You are on page 1of 235

E. A.

Kaminski

Cum

Sf

dtesc

schemele instalatiilor.

electrice

· E. A. 'Kaminski

Cum se citesc schetnele instalaiiilor electrice


Editia a II-a
T'raducere adaptata, dupa editia in limba rusa a II-a

79

Editnra

tehnlca

Bueuresti - 1974.

Citirea ciiriii trebuie facuta trepiai, ciiutitulu-se so. se deter[i quri elemeniele reprezeniaie in acestea, cu ajutorul texiului explicoiiu, Pentru a se gasi rapid semnul conventional tiecesar sau peniru a se deiermina elemeniul reprezeniai in schema, La dispozilia ciiitorilor sta 0 amplii anexii plasaiii La sfi.r~itul ciiriii, Epuizarea rapidii a iirajului pritnei ediiii in limba ronum«, ea ~i apari iia unei noi ediiii in limba rusii, reoiizuiii ~i. eompletaii: fata de precedenta, au determinai reeditared aee~ lucrari, mult solicitalii de ciiiiorii din tara nosirii.
tninedupa

Editura tehniea

Introducere
Un cer~ tot mai Iarg de electrotehnicieni intocmesc scheme de instalatii electrice si lucreaza ClL acestea. Se impune deci ca schernele sa fie intocmite pe baza unor semne conventionale bine cunoscute, iar aceste semne trehuie sa fie folosite pe baza unui anumit sistem. In caz contrar, oamenii nu se vor intelege intre ei, nu vor putea citi schemdle sau Ie vor citi gresit, acest Iucru putind duce la erori in montaj si exploatare. D~ exemplu, montorii ar pute a lega un alt apara"t (sau intr-un alt loc) dectt' eel indicat. Reglorii ~i echipele de reparatii in loc sa repare anumite circuite pot sa strice alteIe, nedefecte. Electricienii de exploatare pot sa greseasca manevrele, sa nu giiseas~a cauzele -defectelor etc: In prezent a crescut deosebit de mult importanta unei reprezentari corecte :;;i clare a schemelor de instalatii electrice, deoarece nu numai centralele el ectrice si intreprinderile de electricitate specializate sint dot ate cu un mare numar de masini si aparate electrice de toate categoriiIe. Diteritele lllecanisme din industrie, agricultura, constructii, tra nsporturi, ca si alte mecanisme "neeJectrotehnice" au echipamente electrice variate, eu eonexiuni destul de compl exe., Astfel, de exemplu, un utilaj de constructii - exeavatorul cu cupa - este echipat eu generatoare electrice,. motoare • de eurent continuu :;;i de curent aiternativ, amplificatoare magnetiee, reIee, contactoare, redresoare Cll semiconductoare, controlere ; de comanda, transformatoare, un intreruptor in uIei, un disjunctor, rezistente, aparate de masurat, lampi de

semnalizare. Deci instalatiile electrotehnice moderne sint attt de complexe, lnclt ele nu pot fi nici fabricate, nici reparate si nici exploatate din memorie, nidi ajutorul desenelor tehnice. Deoarece fiecare instalatie electrica este confectionata de un numar mare de fabrici de echipament electrotehnic, iar apoi asamblata de catre montorii intreprinderilor de electromontaj, care asigura efectuarea conexiunilor echipamentului electric etc., este necesar ca toti sa utilizeze desene clare pentru fiecare. Dill aceasta cauz a semnele conventionale ~i regulile de efectuare a desenelor electrotehnice sint stabilite prin standarde de stat (ST AS). De la desen fa schema. Semnele con v entionale au evoluat in timp. La inceput pentru reprezen tarea unor parti ale instalatiilor electrice se executau figuri, care semanau ell aspeetul exterior al elementului respectiv. Desenarea unor asemenea figuri este insa greoaie .si necesita mult timp si spatiu, De aceea, reprezentarile s-au simplificat treptat si s-au transformat in semne conventionale. Treeerea de la desen l a schema este ilustrata sugestiv in fig. 1. In de cursul timpului s-au transforrnat nu numai semnele dar chiar si desenele in electrotehnica. Initial acestea se prezentau sub forma unor desene (fig. 2, a) in care totul era asemanato- cu re alitatea, dar electricianului ii era neclar intre ee elemente erau Iacute legaturile, evolutie reprezentata in fig. 2, b. Din acest motiv aceast a reprezentare este mai bunii, cu toate ca seaman a mai puti n cu aspectul real al instalatiei. In Jig. 2, c este reprezenta ta 0 schema actuala, ~dernii care seaman a mult mai putin cu aspectul real al instalatiei, fiind insa cea mai clara. Cu timpul s-au schimbat si procedeele de reprezentare schematlca. Proced eul vechi de reprezentare - schema restrinsa - utilizat uneori :?i in prezent, este dat in fig. 3, a. In aceasta schema este "sugestiv" numai faptul ca contaetele :?i bobinele releului sint desenate alaturi, Insji conexiunile sint foarte incilcite, desi schema este Ioarte simpla deoarece contine doar doua relee si trei larnpi. Deci pentru 6

instalatiile •eleetriee eomplexesehemele restrinse nu sint aplieabile. De aeeea in prezent se utilizeaza de regula schemele desf'asurate, adica bobinele si eontaetele aferente se reprezinta distantat si separat pe eireuitele din care fae parte aeestea. Un asemenea proeedeu de reprezentare (fig. 3, b) in care sint clar conturate toate eireuitele eleetriee se numeste schema desfa$llralCi (STAS 7070-64). Apartenenta contaetelor si bobinelor la diferitele aparate se stabileste prin

(3f)

(33)

.(28)

Fig, 1. Evolutia simplificata a reprezentarn elementelor de instalatii electrice:


aevotutia reprezentarn Iriductantet, pina la semnul conventional actual 31 (STAS 1590/2-71) ; I> reprezentarea condensatorulut de Ia butelia de Leyda pl:na Ia , semnul actual 33 (STAS 1590/2-71); c - modificarea reprezentArii rezistentelor, pin a la semnul actual 28 (STAS 1590/2-71).

marcare, ca de exeniplu 1 d si 2 d, in cazul analiaat maisus. Tehnica marcarii este analizata amanuntit in capitolul 2. Tipuri de scheme. In preze:rit se utilizeaza mai multe tip uri de scheme, corespunztnd fiecare unei an umite categorii de lucrari, Itceastli problema este analizata in mod amanuntit in capitolul 3. Initial, cind instalatiile electrotehnice erau foarte simple, pe acelasi desen se cauta sa se. reprezinte intreaga instalatie. ~n prezent, datorita evolutiei

0,

,b
electrice,

Fig. 2. Evolutia reprezentarti instalatiilor de Ia desene la scheme.

-+:¥f
1d
"

+O-C~=::t:===l=-l-.o", a
Fig. 3. Reprezentarea
aprocedeu vechi; b -

Jb2h

$~t~~~
1h 2h 3h
"V

2d

b
schemelor:
1

procedeu modern.

si aplicarii metodelor.Industriale de Iabricatie si de montaj a instalatiilor electrotehnice, s-a prcdus si divizarea corespunzatoare a documentatiei tehnice. Au aparut scheme pentru explicarea principiilor de interactiune a diferitelor ele8

mente - asa-numitele scheme bloc. (fig. 57):Pentru calcule s.e utilizeaza scheme de calcul (fig. 56). Schemele tunctlonale (subcap. 3.2) se impart in scheme tehnologi'ce, scheme bloc, scheme de distributie, scheme desfa9urate si scheme generale. Pentru realizarea legaturilor se folosesc planuri de montaj, scheme de conexiuni (subcap. 3.3), scheme de cablare (subcap. 3.3) etc. in afara de -aceste scheme se mai utilizeaza mult diferite materiale explicative: memorii explicative (subcap. 3.5), diagrame de comutare a contactelor la aparatele 'cu mai multe pozitii (subcap. 1.3) si diagrame de .interactiune a elemehtelor '(subcap. 4.3), scheme de cablare impreuna cu jurnalul de cabluri -si de conducte (subcap. 3.5) etc. Deci tehnica intocmirii, cornpletarii -si citirii schemelor nu mai reprezinta un lucru simplu, ci necesita 0 anumita indeminare si exercitiu constant. S-a aratat ca schemele ' electrice se intocmesc in baza unor standarde. De aceea, inainte de cunoasterea tehnicii I citirii schemel or, trebuie stiute diferitele standarde in vigoare (aceste probleme sint tratate in capit olele 1 ~i 2): Notii. Analizind citirea schemel or din. capitolele 1 ~i 2 trehuie cunoscute urrnatoarele: 1. Semnele conventionale din aceasta lucrare nu sint date ,sub forma de tabele (cum de altfel sint prezentate in standarde), ci in muIte cazuri ele sint 'date direct in scheme, adica asa cum sint folosite in practica. Pentru a gasi cu rapiditate semnul unei anumite. masini, al unui anumit aparat, instrument, sau ' pentru a intelege continutul unui semn necunoscut, int.llnit intr-o anumita schema, este necesar sa se recurga la anexa. l-n anexa sint reprezentate linii, figuri geometrice si semne care, se int ilnesc in desenele electrotelmice si se .indica in ce standarde pot fi gasite, cum si semnificatia res·pectivelor semne. 2. In aceasta lucrare sint reprezentate scheme didactice avind un scop Iimitat pentru ,ilustrarea tehnicii folosirii semnelor conventionale. Deosebirea dintre schemele practice ~i cele didactice consta in urrnatoarele: Intr-o schema didactics 'sint prezentate utilaje si echipamente electrice de diferite Lipuri, Cll toate ca in practica se tinde totdeauna Sa se utilizeze echipament tipizat. 1ntr-o 9

s~hema didactics, pentru .comparatie se pot folosi diferite forme de semne: intr-o schema practica se utilizeaza obi~nuit doar 0 singura forma .de semne (vezi 'subcap. 1.3), care corespunde cel mai mult destinatiei respectivei scheme. In schemele didactice (fiecare din ele consacrata explicarii unui anumit grup de semne) nu sint aratate anumite elemente ale instalatiilor, pentru a nu distrage atentia de la schema analizata. 3. Semnele speciale Iolosite in radiotehnica, cum si diferitele semne folosite in special in telefonie si in automa'tica, nu sint analizate in prezenta lucrare. (Semnele folosite in sistemele de protectie cu relee sint tratate limitat in aceasta lucrare). 4. In lucrare s-au folosit urmatoarele conveutii: - dimensiunile semnelor au fost micsorate proportional in cornparatie cu cele recomandate de standarde; - in figurile din capitolul 1 intre paranteze rotunde slnt indicate numerele de ordine ale semnelor, cum si ale observatiilor referitoare la respectivele semne (subcap. 1.3), dupa care acestea potfi gasite in anexa (in text aceste paranteze au fost omise); in desenele folosite in practica, hineinteles, ca numerele acestor semne nu se trec; - in cazul in care nu a fost folosit un semn prevazut in standard, ci unul intocrnit prin analogie, acesta a fost reperat pe desene prin litere mari inscrise intre paranteze rotunde; - daca semnul a fost intocmit din citeva semne standardizate, intre paranteze sint indicate numerele de ordine ale .semnelor respective, reunite prin semne

+.

1. Semne eonventionale

standardizate

1.1. Generalitatt

asnpra standardelor

In Republica Socialista Romania, standardele de stat se n oteaza prin indicativul ST AS, dup a care urmeaza doua grupe de cifre, reprezentind numarul standardului si anul aprobarii acestuia. De exemplu, STAS 1590/1-71 are numarul 1590/1 l}ia fost aprobat in anul 1971. In standarde sint indicate. forul intocmitor (in exemplul nostru Ministerul Energiei Electrice, Iorul care impune data aproharii ( in exemplu, Institutul Roman de Standardizare, 20. 12. 1971) l}idata intrarii in vigoare (01. 10. 1972). Intervalul dintre aceste date este de obicei de clteva luni. 0 durata at it de mare este necesara pentru a se asigura posibilitatea tiparirii, difuzarii si studierii amanuntite a standardului, pentru a exista timpul necesar terminarii proiectelor tn baza acelorasi standarde dupa care ele au fost incepute, cum ~i pentru a putea fi utilizate schemele, tabelele, fisele tehnice existente al e utilajului etc. In decursul timpului standardele pot fi modificate; unele sint anulate si inlocuite prin altele noi. Un STAS nou isi pastreaza acelasi numar, insa ultimele cifre, care indica anul aprobarii, se modifica. De exemplu STAS 1590-64 a fost anulat si inlocuit prin STAS 1590/1-71. Inlocuirea un ui ST AS prin altul este mentionata in standard prin urmatoarele cuvinte: "inlocuie~te STAS 1590 - 64 (in ,exemplul mentionat mai sus). 11

Informatiile curente privind noile standarde aprobate, precum si diferitele modificari introduse in acestea se publica in revista lunara "Standardizarea". Anual se publica "Indicatorul standardelor de stat" unde sint enumerate toate STAS-urile aflate in vigoare in R.S.R. de la data de 1 ianuarie a anului curent. in afara standardelor, int ilnim adesea diverse conditii tehnice si norme. Deosehirea dintre acestea consta in aceea cii standardele sint documente de stat, care au putere de lege, pe cind conditiile tehnice si normele se stabilesc in cazurile necesare pentru diferite intreprinderi, ramuri ale industriei, departamente etc., adica au 0 aplicare limitata, Acestea nu pot sa contravina in nici un caz standardelor in vigoare. 1.2. Standarde utBizate la intoemirea desenelorin eleetrotehniea La intocmirea desenelor electrotehnice, in Romania se utilizeaza urmatoarele standarde:
1. STAS 1590/1-71 "Electrotehnica ~i Electroenergetica. Semne eonventionale generals". ' 2. STAS 1590/2-71 "Electrotehnica sl Electroenergetica, Semne conventionale pentru clrculte electrice". 3. ~TAS 1590/3-71 "Electrotehnica ~i Electroenergetica, Semne conventionale pentru centrale, statli i?i posturi de transtormare, linii de transport ~i distrlbutle". 4. STAS 1590/4-71 "Electrotehnica ~i Electroenergetica. Semne conventionale pentru transformatoare, regulatoare de Inductie, transformatoare de masura, transductoare". 5. STAS 1590/5-71 "Electrotehnica ~i Electroenergetlca. Semne conventionale pentru maslni electrice rotative". 6. STAS 1590/6-71 "Electrotehnica sl Electroenergetica. Semne COILventionale pentru aparate de conectare", 7. STAS 1590/7-71 "Electrotehnica ~i Electroenergetica. Semne conventtonale pentru aparate de masurat", . 8. STAS 1590{8-71 "Electrotehnica ~i Electroenergetica, Semne conventionale pentru relee. 9. STAS 1590/9-71 .Electrotehnica ~i Electroenergetlca. Semne conventionale pentru aparatesi Instalatli electrotehnice sau electroenergetice diverse". 10. STAS 1842-64 "Instalatii interioare de energie electrica. Semne conventlonale", 11. STAS 7070-64 "Scheme de automatizare. Reguli pentru intocmirea documentatiet tehnice desenate".

12

Nu exista standarde speciale pentru Iormatele" desenelor folosite In electrotehnica, acestea Intocmindu-se In conformitate cu prevederile STAS 1-57. Planurile sl sectiunile de incaperi, executate In scopul de a se reprezenta pe ele echipamente si instalatii electrice, trebuie sa fie conforme cu standardele pentru desenele de constructii. Piesele de montaj si de fixare a echipamentului electric sint reprezentate conform standardelor pentru desenele de constructii de masini. Toate standardele trebuie utilizate lntotdeauna cu ST AS 7070-64, care stabileste regulile pentru intocmirea desenelor. Deoarece infasurarile tuturor releelor si contactoarelor, contactoarele, intreruptoarele, Intreruptoarele automate si toate masinile electrice de tip similar etc. se reprezinta in acelasi mod, fara marcarea elementelor schemelor (care se efectueaza conform ST AS 7070-64), diferitele aparate nu se pot distinge intre ele si nici nn se poate stabili aparte(ltB) (81,) (81t)

-c::=J (203)

-c=J(28)

(97)(87)

(87) (80) (80)

~J b

D
(197 )

Fig. 4. Aplicarea simultana a citorva standarde:


a - deosebirea aparatelor din schema cu ajutorul simbolizil.rii; b - folosirea pe acelasi desen a sernnelor stabtljte prin mai multe standarde poate cauza erori.

nenta diferitelor piese (bobine, contacte) ale unui anumit aparat. In fig. 4, a*> de exemplu, se vede cIar ca lntreruptoarele (semnul 48) bobinele releului 97, contactele 84 si Iampile eu incandescenta 80 pot fi deosebite cu ajutorul
*) Nota in Iegatura eu notatiile din figuri

13

marcarii: 1 a ~i 2 a - intreruptoare; Id, 2 d, 3 d - relee; 1 h si 2 h - lampi. Este suficient sa modificam marcarea pentru ca aceeasi schema sa reprezinte 0 alta instalatie electrica. Este interzisa folosirea concomitenta a standardelor care stabilesc aceleasi notatii sau notatii foarte asemanatoare, dar care au un continut cu totul diferit. De exemplu i.n fig. 4, b se vede clar asemanarea foarte mare Intre notatiile 203 (aparat electrocasnic) si 28 (impedanta); san intre notatiile 47 (intrerupator pentru inalta tensiune) si 191 (aparat inregistrator). Cu aIte cuvinte 0 schema tehnologica, 0 schema electric a sau un plan de instalatie electrica trebuie sa fie intocmite inbaza unor standarde diferite, chiar daca ele sint reprezentate pe acelasi desen. Independent insa de staridardele pe baza carora a fost reprezentat un element oarecare al instalatiei, el trebuie marcat in mod identic pe toate desenele, deoarece in caz contrar se pierde Iegatura dintre acestea. De exemplu, daca un transformator a fost notat intr-un plan prin 5 m, el va trebui notat la fel ~i in schema corespunzatoare. 1.3. Semne eonventlonale scbemele electrice pentru

Modul de intocmire a standardelor pentru semne COil ventiona le, Se alege ca exemplu STAS 1590/2-71 care este constituit din doua capitole: 1. Generalitati si 2. Semne conventionale, Capitolul 2 are mai multe sucabpitole: 2.1. Semne conventionale pentru conductoare; 2.2. Semne converitionale pentru borne ~i conexiuni de conductoare; 2.3. Semne conventionale pentru impedante si rezistente: 2.4. Semne conven tionale pentru infasurar! si inductnnte. Fiecare semn are un numar de ordine si 0 denumire. De exernplu in subcap. 2.3. numarul curent 3 cu denumirea "rezistenta ohrnica" indica semnul conventional respectiv. Unele semne slnt completate eu ohservatii. De exemplu la nota privind semnul de la numarul 6 subcap. 2.2, STAS 1590/2-71, se mentioneaza: "Periile sint reprezentate numai in eaz de neeesitate". 14

In standarde se mai indica san se fac recornandari asupra dimensiunilor semnelor convention ale si asupra grosimii diferitelor linii. Sistemul de trasare a semnelor eonventionale §i terminologia in eonformitate eu standardele utilizate Ia lntoemirea desenelor eleetrotehniee. Semnele conventionale se Intoernesc din figuri geometrice elementarer patrate, dreptunghiuri, cercuri, din linii continue sau hasurate ca si din puncte. Combinatia lor in baza sistemului stabilit de catre respectivul standard permite sa se reprezinte cu usurinta urrnatoarele: - masini electrice, aparate, instrumente electrice si partile lor componente (bobine, contacte, rotor, stator, miezul magnetic); - linii electrice de legatura (conductoare,.bare, cabluri), intersectarile si c onexiunile acestora; - linii de cuplaj mecanic intre diferitele elemente ale masinilor, aparatelor si instrumentelor (de exemplu, actionarea mecanica a unui contact, un cuplaj mecanic al cutitelor unui intreruptor multipolar); - modul de legare a infasurarilor (in stea, in triunghi); - felul curentului (continuu, alternativ), numarul fazelor, frecventa, tensiunea etc. Obtinerea unui numar mare de semne mai complexe dintr-un numar foarte limitat de figuri si semne simple nu prezinta nici 0 dificultate. Intr-adevar, la fiecare pas constituit din zece cifre (0 ... 9) se obtine oricare din numerele necesare utilizind numai cele zece cifre (0 ... 9). Daca tnsa aranjarn cifrele lntr-o ordine arbitrara putem scrie cu totul alt nurnar decit este necesar. De exemplu din cifrele 3 si 4 putem obtine numerele: 34, 43, 34=81 si 43=64. Nerespectarea regulilor de situare a Iigurilor ~i semnelor simple in semnele conventionale complexe poate sa duca la schimbarea intelesului. Astfel, de exemplu, fig. 5 arata ca un punct, in Iunctie de Jocul unde este amplasat poate sa insernne urrnatoarele: derivatie dubla a unor conductoare 2 5; infasurare trifazata, conexiune in stea cu punct neutru accesibil 12; partea mobila a unui contact, de exernplu, cutitul unui intreruptor cu pirghie monopolar in aer 48, sau o borna la un contact al contactorului 85; elementul unei fise
15

(tija, contact-cutit) al·unei Iise A; pozitia unei manete 1, 0, 2 a unui comutator eu trei p ozitii, in care contactul este in~his pe pozi~iile 1 si 2, 4 5; ~apatul termil~al al in fa~.udirii pnmare a unui transformator de curent 186; tub cu gaz cu catod reee 1'78; un disc telefonic eu numere 204, eontacte

+'f
(25)
Semne

01

(12)

(A)

-1

(ItS)

t-

·0·
· fl·
(786)

(178)

(204)

(66)

Fig. 5. Acelasi semn (in cazul: de fata - punctul) are cu totul alt inteles, in functie de locul un de este situat.

din cimpul de contacte al unui eomutator manual eu trei p ozitii 66.


generale ~i semne derivate.

monopolar rotativ
stabilesc

semne generale care sint de baza in intocmirea semnelor derivate daca intr-un anumit eaz eoneret este insuficienta utilizarea ,semnelor generale. De exemplu in fig. 6, a este dat semnul general al unei sonerii 81. Daca este necesar sa se sublinieze felul curentului, introducirid in notatia 81 semnele de curent continuu 1 sau de curent alternativ 2, vom obtine semnele derivate A; soneria de curent continuu (mai sus) i?i de curent alternativ
(mai jos).

Standardele

Fig. 6, e arata ca folosind 0 cornbinatie dintre semnele generale ale unei legaturi electrice intre conductoarele 23 si a unui conductor sau grup de conductoare electriee de legatura 14 se poate obtine eu usurinta ' semnul derivat 23+14 din care rezulta ea eonduetoarele 2, 5 si 6 sint legate, 16

intre ele. Sint, de asemenea, legate couductoarele 3 si 4, iar conductoarele 1 i?i 4, 1 i?i 5, 1 si 6, 2 sl 4, 3 si 5 nu sint legate intre ele, ci doar se intersecteaza; conductorul 6 se ramifica de la conductorul 2. • Reunind in fig. 6, c semnele: motor asincron cu rotorul in scurtcircuit (semn general 140) cu semnul 11 care indica infasurare ~trifazata, conexiune in stea, ca si semnul 17 al

9
(81)

(0
('140) ~
(It)

(23)

to
rv
(2)

Y
/#

{
(SO)

(ItS)

(tit)

lij\
(A)

sou
(f7)

(8)


lr 5

(23ttft)

G0 cD
-v


I
s-: f
(l/8+ B)

(''')f

Fig. 6. Exemple de intocmire a semnelor conventionale derivate.

unui circuit constituit din trei couductoare electrice de legatura, putem reprezenta un motor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit, al carui stator este conectat in stea

(140+11+17). Semnele formate dintr-o sinqurii linie $i semnele din mai tnulie linii: Conductoarele electrice de Iegatura cu acelasi .tra2 - Cum se citesc ·schemele.

17

sen fizic 1'7pot fi reprezentate fie printr-o singura linie (numarul Iiniutelor de intersectare de peaceasta linie adica numarul conductoarelor), fie prin citeva linii, dupa cum este reprezen tat in fig. 6, c. Drept exernplu, in fig. 6, c este dat semnul printr-o singura linie 140 11 17, iar in fig. 6, b este reprezentat semnul in mai multe linii al unui motor electric .asincron cu rotorul in scurtcircuit. Intr-o serie de cazuri este suficienta 0 reprezentare elemontara cu 0 singura linie, insa anumite parti ale schemei trebuie detaliate, cind pentru respectivele p ortiuni se utiIizeaza semnul multifilar. Astfel in fig. 6, f este reprezentat a schema unifilara a unui motor electric asincron, insa p ortiunea care cuprinde transformatoarele de curent 186 este aratata cu trei linii. In fig. 6, d din semnul general al intreruptorului cu pirghie monopolar in aer 48, cu ajutorul a trei Iiniute scurte s-a obtinut semnul unifilar al unui intreruptor cu pirghie tripolar i~ aer 50, iar combinarea semnului 48 cu semnul liniei mecanice de cuplaj B a dat semnul multifilar al acestuia, 48+B.

++

stabileste un singur mod de reprezentare a masinilor electrice: reprezentarea simplificata, In acest caz, pentru reprezentarea statorului, a rotorului si a intregii masini, se utilizeaza un simplu cere sau, in unele cazuri, doua cercuri
concentrice,

Maduri

de reprezentare

a masinilor

eleclrice.

Standardul

(f~6)

lwJ
~

(121)

Fig. 7. Reprezentarea electrice.

masinilor

La masinile elect rice de curent continuu standarduI indica, dupa caz, si reprezentarea infasurarllor de excitatie, In fig. 7, a este aratata reprezentarea unui motor asincron trifazat ell inele, iar in, fig. 7, b este aratata reprezentarea
18

unui generator de eurent eontinuu, ell doua conductoare, cu excitatie separata, Doua forme de notare a contactelor, contactoarelor sint ilustrate in fig. 8. In standardul 1590/6-71 sint folosite urmatoarele denumiri ale contactelor: Des chi s: cind armatura 1 este atrasa la miezul 2, contactul 3-4 se inchide (fig. 8, a). Un asemenea contact
Formal
(3

Forma II

J3
It

It (6") \

(8~)

~~ -0"""""0It

12

l B~
a
(66) 5

.i/c.l.

(85)

1:
~
5 Ii'

(6ft +65)

(86)

c
~..---l'tll-10 11 ~

V
\b
I
unui

12 Nesiondardizat 11

all

~
d

o.!J._

Fig. 8. Moduri de reprezentare a contactelor contactor sau releu (forma II). 2*

19

-este denumit si contact normal deschis si se noteaza prescurtat prin n.d. sau N.D. 1 n chi s: cind contactorul actioneaz a, contactul 5-6 se deschide (fig. 8, b). Un asemenea contact este denumit si -contact normal inchis :;;i se noteaza prescurtat n.i. sau N.I. Contact comutator fara p o z it ie .n e u t r h cu In tr er up er ea c i r c u i t u l u i, La actionarea contactorului se desface mai int li contactul 8-9, iar apoi se inchide contactul 8-7 (fig. 8, c). Amhele contacte n.d. ~i n.i. care Iormeaza contactul de cornutare au 0 piesa comuna, in exemplul nostru - lamela 8. La eliberarea contactorului comutarea se etectueaza in ordinea .inversa. Contactul comutator Uira in tr e r u p e r e a -c i r cui t u lui la trecerea de pe s.pozitie pe alta (fig. 8, d). La actionarea contactorului se Inchide mai Intti contactul 12-10, apoi se desface contactul 10-11; un timp oarecare .aceste dona contacte slnt inchise. La eliberarea releului, -eornutarile se efectueaza in ordinea inversa, Forma II de reprezentare se Ioloseste si pentru indicarea -cont.actelor releelor. Directia ,de aciionare a [ortelor de comuiare, Contactele .releelor, butoanelor, Intreruptoarelor, intreruptoarelor a utomate si altor dispozitive de comutare din schema se reprezinta de regula in premisa ca in infasurarile releelor, (contactoarelor, intreruptoarelor) nu exist a curent (sau curentul -este Intr-at it de mic, inc it nu poate sa atraga arrnatura) ~i ca asupra respectivelor butoane, intreruptoare, armaturi .ale releelor etc. nu actioneaza forte de actionare exterioare. De aceea, in fig. 9, a sint reprezentate ca fiind deschise contactele normal deschise ale contactoarelor 64, ale hutoanelor 76, intreruptoarelor cu pirghie 48, ale intreruptoarelor automate 51, ale separatoarelor 59, ale separatoarelor de sarcina 55, la intreruptoarele automate de lnalta tensiune 58. Intr-adevar, dad la acestea aplicam Iorta P care actioneaza de la stinga spre dreapta (in cazul amplasarii verticale .a circuitelor) sau de sus in jos ( in cazul situarii orizontale a circuitelor), contactul se va inchide, Contactele normal inchise (fig. 9, b) ale Intrerup toarelor 65 ale butoanelor 77, ale intreruptoarelor cu pirghie !l8, slnt 20

~~14-~,
F

~r~
(65)

('ts)

Fig. 9. Reprezentarea contacte1or se recomanda a fi ;amp1asata astfe1 incit 0 forta fictiva F" .actionind asupra partii mobile a contactu1ui de sus in jos sau de la stinga spre dreapta, sa inchida contactele deschise (a) !?i sa deschida contacte1e inchise (b).

aratate inchise. Daca la acestea se aplica de la stinga spre dreapta, sau de sus in jos, 0 forta F, contactul se va deschide . .Termetiul "prefel'at" §i recomandiiri. Pentru diferitele domenii ale electrotehnicii, radiotehnicii si telecomunicatiilor au fost elaborate standarde. In fiecare dintre aceste domenii exista 0 serie de particularitati specifice de care trebuie sa se tina seama. In afara de aceasta, in Iunctie de destinatia schemei, in unele cazuri este necesara 0 detaliere mai mare sau mai mica. Din aceasta cauza pe linga obligativitati, derivate din "Standardul stabileste" sau "trebuie", se mai dau si diferite recomandari, De exemplu, in STAS 1590/2-71 se indica pentru rezistente, impedante si reactante cite doua feluri de semne conventionale aratindu-se in acelasi timp care este semnul preferat. Faptul ca unele semne conventionale sint preferate fa~a de. alte semne nu exclude Insa posibilitatea utilizarii tuturor semnelor cuprinse in standarde, aceasta Iacindu-se dupa necesitati, astfel inc it, in desene sa n u existe confuzii. Standardele recomanda sa se respecte anumite relatii intre grosimile liniilor ce reprezinta diferitele semne conventionale (fig. 10-12), insa in unele cazuri permit ca grosimea liniilor la to ate semnele conventionale sa fie egalii Cll grosimea liniei prin care s-au reprezentat legaturile electrice, Inseamna ca, atit lampa 80, 'cit 1}i iguranta 72 pot fi repres zentate atit dupa cum este aratat in fig. 10, a, cit si dupa cum este aratat in fig. 10, b attt cu linie mai groasa, cit si cu linie mai subtire. Aceasta permisiune nu se rasp indeste evident 1}ila alte semne in care tocmai grosimea diferita a liniei constituie un element hotarttor, De exemplu, este imposibiI sa se distinga 0 actionare prin electromagnet 205 de bobina releului 97 (fig. 10, c) daca ele se vor trasa cu linii de aceeasi grosime. . Combinarea liniilor groase $i a eelor subtiri in semnele comutatorului de comanda (fig. 10, d) arata legarea conductoarelor: I si II in pozitia 1; II si III in pozitia 2; I, II ~i I I I in pozitia 3. Inseamna ca Intr-un asemenea eaz este necesara 0 grosime diferen tiata a liniilor de indieare., S-a aratat mai sus eli in Iunctie de destinatia lor, schemele pot fi intoemite mai mult sau mai putin am anuntit. In schemele de alimentare cu energie electric a se adrriite 22

(80)

+
ill
I

~ {72} 0

lD I
,(7)

9-I
(206)

(f40)

f 23 I .1II-o
l[~

II I I
I

II

®
(1J3)

II

(i7S)

'Fig. 10. Stan dar dele permit ca grosimea liniei tuturor -semnelor sa fie aceeasi ca si a liniilor de Iegatura -electr-ica (a conductoarelor electrice). Totusi, in sem.nele 62, (1) etc" un de grosimea Iinii lor este hotari,toare, este obligatorie folosirea unor linii mai Ingrosate.

ea 'intreruptoareIe de inalta tensiune sa fie reprezentate prin patrate 47, transformatoareIe eu d oua Infasuran pot fi reprezentate prin doua eereuri '107, tFansformatoareIe eu trei infasurari pot fi , reprezentate prin trei eereuri 108, iar masinile asinerone cu roto.ruI in scurtcircuit 140 pot Ii reprezentate printr-un singur cere (fig. 10, e). Daca in tr-un alt eaz, sint necesare precizari, semnul transformatoruIui se cornpleteaza ,eu 0 serie de semne privind tipul conexiunilor 12 (stea cu neutru scos) si 10 (triunghi) ~i se indica nurnarul de conductoare (fig. ,10, g). Da ca intr-un aI treilea caz este necesar sa se arate amanuntit c onexiunea infasurarilor respectivului transformator, se utilizeaz a notarea detaliata 115 din fig. 10 h. In mod similar, pentru precizarea categoriei de masina rotativa 133, 'in cere se irrsoriu Iiterele GS (generator sincron), numarul fazeIor, feIuI curentului etc. (fig, 10, f). Deci standardele ofera Iargi posibilitati pentru reprezen tarea ceIor mal variate scheme, instrumente, aparate, masini, cum si a conexiunilor acestora, utiliz in d semnele conventionale sau combinatiile acestora. Evident ca, standardele' nu pot sa cuprin da toate cazuril~ posibile. Cu anumite deprinderi insa dupa ce.s-a asimilat sistemul de intocmire a semnelorconventionale, este usor nu numai sa se noteze eIementeIe necesare, dar sa se si Inteleaga orice schema, daca ea a Iost tntocmlta conform indicatiilor standard elor, Se subliniaza 'in special importanta insusirii sistemului de lntocmire a semnelor conventionale si 'in special a sernnelor conventionale combinate. Dezvoltarea rapida a electr;otehnicii duce la realizarea unor aparate, instrumen te si masini noi, care nu au inca semne. Aceste aparate noi slnt insa eonstituite din diferite elemente (inftisurari, miezuri nragnetice,' condensatoare, semiconduetoare etc.) care au semnele standardizate. De aceea orice aparat nou va putea :fi reprezentat corect utilizindu-se cornbinatii de se mne conventionale existente. Conductoare, bare,cabluri. Linii electrice de legatura este denumirea comuna generala data liniilor de transport si distributie, conductoarelor, barelor si cablurilor, Iolosita 'in literatura. 24

Conducio ate. Semnul general al conductoarelor electrice de Tegat ura (bare, conductoare, conductoarele unui cablu) este 0 linie 14 (fig. 11, a). Pentru citirea mai comoda a schemei, fazele :;;i neutrul Iiniilor (conductoare, bara) in..._ sistemul trifazat cu neutru Coreel 6rcfjit

(20)
Fig. 11. Legatura, intersectiirile, reunirea si ramificarea Iirriilor electrice .de legatura.

., c

se permite sa fie de grosimi diferite: neutrul noate~ fi mai subtire decit Iazele sau se deseneaza cu linie intrerupta. In afara de aeeasta, elementele care se gasesc in eircuitele principale (fig. 12, a) in circuitele de excitatie, cum :;;ibarele mstalatiilor de distributie (fig. 14) pot sa Iietrasate eu linii mai groase. Legaturile eleotrice se noteaza printr-un punct 23, (fig. 11, a in stinga). Daca iusa conductoarele se intersect.eaza, dar nu sint legate electric intre ele, nu se mai pune punct. Inseam na ca in fig. 11, a conductoarele I si ti:« intersecteaza doar Intre ele, iar conductoarele I si I II sint legate intre ele. In fig. 11, b sint reprezentate 0 serie de erori raspindite destul de des tn maaualele vee hi si in diferite scheme care se anexeaza la diferite aparate elect~ice. Aeeste greseli eonstau

25

a conductoarelor IV si V nu se traseaz a un punct. In schemele de alimentare cu energie electrica, in locul punctului se deseneaza un mic cere (fig. 11, a in dreapta)
Brest!

I si I I se traseaza un arc de cere, iar pe: locurile de legare·

ih Iaptul ca pe unul dintre conductoarele

de. intersect are

@
$~
'I ~ ~ ~

~~

->0(51).

(8)

-/t-(5!J)
~ct--

(52) ---0""'""0--

(81;)
....!... ---<) 0--

(76)

~.

~ b

--2~

( 77)

Fig. 12. Legaturfle la diferite masini si aparate electrice.

deoarece pe barele care se reprezinta obisnuit prin Iinii rnai groase punctul este greu vizibil in timp ce cercul se vede mult mai hine. Pentru comparare, fig. 14, a sint reprezentate Iegaturile la bare de 10 kV executate prin cere si prin punet. Reunirea si ramificarea conductoarelor intr-un manunchi sau pe acelasi traseu, cum si ramificarea conductoarelor care ies dintr-un manunchi de cablu (sau dintr-un : cablaj) este reprezentata in fig. 11, c. In semnul 2.0 nu exista puncte, deoarece conductoarele sint izolate intre ele. .

in

26

Exemple de folosire a undein loc de a desena pleaca de la releul A spre cablaj, care este indicat ca in prezent in scheme

semnului 20 sint date in fig. 13, b, cele patru conductoare 5-8 care Iisa B, acestea sint reunite intr-un printr-o singura Iinie, Mentionam se reprezinta din ce in ce mai rar
A

("6)

(37)

(21) 0

t)

(21)
(208)

,
Ff
Priza
2

(21O)

It-

b
si legaturi

Fig. 13. Contacte, fise, cablaje prin cabluri.

rnanunchiurile de conductoare, Iimit.lndu-se numai la indicarea adreselor. In instalatiile de automatizare in general nici nu se int.ocmesc scheme de montaj, ci ele sint demult inlocuite prin tabele de montaj cu adresele respective. Mai aman until aceasta problema este analizata in capitolul 3.

27

Conlaclele fi~a. In unele cazuri este necesar sa se isublinieze ca legatura electrica este demontahila ~i chiar se indica procedeul de realizare a desfacerii. Daca Iegatura se realizeaza prin cleme, contacte surub, borne, se utilizeaza semnul 23, adica un cere (bornele L 1. L2, L3 si L4 L5 L6 in fig. 12, a). Legaturile prin contact 1i~a sint reprezentate prin semnu,146 dupa cum este aratat in fig. 13,. a. In fig. 13, a este aratat separat seninul conventional pentru fi~a si sernnul conventional pentru priza in conformitate cu 46, STAS 1590/6-71. In fig. 13, b se da un exemplu de reprezentare a unui contact fi~a cu patru fise. La fisele acesteia sint legate conductoarele 9-12, iar la prize conductoarele 5-8. In fig. 14 este reprezentat semnul unifilar si multifilar al contactului· fi~a 46 in schema unef instalatii de distributie, unde intreruptorul de inalta tensiune amovibil 58 este legat la fi~a, iar barele se termina la priza contactului fi~a. In fig. 12, a intre bornele L 7 si L8 este desenata bareta A. Baretele se monteaza la statiile de comauda intre diferite borne care stnt destinate pentru introducerea in ciscuitul de comanda a contactelor unor relee de automatizare. Daca contactele nu sint necesare, Intreborne rarnine bareta. Daca contactele releelor sint necesare, se scoate bareta si se introduc contactele respective. In-Iocul baretelor citeodata se folosesc eclise. In fig. 12, c sint reprezentate semnele ecliselor B, inchisa (sUnga) ~i deschisa (dreapta), Eclisele sint Iolosite in special in schemele de. protectie prin relee pentru deconectarea operativa a sursei -de curent la verificarile sistemului de proteatie, Daca intr-o anumita schema este necesar sa se arate at.it legaturile deconectabile, cit ~i cele fixe, pentru legaturile fixe se f'oloseste semnul general 23, STAS 1590/2-71 -. punctul. Exemple sint date in fig. 12, a. . Legarea (sou punerea) la piimlni, leqarea la masii. ~artile metalice neconducatoare de curent ale masinilor electrice si aparatelor electrice, carcasele panourilor si pupitrelor, tevile prin care tree conductoare electrice ~i cablurile, trebuie sa fi~ legate la pamlnt. Intr-o serie de cazuri corpurile aparatelor sint folosite ca elemente de legare la pamint, Astfel, de exemplu, in retelele cu neutrul legat la pamint (in cazul alimentarii ~obinelor contactoarelor de la nul ~i

28

de la faza, cind aeest lucru este admisibil) una din iesirile bobinei din interiorul contactorului se leaga 13.masa (sasiul) legat la pamint al aeestuia. Un exemplu de reprezentare a legaturii unei bobine 97 a unui eontaetor la masa 35, iar a masei la pamint 34 este dat in fig. 12, a. Bobina contactorului este conectata prin pamint eu neutrullegaf la pamlnt (punctul median) al infasurarii secundare , a trans formatoStoll (tY) -~~...;....."..
6(46)

__

3-50Hz;'0kY
(5)

==~:;:===E:;::
;:

50Hz;' IOkV

r::
It (6) JN~50Ilz· J80V ' J80/220i

(51)

v•
5 5
1

(I.9J)

• Fig. Ii.

n b Aparatele instalatiilor de distributie (schema didactica, intocmita Cli 0 serie de slmplificari) in reprezentarile: a - unifilara; b - muinmara.
29

aratata in fig. 12, a. Leqiiturile la aparaie, dispozitioe si masini electrice. Semnele

rului

m. Infasurare

a prirnara

a transformatorului

nu

este

de legatura electrice (punctul, cercul) trebuie puse numai in cazurile in care pot sa apara dubii: este legat sau nu este legal. Daca locul de legare la instrument, la aparat, la masina este necon ditionat punctul (cercul) nu se mai pune. Astfel in fig. 12, a in semnul motorului 146 nu exista puncte, deoarece este evident ca conductoarele de sus sint legate la stator, iar cele de jos la rotorul bobinat al motoruluielectric asincron, u. In mod asemauator nu se pun puncte nici la semnele rezistentei 28 ale larnpii 80, ale sigurantei 72, ale contactului 88 si ale bobinei contactorului 97. Pentru compararea cu reprezentiirile corecte ale legiiturilor (fig. 12, a) in fig. 12, b sint aratate reprezentarile gresite, adica cele in care .a u fost desenate puncte inutile. Astfel in fig. 12, a legiiturile sint Iacute corect. Se pune insji intrebarea dece oare in acest caz, la reprezentarile Intreruptorului automat 53 siale butoanelor 76 si 7'7 se vad dar cercurile de legaturi? Nu este oare 0 greseala? Acest lucru il putem explica cu usurinta, daca se analizeazii fig. 12, c, unde -este aratat ca la intreruptorul automat 51, la separatorul 59, la separatorul de sarcina 62, ca si la butoanele 76 ~i 7,7 conductoarele se Ieaga prin cercuri, iar la contactele contactorului 84 conductoarele se leaga fara cercuri. In aceste cazuri tocmai cercurile 51, cercurile si liniutele 59 sau abseuta cercurilor 84 ne of era posibilitatea sa facem distinctia intre aparatele din schema. In acest mod de reprezentare, cercurile nu sint semne de legatura, ci sint utilizate pentru obtinerea semnelor conventionale ale aparatelor. Ca blurile. Pentru a sublinia ca 0 legatura electrica este realizata prin cabluri, se reprezinta 0 cutie terrninala 20'7, -dupa cum este aratat in fig; 13, b. In schemele electrice de cablaj este necesar adesea sa se reprezinte cablurile. Dar in asemenea cazuri nu ne putem rezuma numai la simplul semn 207, ci este necesar s~ uniIicam doua semne 20 si 207. Primul din aceste semne, in fig. 13, b arata un ansamblu (0 reunire de conductoare in -cabluri) de conductoare: al doilea semn indica cablul care se numeroteaza, numarul de ordine reperind cablul respectiv. :30

Dimensiunile tambuhlor de cablu sint limitate de conditiile de transport. Din aceasta cauza cablurile nu pot fi nelimitat de lungi, ci trebuie sa fie legate intre'ele. Un manson de jonctiune 208 este .reprezentat in fig. 13, b. Tot acolo sint aratate mansoanele de derivatie 209, pentru 0 singura derivatie si 210, pentru doua derivatii, Eeranarea. Pentru a preveni intluentele cimpurilor magnetice si electrostatice asupra conductoarelor si aparatelor electrice, se Ioloseste ecranarea, adica se protejeaza aparatul (conductorul, cablul)cu un lnvelis metalic, denumit eeran. In scheme ecranele se noteazji printr-o linie intrerupt.a. De exemplu in fig. 13, b bobina releului A este introdusa intr-un dreptunghi trasat cu linie intrerupta care reprezinta ecranul. La cablul 6 semnele de ecranare 21 sint indicate la Inceputul si la sf'irsitul cablului, In caz de nevoie semnele de ecranare pot fi indicate i?i in portiunea dintre cele doua capete ale unui cablu ecranat. Reprezeniarea defeetelor de izolatie. Spre deosebire de semnele 35 (legarea la masa) si 34 (Iegarea la pamint) care arata legaturile folosite in instalatii electric e.' in buna stare de Iunctionare, semnul 36 arata urmatoarele categorii de deteriorare a izolatiei: defect de izolatie Intre conductoare, defect de izolatie Ia masa (corp), defect de Izolatie la pamint (fig. 12, a). Instalarli de distrfbutie. Reprezentarile unifilare si multifilare ale aparatelor celor mai rasp indite din instalatiile de distrihutie stnt aratate in fig. 14*). De Ia barele statiei A pleaca urmatoarele Iinii: Iinia de cablu 1 si linia aeriana 2. La linia de cablu sint legate un separator de sarcina 5 5 ~i 0 bobina de reactanta 11 O. Faptul ca linia respectiva este linie de cabIu, este indicat prin semnuI cutiei terminale 207. Linia aeriana are la statia A un intreruptor de lnalta tensiune 58, cu trei poli, de exemplu un intreruptor in uIei; la statia B aceasta linie are un separator 59. Cind actioneaza sistemul de protectie al transformatorului 115 sau al barelor de 10kV, la statia B se conecteaza in mod automat separatorul de scurtcircuitare 59 i?i creeaza prin masa sa 35 un scurtcircuit intre d oua faze si pamrnt
Schema reprezentatii in fig. 14 nu corespunde unci realitati, dar in ea au fost reunite pentru comparatie semnele celor mal diferite aparate.
\

.31

34. Ca rezult~ al scurtcircuitului, la statia de transformare A actioneaza ' sistemul de protectie al intreruptorului 58: se declanseaza ·aulomat intreruptorul, iar apoi se .deschide separatorul 59, astfel ca portiunea avariata ramine deconectata de la sursa , de alimentare. La barele statiei de transformare B, prin separatorul 59 si prin intrerupt.orul 58 este legat transformatorul cu doua infasurari. Inf'asurarea primara a transforrnatorului este legata ' in stea 11. Infasurarea secundara este legata in stea cu neutrul-accesibil 12, care este legat de pamint printr-o siguranta cu strapungere (nestandardizat). Transformatprul este legat la barele de 380/220 V printr-un intreruptor automat 51. Liniile 3 si 4 slnt legate prin separa-. toarele cu siguran te fuzibile inglobate 73. Fig. 14 ilustreaza sernnele : eelor mai rasp indite tip uri .de eclatoare ~i descarcatoare eclator 43, descarcator tubular 42, descarcator cu rezistenta variabila 41, si prezisita semnul ,general 40 care este utilizat in cazul in care nu este necesar ,sa se preeizeze tipul descarcatorului. La barele de 380/220 V slnt legate trei linii. Linia 5 are un intreruptor ell pirghie 50 ~i este protejata prrntr-o siguranta fuzihila 72. Linia 6 are un intreruptor separator eu siguranta fuz'ibila inglobata 74. Linia 7 este protejata prin intreruptorul automat 53. Voltmetrul V 19 5·este legat la .hare prin sigurantele 72. • Toate aparatele .de eomutare (intreruptoare, separatoare, .etc.) shit aratate in pozitie deconectata, Daca in unele cazuri este necesar sa se arate un anumit aparat in pozitie coneetata (asemenea cazuri se Int.ilnesc in sehemele de .alimentarr, eu energie electrica), aceasta abatere de la regula .general a trebuie specificata in desen. Atragem atentia asupra deosebirilor .. de inscriptie la bare. , Astfel, la statia de transformare A (fig. 14) in cazul reprezentarii unifilare este scris "3,,, 50 Hz, 10k V" (5), iar pe linia care reprezinta barele nu exista Iiniute, deoareee A~i fara acestea este cIar ca in aeest eaz exista trei bare. In cazul reprezentarii multifilare inscriptia este mai simpla: ,,,50Hz, 10 k\li". " In.scr~p!ia ,,3~N '" 50 H~, 380 V." (6) si patru liniut~ .bare indica urmatoarele: sistern tnfazat (3) cu conductor pe de

,3:1

mil (N), 50 Hz; intre faze avem tensiunea de 380 V, iar intre fiecare Iaza si neutru 380: 220 V. in conformitate cu -prevederile STAS 1590\1-71, in cazul cind frecventa este de 50 Hz, indicatia ,,50 Hz" poate Iipsi. in cazul semnului multifilar, numarul de bare (patru) se vede direct, iar fazele sint notate prin Iiterele R, S, T, ('7), iar bara de neutru este trasata punctat. Trebuie sa mentionam ca in notatia 6 se gaseste litera N, iar in notatia barei de nul se gaseste cifra 0, dar intre acestea nu exista nici 0 contradictie, Este vorba de faptul ca litera N reprezinta "neutrul", iar 0 este marcarea barei de nul. Este evident. faptul ca barele aceleiasi statii de transformare, nelegate electric intre ele (de exemplu barele a doua sectiuni diferite) nu pot fi notate identic. De aceea literele R, S, T (care- caracterizeaza fazele) se completeaza cu cifre, de exemplu 1 pentru sectia 1 ~i 2 pentru sectia 2. In consecinta Iazele sectiei 1 VOl' trebui notate: R 1, S 1, T 1, iar fazele sectiei a doua se vor nota - R2, S2, T2. Comparind fig. 14, a ~i b se pot Intelege eonsiderentele pentru care pe liniile eleetrice de legatura se traseaza doua, trei sau patru Iiniute, in eonformitate eu 16, 1'7 si 18 STAS 1590\2-71. Surse de eurent. Sursele de curent pot fi: generatoarele electrice sir crone de eurent alternativ, generatoarele de curent continuu, pilele electriee, acumulatoarele ~i termoelementele (termoeuplurile). Generaioarele eleclrice sincrone. Semnul general al generatorului sincron (GS)' trifazat, de eurent alternativ trifazat (3,..,) este reprezentat in fig. 15,.a (sttnga-sus). Prin simbolul supIimentar G S inscris in interiorul semnului conventional a} masinii se indica faptul ca masina electric a respectiva este un generator sincron. Infasurarile statorica ~i rotorica pot fi reprezentate separat, arat ind in acelasi timp si conexiunea statorului. In fig. 15, b este reprezentat un generator sineron trifazat cu conexiunea in stea, cu neutrul scos (137). in functie de constructie, pentru generatoarele magnetoelectrice s-a standardizat sernnul conventional (135). in

"1./3

3 - Cum se citesc schemele.

33

fig. 15, c a fost reprezentat un generator sincron magnetoelectric trifazat. Generatoarele cu magneti perrnanenti slnt, utilizate la avioane, tractoare si motociclete, Ele slnt folosite pe scara larga pentru masurarea vitezei - turatiei (taho-generatoare), servind si ca surse de tensiune in megohmmetre, ca excitatoare pentru generatoare sincrone etc.

rfiS\
\.bJ
a
ABC

(133)

ill \& tts»


J

...

~IIJ7)

f
Corect
flrestf

F'ig. 15. Generatoare eleetriee sinerone (fig. 15, b !?i fig. "15,e sint reprezentate eu anumite simplificari: au fost eliminate reostatul de excitatie, dispozitivul de stingere a cimpuluiete.).

34

... Excitatia generatoarelor sincrone poate Ii realizata prin mai multe .procedee, Sa analizam doua exemple in care schemele slnt date cu anumite simplificari. In fig. 15, b statorul 136 este legat in stea. De la stator pleaca conductoarele de Iaza A, B, C. Infasurarea rotorului este alimentata de la 0 excitatoare care este un generator de curent continuu 128 cu excitatie derivatie, Rotorul si excitatoarea au un ax comun, lucru care poate fi indicat printr-o linie de cuplaj mecanic. • Fig. 15, f reprezinta una din schemele cu excitatie ionica. Statorul generatorului 1 este legat in stea. Unul din capetele terminale ale rotorului cu infasurare distribuita, de curent continuu, este legat la catodul redresorului cu vapori de mercur 6. Celalalt capat este legat la punctul neutru al Infasurar'ii secundare a transformatorului 5. Infasurarea trifazata a transformatorului este Iegata in triunghi, iar cea hexafazata este legata in stea, cu punct neutru exterior 153. Transformatorul este alimentat de la un generator trifazat auxiliar 2. Rotorul generatorului auxiliar este alimentat prin redresorul 3, de excitatoarea 4 -care este un generator trifazat cu rotor nebobinat, prevazut cu magneti permanenti, Redresorul 3 (care poate fi de exemplu cu siliciu) este legat in montaj punte trifazata, Generatoarele 1, 2 si 4 sint cuplate mecanic intre ele

(255).

Numarul Iiniutelor pe linia de cuplaj electric arata ca Intre generatorul 2 si transformatorul 5 exists 0 legatura cu trei conductoare; intre transformatorul 5 ~i redresorul cu vapori de mercur 6 exista 0 legatura prin sase conductoare. Intre generatorul 1, transformatorul 5 ~i redresorul cu vapori de mercur 6 exist a legaturi cu cite un singur conductor. Standardul permite ca iesirile infasurarii statorice sa fie indreptate spre stinga, spre dreapta, in sus sau in jos, dar ele nu trebuie sa coincida intre ele. Cu aIte cuvinte in fig. 15, d in care este aratat un generator sincron trifazat cu sase borne de iesire (139) iesirile sint amplasate corect, jar in fig. 15, e iesirile sint amplasate gresit. Exemplu. In fig. 15, f a fost nevoie sa se in dice linia de euplaj mecanic 255. Pentru a elibera pentru aceasta toate
3*

35

locurile, a fostnecesar ca iesirile iilfa~UTarii rotorice s5' -fie dirijate in sus la generatorul 2. Cu toate ca tensiunea se aplica la infasurarea rotorica prin perii, in semnele masinilor electrice nu se indica periile, deoarece acestea se inteleg de la sine.

-ft(/~5)

L;8v

sail

(129)

-<D(125)

...

a
d

.Fig. 16. Surse de curent continuu.

Generaloarele .de curenl continuu. Generatorul 128 reprezentat in fig. 16, a intra in cornponenta agregatului M-G (motor-generator) si are cuplaj mecanic 255 cu motorul electric asincron trifazat 146. Statorul motorului este legat In triunghiviar rotorul trifazat cu inele este legat in ~t~a.: Infasurarea de excitatie in derivatie a generatoruluieste

36

legata printr-o rezistenta reglabila fara intreruperea circuitului, 1.55. In fig. 16, c sint date semnele generatoarelor cu excitatie serie 126, cu excitatie mixta 129 si cu excitatie de la magneti perrnanenti 125. Este de remarcat faptul ca infasurarea de excitatie derivatie (ca ~i de excitatie independenta) se reprezinta prin patru semicercuri, iar infasurarea de excitatie serie se reprezinta prin trei semicercuri. Amplasarea infasurarilor nu este.impusa. Generatorul 128 poate fi legat cu ajutorul comutatorului-intreruptor bipolar 67 fie la bare (in acest caz comutatorul se asaza spre stinga), fie spre incarca rea bateriei de acumulatoare cu reductor 158, a (spre dreapta), fie ca este complet deconectat. Tensiunea generatorului se mascara cu voltmetrul V, iar curentul se mascara eu ampermetrul A, care se leaga la suntul 154. Bateria de acumulatoare 158 (fig. 16, a). Aceasta se leaga la bare prin intreruptorul automat 52. Dad este necesar sa se indiceprizele intermediare de tensiune de la bateria de acumulatoare, se utilizeaza semnul 158. Prizele (racordurile) pot servi si pentru alimentarea unor aparate oarecare la 0 tensiune cobortta. Asemenea aparate au 0 putere foarte mica; in caz contrar 0 parte a bateriei se va descarca, Inscrip tia ,,120 V, 840 Ah" indica valorile tensiunii ~i corespunzator ale capacitatii bateriei. Bateria poate fi reprezentata mai .simplu (fig. 16, b) daca ne limitam' doar Ia inscriptia care indica tensiunea bateriei, in exempIuI analizat: 48 V. In caz de nevoie se poate da capaeitatea bateriei, tipul acesteia etc. Sernnele de polaritate si - pot sa nu fie indicate, deoarece linia scurta si groasa reprezinta polul negativ, iar linia lunga si subtire reprezinta polul pozitiv. Pilele eleetrice. .Acestea se reprezinta la fel ca ~i acumulatoarele. Termoelemeniele (termocuplurile}, Acestea translorma direct caldura in energie electrica. Plna de curind, cuplurile termoelectrice metalice erau folosite numai pentru masurarea de Ia distanta a temperaturilor (Intre tensiunea electromotoare a cuplului termoelectric si temperatura exista 0 relatie stricta),

In ultimii ani au inceput sa fie folosite pe scara larga terrnobateriile eu semiconductoare, care transforrna energia termica (de exemplu cea data de 0 lampa eu petrol) in energie electrica, destinata pentru alimentarea radio-receptoarelor,

8
{To 7)

rYV"'r\

(32)

n+
b

----(712a) (172b)

r---,
I

I L~ __ .J

~
~) (3S)

(ttec)

(31)

d
V

(102a)(102/2J) (104)

t-

III
(102b)

Y
an

r
(f2) (B)

6.
(10)

(102a) (702f23) (lOft)

m~ ill aM ~)) Mnm~fH~


(IDS)
(fa)

cs:

Y-

(106)

Y.J-. 1"~
(A)

) i

(102b)

(I!, 12) (ia)

(J05)

(13)

,go6)

fA)

(8)

Fig. 17. Semne a carer combinare stii la baza reprezentiifii schematice a transtormatoarelor ~i autotransformatoarelor:
t-

a, b -

infa~urari; c - miezuri; d ecran; e reglare; corp; g - semnul conventional ~1 explicarea acestuia, pentru diferite tlpuri de legaturi ale tnrasurarnor,

38

cum ~i a diferitelor receptoare electrice de curent continuu de putere mica. in fig. 16, d slnt date semnele termocuplului (stinga) ~i ale termobateriei (dreapta), a carei tensiune electromotoare este de 80 V. Semnele de polaritate pot sa nu fie indicate. deoarece linia subtire lnseamna iar cea groasa indica semnul -. Transformatoare §i autotransformatoare. Drept baza .a intocmirii semnelor pentru transformatoare si autotransformatoare se folosesc semnele infasurarilor, miezurilor, corpului, ecranului, semnul de reglare, ~i semnele care indica tipurile de conexiuni. Infa$urarile. In schemele de alimentare electrica infa~ura~, rile pot fi desenate sub forma unor. cercuri (fig. 17, a). In alte cazuri Infasurarile sint reprezentate, dupa cum este indicat in fig. 17, b; numarul de semicercuri ~i directia iesirilor nu se stabileste, La notarea infasurarilor sub forma de cercuri, in cazul cind este necesar, se pot inscrie semnele tipului de conexiune (fig. 17, g): 102 a infasurare monofazata cu dona borne; infasurare monofazata cu doua borne si (102+23) cu punct neutru accesibil; infasurare trifazata, partial conexiune in 104

102 b -

AB-

trei Infasurai i monofazate fiecare cu cite dona borne; 11 - infasurare trifazata, conexiune in stea; 12 - infasurare trifazata, conexiune in stea cu punct neutru accesibil; 10 - Infasurare trifazata, conexiune in triunghi; 105 - infasurare trifazata, conexiune in triunghi deschis; 13 - infasurare trifazata, conexiune in zig-zag; 106 - infasurare hexafazata, conexiune in stea; infasurare hexafazata, conexiune sub forma de doua stele inverse, fara puncte neutre accesibile (semnul nu este indicat in ST AS); infasurare hexafazata, conexiune in doua stele inverse, cu puncte neutre accesibile (semnul nu este indicat in ST AS). 39

V;

Miezurile tronsiormatoarelor, In schemele de alimentare eu energie elect.rica, miezurile de translormatoare si de autotransformatoare pot sa nu fie indicate daca acest lucru nu provoaca confuzie. in alte cazuri rniezul se rcprezintii Iolosind in acest seop semnele reprezentate in fig. 17, c; 112 a miez ferornagnetic; 112 b -_ miez feromagnetie eu lntref'ier, in care Intrefierul mic de aer (a carui marime se Iixeaz a printr-o gamitura de material nemagnetic) este necesar in cazurile in care priu infa~ urare n u trece numai curentul alternativ, ci ~i un curent coutiuuu, care In absenta intrefierului ar putea sa satureze rniezul; 112 c rniezuri rnagnetodieJectrice; acestea se folosesc III domeniul frecventelor radio pentru micsorarea pierderilor provocate de curentii turbionari; in rniezurile magnetodieleetrice, particulele feromagnetice sint separate prin masa materialului izolant (sernnul nu este indicat III STAS). roe Masa transformat orului si a autotransformatorului (fig. 17, f) se reprezinta c ind trebuie sa se arate ca la acesta se leagaceva. In fig. 18, c se aratii ca mas a se gase:;;te in Iegatura eu ecranul, Masa trnnsf'ormatorului trehuie indicata ~i in unele scheme ale protectiei prin relee. Ecranul (fig. 17, d) este reprezentat printr-.o linic suhtire, intrerupta. In fig. 18, C slut date doua exernple de semne ale ecranariiv Tn st inga este transtormatorul ecranat, fara miez: Iiterele Fe -teu (fier si cupru) indica materialul ecranului, lucru care stabileste modul de ecranare: ecranare magnetica (Fe) sau electrostatica (Cu). La dreapta este renrezentata ecranarea dintre bobinaje. Semnul reglarii (fig. 17, e) se Ioloseste peutru transfermatoarele a carer tensiune poate fi reglata sub sarcina. Exeuiple de reprezetitiiri ale transiormaioareior, In fig. 18, a slnt aratate sernnele simplificat (strnga) si detaliat (dreapta) ale unui transforrnat or monofazat, cu miez Ieromagnetic. In fig. 18, b de la stinga spre dreapta slnt reprezentate succesiv transf'ormatoarele: cu rniez Ieromagnetic, avind lntrefier; ell rniez rnagnetodielectric; fara miez , 40

JI[
(l!2a+l'4)

J:[ ]![ ] [
/1I2b+ 1'4) Nastufld(mllzat

(114)

c
d

IT]
Anod Caloo' cu inciJ/zirt: inti irec/o

fare a reoresoare/or: semicom/ucflJore,CuprlZo dl! 171/1

fac;e;;;en::;;;.

~~

cu inco/zire indiredo

0100001/&10

(117)

-----w '
'---

ADC
f'

m
.

Fig, 18~Transformatoare.

Transformatorul monofazat cu miez feromagnetic si punctul median accesibil este reprezentat in fig. 18, d, in semn simplificat si detaliat. Tipul conexiunii infasurarii primare este indicat de semnul 102, iar al infasurarii secundare, de semnul 102+23. In fig. 18, d este dat un exemplu de alimentare a unui redresor al ambelor altern ante, constituit din redresoare semiconductoare. Transformatorul monofazat cu trei Infasurari (fig. 18, e reprezentare nestandardizata) este aratat intr-o schema de redresare a ambelor alternante, cu ajutorul unui tub redresor. Fig. 18, f reprezinta un transformator trifazat cu miez feromagnetic. 0 infasurare este conectata in stea, iar cealalta este conectata in zig-zag, cu punct neutru accesibil. Transformatorul trifazat cu trei infa~urari, cu reglare sub sarcina este aratat in fig. 19, a. .Infasurarea reglahila este legata in stea. Acest lucru este indicat de catre semnul de reglare (fig. 17, e). in fig. 19, b la stinga este reprezentat transformatorul 1, care alimenteaza redresorul cu vapori de mercur 2. La dreapta este dat semnul detaliat. Inf'asurarea primara a transformatorului este legata in stea. Infasurarile secundare constituie doua stele inverse cu punctele neutre accesibile; intre aceste puncte neutre este legata 0 bobina de reactanta, de egalizare. Regulatorul de faza trifazat rotativ, este reprezentat in fig. 19, c. EI este 0 masina electrica asincrona cu rotor frinat. Rotind rotorul fata de stator, se modifica faza ten:siunii electromotoare a rotorului, fara a se modifica valoarea tensiunii electromotoare a rotorului. in fig. 19, d statorul regulatorului de faza 2 este legat la reteaua de curent alternativ R, S, T, prin intermediul intreruptorului 1. De la rotorul regulatorului de faza, prin transformatorul 3 sint alimentate bobinele de tensiune a doua wattmetre: wattmetrul controlat 7 ~i wattmetrul etalon 8. Valoarea tensiunii se regleaza lent cu ajutorul potentiometrului 5, iar faza - cu regulatorul de faza 2; tensiunea se mascara cu voltmetrul 10. Bobinele de curent ale watt metrelor sint alimentate de la autotransformatorul 6 prevazut cu reglare Iina (de exemplu de la un autotransformator de laborator. Autotransformatorul este legat la retea prin intreruptorul automat 4. Curentul este masurat cu ampermetrul 9. 42

fT5l}

d
Fig. 19. Transformatoare.

_43

Literele A, a, X si x la transform atorul 3 !;ii semnul" la wattmetre repreziuta marc area iesirilor acestor aparate. Marearea iesirilor este deosebit 'de importanta pentru Iegarea wattmetrelor f?i a contoarelor electrice. A utotransjotmaioarel e. AutotransformatoruI monofazat, reprezentat ell semne simplificate si detaIiate este aratat in fig. 20, a. . In fig. 20, b este reprezentat un autotransforrnat.or trifazat ell legarea infasurarilor in stea, j n fig. 20, c este reprezen tat un autotransf'ormator trifazat, cu noua iesiri. Un autotransformator rotativ, trifazat (regulator de inductie trifazat) este aratat in fig. 20, d. EI reprezinta 0 ma~ina electric a asincrona aI carei rotor, Iegat in stea, este alimentat de Ia reteaua de curent trifazat. Unele iesiri ale statorului se leaga Ia re teaua electrica; la altele se leaga sarcina. Asadar tensiunea aplicata sarcinii este determinata de suma geomelrica a tensiunii retelei si a tensiunii induse in Infasurarea statorica. Rotind rotoruI, se regleaza lin valoarea tensiunii aplicate sareinii, dar in acest caz se schimba contin uu ~i faza acesteia (diagrama vee toriala din fig. 20, g), Regulatoarele de inductie slnt Intrebuintate in instalatiile de incercare, pentru reglarea Ienta a tensiunii, in circuitele eu puteridestul de mari. ' fig, 20, e este data reprezentarea Iegarli unui frigider. In fig. 20, f transforrnatorul 3, care coboara tensiunea de la 6 kV p iria Ia 780 V, este legat la reteaua de 10 kV printr-un autotransformator trifazat :2 ~i un intreruptor in ulei 1. De la transl'ormatorul .) este aliment at redresorul Cll vapori de mercur 4. Punctul neutru al bobinei de reactanta de egalizare (rig. H1, b) este legat la .bara negativu prin separatorul 5, Catodul este legat la bara pozitiva prin Intreruportul iautomat 6. in fig. ~O, g este reprezentata schema de reglare a tensiuuii Us pe sarcina. Dupa cum se vede din diagrarnele veetoriale (care sinttrasate pentr u doua pczif.ii ale rotorului), tensiunea Us care reprezinta suma gcometrica a tensiunii din retea U ~i a tensiunii Ust din stator, variaza intre limite Hedreseare vs] eenvertlzoare, RedresareaiInei situjnte alternante. In fig. 21, a este reprezentata redresarea cu ajutorul
4A Iargi, Exeniple de reprezeniiiri ale autotransiormaioarelor,

in

(7J9)

(f20)

{121} C

o
Relea 22011

e.

f
Fig. 20. Autotransformatoare.

unui tub electronic cu doi electrozi (anod ~i catod), - un tub electronic redresor, cu incalzire directa .. Prin sarcina trece curentul redresat in acele alternante ale curentului alternativ in care anodul tubului redresor are potential pozitiv; acestui lucru Ii corespund semnele ~i -- notate la iesirile sarcinii. Alimentarea circuitului filamentului nu

Tubul redresor reprezentat ill fig. 21, bare incalzire indirecta, Aceasta inseamna ca filamentul este alimentat-de la un circuit separat care nu este legat de circuitul cureirtulni redresat, -- de exemplu de la 0 infa~urare separata a trauslormatorului. Rerlresorul ionic (gazotron) este alcatuit din tr-un tub cu doi electrozi, cu catod cald, umplut Cll vapori de mercur. sau eu un gaz inert (fig. 21, c). In fig. 21, d sint reprezentate doua scheme de redresare a unei singure alternante cu ajutorul unor redresoare en semiconduct oare 174. Vir lul triunghiului indica directia de conductivitato maxima. In conformitate cu aceasta conventie, In scheme sint aratate sageli care indica diferitele directii ale c uren tilor in rezisten tele de sarcina Rl ~i Rz• In a larii de aceasta, prin rezistentele Rl ~i R:!, curentii nu trec simultan: prin R) tree alternantele pozitive, iar prin R~ tree alternantele negative. In schemele din fig. 21, d sint legate in serie cite doua re dresoare, iar in derivatie eu Iiecare din acestea slnt legate rezisten tele 1'1 si 1'2' Aceste rezistente egalizeaza valorile tensiunilor inverse ce revin fiecarui element redresor, preintimpin ind astf'el strapungerea lor. Egalizarea tensiunilor inverse este necesara, deoarece elernentele redresoare cu semiconductoare, in special cele cu germauiu si siliciu, au valorile rezistentei inverse foarte variate. Redresarea atnbelor olternanie. Redresorul pentru ambele alternante (fig. 21, 'e) este format din doua gazotroane alimentate de la un transformator cu trei infasurart. Catozii ambelor gazotroane sint uniti intre ei ~i Iorrneaza iesirea pozitiva +. Drept iesire negativa serveste punctul neutru (median) al infa~udirii transforrnatorului m.ln alternanta pozitiva curentul parcurge un singur gazotron, iar in alternanta uegativa parcurge celalalt gazotron,
46

este indicata.

C\
.

\j

C\ \..J C\
o
indireclii
Iacdtare

Catod cu

FlIomenlde lnedlzire

ventionol at lImplv/wi; de gaze

Semao! can-

C\C)

C\

\_J

....£.'_-.1,\ --,-

d
Fig. 21. Redresoare

h
si convertizoara,

Iesirile catozilor sint notate prin literele a ~i b, Ia Iel ca si iesirile acelei infii,?urari,a translormatorului eare este destinata pentru alimentarea circuitelor de filament. De regula, Iegarea circuitelor de filament Ia transfurmator IlU ~e indica, deoarece se _subin~elege. . in fig. 21, i este reprezentata schema redresarii amhelor alternante prin intermediul uuui tub electronic, redresor cu doi anozi !?i cu lncalzirc in directa. in alterrian ta pozitiva curentul trece prin unul din anozi, iar in cea negativa trece prin celalalt an od. Schernele de legatur a a redresoarelor eu semiconduetoare, monofazata!?i trifazata, slnt reprezeutate -In fig. 21, f !?i corespunzator k. in schema trifazata, drept iesire negativa - serveste punctul nentru al inHi$-urnrii seeundare a trans formatorului In. Compararea curbelor tensiunii redresate arata ca incazul montajului trifazat pulsatiile tensiunii redresate, sint mult mai aplatisate, adica redresarea este mai pertecta, Montajul in punte mouofazata al redresoarelor cu semiconductoare este reprezentat in fig. 21, g. in alternanta pozitiva a tensiunii alternative, curentul trece in sensul indicat de catre sagetile cu linii continui, prin ambele brate ale puntii, In alternants negativa curentul trece prin celelalte dona brute ale puntii (sagetile punctate). Sensul curentului In rezistenta de sarcina at it in alternants pozitiva, cit ~i in cea negativa nu se modifica. in scheme nu se pun sageti. in fig. 21, g (dreapta), aceeasi punte este prezentata in modul ill care srnt asezate diferitele clemente intr-o coloana redresoare (in cazul de fata este yorba de 0 coloana care are cite un singur element redresor pe fiecare brat). Pentru reprezentarea simplificata a puntii redresoare este aratat in fig. 21, h montajul trifazat de legare a redresoarelor cu semiconductoare. Aceasta schema va fi analizata anianun tit ulterior (v. fig. 51, d). Redresoarele cu uapori de mereta. La baza rcprezentiirii redresoarelor 'cu vapori de mercur stau semnele tubului cu gaz rarefiat sau vap~ri (in general) 164, ale anodului 168, ale eatodului ell mercur 171, ale grilei 17'0 ~i ale anodu!ui de aprinder e 16,1) (fig. 22, a). 48

sint

In semnul redresoarelor cu catod cu mercur, indicatia con tinutului de ioni (punctul lngrosat) poate sa lipseasca din schema. in Iunctie de procedeul de aprindere, tuburile cu catod cu mercur se impart in: ignitroane ~i excitroane, lucru care se reflect a si in semnele conventionale ale acestora. De exemplu, in fig. 22, b (sus) este reprezentat un ignitron cu trei electrozi de aprindere si cu grila. Trebuie remarcat faptulca electrozii de aprindere sint cufundati in mercur, lucru care reflect a principiul de aprindere (ignitronul se aprinde in fiecare alternanta pozitiva). In fig. 22, b (jos) este reprezentat un excitron. Dispozitivul de aprindere al excitronului nu ajunge plna la mercur. El actioneaza numai la inceputul Iunctionarii redresorului, dupa care arcul electric aparut (arcul de excitatie) continua sa se mentina intre eatod si anodul auxiIiar, independent de arcul electric dintre catod ~i anodul principal. Fig. 22, c reprezinta un tiristor - un redresor eomandat cu semiconductor, eu structura de siIiciu in patru straturi de tipul p-n-p-n. Tot in Iigura este reprezentata si structura tiristorul ui. Conuertizoorele rotative. Redresoarele eu vapori de mereur eonstituiau baza instalatiilor de redresare de mare putere. In prezent ele slnt inloeuite cu sucees de catre redresoarele de Iorta, cu siliciu, Continua, lnsa, sa ramina in exploatare precursorii redresoarelor cu vapori de mereur si ai redresoarelor cu 'semiconduct oare -eonvertizoarele eleetrice rotative. In fig. 22, d este reprezentat un agregat motor - generator constituit dintr-un motor electric asincron trifazat eu rotorul in scurtcircuit ~i un generator de curent continuu cu excitatie in derivatie, Fig. 22, e reprezinta 0 masina eomutatoare trifazata, eu excitatie in derivatie care este 0 masina de curent eontinuu, prevazuta cu inele de contact, cal ate pe axul rotorului, pe partea opusa eolectorului (in exempIul analizat se transforrna tensiune alternativa trifazata si de aceea sint trei inele).
4Cum se citesc schernele

159C/9-71.

Toate reprezentarile elementare, enumerate derivate din semnele conventionale cuprinse

mai sus, in ST AS

49

O
(171) (170) (169)

rarefJ'ti/

Tub CIJ fluZ


(!61t) (168)
.

J. Anod

---.
. --

Anqdul Anodde excila/ie

caloocv mercur(in ~ gencf'(J/j "--firila Anol/de ~ oprmdel'e '

£I~;f JQ de".:tl~
~
~

rr. ~.
(/t,8)-

f
Fig. 22. Redresoare

la insfromenM

3-200Hz electric

~l convertizoare.

Aceste inele nu sint indicate in schema, ci doar trei iesiri. Pesiile colectorului trebuie sa fie indicate. _ Uneori clnd exista 0 sursa de tensiune continua (de exemplu de 220 V), trebuie obtinuta 0 tensiune continua de alta valoare, de exemplu 24 V, dar circuitele de 220 V ~i 24 V nu trebuie sa aiba un punet comun. Intr-un asemenea caz se foloseste 0 masina convertizoare de tensiune de curent continuu cu doua infasurari rotorice independente. Reprezentarea (nestandardizata) unei asemenea masini convertizoare este data in fig. 22, f. In circuitele infasurari; de excitatie este Iegata rezistenta 155. Citeodata este necesara in retea 0 frecventa diferita de cea industrials (50 Hz), de exemplu 400 Hz etc. Tensiunea alternativa cu frecventa 200 Hz este necesara pentru diferite scule _electrice. Semn ul agregatelor este format din combinarea semnului motorului electric asincron cu rotorul in scurtcircuit cu. cel al convertizorului de frecventa (fig. 22, g). La rotorul convertizorului se aplica alimentarea de la reteaua electric a de 50 Hz; de la stator se culege tensiunea de freeventa marita - in exemplul nostru de 200 Hz. 1\fotoare electrice. Semnul general al motorului electric este reprezentat in fig. 23, a. in cere se permite Inscrierea numai a datelor care indica: motorul M, felul tenslunii (continua sau alternativa), numarul de faze, felul conexiunii Infasurarilor (stea, triunghi etc.). Astfel, in fig. 23, a sint reprezentate semnele conventionale pentru scheme unifiIare si multifilare ale unui motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit M, al carui stator este legat in stea. lnfasurarile se noteaza conform fig. 23, b; numarul de semicercuri ale semnului respectiv nu este indiferent. Cu trei semicercuri sint reprezentate infasurarile statorice (ale fiecarei faze) ale motoarelor trifazate serie cu colector si lnfasurarile de executie serie ale masinilor electrice de curent continuu. Cu patru semicercuri se reprezinta infasurarile de excitatie/derivatie ale masinilor electrice de curent continuu si Jnfasurarile de excitatie in dependenta. In conforrnitate cu ST AS 1590/2-71, Infasurarile mai pot fi reprezentate si prin dreptunghiuri innegrite sau prin linii in zig-zag. Siaioare. Exemple de notare a statoarelor sint reprezentate in fig. 23, c.
4*

51

=B=8
~

(~

Roioare. In fig. 23,.d este reprezentat un rotor eu magneti perrnanenti care face parte din reprezentarea masinii sincrone megneto-eleetriee (135). Rotoarele cu lnfa~urari distribuite sint reprezentate in fig. 23, e: 146 - rotor eu inele (face parte din reprezentarea motorului asincron trifazat eu rotor eu inele). Rotoarele eu Infasurari concentrate slnt reprezentate in fig. 23, (: 124 - rotor eu colector si perii, al unui motor de eurent
I

continuu. Amplasarea

iesitilor infii$uriirilor in scheme. Iesirile infa~urarilor statoriee pot fi indreptate in orice parte. Iesirile infasurarilor rotoriee pot fi dirijate spre dreapta, spre stinga, in sus sau in jos, dar ele nu trebuie sa coincida eu iesirile infasurarilor statorice. Dad este necesar sase indice axa Infasurarii, iesirile se pot amplasa pe diametrul eereului. Exemplele sint reprezentate in fig. 15, g si h. Motoarele electrice asincrone trifazate sint reprezentate in fig. -23, g, unde de la stinga spre dreapta slnt indicate urmatoarele: ' 144 - motor asincron trifazat eu rotorul in -scurtcire:uit, al carui stator este legat in triunghi; 14 5 ~ motor eu eele sase capete ale infasurarilor, seoase si rotor in seurteircuit; un asemenea motor poate fi legat fie in stea, fie in triunghi, lucru care permite folosirea lui la doua tensiuni, de exemplu 380 V (legatura in stea) si 220 V (triunghi); 145+ 11 - motor eu doua viteze de rota tie, realizabile prin comutarea statorului pe doua numere de poli ~i rotor in scurtcircuit; semnul tipului de legatura arata ea lnfasurarile statorului pot fi eomutate din legatura in stea (in stinga liniei) in stea eu doua eircuite derivate (spre dreapta liniei); trebuie sa se aiha in vedere faptul .ea fiecarei viteze de rota tie ii eorespunde 0 alta putere; 146 - motor cu rotorul trifazat eu .inele; statorul se leaga in triunghi, iar rotorul in stea. Motoarele sincrone trifazate sint reprezentate in fig. 23, h: 134 - motor sineron, reprezentare generala; 137 - motor sineron trifazat cu eonexiune in stea, eu neutrul nescos; 139 - motor sincron trifazat cu sase borne de iesire;

53

135 - masina cu excitatie prin magneti perrnanenti; Motoarele monofazate (fig. 24, a): 143 - motor asincron monofazat cu faza auxiliara ~i rotor in scurtcircuit; 136 - masina sincrona monofazata; 131 - motorul cu colector cu repulsie are statorul unei masini monofazate obisnuite; drept rotor serveste rotorul unei masini de curent continuu ale carei perii slnt in scurtcircuit; periile pot fi deplasate pe colector, realiz indu-se astfel variatia turatiei, oprirea motorului sau schimbarea sensului, de rotatie 130 - motor monofazat cu colector, cu excitatie serie. In ultimultimp au capatat 0 larga raspindire motoarele electrice monofazate cu pornire prin condensator, cum si motoarele electrice de tip condensator. ST AS 1590/5-71 nu da semne pentru asemenea motoare electrice, insa acestea pot fi usor intocmite pornindu-se de la principiul de functionare al acestor motoare. De exemplu, in fig. 24, b sint reprezentate motoarele care au doua Infasurari: principala si suplimentara, In circuitul infasurarii suplimentare, in timpul pornirii motorului, se leaga condensatorul k. Dupa ce motorul atinge 0 anumita viteza de rotatie condensatorul se deconecteaza. Acesta este un motor cu pornire prin condensator (fig. 24, b, stinga). In fig. 24, b (dreapta) este reprezentat un motor cu condensator. La pornire sint legate doua condensatoare k si ki, apoi condensatorul k se deconecteaza. Moloarele eleclrice de curenl coniinuu. In fig. 24, c stnt reprezentate: 127 - motorul eu excitatie independenta (este de mentionat faptul ca infasurarea de excitatie a fost notata prin patru semieercuri); 126 - motorul cu excitatie serie; infasurarea de excitatie este notata prin trei semicercuri; 128 - motorul cu excitatie derivatie (patru semicercuri); 129 - motorul cu excitatie mixta; infasurarea serie este notata prin trei semicercuri, iar cea derivatie este notata prin patru semicercuri (este de men tionat faptul ea amplasarea infasurarilor in semnele masinilor electrice de curent continuu nu se precizeaza); 125 - motorul cu excitatie de la magneti permanen ti! 54

Contaetoare en relee, eontaetoare, relee, eleetromag.. nep, Contactoare cu relee ~i contactoare. Bobinele se noteaza conform fig. 25, g. Se mentioneaza semnul conventional 100 ~ conform STAS 1590/8-71 se Ioloseste si pentru relee. In ultimul

ca

R ~ I~ ~

Can/OC/Do!,e

&/1

1'~/u

f; cflntllC'lqare

¢
(97)

sou

C'J
(97)

b.

r:P

$1
e

~:~~~~8Pt

~
(99i

~
(98)

c.

$$1
c

#r101J
~81)

¢(IOObJ

Q
E'~clrofT1o_qneli r,.;fazo! MonoFozal

C:::::J
(100)

(100)

Babino

8v'fo

Fig. 25. Bobinele releelor, ale eontaetelor eu relee :;;i ale contactoarelor. Electrornagneji.

timp, ins a datorita comoditatii de reprezentare, se aplica pentru contactoare acelasi semn conventional 97, ca si pentru relee, care de altfel corespunde cu majoritatea semnelor internationale din GOST, VDE etc. Contactele normal deschise se reprezinta dupa 84, iar cele normal inchise se reprezinta dupa 85 (tabelul 1). Bobinele releelor elecirice. In schemele de comanda bobinele releelor se noteaza obisnuit dupa 97 (fig. 21, a .•. c). In schemele de protectie se utilizeaza, de asemenea, si un semn conform cu observatia din capitolul 8 (STAS 1590/9-71) reprezentat in fig. 25, a. Un exemplu este dat in fig. 26, c. Trebuie mentionat faptul ca in conformitate cu prevederile STAS 1590/9-71 caracteristicile particulare ale unui releu se noteaza prin semne desenate intr-un cornpartiment situat Ia capatul din stlnga al dreptunghiului reprezentativ. De asemenea, valorile limita de curent sau tensiune se inscriu in dreptunghiul reprezentativ urmate de> cele maximale ~i urmate de < cele minimale. Daca este necesar sa se reprezinte 0 bobina de curent, se utilizeaza semnul din. fig. 25, b, adica se adauga litera 1. Pentru a se reprezenta bobina unui releu maximal de curent, in dreptunghi se lnscrie semnul I>. 56

Daca este necesar sa se reprezinte 0 bobina de tensiune, se Ioloseste semnul din fig. 25, c, adica se scrie litera U. Pentru a se reprezenta bobina unui releu minimal de tensiune, in dreptunghiul respectiv se inscrie litera U <.

rr--o-u
~-;-,

+,l

R!

~RI a 8f)

d
Fig. 26. Exemple nale ale releelor, de folosire a semnelor conventioale eontaetoarelot eu relee !Ii ale electromagnetilor,

Exemple de reprezentare a bobinelor de curent (releul I) si a bobinelor de tensiune (releele intermediare R.I) sint reprezentate In fig. 26. In instalatii de automatizare, telemecanizare si telefonie, se Iolosesc adesea relee cu citeva bobine. Daca este necesar sa .s,esublinieze Iaptul ca releuI este ell o singura bobina, se 57

Ioloseste semnul 97 (fig. 22, a), adica se deseneaza 0 singura linie inclinata. Bobinele unui releu cu doua infasurari se reprezinta dupa 101. Releul polarizat este reprezentat in fig. 25, d. in fig. 25, e sint reprezentate relee cu temporizare la revenire (dreapta) si cu temporizare la actionare (stinga). Obseruatie. S-a aratat ca bobinele contractoarelor pot fi reprezentate prin dreptunghiuri (fig. 25). Contactele pot fi reprezentate, de asemenea, in doua forme (fig. 8). Se folosesc in general pentru bobine si pentru contacte semnele cele mai comode in cazul respectiv, numai cu coriditia ca acestea sa fie standardizate. Exemple slnt date in fig. 26. Tempori zarea. Pentru a sublinia prezenta unei temporizari si pentru a indica aspectul acesteia, semnele 84 :;;i 85 se completeaza cu semicercuri, obtinindu-se semnele 88, 89, 90, 91 ( tabelul 1). Amplasarea semicercurilor indica sensul temporizarii. Astfel, in semnele 8 8 ~i 91 semicercul este indreptat spre contact, deci contactele normal deschis si normal inchis slnt cu temporizare la inchidere. in semnele 89 :;;i 90 semicercul este indreptat dinspre contact, deci contactele sint cu temporizare la deschidere. Alte uariante de contacte. Pentru a se indica comutarea fara intrerupere, se folosesc semnele A. Daca contactul este prevazut cu zavorire mecanica si revenire manuala, alaturi de contact se deseneaza un mic clichet (semnele 92, 93). Pentru a nota un contact trecator (pasager), 182, se deseneaza un triunghi. Releele neelectrice (traductoare, intreruptoare de cale si intreruptoare de fine de cursa) se noteaza in conformitate cu 84, 85, 54. in cazul clnd exist a :;;i semne literale, care indica apartenenta contactelor la un releu neelectric, ne putem limita la semnele mai simple 84 :;;i 85. Exemple de semne ale releului de protectie termica 1d si 2d, cu revenire manuala, sint reprezentate in fig. 26, a :;;i b. Electtomaqnetii (comanda electromagnetica), In fig. 25, f este reprezentat un electromagnet monofazat. Electromag-

58

Confadele [xemp/u. de execufie

Coatael normal descht"s. i"

Confael ICon/ael comu/afor normal k" dese/JIS . d"

S
(81f) ~o-

~
(8fj)

g~ ~$
& \

'liraiillrerupe eacirew/ului

o comotare

C" acfionare
i3fo/lIonee
Se. inchide cu /empo-

~
(88) ~o-

~
(9f'

}
~

(86)\

bA

Neotandaroliai IVe.slandardiza!

rirare, se deschide insfanfaneu Se inchide ins/antaneu, se deschide CU temporizare


ClI

~
b

~
(90)

\b
~b

\b
~b

(89) ~o--~

4b

a~fobloc~j mecarr/c 4b st reverure ...... ~ 'manual


<;,)

<,

'i:: Cootacte

~
(flJ)

(92)~o(l82)

t
~

Nestandardlzat Nes/andardizat

(206)

CI;:;

~ -Confaef III ...... trecdiorQ, (pasager) Relee nee/ecfrice. in general (ex: fraduc foare) Nelee neelecfrice (Iimifafoarf? de cursd )

tvestanaara/zat

sensot mm!orii.sWof forte; carecom;td contacta! . spre dreopta spre.stin!la

~
(84)

<e
(85)

imos In sus

t1

-d"""'"'o(51,)Cf
~o-o-~

~
b

)
~~

--

--

Nestand(Jrt/tzaf

~ 2 Canfaefoa re, ~ contaciaare


<::i
<s

(81.,)
CU

(85)

relee

(86)\ b

\b
59

netii de curent trifazat sint dati in fig. 25, h. Bohinele de d econectare ~i de conectare ale actionarilor electromagnetice aleintreruptoarelor, de exemplu bobina de deconectare BD din fig. 26, c-d, se recomanda a fi notate printr-un dreptunghi. Intreruptoare, Intreruptoare automate, siqurante, bu.. toane, comutatoare, controlere. Intreruptoarele. In fig. 27, a sint reprezentate urmatoarele: 48 - intreruptor eu pirghie monopolar in aer; 49 - intreruptor cu pirghie bipolar in aer. Trebuie memorat faptul ca fort a de comutare actioneaza de la stinga la dreapta sau de sus in jos si urmind aceasta regula trebuie sa acordam atentie reprezentarii intreruptoarelor in cazul amplasarii orizontale a circuitelor. Inireru ptoare automate. Acestea sint reprezentate in fig. 27, b unde 51 este semnul general al intreruptorului automat monopolar. Acest semn conventional nu contine bobinele elementului de protectie maximala al intreruptorului automat si niei elementele de incalzire ale protectiei termice. Aspectul disjunctorului (maximal, termic, eombinat, de ten<une nula etc.) si reglajul lui se indica in inscriptiile din schema sau in explicatii, Totusi pentru explicarea actiunii schemei se poate folosi semnul intreruptorului automat completat cu simbolizarea destinatiei disjunctorului respectiv: A - intreruptor automat de curent invers; B - intreruptor automat de curent maxim; C - lntreruptor automat de tensiune minima etc. Si qurante. Semnul general al sigurantelor fuzibile 72 este reprezentat in fig. 27, c. Daca este necesar sa se arate ee parte a sigurantei ramine sub tensiune dupa topirea fuzibilului aceasta se noteaza printr-o Iinie ingrosata, folosind semnul 72. In unele echipamente se folosesc sigurante de semnalizare eu contact de semnalizare a topirii 75. raspindire larga a capatat eombinarea in acelasi aparat a intreruptorului-separator eu siguranta Iuzibila lnglobata 74 ~i a separatorului eu siguranta fuzibila inglobata 73.

60

·*
~~

it~I II
-<::>"J

Buioane. in fig. 27, d sint reprezentate butoane cu autorevenire corespunzatoare cu contact normal deschis, contact normal inchis si contact de comutare. Butoanele cu clichet se noteaza in conformitate cu fig. 27, e. Comuiatoare. in fig. 27, f este reprezentat comutatorul 70 monopolar cu doua pozitii fara intreruperea circuitului la trecerea de la 0 pozitie la alta. in fig. 27, g (stinga) este reprezentat comutatorul bipolar cu doua pozitii. Comutatorul monopolar manual eu trei pozitii, este aratat in fig. 27, f. Comutatorul multipozitional (pentru n circuite 66), unipolar D, este reprezentat in fig. 27, f. Comutatorul multipolar cu. actionare electrornagnetica - selectorul pas cu pas - este reprezentat in fig. 27, h. Selectorul pas cu pas are mai muite clmpuri de contacte ~i prin urmare poate sa comute simuitan citeva circuite independente. In fig. 27, h este reprezentat doar un singur cimp. Conlrolere. Doua procedee de reprezentare a controlerelor de forta sint iIustrate in fig. 27, i, in baza exemplului comenzii unui motor electric reversibil trifazat m. Maneta controlerului are trei pozitii: 1 - inapoi, deconectat (oprit), 2 --,- inainte. in semnul conventional al acestora Ie corespund trei linii punctate 1, 0 si 2. Conductoarele slnt desenate perpendicular pe liniile punctate. Punetele de pe liniiIe intrerupte arata ca contactul respectiv este inchis in pozitia corespunzatoare a manetei controlerului. in pozitia 1 fazele R, S si T sint legate corespunzator la Iesirile C3, B2, AI, ale motorului electric, iar contactul din circuitul de blocare este deschis. in pozitia 0 motorul este complet deconectat, iar contactul in circuitul de blocare este Inchis. In pozitia 2, fazele R, S si T sint legate corespunzator la iesirile AI, B2 si Ca, iar contactul din circuitul de blocare este deschis. Controlerul bipolar din fig. 27, k are trei pozttii. 1, 2 ~i 3. In pozitia 1 este inchis contactul din circuitul I. La comutarea controlerului in pozitia 2 se va Inchide mai Intti circuitul 11, iar apoi se va deschide circuitul I. La comutarea in pozi<

o-

62

tia 3 se va deschide circuitul I I, iar apoi se va inchide din nou. Daca maneta controlerului se muta din pozitia 3 in pozitia 2, iar .apoi din pozitia 2 in pozitia 1, comutarile se produc in ordinea urmatoare: se -deschide circuitul II, se inchide circuitul I I, se inchide circuitul I si apoi se deschide circuitul I I. Comutatoarele circuitelor de comandd. Sa 'presupunem ca este necesar sa se com ute trei lampi, 1h, 211311(fig. 28, a). Sa 'intrerupem circuitele lor I, II, III si apoi in portiunile intrerupte introducem contactele comutatorului. Cercurile conductoarelor I. . I I I reprezinta iesirile la contactele comutatorului (reprezentare conform 44). In fig. 28, b este reprezentata schema comutatorului pentru trei circuite, ale carui contacte au numerele: 1-2, 3-4 ~i 5-6. Maneta poate ocupa trei pozitii: +45°, 0,

-45°.

In fig. 28, e este reprezentat tabelul de comutare a contactelor. Semnul X indica pozitia in care contactul este inchis. Deci in pozitia +45° sint inchise contactele 1-2, cum si 5-6. In pozitia 0 slnt inchise contactele 1-2 si 3-4. In pozitia -45° este inchis contactul 5-6. Fig. 28, d arata modul de reprezentare a acestui comutator in schema. In semnul45 punctele de pe liniile punctate, care corespund pozitiilor manetei +45°, 0 si -45° au aceeasi sernnificatie ca si semnul X din tabel (fig. 28, e). Daca se reprezinta punctul inseamna ca contactul este inchis pe pozitia respectiva. Bobina de conectare C si bobina de deconectare BD (fig. 28, e) ale unui intreruptor in ulei pot fi comandate fie prin doua butoane, fie cu ajutorul unui comutator cu trei pozitii ~i cu autorevenire in pozitia initiala (prin arc). Prezenta mecanismului de autorevenire mecanica cu ajutorul resortului din pozitille +45° ~i -45° este indicata de sagetile din tabel ~i din schema comutatorului. Fig. 28, f reprezinta un comutator mai complicat, care in afara de operatiile de conectare si deconectare asigura si semnalizarea (confirm area) prin sirena. La acest comutator maneta are trei pozitii: +45°, 0 si -45°, dar acestora le corespund patru pozitii de contact: Coneciare (+45°). Conectat (0), Deeoneetare (-45°) ~i Deconectat (0). De aceea

63

in pozitia 0 sint trasate doua linii punctate. La una din acestea vine sageata din pozitia cotieciare si aceasta linie corespunde pozitiei conectat. La cealalta linie soseste din pozitia deconeciare si ea corespunde pozitiei deconeclat. Pentru conectarea intreruptorului, maneta comutatorului se roteste in pozitia coneciare. Intreruptorul se conect eaza prin contactorul intermediar C: contactele intrerup~c'.

~f:l-<:: LI2 X X
3 If;. 518 X

)~t~manekl ~u -~~-~~
X
X

POzi/IO

m
[Iff}

~hfl
d

l!!.f!1orl{/ ~~ 'IIfl/oC/II- ~ ~ ~ iii/, f I2 X I


311t

IIvml!!l{/ Oil uctu


IVI

3
S

2 D<

I-! "<::,

-~

5j_ f

XI

IX

10

f;. Ii IX lJ IXIX

IX

rx

IX I)(

e
Fig. 28. Comutatoare pentru metre !Ii pentru comutarea

circuite de comanda, pentru voltmotoarelor electrice din stea in triunghi,

B4

ctI
QJ

I...

"5

ctI

8 8

01

,,
1

.en.

~~:

I1I :.-<::><:)

~
I

x
H-fX+-+--f'X:.:r-l H--+'X,*-+--j,Xm--I

'f

QJ

o ....,

ctI

I...

ctI ...,

o U

;::l

5 - Cum se citesc schemele.

torului a din circuitele 1-2 si 5-6 sedeschid, iar contactul a din circuitul 3-4 se. inchide.Maneta se elibereaza. In acest caz se inchide contactul comutatorului in circuitul sirenei h (pozitia conectat), dar ea nu va suna, deoarece contactul a s-a deschis. La deconectarea automata a intreruptorului sirena va suna. Maneta se roteste in pozitia deconeclare si prin aceasta operatie se deschide contactul 5-6. Maneta apoi se elihereaza. Comutatorul revine in pozitia deconectat, insa in aceasta pozitie contactul 5-6 este deschis ~i sirena nu va mai suna. in fig. 28, f este reprezentata 0 asemenea schema de comutator care este necesara pentru a efectua actiunile enumerate mai sus. In practica insa nu exist a totdeauna la indemina comutatoare cu schema necesara si atunci intr-un circuit se utilizeaza combinarea citorva contacte ale comutatorului. Astfel, de exemplu, in fig. 28, 9 in circuitul sirenei sint conectate in serie contactele 7-8 si 9-10, iar ca rezuItat se ohtine tocmai ceea ce este necesar, adica contactul este inchis numai in pozltia coneclal. In pozitiaconeclare contactul 7-8 este inchis, insa contactul 9-10 este deschis, In p ozitia con eclat atit contactele '7-8, cit si contactele 9-10 sint inchise. In pozitia deconectat contactul 9-1 0 este inchis, iar contactul '7--c-8 este deschis. Fig. 29 (stinga) reprezinta schema de principiu ~i schema de montaj, cum ~i diagrama comutarilor unui comutator de voltmetru. Astfel, de exemplu, la +45°, voltrnetrul V mascara tensiunea intre fazele R si T. ifComuiaiorul stea-triun qtii. Fig. 29 reprezinta un motor electric asincron cu sase iesiri ale infasurarii statorul ui, La pornire, infasurarea trebuie sa fie legata in stea, iar apoi in triunghi. Tot in fig. 29 este reprezentata legarea infa~ urarilor. Amplificatoal·ele. Generatorul cu cimp transversal ~i excitatie independenta (arnplidina) si cu trei infasurari de comanda se n oteaza in conformitate cu 185, iar cele eu flux longitudinal se noteaza in conformitate cu A (fig. 30, a). - Reprezentarea generatorului eu cimp transversal ~i excitatie independents (185) a fost realizata princombinarea

66

rA)

(D)

OT~~_L
(£)
(F) (6)

(II)

(I)

tyJ~
P
Fig. 30. Amplificatoare.

semnelor conventionale din ST AS 1590/2-71 si ST AS 1590/5-71. Amplificatorul electronic. La baza amplificatorului electronic sta tubul electronic eu trei electrozi - trioda cu incalzire indirecta (stinga) sau cu incalzire directa (dreapta); acest tub este reprezentat in fig. 30, b. Amplificatoarele magnetice sint constituite din miezuri magnetice, infasurari. de lucru si infasurari de comanda. Infasurarea de lucru este reprezentata cu linie mai groasa declt infasurarea de coman da. In fig. 30, c sint reprezentate: C - amplificator magnetic monofazat cu iesrre in curent alternativ si doua infasurari de comanda: D - amplificator magnetic monofazat cu iesire in curent continuu si doua infasurari de comanda. La reprezentarea amplificatoarelor magnetice trifazate se utilizeaza semnele conventionale ale amplificatoarelor magnetice monofazate, fiecare din cele trei faze continind cite un amplificator. Sernnele conventionale pentru amplificatoarele magnetice nu sint stabilite prin normele ST AS. Amplifieatoarele eu setniconductoare. Elementele semnelor sint date in fig. 30, d: E - carcasa protectoare; F - partea semiconductoare, cu iesirea; G - emitorul p cu zona n; H - emitorul n cu zona p; I - colectorul impreuna cu 0 zona de alta conductivitate. Tranzistoarele cu contact punctiform si cele cu jonctiune, in Iunctie de tipul p-n-p sau n-p-n sint reprezentate in fig. 30, e. Transformatoare de masura, shunturl, rezlstente aditionale. Transformatoarele de masura se pot : reprezenta in doua forme (fig. 31): simplificat si detaliat. Transiormaioare de cureni. Acestea sint reprezentate in fig. 31, a unde 186 este transforrnatorul de curent cu 0 singura infasurare .secundara, iar 187 este un transfor mator de curent cu doua infasurari secundare ~i doua miezuri;

68

189 este un transformator de curent de secventa homopolara, Prin puncte slnt notate i('~;rile infasurarilor primare. In semnele 186 si 189 nu s int reprez entate miezurile, deoarece fiecare din aceste transformatoare are cite un singur miez. In transformatorul cu doua infasurar! 187 sine. rep-ie'i"entate cele doua miezuri. Trans{ormaioare de iensiune. Transformatorul de)ensiune 188 este aratat in fig. 31, b. Miezul nu este reprezentat. Shuniurile ~i rezistenieie adiiionale sint reprezentate in fig. 31 c si d. Pentru rezisteutele aditionale se utilizeaza semnul conventional general al rezistentei, 29.

Simplificol

I
(leo)

Transformafoare de corenl Oelol/al Simp/if/cot Oelol/at

~8n
Transformalor

:~
<J

~ (/89)

de

tensiaoe

Shunt Laompermelrl/

Rezisfenlij atiilionolo

f
~

Lv.)
(188)

-8R
c fl5"J

La

~ valtmetru
(29) sunturi

I<'ig 31. Transformatoare de curent, de tensiune, s i rezistente aditionale.

69

r Aparate de masurat, In scheme, aparatele 'electrice de anasurat slnt indicate mai mult sau mai putin amanuntit, Obisnuit (conform STAS 1590/7-71)·se lirniteaza la semnele «lin fig. 32, a in care literele indica urmatoarele: A - amper.metru, V.:_ voltmetru, Wh - contor de energie activa -etc., iar aspectul aparatelor subliniaza destinatia lor' (indi.cator, inregistrator sau contor). -r; Daca este necesar sa se reprezinte pozitia reciproca a hobinelor, in conturul aparatului (acesta se deseneaza la scara mai mare) se introduce reprezentarea dispozitivului de masurat, Dispozitivul de masurat se noteaza printr-un cere intretaiat de linii. Linia ingrosata reprezinta bobina de curent. Linia suhtire reprezinta bobina de tensiune. Prin acest procedeu in fig. 32, b este notat un wattmetru inregistrator. Acest procedeu nu este standardizat. in STAS 1590/7-71 se mentioneaza ca in general la aparatele electrice de masurat bornele nu se reprezinta. Daca vtotusi este necesar sa se reprezinte bornele, centrul Ior trebuie asezat pe linia simbolului general sau trebuie figurate in aceeasi p ozitie relativa ca in realitate; reprezentarea bornelor se va face conform STAS 1590/2-71. Atunci cind bobinele aparatelor de rnasurat trebuie sa fie indicate intr-o schema, ele trebuie reprezentate fie prin doua semicercuri (bobina de curent), fie prin trei sernicercuri (bohina" de tensiune). Astfel, de exemplu, in fig. 32, c in circuitul bobinei secundare a transformatorului de curent f sint legate bobinele ampermetrului gl si ale wattmetrului g2; bobina de tensiune a acestuia este legata la barele R ~i .T. Dupa aceste indicatii preIiminare VOl' aparea mai cIar desenele urmat.oare: ampermetre, 'voltrnetre, wattmetre. In fig. 32, cl s inf reprezentate: A !?l' B - hobinele de curent ale aparatelor d(_ masurat (reprezentarea nestaridardizata): 191. - ampermetrul indicator (cere) ~i ampermetrul inregistrator (patrat); in mod asemanator se reprezinta miliampermetrele rnA ~i microampermetrele [-lAo In fig. 32, e sint reprezentate: C si D - bobinele de tensiune ale aparatelor de masurat:
70

C<".l

tn
"»( ""r

....

I~ ~ ,~~~ '" t:: ~~

'"

~ ~ ~

§[~]~ ~~.~~ ~
0) -...;.

c..:>

~J

1 ®s0 i' m~
~ ~::::
~
1:;

'~~II

m~ 0~ li~
~ ~

.x.

"'" I~ ~ .<:;
::5
I

t.,_

'" ~
~

G~

®
'" -t
-.J

~."J

~
)~

~
E:

'-

~ ~

~ ~

~ ~
t.

'"

'"
.~

[ill

"Vi )~

'" ::,

't::. ~.

'-"
~~ ~

'" ~ '" ~ ~

@~~
~~ c::
~

OJ

~E:.

~ .~ ~ ,~ ~
i~
.._

, LJc .,

~ ~ ~

{;: '-

<: ~

~G~ ®

;;:;;-

~ ~

~ .~

c..~

..c:;

.t::

...

~~ r

I~
~

'" ~

.s

§ @' ~ ~G"'"
~

·~GJ-o
1;

""

voltmetru indicator (cere) si voltmetru inregistrator (patrat); in mod asemanator se reprezinta milivoltmetrul m V. Sernnele wattrnetrelor indicatoare (stinga) ~i ale wat trnetrelor inregistratoare (dreapta) sint reprezentate ill fig. 32, f: - wattmetru pentru circuite de curent conti, (E) nuu sau circuite monofazate de curent alternativ; 196, 198-semnul general al wattmetrului; in mod asemauator se reprezinta voltamperrnetrele VA (aparatele de masura a puterii totale) si varmetrele var (aparate de rnasurare a puterii reactive). Aparatele integratoare, de exemplu contoarele, sint reprezentate in fig. 32, g; comparind eu fig. 32, f putem lntelege cu usurinta ce reprezinta figura. Oscilografele. Fig. 32, j reprezinta sernnul galvanometrelor oscilografice, denumite citeodata si bucle; semnul 197 este oscilograf cu bucla, Un exemplu este dat in fig. 33 unde este oscilografiata tensiunea dintre fazele S ~i T, curentul in faza T si puterea instantanee consumata de catre redresorul U. Bobina de masurat curentul sau tensiunea oscilografului teste arM ata in fig. 32, i. Logometrele (aparatele de masurare a raporturilor). Acestea nu au resorturi. La aceste aparate, cup luI antagonist oeste obtinut pe cale electrica si de aceea chiar in cazul eel mai simplu logometrul are doua bobine. In absenta curentului acul indicator al unui logometru in stare perfecta de Junctionare poate sa ocupe orice p ozitie, deoarece la logo.metru nu exista resorturi care sa aduca acul indicator in dreptul pozitiei de zero. Logometrele sint folosite la me gohmmetre, care indica corect valoarea rezistentei chiar in cazul unor variatii .importante ale vitezei de invirtire a manetei megohmmetrului (cu cit se roteste mai lent maneta, cu at.it va fi mai mic curentul ce trece prin bobina de lucru, insa in aceeasi masura creste si curentul care creeaza cuplul antagonist. La rotirea rapida a manetei cresc curentii atit in hobina de IUCTU, cit

195

72

si in bobina antagonists. Raportul dintre cupluri ramine practic constant). Exemple de semne pentru logometre sint date in fig. 32, k un de de la stinga spre dreapta shrt reprezentate urmatoareler ohmmetrul n, frecventmetrul Hz, fazmetrul cp, cum !?i sincronoscopul SYN. Modul de folosire a semnelor de transforrnatoare de masura si de aparate electrice de masurat in reprezentare unifilara si multifilara este ilustrat prin exemplele din fig. 33 si 34. Rep r e zen tar e a 1. Releul de curent d 1 este legal Ia un transformator de curent 186, iar amperrnetrul. A este. legal de asemenea la un transformalor de curent 186. Rep r e zen tar e a 2. Transformatoarele de curent cu doua hobine si doua miezuri 187 sint legate la fazele R ~i T. Unele bobine slnt folosite pentru protectia de curent :;;i la ele sint legate releele d2 si d3. Alte bobine alimenteazii contorul 192 de energie activa. Valoarea curentului redresat este inregistrata de ampermetrul 191 193 care este legat la suntul 154. Tensiunea se mascara cu ajutorul voltmetrului V, legat prin rezistenta aditionala 29. In fig. 33 este reprezentata legatura buclelor oscilografului. Rep r e zen tar e a 3. Translormatorul de tcnsiune fl 188 este legat la bare prin intermediul si gurantelor, Circuitele infa:;;urarii secundare allmenteaza releul de tensiu ne d'[, cum si c ontorul kWh. Rep r e zen tar e a 4. Releul d4 este legat la transformatorul de curent 189. In regim normal curentii din cele trei b obine primare sint practic egali intre ei si .suma Iorge ometrica este apr opiata de zero. In cazul legarii la pamint a fazei, echilibrul se pierde si releul actioneaza, Releele de protectie de curent d5 si d6 slnt legate la transf ormatoarele de curent, ;: In fig. 33 si 34 sint date diferite varia nte de reprezentare, care pot fi int ilnite in scheme. Astfel in fig. 34 (reprezentarea 3)"i-eleul d7 este aratat fara c ontacte, sau cu contact. j n fig. 33, releul d 7 este reprezentat at it 1"ara h obina, cit ~i cu b obina. In fig. '33 arnpermetrul A, voltmetrul V s i

74

c ont.orul kWh slut aratate fara dispozitivul de masura, cum ~i eu disp ozitivul de masura. Daca aparatul este reprezentat lmpreuna eu disp ozitivu] de masura, este neeesar ca bobinele lui sa fie aratate legate in circuitele c orespunzat oare, I n fig. 33 in reprezentarea 4 releul d4 este -aratat prin trei proeedee. Legarea la pamint a lnfasurarilor secun dare ale transformatorului de eurent si de tensiune nu se arata in dese n

Fig. 34. Exemple de utilizare a semnelor conventionale ale transformatoarelor de masura, ale aparatelor electrice de: masurat si ale sunturilor.

in eazul reprezentarii unifilare, deoareee in aeeste cazurj nu exista sufieient loco In eazul repreze ntarii multifilare,. legaturile la pamint se arata Insa in intregime. Aparate de semnalizare, lamp] de semnalizare, eelule fotoelectrice, selsine. Aparate de semnalizare. In fig. 35, a' shit date urrnatoarele: . 81 - reprezentarea generala a soneriei; 201 - (sonerie eu 0 singura Iovitura) - gong, .202 - buzer; 82 - sirena; 83 - hupa. , Lampi cu deseiircdri in gaze. Fig. 35, b reprezinta se mnele dileritelor elemente ale disp ozitivel or electriee eu vi d, din

75

9tpg~~
(8l)

(201)

(Z02)

('58)

11

('65j (!66) (167)

nrn OOQO
b
{'6J}

(82)

(8J)

~
(ao)

¢¢
(A)

(161,)

(8)

Tronsmisio

Recepfia

Delollof

~ .

~Pt;h~/C Y (C)

~
~

(&IDI
~(E)

W
rr'
~
selsine, Iampi.

=<5?

~
e

(J) ~ n
(F)

Fig. 35. Aparate de semnalizare,

care fae parte si lampile cu descareare in gaze, cum !?icelulele Iot oelectrice: 168 - anod; 165 - catod rece; 166 - catod cu Incalzire directa (filament); 167 - cat o d cu Incalzire in directa: 163 - tnb cu vid (in general); 164 - tub cu gaz rarefiat sau vapori (in general). Lampi cu incandesceniii. Fig. 35, c reprezinta sernnul general al lampii cu incan descenta (80). Celule [otoelectrice. In fig. 35, d sint reprezentate celule f otoelectrice de tip electronic si ionic prin semnele A si B (sernnele nu sint standardizate). Selsine. Acestea pot fi reprezentate sub doua forme, simplif'icat !?i detaliat, Iolosiridu-se sem nele c onventionale de reprezentare a masinilor electrice conform STAS 1590/5-71. Semnul selsinelor de contact este reprezentat in fig. 35, E, prin exemplul unui sistem de transmisie pri n seIsin, indicator. Selsinul-transmitat or este amplasat, de exemplu, la st inga, iar selsinul-recept.or este plasat la dreapta. Sernnul C corespun de selsinel or Ia care infasurarea de excitatie este disp usa pc polii aparenti ai statoruIui, iar lnfasurarea trifazata de sincronizare se giise~te in crestaturile distribuite in mod uniform pe periferia r ot.orului. Pentru iesirile infasurarii trifazate, rotorul este prevazut cu trei inele de contact. Semnul D reprezinta selsinele la care inlasurarea monofazata de excitatie este arnplasata pe poIii aparenti ai r ot oTransmisia 1 li'onsmi$lo 2

Fig. 36. Aparate

de semnalizare, lampi.

selsine,

77

rului, iar infasurarea de sineronizare trifazata se gase~te in crestaturile de pe periferia statorului. Alimentarea infasurarii de excitatie se realizeaza prin dona inele. Selsinele notateprin E au intasurare de excitatie distribuita pe rotor. Selsinele fara c ontacte sint reprezentate prin semnul F. Selsinul diferential eu eontaete este reprezentat la mijlocul sehemei din fig. 36 si se leaga cu doua transmitat oare, UnghiuI de rotire al aeestuia corespunde eu diferenta de unghiuri eu care sint rotite r otoarele celor doua transmitatoare. Reztstente, condensatoare, hobine de §oc. Rezislenie. In fig. 37, a este reprezentata rezistenta nereglabila 29, iar in fig. 37, b semnele de reglare care se Iol osesc adesea impreuna cu semnul 29: 159 - variabilitate (in general); 161 - variabilitate de eompletare (la punerea la punct a unor eehipamente se efectueaza ajustari sau corectii ale acestora, de exemplu sealege p ozitia [necesara a eolierului pe rezistenta reglabila) 159 a - variabilitate continua; 160 ~ variabilitate in trepte. Reoslale (fig. 37, c). Semnul general este 29+159. ReostatuI eu intreruperea cireuitului are semnul A, .iar eel far a

-00-(28)

/
(158)

-:
(761)

//
b (loga)

/~

-?-

--¢~
C (28T761)

-?-#
(28+159)

(160)

f
78

sov

d
~
(c)

(29+160)

Fig. 37. Semne de reglare, Rezistente,

intreruperea circuitului, B. Pentru reprezentarea reostatului se poate utiliza semnul conventional al rezistentei active reglabile 155. Reostatul cu reglarede ajustare din fig. 37; dare sernnul general 29+161. Felul reglarii se precizeaza prin urmatoarele notatii: 29+159 ~ - reostat cu variabilitate continua (fig. 37, e); 29+160 - reostat cu variabilitate in trepte (fig. 37, f). Cifra 5 indica numarul de trepte, iar reglarea in trepte poate fi realizata cu ajut orul unei rezistente prevazute cu prize. Potenliometre. Semnul general al p otenti ometrului C este dat in fig. 37, h. Comparind fig. 37, c cu 37, h, se vede de osebirea dintre reostat si p otentiometru. Reostatul si sarcina sint legate in serie, Potentiornetrul este legat direct la sursa de alimentare, iar tensiunea de alimentare se aplica la rezistenta de sarcina de pe 0 parte a p otentiometrului. Daca cursorul este asezat spre dreapta (in exempM n ostru), sarcina este Iegata pe intreaga tensiune; daca cur sorul este amplasat la stinga inseamna ca nu exista tensiune pe rezistenta de sarcina. Inseamna deci ca deplasind cursorul de la stlnga spre dreapta se ri dica tensiunea pe sarcina de la zero pina la valoarea maxima. Bobine de soc. In ductanta, b obina de s oc fara miez31 stnt reprezentate in fig. 38, a. Numarul de semicercuri nu se mai poate pune in sernn ~i nu este fixat cu strictete. Prizele pot fi amplasate in conformitate cu sernnul (B). Bobina de reactanta cu reglaj c ontinuu se noteaza conform 211. Vari ometrul se noteaza dupa A (STAS 1590/2-71).

....J'VVV'.-

WI

----rr4f(8) sao

~
(8)

..J.
(33)

+
-ll[f(JOI

~sov)f

~
(A)

(112)

-e.r
(11O) (J,l, /61) (F)

-lI1-

(29)

-=1311

(0

(JJt

#'

~so" d

---6-

/$)

#'
(0)

-u!£ sail

(E)

*" --2S79

Fig. 38. Bobine de soc, bobine de reactants, condensatoare .. Sernnele conventionate ale rezistentelor in scheme echivalente.

Dad in ductanta are miez (semnele miezurilor sint ree. prezentate in fig. 17, c) acest lucru trebuie sa fie indicat. Astfel, de exemplu, bobina cu miez feromagnetic, se noteaza conform 112. Semnul b obinei de reactanta este 110. Condensaloarele. Sernnul general al e on densat orului nereglabil este 33 (fig. 38, b). Condensatorul electrolitic p olarizat se noteaza prin B, iar eel nep olarizat se noteaza prin C. Semnele de polaritate pot sa nu fie indicate. Condensaloarele reqlabile. Semnul general este 33+ 159 (fig. 38, c). Daca este neeesar sa se puna in evi denta elementul mobil (rotorul) se utilizeaza semnul D (nestandardizat). Condensatorul eu variabilitate de completare se noteaza conform 33+161. Rezistentele pentru scheme eehivalente sint reprezentate in fig. 38, d. Rezistenta nereactiva (ohmica) R se n oteaza prin 29, reactants L prin 31, impe danta Z prin 30, r eactanta inductiva XL prin E iar· reactanta capacitiva Xc prin F (nestandardizate). Exemple de [olosire a semnelor. Fig. 39, a reprezinta 0 rezistenta reglahila 28+159 (reostat de suntare) intercalata in circuitul inlasurarii de excitatie/ derivatie 128 a unui ill ot or electric de curent e ontinuu. In fi g. 39, b semnul 155 subliniaza ca reglarea se efectueaza fara intreruperea eircuitului.
~f

a
Xl

~"''')
+ ~51
(728)

~m

d
h

sau

Fig. 39. Exemple de folosire a semnelor convention ate pentru rezistente, bobine de soc !Ii condensatoare (scheme simplificate).

80

In fig. 39, c este reprezentat un disp ozitiv pentru sernnalizarea ri dicarii temperaturii. Releul d este eoneetat in serie eu terrnorezistenta semieonduetoare (termistor) ~i este alimentat de la un transformator - stabilizator de tensiune m. Termorezistenta este intr odusa in lnfasurarea motorului electric (in mediul a carui temperatura trebuie c ontr olata). .Val oarea tensiunii infa~urarii secundare m este aleasa astfel Inctt, la temperatura normala si mai jos, cal dura care se degaja in rezistenta, ca urmare a trecerii curentului prin aceasta, sa fie disipata de catre mediul controlat. In acest caz rezistenta este Intr-at.it de mare, incit releul d nu p oate sa acti oneze. 0 crestere cit de mica a temperaturii mediului perturba insa echilibrul termic, iar temperatura termistorului creste. Scade in acest caz rezistenta lui, ceea ce la rindul sau pr ov oaca cresterea curentului. Curentul rnarit incalzeste ~i mai mult termorezistenta, curentul creste din nou si dupa citeva secunde releul d acti oneaza. Fig. 39, d da un exemplu de reprezentare a unei scheme echivalente intocmita prin doua procedee. 1.4. Notarea echipamentelor electrice §i a instalatitlor electrice pe diferite planuri

Consfderatll generale. Echipamentele electrice si instalatiile electrice trasate pe diferite planuri (desene) se noteaza (at it in pla nuri, cit ~i.in sectiuni) in eonformitate cu: STAS 1590/1 ... 9-71 si 1842-64. Planurile de instalatii de iluminat si retele electrice de forta se realizeaza pe desene diferite. Nu este insa exclusa lntncmirea unor planuri combinate ale retelelor de iluminat, de f orta ~i de c ontr 01. Eehipamentul electric, aparatele de pornire, de proteetie §i de semnalizare(fig. 40). Generaloare electrice. Generator ul electric sincron se noteaza dupa 133, iar generatorul de curent c ontinuu se n oteaza prin 123. Transformatoare $i auiotransformaioare. In fig. 40, mai slnt reprezentate urmat oarele: 107 transformatorul; 109 - aut otransforrnat orul.
6 - Cum se citesc schemele,

81

Redresoare (celule redresoare), Acestea se noteaza astfeI: redresorul cu vapori de mercur se noteaza prin 171, redre:sorul ell semiconductor - dupa 174. Tot in aceasta figura este reprezentat c onvertiz orul 140+ 123, c onstituit dintr-u n

@(])
{lJ3)
(lO7)

~
(T71)

-M(174)

®
(123)

0
(TOO)

(1"0)

@)
(1J"J

@)=(ff)
(11,0+ 12J)

®
(T2")

~
~(~O)

-J:_
di,)

(nO)

'ij
(83!

sc..
(81)


(212)
fA)

~
(21J)

(192)

EI

Fig. 40. Semne conventionale folosite in planurile instalatiilor electrice.

motor electric de curent alternativ si un generator de cure nt c ontinuu, r'k, Motoare elecirice. Acestea se noteaza astfe!: - motorul electric asincron - 140; !m ot.orul electric sincron - 134; - motorul electric de curent continuu - 124 . ..-T~iin fig. 40 sint reprezentate urrnat oarele: - b obina de reactanta 110; - descarcatorul 40; - legatura la pam int 34. Constructii electrice. Tabloul de distributie se noteaza dupa 212, iar tabloul de distributie capsulat dup a 213. Echipamente de semnalizare. Soneria se n oteaza conform 81, iar hupa se n oteaza conform 83.
82

Relee ~i alte dispoziiioe. Releul se n oteaza conform A_. Contoarele de energie electric a se n oteaza conform 192. Retele electrice. Reprezentarea circuitelor electrice este data in fig. 41, a; 214 circuit electric de forta si lumina; 215 - circuit de protectie (in cazul unui circuit separat); 216 - circuit de c oman da, semnalizare ~i masura; 217 - circuit telefonic. Liniile de transport ~i distributie de energie electrica sint reprezentate in fig. 41, b: 227 - linie electric a, in general; 228 - linie electrica aeriana: 229 - linie electric a subterana: 230 - linie electric a sub apa, Pentru notarea numarului de circuite se f oloseste semnul conventional 231, in care se arata un circuit, doua circuite si trei circuite (fig. 41, b). Montajele circuitelor electrice shit reprezentate in fig. 41, c; 218 - montaj aparent; 219 - montaj ingropat; 220 - asezare in tuburi; 221 - asezarea conductoarelor pe izolatoare. Daca pe acelasi plan exista un singur fel de montaj, se a dmite sa nu se figureze semnul respectiv, urmind ca felul montajului sa fie precizat pe plan printr-o nota. In cazurile in care numarul mare de circuite nu permite reprezentarea simbolurilor: ingropat, aparent, tub si iz olat or, felul montajului circuitelor se arata intr-o nota explicativa, Dozele 225 ~i bransamentele 226 stnt reprezentate in fig. 41, d. Modificarea nivelului de instalare a circuitelor electrice se indica in m odul urmat or (fig. 41, e): 222 - circuitul vine de sus sau merge in sus; 223 - circuitul vine de jos sau merge in jos; 224 - circuitul trece vertical prin Incapere. Pentru instalatiile in cablu in fig. 41, f se arata: 207 cutie terrninala; 208 manson de legatura; 209 manson pentru 0 derivatie; 210 manson pentru dona derivatii.
G* ,83

(211t)

---------(215)
----------·-(216) -·-{2J7)

a
(P27) (228)

m m

(21B}

m (219j
(220)

8
C

(221)

(22!/)

(2JO) (2J1,

III

I: CO(?26)
d

e
~ ~ (207) (208)

<h
f

(JOg)

+(210)

Fig. 41. Sernne conventionale folosite in planuriJe retelelor electrice si ale elementelor constructive ale instalatiilor electrice interioare,

Notatiile pentru desene le Instalatljler de iluminat electric. Tablourielecirice (fig. 42, a). Tabloul de distributie se prezinta prin 212, iar tabloul de distributie eapsulat prin 213.

~.(2i2J

~(2IJJ

;,
(2J9j

(240)

;-/ A
b

(241) (242)

,xJ

(243)

rx

(2J2) (2J3J

0'" ~. ~ V V /' "'v"


(2J4) (235) {236} (237)

vG;;v

c
XXXX(X
(24L,) (246) (247) f?~8J

(250)'

(X/ (X~t-4
(25/) (252)

+
(25J)

(m)

rtJ~)

e
planu-

d
Fig. 42. Semne conventionale pentru rile instalatiilor de iluminat.

Pentru 239 240 241 242 243 -

prize se folosese urrnat oarele sernne (fig. 42, b): priza bip olara (c on duct.orul de alimentare se aduce la mijlocul semicercului); priza duhla sau dona prize separate (numarul de prize se indica cu 0 cifra ea in cazul din Iigura); priza eu contact depr otectie; pnza eu mai multe c ontacte, de exemplu trei; priza trip olara eu contact de pr otectie, 85

In fig. 42, c slnt reprezentate sem nele c onventionale pentru diferite intreruptoare si comutatoare: 232 lntreruptor monopolar; 233 intreruptor bip olar; 234 - intreruptor tripolar; 235 comutator de grupa: 236 c omutat or; 237 comutator de capat; 238 comutator in cruce. Corpurile de iluminat slnt reprezentate in fig. 42, d: 244 - corp de iluminat (in general) (conductorul de aIimentare se aduce in punctul de intretaiere al celor doua linii); 246 corp de iluminat cu intrerupt or; 247 corp de ilurninat pentru iluminat de paza, 248 corp de iluminat pentru iIuminat de siguranta; 249 - proiector (in general); 250 - proiector cu lumina disipata; 251 - proiector cu lumina dirijata; 252 corp de iIuminat pentru Iampa eu Iuminiscenta (in general) (conductorul de alimentare se aduee la mijlocul semnului); 253 - corp de iluminat cu n Iampi eu Iuminiscenta, In fig. 42, e este reprezentat semnul conventional 254 al dispozitivului de pornire pentru Iampi cu Iuminiscenta, Acest semn se Ioloseste numai daca dispozitivul de p ornire este pia sat separat de lampa, . Insertptltle prevazute in standarde. In cazul in care sirrt necesare explicatii, alaturi de semnul conventional se fac inscrip tii, urmarin du-se un anumit sistem explicativ, care este reprezentat in exemplele din fig. 43. In fig, 43, a alaturi desemnul conventional al motorului electric asincron s-a folosit inscriptta m 5 care indica numarul motorului din scheme si din planuri. Alaturi de semnul transformatorului ml care indica numarul de ordine s-a folosit inscriptia R, T care arata ca transformatorul este conectat intre fazele R ~i T ~i s-au notat tensiunile primara de 380 V si secundara de 24 V. La tabloul de distrihutie capsulat s-a notat numarul de ordine din planuri T 12.

86

in fig. 43, b linga e orpul de iluminat cu trei Iampi cu incandescenta de 40 \V au Iost marcate urrnat oarele inscrip tii: A - indicativul corpului de iluminat conform standardului sau normei interne; C - numarul circuitului in ca drul distributiei si numarul tabloului (c in d este cazul); lz - Inaltimea de suspendare de la par doseala, Datele care se scriu pentru explicitarea liniil or de transport si distributie de energie electric a sint reprezentate in

fig. 43,c.

@;s
X

~v

ml

2t,.V

L-_~_---,I re 1:
C

3xt,.Ow

Ah
(21,5)

91

8(J(JV

12X250C/J

2km

~50 fikVsi 22fJ ti7t' 3x 120 C/J ~i 3x9S+S0At IIl.5Km

3x21dJ C/J

ffOkY (9kIW

/.

2xSO+fx 25 mm2 C/J

d
Fig. 43. Exemple de inscriptii prevazute In standarde. 4/J#,,-50112 fOlJllV 3x f2(J+lx50 mm2.4t

87

Deasupra liniei care reprezinta semnul conventional al liniei electrice se scriu: felul curentului, frecventa, tensiunea in v olti p ina la 1000 V si in kilov olti peste 1000 V si p olaritatea cind este cazul. Sub linia care reprezinta semnul conventional al liniei electrice se scriu: numarul, sectiunea r;;i materialul conductoarelor r;;ilungimea liniei in kilometri. Materialul din care este c onfecti onata linia se noteaza prin simbolul chimic al metalului sau prin simb olul standardizat sau, in lipsa, prin simbolul uzual al aliajului folosit.
In fig. 43, c s-au dat urrnatoarele exemple: - linie electrica aeriana cu un circuit de curent continuu, 800 V, cu doua conductoare de 250 mm2 cupru, in lungime de 2 km; - Iime electrica subterana cu doua circuite de curent alternativ, 50 Hz, unul de 6 kV, cu trei conductoare de 120 mm2 cupru si altul de 220/127 V cu patru conductoare, trei active de 95 mm2 sl unul neutru de 50 mrn'' al uminiu, in lungime de 10,5 krn; - lillie electrica sub apa cu un circuit de 110 kV curent alternativ 50 Hz, cu trei cabluri monofazate de 240 mm2 cupru fiecare, in lungime de 1,9 km.

tata in fig. 43, d.

Indicarea

caracteristicilor

conductoarelor

este

reprezen-

Urmat oarele caracteristici se indica deasupra Iiniei: natura curentului sau sistemul de distributie, frecventa si tensiunea. Urmat.oarele caracteristici se indica sub linie, in iirrnat.oarea or dine: daca toate conductoarele sint de aceeasi sectiune, se va scrie initial numarul acestora, apoi separat de acest numar prin semnul X, sectiunea Iiecarui conductor; daca nu toate conductoarele au aceeasi sectiune, se va proceda ca mai sus cu fiecare grupa de con duct oare de aceeasi sectiune si se vor separa indicatiile privind grupe prin semnul in continuare se va scrie simb olul. chimic al metalului conductorului. In fig. 43, d sl nt reprezentate urmat oarele exemple:

+,

circuit de curent continuu 220 V (110 V intre faza ~i neutru), doua conductoare de 50 mrn-, cu conductor neutru de 25 mm2, cupru; circuit de curent alternativ trifazat, 50 Hz, 6000 V, trei conductoare de 120 mm2, cu conductor neutru de 50 mrns, aluminiu.

88

Exemple de folosire a semnelor. Sa analizarn citeva exernple (fig. 44~i 45), avind in vedere urrnat oarele: - in fig. '44 si 45 sint Iacute trimiteri numer otate, care evident nu se trec in planurile reale de instalatii, dar sint necesare pentru simplificarea explicatiilor; - exemplele de inscriptii nu sint date la t oate liniile, pentru a nu se aglomera prea mult desenul.

Fig. 44. Exemple de folosire a sernnelor conventionale in planul unei retele de forta.

Planul de rete a de forta (fig. 44) este intocmit pentru o parte a unei incaperi. La baza planului sta un desen de constructie simplificat pe care sint aratate urrnat.oarele:

89

peretii exteriori.jperetii despartit ori, ferestrele, canatul usil'or, schita Iun datiei masinilor ~ia utilajului tehnologic. in cerculete sint notate axele cla dirii. Pe una din directii ele sint notate prin literele A, B; pe cealalta directie ele sint notate prin cifrele 1, 2, 3. Este dat ~i nivelul par doselei 1,30 m, care arata ca pardoseala se gase~teeu 1,30 m sub nivelul luat drept reper (baza) in respectiva constructie (nivelul ±O,OO). Tabloul de distributie T 1 este alimentat cu energie electrica printr-o linie electric a subterana cu un circuit de curent

Fig. 45. Exemplu

de folosire a semnelor conventioriale unei retele de iluminat electric.

in planul

alternativ de 50 Hz eu trei conductoare de 95 mm'', aluminiu si un conductor neutru de 50 mm-, aluminiu. De la tabloul de distributie T 1 pleaca sase circuite: - circuitul 1 alimenteaza m ot orul electric de acti onare

m1;

circuitul

pr otectie:

2 merge la

priza trip olara cu contact

de

c ontinuu:

circuitul 3 alimenteaza electromotorul de acti onare at unui grup convertizor compus dintr-u n motor asincron trifazat in scurtcircuit !iiiun generator de curent circuitul 4 care este montat ingropat si merge in sus de la c ota -1,30 ill la c ota +4,75 m;

90

- circuituI. 5 alimenteaza .transf'ormat orul m4; ......... circuitul 6 alimenteaza autotransformatorul m5. Pentru explicitarea comp onentei circuitelor, planul de f'ortaeste insctit de un jurnal de cabluri si conducte, in care se arata pentru fiecare circuit 'in parte tipul cahlurilor sau conductelor, sectiunea, materialul si lungimea circuitului. Pia nul retelei de iluminat (fig. 45) este intocrnit pentru o portiune din cladire Iormata din doua incaperi numerotate pe plan cu 1 si 2. in plan au fost reprezentate tabIourile de distributie T 1 pentru iIuminatul de Iucru ~i T 2 pentru iIuminatul de siguranta. TabIoul de distributie T 1 este alimentat printr-o linie electrica subterana, iar tabloul de distributie pentru iluminatul de siguranta T2 este alimentat printr-un circuit care vine de la cota +4,00 m. in incaperea 1 iluminatul de lucru se face prin intermediul a doua circuite av'in d fiecare cite patru corpuri de ilumlnat; fiecare corp de iluminat este dotat cu cite doua Iarnpi cu incandescenta de 300 W, inaltimea de suspendare de la par doseala fiind 3,5 m. Cele doua circuite ale iluminatului de lucru au punctele de aprindere la intrarea in incapere. Iluminatul de siguranta se face numai in incaperea 1 prin intermediul unui singur circuit cu trei corpuri de iluminat; fiecare corp de iluminat are 0 lamp a cu inca n descenta de 100 W, inaltimea de suspendare de la par doseala fiind 3,5_m. De "la tabIoul T 1 este alimentat ~i transformatorul m 1 de 380 V/24 V. La circuitul secundar al transformatorului m 1 airit racordate doua prize bipolare. In incaperea 2 este instalat un circuit pentru iluminat de lucru cu punctul de aprindere linga usa. Iluminatul se face cu trei corpuri de .iluminat, fiecare av in d cite trei lampi eu luminiscenta de 120 W, Inaltimea de suspendare de la pardoseala fiind 3 m. Pe circuitele din planuri se mai scriu: tipul conductoarelor din care slnt realizate, materialuI, sectiunea si modul de irrstalare eu tipul si diametrul tubului in care se introduc conductoarele. Pentru simplificarea desenului, in fig. 45 aceste date n-au mai fost scrise. 91

1.5. Proeedeul de a gasi semnul neeesar nu exista in standard

in eazurile

elml

Oric it ar fi de amplu intocmite, standardele nu pot raspunde la toate intrebarile ce apar in practica. Tehnica are 0 evolutie rapi da, apar f!lereu aparate noi, disp ozitive si masini care trebuie notate in scheme fara a putea gas] respectivele sernne in standarde. Se realizeaza mereu tip uri noi de corpuri de iluminat, Apar tipuri noi de instalatii electrice care se intr oduc, de exemplu, direct in elemente de c onstructie prefabricate. A desea in schema este necesar sa se sublinieze p ozitia unui aparat, de exemplu a unei sectionari etc. Cu alte cuvinte deseori apare nevoia de a utiliza un semn care nu exista in standarde. In asemenea cazuri trebuie sa ne c onducem dupa indicatiile din standarde si anume: - semnele elementelor care nu sint prevazute in standarde se Int ocmesc pornind de la principiul de Iuncti onare al elementului respectiv; - sernnele masinil or, aparatelor si instrumentelor se intocmesc din semnele stabilite pentru elemente, cu respectarea principiilor de int ocmire, acceptate pentru tipurile similare de masini, aparate si instrumente; - semnele unifilare sau simplificate ale masinil or, aparatelor I?i instrumentelor neprevazute in standarde se intocmesc in baza semnelor multifilare sau detaliate prevazute in standarde, dar iesirile lor se reprezinta unifilar; - pentru citirea tuturor semnelor nestandardizate care pot fi explicate grel?it, cum si a semnelor literale sa u numerice nestandardizate, trebuie sa se Iaca precizari pe desen san in anexele la desenul respectiv (legenda, san modul de decodificare a semnelor nestandar dizate). tn cazul in care modul de decodificare nu este dat in desen, pe respectivul desen se indica in mod obligatoriu pagina in care se gasesc explicatiile de dec odificare.

2. Simbolizarea elementelor in Instalatiile electrice


2.1. Conslderatii generale
Problema simholizarii elementelor este mult mal Imp ortanta ~i mai c omplexa decit apare ea celor care nu au tangenta cu simbolizarea elementelor in activitatea practice de montaj, de reparatii sau de exploatare. In primul rind fara simbolizarea elementelor este imp 0sibila Intelegerea desenelor electrotehnice (v. subcap. 1.2.). In al doilea rind 0 simbolizare gre~it intocmita sau gresit inteleasa poate duce la actiuni inadmisibile sau chiar periculoase pentru personalul respectiv. Aceste actiuni pot duce la scurtcircuite, c onectari ale unor circuite in neconcor danta de Iaza, introducerea nesincr onizata a dispozitivelor de automatizare. Este necesar sa se sublinieze Iaptul ca simbolizarea nu este necesara numai pe desene, ei si pe panouri, pupitre ~i pe placile de le.gatura, pe aparate, pe masini si instrumente, la 0 serie de borne etc., deoarece fara simbolizare ele nu pot fi determinate si niei corelate cu desenele. STAS 7070-64 care stabileste sistemul de simbolizare a circuitelor in instalatiile electrice a fost introdus la 1 oct ombrie 1965. Dar chiar si Inainte de intrarea lui in vigoare circuitele electrice se simbolizau de catre institutiile de proiectare ~i de catre uzinele c onstructoare de echipamente electrice dupa anumite reguli. Trebuie sa se tina seama de

93

faptul ca asemenea reguli "proprii" de simbolizare exista in mod practic intr-o serie de instalatii aflate in Iunctiune si VOl' exista ptna la amortizarea sau ptna la inlocuirea completa a respectivelor instalatii. Este necesar sa se stie ca STAS 7070-64 stahileste sisternul de simbolizare a circuitelor de comanda, control si protectie a instalatiilor electrice de automatizare, a dica este in special destinat schemelor elementel or componente ale diferitelor instalatii. Pe linga acestea trebuie Insa lntocmite si pla nuri de motaj, scheme de cablaj (schemele legaturilor exterioare), cum si planuri de instalatii electrice, simh olizind iesirile aparatelor, tuburile de m ontaj, cablurile, cutiile de legaturi si de rarnificatii, st ilpii etc.; t oate acestea nu slnt prevazute insa de STAS 7070-64. S-a complicat mult simbolizarea elementelor ~i. datmTI'a trecerii la met.odele de m ontaj industrial. Este Yorba de Iaptul ca au inceput sa se fabrice pentru prima data pr oduse tip izate unificate de catre uzinele din industria electrotehnica, pentru utilizarea in mare serie in c onditii foarte variate si .simbolizarea acestor produse nu poate coincide evident cu simbolizarea din schemele elementare concrete. In al doilea rind, instalatia electric a se c ompleteaza (asarnbleaza) din citeva produse tipizate, produse de diferite intreprinderi. Fiecare din acestea i~i simb olizeaza produsele dupa comoditate. Cind t oate aceste produse se asambleaza pe 0 singura platf orma de motaj, la racordarea lor apar greutati In instalatiile electrice se folosesc tot mai a desea relee telefonice -si relee cod, selectoare, dispozitive cu semiconductoare, tub uri electronice si alte semifabricate, unele attt -de mici, incit nici nu exist a loc pentru simbolizare. In asemenea cazuri apare nevoia unui sistem conventional de -determinare (numerotare) a contactelor terminale (iesirilor). Deci, apar complicatii, care necesita 0 activit ate de pr oiectare atenta, explicatii clare pe desene, sau in anexele la dife.rite desene, cum si 0 deosebita atentie la executarea inscriptiei. In subcap. 2.2 se a nalizeaza regulile pentru intocmirea -documentatiei tehnice desenate in instalatiile de aut.omatizare, iar in subcap. 2.3 slnt date exemple ale unora dintre cele mai rasp indite moduri de simbolizare.
'.94

~ ~~ ~
I>

...

~ ~ III I"t\ ~
C'¥)C»~~~

4--4-..:t-~o"

0,

II I 1"1"

Q:)

C\!C\iC\lQ:;) r-,

II I I""

...

It)

-0

'" '" c\.


--.J

"

It)

E (I), ..c::
o
rtl

(I).

Familiarizarea cu aceste semne de simbolizare va ajuta cititorii, permitindu-le sa se orienteze in diferite cazuri concrete. Evident ca materialul din subcap. 2.3 nu cuprinde toate variantele posibile ~i bineinteles nu este obligatoriu. 2.2. Instalajii de automatizare. ReguIi pentru intoemirea documentatiei tehniee desenate ST AS 7070-64 stahileste reguli pentru :intocmirea pieselor comp onente ale documentafiei tehnice. desenate folosite in executia instalatiilor de automatizare, dar nu se exti nde la sistemul de simbolizare din instalatiile de telecornunicatii si ra diocomunicatii ~i nici Intr-o serie de alte instalatii speciale. P ortiunile de circuite se marcheaza independent de numerotare sau de semnele conventionale ale bornei, aparatului sau instrumentului la care soseste (sau plead) capatul conductorului simbolizat. Portiunile de circuite separate de contactele aparatelor, de bobinele releelor, de infasurarile masinilor electrice, de rezistente etc. se c onsi dera portiuni (sectoare) separate si au marcare diferita. Portiunile care converg intr-un singur nod al schemei elementare, cum ~i cele care tree prin conexiuni demontabile (fise), se marchcaza in mod identic. Conductoarele in schemele de montaj si p ortiunile ce Ie c orespund in schemele elementare au marcare identica, Marcarea elementelor este constituita dintr-o serie de numere succesive, iar in cazurile c ind este necesar, c ontine si o anexii literala sau numerica, Pentru semnele numerice trebuie Iolosite cifre arabe, iar pentru cele literale trebuie folosite litere mari de tipar. Marcarea conducloarelor si clemelor in scheme. Simboli:zarea conductoarelor si clemelor se va face dupa unul din principiiIe urmat oare: principiul bornelor si cIemelor (fig. 46); - principiul nodurilor (fig. 47); -----, rincipiul p mixt (fig. 48). In sistemul de marcare dupa principiul hornelor si clemelor, se marcheaza numai conductoarele care trec prin cleme.

96

tt/.

'"0 ~

~ ....

~
..... .....

*~~~<>,

II I l'i,

.... '"""' ....

'" .......

00

~~~:::.
0,

... III IY

00

~<.::-

cg Z9

'"

,"<0

1111"«

'-19

",,<>_

""
0

~
H-H-,

"")

L.. ~ '"
I

oe~!.../;-;;O'""'CI~y9 y

l.:(:;J.~'·>--

,-,D(J

__J
I

I
.1
!
I7\.t

~~
t
1£1

»: ;;
'::::
l.t:l(.,)

"":<;j)!...

I..... 1

,. Y

ze:
US

't)

to

"I

I~~I~-~~~~~~~~,;~~~~~~~,~~~~~~~

t-__
I....

ICS

€CS::!;:

"'>

~
~f~ __

- '"
; __
Z~

~"',;L')""'_-

!_r:~__ ./
(""0',;--..---,
j",--->-J
I t __

....

'"
Ill' ItS

","'... ",,----,
lUI <;
'<>

1-

'" '"

.., ->_ '"

..... lSI {

I....
I I

r------ --- -------'" -'

mJ

.... ZZC!, L -

I~:

-.;-

I f-.>i'"
1
t l

L...

i
~
1

l:: /1
..t;:";"':L-_..,.,..,._~ ;
IUJ

"'~_

'"
.._J

~
1

.9
£3

'"i
-'I'

'--

/.9

L_
1
1
e-,

I1

I I
1

"'" "'~c:; ~

I_I ,J.-C).. '1'", <> .,,'" ...


",

'" ~

'"

"8

I I I

':;;j;_ ......

I I

zcs us i ~~~-~==~~~~ __ ~-~~~Lb--,"..-~-~rr~-b~~J'


&&S

II

'";£1 '"

r-?~
.

'" ..., .... ..,~


.....

ze:

. '"
CI:)

1'<>

':'

...

r
-:
£:tl

<::i

-:t-

~ ? "E'"
C':)

t-":...-~--- ---.-------------__/
I_":'r--"-'

letl'"

Z£1:f

F:F:1:f

I.J.

.,.,~o ~-----. ... zz.i, -'"

f"!;;--""--i
I

1I

"-'
ItS '" /ttl

...., ...
." ... '" "lSi Uti

i",

I~

.... 1

I
~'"

!
I

1_

i$l

--

... , '" ,

I 1,I-I

'"

~----------~---_-----J
I
II

J-----.J

...,ti",

~I JlS// ,/ 7~H-.,:--------------'OJl.P-',_--"'II"tf,---/
-N '?

;i;

:.

!:t",,-,,,,

1-------- ~--------...I

Se marcheaza sirul de cleme :;;i numarul clemei din sirul respectiv, avindu-se in vedere ca in fiecare sjr clemele se m onteaza Tn ordinea cresclnda a numerelor. In sistemul de marcare dupa principiul nodurilor se marcheaza t oatenodurile, Se rec omanda ca numarul noduIui sa se c ompuna din numarul circuitului :;;i numarul de ordine al no dul ui pe circuitul respectiv. Circuitele care au mai muIt de noua noduri se vor marca cu dona sau cu mai multe numere consecutive, iar numerotarea nodurilor se va face in c onsecinta. In circuitele primare, inaintea numarului nodului se trece 0 litera mare, care indica faza pe care este montat nodul respectiv. In circuitul baretelor, Inaintea numarului nodului se va trece o litera mare si cifra zero, indicind faza pe care este montat. In sistemul de marcare dupa principiul mixt se marcheaza, pe llnga numerele nodurilor 1ji mareile clemelor. Acest sistem este recomandat pentru instalatiile de automatizare de mare c omplexitate. Simbolizarea conductoarelor si clemelor in schema de legii.luri. Simbolizarea conduct oarelor se face la ambele capete cu adresa la care se leaga capatul opus. Adresa capatului opus difera dupa principiul de simbolizare adoptat in schema desfasurata dupa cum urmeaza: - in principiul de marcare a clemelor (fig. 49), adresa este Iorrnata din simbolul aparatului si numarul bornei la care se Ieaga capatul opus; - in principiul de marcare al nodurilor (fig. 50) san mixt (fig. 51) adresa este Iormata din numarul de nod al conductorului :;;i simholul aparatului sau clemei, respectiv sirul de cleme la care se lea ga capatul opus. In realizarea fizica a acestui sistem conductoarele sint simbolizate numai cu numerele nodurilor respective. Semnele conoentionale ale bornelor aparaielor ~i instrumenlelor. La aparatele :;;i instrumentele la care se c onecteaza conductoarele circuitelor .marcate, semnele c onventionale se pot trece llnga b ornele aparatelor respective asa cum se arata in fig. 46-51. Amplasarea simbolutilor elemenlelor. Pe schemele desfasurate marca se trece deasupra p ortiunii conductorului, cln d circuiteIe sint situate orizontaI sau in dreapta conduc!f*

99

tJ cE3c !i1-;7

- '" ~
e-, '<:>
It")

.i oE3c

- ... '",-z~
... '"

C")

...
c-...,

C;U

...

"1-17
JW

Col' 8-S' t-8'


Ol·ea 6-£' 8-£J L-C' Ol-P 6-jJ

rx: t-z: lgl '71 OI-Z7 £1 Z-~7 ~J Z-l7 1/ £:I-Z7 r--"' 01 S/-l7 6 /.I-l7 r--"'

J. oE3o

S-/1

'!>

9-Z~

r r r r

I
I

I I
I I I I f I I

.....
.ro

"-Z3

""

JUl

b cE30 I-P

-"'",

Z-Z3

IW

£-Z3

'-Z~

~ ~
!>..
L-(lB ~-f:B

Z-17

A-i' 1 e a-to Z N7
6-10 I

- Ii" tn r0 6
r t.-~7 r
~

8 g~-G7 lL 8-l7 l9 ~J-Z7 r9 "1-l7 r-

~ ~
Q) Q)

"0

8
.!::
<:J
<f)

Q)

I
I I

I
I iJ7d/7
I

.S ~
<f)

z-z«

""

'"
-f/

1~/81 e!i? I

.-/"
I

I
I

.1.1/1 I .L
<::)

I I