1.

Comunicarea
1.1 Conceptul de comunicare Comunicarea este un proces care din unghiul tiin ei comunic rii dispune de patru componente fundamentale: un emi tor, un canal, informa ie i un receptor. Comunicarea este un ansamblu de ac iuni care au în comun transmiterea de informa ii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. între dou persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emi tor i receptor. A nu se confunda îns cu aparatele de comunica ie numite emi torul i receptorul de radio, care folosesc la comunica iile la distan = telecomunica ii. Termenul de « comunicare » este legat de existen a noastr ca oameni, mai apoi ca societate, fiindc fiin ele umane i comunicarea sunt interdependente. F r comunicare i limbaj noi ca fiin e ce interac ion m i rela ion m în cea mai mare parte, sau chiar în întregime prin actul comunic ri, existen a noastr pe p mânt ar fi inutil . Este un proces dinamic, aflat într-o permanent transformare. Societatea exist datorit comunic rii, ea înseamn comunitate i este v zut ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societ i. Comunicarea îmbrac forme variate i diverse, dintre care ne vom opri la comunicarea mediatizat i la comunicarea de mas , care este de fapt o form a comunic rii mediatizate, destinat unor mase mari de indivizi i poate avea o form subiectiv , care are ca scop manipularea opiniei publice, i forma obiectiv , care dore te simpla informare a persoanelor. Comunicarea în mas este o parte integrant a mass-mediei, concept relativ nou, care s-a dezvoltat în special în perioada postbelic , ca o consecin direct a apari iei noilor forme de transmitere a informa iilor, fie prin unde radiofonice, fie prin imagini pe micul ecran.

1.2 Teorii ale comunicarii: 1. Mass-media 2. Telecomunica iile 3. Informatica. Pentru mai bun în elegere a teoriilor comunic rii, rememor m punctele lor nodale i interferen ele: în secolul 15 - tipografia; în secolul 19 - inventarea telegrafului, revolu ia transporturilor; în secolul 20 - radioul, televiziunea, calculatorul.

constrângerile). informatica. pan la teleziunea personal . complicata misiune a transmiterii de mesaje. O linie final a contur rii i coexist rii celor trei teorii moderne ale comunicarii. telecomunicatia . la baz . vorbirea.. dezvoltat. Norbert Wiener. Fisher (care a definit informa ia ca o no iune clasic a statisticii matematice). 1. ingineri/tehnicieni/operatori. speciali ti în ramurilematematicii. teoriile influen elor selective (individuale. ra iune pentru care s-au elaborat/se elaboreaz de foruri interna ionale europene/transatlantice o serie de programe în sprijinul coordonarii i promov rii cercet rii în domeniul informa iei. în opinia unor speciali ti (Robert E. paradigma socializ rii (natura acesteia. interpreteaz .2. teoria glon ului magic. Intre epocile de început (semnele. 1. epocile de mijloc.Media. in coltul opus. scrisul. Pornind tot de la genez dar într-o viziune expres . dependente de sistemul mass-media. deplin cuprinz toare de etapele care au cristalizat. cu multe module fiecare. Cahn). Polirom) realizeaz un tur de for de mare p trundere în interiorul feno menului mediatic.1.1 Mass-media Sunt numeroase problemele care intr în unghiul de abordare a teoriilor despre mass-media. ne-o sugereaza Rémy Rieffel in spa iul unui triunghi la ale carui vârfuri plaseaz . evolutiv. Meln L.2 Telecomunica iile. cu ajutorul sistemelor automatice de calcul. tras turile de for ale comunic rii. i -a asumat. informa ia pe calculator va stapâni secolul 21. autorul unei lucr ri apreciate. in cuprinsul careia a definit entropia informa ional ). ale începutului tehnologic (proiec ii.E. Collegium. al stimul rii cererii de servicii de Informatii electronice. e constituit mai recent. sub forma de date. mass media-telecomunicatia i informatica. In spa iul interior al triunghiului sunt dispuse compo nentele de baz ale . de asta data.A. mass-media. Shannon (care a publicat lucrarea O teorie matematica a comunicatiei . camere obscure.3 Informatica Lapidar definit ca tiin a care se ocup cu studiul prelucr rii informa iei. Drumul str b tut de informatic a încrustat pe parcursul sau câteva nume de referin : R. a dobândit o semnifica ie major în lumea de azi impânz it tot mai mult de re elele de calculatoare. tiparul).ca i mass-media. sau codate electric. iar in varful triunghiului. film. exemplific reliefuril e mass-media pe firul celor mai controversate teorii: societatea de mas . O introducere in presa scrisa si vorbita . în stanga. limbajul. electronicii. comunicarea de masa. eviden iaz . Puternic catalizator al progresului. aleutiliz rilor si gratifica iilor). DeFleur si Sandra Ball-Rokeach. telegraf) si epoca noilor sisteme mass-media. pe care le sistematizeaz câ iva speciali ti. sociale. ale c rei trei p rti.2. 27). cit. în O istorie a comunic rii moderne . autorii descriu. fizicii. (cf. p. semnalele. al cre rii de re ele audiozuale transfrontaliere. înc înainte de Secolul Luminilor. dreapta jos. Omologii în profesie ai jurnalistilor/comunicatorilor sunt. în principal. in Teorii ale comunicarii de masa (1999. Acest al doilea mare tronson al comunicarii moderne.O imagine conving toare ne-oofer Patrice Flichy. C. jos.2. Cibernetica sau tiinta comenzii i comunic rii la fiin e i ma ini .

3 Modele ale comunic rii Un model permite s se interpreteze un ansamblu de fenomene prin intermediul unei structuri ce pune în eviden principalele elemente i rela iile care exist între aceste elemente. Ele reprezint doar o modalitate de a descrie realitatea i nu realitatea îns i. adaptat în 1948 a model de omuni are linear: Cine spune. fiind mai interesat de efe tele omuni rii de ât de în elesuri. analiza efectelor pentru a transmite mo tenirea social .sau multilateral . varia ia energiei unui sistem în func ie de for ele exercitate asupra acestui sistem etc. iar omuni area este întotdeauna bi. Ce? 3.comunic riimoderne. sateli ii. re elele cablate. iar informa ia a m sura matemati a on inutului mesajelor informa ia poate fi pe are le transmite «media». Exist modele ce arat structura. televizorul. calculatorul. prin e anal. ale c rorsemnificatii le tie/dore te/trebuie s le tie. 193 6. e. When. ci anume: ziarele. How?). Sublinierea pe are o fa e este transmis unilateral. u e efe te? /(Who says what to whom through whi h hannel with what effe t?. centralele telefonice. Cine ob ine? 2. Fenomenului schema elementelor procesului de comunicare. De unde se dedu e modifi ând un element al pro esului vom                                                                                                                                   . ui. The Stru ture and Fun tion of Communi ation in So iety. organiza ionale (a ordona) i predictive (a formula ipoteze). Cum? (Who Gets What. re elele informatice. În a est ontext. c r ile. Este un model linear are prive te omuni area a transmitere de mesaje.3. Când? 4. Harold Lasswell este primul are formuleaz o s hem informa ional unilateral : 1. Dintre numeroasele modele ale comunic rii amintim 1. Es arpit distinge între omuni are i informa ie. 1948). telematica. deocasetofonul. prin efe t în elegem o s himbare observabil i m surabil a st rii re eptorului e este produs de un element identifi abil din pro es.1 Modelul lui Lasswell R. A est model prive te omuni area a transmitere de mesaje i reprezint versiunea verbal a modelului Shannon & Weaver. agen iile de pres . radioul. faxul. cu care cititorul de azi este/dore te s fie în contact. 1. onsiderând omuni area a un pro es omplex fun ionând împreun u un anumit num r de aparate din are «media» este doar partea tehnologi . Func iile pe care modelul le are de îndeplinit sunt euristice (a explica). dar i modele ce pun eviden rela iile ce exist între diferitele componente ale sistemului i influen ele care le exercit unele asupra altora punerea în rela ie a componentelor societ ii. fiind posibil ca mai multe modele s in cont de acela i ansamblu de fenomene. apar inând celor trei domenii interferente.

este trimis de c tre emi tor. ar tându-se c informa ia este fie dat de la un individ A unui individ B. distrac ie (entertainment). transmiterea mo tenirii sociale.3. Comunicarea este conceput ca procesul ce permite men inerea simetriei rela iei între cele trei elemente.3. de comunicare i reprezentare. Cuvinte (simbol).comanda i modificarea efectului. iar X este un obiect din ambientul comun. 3. . sunt descrise de Ogden i Richards printr-un grafic: Ideea reprezent rii simbolice presupune urm toarea defini ie: 1. Lucruri (realit i de referin ). mesajul este element al circuitului comunica ional . punerea în rela ie a actorilor societ ii pentru a produce un r spuns fa de mediu. 1.3 Modelul Westley&Maclean Este inspirat de modelul lui Newcomb descrie procesul comunic rii interpersonale. Rolul lui C este de a opera selec ii între comunicatori. Dup Lasswell. mesajul este elementul unui proces de reprezentare . dezv luind tot ceea ce ar putea amenin a sau afecta sistemul de valori al unei comunit i sau al p r ilor care o compun. 2. circul printr-un canal i ajunge la receptor.3. 1. trimite la ea) Cele dou procese.2 Modelul lui Newcomb Porne te de la premiza dup care comunicarea între indivizii umani îndepline te func ia esen ial de a permite ca doi sau mai mul i interlocutori s men in orientarea simultan unii c tre ceilal i i c tre obiectele din mediul exterior A i B sunt indivizii. Dac teoria informa iei nu inea cont nici de sens. Acest element C are un rol de canal. Acestor func ii Lazarsfeld i Merton le vor ad uga i func ia de spectacol. procesul de comunicare îndepline te trei func ii principale în societate y y y supravegherea mediului. Ei au interpus un al patrulea element. fie este c utat de B la o surs A ce dispune de competen e specifice în raport cu nevoile lui B. ce reprezint activit ile de intermediar între A i B ale comunicatorului de mas . în favoarea acelora ale c ror mesaje sunt semnificative.4 Modelul Ogden & Richards Teoria informa iei a re inut i aten ia lingvi tilor în ceea ce prive te problema comunic rii umane. Idei (no iuni). nici de valoarea de utilitate a informa iei. ac ionând ca agent al comunicatorului i al publicului în acela i timp. Sistemul ABX este stabil la un moment dat. este intermediar între realitate i imaginea acestei realit i ( se refer la o realitate. modelul lingvistic se centreaz pe «dubla situa ie». este în echilibru. informa ional i simbolic a mesajului. 1. transmiterea informa iei i adaptarea.

cuvintelor cu ajutorul c rora gândim i comunic m cu ceilal i. mode a modului în care mesajele interac ioneaz cu oamenii pentru a produce în elesuri. psihicului. Din punct de vedere istoric. (e) Pre ul lor de vânzare este accesibil. în interac iunea cu receptorii. studiul comunic rii rezid în studiul textului i a culturii.Acest model d prioritate în analiza comunic rii: realit ilor. Mesajul este v zut ca o construc ie a semnelor care. iar metodele de analiz utilizate provin din interiorul semioticii. divertismentul. Interac iunea social este definit ca fiind ceea ce constituie individul ca membru al unei culturi specifice sau al unei societ i. ci ele rezult din diferen ele culturale dintre emi tor i receptor. Studiul sistematic al comunicarii a fost influen at de schimb rile tehno logice i sociale. Este un proces al (semnifica ii). mituri. 2. Ziarele moderne au o serie de caracteristici. (c) Au un suport comercial re elele de difuzare. Accentul nu mai este pus pe emi tor. coala semiotic influen eaz lingv istica i se autodefine te prin termenii de producere ai comunic rii. evolu ia mediilor moderne de comunicare începe odat cu inventarea tiparului de Guttenberg. ideilor. lucrurilor. descoperit de Marconi 1896/1897 iar anii 1925-1930 marcheaz apari ia televiziunii ca mijloc de informare în mas . limbajului. (d) Sunt receptate de un public larg. descoperirii semnifica iilor prin citit. care au fost sintetizate de F.1 Dezvoltarea teoriei informatiilor si a tehnologiilor asupra comunicarii Elementul decisiv în dezvoltarea teoriei informa iilor i a tehnologiilor asupra comunicarii l-a constituit trecerea comunic rii de la formele de comunicare public i comunicare interpersonala la forma comunicarii de mas i la apari ia mijloacelor de comunicare în mas mass-media în a doua jum tate a secolului XIX. Informa ia 2. produc semnifica ii. coala semiotic consider comunicarea ca fiind producere i schimb de sens Obiectul s u de cercetare îl reprezint studiul formelor sociale care func ioneaz ca un limbaj sistem de înrudire. dar abia în secolul XVII apar primele ziare tip rite regulat. (b) Vizeaz mai multe obiective informa ia. ci pe text i felul în care acesta este în eles. Balle astfel: (a) Au o apari ie regulat . Pentru aceast coal . La începutul secolului XX comunicarea a fost studiat în scopul g sirii mijloacelor pentru a m rii influen a politic a ziarelor si a m sura consecin ele morale i sociale ale . cititorul introducând aspecte ale propriei experien e culturale în descifrarea semnelor i codurilor ce alc tuiesc textul . gândirii. La sfârsitul secolului XIX începutul secolului XX apare radioul. Datorit perfec ion rii tiparului i organiz rii po tei (ca serviciu permanent) apare o inova ie atât în suportul tehnologic (posibilitatea transmiterii informa iei regulat) cât i în plan social (o institu ie specializat în comunicarea de mas ) . publicul. Efectele diferite fa de inten ia comunica ional nu sunt v zute ca e ecuri.

trebuie s ating urmatoarele calita i y Vitez stabile te timpul necesar unei informa ii pentru a parcurge drumul de la emi tor la receptor. determinând ritmicitatea informa iilor. memorarea sau tratarea informa iei.3 Calitatea informa iei Deoarece informa ia constituie obiectul principal al comunic rii. natura. mai important chiar decât cele clasice (munca.Dezvoltarea activit ilor sociale. sunt poten ial nelimitate. care au ca obiect transmiterea. Pertinen presupune calitatea informa iei de a oferi r spunsuri într -o situa ie dat . gradul de preg tire a personalului. 2. pân în momentul transpunerii în ac iune a deciziilor luate pe baza acestora. modalit ile de stocare etc. Actualitate reprezint capacitatea informa iei de a prezenta evenimente recente. a generat o diversificare far precedent a . în timp ce în anii 50 analiza comunic rii a fost ghidat mai ales de preocup ri practice si a fost influen at de dezvoltarea informaticii. astfel încât se vorbe te de societatea informa ional care poate fi identificabil prin caracteristici proprii. semnifica ie.4 Clasificarea informa iei Informa ia este fundamentat pe date care au dobândit. au o rat de cre tere extrem de rapid .2 Caracteristicile informa iei În orice domeniu de activitate. capitalul).Informa iile. ob inerea unor informa ii relevante i actuale influen eaz pozitiv deciziile adoptate de c tre organiza ii. 2. Fiabilitate reprezint capacitatea informa iei de a asigura o imagine real i sigur a unui eveniment/obiect. scop sau utilitate. informa ia fiind considerat a patra resurs . prin prelucrare (procesare). fiind generate prin procese de cunoa tere i inovare. Vârst se exprim prin durata din momentul colect rii informa iilor. y Frecven reprezint num rul de informa ii de acela i tip într -o unitate de timp.. a matematicii i ciberneticii. Inteligibilitate presupune proprietatea unei informa ii de a fi perceput de c tre utilizatori. 2. se dezvolt în mod pro gresiv i cumulativ. y y y y y y Accesibilitate depinde de mijloacele de comunicare. ca resurse. ele se multiplic prin diseminare . În anii 80 concep tul de informa ie se aplic la nivel general.filmului si radioului (apoi ale televiziunii).

y secvente video de natura animata sau film.naturii informa iilor. documentele realizate cu ajutorul mesei de desen (plotter). o evaluare cantitativ . control gramatical si semantic al cuvintelor. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezent rii. y secvente audio generate de vocea umana. fie pornind de la fenomenul real. Clasificarea informatiei dupa forma sa: y Forma analogic a informa iei const în reprezentarea fenomenelor fizice. sunete i imagini în mi care a a cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. imagini fixe. documentele informatice obtinute la imprimanta. concomitent cu cre terea exponen ial a volumului acesteia. cuvinte si caractere. insotite de cele mai multe ori de informatie sonora: voce sau sunet.  suporturi cu lectura optica: discurile optice a caror informatie este citita optic cu dispozitive lasser. alfanumerice. destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare si tehnoredactare a textelor. desene schite tehnice etc. alfabetice. paragrafe. Se impune astfel clasificarea informa iei atât dup forma sa cât i dup natura si suportul utilizat.  suporturi transparente realizate din pelicula fotografica. y Forma digital a informa iei se realizeaz . în ambele cazuri avand loc o codificare numeric . microfilm etc. instrumente muzicale sau sintetizoare electronice de voce si acustice. y documente grafice ce pot contine reprezentari grafice. fie de la forma analogic a acestuia. caseta magnetica. y Informa ie aflat pe suporturi grafice:  suporturi opace realizate din hartie. tiparirea lor la imprimanta sau la dispozitivul de realizare desene (plotter) etc. Clasificarea informatiei dupa natura sa: y date: numerice. discul magnetic. si care pot fi vizualizate prin afisare pe monitorul calculatorului. fraze. cum sunt: documentele clasice. cartela magnetica etc. punerii in forma si apoi in pagina a textului redactat. far a fi necesar o conversie sau codificare a acestora înainte de transmiterea sau memorarea pe suporturile tehnice de informa ii. discul flexibil. Clasificarea informa iei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat y Informa ie aflat pe suporturi tehnice:  suporturi magnetice: banda magnetica. . fenomene din realitate. y texte organizate sub forma de documente. pelicula film. Pe suportul tehnic informa ia se prezinta ca o succesiune de valori binare (0 si 1) ordonate dupa un sistem de regul i (cod) si prin urmare introdus î n sistemul de calcul se transmite i se memoreaz direct. pagini de texte.

îmbog irea permanent a propriei culturi cu elemente din alte culturi. impun direc ii de restructurare i a realit ii educa ionale ce vizeaz alinierea obiectivelor instructiv-educative la cerin ele concrete ale societ ii supertehnologizate. num rul utilizatorilor fiind în continu cre tere. În evolu ia c tre societatea bazat pe cunoa tere (fig. Internet -ul a devenit. Astfel. preg tirea pentru activit i la distan bazate pe tehnologiile informatice i de comunica ii teleactivit i. evolu ia civiliza iei umane a cunoscut o nou etap . dar mai ales profunzimea acestor schimb ri. în care informa ia de ine un loc primordial.2. y dezvoltarea componentelor hardware. la nivel mondial prin: y dezvoltarea infrastructurilor de comunica ii. dup apari ie tehnologiile având o difuzare universal . y dezvoltarea abilit ilor individuale în utilizarea i valorificarea informa iei. y implementarea unor instrumente software adecvate. fiind considerat un mare succes atât tehnologic cât mai ales social. facilitând astfel accesul la informa ie pentru to i membrii societ ii. care presupune în prealabil o bun educa ie. calificarea profesional pentru o pia global a for ei de munc . În condi iile accentu rii . 3). Fenomenele de continu cre tere a puterii de prelucrare i de diminuare sistematic a dimensiunii i pre urilor calculatoarelor conduc la generalizarea utiliz rii noilor tehnologii informa ionale. Dinamica accelerat a schimb rilor sociale. principalul mediu de informare i comunicare. prin serviciul World Wide Web. y y y y formarea sub îndrumarea unui profesor aflat la mii de kilometri distan . Dezvoltarea societ ii informa ionale s-a concretizat. cunoscut sub numele de societatea informa ional sau societatea bazat pe informa ie. y crearea de con inut digital. Internetul devine o resurs interna ional i o pia interna ional în acela i timp. progresul tehnologiilor digitale se manifest în domeniul educa ional prin: y documentarea într-o bibliotec virtual r spândit în toat lumea. Societatea informa ional presupune folosirea intensiv a tehnologiilor informatice i de comunica ii în toate sferele activit ii i existen ei umane. cu impact economic i social semnificativ . Considerat vector esen ial al societ ii informa ionale. dar i factor determinant al globaliz rii. calitativ superioar . Impactul tehnologiilor asupra societ ii umane î i are originea în caracterul lor apatrid.5 Principalul mediu de informare i comunicare Expansiunea Internetului este o consecin direct a impactului utiliz rii sale asupra societ ii. În contextul interna ionaliz rii organiza iilor i globaliz rii pie elor. un factor decisiv îl reprezint preg tirea profesional .

Polirom. Polirom. Jean-Claude. Humanitas. p.. Comunicarea. p. Noile tehnologii educa ionale sunt o consecin direct atât a evolu iei metodelor psihopedagogice din educa ie. capacitate de comunicare etc. Bougnoux. Metoda didactic impus de societatea informa ional este instruirea asistat de calculator care valorific principiile instruirii programate (fig. J. 2000.25 29 (1).Bucure ti. Ed. Editura Algos. la informa ii multimedia interactive în timp real prin intermediul Internet -ului. p. multimedia. calit ile profesionale trebuie dublate abilit i personale precum: echilibru.W. tiin a comunic rii. 2000 p. 1995. Societatea tiin i Tehnic S.7 28. Daniel. O. p.22 -31 (2) 2. 38 43. Dinu. Bibliografie 1. 208 246 (3). 2000. Noomen. 2002.. 23 35 (3). 77 94 (1). J. toleran . la programele de înv are prin televizor (transmisie direct sau înregistrare video). sim ul r spunderii. 5. 313 347 4. . Scholten.. Mijloacele didactice s-au diversificat de-a lungul timpului: de la suportul de curs tip rit. tehnologii de comunica ie). Bucure ti. cât i a noilor tehnologii IT&C (teh nologii Web.A. Introducere în tiin ele comunic rii. Comunicarea. Psihologia comunic rii.111 121 (8) 3. Stanton.. Nicki. G. Astfel apare evident necesitatea dezvolt rii tehnologiilor i standardelor educa ionale care s contribuie la eficientizarea procesului de înv mânt. 4) în contextul noilor tehnologii informatice i d e comunica ii. Abric.1-16 (3+4). Beneficiul esen ial al unei societ i educate rezid în capacitatea sa de alegere a drumului c tre pr ogres i bun stare. Mihai. Van Cuilenburg.muncii în echip .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful