Permanenta si dainuirea spirituala a neamului in viziunea realista a lui Ion Druta

Moto: Cît tr im pe-acest p mînt Mai avem un lucru sf nt, O cîmpie, un sat natal, O clopotni pe deal.
Scriitorul Ion Druta, mare creator de metafore si simboluri nemaintilnite, care datorita originalitatii lor, de multe ori nu pot si traduse in alte limbi ale lumii, a devenit el insusi persoana care s-a invrednicit de cele mai alese figuri de stil.Pornind de la celebrul indemn al maestrului ² ÅSa traiasca pasarile tineretii noastre!µ vom spune ca toti cei 80 de ani a lui Druta se calatoresc ca pasarile in zboruri nesfirsite catre stele, configurind impetuos o epoca- epoca lui Ion Druta. Adinc moralizator i interesant construit opera dru ian , e o oglind reflectoare acelor mai înalte sim eminte caracteristice poporului roman. Daca ar fi sa stabilim cuvintelecheie ale intregii opere drutiene, ele ar fi cu vadita inarcatura biblica: bunatate, dragoste, omenie, lumina, credinta, demnitate, adevar, frumos, sfint, traditie, dor de tot ce e stramosesc, curaj, rezistenta, vredniecie... Toate aceste cuvinte caracterizeaza poprul roman. ÅPovestea furniciiµ e o capodopera printre basmele pentru copii. Valeriu Cristea afirma ca Å Ca sa creezi literatura, pentru un mare talent, si o furnica e de ajunsµ. Vasile Coroban ne talmaceste astfel acest splendit Åapologµ: ÅApologul Povestea furnicii e incarcat de un deosebit sens, deoarece, I.Druta porneste de la imaginile vii ale realitatii pentru a ajunge la ideea, aceasta din urma fiind incorporata in obiecte si gesturi. Efortul furnicii de a duce la furnicarul sau o coaja de rasarita, in timp ce semenele ei se ascund de ploaie, capata semnificatia de simbol al muncii generoase, care nu tine seama de primejdii si greutatiµ Desincronizarea de traditie si de valorile spirituale inseamna ruperea de fundamentul sensibilitatii nationale, de matricea sufletului etnic. Scriitorul vine sa ne aproprie de sufletul pamintului si a neamului, sa puna in lumina adevarului permanenta tema a raportului dintre generatii, a atitudinii fata de lucrurile simple si sanatoase, care se cheama traditie. Pasarile tineretii noastre e o piesa plina de mult adevar omenesc, dar si de durere, Åplinsul interiorµ fiind o alta marca a originalitatii lui Druta. Valorile prezentului sunt confruntatea cu reperele traditiei. Cocostircii reprezinta viata rurala pasnica si cuminte, legatura omului cu pamintul care l-a nascut si l-a crescut, fara cocstirci satul e mai sarac si mai banal, mai lipsit de poezie si asa cum crede Rura, mai fara suflet. Ciocirliile refiefeaza setea de zbor, visul si aspiratia spre inaltimile imaginabile ale spiritului. Aceste pasarile confirma individualitatea ambilor eroi, le particularizeaza firea. Inteligenta analitica si cea sintetica a scriitorului i-a permis sa vada si sa evoce conflictul dintre bine si bine, un bine inteles, trait.

facerea de bine si iertarea. dupa cum sfinte sunt pamintul. E poate visul cel mai tulburator. permanenta. Horia.µ In opera drutiana taranul e o spiritualitate dar nu structura sociala. nici turma fara elµ . Åacea rinduiala a pamintuluiµ.µ In rascolitoarea carte de amintiri Horodiste autorul suprapune chipul mamei si imaginea satului natal. dragoste de pamint. Rareori.fiind. iarba frumoasa ca matasa. Drama ÅCasa mareaµ este mai mult decit un simbol. totodata. inspirata de capodopera populara. cit o vocatie.siguranta. Druta profileaza tragismul existential al unei epoci unde sint profanate cele mai sacre valori. si atunci cind s-a stins mama. neamul.µ. Secretul dainuirii personajului drutian consta nu atit in resemnare. nu va mai putea nici el fara turma. omul cauta cu coada ochiului in jur ca nu cumva sa-l calce cineva pe ce are el mai sfint. punind pe foc. si lumina acelei vetre tot flutura si flutura chipui ei ingindurat. dragostea de adevar si frumos. Asta-i totul. si cel care a luat toiagul. conversiunea valorilor materiale in valori spirituale-e imposibila. Calin Ababii. cit mai ales. Dramele lui Druta redau eroi de inalta moralitate si demnitatea umana ce reprezinta lucrurile cele mai sfinte. Demnitatea e ca si cum ai duce o farfurie cu apa pe un virf de deget. Era singurul loc verde in tot cimitirulµ Prin modernizarea fabulei mitice si prin numeroasele implicatii cu realitatea sociala a satului postbelic. dar esentialul e sa aiba in suflet Åpasareaµ fara de care. matura Ruta. tradat. o creatie profund originala.zamislite de veacuri in tezaurul spiritualitatii populare. iarba marunta. cind o visez. ea fiind un mit poetic personal µ Casa marea e o modalitate esentiala de a te implini ca om. traditiei. se incadreaza in spatiul mitic al acestor valori prin respectarea datinii. Scriitorul afirma ca Å pastoritul nu e o indeletnicire. prin promovarea unei spiritualitati ce aprofundeaza ideea de Åfrumos si sfintµ. Matusa Ruta si Pavel sunt tarani nu doar prin preocuparile lor. puritate.Druta poarta amprenta unei mentalitati profund populare.µo patura de iarba deasa. dar niciodata invins Å singuraticul din virful dealuluiµ aspira spre o solutie existentiala in stare sa depaseasca conditia tragicului. sub povara nesfirsitelor griji ale casei. oamneii ajung sa inteleaga adevaratul rost si sens al vietii pe diferite cai. un destin.µ Creatia lui I. o vad stind pe un scaunas josut.Onache Carabus. deportat. Å Din tot ce are omul mai frumos pe lume.. indemnind turma in urma lui. plina si bogata anume prin multitudinea si varietatea drumurilor si individualitatilor umane. cum se ridica copacel.. la gura vetrei. De mic copil. Toiagul Pastoriei e o Miorita a lui Druta. s-au stins toate sub acoperisul cela de paie. simbolizind temelia pe care se inalta prezentul si viitorul neamului Å Si iara ma intorc cu gindul la mama. eu as pune pe locul intii demnitatea. dar si prin judecata si simntire. pasari pe care doar omul de la brazda le poate intelege.Prin operele sale scriitorul ne reda ca Åviata e cu adevarat. Atita esti om cit e plina farfurie. pentru ca lumina acelei vetre si chipui mamei formau un tot intreg al vietii noastre. Vindut. Cele mai reprezentative personaje drutiene. Iarba rasarita pe mormint la final exprima ideea de dainuire. Este ca si Åsaniaµ lui mos Mihail Åun . o cruce pentru toata viata. Pentru pastor vechile obiceiuri reprezinta statornicie..

Mihai Cimpoi spune ca ÅCasa marea nu e decit oglinda sufletului frumosµ In conceptia drutiana componentul spiritual e de durata si domina evident asupra celui material si efemer. constituie una din marturiile si garantiile importante ale raminerii noastre in memorie si in istorie. Sufletul neamnului nostru raspunde de fiecare data cind il cheama Doina. adica sfera mai inalta a visului. exilului. invaluita de taina si mister. Sentimentul dezradacinarii. pastreaza pentru zile mari. daca ele afecteaza si diminueaza valorile moral sprituale. In creatia lui Ion Druta e dezvaluita intreaga evolutie a omului ca speciea a regnului biologic. fie el din cimpie sau de la munte. prin cele sase gaurele de fluier. pastreaza pentru zile negre cite un cintec care face sa tresalte inima intregului neam. Prezentul nu poate fi fara valorile trecutului. Personajele drutiene vor reprezenta si vor transmite generatiilor viitoare imaginea acestui mult patimit si mult adorat pamint basarabean. de reintoarcere la modelul initial. Prin aceasta se explica oroarea fata de putere. reintoarcerii revine in repetate rinduri. . Acesta imagine drutiana a istoriei si a sufletului nostru.Poetul din drama Doina reflecteazaµ Orice popor. Din acel fundac de imasuri. coboara neamul nostru prin pustietati si nedreptati. ideal persista. a dorintei de realizare ideala.mare lucruµ. de progresul tehnicostiintific. creata prin forta magica si vesnica a cuvintului purificat si incarcat de rod. dar si ca faptura a spritului uman. fata de bunurile materiale. Setea de revenire. prin minuni ceresti si fel de fel de vremuri greleµ. deschise de gura focului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful