasare avans 892.

5 lei 508.12.m. în cursul exerciţiului N s-au vândut imobilizări al căror cost de achiziţie a fost de 200. Se cunosc următoarele informaţii (în u.12.01. N 800..5 lei 4427 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi • Plăţi către furnizori Plăţi către salariaţi Plăţi privind TVA Plăţi privind impozitul pe profit = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 2375 lei 3723 lei 2200 lei 152 lei 202 lei -4139.000 Venituri din cesiunea activelor imobilizate 150.m.5 lei 5121 750 lei 419 142.01.): Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 120.000 Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000 Informaţii suplimentare: 1...N 400.000 (din care 200.N 450. dobânzile plătite sunt considerate flux aferent activităţii de finanţare.N 580.000 u.000 Rezultat înainte de impozitare 1.000 Datorii din exploatare la 31.000 Datorii din exploatare la 01.000 subvenţii pentru investiţii) Creanţe din exploatare la 31.m. de 100.m.N 600.m.01.12. iar amortizarea cumulată.000 u. N 600.000 Cheltuieli cu dobânzile 100.000 u.01.12.000 (din care 180. datoria privind impozitul pe profit a fost la începutul anului de 350. Să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă. 2.000 Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 175.000 u.5 lei 10) regularizare TVA 475 lei 371 4426 4427 = % 4426 4423 475 lei 323 lei 152 lei 152 lei 2375 lei 11) plată TVA 152 lei 4423 = 5121 12) încasare creanţă şi reglare avans 2375 lei % = 411 1482. iar la sfârşitul anului.000 Stocuri la 31. de 250.000 Venituri în avans la 31..N 300.N 200.178 1250 lei 237.000 subvenţii pentru investiţii) Creanţe din exploatare la 01.000 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000 Cheltuieli din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 100.000 Stocuri la 01.000 Venituri în avans la 01. 3. 178 .900.

datorii din exploatare la 31. 550.01.N.N. 400.12.01.000 lei 297. venituri din provizioane pentru deprecierea mărfurilor 175. 1.m. Rezolvare: Se utilizează metoda indirectă: Rezultat ordinar înainte de impozitare 1.Scăderea datoriilor din exploatare 120 320.825 + Scăderea stocurilor 150 + Scăderea creanţelor din exploatare 100 .000 lei 880.000 lei 2. 800 (din care 580 subvenţii pentru investiţii). 700. 120.600. 300.000 lei 120.600 + Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320 .000-250.N. 680.N. 400.N.000 lei 600. 800.N.Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 120 + Cheltuieli cu activele cedate 200 Rezultat înainte de variaţia NFR 1.Venituri din provizioane pentru deprecierea mărfurilor 175 .01. 179 .12.N. venituri din cesiunea imobilizărilor corporale datorii din exploatare la 01.000 lei 100. 700 (din care 440 subvenţii pentru investiţii).000 lei 220. 200.): cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor stocuri la 01. Se cunosc următoarele informaţii (în u.12.030. creanţe din exploatare la 31. venituri în avans la 01.179 Rezolvare: • + + = + = Rezultat înaintea impozitării Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii pentru investiţii Cheltuieli cu dobânzile Rezultatul din cesiunea imobilizărilor Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creşterea stocurilor Creşterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit plătit Creşterea creanţelor din exploatare Scăderea veniturilor ân avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.12.000 lei 50.000 lei 40. stocuri la 31. creanţe din exploatare la 01.000 lei 320.000 lei (350. 220.000 lei 50. 300.000) 400.N. cheltuiala cu impozitul pe profit costul de achiziţie al imobilizărilor corporale vândute amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale vândute impozit pe profit plătit Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activităţii de exploatare.01.000 +500.900. rezultat ordinar înainte de impozitare venituri în avans la 31.

375 Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 1. Se cunosc următoarele informaţii (u.): Venituri din vânzarea produselor finite 900 Venituri înregistrate în avans 150 Venituri din servicii prestate 330 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 Cheltuieli cu personalul 200 Variaţia stocurilor (de stocaj) 50 Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 20 Venituri din chirii 145 Venituri din dividende 80 Venituri din creanţe reactivate 30 Cheltuieli privind dobânzile 70 Cheltuieli cu energia şi apa 85 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 25 Cheltuieli cu materiile prime 130 Calculaţi cifra de afaceri netă.m.180 + Creşterea veniturilor în avans .Impozit pe profit plătit = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 40 220 1. veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare.Variaţia stocurilor (destocaj) 50 + Venituri din producţia de imobilizări corporale 175 + Venituri din subvenţii pentru investiţii 110 = 1.375 .610 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 130 + Cheltuieli cu personalul 200 .752/2005.Venituri din creanţe reactivate 30 = 270 180 . conform OMFP nr.775 296. Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea produselor finite 900 + Venituri din servicii prestate 330 + Venituri din chirii 145 = 1.Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 20 + Cheltuieli cu energia şi apa 85 . 1.Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 120 + Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 25 .

RC704 = 575.32 (5) Încasări = 17 + 535.25 (6) C 401 C SI 20 767. Rezolvare: D 301 C SI 20 620 (2) Achiziţie=620+45-20=645 SF 45 D Plăţi = 20 +767. Si 411 = 17. Si 4423 = 8. Sf 4423 = 5. RD 607 = 40.55 (3) 33.25 – 23 = 1213. Materiile prime şi mărfurile intrate au fost achiziţionate.m. Si 441 = 2. Sf 441 = 5. Sf 411=23. Sf 371 = 26.5 + 684.87 SF 140 D SI 411 17 535. Si 421 = 20.5 (1) 684. RD 641 = 700. Si 401 = 20.181 473.32-140=680. Sf 421 = 40. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u. Si 371 = 38.): Si 301 = 20.75 SF 23 371 C 40 (4) D SI 38 SF 26 Achiziţie=26+40 – 38 = 28 181 . RD 691=25. RC 707 = 450. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare. RD 601 = 620. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA. Sf 401 = 140.55 + 33. Sf 301 = 45.

88 (9) C 2 C Plăţi = 8 + 66.55 (3) 5.182 D 122.32 lei 182 .55 lei 4426 4) descărcare din gestiune a mărfurilor vândute 40 lei 607 = 5) achiziţie mărfuri % = 28 lei 371 5.5 lei 620 lei 767.32 lei 4426 6) prestare servicii către terţi 371 401 40 lei 33.5 lei 411 C SI 20 700 (8) = % 707 4427 301 401 535.75 4423 C SI 8 66.32 (5) RD 127.88 SF 5 D 441 Plăţi = 2 + 25 – 5 = 22 SF 5 D 421 SI 25 (7) Plăţi = 20 + 700 – 40 = 680 SF 40 1) vânzare mărfuri 535.5 lei 450 lei 85.87 D 194.88 – 5 = 69.75 (9) D 4426 127.5 (1) 109.87 (9) 4427 C 85.55 lei 2) consum materii prime 620 lei 601 = 3) achiziţie materii prime % = 645 lei 301 122.25 (6) RC 194.

.25 lei 25 lei 700 lei % 194.m.75 lei • Plăţi către furnizori 680.achiziţii de materii prime 125. .m.000 u. .87 lei Plăţi către salariaţi 680 lei Plăţi privind TVA 69. 2.000=115. .000 u.m. .000 C 7) înregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 25 lei 691 = 8) înregistrare salarii 700 lei 641 = 9) regularizare TVA 194.m. Se cunosc următoarele informaţii despre costurile şi stocurile societăţii ALFA pentru exerciţiul N: .25 lei 411 = % 704 4427 441 421 684.25 lei 575 lei 109.m.m. întocmiţi contul de profit şi pierdere după funcţii pentru exerciţiul N.183 684.cheltuieli salariale directe 60.000-15...cheltuieli salariale indirecte 25. ... sold final 20.000 SF 15.000 u.cheltuieli cu publicitatea 30.cheltuieli de întreţinere a echipamentelor 5.75 lei 4427 = 345 Produse finite 183 .m.stoc iniţial de materii prime 5.m.000 u.m. Rezolvare: D 301 Materii prime C SI 5.salariile managerilor 20.chirii şi asigurări pentru fabrică 10.. . sold final 15...000 u. .75 lei 4426 127.m.000 Achiziţii materii prime: Consum materii prime: D SI 30. ..000 u.000 125.000 u.88 lei Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : Încasări de la clienţi 1213..m.88 lei Plăţi privind impozitul pe profit 22 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare -239 lei 399. 1.000 u.stoc iniţial de produse finite 30. Ştiind că veniturile din vânzarea produselor finite sunt de 400.m.000 u.m.000 u. . .cheltuieli materiale indirecte 10.m.000 u.87 lei 4423 66.000 5. .000 u.000 u. sold final 40...000 u..000 u.m..m.000 u.000 301=401 601=301 125.cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor 15..stoc iniţial al producţiei în curs 25.000+125. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite obţinute în cursul perioadei.

000 Descărcare gestiune 711=345 30.000 175.000 235.000 SF 20.000 întreţinere echip +15.publicitate Cheltuielile generale de administraţie .variabile .000 35.000 115.000 30.000 amortiz) Producţie neterminată la începutul perioadei Producţie neterminată la sfârşitul perioadei Cost producţie Elemente Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) Cheltuielile activităţii de bază .000-40. Salarii directe Total cheltuieli directe Costuri indirecte variabile (25.000 (obţinere) SF 40.000 20. 6. 2.000 salarii+10. 5.000 184 .000 (constatare stoc final SFC 5.chirii şi asigurări fabrică 115.000 55.000 230.000 Sume 400.000 D 331 Producţie în curs C SI 25.000 170. 4.000 20.000 (descărcare gestiune) 20.000 235. 3.000 10.000 30.000 30.000 20.000+235.000 D 711 Variaţia stocurilor C 25.000 20.sal managerilor .salarii directe Cheltuielile secţiilor auxiliare Cheltuielile indirecte de producţie .000 20.000 • Consum materii prime + = + + + = Nr crt 1.000 175.000 60.000 60.000 Obţinere produse finite: 345=711 235.000 35.materii prime . 7.184 235.000=225.fixe Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) Cheltuielile de desfacere .000 Anulare producţie în curs 711=331 Constatare stoc final 331=711 25.000 (obţinere produse) 225.000 25. 8.000 materiale directe) Costuri indirecte fixe (5.

Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31. Rezolvare: Active curente Stocuri (1) 45.500 1. titluri de plasament 20. credite primite pe termen scurt 9.N (în lei): mărfuri 50. costuri ale proiectului de amplasare 20.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani...m.000).000 (din care pentru un credit de 3.000.000 u. credite primite de la bănci pe termen lung 20. titluri de participare 3. venituri în avans 3. transport pe parcurs intern 10. Alte venituri din exploatare (venituri din producţia stocată) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 5.000).000. Determinaţi valoarea costului de achiziţie conform LAS 16 „Imobilizări corporale".000 Active financiare disponibile pentru vânzare 500 Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării (2) 10. cheltuieli în avans 8.000.000. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000. comision vamal 3%. rezerve 1.000 Lichidităţi (4) 32. furnizori 40. Rezolvare: Costul de achiziţie = 300. 10.000 u. 377. Stocurile sunt reprezentate de mărfurile evaluate la valoarea netă (costul de 50. Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare".000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani).000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1an 2.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500).000 + 20. acreditive 2.000).000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 6.000).12. cifra de afaceri 200..000 -2% x 300. licenţe 5.000 + 10. scont de decontare 2%.000.000 268.000 lei minus deprecierea de 5. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300.000).000 u.000. iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar).185 9.000.000. provizioane pentru deprecierea mărfurilor 5.000 (din care titluri în valoare de 10.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 3.000 115.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3.000 lei).000 u.m.000 Alte active curente (3) 2. clienţi 40. conturi la bănci 30.m. salarii datorate 70.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20.000 Total active curente 129.000 Clienţi 40.000 + 3% x 300.m.000 = 333. 185 .

durata de utilizare estimată 8 ani. . Dividendele în valoare de 40.000. 186 .000 de acţiuni ordinare. taxe vamale 20.m. Se cunosc următoarele informaţii privind exerciţiul încheiat la 31.01.m. reducere comercială primită 4. La 30 septembrie N.000 u. .000 u.m.000.000 u.000 .000.000.000.m. 3.000 + 3.000 u.186 2.000 .000 lei.500 lei Durata de viaţă rămasă = 10 ani 73.000/10 = 17.m.impozit pe profit: 30.000 + 20. şi pentru acţiuni preferenţiale 15. = Profit atribuibil acţionarilor societăţii-mamă 65. 215.000 = 175. valoarea reziduală estimată 16.000 u.profit înainte de impozitare: 100. .4.Interese minoritare 5.000 u..000. = Profit după impozitare 70.m.m.000 u. au fost emise încă 4. au fost repartizate astfel: pentru acţiuni ordinare 25.000 Alte datorii necurente (6) 2.000 lei Amortizarea în anul N+1 = 175.000 lei.000 lei.000 lei Valoarea rămasă de amortizat = 200. Se cunosc următoarele informaţii pentru o imobilizare corporală achiziţionată la 01. existau în circulaţie 9. 4.000 u.000 = 200.m. Activele financiare deţinute în vederea tranzacţionării sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate în tranzacţionare.N: preţ de cumpărare 200. Lichidităţile cuprind conturile la bănci şi acreditivele.interese minoritare: 5. . 17.000 de acţiuni ordinare.000 u. să se calculeze cheltuiala cu amortizarea aferentă acestui exerciţiu şi valoarea contabilă netă. Să se calculeze rezultatul pe acţiune de bază în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acţiune".000 5.m.000.000.000.000 6. Alte active curente cuprind cheltuielile în avans angajate pentru o perioadă mai mică de un an. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi că în cursul anului N+1 se menţine estimarea privind valoarea reziduală. metoda de amortizare lineară.000.16.000 = 216.000 Provizioane pe termen lung 30.25. La începutul exerciţiului N.N: .m.000 u.000..000 . Rezolvare: Profit înainte de impozitare 100.000 lei Amortizarea în anul N = 200.000 u.Impozit pe profit 30.12.000/8 = 25. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizării = 200.000 lei Valoarea amortizabilă = 216. Datorii necurente Sume datorate instituţiilor de credit (5) 20. dar se reestimează durata totală de utilizare la 11 ani.m.000 lei. Alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile în avans pe termen lung.000 Total datorii necurente 52.

6..000.valoarea justă medie a unei acţiuni în N: 20 u.000 x 3/12 = 10.000 . Numărul mediu ponderat al acţiunilor ordinare în circulaţie în cursul exerciţiului = 9.000) x 30% = 11. Durata de exercitare a opţiunilor: 4 ani. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6.000 u.29 u.000 .000 Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.N 90.000 acţiuni ordinare la un preţ unitar de 15 u.000) = Valoarea clădirilor la 31.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor: 127. la 31./acţiune. în exerciţiul N: .12. exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 65. valoarea reevaluată fiind de 127.000) (15. Numărul de acţiuni gratuite (diluate) = 100. La începutul exerciţiului N.m.10.în N-1 au fost emise opţiuni pentru cumpărarea a 100.12.Dividende preferenţiale 15.000 u.m. 187 .000 .200. Rezolvare: La 31.000 + 25.000 u. Rezultatul pe acţiune diluat = 1.m.000 Baza de impozitare a imobilizărilor: 65. reevaluarea nu este recunoscută. Rezolvare: Rezultatul diluat coincide.000 acţiuni.m.600 . Rezultatul pe acţiune de bază = 50.N.N = 30% x 62.000 acţiuni. cu cel aferent acţiunilor ordinare: 1.500 u.600 Rezerve din reevaluare 11.pe seama capitalurilor proprii: (127.rezultatul net al perioadei aferent acţiunilor ordinare: 1.12.000= 18.m.Amortizarea în anul N (10.000 = 5.m.000 u.200.m. . Numărul total de acţiuni ordinare (efective şi potenţiale) = 500. 01. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X: Informaţii Valoare contabilă Bază de impozitare Valoarea clădirilor la 01. % = Datorie de impozit amânat 12. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". Numărul de acţiuni care ar fi fost emise la valoarea justă = 100.000.N. Acesta se va înregistra astfel: .000 = 12. în acest exemplu.m.100 Cheltuieli cu impozitul amânat 1.000 80.000 .m.000) x 30% = 1.000 = 525..500 75. Din punct de vedere fiscal.m. = Rezultatul net al exerciţiului aferent acţiunilor ordinare 50.000 Diferenţă temporară impozabilă: 62. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.000 acţiuni. Să se calculeze rezultatul pe acţiune diluat în conformitate cu IAS 33 „Rezultatul pe acţiune".m.12. Cota de impozit pe profit: 30%..000 u. .000 acţiuni. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri.600 u.12.m.187 .000.600 u. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X. N 100.100 u.m.numărul mediu ponderat de acţiuni ordinare în circulaţie: 500.000 u.000 La 31.000 = 2.m.000 = 25. . .000/10.000 u.90.pe seama cheltuielilor: (15.000 x 15/20 = 75.000 u.000 acţiuni.200.000 + 4.m. 40. în N-1 şi N nu s-au exercitat opţiuni.75.000/525.

000 x 30% = 18.m.m.500 Pasivul de impozit amânat la 31.850 u.000 Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 5.500 Dobânzi de plătit 7.500 Total diferenţe 60.000 Dobânzi de încasat 15. fără a compensa creanţele şi datoriile de impozit.12.000 .000 Creanţe clienţi (2) 150.000 Amenzi de plătit (4) 16.200 = 2.000 u.000 45.000 u.500 1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este de 705.m.500 16.000 lei.000 u.000 705.500 Dobânzi de plătit (3) 7. şi există o ajustare de depreciere a creanţelor de 12. (2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 162. la 31. Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.850 243.m.000 lei.500 7.3.000 u. Ajustarea nu este deductibilă fiscal. durata de funcţionare 5 ani.000 12. amortizarea se calculează degresiv. înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele: Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 15.188 38.12.m.000 19. (3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri de trezorerie.1.N: Informaţii Valori contabile Imobilizări corporale (1) 750. La începutul exerciţiului N.N = 19. Peste un an are loc reevaluarea utilajului.m. (4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. există un pasiv de impozit amânat de 3. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 = 15.000 Dobânzi de încasat (3) 15. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X.000 lei Plus de valoare = 200 lei înregistrarea reevaluării: 188 .m.000 .12.000 162.000 x 30% = 1. Valoarea justă este de 3.000 u.N = 60.500 x 30% = 5. Cum se reflectă reevaluarea utilajului? Rezolvare: Amortizarea pentru anul N = 4.800 lei Valoarea justă = 3.000 u.000 u. Activul de impozit amânat la 31.000 Amenzi de plătit 16.000 15. Rezolvare: Calculul diferenţelor temporare: Informaţii Valoare contabilă Bază de impozitare Diferenţă temporară impozabilă deductibilă Imobilizări corporale 750.000 Creanţe clienţi 150. Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 3.m. Se dau următoarele date privind un utilaj: valoarea contabilă la achiziţionare (sfârşitul lunii decembrie N-1) 4.200 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N = 4. Cota de impozit pe profit: 30%.

cheltuieli cu impozitul pe profit 2. Rezolvare: 99. de rezervele constituite de societate în sumă de 4.animale şi plantaţii = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 1. Rezolvare: .primirea aportului: 213 Instalaţii.960. ieşiri de produse finite la cost de producţie 75. mijloace de transport. înregistraţi în contabilitate operaţiunile legate de aport.000 lei 4427 15. venituri din sconturi primite 5. în schimbul acestui aport se emit 1.000 de acţiuni.100 23.400.anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor = 2131 Echipamente tehnologice 1.850 .320. Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99. fiind reprezentate.100.800.850 X = 4.000. Totodată. Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 1.710. subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4. datorii salariale (sold iniţial) 6.370.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1 leu.800.510 lei D 301 C SI 4.510.630 189 . societatea a plătit în numerar suma de 20 lei reprezentând cheltuieli pentru emisiunea noilor acţiuni. achiziţii de materii prime 23. cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.300.000 lei.960 lei 411 = % 99. vărsat în totalitate.100 + 23.400 1012 Capital subscris vărsat 1.800. obţinerea de produse finite la cost de producţie 81. cheltuieli cu amortizarea 13. datorii salariale (sold final) 5. materii prime (sold final) 5. pe lângă capitalul social.majorarea capitalului social: 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = % 1. divizat în 10. materii prime (sold iniţial) 4.700.189 . salarii plătite 19.200 .320 = 22.100.000 lei.000 104 Prime de capital 400 . Suma capitalurilor proprii este de 14.960 lei înregistrare amortizare 13. Se dau următoarele date: societatea A are un capital social.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 1058 Rezerve din reevaluare 200 98. Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare.400 lei.400 505.510 lei 6811 = 281 13.960 lei 70X 84. cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.5.850 (exclusiv TVA).

370 lei 19.190 SF 5.700 lei Grupa 70 Variaţia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime 84.100 421 18.800 lei înregistrare depreciere titluri de plasament 1.370 lei 628 = plată salarii 19.320 consum materii prime 22.800 lei 4.5 lei = 711 591 401 5121 81.5 lei % 23.700 lei 18.700 lei 94.710 lei 2.300 lei 2.800 lei 6864 = înregistrare servicii prestate de terţi 2.000 + 19.300 lei 401 impozit pe profit 2.800 lei 711 subvenţii aferente exploataării 4.1000 = 18.800 lei 421 = D Plăţi = 19.600 lei 4.850 lei 301 4531.630 lei 190 .000 lei 5.700 lei 641 = D 75.300 lei 13.800 – 6.630 lei 75.800 lei 2.000 Salarii datorate = 5.710 lei 691 achiziţie materii prime 2.8381.8381.400 lei 345 = = = = = = 301 345 7411 767 441 401 22.510 lei 22.700 lei 5121 sconturi primite 5.5 lei 4426 obţinere produse finite 81.400 lei 1.800 SFC 5.400 C 421 SI C 6.700 lei 5.600 • + + = • + 711 81.630 lei 601 descărcare gestiune produse finite vândute 75.800 SF 5.

200 lei 151 = 7812 5. Se dau următoarele informaţii (în lei): Venituri din subvenţii de exploatare 15.500 lei f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7. venituri din vânzarea mărfurilor 60.000 lei 411 = 701 105. mărfuri (sold iniţial) 2.370 lei + Cheltuieli cu salariile 18.100 lei 667 = 4111 8. iar restul pentru cheltuielile cu dobânda).500 (din care 9. cheltuieli cu amortizarea 11.800.200 lei d) acordare sconturi 8.090 lei Cifra de afaceri netă = grupa 70 (84.500 lei 7411 9.600 lei 191 .700 lei) = 88.100. venituri din cedarea activelor 21.500 lei 5121 = % 15.210 lei = 37.300 lei – 57.100. (şi la cost de producţie de 106.800 lei g) vânzare produse finite 105.700 lei = Total cheltuieli de exploatare 57.500. cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.500. produse finite (sold final) 3.000 lei) + ct 7411 (4.000 lei b) înregistrare amortizare 11.200 lei c) reluare provizioane 5. in test 2009 in test 2008 nu este Care este valoarea cifrei de afaceri nete si a rezultatului din exploatare? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15. venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.800 lei i) înregistrare dobânzi 6.600.500. cheltuieli cu sconturile acordate 8.100 lei e) achiziţie mărfuri 41.700.500 lei 371 = 401 41.191 + Cheltuieli cu serviciile executate de terţi 2.500 pentru cifra de afaceri.000. achiziţii de mărfuri 41. venituri din exploatare privind provizioanele 5. mărfuri (sold final) 4. venituri din prestări de servicii 14.500 lei 7418 6.700.800 lei 711 = 345 106.000.600 lei 666 = 1682 6.000 lei h) descărcare gestiune produse finite 106. amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.200 lei 6811 = 281 11.200.000.700 lei 506.800) in test 2008 cheltuieli cu dobânzile 6.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 94. valoarea contabilă a activelor cedate 45.700.800 lei 626 = 401 7.000.200. produse finite (sold iniţial) 5.

500 lei – 81.000 lei 345 = 711 k) prestări servicii terţilor 14.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5.000 152.200 lei 81.500 lei) = 129.100 lei 21.500 SF 4.700 41.000 lei 5.000 lei 6583 Venituri din prestări servicii • + Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) + Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri + Alte venituri din exploatare (7583) venituri din vânzarea mărfurilor = Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea • + Cheltuieli cu telecomunicaţiile + Cheltuieli cu mărfurile + Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) = Total cheltuieli de exploatare Rezultatul din exploatare Cifra de afaceri netă 105.000 lei % = 2XX 17.000 lei 1.500 lei 461 = 7583 n) descărcare gestiune active vândute 45.800 lei 9.700 lei 40.000 lei 281 28.800 lei 40.000 lei)+ ct 7411 (9.500 C 106.500 lei 45.600 lei = ct 704 (14.192 j) D SI 345 5.700 lei 4111 = 704 l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2.900 lei = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152.800 = 3.500 + Obţinere – 106.000 lei 14.900 lei = 70.500 lei 21.000 105.200 lei + 707 192 .100 lei 28.500 lei 60.100 Descăcare gest = 40.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF + 41.700 lei 105.000 lei 14.700 Obţinere = 105.700 lei) + ct 701 (105.800 SF 3.500 lei 11.500 – Descărcare gest = 4.100 40.100 lei 607 = 371 m) venituri din cedarea activelor 21.200 lei 7.

193 507.emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120. Investiţiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichidităţi. . . .furnizori de imobilizări .furnizori de imobilizări .achiziţie de clădiri: 120. . . valoarea contabilă brută fiind de 140. . Rezolvare: Rezultat înaintea impozitării 200 lei • Venituri din provizioane 20 lei Rezultatul din cesiunea imobilizărilor 140 lei + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare 5 lei + Cheltuieli cu dobânzile 55 lei + Cheltuieli cu amortizarea 40 lei Venituri din dividende 35 lei = Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare 105 lei + Scăderea creanţelor clienţi 23 lei Creşterea stocurilor 14 lei Scăderea furnizorilor 12 lei Impozit pe profit plătit 12 lei (2+17-7) + Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt 68 lei = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 158 lei 68 lei 5121 = % 68 lei 503 60 lei 193 . . . iar acestea se încasează la vânzare).credite bancare pe termen lung .sold final: 100. .cheltuieli privind dobânzile: 55 (soldul iniţial şi cel final al conturilor de dobânzi de plată sunt 0). TVA 19%. . .creşterea stocurilor: 14. investiţii şi finanţare. .sold final: 70. Dividendele şi dobânzile nu aparţin activităţii de exploatare.sold iniţial: 90.vânzarea şi încasarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 190. .cheltuieli cu amortizarea: 40. .cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold iniţial 2 şi sold final 7). . iar amortizarea cumulată.pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5. de 90. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare.venituri din dividende încasate: 35. .scăderea creanţelor clienţi: 23.câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate: 8 (valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60.încasări din cesiunea titlurilor de participare: 30. .credite bancare pe termen lung .venituri din provizioane: 20.sold iniţial: 210.rezultatul contabil înaintea impozitării: 200. TVA 19%. Se dau următoarele informaţii (în mii lei): . .majorarea capitalului social prin aport în natură în valoare de 80. . .scăderea datoriilor faţă de furnizori: 12.contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100.

500 lei . 1. .000 lei.000 lei.venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei.1 lei 8. .800 lei + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 700 lei = Cifra de afaceri netă 8.variaţia stocurilor (sold debitor) 800 lei. Rezolvare: • Vânzări de produse finite 6. .000 lei = Producţia vândută 6.3 lei + + = 320. . . Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: .vânzări de mărfuri 1.752/2005.8 lei 35 lei 226.194 7642 + + + = Încasări din cesiunea titlurilor Plăţi către furnizorii de imobilizări Dividende încasate Încasări din vânzarea utilajelor Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii D 404 C SI 210 Plăţi = 210 +142. calculaţi cifra de afaceri netă şi total venituri din exploatare.Variaţia stocurilor (sold debitor) -800 lei + Producţia imobilizată 5.8-70=282. Conform OMFP nr.800 lei.000 lei = Total venituri din exploatare 12.costul mărfurilor vândute 1.vânzări de produse finite 6.producţie imobilizată 5.8 SF 70 Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Contractare credite pe termen lung Rambursare credite pe termen lung Dobânzi plătite Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare D 162 C SI 90 X=90+100-100= 90 100 SF 100 120 lei 100 lei 90 lei 55 lei 75 lei 8 lei 30 lei 282.8 142.700 lei 486. Se dau următoarele informaţii în conturi la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.000 lei + Vânzări de mărfuri 1.000 lei.200 lei. 194 .

000 =18. cheltuieli privind sconturile acordate 1.400 lei 457. .valoarea de rambursare a unei obligaţiuni 10. amenzi şi penalităţi 3. rambursări de capital în numerar către asociaţi 10 lei.000 buc. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţii: a) obligaţiunile emise si vândute. . Conform OMFP nr. pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei 1.600 lei + Ajustarea valorii activelor circulante 16.000 lei.600 lei.6 lei. În cursul exerciţiului N au avut loc următoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în natură 50 lei.valoarea de emisiune a unei obligaţiuni 9..000 lei + Cheltuieli cu despăgubiri. capitaluri proprii aferente exerciţiului N-1: 600 lei.5 lei. Se dau următoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1. . Se emit obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut referitor la care se cunosc următoarele elemente: .752/2005 care este suma care se va înscrie la total cheltuieli de exploatare şi valoarea ajustării activelor circulante? Rezolvare: Cheltuieli cu materii prime 8.600 lei 16.000 lei. 1.numărul obligaţiunilor emise 20. încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei.000 lei. cheltuieli cu despăgubiri. conversia datoriilor în capital 20 lei.termenul de rambursare a împrumutului 10 ani. b) dobânda aferentă. .400 lei.000 lei • + Cheltuieli cu salariile personalului 14. venituri privind ajustarea activelor circulante 1.400 lei = Total cheltuieli de exploatare 42.000 lei.000 + 2. .600 lei. .000 lei • = Cheltuieli (ct 654 +ct 6814) Venituri (ct 754 + ct7814) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli – venituri) 16. cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.primele de rambursare a împrumutului se amortizează pe durata împrumutului. 195 .195 cheltuieli cu salariile personalului 14. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N? Rezolvare: Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului Rezultatul exerciţiului = 1. c) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor.000 lei. amenzi şi penalităţi 3. pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2.rata anuală a dobânzii 10%.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei + 10 lei = 340 lei 162.valoarea nominală a unei obligaţiuni 10 lei.

Se fabrică două produse. 417.48 2. Se emite un împrumut obligatar pentru 2. în al doilea an dobânda = 8% x 4. cheltuieli indirecte 5. Anuitatea = 745 u.840 11.000 .000 lei pentru A şi 8.000 lei pentru B.m.48*8.48*2.m.000 lei. Care este dobânda calculată pentru al doilea an? Rezolvare: în primul an dobânda = 8% x 5.800 lei: 6868 = 169 1.m.000 lei 277.000 960 2. Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 210.m.000 + 800 196 .000 Cheltuieli fixe 1.800 lei d) Rambursarea împrumutului la scadenţă: 161 = 5121 210.000 3. preţ de emisiune 2.m.196 d) rambursarea la scadenţă a împrumutului.000 lei Şi încasarea: 5121 = 461 192.6 lei) 169 18..000 lei. din care fixe 1.m.000=3.345 = 4.000 obligaţiuni x 9.840 Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost producţie A 2.000 = 400 u.5 lei) 461 192.655 = 372 u.000 lei /10 ani = 1.840 4. calculaţi costul de producţie pentru A şi B.4 u.655 u.000 lei: 666 = 1681 20.000 obligaţiuni x 10 lei x 10% = 20. Capitalul rambursat = 345 u.000=960 Chelt indirecte aferente prod B = 0.000 lei b) Dobânda anuală: 20.5 u.000 lei c) Amortizarea primelor pe durata împrumutului: 18.800 =0. grad de subactivitate 20%. costuri directe 2.m. Capital rămas de rambursat = 5. pe o perioadă de 10 ani şi rata anuală a dobânzii de 8%.m. Folosind costurile directe ca bază de repartizare.000 obligaţiuni x 10. Rezolvare: Cheltuieli variabile 4.800 K= Chelt indirecte aferente prod A = 0.000 lei (20.000*80%=800 Cheltuieli indirecte de repartizat = 4. A şi B.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 2.000 lei (20. Rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante în sumă de 745 u.960 B 8.

Durata normală de utilizare a maşinii este de 10 ani.197 124. Amortizarea investiţiei se face pe durata rămasă.000/4 = 3.000 lei. în decembrie.570 302 Materiale consumabile 3. . Se închiriază o clădire. TVA 19%. chiria aferentă lunii ianuarie a anului următor. Să se efectueze înregistrarea în contabilitate a următoarelor operaţii: .încasarea chiriei în decembrie: 512 Conturi curente la bănci = % 119 472 Venituri în avans 100 4427 TVA colectată 19 . 197 .000 .750 137. de 4 ani.plata chiriei în decembrie: % = 512 Conturi curente la bănci 119 471 Cheltuieli în avans 100 4426 TVA deductibilă 19 .000 4426 TVA deductibilă 570 .amortizarea anuală a maşinii pe durata rămasă după efectuarea modernizării.570 . animalelor si plantaţiilor 3.amortizarea anuală (15.consumul de accesorii: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 3. mijloace de transport. . Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri. Rezolvare: Contabilizarea la proprietar . Se încasează prin bancă. care se încorporează în echipamentul supus modernizării. animale si plantaţii = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 3. mijloacelor de transport. TVA 19%.cumpărarea accesoriilor.încorporarea accesoriilor. locaţii de gestiune si chirii 100 Contabilizarea la utilizator .modernizarea echipamentului: 213 Instalaţii.în ianuarie anul următor se virează venitul în avans la rezultatul exerciţiului curent: 472 Venituri în avans = 706 Venituri din redevenţe.000 lei.achitarea facturii cu ordin de plată.achiziţia accesoriilor: % = 401 Furnizori 3. în sumă de 100 lei. în acest scop.000 lei. Rezolvare: .în ianuarie anul următor se virează cheltuiala în avans la rezultatul exerciţiului curent: 612 Cheltuieli cu redevenţe.plata datoriei faţă de furnizori: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 3. .750 lei/an): 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2813 Amortizarea instalaţiilor. în anul următor se include în rezultat valoarea chiriei.000 . iar durata rămasă. operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice: a) redevenţa anuală curentă este de 5. Se hotărăşte modernizarea unei maşini pentru fabricarea hârtiei care are valoarea contabilă de 12. se cumpără componente de 3. locaţii de gestiune şi chirii = 471 Cheltuieli în avans 100 157.

000 lei. referitor la care se vor reflecta în contabilitate operaţiile ce privesc: a) obţinerea creditului în valoare de 600.000 1012 Capital subscris vărsat 5.000 lei 123.000 lei 99. Rezolvare: a) Redevenţa anuală: 4111 = 706 5. şi decontarea acesteia.198 b) primirea clădirii şi a modernizării efectuate de către chiriaş şi amortizate integral. societatea emite 5.4 lei. Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 8.majorarea capitalului social prin conversia obligaţiunilor: 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = % 7. Rezolvare: . înregistraţi în contabilitate operaţiile. în valoare de 50.000 161 împrumuturi din emisiunea de acţiuni = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 7. valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 1 leu. d) rambursarea ratei restante determinate la finele primului an. iar valoarea de emisiune. c) rata devenită restantă la scadenţa fixată pentru primul an.000 lei b) Dobânda anuală pentru anul 2 calculată la creditul rămas: (600. în schimbul acestor obligaţiuni. După doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează.000 lei) x 20% = 100.000 lei c) Rata restantă: 1621 = 1622 100. Se obţine un credit bancar pentru o perioadă de 6 ani cu o dobândă anuală de 20%. ştiind că în anul 1 s-a rambursat rata.000 104 Prime de capital 2.000 lei d) Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 100.000 lei: 666 = 1682 100.000 de acţiuni. amortizabil în 4 ani prin regimul linear. Se majorează capitalul social prin conversia unor obligaţiuni în valoare totală de 7.000 lei b) Preluarea clădirii şi a investiţiei amortizate: 212 = 2812 50.000 lei în acţiuni.100.000 lei. Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Obţinerea creditului: 5121 = 1621 600. înregistraţi în contabilitate operaţiunile.000 187. de 1.000 lei.000 lei . Rezolvare: .000 lei Şi plata: 1682 = 5121 100.primirea imobilizării: 198 .000 lei Şi la încasare: 5121 = 4111 5. b) dobânda datorată băncii pentru al doilea an.

000 x 40% x 1/12) şi rambursarea ultimei tranşe de împrumut: % = 512 Conturi curente la bănci 3.la sfârşitul lunii a doua se contabilizează plata dobânzii (500 x 1% x 3. animalelor şi plantaţiilor . la cursul de 3. care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni.000 lei/an): 131 Subvenţii pentru investiţii = 758 Alte venituri din exploatare 2.virarea subvenţiei rămase la venituri: 131 Subvenţii pentru investiţii = 758 Alte venituri din exploatare 4.200 .000 .2) şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs (500 x 0. mijloace de transport. rambursarea primei tranşe de împrumut (500 x 3.1): % = 512 Conturi curente la bănci 1. mijloacelor de transport. Dobânda de 1 % pe lună se achită în valută la sfârşitul fiecărei luni.1 lei/USD.3 lei/USD.2 lei/USD.683 666 Cheltuieli privind dobânzile 33 519 Credite bancare pe termen scurt 1.la sfârşitul lunii a treia se contabilizează plata dobânzii (3. mijloacelor de transport. Rezolvare: .primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 9.600 665 Cheltuieli cu diferenţe de curs 50 .000 4. Se primeşte.300 666 Cheltuieli privind dobânzile 300 519 Credite bancare pe termen scurt 3. animale şi plantaţii = 131 Subvenţii pentru investiţii 8.000 140. la începutul lunii februarie. iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 3.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.000 4.000 x 1% x 3.000 . animalelor şi plantaţiilor 658 Alte cheltuieli din exploatare . Dobânda este de 40% pe an şi trebuie achitată lunar.000 x 40% x 1/12) şi rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut: % = 512 Conturi curente la bănci 3. Rezolvare: .000 lei/an): 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2813 Amortizarea instalaţiilor. Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 9.000 .000 .100 666 Cheltuieli privind dobânzile 100 519 Credite bancare pe termen scurt 3.000 2.000 lei.200 666 Cheltuieli privind dobânzile 200 519 Credite bancare pe termen scurt 3.000 .primirea creditului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 3.000/4 = 2.000 USD.199 213 Instalaţii.000 8. La sfârşitul lunii februarie cursul dolarului este de 3.000 139. înregistraţi în contabilitate operaţiile.1).la sfârşitul celei de-a doua luni se contabilizează plata dobânzii (6.la sfârşitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (1. 199 .000 x 40% x 1/12) si rambursarea primei tranşe de împrumut: % = 512 Conturi curente la bănci 3.casarea imobilizării după doi ani: % = 213 Instalaţii. mijloace de transport. înregistraţi în contabilitate operaţiile.000/4 = 2.virarea subvenţiei la venituri (8. un credit bancar pe două luni în valoare de 1.amortizarea anuală (8. când se restituie şi cele două rate egale.3). animale şi plantaţii 2813 Amortizarea instalaţiilor.

5 765 Venituri din diferenţe de curs 50 418.2) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs (500 x 0. costuri directe 10. Se produc două produse.565.000 + 5. salarii indirecte 10.000 Cheltuieli indirecte 10.000 lei şi amortizarea maşinilor folosite pentru ambele produse 5.625 12.000 4.000 419.000 lei pentru B.000 B 5.625 k= 15 .200 rambursarea celei de-a doua tranşe de împrumut (500 x 3.000 9.000 2.000 2.000 Cost producţie 17.5 * 4.375 16.000 = 9. iar B.5 * 2.000 lei pentru A şi 5.000 Manoperă directă 4. pentru care se suportă următoarele costuri: materie primă: 3. A se produce doar în atelierul 1. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.875 3.000 A Materii prime 3. iar cheltuielile generale de administraţie sunt de 500 lei.5 519 Credite bancare pe termen scurt 1. A şi B.375 b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 15.5 4. manoperă directă 400 ore pentru A şi 200 ore pentru B. Baza de repartizare este costul direct.600 512 Conturi curente la bănci 1.500 lei în atelierul 1 şi 7. Se produc două produse. Calculaţi costul de producţie pentru A şi B utilizând ca bază de repartizare: a) materia primă.000 = 10.000 =1.375 Materii prime Manoperă directă Cheltuieli indirecte Cost producţie Cost de producţie total =29.000 lei pentru A şi 20.625 Chelt indirecte aferente prod B = 1. b) numărul de ore de muncă directă.000 Cost de producţie total =29. A şi B.000 = 5.1): 666 Cheltuieli privind dobânzile 15.000 + 2.875 * 5. în atelierele 1 şi 2. 200 . Rezolvare: a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 15.000 12. Comentaţi impactul bazelor de repartizare.000 lei.000 5.000 B 5.000 lei în atelierul 2.000 15 . costul unei ore de manoperă fiind de 10 lei.000 =2.000 Chelt indirecte aferente prod B = 2.000 Chelt indirecte aferente prod A = 2.000 k= Chelt indirecte aferente prod A = 1.875 * 3.000 lei pentru B.000 5.000 A 3.000 = 5.

000 = 5.000 12. 2.500 =0.000 .000 lei pentru B.000 lei.000 + 3. 1. costuri directe Cheltuielile indirecte aferente producţiei sunt de costul subactivităţii este de Baza de repartizare este numărul de ore de manoperă directă: La produsul A a existat producţie în curs la începutul lunii de la produsul B soldul iniţial la producţia în curs este de Calculaţi costul produselor finite A şi B obţinute. Se realizează în antrepriză o construcţie referitor la care se cunosc următoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90.25 10 .000 =5 1. A şi B. 1.000 15.000 + 20 .000 1.000 lei.000 lei pentru A şi 20.000 Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost producţie 10. 420. iar soldul final este de 1. b) execuţia construcţiei se desfăşoară pe parcursul a două perioade de gestiune.25 * 20. Rezolvare: k= Chelt indirecte din atelierul 1 aferente prod A = 0.000 500 1. 22. costul total al lucrărilor facturate de antreprenor este de 700.500 Chelt indirecte din atelierul 1 aferente prod B = 0. sold final 0.500 20.000 Chelt indirecte aferente prod A = 5 * 1.100 lei 232 90. exclusiv TVA. TVA 19%.000 lei 4426 17. Cum se înregistrează în contabilitate? Rezolvare: a) Avansul acordat antreprenorului: % = 5121 107. c) decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizează prin virament integral după finalizarea şi recepţia construcţiei.000 10.000 Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Producţia în curs la începutul perioadei Producţia în curs la sfârşitul perioadei Cost producţie k= 20 .000 2.000 A B 10. Rezolvare: Cheltuieli indirecte de repartizat = 22. valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade de gestiune fiind de 300.2.000 ore pentru B.000 = 2.000 = 15. Se produc două produse.201 Calculaţi costul produselor finite A şi B.000 chelt indirecte atelierul 2) 32.000+7.000 lei.000 lei.500 3.000 20.000 = 5.25 * 10.500 12.000 = 20.000 Chelt indirecte aferente prod B = 5 * 3. iar 500 lei.100 lei 201 .000 5.000 lei.000 lei.000 ore pentru A şi 3.400 171.000 (5.500 lei.000 A B 7.000 16.

Se recepţionează şi se înregistrează în contabilitate materii prime referitor la care se cunosc: a) cantitate livrată 4.000 obligaţiuni x 5 lei x 15% = 1.000 lei 231 300.040 lei: 505 = 5121 1.000 lei 4426 57.400 lei (2.500 lei c) Amortizarea primelor pentru toată perioada: 6868 = 169 1. 202 .000 lei 231 400. precum şi anularea acestora.2 lei) 461 9.100 lei 5121 725.000 lei 4426 17.7 lei/obligaţiune. b) încasarea integrală a sumelor de la obligatari.000 lei = 700.202 b) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade: % = 404 357.000 obligaţiuni x 5. cu reţinerea avansului: Datoria totală = 357.000 lei Şi încasarea: 5121 = 461 9.2 lei/obligaţiune. e) răscumpărarea la finele primului an a 200 de obligaţiuni. cunoscând că emisiunea s-a realizat cu o dobândă anuală de 15%.400 lei b) Dobânda anuală: 2.040 lei 173.000 lei + 400.000 lei: 212 = 231 700.000 lei d) Răscumpărarea a 200 obligaţiuni x 5.900 lei 186.2 lei = 1.000 lei 404 = % 833. d) amortizarea primelor de rambursare aferentă întregii perioade de derulare a împrumutului. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Emiterea obligaţiunilor: % = 161 10. c) dobânda datorată obligatarilor pentru primul an.000 obligaţiuni x 4.000 kg la preţ de 5 lei/kg. cu decontare în numerar.7 lei) 169 1.000 lei e) Plata furnizorului.000 lei 232 90.000 lei d) Recepţia la cost total: 300.500 lei: 666 = 1681 1.000 lei + 476. valoarea nominală de 5 lei/obligaţiune şi valoarea de rambursare de 5.040 lei e) Anularea obligaţiunilor: 161 = 505 1.000 lei c) Valoarea lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade: % = 404 476.400 lei (2.000 de obligaţiuni cu valoarea de vânzare de 4.000 lei 4426 76. cu decontare prin virament. Se realizează un împrumut obligatar referitor la care se înregistrează următoarele operaţii: a) subscrierea de către terţi a 2.000 lei = 833.

000 lei 4426 3.800 lei 301 20.400 kg x 5 lei/kg = 17.reevaluarea valorii nete (5.000 lei.570 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.500 lei: 461 = % 2.000): 212 Construcţii = 105 Rezerve din reevaluare 3. Rezolvare: .000 lei % = 401 23.000 lei.975 lei 7581 2. După vânzarea produselor. iar valoarea justă de 5.400 kg.500 lei 4427 475 lei d) Imputarea delegatului: 100 kg x 5 lei/kg = 500 lei: 4282 = % 595 lei 7581 500 lei 4427 95 lei e) Transportul în cazul în care evidenţa este ţinută la preţ prestabilit: % = 401 1.000 . Se reevaluează pentru prima dată o clădire care are valoarea de intrare de 3. din care 500 kg se impută cărăuşului şi 100 kg.800 lei b) Descărcarea gestiunii pentru lipsă: 601 = 301 3. Rezolvare: .livrarea produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie: 354 Produse aflate la terţi = 345 Produse finite 2.2.203 cantitate recepţionată 3.500 130. este în sumă de 1. delegatului unităţii.500 lei. se trimite factura şi se încasează în numerar.vânzarea produselor: 411 Clienţi = % 3.190 lei 308 1.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 3. Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 2. TVA 19%.000 lei 4426 190 lei 118. Amortizarea cumulată a clădirii la data reevaluării este de 1. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii. dacă se utilizează procedeul reevaluării valorii rămase.000 lei. lipsă 600 kg. iar contravaloarea transportului.000 lei. înregistraţi în contabilitate aceste operaţii. Rezolvare: a) Achiziţia: Cantitate recepţionată: 3.000 .000 lei Lipsă: 600 kg x 5 lei/kg = 3.500 .anularea amortizării cumulate: 2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 1. TVA 19%.000 lei c) Imputarea cărăuşului: 500 kg x 5 lei/kg = 2.000 203 . conform facturii terţului. b) preţul de evidenţă este prestabilit în sumă de 5 lei/kg.

.m.000 . valoarea este de 4. TVA 19%.anularea ajustării de valoare rămase fără obiect: 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt si creanţe asimilate = 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 500 In urma acestor operaţii cifra de afaceri creşte cu 11.800 lei.500 u. cost de producţie 4.m. cheltuielile din exploatare cresc cu 8. la preţul de 5.950 301 Materii prime -5.000 u.m. şi titluri (investiţii pe termen scurt) la valoarea de 4.000 . de 500 u.m.încasarea creanţei: 512 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 3.m.000 u. în decembrie. Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit şi pierdere? Rezolvare: .m.m.000 u. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacă. veniturile financiare cresc cu 1.000 276.anularea ajustării de valoare râmase fără obiect: 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 1.stornarea înregistrării efectuate la achiziţie: % = 408 Furnizori .m..500 u.800 4426 TVA deductibilă 912 Iar vânzătorul înregistrează: . cheltuielile financiare scad cu 500 u. costul lor de achiziţie fiind de 2. rezultatul din exploatare creşte cu 3.facturi de întocmit = % -5.şi descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 9. la sosirea facturii. ajustare pentru depreciere existentă 1.m.şi înregistrarea facturii: % = 401 Furnizori 5.stornarea înregistrării efectuate la vânzare: 418 Clienţi .204 4427 TVA colectată 570 .000 u...000 u. la preţul de 11. 256.facturi nesosite -5.500 . şi ajustarea existentă.vânzarea mărfurilor generează următoarele înregistrări: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 11.000 u.000 .m. TVA 19%? Rezolvare: La primirea facturii cumpărătorul înregistrează: .950 204 . Se vând produse finite.descărcarea gestiunii: 711 Venituri din producţia stocată = 354 Produse aflate la terţi 2.000 lei.000 . rezultatul financiar creşte cu 2. în ianuarie.m.500 7642 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate 1.712 301 Materii prime 4.000 u. Se vând mărfuri având un cost de achiziţie de 9.000 508 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 2.m.000 4428 TVA neexigibilă -950 .000 u....vânzarea investiţiilor pe termen scurt generează următoarele înregistrări: 5121 Conturi la bănci în lei = % 4. (exclusiv TVA). fără factură.500 lei.

plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.190 371 Mărfuri 1.800 912 -5.000 lei.190 4428 TVA neexigibilă 190 . c) evidenţierea veniturilor corespunzătoare dobânzii.facturi de întocmit 1.190 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000 lei.277. 8. inclusiv TVA.205 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4428 TVA neexigibilă . dobânda cuvenită vânzătorului este de 800. cunoscându-se următoarele elemente: preţul cu amănuntul. avansul achitat de cumpărător este de 20% din valoarea bunurilor.facturi de întocmit = % 1.156 lei.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 1.achiziţia mărfurilor: %408 Furnizori .190 199. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice specifice comercializării mărfurilor cu plata în rate: a) facturarea mărfurilor către cumpărător.311 lei şi adaosul comercial de 611.712 4.190 4427 TVA colectată 190 .000 4428 TVA neexigibilă 190 . cunoscându-se în plus TVA de 1. b) scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute anterior.190 4428 TVA neexigibilă 190 418 Clienţi .000 4428 TVA neexigibilă 190 . ulterior se întocmeşte şi factura.şi înregistrarea facturii: 411 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 5. Decontările se fac prin bancă.emiterea facturii: 411 Clienţi 1.000 -950 136. TVA 19%. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .primirea facturii: 408 Furnizori .facturi nesosite 1.000.facturi nesosite 1.vânzarea mărfurilor: 418 Clienţi . Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: 205 .190 4426 TVA deductibilă 190 401 Furnizori 1.000 lei.190 Contabilizarea la cumpărător . Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 1.

8 lei -11. Rezolvare: a) Acordarea avansului: % = 401 11.111.311 lei 607 6.021.000 lei) 1.553.8 lei = Total factură 115.000 lei.453.553.277. remiză de 2% acordată de furnizor pentru vânzări ce depăşesc 40.8 lei d) Plata diferenţei: 401 = % 115.8 lei 4091 10.8 lei % = 401 115.206 a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate: 4111 = % 8.433.000 lei .720 lei 4427 255.900 lei b) Factura: • Preţ de cumpărare 100. b) se aprovizionează materii prime cunoscând: preţul facturat de furnizor 100.Remiză (2% x 99.922.900 lei 4091 10.000 lei 164.000.000 lei 4426 1.000 lei 707 5.000 lei. rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate 1.020 lei) 18.453.980 lei = Net comercial 97.433.8 lei: 581 = 5121 103.900 lei = 103. Se vor reflecta în contabilitate următoarele operaţii economice: a) potrivit facturii fiscale.553.453.000 lei . c) pentru decontarea contravalorii stocurilor achiziţionate se deschide un acreditiv din care se efectuează plata.8 lei c) Deschiderea acreditivului pentru diferenţă: 115. se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 10.020 lei + TVA (19% x 97.000 lei b) Descărcarea gestiunii: % = 371 8.000 lei 206 .900 lei şi plata 401 = 5121 11.156 lei 4428 1.456 lei 4428 1. TVA 19%.000 lei = 99.533 lei c) Contabilizarea venitului din dobânzi: 472 = 766 800.453.Rabat 1. TVA 19%.000.000 lei 378 611.8 lei 301 97.000 lei.000 lei.824 lei 472 800.8 lei Şi: 5411 = 581 103.020 lei 4426 18.

Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societăţi se prezintă după cum urmează: Acţiuni A: Achiziţie pe 16 decembrie: 4. Precizaţi înregistrările contabile în situaţiile în care ajustarea deja existentă este de 150 u.800 + 120) = 1.m.2 u.m.800 lei. C = 3.9. Rezolvare: Pentru acţiunile A ajustarea de valoare necesară = 4.500 acţiuni x 3. Se decide creşterea capitalului social prin încorporarea de rezerve în valoare de 120 lei pentru care se emit acţiuni noi la valoarea nominală.m. inclusiv TVA 19%.m.250 u. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2.300 lei 253.000 lei .000 obligaţiuni x 10 u.000 acţiuni x 3 u.m.800 acţiuni. Se suplimentează ajustarea pentru acţiuni cu 250 u.000 lei.m. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a act.900 lei 103.125 = 0. exclusiv TVA. Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client A 23.m. rezerve 360 lei.800 lei .clientul A: 20. probabilitate de neîncasare 20%.075 207 .500 lei Total: 11.800 + 360) /1.1 u. = 450 u.m. .m.3 u.000 acţiuni x 1.950 lei. Achiziţie pe 23 decembrie: 1. 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 450 218.800 lei.000 x 30% = 1.m. = 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii termen scurt şi creanţe asimilate 250 Pentru obligaţiuni ajustarea necesară = 1.800 = 1. client C 5. Care este mărimea provizionului pentru deprecierea creanţelor clienţi ce trebuie constituit la sfârşitul anului N? Rezolvare: Calculul ajustării de valoare pentru: . Care este valoarea matematică contabilă nouă a unei acţiuni si mărimea DA-ului? Rezolvare: Valoarea matematică contabilă înainte de încorporarea rezervelor = (1.1) = 400 u.8 lei 254.920 + 240) / (1.1 u. respectiv de 250 u.207 4426 5411 1. Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1.2 lei/acţiune Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (1. Obligaţiuni B: Achiziţie pe 5 decembrie: 1.. B = 9.m. Situaţia înainte de creşterea capitalului se prezintă astfel: capital social 1.clientul B: 9.2-1..2-1.m. probabilitate de încasare 60%.000 x (10 . client B 9.553.m. Se suplimentează ajustarea pentru obligaţiuni cu 700 u. format din 1.m.m.clientul C: 5.000 x(1. probabilitate de încasare 70%.3) = 700 u..2 u. circ.000 x 40% = 8.125 lei/acţiune DA =1. Pentru acţiunile C nu este necesară o ajustare de valoare. inclusiv TVA 19%.000 x 20% = 1. în cazul falimentului clienţilor TVA va fi recuperată.

Calculaţi valoarea DA si DS generate de creşterea de capital.5-1. rezerve 5.012 lei 480.1.000 lei Valoarea matematică contabilă nouă.2 lei/acţiune DS = 1.000 + 3.000 lei /15. Rezolvare: Valoarea matematică contabilă înainte de dubla creştere = (10.000 acţiuni x 1 leu valoarea nominală).000 lei Total capitaluri proprii 18.000 acţiuni = 1.000) / 15.000 lei . iar în faza a Il-a . Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social 15.1.000 + 1.000 = 1.059 = 0.4.rezerve încorporate prin emiterea de noi acţiuni atribuite (2. 345 . Prima fază a majorării constă în încorporarea de rezerve de 4.25 = 0.000 lei Total capitaluri proprii 22.700 lei.000 lei / 17.047 = 0. Se decide creşterea capitalului social prin dubla mărire astfel: faza I .încorporări de rezerve în valoare de 2. 391 .aporturi în numerar pentru care se emit 4.000 acţiuni x 1 leu/acţiune) 15.141 Faza 2 . La sfârşitul anului N+1 valorile contabile sunt: materii prime .rezerve neîncorporate 1.capitaluri proprii înainte de emisiunea de acţiuni 18.creşterea capitalului prin aporturi noi în numerar în urma emiterii de noi acţiuni (4.000 acţiuni =1.000 lei pentru care se emit 2.05 lei 211.000 lei / 21.000) / 12.000 + 5.900 lei.059 lei 1 DA =1. în faza a doua se aduc aporturi în numerar pentru care se emit 3.25 . Rezolvare: Faza 1 .2.000 acţiuni = 1.000 lei (10.000 lei .000 lei.2 lei Valoarea matematică contabilă nouă = 18. iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime .000 lei şi produse finite .000 lei. Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 . pentru care se emit 2.2-1.000 acţiuni x 1 leu/acţiune) 2. Să se determine mărimile DA-ului şi DS-ului.000 lei împărţit în 15.000 = 1.047 lei 1 DS = 1.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea nominală.000 acţiuni a 1 leu/acţiune preţ de emisiune. în condiţiile creşterii capitalului = 22.000) / 10.000 + 4.000 = 1.000 lei .500 lei.5 lei/acţiune Valoarea matematică contabilă după încorporarea rezervelor = (10.capital social iniţial (15.000 lei.1.4.000 + 1.000 lei.000 acţiuni.000 lei Valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni = 18.000 lei şi 208 .2 = 0.208 252.25 Valoarea matematică contabilă după emisiunea de acţiuni în numerar = (14.25 lei/acţiune DA = 1.059 .000 acţiuni x 1 leu/acţiune) 4.000 acţiuni. Situaţia înainte de dubla creştere a capitalului se prezintă astfel: capital social 10. rezerve 3.2.000 acţiuni.

Societatea A (locatar) a semnat un contract de leasing cu următoarele caracteristici: .. . echipamentul va fi returnat locatorului.000) =Val contabilă (2.12. b) Produse finite Val realizabilă netă (4. 25. .durata contractului: 3 ani.000 + 10.000 lei.data începerii contractului: 31.000 u. 6814 = 394 500 u.000/1.obiectul contractului: un echipament tehnic.000 u. . se anulează ajustarea pt depreciere existentă: 700 u. la 31.1)3 =131.1)2 + (50.valoarea justă a echipamentului: 135.000 u. Care sunt înregistrările la sfârşitul anului N+1? Rezolvare: a) Materii prime Val realizabilă netă (2.000 u.1)3 = 131. Să se calculeze tabloul de amortizare a datoriei faţă de locator pentru întreaga perioadă a contractului.m.000 u. .000+ 10. în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing".locatarul plăteşte în fiecare an 1.m. la 31. de 50.12.209 pentru produse finite . .locatarul plăteşte în fiecare an 1.m.000)/ (1.000 u.m.000)/ (1.000 u.m. .m.N.000) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale (redevenţe anuale şi valoarea reziduală garantată).000).sunt prevăzute 3 redevenţe anuale.la sfârşitul perioadei de locaţie.N 131.12. de 50.0007(1.N+3. . achitabile în ultima zi a anului de contract. .m.valoarea justă a echipamentului: 135. pentru asigurare. 391 = 7814 700 u. . achitabile în ultima zi a anului de contract. . pentru asigurare.la sfârşitul perioadei de locaţie.durata contractului: 3 ani. fiecare.856 Data Flux Dobânda Rambursare Sold datorie 31.m. . .12.rata marginală de împrumut a locatarului: 10%.000) şi valoarea actualizată a plăţilor minimale (redevenţe anuale).data începerii contractului: 31.856 26. . Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135.m. echipamentul va fi returnat locatorului. se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 500 u.sunt prevăzute 3 redevenţe anuale. Rezolvare: Primirea echipamentului se contabilizează la minimul dintre valoarea justă (135. .500).m.856 Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.rata marginală de împrumut a locatarului: 10%.m. Valoarea actualizată = 50.856 209 .1 +50.. Valoarea actualizată = 50.000/(1.4.12. Să se contabilizeze primirea echipamentului de către locatar în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing".locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000) <Val contabilă (4.N+3.m. .000/1.locatarul îi garantează locatorului o valoare reziduală de 10.000 u.N.1)2 + (50.856 Echipamente = Alte împrumuturi şi datorii asimilate 131.1 + 50. fiecare. . Societatea A (locatar) a semnat un contract de închiriere cu următoarele caracteristici: .obiectul contractului: un echipament tehnic.

000 lei.000 + 510.041.4 40.000 lei Chelt cu dobânzile = 540.000 lei 5121 = c) recunoaştere venituri din dobânzi 1.N+2 31.000 = 20.504.000 lei 1.000 lei a) achiziţie utilaj 540.000 lei 520.210 31.16 5.814. Pentru decontarea cu furnizorul B.000 lei 20. respectiv IAS 18 „Venituri". Societatea A cumpără materii prime de la societatea B în sumă de 100.666 lei ( b) încasare imediată creanţă 30.000 lei 4111 = % 701 472 4111 766 540.666 lei 666 = = 512 471 30. Societatea A achiziţionează de la societatea B un utilaj al cărui preţ de achiziţie este de 520.495.000 lei Societatea B a) vânzare produse finite 540.000 lei % = 404 540.5 95.000 lei Cost = 520.545. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 520. Rezolvare: Societatea A Plăţi ulterioare = 30.000 lei 30.000 – 520.12. Pentru societatea B utilajul este produs finit.000 ) 12 luni d) plata finală furnizor 510. Precizaţi înregistrările contabile la cele două societăţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizări corporale".000 lei 213 20.000 ) 12 luni d)încasare finală clienţi 510.000 lei 404 c) recunoaştere chelt cu dobânzile 1. şi vinde societăţii C produse finite de aceeaşi valoare decontabile cu un efect de comerţ (cambie).000 lei 1.000 lei 471 b) plată imediată furnizor 30.000 lei.856 x 10% =13.N+3 50.666 lei 472 = 20 . peste 1an.6 9.666 lei ( 20 .000 = 540.5 36. societatea A andosează cambia acceptată de clientul C.000 lei 404 = 512 510.454.12. de 510.000 lei.N+1 31.000 lei 5121 = 4111 510.000 131. TVA 19%. 210 .6 54.000 lei 520.000 lei.74 0 498.185.86 54.000 50. fie a unei plăţi la livrare de 30.000 lei urmată de o plată ulterioară.545.12.000 60.000 lei 238.

care deţine 40% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. Societatea A deţine 20% din acţiunile unei societăţi B. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin).000 304. 303. Costul de producţie al produselor finite livrate este de 500 lei.211 Cum se reflectăm contabilitatea societăţii A decontarea cu societăţile B şi C? Rezolvare: Societatea A înregistrează: 401. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea clientului (societatea B). care deţine 90% din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot. deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C în proporţie de 40%. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 1. Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. 132. TVA 19%. 211 . Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care societatea A le are în societatea C. II. Rezolvare: I.000 lei. furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă.achiziţia materiilor prime: % = 401 Furnizori 952 301 Materii prime 800 4426 TVA deductibilă 152 .B Furnizori B = 413 Efecte de primit 119. Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B un procent majoritar de 70% şi indirect în C un procent de 40%. TVA 19%. de 0%.emiterea biletului la ordin: 401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 952 . iar indirect în C. deci procentul de control deţinut direct în B este de 20%.plata efectului comercial la scadenţă: 403 Efecte de plătit = 512 Conturi curente la bănci 952 138. II. Procentaj de control: Societatea A nu mai controlează în mod exclusiv societatea B. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70% x 40% = 28%. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt materii prime) în valoare de 800 lei. Rezolvare: . După primirea efectului comercial. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70%. Societatea A deţine 70% din acţiunile unei societăţi B. Rezolvare: I. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20% x 90% = 18%.

000 4427 TVA colectată 1.900 . Rezolvare: . după care s-a vândut unui client la preţul de 800 lei.achiziţia mărfurilor: % = 401 Furnizori 1.primirea subvenţiei pentru investiţii: 5121 Conturi la bănci în lei = 131 Subvenţii pentru investiţii 1.000 lei.încasarea creanţei clienţi: 512 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 1. TVA 19%.încasarea efectului comercial: 512 Conturi curente la bănci = 5113 Efecte de încasat 11.000 4426 TVA deductibilă 190 .900 .212 Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 600 lei.acceptarea biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 11.000 4427 TVA colectată 190 .000 lei.vânzarea mărfurilor: 411 Clienţi = % 1. Utilajul achiziţionat a fost utilizat şi amortizat pentru suma de 2. Societatea a primit o subvenţie de 50% pentru investiţii de la buget pentru achiziţionarea unui utilaj în sumă de 3. Rezolvare: Contabilizarea la vânzător .190 371 Mărfuri 1.vânzarea mărfurilor: 411 Clienţi = % 11.descărcarea gestiunii: 607 Cheltuieli cu mărfuri = 371 Mărfuri 600 .190 131.500 212 . Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 8. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi parteneri. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de societatea B.000 lei. furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă. După primirea efectului comercial.190 Contabilizarea la cumpărător .900 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 10. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea furnizorului (societatea A).400 lei.900 .900 232. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. Cum sunt afectate bilanţul şi contul de profit şi pierdere? Rezolvare: .190 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.plata datoriei: 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 1.depunerea efectului comercial la bancă: 5113 Efecte de încasat de la clienţi = 413 Efecte de primit 11.

fază de dezvoltare.200 300 Venituri din activele cedate 800 Cheltuieli cu activele cedate 600 Rezultat -1.09. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel: .N: pentru programare 18.subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 131 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 300 Impactul asupra bilanţului este următorul: Active Echipamente tehnologice 3.N: pentru studiul prealabil 2.400 6583 Cheltuieli cu activele cedate 600 .1 lei/obligaţiune şi o 213 . La sfârşitul analizei funcţionale.în perioada 19.formarea personalului .07-10.N: pentru întocmirea documentaţiei necesare utilizatorilor 800 u.cost al perioadei. în conformitate cu IAS 38„Imobilizări necorporale". . Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor.analiza funcţională .N: pentru analiza funcţională 8.m.09-29. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.07..400 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1.500 300 0 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu amortizarea 2.09.000 u. testarea.000 u.10.000 + 1.400 .06.achiziţia utilajului: 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări 3. 210.în perioada 01.în perioada 30..06-30. . Rezolvare: . .vânzarea utilajului se înregistrează astfel: 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor 800 % = 2131 Echipamente tehnologice 3.în perioada 01.09-25.000 u..09.m. managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi hotărăsc continuarea acestuia.000 + 18.fază de dezvoltare.000 u. programarea.m.000 .analiza organică.000 u..800. . .000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare de 4.în perioada 11.07-18.studiul prealabil .fază de cercetare (afectează rezultatul). Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru elaborarea programului informatic. şi .213 .000 + 800 = 30.m.09-20.în perioada 21.200 +500 1.în perioada 30.N: pentru formarea personalului 600 u. .m. .amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2813 Amortizarea echipamentelor 2. întocmirea documentaţiei ..N: pentru analiza organică 11.000 600 0 Datorii Venituri înregistrate în avans 1.N: pentru teste 1.m.m. .200 12..000 2813 Amortizarea echipamentelor 2. însă nu sunt îndeplinite criteriile de capitalizare (afectează rezultatul).07-29. valoarea activului = 11.reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri proporţional cu amortizarea: 131 Subvenţii pentru investiţii = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii .07.

01.m.000 lei. Dacă activul nu ar fi fost depreciat. de 12.m.000 u..000 lei. obligaţiunile pot să fie convertite în acţiuni. Purtătorii a 2. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 34.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. valoarea recuperabilă devine 12. valoarea recuperabilă este de 15. cheltuielile de transport incluse în factură sunt de 4. Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+2 = 15.000 u. Valoarea recuperabilă = 12.000 lei.m.N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune ar fi estimată la 45.000 u.000 lei pentru echipament. 267. Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni? Rezolvare: Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4. precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu încă două etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigură menţinerea nivelului actual de performanţă a activului afectează contul de profit şi pierdere.000 lei. La dorinţa purtătorului.000 u. Valoarea pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat = 12.000 lei. iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 3.214 valoare nominală de 4 lei/obligaţiune. Valoarea recuperabilă = 15. La sfârşitul anului N+1. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor".000 obligaţiuni) – Valoarea nominală a acţiunilor emise (2.000 acţiuni x 3 lei/acţiune) = 2. Societatea ABC achiziţionează un hotel cu durata de viaţă utilă de 30 de ani. paritatea de conversie fiind: o acţiune cu valoare nominală de 3 lei pentru o obligaţiune.m.3. 467. La sfârşitul anului N+2. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate şi majorează valoarea activului.000 u.000 lei. Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.. Valoarea justă a echipamentului este de 38.000 u. La sfârşitul exerciţiului N.m. Deprecierea nu este modificată în exerciţiul N+2. 263.000 u.m. Cum se vor reflecta costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului. a) Care sunt înregistrările efectuate de ALFA. TVA 19%.m. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare.200 lei.N un echipament la un preţ de 40.07.000 u.m.000 u.000 lei? 214 . Rezolvare: La sfârşitul anului N+1 valoarea netă contabilă a softului = 18. ALFA estimează o durată de utilitate de 20 ani şi o valoare reziduală de 4. amortizarea cumulată până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 = 12. ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3. amortizabil linear pentru valoarea de 200.m. valoarea recuperabilă determinată fiind de 38.000 . Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni.000 u. Societatea ALFA achiziţionează la 01. La 01. achiziţionat în anul N.000 u. Societatea înregistrează o depreciere de 3.000 lei.m.m. echipamentul este testat pentru depreciere.m.000 u.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC.1 lei/obligaţiune x 2. iar amortizarea cumulată.12. deoarece există indicii de depreciere. ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS? b) Ce înregistrare ar fi efectuată dacă la 31.

000 lei 6813 = 213 4.12.000 lei depreciere = 35. odată cu clasificarea activului ca disponibil pentru vânzare.000 lei (depreciere) 1.360 lei % = 44.N+1 Val recuperabilă la 31. conform IFRS 5 el trebuie evaluat la min (valoarea rămasă.000 – 3.000)] = 34.07.000 lei 681 = 281 2.000 lei V recuperabilă sf N 38.215 Rezolvare: D 213 Cost 01.07.000 lei).000 lei 6813 = 213 1.000 lei 01.000 lei) < Valoarea rămasă (42.000 lei Amortizare anuală = 40 .000 lei 6813 = 213 2.000 lei 281 = 213 2.000) = 37.000 = 40.000 lei 19 ani 12 681 281 = = 281 213 1.000 lei min [valoarea rămasă (37.000 lei d) Valoare recuperabilă (38.000 lei g) înregistrare depreciere 2.000 lei h) 31.12.N+1.000 lei).000)] = 35.000 6 * = 1.000 – 35.000.12.000 lei 4.cheltuielile de cedare(34. valoarea justă .000 lei (depreciere) 1.000 – 34.000 lei 1.000 lei 213 8. valoarea justă .000 lei c) anulare amortizare cumulată 2. valoarea justă-cheltuielile de cedare) Valoarea rămasă la 01.N+1 34.000 lei 31.N+1 35.360 lei 4426 b) valoare amortizare = 44.07.000 lei (anulare) 4.000 lei depreciere = 37.N 44.000 lei 1.000 lei f) anulare amortizare cumulată 1.000 lei 215 .000 lei 1. 45.000 = 2.000 lei C 2.000 lei 20 ani 2.12.cheltuielile de cedare(38.000 = 1.0 i I) min (37.000 – 4. depreciere = 4.000 lei (depreciere) 404 52.000 lei durată rămasă 19 ani Amortizare 01 ian – 01 iulie = 38 .360 lei a) achiziţie echipament 52.000 lei). N 42.000 = 2.000 lei (anulare) 2.000 lei e) la 01.000 lei V rămasă 01.N = 38.07.N+1 37.000 lei VR 31.N+1 min [valoarea rămasă (37.01.

000 lei: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante = 394 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 10.000 lei reprezentând 2.N. ALFA dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320 u.01. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani.m. potrivit IAS 2. 216 .50 = 812.000 lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Valoarea netă contabilă = 2.m. societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.187.000 Valoarea în bilanţ a stocului va fi min (100.răscumpărarea propriilor acţiuni: 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt = 5121 Conturi la bănci în lei 1. 80.1.: 6811 = 2813 187.N-01.500 u. ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10. societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.500 acţiuni cu o valoare nominală de 2 lei/acţiune.000 344.50 u. Să se efectueze înregistrările contabile conform OMFP nr. Rezolvare: . Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara. acesta este utilizat. valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.500 u.500 x 15% x 1/2 = 187.000 lei şi a înregistrat.000). adică 80.000. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3.000 lei.500 . Cota de amortizare anuală este de 15%. motiv pentru care la 1 iulie N se efectuează testul de depreciere.50 Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat.000 lei. dar la o capacitate redusă.000 lei.000 .000 lei. iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul. 1. deoarece societatea ALFA nu doreşte să realizeze schimbul. Se diminuează valoarea capitalului social pentru acţiunile răscumpărate. La ce valoare va fi prezentat stocul în bilanţul exerciţiului N? Rezolvare: Vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului cu 80. iar deprecierea aferentă exerciţiului N este de 20.000 lei 213 = 7813 2.m. Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.m. 282. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident.m. O estimare realistă a valorii juste este de 100 u. Societatea ALFA deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.07.000) 293. Societatea procedează la răscumpărarea în vederea anulării a unui număr de 500 acţiuni la un preţ de răscumpărare de 2 lei/acţiune. Societatea ALFA are un capital social în sumă de 5. şi care la 01.752/2005.N are o amortizare cumulată de 1. în aceste condiţii.m.m.N este de 2. La 31.216 2.m.anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea lor nominală: 1012 Capital subscris vărsat = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 1. o ajustare pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10. Prin urmare. Managementul societăţii ALFA nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia.000 lei (37.500 .000 lei.12.m.01.000 u. Pe 15 ianuarie N+1.50u. Care sunt înregistrările efectuate de societatea ALFA în anul N conform IAS 16 şi IAS 36? Rezolvare: Amortizarea pe perioada 01.000 – 35.

N-1 şi N.000 lei + TVA 19%. • salarii 4.31.000) / 6.000 lei.: 6811 = 2813 50 278.societatea primeşte în concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 lei.14.m. la 14. .metoda de amortizare este cea lineară. ALFA revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală a acestuia.000) / 3 = 108. La sfârşitul exerciţiului N. iar valoarea reziduală.se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4. Amortizarea utilajului se efectuează linear în 10 ani. Deprecierea constatată = 812.000 lei + TVA 19%. Amortizarea programului se realizează în 3 ani.se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 lei.se achiziţionează un program informatic la preţul de 10. .000 .000 lei.550 lei.000 lei. La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6. .se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii. .000 lei. .50 Amortizarea pentru perioada 1 iulie N .000 lei. .000 .000 lei + TVA.50 u.valoarea reziduală este estimată la 20. ALFA înregistrează în exerciţiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor.667 487.: 6813 = 2913 512.000 lei + TVA.300 = 512.sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 lei.000 lei (utilajul a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N-2). 217 . Amortizarea aferentă exerciţiului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (500.20.50 .000 lei + TVA 19%. .217 Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300 u.durata de amortizare este de 6 ani.se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei. Rezolvare: în exerciţiile N-2 şi N-1 ALFA înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 80. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani. preţul concesionării fiind de 80. . . în acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N: • consum de materiale auxiliare 4.000 lei.la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată.667 lei. .m. animalelor şi plantaţiilor 108. Calculaţi amortizarea în exerciţiile N-2. .societatea încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit. . . Societatea ALFA efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N: . mijloacelor de transport. Societatea ALFA dispune de următoarele informaţii cu privire la un utilaj: . La sfârşitul celui de-al treilea an se reestimează durata de utilizare la 5 ani.costul de achiziţie 500.12. adică (500.N este de 300/3 x 1/2 = 50 iun.000 -160. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată. care se achită cu ordin de plată.societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60.

333 lei ( 10 . Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.000 lei 212 1.000 lei ( 80 .380 lei % = 2.000 lei 208 1.900 lei 4426 2) înregistrare amortizare 3.400 lei 4426 c) 1)achiziţie program informatic 11.000 lei 6811 = e) 1) cheltuieli cu materiale auxiliare 4.140 lei 4426 404 11.000 lei 6021 2) cheltuieli cu salarii 4.550 lei 231 f) recepţie lucrări executate 7.752/2005.000 lei 205 = 167 debit 8038 80.218 Suma se încasează ulterior în numerar.000 lei 2) înregistrare amortizare 4.140 lei 218 .000 lei 624 380 lei 4426 3) înregistrare amortizare 1.550 lei 641 3) clădire nefinalizată 8.000 ) 3ani d) 1) achiziţie utilaj 11.000 lei 6811 = 2805 80.900 lei 401 2.550 lei 8.000 ) 10 ani = = = = 3021 421 722 404 4. Rezolvare: a) 1) primire în concesiune teren 80.000 ) 20 ani 3) a) redevenţă anuală 4.000 lei ( 10 .333 lei 6811 = = 5121 404 4.380 lei 2813 1.140 lei % 6.900 lei % 10.000 lei 4.000 lei 71.900 lei 4426 2)cheltuieli de transport facturate de cărăuş 2.550 lei 7.900 lei = 2808 3.400 lei = 404 11.000 lei 4. 1.400 lei % 60.000 lei 205 11.000 lei 167 b) achiziţie brevet invenţie 71.900 lei % = 10.000 lei 2131 1.

creanţe clienţi: 150.000 x 200/175 = 457.12.N-1 30.000 x 200/180 = 88.888 Creanţe clienţi: 150.000 x 200/175 = 342.000 u.000 x 200/150 = 533.N.12.12. întocmite în costuri istorice..N.m.333 Stocuri: 80.venituri din vânzarea mărfurilor: 400.000 (reprezintă element monetar si nu se ajustează) Venituri din vânzarea mărfurilor: 400.m.11. Societatea ALFA îşi desfăşoară activitatea într-o economie hiperinflaţionistă.N 30. ştiind că indicele general al preţurilor a evoluat astfel: 01.m.. cuprind. la 31. Situaţiile financiare ale societăţii la închiderea exerciţiului N.12.terenuri: 400.857 219 . Să se prezinte valoarea corectată de efectele inflaţiei pentru elementele prezentate anterior. .N-2 31.stocuri de mărfuri: 80. creanţele provin dintr-o vânzare realizată pe l septembrie N.000 u. Managerii acesteia decid aplicarea normei IAS 29 „Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste" pentru prima dată la închiderea exerciţiului N.000 u.. .5 lei 300 lei 80 lei 119 lei 100 lei 19 lei 119 lei 92.09.. . mărfurile au fost achiziţionate pe 30 noiembrie N.m. la 31.000 u.143 Cheltuieli cu mărfuri: 300.N-1.m.12.000 lei 50 lei 50 lei 9. următoarele elemente: . terenurile au fost achiziţionate pe 1 decembrie N-2 şi au fost reevaluate la 31.000 u.N 100 150 170 180 200 Rezolvare: Indicele mediu în anul N: (200 + 150) / 2 = 175 Valoarea corectată de efectele inflaţiei. .000 lei 345 = 711 i) 1) acordare produse finite salariaţilor ca plată în natură: 50 lei 421 = 701/7588 2) descărcare gestiune 50 lei 711 = 345 3) înregistrare TVA 9.219 g) 1) obţinere semifabricate 800 lei 341 = 711 2) eliberare spre prelucrare 700 lei 711 = 341 h) obţinere produse finite 4.5 lei 635 = 4427 j) transfer produse finite la magazinul propriu 300 lei 371 = 345 k) 1) minus la inventar produse finite 80 lei 711 = 345 2) imputare gestionar 119 lei 4282 = % 7581 4427 3) încasare numerar 119 lei 5311 = 4282 800 lei 700 lei 4.N 31. printre altele.12.cheltuieli cu mărfuri: 300. se prezintă astfel: Terenuri: 400.

01. şi 150..000 lei . Societatea ALFA prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 01.150. Rezolvare: a) Aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie mai puţin costul motorului. fiind distribuite gratuit 3. adică 350..m.m. .s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 lei.000 lei.capital social: 20.000 +1.000 lei pentru motor: 6811 = 2813 7.000 x 80% = 30. .000 lei b) Amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite. 220 . Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. valoare nominală 1 u. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.m. .000 lei 468.. .000 lei. Cheltuielile efectuate au fost: .800 309.000 lei 2131 = 404 150.. . care va fi recunoscut separat.m.000 u..000 u..000 lei = 350.000 lei pentru aeronavă.000 u.rezerve: 2.m.000 lei. respectiv 50 ani şi 15 ani.000 u. .000 lei: 2133 = 404 350.m. . respectiv 500..000+3.2 u. . fiind emise 2.cheltuieli indirecte 4..000 u.000 de acţiuni.m. preţ de emisiune 1. în cursul exerciţiului N s-au realizat următoarele operaţii: .000 u.m. .800 lei 2131 Echipamente tehnologice = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 30. amortizare cumulată 2.s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.000 lei. .800 u. cu durata de viaţă de 50 ani. Contabilizaţi. din care variabile 3. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal.000 lei şi fixe 1. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizează acesta.m. conform IAS 16.000 lei.cheltuieli directe 7. Preţul unui motor este de 150. achiziţia şi amortizările corespunzătoare.s-au distribuit dividende în valoare de 800 u. valoare justă 8. dacă întreprinderea aplică IAS 16 „Imobilizări corporale" şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20.000 de acţiuni.rezultat reportat: 1..rezerve din reevaluare: 3.m..000 u.m.gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.000 lei.220 368. Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice.s-a majorat capitalul social prin aport în numerar.000 lei: 15 ani = 10.000 lei: 50 ani = 7.000 lei 6811 = 2813 10.N: .cheltuieli administrative 2.costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000+7.

000 u.000 u.000u.5) 109 3. (2. b) Calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N+1. b) distribuire dividende 800 u.m.000 u.m.m. 4. pe acţiune.000 u.(a) 3.000 u.000 acţ *1) 1012 1.000 de acţiuni la preţul de 1.m.000 u.(c) SI 5. 213 = e) răscumpărare acţiuni 3.m.m. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2. 2. a) Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus. 4.5) D 106 C 3.400 u.m.m.m. SF 2.000 u.m.000 u.m. D 105 C SI 3.m.4.000 u.m.m.000 u.000 u.m. (3.000 .2) u.000 = 4. (2. 109 = anulare acţiuni 3.000 diferenţă pozitivă din reevaluare înregistrare diferenţă pozitivă din reevaluare. 2.m.000 acţ *1.400 u. Rezolvare: a) majorare capital social 2.400 (2. 106 = d) reevaluare imobilizări anulare amortizare cumulată 2.5 u. (c) SF 23.000 u.000 u.( 2.m. 1041 400 u.000 u.m.000 u.000 acţ*1. încasare aport 2. 1011 = 1012 2. 456 = % 1011 2.000 Valoare justă = 8.m.000 u.221 .m.000 acţ*1. % 2.000) 149 D 1012 C 2.m.000 8.000 = 4.m.m.000 u.000 u.(e) SI 20.000 u. 281 = Valoare netă contabilă = 6.m.000 u.000 -2. 3.m.m.000 u.au fost răscumpărate 2.m.m.m. transferare capital social nevărsat la capital social vărsat 2. care au fost ulterior anulate.m.000 u.000-2. 3. 105 512 = 4. 129 = c) încorporare rezerve 3.m.000 u.(d) 221 . 457 1012 213 800 u.m.m. 512 = 456 2.500 u.000 u.

000 u.000 u.m.500 405.495 = 512.000 7. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: .000 pânză * 10 + 9.222 SF 7. Societatea ALFA produce umbrele de soare. Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5.800 u.500/9.m. SF 1. şi a asamblat 9. comisionul vânzătorului fiind de 5 lei/bucată.Materii prime şi materiale directe 10.53 + 5 = 50.500 vanzare produse finite 411=701 510. • + + + = Capital social Rezerve Rezerve din reevaluare Rezultat reportat Repartizarea profitului Capitaluri proprii 23.m. în luna mai a cumpărat 10.000 – 8500 * 5 (comisioane vânzare) + 45.53 Venituri din vânzări: 8500 umbrele * 60 = 510.000 de umbrele.500 432.000 de suporturi la 20 lei bucata. A vândut în cursul lunii 8. Societatea ALFA produce umbrele de soare.000 Obţinere produse finite 345=711 432.000 2.000 142. întrucât se încorporau mai mult decât existau.500 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată. 222 .800 u.000 descărcare gestiune 711=345 8500*45.000 404.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată.500 de umbrele.53 = 387. NOTĂ S-a presupus un sold iniţial al rezervelor de 5. Societatea a vândut în cursul lunii 16.995 290.800 800 33.500 umbrele = 45.000 de pânze la 10 lei bucata si 11.500 suporturi * 20 -Cheltuieli directe de asamblare 9.53 Cost complet = Cost de producţie + Cheltuieli de desfacere = 45. în evaluarea stocurilor se aplică costul mediu ponderat.. comisionul vânzătorului fiind de 7. Societatea deţinea la începutul perioadei 10. asamblând pânza pe un suport achiziţionat. în luna mai a cumpărat 10.000 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată.005 Rezultat = 510. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.500 umbrele * 15 = Cost producţie Cost unitar/umbrelă = 432. şi a asamblat 18.000 de suporturi la 20 lei bucata.m.25 lei/bucată.000 de pânze la 10 lei bucata si 15.000 1. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. D 117 C SI 1.

25 = 818.000 buc * 15 = 75. Societatea ALFA produce umbrele de soare.000 C 223 .000 C 10 . Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Pânză C SI 10. asamblând pânza pe un suport achiziţionat.000 suporturi la 20 lei bucata.000 * 20 CMP suport = =15 20 .000 * 15 +15 .000 * 10 =9 20 .000 buc * 10 buc = 100.000 270.000 * 8 +10 . si a asamblat 18.000 buc * 39 = 1. comisionul vânzătorului fiind de 2.223 Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 buc (60 .5 lei/bucată.000 = 39 lei/umbrelă 18 .000 de pânze la 10 lei bucata şi 15.000 Achiziţie 15.000 Achiziţie 10.000 +16.000 de umbrele la preţul de 50 lei/bucată.000 buc * * * 9 15 15 = = = 162.000 buc = 702. în luna mai a cumpărat 10.468.000 de umbrele.000 270. Determinaţi costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele.000 bucăţi de pânză la 8 lei bucata şi 5.000 buc * 8 = 80.000 = Venituri – Cheltuieli = 16.000 CMP pânză = Pânză umbrelă Suport umbrelă Cost prelucrare Cost de producţie Cost unitar = Cost complet Rezultat 18.000 buc 18.16.000 Achiziţie 10.25) .000 buc * 20 buc = 300.7. în evaluarea stocurilor se aplică metoda FIFO (primul intrat.000 D SI Suport 5. Societatea a vândut în cursul lunii 16. costul asamblării fiind de 15 lei/bucată. primul ieşit).000 702.000 buc * 8 = 80.000 buc 18.000 406.000 buc * 15 = 75.000 D Suport SI 5.000 bucăţi de suporturi la 15 lei bucata.000 5.000 buc * 10 buc = 100.000 * 7. Societatea deţinea la începutul perioadei 10. Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: D Pânză C SI 10.000 702 .

000 270.000 buc 18.000 765. care constă în asamblarea pieselor în utilaje cu ajutorul unui echipament special.5 = 80.500 322. Ce înregistrări efectuează societatea ALFA? Rezolvare: Societatea ALFA SA trebuie să înregistreze un provizion la minimul dintre costul îndeplinirii contractului (300 lei) şi penalitate (400 lei): 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300 284. Orice amânare sau anulare a contractului va determina plata unei penalităţi de 5. ALFA SA trebuie să plătească o penalitate de 400 lei.provizionul pentru deprecierea echipamentului): 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = 2913 Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor.000 buc * * 10 20 = = = 160. durează 2 luni. Ce înregistrări efectuează societatea ALFA conform LAS 36? Rezolvare: Societatea ALFA trebuie să recunoască mai întâi un provizion pentru deprecierea echipamentului de 2.5 lei/1.7 lei/1. Preţul pe piaţă la benzină este de 2.700 lei sunt mai mici decât costurile inevitabile ale contractului de 3.5) – 16.000 buc = 765. Acesta are o valoare contabilă de 100.000 buc * 20 buc = 300. prin care se obligă să-i furnizeze 5 utilaje la preţul de 10.Cheltuieli = 16.000 = 42 . determinând o pierdere de 3. Societatea ALFA SA vinde produse (televizoare) însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. Pentru a rezilia contractul încheiat cu GAMA SA.000 lei.500 lei (pierderea din contract .000 lei.000 765 .2.000 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000 lei.5) = Venituri .valoarea recuperabilă) şi apoi un provizion pentru contractul deficitar de 1.000 + chel vânz (16. ALFA SA încheie un alt contract cu societatea BETA SA să vândă benzina la preţul de 2. ca urmare a scumpirii pieselor.000 litri de benzină cu preţul de 3 lei/1. Contractul încheiat cu GAMA SA este un contract oneros deoarece beneficiile economice din contract de 2.224 Achiziţie 15. Procesul de producţie.500 lei pentru contract.5 lei/umbrelă 18 . Producţia nu a început încă şi nu au fost cumpărate piesele necesare îndeplinirii contractului.000 lei/utilaj.000 lei şi o valoare recuperabilă (determinată ţinând cont şi de contract) de 98. Societatea ALFA SA are un contract cu societatea GAMA SA să achiziţioneze 1.000 buc * * * 8 15 15 + + 8.000 283. 224 .000 buc * 2.000 Pânză umbrelă Suport umbrelă Cost prelucrare Cost de producţie Cost unitar = Cost complet Rezultat 10.000 buc (50 .000 buc 5. Societatea ALFA SA semnează pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA. costul s-a dublat. La sfârşitul anului. în exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse. animalelor şi plantaţiilor 2. Data livrării este 15 martie N+1. Echipamentul necesar asamblării este testat pentru depreciere.000 buc 13. mijloacelor de transport.000 335.000 buc * 42.000 lei (valoarea contabilă .

înregistrări contabile în cursul anului N: S-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2. Precizaţi înregistrările contabile aferente anului N.000 Şi. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri: 1512 = 7812 2.600 lei . cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.600 lei Deci provizionul va fi majorat cu 9.500 lei/produs. iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.000 .225 Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra niciun fel de problemă.000 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 150.500 lei: 6812 = 1511 7. 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/produs.500 lei 357.500 lei.000 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 147.500 (1) Si la 01.dacă plata se efectuează pe loc: 225 .400 lei 4% din TV vândute vor avea defecte majore 4% x 30 produse x 3. în cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147.2.dacă încasarea se face pe loc: 4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 147. Care este tratamentul contabil la ALFA si BETA dacă se aplică prevederile IAS 18 „Venituri"? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: . după 60 de zile: 411 Clienţi = 766 Venituri din dobânzi 3.100 lei Provizion necesar 9. iar provizionul aferent a fost reluat la venituri.500 lei 2. La l ianuarie N.600 lei.500 lei/produs 4.500 lei.01. provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 erau de 4. Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N: Specificare Calcul Cost 60% din TV vândute nu vor avea defecte 60% x 0 lei 0 lei 36% din TV vândute vor avea defecte minore 36% x 30 produse x 500 lei/produs 5.200 lei TOTAL 9.N-1 4.600 Se 2.600 lei Provizion existent 2. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.100 lei = 7. Rezolvare: D 1512 C 2.100 1.

000 în contabilitatea societăţii BETA se înregistrează: .500 lei.12. după 60 de zile: 5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 150.000 .000 . după 60 de zile: 666 Cheltuieli cu dobânzi = 401 Furnizori 3.752/2005? Rezolvare: înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele: .dacă încasarea are loc după 60 de zile: 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 150. iar cheltuielile de cesiune sunt de 2.000 Şi 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147.000 Şi 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 147. Ce înregistrare efectuează societatea BETA la 31.000 . Rata dobânzii lunară este de 0.100 lei.dacă încasarea se face pe loc: % = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 150. cu aplicarea unui scont de 2% dacă plata se face pe loc.000 4111 Clienţi 147. Valoarea justă la 31.000 Şi.12. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile OMFP nr.000 lei achitabili după 60 de zile sau imediat.000 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150. Vânzarea este estimată a avea loc peste un an şi 3 luni.dacă plata se efectuează pe loc: 371 Mărfuri = % 150.000 401 Furnizori 147.N+1 valoarea justă este estimată la 29.000 Şi.000 358. după 60 de zile: 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 150.N este clasificat ca disponibil pentru vânzare si evaluat la valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune.000 Şi.N este de 30.000 lei.dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 150.N+1 conform IFRS 5 ştiind că efectul trecerii timpului este semnificativ? 226 . Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 lei.12.000 767 Venituri din sconturi obţinute 3.000 Şi 5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 147. La 31.12. Societatea BETA deţine un echipament care la 31.000 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 3.dacă plata se face după 60 de zile: 371 Mărfuri = 401 Furnizori 147.8%.000 286. iar cheltuielile de cesiune sunt estimate la 2. 1.226 371 Mărfuri = 401 Furnizori 147.

La 31. 16.000-2.000 u.000 lei. 227 .000 u.m.000 lei.227 Rezolvare: La 31.100 lei.m.m. iar stocul final este de 2.000 u. Stocul iniţial de materii prime este de 1.N+1 valoarea justă este de 29.12.0699 412.000 SF 2. Valoarea justă minus cheltuielile de cesiune = 29.000+6.000 16.449. La 31. Societatea a început perioada cu un sold iniţial la producţia în curs de execuţie de 1.000 lei.modificării estimărilor referitoare la valoarea justă şi cheltuielile de cesiune. se mai suportă cheltuieli directe de vânzare de 1. iar pentru distribuţie sunt de 4.6401 666 Cheltuieli cu dobânzile 178.2.0699 lei (de la 1.000 .100 /(1.12. ca urmare a trecerii timpului. Societatea BETA produce ciocolată.31 lei.000 u.000 4.7579 lei).774.008)15 = 28.000 lei şi un stoc final de 1.m.000 lei. Diminuarea valorii juste minus cheltuielile de cesiune se datorează: . Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de 16. totodată. iar cheltuielile de cesiune sunt estimate la 2. iar stocul final este de 2. societatea are stoc iniţial la produse finite de 3. iar la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5. Societatea BETA produce ciocolată.000 Consum materii prime=1. 413. 3.000 6.000 21.000 25.000 lei.000 / (1.000 • + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5.000 lei.000 u.m.500 lei. iar pentru distribuţie sunt de 5.000 lei..000=5. Rezolvare: D 301 Materii prime C SI 1.000 lei.N valoarea justă diminuată cu cheltuielile de cesiune este de 30.000 Achiziţie materii prime 301=401 6.N+1 societatea BETA va înregistra pierderea de valoare astfel: % = 2913 Provizioane pentru deprecierea echipamentelor tehnologice 775. 1..225. Şi .12.m.71 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 597.000 u.000 u.952.688 lei la 1. şi un stoc final de 5.2.m. Aceasta cumpără materii prime în valoare de Stocul iniţial de materii prime este de Salariile şi amortizarea pentru producţie sunt de Aceasta are un stoc iniţial la produse finite de Calculaţi costul de producţie si costul complet.000 lei. Ea a cumpărat materii prime în valoare de 6.000 6.008)3 = 27.6 lei.creşterii valorii actualizate a cheltuielilor de cesiune cu 178.500 .

500 600 (4) (2) 200 7.000 23. Rezolvare: Potrivit acestei metode.000 16.000 • + + = + = Materii prime consumate Salarii şi amortizări Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5.500 (3) (1) 1. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.000 lei (evaluat la cost de achiziţie).stoc faptic materii prime 1. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1. 2.000-2.228 Calculaţi costul de producţie şi costul complet. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent. consum de materii prime la costul de 1.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).000 SF 2.500 lei.stoc faptic mărfuri 6.sold iniţial materii prime 2.700 Sold faptic D 371 Mărfuri C Sold iniţial 7.000 17.500 Sold scriptic (5a) 200 1.000 1. La sfârşitul perioadei de gestiune se determină soldul final scriptic.000 = 5.000 5. costul de achiziţie fiind de 600 lei. 3. TVA 19%.700 lei.000 Consum materii prime=1.000 lei.100 Sold scriptic 228 . .000 Achiziţie materii prime 301=401 6.000 6. D 301 Materii prime C Sold iniţial 2.000 6. Acesta se compară cu soldul final faptic şi se vor înregistra în contabilitate eventualele plusuri şi minusuri la inventar. .000+6.500 lei. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: .000 1. TVA 19%. 4. în conturi de stoc după natură. Rezolvare: D 301 Materii prime C SI 1. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei. TVA 19%.000 1.sold iniţial mărfuri 7. Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: . orice intrare sau ieşire de stoc se înregistrează în contabilitatea financiară la momentul în care a avut loc.000 363.

3.500 Sold faptic 1. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 952 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 800 4427 TVA colectată 152 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 600 5. .stoc faptic materii prime 1.190 301 Materii prime 1.000 lei. TVA 19%.500 lei Sold final scriptic = 7. 2. consum de materii prime la costul de 1.229 600 (5b) 6.700 lei Sold final scriptic = 1.000 lei (evaluat la cost de achiziţie). Consumul de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 4.stoc faptic mărfuri 6.700 lei.500 200 364. TVA 19%. în cursul lunii martie au loc următoarele operaţii: 1. TVA 19%. Rezolvare: Potrivit acestei metode.500 lei (evaluat la cost de achiziţie). Societatea comercială ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: . . Achiziţia de materii prime: % = 401 Furnizori 1. vânzare de mărfuri la preţul de vânzare de 800 lei.sold iniţial materii prime 2. costul de achiziţie fiind de 600 lei. 4.500 lei. Ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.500 lei Plus la inventar 200 lei 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime b) Pentru mărfuri: Sold final faptic = 6. ci doar la locurile de gestiune. 229 . Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. intrările de stocuri se contabilizează în conturi de cheltuieli după natură. achiziţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei.sold iniţial mărfuri 7.100 lei Minus la inventar 600 lei 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 600 1. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 238 4426 TVA deductibilă 200 401 Furnizori 38 3. înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru materiile prime: Sold final faptic = 1.500 lei. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma căreia se stabilesc stocurile finale faptice: .000 4426 TVA deductibilă 190 2. achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile iniţiale şi sunt preluate în contabilitate soldurile constatate la inventar.

Plata furnizorului se face prin virament bancar. amortizabil prin metoda lineară.000 lei. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţiuni. 4.000 b) Pentru mărfuri: 607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 7. durata normală de funcţionare a utilajului este de 5 ani.000 4426 TVA deductibilă 190 2. După primul an de utilizare.500 Sold final faptic 1.500 Sold final faptic (5b) 6.700 b) Pentru mărfuri: 371 Mărfuri = 607 Cheltuieli cu mărfurile 6. Societatea comercială ALFA SA obţine dreptul de a primi o subvenţie pentru investiţii în valoare de 3. Din această subvenţie se finanţează. procurarea unui utilaj în valoare de 10. în aceste condiţii se restituie prin bancă subvenţia rămasă. parţial. Vânzarea de mărfuri: 4111 Clienţi = % 952 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 800 4427 TVA colectată 152 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează.700 D Sold iniţial 7.190 601 Cheltuieli cu materiile prime 1. Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime: 301 Materii prime= 601 Cheltuieli cu materiile prime 1. utilajul respectiv este vândut la preţul de 9. Ulterior se primeşte prin virament bancar subvenţia respectivă.000 (6a) 1. Anularea soldurilor iniţiale: a) Pentru materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei.000 lei.500 (6b) 6.230 D Sold iniţial 2. Achiziţia de mărfuri: % = 401 Furnizori 238 607 Cheltuieli cu mărfurile 200 4426 TVA deductibilă 38 3. Achiziţia de materii prime: % = 401 Furnizori 1.700 371 Mărfuri C 7. inclusiv amortizarea si trecerea la venituri a subvenţiei pentru investiţii. Rezolvare: 230 .500 6.500 103.000 (5a) 1. Consumul de materii prime: Nu se contabilizează.500 301 Materii primeC 2. 5.

.încasarea subvenţiei: 512 Conturi curente la bănci = 445 Subvenţii 3. mijloace de transport.000 lei Si4428 = 7.560 607 Cheltuieli cu mărfurile 19.000 . inclusiv TVA.achiziţia utilajului: 213 Instalaţii. animale şi plantaţii = 404 Furnizori de imobilizări 10.560 lei. Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27.000 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 600 4428 TVA neexigibilă 684 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 570 2.560 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 23. Rezolvare: 1. M1 la costul de 600 lei/buc.299 231 . = 49.400 2. animalelor şi plantaţiilor .000 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 .284 401 Furnizori 3.000 . animale şi plantaţii 10.000 rambursarea unei părţi din subvenţie: 131 Subvenţii pentru investiţii = 512 Conturi curente la bănci 2. TVA 19%. mijloacelor de transport. mijloace de transport.plata datoriei faţă de furnizori: 404 Furnizori de imobilizări = 512 Conturi curente la bănci 10. Vânzarea de mărfuri: 5311 Casa = % 27.amortizarea utilajului la sfârşitul primului an: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 2813 Amortizarea instalaţiilor.000 .400 % = 371 Mărfuri 27. 2.vânzarea utilajului: 461 Debitori diverşi = 758 Alte venituri din exploatare 9.virarea unei părţi din subvenţie la venituri: 131 Subvenţii pentru investiţii = 758 Alte venituri din exploatare 600 .231 în contabilitatea societăţii se înregistrează următoarele: . Societatea comercială ALFA SA prezintă.160 4427 TVA colectată 4. x 714 lei/buc. mijloacelor de transport. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul. Achiziţia de mărfuri: 371 Mărfuri = % 4. animalelor şi plantaţiilor 2.000 . următoarea situaţie a stocului de marfă M1: Si371 = 70 buc.000 658 Alte cheltuieli de exploatare 8.000 362. 5 buc.980 lei Si378 = 7.980 lei în cursul lunii martie au loc operaţiile: 1. Adaosul comercial practicat este de 20%. la începutul lunii martie.descărcarea gestiunii: % = 213 Instalaţii.dreptul de a primi subvenţia: 445 Subvenţii = 131 Subvenţii pentru investiţii 3. Achiziţie de mărfuri.

La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor PI este de 12 u.980 (1) 4. .m.000 bucăţi.1666 (Si371+Rd37l)-(Si4428+Rc4428) (49. la preţul de 30 $/buc.264 D 707 Si (1) C 23.232 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 3. preţ de vânzare 46 u.P1: 270 bucăţi.600 Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rc 707 x k 23. Se obţin produse finite: .400 Sf 4. dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard../buc.m. curs de schimb 1 $ = 3.544 D 4428 (2) 4.m.m.m. 2.1666 = 3.P1: 50 bucăţi.980+4. 3.560 (2) 26./buc. în cursul lunii au loc operaţiile: 1.400 k= Si 378+Re 378 = 7.P1: 100 bucăţi. preţ de vânzare 15 u.m. .284 D 378 C 27.P2: 600 bucăţi.m.456 Sf 3..P2: 1.. Rezolvare: 232 ./buc. .TVA 19%. evaluate la costul standard de 40 u. (nefavorabilă).980 684 (2) 3.P2: 200 bucăţi.m. evaluate la costul standard de 10 u./buc. .859... iar cel al produselor P2 este de 35 u. La începutul lunii martie situaţia stocurilor era următoarea: .740. P1 şi P2./buc.704 Sf C 7.5 u.600 u. Se înregistrează diferenţele constatate. Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2. Se vând produse finite clientului C1.284)-(7.456 lei D 371 Si 49. Societatea comercială ALFA SA realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite.980+684) 45. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus.859. Factura cuprinde: .861 4427 TVA colectată 4.160 (2) 361.000 Si 600 (1) C 7. 4./buc.000+600 = 7.600 = 0.160 x 0. Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.

189 = 4.630 365. (favorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Variaţia stocurilor (3.170 (4b) Sf 1.01 Produse finite P1 345.000) C 4.02 Produse finite P2 16.905 8. Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: 233 .01 C Si 2.000 345.000 8.700 Diferenţa aferentă ieşirilor = Rc 345 x k = 24.630 8.800 = 12.12) = -200 u.000 711 Variaţia stocurilor = 345.m.630 u.600-2.02 Produse finite P2 24. Obţinerea de produse finite: % = 711 Variaţia stocurilor 25.01 Produse finite P1 1.405 99.000 3.m.000 16.200 (2) Sf D 345.600 (4a) 200 (4a) (3.000 (2) (1) 24.000 2.000 (3) 40.02 Produse finite P2 118.m.700+25.000 3.35) = +3.500 500 8.000 u.500 x 0.000 Sf D 3485 Si 15.02 C Si 40.000 345. Exportul de produse finite: 4111/C2 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 42.233 D 345. x (40 . La sfârşitul perioadei de gestiune: a) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferentă produselor PI = 100 buc. (nefavorabilă): 3485 Diferenţe de preţ la produse finite = 711 Variaţia stocurilor 200 Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc.000 67.189 Si345 + Rd345 42.500 18. Vânzarea de produse finite: 4111/C1 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Variaţia stocurilor = % 345.700 500 (1) 1.000) b) Calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc: k = Si 3485+Rd 3485 = 15. x (10 .800 = 0.000 4. 711 Variaţia stocurilor = 3485 Diferenţe de preţ la produse finite 4.

500 lei (evaluat la cost de producţie).sold final faptic producţie în curs 800 lei. 2.550 lei.sold iniţial produse finite 2. la costul de producţie de 5. . Societatea comercială BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: . Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 3.000 lei. Costul producţiei vândute este de 3.000 lei (evaluată la cost de producţie).sold iniţial produse finite 2.000 2. . înregistrarea diferenţelor constatate la inventar: a) Pentru produse finite: Sold faptic = 4.000 4. TVA 19%. la preţul de vânzare de 4.sold iniţial producţie în curs 1. conform bonurilor de predare. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite.000 Sold final scriptic (3) 550 4.500 3. se constată următoarele solduri faptice: .550 lei Sold scriptic = 4. . La sfârşitul perioadei de gestiune.000 lei Minus la inventar 200 lei 711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 952 800 152 550 200 366.500 lei.500 3.234 .000 lei (evaluat la cost de producţie). Rezolvare: D 345 Produse finite C Sold iniţial 2.550 Sold final faptic D 331 Producţie în curs C Sold iniţial 1.000 1. vânzarea de produse finite.000 Sold final scriptic 200 (5b) 800 Sold final faptic 1. conform facturii.000 lei. în urma inventarierii. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului permanent. în cursul perioadei au loc operaţiile: 1.500 lei (evaluate la cost de producţie).500 (2) (1) 5.000 lei Plus la inventar 550 lei 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor b) Pentru producţia în curs: Sold faptic = 800 lei Sold scriptic = 1. 234 .sold iniţial producţie în curs 1. Obţinerea de produse finite: 345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 5.sold final faptic produse finite 4. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc.

echipamentele sunt. Valoarea justă este estimată la 50. reevaluate.12.Costuri cu acte 1. vânzarea de produse finite conform facturii.N+1 ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare 235 .000 .000 = Valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare 730. Rezolvare: Preţul estimat 750.000 u. din nou.sold final faptic producţie în curs 800 lei. conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. ştiind că întreprinderea utilizează metoda inventarului intermitent. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. societatea trebuie să procedeze la dezinstalarea acestuia.500 331 Producţie în curs 1. Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se prezinte situaţia în conturile de stoc. Vânzarea de produse finite: 4111 Clienţi = % 952 701 Venituri din vânzarea produselor finite 800 4427 TVA colectată 152 Descărcarea de gestiune nu se contabilizează. Societatea deţine echipament tehnologic pe care intenţionează să îl vândă. în urma inventarierii.Costuri de dezinstalare 15. ar fi necesare cheltuieli cu pregătirea echipamentului în vederea transportului (ambalarea) de 4. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 60.000 . Să se calculeze valoarea justă diminuată cu cheltuielile estimate de vânzare în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Anularea soldurilor iniţiale: 711 Variaţia stocurilor = % 3.000 u.000 u. Echipamentele se amortizează linear. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. Pentru a stabili valoarea de piaţă a echipamentului tehnologic s-a apelat la serviciile unui evaluator. .m.m. La sfârşitul perioadei de gestiune se anulează soldurile finale si se preiau în contabilitate soldurile constatate la inventar. La 31 decembrie N+1.N şi la 31. Obţinerea de produse finite: Nu se contabilizează.350 345 Produse finite 4.000 u. 1.500 lei. 2.m.550 lei. De asemenea. Preluarea soldurilor finale: % = 711 Variaţia stocurilor 5. Costul producţiei vândute este de 3.000 u. pe o durată de 6 ani. 2. se constată următoarele solduri faptice: .550 331 Producţie în curs 800 16.m.m. si cheltuieli cu actele. Pentru a vinde echipamentul. începând cu 1 ianuarie N-1.000 4.000 . La sfârşitul perioadei de gestiune. obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5. Valoarea justă a acestora este estimată la 30. 3.000 u. 1.000 lei.sold final faptic produse finite 4.m. ceea ce ar antrena cheltuieli de 15. Valoarea justă a fost estimată de către evaluator la 750.12.000 lei. nici intrările şi nici ieşirile de stocuri nu se înregistrează în contabilitatea financiară.000 470. TVA 19%. La 31 decembrie N. la preţul de vânzare de 4.235 în cursul perioadei au loc operaţiile: 1.m. Rezolvare: în acest caz.Costuri de ambalare 4.000 u.500 345 Produse finite 2.

Se foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. 4ani = 281 7.000 u.500 u.500 u. La 31 decembrie N+1. 60 . – 40. 14.m. Dif poz 27.m.000.000 u. înregistrare amortizare 7.000 . 6813 = 213 10.236 anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete. valoarea justă a imobilizărilor necorporale este estimată la 15.12.000 u.m.500 (anulare) VR sf N+1 22. 681 anulare amortizare 7.000 u.m. 20.m.m. La 31 decembrie N. 236 . = 27. 7813 10.m.m.000 31.000 u. Rezolvare: Amortizarea anuală = 50.000.000 u.m. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50.000 u. 281 d) diferenţă pozitivă din reevaluare 27. a) anulare amortizare 3.m.000 u. 6ani = Valoare rămasă 40. 281 = 213 3.m. 10.2 x 10. Vjustă sf N+1 50.m.000 u.000 u.500 u. 105 17. 50.m.m. • Cost Amortiz cumulată (N-1.m.= -10.m.000 =7.m. 7.500 u.m.m. Valoarea justă = 15.000 u.000 u.m.000 u.m.m.500 u. 213 = 213 7.m.000 u. Vjustă sf N 30. c) Amortizare N+1= 30 .000 u.000 u. imobilizările sunt din nou reevaluate.000 u. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor.500 u.000 u.500 u.m.000 / 5 ani = 10.m.500 u. Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale".m. b) diferenţă negativă din reevaluare 30.000 * 2 = 20 . ţinând cont de faptul că s-a reuşit perfecţionarea procesului de producţie.500 u.m.m.m.500 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1.500 u.N) 60.m. Valoarea justă este estimată la 60. (anulare) VR sf N 40. – 22. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producţie.m.000 u.000 u. pe o durată de 5 ani. Rezolvare: D 213 C Cost 60. = % 27.m.000 = 30.500 u.N: Valoarea netă = 50.000 u. 10.

Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 15. Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale".4 Valoarea brută reevaluată = 50.000. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor. valoarea justă a imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 / (50.000 u. pe o durată de 5 ani.4 = 60.000/3 = 10. Deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 15.N+1: Valoarea netă = 15. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50. Valoarea justă = 60.000 x 2.m.15. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1.000 x 2. Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 15.m. Valoarea justă este estimată la 60. Valoarea justă = 60.000 / 5 ani = 10.000 u. care se contabilizează astfel: 15.N: Valoarea netă = 50.4 = 120.237 Reevaluare negativă (înregistrată ca o cheltuială) = 15.000 Amortizarea imobilizărilor 35.000.N+1: Valoarea netă = 15.000.12.000 Coeficientul de reevaluare = 60.000 Imobilizări necorporale = % 70.000 Amortizarea imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25. Reevaluare negativă (înregistrată ca o cheltuială) = 15. Valoarea justă =15.12. imobilizările sunt din nou reevaluate.15.2 x 10.000 = 30. care se contabilizează astfel: 15. 237 .000 338.000 la venituri (anularea deprecierii) şi 35.000 Rezerve din reevaluare 35.000 u. ţinând cont de faptul că s-a reuşit perfecţionarea procesului de producţie.000 31.000 la rezerve din reevaluare.000 15. La 31 decembrie N.000.000 u. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate. La 31 decembrie N+1.000 Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35.000 .000 . Reevaluare pozitivă = 50.000 .000. Deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 15.25.12.m.000 .000.000 la rezerve din reevaluare.000/3 = 10.000 Amortizarea reevaluată = 25.000.000 31.000. Având în vedere incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producţie. Rezolvare: Amortizarea anuală = 50.000.m.000 31. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1. Reevaluare pozitivă = 50.000. pe o durată de 5 ani.000 la venituri (anularea deprecierii) şi 35.000) = 2.

000 339.m. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.m.N+1: a) Se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31.000 u. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.000 Amortizarea anuală începând cu N+1 = 15. Valoarea contabilă netă la 31. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. Societatea deţine o categorie de imobilizări necorporale achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu 50. ţinând cont de schimbările intervenite pe piaţă. Valoarea justă a acestora este estimată la 15.N = 50.15. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 15.N = 50.m.m.m. N şi N+1. şi se diminuează valoarea de intrare a imobilizărilor: Amortizarea Imobilizărilor necorporale = Imobilizări necorporale 25. Valoarea contabilă netă la 31.m.000 b) Se anulează amortizarea cumulată în exerciţiile N-1. Valoarea justă a acestora este estimată la 15. La 31. La 31 decembrie N. ştiind că societatea foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării cumulate şi reevaluarea valorii nete.12. 238 .000 . Valoarea contabilă netă la 31.000 u.10. Amortizarea anuală = 50.m. / 5 ani = 10.12.000 u.12.m.12.000 u.000 . Valoarea justă la 31.000 u. La 31.12.N+1.000 u.m.2 x 10. La 31 decembrie N+1.m.m.12. / 3 ani = 5.N+1 = 15.m.m.m.000 u.000 = 10. pe o durată de 5 ani.000 u.000 u. conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor necorporale. Valoarea justă la 31.000 u.000 .000 Amortizarea anuală începând cu N+1 = 15. Valoarea justă este estimată la 60.12.12.000 = 50. Amortizarea anuală = 50. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50.000 = 30.000 = 15.000 .000 = 30.2 x 10.000 u. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. / 5 ani = 10.m.N se contabilizează diferenţa nefavorabilă de valoare pe seama cheltuielilor: Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor = Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 15.000 = 10. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1.m.000 u.m.000 .N şi la 31.000 u.12.m.000 u.000 u.m.12. Valoarea contabilă netă la 31.000 u. Rezolvare: Costul de achiziţie al imobilizărilor necorporale = 50. Diferenţă favorabilă de valoare = 60. La 31.m.12.000 = 15.000 u.000 .12.238 La 31 decembrie N.N+1 = 15. imobilizările sunt din nou reevaluate.12.000 u.N = 15.000 c) Se reevaluează valoarea netă a imobilizărilor necorporale: Imobilizări necorporale = Rezerve din reevaluare 35.12. / 3 ani = 5.000 u. Valoarea justă este estimată la 60.000 u.m.m.000 u.15. Valoarea justă = 60.5.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 15.000 .N şi la 31.m. Diferenţă nefavorabilă de valoare = 30.m.000 u.000 u.5.000 u. Să se contabilizeze diferenţele constatate la 31. imobilizările sunt din nou reevaluate.m.N+1.N = 15.000 u. La 31 decembrie N+1.

m. în exerciţiul precedent.4 = 60.2 = 14.000 ore de funcţionare.736 Valoarea de utilitate = 12.000 x 1.000 Rezerve din reevaluare 35. Societatea estimează că.000 La aceeaşi dată se realizează următoarele operaţii: .955.000 x 2.reevaluarea valorii de intrare a imobilizărilor necorporale şi a amortizării cumulate.280/(1. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs sunt estimate la 15 u.000 = 50.400 N+3 = 14.000) = 2. La sfârşitul exerciţiului N.N: Provizion pentru deprecierea imobilizărilor necorporale = Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 15..000 . Societatea deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N la un cost de 600./buc. utilajul a funcţionat 1. în fiecare dintre următorii 4 ani.2 = 20.10. Se estimează că rata adecvată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%.000 u.m. 60.000 x 2.000 u. iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.m.000/1. Managerii estimează că în fiecare dintre următorii 4 ani utilajul va funcţiona câte 2.12. Amortizările cumulate reevaluate: 25. Rezolvare: Fluxuri: N+1 = 10.1)2 + 17.000 u.7367(1.000 u.239 Valoarea justă = 60. societatea nu se aşteaptă ca brevetul să mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani.1)3 + 20. în consecinţă.280 N+4 = 17.calculul raportului între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale: 60. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum.000 Amortizarea imobilizărilor necorporale 35. în cursul exerciţiului N. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.m.000 u.000 u.m. Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel: Imobilizări necorporale = % 70.000 u. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. există indicii că utilajul s-a depreciat.m.280 x 1.400 x 1.4 . ceea ce conduce la: Costul reevaluat al imobilizărilor: 50. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 19.000 x 1.000 de ore.2 = 17.m.25.000 N+2 = 12.m. La 31. Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţional. Să se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".m.250 ore. 20.4007(1.1 + 14. cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%.12 . Experienţa arată că societăţile concurente invadează piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet.1)4 = 49.000 / (50.000 u. 239 .N+1 se contabilizează un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscută la 31. veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.m.2 = 12. Preţul de vânzare (valoarea justă) ar fi de 510.000 .000 u.6 u. Brevetul expiră peste 4 ani. Diferenţă favorabilă de valoare = 60.m.4 = 120.

000 de baterii la costul de 10 lei/baterie şi a scos din stoc 7.Cost baterii produse finite (sold 345) = 47.000 13. Centrul de cercetare al societăţii a angajat. Societatea DEVON produce automobile. din care: b1) Pentru maşini utilizate de angajaţii care se ocupă de vânzări: 100 baterii x 10 = 1.1 + 135.000 Valoarea netă contabilă = 600.250 4.000 2. s-a demonstrat fezabilitatea tehnică şi comercială a produsului. N+1 şi N+2. 100 au înlocuit bateriile din maşinile utilizate de angajaţii firmei care se ocupă de vânzări.000 Valoarea de utilitate: . Rezolvare: .exerciţiul N .500 = 47.240 Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".m.600 de baterii în cursul lunii.500 = 20.500 3. şi taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 x (1.93 mii Valoarea recuperabilă = max (Valoarea justă . La începutul exerciţiului N+1. valoarea activului = 10.000 baterii x 10 = 80. 240 . Rezolvare: Amortizarea exerciţiului N = 600. Societatea dezvoltă un nou produs. . Care este costul bateriilor care apare: la materii prime.000 414.000 u.000 u. în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale".flux anual = 4 x 2. .000. costuri ale perioadei.000/(1.fază de dezvoltare. din care: b21) Produse finite: 90 % x 75. în cursul lunii a cumpărat 8.000 u.600 baterii x 10 = 76.000 + 8.m.500 = 40 mii Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 40.60.000/(1.10.250 x 15 = 135. Dintre acestea. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului. Din producţia lunii.000/1.Cost baterii materii prime (sold 301) = 4.Cost baterii în costuri de distribuţie = 1.000 = 18.000 (601 = 301). cheltuieli de 30.costuri realizate pentru a menţine activul la nivelul prevăzut de performanţă.000 = 540.exerciţiul N+1 .500 (345 = 711). în faza de cercetare. în exerciţiul N.Costurile.m. criterii de capitalizare îndeplinite. la producţia finită.Cost baterii costul bunurilor vândute = 20. s-au cheltuit 12.500 baterii x 10 = 75.m.Costurile estimate = 510.000 Valoarea de utilitate = 135. Cheltuielile angajate în N+1 au fost: cheltuieli cu personalul 10. la costul de distribuţie? Rezolvare: a) Achiziţii: 8.500 Deci: 1.000/10.fază de cercetare .exerciţiul N+2 .000 Valoarea justă .000 = 67. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciţiile N.000 b2) Pentru producţie: 7.250 b22) Producţie în curs de execuţie: 10 % x 75.1)4 = 427. Valoarea de utilitate) = 500 mii Deprecierea = 540 .000 ore) = 60.000/(1.000 (301 = 401) b) Ieşiri: 7. la producţia în curs.250 5. la costul bunurilor vândute.1)3 + 135. din care b2 11) Vândute: 30 % x 67.1)2 + 135.250 (711 = 345) b2 12) Nevândute: 70 % x 67.000 . 90% a fost terminată şi transferată în depozitul de produse finite şi doar 30% din stoc a fost vândut. în N+2.000. iar restul au fost montate în maşinile produse de firmă.afectează rezultatul exerciţiului.000 .000 u.Cost baterii producţie în curs = 7.000 = 7.000 = 500.

000 u.000 u.obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că procesul de restructurare va fi implementat. Clasificaţi următoarele costuri în: costuri ale produsului / ale perioadei. Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării laptelui.). e) salariul managerului.. De asemenea.m. Din acest motiv. Acest anunţ a indus salariaţilor. păpuşi de plastic şi maşinuţe. b) amortizarea maşinilor folosite pentru păpuşi.000.cheltuieli cu recalificarea personalului în vederea utilizării noilor instalaţii: 300.m. c) amortizarea echipamentelor de împachetat folosite pentru toate produsele. (indemnizaţiile pentru concedierea salariaţilor).).000 u. La sfârşitul exerciţiului N s-au anunţat public principalele caracteristici ale planului de restructurare. Din cauza concurenţei pe piaţă. . câştigurile din înstrăinarea preconizată a activelor (900. costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziţionat pentru păpuşi.m.m.m.m. sau investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie (9.000 u. în planul de restructurare sunt prevăzute următoarele: .m.profituri estimate a se obţine din vânzarea instalaţiilor utilizate în producerea iaurtului cu aromă de fructe: 900.m.... .000 241 . Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.000. . clienţilor şi furnizorilor aşteptarea că societatea va implementa procesul de restructurare.000 u. clienţilor şi furnizorilor . .241 403.000 u.000.) nu sunt luate în considerare la evaluarea provizionului.Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare salariaţilor.000 u.000.m. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru restructurare 2. consiliul de administraţie a decis să renunţe la fabricarea iaurtului cu aromă de fructe şi înceapă producţia de cremă de brânză.000 u. rezultatele ultimelor exerciţii au fost mult mai mici decât cele bugetare. d) salariile muncitorilor care lucrează doar la păpuşi.m. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile directe generate de restructurare. Un provizion de restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de: recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare (300.). chiar dacă vânzarea activelor este o componentă a restructurării. Rezolvare: a b c d e Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost direct Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al produsului Cost al perioadei 51. marketing (800.000 u.000 u. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor directe generate de restructurare: 2. datorii contingente şi active contingente".cheltuieli cu achiziţia de instalaţii pentru producerea cremei de brânză: 9.cheltuieli cu promovarea noilor produse: 800. în exerciţiul N.000. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucării: ursuleţi de pluş.indemnizaţii pentru concedierea unei părţi din salariaţi: 2. Rezolvare: .

Cifra de afaceri a societăţii este de 850.000 120. Rezolvare: D 301 C Si 13.m.000 50.000 Sf 10.242 437.000 Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13.000 25.000 240.000 lei.000 lei.000 5.000 Cost complet unitar = 598. 2.000 + Salarii producţie 175.000 Achiziţiile de materie primă în cursul perioadei s-au ridicat la 200. 242 .000 + Cheltuieli de desfacere (50.000 = Cost de producţie global 518. iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumă de 10.01.000 mingi = 11. capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel: Elemente Valori Capital social 100. s-au produs şi s-au vândut 50.000 lei : 50. 3.000 = 203. La 31.000) 80.000 mingi = 4.000 – 10.N. Societatea M a achiziţionat 40% din acţiunile societăţii SA la data constituirii societăţii (01.000 175.5 lei pe minge 514.000 + 25.000 Achiziţii 200.000 = Rezultat global 225.N) la costul de 40.000 Cost de producţie unitar = 518.000 lei : 50. nici de produse finite.000 • + Servicii externe producţie 20.36 lei pe minge + Cost de producţie global 518.000 Personal 15. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13. Societatea JOC S A produce mingi de baschet.000 37.000 Rezultat unitar = 225.000 • Cost de aprovizionare 27.000 lei.000 + 200.000 + Amortizare producţie 120. Calculaţi costul de producţie global şi unitar.000 155.000 20. Calculaţi costul complet global şi unitar. Nu există stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt următoarele (pe centre de analiză): Cheltuieli/centre Aprovizionare Producţie Distribuţie Total Servicii externe 2.000 Cost complet global 598.000 lei : 50. Calculaţi rezultatul global şi unitar.96 lei pe minge Cifra de afaceri 850.000 lei Consum materii prime 203.000 Efectuaţi punerea în echivalenţă a titlurilor SA.000 Amortizări 10. 1.000 mingi = 10.000 + 5.000 de mingi.000 lei.000 = Cost complet global 598.000 Rezultat 30.12.000 u.

243 Rezolvare: Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.000 30.000 lei a2) capitaluri proprii acumulate (rezerve) din momentul intrării lui F în perimetrul de consolidare – 24.000 lei 12.000 lei 100.000 Bilanţul M (în u.000 2.000 Active curente 300.000 Datorii + Capitaluri proprii Suma Capital social 400.000 Total 250.000 6.000 130.000 Total 250.000 Total 100.000 56.m.000 Rezerve 30. întocmiţi bilanţul consolidat la această dată.000 80.000 Active curente 80.000 Total 980.000 lei M (40 %) Titluri puse în echivalenţă 511.000 Rezerve 30.000 Datorii 400.000 Datorii 150.000 Titluri de participare Cota parte în rezultatul societăţilor puse în echivalenţă 40.000 lei 243 .000 52.) Activ Suma Active necurente 600. Partaj capitaluri proprii societate F: Capitaluri proprii F Total M (80 %) Interes minoritar (20 %) Capital social 70.000 Rezerve 180.000 Datorii + Capitaluri proprii Suma Capital social 70. Societatea M a achiziţionat la 31 decembrie N 80% din acţiunile societăţii F.000 20.000 = Total 40. Rezolvare: 1.000 14. La data achiziţiei bilanţurile celor două societăţi se prezentau astfel: Bilanţul F (în u.000 24.000 12. Capitalurile proprii ale lui F sunt împărţite în 2 componente: a) Partea ce revine societăţii mamă compusă din: a1) capitaluri proprii achiziţionate ce au în contrapartidă titlurile achiziţionate înscrise în bilanţ – 80.m.) Activ Suma Active necurente 170.000 Titluri F1 80.000 La data achiziţiei valoarea justă a activelor şi datoriilor societăţii F este egală cu valoarea lor contabilă.000 Total 980.

000 + 600. Parte din rezultat filială ce participă la rezultatul consolidat = Procentaj interes x Rezultat filială = 80 % x 0 = 0 b) Partea ce revine acţionarilor minoritari = Procentaj interese minoritare x Total capitaluri proprii filială = 20 % x 100.150.07 .000 Active curente (80. Rezolvare: Capital social M = 50.000 Total active 1.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 x 20 %) = 5.000 Datorii (150.000 445.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: Elemente Societatea M Societatea A Capital social 50.m.N.200 244 .000 lei 30. cu o rată anuală a dobânzii de 10%. prin anularea a 10 acţiuni. Să se contabilizeze diminuarea capitalului social.244 Capitalurile proprii acumulate ce revin societăţii mamă îmbracă forma de rezervă consolidată şi rezultat consolidat.000 Total capitaluri proprii şi datorii 1.000 + 10. iar rezultatul financiar scade cu 500 lei. Veniturile financiare şi implicit rezultatul financiar al societăţii M cresc cu 500 lei. cât şi pentru filiala sa? Rezolvare: Societatea M înregistrează un venit din dobânzi şi o creanţă privind dobânda de primit în sumă de 10.000 u. Societatea M are capitalul social format din 6.Bilanţ consolidat: Active necurente (170.12.000 Rezerve 40.000 lei 70.000 lei pe o perioadă de 4 ani. rambursabil în 4 tranşe egale.000 10.000 lei Capital F = Titluri de participare 80. Adunarea generală a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10..m.000) 770. Cheltuielile financiare ale societăţii F cresc cu 500 lei.200 = Total capital propriu = 97.000 + 30.000 Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.000 272.000 u.000 x 10% x 1/2 = 500 lei.000 Capital social M 400.000 lei 3.000) 550.000 20.150.000 + 0) 180.000) 380.000 Interes minoritar 20. La 31.000 + 300.000) – 80.000 + Rezerve (40.000 + Rezultat (5.000 + 1. Rezolvare: Operaţia de acoperire a pierderii reportate generează următoarea înregistrare contabilă: 1012 Capital subscris vărsat = 117 Rezultat reportat 10. Societatea M deţine 20% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii.N un împrumut de 10. Relaţiile de calcul sunt: 1.000 Rezultat 5.000 lei Rezervă F Interese minoritare 20.000 = 0 2.000 Rezerve consolidate (180. Societatea F înregistrează o cheltuială cu dobânda şi o datorie privind dobânda de plătit de 500 lei.000 + 400.000 = 20. Societatea M acordă filialei sale F pe 01.12. 89. Cum va fi afectat contul de profit şi pierdere al anului N atât pentru societatea M.000 x 20 % ) = 42. Parte din capitalurile filialei ce participă la rezerva consolidată = Procentaj interes x (capital social filială + rezervă filială) – Cost istoric titluri = 80 % x (70.000 1.

000 Rezultat 10. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M. Valoarea mărfurilor în bilanţul consolidat prin metoda integrării globale este: 30.m. metoda LIFO.000 280 720 Total 31.500 16.N capitalurile proprii cuprind: Elemente Societatea M Societatea ALFA Societatea BETA Capital social 60.500 + 280) = 13. Care este valoarea stocurilor care apare în bilanţul consolidat? Rezolvare: 1.000 20. Rezolvare: M integrează pe ALFA: Capitaluri proprii ALFA Total Societate M (70 %) Alţi asociaţi (30 %) Capital social 30.200 Rezultat 1.500 M integrează pe BETA.N.m.000 din 25.000 acţiuni) achiziţionate la costul de 190.000 14. Societatea M deţine 60% din acţiunile societăţii BETA. În vederea consolidării se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului: 1.000 + Rezerve (40.500 Total 55.000 u.400 Rezerve 10.500 447.680 22. Titlurile au fost achiziţionate în momentul constituirii societăţii F.m.000 + 2.000 M + 3. 509. La 31. Acţiunile au fost achiziţionate la constituirea societăţilor.000 5.000 Rezultat 5.000 M + 14.000 9.12.245 446.m.000 lei 2. care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.000 21. Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel: Bilanţul M (în u.000 u.000 5.000 3.000 Rezerve 20.000 – 1.500 1.000 u..780 = Capitaluri proprii din bilanţ consolidat = 130.000 lei 607 = 371 1. Societatea M deţine 70% din acţiunile ALFA şi 40% din acţiunile BETA.000 2.000 20.12.000 Rezerve 40.) 245 .580.000 30.000 10. M prezintă în bilanţ stocuri de mărfuri de 30.320 În bilanţul consolidat: Capital social M = 60.800 + Rezultat (10.000 8. M utilizează pentru evaluare metoda FIFO.000 + 15.600 14.800 7. partea grupului fiind 70 % x 40 % = 28 % Capitaluri proprii BETA Total Societate M (28 %) Alţi asociaţi (72 %) Capital social 20.800) = 56. Se elimină profitul înregistrat de M din vânzarea stocului către BETA: 500 lei 607 = 371 500 lei 3.m. Dacă ar fi utilizat metoda FIFO. iar BETA. iar BETA are stocuri de mărfuri de 15.000 1.m. valoarea stocului ar fi fost de 14.000 6.000 Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31.000 – 500 = 43.000 u. Societatea M deţine 76% din acţiunile societăţii F (19.000 38.

000 Bilanţul F (în u.050.Partajul capitalurilor proprii ale lui F şi eliminarea titlurilor deţinute de M la F: Capitaluri proprii F Total M (76 %) Interes minoritar (24 %) Capital social 250.Bilanţ grup: Active diverse (390.246 Activ Suma Titluri F 190. Rezolvare: 1.000 Datorii 200.600 50.000 Total 660.m.000 Efectuaţi înregistrările privind partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor.600 110.000 + 200.000 Active diverse 390.000 190.000 Rezultat 50.600 Rezultat 50.000 60.000 Rezerve 30.000 Datorii + Capitaluri proprii Suma Capital social 250. La 31.400 lei 2.000) 500.N se cunosc următoarele informaţii despre capitalurile proprii ale celor două societăţi: 246 . Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii A achiziţionate la data constituirii societăţii.000 Rezerve 210.000 Total 660.000 Datorii + Capitaluri proprii Suma Capital social 200.050.000 Rezerve (30.000 + 159.000 lei Capital social F = Titluri de participare 190.000 Capital social M 200.000 lei Rezerve F Rezervă F ce revine lui M 159.000) 1.600 lei Interese minoritare 110.400 Datorii (300.000 + 660.400 Total 460.000 Total 580.600 Interese minoritare 110.400 250.000 Total 580. întocmiţi bilanţul consolidat.000 159.000 Datorii 300.) Activ Suma Active diverse 660.000 Total active 1.12.000 Total capital propriu şi datorii 1.000 lei 210.000 349.000 Total capital propriu 439.000 Rezerve 210.600) 189.050.000 444.

Pe 8 decembrie N.000 M + 8.N.000 Rezerve 10. locaţiile de gestiune şi chiriile 20.750 lei 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările.800 lei b) înregistrarea amortizării clădirii: 900.000 1.Bilanţul consolidat al grupului prin metoda integrării globale: Capital social M = 50. Societatea MARTINA SA închiriază în regim de leasing o clădire necesară desfăşurării producţiei în următoarele condiţii: durata contractului de leasing 3 ani. plăţile se efectuează trimestrial şi sunt în sumă de 20. locaţii de gestiune şi chirii 20. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: comunicarea deciziei de restructurare clienţilor şi personalului 247 .000 M + 800) = 5.800 lei 706 Venituri din redevenţe.247 Elemente Societatea M Societatea A Capital social 50.000 8.000 + Rezerve (40.000 200 6.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii A: Capitaluri proprii A Total Societate m (80 %) Capital social 20.000 800 Total 31. provizioanele şi ajustările pentru depreciere = 281 Amortizări privind imobilizările corporale 3. începând cu 1 ianuarie N+1. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane.000 Rezultat 1.000 Rezultat 5. Societatea prestează servicii de curierat pe plan intern şi internaţional.12.000 lei/an Amortizarea lunară = 45. s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei decizii. Pe 5 decembrie N.000 16. Rezolvare: înregistrarea contractului de leasing la locatar: a) Primirea facturii: % = 401 Furnizori 23. Rezolvare: 1.000 u.000 lei: 20 ani = 45.750 lei 50.000 Rezerve 40. în zilele următoare s-a procedat la informarea clienţilor şi a personalului asupra procesului de restructurare.800 lei 612 Cheltuieli cu redevenţele. să lichideze activităţile externe.m.000) = 48.000 lei fiecare. valoarea clădirii 900.000 2. Se estimează că pentru lichidarea activităţilor externe se vor angaja cheltuieli de 1.000 24.000 lei / 12 luni = 3. durata de viaţă 20 ani.200 325. datorii contingente şi active contingente". Precizaţi înregistrările contabile efectuate de locatar şi locator.000 Calculaţi valoarea capitalurilor proprii în bilanţul consolidat la 31. locaţiile de gestiune şi chiriile = % 23.000 lei 4426 TVA deductibilă 3.000 +Rezultat (5.000.800 = Total capitaluri proprii = 103.000 10.000 lei.800 lei înregistrarea contractului de leasing la locator: a) Emiterea facturii reprezentând rata trimestrială: 4111 Cheltuieli cu redevenţele.000 20.800 Alţi asociaţi (20 %) 4.000 lei 4427 TVA colectată 3. consiliul de administraţie decide ca.800 2.

plata dobânzii aferente perioadei de împrumut (100. Baza de impozitare (valoarea istorică) 120. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Provizioane pentru restructurare 1.m. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la preţul de 25.248 obligaţie implicită deoarece induce aşteptarea că activităţile externe vor fi lichidate.m.000 .000 lei Valoarea netă contabilă = 10.000 lei .anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea echipamentelor şi utilajelor = 2131 Echipamente tehnologice 15. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustării la inflaţie = Datorie de impozit amânat 21.rata împrumutului: 12% (rată anuală).000/5 = 5.000 u.m. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu lichidarea activităţilor externe. Din punct de vedere fiscal..m.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit".000 .000 u.000 u. Să se prezinte înregistrările contabile generate de împrumut.valoarea împrumutului 100.000 .000 lei Amortizarea cumulată după trei ani de funcţionare = 15. durata 5 ani. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor angajate de restructurare: 1. Societatea X a contractat un împrumut bancar în următoarele condiţii: . Rezolvare: Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat: 60. începând cu 1 ianuarie N. Cota de impozit pe profit: 35%.m. .000 u.000 lei. un utilaj cu o valoare de 360.000 39.000 41.000 lei Valoarea justă = 18. . Rezolvare: Amortizarea anuală = 25. Diferenţă temporară impozabilă 60.contractarea împrumutului: 512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 100. 248 .000 u.rambursarea împrumutului: 519 Credite bancare pe termen scurt = 512 Conturi curente la bănci 100.000.000 lei. Societatea X a dat în funcţiune.000 227.m. Societatea procedează la retratarea situaţiilor financiare în conformitate cu prevederile IAS 29 pentru prima dată în exerciţiul N.înregistrarea plusului de valoare: 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 8.m. în exerciţiul N (după 3 ani de funcţionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea justă de 18.durata împrumutului: o lună.000 u. Rezolvare: împrumutul bancar generează următoarele înregistrări contabile: . Presupunem următoarele informaţii privind imobilizările corporale ale societăţii la deschiderea exerciţiului N: Valoarea contabilă (valoarea corectată de efectele inflaţiei) 180.000 x 12% x 1/12): 666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 1. retratarea situaţiilor financiare nu este recunoscută.000 90.000 lei Plus de valoare = 8.000. amortizabil linear.000 x 35% = 21. Precizaţi efectele generate în exerciţiul N privind plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicării metodei de reevaluare prin creşterea valorii contabile nete.

000 = 12.000 u.m.300.000 = 12.m. Rezolvare: Informaţii Valoare contabilă Bază de impozitare Diferenţă temporară deductibilă Valoarea utilajului la 01 .m.000 = Valoarea utilajului la 31.000 -160.000 -120.000 -120.000 u.200 lei 4427 228 lei 249 . utilajul se amortizează linear pe trei ani. Baza de impozitare a utilajului: 900.m.000 = Valoarea utilajului la 31.000 u.428 lei 4111 = % 1.000 u. un utilaj în valoare de 900.000 = 500.m. 483.428 lei 708 1.249 Din punct de vedere contabil. Deoarece 20 bucăţi sunt deteriorate.000 = 600.000 u. Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat (Creanţă privind impozitul amânat) 12.12. Cota de impozit pe profit: 30%.. în N+1. Creanţe privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 12.Amortizarea anului N 360. 10 bucăţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/bucată.000 360.N+1 . respectiv 160.000 40. Rezolvare: a) achiziţie amnbalaje 5. Societatea X achiziţionează ambalaje astfel: 50 bucăţi x 100 lei/bucată. în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit". în N+2.m. se anulează activul de impozit amânat corespunzător. Amortizarea fiscală aferentă utilajului în N este de 400.m.000 u.000 u.950 lei % = 401 5. Să se calculeze eventuala diferenţă temporară.400. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP nr.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a utilajului: 900.950 lei 5.000 lei c) vânzare ambalaje 1. Amortizarea fiscală aferentă utilajului va fi de: 80.000 = Valoarea utilajului la 31.m. la 31.000 33.m. Diferenţă temporară impozabilă: 100. Din punct de vedere contabil.m.000 u.752/2005.000 u.. Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit" la sfârşitul fiecăruia dintre cele trei exerciţii.000 .01 .N . utilajul se amortizează linear pe trei ani.000 280. începând cu 1 ianuarie N. în N.12.000 40. în anul N+2: se resoarbe diferenţa temporară de 40.m. Societatea X a dat în funcţiune.000 La sfârşitul exerciţiului N+1: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 u.m. TVA 19%.12.12. acestea sunt scoase din evidenţă.Amortizarea anului N+1 240.Amortizarea anului N+2 120.N+2 La sfârşitul exerciţiului N: activul de impozit amânat = 30% x 40.000 -80. 120.000 u.000 lei 381 950 lei 4426 b) descărcare gestiune 2.000 . activul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului = 12..000 -120.000 lei 608 = 381 2. 1.N.000 160.000 u.000 -120. impozitul amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul curent = 0 u.N .

majorarea capitalului social prin aport în natură: 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat 8. Cheltuielile interne de transport-manipulare sunt de 800 lei. Calculaţi costul de achiziţie al utilajului din import.3.5% = 25% N Amortizarea = 12.000 lei. în schimbul acestui mijloc de transport societatea Y emite 8. iar amortizarea cumulată este de 2. comisionul vamal 1 %. taxa vamală 10%.000 . comisionul vamal 1%.750 lei Valoarea netă contabilă la sfârşitul anului N+1 = 12.08 . Rezolvare: Costul de achiziţie al utilajului = 2.2. Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală. Societatea X aduce ca aport în natură la capitalul societăţii Y un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare în contabilitate este de 10. Rezolvare: Cota lunară de amortizare = 100/8 = 12. Indicaţi mărimea costului de achiziţie şi a taxelor datorate în vamă. TVA 19%.750 = 8. Societatea X achiziţionează un utilaj din import ştiind că preţul de import stabilit la frontiera română este de 1.000 lei Taxa vamală = 2.000 lei N+1: Amortizarea = 3.700 + 270 + 27 + 800 = 3.000) x 25% x 4/12 = 2.800 lei.800 = 24.1. durată de funcţionare 8 ani.000 250 .000 lei.000 lei Comisionul vamal = 200 lei TVA achitată în vamă = 19% x 22. iar cheltuielile estimate cu demontarea. TVA 19%.5% Cota degresivă = 2 x 12. mutarea sondei şi refacerea amplasamentului la terminarea extracţiei sunt de 1.218 lei 242.000 $ la cursul de schimb de 2. Indicaţi valoarea amortizării aferente exerciţiului N+1 şi valoarea contabilă rămasă la finele exerciţiului N+1 dacă sistemul utilizat este cel degresiv.000 .000 lei.000 x 10% + 20. TVA 19%.000 x 25% = 3. Societatea X achiziţionează o sondă de extracţie din import.000 x 1% + 1.200 = 4.000 lei. Se ştie că: preţul de import (valoarea în vamă) este de 20.250 lei 226.250 şi 1. Rezolvare: Costul de achiziţie = 20.000 x 4/12 = 1.000 lei 230.797 lei 127.000 + 20. Societatea X achiziţionează la 20. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii Y. taxa vamală 10%.000 acţiuni cu valoarea nominală 1 leu/acţiune.N un utilaj la costul de achiziţie de 12.000 .7 lei/$.000 x 8/12 + (12.000 lei 608 = 381 1.000 + 750 = 2. Rezolvare: .

m. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatarului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani. Rezolvare: 6.000 u. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.000 lei • Cheltuieli directe 251 . Cheltuielile efectuate au fost: . Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.000 u.m..000 lei.m. pe o durată de 5 ani. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 90%.000 lei.000 . Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.primirea aportului: 213 Instalaţii.chiriile primite sunt venituri. din care variabile 6. societăţii Y. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli si să le repartizeze pe întreaga durată a contractului.cheltuieli administrative 1.cheltuieli directe 6.000 / 50 ani = 10.000 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = Amortizarea clădirilor 10. societăţii Y. Să se prezinte calculele şi înregistrările în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing". pe lună. animale si plantaţii = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 8. .m.000 lei.000 28.000 lei. Societatea X este proprietara unei clădiri.000 lei şi fixe 2. Societatea X suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 100 u.cheltuielile de căutare a chiriaşului se includ în valoarea activului şi se repartizează pe durata contractului (IAS 17..000 .m.000 u.000 lei.locatorul amortizează clădirea: Amortizarea anuală: 500. 52): Clădiri = Conturi curente la bănci 100 Cheltuieli cu redevenţe şi chirii = Clădiri 5 (100 x 1/5 x 3/12) 494.000 u. Costul de achiziţie al imobilului este de 500. Ea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli si să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Societatea X este proprietara unei clădiri pe care o închiriază.cheltuieli indirecte 8.000 27. mijloace de transport.000 lei. Calculaţi costul echipamentului. Rezolvare: . pe lună. lunar se înregistrează: Clienţi = Venituri din redevenţe şi chirii 8.251 . Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciţiul N. pe care o închiriază. Contractul a fost semnat la1 octombrie exerciţiul N. Rezolvare: Locatarul înregistrează cheltuieli cu chirii. pe o durată de 5 ani. Costul de achiziţie al imobilului este de 500. Chiria este de 8.m. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1. firma înregistrează: Cheltuieli cu chirii = Furnizori 8. Lunar. . Chiria este de 8. iar durata sa de utilitate (estimată de locator) este de 50 de ani.

Rezolvare: în contabilitatea societăţii-mamă se vor înregistra următoarele: .400 Venituri din dobânzi 400 împrumuturi acordate filialelor 4.800 18.000 lei unei filiale.000 x 10%) şi a primei tranşe de împrumut: Conturi curente la bănci = % 4.000 Rezolvare: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unei cheltuieli în contabilitate.000 1012 500. Societatea X utilizează modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". Soluţia contabilă de mai jos care reflectă anularea unor acţiuni proprii este corectă? Argumentaţi răspunsul.m.000 658 50.000 *90%=1. care se restituie în două tranşe anuale egale. Să se calculeze rata de randament ce va fi utilizată pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie. Soluţia de mai jos reflectă majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni.000 14.000 x 10%) si a ultimei transe de împrumut: Conturi curente la bănci = % 4.000 1. rata de dobândă a bonurilor de tezaur. Dobânda anuală este de 10% şi se încasează la sfârşitul fiecărui an. nu trebuie să afecteze o cheltuială.000 lei 2.000 .800 lei 2. ci va fi imputată capitalurilor proprii (va afecta o rezervă). 390. % = 501 550.800 Venituri din dobânzi 800 împrumuturi acordate filialelor 4. 122. Este. de regulă. diferită de cea care provine din distribuirile în favoarea proprietarilor de capital. Pierderea de 50.20%) = 40%.252 + + + = Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe*gr de activ Producţie în curs la începutul perioadei Producţie în curs la sfârşitul perioadei Cost de producţie 6.000 . 252 .000 u.la sfârşitul primului an se contabilizează încasarea dobânzii (8. Societatea-mamă acordă un împrumut pe doi ani de 8.Rf) = 20% + 2 x (30% . Potrivit cadrului conceptual al IASB cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile. rata de rentabilitate sperată de piaţă (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţă al titlurilor (β) 2.la sfârşitul anului 2 se contabilizează încasarea dobânzii (4.acordarea împrumutului: împrumuturi acordate filialelor = Conturi curente la bănci 8. Se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc1 (Rf) 20%. care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii. Să se înregistreze aceste operaţii în contabilitatea societăţii-mamă. Rezolvare: Rata de randament = Rf + p (Rm .000 389.

000 Rezolvare: Soluţia nu este corectă deoarece o tranzacţie cu proprietarii nu generează recunoaşterea unui venit în contabilitate.000 440./bucată. Potrivit cadrului conceptual al IASB veniturile sunt creşteri de avantaje economice viitoare în cursul perioadei contabile./bucată.000 600 400.000 240. în luna noiembrie. Rezolvare: Costul mediu ponderat: .000 u.m.800 900 400.000 700 400.000 u. Q Cost unitar Cost total mii u.000 u. (1. ./bucată.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.000 bucăţi x 400.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. încasată peste valoarea nominală a acţiunilor emise nu se recunoaşte ca venit. în concluzie.000-400)x400.000 04/11 400 400. în luna noiembrie.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.m.000 u.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi.000 1.000 30/11 800 400./buc.253 Este corectă această soluţie? Argumentaţi răspunsul. 30.m7bucată. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză): 400. suma de 20.m.000]+(500x410. (1.000 100 400. .000.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.m.000 280.000 u. care au ca rezultat o creştere a capitalurilor proprii.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi.000 u. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză): 400. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente.m.000 400.000 u./ bucată.m.m.000 205.000 1011 100.m. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .000 u. diferită de cea care provine din contribuţiile proprietarilor capitalului.000 400.000 u.000 31.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.545 u.m. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare.000.000 320. acest stoc este afectat de următoarele operaţii: . Q Cost unitar Cost total mii u. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat al perioadei precedente se prezintă astfel: Data Intrări Ieşiri Stoc Q Cost unitar Cost total mii u. .100 400.m./bucată). ci va afecta capitalurile proprii (se recunoaşte ca primă de emisiune). .000) = 404.000 u. 456 = % 120.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400.000 25/11 200 414. (1.000 40.000 160.m.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. .000 10/11 500 410.m. .000 758 20./bucată. .000 bucăţi x 400.calculat la 10 noiembrie: [(1.000 17/11 400 400. .000 160./bucată).m.000 360. 01/11 1.000 u.000 82.000-400)+ 500 253 .

000 bucăţi x 400.100 404.800 30/11 200 400.000 600 400.400 + 500 .000 04/11 400 400.m.400 271.000 205.m.000 500 410.000 400. (1. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipoteză): 400.800 200 400.646 u.m. (1.m.000 80.10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 410.000 444.000 80.400) + 200 Fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare se prezintă astfel: Data Intrări Ieşiri Stoc Q Cost unitar Cost total mii u.4 40.646 Cost total mii u.000 240.000 u. 01/11 1. în luna noiembrie./bucată).000 100 414.000 u. .m.5 365.000 160. Q Cost unitar Cost total mii u.000 10/11 500 410.000 82.981./buc.000 u.000 lei amortizabil degresiv în 6 ani este evaluat la sfârşitul anului 2008 (după 3 ani de utilizare) la valoarea justă de 6.000 205.000 41.545 25/11 200 414. . acest stoc este afectat de următoarele operaţii: .000 600 400./bucată.m.4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi./bucată.000 160.000 240.316.646 325.m.545 161.000 400.000 160.000 04/11 400 400.calculat la 25 noiembrie: [(1.m. Dacă se aplică metoda reevaluării valorii brute.30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. care vor fi efectele în situaţiile financiare? Rezolvare: Cota de amortizare lineară = 100/6 = 16.000 u.000 200 414.000 17/11 400 400. . Un echipament tehnic achiziţionat în anul 2006 la valoarea de 10.646 30/11 800 406.545]+(200x414.6 32.8 100 406.000 . Q Cost unitar 01/11 1.m.000 600 400.000 205.995.67% 254 .400 100 414.000 82.25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 414.000 205. Rezolvare: Fişa stocului în cazul în care se utilizează FIFO se prezintă astfel: Data Intrări Ieşiri Stoc Q Cost unitar Cost total mii u.000 240.664.000 500 410.254 .000 500 410.000 205.818 700 404.000 lei.000 500 410.181. Q Cost unitar Cost total mii u.000 82. .000) =406./bucată.000.17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi. Q Cost unitar Cost total mii u.000 10/11 500 410.000 400.000 25/11 200 414.m.545 17/11 400 404.000 200 400.000 u.m.000 80.800 900 406.5 283. Stocul mărfii M la 1 noiembrie era evaluat la 400. 400. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează metoda FIFO.m.000 41.000 205.000-400+500-400)x404.000 1.

obligaţie implicită deoarece politica anterioară a magazinului i-a făcut pe clienţi să spere că în caz de nemulţumire le va fi rambursată contravaloarea mărfurilor cumpărate.963 lei Coeficient de reevaluare = 6.037 lei Valoarea netă contabilă = 10.33% = 3.m.000 lei Valoarea recuperabilă = 9.213 în bilanţ echipamentul este prezentat la valoarea justă de 6. a fost reevaluat. La sfârşitul anului N valoarea recuperabilă este de 9.33% Amortizarea în anul 2006 = 10. în anul N+1. animalelor şi plantaţiilor 7.963 = 2. stabilindu-se o amortizare în sistem linear pe o perioadă de 8 ani. Rezolvare: • Există o obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment trecut: vânzarea produselor .000 u. La închiderea exerciţiului N.000 lei. se reestimează durata de viaţă rămasă la 3 ani.037 lei.000 u. Statisticile arată că anual sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 3% din cifra de afaceri.000 x 33.suplimentarea amortizării cumulate: 105 Rezerve din reevaluare = 2813 Amortizarea instalaţiilor. datorii contingente şi active contingente". Politica sa este cunoscută pe piaţă.000 x 2.7. Să se efectueze testul de depreciere a terenului şi să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".000 471. • Este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: contravaloarea mărfurilor returnate. Care sunt consecinţele asupra contului de profit şi pierdere în anul N şi în anul N+1? Rezolvare: Amortizarea în anul N-2 = 16. între timp (din N-1 până în prezent). cifra de afaceri a fost de 10.000 lei In anul N+1 societatea înregistrează o amortizare de 9.037 = 2. Un echipament tehnic este cumpărat în anul N-2 pentru 16.025 = 20. în anul N.m.250 . Un teren cumpărat în exerciţiul N-2 la un cost de 300.037 x 2.000 . Rezolvare: 255 .025 Valoarea brută după reevaluare = 10.000 lei. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.445 x 33. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de către clienţii nemulţumiţi.025 = 14.000 u.67% x 2 = 33.333 lei Amortizarea în anul 2007 = 6. valoarea recuperabilă a terenului este de 250. Să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane. rezultând o rezervă din reevaluare în capitalurile proprii de 3.000 u.m.000 u. mijloacelor de transport.222 lei Amortizarea în anul 2008 = 4.000 lei La sfârşitul anului N valoarea netă contabilă = 16. utilaje si instalaţii de lucru) = 105 Rezerve din reevaluare 10.000.6.000 .000 lei.000/2.250 lei Rezerva din reevaluare = 3. Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000 = 10.250 lei Amortizarea cumulată după reevaluare = 7.000 lei Se constată o depreciere de 1.000/8 = 2.000 lei 45.33% = 1.667 x 33.suplimentarea valorii brute: 2131 Echipamente tehnologice (maşini.m.482 lei Amortizarea cumulată = 7.000 = 300.000/3 = 3.255 Cota de amortizare degresivă = 16. • Este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate: 3% x 10. 264. la 350.m. chiar şi atunci când nu are obligaţia legală de a o face.000.037 lei . în exerciţiul N-1.33% = 2.

şi .000 u.m. N: Valoarea contabilă = 550.) < valoare justă (350.000 (se diminuează rezerva din reevaluare cu 150.000 u. a fost reevaluat.m. între timp (din N-2 până în prezent). C a) sfârşit N-1 reevaluare teren 50. % = 2111 100. Rezolvare: Valoarea contabilă = 400.000 (rezervă din reevaluare). Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.000 u.000 u. 105 50. 2111 = 105 50.m. valoarea recuperabilă a terenului este 180.m. Pierderea de valoare = 350.m.000 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor = Provizioane pentru deprecierea terenurilor 20. La închiderea exerciţiului N. în exerciţiul N-2.m. valoarea reală a terenului. b) sfârşit N valoare recuperabilă (250.000 u. Aceasta se înregistrează astfel: .000 u.000 u.000 u.180.) pierdere din depreciere 100. la 550.m.000 = 170.m. Rezolvare: Valoarea contabilă a terenului = 350. La închiderea exerciţiului N.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".m.m.m. este de 350.000. 350. Valoarea recuperabilă a terenului = 180.000 u.000 u. a fost reevaluat.000.000 u. în exerciţiul N-2.000 u.m..000 Cheltuieli cu deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 50.m.000 u.000 u.000 .000 u. Reevaluare pozitivă = 150. Să se efectueze testul de depreciere a terenului şi să se contabilizeze eventuala pierdere constatată în conformitate cu LAS 36.m.000 u.000 u. 50.m.000 21. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000.pe seama rezervei din reevaluare: 150. la 550.000 u.000. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 200.m.m.m.256 D Cost Dif poz Vjustă sf N-1 2111 300. 256 .m. 50. considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă. 6813 340. Valoarea recuperabilă = 350. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 cheltuială). a fost reevaluat în exerciţiul N-2 la 350. 100. Depreciere = 200.m.000 u.m.m. Un teren cumpărat în exerciţiul N-4 la un cost de 400.000 u.000 u.pe seama cheltuielilor: 20.m. Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 22.000.m. Valoarea justă = 550. rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.000 u. între timp (din N-2 până în prezent). 50.m.000 u.

000. în cazul de faţă. valoare reziduală nulă.m. estimarea duratei de viaţă utile este de 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Din casare rezultă materiale în valoare de 7. Amortizarea anuală pentru anul 2005 = 200. . Rezerve din reevaluare = Terenuri 130.000.000 u. Cheltuiala cu amortizarea anuală = 120. Durata de viaţă utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. / 5 ani = 40. Valoarea justă = 550. adică 2007.000 u.000 u.000 (se diminuează rezerva din reevaluare). Depreciere = 130.000 u.000 lei.000 u. Să se calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor". rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nicio modificare.m.m. Dar această informaţie se va utiliza pentru a contabiliza şi cheltuiala anului curent.000 u. Durata de viaţă utilă rămasă stabilită anterior = 8 ani.000 u.000 u. conform I AS 16.000 (rezervă din reevaluare).000 Alte venituri din exploatare 7.000 . 3.000 lei este casat în exerciţiul N+6.000. Prin urmare.înregistrarea materialelor recuperate: 302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 7.000 6583 Cheltuieli cu activele cedate 6. / 8 ani = 15.m.înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare: 6588 Alte cheltuieli din exploatare = 302 Materiale consumabile 2. Reevaluare pozitivă = 150. considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă. durata de viaţă utilă 5 ani. Valoarea recuperabilă = 420.000 Alte cheltuieli din exploatare 2. La închiderea exerciţiului N. Rezolvare: N-2: Valoarea contabilă = 400.scoaterea din gestiune a instalaţiei: % = 2131 Echipamente tehnologice 20.. valoarea reală a terenului. N: Valoarea contabilă = 550.000 257 . Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului? Rezolvare: . = 120.000 .000 u.000 u.000. cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 Impactul asupra contului de profit şi pierdere: Cheltuieli cu activele cedate 6.m. / 5 ani = 40.000 lei.257 între timp (din N-2 până în prezent).m. 259. Valoarea rămasă (netă contabilă) la 31 decembrie 2006 = 200. amortizarea aferentă anului 2007.m. Amortizarea anuală pentru anul 2006 = 200.000 2813 Amortizarea echipamentelor 14. la data de 1 ianuarie 2005.m. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.m. Un utilaj a fost achiziţionat la valoarea de 200. Rezolvare: 1.m. Calculaţi.000 314.000 u. Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de amortizare folosită este cea lineară. durata de viaţă utilă rămasă = 7 ani + 1 an (anul 2007) = 8 ani.m.80. 2. este de 420.

în condiţiile utilizării sistemului de restituire directă. preţul standard de 21.000 lei 381 20. cunoscând că preţul înscris în factură. este de 4. Utilizarea unor ambalaje de către un agent economic ocazionează efectuarea înregistrărilor pentru operaţiile ce se prezintă în continuare: a) recepţionarea ambalajelor.000 lei + TVA (19% x 20.000 lei preţ prestabilit. scade rezultatul cu 1. care suportă 50% din costuri: % = 303 21.000 lei 200.000 lei.000 lei = 3. b) repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile de 10% ca urmare a predării de ambalaje cu titlu gratuit către alte unităţi.800 lei Şi diferenţele de preţ: 303 = 308 1.10% x 4.000 lei şi TVA de 19%.000 în bilanţ: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei x 10% = 2.600 lei 4426 760 lei 388 400 lei b) Predarea ambalajelor cu titlu gratuit către alte unităţi şi repartizarea diferenţelor de preţ nefavorabile: 20.800 lei Cost standard = 21.000 lei b) Distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor. exclusiv TVA. Rezolvare: a) Achiziţia: Factura: • Preţ de cumpărare 20.000 lei.760 lei Cost standard = 4. în valoare totală de 20. fapt pentru care se facturează.000 lei % = 401 23. înregistrându-se totodată şi repartizarea diferenţelor de preţ aferente.000 lei 4282 10.000 lei 4426 3.000 lei.600 lei % = 401 4. c) reţinerea de ambalaje în stoc în valoare de 5. b) echipamentul este distribuit integral salariaţilor.000 lei) 3.000 lei.000 lei) 760 lei = Total factură 4.000 lei . care suportă 50% din costuri.000 lei de către un client.000 lei.258 Rezultat -1. Utilizându-se metoda inventarului permanent si preţul prestabilit ca preţ de evidenţă.000 lei + TVA (19% x 4.000 lei 258 .760 lei 381 3.000 lei 308 1.000 lei: 6582 = % 22.000 lei 603 10. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: • Preţ de cumpărare 4. 175.800 lei 303 20.800 lei = Total factură 23. să se înregistreze operaţiile: a) aprovizionarea cu echipament de lucru cunoscând: preţul facturat de furnizor de 20. cresc materialele consumabile cu 5. iar preţul total prestabilit aferent este cu 10% mai mic.

000 lei 6583 180.000 lei.000 lei. Vânzarea unui utilaj cu plata în rate ocazionează efectuarea şi înregistrarea operaţiilor de mai jos: a) facturarea activului vândut. în condiţiile încasării unui avans de 25% din preţul negociat de 200.000 lei x 25% = 50.000 lei x 19% = 45. c) scăderea din evidenţă a utilajului.000 lei NOTĂ: începând cu nr.000 lei: % = 2131 400.000 lei 4427 45.600 lei 7583 200. cu o dobândă totală de 40. 398.600 lei 472 40.000 lei TVA colectată = 240. 259 .000 lei 2813 220.259 388 2.600 lei 461 = % 285. amortizată în proporţie de 55%.000 x 19% = 950 lei 4426 = 401 950 lei 190. TVA 19%. b) încasarea prin virament a avansului acceptat de cumpărător.000 lei.000 lei c) Ambalaje reţinute pentru nevoile proprii: 381 = 409 5.000 lei x 55% = 220. întrebările şi studiile de caz nu mai sunt însoţite de rezolvări.000 lei Şi TVA: 5.000 lei c) Scoaterea din evidenţă a utilajului amortizat pentru 400. Cum se înregistrează în contabilitate aceste operaţii? Rezolvare: a) Factura: Avans = 200. a cărui valoare de intrare este de 400.000 lei b) Avansul: 5121 = 461 50. exclusiv TVA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful