AMENOREE

Absenta menstruatiilor. Amenoreea este normala in timpul sarcinii si al secretiei de lapte matern, ca
si dupa menopauza. In definirea amenoreei se disting doua grupe cu semnificatie patologica:
- amenoree primara: absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. Cauze:
absenta uterului sau ovarelor, unele boli genetice sau dezechilibre hormonale.
- amenoree secundara: survine dupa o perioada de menstruatii normale. Cauze diverse: dereglari
hipotalamo-hipofizare, boli endocrine (mixedem, bolile Basedow-Graves, Addison, Cushing,
acromegalie), afectiuni ovariene sau uterine, boli generale (TBC, anemie, diabet), boli psihice, etc.

ECZEMA

Afectiune cutanata alergica, acuta sau cronica, caracterizata prin zone rosii suprainaltate de mici
vezicule lichidiene deosebit de pruriginoase.

Tipuri - Dupa cauza lor se disting trei tipuri principale de eczema, care pot, fiecare dintre ele, sa
imbrace o forma acuta sau cronica.
- Eczema alergica de contact sau dermita de conlact survine cu ocazia contactelor repetate cu o
substanta alergica (nichel, cauciuc, detergenti, unele substante medicamentoase etc.). Unii subiecti,
cel mai des adultii, ajung astfel sa faca un puseu de eczema la fiecare nou contact.
- Eczema atopica, numita, de asemenea, eczema constitutionala sau dermatita atopica, afecteaza
subiectii atinsi de atopie, adica predispusi ereditar la alergii. Ea este foarte frecventa la sugar.
Simptomele si puseele sunt declansate, in principal, de catre pneumalergene (praf de casa, animale
microscopice ca acarienii, polenuri) sau de catre alte alergene prezente in unele alimente: lapte, oua,
soia etc.
- Eczema prin sensibilizare interna este cauzata de prezenta unui focar infectios care declanseaza un
fel de alergie cu manifestari la nivelul pielii.
Se poate intampla ca o afectiune cutanata (psoriazis) sa aiba leziuni asemanatoare celor provocate de
eczema; aceasta complicatie este datorata cel mai des aplicarii de medicamente alergizante.

Simptome si semne - Dupa cum este acuta sau cronica, eczema imbraca forme foarte diferite.
Eczema acuta se manifesta prin aparitia de placi de un rosu aprins prost delimitate, pruriginoase;
apoi apar vezicule (basici minuscule) care in continuare se rup, provocand o scurgere; in sfarsit, se
formeaza cruste mai mult sau mai putin groase, care cad dupa una-doua saptamani si lasa cicatrice
de culoare roz.
Eczemele cronice, mai variate, se clasifica in trei categorii principale:
- formele uscate, care se traduc prin placarde rosii si cu cruste, prost delimitate, cu o descuamare
cand fina, cand in lambouri mari;
- formele lichenifiate, care se caracterizeaza prin plaje de piele groasa si de culoare violet-purpuriu,
parcurse de santuri cu desen cu romburi;
- formele dishidrozice, care se traduc prin aparitia de vezicule pe fetele laterale ale degetelor; acestea
pot sa se rupa si sa formeze cruste sau fisuri, in particular pe palme si pe suprafete le plantare.

Tratament - Tratamentul este, in primul rand, cel al cauzei, atunci cand aceasta este posibil. Doar
suprimarea contactului cu alergenul vindeca eczemele de contact, dar acesta este dificil de realizat in
practica. In caz de eczema atopica, suprimarea pneumalergenelor (acarienii) este uneori posibila, ca
si cea a alergenelor alimentare. In sfarsit, o desensibilizare (injectii repetate cu alergene in doze
foarte mici) poate fi intreprinsa in unele cazuri de eczema atopica. In caz de eczema prin
sensibilizare interna, antibioticele vindeca definitiv atat infectia, cat si eczema. Alte tratamente
vizeaza suprimarea sau atenuare a simptomelor locale sau generale. Tratamentele locale implica
antiseptice (mai ales in eczema acuta) si dermocorticosteroizii (mai ales in eczema cronica).
Tratamentul general consta in administrarea orala de antihistaminice cu scopul de a calma

1
mancarimile. Ingrijirea psihologica, schimbarea climatului ca si curele termale constituie tot atatea
ajutoare de avut in vedere in tratamentul eczemei, mai ales cand ea este cronica.
Prevenirea eczemei atopice consta in evitarea la toti copiii, dar mai ales in caz de precedente
familiale, a contactelor precoce si repetate cu alergenele potentiale Acesta constituie unul din
motivele pentru care se recomanda actualmente diversificarea progresiva a alimentatiei sugarului.

CEFALEE
Orice durere de cap, indiferent de cauza ei. Cefaleele, numite de obicei dureri de cap, sunt localizate
pe bolta craniana. Evolutia lor este foarte variabila, de la cateva ore la cateva zile, accesele putand sa
se repete timp de mai multi ani.

Tipuri de cefalee - Clasic, se disting trei tipuri de cefalee:

- cefaleele psihogene, foarte frecvente, sunt consecinta unei oboseli, a unor tulburari psihologice
benigne (anxietate, stres), chiar si a unei veritabile depresiuni. Tensiunea psihica poate provoca o
contractie exagerata a muschilor cefei, cu iradierea durerii spre cap. Cefaleele psihogene sunt
permanente si pot obliga o incetinire moderata a activitatilor individului. Evolutia lor este cronica.
- migrenele afecteaza aproximativ 5-10% din populatia globului. Cauza lor primitiva este
necunoscuta, dar se stie ca are loc o constrictie urmata de o dilatare a anumitor artere ale capului si
ca exista adesea un teren familial. In general, durerea este intensa, pulsatila, localizata la jumatate
din craniu, asociata cu tulburari digestive (senzatie de greata, voma), exacerbata de lumina, zgomot,
activitate fizica. Evolutia este cronica si paroxistica: se observa crize de frecventa foarte variabila
(de la una pe an la cateva pe luna), durand intre doua ore si cateva zile.
- cefaleele simptomatice nu constituie ele in sine o boala, dar sunt simptomul unei afectiuni
organice, in special a bolii Horton, a unor afectiuni oculare (glaucom, tulburari de vedere),
otorinolaringologice (sinuzita, otita), dentare sau reumatologice (artroza cervicala). Ele sunt uneori
declansate de hipertensiunea arteriala, intoxicatia cu carbon, unele medicamente (vasodilatatoarele),
febra. O cefalee simptomatica poate, de asemenea, sa fie consecinta unei hemoragii meningeene, a
unei meningite, a unor tumori cerebrale, care, stanjenind circulatia lichidului cefalorahidian,
declanseaza in amonte hipertensiune intracraniana, a unui hematom cerebral posttraumatic sau a
unui anevrism cerebral. In caz de hipertensiune intracraniana, cefaleea predomina la sfarsitul noptii
sau la trezire.

Tratament – In afara eradicarii eventualei cauze si a folosirii unor mijloace specifice (medicamente
antimigrenoase daca este vorba de o migrena), tratamentul este cel al durerii in general; el face apel
la analgezicele uzuale ca de exemplu paracetamol. Unele masuri calmeaza uneori durerea: pacientul
poate sa se intinda in pozitia culcat, sa evite factorii agravanti (camera zgomotoasa, prost aerisita),
sa-si intinda sau sa-si maseze muschii umerilor, gatului, fetei si pielii capului si, atunci cand este
posibil, sa doarma cateva ore.

COLITA SPASTICA
Sindromul de intestin iritabil mai este cunoscut si sub denumirea de colon spastic, colon iritabil sau
colita spastica. Acesta nu trebuie confundat cu  afectiunile inflamatoare ale intestinelor cum este
boala Crohn sau colita ulcerativa, care sunt afectiuni grave iar uneori necesita inlaturarea unei parti
foarte mici din intestin.  

Sindromul de colon iritabil nu este chiar o afectiune si nimeni nu i-a descoperit cauzele, drept
urmare nici tratament nu exista. Este denumit sindrom, deoarece presupune mai multe simptome, si
este diagnoticat prin eliminarea altor afectiuni.

Aceasta afectiune adesea apare la femei si mai putin in cazul barbatilor, si de obicei apare in jurul
varstei de 20 de ani.

2
Simptomele variaza in functie de fiecare persoana, astfel, pot aparea dureri in partea inferioara a
abdomenului, balonare, gaze la stomac, contipatie care alterneaza cu diaree sau senzatia ca
intestinele nu se golesc nicodata

DISPAREUNIA
Dispareunia se manifesta prin aparitia unor dureri permanente sau intermitente in timpul actului
sexual. Durerea poate fi superficiala, afectand vulva si deschiderea vaginului, sau profunda.
Dispareunia poate surveni atat in timpul cat si imediat dupa contactul sexual.

Dispareunia poate fi de origine psihologica sau organica. La barbati, diagnosticul de dispareunie este
rar, iar dispareunia are in general cauze fizice.

PSORIAZISUL

Psoriazisul este o boala dermatologica cronica care determina o crestere rapida exagerata a celulelor
pielii, avand ca rezultat aparitia unor placi tegumentare ingrosate (hipercheratozice), albicioase.
Aceste leziuni pot varia ca dimensiuni si au o localizare preponderent la nivelul genunchilor,
coatelor, scalpului, mainilor, picioarelor si regiunii sacrale (partea inferioara a spatelui). Psoriazisul
este mai frecvent in randul adultilor, dar poate aparea si in randul copiilor si adolescentilor.

In mod normal, celulele tegumentului cresc si se matureaza gradat, pe parcursul unui ciclu de 28 de
zile (turn-over celular), urmand ca apoi sa fie inlocuite de alte celule tinere. Celulele imbatranite din
straturile superficiale a pieleii sunt inlocuite treptat cu alte celule noi din straturile profunde. Celulele
straturilor superficiale mor si se desprind treptat odata cu desfasurarea activitatilor zilnice (baie,
purtarea hainelor). In psoriazis, celulele nu se matureaza suficient, insa migreaza rapid spre straturile
superficiale ale pielii (in 3-6 zile) si formeaza la acest nivel leziuni caracteristice bolii (placile
hipercheratozice).

RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA

Rectocolita ulcerohemoragica este o boala inflamatorie nespecifica, cu caracter ulcerativ-purulent,

localizata de preferinta în regiunea rectosigmoidiana, dar care poate sa cuprinda colonul în
întregime. Rectocolita ulceroasa este cunoscuta si sub alte denumiri: colita ulceroasa, rectocolita
ulcerohemoragica, rectocolita ulceroasa grava. Vârsta la care apare cel mai frecvent se situeaza între
24 - 45 de ani, dar poate sa sur-vina si înainte de 20 sau peste 50 de ani. Apare în aceeasi masura la
ambele sexe.

Etiopatogenie
Etiopatogenia rectocolitei ulceroase este înca necunoscuta. S-au facut numeroase studii, dar
încercarile de a-i gasi o etiologie bacteriana, alergica, imunitara sau enzimatica au ramas
neconfirmate. Intereseaza cu precadere populatia tarilor dezvoltate economic

DISPNEE

3
Jena respiratorie resimtita de catre un bolnav, constatata sau nu de catre medic. O dispnee poate fi de
origine bronhopulmonara, otorinolaringologica, neurologica, metabolica sau cardiaca. Printre
cauzele bronhopulmonare se gasesc afectiunile bronsice (astm, bronsita cronica, prezenta unui corp
strain sau a unei tumori pe bronhii), tulburarile pulmonare (edem acut, infectie sau tumora a
plamanului, embolie pulmonara), anomalii ale pleurei (pleurezie, pneumotorax) sau ale custii
toracice (scolioza grava) jenand miscarile plamanului. Cauzele otorinolaringologice sunt mai ales
laringitele la copil, tumori le laringelui la adult. Cauzele neurologice sunt, in principal, coma si unele
boli ale sistemului nervos. Printre cauzele metabolice, poate fi vorba de o diminuare a oxigenarii
tesuturilor, ca in cursul hemoragiilor. In sfarsit, dispneea traduce uneori o afectare cardiaca,
indeosebi o insuficienta cardiaca.

NEURASTENIA

Neurastenia este o nevroza astenica, astenie nervoasa, tulburare ce se manifesta printr-o oboseala
accentuata a sistemului nervos central.

Orice efort fizic sau intelectual epuizeaza bolnavul, acesta devine mai iritabil (se supara foarte
repede), mai emotiv (plange cu usurinta), are dureri surde si continue de cap, iar somnul nu-l
odihneste.

Boala se datoreaza unei supraincordari a activitatii psihice a acestuia (de multe ori cauzate de diferite
traume psihice = suparari).

Este o boala care tratata la timp duce la vindecare (odihna, sedative, cresterea increderii bolnavului
in fortele sale).

VAGINISM
Afectiune caracterizata printr-o contractura spasmodica involuntara a muschilor vaginali si
perivaginali in momentul penetrari penisului in vagin, astfel incat penetrarea devine imposibila sau
dureroasa.
Exista vaginism primar, in care tulburarea se produce de la primul contact sexual si vaginism
secundar, cel care apare dupa un interval de relatii sexuale satisfacatoare. Vaginismul, spre deosebire
de dispareunie (durerea legata de penetrare), exista aproape intotdeauna la primele tentative de raport
sexual. Vaginismul poate fi legat de o boala organica (inflamatie, infectie, malpozitie a organelor
genitale, prezenta unui himen rezistent) sau de o tulburare psihologica (nastere dificila, preludiu
insuficient, violenta sau stangacie a partenerului, absenta dorintei, viol).

BOALA CORONARIANA

Incapacitate a arterelor coronare de a furniza aportul de sange oxigenat corespunzator necesitatilor

inimii. Aceasta lipsa de adaptare intre nevoile si aporturile in sange oxigenat poate rezulta din doua
mecanisme diferite O insuficienta coronariana primara (de cauza necunoscuta) se traduce printr-o
scadere a debitului sangvin in arterele coronare. O insuficienta coronariana secundara (a carei cauza
este cunoscuta) corespunde unei cresteri in nevoile de oxigen, in cursul unui efort fizic de exemplu,
si unei imposibilitati pentru inima de a aduce acest supliment de oxigen.

4
5