Prof. dr. ing. RADU AGENT Prof. dr. ing. DAN DUMITRESCU Prof. dr. ing.

TUDOR POSTElNICU

·'r
f

fNDRUMATOR

PENTRU

J! '
,
! I

CALCUlUL $1 AlCATUIREA ELEMENTElOR
DE BETON ARMA T
Comentarll la
log lee, tabele aJu~toare

t

prevederile prescrtprulor de pro.c ctare. fi exernple de cekut. Principii de alcatutre constructiv;i

Scheme
~i

detalh

1II&Tt1-;'L,!.

-~

..

----' .J-..

<#

[f ... ".

.

..,
,

,1
}

EDITURA TEHNICA Bucureftl - 1991

Copyright
TClit.

C 1991, Editura
il!UPU. ;\ctl:ei

Tehnica
ra aervate c.U.rli

drr.ptKrile

("di\il.!.tnt

_'
Adre,«: EnlTtIHA TFH:'lIC,X. Piato Pre sri l.i/lr.n 1. 33 'n~Nre~!i. [?{)1n£IHi""

PREFATA
,
if! oigoare a STAS, 70.107/0-90 ca p,.,scriNie if. 6-ul pentru calculul elementelor din beton, beton armat ~i beion. precomprimai, cllre prezinta importante modijt'ciiri de fond ~i eompletari in raport w ediii« ''',nter~'oara a aceluia~i standard, 'Il fiicut indispensabila I'i 0 IW1lii »ersiune t( unui manual: care sa cupritldci materialul ajuuitor necesar apheftl'ii j)mehct' a noilor prescriPfi£, asa cum a fost pmtrrt STA.'>· 70.107/0-76 "lndrUllliJtorul" ,liitat in 1978, , ' Pcntru colegii Care lilt au auut prilejul 311 partl'cipe direct III dczbatcril c ;11. jftrul proicctulu': noului standard, -pc parcursul redactdrii lui, a utorii till $R. sflblinie.?l' cd in legaturii cu. relaiia standard - indrumdtor s-au. purtat at unci disw.f1'i dcstul de aprinse : Noul standard, pcutr« a putcll fi aplicat iu practica prlli(,ctarii, necesitti sau nil ten illdru1i'll'itor fara carl' ar fi inoperant? Dacii da, l%~uHcicum se poate accepta ideia ea 0 pre.scriPfie. oficialii sa fie in disoiubil ltgata de 0 publica!ie care nu are in aceeasi 1niisurli un caracter oj£ciat? Com entsriile ti explicafiile la preoederile siandardului trebuie sa fie cuprinse intr-o lucrare separatii cum. este Indrunuitorui de sau sa fie atasate chiar la stand.4rd, pe ficcare contra-pagirui a te,xt1l11fi acestu .. a, cu in Codul-iuodel CEB-PI i H (110) ti in preseriPfiile franceze [107J snu. ca anexd a standarduiui, a$a C1'('1n-» s procedat in alte,#ari, ca S.U.A, [104J?i Noaa Zcclalldii [114, 175J? CZt priv,',r It, toate aceste aspecte s-au adus it~ cadrul discutiilor prec£zriri care considerao, 0' H-ebul:e fticute cunoscute eel PUtilt aici tuturor utilisatorilor standardulin ,'t' i"drt~miitor'ul'Ui, 'pmtru a Luldtur« orice ambiguitate : - 'Standardul coniine toate datcle ~i ipotezclc obligltorii !wllru proicc{<lYe ~j calcul, Prin indrum-itor nxt se aduc complc/.iiri suu. prccizc"iri la «cestca, ci mmtai facilitiifi pentru proiectarea practicii : e:rj,lica/ii ?i comcntarii, sistema-

cod 797.18

"lntrltl'ta p,:,;'e.ctarea

#

fata

ele calculelor, tabele ajutiitoare, excmple numcrice etc, Schemele log ice date in indrmnalor pmtm ordonarea opera/iilor de catcul sint concepute fit prittdpal pmtnt a ji Ilplicate in calculele manuule, dar jl()( serfli fi, la elaborarea sau conirolul programelor pentnt folosirea calculatoarelor, I" parte" finala a bibliografiei sMa dat ~i 0 lista a programclor omologate pfnii ill pret:ent in Romania pentru calculul automat al elemeutclor de beton arma -

lidn:

W,erlo.ctor: in~. Elisabeta Mitro; Tehnorednctor: Olimpiada Nistor Coperta: &rh. Marian& SumAnarll EllD de tipar: 02.07.1992 coli de tipar: C.Z. 666.982, 31,~

ISBN 973-31-0217-2
......
I ,
"

[1Z4,J25]. Desigur, se pot imagina~i alte moduri de sistemaiizare Ii calculului - (xisttlld pentr« aceasta in standard toate elemcntcle de baza necesare. '_ !t~conformitate cu uzan!cle din tara noasird in domeniul standardiziirii, SMa slabilit, cu acordul forurilor de coordonare ~i directiuare, ca toatc comentariile $iexplicafiile ce seconsiderdutile sii fie date 1n cadrul £,.drumatoru/ui $i nu ill cuprinsul sklndardului sau. fntr-o amxii a sa. . " pf'tncipalele 1J1;odifi~iiri # comptetiir;' pI: care noile prescriPJii le wprind . f4ta de ed#ia din 7976 a standa1'dului ~i care, pentrs« elementele de betan armat alestru~t1~rilor construcjiilor 'ciuii» ri industrials se reflectd- i" moll cores-pun-

r

5

II

ziitor # in noUl indrumator, au jostexpuse it' rejeratulprez6nt~t de ,auJOri Jt( eta d~ a XIV -a Con!erii1Jii de betDane. JinU/ilinoctomlwiel!)88>14 Cluj Napoca. [9J. Reami,.t~m tlicips.seurt cele maf'important~: .. """ - trecere« de la marci~ de betoarie 14 clasedebetocme; .'.' - includerea i,,- STAS 10;10710-:90,sub.o:jormdtlfot/prtjilqt4.(J,.#~".X criPliilor de proiectare aMseismicl a~onstrucl#19"·dinbeto" ·~,~n8e,: anterior In normatifJUl gelSeral de proiectaie antisdS1iJicd IH{JtJSl"1:IC1#iOteitJU; industriale # agrozootehnice. P.100-81'. . ~.. . ~ . .... . . . .... ". . - generalizarea f0losirifsistemului tnternajional de..unitaJide.~,. •.;" . -,- .UnieTla la prevederile CoduJui.:.model CEB-FIP [110] tn.cua .ee . privqte forma diagramelorde eforturi unitare in betonul din zona comprimati La elementele solicitate la tneovoierc elf sau jiira. efort axial; . - introducerea de prcflcderi pentm .ccUculul elementelor' frref"briC4u. ..cu . suprabetonare monolita $i in mod rnai' general al elementelor reaJizate .ditHlr<4";. .Iur.; de beton tu,-nate la date diferite fi legate intte ele princonecton; . . - tmb1tniitiijiri in ealeulul la fOTId tiiietoarc fi in cell" stiirilelimiUfde Jisurare # de dejormatie: ','" . -' corelarea au prescrip/iile tn "subordine" .(normative # :;tJStrttcliu"f:f'~ , nice pe categorii de construc/ii. sisteme constructive $auelemente structwtil~) ; _. - reoederea campleNi ~; reorganizarea preve4eriZo1 constructive. cu ileo'stlj..re In ceea ce prive~t8 a~marea elementJ'!.,. '. . .:~" Fa/a de d-ive;rsifiearea# exUnderea pe care .au trdJuitsa 0 cape(e.·\tn,(,e~t ,;ontext toate prevederile din indrumiitor, s:'a considerat oportunti ·.",lfi#Jirsa lui £n doua volume. astfel ca tot oe .se Tefera la elementr;'din beto« precPmprirn_i ~i la alte cUeva prcbleme, cum ar]« potlurilqi calculul La stare« limitd tie 0110sealii. sa fie separate de problllmcJe: urt-nle ale proiectiir# elementelor structurale c din beton armat ale construcliilor civile. -industriale ~iagro"oote}mice. ·~!;e*a dm urma jormeazii obiectul v9lumului de fatd. Autotiijaduc vii m14llumir;. ilf. D~n ConstiJ1'tinesf'u,cardn~~~ cila luc1/Jt La Instituiul 46' ConstfueJ.ii Bucu,e~ti(J cot.Ur.buif'Jae~'m'M; uHOTa din eapitolBle Plezenttdui _tndrumator. ,'\'< ,.) . Pe p:lrCursul e.iiturii ~i ·tip:Jrilii 1)1~tumjtofului au ',apaTul ~7'''1ftate dl! spJ;ialitate inpDltante. eft ~i m;lificari .tn PrescriPliile tePMUCiJ.1e_ tJU au l1Ut putut [i lu~te- in cons.at:rare£n totalitate tn text. !n. miS~,a. In cafe in unele situaJii Pdrti.cu~are se. 'Uacon-stata nec01eliiri de detaU" jaJiS Ae ultimite redactiiyi ale unor KfescripJ#. auta,rii eonteaza pe ~nleleKerea 9f~iliJaJorslor inJrumatoTului. cafe VaT opera eorecturile necesa'te:. .

CUPRINS

Pr,lI.f&j;l·

; .......•••......
11 11 11 16

L' Principii I.e metodel de caleul
.1.1. .Considerapi introductive

1.2. lUi~entele de perfonnantl " stArile Iimitll..· .... 1.3. Metode probabiiistice de _ calcul Ia stAri limitA " Lot. Acpuni in constructii .. 1.,. Caracterizarea materialeIpr.aelementelor de construcpi; a strueturilor ~i & 'terenului de Iundatie I,(j. PQrmularea generallL a calculului, la ' diferitele ~ta.ri limita. ..

Starea Iimitl.i. de reti.tell1J11a.torsiunc cu incovojere " ' . .,. ,. CalGulul elorturilor u njt4re In beton ~i In arrnAtur;\ in stadiul de ex5.1.

III

20

26 27

.5.6. Calculul 110 starea Iirnita de I isurare . '-7. Calenlul Ia starell IimitA de deformatie . .5.8. Principii de aleMa;re a armliturilor . Cap. 6. Prlnripii ale proiectdrii ..DU. .•elsmice a clcmentdor structmale de beton armat . 6,1. Cousidorajt] introducuve 6.2: Ductilizarea elementelor structurilor in -'cadre de beton armat . 6..1. Ductrlizarea percplor structural! de beton armar ..... Cap. 7. Sch eme logice p~nlru calculul dCDl<"Iltclorde beton armat .. Tt pur i ele ~i)lkit1\ri ~i verificl\ri Starea limitA de rezistcnt-l ..
I.

ploatare

"

.

1.\.1

I.B
161

=e:

i

2. 'Caracterist1clle de calcul ale -·.~oDlI:'ui .• -,' ..... , .•.....

175 17.~

30 30

>.

.

·2.1. C1asa 'betonnlui

.

2,2. Rezistente1e betonului .. 2.3.· Defor~rea .betonului Bub inwcare . 1.4.t>elonnarea in timp a betonului' . 2..5. Etectw solicitArii multiaxiale .. . .. . . de caleul Rle din ·otel .

33

192 211 221
221

12

Aato,.rii

,eap . .3.. Cuacteristiclle
annllturii

228 2ZR

15

Calculul elementelor de beton ~plu .. , ..•.............
.4. [.' ConsideJ"atji introductive

4.2. Calculul elementelor de ~ton simplu Ia starea llini~ de ",zistenlJ1 ....

. H

.5. Calc~ul elementelor de beton IInnal. Principii de umBre ..

2. Compresiw.e excentrica (tArli considcrarea lIexibiIitApi) . .3. Cousid~rar?.a UexibilitAtii la compresiuno exeentricA 1. Compreslune excentricl1 oblica .. , ....•. ,,: . .5. futindere excentricJ1 . 6. Fortll tllietoare . 7: Torsiune cu incovoierc Calculul eforturilor unitare ill beton si In armarur i in stadiul II de lueru .
II. iucOvoicre

inccvoierc

.

292 303
349 :&17

326

·61
61

'.1~Consideratii

introductive .5.2. Calculul In starea limitA de rezisten tA Ja Incovoiere eu sa.u fl\rA etort axial .. .5.3. Calculul la fortA tlI.ietoare .

.357

63

.
II

.'-'7

Starea limit!!. de deschidere lisurilor

7

.;.~.

."

;

"\' ~'-~:~\-~t~~"-,"~~'~'i

9 .. t.t>iftdere centrit:l, I.eov ... iaro, l.'indere ex ... tri" !i.re& limitA de detflrrntie (II. Y.c.>',oiue .
Cap. ~. Preve41eci de alcatuUo pe.tm

1.7. Prl'lve<ieti suplitnelltaro ... . pentru diafragme(perep . structU!aU) diu beton~" 3rmat monolit. , ii'i,. .'AJ7 8.B. Prevederi suplirnehtar&" pentru pJ4ci •.......•.• ' Bi bliografie ' , .. ".' •

fl<!.ontele diu beton armat .. S. I. .\r .. :Uuri. Clasifioa ..... , ~.2. Grosimf'.a stratului .... acoperire en beton a arlllllturilor ..........• ~.3. Aaoorar~a nnnMuriior

1.2
~e.l

AIled

~.~. f•• Mirea
~;.:5. Pre v ederi

an..aturilor

patru 8.'.

8uplilllentare. stllpi .

119

Prevederi suplirneJlaro ,,~ltt.ru grinai

,..... "'9 A. Mic wetionar de termeni. ntiliza.tiln proiectarea "l.l9 antiseismicA .. ' ....•.• 4i8 n. Tabele , .•...........•. -t61 Lista tabelelor.. . ......•.. ,.76 r • I. Tabele generale ..... ; .. II. Tablele pentru calculul Ia starea IimitA de rezts-.. ..,'; tent~ , . III. Tabele peutru calcululla stl1riIe limitA ale exploa- '''. tl1rii nor$lle ; .... , .. '~'" ...:i'·1 IV. Caracteristici· 410-1,"11.1., .turilor ..

SUMMARY

,.

,
:-i'1~""O:.""~·

i.. DeB~~PhiIoiOphf

.•.. ~ "11

..

. ;1.1.

IDttodllCtory;:c~.ido- ~.~~
Llinit Statel .: 11
Metb,<fdIfor

. -.,:;:': ,'. ~ntund '. "'"l;'.ProOabllistic
:, .,:.,

<,;;i:~;;\ti.:':~;';:'ii~~~"· \ 11
· . Lmiii
1.4. Actions •••• '. •• • • •• 20. 1.' .. Bohaviotlr-C~teristiaa ' ) olMateritls.· Struc:t~ . · .. . Members. Structures
State

Deal,U

;

lIS

'.-t. Ultimate Limit State ullder Torsion with FlexUre ••• ~ •••••••• ,.,. Stress Analysia in Can~ crete and SteI'll ReitdQr. cement under S~ Loads ••••.•..••••• ,. ..'-6. Limit State"of CraoId~ ~.7. Limit State of DefIeetion ','-._..... , .. ", .•• U. Principle. .in Detailin, Rein10rcement , ••..•• ',' •

127

133

139 , -1'3 . 161

· : and POUndation l.~. General Pattern (If State Design 2: ~
Concrete,

SoUa' Llmit
of
•••

26

C~pter .6. Asdsmfc DesIgn PhiIoaophy 6.1. Introduction ..•.....

• of Reinforced Concrete StmG- . . tural Members .. 6.2. Ductillzation ol ReinfonIe4 Concrete Frame Memben 6.3. Ductilizatlonof Reinfo~ Concrete Shear Walla '.,

. '1.7

.t7'
.191 214

Characteristics
..... ~.:..~ ... ',~.....

30

1.Conmet.·{;rAliO...... Design Strength...... .3. Deformatillns.lln4cr· ..
l.oadl:ng .. !:>: • ..

·30 33
'; 3f G

Chapter
.
.J,

. Ifgn

7. Flow Chart. ~or the Deof Re1nforcecl Coucrete Membert . Types of r..oading8l1cl ~hedII Ultimate Limit State,. i ... I. -Flexure .,..... , t,to. 2. ExcelltrlcallJ' Loaded C0lumns witb. Uniaxial Ben~ ding ~ . 3; Effects of ColIUDII. Slen.derilelS b, EccentriQal,
t" •• ,. -. ....

.'

. .'~:

. tntiodudloi1/

.DeSign of PlalU Coneroe. IDeiDeilts tor 'tho 1J1tt. mate Limit Stat. •••• ".

;

s- Loading """ ':"" ,", .. 4. EccellttiWlt Loaded Columlls with BiUialj,

"..

:;yeliA'*" .... ·.~~··DetIgn.of ReIu10ree4

··; ... ;;:.,.t:~;h~~jr,:-.·....,-41 .... ~
··~.a·'Qltiillate::IJDdt>$fAtil
·
I '

:'.dplU III 1Wo(0IdDr Elem...

, .crete EIOIII8Ii.t•• Gufdb!a

Prf.Dw

ecm..

·l3endign .. ,. Members .with Flexure and Tension PorCe •••••• 6. Shear . ,. l'1exure with T(lr-iol1 ••••

.:tOJ
'317 ·.31' .

:H9 .

.

G1

,

J~3. Ja.u,~p S

.apdet.PJotaz. ,with .lIr withb1l~ AZJa.l :r.-s

\

Stieu Anab'al' In Concrete .nd Steel Rebii(lrc:om8llt Iinder SerVice 'LOad ••••••• ~ '.

.

1"

'lSa

r. P1eznro

........ ,

,

..
.9

LImit ·State of ~taold.q

1."
D. Fle%ure. Flexure with Axial Load (TensiOll or Com-

pression}

•.•..••.••...

LiMit State of Deflection -, 10. Flexure _. _.. ~ - •... ,.

3&a ' S81

8.6. supplemeDtAry Provisions for Beams 8.7. Supplementary Provisions far Cast in Place Structural Walls' . 8.8. Supplementary Provisieas lor Slabs .. References ..\ppendh. A. Dictionll.ry of Tenns Used In Aseismic Design .. ,. 8. Tables ········ Tables Jist . I. General Tables f ••• II. Ta.bles for Ultimate Limit State Design . III: i'lI.bles for Servic~ahiIi Iy Limit States Design •. IV. Characteristics of Steel Reinforcemr.nt . ' , ..

PRINCIPIILE METODEI
07

DE CALCUL

ChapteT II. Detailing Rules for Reinforced Concrete Members .... l8.1. Types of Reinforcement. Classification i.Z. Concrete Cover to Reinforcement •.. , .•.... 8.3. Anchorage . 8.~. Splices . 8 ..5. Supplementary Provisions for Columna

1.1. CONSIDERATll

INTRODUCTIVE

Scopul fundamental al calculului elementelor de coustructii ~i al structurilor este obtfnerea unci asigurarl rationale a constructiilor in raport ell exigentele de performanta specifice diferitelor categorii de constructii, pe toata durata lor de viata.. Verificarea prin calcuI §i dimensionarea elementelor de constructii ~i a structurii in ansamblu constituie numai una din lantul de activitat] de care depinde asigurarea bunei functionalitati a constructiei, care mai cuprinde: incadrarea ccnstructiei in mediul natural §i construit; - alegerea solutiei constructive ~i a materialelor; . - calitatea matcrialelor si a executiei : - respect area conditiilor de exploatare corespunzatoare destinatiei const ru ctiilor ; - asigurarea indeplinirii exigentelor de durabiIitate si, corespunzator acestora, a unor masuri privind Intretinerea constructiei ~i urmarirea comportarii ei in exploatare. Din acest motiv prevederile prescriptiilor privind calculul structurilor ~i al elementelor, inclusiv al celor de beton presupun 0 proiectare competenta ~ 0 executie corecta, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare , exploatarea constructieisi unnarirea comportarii in conformitate cu regulile stabilite 'la proiectare. In cadrul capitolului I se face 0 prezentare succinta a principiilor metodei de calcul utilizate in proiectarea structurilor de beton armat, care. explicit sau implicit. sint avute in vedere in sistemul general de proscriptii de proiectare a constructiilor din tara noastra.

1.2. EXIGENTELE DE PERFORMANTA

sr :STARILE

LIMIT!

Pentru a fi apte pentru utilizarea prevazuta, constructiile trebuie sa raspunda eu grade de fiabilitate corespunzatoare, in raport cu actiunile mecanice de diferite nat uri, unor exigente de performanta structurale. dar ;;i unor exigente privind confortul ~i eventualele efecte psihologice produse de

comportarea structurii sub tacarcari.

11

actiuni care modified ill timp structura. . exigente privind functionalitntca structuni in raport eu dcstinatia .. .).dupa destinatia constructiilor (decl. c.). .te ~Ic fj"'Jrilor. uneori.eah~a numa: c':l.kr. im piedice cxploatarea normala a oonstructici.or parametri care earactenzea~:t r. ' ~. acesteia la actiunile eu cfecte mecanice la care Sll~t supu~e. ~to?. In stabilirea nivelului de asigurare' este necesara totodata si luarea in . sau bio12 -. cu un strat de acopenre eorespunzdtor.l structurii si a clcmontelr-r com ponentc.aslgurare) cazurile de cedare casant1i. nu numai prin elcmentele structurale.ckkri(Jrare:1 unor clcrncnte nestructurale (pereti de eornpartimentare ~i \:(. ca ~tnn'arc a unor ._inten. Criteriile de performanta sint cxpnmate sub forma stiirilor limWi eare _ · bazate pe modele de cOn. Criteriile de p. Ascmenca (. sens.U ca tHIDaTe a dectcior de ordinul doi datorate cleformabili tatii elcmentelor structurale. obtinindU-::se nstfel Q. Conditiile de siabiiitatc S~ refera la evitarea cedarilor care rezulta din deplasarile de corp rigitl ale constructiilor in ansamblu S<l.lifcnte tipuri. Exigentcle de siguYaI1(a simclnralli au in vcdere evitarca cedarii unor elerncnte de constructii sau a structurii in ansamblu care ar puue in pericol viata sau s5lliltatca oamcnilor ~i integritatca unor bunuri materiale sau cult male import ante. . . -.. baaata pe stud. de regulll.definesc limitele diacolo d~ :~are structura nu mal poate satisface exigentele specifice destinatiai stabilite. funC}le de gradul ~c avertizarespeclne. sint asigurlirile mai man ale stilp~or lD: r~PQ~t eu gnnzile adiacente In structurilepe cadre CU rol ~e protcctle ant!selsmldi. studierii ei stiintifioe se poate l. Fireste. antrenind 0 prabusire progrcsiv5.(:") . . Alte exigente de funciionalitatc in exploatare.constructiilor . Pc de ~lt~ parte niveIul de asigurare. E.cnteie privind functionalitatea t" exploat«YfJ se refer a in special 1" nil~ITa unor deJormaf. pe toot11 durata exploatlirii aeesteia. eventual.diferite actiuni (forte.xe~ple.tC(:mcl matematice a probabilitatilor.cletatll. deplasari etc. ~i prinalte masuri de prctectie adecuate. in dod ca tegorii: .:te Lr]'. prin ruperi succesive ale -unor clemente. ip. -se Impart.1l a1egerea~1 realizarea corecta a calitatii acestuia. aJ~~orul . prin.rezulte d!ntr-o ophml~aJ.."IMt. COr?Zlunu al. aceste conditii apare a Just~flcata 0 dlferc~tlere ~ Ulveh.Icrc nost r ucturall. Exi£.r~i structurale este deci ca asigurarea exigentelor impuse <:onstruc1Iel. Conditiile de d1lctilitate se pun mai cu seama constructiilor supuse unor actiuni clinamice de mare intensitate (cutremure.tenoru1: unei s1. exigente privind durabilitatea necesara a constructiei in raport cu ~1t: . gr~i1muri etc). .·e a raportului siguranta-economie.tlul. . panlosdi. ~hlar in lD.lDlporta. condiPile nece!al'e pentru . de sol~citare.ructuri se pune problema diferentierii (ierarhl. Conditiilc de rfZistc1!tii sc leicra la capacitatea portanta locala a sec[iunilor elementelor asa cum rezulta din caracteristicilc geometricc ~i mecanicc. actiuni de «. pcntru uncle car-uri..annat aceasta se refcra cu <»os8liire Ia pencolul. cxigentele de stabilitate vizeaza evitarea cedarilor gener:tle ale structurilor.p0rtante. ale aeest?ra)cde mai i~.(partiaUi.nor valorl. De asemenca.ne~ul un. stabilitatca ~i dltctl1i.. a bunei desfasurari a vietii ~oCl~I:-eco. Div~lulw de . sau de ansamblu). ~ptml1zale su~ toate aspec~71e (mcluslv 10 ce pnve~te asigurarea unui grad ndi~at de ~ve!hza." (formulare care exprim a 0 probabilitate ~oarte redus~ ~e' nerealizare a a~estel. cit mai ales prill elem.ente_nestruc. a 11. rr 13 ..iate{. Exigentele de dwrabilitate exprima.lca~oare ~ factorilor dt! care depinde aceasta aSlgu~~re (mc1i~ean. Stii'Til~ U~1e lIle e~ploat4r'i t1f!rmal. ...tualelor cedad asupra ansamblului structural.~u alter pierderi ireversibileale calitlitilor necesare exploatlrii .~spllnsul unci constz:. in urma unor proeese fizice.uctu la . dupa consec~teIe mt.mai multc ori.In ans. exigente de siguranta structurala : h. Siguranta structurala implica exigenta privind resistenia. cnm sint eele care vizea. ei . tUlale (pardoseli. 'la rlndul sliu. incluzind ~i conditia cvitarii deformatiilor remancnte exagerate Situ. inchi.In principiu aceste exigente se pot grupa In trei categorii: a.l. unor ~istemestructurale. jzolu\ii. functionalitatea constructiei. s~ aJ~n~1i ~t1mele in domeniile ~vans~te.jo'T". proiecta.' · _ 2:. logice .ri normale a constructiilor. fini:. Stttrile limitll.?e aSlgurar~.. proprietati mecanioe ale mat~llaJelor. . protectii) a vietii ~i Iinistii oamenilor. durata ei de viata.Zlirii) gradului de asigurare a elementelor sau a diferitelor lor zone dupd efectul e~en. producerea unor scntimcnte de incomodit:tte sau ehiar de insecmitate vis-a-vis de vihratiilc excesive ale constnu. prin evitarea dcteriorarii premature. as1fel ca elementele (SI1U chiar ~o~e.t:ici sau deschiderile exager~.afcclarea csteticii eonstruetiei.rea ced1irll).ii ~i a unor dcschiricl'i excesioe tlr-fisnri ale caror efecte ar J"11\Nt ~jl: .ljr-. asigura. In ce priveste raspunsul. functie de cerintele dezvoltani social-economice ~i de resursele societatii.ui-i iI_l tpoteza asigurlirii unei bune durabilitlW a betonului pn.. St4'T1'le Umit4ultime (SLU) care corespund epuizArii capacitatii portante . · Scop~. . considerare a m~ului cedarii elementelor structurale (sau al ansamblului 5t~ctural~. . sau ale tiranWor de care depinde intreaga ~apacltate portantll a.tportare ~i de fiabilitate .picrtlcrca clnl1~citatii (in cazul rezervoarelor sau conductclor dl' . . 1. care corespund intrelUperu c. vitale 'pentru stabilitatea strueturii. si color acticnate static. ca urmare a fenomenului de oboseala.pacIUtll de asigurare a unel exploaU. eventuala drgradare a rezistentei matcrialelor. ~n acest.penalizind" cu deosebire (prm~anrca.anld reprezintao cuantificare in expresie te~a a eXl~cntelor de perform~n1a.rerupcru exploa~anl ei) ~i eventual a evolutiei sal: 10 ~~mp.amblu~ ei. Daton~a va~l~bllItapl a. . urmarind u eventunll1 optunl1:are a scenarlului cedlirii acesteill. sau acustidi 5e asigura de cele . conferind desigur in final 0 protcctie lntrutotul "sigur1l. Pentru oo~l*ile d•. Daca in primul caz cerintele de ductilitate se refer a ill special la 0 anumita capacitate de absorb tie ~i de disipare a energiei. (SLE) .. . ill al doilca caz ductilitatca neccsarii presupunc ca prin capaci tatea de defermarc postclastica sa se obtina redistribuiri irnportante de eforturi in structurrl cu mobilizarea cit mai ampla a capaeitatii de rezistcnta cfective a di1'_ ri~ ('lor sectiuni ale elementelor acesteia. explozii) dar.'Olm.ce s<:.zli capacitatca de izolare termid..dirnensiuni etc) ~?dallta tea.. Asemenea cedari pot interveni mai cu: 'searna ca urmare a unor actiuni cu caracter exceptional cum slnt cutremurcle ~i exploziile de marc intensitate. tencuieli etc.. ebin'liee.realizeze prinevitarea depasirii starilor Iimita. trebuie s1l.s~~s~.Jerea variabilitatii statistice a acestor factori in conditii de tirnp ~i de spa tiu suficient de extinse.nte ~~tenale ~l culturale. .

In cO.rilc produse de aeiiunile eu freeventa mare. eel mai adesea. . caracteristicile comportarii structurale influentind numai asupra redistribuirii solicitarilor (prin fisurare.i~. rupere prin oboseala materialului etc. decit celc furnizate de teoria stabiliU.: c\ de aparitia unor ruperi la niveluri inferioare ale incarcmlor ca urmare aunor efecte de ordinul doi la structurile din elemente comprimate cu zveltete ridicatl. sa se admita inevitabilita. pentru mcarcanle obisnuite 1D exploatarea constructiilor. ca 0 capacitate de evitare a ceJaru. Problema de baza a sigurantei lata de aceste actiun~ . ·il. este important sa .' . In ce priveste marimile care caracterizeaza capacitatea ~~ rezlsten~ (privita intr-un sens mai larg. fiind un fen omen prcdus practic simultan in.' In plus.apariii~ unor deplflsdri r~m~nente ~a~ a uno! deso.1). . Iunecare etc. b.ttl cadrul starilor limit 1 ultime (SLU) sepot identifica dea~menea.parlpe'. ca 10 cazurile curente. de rezistenta) ~i de variatia lor in. . raritatea producerii in viata constructiilor.se defineas~i\ o capacitate portanta g!obalii. datorita spccificn~l1i ~inamic al princi'p:Uclo~ actiuni e:<traordinare considerate. '..ns~cinta aI:are opo~tun s~.. .ri1edepind in principiu numai de schema statica a constructiilor. in cazul principaIelor actiuni extraordinare. Cl prin valori mai apropiate de cele medii ale lor.' .".aceste situatii (sa ne refe~ de pilda.. se stabile~te nu numai pe baza criteriilor ingiIiere~ti ci ~i pe baza unor conslderente 1. .ite(permanente AP ~i variabile AV) en frecventamare de a. 14 corespunzatoare solicitarilor produse de unele actiuni din (a-teJ~oria. numercase elemente ~i sectiuni.ia. . Din cerinta evitarii a orice fel de deteriorari structurale pentru toate elementele ' ~i sectiunile (prin ruperi sau aparitia de. de aparitie lI)l~~Il~i~llJ~.S. Din lmprejurarile subliniate anterior de~urg:! eoncluz. In normele din C. constituind i. la care solicitll. aeestea depind intr-o masura dCCISIVl ~I de capacitatea generalizata de deformare a structurii (de obicei de deplasare laterala). categorii ~i anume: . .' ridicate a stilpilor. . corespunzator valorilor celor mai defavorabile ale incarcarilor sa nu depaseasca capacitatea portanta ~inima a. datorita raritatii solicitarilor eelor mai intense ~i incertitudinii mai ridicate asupra nivelului Ior de intensitate apare firesc d"spre deosebirede solicitarile obisnuite. a functiilor constructiilor implicate. asociata capacitatii de rezistenta. conditio exprimata analitic prin relatia (1. actiunile seismice. . • .'.c concEmtreaz~ pe sup~avi~tu~!e~ co~st:~ct~ilor (ev~tarea . vizlndu-se totodata protectia vietii ~l a sanatatu oamemlor.aracterul glo_?al al cedll.). la cazul balelor prefabricate parter) de deformabilitatea stilpilor structurii.i refffanente excesrve care compromit ireversibil capacitatea constructiei de a satisface exigentele specifice destinatiei acesteia. Situatii de acest tel sint cele caracterizate prin deplasari laterale importante ale structurilor. In ceeace priveste starile limit:l ale exploatarii norm ale (SLE) acestea sint in general rezultatul: .unci fisurari excesive..mai ridicat decit eel corespunzator incarcanlor variabile obisnuite. .): •. structurale (de rigiditate. Capacitatea portanta a constructiilor la actiuni extraordinare de tip seismic' san explozli . eu un regim apuc:a1'rea . indirecta de c. actluni asociate.8tlbUni~~i alte trasaturi importante ale actiunilor extraordinare. a valorilor materiale ~i culturale. . Solicitarile au astfel 0 dubla dependent a . nu se pune problema unor fenomene de instabilitate. '..la actiunea dinamica respect iva. rupere casanta. dlsc_utate anterior. doua.pierderea . c.1Storica" lii anume: de istoria dezvoltarii actiunii (de exemplu reprezentata prin accelerograma unui seism) ~i de istoria modificarilor proprietatilor struc ' turaIe in diferite . datorita unor incarcari orizontale '(din vlnt. a~a cum este cunoscut. datorita specificului modului lor deaplicare. -Principalele fencmene care sintavute in vedere in proiectarea la starile . .a ur~are a zveltet!ei ..\ii elastice. _ Dupa cum s-a mentionat anterior.ax!ml~. de aceste actiuni. pcntru stabilirea lungimilor de flambaj ale stilpilor. dupa gradul de importanta pentru societate... I Verificarile la starile limita uItime din aceasta categcrie exprima in general conditii privind rezistenia seciionaHi. procesul repetarii solicitarilor.hideri de 1. intr-o ~aIliera. sau efecte ale podurilor rulante ) amplificate de e£eeteJe de ordinul doi. eu frecventa foarte mica.: A. pentru constructiile obisnuite. 'afectind oricare 'din elementele structurii sau chiar oricare din sectiunile acestor elemente. Cedarea este dependenta in .I" de exemplu. d'~hi ce priveste marimea parametrilor ce definesc caracteristicile mecamce alestructurilor (deci in ultima instants.sau structural7~ limitare ierarhizata. ~e princiI?iu .' Este de observat cil.lncardrH (cutremure si explozii de mare intensitate). tn conceptia actllalelor prescriptii de proiectarc privind sigl. .lranta structuriJor se urmare~te dcci sa se evite oric~ degradlhi structurale cucaracter remanent <lin solidHl. c.rile depind direct at: aceste caracteristioi.raspunsul" constructiei . sectiunii respecti~e5cores~un~toare. st. pe cit posibil controlate.5 .tea uno~ deteriorari nestructurale sau chiar structurale. pre. deformatii remanentejapare astfel conditia ca efortul "maxim" sectional (stabilit eventual §i cu luarea in considerare a redistribuirii eforturilor datorita fisurarii ~i deformajiilor postelastiee). a continuitatii functiilor vitale social economice ale cladirii.stabilitiiJii.l'll acestor structuri. (pri~ t~t~mare. in anumite conditii si cazuri speciale de solicit an" .rupet'ile de diferite naturi (rupere plastiea. . a deteriorarilornestructurale .unor deplasarl statics sau dinamice excesive . . nivelul·asigudirii prin calcul. ale betonului ~i armaturii) trebuie folosite in aceste cazuri. de cele mai multo ori.ructUTIl in ansamblu). \"entru a tine sfaI?a. Rezulta astfel principial si necesitatea Iimitarii. .putcrnice are un specific "global" (ca in cazurile mentionate maisus pentru actiuni statice traduseprin deplasari orizontale ale structlirilor).y~lorilor minime probabile ale rezistentelor betonului ~l armaturii).tmlor produsedeaeliUnile ob~.mai reduse. cedarea nu se poate produce decit global pe ansamblul structnrii.. . se prescrru valon corectate.pierderea stabilitiijii fOt'mei a unei parti a constructiei sau a construetiei in ansamblu. Spre deosebire de efectul incarcarilor obisnuite (statice).zone critice ale constructie.·aci~iu:~ill()1 excepl'ionat. limit! ultime din aceasta categorie sint: '. " d. poateaparea posibilitatea unor solicitari de mare intensitate locala. solicitii.eolapsuIui"). pOzilsei. valori mai apropiate de cele medii in locul valorilor minime probabilc utilizatein proiectarea curenta. nu ~nn intermediul "aloril?r mimme pIO?abil~ ale rezistrntelcr materialelor. 'Intensitatile lor maximo probabile au un g~d de i~ce~titudi!le s~nsibil . . mai ccncret. de beton armat.Lale moduluiparticular tn care se pune problema sigurantel fatl!. prin deformatii postelastice). SLU corespunzatoare solici.' .( AE)..

ai..i proeedeu scmiprobabilist.~are sta Ia baza calculului cu prescri~tii1~ cu:('~ntt' .1. 3.~(ciuest.satisfacator avind in vedere experienta utilizarii lor intr-un interval de timp relativ indelungat. nh.i.. ..(i u~ilizate m vedere~a eahbr~ru .ranter (lf2ii NJ) :pof.1) ..2) in. 1.. .tiei p••• -A. ' d.torcolllportarea. a slgurantei.. japoneze) este mv~lul de siguranta ae ansamoru ale mtereselor socictatii.1 sau ~tr\lcturil ~ Wlpla_tU1 cores' aleatoare rela.. 10 proiectarea curenta" numai in situatiispeciale. i .rc&l'capUoatl element. . Considerarea naturii aleatoare a diferitiler factori '04ll'e afecteul siguranta constructiilor.... . ' Metoda de calc~l care se utilizeaza in proieetarea ~ntll.icir de ~naliz1i ~ ~igu.) S (1.IA P . reflecte satisfa<:8. ine~itatea: (1. caracteristicile geometries ale constructiei ~i ale zonei de tercn in interactiune eu structura : .valoarea maxima corespunzatoare mvelului de probabilitate (de siguranta) acceptat al efectului indircarii asupra u. stabilindnse in mod aproximativ coeficienti de sigurantapentru diferitestbl limitl. 2. corespunzatoare nivelului de probabilitate (de siguranta] acceptat. ' .. sint .. -1...unite specifice constructiei: . a..} a reJa. . "'. stabilindu-se corespunzator coeficientii partiali de siguranta. R""n .107/0-90 eorespunde nivelului NY utiliZind eoeiicienti de siguranta partiali. cu valori de ealcu1 omoloagecare .-.ConSti1 in~inpar.ecfl8JlAle (. Natu. I c. functie in primul rind de parametrii aleatori at actiunilor .1) pentru toate sectlunile structurii se realizeaza eu un inalt grad de' probabi. ' ".'"''" . efec telor tncilrf. ale dimensiunilor elementclor etc. . reclus ~edt eel asociat unei parti importante din prescrip~111~ nationale ~I internationale (vest europene. respectivvaloH care defineac sthde limita ale constructiilor.ca(e ea~cterize:tz£'qecUle ac1:. al capacitatii de rczis~nta a sectiunii. Se poate apreciaca: corespunzator prescriptiilor de proiectare romtne~i.. Pcntru !iccare ~in starile limita specifice unei construc~iicste'neceSar1\' adaptarea cIte. ten~eaz~ capacitatea constructiilor de a rezista. METODE PROBABUISTE DE CALCUL LA ST ARI LIMIT! Metodele de calenl earc stau la baza preseriptiiler de proiectare structurala in constructii se caracterizeaza prin: . . d..' .. ::::: (SI"' . iDci!. rt4usa. Date1e de bazl!. 17 .. exigen/eJe de performante structurale. (&).i.valoarea minima._ 'i. care S 1_ etc. Considerarea sistematica a ansamblurilor de !tari limiti1 pentrn diferitele categorii de constructii .Sa.rac... b.: arnericanc.I c&pacltAtii (portante) .J~'l. Sm .lj1ci9ptat trebuie eorelat eu nivelul de precreie ~1 eu gradulde Incredere-al dithlorde calcul.pei i'U'. __ . Variii.va]on!or coeficientilcrHe slguran~ partiali d!n procedeul de nivel N7 iar. ca probabilitatea nerealizarii inegalitatii (1. N'rJclul 2 (N2): procedeu probabilistic aproximat~ in cadrul caruia se consider a simultan variabilitatea aleatoare a diferitilorfaetori.t.. ..supe!.are~ oonventionala a un~~ valori de ~alcul..alotile tmu:ime probabile ale.I1' (corespunzltoare de cele mai multo ori valorilor maxime probabile ale interuit1itii o saiiri/Jrii a .Iitate. In relatia (1. '. legate de conditiile.1): .. ~i eerintele gIobale: ~e dezvolta~ii in fiecare etapa data a vietii accsteia. h. .iirilr. ... Ci1raClC7islic1'lejizico-mccanice "l~ mRteriatdor de fund are) . inci!.'.. a.1) s-a notat: S wax . . se accepta solutia simplifiestoare de a analiza separat cei doi termeni al ineg'alitapi (1..bil1\'«illplasare iD raport oa "arlat.~~1in g~neral m. Din punctul de vedere al coneeptelor probabilistice utllisate in fundamentarea prescriptiilor de proiectare se disting de obieei trei niveluri de a nalize a siguran [ei structurilor : .iumlor aplicate constructiilor.. Proc~dcele de nivel . ' Verificarea sigurantei structurale in proiectarea curenHi.. N£1Jdul 1 (N1): procedeu serniprobabilistic tn cadrul caruia se considera independent variabilitatea aleatoare a diferitilor faetori.d. ft~ctie de mlhimile aleatoare al rezistentei rnaterialelor.elul de precizie al m()del~Ili. de proiectare a constructiilor de beton armat. iJcl. fIl procedeul de nivel N1 de anruiz1l. numit in trecut .. .tiile b aleatoare ale efortnrilol' sectionale . care sll. in .' '. etc. In esenta asigurarea rezistentei constructiilor exprima faptul d. ale calculelor privesc: (inclusiv ale terenului 1.a I~ baza standardului 10. constructiei. Nioelu] 3 (N3): procedeu probabilistic eonseevent in cadrul earuia se eonsiderasbnultan variabilitatea aleatoare a diferitilor faetori ~eulu1: bazlndu-se pe aproximari controlate.4...IIIr'C.:' .!:.este foart .-: .. specifice destinatiei ccnstructiei.3... In mod eVlde~t.nei sectiuni (efortul sectional). Ssm . . sau invers.. ~nul model ~e ealcul. II).ra aleat?are a factorilor de care depinde signranta construetiilor ' cite analizata pnn conceptc probabilistiee ~i analise statistice. (fig.rcaJ'e capa.Ca.1.

al . " \ de deformare la actiuni seismice intense. asa cum s-a mentionat an tcrior. corespunAtoare lDltlem curgeru la structuri eu zone de plo stificare nusaeroase Ii respectiv 1& structurit cu putine zone de plastificaro. pentru a evita ~lPJica·tillle in calculele implicate de activitatea curenta" de proiectare se de valori dife:ite ale rezistentelor de calcul.. Pe linga faptul ca.trebuie asociate in principiu. valoarea incarcarii corespunzatoare stadiului 11ltim al ~tr'fl'~'hnii [notata cu POI in fig.1 se poate folosi conditia de rezistenta a elementului (structuru) static nedeterminat : ' ~ctiunii sei~mice yalo~il. direct de primele.6).".d!lnlor rulante. m locul conditiei de r~zlstenta s.deplasarilor efective aleStI'UC1~urlli. ca in principiu..rtul In~~e Inc1l-rcarea ultima ~i inc . ~) S. C~>Ddltlade siguranta pentru intreaga constructie ar trebui sa capete forma (fig..ra cu indicii de rezistenta pentru diferitele calitati de beton side otel.valori de calcul"·. nnportanta CQnstru~tl~l.t.. I I I I I I ~ul . definita de formarea unui mecanisrn de prin atingcrca capacitatii de dcfcrmare intr-nna sau mai multe din SfnlcllPl it! IIIHP~r(}(1" lOtH! de II/QII/fiN" ( 1. slnt stabilite astfel. _ .. t:.~ Valorile maxime probabile ale intensitatilorincarcarilor ·~i'valorile minime ale rezistentelor sint denumite traditional ..tale generalizat~ (rezultanta fortelor orizontale) aplicata structurii.3) P'lstel~c '.i a~ ~negalitatii (1.~tatll executiei lucrarilor.. exprimata conuma (Ll').6) s-au notat valoarea maxima' a deplasarii orizontale onzontale generalizate.:ctlOn<l.6) se fixeaza in functie .· Pr(JP' t:. ~!. i..ctJp precum ~i p"". a variabilitatii S"a.11special a armarii acestora. . b): 'Pmos ~ Pt4Jl (1. atingerea capacitatii de rczistenta structurale ~i incursiuni in domeniul ZIIne de-pfl1. tinind seama de degradarile care se pot structura atunci cind aceasta suporta efectul unui cutremur " ~e"Jl unde SClJI' = R"'in La structurile static nedeterrninatc. in situaJlIl~ structu~or curente. 1. de cele mai multe 'on definite statistic ca valori realizabile cu 0 probabilitate de eel putin 95%.dintte cei doi term:n.. inclusiv a celor din Romania. in cazul placilor de planseu). de armatura... rearstentele caracteristice i~i gasesc uneori ~i 0 utilizare directa. a valorilor de calcul ar rec1ama analiza unui numar inacceptabil de mare de probe prelevate. adoptindu-se toate cazurile valorile folosite pentru incarcarile obisde calcul"). de observat ca in cazul structurilor static nedeterminate."p?.H1 ) (1. conditia de siguranta ( 1. 1. distribuit~..'.rear .... Ia care incarcarea depinde de un singur parametru P (de exeml?lu..' .9%).. Valorile rezistentelor nonnate sint corelate direct cu marimile indicilor de rezistenta care corespund diferitelor clasede beton sau marci. principial. 6) implica.: "' treb\1ie . numai in situatii speciale ~i numai pentru incarcari permaneate ~i valorilor minime probabile ale acestora) ~i unde ~iRGmiM reprezinta v~lorile ~initne frlobabl_lea!n~ez:#I.. ' In· cazul particular al actiunii seismice.. valorilor de calcu1 ale lncarcarii (vezi cap.'. ' . ~cpunea po. In continuare relatia (1.pusi sub' forma: : . un~form. ti. sa aiba un grad de asigurarecorespUnzMor (apropiat de 99. allt~ de cele de calcul decurge din faptul c~ .i orizon. ca urmare a modului concret de realizare fIientc:lO'l de beten armat.verificarea probabilitatil d~ realizare.4) De asemenea in cazurile in care mecanismul de cedare a strueturii are un caracter globaL implicit prin deplasari laterale corelate datorita efec¥ui existentei de saibe orizontale rigide (la soli~Wiri di.1) va fi utilizata sub forma (! . 'inc!rclrilor si.5) unde P f114'" ~i PwP sint valoarea extrema a f~rte. indircare~ .2).. implicind calculul . starilor limit a ultime.'~ armaturii core1ate cu conditiile de garantare a calit. aastructurii este superioara sigurantei sectionale. ..~~ bf~i ... ..1. Valorile de calcul ale in~arcar~or ~i :ue rezist~nt~lor~int corelate c~ valorpe -caracteristice (denumite-obisnuit In prescriptiile-din t~ranoastr~ valori norm ate) ale incarcarilor ~i ale rezistentelor.. ~I respectiv valoarea fortei pe care 0 poate prelua structura.n vint.2. valori ale rezIstentelor apropinte de cele medii..J)rescriptiile specifice de produs ~i prin intreg sistemul~e C9n~{9) a.1') Rh'i~ RIftlM ::: R(RuIM• R ..e~hivale~t5. plastificarea diferitelor scctiuni nu se realizeaza Ca urmare. ) (1. cella ce nu se intlmpla in cazul gradului ~e asigurare asociat valorilor caracteristice. .~lul coborit." .~ 18 Fig. respectiv valoarea extrema a acestei care opoate suporta structura. in care nivelul lor mal redus de aSIgurare este mai potrivit decit cels~ecif~c.. Intr-a(jpvar.~. . 1..ffl/'kqrel I strtlr:flJrI CII /Juline I 1 f I r { I f I I I I .atn acestora~nJ1. implicind eventual efecte de ordinul doi). servesc ca punji de le')gi\tu.. in ca1culull~ stari limit a ale exploatarii normale. pentru care niv. 1n practic!l~elo! ma~ mul~e prescriptii nationale sau internationnlo drannsetsmice.. Precizari suplimentare privind verificarea "armat la actiunea seisrnica se dau in subcapitolul (1. Necesitatea introducerii valorilor caracteristice ale rezistentelor. . .

tea de> waul cvasipermaueata '1 0 Verific1lri 11\ starile lirnita al.cW eaU"e eventual nlciodatl!. d~tributie.$i~t folosite valorile "nominale" deduse din experienta practicl a proiectl.trasuttorii AT AS 21 . j T •• . In calculele ingineresti actiunile sint modelate prin tntarcari care r ep:czint5. efectul variatiei de temperatura.. . ficiento pentru prelucrari statistice so utilizeaza -ca intensitati not'Dlate' v~:"c lorile "caracteristice" deffnite printr-o probabilitate redusa speeifieatl.· intervale . IuttlUilitaple de ealcul considerute Coeficient! o.. modul lor de distribuire 'Ill spatiu._ .'. ~e . probabilistic ~i situata in domeniul va1orilor eelor mai ridicate ale intensita. sensibil in raport cu timpul.ui l. .ifi~ ."" a incarcarii considerata in ealeul..pacita._---. In cazul cind se dispune de date ~U'-. ea detcnninarea eforturilor sectionale. de timp. Din punet devedere al regulilor de veri[ioare a Sl£.r. Intensltatee lor varia. 'se siabile$£ mai multo valori de calcul ale intensitatilor (tabelul 1.(:IU~ii rnecanice a constructiei (din acest P\1Dct de vedere se disting st~ltjCC ~i ?-cthmi dinamiee).. .1) satisfacute in toatc sectiunile.. climatice sau tehno~ogice snu al contractiei betonului)..-----_ _.1).. ca. Unii dintre coeficientii actiunilor pot avea doua vruori. intensiUt1 ridicate.'1lrantcl constructiilor. evolutia in timp si intensitatea acestora. in proiectarea curenta.2. eu 0 intensitate practf cconstanta b. . ~ p.gsit . cxploatarn normale sub efecte de durata sl 1110 star i Iimiti!. punctele de aplicare. se ju~tifica .· .ven'" ficarea ~i de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1. 'in functie de natura actiunilor. rumBt utiliute la nriticarfa elementelcr de beten Nr... Actiunile considerate in calculul constructiilor se claSifidi d~pamai. . Clasificarca actiunilor si definirea lor din acest punet de vede~e sint din tal. Iavorabila.ctillni C. crt.i actiunilcr aplieate i ntensi ta [i lor norrnate Vel'ifidl.'f.Verificari Is. de mai multe ori'pe durata vietii unei constructii :- c ._eiCOII&tt'v. ridica. Valorile de ealcul ale intensitatii lncarcarilor se stabilese prin lillnultuea.fuwte criterii ca de excmplu provenienta. probabilitate marc de a fi intilnite lntr-o perioada de timp !Curta. tntllnite 10. ". . a fi dep5. eiectul precomprim.. a. datele necesare determinarii aeestor valori pe baza destudli statistiee . .... vitale pentru stabilitatea structurii.nqlipsesc.irii.4. ' Valoarea de referinta a intensitatii.dititn!·:iare se alcge pentru verifieari cea care conduce la situatia de ealcul cea m~ de .2).wt\".a Clasificarea aCfhmilor Simbol AP Se aplic! in mod continuu. p_ lipsi total tn anumite... IRtellaitllp semn.. raport eu timpul. '. .. peatmcare ('xist. Se aplica In intensitllp. ultim' d~ ob~('aU. pc un anumit interval de timp.'1f. ..ri Is.. Aetiunile sint caracterizate de pararaetri care prccizeaza modul de aplicare. Faee:t. 9 y. pc baza unui calcul Iiniar elastic.-'.------. Tabelul C~t(~[:orE~~ d~ .elul J . Apar foarte'ra.. Este de rcmarcat.4. .tea. J. Sn nat& 1&..rile )[1 care se utilizeazA Intensitatea de calcul Ia..tilor. a.1 sint de flicut un de precizari: .j. portantr.-. .efectul asupra If) In.. ---. a le Verificl!. c.. sisteme de forte. starea limit!\.. ACrIUNI IN CONSTRUCrII 3 Ioteusitatea de calcul de exploatare qB exploatarri normale..zA senslbil in raport eu timpul sau/~i se poate anula pe intervale lung.genereze stari de solicitare mecanica lntr-o constructie constituie 0 aciiune asupra respective! construetii. 1. ulhlne sub actlunea unor grup1tri speciale -.4.. intcnsitate norm. . Intell'I1A~le lie ealcul ale tnwclirllor zonele plastificate. sub actJunea grupartlor fundameutale Ver ificar i In starile limitr.- --.. de asemenea. .~. I t n iegatura cu semnificatia intensitatilor de caleul ~i a c~licientilor diu tabelul 1.------Iutc.te pe durate lungi sau iu mod freevent. --------------2 de l'czistent<1 ~i de stabilitate. prin relatia practic Iiniara intre incarcare ~i deplasare pina la aparitia primei articulatii plastice (moment in care forta aplicata structurii are valoarea P" fig._. mod de aplicare. prin intermediul eonditiei (1.1. de natura starilor limita la care !lefac~..~ita 'in sens defavorabil.tcnsitatca de ""Jeul frecvent illtilnitii.i d cxploatarii constructiilor.ipermBDtato AC.de timp ~ prezintavo probabilitate ridicatll. este superieara valorii 1'.1ta si se noteaza q". Valorile q" slnt apropiate de media Intimp a intensitlplor v4riablle. prin dePZasari (de excmplu. sub efcctnl inc1lrcarilor 10tale de exploat are 1. . Caracterizarea ~i clasiflcarea actiunilor Orice cauza capabila se .. starile Iimita nltnne 1.. valorilor normate cu eoeficienti ai actiunilor (coeficientl . ValoriIe q' reprezintii 0 limita superioara a lntensitatilor.i tnc:lrelrilor}.. ceptie actiunile eu caracter permanent.rii. Variaz1l. b. eu atlt mai mult eu ert struet urn are un grad mai mare de nedeterminare. II' "'. In eaz'¥Ue cl.2) ~i prin asigurarea relatiei p. de IL fi .'wl 1. a.. de regula definitll. principalul criteriu de clasificare a actiunilor este [recvenia xi: care actiunile sint intilnite la diferite intensitati. se n\UJle~te . tasarile reasemelor h constructiilc static ncdeterminate) san deformafii (de exemplu. la care valorilenormate alein'tellstt~f(ilor sc determina pe baza valorilor med~ statistice.

3. inca.rclirile din depozite. . . acesteasint aCliuni transitorii. In aIte eazuri (incarcarea cu zapada in u'gil:ni in care aceasta se conserva un interval de timp relativ important.. liChidtlor CII mobi/ier incrirCQr8 i'ncdfClJri In /Qcvin!.ate eu_ coeficientii Iji. fig. se face Iuind in considerate ccrnbinatiile defavorabile. unor elemente sau constructii.. · . Intre' cazul jncarcarilor obisnuite folosite in grufundamentale ~i eel al incarcarilor extraordinare. 2a .TIlru incarcarlle rcpetate care provoacd fenomenul de oboseali.".·. vinl numeste intensitate cvas1Iermanc-nti1 ~i se obtine prin inmultirea intensita-' lJie. la analiza comportarii la diferite ""'·'C"".'pc baza valorilor medii statistiee...dl~tCl'. intensitatea incarcar]! nu scade perioade lungi de tirnp..' la gruparile speciale ale actiunilor}: .c.. in timp ce. AT si AE.timpul ..'.In dtpfJzl/t Inc/.''''''' suprapunerii mai multor actiuni. AP se iau in consideratieIn toate cazurile. tiler ncrmate C4 cocficientul 'de oboseala. fiind utilizata in verificarile la starea limita 1.acthin! de lung1l.. ale actiunilor reprezentate prin schemele de incarcare.. are o intensitate practic constanta. cste important sa se puna in evi<lentil " alcarea intcnsitafii care intervine de un numar foarte mare de ori ~i c:e care dcpindc direct npar itia fcnomcnului de oboseala. Aceste fractiuni . GRUPAREA ACTIUNILOR Ineil. e.. inciii carea din pcduri rulantc).'..U. . "U'. (de exemplu. Greb/flltfl r/in cont/uct. V.'u . intilnite. .Timp .' aparitiei unor efeete de curgere lent1l. ! l-~ t Fig.~l'J.' "n4~n. grupari fundamentals (fiF) in care intervin AP.~&UI~ normate .rd pentru actiunile cvasipermanente (AC) corespund unor intensi•. in care intervin AP.'. gTupaTi speciale (GS). 1.. durata sau rcpetate de un numar marc de ori . practic posibile. . .J:ita uncr.riabU•.~. foarte rare la inten.t. AC. ·7"'"'' inc:lir<:liriii" en:tni unele actiuni variabile. Cclelalte actiuni prezinta variatii sensibile ale intcnsitatii lncarcarii in raport eu . Gruparile utilizate in calcul Sf' impart in doua categorii principalc: a...2."' (dUerentiatll.. care se aplidi cu intensitate ridicata pe durate lungi sau irecvent. Valorile normate dab: 4i~IItaJ!lda. Se pot identifica actiunile p ci1liUt'Pelrnl. q~p$ide~ralrea' variabilitatii actiunilor in raport eu timpul prezinta im. valorile nonnate ale actiunilor tranzitori. AE se iau in considerare numai in gruparile speciale... in timp ce AC si AT se iau in considerare cind efectele lor sint defavorabile pentru verificarea la starea Iimita considerata.. Aceasta se de'ij.tI.4...Pf~ttlJl1:' ceea ce priveste: . care se mentin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp reprcf.. V&riabllitatea In timp a iftteDSitA~ii Incorcori' ClJ TOpOt/ti • incQrCQr(f tlJ ale intensitatilor actiunilor permanente (AP) se <*. eu 0 valoare moderat a.3 stnt rcprczcntate schematic variatiile in timp ale fntensita. 11 Jichidelor sau a mediilor pulveruJente in recipienti ~i eonducte etc.re"Uol vt.inta fractiuni de ]ungi"'ldurata ale incarcarii tranzitorii ~i sint dermmitc ititrmil(i{i [retucnt inti/dte ale inciircarii ~i se obtin prin Inmultirca intcnsitatilor noi n. PE.. 1. i. eu diferite intensi... :. presiunea gazelor. Calculul-elementelor ~istructurilor de constructii Ia diferite stari Iimita. sau de oboseala..In cazul unora dintre acestea (de exemplu inellrcarea eu mobilicr din lccuintc) 0 anumita fractiune a incarcarii maxime. de exemplu greutatea utilajelor eu amplasament fix.<)I"~I~PllIDd UDor intensitllli rar intilnite. AC si AT h.

··.. t rnsitatilor indl.p. ~lre·pulllz1J.t.ili:· obtininda-se astfcl oasigurare mai rationalii.eU!l producoboseaIa...Actiuni in constructii~i"·~':r#i~~:. .tru grinzile principale ~i pentru ele·.rcarilor (tabelul 1. la parametrii deJfi·..toare verifie1'lrlila diferitele· stan limita.s~ .lI. -+ ~ ~'. STAS lO. .o (1\10 < 1) prin care se tine .. . ideDI. starile umit~ ale exploaUrii normale.8 in cazul a patru sau mai multcl+t.J] In unele ca. eifice (S'l'AS 10.\~t.'.. 0. ~ub efeetu1' gnrplrikit actlUnl.).UDlLl'..1) corespund. I·~. In eazul a:etittnUor eu earaeter .. La. ec· 11'PClnellteii-<1Erl1l~ ).I") .101{OA i. . f'C suprafete relativmari sau pe un tie t'Ulante (STAS introduc coeficientii suplimentari (de siti~ul.g~a de . . in raport""'riii . riil'llZi~Oi'ir!f:.101/~ A-l.cestora. pen. '. w ~.'.a il1l$cllllor:' parile deac?uni~resptlIlZ~:toare 5ta:ru". ..dinamie.pentrt1·di![eril~~' in t abelul 1.oaJ:e punzatoare AT.ri. .. Se adopta valori 1\10' diferentiate pentru diierltele'att~i' .. se considerl Rcgulile de fonnarea groplrilor. . se adopta 0 valoare 1\10 unica: pentru toate' acij..l:iiiiifotii:"' -.. .3.lOI/Z A-Z). a 3.v'drii.' ~o ~ ""l·· . nonn~tl..... ..ita . sau en.J)I~~:rtl.STA51~. W·)' ... AsHel se afecteaza dupa eaz valorile J)ormate cuc:oefieieniii "{r in eazul starilor limiUi ultime tn grupari fundamenta1e.•• ••• ·tf.. Ace~ti IO. pelllttl1:' v~rif~:lri>8tlll lncarcarilor totalede exploatare. Il!tiusa ~e aparitie simultan1!..6 pentru eelelalte AT. ·colres·p1· l1I1l~t. .t.. exploatarii nermalela efeetu).idem. eoeficientii ~I ih eazul sUrii limitl ultimid'e> oboseala. <.Grup1irile alcltuite in vederea caleulului sit~lcturi1ol' dUeri deregu}l in iune\ie de starea limit~ considerata. t: 1.· 0·...intensitatea.". In eazul aetiunii: mai multor actiunLvatiabilese int:r~I\1C coeficientii de g~pare q.8 pentru urmatoarele doua AT.m· Leb1teJ. ' . a. La fonnarea gruparilor de actiuni se introduc valorile de ealcula1e'tn-. '·cXJiilfotl:a.e 'Mrtfanttf. . in care s-anotat: P(~.~if:l tim.t. eu eoeficientii . .tQlaxe rnata a incarcroilor tranzitorii uinta earacteristicile extreme.~ constructii civile ~i industriale" prevededoull . r' 0."" in1:msitllte!li' corespunzatoare AP. 1.I. 0. .0 pentru AT CIl efecte mai importante.. + De asemenea.e '. elententeledebeton· . valorilor coeficienplor din grupare ~i anume:. est:enecesarsl se redusa de a se lrealiza valorile normate .. .f.. -. 0.t1nil. De regull.yfj~i:l<it..~.de rezistentl ~i de stabilitate. \:.~.9 in eazul a dou~ sail trei A'r. alee iciuun r.:> b.tat~ei1tat4!) oom:onn A-i.. '0. ' " '.. in cazul starilor limita ale exp16atarii normale ~iin cazulstlrUor limit! ul(~ In grupari speciale. '.1011l0)... .' . .·~ Coeficienti similari se introdlleli pentru in(:itc~ile~d8.0 \n cazul unci singure AT... mt'eDSiltttill earcarilor se afecteazl ell eoeficien~ii dinamiei. ".+ .u:~:. ...·o oe'f 'idl.zuri.8JI'.'ritifq~git\?!iN:{ eoeficientii de simultaneitate sint intrndu~i· 3 1Utn.I~I~Il...Qj eoeficienti nil se supraptll1tu. .1:.

'. 'pr~n care se iau •. . diferentiati in functie de ~~~.. .de imbinare etc.ii 'isurilor cu dlcar1~dun?lr lo~d~t~lde exploatare) . pri~ care se tine scama de posibilitatile de a nn se atinge valorile normate.. cu dejormaJiile caee e consLructle a . In cazurile curente se admite cli variabilitatca aleatoare a earacteristicilor de material este omogena pe intreaga tntindere a unei sectiuni.. . ' .:~. In _functie de natura s t-u. Valorile normate ale modulilor de clasticitate ale caracteristicilor paminturilor' (unghi de frecare internii. Valorile de calcul ale caracteristicilor de material rezulta din modificarea in sens defavorabil a valorilor ~ormate.~ .. in conditiile unei calitati a materialelor care corespunde calitatii garantate priu preseriptiile referitoare la aceste materiale. noul mod de definite al rezistentei meeanice a betonului creaza conditii mai bune pentru asigurarea omogenitatii valorilor de calcul ale rezistentelor. CARACTERlZAR~ DE' MATERIALELOR. '.cmd este ne'.a unor zone d: w • • • 1.\ii dimension ale in cadrul tolerantelor admise care pot deveni mai impartante la diametre mai mid.su a!e I. minime cn asigurare de minimum 95%.n cal~uh~~ la oboseala). care se ccrecteaza simplificarile admise • rn. ell rezistenta caracteristica.: r~Dtru..:nte awelementcJor p .scurta.ru li 'w considerate verificarea poate consta in' comp .de cal cul pot fi clasificate dupa cum urrneaza: a. (in cazurile elementelor de beton t .. '. a elementel r d -' . ale structurii in' ansamblu precum ~i ale terenului de fundare ..1. ~ maxnne pe elemei eu marime a.i probabilitatc red us. de regula..rezistent i. cu forma rca de articulatii plas- . . de regula prin aplicarea unui coeficient partial de siguranta pentru material.6. In calculele ingineresti. re e 0 icei. c J' eSClf~ en e Jmtta etc.matenal. mIce. Modelele adoptate trebuie sa fie de asa natura. Situ~tiile .~:~ii 0 0 d urata. . marca. "aproximatiile introdu' atorita diversilor facton ~l/sau se coreeconditiilor de lucru. cll1 e modul ~e e~dare etc..•••.. A ELEMENTELOR CONSTRUCTU A STRUCT"ORILOR ~I A'TERENURlLOR DE FUNDARE In verificarea sigurantei constroctiilor intervin caracteristici1e' de re~ zistenta. . . care au durata scurta .de considerare in calcule.. VERIFICAREA LA ST AI{ILE LIMIT i Verificarea sectiunilor.:a as~lic~~. a caracteristiciJor geometrice ale sec\iunilor.' cu a poa e ua •forma com pararn Incarcdrii" ement w" derare mecanismul real de ceda em(~rC~. S1tZlatu de duratii.pentru s~e~~n~odclul d~ calcul (de exernplu coeficientii . aza unm.5. pe baza ipotezelor si procedeelor Mecanicii ' . dupa caz.tii materialelor ~i/sau a caracteristicilor geometrice ale elcmenteJor de constructii. rea capaci atu dc. .11~apabJ1e stabilita luind in consiticc}. calit!i. P riIII compararea unor parametri ai gruparilor stari limita.•.c<?mpr~ate sau pentru otelul din ai ne~. . b. • a on omoloage corespunziitoarc aparitiei diferitclor " irnita . In afara avantajului consecvcntei de principiu cu eonecptul de sig.' eonstructiilor se pot stabili caracteristicile corespunzatoare ale ·elementelor ~i ale slrucLuLii )11 ansamblu (de exemplu. '.compararea deplasiirilor t t' . indiferent de gradul de omogenitate al productiei diferitilor furnizori de beton." caracteristici de coeziune. pr~vazuta pentru constructie : Imp compatibila b. .•. ale' elementelor de constructii. tnsa. Valorile norm ate pentru caracteristicile materialelor se stabilesc astfel: a. moduli de deformare) se stabilesc.. ma un c . <1 a.. eu valorile limitii omoloage (i~ ~a~~ ~a~phtudmll . pcnt~ clemente static nemlirii postelastice astfel in~~t[claUluelal fortturlilor datorita fisurarii ~i defere .' fectea deIucru. un ansam lu de actiuni ~i un ansamblu w n.'.' '. t 'Z . . a structurilor in definit la paragraful 1 3 I Pe t rca p: .• "1 an.uranta de la baza metodci de ealcul utilizata]a noi in tara ~i in marea majoritate a prescriptiiloT straine. de rigiditate. ' n caz de necesitate aceste val. gradul de asigurare adopt at pentru valoarea norrnata este mai ridicata (97. .. care a u dicata de aparitie : de a eu durata ri- c~:..a ar sectiunii. elementelor. cntru cv I . Pomind de la caracteristicile materialelor.. nccorespunzind pructic valorilor medii concrete dintr-o construe tie datil. rigjditatca relative de nivel. . .?r!: Asemenea corectii pot cu ~ec~i~ni relativ rednsC:pentLU c:a~~e~ e~!)a~~tt~l~~ort. pentru ote1ui folosit ca armatura. Noile prcscriptii asociaza pcntru prima oara la noi in tara indicele de calitate a Lctonului.u pe~ ru . pe sectlUn~).: .'pabile (a diror depac::ire un'pll'cw nlperea 0'e1ementelor) .d~plasarilor dina_ compar4rea deschide. inlocuindu-se vcchiui indicc. Astfel. betonul din elernentele . a unui element sau a unci strueturi.l~t. eventualai structurii in ansamb~~flo= ~~f... ca valori medii statistice. dar care. Practic.. e COI_l:struCt .sten. Valorile norm ate ale rezisten~elor materialelor se definesc ca valori caracteristice. avca 0 valoare strict conventional a. e~J!slderrl abate rile sistematico ale dife . ararea eforturilor seciionale ct .! Verificarea cfectueaza de . . pr?cedeu de nivclul N 1. S~tualzJ tra'lzitorii . avind 0 durata de f de cxp~o~tar~.compararea deformaliilor elem nt 1 d . clasa. aceste caracteristici sint introduse prin modele matematice. ' adoptate pentro diferite SOII'Cl't" s s a I esc pe baza modclelcr de calcul ..de coeficienti ai conditiilor de luc e (~r se afec!ead. de va. dar 0 0 probabilitate excePlio-nale. care definesc modul lor . IC ansamblu se. y ~::~it L • 27 26 . isnuite pentru care se admite rcdeterminate se admite red' t'·bor. respectiv a laracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor. de fapt.nt' ~r .. abaterile sistematico d r.tile i: 111 C:u sall/~I prm care se J' introduse..'Valorile de calcul de baza ale rezistent 1 . . respectiv valori.. asoeiata teoretic valor ii medii a rezistentclor.d~ coeficienti ai conditiilor pnn. inclt sa permit a evidentierea naturii aleatoare a valorilor care reprezinta datcle de baza ale calculului.. derate se definesc sit~aiii' de ~~~lJe~~lcarea. de inertie ~i de absorbtie de energie ale materialelor de eonstructii. rczisten/eie de calcul de bazii ale materialelor se determin~ afectind valorile norm ate printr-uncoeficient de sigurania pentro material. la dlfe:ltele stari Iimit1i consiportare a elernentului d" beton arm t ractenz~e printr-un stadiu de com.7%).eJor:un e capabile ale sectiutlilor distribuirea plastid a tensiunil arma o.riabilitatea statistidi a. dcconditii de exploatare. avind in vedere efectul suplimentarsemnificativ al-variabilitll.t. capacitatea de rezistenta sau capacitatea de absorbtie de energie a unui element sau a structurii). u ~. X alor'ile de calcul ale parame . efectueaza in practi b .actiuni date se cu v I .

2.!lasticitl\~ i (<.}pr~tSIUne. '" .·. c~ actiunile exceptionale.3. efectuindu-se in niarc parte' i rin in~ :~r~:ful uno: .1cItanle respective. t .euI?acltatea portanta. neluind in considerare comport area realaa betonului annat(efedele fisur1'irii.' nat . talca 8. rezistentele t. re~e 0 proce~ura ull1~a·bazata pe valori de caleul identice entn~ ca~~ll 'lCgu1tlU~Ilor cx~eptlOn~le ~I a 'eelor obisnuito.'I ~i 1. \ Prccizhri suplirnentare <tpar necesare in legatura cu verifidirile structurilor de heton annat la stiirile lirnita ultime corespunzatoare actiunilor exccptionalc (SLU din catcgoria B.!ii encrgdicc carc 11: illglobcaz:l pc amindourl) ar trcl>ui. 100/0). respectiv materialele.lU 0 probabilitate mult mai mare de aparitie simultana in toate.oI or .sectiunile structnrii dcdt valorile de caJcul (valori millime probabile). Rcflrct ind stadiul de cornport arc a structurii din vecinatatea prabusirii . 4.czlstenta otelului. Esle ~e sub~rua ..) respectiv a prevcderilor capitolului 7 din STAS 10. capacitatea unei structuri de it d(.cnteru constructive de alcatuire a sectiunilor. in care sc verificf explicit de ~e a ~umU! capacitatoa de rezistenta.~odnslder~te.1 e reZIS ente ~r. I • De a~emc~cf' deoarecc in verificarilc la diferite so1icit5ri (dt' cxernplu a InC?VOlere ~1 ort~ tliietoare) i~t~nTi? cu ponderi difcrite. Cliiar in situatia in care starea de eforturi in elementele bi si tridimensionale se stabileste prin metode de calcul In domeniul elastic este recomandabil.etonuJlli !~t~o. caraderistici cu variab ili1 I. Este cviucnt cii trcbuie sil se faca distinctie.ii apreciere apare ~i mal justa atunci dna ~e une lToblema corelarn cap~cltatll por~ante a structurii si a terenului de funSarr.iC1 tc mecanismu Ul e p astificare al structurii.en ~' ~oJe u7a ~~pacltat!lor de r~~lstenta la aceste solicitari . v in ale ~t. decit intr-o manifera foarte p'~OJamattva. apt~d ca l~ acest fel nu se .5 (respectiv conform preveclerilor capitolelor -4 si 5 din STAS 10. .ttlVle(deci de din de'vederc 0 rl ~l In Vii 1111 :-:1' .ccstora de absorb tie a ~nergiei prin dcformare. valOll :.de beton annat.:S:)':. elernentelc de constructio sat! structurile Se determina conform prccizarilor de Ia paragrefele I. . in principiu. a unui element sauunei structurisau tapaci.Aceast. pc considerentul ca aceste. a structurilor .1Uic" ~l. intre structurilc eu nllmeroase zone plastice potentiale ~i numeroase "rezerve de rezistcn \X' (en grad marc de Ilcdeterminarc statica) ~i struehirile eu putinezone pIa stice potentiale ~i putil1e "rezerve de rezistcnta".100/0). odata eu dezvoltarca metodelor mai avansate de modelare disen'! iza U a clcmentclor de constructie bi si tridimensionale ~i de folosire a metcdelor de calcul automat existii posibilitatea luarii mai corecte in considerurc a Ienomenelor de cedarc realii a acestor clemente. .etee.2). Pe de alta parte este cunoscut faptul ca defotmabjlita~ea (capadtatea de dcformare) unei sectiuni. Gruparile de actiuni se stabilcsc conform prccizarilor de la paragraful 1.2 ~i 1. Valorile de ca1cul ale paramctrilor care caracterizeaza actiunile. Pentru cazurilc elementelor calculate eu metodcle teoriei . tintnd seama ~i de cfcetul lisurtlrii betonului ~i de cornportarea postelatica a armaturii si lxtonului. Ii··· c t c orrnare are 11 c r~c er Imp ~lt ~~ aproximativ. ale dcformatiilorpostclasticc] prescriptiilc anterioare admiteau ~i 0 verificare bllzaU'i pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistentele "de calcul". cor~s l. in tirnp ce verificarea capacitatii de d f .Ap:'citdea d. In aceste conditii. vorificlirile privind capacitatea portanta ~j <. si1. din aeest punct de vcdere. Astazi. sensibil mai recluse dccit cele corespnnzatcare unui raspuns seismic elastic al structurii. aSlg?ra...' Esto cunoscut faptul d dimensionarca structurilor de beton armat la acestc sU\ri limitil arc un caracter conventional.ode'rn?'t sc+)oate face principial eel mai corectconsiclerind val~riic' ~nedii . '. 1° at~emd en1cba lrocedu_nar urma sa se foloseasca coeficienti de siguran +i1 unic i P <l ec In g? a . " ) (~ur<l:I raTlU~I de a nu complica excesiv proiectarea curenta a structurior l~C l~?llV a ce o~ de beton arm at) au facut ca in cele mai rnulfe dintre p~~cnptll:e de prOlectar~ nationale. marimi ce intervin 28 a e rezis en e or matenale1or.ructuri1Ol: seisl11idi prrcizab1 r\verific~r!le dire~te a_propiatccazulceIelamediiactiune punct fizk decit Pcstatistic)" cua~tJfl~a realist. specifica proiectarii <\nti~ei<. en oricarui alt fenomen baza .u. inclusiv in cele din tara noastra /!Ia s. peutru consecventa ~i pentru evidentierea cornportarii betonului la s( adiul de rupere. de regula.pa~i Ii:irii prtlbu9ire un cutrcrnur de intensitatc mare depiride in mod rlecisiv cle e:lpa<:i(nfca ~:a d(' a se drforma in domcniul postelastic ~i de a absorbi ~i a disipa energia indusa de cutrernur.~l~ r. -. ' In capitolul 6 sint tratate in detaliu aspectcle speerifiIce a Ie prOlect1irii ..sc compare eforturilc sectionale de caIeul (obtinutc prin insumarca efor turilor unitare in sectiune) eu eforturile capabile ale -ccj iunilor de bcton annat. . ~l proccdee de proiectare mai riguroase pentru aceste 'caegom e actiuni.~ea stmctur!l 111 raport. sa se bazcze dupa cum s-a aditat in prag-rafde 1.' dcf(Jlll1a:e a ~"r'(hniJGr ~ii a st-11. Editii yn tare ~e prescriptiilor de proiectare antiseismics vor trebui probabil sa ]t~ n . in special a color seismice.I?~ate controla.lcturii in ansatnblu (sau a cflpacW. Valorile de cal cul ale intensitutii inciircarii sint.k exemplu elemente masive cu dimcnsiuni apropiate pc cele trei directii). de conlucrare dintre beton ~i armatura.ziHor J~ecamsme~or de r:zl~tent1i l~ SOl. It intindere . in raport cu Incarcarilo seismice conventionale de calcul.. pe valorile medii ale rezistcntclor IJctonnlui ~i annaturii. sit1]atie III carr: sint mobilizatc toatc rczervclc de rczist cntil si de deformabilita tc ale scctiuuilor struct urii. valorile de calcul ale rezistentelor matcrialelor (heton si armiiturii] hind considerate aceleasi ca in cazul celorlalte sUiri limitrl ultimo. in clasificarea de la paragraful J. '!Jas..

.racteris~ici . . 70] saur~~~ portul general allui H. (l_{br) ~ste def~~llt~ . e.CALCtit ALB BETONU~UI. B~ D75 B100 D130 B200 D250 B330 B'IOO B450 H:IOO B600 t Bd Be?.tie calcul ale betonului care sint fie prezentate direct fle considerate indirect in prevederi de ealcul ~i alel!. valoru normate a coeficicntului de variatie.". In ~gf/cma a rezistentci medii teoreticeIl. .:!-llardi reala") er~ adeseori mai mare.nnllll1i rr-prezintii valoarea in N jmm2 (MPa) a rezistentei caraeteristiee la eompresiune detemlinata pe euburi ~u latura <!_e eea 1~0 ?lID. Marca betonului folosita anterior in tara ncastra reprezr nta valoarea .5 Dc40 De. Pentru 0 prezentare mal eomplet~ ~ caracteristicilor de ealc%Lale be-.l. Bc is. Sint considerate urmatoarele clase: Be 3. Marea echivaleut . . tonului se pot consuIta tratate de specialitate ca d~ ex.50 Bc60 moo 31 30 . He30 Be3.rezistenta a betonului cit ~i complicatiile din practica · llllIWirn cu metode statist ice a calitatii betonului. Valorlle ecblvalente ale miircilor de belon corespunzatoaee diferitelor clase de belon Clasa betonului Be3.. era sub 15%.l. rezistenta medie reala pe cuburi (de· ~lUJXl. Apareau .ea sub care Sf' rot PI." 2~ CARACTERISTICILE'. Be 7:5. Be H).1) ~i a valorilor curentc intilnite in tara noastra pentru Cw. apare mai evidenta posibilitatca producatorului de beton de a reduce yaloarea medic a rezistentei ~i deci de a reduce consurnul de resurse ~iccistul. Aoyama [11] prezentat 'la simpozionnl AICAP-CE1~ de la Roma in 1979. si Be 60. prcviizuta in prescriptiile de proiec'·tare ~ntru 0 valoar~ Dorma!a ~ coefici~ntului de.ljorue 1Il00\i1(~llale eterminate -'r.)'/'0' In executie.~i Inc('fca~e. Be 35.d . datorita depasirii I~ . <:onfor~ . functie de variabilitatea rcala t~re&i~tr1'-~1in falitatea betonului. . CLASA BETONULUI STAS 10107/0-90 reprezmta pnn:a.. Bc 20. VII din lucrarea [10]. de clasa sa. in eazul unci productii neomogene cu variabilitate mare a rezistentelor (valori mari ale coeficientului de va~atie £.I). pentru realizarea marcu de proiect.!~. Be 5.' ' (2.a.unci cind ~~~oarc~ c.M. pastrate in conditii s!andald.. 2.1.1 [104].evl!1ent~ attt a~ttflelahtatea folosirii notiunii de marca pcntru asigurarea ~~celU1de . Se poate observa ca.1 CPJ muit ~% (lin v. Be' 40 .e~plu [44. Be 25.stIee. t) In acest capitol sint prezentate ~i come~tate ~cele ca. Be 30.~~A~ 127:>-81. ~proPrJu . pcrmite mai multa elasticitate executantului in realizarea calitatii prescrisc.5 DelO Bel.'vc) apare mai evidenta obligativitatea cresterii valorii medii a rezistentelor pentru a asigura clasa de beton prescrisa. odata cu introducerea unei cerintc mai simple si clare.~va1ar~ Intre clasa hetonului si marca betonului se poate face COI1form·tabe~ulw 2. . Cifrele care definesc clasa bc1. variatie eve = 1. preewn ~i cap.1."DE.5.at. iar uncori putea fi aecept~tii ~i mai mi~~.lg. pentru a realiza un beton · deo anumita clasa..Totodata. astfel. Sc obtin astfel avantaje in metodologia urmaririi ~i dirijarii calitatii bctonului care. Be 50. 'Pe ~aza relatiei (2.'r?~aO}liS~le valoa~. In alte Viri detcrminarea rezistentei la compresiune se face pe cilindri ell =. p~e~criptie de'l?ro~eetare a'?etonul~ annat in tara noastra in care caractenshclle betonului sint date 10 functic . ~. daca reuseste sa asigure un nivel corespunzator de ornogenitate a prepararii betonului.ltl!.mmea reeistentel c~racien. Tabu"l 2.07/0-90.tu~re constn:ctivti cupriJ:s~ ~n STAS1~.5 Be20 Be25.practica.

ltll. Be 15.2).'" .lwl 2.~~+l~]. Pentru determinarea rezistentei earacteristice la intindere a betonului STAS 10.--.ntru colld.. superior.3+ ..0 ~bs~".. tn cazurilc in care marirea clasei de beton conduce la oreducete"Jrrtf'Ofta~lUi a sceti~nii d: ~eton se .' J1. 2. sirme. Ca prescriptii specifiee de oo()iclctall'e sc pot mentlona [lOg].ortcu tiseul de 5%' asociat tezistentelor caracteristice. in cazul realizacii "0"00' ~·pt1~it(l~tj~. .a(ie. clunltoare (inclusiv eeonomiee) poate fi total evit~tl clase de betcn mai ridieate care. iar de probabiIitatea aparitiei unor rezistente mal micr declt acestea.i 198-1). ea de altfel in toate relatiile care urmeaza. de exeniplu [104. adica clasa betonului.aJ.le cen&itate coast- elernentelor nu este ~abilitll.ist('ntrtcit ~i.e"". . " uncle a este densitatea aparenta a betonului usor conform tabelului 2.107~90 da relatiile : (2.etoa~c..i adincith a problemei. tee compactitate IDarita ~i deci sensibilitate mai mediului. se recomanda adopt area urm5...3 I.A. . ~I la inbndere. . J1O~5Un. he 25.~-Pentru betoanele cu agregate usoare.m_cntele construet~i putin sol~citate. ~i 0.4} neagx-esitre.{)rJlI.te.ra de lapful eli in stabilir~~ so~ciHitilor induse de actiunile pe structura se folosesc ~i valori ale coeficientilor' . ~.-~-----~.i RI" sint cele din tabelul 2.: practicin toate normele europene -(inclusiv.\:·.s 1.:b~t9n supenoare valorilor mlDlme precizate anterior. ·c . -- .F..¢zistente1ede calculale betonului la compresiune..E. 10 functie de aceste conditiiin standard sint date criterii mal nuantate pentru clase minimeale betonuluhAstfel. beton armatse stabilesc direct pe baza l'e#stentelor caracteristice ~e ~e-: tonului ~i armaturii. 1900 .. rezistenta caracteristica a betonuJui Ja cornprcsiune este determinata ~u relatia: Re" egregate ~are 1& masl1 constanta kg/. astfel Inclt observatiile de principin de mai sus. considerente de asigurare a dur1. . uscat t. pentru clemente din betan.2. situate In medii de clasele mmnne de beton precizatc anterior se pot reduce.. .. i :Roll\~riia ca ~i. Cod~l Model CEB~FI~rvalorile eforturilor corespunzatoare starilor limlta ' ultim~ale elementefordebeton armat se stabilesc pe baza rezistentelor de caleulca. .tf'!.002 Rbi) Rbi (2.0.' 1. " .. 114J. pc pla~lUnic de executie se indica atlt cJasa de rczistentli cit ~i ca... valorile rezistentelor sint exprimate in N/mrn2 (MPa). prcwmprimat cu armaturi pretensionate de tip PC. 32 r Il general unde Rbi este rezistenta caracteristica a betonului la compresiune pe cu h .3~ Rae = 0.. care depaeeste sensibUspatiul fntil. inclusiv.. s.Iil.:. Ia Be 35. La acestc .22 3. pentru elernente 'de rezistenta din beto» :. arn. Categorli de densltate Categoria de dcnsitate Densitntea ale betoanelol' betonului CII -~--. Pentru c1asele de beton folosite in tara noastra valoriIe Re. " '..2).~~~ Ira coroziunii ale elementelor .~lc nccesitatea asigurarii durabilitatii betonului ~ia.~ttqiqa. fascicole. t:reutat~a proprie se stabileste Idl!. . . proiectare.!:bilitaiii (in in vcdere evitarea corodarii varmaturii) in coaditii de "mediu :oporiHi pot duce la justificarea economica a iolosirii unor ciase . pentru l'"le..a.. pentru elemente din beto« pr(cmnprimat cu armaturi pretcnsiouate trefilate [toroane.. Ilc ~O..R. se stabilesc eu relatiile (2.in h . _ . pcntru elemente din beton.87 .] se considera a eorespunde rezistentelor obtinute prin incercari la compresiune pc prisme eu sectiunea egala eu a cuburilor pe care sc deterrnina clasa (150 mm X 150 mm) si inaltimea egala eu de 3-4 ori latura sectiunilIn tarile care definese clasa prin incercari pe eilindri se foloseste in ealcul drept rezistenta Ia eompresiune valoare Ret = 0.50 kg/rnl la dcnsttatea aplll'ent:1 II1Wm1l. . De ascu~cnea..itate. Alcgerea clasci de beton sc face tinlnd seama atit de considerente de ~:cy. ·:WO.recomanda adoptarea unor elase ". se tine seama prin introducerea unor coeficienti subunitari 'de mnltiplicare a:eforturilor ultime (in afa..reare folositi in tara noastra)..' prin derate. ... Re.85 Rell• In STAS 10 107/0-90..ugfnd .tereprezintllvalori minime probabile asociate unui rise neglijabil i1).implu. Cfnd grentatea 1501 1601 1701 1801 1901 = (0. 'Jfap.3 In unele prescriptii de. directe. Acestea se determina conform tabelului 2. 'in cazul betonului eu agregate norma1e.5. de densitate.i constructiilor de beton UJ. clasele fol~site sint lim.ai. denumite t~ continuare betoane usoare. .a snbcategerlei c. valorile efor\ turilor+sectionale corespunzatoare staiilorlimita u1time ale elementelor de .6} 83 .. Implicatiile mai largi ale problemei dural~ili[tilpi .. REZISTENTELE BETONULUI Rezistenta la eompresiune folosita in calculul elementelor de constructii de beton armat in tara noastra ~i in alte tari (de ex.toarelor· elase minime.1600 1701 ' 1300 .: Be 7.incarclirilor mai mari decit €oeficientii de inc1l.'-...~e e~p]oatare dale. armat urrt p. In relatia (2.5) (2. lite).jR:.. Date suplimentare se pot g1isi in lucrarile Confl~1teii..G.2 'i'lIb. monolit sau prefabricat.·a de bctcane (Ia.2.. in cazul betonului eu agregate usoare.78) 2400 / Rlt.nu continuare.:.9 2. R.2. - (2. Beteriorarea timpurie a constructiilor de beton varmat.. tarile C.='Rlt(0.

00 oricare 1.. .85 1.5-2 m (obtinerea de structuri mai pop rb~se:' alehe.~'i. cu cotra] pe toate Ietele.-" 'oj" . etc.ltimea de turnarc > 1-500 mm (stilpi..107/0.(~. 1500 ~rR elemente liniare solicitate Ia comprcsi une excentrica.lentele de beton annat se introduc coeflcientii co nditiilor == fflbl 'din tabelul 2. ~ ~o I.4.00 34 35 . coeficientii din tabelul 2.-htedu.. cu Inl!.de:·efecte1e comportarii mai casante. i4iiP~~iwillor miei sau . '/ - ' Ybc '" " ~ 0 ot'l l ~ Ybl = = 1. . .'~figenti ai conditiilor de Iucru.1 .ltll:_a STAS 10.~".n 0... ((.: ~ o 11'> U * ! 5 ·r' ~ I' s I ':3 ' 1.~~ent~re '?f'migrare in sus a apei lib ere) .8) In tab~~ul 1 din anexa B slnt date valcrile rezistentelnr de calcul pentru el~m~'ntedebeton aimat obtinute prin inmultirea valorilor de baza (2.!' ~ ~ <> ~ <> ~. bet on armat.85 1. ""Pentni! ~ II') .50 (2.1 I J (2.00 I I <200 ~200 0.:~pieZinta produsul acestor coeficienti..].8 ~ '8..5) I?i (2. diafragme. ml!. armat monolit) sau pient t. .. '-:. "Tobel .7) GI . ~ ! '~I z I E g ot'l M g .0 " 0 . iar1nbc ~i nibl sint eoeficientii eonditiilor de lucru la eompresiune si respeetiv intjndere."-' .in' cazul elementelor din beton user sau din beton .S" I".R.l.siJ:Dpr#. de. elemente Iiniare solicita\ te la incovoiere (grinzi.rari11i i'be ~i i'bl se folosesc aceleasi valori ca si in editia pre~e:aej. respect iv.dinilliJ.. peretide recii. 5 . figie de cuplare ale diafragmelof etc.85 0.baza ale rezistentelor de calcul. Pentru cqe!i~ntii'-~esigu.Q . din 1::eto.) pllLei <300 ~ 300 < 300 ~300 o. l 2. elen..... Coeficientii conditiilor de lucru eu valoridiferite de unu (de obicei s\l.0 Vi Pozitia de turnare mbc = mbl lrerlicaltJ.: r 1 15 I-'.6) . Atunci cind apar mai multi .4 /.65 1. Dimensiunea cea mai mica a sectiunii [rnmj .li e inaltimi maimari de 1. grinzi.$ ~ s.tonului lapartea superioara a elementului datorita proeesului .4..:':. efectele defavorabile ale '. .2. ti -e ~ ~ ~ o~~ 't: =:l 1S ~ o ..5) ~i'C?:~} cu cceficientii ccnditiilor de lueru din tabelul 2.. OrizontaltJ san verticala ell inaltime de turnare " .'~~.de avertizare a ruperii lor in raport eu elemente cornparabile din.'. ~ '0 S 0 '~ I .4.1 .'9~:A. valorile mbc ~i fflbl in relatiile (2.:t~<~itlelementelor ide beto~ simplu pentru a tine seama de gradul ..s_. peretr.?nnitare) se introduc _pentru a tine seama in special de efeetul turniirii Qe~onu~1.~ ~l S '113 I:'·~. se inmultesc suplimentar eu valOrile: .. (stilpi prefabricati etc..dicin:tii cCI'<'itiilcr (~ lrcru ai bekf!ului In elernente de betcn armat. R.. ~")Uorunibc s o >'l If> '13 ~~ .- '" -S "" =u .:sint valorile de ..i.

. Legea fizica.tindere E determinat pe prisme din -beton obisnuit. chiar la incarcari de scurta durata (eu exceptia celor aplicate "instantaneu") alaturi de deformatiile elastice. deterlll1~a. aparenta a betonului obisnuit (2200 kg/rn3).2.12) Relatia intre efortul unitar (Jb si deformatia specifica eb la com presiunea monoaxiala. rezistenta betonului creste cu mmrmum 25 Yo fat a de re.a rezisten~ei Reo.10) / I irlClirclJre(J apllroM I 'lns/(JnllJlle{/' Pb =---.14~ usoare. e.6 + 0. Modulul de elasticitate E..d~formatia b. '- 1.3. Comport area betonului la incarcare (valoarea eb = £b. ~ Modulul de elastieitate longitudinal pentru un bet0t1cuagre~.rezulta citeva aspectedeosebit de importante..folo~ 0 m~tod~logie bazata r= incarcarea si descarcarea ~epe~ata pinp3. In acest domeriiu betonul se poate asimila practie eu un mediu. cu relatia (2. Peste aceste valori inceJ?e procesul de microfisurare a betonului cu efecte eomplexe asupra deformabilitatii ~i reziste~tei betonului functie de regimul de incarcare. corespunde pantei initiale la curba (1b . monoton crescatoare a unei prisme din beton simplu arata ca in fig. Fig. plastice. Val?rile modublo: de elawsbcltateal betonul~k'. Coeflcientul de dilatare termica elementele de beton armat supuse la variatii de te~peratura in intervaIuI de temperatura -30°C ~i 7. ebe. '"".ollcold cu v/teso V2 < Vf adica de raportul intre eforturile unitare minim si m~xim Ia fibra de beto~ cea mai comprimata in sectiunca transversala. se.3.r~zenhnd a~tfel defoI"I?atla de s:urt~ durata.13) .3. Din examinarea acestei relatii . medii (deci au corespondenta de fapt cu valorile medii ale rezistentelor).5Pb ~ mi. apar ~i deformatii remanente._. 2. + Ebp functie de (Jb) poate fi considerata Iiniara pin a la eforturi unitare ce nu depasesc circa [umatate din rezistenta betonului Ia compresiune.2. f:bP' functie de viteza de incarcare (respectiv durata incarcarii) . Cresterea in timp a deformatiei betonului (deformatia de lunga du rata) este discutata in paragraful 2. 3'1 36 .eforturi ce nu depasesc cca.2.lte_u~oare. cind se poate considera ca dup~ ~ . marimile modulilor de elasticitate sint valori.oC pentru betonul cu agregate _u~oare am pentru betonul obisnuit cit ~i pentru betonul eu agregate 2.oC.com~reslUne<~tru ev~tarea microfisurarii). Pentru cuprinse unde: Eb este modulul de elastieitate al betonului obisnuit de acceasi clasa . RewIatm (269).La starea limita de oboseala pentru stabil.vezi fig.. w mbc = 0.2 Modulul de elasticitate transversala Gb=0.4Eb se considera (2. PbU este densitatea aparenta a betonului cu agregate usoare.9) in care coeficientul de asimetrie Pb este dat de relatia (1b.tonului care apare . / incorc(Jrea a. 2. rep. .11 ) j. Spre deosebire de valorile rezistentelor de caIcul corespunzatoare cIaselor respective. se deterrnina cu relatia ".#J"s~u . DEFORMAREA BETONULUI SUB INCARCARE Aeest paragraf se refer a Ia ..3. Specific betonului este faptul ca. Pb este densitatea 2.. 30% ~in rezistenta. 2. 10 elc!un de incareare-descareare. 2. a.coneomiten! eu actiunea aplicata construct ici. Caracteristici elastice Modulul de elastieitate longitudinal al beto~ulu~ Ia cOJ. I (2. 100~C. r (2.f! = 0.8 X 1O-5.zistenta la 28 zile.3.continuu. Observa/ii 7. inccircorM (J.3.Upresi.4. se ra lR considerare ~i coeficientul . maX' 0 /1 I. se considera egal cu: 1O-5. eor~spun?e 51tuatiilor obisnuite.functle de clasa sa sint date m tabelul 3 din Anexa. pentru betonul obisnuit 0. 2.ent~ de dilatare tcrrnica liniara 0(" pcntru ealculul deformatiei umtare Iongitudinale impuse. pe ~in~li coeficientii conditiilor de lucru de la starea limita de rezistenta. Coeficientul de deforrnatie transversala (coeficientul lui Poisson) se considera (2.e~ (deci este modulul de elasticitate "tangent"). .l?. (fb.1.0 (2. eoeftcl. 0"-£ la compresiune monoaxiala ~?nd EbU = ( p:: s. 2. E~.ire.ollco/(j C{/ v/reso v.

.I.modulul de elasticitate Eb creste odata cu rezistenta betonului la compresiune astfel incit E. este rezistenta de ealeul la compresiune a betonului. i. Prcvederile din STAS 10.16} deforrnatiilor pc scctiune (scctiunea este comprimatii uniform sau neunifonn de valoarca Eb I'''' care var iazii liniar intrc valoarea unci distributii E unilormc pc iutrcagu SCC\i. b.Eb din fig. si 0 liriie dreapt5.. varitia rezistentei la compresiune (vezi fig. . Cu cit aceast5. 2. si sc. .5. Forma si caracteristicile relatiei ab . Dintre acesti faetori sint de rnentionat gradientul > Par abola OA are ecuatia : ..i ell aspcctele mcntionate anterior si eu prineipiile adopt.17} £&0 = 2Rc = 1 000 R. Astfel se constata ca: . 2. . De fapt comportarca betonului in dorneniul Eo > 20/00 depindc si de alti factori.valoarea deforrnatiei Eo asociata ruperii betonului comprimat. Eo. intre punctul A si punctul C corespunzator cedarii betonului la compresiune.rezistenta bctonului la corn prcsiunc (rarnura dcsccndcut.op (tVfb) Fig. Ace astii relatie adoptata pentru prima data de Recomandarilc CEB-FIP [110]. Fie. . tendinta este impiedicat a in mai mare mjisurii eu atit valoarea Eb asociat5. ) m" C~~ m. 2.i a curbci aD -_ EOcstc mai abrupta si mai scurt ii la betoane de rczistentii mai ridicat5. forma zonei cornprimate si gradul de fretare (eonfinare) cu arm are transversala si longitudinala.Eb depind semnificativ de rnarim ea rczistentei la compresiune. (i - Tn/int.idr-rca corcspunziitonrc a lui ab depind de . 2.002 corespunzatoarc e:. ruperii este mai mare iar scadcrca lui aD la aceeasi valoare Eo > EbOeste mai mica. si de / dEb = 0 la "b = EbO' Se observ5. .15} corespunzatoare conditiilor ab = 0 la Eb = 0 ~i ab = R.4.la 0 deformatie specified Eo = EbO:::::20/00. . care nu se pot evidentia prin diagramcle din fig.3. considera 0 parabola de gradul doi intre originea sistemului de axe ab Eb si punctul A de coordonate EbO= 0.002 si R.107/90 privind caracteristicile de ealeul ale bctonului sint in concordant. in origine. (vezi capitolul I).. EbO (2.EO). in care R.' c. . variaza chiar in cadrul aceleiasi clase odata cu .domeniul de cornportare liniara este mai mare la un beton eu rezistcntii mai mare dccit la un bcton cu rezistenta mai mica : .1. ca tangenta la parabola.. eu sau £rId zone intinse). Pentru calculul la starea limitii de rezistenlii a sectiunii incovoiate eu sa u farr! forFl axiala. Toti acesti factori afecteaza .5). tendinta de umflare lateral a a betonului comprimat produs5. fi bro CiD mgi comprimllij Cbi plljill 38 . -. rigiditatea betonului comprimat centric (valoarca dcrb/deb) devine nulii si se atinge rezistenta la comprcsiune..IIW (compresiune centrica) si valoarea Ebu = 0.1). de dezvolt aren proccsului de microfisurare.c = dab E:~(2 - ::J {2. cpo:2%o Fig.cresterca lui Eb peste valoarea ebO este insotita de 0 scadere a efort ului <Jh (ramura desccndenta a curbei <Jb. se rccomanda relatia ao . 2. In figura s-a . de fapt.0035 corcspunziitoare situ~tlllor in care a xa neutra se afla la interiorul sectiunii (fig.). are valoarea de. 2.3.ate in tara noastrii pen tru proiectarea betonului arrnat pe baza metodei starilor limit5.notat ell e:. (i .. 2. folosind metoda gencral5.i valoarea Ia fibra extrema a sectiunii intinsa de momcntul incovo- = Punctul C este definit 0. Dre a pta AC are ecuatia {2.

.loi O.111e (2:19) ~l p.ttelo~. pentru rezistentele la Intmdcrc.E:b din fig..rmat din structun tip .I. Se observa dl legea fizica (Jb . 2. ". l'/ r /' .:----.5) cu 1nb.ist(./ I I Le..4.\.9) .18) legii fizice relatia: a betonului cu rezistenta _ Rc se t dtd poa e a op a e exemplu. Pe baza relatiei (2. 2. Ascmenea situatii apar. _E!!_+ _EbEbO no E.6.15) coincid) dad EbEbolR. 2) (~)2 €bO + (3 _ 2 .6. -t-. in conditiile \l~el armll. fl l?~. 2.. {adlca relat. este deci justificat ca sa se considere ca betonul se comport a liniar.-_. Este de observat Fig.. In raport cu parabola de gradul doi dill relatia (2. ..i a rclatiei (2. modulul de clast icit ate avind valoaren ini1iaHI Eb sau putin redusa fat1l. Prin valoarea adoptata "m se tine seama de influenta gra- pabilc. In aceste conditii. ' IZ.5 din rezistenta medie. In acest context este deci.16)).. momentul de fisurare fiind mai mic decit momentul de rupere (ultim).645 eve) (2.zona descendent a a relatiei O'b .. importanta precizarea ca relatia ab Eb din fig...3. n'jln':r. indiferent de forma sectiunii ~i de gradul de confinare asigurat de am area transversals. Pe baza valorii acestui raport (circa 1.€b este inlocuita cu un palier.inUI ~i variatia asimilarii a raportului RdR. Aproximarile pot deveni insa semnificative at unci cind se urmareste sa se stabileasca valoarea rigiditatii ~i/sau ductilitatii sectiunii de beton armat. 41 40 .-----=l:-~de Eb in functie de cit de mare 15 20 25 30 Cv(%) este ab• max. . torta taietoare de calcul este asociata cu valoarea momentului de fisurare.f. sc poate aprecia ca efortul maxim de compresiune in beton ab max. 2.107/0-90 in principal pentro calcuIul cu metoda generala la starea limita de rezistenta..15)..fagure ).raportul intre modulul de elasticitate initial si rezistenta betonului Ia compresiune este constant si egal cu 1000 (vezi relatia (2.3.~-. Acest mod de 'calcul se justified prin considerentele prezentate in continuare. Legea fizidi e-s la intindere In proiectarea structurilor apar situatii cind cste necesar sa sc analizeze ~o~portarea clemct.::_b_Q_).-.gradul tre~ d_cgenereaza in parabola de ~radul <.2. Ee cea mai apropiata probabilistic de rezistenta efectiva a betonului (fig. = Re(l .ge~ fiziw 0 be/onu/vi CI/ rezislen/o Rc [vezi. In care. 1.~.4 este data in ST AS 10.. R.---------------.§.1 alllis('ismic.·-. beton ~rlllalt: ClI.18). unde se . la calculul la starca lim ita de rceistcnta a clcmentclor de bcton sim plu (vez] en p. de exemplv... 2. ca pentru zona ascendenta a E. similara cu (2. Toate aceste aproxirnari afecteaza intr-o masura neglijabila valoarea solicitarii capabile a sectiunii si deci rezultatul calculului la starea limit a de rezistcnta. c re!o!ia 2.arabola de . La starile limita ale exploatarii norrnale intereseaza valoarea medie a rezistentei betonului la compresiune.€b din fig. .--------~-. 2.. Relatia (2.7). 15) CCa Fig. reloliq 2.5. !J ~''. de cxemplu.1. ..n. 2. rol de ITl. eforturile in beton in zona comprirnata a sectiunii se evalueaza considerind comportarea liniara a betonului ~i valorile caracteristicilor din paragraful 2.ll\.rii betonului mt~ns. f?losl. .-~ [( EbE:bO It e:bO egal cu 15%) si a faptului ca valorile incarcarilor.. .!a decit daca 2 ~ EbEbolRc ~ 3. recluse (de pllda 101 un ii pcrcti de beton a..= ~. Dad aceasta conditie !'U este satisfacuta parabola de gradul 3 prezinta un punct de inflexiune III domemul 0 < Eb < €bO' . 5. nu poate fl.3. ~ pe sectiune asupra valorii deformatiei specifice eapentru tb dientului deformatiilor ietor M.. care intervin in calculul la starea limita de rezistenta. . care se iau in considerare in calculul la starile limita ale exploatarii normale. in stadii de solicitare anterioare fisur5. Pentru calculul la starile limita ale exploatarii normale.eprezin~a 0 parabola de gradul trei. si nu valoarea de calcul.8 Ia un coeficient de variatie = 1 raportul ReI Re rezulta ca in fig..19) -ca~e r..."O---:':-----f. Re.--. 4) s-ui la proiecta rea unor ell:I1~~ntc de. nu depaseste de regula 0. aceasta parabola respects si conditia de IdE = E la ~b.--.. = 2. fi' i· . Alte argumente pentru a admite comportarea elastic-Iiniara in stadiul de exploatare se prezinta in subcap.. 2. lo~gltudlllal?. sint mai mici decit valorile de calcul ale incarcarilor.7.s: . / c- 1/ //~L egetJ {vezi.:..valoarea e:bu se ia constanta.1): Rek ...-----------------. co 0 lJf110nUIIJI co rf1ziS!C/I!q oe eXf1mpll/..:. EbO ] (2.19) .4 introduce urrnatoarele aproximari mai importante in raport cu relatiile ab .

Diagrama a-:. de c.9.8. sc poate tine searna simplificat cu aJu!orul l~etoddlll I . t unde: in care este valoarea de baza. 0 • Jtt + Fig. DEFORMAREA IN TIMP A BETONULUI Deformarea specifica de-lung a durata a betonului e:M (fig.n care c. c). curge.. ~ /10( eu m. denumit de fretarea sau confinare. respectiv.?)uu~~~ lie elasticitate Eb se considers.Pentru valori a. in starea plana de torsiuni. ~ 0.luatrl~ ir: co.~L--------a t In aceste cazuri se considera in ca1cul contributia betonului intins si este necesara adoptarea unei legi ..o e:. 2.fectul e ~rm~~l1n~~ timp a bctonului. In fig.Fig.5~ EFECTE ALE SOLICIT ARII MUL TIAXIALE 2.c~lcul. k3 are aceeasi se~nif~catie ca si in :ela~. 2._ . Intr-adevar.are valoarea data de relatia (2.11).rearea totala. tn toate acest~ slt~l~tll. in relatiile de . 42 .apaci a e~ ue rezistcnta a seetiunii de beton armat.8) se po ate calcula simplificat. Acest cfeet.].2. dar trebuic. (2. 2. respectiv de efortunle nnitare in beton. sint putine situatii in care sa nu apara coneomitent eforturi normale a ~i tangentiale 1'. ceea ce conduce la 0 stare biaxiala de eforturi sau in care tendinta de umflare transvcrsalii a betonului suo actiunca unci compresiuni longitudinale sa nu fie impiedicata de arrnatura transvcrsala ~i longitudinala.20) b . exprima influent:~radului de maturitate a betonului la. armatura Iongitudinala poate exercita un efect eficient de confinare numai in masura in care printr-o arrnare trimsversala suficienta ~i rational dispusa tendinta sa de deplasare laterala este Impiedicata Studii experiment ale au aratat capentru calculul rezistentei t t~h4 . 4._ deformatia specifica maxima datonta coritra ctiei betonului. (fig.analitice pentru betonul supus la ten~1U~c. iar kl• k2 si k3 sint coeficientii care. 2. _ -_ valoarea Betonul este rareori solicitat in practicii la 0 stare rnonoaxiala de eforturi. ?~ton~ Ul de caleul a caracteristicii deformatiei III . t 1.tImp a beto). comportarea betonului la solicitari multiaxiale este mult mai putin cunoscuta decit cea la solicit area monoaxiala. a umiditatii relative a mediului ambiant vezi a e u din anexa).22) EC = ksk4 ec• 1. este valoarca de baza. tlulului de elasticitate redus. Trebuie . initiala a.9 se prezinta relatia simplificatii intre rezistentele betonului pe doua directii ortogonale. ~ t 1Valoarea qI se determina cu re atia (2. 2. In general. care se manifest a evident numai asupra miezului de beton "incorsetat'i in armiitura. nului la durata foarte mare de i~:arcare(t~o~ehc la t ~ 00 .5 R.= ta de manmea ex 'rima dependenta liniara a deformaiiilor de. .e ler: deformatiilor la incarcare. k . este deformatia specifica ela:>ti~~. ceea ee conduce la 0 stare triaxiala de eforturi. iar V este raportul intre efortul produs ~e incarcarea'de lunga durata ~i eel din ind.1. iar coeficientul k4 exprirna influenta dimensiunilor elementului (vezl tabelul 5 din ancxa). Pe de alta parte rezistenta ~i capacitatea de deform arc a betonului comprimat crese atunci rcind tendinta de umflare laterala este impiedicata de armare transversala si longitudinala (fig.10).nslde~~a~e a!'t. it t 1 Deformarca in timp a betonului nu afccteaza practic c. Astfel.i~ . marimea coehcleon u UI ~2.2. cu rela tia (2. Deforrnatia ec se detcrminii cu}_relatia'j (2.4.e: pentru betonul intins si modul de stabilire a eforturilor sectionale de fisurare se indica la paragraful 4. In cele ce urmeaza se prezinta numai doua din multiplele aspecte privind solicitarea multiaxiala a betonului.:a it ~I la C }l~"?l~a ale exploatiirii normale. Acest efect se ia in considerare la calculul la starea limita de rezistcnta la forta taietoare ~i/sau la moment de torsiune.1 Observatie . conform STAS 10107/0-90. modulul de elashCltate" ~1 vcp .21) qI = klk2k3 q.21). observat c5. Se observa ca rezistenta betonului (la intindere sau compresiune) seade intr-o masurii irnportanta atunci cind pe directia normala exista un efort de semn contrar. IlIC calculul efectului zvelteFi la starea limita doerez~:>tcn1. 2.inc~rcare: a gra(du~u~ citare si. apare dupa exfolierea bctonului din afara acestui micz si creste odata eu cantitatea de armatura transversala si longitudinala.. Ambele aspecte sint luate in considerare in prevederi cuprinse in ST AS 10107/0-90.

21) ~bO 200 ---- /Jelo" limp/u 8tlon f~/ol eo ~/ri"id~ ". unde R.. k este un coeficient egal cu eel putin 4. Ia compresiune R:. 2. - Fig'. Cu d. plasindu-l intr-o pozitie interrnediara intre clasele II ~i III.er~wa de rezistenta ca urmare a fretarii este mai redusa.'-: . de compresi~ne ceatrici!. este rezistenta betonului simplu.. 2. ~~~:. 3. si pasul a" de exemplu CJtr rezulta din relatia (vezi fig. (2. + ka. PC52 ~i PC60 ~i sirme trefilate (STNB) .:.Nfl!/) .1 iar a'r este . cit mai . de asemenea otel Iarninat la cald cu profil periodic prin continutul usor mai ridicat de carbon ~i prin unele elemente de slaba aliere pentru asigurarea sudabilitatii face parte din categoria otelurilor din clasa III.25) Pentru arrnarea elementelor de beton armat se utilizeaza bare laminate Ja cald din oteluri OB37.asigurarea ductilitatii nccesarc clementelor de beton armat cu r<?l antIs. Olelul PC 60.speclhca ultima £b" a betonulu! solicitat la compresiune triaxiala ~i deformatia E:bu corespunzatoare betonului comprimat monoaxial este (2. o rela tie aproximativa intre deformatia .a. La e~e~entele cu sec~lUne dreptunghiulara solicit ate Ia incovoiere cu forta axiala de . iar ca armatura de rezistenta. se utilizeaza in special ca arrnatura de rezistenta. primat intcrcseaza practic atunci cind se urma~e~te . Ofelul PC 52 este un otel cu continut limitat de carbon cu unele adaosuri care ii maresc rezistenta fara a-i afecta sudabilitatea.~ompresnl:ne~ cre~~. . Utilizarea lui ca armatura de rezistenta mareste eficienta economica a constructiilor de beton armat. in clasificarea internationala. i-.11. numai in situatiile in care armarea se face Ia procentul minim prevazut de norme si cind conditiile de aderenta sint favorabile.11). Prezentind rezistente relativ reduse ~i o slaba conlucrare cu betonul.79 mm /q diS/tln!1f 6. s-a notat diametrul miezului de beton situat la interiorul fretei.e~s~llc.trafa cu latura de 108.24).. ! a'r =--- 2A. i. in legaturi de bare drepte cu lungimea de pina la18 m.10.. in cazul diametrelor de 14-28 mm si ca bare Iibere pentru diametre mai mario . se recomanda utilizarea lui in special ca arrnatura constructiva si de montaj. 2.J7 este un otel rnoale cu continut redus de carbon (clasa 1*) care se lamineaza eu sectiune circulara si suprafata neteda. a betonului fretat se poate folosi relatia ». efortul unitar transversal datorat ~! fretarii cu armare transversal a.rnrn. Prezinta 0 rezistenta superioara celorIaIte tipuri de otel beton laminate la caId. fiind similar eu otelul beton de rezistenta folosit in nwneroase tari. armatr numai transversal [14]. . solicitat! preponderent la compresiune. ! Pentru armare transversala eu freta circulara cu aria sectiunii A.r (2.. Relatia intre forte. fund de obicei neglijata. conditie esentiala atit pentru redistributia plastica a eforturilor sub incarcari grav itationale neseismice in structurile de beton armat (si implicit pentru utilizarea rnetodelor de calcul in domeniul plastic Ia aceste structuri). CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE ARMATURII DE OTEL 810 ODD R~ = R. w .Rc Fig. d.. Efectul fretarii de crestere a capacitatii de deformare a betonului. Avind rezistente superioare otelului OB 37 ~i 0 buna conlucrare cu betonul datorita profilului periodic. Otelu! OB.J Pe plan international in trei clase de rezistentl(: otelurile pentru be ton arrnat sint imp~rtite in mod obi~nuit 45 .ft. Livrarea celar doua tipuri de otel cu profil periodic se face in aceleasi conditii cu eele mention ate pentru OB 37. Livrarea se face in colaci pentru diametrele 6-12 mm. Efectul fretiirii asupra cresterii rczistentei la compresiune wabetonului intcrescaza in cazul stilpilor fretati de forma circulara sau apropiata de aceasta. La toate tipurile de otel beton laminate la cald standardizate in tara noastra se garanteaza 0 substantials capacitate de deformare in domeniul postelastic (ductilitate). ~i deformatie lonegitudinala pentru stJlp~ cu sec'[iune pa.

Valorile rezistentelor de calcul sint ins crise in ultima coloana a tabelului B. utilizate in (Ro. -. respcctiv r ezistentele caracteristice R.. 10.limita de curgcrc minima (]c min realii in general pentru barcle laminate la cald si totdeauna conventionala (dcfinit a prin (]C. ci numai prin puncte. Daca incarcarea se aplica cu vitez5. tara no astra sint prezen tate In tabclul 3. /1'" ~ Aceste sirme nu pot fi utilizate ca armaturi decit sub forma de l--0837 plase sudate prin puncte. 5 3.~ - • Ca.i sirma trefilata profilata pentru beton (ST P B) cu proprietati de aderenta sensibil imhunatatWi.. se are in vedere eventualul efect negativ al repetarii (uneori cu alternarea semnului solicitarii).aia) Rezist. Caracteris!icile meamice Tipul de 'otel beton Diametrul nominal (mm) 6. adica regimului static de incarcare. PC 52 si 1.15 pcntru arrnaturile din OB 37.. 10 ale o\elurilor pen!ru Ite!oa armat..1 s.1).. de curgere (N/mm') 255 235 360 lfcm. de rupere min (N/rom") tJr Limita.6 . prin trecerea repetata prin filiere. care se pot rasfringe negativ asupra rezistentei efective a armaturii.1.. PC 60. PC 52. care ca orice armaturi din otel ecruisat.. de eel al betonului urmareste sa acopere variabilitatea dimensionala a dia me- Tabelul 3.3 N/mm 2 pe secunda. . pentru celc 4 tipuri de otcl. mai ales dad. Valorilc a.' / v- on 37 360 25 25 2(j - 210 '!E ~.2' cfortul unitar la care alungirca remanenta atinge valoarea de 0..0 510 '.i. mare. si alungirea la rupere ~r . 28 6. PC 52 si PC 60) se sudcaza in bunc conditii prin oricare dintre proccdeele folosite in practica.20 pentru STNB.. J{J dustria metalurgica si intrarea in Fig.1 ) de calcul se stabilesc Rak .'\8). 3. Ele corespund unci probabilitati de aproximativ 2.'B 600" 610 15·· i. in special in cazul arrnarii unor placi prefabricate cu procente de arm are reduse.2%) pcntru sirrnclc trcfilate. (3..[. asa cum se intimpla in cazul incarcarilor dinamice. Otelurilc laminate la cald (OD 37. pentrtt beton (STN B) sint ecruisate puternic -<PCiI . PC 60 ~i pc 0 lungime de 10 diametre III cazul sii mclor trase.: !Alaturi de STN B in standard~ ul STAS-438 este prevazuta :. limita de curgere a otelului nu creste cu mai mult de 10-12'10' Accst spor de rezistcntii poatc fi considerat nesemnificativ.2Cv) cu relatia: R... rezistcnta la tractiune cstc mai mare dccit cca obtinutii la inciircarea static.. in concordanta cu omogenitatea diferita a caracteristicilor mecanice' ale otelurilor din cele douf' categorii.. Capacitatca de deforrnare plastics a sirmelor trefilate de .tatita a plaselor sudate.3. nu sc pot suda CII proccdcc care afectcaza lntrcaga sccliune' transvcrsala a barci. spre deosebire de cazul betonului.4. Alungiren rcmanenta la rupere se mlisoara pc 0 lung~me de 5 diall_letre in ~azul arm5. 3. Ca urmare.. ca efortul de curgere sa se situeze sub limita indicata. (3.3%. i~i pierd proprietatile obtinute prin ecruisare prin incalzire la ternperaturi peste 400°C... Gradul ce. rczistenta la tractiune a. 14 16.~urilor de OB 37.1 8 '60 510 - - . Pcn tru duratc de incarcare de ordinul a 0. •• In perioada elaborarri prezerrtul ui indr umator prevederile privirid condi ti ile tchu icc pen tru PC60 se aflau in revizuire.5. = 46 ... care dupa asimilarea de catre in~. STN8 Slrmele trefilate. 6fJ8 Ele au suprafata foarte ncteda din care clauza conlucrarea cu betonul este practic neglijabila.40 40 6. situate la nivelul eelor mai inalte viteze de deform arc inregistratc la cutrcmurele puternice. Sirmele trcfilate.ilizate ca arrnaturi din. 28 32.ales pentrn asigurarea unei capacitati suficiente de absorbtie si 'de disipare a energiei in structurile solicit ate de cutremure de 81! intensitate ridicata (Iig.. in regim strict controlat.. Ar(%) rupere t- I (N/ma') R..1 fabricatie va putea asigura 0 variantji mult imbuna. valorile caracteristice ale rezistentelor otelului se stabilesc Cll relatia : Rak Rezistentele = Ra(1 .1. protectie antiseismica ~ 7 este permisa numai in masura in care ele nu au ro semnificativ in dezvoltarea unor mecanisme de cedare in domeniul plastic Principalele caracteristici mecanice . inclusiv in cazul actiunii seismice.7. inclusiv ale celor din Romania.. min din tabclul 3. deeofrarc ~i transport.IU I~ 2/J 25.ale otelurilor ut. trelor reale fata de valorile nominale.. PC 52 3iO -/ ----iOO·· 460 0100 330 320 510 300 290 - PC 60 STNB STI...~ip STN Beste mult mai rcdusa decit a cclorlalte tipuri de otcl beton Uhhza~ea lo~ l~ arm area elementelor structurale -proiectate pentru grad. Aceste valori corespund unci viteze de incarcare de ordinul a 2 . 7 I Ii - 3S 370 235 .1 reprezinta rczistentcle minirnc garantate in standardele de prorlus (standardcle din scria STAS 4. foarte sensibile la fisurare accentuata in procesul de executie.:a mai ·mare de asigurare adopt at in cazul ojelului fap." \""""= 5d 1.2 1 H .racteristicile pot fi modificate prin Injclegerc cu beaeficiarul. specifice actiunii seismice si in consecinta este ignorat in calcule conform prcvedcrilor celor mai multe prescriptii.2) y" Coeficientul Yo de reducere a rezistentei caracteristice a otelului ale in medie valoarea 1..

max ale cfortului unitar in arrnatura sub acl iunea solicit llrilor variabile susceptibilc de a produce oboseala.. I14J prevad pentru arrnaturile de otel din structurile proiectate antiseismic.1. Aceasta la rindul ei depinde in mare rnasura de raportul intre valorile eforturilor unitare de rupere o. care ar trebui climinatll pentru cornparatia eu cerinjele de alung ire mentionate care.FIP si ACI 318-83 fixeaza aceast. intrc valoi ile minima cro.0 valoare prea mar_e a limitei efectivc de curgere a arrnaturii in raport eu va loa rea de eaIeul sporeste pericolul unor ruperi casante in betonul comprimat . de regula.. In conditiile tarii noastre prezinta 0 importanta particulara. r o. pentru care cerintele de ductilitate In raport cu cele ale altor clemente sint mai mari. in Iunctie de rnarca otelului. si de curgere crc ale otelului armaturii intinse.. cum sint cele care intervin pe durata seismelor.) <lin tabelul ... ca urmare a cresterii valorii fortei taietoare asociatii momentului capabil efectiv. (3. superior celui de . in cazul in care capacitatea portanta a aces49· 48 . .3} 111:' in care: 1n~ cste coeficient de reducere ca urrnare a solicitarilor repetate. Studii tcoreticc ~i experimentale [70] au evidentiat faptul ca in cazul elemcntclor de bet on armat solicitate Ia incovoiere. respectiv pe lungirnea lp a . conditia ca raportul cr. de care depinde 0 comportare favorabila a structurilor de bet on armat la actiunea cutremurelor de mare intensitate.1. codul model CEB.. difcrentiate in functie de calitatea otelului si de valoarea cccficientului de asirnctrie ra = ~c. (asa cum se poate deduce din cercetarea alungirilor la rupere indicate in tabelul 3.n C(C:l cc privcstc rezistenta de caIeul Ia oboseala a armaturilor R~. aceasta poate rezulta ~i din limit area coeficientului de variatie cv).) b. nu ajung sa consume in totalitate pentru otelurilc laminate la cald utilizate. In noi mativul STAS 10107/0-90 sc pastrcaza structura expresiei din STAS 10107/0-76 . alungirea specifica a armaturilor intinse nu a depasit 4%. desigur ou Ie au in vedcre. din cercetarea valorilor din tabelul 3.n_ rra max al efortului unitar. 0 difercnta pre a mare intre valorile efective si cele de calcul ale efortului unitar de curgere. alungirea capabila a acestora. unele prescriptii de proiectare intre care [104. exprimind varia tia . lastic este influentata direct de dimensiunile zonei in care se dezvolta deform. 3. s-au mentinut valorile din precedenta redactare a prescriptiei./CIc sa fie eel putin 1.. prin cresterea morn en tel or capabile in grinzile adiacente unui stilp. Pcntru cociicicntul l1i~:. nu pro due fenomenul de oboseala : ele pot insa conduce la 0 anumita scadere a rezistentelor armaturii care justifica dupa cum s-a aratat luarea in considerare a sporului de rezistenta rezultat din actiunea dinamica a solicitarilor. respectiv de amploarea fenomenului de consolidare a otelului.aceasta situatie poate duce. Solicitarile repetate de un numar mic de ori. 150 Considerentele acestei prevederi sint urmatoarele: . Avind in vcdere comportarea extrem de nefavorabila a innadirilor prin sudura la oboseala in regim alternant de incarcare. intr-o rupere influentata in mai mare masura de actiunea tortei taietoare. • Valorilc ~r(o.mi" si maxima a e . la noi in tara.atii plastice. corespunzatoare unor indici de ductilitate ai deplasarilor de pina Ia 5.2 f t I l t I . includ in lungirnea de rnasurare de 5 d ~i marimea dcforlocale in zone str ic tiunii. c. Se poate aprecia ca. acele caracteristici ale otelurilor. cu alte cuvinte de limitare a sporului rezistentei otelului fata de valorilc minime garantate de producator (implicit. STAS 10 107/0-90 impune rcalizarea din bare fara innadiri a armaturilor in elementele de beton annat astfel solicitate. Aceasta valoare se situeaza sub valorile deformatiilor specifice ultime ale otelurilor laminate utilizate la noi in tara.articulatiei plastice" conventionale (fig. Uncle prescriptii de proiectare antiseismica.!!!!.i diferenta la 130:"'__ MPa.de asernenea. poate schimba natura cedarii dintr-o rupere de incovoiere. cocficicnt prin care se ia in considcrare efectul sudurii. Din acest motiv. Astfel. incursiunile in domeniul postelastic . la incursiuni substantialc in dorneniul postelastic de deformare. Desi asemenea conditio nu este prevazuta explicit de normele rornanesti. inregistrate de arrnaturile elementelor solicitate la actiuni seismice intense insumate pc toata viata unei constructii.1 se constata ca ea este indeplinita de toate otelurile laminate la cald utilizate Ia noi in tara.25. r n cazul cocficicntului m~ s-a proccdat In 0 difcrcntiere mai mare a valorilor. 3. m~tiilor o b c Fig. de exemplu. prevad conditii de limitare a diferentei intre valorile efective ~j cele caracteristice (norrnate) ale cforturilor unit are de curgere. . Capacitatea elementelor de heton armat de rotire in domeniul poste.caIeul. Astfcl: a.2). decit in STAS 10107/0-76.1*. procedeul de sudare ~i cocficientul de asimctrie.inainte de intrarea in eurgere a armaturii .

E a" 2 x f~': 1 ..se pot u(iliza Fig. reducerea lungimii de flambaj a armaturilor in raport cu cea corespunzajpare comportarii in domeniul elastic. Una dm consecinjele acestei particularitati de comport are a armatunlor de otel este. . pentru armaltrrtie laminate la cald si din fig. 3. 70].I 1 I .Un~le prescriptii straine [111]. Pt52 OB 37) se considera ca prezintacurbe caracteristce cu paliere de curgere. cor~spunza. a.5%.nUi ascendenta dupa depasirea limitei de curgere (desenata cu linie intrerupta in fig...e . . .aparenta a modulului tangent de elasticitate. care nu realizeaza conditia de siguranta"grinda slaba . . de exemplu. 3.5. inclusiv SiAS 10 107/0-90. Conlucrarea otelului cu betonul..~).de cutrernurele puternice. cu consecinte similare celor mentionate anterior in ceea ce pnV~. .4. folosite pr~tat in elemente cu rol de rezistenta la actiuniseismice intense (PC 60. (fig. Pentru intocmirea unor analize mai rigu-' f ' roase ale comportarii elementelor de beton annat in domeniul postelastic.ietoare de calcul. ~rin.Wi. nici de ce1e straine. de exemplu.: (cele mai fo~site .ui o~el OB 3?).. dar ~i norme de proiectare romanesti.fma.3).~~7. de exemplu la stabilirea raspunsului seismic al structurilor prin m~J.".ietoare sau prin tenOVita. de nelinlarizare a relatiei c-s la valori sensibil mai mici decit Iimita initiala de cur~ere. Este de su~hDlat utilitatea fabricarii ~l III tara noastra. Unele prescriptii straine. 1 . Daca adeseori situatia se prezinta astfel (marimea palierului depa~ind deformatii de 1-1. Prescriptiile de proiectare._ d. in cazul. Pentru stabilirea raspuhsului seismic al structurilor de beton a. tin seama de 'aceasta prin prevederea unor distante mai reduse intre etrierii si agrafele de prindere a armaturilor longitudinale in zohele plastice potentiale. Este de retinut. __ '-----. mai cu seama a~a numitul eject Bauschinger de reducere .sa fie dotata cu profil periodic. Prescriptiile romanesti nu prevad explicit 0 asemenea conditie.t?are otelul~i ~O.1 b ?e diagramei e-e a otelului. de natura sohcItanlor produse .. inclusiv pentru reprezentarea comportjirii histcretice in regim de solicit are altcmant folosind tehnica functiilor exponenjiale Ramberg-Osgood [53.35 int~ valorile medii ale ijjitei de curgere ~i rezistenta de calcul R implica 0 asemenea limitate pentru t\)aU. o~tIDe solutii mal economice. folo?ire~ unui asemcnea otel se vor putea. Pentru situatiile curente STAS' 10107/0-g0 permite utilizarea diagramelor caracteristice conventionale biliniare din fig. altfel exprimat..otelunlor cu profil periodic cu rezistente mai reduse (de ordinul rezlstente~ actual~. ci de cell' de limit are a deschiderii fisurilor.stUp-~re" (vezi cap.i de mmimul constructiv sau in situatiile cind anniitura nu estc dimensiona ta conditiile de rezistenta.. in armaturi de rezistenta) se constata absenta palierului care de fapt nu 'este impus nici de standardele romanesti. gama de oteluri laminate la cald produse in tara noastra. . . '3. 6).tuia este intimplator scazuta. ~te de observat totusi ca raportul mediu de 1. I I ardgEa Ra I 1 ---. 3. al peretilor recipientilor de lichide si de silozuri.4b pentru sirmele trase.~ prezinta interes cunoasterca cornportarii arrnaturilor de otel la deformatii repetate in dorneniul postelastic.. f. trebuie sa se aiba in vedereo depasire a eforturilor unitare in domeniul pOstelastic. de o de analiza dinamica. 3. 3.accentuarea pericolului ruperii casante prin forte ta. e. [114] prevad ca orice urmatura (inclusi\' eea de tip AI. tn situatiile in care se apreciaza ca defer6 matiile elcmentelor de bet on armat implied incursiuni in domeniul de consolidare si acestea au un caracter defavorabil pentru dimension are se va considera diagrama caracteristica cu p:). in regim alternant de solicitare. ·de cedare a stilpilor inaintea grinzilor adiacente nodurilor grinzi-stllpi jstc. In aceste cond.---- Fa o Fig. ancorarea sa in beton arc 0 importanta decisiva in asigurarea unci C( mportari favorabile a elementelor de bet~I_Ia~mat in conditii de solicit are intensa in rcgim alternant . in special la otelurile PC.ln principiu otelurile romanesti laminate Ia eald.3 functii analitice pentru ~escrierea ~ai fideUi a --- __ 1 I _ .. uneori. neliniar~. ca. cit mai curind pos~bil a . xu~ ·sint instructiunile tehnice pcntru proiectarea cladirilor cu pereti structurali de heton (P85-90) iau in considerare aceasta posibilitate la stabilirea fOjelor tll. inregistrata la prima incursiune in domeniul plastic.:i. la initierea unui mecanism de cedare dd~vorabil. In situatiile In care armatura este dictat.

la eforturile sectionale care provoaca aparitia f '1 om~rcsl~ne excentrica ~~~~faY. s}~ b~ractic vorbind aparitia fisurilor inainte de d . pile de pod uri masive etc. In cazu Intrucit la elementele de beton sim lu i rI?at (subcaplt?l. la care forta actioneaza in interiorul sectiunii.u~1 V~loarea deformatiei Iirnita la com resiune ere te e a cvompresmne centnca.de. orrnatie se consider v 2°/ It.. CI 0 stare Iirnita ultima. Se pot identifica doua moduri distinct de cedare.h:a~ comportarea este foarte asemanatoare cu cea de IP numal. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU N 4.) solicit ate prepondercnt la compresiune cxcentrica.iuctii Iundatiilor de suprafata. poate fi mentinuta. existind poslbil?. de la excentricirati ale fortei exterioare de cca c~ 2areaA~!:mentulUI. compresiune excentrica in conditiile cazul~i I ~~v~tate s~u solicitate. ca impropric pentru elementele de beton arrnat in standardul 10107/0-90. care similar semnifica tici celor doua moduri distincte de rupere ale sectiunii de beton armat. paras ita in mod justificat. Domeniile de solicit are in care se inregistreaza comportari distincte ~. blocurile de beton simplu sub cuz. este faptul ca fort a de compresiune arc punctul de aplicatie in afara sectiunii..2) .1 • rsun. solicitare.central. d~)Ua dom. numai pentru solicitarea de compresiune. Caractcristic .?C rez!stenta mltepvalotnldde forta prin eforturile unitare din zona compr~~n~tii~~e~e~~~unc u e pe curba lirnita de int t' f1 . uperea In ervme ca urmare tudinale a~un~a~~ ~~~tt~u~~e c~r.s echz iagramer de interactiune a sectiunilor de beton a . i. . tricitatea fortei ~i gradientul defo~atiilor sJecit1ce ~~s~~~t~e cresc excens-a aratat in capitolul 2 In calcule aceasta def . Utilizarea elementelor de beton simplu incovoiate sau com primate excentric la care forta de compresiune actioneaza in afara sectiunii nu este admisa decit daca aceste elemente se sprijiua pe pamint sau pe alt reazem continuu si fisurarea lor intlmplatoare nu pune in peri col securitatea persoanelor sau a valorilor materiale. .2).nii distincte .. este insa potrivita pentru elementele de beton simplu si in consecint.1) arc 0 configuratie asemanatoare cu diag-rama de interactiune din cazul sectiunilor de beton annat (subcapitolul 5.1.. CONSIDERATII INTRODUCTIVE Betonul nearmat are un domeniu relativ restrins de utilizare ca material de rezistenta pentru structuri. .tul de n~ se epui~eaza prin intindere.. Betonul simplu este folosit de regula in elemente masive (ziduri de sprijin de greutate.l In cazullI de compresiune excentrica tId' Iicati '. a~a cum • I . .. compresl.4. respectiv de excentricitatea eo = MIN a Iortei longitudinale.bnt). Aceasta diagrama (fig.f::: . evident. ~:A~ ~ee:pp~~tiwen.'\..-' /1 Fig.:reme insa. pot fi numite cazul I de ruperc !?icazul II de rupere la compresiune excentrid.~.utate al sectiunii ~l rpelui s~~tfJ~~c:r:r!~!~~~~~~e ~~i~~~:t~~id~~af~~I~~~~:t~. . avind insii scmnificatie.~t~:~~~:~l~~e~ .J cazu compresiunn centrice si 3. sao in intcriorul scctiunii.:e rn~P:~~: c~~= a norma e. a~md propnet~tl similare cu cele ale punctului d~ b~an~ a~. com[ncsinne excentrica cu excentricitate mare si respectiv mica.~~~1 i 52 ~J:r~i~r~ s.ffisurilo1r ~~~~c~. adica odata cu fisurarea zonei intinse . in imediata apropiere a marginii acesteia iar elementele de be ton simplu 5C rup odata cu atingerea deformatiei la intindere a betonului. ~Iune.5% in cazul in c ft a /~o citate cel putin egala cu distanta rOde la c are orta are 0 exce?tn..' pot urrnari sintctic pc diagram a limit ii de interactiune a sectiunii de beton sirn plu. a fortel long 1a atinge!ii deforrnatiei ultime la compre~iune. Cit aplicare al fortei nu depaseste marginea sec i~ ~~ oare proche.. l~ce~e excentricitatea fortei nu depasests 0 anumitv' 'I r. (I a .~ la marg~nea simbureIui .::~~~u1~ ~~!o~~:~ae~~l~ite~io::l simburelui c~n.· de ~ceea~i p:~~~u~ud~off:.ltt 1intrc( cel~ ~.. Comport area sub incarciiri si modul de cedare ale elementelor de beton simplu sint influcntate decisiv de raportul dintre valorile momentului lneevoictor AI si a fortei de compresiune N. se afIa rnai lainteriorul sectiuniiP~~c rU e aP.tf~Ye. . Este de observat cii denumirea celor doua cazuri de solicit are diR STAS 10107/0-76 pentru calculul elementclor de bcton si beton armat.lcttle. 4. pentru cazul I de compresiune excentrica. baraje de greutate. punc.ul 5. p~~~~ l~n~U':ni~t}!n~a.

nu este ncccsar sa se recurga la caleule prea complicate.dupa determinarea pozitiei axei neutre in limitcle de aproximatic admise. care modelcazii comport area hetonului. in conditiile proicctll. Acest procedcu. 1. . .2.2). la fibra cea mai intinsa). se stabileste momentul capabil al sectiunii printr-o ccuatie de moment scriSa fata de unul din punctele scctiunii.2. 4.rii curente. cum sint de excmplu talpile de fundatii. b). 4. respectiv fixind deformatia spccifica la una din fibrcle exterme ale sectiunii (Eb'" la fibra ceamai comprimata.2 studii spcciale.plecind de la distributia deformatiilor specifice se stabilestc distributia eforturilor unitare pe sectiune.2. numai prin utilizarca programelor de calcul automat. alcgind cr itcriul de rupert' (prin com prcsiuncn sail int indcrcn bet o. 4.2. In absenta armaturilor in cazul normal al absentei un or actiuni corozive asupra betonului nu se pune problema limitarii deschiderii fisurilor. mai operative.1.u. 4. fact' pc l>aza IIIlO!" I I I BETON I COI'fI'KII'fAT I I I • c Fig. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLULA STAREA LIMITA DE REZISTENTA 4. In abscnta unor aSCIIWIH'<l programe pcntru proicctarca curcntil 0 serie de clemente. In cazul unor forme mai complicate de sectiuni rezolvarco practica implica tronsonarea sectiunii intr-un numar de Iisii. In dcforma tia ncelastica a bctonului sint incluse toate deformatiile care nu sint proportionulc (liniar clastice) cu inciircarea.conditii de compatibilitate a deforrnatiilor (ipoteza sectiunilor plane. in cazurile curente nu se pune conditia de Iimitare a deformatiilor si ca urmare in prescriptiile de proiectare. Rezolvarea problemelor implica un caleul iterativ constind la fiecare ciclu din operatiile : . mentionindu-se cit verificarea rezistentei clementelor de beton in aceste cazuri se In principiu analiza elcrnentelor masive poate fi abordata prin metode numerice.se apreciaza intr-o prima aproximatie pozitia axei neutre. specific calculului numeric. folosirca acestor proccdee este totdeauna recomandabila. utilizind programe de caleul automat bazate pe metoda elemen. . sint tratate in caleule ca placi cu anumite corectii care urrnaresc s5. 4. In aceste conditii calculul sectiunilor de beton simplu necesita 0 tratare neliniara. 55~ .se verified echilibrul fortelor pe sectiune prin scrierea ecuatici de proiectie : daca diferenta intre efortul axial aplicat si rezultanta eforturiloi unitare este mai mare decit valoarea corespunzatoare preciziei fixate. c). .rela tiile intre eforturile unitare ~i deformatiile specifice pentru betr. normala la axa elementului implica considerarea simultana a trei tipuri de conditii (fig. --Functiile parabolice care descriu relatia efort unitar-deformatic spccifica in diagramele caracteristice de caleul (fig. Nu se dau indicatii concrete privind caleulul elementelor rnasive. se stabileste pe baza ipotezei sectiunilor plane distributia dcforma tiilor specifice pe sectiune : . . pentru cazurile curcnte fiind suficicnte si procedee simplificate. este abordabil practic. 4. cum sint scct iunilr dreptunghiulare. Standardul 10107/0-90 stabileste modul de caleul pentru elementele de beton simplu care pot fi asimilate cu bare sau clemente plane de suprafata. cu proportii de clemente masive. la care forta longitudinala actioneaza in cadrul sectiunii eventuala aparitie a fisurilor in zonele in care se dezvolta eforturi de intindere nu afecteaza rezistenta elementului ~i in consecinta se verifica numai capacitatea portanta a sectiunii asigurata de zona comprimata de beton. c) ale betonului comprimat si intins nu permit stabilirea unei solutii analitice. inclusiv efeetele mic r ofisurarii. Din acest motiv in STAS 10107/0-90 se adopta scheme simplifieate de caleul pentru stabilirea relatiilor de caleul al sectiunilor elementclor de beton simplu. decit pentru sectiuni de forme foarte simple. cele ce urmeaza. inclusiv in standardul 10107/0-90 nu se prevad verificari ale elementelor de beton simplu la starea limit a de deformatie. se modifica pozitia axei neutre in sensul necesar pentru verificarea condi t ici de echilibru si se reia ciclul.. pe baza diagrarnelor caracteristicc de calcul ale betonului comprimat si intins.nul ccmprirnat si betonul intins (fig. Avind in vedcre ca nu se poate conta pe 0 concordanta pcrfecta intrc comport are a betonului la rupere ~ modelul de calcul. fig. Este de apreciat ca prin extinderca utiliziirii procedeelor de calcul perfectionatc in proiectarea acestor clemente se PQt realiza importante economii de material si. a) . din accst motiv. . . introducii intr-o maniera simplificata efectul caracterului tridimensional. sau E. De asemenea. 1ului finit.conditii de echivalenta statica (fig. Ipoteze de baza ~i descrierea algoritmului de rezolvare Elementele de beton nearmat se executa in mod curent din betoane de clase inferioare (nedepasind obisnuit Be.2. In principiu analiza starii de eforturi intr-o sectiune. 10) la care deformatiile neelastice inccp s{t se manifeste de la trepte foatte reduse ale incarcar ii. care sint prezentate i.La elementele comprimate excentric in conditiile cazului II de compresiune excentrica. nului) . de o~)icci de forma dreptunghiulara ~i discretizarea functiilor continue prin considerarca valorilor din dreptul centrelor de greutate ale fisiilor.2.

2. . = ~:y2 dA .7) Expresia din paranteze are sernnificatia fisurare. calculat en considerarea plasticiz. Plccind de la conditia de distributie a deforrnatiilor specifice pe sectiune conform ipotczei sectiunilor plane ~i considerind ca modulul de defor- Mcap = R.sectiunile plane inainte de deform are rarnin plane ~i dupa deformare.5) devine: static al zonei intinse faFt de axa neutra.R. avind sectiuni cu zone intinse desvoltate la care momentul de fisurare este superior momentului ultim.x.6) trebuie corcctata pentru a lua in considerare faptul ca plasticizarea zonei intinse nu este totala : (4. Echilibrul momentelor pe sectiune furnizeaza valoarea m rmentului de fisurare. .momentuide inertie al zonei com primate fata de = 0 (4.vezi ~i punctul 5.8) Coeficientii de corectie Cp1 au fost stabiliti pe baza unor studii efectuate la Institutul Politehnic Timisoara.6) la (4.1) axa neutrii.irii WI=~+S. 4.. in care cu Abt s-a notat aria zonei intinse de beton. in corelare cu rezultatele cuprinse in cercetari experiment ale public ate in strainiitate [34]. Exista ~i situatii insa in care stabilirea momentului de fisurare prezinta o importanta practica deosebita.3) in raport Introducind expresia (4.2) (4. c) se obtine 0 r?latie intre valoarea efortului unitar a situat la distanta y de axa neutra ~1 R. h-x Valoarea momentului de'rupere dati de (4. eforturile unit are din beton sint suficicnt de red use pentru a accepta 0 lege er-e liniara .o static al zonei comprimate cu S.clasa este mai mare. Conform STAS 10107/0-90.5) N otind t.5 E. schema de calcul al sectiunilor elementelor incovoiate din beton simplu are la baza urmatoarele ipoteze (fig. (fig.diazrama eforturilor.2. au 0 mare probabilitate de aparitie. a=---y Is-x (4. ( __ 21 h-x C_ + 5.4. cum este de exemplu contractia betonului. avind in vedere faptul eli in asemenea elemente fisurile intimplatoare din cauze diferite. respectiv al momentului de rupere al s ectiunii de b eton simplu: (4.4).3 57 . =~" Y cIA momentul o cu axa neutra ~i evidentiind pe x se ajunge la expresia a exoresi x = h_ 2Sc AbC (H) data in standard pentru determinarea inaltirnii zonei comprimate. Calculul la incovoiere Este de subliniat inca 0 data ca realizarea unor elemente de structura din bet on nearmat a carer rezistenta sa fie dependent a de rezistenta la intindere a betonului (elemente incovoiate sau comprimate cu excentricitate mare) nu poate fi principial admisa. Parametrii de ore depinde gradul de plasticizare a zonei intinsc sint clasa betonului (cu cit .1.2. Fig. cu atit comportarea betonului este mai putin plastica).diagrama eforturilor unitarc in betonul comprimat este de forma triunghiularii (se considera ca in cazul in care ruperea sectiunii intervine ca urmare a fisurarii betonului intins. It-x 51 = Abl--momentul 2 relatia (4. 4. 1. in cazurile xurente se permite sa se adopte 0 diagrama dreptunghiulara (corespunzatoare unei plasticizari totale) si coeficienti de corectie.=O h .unitare in betonul intins este curbilinie.AbeRI mafic (secant) corespunzator fibrei extreme intinse este in momcntul ruperii E~ 'F 0.1) se obtine: (4. Exemplul caracteristic it prezinta caznl unor clemente din structuri antiseismice. dccit in putinele situatii precizate Fa paragraful 4.: 2R. reflectind plasticizarca partiala a acestei zone. 4.3): . ceea ce poate impune ca verificarea armarii transversale sa se fad la valoarea Iortei taietoare asociate momentului de aparitie a fisurilor. . Din acest motiv evaluarea capacitatii portante la incovoiere a elementelor de beton simplu poate fi privita avind mai mult un caracter teoretic. Notind ~" ydA -Ab.2) in ecutatia --2R.3 ecuatia de proiectie are forma: ~: a dA . Pentru 0 sectiune ca cea din fig. .) unui mcdul de rczistenta iutegrale a zonci intinse: (4.

5.13) .i scctiunii se face pe baza relatiei (1.· . dar nu mai putin de30 In cazul scctiunilor dreptunghiulare. cu atit plastificarea zonei intinse este mai redusa).i a rclutici b. _!:_.Ncr in care N" cstc Iorta critica de flambaj. -momentu] cedarii este : x=-- Nu se recomanda utilizarea betonului simplu Ia rea lizarea elementelor zveIte (cu raportul intre Iungimea de flambaj si inaltimea sectiunii if/It> 4) la care devin semnificative efectele de ordinul II.i!c m. Pcntru bctonul cu agrcgate usoarc. se introduce un coeficientsuplimentar al conditiilor de lucru ega I cu 0. Conditia de veriIicare exprima faptul cii sub momcntul incovoictor produs de furta eXCCIl..lOmcntc datorat efortului axial pe structura deformata) se ia in considerarc prin cceficientul ~.irc (fig.9) in care e. 1.. cu cxccntricit. In situatiile specialecind serealizeaza totusi asemenea elemente din betOR simplu. In accst caz schema de caleul consta in a stabili 0 arie conventionala de ltetol'l comprimat A. in STAS 10 107/-76 s-a adoptat o solutie simplificata. Calculul la comprsiune excentrica Caleulul elemcntelor com primate excentric.12) .2. Pcntru cxccntricitiiti foartc mar i (Ia fu. Domcniul com prcsiuuii cxccntrice M--N.i ruperca se produce practic la incovoiere f{tr:l efort axial.evidentiind Junctia par.t ne referim din nou Ia diagrama de interactiune limita N -M din 1i~.4 c inaltimca x a zonei com primate N in (4. 4. pentru a preciza relatiile de calcul pentru cele doua domenii distincte tIe comportare la cornpresiune excentrica. astfcl ci vcrificarc.2.. Dorneniul compresiunii excentrice cu excentricitate mica (fig. -.trica. retinind ca parametru numai inaltimea sectiunii.rbolic. = 0 ~i rriomcntul capabi 1 cu relatia (4. " Pcntru cxccntricitiiti mai red use (cue < 3h) sc considcrii c:'t clortul favorabil al fortci longil udinalc de comprcsiu ne oste ccrt. este cxcentricita tea aditionala egal5. S. schema de incarcare ~i forma sectiunii. mentinuta in actuala redactare a standardului. tn sectiunile care sint rosturi de turnare R. .e al carei centru de greutate corespunde cu punctul de aplicaiie a fortei. de compresiune N si un moment incovoietor M se face' considerind 0 excentricitate de caleul eoc determinata cu relatia : solicitatc h Fig.-~ [ii foc' Valoarea aproxirnativii a coeficientuIui ~ se stabilcstc cu relatia: ~=---N~r. efortul unitar in fibra exterioarii intinsa pe sectiunea eu zona intinsii ~partial plastificata nu depaseste R.: (4. cu 0 plasticizare relativ mai redusa decit a betonului greu.13) corespunzatoare solicitarii de comprcsiune exentrica cu excentricitate mica. 4. Verificarea se ex prima prin conditia: (4.iar momentul capabil al sectiunii este:" (4.14 ) -se stabileste -c (4. 58 5D ..1. respectiv al elementelorde 0 forp. a 4.if. -~ " ~.90. il.(. c). Modalitatile de stabiIire a coeficientului 1) se prezinta in cap. 4. cu 28 mm. Pentru 0 mai usoara aplicare practica: in standard valorile Cpl s-au intabulat in functie de h.11). efectul flexibilitatii la elementele com prim ate excentric (sporul de .01. suprafata pe care sint distribuite uniform eforturile unitare cu valoarea Rc.8).factorul de scara (cu cit iniiltimea absoluta a sectiunii este mai mare.10) bK (4. care amplifica in calcuIe valoarea excentricit5. 3/1) se consider. ' Tinind seama de importanta redusa a elementelor incovoiate de beton simplu in constructiile civile ~i industriale.3.i c.

1 'I) pcntru cazul Explicitind expresia momentului capabil de fisurare definit de rclatia sectiunilor drcptunghiulare se obtine: Mcop = Nr.. Pentru eazul sectiunii dreptunghiulare aceasta revine la a intersecta parabola (4. 5. · · ___ -J Fig .333 bhR.5. . Intcr~cctia cll:~belorcare reprezi!1t~ momentcle cap. unde Sma:r reprezinta efortul maxim (solicitarea maxima) in sectiunea in care se ponte produce cedarea elcmentului. + cplW. eu xo. Obieetul prevederilor 61 . (4. Smar. Calculul la starea limite'i de rezisten/ii asa cum este prevazut in ST AS 10 107/0-90 se bazeaza pe conditia (1. C 1'1 ~] R.16) 5.18): ~i Me -~ 1. Dintre cele doua puncte de intersectie punctul B(N B < N c) este evident punctul de balans.abile corespunzatoare eelor doua domenii de comport are distincte la cornpresiune excentrica furnizeaza coordonatelc punctului de balans.Zr.(4.. Scap se obtine considerind distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul ei de cedare ~i ualorile de calcul ale rezistentelor betonului si. armaturii. In subcapitolul de fata se dau numai unele precizari suplimentare privind verificarile implicate de operatiile din fig. la proiectarea sau verificarea lor se au in vedere si prevederi speciale care vor fi comentate in capitolul 6. excentricitatile eoc ale fortei longitudinale de eompresiune corespunzatoarepunctelor B si C au aproximativ valorile: . BETON ARMA T. iar Scap reprezinta efortul capabil (solicitarea capabila) in ace a sectiune. · . 60 .RI = N6 II. 4.17) = 0. 4.1). Domeniul definit de N o ~ N ~ N Beste denumit uncori in lucrarilc de specialitate domcniul eomprcsiunii cxcentricc eu exceniricilaie medic a elemcntelor de beton simplu. Principiile aplicarii metodei st5.Ne (4. . cind in domeniul excentricitatii medii elerncntele se giisesc sub actiuni eorozive intense in rnediu lichid (al carui efect negativ sc amplified prin patrunderea agentilor corozivi in fisura) peritru evitarea fisurilor. CONSIDERATII INTRODUtTIVE Aplicarea metodei starilor limita la proieetarea sau la verificarea elementelor de beton armat implica executarea operatiilor indicate in schema din fig.4.1. b).[1 ± VI - 525 .15. PRINCIPII DE ARMARE 3. In cazur ilc speciale.19) ____ J . Pcntru 0 categorie larga de forme de sectiune. I.1. 5. CALCULUL ELEMENTELOR DE.1.15) obtinind Nil "c respectiv (4. ~ ---__j . Punctul C eorespunde aproximativ nivelului de solicit are axiala. sub care (N < N e) in sectiuni apar fisuri in zona intinsa (fig. definit la pct.5 RI (4. standardul 10 107/0-90 limiteaza in mod aeoperitor momentul capabil la valoarea momentului de fisurare data de 4.rilor limita au fost prezentate si comentate in capitolul 1. tn capitolul de fara se fac comentarii privind bazele relatiilor de caleul si ale regulilor de alcatuire constructiva care sint prevazute in STAS JO 107/0-90 in legatura cu proiectarea sau verificarea elementelor de beton armat. se obtine in urma caleulului static al structurii considerind incarcarile cu valorile de ealcul inpozitiile cele mai dezavantajoase pe structura. Pe aeeasta baza STAS 10 107/0-90 defineste domeniul compresiunii excentrice eu excentricitate medie prin intervalul de excentricitati l. Atunci cind elementele de beton annat reprezinta sau fac parte dintr-un subansamblu structural expus deforrnatiilor plastice la actiuni seismice in tense. notindu-se distanta de la eentrul de greutate la fibra cea mai comprimata a sectiunii.1..13) eu dreapta (4.15) care exprima relatia liniara Intre N si M la ruperea elementelor com primate cu excentricitate mare. + bh2 CPI-- 5.1.2 r. (4.

=: 5. aceasta situatie este asigurata in STAS 10 107-90. de exemplu la placi CUI·besubtiri.a.oboseala. in raport cu axa principala fala de care se incovoaie elementul (~lg.1.privind calculul la starea Iimita de rezistenta il constituie tocmai precf . 4): v Daca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe 0 axa principala a sectiunii sau daca punctul de aplicatie al fortei N nu est? plasat}n Iun.judicios atunci cind ccnsumurile de JI1ateriale (cofraj. de exemplu la elemente prefabricate.a:ii ~imit.3. Aceasta curba este simetrica sau nu i~ rap?r: cu axa eforturilor axiale dupa cum sectiunea de beton aTI?at este Slmetr. La elementele liniare de beton annat. 5~0 proiectare corecta a elementelor de beton armat implica respectarea simultana atit a prevederilor de calcul cit 9i a prevederilor de alcatuire constructiva.Orl~l N. se admite ca starea de eforturi sa se determine prin procedee de calcul specifice comportarii elastice care furnizcaza valori de eforturi unit arc. at~nci solicit area este de incotoiere simpla (dreaptii) ~l axa neutra este paralela eu directia vectorului M.gul unci axe principale (fig. ca de altfel in toate prescriptiile de proiectare din 'lume. unele verificari prin calcul nu se pot facedecit dupa detalierea ccnstructiva a elcmentului. ' . ~I N. Pierderea stabilitatii pozitiei elernentelor de beton annat (prin rasturnare sau lunecare) nu apare in rr od curent in practica.>aritiei fenomenului de . Mai mult. Daca suportul vedomlui moment inc~voi~tor M co. .2.~male (starea limitade deschidere a flsurilor.incide cu 0 ~xa principala a sectiunii sau dad. aceasta se va face pe baza unor prescriptii specifice. 5. de Influenta flexibilitatii asupra sigurantei elementelor comprimate de beton arrnat se recomanda sa se ia in considerare prin evaluarea valoriiSmaar in rclatia (1:1) pe baza unui calcul de ordinul II al structurii. pe baza starii limit~ de obos~a1a: Sta~iIe lirmta. Pentru a punc in evidenta ~i in aceste cazuri comportarea de beton armat. de rezi~tenl~ este ilustrata curba limitii de interaciiune (denumita simplificat curb a de interactiune) din fig. fundatii masive de bet on arrnat etc. i. Atunci cind starea de eforturi este compusa. este ilustrata de s:.lj. complexe (placi curbe subtiri. relatia (1. '. aceste relatii se pot utiliza ~i Ia elementele masive . este lungimea deflambaj a elementului. De asemenea. peretii structurali ~i grinzile pereti). unde 1.1. In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii pozitiei este necesara. beton. eforturile capabile stabilite cu ipotezele specifice elementelor de beton armat se compara in eforturile sectionale obtinute prin integra rea eforturilor unitare pe sectiune.tu~a) ~i de energie inglo- Cenlrvl d~greulil" Ie 01 sfci/umi de belon a· b Fig. in Iipsa unor modele de caleul care sa reflecteccmportarea lor reala sau atunci cind asemenca modele exist a ele irnplica un volum de caleule (folosind tehnici avansate de calcul automat) inacceptabil pentru proiectarea curenta. 5. M (0 '!= w). ~. de exemplu. eventual.1} . 4. prin limitarea superioara a flexibilitatii A = If/i. Un element de beton armat se considera proiectat . ~l Mu). al_a.de!ormatll~ nu trebuie sa conduca la cresterea consumunlor de matenale decit III cazun foarte bine justificate.6. aceasta . 3.cazurile curente se admite folosirea unci metode simplificate care consta in rnajorarea prin coeficienti aproximativi ai momentelor de ordinul 1 I? relatia (5. 2. La constructiile eurente de beton armat nu apare pericolul pierderii stabilitatii formei inainte de atingerea starii limit a de rezistenta. Introducere Calculul la starea Iimita de rczistentn Ia ineovoierc ell sau fad fOfta· axiala urmareste asigurarea elementelor de beton arrnat fata de ruperea in sectiuni normale la axa acestora. CALCULUL LA STAREA LIMIT! DE REZISTENT! LA INCOVOIERE CU SAU FAR! EFORT AXIAL 5.tpr.se va face pc baza unor prescriptii spccifice.). In acest spirit alcatuirca constructiva a unui element de beton arrnat se face in paralel (uneori precede verificarea elementului la 0 anumita stare limita). a !. fiecare relatie corespunzind cite unui tip de efort (so1i~ citare] din combinatia respectiva.2 a ~l b). iar i este raza de giratie minima a sectiunii sale transversale.2. In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii formei este necesara. In . In cazul elementelor de suprafata si tridimensionale supuse Ia solicitari. zarea ipotezelor ~i relatiilor de caleul care permit determinarea valorii SCQP" Aceste prevederi sint de regula valabile pentru elemente structurale Iiniare (de tip bara). incovoietor cu forta axiala ~i/sau forta taietoare. trebuie considerata doarsimbolic. 5.1) se inlocuieste cu un grup de relatii.vezi paragraful 5. punctul de aphcalle. ! n acest caz combinatia de eforturi M (cu componentele A{.2. '. .l de interaciiicn» din fig. ~sociate starii limita de rezistenta. astfel incit pozitia operatiilor de alcatuire constructiva in schema din fig. de exemplu moment. . bata sfntdimensionate in domeniul economic pe baza starii limita de ten/a sau. 5. Combinatia de eforturi M si N asociate st.lca sau nu . 5..eme?tu1 este 50iI~ltat la mcovo ierc oblica ~i axa neutra nu este paralela eu dircctia vectorullli. para~cla cu ax~ . a~evexploatam no. elementului.l/. ansambluri de diafragrne considerate ca profile spatiale cu perete subtiri.5. la elemente unde exista riscul aJ.. ~l starea hI~lta de . de exemplu.cu stare de soIicitare plana. atunci eI. se afla pe 0 axa principala a sect~~nll (fig. STAS 10 107/0-90 ad mite folosirea lor ~i in cazulvplacilor plane cu incarcari norm ale" pe pla nul median precum '~i in eel al elementelor bidirectionale plane incovciate in planullor (cum sint.2 63 . . a ~i b).4.

" Curba de interactiune Iimitll moment Incovoietor-efort axial pentru 0 secjiune drep.008. anuare Iongitudinala a sl·qiunii (lkriuit:i pI til l'llz. M%• .2 R.simpl~): .i\i<.i La u "l1uil.M~) se gase~tt .N (cOmpmiUIII!) Comp'esiolle CMlnto \' . funghiulara de beton armat cu diverse rapoarte AalAa S-a considera~ '11= 0.!. Ra = 300 MPa.. atune) conditia de verilicare s(' .. e oeton. '. daca punctul de coordonate N. Curha de interactiune limiU moment Incovoietor-efort axial. In practica poate aparea. (ve~i. il t 'I" l1 ' La vtrljicarea unel scct~WJ1. . . -: daca Iortaaxiala N este constanta. (5.. una din urmatoarele douasituatii particular.05. h M ~ M ••.1.(') (sauN.de exemplu •.. armat ale se stan c~ c c ac:apunc 11 de coordonate N.. d• d . a) 6~i . M. .. Fig. . poate scrie sub forma Fig.fig: 5.3.5.5 !nlilldN~~ C'tJlltliet! ({fllinlure) o b Fig.(1 = 11Rc ·~0.3 pentrucazullneovoierii . 5. 5. M se gase~te in domeniul delimitat de curba de interactiuIlr' si respectiv.it:i. R. = 0.iIi domeniul delimit at de suprafata de interactiune.. 5.t ~j diametrul barelor) corcspunde 0 anumita curba san suprafata de interar[iurie. Modu) In care se ating' capacitatea de rezistenta: a) cind N = constant [cazul solicitllrii seismice) ~i b) dnd Ce " " constant (cazul solicitllrii produse rlc Incarcar ilc gravitationale) Fig. ) ~i . = 11.5 MPa .

.: .<1 ill: N. ta". consideratii : -.nta in sectiune normala: -'" cu ajutorul unci metode general» de calcul bazata pe exprimarea explicita.l considera conform fW. 11... pentru 0 sectiune transversala data. insa.(5. losa. Situatia N = constant corespunde rnai bine unci supralncarcari provocate de actiunea scismicli.\11: Cf'_·_-t" {odloslrea rpotezei lUI. oe considcra urmatoarcle ipotczc de C<l!c'ii .II ajutorul conditiilor de cchilibru. In esenta.daca cxccntricitatea s(' scrie sub forma t" este constanta ... .r:~~rx.daS~TenAersalae calcul. doua modalitati de rezolvare a calculului la starca limita de rezis!(_.l) . Astfel. rmatu. SC r- t II': leg~H.u in armatur.l .Coardc prl'('i". unor aproximari in vedcrea simplificarii calculului ~i a rezolvarii problemei numai {.E n curbele caracteristice ale bctonului ~j arruiit nri: .1..! Hltlf:." '~. Este important de mentionat. axiala N (denumitc simbolic: incovoiecomprcsiune excentrica .. Af ~5t t t II - '"'oc • e .. unit~ cr ill bctonul campri. B':rn~uil~niunca plana normala ramlne planil ~. I. atunci couditia de." Mil)' .i • "1 ["1" .{I Cll /0 III cc e a tc cazun.·am.' ~ l. 5.ixiale ~i Iunctic de forma sectiunii transversale.. Metod" si11lplificatii de calcul prevazuta in STAS 10. • v ~~. '. c1 rn • . 5. La.2) se folosesc.c azul I.. verilicare (5.i ell cxccntricitate rnica ~i intindere exccntrica ell exeentricitatc marc) ~i pentru clteva forme curente de sectiuni transversale.2) -Axa rOl/fl'(} Formele echivalente (5.' " '1 E'bjj".ces ca sc st )L~SC a~. curba d(' interactiune se obtine nurnai pe baza conditiilor stat icc in sectiune.7): . aceste aproximari se rcfcra la cousiderarca unci anumite configuratii date a distributiei eforturilor pc sectiunc la starca Iimitil de rczistcnta.:' ': .i upi'i ddonJl. a conditiilor statice. pentru fiecare subdomeniu distinct de solicitarr-a la forp. M. r: d n oas t ra In 10 107/0-90":: '" r: . deci.: ~onnalta ajunge la 5t.in:dj.(rr' d (lj1otl':1. I" (veei fig. In felul acesta.area Iimitji de re~jstcnt5 suh n)rn1.cazul II.' mal compnmata a sectiunii (1:'=) . W ("tlll Fi!: . d. deci. • • ~l pen ru care sc atinge deformatia Iimit.isemgfcla~ ~~5%1 P5eo~t~ncr1lfl..'ri de 'incarcari GUT in~ItI~i':' v .. axiala cuprins intrc com presiunc centrica "i Intindcre centricii. curbele de interactiune Iurnizate <10 rnetodelo generale ~i simplificate nu coincid.107/0-90 este similara eu cea oitl editiilc anterioare ale acestei prcscriptii.< " scctiunii (e: _ • ) Be Ebltll/ sau E.tCl1p cste j uJ 1.'mlJllsioJlurra wz. ·t v '1 C. Iu schemele logice din capitolul 7 se considera conditia de verificare pcntru situatia N = constant.:"'''.ra nu lunecd in raport Cll betonul : a bazn -d:f~rtut~.. ~a~t3~~).S iar valo. 'ililll .ell ajutorul unei metode simplificate de calcul care irnplica introducerea .' cste pl'c"~izllt:'i noru ru prima Ij·... intindere excentric. Rc£uitit.[~i respec· t iv. ell ill cazurile pentru care sint prevazute relatii de calcul in metoda simplificata. pc cind cuiba de interactiune furnizath de metoda generala de calcul nu . :.8 .se neglijeaza rezistenta betonului Ia int inderc : de ci. · ill ~.ituatia «s= constant corespundc rnai bine unci supralncarcari gravitationule. compresiune excentrica .'" " (fIg. 101 punctcle de frontiera Intre doua subdomenii adiacente de solicit an' Ia for~a axiala. diferentele care apar intre cele doua curbe . Bernoulli Ia starca I~it~ de IcZj~...1) ~i (5.ei S(cliuni de beto'/) armat se stabileste arrnarea pent ru ell. fJ6 67 . penlru care suprafata <I" intoractiune contine punctul de coordonate N. ~. ca. in Iunctie de tipul 3<:tiunii care produce moment incovoietor ~i cfort axial.. Evident. problema de calcul la starca limita de rezistcnta in sectiunea normala implica de fapt determinarea unui punet pe curba sau pe suprafata de interactiune. n ce capitolelepriveste 3 valorilc1 cbUm si 2.. .le. geometrice ~i fizice pentru sectiunea.J 'T" (illtindm) Q Fig. . Exist5.de interac\iune slnt practic neglijabilo.c1area la g~·up.~e:.i ar:li.. functie de sensul si marirnea fortei .'.7 Mwcto.prezmta nici 0 discontinuitate pe tot domcniul de forta. curba de interactiune furnizata de metoda sirnplificata de calcul poatc prezenta discontinuitati (de exemplu de panta)..ura ~u aces~e i~otezc sint de fi'icut urma.'x in I'. J1. .l cum ~.i in arrnaturd rezult.reo curba de interactiune contine punetnl de coordonate N.. c rczultate expcrirncntale .u ea ~~(~~~~.mat ~.

:.distributii con~cn~!onalc de cf?rt~ri pe scc.cu if I~Altimea zonei cornprimate "r~iik" [care rezulta E pe secp~ne~vez~ f.: .alit forma cit ~i valorile caracteristice ale Iegilor fizice pentru betonul comprimat si armdtura slnt date cu caracter de recomandare.1:4).--.A. )1)."lri ale acesteia.sint indicate si notatiile).g..itii ca metoda de dirnensionare decit daca se aplica iterativ.atl\ de calcul __ fIg.. -.. z. In ce!e t~ pc b~za distribupel nale (care rezulU ved.'ol1siucrli o valoare e:afJ redusa la 1. STAS [0 107/0-90 permitc folosirea 17ialtar legi fizice sau altar valori lilllit! (ultimo) ale deformatiilor betonului ~iannaturii atunci cind starea ultima a sectiunii este asociata unor incursiuni mai ample ale sectiunii in .fie singurc capabile sa permita rezolvarea problemei. ~~ --~~--.) dar poatc avca efecte majore asupra capacitatii de deformare a sectiunii. eh ""''.. Implic! cunoasterea arrnaturii in sectiunea normala ~i deci nu poate fi folo. I ic valorile N si M asociate starii limita de rezistenta ci poate modifica -. la anumite domenii de varia tie ale distributiei deforma! iilor specifice € pe sectiunc sau Ia un anumit caz deIncarcare (simpla sau "hlid. IlU cste solicita t 11 (J~-' E. se .:e~sta situatie.neglijarea rezistentci betonului la intindere in calculul la starea limiti' ..ll-a ci. .. 5. cea rna: Intinsa de IIf.) 5.i/!. .' v~d~re sc pot ?. 5. In raport eu metoda simplificata de calcul.)..tiune diferfi Iunctie de poz itia axel neutre a sectiunii la starea limita de rezistenta.. asigurind evitarea colapsului. = s.tuuca zonel.ca pacitatea tic deformare a scctiunii : .\ .mprimat (€n = Ella 17iEt• = 1:.i A corespunde situatiei in care arrniltura A. . cstc de subliniat d.~.~.1 ..an Iisnri eu deschideri remanente exagerate). Situat£a Umilii .---~. de cxemplu. rar ~u 11 t~Mth. ~rmeazl!. se construiesc tabclo de calcul pentru anumite tipuri de sectiuni. s~ notea7. inaltirnea zonei com primate cste (5.vezi de exemplu [1:24. . ~. .2. ins5. ajunge Ia defonnatia specified Iimitii adrnisa simultan ell ccd. comprirnate este 2): .area beto~ului eO. .5%.:mitti C c~respun?c eazul~i In care arrnatura Aa cedeaza (Ea = in hrmp ce armatura Aa comprunata de M.A .13 corespunde. avind in vedere asigurarea impotr iva 11110r dcgradliri structurale sub inciircari de exploatare (de exemplu s1\geti .. ' 68 .Ie rezisteuta nu modified practie rezultatele .'d) de calcul.efini mai I!lulte sit'. Pe dc alta parte.til situaJie. are efecte negli[abile asupra curbei sau suprafctci de interactiune N-M (eapacitatea de rezrst<'nt5. l2S. M inferioare color a50l:ia tc starii lirnita de rezistcnta. ". (. I>e -xcmplu.- . -1.1a}ii limita caracteristice privind <list! ibutin deformatiilor pe sectiune (vezi fig.au are domeniul de aplicabilitate limitat la anumite forme de sectiuni de beton annat. inal. pc :I.furnizeaza atit capacitatea de rezistenta cit ~i capacitatea de defermarc a sectiunii : .. + E•• ~"o~ta axiala N.9 unde .. = E~._ R• . ajunge Lt Iimita de eurgere (€a = "ap =c= Ra/E. . tabelcle 9. J)e altfel.) sirnultan eu ccdarca bctonulni cornprimat (e.ului in care annatura . cste de observat eli metoda general a de calcul . 126]. metoda generala are urma["arelc avantaje: -. . 110 e:. In toatc cazurile in care r1ispunsul nu se refera la actiunea seismica.2.. . corespunzatoarc usa numitului punct (k balans (de pe curba de interactiunc). St:area limita de resistenta la tncovoiere simpla en san fad forti axiali a.lorneniul inelastic cum se in timpla la analiza raspunsului seismic neliniar.-. compresinnca ill beton ~i !ntinderen III Ilrml1tur1\ se coneidrr a pozitivc..so poate folosi ~i la determinarea starii de eforturi si deformatii unitare pc sectiunea normala solicitata de combinatii N.irii a.c = £..) . In cele ce urmeazii se discutri metoda simplijicata ll(nita de rezistenta prevazutii de STAS 10 107/0-90. ca7. inaltimea zonci com primate este !r.ea zonei eorupr'imate "conventiope baza distributiel de eforturl adrnisc In metoda simplific."~: " '(. intr-o analiza a raspunsului inelaslie al structurii care.considerarea luuec. c~rcspunzatoare situatiei limita A poate fi compresiune sat! intindere in functie de forma siurmarea sectinnii. pc adoptarea unor ipoteze privind distributia eforturilor pe sectiune astfel Incit conditiile statice s1l. ~ 0)..9 ~ceste . Din ucest pnnct cI..Intr-ade\'ar. practic folosita decit ell ajutorul ealcuiatorului . n aceasta situatie.-. Considerapi introdllctit'e Metoda simplificata de calcul se bazeull. " ~ Fig . In at. rnodificarea valorilor E:bu ~i Ea. admite aparitia de degra'\. = St'tualii! t. . Aceasta capacitate de dcfonnare intervine numai lastabilirea stadinlui de ccdare a scctiunii snu elementului.' ..' Este important de subliniat di aceasta metoda de calcul nu poate fi .7.rnaturii in raport eu betonul nu modifica pracnUlIlai ~.5 ) : In lucrare. In aeeas. Sitlla/£a lin:it.. sau dad. Ia starca E •.. 10 ~i 11 !ji 11 din Anexa sint eonstruite cu ajutorul mctodci generale de calcul. .

11).. H./. Se observa eli Jn redactarea STAS 10107/0-90 cele doua subdomcnii 111<: ccmpresiunii excentrice sint denumite cazul I si cazul II abandonlndu-se dMomir~le de comp~esiullc excentrica eu exCtmtricitatc n.(i) cedarii betonului }a comprcsiunc. Dad\ ?l: < :to. de VRIttn3 (gr~nita intrc cele doua domenii) nu corespunde unci valor] constantc a excr-n lricita~ii = Mf~J1/N a~a cum se iut im ill e xcentr ic(fig.\' . cadrul met~tlei . respectiv.. 3. iI h.~tillnea sint comprimatc.. . Estc important de rcmarcat ci1. Dacil r > Xc-' atunci armatura A~ ~i 0 parte din sectiunea de beton sint comprimate. rnai putcrnica.tarea sectiunii.. it >..xcmt"ca w r xcrntricitat« tnarr in siluatia (Ii) ell {vi 1'". N.In'intlere excentrica cu cxcentricitate midi in situa tia (iii). ~ !t Din (l('iinirea l. pentru 0 anurnita sectiune de beron •I1I11:1t..Cazu_l I tie compresinn« excentrica in sitnalia (i) in si1uOlli:1 (ii) ell foq:.)(i. ccdarea sectiunii se datoreaza cedarji armaturii.Incof)ioiere in situatia (ii) CII forta axialii N ~ O. ·_·IHUnderr. in culculul la t.iuuii coru. . f.JCollqi6re m fort« axial.. a secj.comprcsrune a tUDCI clnd cant itatca de 8lm1itllra pc s('c1inl1e Sf' In(. :Oacl1 !IJ :> hg armlitut'a . o anumita e.Y". ina1tiuwa ~ a zonei comprimate la starea limitli de rezistcnta creste "dath cu Ior]a :lxiulrl N ~i 1:11 dilercnta lntre An ~i A~.a C('(. ~i C rezultd se datoreaza urmatoarele: (ii) > :t.'zistenF. atunci armatura A~ ~i deci toata scctiunea sint Intinse.eo plf cnzul Int indcrii de .}]:i .'cafe t celcul ~~i 1 iile I'rt"cccicill r ~(~ dC'111l t ua -Calfd 11 tie compresiune (X((lltridi . A~easta m?difica~e estc ..f. tn mCli-C.)!'!'" H'ctIURII este mal slaLa sau. respectiv. ~i dcci toata s•.9i1lll. pol intcrveni urmatoarelc situatii caracteristice (fig.rtr'i axial.xccntricitate (0'" st area limit a tic H. arrnatura A . 5. I'('utru. . l. ' Pc accst c considcrcnte.'r. u:ial!l N de lntindere. poate fi san nu po palierul de curgere dupii cum . 11) fclui aCI'~ta.. it \ t j' . de cxeruplu in cazul unci ~c{:tiuni simct ric arrnatc pUBct~ll de bala':ls B' C()reSpl~lIc1e unci valori constant». Dad sit uatiilcr cedarea limitll sectiunii A.pn~ate exce~tnc poate COTCSPUlldc cazului 1 san II dlltJa cum arlll.'(:este rnai mic sau nu dccit ~•.10). ' 2.1. . .:> ". corupresmnc excentrica cu cxcentricitate midi Iolosite in I"ditiik precedentale prescriptiilor. Iutr-adevar.impusa de taptul ca. la compresiunca cxccn t~ldt it unei anumite secllU~1 de beton. Daca it < :l.arc ~i.. IIr (iii) 11 < 111.difid.. pozitia punctului B.

h cucresterea " raportului bp ~i redueerea b .' . 5...ade T eu talpa in zona comprimatll. Se observa. oazul intinderii exccntrice. dij'el:1nd-cu eel multpit~va . Din punct de vedere praetic.t~ii. Pentru eforturi a Fig. II 7 Cr!II/rul J n fig.vl'tIk ' diagrama lim ita de intc~ la Iibra extrema intinsa de axiale de compresiune mai h~ -it. !O'.12). .7ofercl 0 aproximatie saristttlitoare numal. 1.Ill metoda simplifjcatit tic colcul se dau relatiiaproximaiive diferitc pentrustaoilirca elorturilor unitare din armatuii in .iledrePt.in artnatura comprimata A~" efortul a~ este mai mic sau egal (in valoare absoluta) eu R dupa cum maltimea x a zonei comprimate este mai mid sau. -Cl~l atun~l .'xccntric:i cu cxccntricitute mare) corespund unci valori constante 'it excenlrieiUi~ii ~Q (ig. ~i t rebu ie ca x ~ x. pentru domeniul practic .1i b Iliik de solicitarc 1:1iutindere cxccntric5.14 se aratll. h.5. . "_ . momcntul M efortul unitar .efortu~l din fig. este egal cu R(J.-o})pnute prin aplicarea acesteia ..11) san 5.6) indiferent de marirnile ariilor armaturilor Ae si A~.. vezi fig. _" .T cu proportilie intdnlte iii mod. 5..' _ in armatura intjusa A eiortul a.t5. < b.p. domeninl de .' . .. ~ atit mai mult eu cit ~ .' ' .' eforturile unitare'. :5.am. U astfel: . atunci cind zona comprimata are forma dreptunghiulara. ) introdudnd erori neinsemnate in ceea ce priveste vpozitia rezultantei eforturilor de compresiune din beton...La \:Jz:cwoicre intotdcauna . ' ' ) + "$ectiullii IE 4el(Jh. (in cazul obisnuit cind eta este egal eu 1:.!.10' mai este marcata ~i situatia in carp.. ea distributia conventionala de eforturi in beton reprezinta 0 aproximare foarte buna a distributiei de eforturi conform metodei generale decalcul.'desectiune utilizarea relatiei S.f) > 0. (5.' .llng~iul~~i see~!unile in'formi1 de..'se • odaU. In legatud.).8.I. In fig. b Fig • .' J...CCPltllC. deformare ale secti unii fund recom andibUI metoda rigurdasl. In mdnzb simplificata de calcul se considerd distributia de . 5. In caaul altor forme-.olie"itare eorespunde pc curba de interactinne unui punet sjtu~~ mai stl~ de punctul D sau mai jos de acesta (vezf .. In cazul sectiunilorIn fortr.k: incovoicre curba de interactiune are alura prezent~l1i.este nul . eu . ractiune}.proeente de cele furnizate de metoda de calcul I:==~-'--_'-'A~RI1-'.::! . ".' eli in acest domeniu se poate admits apr~imatia . .~tiltid.' tuneaconventionala x a zones comprimate. pentru a folosi ~ficient .l. iar cantitatea de armatura intinsa este mai mica (fig.ex~. 72 73 .11 ' 1'~.'." reduciodtt.9). este mai mic.capabile .(~ < :e". " .tu~a All' .stabi1i~ea caracteri~ticilor de.'infig. raportului. pozitia punctului C (granita tntre dome- (5. In Ielul acesta. atunci raportul X seade sub 0. '. tucoYoiere. pentru-sectiunlle :de form~ dreptunghiulara..t.r. Q.7 este apropiata de realitate este maio restrtns. 5.nall(rot~a speCific~ ~~A.".seclju~i corn nrimate cxccntrie in conditiile cazului II. pentru a avea 0 zona: comprimata pc '._sestabileasclt capacitatea de' deformare' ~litio. 5 .36)..Dbl~nulttn'consth1ctllle de beton annat. ' 1.13 .. 5. ell excentricitate mica si intinderea .7 nil ofed.?ebt~'s~ctiU.procentedearmara :fncare relatia ~. _ pc rna. de afolemenea. in momcntld ruperii sectiunii f.. de exernplu relatiile 5.'ind Y<llmtlc ei este foarte mica. situa~iaqesolicit~~e)~lrtco~ vnierc se considera nu numai atunci cind forta N estezero. In betcn slot constante ~i egale ell Re. dupa cum situatia Iimrta GC .o. metoda sitiJplificatll· ofercl:'0 precizie'cti totul sMisfi1catQare pentru nevoi1eproiec .18 ~l 5.35 si 5..bllm < / < <h' Din accst motiv .vlllorileefo):1:Jl. .(pnndul D de })e H y. II. slguranta necesara. .' -relatia 5. .curen~e. mari 11ccit eel corespuuza(!1" sit uatici D. respectiv. cu aceasta distributie de eforturi sint de facut citeva precizari. 9 ~i 5.rl1. .15). Jien:tru . egala ~i mai mare decit 2a'.7) Daca cedarea sectiunii este datorata armatura atingerii deformatiei adrnise In A .clndS8 utmiiI'e$tc:'s. . 5.

.~cpuni dreptunghlUl~e simplu """. (210.placile planselor cladirilor civile.ss 0. = Rn) se mai poate sene sub forma (5.1 Tn t abclul 5.52.. Limita x = 211' sub care se considera la~I < R. deformatia specilica a armaturii intinse (care nu se determina explicie In aceasta metoda) poate depllJ. in Anexa in tabelul 7 se dau valorile ~. metoda simplificata de calcal folosiad distributia conventionala din fig. ealculul se reduce la eazul sectiunii dreptunghiulare simplu ann ate. stab.9) . tb" scade fat. In tabelul 5. STNB o. PC ~2 ~i PC de clasa de beto.are agrega~e u~o~c. care nu are palier distinct de curgere.al af!11a. 171 ~i y in functie de proeentul de armare. 300 ~1 3-'0 MFa). Tabelul 5.i . Este de retinut dI. Xb~..5.5' 0.verse " .01 d. In cazu~ armatuni d~11 sirma trasa STNH. uade ~ Cite deflnit in relatia (5. avind in vedere faptul eli la aceste elemente 2.'P?teza cxistcntci palierului de curgere .lor i He(. co~cliiia ?l ~ !I:. de Lb. iar pc de alta parte numarul marc de bare cu care se armeaza placile face aeeste elemente mal putin sensibile la efectul coroziunii. S-au considerat ~I>to = 3•..~.. pentru aceste armaturi.9) .8lto E&s = 0.13.8---------t&to + R. cu cit ~ este mai mic decit ~. prin deformatii plastice ~i ca efect al curgerii lente a betonului. V&l~rilo ~ coofOlDl STAS 10 l07/g 811 Tipul de ILfmllturil. Pc haza rclatiei precedente. 5.2 se dau relatiile de calcul la starea limita de rezistenta a sectlunilor dreptunghiulare Incovciate sau eu talpa in zona comprimata.(1. PC (1. Variati" raportului tntre Inl!. De fapt. asa cum se intilnesc uneori 10.11ear litate mai mare decit R" ~i deci momentul capabil real este mal mare dectt momentul capabil determinat C1J. raportul z]«.>i imita admisa de 1. sectiuni dimensionate prin metoda aproximut tiva.101 i p= All 100-. .o.5%.. Analize nurnerice au ararat insa ca rezultatele calculului nu depind semnificativ de valoarea adoptata pentru aceasta limita. dau valorile ~ prevazute in STAS ]0 107/0-90.! de 3.1 . ~i de R".ll) (OB 37.igul'ii curgerea rmat urii A . B. 5.IE.' Bc 30) ~i tipul de annatura . 4.. l.:va1om y se bazeaza pe. (5 ..13 ~1 caJcul.tc de clemente Incovoiare. (Be 10 .uea JimitA de rezistentA ""ntru . PC 60. Valorile sint rotunjitc si iau in considerare fapt~l di.3) nde (5.~ ~i 19..hte conform me~odCl genor . 1. pentru ote!.1. PC -- sz. ItSte 1.1 este stabiliU pc baza valorii rezistentei R". momentul capabil al sectiunii se calculeaza dintr-o ecuatie de moment in raport eu axa armaturii A~ in care aportul zonei com primate de beton se neglijeaza pe baza faptului el este fo:u·te m ic !Ii c!\ neglijarea lui are un efect acoperitor. pot accepta asemenea situatii. cu atit efortul efectiv 0'. 5. 5.implificatll (~) In functle de valoarea deformatlcl En ~ldI1l1"". tn toate situatiile.5%.15. valoarea ~ din bho (5. este evident aproximativa.turII A •.TabdltCJ Tipill de beto.i. in cazul unor sectiuni incovoioate cu procente red use ale arrnaturii A a din zona intinsa.12) 74 75 .l~il" zonci comprimate 1 . ~ = __ ho Sf 0. Dist ributia de efortur i din fig.5' Q. care este foarte cornoda pentru calculele practice. 60). (~) .511 '.60 so. care variaza ca ill fig.MFa} ~ R. STND -- ---- Pig. Pentru acest caz. In realitate aceasta limita trebuie sa depinda de. DB 37 PC .~' I3eton ell o.gregato tiooIuG DB 37 _..t. '''.a Beton ubl~uit s. care a<. Atunci dnd 10'~I < R.5%0 atune: cind rezistenta betonului ~rcytc ~au atun~l dnd beton~~l . Se considera cil se I sint posibile importante redistributii ale eforturilor.

. It. • II ... este coeficientul fizic de armare .~ " " ._. De ase.. = (oj! . 5..z« I .. Din relatiile preeedente rezulta dl forta axial! N...r ~ Q: .s VI '" .. Compresiune excentnca ..-~< {3. Pc baza relatiilor (5. Situatia limittl B (j>unct-Hlde balans) este definita prin valoarea fortei axiale.. poate introduce aproxitnari prea mario Pentru sectiuni de forma circulara sau inelara calculul practic sepoate face eu ajutorulcoeficientilor din tabele 10...13. in mm iarvaloarea r este data in tabe1ul 8 din Anexa functie de procentul de arrnare P din relatia (5.. D." ~ . c.. r:: " . . " .B "" 1 "" \I .." I:::. ~•..comprimatli. ~I (~. "". "" ~ '" od . '" -e 0 a. ..11). "" ~ 0.'".. :$ \I • -. .1..14 a) . '0: ". In domeniul compresiunn exccntrica ..lS) unde M si b se exprima in Nmm si.. t -. dacaexista talpa in zona ... be -. ~i/sau daca talpa sectiunii creste. . .. (5.:: . H II 0<..1 i) p. .. \I '" . ~~ . respectiv.... Pentru calculul sectiunilor dreptunghiulars prin metoda simplificata situattile limitli B ~i C'din fig.... :l III ~ ~ 1/ ... e.3 ~.. 1:1 ~ II .. ~ .. metoda simplitic-aU de calcul presupune aceeasi distributie de eforturi pe sectiune la starea limita de rezistenta ea ~iin cazul incovoierii (fig. . tniUtimea utili nfl a sectiunii dreptunghiulare.. Daca In relatia precedenta se introduce valoarea ~ = ~ din tabelul 5..~ ~ ~ g l's ~ N. .11) ~i (S. ""-.distributia conventionala de eforturi din fig.: ~ 3II ~ Il::: .14).. . ~ o -e " ~.. 0 ..' . .(All -A~) daca zona comprimata este dreptunghiulara R. H .cazul I ..cazul I ~ ~i intinderii exeentriee eu excentricitate mare (fig. :-.. bx. . iniiltimea zonei com primate a . + 77 '7A . 5.16) si.. .. (~.. e.... . e . simplu arrnate se poate stabili cu relatia (~.~ .•• - _J. ..: ~ II .A.. se obtine valoarea maxima a procentului de annare. '0: ~ ca . :f .!:!.~ _. + .__~ . '"i... "'.. . I~ " U. II:: "'t:: . daca sectiunea este armata simetric (AtJ = A~). I 0 ~ I :l v . I ~I ... >\11" iar ../)...""i. 1...._ R(J + " IIN uncle IY. a . sectiunii satisface conditiile ~•..l <l 0 r". I D. ...." .. ~ I ~ -c e-: CJ:: ....(All .A.A~ =-_. Pentru sectiuni cu zone comprimate de alta.. i ~ " "" '" It :-... . .H) se poate scrie relatia .:1 .. 0 • ~ ... Il::: oC) . ...._. -. 5.R. forma decit dreptunghiulara sau in T. . VI . 1/ .h)h. respect iv. :e -.. '0: I + l! .· ..11) ~i de tipurile de beton si armatura folosite. creste daca A~ creste in raport cu . se plastifice) lnaintc de cedarea sectiunii de beton. N ~ " ...4S pentru ca armatura tntinsa sa ajunga la curgere (s3. p_. nu depinde de cantitatea de armatura.i1. .) R.2..~i Intindere excentrioa eu excentricitate mare. ~I ~ . :l u " .. oC) "" . VI . 0 • + .. = ~ lOO R• ~ ~ ..... .. .. ' .2..i 11> N~ ~ bx~Rc .. ~ :. ." ". rezulta ca N. mensa..s V -0 r:..:: :.. '-~.. ' Pe aeeastabaza.i3) Din echilibrul axial se observa r s:z::... u -<::'" . si respectiv 11 din Anexa B pe baza metodei genera Ie de calcul (vezi § 5..R. .. 5. e It:... Trebuie ca p < P". ""0 RtJ R. . ~ :a III 0 ...: -. ...:!:0I :c I -r- ~ ..0 " ! ~ u u ·a .lt pot fi determinate dupa cum urmeaza.... e I .

. 'i a . in acest domeniu arc drept consecinta faptul d la distanta extrema... plus momentul datorat excentricit!tii accidentale.... It ~ . ..4). < ctoE. 5. .... R. 'tI . (curgerea din compresiune] pe baza faptulni ea intotdeauna la arrnaturile folosite in beton armat este respec- . ... . In tabelele 5.. < R.------------. . -. 'J...... - h .11. la intindere eu excentricitate mare pentru sectiuni dreptunghiulare sau cu talpa In zona comprimata.Ne.in domeniul Xb < x < ho. scade de la valoarea... :. '<t: ~ .8..)..5. ~ (S.l .... tft tabelele 5... '<: I ~ ". . in figura 5.! " "H :.! § a --~------_.....3 sau 5.4.l'...12). . a sectiunii ce tinde sa' fie lntinsa de momentul incovoietor c = tt-o = = ct. AceasU..R.~ ~ . In armatura Ao variasa de la zero la valoarea .ll} ~ . ~ ~~ ] ~ -:0 -_.. ..3 ~i 5. in conditiile standardului STAS 10 107/0-90.. .respect iv.4 daca se ia N = O. eel putin egala ell momental sectional (stabilit prin cchilibrul pc pozitia deform at a a structurii. d.rJl'P-_ M .: I Q ~ /I\. in armatura A.2. .cazul Il-inaliimea zonei comprimate reale._"---''---'-'''''''----'---------_. 5.. De asemenea. Este evident cl relatiile de calcul la incovoiere din tabclul 5.2 se obtin din cele din tabelele 5. . Distributia de deformatii pe sectiune aratd ca._---~. .' .9 ~i deci sectiunea cedeaza prin ruperea betonului comprimat tari\.. . 78 79 . ~i se ia egala cu cea mai mare dintre valorile 20 mm ~i k/ao• Rezulta astfel ca.. .c:.ittf._----'----_. ~ ~ h.. ~• .. armatura A~efortul (1. Pentru elementele com primate excentric conditia de srguranta a sectiunii Ia starea limita de rezistenta presupune ca valoarea momentului eapabil determinat cu relatiile din tabelul 5. +~ ~ ~ . ci en fractiunea disponibila (efectiva) a momentului capabil (fig.. -- + 'I 3. . deformatia limita a betonului comprimat ~II. ~ VI ~ ~ VI In cazul elementelor intense excentric efectul de ordinul doi estc de reguHi neglijat.!!!_ de la fibra ~ . .'" -R. . tati coedipa R. . ." .... deci momentul de ordinul II. efortul <1.. .8 ~ (vezi fig. = ~ ~i decix ~ 0. relatiile de calculla compresiune excentrica cazul I . "'. Pentru cazul curent al sectiunii simetric annate rezulta cll pozitialimitelor B ~i C se modifica odata eu cresterea armaturii ca in fig . x h . ~ "l .~ ~ ~ ~ l1 1:1 . Se constata urmatoarele: . :a co . legea de variatie liniara a valorii ttll . 5. armatura A... e <'. '. (fig. efortul f1.in domeniul < < itifinit. este mai mare decit [t~ din fig. .. "" U e ~ ..:Q --.. In domeniul compresiunii excentrice .3 ~i 5A se dau relatiile de calculla starea Iirnita de rezistentll Ia compresiune excentrica . hI reprezinta distanta de la fibra cea mai comprimatl a sectiunii la axa considerata la evaluarea solicitarilor N si M... iar eft se considera zero. ~I'" + I I ] ~ I . M'.- I . avind un caracter acoperitor.cazul I _:. . . . sa ajunga la curgere (0". e -+ "[....16. ...i.. care.."il ] "Gl .....cazul II.3.\ \. la dimensionarea sau verficarea elementelor comprimate excentric momentul sectional nu trebuie comparat cu intrega valoare a momentului capabil stabilita cu expresiile din tabelul 5.. se poate considera ca deformatia limitd a betonului comprimat variaza ea in fig.lI ~ ~~---' ~ Q e '" :<....'--"--. (curgere din intindere) 1a zero. (curgerea din compresinne) .-.. C corespunde cazului in care Intensitatea fortei de intiadere este egala cu A..14).Situ6liIJ U". Compresnme excentricii . .. ... vezi § 5. necontrolabila prin calcul. .R.3 sa fie mai mare. ..in domeniul x> It.• + I . CII.-) tI: . axil poate sau nu sa coincida eu axa centrclor degreutate ale sectiunilor.si intindere cu excentricitare marl' sint i-ientice daca fortei axiale i se asociaza un seron corespunzator.. se denumeste excentricitate adilionala e. 5.. 9 >4 .I "0 ".in domeniul ~& ..10): ~ + "3 . ~.

.!o I _ ... ~ .isleDIi la lD.'. I I " I . . Ca 0 sectiuac dr"'ptut'lsb.. I I I I I I I N .1' sau : b.-N! v. .lfa"~ + ..) R" 24' . . ~ )H':pN~. ?: - Sectiuni 1. ! I x .--i~h Aa -!taRa < 2a' (.h" -X(h1 -II')' {Aa-A.tU!dere c:tCc.i de rez.(AG ..-N.1: W'€· ~$ll *-#..' \. X .. ~ N(Tr" -"1 +'._ I -..) ' .4 4.. p N~ "t~y ..) ----...~xRc - - (hI> .b) ".mt-.rN(ho··.. ::se -~*-.A.... i~ _ I Dp t-l*i~ -_.tf I (yen p&ragr. cu cxccntrirrtate Distributia mare Forma sectrunii ." de eforturi .AaR.\f c.iularl h!I"-r rr~~~"'. 5. .N'·. Lr .::lricl. I &aU a3imilabile cu acelte& h! hal <II IM ~.}".2.'~ ~ I "'c '-~ ..'} .. or <.. ~: . j I ..-.!..:= (A..b I N . r .miJ. .'2 + A..4. ':.{~RGh" ~ = ---bRc--I· " '" 1. w (.. I I I- . .. oI.~ cn z = < Ra) Me'I> ..R.jc: ' "I .:'-A6 ..» = brR. 54? .If.Tat.~. (ho - 2..---. > .. 4. Conditii de aplicabilitate i ! ! I I I I Rela~ii de ca lc ul Sectiune dreptungb. -l--------- cu : htl ~ 2 a' ! ! h]l <:r '" . Rcl~i simplillcatc de calcul la starea li.2.hpR. ~ bs R. -Ac~a (cr~ = Jr.> A. 5.3 • . ._ rd..d~) R" .:'"1it'J- r) _ .iulara cu '/} = (A4-A~l R.fi4~1' i.l. .) + ".

(5.. --cr. bineintcles. lll .rGHC corespund situa]« dc.18) rezult. ccntrica Iurnizat de expresia (5.. adica 0. Rc1...18) ~ (5.('~iun~ . Atunei cind ~ = 0.. deci pc tot domeniul compresiunii t!xcentrice~.1 . Rcl. 5.19): (5. din punct de vedere a1 calcululu. a unor cxccntricltati neavind corespondent 0.~ R. 10) ~i introducind-o in relatii!. 5. .-----. 5.. = CQflfpfelill1lfJ ~i/Nnll. (5.19. s-a notat aria ZGIH:i de be-ton comprimat ~i ell So.. ca urmare a prezentc: cuantificute Cull .. punind Ck = 3..20) care se mai poate scrie • ~D R_ l~fI€"'J .. 0.8 - ~ •• (:'1. di se poa u.. 0. pl: de 0 parte.clul 5...Sllli.IX) Limitarca cr.("<17.istt-np.22. de rcfcrinta.\tia (5..C4IZul II -..0. ipotczii . 5. dad ~:.20) llI~ ~i N~ sint vulorile N ~i }. Iizic.T(/II- ~I (5.1 il II -. se indica rclatia (5. Pcntru clortul 0. i.pc baza lcgii fizice 0" =-=.An'l!sta ultima ipoteza este strict adevarata numai data Iorta !'. relatia a" Fig . ecuatia acestci linii drcpte este datil de cazu] (5.~ ~'" AI~ ---. <f. cieat de prccisa pentru calculcle practice.19) devin identice si reprezinta 0 linie dreapta in fig. variaza liniar ~i 'In intervalul ~. ~ 1<" cste impusri de faptul cii ~~ ill tabelul 5.18) tace ca ecuatia de echilibrn axial la cornpresiune excentricii -.8 I. .\. daca ~ > 0..2.2'. I'0tll\lt Ipn"']. s-u not«: mornentul static al suprafetci A"" in raport eli armatura AD' mate !~.~&E.. II!) ~i (5. =- R.22 pc tor t intervalul H.'\.'xcentndi.& ".. 0.: " ' Relatia (5.~ • i'orm prevederilor siandardului Fin cxccntricitatea aditionala t?g (vezi para graful 5. care apan:la ..4 AI .6.25) tlF. Rclatiih (.50/00 ~i Eo = 2. Pentru ~b ~ ~ < I.J." inainte. " . . .!2) ~ (5.5 se dau relatiilc de calcul la st arva Iimitii de r('~.~ R r.2..-1\ oc -.ei ~!'ctiunilor plane (Iig.~iecuatia de echilibru axial devine '~ 0 ecuatie liniarii in raport eu ~.. practic si conduce In. () aproximare a vnlorii rczultute din ccuatia (5. lJac!:tst! face ipotcza cit a. .3).. c). Cu At. ~~0 l.qia (:.2..J'. din exprcsia (5.(5a -. sa I"c[lr('!jI.8 .folcsi oiicare alta din relatiile prczentate m. practic in tonto cnzurile. If """ cc.C'Ii -(". in inter\"lul 0.cazul II -. rezultate suficient de corccte..cazul II. IV Hude [vezi fig. ~ .22) conduc la rezultate apropiate. Nec ..se obtin expresii :.IS).2i) presupune.V este for ta axialii pentru carc . -~ 0. cfortului din armature . relatiih(5. dar.t. 5.8 comprcsiun« cxcentrica .21 ) i31: A~ cste aria scctiunii ill realitate de betcn..11) 0. 4). 111taft. .= _----- EJort111 capabil Ia cornpresiune buio interprctat numai en 0 valoarc de solicitare. ~.19) rozulta pc baza ipotczci variatiei Iiniare a lui 11.& .& (fig. pe de altrl parte. Explicitind valoarea lui R. variatia Jiniarl1 a curbei de in tetllctiunc in dorneuiul compresiunii excentrice . iar. N ac for]a uxiala capabila la cornpresiune ccntrica.1 rcprezin t...-. In t al. ~ ~ ..~-== ---'--- Pentru verificarca la starea limita de rczistcnta sri poate Iolosi ~i rclatia a unci scctiuni compfl (:>. N accidcntale.21).balaus cind x = Xb [vezi tabelul 5. 5.8 ..23j l\da~ia precedenta estc cea mai simpHi.'1 Pent ru deterrninarea necunoscutei suplirnentarc a.« determinn M'.8 (5.10) sau (5. .11 .18) atlHlci rezulta Se observa cil. 1 (fig.Jllt(~ o ecuatie de gradul doi iii. care nu mai depind de rnnrca otclului: (5.6.22). asociata unci situatii ideaj.. lOG MPa. )in STAS• to 107/0-89 se dau rda(iilc com(.-.!.1 Ii a. 0'.

. . 5.. " 03 l~ v.17).. . e.4 U " -. .' __ ••• _ _..a) > A~ (n. Daca ctortul sectional de intindere . It I ~.N(h) ...cazul n ._. h " A.20 . Functia de valorile relative ale efortului de intindere ~i momentului Incovoietor (fig. j I ~ ~ -r "'\ . 5.. Dupa cum se stieaceasta ipoteza a fost fdcsit. " " v --. daca A... Betcnul fiind ccnsiderat Iisurat pe toata inliltimea sectiunii rczisi entn sectionala cste asigurata in totalitate prin armaturi.10). ~ 'i."') (5..26) 8!} .t... ~ _.: {'azul II v __ 4. Intreaga sectiune este supusa la intindcre. .: I .. r. dacl Aa(hl . ~. b. ." __ • •• I VI . Este interesant de remurcat di.(fig.~.. relatia (5. ~ I:> II ? • "'1 .-._ .21 b. I :-3.21..~~ ....Pentru cazul din fig.. '0 -e .-~-. a.- . 5.--- ----_ " '!:l. curba limita de interactiune se prezinta ca ill fig.h_ . .:! ~ . .". In domeniul intinderii cxcentrice cu exceutricitatc midi. ~ -I -I I -It . portiunea. .. starea Iimila de rezistenta fiind asociatri cu atingerca valorii R. are ecuatia : M1 . _ + Fig. '. 5. In cazul in care efortul sectional de intindere este aplicat in centrul de greutate al aunrtturilor A.. . e <'I l!.J.~ • U u -0 0 :..::t_. .. . 5.21. I • ~ .TIU se aplica In eentrul de greutate IIIarmaturilor A a si A~ at unci curba de interactiune se prezinta ca in fig.(h2 .~.t ill cditii antericare ale prescriptiilor de proiectare din tara noastrs. '" act. I ~ -I- • 'C til . ~ rJ .a) <: A~ (h. -<.a') sau ca in fig. ill care rnomentul incovoietor induce intindere. situatie care se intilnest e in de exemplu cind sectiunea.. ~ . ..')." . 5. d) starea limita de rezistenta este asociata CI1 curgerea fie a armaturii Aa fie a armaturii A~. al zonei de beton comprimat in raport cu armature All este constant pentru to ate distributiile de efort din domeniul compresiunii excentrice . >.21 (.. 5. .: . ~i A~ (acest caz apare eel mai frecvent la sectiunile sirnetricc..rectillnie CD a curbei de interactiune corespunztnd curgerii armaturii A.24) este echivalenta en ipoteza camomentul static St. . de beton. centrul de greutate al sectiunii idcale.iODe&zlI. e ... [vezi fig.21.. II I:> ~ .. "" 7. ~ Ii . ... [initierea curgerii) in armature AG. arm ate simetric). 5.e . :. inclusiv armarea acesteia prezinta simetrie fap de axa pc care se proiecteaza vectorul moment. • •• __ . 71.. B H ~ ..a. Intindcrc excent~idi eu exeentrieitate mica... Cu hI ~i nz s-au notat distantele de la suportul fortei de intindere 1 a: fibrele extreme alesectiunii.

-'~ .28) M~ MlraD ~ . .. C ~i I I) se dau sub forma numerica curbele de interactiune N -M M" pentru clte v·a tipuri de scctiuni des intilnite in practica: sectiuru dreptunghiuIarc simetric arniate.-_. evidcn 1 de. ~ N(" •. d C·ID Ind ere mal .. . sectiunii ~-~ sati~(. d ecit .· mare.2l I.din tabcle sint determinate cu ajutorul rnetodei generale de calcul.6. ') .l"._-------. necesitatea verificarii ell relatia (5.:ine dadi A~ < 0.'~ t!c!.. f. Relatiile de calcul la starea Iirnita de rczistenta.:: A ~ I ~ ~ . 87 ._.) Punctul de la intersectia celor dcua drepte. "ti -:to: ~ <:. II ~ n ·Hilr l)()r\:iUnea rectilinie DE.A) M .. d. + A~)R.... Daca. -· It) .I . '~ . R~lalil.ca diagrama de interactiuue are configuratia din fig. at unci aceasta situatie inter . _.--=--'-.Ia intindere excentrir« CO ezcentricitate mid sint grupate In tabelul 5.R. _AQE~ ---...611 ... inti . A~ R. . Valorik.... de exemplu.5 h ~i II' = a.('nd1lii de aplical"ilitatc A.. + N(h:l . MI"~ > A~(h.'. :-~--.:.V ~-= A'R ~-.5 A".-:::.' ·Q..._unde : !tIl . ul ... N 5. . " ~ ':i = [-.cunenii distincte de comportare. Iorma sectiunii de beton. 1 :~ " Daca N < N. 10 A . " M . t:. Pentru calculul practic la lncovoiere simpla cu forta axiala.(lIo .Moo. • .a) .28) .e ...A..lri i do (:0.a ~ ~ ~lf""\ ~j ~ ..".. ~j " M. Tabele de caleul Ia incovoiere simpli'i cu Corla axialA. man . A .N(".<trlblltia de efortlori I ~1<Ue" lhuit::!. momentul J[ aplicat Jf2<4P t<. in Anexa (tabelele 9.10) . hi = 0.. .(kl . _. Pentru secliultiJtf dr(. p - A..s r-' ·c-. reprezentind cele <lOll. ..ptuTigMultlTe.. peatru vaion . ) Ma . p..) = A~(Iil . d.".... sectiuni circulare ~i sectiuni inelare. ~ .~. r-.R"ha .N(h. .~ I .t' extiudr~ pe 0 anurnita wn1\ a domeniului intinderii excentrice cu exccntricita I.It • u . \IJ ~ . .h4 ••.da..!I.~ ~I -'=> ~ I VI ~ ~ ~t t~-s -'" "'>..6.1.2 9) In ftlnc\:ic de parnruetrii adimensionali tI--- / « blaRe flk R. }.. - (I') '. 5.. (5._-.. ::' j{~p = --( MaR. tabelele contin valorile adimensionale m.l'I· (5.(b. are coordonatele NG'1' = (A. TIJI6t1tiJ 5.. _. luli .le simplUlcate de calcul Ia trl~ cu uCt'Dtricitate micA [)i.0) . ale f ortel ._ A~H.~~(h.. fl.d~r< e xcen (. C()Ildilia de rezi5tent~ ·refalia presupune .h R. ...a)R.. ccrespunzind curgerii armaturii A~ an' ecuali« M~'g = -A~R .- r::j!-N -. .A .. . :::.' RcaUlta dl.h. R.A._ .-t. Ele nu de pirul ..1l')RA• ...fAR. r~"f~"la III.

ICt i de r~L rarnetrii Ll :ldimcnsionali 1t N . fi'~. .'8R. insa.17ori grosimea a a peretelui. ~i omentul lncovoietor m pc sectiune.I . '? 1. ipoteza suplimentara e:bto = 20100 conduce la rezultatc acoperitoare cu pina la 1~%.72 +. 9B. distribuiti\.. 0. Asemenea sectiuni se intilnesc totusi rar in practice curenta..:rtl 0 at~ sectiuni [nelare sint valabile pentro 8/"•.8 1. standardul prcveds conditii maiacoperitoarc decit cole asociate metodei generate de calcul aplicIte sectiunilor de beton simplu. respectiv. pe [veai .-- AnTRa w2R. d.. .33) Relatiile de calcul prezentate in § 5. cind se cunosc n si 1n ~i se determina oc..15~ .23). tabelele contin valorile aclimeno.025 .. elirainindu-se astfel necesitatea folosirii metodei simplificate de C'I\cUi. 5.. t tal c sectiune. in STAS 10107/0-90.~)] (5.3. a~a cum s-a procedat in editiile antcrioare ale lndrumatorului intrucit tabelele lOA. Pentru scctiunea inelara. 0'. 5.2.."1. O. I !lllC. 9C ~i 9D din Anexa . L At.: ~i se determinii m'Mlt cit ~i la dimensionare. este data de relatia (5.n. Ultima dintre aceste doua situatii a fost hotarttoare in toate cazurile in care inaI. cum ar fi de exemplu la un stilp centrifugat.32) -.2 neglijeaza efectul eventualelor arrnaturi dispuse intermediar lntrc armaturilc An:..5°100 alit pentru sectiunca dreptunghiulara cit ~i pentru sectiunea circulara. r'R. armaturlle intermediare sporesc capacitatea portanta a sectiunii de beton ~i in unele cazuri acest spor poate fi semnificativ (vezi fig. Pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare simetric ann ate. Gal 111 fun(:tic'·de parametrii adimensionClli 1t=---- N ('.2. . f. =:= de diarnetru dill' a e ~ e pen acest parametru nil influen~eazl1 sensibil 0.22- b e circtc l I1I'C. II din ancxa acopera toate situatiile care pot aparea in practicd pentru aceste .. AaTRa 1tdmiJR.5%0 la fibra extrema a sectiunii si c. presupusa distribuiUI. metoda simplificata dcealcul prezentata in acest capitol conduce la rczultate practice egale cu cele din tabelele 9A. X.35) tiune este mal marc sa.. In cazul unei. r -:. Astfel..A.2. [2. 4). indo >1 "T. . Intr_:un asemenea caz.ionale (vez] . In acest capitol nu a fost discutata aplicarea metodei simplificate de calcul la sectiuni circulare si inelare. ~l pcrimctru1 ue rata. pentru efortul 'Intr-o armatura intermediara a unci sectiuni de forma dreptunghiulara se considera relatiile ." este armature Ill' ~ . domeniu In care relatia ntcaf' . id rata distribuita pe eonturnl eircula. pe perimetrul lInde. Pentr\! SCC!l:UHII m.22.. b .. 0..!. lOB si toe si. Toate tabcl~let COtntl~' s:ctiunile de beton simplu solicitate la comsirnplu. este armTat.timeax a zonei comprimate este maimqre decit 1.17).8-'~ (5. Evident.p 111 = 21t n-!.2. ". Tabelele sc pot folosi am la veriJicare. presupusa. Efectul armaturii intermediare (5. totala pe sectiunc.= ----. ).36) .ratlt lit sc~~~~ii~r~~r1~[ar~0~i\e~ill~o:e~\i~nile inelare daca numarul barelor pe see"-'0 E.:. pentru prima data in tara noastra...."! eg~l cu 0 care corespunde sectinnii din beton .(l. (.w = 20/00 la fibra extrema a cercului median (de diametru dm). 0. ..un. . tabclele din Anexa au fost stabilite considcrind valoarca E:~~ = 3. Est>: de mcntionat de ascmcnea.=~ (Jo. . ..8 _ t.7).a. 5.sectiuni inelarede diametru mic. M. oc= v ". t< ' 2r 0/2 a Fig.34) 1td". clnd se cunose n ~i 0.i A~ de In ca pctclc sectiunii (armnturile AR' din fig. o metoda sirnplificata de evaluare a efectului arinaturilor interrnediare este prevazuta. - l.u = 3. s-a considerat eea mai dezavantajoasa dintre situatiile in care e. ·R. Ia 0 sectiune inelara de diametru relativ mare in raportcu grosimea peretelui cum este de exemplu sectiunea transversaUl a unui castel de apa sau a unui co~ de fum deformarea laterala a zonei com primate nu poate fi impiedicata de zona intinsa si este normal deci ca €l>u e:: <bo. con fin valorileadimensionale \ (5.tipuri de sectillni. Relatia intre momentul incovoietor capabil. ~' n' ta belele presiune excentrica eu excentricitate medic (vczi C:'Ip. Pcntru sectiwHle inelare. Se reamm es e ca pe B8 ~l ~:~l f' _ R.:=---7ty2R.

de relatiile (5.. _ . S-a COI\siderat cornpresiunea negativa ~i intinderea pozitivli..U.111 r.: ... 5. 5.-41 ) = :t - ~ -_ h. ative de calcul...~ia (5.8 tinind seama . R.U7) a. . valabila cind % > II i )~t~CI ddor~~tiilor pc sectiune din ("II.. 0. . In relatiile preccdente X. valabi11 dad :t ~ II ~i deci ~ to. Date d~ calcul: R. = 735 0.. . 1 ~~E " no hi" ._) (5. ~ . generale ~I a metoMl apro"i . 0".::. (.~.-4+ % -p. h.8. /" ~~~~~Jt~:~~a:ec~~~~li~~ A(::~~) A k~~~~~t~~1~:i'~l~5~~U~)is~~a~' i~ ~I o (5../at Rela.1 0"._. 0.9) ~i (5.lII% I\" --. -·.35 u) ~ unde C 4 t:ezult1i in MPa. estc distanta armaturii intcrmcdiare A •• lata de marginea sectiunii comprirnatc de M.----_~ Ao': ? ' .21 i d~~i 41...( 1 - cind ~ > 0.::. Sporul de capadtat~ porianU dator&t armAturilor intermediare la sec[icni compri". Diferenjele Intre reeultatele obtiDute prinsplicaree metod".J £.-r.1. iar ~ si ~ sint definite in relatiile (5.. 0.. •• . Pe baza distributiei deiormatiilor e pe sectiune asociate ipotezei sectiunilor plane (fig. ) (5. .41) It.. unde h.IW% ·. Tinlnd seama de valoarca 4 .8 ~ .::. _ 12 MPa.. )aca m relatla prececents :r. 1 ~ ".c:_ j~ci~~~~ -E. se aproximeaza..8 sc obtine ~ .7) ~i (5..* .8.25...2'4). '. ~ h~ = E. din fig.39) ~l A' I 90 91 .l5) lie deduce similar relatiei (5. . F~.18). ~ R.ate OKcelltric.21) sc obtine (5. fig..05.:t:J.Eh/E .= Z I ~. 2. ~ 1/.Eb. 0. _ 290 )lFa. Evident trebuic' ca _ . -'--(~--'---'----'" FIg. Relatia (5 36) rczulta pe baz: di tril .4e(1 .=-- r. 5.10).=P.

--.(I . 5. dcci cu flcxibilitatca (zveltetea) s~ilpului. nuvdJ'.>a de cole obtinute. Ia 0 valoare N a efortului axial..1 ~i Iiber l~ oxtrcmitatca slIp<.2' (5. .21) se obtine -4 IIts "" I I.. nac~ se Inlocuic~te E. Ii.5(1 t.oi . N .27 ceca ce cu £ •• [e . la <1. ~ . a acestei drepte cu curba limita de interactiune N-M.002/0.. I.(I· .zveltete teoretic A. ~I. nile a momentului incoyoietor. 5.21) se obtine: . 1. [25].\ forma liniar!\. relatia Mu ~. AI Stilpii din aceast5. 5. + 11 M = Hl + N~ = N 6. (:}..4. ).----It = 029 A '.raza de illf-rti. Generalitati.{ =f(N) este 0 dreapU [m fig. Momentele incovoietoare eresc proportional c.·ig. La valori reduse ale coefieientului de zveltete I(A -< io). prin utilizi'lrea metodei generale. (5~ "t.26.~ 30. .0033 co~ducc la relatia (~.~)) (5. 5. oi) + 5( 1 -- -q (1 - ~)-I .. metoda simplificat a of era rezultate eu totul satisfacatoare prin apl·opier<.= t~j_.23 rezulta c5.28. ••j_~ =R .) ~.. = 0. mai riguroase.l prin coeficieniul de..]-I. Cu cit N creste. .H) =. f(N) so depi'l. = 715 in relatia (5.= A. efectele de ordinul II nu mai pot fi neglijate In calcul. ajunglndu-sc In curbe de forma notatll in figurl1 ell (~).: ~=- 7~5 [.5 ~ Cu aceasta ~i cu relatia (J " + 5(1 ~) -!+. efeetele de ordinul II sin~ pra.. momentnl incovoictor maxim Ia baza creste in modul ar1i. 5. zveltetca stilpilor din beton armat cu see~lUne dreptungl.29 k A. solicit at la compresiune excentndl. .56 a) uncle 0". eu 0 iorta verticala Naplicata Ia capatul unei console ~i marind progresiv Incarcarea pina 1a cedare." ---_ Fig. Ce~area se produce Ia . . Cu olt )..11 0:. Ccrcetarile cxperimentale din perioada postbelicl1 [20J. lest.&"..e Iungimea de flambaj ..~ ~ It.nular.) (1 - X.~ [!bO(5~_")+5(1-XI)(I.a este car:lctcrizat. este proportional (5. ) " Mil = MI Efect ul de ordinul II Ilkl cu cfortul axial N ~i ell sagcat a Il. de coeficientul de . se obtine.etic neglijabiIe. ...8 .1 este exprimat in MPa. A gase~te in raportul: se (i -.15 ~- 2.72 + 5X. Ia cedare.36).X. Prin clemente zvclte se tnteleg elementelc Ia care ~fecII (diferentcle intre momcntele incovoietoarc rezl~tate dm~r1111calcnl de ordinul II aI str\1ctllrii~i cele dintr-un ca1cul de ordinul I) slnt ~i nu pot fi neglijate In calcul. 0"..-~)] ··0..!:. La valori 10 < ). e.tat in fig.!!!. _ In calculul de ordinul II '= Hl -~ _"_-- .rtcad de 1. astfel incit curba }.44) /'~-r (:) rig. ca 5..1 = 715[2. 5. cste mai marc.XI) ~.27.---~------_.w Pcntru lin st ilp In consolii (incastrat Ia baZ.... Diu examinarea diagramelor din fig...1 .latura sectiunii transversale dupll. deci. . zvcltele convmtzonal h = l'l/~' u~de. Z = 5~·[l . Efectul zveltetei la elemente comprimateexcentric t ele de ordinul ~emnificativc . [50) (vezi [7J) au aratat influenta efectelor de ordinul II ~imodul de cedare variaza in functie de A. ~t anurne: a.in felul urmator: \ : Incarcind un stilp debeton armat ca In fig. II..~ ~u Y. categoric slntdenumiti stttPi . . in ipoteza de incdrcare considerata. momcntul lncovoictor total Ia baza estc: . 5..intersectla zt.>rioar1i) en in fig. I. . Fatll.u e~ortul axial pmll. "'" lJl/i . ~eapta.. i 0. '-2~ 92 .a sectiunii transversale).in calculul de ordinul I M.cu 0 func~ie liniar!\ de ~ in intervalul 0. In calc~lele pract icc.(l)J.2. directia de acti . 2.: 1(lza ~ if ~ (0).28 ~l .

for]a cri tic_:l detrlLlUl1~ta eu for~nula (S.. h. admisc in caIeul. cocfi cicntul r. denota ca ~i in acest caz este vorba tot de 0 cedare prin atingere« starii limita de rezistenlii ~i nu pr£ntr-o pierdore a stabiJital# (flambaj)..0.5.1) ~i pentru .vlI~ea'p~oxlII_lattva. ~(' HI iI i"l.t cu cca critica de picrderc a stabilit atri). tl5 .s?ctiunil~~ de beton ale stilpilor sa fie astfr-l dJlnensJO~ate .5...:Ji!fI ((I.» 1 -N/Ner -- (5. I'ondercu eu care intcrvin« in calcul influenta zvcltetci stilpilor se masoara prin valoarca cocfi cientului "I"j ==" M 111M tI'cntru un stilp izolat. La valori mar man.n prcIull"prea curbei (2) dincolo de A J devine orizontala in A'.rean ._A ~ (\u]1.. egal. E. 1~l. Dimensionari cu "tJ> 1.rlU:t1 :tkJ.45) da totusi diferentc suficieut ell.. De la acest IJl1Dct inainto. B. Fe baza ccrcctfir ilor tcorct ico-cxpcrimr-ntale ale hu M.29 estc ariitatCL sub aH. ajungind ori zontala intr-un punct A" inaintc de atingerca curbei lirnita de interactiunc .2S. zmta nUl~al 1I1lparametru pentru trasarea curhci (2).lra nonst ra.Ill dorneniul (2) Iorta crit icri detcrrninat.L Iormii pcntru st ilpii din beton annat.atlc teorc~lca. ~rNtt:'" 1I~/t: . In fig.t' /. asHe! ca sigurantOi dementnlm cst~ mal grcu de stapllllt prln calcuiele obi~lluitc.' v. formula (5.'.. intr-ull domcniu in care dectcle de orJiulll I[ fluctucaza ~ensibil i~ func~ie de !p?t~zcle..niul·1) 1.COIlS!. Astfe! sc explica faptul.i ~It extrcmitatea superioar5.Timoshcnho : "1'1=-i .dte t ipuri til" IItdl.u~ UIl!1~stilp izolat ~i nu Sf mai poau- ~!ll' [7J depcndcnta intre . astfel dare nuniai o semn i fu.l ulterior prin orizontala A3 . In \. se poate calcula cu suficicnt li cxactit ate cu ajutorul Iorrnulei lui Perry -. ncrutind fi atinsa efcct iv. lntruclt notrunea de lungimc de Ilambaj i~i pierde scmn i {Icat~a flZ!cii dlrectayc care r~ arc in cal.A.. 7].~tr-o structurd.~ .ilpii din catl'· I!oria ). h- No:'l1" I'll /lS/t' rl/l~ftlqlti o'~ 1!f~'/~/e rill ort/til()'. Miirimca cfor I ului axial la care sc produse ccdarea cst e NCn1'(3l = N "tal (Iorta capabilf este in acest cal. la atingcrea curbei limitii cle interactiune.'lul I . S.u!Uic.'1:1). St..lstcnta."t ponte intcrvcni chiar 0 ramura cobor itoarc A~ . cedarca sc pout» produce prin pierdcrca stabiJiti\lil (flambaj).rii p~n:tulIlJ A2. iar astilzi cste acccptat in aproape toate prcscrip[iilc nationale.caza totusi nojiuni ca .-45) estc rif. Fig . ca l~tr~un calcul.. Sf! zntrli.. [123] .1) ~ I.L.2>1.so .m ici pl~ntm a putea ff iI.7 _. ln rcprczcntarca din fig. in vedereu dc!t:nnin:. . 5.Illelt ~'aloa:ea coeficicntului l) sa se inscrie in dorneniul .m. Hez~tlta cit ..!) . 3.:..ell aUt curba (2) se departeaza mai mult de dreapta (1).>8. de momcnte Formula (5. adica for ta crit icii de Ilambaj poate fi a tinsii inaintc de a H' ajUllt. III care flarnhajul nil iutcrvino elccti v .J~imca stilpului. prccizriri irnportantc cu ·privirc la corelarca ell calculul de ansarnblu al structurii au Iost aduse succcsiv ill editiile dill lQ7li ~i 1989 ale STAS 10107/0. atunci curb a Mil = f(N) ia forma (3) din fig.'trt:r'ir.).a~~ oncroasc!." la starea liuiit a de rczistenta.'i.46j repr~.'llrOS valabiJ1i I1wnai in cazl1rilc cind diagramci. ). rigidil.rlll~/'" ". cst(~ distrihuitA sinusoidal pc in.45l .5 devl? totod.recomand5.j. Pentru s~ilPi~j. In ~~zu! ~~11pll()r zv:eltl (10 -:: ~: ~ Iii c~rc fcnomenul de iJ. dcforrnntiilc dofiniti«i fenorncnului crcsc indefinit pontru N =. CLl formula (.V'4f' ~i r.. efectul zveltetei trebuie luat in considcrare in calcul printr-o rnajorare a momentului incovoietor eli 0 cantitatc l:"M = N!l ~i nu printr-un coeficicnt de flambaj care sa afectcze cf'ortul axial de cornprcsiunr-. cum cstc codul model al C.orbJ decit de valori c?llvcntlOnalc stabilite pnn apreciere sail prin comparatIC eu un caleul de ordinul II al structurii in ansarnblu.~dP!l~tcdi.a structunlc ~l~dlfllor in cadre ctajatc.:l· rell lateraHi.ate sau nu prin diafragm('. . . HOI i~allski din 1<J3X. ~. la 0 marime a efortului axial NCOl'(2) < Nellr-(l)' Faptul ca rupcrca Sf produce.::ntm lJ sc lnscriu de rCi~u!{1 in dOIllr. < 30 sint dcnumiti JOMte :lllclf.). Pentru stilpii zvelti estc deci de subliniat eli. ca ~i in cazul (I).).lj Ill~ mt~n me inaintc de a tingerca .slam Iimita de TC7. Curba Iimitii de interac !a pa!£.ntru oricc tip de incarcarc .~. «urba (2) a~mgc dec! :'Vcr(~) in a~ara cu. ~. tiunc cste atins.i ~i intervin rar in su ucturile construe\ii.. slnt dale expresiile coeficicntului . ccea cc pentru un stilp illcastrat la baz:\ :. I"/. ' .. la care lungimea de flambaj este cunoscuta.t en formula (.rhd lirllit1 de interactiune :(portjuFlc:'" punctata (h. prccum ~i in cdc Cll caractcr international. cum sc obisnuia s~i se proccdcze in prcscrip(iile mai vechi.. .1 ·u -~ __ 7t2EI 1'1 (. . liher dcplasa hila intervinc numai dnd incarc. S. pc baza stucliilor cfectuatc la Institutul de constructii Hucurcsfi r"l.t. In lucrarf'a (7].':' [7J. tn.uub.Oi sub aspectul consul11ului de arm:itm. 37:--. \':llonlc care sc obtm p. La valori A < 30.pltcat:'Ljl(.Iungimea cit) flambaj" ~i .Jur civile si industriale.40) MJ ~i !l M sint afine.. I'atii d~ ac~stca. ca . Accst mod de cnlcul a fost adoptat in norrnclo sovieticc Inca din p'Ti(la<in int crbclicli..41J) cste mal mare decit Neap. Nu. ceca cc corespunde de f1ambaj. Cedarea sc product" la intersectia A: a curbei (2) cu curba limita de interactiune.ic1.Jorta critic. formula lui Perry-Timostsc».1 uncle cercctari re1. Dad efortul axial de comprcsiunc atinge valoarea critica. Stilpii din aceasta categorie poarta denumirea de stilpi zvcil£. Coef'iclentul lJ de major are a momentulul tncovoietor. _ r~spectlv pelltr~ calculul lui "IJ..

et'. adic5.Pcntru I.. Din fig. --. d~l(. ~i [7J) se dau urrnatoarele indicatii ("\I privirc la proccdcele de calcul : ..iri mai reccntc au ar~tat ins1 en. 104.' de structuri.livci sc tipuri de structuri proccdec de calcul I'c accste bazc.3. astfel ca ill cde rnai multe cazuri riirnin tot in clomcniul 'I) .~ fhmbaj ale stilpilor 1'('7. E.U1.1 ei sc resirntc numai in zona mijlccului in511imii stiljului. in (123) [v.(kpr:~:inJ "J "" I . d.. pcntru diferitetipuri 117. In lucraroa 7 sint expuse ~i cxcmpliticate numeric.iiij) 1+ M. 2 < 'r. c si d se vede c a in sectiunea de Ia baza stilpului.2 -< 'I)'.l'a. 1n carcarca H este verticala si dcci mornentele M = Reo transrnise stilpilor c uprind ~.47). cu ctajc inalte.. tn care se admite ~:l ci' considerc in mod simplificat pcntru jirop c cit l!H 11t modului de rigiuibte El constant.te (. In STAS 10107/ it )-90 C!'ip data expresia : E1"'"' Eo[. ~ J . pcntru . Limitarca deplasarilor 1-elative de niv'~l 1 a cladiriIe etajate in cadre este moti"ata ~i de acest aspeet._.\ totcdata ~i un instrument de cercetare pcntru analiza unor const i uctii sau situatii de solicitare specialc. care introduce influcnta deforrnatiilor de curgere lenta ale bctonului asupra efe ctelor de ordinul II cstc preluat dupa prescriptiile din S.: 7. Privitor la fundamentarea lui. rcspcctiv de marimca prr.te.. lungimik d. 1. tn consccinta.i fractiuni de lung5.proccntul total de annare din secti- .28 se vcde di efcctele de ordinul II sc accentueaza pc lllasur..nWimai mari.3 Eb1b' Numitorul exprcsiei (5. pcntru dcterminarea influentei lUI' asupra capacittitii pOl tantc a unui st ilp intcrcscazii cnracteristicile de b c d Fig.ir ire a scctiunilor st ilpilor. care este detcrrninanta pentru efectcle de ordinul II. f'~~temcmcntul de inertie al s('ctiunii brute de octon.30 .Uurilnr stilpului la capetc.47). tinind seama 9i de variatia modululni de ligiditalc EI in Iunctie de starea de solicitarc. conditiile e1e ductilitute pot conduce la 0 m. I I unea stilpului : Mid .5 se cere s1\ sc efectuozc un calcul de ordinul II [I) struct urii. tn cazurile curcntc sc poa tc lua pre lim innr E1 ~ 0.ismice. 5.in:'lt~.q. pentru care in prescriptiilu diu diferite t5. c.UO.l.U. astfcl oh[inute sa fie majorat« ell cceficicntii "i calculo ti Cll expre sia (5. iar me.15(1 + . [104J si sov ic ticc [121]. Un astfel de calcul ("metoda C") nu sc pna1e efcctua derit cu ajt!t()nil unor programe adecvate de calcul automat.modulul (ho elasticit ate al betonului.jy.47) In ceca ce priveste dcfin itia d:d~l morncntului J. slnt cuprinsc in Iucrarca 7. 5. n(. . Utilizarea mctodel C n'pT('~inl.45) in care N<r se determina eu for-_ mula (5..l' sim plifica toare admise in prirnele GOlia metcdc. 5. e xcentricitatea suplirnentara din ef'cctelc de ordinul II sub actiunca incarcarilor orizontale este maxima. M .. 5. forma de eea gCl1eraUi de fortele orizontalc.30. J II cazurile speciale cind nu se poatc cvita '1) > 1. Din fig. Influenta flexibilitati! stilpilor asupra ccmportarii constructiilor ta actiuni seismice.\ ~i 1\) il1 care modulnl de rigiditate £1 se ia constant. La structurile prefab: icatc ale cliidirilor parter ell' tip' hala. cea produsa de mcmcntcle M = Reo este nula.ropic de stadiul de cedare. La constructiilo solicitate de cutnmure puternice ~i lilcai'e stilpii participa Ia preluarea fortclcr orizr-ntale se.i'tndl'l(' Si:l1plifil·.L ce elementul sc . 0. unc.2 sc admire SrL se efectucze numai lin caIeul obisnuit (:c orrlinul I al structurii..(5.lr-nuruit "metoda AU..46).('k. durata. De aceea. uncle in schirn b momentul din incarcarile orizontale are 0 valcarc mult mai mica. vezi [50. Proccdeul estc .5.l rupcrii. J)f' nr. 7]. 0 flexibilitate pre a mare a stilpilorafecteaza in sens defavorabil capacitatea strueturii de a absorbi ~i disipa energia indusa de eutremllre..'f. momentele da torita ex ce nti icit atiler eo ale incarcarilor verticalc transmise de grinzile principale nu se includ in Mia de Ia nurnitorul expresici (5. ~li la ascmenea construct ii.. In functic de pondcrea efectelor de ordinul II.. lulnd in considenile l'Itit neliniaritatea geometrica (efectele de ordinul II) cit :.U.30.ri se dau formule empirice [61: 62. sub capitolul 3.2 dedi In cuzuri rare.zumat a a cocficicntului '1). Ccrcct. al unci structuri prcfubricat e pentru 0 ham industriala parter Ia care lncarcarilc verticale tra nsrn ise sl ilpilor dc grinda principala a acoperisului se aplica exeentric. ndoptindu-se pcntru Iungimilc de flarnbaj valori apreciatc ill Iunct ic de natura kg. se cere un calcul Ui' OJ'( linul II mai aprofundat al structurii.)1m:qi~ din '·rr. cl trcbuie introdus in calcul ell rniiriruea corespunzatoare stadiului de ccdarc. p(total) -.ile ell un calcul manual tara dif icult ati deoscbitc. compa1 il. ('\1 grinzile priucipale de acoperis concepute ca articulate pc stilpi.2. Modulul de rigiditate EI in calculul prin metodele A ~i B.i cca fizidi WI vuriabil).1. III rr. 97 III cure: J . la constructii de tipuri spcciale. Ff~~tU.Penlru '1) ~ 1.r. dar in virtutea simctriei structurii ell' nu gcnercaza deplasari latcraie ale ncdurik r si in consecinta deforrnanta pe care 0 picduc unui stilp difera co.e At . < 1':. . astfel eli sc poate ajunge la 1. 121]..mentcle 1\1.momentul incovoietor din indtH:5dle dc lunga durata care produe stilpului 0 dcformata in acelasi sens cu cea deterrninanth pentru efecteIe de ordinul II. prccum ~i pcntru fundaruentarca i l'(lte?. Dale dctaliate cu privire lu iuodul (1(' aprccicr« a lungimilor de flambaj ale stilpilor.A. independent de starca de solicitare ("metoda B"). un exemplu cdificator este eel din fig.~l sint proicctatc pcntru grade de protectie autiscismica .momentnl incovoietor total.

My sint dcci corelate Cll directiile oxccntricitatilor eox.\. 29J pcntru care in prczentul indrumator sint date schemele logice 4.~e tipul !If < M'''1)' pcntru .b:11pusa su~ forma N ~ lYra1). in timp cc in cazul Il de cornpresiunc cxcentnca sc pune n. _ momentul M:r. oy (fig: 5.32.31 b ~nd~: M este mo~entul incovoietor.ctu3. y a Fig.2.studn parametriee in com para tie cu calculul nguros: Cu tItl? e~~mphflCatJv. exprirnate in raport ell axa neutra oblicii. avantajul practic ou ca se folosese acecasi indiei pcntru morncntc ~i pentru cxccntricitatile pe care le genereaza. nu t~n~ seama de modnl. 5.. 5. In cazul general at unei elemen t din beton arrnat solicitat la efort normal cu excentricitate oblica.M"p(u) (dnd Mz = 0). 8.4.nu. cu sau fara efort axial. 0::: . ung~lUl a.33 ). 98 99 .tor comp:mcntei dupl directia ox a cxcentricitatii oblice eo. Metoda "elipsei" consta in aproximarea curbei de interactiunc M -M rap(ul pen t ru.. permite .. in care ~ sc ral. lll. I b.3 < P < 2: -:-: (5. Starea limita de rezistenta Ia incovoiere obliea. M v» astfel ca de exemplu pcntru M 11 = 0. C si nu cu dircctiile vectorilor-moment. b.. difcrit in ca~·c trebuie sa se punii concli] ia de rezistenta l~ ceJe dona ca~un de comprcsmnc exccntrica: in cazul I. 5. ~are mtereseaza in pnmul rind la si ilpii structurilor supuse la solicit ari 0 seisrrnce.". corespunziitor eornp:)Il'~ntci dup i directia oy a exccntricitatii oblice eo· Notatiile Mx. dat...· eu sau Ura efort axial a. In sistemul de axe N . a) actioneaza: . Procedee de caleul admise de sr AS 10107/0-9G: Ca metoda de bazii pentru caleululla ineovoiere oblic5.:{CGP(!I) se reprezinta printr-o suprafata limita de interactiune ca in fig. corespunzator momentelor M x. printr-o clipsa de gradul ~. fap de axa ox a. s~'cti~nii.0-4. admisa in editiile antcrioare ale standardului. geomctrice ~i fizice. c.5. sub forma N ~ N ntpl .componcntelc momentului II m planurile ox. M".32. ceea cc prezint5.a~or pm. dircct ii ~'i usor de urmant.M rclatia N . Modul de stabilire a notatlllor. Armaturile au fost notate ea in fig. in care efortul a~l~l de comI?resHlne are un dcct Iavorabil asupra capacitatii portante.-') situeaza m dcmcniul 1. Suprafata limita de interactiune. . 5.vers . -. c~ndltla ar tre. . respectiv N .~el. 91] care oricum nu pot acoperi toate cazurile ce intervin in practica. in anexa B la standard este datii metoda denumita "a elipsei [112.f_.31. = Neo. standardul per~ite ~~utiJi~area de procedee simplifieate. b.48) o Fig. Unei valori date a efortului normal N ii corespunde planul ha~urat din figura.M x . care s-a dovedit nesatistacatoarc sub mai rnulte aspectc [ntre care urmatoarcle : ' .j\. N d a t (fi19.5.McGP(") (cind My = 0).31.efortul normal N. intr-o sectiune transversala avind axele principale ox. J?e aceea.r) . Intersectiile accstci suprafete ell planele NQM x NOMu sint curb de lirnita de interactiune N .rea de: vcrifie~ri .MCBP(. Jly . 5. 5. Au sa reprezinte armarea pentru N I1x momcntul M. in STAS 10 107 LO~9'J este prevazuta metoda "exact5.nu se poate racorda la cazul incovoicrii oblicc fi:\r~l efort axial : . Caleulul pe aceste baze nu poate fi cfeetuat declt cu ajutorul unor programe de caleul automat sail prin folosirea unor abace [48. pualel Cll planul M xOJ111 ~i a carui intersectie ell suprafata limita de intoractiune e ste curba din fig. eapabil actionind intr-un plan oblic OM. _ momcntul A! u = N Coy.: corespunz5.atiile de caleul nu prcz in t a 0 sernnifica tie fizic5. compatibile :u un caleul ma~ual. 0)" definite m modul aratat mai inaintc. masUl:? III care aceste procedee sint funda~entate III m~d corespunz. S-a renunta~ la utilizarca for~ulei lui Nikihn. bazata pe luarea in considerare simultana a conditiilor statiec. inclinat cu.32 b N 6Y I .

61 1.76 1. ' Tabelul 5. .itoarc adopl.IF':I de ]. in timp ce Fig ..1 .53 1.I<'t (fi.. Se alege atunci de la inccput aimarca .SO 1.11 1.48 1.49 1.Ny Curbu de inleruc!iun_e__" f!XlJda /I __ / . sc ajunge ca dupa directia respectiva ~a rezulte 0 airnare minima ccnstructiva.1'1 1.35 12 A 1.') -- 1.50 1.influcn(.6.61 1.i a poi T'abclwl 5. (C) idem.71 1.5 .77 1.79 1. a fost analizata detaliat in lucrarca [8].5 O.8 7i trci tipuri de distributic de arrnare are 0 .7 0.66 1.--_ .Il 1. pentru N dat.....:14 1.48 1.43 1.59 1.52 1.58 1.• sau .58 1.40 1..atc in tabclul 12.iri directe a ai m atur ilor.S 1..4 0. cu Aav = (1.18 1.41 1.40 1.62 1.45 1.-- in consecinta.49 1. = O.40 1.47 1.'l~) sc aplica sub forma inegalit:ltii: (5.45 1.GUpa ace-a dii cctic.17 1.:i pentru dim ensionarea armiiturilor egalit..1 0.42 1. con tina ~i optimizarca armiirii.7 I O.93 1.48 1. nu inter vine accast a situatic ~i ca atit Aax cit ~i A.7 0..53 1.A.47 1.52 1.72 1.65 1.0 1..c mc ntului dupa una din dircctii are 0 valoarc 'HGm'.~ 0 .:. problema devine nedeterminata.38 1.. atunci devine ncccsar ~a se akag5.36 1.1 O.1.51 1. Dacii intervin mai rnultc ipotcze de lnc.43 1.4 I 0.3 0.lIa .44 1.3 1 0.64 1.1 2. 1.86 !.. valoarca raportului Aa.2 I 0.t"l)ilu.i so clau cxcmplificat iv valorilc astfel stabilitc pentru (3 in cazurile de arm-ire (B) ~i (C) si valorile rot unjite corcspunz.60 1.2 0. In locul unei singure necunoscute (Aa) intervin doua necunoscute (Aax yi Aav). mult mai rc.8.u c.5.67 1.48 1.59 1•..1 pc scctiuno Srl rezuItc minima).45 -.i Illc:tu(b clipsci S:l coincida cu cele dupa = 0.50 1.i" a planului (]I. In talwkl. Re Valorile ~ pentru 0.• = A"v.44 1. __ ---_--------_-(l.(t"tal) _. Cind se utilizcaza metcda . Muo .62 1.A.( 1.64 1. TipuJ de armare (C) .0-4.55 1.. Pcntru vcrilicarca sectiunilor .----_.50 1.5 0.l diagonaln scctiunii] rcz ultatulc calcululu i clup.6R 1.52 1.cncnt a n.41 1.1.C .49) d.4 0. Cind eforturile section ale N M".35 1.6H 1.1 "~ c.47 1. S-au luat ca baza r II1doda fi[~llro.ti. corespunzatoare diverselor rapoarte posibile intre A ax ~iAavo desigur in limitcle respectarii ccnditiilor constructive de proccnt minim de arm arc pc fiecare latura .46 1.46 1.60 fie raportul A a:r/AaV' De regula.('xacEl".l~.()h!icitatc mnx im.43 1. 5..64 1. Pe aceste baze sint elaborate schemele logice 4.12 1.1 1.60 1.44 1.55 1.~. in situatia M'.1H r 0.1. . apare fata de cazul compresiunii excentrice "drepte" (oc = 0 sau oc = 90°) deosebirea ca. _ ~1~o ~ 12.1 I M.i. opt imizarcn sc cfoct lIC <lZrl <I ~.60 1.momentul capabil.43 1.54 1.7 1 O.64 1.52 1.70 !.50 1. rjiminind ca necunoscuta arrnatura dupa ccalalta dircctie.33 1.47 US -- -- 1.93 1.6 0.T• . fiind posibila 0 infinitate de solutii..10 1.48 1.58 I.rilor irnpuse de conditiile constructive. in cazurile cind oblicitatca pla nului de aC1iune a rncmcntului incovoir tor (sit' mica si in cc.~! I .62 1.57 1.tlav• 0.t' loll ~.3.50 I 0.56 1.50 1.. Dimensionarca directa a armaturilor.i moclul de dispunerc a barclor d.58 1.46) I )iB accste studii a rezultat ca principalii parametri de carc depinde 13 sint: nivelul de solicitarc axiaUi caractcriznt prin cocficientul adimcnsional n = N/bhRc . II~ Vulori l« [1 pcn tr u roo TI._ flipso de qro:!!/_/!_ conform /ormu/e.iliti'ilii unci dimcnsion.s 1.tatul c~lc~lului este functie ~i de nurnarul ~ipozitia barelor de arrniiturii (uniform dis tribuill' rc la turile sectiunii sau grupatc spre colturi).ircarc care pot fi detciruinante pcntru dimcnsionarcu arnuiturilor. Daca este de prczumat d\. -~---_.1 I O. Pentru ridicarca ncdctc nuiniir ii si ell. prograrnul de calcul automat poate sa fie astfel alcatuit incit s5.6 r 0.'.46 1.4 I 0..55 1. Formula (5. in situatia M" = =~ 0.52 1. 2).l (in ic'ate irotczclc de Incarcaic).i (5.~ 1.45 I 11.actiun« <Ii morn-ntului (dup. Mu si dirnensiunile sectiunii de beton a elementului sint date si se pune problema dimensionarii armaturilor.35 1.·/Aall• Estc avo nt ajcs (<I DCt~t i ajort !.35 1.60 1.48 1.55 1.33 1.48 1.33).6. . incr-put nurniuul \~i dispozitia Larder rc ficc:tlt" laiuJ~1 . (!i.38 1. In metoda simpliIicata elipsei.70 1.4.Ill 2.lus.40 1..) I 1.73 1. valorile exponentului r' all fost stabilitc pc baza unor ample cxperirncntari numerice elaborate Ia Institutul de Constructii Bucuresti [8. a ~1-1~ 101 100 .I fic st abilit pornind de la o conditio de optimizarc a arrnarii (cant it at en to(aE't de anll.40 1..40 '1. 0.a sectiunii 9i de distante maxime adrnisc intre bare.70 1.76 1.40 1--.48) este preluatii dupa normelc britanice I 12] lns5.5 I 0.66 1.8 Valorile date in tabclut -12 A 1.nsccintii ccmj._ 0.33 1.5 I 1.crl fie . 'I'ip n l de arrnare (D): /. 29] si sint date in tabelul p(totaJ) 100 R.55 1.idem. De ascmcnca rczul.. (~j(.70 1.II vor rezulta din calcul.36 1.66 . Valorile exponcntului au f0St determinate punindu-se conditia ca pentru .1 0.48 1.1 1.60 n= I 0.ltur.34 -- 1.1i 0.7.1101.75 -1.U( ci nC("(c~T f"~ f.1R -- 1.48 1.72 1.11 1. dispusc lu cole 4 col turi ale scctiunii : (B) mai multo bare pc Iiccarc Iaturii.. problema optimizarii armarii.. In consecinta.8 Valorile date In tabelul -- 1. proccntul vulori n a annaturilor: (A) 4 bare. cu respect area limit5.45 1.m a ro~il.il( . cu A" .50 1.37 I .~ care urmcaz.16 1.49 1.~ aruuiturri lu scctiunc.

N. 5... tn cazul in care armatura longitudinala este format a atit din bare de otel beton (cu aria totala AliI) cit si din profile laminate (cu aria totala Aa2) at unci in relatia (5. All .t2 I.50. .. 5..l' ~ 1.aria conventionala a armaturii transversal A a. Pd. datorita cfcctului de ccnfinare intrcdus de freta se dctermina cu relatia (5. s A.A.52) cu k = 5. Ra. (5.p 0 . 2. = oolumul "-fretei _____ volumul simburelui de beton = 'ltd. !:J. adica portanta la N!.34. .'m~turilor sensibil diferita de eea considerata initial.a.52) se poate scrie sub forma !:J. 2 (5. = 2--Ra.34 unde A. a): Ab.5 J) sc folosestc valoarca cceficientului de armare transversals.aria totala A.tld < 8. Relatia (5.!p este capacitatea ccmpresiune centr~(a a stilpului considerat nefretat.6. TRoSf -f4. (5. Aceasta conditi e urrnareste evitarea deteriorarii timpurii in exploatare a stratului de beton de acoperire. Ra. 4 k este un cceficie nt numeric iar p cste prcsiunea Iaterala pasivii care se exercita uniform Fe tct ccnturul simburelui de teton cind accsta tinde s5.pasul fretei sau distanta dintre inclele sudate . aceasta situatie. ~iRa2 reprezinta rezistentele de calculale celor doua tipuri de annaturi.11. este aria neta a intregli sectiuni transversale de beton.'P este dat de relatia (5.p = . este aria sectiunii transversale a fretei sau ineluluisudat : s . eu relatia: und~.50) data in STAS 10 107/0-76. Stilpul sa nu fie zvelt. d. 5.53) A. respectiv 13. Intr-adcvar. Compresiunea centrlca.. _ - a armaturii determinata ./. este necesara reluarea . S (~..A' .6) .50) 'se deduce din relatia (5. Daca in locul ariei ccnventicnale A os din rclatia (5. In STAS 10107/0-76.50. (5.intregului eaIcul eu noua dispozitie adoptata. 3.48) se inlocuieste termenul AaRa eu suma AalRal Aa2Raa fl. unde (vezi fig.Daca la sfirsitul ealculului se constata eli se ajunge la o'dispositie a aJ.54) + atunci relatia (5. a) A.25 Aa portant1't datorat fortei sa nu reprezintc .fs. Deteiminarea valorii Ncop eu relatia (5. respectiv A •• ~ 0.34./- A"Ra a Fig.50) este asociat a ca satisfacerea urmatcarelor conditii: 1. . aria Aa2 poate fi irnportanta si.R. Freta sa fie suficient de puternica pentru a se putea admite di produce o 'confinare corespunzatoare a simburelui de beton. scrisa sub forma . dad se are in vedere ca la limit a unde simburelui de beton fretat.A. De obicei. b).. _se considera aria neta Aba . sc umfle lateral ~i este impiedicat de freta (vczi fig. de aceea.51) si (5. Stnpi fretati a.52) = 'ltd: este aria sectiunii de beton fretate. Sporul de capacitate portie pre a mare..Auz a simburelui de heton In locul ariei brute Ab.Ra.50) . a) sub forma (5.Rc . relatia de verificare a stilpilor fretati la eompresiune centrica avea forma .51) sise folosesc relatiile (5.5 N:. 2. 103 ]02 . Capaeitatea portanta la compresiune centrica a stilpilor poate fi sporita prin executarea arrnarii transversale sub forma de freta (spirala continua) sau sub forma de inele sudate (etrieri inelari inchisi prin sudare) . a) in care spcrul de rezistcuta la cr mpresiune a betcnului.25).2. unde Nt. in. care nefiind fretat tin de Sa cedezc inainte de partea fretata a sectiunii. d.52... fJ.d2 s 4 (5. se poate serie relatia (5.50) iar N . respectiv Ao= lflJi ~ 35 (sau A = l.diametrul longitudinale. adaptata la cazul sectiunii transversale fretate. 'ltd..vezi fig.Rc =k fJ.rezistenta de calcul a arrnatirrii transversale."-s-Ros pro- J b .

consid?rent.I. inregistrindu-se rnai multc tipuri distincte de rupere. inclusiv in stadiul ultim. eventualul efort axial de compresiune sau de intindere. c~ a~!t efcc!ul fretei este mal redus si. Influenta unora dintre parametri nu este complet elucidata. . respectiv functie de conceptul care a servit ca baza pentru stabilirea acestora.' nurnarul mare de factori care intervin. se urrnareste ea expresiile de caleul prescrise s~ aibe un caract~r acoperitor pentru intreaga gama de tipuri de cedare la actiunea fortelor taletoare. Ac~ast. distributia incarcarii.~ zarii in programe1e de caleul automat sau pentru stabilirea unor expresu de calcul. stilpul sc calculeazii ca un stilp nefretat.t for ta axiaEi Narc excentricitate eo = . De asemcnca. cantitatea ~i dispozitia arrnaturilor longitudinale si a armaturilor transversale.itoarclo 1. n axiala N pe stilpu l (5..56) Ab.. [121] este similara r:lat. . + I1Re 7..ngatii si excentricitatea accidentalI ea din relatia (5. mecanismele de cedare la actiuaea fortei taietoare. nu s-a ell urm. .. sirnilara conditiei N ~ 1 5 N' de la compresiune ccntrica. $L\S 10 i07/0-'JO nu rnai prevede 0 relatie de calcul la compreslU~e centric'i .e de structura expresiilor de calcul.:' N. cit ~i din punctul de 11m 105 .. si de la prescriptie la prescriptie. Capacitatea elementelor de beton armat de a prelua forta taietoare depinde in mare masura de rezistenta si de deformabilitatea betonului Ia compresiune si la intindere. in ceea ce priveste cunoasterea comportarii elementelor de beton armat la reusit pina in prezent sa se dezvolte . . STAS 10 107/0-90 prevede de asem enea ca forta fretat sa respecte conditia . in functie de natura faetorului sau a unui grup de factori preponderenti. 2. II.Iegaturile structurale ale elementelor. In aceste conditii apare evident ca practic nu este posibil sa se formuleze o lege analitica general valabila pentru numeroasele situatii concrete posibile. astfcI. face ca mecanismul de cedare sa nu fie unic. prevad in majoritatea cazurilor expresii unice perrtru stabilirea capacitatii port ante la forta taietoare. Consideratii introductive T AIETOARE Fenomen deos~bit de complex. conceptie care presupune un raspuns structural inelastic. la care se adauga imprastierea intrinscca a efectelor multora dintre parametrii capacitatii de rezistenta la forte taietoare conduc la diferente relativ mari intre datele experimentale si cele de ~a!cul: Prin valorile de caIeul ale unor date.5. STA~ 10.tii port ante la forFt taidoare pc baze cit mai riguroase.a unut ansarnb!u sl rucl urn l sc incarcii intotdeauna .1el (5. gradul de asigurare fiind evident diferentiat. 20 dupa cum rezulta din inventarierea facuta in [55] ). alcatuite de rnulte ori din carcase sudate din sirrna de diametru rnic. Cll armari transversale mai simple. obscrvatii: Ca sectiune activa de beton se considcra numai sectiunea corespunza _ toare diamctrului d. Compresiune. deci.te studii teoretice ~l expenmentale elaborate in ultimii 20-30 ani in mal toate centre1e de cercetare importante din lume. face ca problema stabilirii capacit d.. proprietatile fizico-mecanice ale betonului si ale armiiturii. prescriptiilo nationale de proiectare. M.55) da torita fretei se ia ega I cu valoarea = 2 fL"Rae (I _ talx-la ~~latia precedenta. 107/0-90 se refera nurnai la situatia st ilpilor fl'et:~tl comp.:. s-a trecut la realizarea un or grinzi Cll liitimi sensibil mai mici deeit in trecut. Simplificarile si aproximarile introduse in relatiile de eaIeul.i proportiile elementelor. ' 104 vcdere al accesibilitdtii utilizarii in proiectarea curcnta. bazat pe mobilizarea capacitatii de deformare in domeniul postelastic. mai cu seama sub aspect Ienomenologic. in fond.52. dcci.c..i cu un moment ll~co':01ctor.. 5. ind. cu pondere diferita. in fig.i un model analitic satisfacator.1_ sWpibr frct ati. 2. asigurarca la forp tlietoare prez inta un interes major in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul actiunii seismice.2 pcn tru scctiuni transversale nefretate Prioritatea acordata acestei probleme este justificatii prin faptul d. .5 eoe) ds (5. Pc aceste. in conditiile unei armari transversale insuficiente.3. d /7. Calculul practic al stilpilor fretati cornprimati excentric se poate face cu B IO.r tiiietoare a constituit subiectul unor importan.3. i• .q COl la aceasta trebuie oncum ad5. Daca eoe . functi.~ conditio rcprezi. astfel incH pcntru acestia nu se pot determina date fizice satisHicato~~e in vederea utili.A. pofida unor progrese inregistrate. sporul de rezistenta I1Re cste mal rrnc. mecanismul de cedare a elementelor din beton arm~~ la act~unea. in cadrul aceleiasi prescriptii. Rczistenta de caleul a betonului se considera data de valoarea R: in care sporul de rezistenta I1Rc = R. eventual pnn prevederea unor coeficienti de corectie. in functie de natura cedarii. de la caz la caz in ruperea prin actiunea fortei taietoare a elementelor de bet on annat. Cu toate acestea. sa fic deosebit de actualii. Se are in vedere cit stilpul fretat ca yartc . in sensul descrierii cit mai fidele a comportarii reale.lmatl cxcentnc. a) III care s-a considerat I~= 4 si un coeficient de reducere a c~rlll valo~re scade cu cresterea raportului intre excentricitatea eo si diametrul simburclui ~e beton ds• 1!1 mod e~idef1t. S?lll neductile.Evident pentru ca frctareasa fie justificatii Neap. Faptul ca in prezent.17). f{lra bare inclinatc. 0 limitare supcrioara a cantitiitii de armatura transversala ~l este .39. exceiltric~. din considerente de economic de materiale si <lie manopera. e t. in intentia de a nil eomplica excesiv operatiile de dimensionare si de verificare la forte taietoare in proiectarea curenta. astfel ca.Re 1 + 7.p trebuie ca h.1. Se prevede ca stilpii fretati srI se calculezc cu rclatiilo date In paragraful 5.::. forta taietoare in diferite stadii de lucru. dintre care cei mai importanti sint forma . cap'" . oap = --- N ." M /N.5 coe/d. CALCULUL LA FORTA 5.S.nUi. Capacitatea portanta la forta taietoare este influentata de un mare nuraar de factori (cca.5 5. inspirata din normc1e din C.2. . cu cit eo estemai mare in raport ell d. fortelo. De asemenea. Asemenea situatii sint de evitat in concepti a curenta de proiectare aatiseismica.

In intervalul .. H (kNm) '40 120 'QO 8D - /1omenlvl ::::_.presiilor ~e calcul confo~~ STAS 10 107/0-76.C. iar in intervalul de fortii tiiietoare asociate mecanismului de grind«. Dad in momentul in care mecanismul de rigla a iesit din lucru. atit placilc planseelor dill beton armat monolit. . iar gradul de asi:urare este relativ unifor m. mare de:i~ in caz~l inc. talCtoarc a clcmcntclor de bet on arrnat inciircatc uniform distribuit cstc cu circa 20% mai. taietoare.~i valorile stabilite prm calcul./ cupa!J. in momcntul pin a la ho grinzi pereti (~ ho < I) si pentru grinzi rllperii'se atingc capacitatca portantit de inco- voicre in scctiuni norm all'.. aceastii reducere disparind complct.B. sau ~i conditia de procent de arrnare 1) . 10107/0-90. Se poate considera in mod simplificat cii incarcarile aplicate elementelor de beton armat fara armatura transversal a.ocent este m~i mic._ -. privind raportul intre capacitatea ?~ rezi~tenta la forta taietoare.3.ietoare a elementelor de beton arrnat fiira armutura transversal a prezinta interes in special pentru evaluarea fractiunii din Iorta taietoarc preluata de beton Ia elementele cu armatura transversala. se poatc concluziona. sub valori de 0.3. In caz contrar clementul va evidentia 0 cedare specific a de "grind. Intr-adcvar." cum sint planurile prefisurate prin contractia betonului san planurile corespunzatoare rosturilor de lucru. prescriptiile de proiectare cuprind prevederi de calcul si de alcatuire pentru asigurarea elementclor de beton armat fata de cele doua categorii distincte de cedare legate de actiunea fortei taietoare: ruperi in stctiuni inclinate la solicitarea de incovoiere cu forta taietoare si ruperi prin lunecare dupa planuri de lunecare determinate.!!_ ~ 3 se manifesta in general ruperi de tiP forfcc are aproximativ !!_ = 3 . In fig.. eventual sa mai suporte si 0 supli.frinta cu tirant)./IHrelic 60 40 20 <.15 este reprezentata schematic.3. a~a cum s-a procedat 111 cercetanle experirncntale care au condus la stabilirea d}agramelor de tir~~ eelor ~inJig. Calculul la forta taietoare al elementelor de beton armat fara armatura transvers alii. "0 a [55]. in care a este a~. natura acestcia este influentata in mod decisiv de raportul.5 in conditii de solicitare lungi Se observa ca numai pentru 5. clemcntul de beton armat va manifest a 0 rupere spccifid\ de "arc".3 si 5. pentru un mare numar de elemente incercate de diferiti cercetatori.ircari! cu forte concentrate. cu ~It acest pr.uite).. solicitate la incovoiere cu for15-.5. pentru cazul procentdor relativ mari de arrnare. geometrica l) .4 se prezinta succint mecanismele celor lIoua moduri de ccdarepotrivit actualului stadiu al cunostintelor si prevederile de calcul corespunzatoare. permite sa se aprecieze c5. d~termi?ata. .t arrnaturi transversale. Pe masura ce solicitarea creste. [34]. in formularea din standardul rom anesc STAS Aspectcle specifice calculului la forta taietoare seismica sint analizate in cap. cii rezistcnta la forp. eel de "grind a" ~i eel de "arc" (rigHI. f'lomen/vl fie rvpere slobiltl experimental Cedore/ip arc Cedare lip grinc/o \ . 5. 7 ricper] h asociate mecanismului de arc. prin fisurare si prin deteriorarea progresiva a aderentei armaturii cu betonul. V V "7 -_ o t2J4f578 Fig . indcplincsc conditia -a > 7 (. 0..1-'\ .3. stabilirca capacitiiti] tic n!listentii La forte t5. problema cedarii la forta taietoare la clerrientele de beton arrnat fara annatura transve. preluate cu unele modificari ~i in redactarea actuala STAS 10 107/00-89 imprtisticrca este dintrc cele mai redusc.. 5. care poate fi prin raportul _!!_ sau _!!:__.eschidere de forfecare. ex:periment<l:t .2. Da~a se tine seama si de faptul.7%.3. pe baza prevedenlor dm diverse prescriptii. practic singurcle clemente de beton armat care se executa far. a mecanismului de grinda prioritar in primele faze ale solicitarii. cit ~i fisiile Cll goluri sau ncrvurilc unor elemente secundare ale planscelor prefabricate. stabilit experimental.35. caz in care capacitate a de preluare a for-telor tiiietoare est I' infcrioara celei teoretice de incovoiere. in cazul e:. 6. sint preluate prin doua mecanisme. In intervalul dintre accste doua limite actiunea fortei taietoare are ca efect reducerea capacitatii portante sub accast a Iimita. 5. In general. supuse la sol iciUri neseismice.1entare a incarcarii.rsala de tip curent intervine foarte rar. in elementul de beton armat are loc un transfer treptat al incarcarii de la mecanismul de grinda la eel de arc. care coexist a ~i se influenteaza reciproc. _ Ruperea fiind gem'rata de interactiunea incovoiere-forta taietoare. ca urmare a degradarii continue. . Dill acest mntiv. 107 . dintre valoarea efortului unitar norsaal ('J ~i cea a efortului unitar tangential T.Analiza comparativa efectuata de INCERC ~i I. pentru cazul elementelor fara efort axial. variatia capacitatii portante (stabilita t'xpri~at aproximativ experimental) 106 a elementelor de beton armat functie de raportul (:0 > 7). ca in mod practie. 0 Reducerea momentului capabil sub limit a corespunzatoare solicitarii la inc?vo~ere pu~a depinde de procentul armaturii longitudinale.7% pentru arrniiturile obisnuito.l"... fiind cu atit ma~ mICa.anumita Qho i.2. in morncntul ruperii se poate atinge momentul lIltim capabil de incovoierc sau nu.~ 28 pentru clemente supuse la incarcari uniform Ito ho distrib. mecanisIlul de arc este capabil sa-l inlocuiasca. In ambele situatii. In paragrafele 5.

dintre care slnt de retinut in special urlllatoarele [55. importante deosebiri intre accst model ~i comportarea reala. special in absenta armaturii transversale.. seama de aportul mecanisrnului de arc si de interactiunea forfecareI.t!a tlnor :la~Irl10~a]c.l:U'(' COIl( ~i1 it'i.i hg ~ Sly~ 3110.('I.1 .a!·(' sa al!lIi:. in cazul unor cedari locale.0 60)b' R f t' d -t 1 di t k" " flo fo unc ie e raper ~ .a fortei taietoare de ditre elementele inimii (de catre zabrelele fictive ale modelului).l Nici unul din numeroasele modele analitice propuse pentru calculul i. flxeaza ca lirnit.t au furnizat elate pentru intelegerea mai profunda a mecanismului de cedare la acest gen de solicitare. (':1 r-Iortul principul de int indcre rczul1111 dill <I( 1..57) este practic intotdeauna minima Ia 11. .nmata pnn factorii b. presupune 0 fisurare inclinata la 45° cu prelnarea integraHl.• Expre~ia d~ta.I 51.<lie scctlUl1llor prin prezenta armrthuilor transversak c!lre :. . deci efectul statistic favorabil privind rezistenta la intindere a betonului pe de 0 parte. Fisurarea inclinata a elementelor din beton arrnat. i. a.ietoare asupra elementclor de beton arm<).57) s~ este proiecti~ .3.ra arm are transversaHi.p toti acesti factori reprezentind componente ~ ys~~ uctura ~xprcslel Q~ sc pot identifica principalele Din ratiuni de simplificare a calculului. avhul. 1lsurar~a ll1Ch:lat~1poatc Jl1~crve~l. sint rareori cxpuse la cedari prin forta.lhtltl('] Clortun!or . ~i (I +2 Qho) :_.l. • Q = 0.d CI':J (~~)J'('Sl'llm::I~ '. eye: = Q~ = 0. Sectiunea critica se stabil~~te pe criteriul rezistentei minime cu conditia '. val. fu*t~~~.COVOI('re.i inclinatc sint cdc mai SlIgCStiV{'. \'al~ri -r de numai (0.)area rczistcn]ci de Intindci c ~beto~t~luI. scctiuni inclinate al elernentelor de beton annat cu armatura transversala nu este suficicnt degeneral pentru a putea reflecta fidel comport area acestora sub incarciiri si difcritcle moduri de ccdarc.p. ~ a. It ~I -'. evideniiind 0 actiune de arc. pe de alta parte. Cercetarile experimentale au pus in evidenta. \'alon ale rczlstcntcl la intindcre a betonului de ordinul val 'I de caleu!' on or 108 .107/0-90. mc~qtare a ag~'cg~tclor sint exprimate prin intermediul factorului -'.etme.brele static determinat5.. Standardul IlU impune verificari ale clementeIor frtrl arm are transversala la moment in scctiune inclinata pc considerentul crt regulile constructive de ann are privind prevederca unui numiir minim de arrnaturi la part ea inferioara a sectiunilor de reazem sau lungimea de pctrecere dincolo de reazcme a dlHretilor ~i barelor ridicatc la partea superioara a elementclor sint in masurii Sfl cvite ced:':'ri Ia ruperi de incovoiere in sectiuni inclinate.Jt\T11oust ruct ivc. . tinlnd seama ~i de faptul d.' l)~tOll a:'mat s~ m~.3.tI. s.40)\!. . in practica elementele Hi. le! .fP (1 + 2 Q1to) M (5.5 MoRt. I. factorii ko S..~tii prescriptiilor de proiect~Je (. pc intI-caga secthme cle rtlpCle. ale 1ncCan. dl~Jlllll. ia vedere 15. astfc1 incitmajoritalea prcscriptiilor natiollalc si a color cu valabilitatc internationalii pentru proicctarO!:t struct urilor dl' be ton urmat fnlos('sc acestc dOH:l modele pr-ntru caJclllul I.5') Calculul in sectiuni inclinate presupllne ~i -verificarca la momentul incevoietor.nsversa~ ~O:IY 0. Traiectoria rezultantei eforturilor de compresiune se curbea:ia 9i coboara in zona reazemelor. la inceputul secolului. s-a adoptat 0 valoare mai mare a capacitiitii de preluare a foriei taietoare: (3. rcdus~ posibilitatea de a avea. preve~e ca limitrl suh carc nu mai este neccsar calell lul . S. in STAS 10 107/0-76 pentru forta taietoare capabila l..de forfccare 111 urma fisurarii de incovoicre s:e. Modelnl clasic de grinda Cll z5. l(~IS.e CI'. Aceste valori pot fi considerate ca sensl?II acoperitoare. cele mai mici inclinari tata de axa ~t x t ale sectiunii ' de IY' cedare ' corespund practic la S i ~ 2 .i':'ca_zJ.3lio. .8 bhiR.58) si ca valoare globaHi a rezistentei la forte taietoare a acestor clemente.a s. c~at:lbut~a b:tonulUl .'. obtinindu-se valori in domeniul (035 . ~ale. Dintre toatc modclclc.lt. 85J. • Amplele studii experiment ale in domeniul actiunii fortei t5. cresterea cfortului de intindere dia armarea longitudinala. ' 0 I.aCltatll de rezistenta Ia forte taietoare. eu armatura tra. prin propertiile ~i procentele de arm are specifice.ltlalcdin actiunea contractici p~ 1-ctLllllhll. cdc mai usor de aplicat in praclid si suf icicnt de riguroase pentru cazurile cnrcntc.de rcaze~" intervine evident si limitarca s. care produce Iisurarca inc1inaUi este in general sensibil mni WlI( 11 dC'('.~ d~tOl ~: _U~CI st::rI de tcnsiune 111.'cl~tcl:' c. In n~~eroas: ca:uri solicitarea care produce fisurarea inclinata in eleJt1cntele f~l~a ~:matura transversala coincide practic cu cea de rupere. ~i posibilitatca unor redistribuiri ale solicitarii. taietoare. componente ale c.~o P en t ru gnn'il ' '1 1:1 e cu"ar¥la ura r.ismului de grimla. (5. are ca efcct. in limp ce prin . peste nivelul corespunzator fisuriirii norrnale la axa.~Im zo~a :_omprimatii la preluarea fortei ti'iietoare este l"x.1 ~.l. m raport cu comportarea real a.p.Jncr:rcarC.58) consldcr:ndtl-se ~a foarte.a . fi'ir~l caIcul t Clrai f ·t t~' 'c t ar ' I it i i f i . ~d~:betot\*'ar~'~t ~. lungul scctiunii de cedare prin intermediul armaturilor paralele cu reazeiaul. ~t~t pentru clemente simplu rezernate cit si pentru cele eu ceatinuitati.i a solicitririi pina la care sc adrnite c:i c:(.Ill re Q ~1 deschiderea elementului.sc armozc ~rans.vcrsaI san en armiitura d tran~\( l~. STAS 10 107/0-90 stabileste limita (5. ipoteza care face modelul acoperitor.timea mare a sectiunilor de cedare la forte taietoare.1111_!!:1 ()J.'t.30-·· l~ e '. . iar in unele cazuri inacceptabil de acoperitor. ~..tr-ot scctiune inclinata a unui element fara armatura a t ransversala (forta ' d t ti 1~ oare preluatti de betonul zonci comprimate) era: Q i.I la s. Din acest ~~I:\S ~O~~7/0~1)0. n: COITSI'UJl( c aparrucr ISIJrJlor inclinatc..d. i.pe directia ~xei ~~emen~ul~i a sectiunii jnc1inate. Forta Qb' POt:IVlt expresiei (5. .:tns\crsa a ~. asa cum s-a aratat.1:11~'l . Pentru placile de beton armat rezemate continuu pe contur.lA~ 10.111 striiiniitatc. A:tfel aportul actiunii de dorn a arrnaturii longitudinale ~i aportul actinall de. propus de Morsc.1Illl alllJdor transYl'l'salc 1Il dcmcntcle liniarc de bcton annat vuloarea: . avind in vedere inclinarea exagerata a fisurii critice de calcul.c cxperirncntalc au ariitut dI. .'nl. modclul de grind:l cu :dlbrcle $i varianta sa bazatrl pc cchilibrnl 1a l im itii in scctiu. Calculul la fort~r H'tietoareal elemcntelo. n ~azul !n care pe elen:ent ~ctioneaza si forte concentrate importute~ la 0 distant a . orra <IlL M t 5. a~en:conea m~j?~it. ~ 2ko pentru clemente tara arrnare transversala.d!SContll1Ultiiti in lungul grinzii.

·iie.nt m~l eficienti.t curbc (drcpt«) la fiecare nivel al efortului unitar in etrieri. 5.. cu directia inclinata fat1l. intre normcle vest-europcne. pe de 0 parte.. .tele ealitative ale cornportarn grinzilor de beton armat solicitate Ia forte taietoare.I. ell cit ~jsur~ este n:ai aplecata [inclinarea sub '15°).. pe de alta parte. unullucrind pr.tii de a evalua . Cu putine exceptii.etrca. inclinarea diagonalelor este mai mica decit '15°.fnt/o C{J Zf70. prezinta nurnai import~n_~a t~or. Eehilibrul in stadiul limitii de solicitare in lungul fisurarii. care se rotesc relativ.60) in care cu Qat s-a not at for ta taietoare ce revinc armaturilor (etrieri si bare inc1inate) din inima grinzii. neo-zeclandeze. variatia eforturilor masurate in etrierii grinzilor este practic paralclii eu variatia de ealeul conform modeIului Mt>rseh de grindll.tunlc elm acestia scad. . Inclmare~ "titIpli" comprimate are ca efect ~l reduc~rc~ bratll~Ul ~e plr?hle al efortunlor normale ~i implicit cresterea efortulm din armatura.. separate de Iisura inclinata la rupere]. intr-o grinds eu armatura transversala putern!di d'~. (.u ~nima sub_tire ~i beton de rezistenta redusa.c?reeta!de grinda.. cste valoarea Qb a fortci de Iisurare a grinzii fara armatura transversala. Dilcrcntn lntre cclc <!OU.5. de comportare a g!inzilor solicitate la incovoiere eu forta talet~are.~(J~:(.38). b ~iodelul.36: grinda eu zabrele static nedeterminata eu talpa cornprimata curba. de axa elementului. alcatuit din doua eorpuri rigide (tronsoanele de grind5.fortc t5.' Aspeetclc. b./O'1'-~' elorlult. plecind de Ia 0 anumita caracteristica a comportarii grinzilor de beton arm at .r . definit ca forta t1iietoare preluata de zona comprimata a sectiunii.'.. cu inclinarea diasonalelor comprimate functie de forma sectiunii grinzii. observata in experirnentarilc elementelor de beton arFig.az1l.·7 prea eomplieat pentru proiectarea curenta.. ascmenea norrnelor din C.cu z~brel~ din fig. Invers. . 5. sporind efieaeitatea etrierilor.elollre .36. V%ole mrisurg/~ c. ifJ e/r/er. }Jetonul estc avantajat pnn inclinarea mal mare a diagonalelor eomprimate si I~arearea corespunzator mai mare a etrierilor.pr!n inclinarea fisurilor pentru a ~ndlr('a . Astfel. crescind in schimb compresiunea din "dJagcnalele" ("lllrldc") compriniate ~i efortul de intindere din armatura l~n~itu~i~1a!5.36 1]0 111 . intr-o grind1i avind Hitimea mrmn relativ mare m raport eu Iatimea talpii. cu zabrele [55J a~a c~m apare in fig. dor. crestcrea inclinarii fisurilor peste 45° conduce la solicitan mal importante III arrnatura transversal a cu reducerea corespunzatoare a compresiunii din betonul inimii.I. !?i cele americanc. Invers. ~ S-a putut da 0 rezolvare practica efo.). precizate la punctele a ~l b au sugerat corectarea modelului clasic de gnnda. fundamenteaza proiectarea la fori~ taietoare pe un astfel de model de calcul. pe 0 schema de grinda cu zabrcle.'J/ mult mai simpla problemci calculului la forte t1iictoare pe baza modelului de grinda eu zabrele. S-a constatat sistematic in aeeste experimentari ca pe intreg intervalul de solicitare. etrierii sl. Inclinarea fisuriJor inclinate de cedare se departeaza sensibil de 45° depinzind de forma scctiunii ~i de cantitatea (procentul) de armatura transversala. datorita imposibili- tll. :. 5. anumite diferente existind in modul de evaluare a contributiei Qb a betonului din talpa comprimata.37 mat la forta tiiietoare. 5. ca dlhrelc. si datorita faptului ca este {. eu exceptia prescriptiilordin unele tari est-europene.tensiuni (ar~atu~a. t:an~:versalll.m .eelelalte prin compresiune (betonul I. Prescriptiile nationale de proiectare a elementelor de beton annat. barelor fermei static ne determinatc.-'. dar cu armatura transversal a redusa. .ictoare se adaptc. 5. relatiile de venficare la forte taietoare conform aeestor prescriptii presupun fisuri inclinate (diagonale inclinate) la 45°.m~ll~). .r. In functie de forma scctiunii ~i de proeentul d~ armare transversala gr!nda solieitati"'lla. putmd doar sa ~":ldentleze aspec. Contributia diferitelor componente ale meeanismului de rezistenta la foria taietoare a betonului din inima ~i din talpa comprimata a grinzii este expr irnata global in terrnenul Qo./J/. normclor din alte tari est-enropene utilizeaza pentru calculu l in sectiuni inclinate la actiunea fortei taietoare metoda cchilibrului limita in sectiuni inclinate Modelul de calcul considera un meeanism de cedare cu un.37).eore~punzat?r rigiditatii lor relative.practic rigiditatile /ft. pe· de alta parte. ~ .. pe V.':_ . eu beton de rezistenta ridicata. de la valoarea de fisurare inclinata Q I' pina la valoarea de rupere la forte taietoare Q . Standardul STAS 10 107/0-90. lJaU Cb /31 a > (32 Ta ao ~ PtJrteo de farN la. respectiv a fo rtei taietoare capabile a aeesteia (fig.e('l~:doua componcntc ale mecanisrnului de rezistenja.-!. fat a de valoarea corespunzatoare momentului incovoietor in sectiuni normale.tIV~).s. a _fortei in~linate de c?mpresiune din beton (dill ta. se deseric printr-o ecuatie de proiectie pe norrnala la axa elernentului ~i a ecuatie de • momente in rap art cu punctul de aplicatie al rezultantei eforturilor de eompresiune din beton (fig.Ipa superioara a fe~mel fl.lull// t? e/rl. In 'pri~~ipi~. grad de libertate..In fclul acosta 0 parte din forta taietoare aplicata elementului este echilibr~Ui de ecmp0!len~a vertic~lii. Din acest motiv ealculul elemcntelor de beton arrnat la fortetaietoare se poate face eu 0 'relatie de forma: f (5.r'7" de 0 parte. C/(}S/t~ d_e g. japonezc.ole/uold de ulrndlullI/raI7Sversoid Fig .

. .nH'ro~ilor pararnetri de care de~inde c:. exprcsia: ne nrr u capactit a t ea betonului t s: de a preluat-. ti t ...Jia~~~~~lig~/a'fia'fiS{{i:.e .. taietoare in raport cu grinzile simplu rezema te (fig..uici empiricc (5.I.' are ~l avan t aJ~ 1 pentru elerncntclc solicitate la In P. ~tifi~a~~~ere~tf~t(e~'~2t)lbhza~ea rel at_ie i generahtatii.(' . a ~i b). f or 1 t"· . ?. .: ('.~~~a~~all~:[preie~ed nguros efectul t ~Ieioare si elifcritele moduri de cedare ceea ce cI o~u t~1 e a prelua forta. .lm(_nnl al doilca al parantczo] este dublu in ~clatia (557)' . eu anumite corectii.-' . I J" ' . .eocam a a nu s-a putut rcaIn STAS 10 107/0-76. Diferentele dintre valorile Qb stabilitc pc baza cclor dou a expresii nu depasesc 15% in cazul grinzilor.) ~I .19.~pr(cia . ~cnnla de h']llt] .CIJl( it 0 capucita Ie de r('zistcnt5.ICtt"[ ~ll ~. ~:' IJJ~'(h. . gnn Zl Cit o~l. I .ulde fisurare b) Modelul generalizat de grindii.C..62) cste totdeauna acoperitoare in raport cu relatia mai analitica (5.clinate c<".Fig.] _. 1 Cd III CdZI! ( mente-lor fara armiitllril tra!ls\'t'rS'd'l rut ' . fisurile au inclinari reduse si avanseaza mult in zona inferioara a grinzii.q. si c5. 1) . prezint a 0 serie de particularitati sub aspectul rczistcntei la fmp. ~. C rum InC mate au torul modvlului corectat d~ grind5. In zona centrala. ca urmare a prezcntei in iniaia grinzii a unor cforturi unitare de compresiune crv cu valori importante. au dovedit ca expresia simplilicata (5. al grinzilor eu continuitate [58]. relatii sirnplificatoare asemanatoarc sint folosite ~i de alte prescriptii nationale cum sint prescriptiile din C. " . (5.1. fara considerarea efectului dcschiderii relative de Iorfccare ajh.61)..IIl~~i~l.). Caleule comparative acoperind practic intreg dorncniul curent de situatii de solicitare si de proportii gecmetrice ale elementelor de beton anna t. 11:laliza rcl. grinzilor continue la acjiunca Iorjeler tllietoare a) MG4i..39.~. 't en relatia (5. est« pnncrpm: ul m:u corcct fa pt recunoscut dc ] .P(I + Qlzo) jJI (5. cu -"1 ' I c Rlnsul~lprofesoru~ Leonhardt."' t cu atea stabilirii Ul1e1 nu. Sc estimeaza ln511 efl. p1'escris.\ i ~Ilie '. po.6" :c justifica prm intcntia de a tine . cu · I' Qh . IlJfertllla dintre rclatiife (5 -7) ..61) Structura expresiei (5. covorcre cu e f ort axial.a prin intentia de a oferi' Il\ic(oa1'(" cunoscute fiind difiC.61) pcrrnite identificarca diferitol arc nl. expresia fortei t5.l modelul bazat pe echilibrnllimita in se t' " I' . in timp ce in cazul stilpilor aceste diferentc sc inscriu in limitcle a 10%. . este ma i mica in acestc zone de cit cea corcspunzatoarc rcazernulni simplu.' iI' . ('.Inlll1_lFlI1i\ insii obstacolul major legat de difi It ' . neo-zeelandeze sau normele elaborate de Ccmitetul Euro-intcrnational de beton.62) . 0I1<l ale oare.. prescriptiile americane. In zona dinspre rnarginea "evantaiului".<1.l2 o. reprezentind COl\tributia bctcnului In preluarca fortci taietoare.8blz5Rt Sf '. ' .Ill raper 0 De altfel..!let care STAS 10 107/0-90' stabilcsn. iI.at. .38 . exccptia factoI111 ap icat termenului ru ".~~~~~~Er~~~ ~~nt~u s~ justi~ic.t i. Marea majoritate a sturliilor experimentale ri-Icri toare la capacit atea portanta la for tii taietoare a elemcntclor de bcton annat s-an executat P<' grinzi simplu rezematc.'CtU \II rnomcntelor incovoictoare . '1.JZIll Iul urnr cl'!orl:ll1lI conditii idcnticc la' oSo'lj(~/t'l1-cP~~Ca·ll· I« ll~. valorile Qb prescrisc de noirnelc de proiectare sint insulicient de recluse pentru a fi acoperitcare ~i pcntm zona reazcrnelor intcr mcdiarc ale grinzilor continue [58. liza pc dcplin. Trebuie retinut eft grinzile continue.. . 59].llll~'JII (' I. ("I mfJU('nt'l Sill) .mal acce~lbll pentru calculul la forta (5. ea izarea pra ctica at' mor c . etrierii sint mai putin solicitati. 5..61).Lcle vechiul stanclarj. ea fiind valabilji atit entru . Asa 1H 'I cum s-a aratat la 5.. Este de apreciat ca. 5.32.. Comportarea. reducind substantial inaltimea zonei comprimate. Fig.i~. '.57). S('. din acest motiv. .61) este similara relatiei (5. mai general vorbind elcmentele cu continuitate structurala.brcle specific grinzilcr continue 113 . mai mare Din a cest )110 IV.pata0 forma specifica de evantai.0 din parantezn.5. Adoptarea unor relatii de calcul mai simple. valoarea Qb. in care Iisurile au inclinari BHlimari de 45°. l's(c m. za »re e. ] I" .( t. factorul Qho/M pare sa nu interpreteze corect mecanismul de preluare a incarcarilor in cazul eel mai frecvent.:roie~t~~~f::~~c. ' s. eu zii. . . 5.61).PG\IlI~muhll de rczistenta la f _to t-' t e or componente . atit pentru cazul grinzilor cit ~i pentru eel al stilpilor.ietoare prel~a'ta de beton era: o: = 0. Astfel in zona 'r~a~mei~~-fi1f~n~'.CCS u~ exprcsu satlsfacatoare pentru Q In m'" ". rezultatcle acestor studii fiind luate drept baza pentru stabilirea relatiilor de caleul din prescriptiile de prcicctare.) . COI. estc justificata si de rezuliatele unor studii experimentale care dovedesc ca ponderea acestui factor este midi pentru valori ' a/kg> 2 pe de 0 parte.

a efectului axial de compresiunc asupra capacitatii betonuluide a prelua forta rtaietoare este evaluata la un nivel rnai redus.5n) (5.trll~toare preluate de toate componentele grinzii (beton. In proiectarea curenta. Pentru caIeululla forte t5. se bazeaza pe stabilirea valorii minime Qeb a fortelor taietoare QD' preluata de beton ~i Qe.69) cu exccntricitate mare: (5. R. redusa in raport cu cea de la incovoierc prin inmultirea cu coeficientul: = _.l eo eo =-ko Expresia coeficientului m. In cazul gn~zllol: curente c~ arma. este procentul de a~mare. .8).!. Qcap.._ u. + 0. MoRe Este de rernarcat eft in raport eu alte prescriptii. arn~. a armaturii transversale ~l pumnd conditia: ~(Qb+QC)=O ds. Fisura incl ina tii critica apar tinc domcniului O. in STA S 10 107/0-90 ponderca influentci favorabile . rezistenta de ca lcul (5. f.5 114 .c e.5 - 0. " Expresia (5. a fost stabilita pe baza studiilor intreptinse la Institutul Politehnic Tirnisoara [34J.tor~~~atun fisura pe~otn~ care se obtine Qeb este ~i ~isura . datorita moduluispecific de fisurare inclinata in zonareazemelor intermediare zona plastid este sen sibil mai dezvoltata decit se admite in mod obisnuit.t ~l pentru ccle comrrimate ex~~ntncv sau m~m:.ea mal pe~lcu~~asa. Se apreciaza cii regulile constructive privind prelungirea unui minim .68) se poate u~iliza ~.0.ntru <l identifica fisura inclinata crit ica . Fat -.70) 115.". iar Na.l~ turilor transversale. arrnaturile longitudinale de la partea inferioara ~i respectiv de la partea superioara.L. cu etrier. in lungul dtrci.lIlH'lltul nq~l'nl. ~stc rez~stcnta. 5. in timp ce pentru elementele solicitate la intindere excentrica cu excentricitate mare se admite 0 fortii taietoare Q. unde p..63) cazul stilpilor ~i al grinzilor fara armat.5 + eo ~o (. verificarea la forta t5. . ))11 tonk ann. corectia referitoare la conditiile de turnare se aplica nejustificat numai rezistentei la compresiune.ti~ pcntrucIe~nentd~ mC~y~latc: Cl.. . ci numai eric situate in zona in care fisura iuclinat ii cstc suf icicnt dl' dl's(hl~._. cfcct igllorat de prescriptiile rom anesti anterioare : Qb in care s-a notat en n = bJz5R.~. in cazul intinderii excentrice cu excentricita te midi 5e neglijeaza contributia betonului in preluarea fortei taietoare. 100 (5.b in forma adimcnsicnala Q(~= -h' -" QCb 1101\. Q.68) m. h0 (5. repre~int~ taietoare capabila.De asemenea.l ~--. ~.ur~ inclinata.. . Pe de alta parte.. se utilizeazii valorilc corcctate /"" _ in cazul elernentelor com primate cxcentric: Rle in cazul elernentelor = Rt{l + 0.ietoare se bazeaza pe Ipote:a c~ ~n conditiile . Se constata cii acest coeficient asigurii racordarea la ambele capete ale domeniului intinderii excentrice cu excentricitate mare. cum sint cele americane sau celc nco-zcelandczc. .nor arll!an transversale mai complicate.a cumulata a betonului ~i a etrierilor de a prelua forta taictoare estc rmmma. in STAS 10 107/0-90 se introduce pentru prima oar a 0 corcctic a tcrmenului Qh pentru a tine seama de efectul favorabil al prezentei or tci axiale de compresiunc.~~. respectarii regulilor constructive de disJ:lune~e a ace_:.llg Iy c\~rgl're III I1H. daca in lccul Iui R.) = Qeb' pentru accasta. In STAS 10 107/0-76. Prill intconcdlUl cocflc~cnlulUl conditiiloi dt lu cru d~l armaturii transversale mut < 1 se ia in COn5](Jer~!rc faph. ~n cazul u.64) In relatiile (5.. e trier i ~I armatun inclinatvl este minima.~5-eo 'e 0.65) masura intcnsitajii cfortului axial. .67) ~i (5.alc~1 a. in care: = -'-_-'::' 0. S i .ra fnclinata.«.~ [. eSj /p + _t..5ho a~a cum atesta datele experiment ale. intinse excentric + R =R. preluata de etrieri: min (Qb Q.:. respectiv eu Incovoierea si cu intinderea excentricacu excentricitate mica.~ s~lI~a forJclo~ .ictoarc a elementelor solicitate la incovoiere cu compresiunc axialii.P N (1 s.. cu arrnaturi inclinate dispuse m planun aproplate (situatie care intervine. corespundc conditiilor de turnare privind Iatimea minima a sectiunii si inaltimea stratului de turnare care influenteaza sensibil formarea structurii intime a betonului.~turile care interet pteuz[l fisura iuclina t ii aju.R --' Pe .de arrnaturi la partea inferioara pe reazem si de intrerupere a armaturilor la partea superioara prescrise de STAS 10 107/0-90 sint in masura sa evite cedarile la momentul incovoietor in sectiuni inclinate (vezi cap. < Ra.te. ~ 1IIn.66) se stabileste proiectia pe orizontalii a fisurii critice in lun~~ll careia~apa~it~te. Aceste aspecte ale comportarii grlnzilor continue ridica problema asigurarii la moment in sectiuni inclinate.2 V "p p. sint solicitate la intindere pe 0 zona apreciabila dincolo de sectiunea de moment nul.5n) + e.68) R".._- s. In ceea ce priveste cazul elementelor solicit ate la intindere excentrica se men tin prevederile redactarii anterioare a prescriptiei.xCl:ntrlc)ct~excentricitate marc. Plecind de la rela [ia: chiar forta 0 In Q b +Q _ bh'5R.·. Valoarea rezistentei la intindere a betonului. Astfel.h~..R". calculul practic la forte taietoare in sectiuni inclina. (cntIca) pentru gnndao ~~ aceasta intercepteaza un smgur rind de a!I?at~n Jllcl~r:ate. ~. P " se ajungc la relatia : (5. de exemplu la uncle grinzi de n~Iare.5. d~ b~tol1 arrnat) este necesara verificarea In rnai multe sectiuni avind inclinari diferit e I'e.5ho <: Sj <: 2. .c e.i. cr - 10 V~p. (5.67) Exprimind Q.! d.

t5:4~~( tiiantul") a sufcrit dcformatll .ridicate ale solicitarilor). zona slrua +.71) JP +A. deschiderea consolei.erilor proicctanti. portanta a armaturn de mcovoiere pe. 5. asu ra starii de eforturi. parte.intindere-compre!liune (in conditii apropiate de situatia reala a e1ementelor ell fisuri inclinate la valori. dupa ce armature m msa " . (fig. dinan:narea 1ra[~~]1~~identificat diferitele moduri de c~dare ale Cercetanle expenmenta e " d 'in esenta eu meeaDlsm ul de eonsolelor scurte . ipot:.eare lR~o~a .74) depaseste aceasta vaIoare. de beton arm at ..Jungi" si "medii"care se pot collsidcra clemente linin!' .~ . expliee ~i multe din aspectele specifiee ale comportarii in domeniul fisurat si Ia rupere al consolelor 'scurte. ' grinda eu eontraf~9a (fig. (5. Qb= e in 'realitate 2.mecan.~s~ i~carcarilor de tip grinda cu contrapun.25 _ 0. 5. . b). In felul acesta.._ •. ' Limitarea reprezinta 0 conditie de rezistenta a "diagonalelor" (bielelor) com primate de beton .. Dezvoltarea ac~~tUl.arc din .rindjale de coniprcsiune In regim de solicitare biaxiala -. Us. 1 '1 n care nrm~lr('ste [ata stilpuhu _ rupere prin dislocare in lungu unui P a.1I. .lt de mult de comportarca rcnlii. s 1 ezultantei cforturilor de compresiune 'Ill fortei cu punctul yde ap icaue a . d.\\ I t r"'\'I \ \.5. slnt de mentionat urmatoarele : " a.. I I I I I I r-.d~ asemenea.~2. fi~lI..4. Prescriptiile de proiectare stabilesc si 0 limitasuperioara a Iortei taie~oare aferente unei anursite sectiuni.iune sint foarte reduse. it ta ub ima care v>: iune xli dreptunghiulare. 5. compresiune cxccSlv1\. evidentiind 0 actiune de tip di. pe de 0 par~e. U=J .::. in categ. elementele in eon5015.al e inaltimea consolei rezultate c Eforturile de mtmdere ftratns:'lers dae cPompre.z<. furnizat de (5. limita trebuie exprirnata in functie de rezistenta betonului la compresiune. .40. b. despl.40)._"~a cum s-a ararat proiectia fisurii critice nu depaseste Daca s.c:~m~ica necesitatea aneorarii la capacitatea .42 e f ·117 118 " .5 40 R. Particularit atile calculului III sectiuni inclinate la forte.un ~ecanlsm. i. fiind neces'lri't 0 tratare pe 0 ba1. taietoare al elemcntelor de beton armat eu rol de rezistenja antiseismica slnt discutate in / cap... en urmare a efortnrilor princlpalo de _ rupert prm. ' . 6.difcrit1L Asllt-I. cdnsoHI. pe de aWl.Is foat1\. r ractic nesolicitata (fig.. 5.~(Jnald comprimata. e pr 1 inzilor pereti (fig. I 1'-7--1 I \ \' x ~ \' - \ .corpurilor oraogene prin metoda clementului finit si prin modele fotoelastice [45J au evideatiat traiectoriile eforturilor principale si rnecanismul de lucru sub Incarcari al accstor elernente (fig.. in miisura s5. calitatea betonului sau amindoua.. zona eompnm at"<I. Culcule cxecutate in dorneniul clastic in ipoteza.. Cazul consolelor scurte Se considera in mod obi~nuit ea apartinind categoriei eonsolelor "scurte". 5.d~ b~ton a~at. principial. d d' ctie a e or un or ' din scbImbarea e l~e ~ . I '\ I I 'sin* b c Fig.' Aeeastii delirnitare rezultii din faptul c5. In ~ons?lele . .. -' . clinate si mai cu seama a etrie1 ~i evidentiaza ineficacitatea a~~tu~5>ra ~cestor elemente. Y A (fig. ('()Ill]>orhll"'a ill dOll1t'uiltl elastic trchuic illv(jstigatl1 prin metodele I"'(>lid "'. . . ).'l.35 in diferite prescriptii).~-.41). aproximativ constanta.~ {_Il y.::-. 5.5 ' A ' Y a b Fig.40. rilor vertic~l~. Dintre particularitatile de comport are in domeniul elastic ale coasolelor scurte. \ \ d i {. 1<1aceste clemente avihd evident specific "bidimensional" fatl de cazul consolelor . plastice imp~rtm:te.!na dlirorcl:. 'a) rin zdrobirc« betonului di~ _ rupere tiplca de ineovOlere (fl~. similar actlUnn de .3. sec\iunea teoretlea de l~~astrrre este Ptarii sub incarcari.42. respectiv de rezistenta la acjiunea eforturilo« . in evidentii . Eforturile de intindere la rnarginea superioara a consolei practie constante intre punctul de aplicatie al fortei si marginea stilpului. din material omogen ~l elastic avind raportu11clh = 0. c). abhoRc (unde 0: are valori de 0. Porta de compresiune in lungul marginii indinate aconsoleies~.. ~.astra t cxprimarea din vechea redactare.Ht in intcntia de a nu rnodifica 0 relatie de calcul foarte familiara i1\~i. ceea ce soar traduce prin conditii de forma Q ...In care inaltimea utila a sectiunii este mai mare decit distanta de la punctul de aplicatie a fortei la sectiunea teoretica de incastrare: holtc > 1.·obisnuite de calcul se iudcphrteaza exagn.JsliciLitii.42): . in functie de Re: (5. Y . .. peste care este necesar sa se schimbe dhaeasiunile sectiunii.72) F· !5 ~o Traiectoriile eforlurilor p~incipa~e .f\\\-\ ts~ \ .R •• 2. in locul metodelor simplificate ale rezistentei materiaIdol'. Cu toate accstca in STAS 10 107/0-90 s-a . ~n acor . 5. similare cu c~l~ ale Aceste aspecte specIflc~ a e compor 1 le scurte pot fi de fapt claslflcatc grinzilor pereti. .J Forma consolei are mica mflul~nja P unestc punctul de aplicatie al •..

. cind aceasta este suficient ~ncorata. . pe considerente de sirnplificare a calculului.. in special daca ' groslmea capatului consolei este mica. nu iau in considerare in mod explicit influenta raportului c/hp. . '3.. activi est~ egala cu ~ din lungimea . 121]. motiv pentrn care rezistenta la forta t!ii!'toare in asemeneasituatii estc denumita In mod curent rczistm/u La strapllugere (poansonare).18-83 irnpane-ea pe inaltimea . .~ug~ mtmde~ll dill mC<. In caz. In sit?aVa in. . procentul armaturii Iongitudinale.>VOlere este transrnisa direct la arrnatura "tiran~l tului .ul m care consola este foarte scurta (ajh < 0.74) ~i (5. sectiunile de cedare prin strapungere nu pornesc de . ' Zona pe care etrierii se considera . asa cum sint grinzile de beton precomprimat. pr. Datorita distributiei specifice . principalii factori luati in considerare fiind clasa betonului. rupere ca in fig. In general prescriptiile de proiectare. In ceea ceopr~ve~te relatiile .42.3.etonului in zo~a deaplicarea incardinicon.6) poate constitui baza pentru dimensionarea armatunlor orizontale.75) ofera un grad de siguranta apropiat cu conditiile similare din aIte prescriptii [111.ltrl as pcctc spccificc cind pc suprnfr-t.re sus tin grinzile cailor de rulare in hale cu regim greu de.n sudurile acestuia pe placa de repartitio.la fisuri de incovoiere cum se intimpla in cazul elem.5. . arma~ura orizontala trebuie suplimentata in ~a~ortcll: cea stnc~ rezultata din aplicarea modelului de grinda cu contrafisa. taietoare a elementelor curente de beton armat tara arrnatura tran sversala. proiectare.42.en telod~co~ voiate unidirectionale sau eel al placilor rezemate pe contur.<:onsoleea. Rezistcnta:}a!strapungere a elementelor de beton arrnat v (5. presupunind d.: reduse de placa se transmit indlrcari rclat iv importante. (fig. 5.74) 'lII . n ~ceste ca:un ~oate mtc:rvem o. . ~re~criptiile de proiectare cuprind ~i . Desi exist a uncle tentative de a formula modele analitice pentru mecanismul strapungerii placilor. 5.42. dis- tantei dintre punctul de aplicatie al in~arcarii ~i virful unghiului de racordare al consolei. ' \ . . -113.gura. este sensibil mai mare decit forta taietoare capabila a elementelor nearmate transversal in sectiuni inclinate de forfecare-incovoiere. ca la grinzile inalte cu inima subtire. necesara pentru a evita ruperile prin dislocare in lungulfetei stilpului. In cazunle curente. pentru restul consolelor scurte. pe Iinga forte verticale~iforte -orizontale. t. cele mai multe din expresiile pentru calculul lastrapungere auo baza empirica. 5. v Cedarea la forte taietoare cap. ~l armatura "de coasere".o~lzontah reprezentmd 0 treime din armatura principal a de incovoiere . sectiun ii de cedare la distanta ~ de perimetrul ariei incarcate [3].-43 (5. ca in cazul normelor americana.I.ru~r~a prindespicar~a stratului deacoperire a armaturii.elemen!ulul reze~at pe consola. fie au la baz~ modelul de grmda cu contrafisa (fig. acestea fie smt ~trl~t ernpmcc. inaltimea consolei sa se dispuna etrieri .In STAS 10 107/0-90 aceste verificari sint date sub forma: Fig. e). Relatiile(5. 5. d). cum slnt prescriptiile germane DIN !O'l5 impun in toate cazurile considerarea unei forte onzontale ega~a cu eel putin 20% din valoarea fortei verticale. care scad rapid din axul suprafetei incarcate. cm~.b. I~ a~estcazconceptul rezistentai Ia fo!fec~re PrJ? frecare (vezi 5. prescriptiile de proiectare stabilesc valori substantial mai lIDaripentru rezistenta Ia strapungere a placilor in raport cu rezistenta 1a forP.msolel sa se dl~p~na suplimentar 0 armatura reprezentind eel putin 25% din a!matura principala de la marginea superioara. Rezistenta la forfecare dupa sectiuni fisurate incIinate ca urmare a depasirii de catre eforturile principale de intiridere a rezistentei betonului la intindere. .s~ructurala a grinzilor ce vreazema e jceste console s~u ca efe~t al c0Il. STA.41). impreuna cu armatura principals de incovoiere.tractlel betonului sau al contractiei termite..De asemenea. luau al podului rulant si: (5. la transrniterea fortelor de la stilp la radiere sau in zona de aplicare a unor forte concentrate importante pe plaea planseelor. Rezistenta la strapungere este influentata favorabil de prezenta eforturilor de compresiune au ~i de actiunea unor cforturi de compresiune dezvoltate in planul placii ca urmare a starii bidirectionale de eforturi. ca in cazul norrnelor europene ~l neo-zeelandeze.In concepti~ unor norme. constituite de reactiunea . aceasta se a~.75) Ccnditiamai severa din primul caz tine seam a de reducerea rezistentei betonului prin fenomenul de oboseala. De multe 0l! ~onsolele scu~te suporta. CI de la fisuri asimllabile celor de tip forfecare a inimii. placa de repartitie este preamiea sau prea flexibilasau cind imma consolei es~e prea subtire (fig.S 10 107jO-?O preved~ ca pe.de a asigura un grad superior de siguranta consolei fata de eel al .'13): :JlU . 5.c<. 5...3. 112. ".ceasta a?TIatura.~a~e ~onsola_ esteactionata ~i de 0 lorta orizontalj. ' .{fIg. . in special in cadrul Comitetului Euro-international de Beton. ' .~e!ltrate.' ~~tru.m intentia . asi.d~ calcul prev1'uittte in prescriptiile de. 5. raportul dintre latura stilpului c (latura ariei iridircate) ~i grosimea placii hp.73) A. ve~IfI~~n ale ~eton~lui comprimat (ale "bleIet comprrmate in modelul de grinda eu contrafise) . Uncle norme. ':'"""""'Cedari rin strapungere pot interveni in special la transmiterea incarcarilor p de la dala la stilp la planseele Hira grinzi. Modul caractcrist ic de rupere este de tip strapungcre. efectul acestui parametru poate fi considerat tn mod implicit prin stabilirea . .rup:rea pnn zdrobirea . ' . a momentelor incovoietoare. ' Mecanismul de cedare prin strapungere este deosebit de complex depinzind de numerosi parametri. Astfel ACI 3.5) poate interveni o cedare pnn f?rfecare in lun~ul fetei stilpului. a carer prezenta se poate demonstra atit pentru cazuri de 119.

Datorita neuniformitatii distributiei eforturilor de forfecare pe perijaetrul critic se pot accepta valori maxime -e.dm Cod.77) 't'm..'i_')iJ? ._. Pentru 1) s-a adoptat valoarea prevazuta in Codul Model CEB-FIP.5 .--.-:::='._. echilibrata de eforturile T. 'i. a normelor de proiectare neozedand~ze ~i a normelor sovietice SNIP._. consccvcnta. Q = 0.5.}~f'. foart~ simpla reti~in~ numai._. ' t / Aceasti'i ipoteza este echivalenta. in principiu. respectiv pe conturul teeretic de strapungere.J' (. 110.80) (5.ferat intre . 5.1.~I ~~licitarc radial si. fig.H.~¢:'QfEJ . _ --SlAS ItJf()/-89 care pentru cazul uzual al stilpilor patrati Daca se noteaza: M eo=- devine 0. se asigura 0 tratare unitii.15 -r: _ . Trasarea diagramelor s-a facut ptin conve. .daHi~i stilp se transmite prin efectul unor foHe tangentiale distribuite pe perimetrul teoretic de strapungere dupa 0 lege Iiniara de tip Navier (fig.--::.turilor [3]. an t -hg 1a exterioru I zonei. Structura expresiei este ta 2 .clt pentrn cazul general in care traiectoriile momentelor principale nu coincid eu dircctiile arm5.75PerhoR. a coeficientilor de incarcare ~i a rezisterrtelor de ca1cul corespunzatoare celorlalte prescriptii.59 si 5. 1H). Prin forma similara a relatiilor 5.ll. In c~zul in care fort a de strapungere se aplica excentric fata de centrul suprafetei incarcate.45): W. M (5.. fortele de strapungere stabilite pe bazastandardului rom anesc.~ /JC/1M • A'IS JltJ! p~nlli/ bf'lon Br)O = 1- I ~dc' ~~4~:::::=~:~~~~~=~:~~ __ __ _.k'~~. rnai mari decit in cazul strapuagerii centrice.) .82) cazul actiuniiexcentricecapata o Fig .. continuu pe laturi sau diserat ·pe stilpi. ..turului dreptunghiular (c1 ~i C2 laturile suprafetei incarcate. a Codului ACI 318/83.rhrea fata de reperul STAS 10 107/0-90.'~l:/>j. STAS 10 107/Q-90 prescrie pentru forta capabila Ia strapungere centrica a dalclor tara arrnaturii de forfecare relatia : c _ ~:" in care . . sint reprezentate grafic. In functie ~e caI!tatea betonului. indiferent de modul de rezemare.principalii parametri ai rezistentei la strapuagere.~ "i:·:-t (5.-45).76) Per = este perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la Fig . a ca1culului in sectiuni inclinate a placilor de beton fara arm~tUra de forfecare. In fig.::f<~t~-~r:t[~".fractiunea din momentul neechilibrat in axul suprafetei de forfeeare. (5. pentru cazul 0011.= 1 c1 ko c2 ko + V + + as: 0. ca urmare a actiunii unui moment neechilibrat in unele prescriptii [I~4.ra.. e f ectiv incarcate.?/!}! P{' .81 ) ffB-tlP Q D=~ Perko expresia: (5. 't) ~. ..'1 N/. cu a considera reduoerea momentului incovoietor la fata reazemului._. Prescriptiile americane si neo-zeelandeze stabilesc valori mai raari ale rezistentei la strapungere in raporb cu cele europene.. Perko W --+ tn care: W este modulul de rezistenta al sectiunii critice."/YII I: ! /1 .~'l a: '5 --:-.'(I: /i. M1 120 121 .x = 1)~ R. 5.etridi (de exemplu la dale rezemate pe stilpi circulari. Prescriptiile rom anesti admit valori egale cu rezistenta betonului la Intindere: Q.=kp[(C1+ko) (c2+ko)+ ~ (C1\+ho~2] (5. aSlg~rarea unui nivel de siguranta corespunzator practic expresiei mai analitice .76. ._. IS . 0 fractiune din moment~l' incovoietor ce ~rebU1~tr~ns. se considera ca. i.1.:==.nI Model CEB-FIP.r. 5. C.71) ~i 'IJ .

de ascmcnca. rezistenta in sectiuni indinate a unor elemente supuse la incoveiere (fara sau cu efort axial) cu forte taietoare sa fie superioara rezistenjei la forfecare dupaanumite planuri determinate. variatiile de temperatura sau daLorite intin-derilor rezultate din interactiuni structurale necontrolabile. nco-zcclandcze ~i sovictice. Codului Model CEB-FIP.3.3. cedarile de dislocate prin forfecare.hoRt. nurnai situatii de cedare in care d Fig. ~). ca dect al unor eforturi de intindere. ace:sta la rindul ~l genereaza _forta de trccare care se adauga fortclor de Irecare datorato strtngerii cxercitutc de annalllr:i. rosturile dintre suprabetonarea monolita ~i partea prefabricata la unele clemente cu realizare mixta). b sint rcprczentate comparativ. verificarile dalei in cazul particular al stilpilor de colt sau al cclor de margine. valorile Iortelor de strapungere maxime ale dalclor de beton arrnat.surii nu este ~eteda. sint de competenta prescriptiilor specialc.2PcrhoR" in intentia dea se evita dezvoltarea unor eforturi de . Solicitarea la valori Q peste cele corespunzatoare limitei admise (5. Desi mecanismul preluarii unor forte in Iungul unor planuri de lun ecare difera. .2 mm 111 Iungul planului de Iunccare pentru a solicita pina la curgere arrnaturile transversale. nefisurate sau fisurate. dupa mecanisme de cedare difcrite de cele prezentate la punctele 5. Sint com paratc. schematic in fig. ignorind complct contributia betonului.5 p. cu caracter fragil. pro?use de contra~tl~ beton~lu!.46 12! 123 . Constat~nle expenm~ntale pu~ in ovidcnta fapt. Arma!uril: t. Problernele speciale cum sint:.Daca pentru suplimentarea fortei capabilc la strapungere se prevad armaturi ce strabat suprafata tcorctica de cedare STAS 10 107/0-90 introduce conditia Q ~ 1. in mod acoperitor.. b): Forta de intinde~~ ind~sa in armatura perpendiculara pe planul ~ote~tla~ de lunecare este echlhbrata. 5. dezvoltarea unor modele analitice pentru stabilirea fortei de forfecare capabile.3. ~i 5. Se admite. 0 proiectare rationala trebuie sa evite .2.este fisurat . Alteprescriptii cum sint norrnele sovietice SNiP au un caracter mai acoperitor. In STAS 10 107/0-90 se trateaza aspectele de baza . rosturile de turnare ale elementelor vcrticale ale structurilor de rezistenta. prescriptiilor americane ACI-31 S. din actiunea unor incarcari cu forte sau deformatii sau ca urmare a existentei unor rosturi de lucru impuse de tehnologia de cxccutie (de exemplu.5 PrrhoRt trebuie preluata in intregime prin arrnaturile transversale. in special in v edcrea asigurarii antiseismice. Ruperile de accst tip sint favorizate dad planul de lunecare este fisurat. Modul de transmitere a fortelor de forfecare pe suprafata fisurata este reprezentat. 5.~6. iar difcrenta Q . verificarea in cazul in care perimetrul de strapungere este redus prin. reprezentind aportul betonului si al armaturilor de strapungere. prezenta unor goluri etc. care reduc contributia betonului la preluarea eforturilor de forfecare. 0 lunecare relatlya intre cele doua parti presupune ~I 0 separare pe directia normala fisurii (fig.l ca este suficienta 0 de plasare re latlva de numai 0.ale calculului la strapungere al dalelor de beton armat. planul de forfecare .6.. prescriptiile de proiectare iau in considerare. in exprirnare adimensionalizata.rans:rersale c. ~ntrucit supra!at~ fi. 5.3. dupa cum planul este fisurat sau ncfisurat. In aceste cazuri se pot dezvolta ruperi prin dislocare in lungul respectivelor planuri.:. . ple~in~~ de la ideea ca fisuri intlmplatoare . pot interveni situatii in care. ci cu asperitati.. 5. forfecarc prea mari in placa. Calculul rezistentei la forfecare dupa plan uri de lunecare determinate In structurile de beton armat. ca urmare a unor conditii de solicitare particulare.46. conform STAS 10 107/0-90.0. de 0 compresiune cgal?i actioninI Icte le fisurii (fig. valorile celor dona componcnte ale rczistentei la strapungere. in lungul unor plan uri poten tiale de lunecare. 5.4~.:re strabat plannl potential de lunccare ~i au rol~l de a impiedica dislocarea In lungul acestuia sint denumitc curcnt arm. crt aportul betonului in accst caz estc 0. - a b c Cunostintele actuale au permis. in conditiilc in care pentru crestcrca forici capabile la striipungere se recurge la armarca transvcrsala. din acest motiv.76} este asociata cu deschideri mai mari ale fisurilor inclinate.4. In principiu. Aceasta ~ompreslUnc produce 0 rezistenta prin trccarc la lun:carea r~lahva a fetelor fisurii..4. destinate proiect arii planseelor din placi rezemate pe stilpi. avind in vedere caracterul extrem de casant al ruperilor prin poansonare.i'turi de conectare (conectori) ~i pot fi dispuso perpendicular sau inclinat rap' de planul de lunecare. pentru a permite dezvoltarea unor mecanisme de rupere mai avantajoase sub aspectul ductilitatii. 5. pot aparea oricind. Daca P: plan~l potentia~ de luneea:c actioneaza 0 fortrl de compresiune . In fig. care sc opune fortei de forfccare.

sin oc).' in caz~l ele~eIl:tel~r vertieale din str~cturile proiectate pentru un grad de protectie antiseismica ~ 7 pentru a tine seama de efeetul oscilatiilor seisraice verticale. Conceptul care sta la baza acestui model de calcul este cunoscut m Iiteratura de specialitate sub denumirea de rezistenta la forfecare prin frecare (shear friction strength) si a fost fundamentat ~i aplicat in forma utilizata astazi in proiectare de catre A.. iar in cazul in care betonul este turnat pe placi metalicc sau pe bcton intarit curatat de lapte de cime~t. dad rosturile de lucru sint tratate cu ingr ijire prin curatirea laptelui de ciment si crearea unor asperitati sau . A~a cum s-a pus in evidentapria cercetari experimentale. asemenea. nu ar trcbui luate in considerate in evaluarea fortei de stringere (coasere) a planului potential de lunecare. a curgerii lente. la intindere. Armatura incliuata se considera activa in preluarea fortei de lunecare numai in situatia cind accastii fort5.se afecteaza.83) efortul axial N se afecteaza cu coeficientul I. (5.46.1I. D~ca pe planul de lunecare actioneaza forte de intindere. ca 0 asigurare suplimentara fa t5. eventualele Iunecari. intre fetele planului de lu~ec~te. pentru toata sectiunea. .transmit cre d irt.2.ri experimcntale au fost prelu. Estc recunoscut faptul ca. este data de expresia (5. In aceste conditii barele coneentrat~ la capetel~ unor sectiuni cu 0 inaltime mare cum sint sectiunile unor pereti structurali de beton armat.conectarea cclor doua p5.. parte: aSllprafetei de separare intre cele doua lOOae de virste diferite. conditia de dimension are a acestei armaturi trebuie sa asigure solicitarea ei pina la curgere.2.Pentru 0 utilizare eficienta a arrnaturilor care transverseaza planul de luaecare. Pentru aceste situa tii prescriptiile de proiectare (104.. Dcsi modelul teoretic care sUi la baza relatiei (5. tn realitate forta taietoare aplicata este preluata prin frecarea intre fetele fisurii.emI?le: ~leme~tele pref. In aceste cazun forta care trebuic transmisa in lungul planului potential de forfecare este chiar forta taietoareQ de caleul in sectiunea considerata a -elementulni.~!_~~!.sWlisa in lungul planului de forfecare. intreaga rezistenta la forfecare se datoreaza frecarii intre Ietele fisurii. = 1. .83) evidentiaza utilitatea unor comentaril si preciziiri suplimcntarc. . in limite moderate. PIa nul 1. Fiind solicitatela intindere. forta de stringere a barelor de armatura perpendiculara pe planul de . .ID?l0. ros~unle verticale la peretii 5tn~ctunlor din panoun raari). = 1. 114] stabilesc valoarea fl.2. Din acest motiv Instructiunile P85 prevtid s5.. are a ariilor necesare pentru preluarea celor doua forte separat. de incertitudinile privind distribupa eforturilor de forfccarc in lungul plan'ului dc separare ~i lungimea zonei active in .83). 0 solicit5. A~a cum s-a aratat ins a. interveni in lungul rostului normalla ax:ul pereteluinu afecteaza seasibil de rezistenta sectionaill.reduse (intre 2 ~i 51'nm) se prevede 0 valoare fL..rti ale elementului despartite de acest plan. in formula de caleul a fortei Leap. Este de It..83) presupune dezvoltarea unui efort unitar R. cu coeficientul fl. ..tItUle rosturile onzontale de turnare ale diafragmelor verticale rnoaolite la nivelul planseelor) sa~ parale. Aaj .83) uade: A. .lunecare este eficace numai in iraediata vecina~ate a barei. in armaturile care traverseaza planul de lunecare. In cazul in care pe rost actioneaza un efort normal de intindere ' efortul N din relatia (5.~ercct5."'fJ ce poate fi tra. Din acest motiv relatiile de calcul au un caracter global utilizind valori conventionale ale coeficientilor de frecare stabiliti astfel incit valoarea de caleul a fortei de forfecare capabile sa fie intr-un acord rezonabil cu rezultatelc ccrcctarilor cxpcrimentale .Ral cos IX) ~i indirect prin cfcctul de frecare (datorat componentci normale de plan Il. d). cantitatea totala de armatura pentru preluarea efectelorfortelor de forfecare si de intindere se poate obtine prin simpla insu .· . Aceste valon fundamentate. Trebuie subliniat inca 0 data ca mobilizarea arm iturilor de conectare trebuie asociata cu 0 anumita Iunecare pe rest. Armiitura inclinatii arc 0 actiune mai eficienta in preluarea fortei de lunccarc dccit armiitura perpcndicularii pe pia nul de separatie lntre cdc doua Z0n€ ale clcmcntului. evident.suma ariilor sectiunilor armaturilor inclinate intinse care strabat planul de lunecare : IX .te armaturile care contribuie ~la . Mattock [3]. acest efort s-a redus la valoarea Ra..rpen~icular pe axul elementului (exemplul caracteristie il cons.furile·de conectare trebuie ancorate ca iutinse..:bricate cu suprabetonare. In expresia (5. iii.coeficientul echivalent de freca~e.normal la planul de lunecare : Il. tn care contributia diferitelor componente ale mecanismului de rezistenta se exprima conventional numai prin rezistenta de frecare calibrarea coeficientilor din relatiile de calcul si modul concret de aplicare a acestora rezultind din confruntarea cu cercetarile exoerimentale. nusnai armatura a inimii si armatura situata la extremitatea lntinsa a sectiunii.tura pentru rezlstent~ prm frecare. a.46. c. Astfel: ~.at~~ ~i. ~/(L"a(LL" .Aa. l"laJlul de lunecare.l en acesta (~?.capacltate~. 124 126 . r-vidcntiind dubla contribu tic a accstci armaturi (fig. Rclat ia (5. de fiecare. contractiei betonului. prin . !orte care sa solicite la intindere p1anul de lunecare pot preveni ~i din actiunea ternperaturii..4. Pe aceasta baza" u~ele prescriI?tH de proiectare [114J prevad ca t03. tn practica apar doua categorii de situatii dupa cum planul potential de lunecare este pe. 5. rezistenta la forfecare a protuberantelor fetelor fisurii ~i prin actiunea de dorn a armaturilor care traverseaza fisura.ct ii" (datorn ta com poncntci paralclc eu planul A". d~. este necesar Sa se prevada 0 armatura tr~nsversala. ' Teoretic conform modelului din fig. portanta la Incovoiere a sectiunii active si care ..83) trebuie considerate ca 0 relatie global5. relatia (5. suplimentara pentru preluarea lor. cu sectiunea Aac in relatia (5.efortul de compresiune . sc considere ca armatura de conectare. este de observat ca.tat ell.83) inclusa si i~ STAS 10 107/0-90. si numai pe zonele in care eele douji fete nu pierd contactulpnntr-o deschidere prea mare a fisurii. _~_I Analiza structurii expresici (5.83) cuprinde cIoi termeni care contin pe Asj. i. H. In cazul peretilor structurali acestea includ toate barcle verticale din iliiml precum si pe cele dispuse la extremitatile sectiunii (inclusiv barele din t~tlpi). arm.c este suma ariilor sectiunilor conectorilor dispusi perpendicularpe . = 0. mai mid pentru i~trarca ill lucru a armaturilor intinse ~i mai substantial a pentru antrcnarca barelor din zona comprimata.83) nu. Pcntru cazul unor asperitati mai. In aceste conditii forta de lunecare L.profilatii artificialc suficient de marcate [inaltimea protuberantelor eel putin 5 mm) se obtine 0 rezistcnta la forfecare cornparabila cu cea corespunzatoare betonului mcnolit. traverseaza planul potential de lunecare sa fie incluse in arrnatura de conectare.unghiul dintre barele inclinate ~i planul tie lunecare : N . prin .Ra. ii. 5.7... separat de arn:a. In metoda de caleul bazata pc conceptul rezistentei Ia forfecare prin frecare sc presupune c5.0.0tenlzal de lunecare este perpendzc·ular pe axul elemmmlui. dar fara IlIrl5uri speciale de a i se mtiri rugozitatea fL.

forta axial a ~i fortii Fig.. permitind astfel 0 transmitere· directa a efortului de lunecare asociat fractiunii respective din armatura intinsa.mtroduce . . prevede ca in conditiile in care eforturile unitare tangentiale la interfa ta celor doua stra turi de beton depasesc val()area 2R..48). In aceste cazuri forta de lunecare de calcul se asociaza.48) Unde M"G'P' MeGP' Neop ~i Qcav reprezinta rezuItantele moment de torsiune.se:cti~ne s~rimba.ngimca pc care armatura luneca. . Planul potential de lunecare este paralel cu axul elementului. ' con Itll e L 5. • SU? actiunea c?mbinata a momentului de torsiune si a alter solicitari (Inc?volere. STAS 10107/0-90.alternante. i~sa ~i ~ituaJii i~ care solicitarea de torsiune insotests nemijlocit solicitarea de m(!~v~le:e In.(fig. atitpentru elementele cu rol. 5.armaturile intinse se reduc pin a la-zero. STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA TORSIVNE Fig.47). . prescriptiile res &ctive 1104 .. structurile de beton .. NCG QCG2I (5. ~ezlsteni~ a unui element de beton armat sint in mod obisnuit rnult mai nner la torsiune dedt la Incovoiere. Pe aceeasi distanta conlucrarea artii . Astfel: . for~a axiala) un element de beton annat cedeaza ·dupa p. Astfel..flotante". '.faptului cli atit rigiditatea m stadtul fisurat cit ~i capacitatea . e. ~ M'eGl' Meal' M~ Q~ N . -'. Asigurarea impotriva ruperii dupa 0 astf~~ de sectiune implica satlslacerea urmatoarelor conditii pentru starea limitii de rezisten fa: M.4]prevli~ caladi~enslOI?-area Ia forta taietoare in sectiuni indi~ate sa . ment incovoietor. C~~u~~tipice smt cele ale grinzilor curbe plane ~i spatiale sau ale _grinsilor rectilinii care sus tin 0 placa in consola. asigurarea echi1ibrului general al uuui subansambln st':"1lc~uraI.' ·~e~esit~tea~n.ele'se]>ot. de exemplu dacaplanul de lunecare esteamplasatIn zonatntinsIl a sectiunii unui element incovoiat.separatle dmtre doua straturi distincte de beton in d·f·l u~or solicit an . (fig. forta de lunecare se asociaza capacitatii armaturii intinse A-.~umai dupa finalizarea unor cercetari experimentale 'Conclu~ente care Sa clarifiee aceste aspecte ale rezistentei Ia forfecare in lunzul plamrrilorde .11. Din acest motiv.sid~d.a~l.ann ~t -se con~p in '~~ fel incit sa se asigure preluarea incarcarilor prin li so citarea de mcovoiere a elementelor -componente.. intre care se admite ca eforturile din . cit ~i pentru cele dimensionate Ia gruparile fundamentalede i~clircari. Ace~sta ~11:datrfC~te. ~ datorita capacitatii de rezistenta reduse Ia torsiune. . lunecarea locala a armaturilor situate la partes superioara estepractic intotdeauna prezenta.atuncl cin~. conform. principiilor generate acceptate in proiectarea structurilor de beton armat.. .. capacitatii de resistenta a elementului. mo. in zonele de la extremitati solicitate la momente incovoietoare negative. const~uctiilor. InSTAS. Deoarece in zonelc plastice situate la extremitatile grinzilor de cadru solicitate de actiunea unor cutremure puternice. solicitarea de torsiune -c~~e.1. 5.cuJnaItimea grinzii. Spre deosebire de cazul elementelor cu rosturd perpendicuIare pe axullor in cazul elernentelor compuse. A17 - . Din acest motiv in zonele plastice potentiate a elementelor compuse in structuri proiectate pentru un grad de protectie " ~ 7. lunecarea in lunguI acestor planuri conduce la reducereac apace t1itii de rezistenta la incovoiere. considerindu-se -cli. Consideratii introductive b. unele prescriptii prevad ca distanta pc care etrierii de conectare preiau efortul de lunecare (prin efectul echivalent de frecare) sa fie redusa eu lU. .-r .47 CV INCOVOIERE 5. Aceasta fisurare ~i dimensiunilerelativ reduse ale stratului de suprabetonare fac incertaposibiIitatea transmiterii Iortei de lunecare de la armaturile intinse. .pr:ef~ncatecl1 stra~ul~e sup~abetonare fiind incerta. lungime apreciata ca fiind.Astfel. Existll. i. la grinzile prefabricate suprabetonate.4.tSe eonsidere activa numai portiunea prefabricata. din suprabetonarea monolita numai prin angajarea un or etrieri verticali. 0 anumita proportie a armaturii orizontale de incovoiere de la partea superioara a grinzii (situat1i in suprabetonare)' sa fie sudata de bare inclinate de acelasi diametru iesite din partea prefabricata a grinzii..de rezistenta antiseismica. in stratul de supra betonare.Ra• Lungimea pe care se dispun armaturile de conectare este cea dintre sectiunile de moment maxim ~i respectiv de moment nul. . la care planulpotential de lunecare estep arale cu axullor.4.aprQ~ativegala.poate aparea est~ foa~te mica datorita faptului di in stadiul fisurat ]'lgIditat~a •elementului torsionat este mult mai midi decit rigiditatea elementului Incovoiat.48 128 127 .fortli taletoare...' '..lO 107/0-90 nu s-au prevazut asemenea masuri. se impun masuri speciale de realizare a conectarii.deformarea de incovoiere a unui element implied deformarea de torsiune a unui alt element Iegat monolit de primul. de beton annat. poate aparea 0 fisurare accentuata a stratului de suprabetonare.ri! stiiz:~i Iimita de rezistenta la torsiune a are re1"tIv rarln pract~ca pro!ect.

Di!icultll. sectiunea transversalaa elemcntului trebuiesa respecte 'conditia . In comparatie eu metoda eehilibrului limit a dupa sectiunis !J.taiet.:5 bAo' W." cusau .area riscului cedarii betonului sub ef. . reprezinta valorile.ele.sttimM la .2 9~. Pen!ru -elimi.atunciseevitl '~+_~I·~O. . asa e~ de altfel a fost prevazut to toate editiile anterioare ale prescriptiilor de proiectareale betonului annat din tara noastra bazate pe metoda starilor limita. eletllentul fisu~~kdi~~ctiiIeeforturilor unitare principalc provocate de tors1t~ne.. Iortei tl!.annllt~.laM practic fisurarea . incUnatl " a elementului. ' o alta metoda de verificare la stareaIimita de rezistentalatorsinne prevede determinarea lui M! cap in relatiile (5. Aceastase considera 00. "of R. in multe din~azurile eel mai frecvent intllnite in practica.' Fig. " .brele are avantajul unor ea1cule mar ..rea. Will este modulul de rezistenta la torsiune eaIculat eonsiderind sectiunea ideal plastica {vezi tabelul:5.'1 stabilitli pe baza analogiei g. iar M.N ~i Q eforturilesection~e respective in calculul la starca limita de rezistenta. este preccdata de fisurarea betonului In tins ~i curgerea ' armaturilor longitudinale si transversale. Bineinteles ea forta. _ tn cele ce urmeaza se face 0 succinta prezentare a prevederilor de calcul [a ~t~rea ~iU de rezistenta la torsiune eu incovoiere pe baza metodei anaIogiei eu gnnda eu z1lbrele. primul din lume care a standardizat verificarea la starea limit a de rezistenta pe baza echilibrului pc • sectiunc strimba de rupere. Mil ~+ W..de a nu exploata ~oate rez.ortutile principale de compresnme.86) rezulta din calculul ." .cadrul ~ee~tci metode se eonsidera. . iar a sta.l1itimea sectiunii Ia nivelul axei neutre .~) 5 si faptul eli nu se poate anticipa care este pozitia zonei compnmate a sectiunii. normativul de proiectare [121].rv:le ~e rezistent' la tersiuneale elementulniprin faptul ea se considera 0 distributie de eforturi anterioarll.are ale eforturilor unitare pe sectiunea . . _ Pe aceste considerente.9).. Dadi se respeet1l. R (5.48) pcntru un element cu sectiunea dreptunghiulara simetric armata Tata de verticala sa se faca pentru pozitiile zonei eomprimate din fig.imbe ~i valoarea mai aproxbitativli dar. 5. . impune ca verificarea conditiilor (5.50).longitudinala full N. ":ersaIl1. i0511. in STAS 10 107/0-90 se prevede ea proieetarea fa starea limita de rezistenta a elementelor torsionate Sa se poata face pe ~aza meto~e~.. .inzii cu Idbrele este mid. metoda analogiei eu grinda eu ZlI.mai prelua co_prcsiune si c5. Sectiuni simple . 5.84) pe bazal$alog'ie.tile suplimentare care apar In cazul eXlste~tel mOI:i. .ana (v~zlparapafele 5. ~fi6Jl~!1d. analogic:i eu grinda cu ~a~~ele. acoperitoarea luiM.al~g~ c. respc~tiv. De exemplu.85) unde Q ~i M. .Independe. M."11 stabilita ' pe baza·echtlilwuluil'mttil in sec#uni st. de calcul ale.nt si armatura ajunsa la curgere sub efectul efortului umtar pnnclp. sau. axiala N.o~st~ctiv.hmltA derezlstenti.. aparc datorita epuizarii capacitatii betonului de a . (5. pe sectisne poate sau nu sa fie prezenta dupa cum.2.e~tuIUl.?. de exemplu grinda curba este spatiala. dar ~iineonvenien~ul .momentului de torsiune. 5. b ~i ho .""0 strimbe. plana ~ncarc~ta normal p~ planul ~i. . cugrinda cu ribr. ~ .4. conditia ./ .49. a sectiunii 'stabilite pe baza calculului Ia starea limita de rezis~ent~ sub actiunea valorilor de caIcul ale 'momentului Incovoietor M ~i fortei axiale N.ietoare ~i respectiv . annarea sa trans- 128 129 . eli diferenta intre valoarea mai corecta a lui M .'epuizarea capaoitatii sale de rezistentd. . In .iin§ltimea "till!. s(!.l1de b1tIDdere <11 (fig. simple. Trebuie mentionat.de torsiune sint l~gate de faptul ca sectiunea de ccdare nu mal este pl. ee1ei 'corespunzatoare epuisarii capacitatii de rezistenta..

.'51 b. t t] hs h lV.51) se calculeaza cu relatia (...88 6) Fig.V Daca nu se respecta conditia precedent ii. 5._ (DB dB) ~ Ar vt se calc~~a~~a li ~':f~~:n~f2 de bare longitudinale sub forma M.'1. I ispunerea armaturu la suprapunerca ariilor ur ongitudinala ~I transvcrsaln necesare pentru starile limitii de t"gali v _ • 180 131 . sectiurrii transversale --U-I- IJ Pentru h . A •~ Jo. =' 0 / Au{ I Ae/ _ ]11 '11 3 0 si etrieri (fig.distanta intr~ d In relatia (5 88 a) sum a ~Aa' se refera la toate zistente la torsiu~e: barele longitudinale rc- mcn~~l~ti(ile ~f~eccdentc p~t: . 91 respectiv aria sectiunii transversale A_ . A . 5.. al doilea tip sIe armare este rnai folosit in practica am pentru ca este mai simplu de realizat dar. e Imlt~ta de a~matunle rezistentc la torsiune (vezi fig. In relatiile precedente s-au folosit notatiile: M _ tId siune de calc l : V .u r ~I vb' penm:trul.a" 2AbSR" .bincinteles. .momen u e tora clementul .87) . VaIorile modulului de rezistentiL Forma. sa fic Iolosite ~i la vmJicarea oleUl ven icarea conditioi M :( AI ) I' x " ... _ ..ieri~~: ~~::u~:~un de etrier perimetral de torsiune . et. Armatura suplimentara sub forma de freta (fig. t . . distribuite cit mai uniform pe conturul sectiunii ~i etrieri inchisi cu ramuri suprapuse (fig.Tabelul 5.5. Sint utilizate doua tipuri de amaturi pentru torsiune: cu freta [spirala) inclinata la 4Y fata de axa elementului (fig. pentru ca permite preluarea momentulu i de torsiune in amhcle sensuri de actiune ale acestuia. triunghi bh ( 2 b) h \.88 a) (5. 5.f.53) . Desi conduce la 0 arie totala de armatura mai mare. In legatura cu alegerea ~.::. e~. .3La. Fig ..!it 4b As .• • . Ul'.52). atunci armatura longitudinalii (rezultata din calculul la starea limita de rezistenta la incovoiere cu sau far..l tennenii de stinga sc ian ..52) (5. di _ .9.52 12 La sectiuni circulare d=O W'p = _.. 5. a.i forta axiala) si transversal a (rezultata din calculul la starea limit a de rezistenta la for ta taietoare) se suplimenteaza cu armatura necesara pentru preluarea momentului de torsiune .. 5.1. t ClIp (<le.'5 . . 5. aru e e armatura cfectJvc disponibilc in element pentru preluare a t orSIUDU. de arm at a I .. "1 d t.51) ~i cu armaturi longitudinale.p = -6. mai ales.

dad este cazul. U= !fa's unde III reprezinta relatia momentul rczistenFI la incovoiere cu sau fara fort a axiala. Arrnatura longitudinala necesara pentru M si. Aeeast~ presupune rotirea ~Jglda a scctiunii transversale ~i absenta eforturilor tllll~are nO. a1 etrierilor neeesari pentru forta taietoare (stabilit conform procedurii indicate in cap.$ /)s b/s ..L b?~ !1bs = ---[--. ~elatia (~. ba. Aceste conditii 111 nu s~ intilnesc de fapt In practica.hs I:bs = 4- J!dj torsiune M.5.:. cit si cei eu ToI de a prelua cfectuI fortei tiiietoarc) sc realizeaza in acest fel."3 21>:. dintre acestia vor asigura un eocfieient de arrnare fL•. a carer depasire presupune 0 exploatare necorespunzatoare sau chiar intreruperea exploatarii constructiei. fL~ = !L.263 4 (pJacll) Yl I 0. i sc va adauga de asemenea 0 cantitate de armatura de torsiune All' (suplimentarea armaturii A~ este de fapt necesara numai in situatia in care solicitarea l a incovoiere are caracter alternant).:nta f!1atclialelor pcntru bare din rnateriale elastice sohCl~ate l~ ~a~uClre hl?cn:. in ansamblu.281 0.10.Ima]. ".90) A~a cum s-a aratat la capitolul 1. .. STADIUL DE EXPLOATARE rezulta: (5.5. dar daca grosimea peretilor profilului este rel~hv mare in raport cu di~ensiunile sectiunii.p care sa respeete conditia: fLep de inertie la torsiune si se poate calcula eu Iu unde YJI se ia conform tabelului T'abelul 5.sa se analizeze comportarea elementelor de beton armat atit in starile limita ultime.) u ~~f. cit si in starile limita ale exploatarii normale.COVOlCre ~lanul d~'eytunglllunlor c~mlpOnl'nte).3. ca in cazul sectiunilor obisnUlt~ duebeto? . pe considcrente de unifieare a formei. in timp ce • armltura longitudinala necesarii pentru M. CALCULUL EFORTURILORUNITARE IN BETON ~I ARMATURA IN. forfecare. 5. fetele laterale se va plasa eehidistant restul .91) Fig. trebuie dispusa cit mai uniform pc toate fetele sectiunii. la forta taietoare ~i la torsiune sint de facut uncle obscrvatii.armaturii longitudinale de torsiunc (AI . + !LeT (5.~t atunci comp?rt~:ea elemcntului este apropiata de cea asociata conditiilor ideale ale torsiunii libere. 133 / 132 .b~h.88 b) 5.3) si coeficientul de armare realizat cu etrierii neperimetrali (daca nu exista decit etrieri perimetrali evident c5. timp ce p<.229 0. componente.307 I 0.52). prin conceptia standardului se urmareste .249 I 0.92) e. toti etrierii perirnetrali (atit eei destina ti preluarii momentului de torsiune. Astfel arrnatura longitudinala de incovoiere de la partea intinsa Aa va fi suplimcntata ca 0 fractiune All a armaturii de torsiune.2An)· Etrierii perimetrali se realizeaza en ramuri suprapuse [vezi fig. armaturii A~ din zona comprirnat5. 5.3 I3 0. pe sectiunea transv~ls~tla (abscnta deforrnatiilor de. N se dispune pe fata intinsa de incovoiere (dad exist a numai Aa) sau pe fetele intinsa si comprimata de incovoiere (daca exista si Aa si A~).re~istt. pe sectiune dreptunghiurilor .1rt care revine unui dreptunghi i in cazul sectiunii din fig.1O).5 = YJ.299 I 0.P. 9i atunci aria scctiunii unei ramuri de etrier perimetral Ae si distanta a."1 de U = 2(/..4. in.54 se poate calcula eu relatia (5. De regula. a carer depasire conduce la cedarea elementului sau a structur}i. Pe baza relatiei (5. (5.s~e stabili~a il?.333 = -- 2A. (mal exact eu deplasare liberal. In. . Yl pentru un dreptunghi 6 8 de Iaturi b ~i h 10 00 3 0.92) (5. . 5. Momentul de torsiune J.'l. Sectiuni compuse deshise In cazul sectiunilor care pot fi considerate in calcul ca fiind compuse din n dreptunghiuri se poate repartiza momentul AbO' -.rs -I b2s+ Fig . Valorile cocficientului hlb 2 2.89) .) iar !LeT reprezinta coeficientul de armare cu etrieri necesar pentru preluarea momentului de torsiuneIconsiderind ambele ram uri ale fiecarui etrier perimetral). urmind ca armatura fiecarui dreptunghi sa se calculeze conform prevederilor din paragraful precedent.~lm.+11. unde fL~ reprezinta diferenta intre coeficientul de armare fL. 1.

Cea de a doua ipoteza esteintru totul acceptabila si aduce considerabile simplificari in calculul eforturilor. atit mai m~ee~ poate fi admisa ca ipoteza de lucru pentru conditiile de solicitare in exploatare. 135 184 . 1%0' dist ributiu clorturilor unitare capata 0 form. STAS 10 107/0-90 ca 7i redactarca din 197(. u b ~n/~(J I c Re/utiu de ca/c(Jlo-e belun(J/ C'om.55):· a.. . Pentru a rcaliza 0 mai bun a apropiere a schemci de calcul cu comportarea reala. elementele de beton armat lucrcaza in stadiul II. eforturilor unitare in beton. solutie pac.i curba. .~. utilizarea ei pentru stabilirea eforturilor in anumite puncte poate conduce la aproximatii rnai inscmnute in raport eu nivelul de rigurozitate al metodci de caleul. Schema de caleul pentru stabilirea eforturilor unitare ~i a deformatiilor specifice in sectiuni normaJe este definita de urmatoarele ipoteze (fig.raportul dintre efortul sectional de lunga durata si efort~l total.sectionale red use. Fisurile din zona intinsa a betonului implica anumite lunecari intre armatura ~i betonul inconjurator.{JL!. di dad accasta ipotcza cstc cu totul satisLlcatoare pentru calculul sagetilor. la stabilirea valorii constante a moclulului de clasticitate secant.i. cu.. Insa. In rcdactarile mai vcchi ale stand:: rdului pentru calculul elcmentclor de beton armat pentru situatiile in care efortul (Ib ma'" dcpasea valoarca Rc se prcvedca 0 diagramii trapezoidala a eforturilor de eompresiunc din beton. Este de subliniat totusi. . dcforrnu tiilc difcrit clor fihre in sectiune. cit ~i eu efectul deforrnatiilor ill timp. A treia ipoteza. eforturilor unitare in armaturi .93) e d) relatia e) relatie schemei de cal cuI pentru stabilirea eforturilcr unitare In stadiul JI detorrnatiilor specifice pe sectiune .93} se urrniirea corelarea modulului de deformatie. este cunoscut faptul ca atita vrcmc cit valoarea maxima a dorturului unital' nu depascste un anumit ]Jl'ag. In STAS 10 107/0-76 relatia utilizata pentru calculul modulului dc deforrnatie al betonului era: portionala deformatiei produsii de inciircarca de lUlIt. s-a urrnarit sa se tina seama in mod global de caracterul ncliniar al relatiei . v . a accstui standard adrnitr-i distributia Iiniarii a eforturilor unitare in betonul <lin zona cornpriruat. relatia intre eforturi si 'deformatii in arrnatura ~i in betonul comprimat este liniara.orllnoi . sectiunile plane inainte de deform are ramin plane si dupa deformare : b. = fa c .e t_qcx '" Eb Igo:'= Eb (! be/o.d Fig. cornponcn ta viscoas. contributia betonului intins nefisurat se neglijeaza : c. dczvoltate cu vitcze difcritc dar in timp egal.Pentru incarcarile eurente de exploatare.i. ~ ct e £'b- (5. deci eu fLRa). in care: fL este coeficientul de arm arc corespunzator arrnaturii longitudinale din zona intinsa : q. 5.'l durut. precum si verificarea la starea Iimita de oboseala implica stabilirea eforturilor unitare din armatura si din betonul comprimatIn stadiul II sau a rigiditatii sectionale corespunzatoare acestui stadiu. in jurul a 0. in ipoteza curgerii lente liniare.caracteristica finala a deformatiei in timp .'\ No. siut lu Iiccarc moment al incarcarii practic propor tionale cu eforturilc unitarc.'7(J/(Ji Oc Go I I o~ tga. ~. in actuala redactare nnmai pentru cazul betonului prccomprirnat. care in mod obisnuit nu cste depasit ~n cxploatarca norrnala a constructiilor de beton annat. de deformatie. cst e de uscrucuc a I'W- -. de C\lr{~{'lc knn a cu efortul unitar. atit eu marimea efortului unital' (proportionala cu forta de int indere din armaturile intinse.l a fibrei cclci mai corn primate a scctiunii dcpaseste cca .2 ipoteza sectiunilor plane este acceptabila pentru calculul sectiunilor Ia starea limit a de rezisten la. care este riguroasa pcntru arrnaturile de otel soiicitate sub nivelul efortului unitar de curgcre (de fapt aceasta este conditia care defineste superior domeniul stadiului II) este acceptabila si pcntru betonul com prim at solicit at la cforturile de exploatare. in concordanta cu nivclul solicitiirii ~i cu pondcrca incarcarilor de dura tii. Ipotezele a) drstribupia b) distributia c) distributia . Prima dintre ipoteze admite di deformatiile longitudinale ale betonului si otelului in diferite puncte ale sectiunii sint proportionale eu distanta la axa neutra. E~. caractcrizat prin fisurarea betonului din zonele intinse ~i prin valori de eforturi unitare in armatura ~i in betonul comprimat relativ departate de valorile rezistentelor respective. Daca solicitarca in cxploatarc ostc rclat iv marc si dcforrna tia specific.. ' Prin structura expresiei {5. cu referire la sectiuni ~i axii deforrnata mddii. Dcsi dctormatia bctonului inglobeaza 0 ccmponenta plastica chiar la valori recluse ale efortului unitar . Verificarea la starile Iimita de deschidere a fisurilor. Sub acest prag de solici1:are. incompatibile cu ipoteza Bernoulli. Neglijarea contributiei betonului intins nefisurat din sectiunea fisurata poate conduce la diferente sesizabilc in raport cu comport area reala numai in cazul sectiunilor cu procente mici de armare supuse la eforturi .trat5. (I-E. 0'0 - e pentru armaturile de otel e pentru beton. I. .i. dad asa cum s-a ararat Ja capitoIuI 5.b'Lg .

o: In relatiile (5.in1l1timea zonei com primate).5v<p Rezolvarea implica exprimarea prin intermediul conditiilor geometrice ~i fiziee a eforturilor unitare din arrnaturi ~i in fibra cea mai eomprirnata de bet on in raport eu unul singur dintre aces tea.=- no X x a' ~ (Jbmaz (5. de pina la 25-30. unitare in bet on ~i in armaturile de otel prcsupune considerarea simultana a conditiilor de echivalenta statica... substantial mai reduse decit valorile prescrise in STAS 10 107/0-76. conducind la valori exagerat de mici ale modulului de dcfcrrnatie in raport eu valorile cxperirnentale si cu valorile prescrise de alto norrne. = ft.100) eu axa neutra. care se incadrau in limite1e 10. in special a celei com primate...75 v'i' (5. n~ = EIJ .94) = __ 0_.cin-i substituirlle respective in ecuatiile de echivalenta statica se obtine un sistern d a d:>".8_ Eb _ 1 -I.97) s-a considerat <com presi une.8 in cazul elementelor de beton greu.15. Astfcl. pentru a tine seama de earacterul Fig.98) (5.93) exprima insii 0 variatie exagcrat de pronuntata a lui E. turile unitare din armaturile intinse de otel. pre cum si 0 valoare rnai mare a coeficientului de multiplicare a caracteristicii eurgerii lente pentru a tine searna de deformatia in timp rnai pronuntata a betonului eu agregate usoare. prezcnta armaturii.101) E~ . aceasta aproximare aducind si 0 sirnplificare important a a calculului. Pe baza aces tor valori ale rnodulultii de deforrnatie al betonului rezulta valori ale coeficientului de echivalenta pen tru betonul eu agregate de granlliit.0.99) efortul axial este eel de 11~ n.Relatia (5.96) ~i (5. (5.9 __ Eb 1 -I. de compa tibilitate a deformatiilor flegea lui Bernoulli) ~i' a legilor fizice pentru otel ~i beton (aceasta aproximata prin legea liniara (1& = E"a:b).O. in raport eu cea a betonului greu.-. ~i Rn. . FJ. so poate aprecia d. chiar pentru cazul inclircarii de scurta durata. care ofer1i un numar egal de ecuatii cu eel al necunoscutelor.9 lap.' =~: bllydy (5.7 si 1 indicele de "eonlucrare" Iji nu influenteaza semnificativ valorile eforturilor unitare in anna- IjiE~ (Iji . prin utilizarea valorilor 'i> corespunzatoare betonului sirnplu expresia (5. (1.raportul intre den. de parametrii !J. Relatiile generale pentru stabilirea eforturilor unitare in beton ~i annaturi in stadiul II de lucru. Pc aceasta bazfi in STAS E~ 10 107/0-90 se dau expresiile: (5.la. reduce deformatia in timp a betonului pc de 0 parte. In cazul elementelor ineovoiate 'cu sectluni complicate apate mai avantajoas1i organizarea rezolvarii plecind de la 0 sectiune omogena ("idealli") 137 ~ ]36 .95) rnai putin plastic al deformatiilor acestui beton. pe de alta parte. pentru valorile eurente cuprinse intre 0. fap. In eazul elementelor din beton de granulit s-a adoptat factorul 0. dar ~i substantial rnai mari decit cele utilizate in metoda rezlstentelor admisibile. mornentul static al zonei comprimate in raport . Adoptarea unor valori rnai ridicate pentru conduce la valori aeoperitoare ale eforturilor unitare din arrnaturi ~i deci la solutii acoperitoare in calculul elementelor la starea Iimita de deschidere a fisurilor sau in caleulul sagetilor.ecua tii cu doua necunoseute. De asemenea.97) =~ formatia specifica medic si cea din dreptul fisurii in armatura intinsa}. prin intermediul caruia se face corelarea intre deformatiile longitudinale ~i efor. de 0. Calculul practic al eforturilor. _ ~ IjiE~ ~. 5.56): p( ntru betcnul obisnuit si E~ = __ 0-. momentul de inertie al zonei com primate in raport eu axa neutra. pentru elemente solicitate Ia incovoiere (momentul de exploatare MB) cu efort axial (NB) sint urrnatoarele (fig. S-au faeut notatiile : SbC ca tura "i beton apare y indicat sa se aproximeze n.93) introduce un efect exagerat al actiunii curgerii lente. iar redistributia eforturilor in sectiune ca urrnare a dcformatiilor visccase cstu caracterizatn in general prin reducerea eforturilor unitare in bctcn.' XX I1bma. In cazul general al solicitarii de incovolere eu efort axial sisternul se reduce la 0 ecuatie de gradul 3 in timp ce in cazul p irticular al incovoierii simple inaltimea zonei comprimate se poate obtine direct din ecuatia de proiectie.96) (5. Deoarece. '. . ecuatia de gradul Z in x (x .56 NB l1~maz = --- n: X Sbe + A" al1a - A al1lJ (5.

obtinuHi prin inlocuirca .. 138 . axa neutra: fbi ME rcspectiv eu raportul M dintre momentul din lncarcarile de exploatare si momentul de ealcul. .1~' if aproximatie mai buna Au ••.~rilor printr-o s~ctiune echivalenta (echivalarea prin intermediul ... Consideratii introductive Fisurarea in exploatare a elementelor de beton arrnat este inevitabila. max in fibra cea mai comprimata ~i al eforturilor unitare din aimiituri cu rclatiilc: crb max Fig . .102). Calculul cfortului unitar cr.6. Fisurarea este urmarea.A a ('110 IjJ -. in beton si in armaturile i_ntinse ~.96) . Rela tiile pentru calculul eforturilor unitare din beton ~i armaturi in. valoarea coeficicntului IjJ care intervine in relatiile (5. (5. A'( a X- a')2 (S. La echivalarea armat urii comprimate s-a considerat (no ..a') - ~ Aa(lto - x) =0 (S. Daca se procedeaza in acest mod.5S :rezulta ~c X (5.6. forta taietoare. ~xpresia aprox.imativ5. (5. ..1) ::::! n. (fig.102) se observa ca.57): Aceast a cchivalare pcrrnite calculul efortunlor unitare cu ajutorul exprcsiilor din Rczistcnta matcrialdor omogcnc si eJasticc. b.107) 0 in care: II este coeficientul mediu al incarcarilor : in cazul incovoierii se obtine inlocuind if = de beton. indiferent de valoarea momenl. pentru un moment de exploatare ME implIca operatiile urmatoare: a. modelul de calcul utilizat pentru determinarea eforturilor unitare in beton si in armatura in stadiul de exploatare poate fi aplieat si pentru stabilirea unor caraeteristiei ale comportarii in domeniul inelastic. A" .. '0 data stabilita pozitia axei neutre pe baza ipotezelor definite in fig.104)- ..106) se poate Iua egala cu 1.. statice sau dinamiee (seismiee) ale strueturilor de bet on annat.)2 + n.5.) d: beton. \'REA Luur < (5.initierea curgerii in armatura din zona intinsa reprezinta teoretic limita superioara a stadiului II de lucru al elementelor de beton annat. 5.. ::::! din O. a _ Cc Dc c. Stabilirea pozitiei axei neutr? di~ c~mditia ~e ~g~litate a momentelor statice ale ariilor zonelor compnmata ~I respectiv intinsa : SbC + 1tcA~(x .. =. fiind practic constarita pe tot dorneniul stadiului II..coeiIclentulm n.alma1.1.. Din analiza ecuatiei (5. ncc. . in prirnul rind a eforturilor de intindere prod use de unele solicltari (lncovoiere. Avind in vedere ca . cum sint valorile Me ~i Il>e' ale momentului incovoietor si a rotirii specifice corespunzatoare atingerii limitei de curgere in armatura intinsa (fig.105) 5.5. 5. Ia care un calcul "cxact" estc mui anevoios. caracteristici sint : necesare in analizele postelastice.58). = f be + -.107) este utila in special in cazulclernentelor solicitate la lncovoiere cu cfort axial. Aceste' . ~I ~e de!on..(ho - ae x) • iar M. (5.103} ~ I J. Coefieientul 1. 'cALCULUL LA ST. dar 139 Asa cum s-a aratat.:natIe ale sectiunu... torsiune ~i tractiune).ului incovoietor (Hriatia lui IjJ cu ME estc foarte redusa).a ~i co~primate A~.In cazurile curente STf\S 10 107/0-90 permite ca efortul unitar armatura lntinsa sa se determine cu rela tia : cr" ~ 1.85R" Aanee. Au .1 ia in considerare raportul intre bratul de plrghie al eforturilor interioare in stadiile II si respeetiv III. A .106) A DE FISURARE 5.t . sectiuni cu forme uzuale sint date in capitolul 8.aria de a~atura Intinsa necesara din calculul la starea limita de rezistenta : A" . n. calculul eforturilor unitare in stadiul II. dintr-o ecuatie de moment. Determinarea rnomcntului de inertie a sectiunii ideale in raport cu. iniiltimea zo~ei comprimate depinde numai de caracteristicile ge~metnce. E.ana de armatura intinsa efectiv5.. ME cr=n--x-a ( a e lbl ') (ho X) (S.. fapt stabilit inca de la inccputurile utilizarii betonului arrnat ea material de rezistenta pentru strueturi.58 = -- ME i.

Fisurarca nu prczintii un inconvenient in exploatarea elementelor de bet on annat atita vreme cit deschidcrea fisurilor sc situeaza sub anumite limite.i criteriilemai simpliste de stabilire a dcschiderilor admise ale fisnrilor din prccedenta redactare a prcscripfiei. STAS 10 107/0-90 prevede pentru controlul fisuriirii clemcntclor de beton arrnat un calcul la starca limita de deschidere 'a fisurilor. si anume: · . tasarea betonului proaspat. ca de exemplu in Coelul Model CEB-FIP verificarea deschiderii fisuriler se face la nivclul valorilor maxime probabile ("caracteristice") ale indir- ~~ri1or.~eprezI~ta 0 :conditie mai dificil de realizat. c0!1~ucte). apare indicat. s-au introdus unele modificiiri m expresiile de calcul. a curcntilcr clcctrici etc.placile 'pl<~. lculatc pcntru inciirciir ilc de exploat are 55. · . d~~tre beton ~I armatura. prczcnta agcn(ilur corozivi.ttr-o manier~ mai riguroasa influenta unor fact?~J cum smt co~lucrarea.t in STAS 10 107/0-<)0se Il1cntin villorile . subapreciata in ex:presIIle. beton a acestora~ b.nin~ mod~~ul d. . actiunea inghetului ~i a dezghetului repetat. solicitati la lI~t~ndere centrica sau intindere excentrica cu excentricitate midi.rii in exploatare a structunlor de beton armat permite Srt se evidentieze observatia ca i~ ~azul cur~nt .ca~un _a~ea~ta Co~dItie fund chiar dimensionanta pentru cantitatea de armatura intinsa.. (de.r repetat.orespuI?zator).rmare (de oblce. fisurarea po~t~ fI favenz~ta ~I amplificata ca. estima. ~~ faca n. 111 abscllta unui studiu d'~ fundamentare in aceast:i problem. PnnclI~alel~ t~PU~lde struc~uri .n~eelormonohte sau prefabricate cu procente reduse de a. pentru cazul rezervoarelor de apa potabila ~i a l silozurilor de ccreale sau asigurarca unci izolatii fonice corespunzatoare.~pal1tla unor Iisuri ex~es~v de dcschise III exploatare poate Srt reflecte erori m calculul Ia stare. cuvele castelelor de apa.a l!mIta de. in special in zona rcazernelor unor clemente de beton armat. ponte ap.: m.~rarea prea tnnpurie.rilor. a tasarilor diferentiale de reazem in cazul structurilor static nedeterrninate. defectuoase. smt: -: peretii recipien. cum sint dlstanta dmtre annll. precum si de asigurarea unor functiuni specifice ca de exemplu : asigurarea ctanseitiitii pentru peretii recipientilor de lichide si de gaze. Acestc limite depind in principal de cxigcntcle de aspect ~i de durabilitate.e c~leul din prescriptiile anterioare privind sta?Jhrea de~cll1deru medii a fisurilor norrnale. ca adoptaroa proiectelor tip si omologarea eleI?eI7.ililatca Inc:ird. Valorile admise ale deschidcrii fisurilor din standardul rom fll1l'sC si11t Cllprinse intre 0. Verificarca se face punind conditia ca deschidcrile medii. a dcschidcrilor limita ale fisurilor trebuic Srl fie rezultatul unci analizc cornplcxc a unor factori ce privesc functiunca constructioi. 1 ~i 0.ti~or de li~hi?e ~i gaze (rezervoare. sau a unor factori Ignoratl. m ~ce~te cond!tll. · -:.carc~r~ de amplitudine mare.telor sa. cit si in interiorul acestuia de catre annatura de otel). pericolul dediv de coroziune aparind la deschideri cu eel putin 50.p~re~ii silozurilor. efectele unor tehnologii de executie insufieient puse la punct (decofrari timpurii. eel putin pentru eleme~te1e de mare s~ne.al ele~entelor str~ctu. Bazat rc acestc considcrcntc.H~ hale. a.:l fIdel ~omport~rea realii la fisurare a elementelor de beton armat: lumd.rilor i". in special privind coroziunea arrnaturii.3 mm ~i ele reprezintii limitari ale dcschiderilor medii calculate. Se poate aprecia c5. la care. Dintre cauzele care produc fisurile din aceasta a doua categorie sint de menticnat efectelc contractiei impiedicate a bctonului (atit la exteriorul elementuJui prin legaturi structurale.deschld:f1l fIs~r~lor . temperatura. event uala saturarc cu apii. m considerare l1. apropiindu-le ca structura ~i rezultate de expresiile de caleul corespunzatoare din Codul Model CEB-FIP.turi lii acoperirea ell. stiut fiind Iaptul cii Iisurarca exagorata afcctcaza negativ aceastii proprietate. J n general prescriptiile de proicctare a structurilor de beton arrnat prevad verificari prin eaJcul numai pentru ccntrolul fisurarii produse de actiunea inciircarilor. SImilar celui utiliza~ If! . tratament tcrmic ne(. Ia car~ na. ~au a ~amp~la~!1. scnsibilitatea la corcziunc a armaturilor (rnai mare la arrnaturile cu diametru redus) vari~ll.. in ca~\.s<:hcItate la intindere centrica sau intindere excentrica cu excentricitate mica. transportului si depozit arii.fisu.1_lta. a variatiei de temperatura. ~erificarea 'pri~. In raport cu preccdentele prescriptii romanesti pentru proiectarea structunlo~ de beton armat STAS 10 107/0-90 prezinta unele modificari in ceea oe prrveste ealculul la starea limita de fisurare. aceasta nu ponte fi I cflcctatti deo rnaniera riguroasa prin modclele de calcul.irca chiar inainte de punerea sub sarcina datorit a unor factori de mediu.umal pe baza unor verificari experimentale pe prototip m conditii modehnd coreet situatia din exploatare. al carer sediu po ate fi constituit de fisurile pre a deschise din clcmentelc de bcton armat. Menti. In principiu stabilirca difercntia t5. a tchnologici de exccutie sau ca urmare a unor deformatii impiedicate.?o.~i elemente de beton arrnat. evitarea dezvoltarii unor agenti patogeni sau a unor insecte. nu depaseasca anuIllite valori lillJit't. De ascmonea. uncle imperfectiuni in regimul de tratare termica in vederea intaririi accelerate a Letonului in clemente prefabricate.7 ori ~ai mare decit valorile medii. ~entru ~alculul la fisurare al unor clemente de beton armat. defectiuni in functionarea cofrajelor glisante etc). conditiilc de mcdiu (umiditatc. s_upu~i!a presiunea materialelor pulverulente. 1n alte prescriptii.tehnologice sau climatice.d d~ ~. relatiile de calcul din Codul Model CEB-FIP fundamentate pe ~tu?ii teoretice ~i experimentale mai recente. rezis_te.. Experienta inginereasca acumulata din cercetarea eomport5.Il realizarii ca clemente prefabricate.irii din alte cauze se asigura in mod implicit prin reguli de alcatuire constructiva si evident. Desigur. uneori alternant si chiar dinamic. in unele . de calcul ~m presc~lptule romane~ti anterioare. urm~re a unor imperfcctiuni ale tehnol_?gIeI de executle. . la care limitarea .es. in sensul dI. intervin dcterioriiri importante ale aderentei ~I implicit crcsteri ale deschiderii fisurilor.). S-a introdus.70% mai mari dedt valorile admise. l1:u se dispune de un model de calcul in masura sa interpreteze suficient de fidel comportarea lor reala. sint in mlsura sa reflect. . J? asemenea situatii.si a unor eforturi de adercnta excesive sau a actiunii unor forte concentrate de compresiunc. ca fiin.n special datorita aprecierii ini c?reet~ a unor actiuni sau a ignorant unor faze de lucru anterioare celei din op~ra.tura solicitarii ditera de cea din exploatare. c~lcll:l a . considerindu-se di evitarea dezvoltiirii peste limitele admise a fisur.t~. . la care so~c~tarea are un caracte. sub ciclurile de incarcared. ~alonle limita adrnise sint mai ridicate decit cele din presscriptiile romanesti. prin adoptarca unor tehnologii de executie corespunzatoare din acest punct de vcdere. intre care trebuie ?Ientlonate de exemplu elementele expuse fenomenului de oboseala. G. . l~dust:Iale grinzile care sustin calea de rulare a podurilor cu sarcmi man ~l regim greu de Iucru.l cu S!NB). normale ~i inclinatc.rale din cladirile civile si industrials . 0 fisurare eu caracter intimplritor.clinate plrnini de a un model de stablhre a deschideru fisurIlor mc1mate. .

fcarte importante pentru a le putea aplica pe scara lai ga in proiectare.) valorile de caleul ale deschiderii fisurilor se majoreaza cu 50%. peretii celulelor de siloz etc. la omologarea unor elernente prefabricate tip sau in anumite cercetari experirnentale cind se urrnareste s1 se compare comportarea reala a elementelor de beton armat cu modelul de calcul. expresia (5.regulata a fisurilor. . precum ~i unele studii efectuate in tara in cadrul INCERC si I. 162 163 . Luind pentrusectiunile dreptunghiulare de dimensiuni b si b.109 a) In ceea ce . c. Considerind 0 deforrnatie limita a betonului intins de 0. b) (5. 5. prevede pentru caleulul la fisurare al elementelor de beton armat numai verificarea deschiderii fisurilor. ale acestor elemente. Deschiderea fisurii este datorata surplusului de deformatie a armaturii. este momentul de fisurare al sectiunii : Cp1 . de regula.. sint.cum s-a mai aratat. In ultima pericada s-au Hicut 0 serie de tentative de a propune asemenea prcceduri de calcul.110) lncare Eam este alungirea specifica medie a arrnaturii. . incovoiere pura) pentru care se considera 0 distri~uti~.. z :': 0. pornind de la analiza unei situatii de solicit are constanta (intindere centrica.-_. de conditiile de lucru mai dezavantajoase. de aceasta realitate incontestabila caracterul lel.150/00 ~j. ci. in special a rezistcntei la intindere ~i a. din relatiile de caleul poate. 0 asernenea necesitate apare. Fala.: ~(mpl~~at al unora. Ao .ati.1-0..pentru elementele de beton arrnat incovoiate (fig. . caleulul are la baza ipotezele stadiului de lucru I al elementelor de beton armat.C. asa Cl:f!1 s-a aratat. In proiectarea eIementelor de beton armat apare uneori si necesitatea deterrninarii valorii eforturilor de fisurare._. sa reflecte cu exactitate comportamentul real la fisurare. de exemplu in proiectarea antiseismica a unor elernente cu sectiunea avind HOpi dezvoltate in zona intinsa. fara ca aceasta sa presupuna in mod explicit verificari la starea limita de aparitie a fisurilor.59.~~~~p. Acest lucru se datoreaza nu numai inperfectiunii modelului de calcul. mai ales. se obtine rela tia: (5. (5. 10nului intins este in medie 25 N/mm2• stabilirea eforturilor de fisurare sint : In aceste conditii expresiile pentru -l.~re ia in considerare plastificarea partial a a zonei de beton intinse (vezi . A.110) trebuie considerata ca interpretind media comportarii reale. pentru stabilirea lui Za se admite simplificarca (.6. STAS 10 107/0-90 nu da explicit relatii pcntrn stabilirea eforturilor de ' fisurare.8 h. . pe distanta dintre doua fisuri consecutive. este forta de Iisurare . W.bratul de pirghie al efortului de in1:indere din armatura in raport cu punctul de aplicatie al rezultantei cfort urilor de compresiune din beton. fiind prefcrabile metcdele de caleul simple._ (J b Fig. ca acest caleul nu poate. Desi. dupa . iar Ebm . A a sectiunii de armatura : . sub aspectul fisurarii. clare in masura sa asigure 0 ccmportare Ia fisurare corespunzatoare cerintelor respective.coeficient subunitar (.59 pentru elemente intinse centric (fig. aderentei betonului.0. __ . ipoteza conlucriirii perfecte dintre beton si armatura rezulta ca valoarea efortului unitar all din armatura intinsa in stadiul solicitarii plastice a be- a" (5.. caz in care forta taietcare asociata momentului de fisurare poate fi mai mare decit cea din stadiul ultirn. La stabilirea relatiilor de calcul s-au avut in vedere in principal expresiiIe similare din Codul Model CEB-FIP. 5. Se renunta astfel la modul de verificare a fisurilor inclinate din STAS 10 107/0-76 care poate fi apreciat ca nerational ~i prea acoperitor.B . influentei conditiilor de executie ~i abaterilor fa\a de proiect ale acoperirii cu betcn a armaturilor. in incheierea acestei succinte prezentari a prcbkmaticii generale a caleulului la fisurare a elementelor de beton armat.modul~ ~e !ezistenta. avantajele unor asemenea metode. Este important de retinut insa. aparea pretentios ~i nejustificat.4).108) aria in care: N.59 a) N.alungirea specified medie a betonului. In situatiile mentionate anterior in care aceste eforturi trebuie determinate.ificarii complete a zone I mtmse. Datorita caracterului intimplator al formarii fisurilor ca si imprastierii specifice a valorilor unor caracteristici ale materialclor. In cazul elementelor la care actiunea incarcarilor are un caracter repetat (de exemplu grinzile de rulare.2. 5.pentru fisurarea normala la axa elementelor.aria sectiunii de beton. pozitia axei neutre in mornentul aparitiei fisurilor este aceeasi ca in cazul sectiunii de beton simplu. al sectiunii de beton in ipoteza pi ast.· Za .prin insumarea eforturilor preluate de betonul partial plastifieat in zona intinsa ~i de armatura.. = AbRI + 25A . situate la distan]e egale una de alta.109) in care: M. Calculul la fisurare in sectiuni normale STAS 10 107/0-90.priveste caleulul valorii medii a deschideri·i fisurilor. .3. bazate in €senta pe constatarile ccmportarii in exploatare a elcmentclor de betcn aimat. pentru a tine seama. STAS 10 107/0-90 mentine acelasi model de caleul din prescriptiile anterioare. pe considerentul di in proiectarea curenta nu apare aceasta necesitate. ele trebuie ccnfirrnate de studii experimentale investingind un dcmeniu suficicnt de Iarg de situatii. considerabilei dispersii a caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor (in primul rind a rezistentei la intindere a betonului)'. in raport cu deforrnatia betonului (lunecarea dintre beton ~i armatura}: 5.

1I3) in care: Teste efortul unitar mediu de aderenta pe distanta dintre doua tisuri. a. aria Ab!' introdusa in relatiile de calcul nu poate depasi valoarea ariei zonei intinse a sectiunii in stadiul nefisurat..:. Ea este mai mica in muIte situatii decit cea prescrisa in STAS 10 107/0-76. A/ tinde spre O.rdi.. Astfel.112) din care rezulta: (5. kl . ~i avind in vedere si efectul cO'!tractlel betonului. -----_-- I este limitata la 0 anumita arie adiacenta barei de arrnatura.. A klks • relatia (5.~r!i fi~urilor . (1 h Notind A = Fig.'cSeste un coeficient ce ia in considerare influenta distributiei efor- Se observa dl. fSrI I (0 S . . Este evident d.nle de e~ploatare. .1 . deoarece distributia fisurilor la distante finite face ca numai 0 anumita zona din be.peri- u 41L1 (5.Ia clemente intinse centric: a) distributia eforturiJor umtarc dul'~ Iormarea prrmei fisurf : b) distributia eforturilor unitare dupa formarea celei de a doua fisuri. . calculul practic al deschiderilor fisurilor se face cu rela tia: (%/ = A/eam (5.1 s I./Abl este coeficientul mare corespunzator ariei de inglobare a armaturii.5. in fig.114). care admite eli Abl cuprinde in intregime zona de beton intinsa a sectiunii..61 144 . 1. de ar-- in care: d este diametrul armaturii iar IL! = A. expresia (5. 0: "rim(f fislfri ---~--I _ D'I -=~===--.tonul inconjurator sa fie influentata de bara respectiva. in aceste situatii.1 145> Fig ._ I . 5. 5. I.61 prin suprafata hasurata a rezultat in urma unor studii tcoretice ~i experiment ale.~or ~i sectiunea unde poate aparea fisura imediat alat~rat~ se transmlt~ pnn aderenta ~e a arrnatura la beton un efort capabil sa produdi fisurarea betonului: (5. pentru care expresiile din precedent a redact are a prescriptiei erau cu totul necorespunzatoarc.111 ~ Distanta A dintre fisuri se stabileste pornind de la schema din fig.60 se prezinta schema de caleul a de~chiderii fisurilor pentru cazul eel mai simplu al solicitarii Ia intindere centrica. ++T+ ~.. cum sint cele intilnite in unele constructii hidrotehnice. !U50. Pentru cazul barelor de acelasi diametru.---~~ _}-rAN ~~--~~~ .:-=-~-. Studii experiment ale au dovedit ca raportul kz = Rr/Tmed nu depindepractic de rezistenta betonului.113) devine: -4 A/=A - d (5.. ~ I . u . considerind di ~e distanta-intre prima fisura. la distante A/ mai reduse decit in calculul conform STAS 10107/0-76 ceea ce corespunde comportarii reale a elementelor de beton armat. distantele intre armaturi ~i acoperirea cu betorr _.. raportul A~dtt se poate exprima dupa cum urrneaza: Abl Ab! d -_. 5.. aparuta int~mpl5.60. pentru !ndl.5 ori rnai mici decit aces~e~. Intrucit valorile £bm pot fi neglijate in raport cu valorile ~"m' fund de aproximativ 10-1. fiind influentat in schimb de proprietatilede aderenta ale armaturii. I!id'tl I. Beneficiaza de aceasta corectie in special elementele masivc. fit/ ~ s S I .-----------~ ~ !S ~ ~. I -(. Valoarea A bl' definitli. + ~ i _. Aceasta estein contradictie cu faptul di.::s-- metrul total al armaturilor : turilor de intindere in sectiune : pentru intindere AbC - aria de inglobare centrica kl = a armaturilor.113) conduce.-. cu grosimi absolute mari. dad IL! tinde spre infinit. Schema de cal cuI pentru stabilirea distsntei Intre fisuri ~i a dts~hid.115) ILl In fig.

~15) . In con- 146 Hi . con.. nu este lOgICsa se p~na. corespunzatoarc solicitarii de incovoiere pura.~ in care: c este acoperirea cu beton in nun ~i s .fisuri. Observatiile experimentale sugereaza ca influenta armaturii transver~ale in grinzi sa fie luata in consideratie prin rotunjirea in plus sau in mmus a valorii calculate pentru distanta medic intre fisuri. Pornind de la schema de caleul din fig.pentru un anumit otel in stadiul de exploatare.:au valori finite ceea ce face ca deschiderile fisurilor sa. (5. _ In situatiile curente.1.R'k dim expresia. In ceca ce priveste valoarea efortului unital' l1a in fisura. ·dacll. A "11.117) s(poate Intcgrala din (5.60 b). subaprcciateIn expresiile de caIeui conform STAS 10 107/0-76.60. Astfel. daca diferenta nu estc mai mare de circa 50 mm. fisurile vor aparea asa cum se cons'tatii in practica.tii contributiei betonului intins intre fisuri. .60. . prevede pentru calculul distantei intr~ .. "A All II Me Introducind (5.locale (~~: deosebi datorita prezentei armaturilor transversale).. In cazul elementelor incovoiate 0 aproximatic rnai bunii se obtine utilizind relatia (5.121) Coeficicntul de rcducerc 0.118) in momentul 2 1= 't'mea din (5.ILl . motiv pentru care este denumit in mod curent indice de conlucrare . dad distanta dintre armaturi nu depaseste 15-20 d.112) este efortul me diu de aderenta 'Care precede formarea celei de a doua serii de fisuri la distanta~. " = 0 85 R . Alungirca specified medic Earn a armaturii pe distanta dintre fisuri este rnai midi decit alungirea specified Ea a arrnaturii i. de 180 mrn sau 220 mm. sepoate lua aproximativ: e:"m = Ea - A/ =. aibe valori finite chiar la procente fo~rte mari de armare. Valorile (3 adopt ate in STAS 10 107/0-90 conduc la valori mai mid dccit cele din redactarea din 1976 a standardului. Intr-un asemenea caz. aceasta se stabileste pe baza ipotezelor corespunzatoare stadiului II de lucru al clcmentelor de beton armat (capitolul 5.5). pc de 0 parte. compresiune sau intindereexcentrica cu excentricitate mare.119) Verificarea deschiderii fisurilor prin cornpararea valorilor calculate cu.ls) +~ ~ (:rt'161 (5. in dreptul armaturilor transversale. .d ~ >'z dx =- A/ 2 '!"mea ' (5. 2 't'~<d = ~AbIR. 5. datori.expresia (5. si de raportul intre valorile bratului de pirghie ale eforturilor intcrioarc in stadiile II si III. se Iimit eaza Ia I.. la 0 stare limit a de exploatare. Folosirea in calculul valorii indicelui de conlucrare a rezistentei caracteristice a betonului R'k este justificata prin faptul ca se analizeaza 0 portiune de 0 anumita lungime. fiind influentat insa de natura solicit5. 5. Raportulsubunitar ~ = Earn/Ea intre cele doua deformatii specifice reprezinta 0 masura a aderentei intre beton si arrnatura.111) cu valorile limita prescrise de STAS 10 107/0-90 presupune eli acoperirile cu beton ale armaturilor sint cele minime necesare.120~ EaA" A"I1" ' Expresia din paranteza reprezinta valoarea lui ~ din STAS 10 107/0-90_ Coeficientul ~ are 0 valoare practic constanta. preluata din Codul Model CEB-FIP.(:1--(5. relatie stabilita pe .statarile experimentale evidentiaza faptul ca in cazul placilor de planseu distanta medic intre fisuri este apropiata de grosimea placii.0 in care 'C'~. care in an~mlte conditii pot decide distributia fisurilor.trebui~ corectata pentru a tine seama de influenta acopenru cu betonsi a distantei intre bare. STAS 10 107/0-90. se poate sene (5.117) rcprczcntind exprima astfcl : AI seobtine: AblRlk) (:I AbtR'k = Ea ( 1 .107). b. x ~ a 'f imi .117) in. Trebuie facuta observatia importanta ca modelul teoretic pentru detcrminarea distantei medii intre fisuri nu tine seama de slabirile . cind cantitatea de armatura cfectiv prevazuta este apropiata de cea necesara in calculul la starca limita de rezistenta. expresiile de calcul se stabilesc pe baza unei scheme similare. care preia 0 parte din eforturile de intindere (fig.distant a intr~ bare in mm. In consecint~. IUI'. relatia (5. spre exemplu. pina la distante dintre etrieri.baza unor cercetari experimentale:· . De asernenea. corespunzind astfel probabilistic 0 'valoare mai apropiata de rezistcnta caracterisf ica a betonului.116).. la baza unui calcul al deschiderii fisurilor intr-o grind a 0 distant a intre fisuri -determinata "exact". In cazul elementelor solicitate la incovoiere. relatia (5. Modul aproximativ de dctcrrninurc a efortului un it ar in arrnat uril a pare indicat in cazurile unor clemente de sectiuni cu forme complicate sau al uno r clemente supuse la solicitari compuse (Incovoicre cu efort axial) situatii in care calculul cste rnai anevoios. rczulta ca efortul ce se poate transmite prin aderenta de la armatura la beton nu poate depasi A "11. distanta dintre etrieri este de 200 mm. Expresiile de calcul se considera valabile ~i pentru calculul deschiderii fisurilor normale in zonele in care actioneaza forta taictoare.. pe de nltfl parte.118) si punind: ~ <.& (5.85 tine searna de raportul intrc cfor turile Iuate in considerare la starile Iimit a de fisurare ~i de rezistcnta. Din echilibrul tronsonului de element din fig.rii. 5. P e aceas t~ b aza rapor t u I Ab.n dreptul fis~rii. 11 aria diagramci eforturilor de aderenta ~ . Se obtine astfcl 0 corespondents mai bun a cu expresiile coeficientului ~ din prescriptiile straine ~i cu proprietatiile reale de aderenta ale arrnaturilor.2J(+ O.

128) -rJ. se ajunge la expresia: p) 100A mIn = "'-:1:-:. em1n ~ 1.25 fLl .ditiile in care se adopt a grosimi mai mari.:5-E". ~ 0. probabil. respectiv 80 mm pentru elementele incovoiate = 0.necesare pentru introducerea for[e i c'cIntir.. in conditiile de solicitare la intindere centric a sau excentrica cu excentricitate mica. la..15) + 100 A . Principalul dcmeniu in care conditia de deschidcre a fisurilor poate· dimensiona armatura elementelor de beton arrnat este acela al peretilor de· recipienti.• . . = [2(C + 0.126) Admitind distril.15) + 0'1.0.:.1 mm a valorii rI.122) o tala de airnatura se obtine: unitar dinfig.30%pcntru solicitarea de incc.62 In cazul elementelor curente.] ~. Este de observat faptul cii in cazul unor elemente de beton armat .!. Pt Admitind in mod acoperitor clementele intinse. verificarea deschiderii fisurilor este.!:..i. functie de diarnetrul armaturilor si de procentul de armare adoptat.127) pentru ~i eli.. ~ii fie ~ratat? i~ yerificare~.129) 149· .. Acest model este valabil daca procentul de aimaie nu ccbcai a sub anurnite limite. •.---. Particularizind pentru acest caz relatia (5. mal periculoasa decit 0 hsura mal putin deschisa intr-u~ strat de.111) se obtine: (x. ale stratului J.~(.:' 100 J::. A~a cum s-a aratat.. In cazul un or procente de armare mai reduse este posibil sa apara 0 singura fisura sau nurnai citeva fisuri.. a. Pentru aceste cazuri este necesara adoptarea unci scheme de calcul diferite. valorile admise ale dcschiderilor de fisura pot fi marite in raport-- c ca urrnarc a faptului ca deschiderca fisurilor se reduce de la suprafata elernentului spresuprafata armaturii ~i dec! 0 fis~ri ~ai dsschisa Ja un.. In unele prescriptii straine. practic. capata 'valori ·diferite in functie de natura solicitarii.123) se obtine: = Aa o (5. la distante relativ reduse.85 Ra..!!~ ~ (X.. = (2( c + 0. 148 (5. Tinind seama ~i de egalitatca: 'TCd la't'met! T (5.elm (5. 5. Mcdelul de caleul utilizat este bazat pe ipoteza unei distributii regulate a fisurilor. se prcvede ca elemcntele incovoiate.62).1 mm (5...!!. Aceasta.t.1 s) ~ 80 mm se obtine relatia: + aa si adrnitind R _Ik valoarea medic (5.utia simplificata a efortului valoarea limita admisa a deschiderii fisuril~r. b A . -. intotdeauna sat isfacuUi si standardul permite in aceste situatii s5. at f Fig.1I-lt + 0. d Iisurilor. -B( Ea c5.. val~~'il~'(PI) s-au d mIn pornind de la relatia general a de verificare a-deschiderii fisurilor: (x. Pentru verificari rapide in proiectarea acestor elemente s-a intocrnit tabelul 17 A din anexa care furnizcaza valoarea limita a efortului unitar admis in atmatura. in raport cu 2 (c C.. In orice caz. coeficientul A dill relatia (5. inimi.124). la fisurare ca clemente intinse.. ~ CI. 125) CIa rna'" = II 01 E' ' ad 80+0. 5.. de ordinul 0. B = 2 (c -I.124). nu se efectueze un caleul la fisurare.63 pentru (5.5. 5. 5.voio e si O.P!__".'atlm - R.~acop irlre. in care deschiderea fisurilor se obtine multiplicind deforrnatia specifica me die a aimaturii eu dublul distantei.. cu pozitii intimplatoare in lungul eleme ntului ~i avind deschideri mai mari decit cele furnizate de modclul de calcul consider-at anterior. supusi presiunii lichidelor..% pentru cea de intindere.1. de tipul de armatura ~i de stabilit pe ban careia s-au sta bilit valorile din tabelul 17 A. h Rezolvind relatia (5. la care latimea talpii intinse este de eel putin 4 ori mai mare decit l. avind sectiuni eu talpi dezvoltate in zona intinsa conditiile din punctul de vedere al fisuriirii sint mai apropiate de cazul intinderii centriee. intindere sau incovoiere.-. "" .liimea. coreet dimensionate la starea limita de rezistenta. Is) = 90 mm.115).](1fLt 0'25~)~ fLtaa E.c'cre ce la aimatui ii Ia Letcn. pentru dimcnsiuni relativ mal rmci ale talpii intinse dindu-se reguli de interpolare intre cazul intinderii ~i eel al incovoierii (fig. (5. care implied limitarea foarte sever la 0. = peste care nu mai cste necesar sa se efectueze calculul deschiderii dcpind Valorile de natura solicitarii.coperire m~i redus.63). rn asurat a de la fisura cxistenta (fig.. str:t d~ acoperire mai mare nu este.incovoiate. in tabelul 15 A din anexa se dau valorile raportului .. ca de exemplu in Codul Model CEB-FIP.

controlul fisurii inclinate fiind .. poate fi utillzata si pentru stabilirea -deschiderii fisurilor din contractia betonului.61. erilor in mm.':' ":~~.i la forte taietoare.Fflcd) sa dcpaseasca efortul de fisurare al bctonului intins (Ab. Acest standard nu da relatii pcntru verificarea explicita a deschiderii . In normele rom anesti. 5. ii: ~:5. Accast a ~e justifica prin Iaptul cii mcdck-lc de calcul pcntru stabilirca capacitiitii portuntc in scctiuni inclinate din majoritatea normelor nationalc de pina Ia inceputul anilor j 970 erau acopcritcare in rapcrt ell cr mpcrtai ca rca Iii a elcmcntclor de bcton armat la.129). (5. unde sectiunea de beton este sliibWi. de la arm~turi la ·.rezistenta de calcul a otelului din etrieri (m:2)' 151 150 . este diarnetrul armaturii transversale iar II .130) Necesitatea calculului Ia fisurare. in miisurii sa in tcrprctczc mai fidel ccmportarca clementelor de beton supuse la eforturi de forfecare import ante.E J • . Intrucit in practic~ se constata ca fisurile ap~r in dreptul armaturilor transversale. La aceste elernente.. se face direct pnn interrnediul fortelor de strivire aplicate la noduri.. Ca1culul la fisurare in sectiuni inclinate <relatie data in Codul Model CEB-FIP ~i preluata in STAS 10107/0-93 Este de observat di relatia (5... al distantei I...3.64 to Fig.:.5. Trans~erul efort~lui..fisurilor inclinate.63 . avind in vedere si sensibilitatea ridicata a acestor clemente la fisurare.) (5.132) diamctrul ct ri- este dcschiderca de Iisurii adrnisa in mm. Valorile date de S~AS 10 107/0~90 pentru 't"mea sint functie de R in corelare cu datele experimentale obtinute pe otelurile standardizate in "tara noastra.~~. intr-o rnaniera implicitti.:~.~. (5. • • Fig .~ . aderenta sirmelor este foarte ~edusa. dad se poate determina valoarea era.asigurat. (X. practic neglijabila.). 5. ficul conceptului de sigurantii in ceca cc priveste capacitatca de rczistcnt. Rezci vole suplimcntarc faFt de cole rezultatc din spcr i. prin sporirea fortei taictoarc in caIculul lastcre a JimiUi de rcz lstcnta: unde d. alia zonei intinse a sectiunilor in studiul I este practic intotdeauna mai mare decit aria de inglobare a arrnaturilor.uctiunca fortelcr t aietoare. t~j~}i.. ..". conlu~rarea cu betonul bazindu-se pe impanarea m bet on a barelor transversale m dreptul nodurilor rezultate din sudarea prin puncte a barelor longitudinale de cele transversale. dintre barele transversale (fig.¥~'~\1~r.. FnotJ = d. Odata cu intrcducerea unor modele de calcul. R. 3:_. pen~ru a se ajunge la formarea uner a doua fisuri.13i) Q in care (X. a fost neccsara introducerea in normcle de proiectare a unor conditii de verificare Ia fisurare in sectiuni inclinate.distanta dintre axele armaturilor longitudinale. in sectiuni inclinate reprezintii 0 prevedere de data relativ rcccnta in cadrul prescriptiilor de proicctarc a clementelor de bcton annat. 5. .aam 6 210 d- R. Si in cazul elementelor arrnate cu plase sudate din STNB este necesara o schema de c.6. Considerind ca rezistenta medie la strivire este 15 R" rezulta ca aceste forte au valoarea .ll(15 R. distanta dintre fisuri se ia un multiplu n.64). definita in fig. Deoarece in cazul placilor.be~on.adm 8 'P == Q _!!2_.R. Distanta dintre fisuri se stabilcste din conditia ca efortuI total cedat de armaturi betonului (l1. in STAS 10 107/0-90 se prevedc in mod acoperitor ca la stabilirea lui Abt sa se ccnsidere zona intinsa a sectiunii in stadiul ncfi:. asigurau implicit elcmcntclc ~i diu punctul de vcdcrc al fisurarii inclina te. prevederi referitoare la aceastii problema apar pentru prima cara in STAS 10 107/0-76.:.alcul sp'eci~ica.. dar nu mai mult de 30 d.~~:t.

din otel Oll 37 iar limita adrnisa cste de 0. rezultate din analiza unor cercctari experiment ale. de actiunea momentului incovoictor. cit si faptului ca in foarte multe cazuri. a fisurilor inclinate da~a i~ STAS 10 107/0-90 arc 0 structura similara cu cea pentru caleulul deschiderii fisurilor normale. Se ajunge astfd la 0 cxpresie de forma: (5. Din acest motiv ~i avind in vedere faptul ca. Aae .dlJril(! truusvr-rsulo In rlrcptul Iisurilor inclinatc sc stabilcstc din echilibrul Iortelor verticale ill lungul unor fisuri.134) reprezinta diferenza intre doi termeni avind in multe cazuri valori apropiate. asa cum se constata in practica. avlnd 0 semnificati e similara coeficientului tjI din cazul fisurilor normale.7. Consideratii in. in colaborare cu LC. in absenta unui model de calcul satisf'aciitor pentru detcrminarea lui. Qf -'. in terrnenul Q: se iau in considerar e pe lingi'i Iorta Hiictoare preluata de talpa comprim ata ~i alte componsnte ale mecanismului de rezistenta In for~5. unghiul at fata de axul elementului intersectata de fisura considerataeu Inclinare la 'W. simplificlnd..tura transversala la intersectia eu fisura inclinata : . ~-au . In aceasta ipoteza. Expresia pentru caleulul deschiderii (X/. dindu-se in acest scop relatii de calcul specifice. in perioada de valabilitate a STAS 10 107/0-76 veriIicarca fisurilor inclinate a fost practic ignorata de inginerii proiectanti.Inlltimea utila a sectiunii .n. rezultatul este puternic influen tat de. Expresiilc de calcul sint deduse pe baza studiilor teoretice si experimentale efectuate in ultimul deceniu. sub imperativul realizaril unor solutii constructive cit mai economice. CJ.nrmiitura transvorsala rezultatii din calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate este alciit uitji din ctrieri de 6 mm.forta tlietoare de caleul la starea Iimita de deschidere a fisurilor incIinate. u Indrc!'tri or de durut n.I'll>. CALCULUL ELEMENTELOR DI.aria sectlunii unei ramuri de etrieri : n.a cum se procedeaza . ~i deci in relatia {5. de asemenea rezultatele unor cercetari efectuate m tara de INCERC. Intrucit numaratorul relatiei (5.. dad ca evi- Din uccstc motive. interccpteazti fisura este acelasi pentru etrieri si barele inc1inate.. tn relatia (5.62} s. daca se admite. a aportului betonului intins intre fisurile inclinatc. Pe de alta parte forta taietoare preluata de beton sc poate considera (vezi fig. in special in cadrul Comitetului EuroInternational de Beton.llea «: (5.rimca l'dalivll. se cornporta favorabil ~i in exploatare din punct de vedere al fisurarii. Aceasta se datorcste atit Iaptului ca nu sc iau In considcrare modelul de caleul si ipotezele spccif'ice starilor Iimita ale exploatarii normale. kg .3 mm.. ·fp (5. studii concretizate in Codul M?del CEB-!IP. elementele coreet arrnate la fortii taietoare la starea limita de rez~stenta. pcntru a tint! scuma de reducerca de catre curgcrea lentil. Pe baza acelorasi considerente stanclardul perrnite ca in anurnite situatii sa nu se efectueze verificarea deschiderii fisurilor inclinate. valoarea tjI. tiiietoare. depinde de !)roprieUltiie de ncl{'n~nlil ale nrmaturll ~i d\~ lIl11.cedarea elernentului de beton. STAS 10107/0-90 prescrie un caleul aproximativ in care Ua. se considcra ca distanta intre fisurile ~nc~il!ate este acceasi cu distanta intre fisurile norrnale a. Se impune verificarea elementului de beton armat solicitat la forte taietoare Ia starea limita de deschidere a fisurilor inclinatc. .distanta inLre etrieri : A. 5. In ceea ce priveste valoarea coeficientului . se apreciaza in mod acoperitor la valoarea: O'at ~ O.135) in care Q. S-<lU adoptat exprcsii mal simple. dill t ului uu it a r IIl1'dill dill illlll. apare lnsa nesatisfacator. . 153 . Asa cum s-a aratat la cap.135) expresie care se poate utiliza pentru evaluarea Iortei tlietoare preluata de beton in stadiul de exploatare.troductive AR~AT LA S-a notat Cll QIl .r?ducerea ~f<!rt~lul unitar din armaturi intre fisuri.avut in vedere.'l BETON STAREA LIMIT A DE DEFORMATII 5.do. a.forta taietoare preluata In stadiul de exploatare de betonul zonei com primate.133) n. 5. Se poatc admitc pcntru simplificare d'l inclinarea fisurii fatl!. fiind rezultatul "strimbrllH' unor Iisuri dcschise lu Iibra intinsii a clcmentului..1. __S!__ in care 0'. 9 = A. urmare a contributiei betonului intins. In STAS 10 107/0-90.)iI. avind forma: (X/. cum slut inclestarca agregatelor. se corecteaza in mare masura aceste neajunsuri .133). este efortul unitar mediu In arm5. cl inclimrea Iisurii este de 45°.)if . aproxima tiile lui Q:.37) practic constantii in tot dornen iul de solicitare Ide dupa fisurarea inclinata pina Ia .01' este forta taietoare capabila corespunzatoare arrn iturii transversale efective. . tarcu deschidcrii Iisurilor lnclinate Un asemcnea mod de calcul. actiunca de darn a armaturii longitudinale etc.num irul de ramuri ale etrierilor. ~ ko' se obtine: Qb = (f = bhoR. bazat in principiu este practic totdeauna pe constatarea asigurat1l.. conduce la sporuri nejustificate de consum in otel in armatura transversala. Ca si in cazul cooficientului tjI. de .3. se manifest a tendinta utilizarii pe scara tot rnai larga a otelurilor ~i abetoanelor de rezistenta ridicata.134) 5.)i'O'a' E a (5... Accasta se j ustifica prin faptul ci'i in majoritatea cazurilor fisuril« inclina t c sint Iisuri d-: Iorfccare-incovoicrc.1 m Codul Model C£B. de axa clcmcntului cxtc de 45" si dt cforlul unitar In armaturile transversale care V.aria armaturii ' inclinate cu 152 In prezent.7. .codicient ce tine seama.

ca urmare a curgerii lente a betonului.pentru simplificare. 121J i~i bazeaza prevederilc privind verificarea la s{lgeaFl pe accst principiu. tn STAS 10107/0-76. eu dimensiunisensibil mai reduse decit in practica anterioara: In acest fel poate deveni decisiva pentru dimensionarea a numeroase . Sint date conditii de verificare diferite pentru plansccle care nu suporta ziduri dcspiirtitoarc ~i finisaje scnsibile la defermatii ~i pentru planseele libcrc (de exernplu plansecle parcajclor sau ale tribunelor). Modelul de calcul al riglditatii In marea majoritate a cazurilor problema asigurarii la starea limita de deformatie se refera la limitarea deforrnatiilor de Incovoiere (sagetilor}. m -starliul de exploatare. =- ME (5. b) sint folosite in cazul general al ele m~ntelor solicitate la mcovoiere ell efort axial [cazul I de compresiunc excentrica si cazul intinderii excentrice cu excentricitate mare).:> ClI in care ClI. conditia de limitare a sagetilor ~i creste importanta perfectionarii modcluIui de calcul al rigiditatii.ioara <.cazul planseelor eurente sa se verifice fractiunea din deforrnatie care intervine dupa aplicarca incarcarilor variabile incluzind sporul datorat actiunii de lungJ. in special cu marirnea incarcarii de durata de care dcpinde cresterea in timp a deformatiei. in masurn sa reflectc cit rnai fidel comportarca sub lncarcarl a elementelor de beton armat. Este de mentionat c5. intre care sint mentionate in primul rind placile planseelor si rarnpcle de scari.M8X E~ (5.. . Marimea sageti10r Iirnitji admise trebuie corelata cu natura incarcarilor luate in considerate. In STAS 10107/0-90 se pastreaza modelul de calcul din redactarea ante. Expresia generala a rigiditat ii sectionale (fig. a unor clemente de beton armat mai suple. verificarea la starca lirnita de deformatie consta in compararca sagetii totale calculate. de sensibilitatea echipalentelor ' la deforrnatii).55). fie comparata ell valorile limita admise. Sprc .}: . 0 5. Calculul practic implica determinarea sage~ii totale de lunga durata si a sagetii initiale inregistrate pinaIa executarea elemcntelor nestructurale ~i aplicarea incarcarilor utile.curbura fibrei m edii deform ate (rotirea . . determinind. 5. In cele mai multo dintre cazuri sagcata excesiva a unui clement :'nu estc di'tuniitoarc prin ea insasi.leosebire de aecasta in STAS 1()107/0-90 se prevede ea in. cu valorile limita adrnise. pc baza conditiilor de rigiditate minima din standard.constructive (in vederea. Criteriile pentru stabilirea valorilor deformatiilor admisibile sint de mai multc categorii: . . 0 categoric. 5.cazul tipie eonstituindu-l gri~zile cailor de rul~~e ale :rod~lor rulante .65): . atit prin conceptia care sta la baza procedeului. clemente. Este cunoscut faptul ca procedeul de verificare a eIcmcntelor de beton arrnat la starca limita de dcforrnatie prevazut STAS 10 107{0-76 nu era considerat satisfiicjitor. eu sectiune 155 154 .7.estetice si psiJi%gice. diferenta dintre eele doua valori urmind s5. In tabelele 13 A... necesita. a prevenirii deteriorarii unor elemente nestructurale: pereti despartitori.Aceasta are ca efect proiectarea. (5.5. Spre deosebire de accstca STAS 10 107/0-90 prescrie valori limitrt ale sageWor relativ mai mici (tabcIul 18 din ancxa] intrucit si incarcarile luate in considerare in verificarile la starile limita ale exploatarii norma lc.cazul elementelor de beton arrnat una din formele: El sau EI EI l:~.2. au in praetiea de proicctare din tara noastra valori corespunzatoare mai recluse.~puse la incovoiere. cit ~i datorita caractcrului siiu prea acoperitor. 112. pe baza ipotezelor specifice stadiului !Ide lucru al elementelor de beton annat.137) specific [) cap'ltl in = M8X . straturi de tencuiala ~i de izoIatii care reazerna pc elcmcntul structural arializat etc. de exemplu. 5.r~~t s.tehnologice (legate in primul rind.138. si alte prescriptii [104. ci prin efectul asupra elemcntelor structurale ~i nestructurale care sint rczcmate pe clcmcntul care sc dcformcuzii.133: a) ~i. expresia a ngldltatu capata forma mai sirnpla : (5. ipoteze prezentate in cap. Se pune astfel in evidenta acca componcntii a dcformatici care intereseaza atit sub aspect psihologic. (5. durata a incarcarilor (tabclul 18 din anexii).138 b) Expresi!l~ (5.138 a) = MB(ho' tam x) = MB(ho ~ x)E" aU.139) in care E~ ~i 1bf sint modulul de defermatie a1 betonului. Astfel. rnai larga de clemente de bet on annat. tn cazul elernentelor de beton a. se rnentine modul de verificare dIU Sf AS 10107/0-76 constind in compararea sl"ctii totale eu anumite valori adrnise. pe criterii de rezistenta. In cazul eIementeIor Ia care greutatea perrnanenta este neglijabila in raport eu Incarcarea ternporara . respectiv momentul de inertie al sectiunii ideale (echivalente) de beton in stadiul II. stabilite asa cum s-a aratat la paragraful 5. dimcnsiuni de multe ori exagerat de mario daca se are in vedere comportarea lor reala in exploatare.5 (fi'T. B ~i C din anexa se dau valorile coeficientilor k pentru calculul momentelor de inertie I~j(Ioj = = kbho') pentru elementele incovoiate de beton armat cu sectiune dreptunghiulara simplu armata.'-' standardului. valoarea rigiditatii de incovoicre (EI). cit 9i din punct de vedere constructiv.

.~ ~i procentul . in cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu armate. a unui numar insemnat de rezultate. STAS. rigiditatea sectionala creste aproximativ proportional Cll cresterca proccntului de armare.cum se poate constat a diu exemplul prezentat in fig. pre cum si unele norma inspirate din aceasta. a propus pentru evaluarea momentului de inertie "efectiv" (de fapt echivalent) al sectiunilor elementelor incovoiate de beton armat expresia: . in stadiul fisurat.situatia lntilnita in special la sectiunile cu talpi . k din tabcle depind de urmatorii paramctrii: produsul Valonle n:p~ lntre coeficientul de echivalenta n: = . ~i raportul hpjh intre grosimea talpii si ina1timea inimii in cazul sectiunilor in forma de "T".. pe" de 0 parte. CodulModcl CEB-FIP prevede un model de caleul rnai analitic. si din contractia betonulu] Evaluarea deplasarilor care implica integrarea rotirilor specifice este anevoioasa. dezvoltate in zona lntinsa. Branson armaturii intinse. ' Unele prescriptii straine cum sint normele britanice utilizeaza un ..tipentro z~D.momcntul de inertie al sectiunii de beton nefisurate. .marimea momentului incovoictor in maniera gencraHi indicata in fig. ~-Twl~J~I-L~~i~l~~~~'~T-1G r.5. Yotoareo £1 corespllnztJ!a(Jre sec/lunii de belon ncfisur(Jt I I I I I I I . 5.valori diferite .5A-_(. pentru grinzile eu continuitate (fig. . . se preiau practic nemodificate propunerile lui Branson [19] privind calculul deforrna tiilor.68._---j---! I ~ ------"- . Ibl c. Ib . Mai mult. in cazul grin-' zilor simplu rezemate sau constante pe zonele cuprinse intre punctcle de moment nul. a~a . asemenea normelor rusesti ~~ celor americane. raportul bpjb intre latimea talpii ~i grosimea inimii.140) adoptata ~i de normele mentionate. depinzind de nivelul incarcarii. cercetatile cxperimentale au evidcntiat fnptul c5. valori cine.66): 0 ZOna centrala lucrind in stadiul nefisurat si doua zone marginale Iucrind in stadiul II. I{l107jOI 90. care exprima faptul ca . Acestea se bazeaza pc observatia experimentala ca rigidilatea la incovoiere este dependenta de .Produsul n. . Bazat pe 0 analiz1l. se obtin numai dad M". in eazul sectiunilor dreptunghiulare dublu arrnate: .pe intreaga deschidere. in raport cu un calcul care ia in considerare . > 0. Majoritatea normelor admit 1 2 3 anumite simplificari iale schemei I II de calcul. Pentru fiecare din aceste zone se determina cite 0 rotire specified medie ce inglobeaza ~i deformatiile de curgere lentil. de rigidit5.p. _ . 5.aportul betonului intins nefisurat la rigiditatea elementelor de beton armat c3te cu atit rnai mare cu cit momentuI aplicat este mai mic.momentul incovoietor aplicat sectiunii in ca1cul deformatiilor . 5. De asernenea.'US8 I.momentul de fisurare al sectiunii aproximat prin neglijarea aportului armaturii : M .ele de' Fig. Calcule compaaative [85] dovedese ell. In relatia(5. model de calcul similar pentru stabilirea rigiditatii.dreptunghiulara dublu armata si cu sectiune in "T" simplu armata. medie ea rigiditatilor din cimp ~i de pe reazem.67 156 157 .r' tt SloG'lUI --'-7 II . ~i c1l. definit la capitolul 5. scctiunilc cu prcccutc ridicatc de armare prc:lint1l.statistic. in mod acoperitor se considera constante .140) se constat a ca valori sensibil mai mari declt Ib. In norma americana ACI-Code 318-83.momentul de inertie al sectiunii ideale.produsul n.67 pentru 0 anumita sectiune reducerea rigiditatii la 0 anumita crestere a incarcarii nu este constanta.'. 5.66 . calculul practic implicind existenta unui material aj utator foarte dezvoltat. .rii decU cele cu procente reduse de armare.67.valoare unica a rigiditatii. 5. Uncle prescriptii [104.rd. pcntru a reduce volumul de calcule necesare evaluarii deformatiilor.140) s-a notat cu M'I' . in care tronsoanele de elemente dintre fisurile consecutive sint impiirtite in zone de comportaredistincte (fig.~u~:"~' Fig. 5~68). chiar si pentru grinzile continue. . admite sa se I I stabileasca valorile rigiditatilor 2 J in sectiunile de moment maxim. determinata ca . Rigiditatile sectionale cbiar la elernentele cu sectiune constanta variaza considerabil in lungul acestora. Din analiza relatiei (5. pe de alta parte~. Spre deosebire de aceste norrne. asa cum se observa din fig.Fig. intrc care trebuie arnintita in primul rind norma neo-zeelandez a NSZ 3101.114] permit sa se lucreze cu o. diferentele. a rigidit1tii la cresterea tnc1l. '. diferentele fata' de standardul romanesc constind in modul de estimare a indieelui de conlucrare Iji ~i in modul concrct de exprimare a' relatiilor de calcul. 0 variatie mai redusa r» (5. Calculul praetic al sagetilor presupune integrarea dubla _a rotirilor specifice in lungul elementului. I ~-A-0--~~--~~~c-.p si raportul intre procentele armaturilor din zona comprimata si din zona intinsa.

dar se ia in 'considcrare ~i un spor de rigiditate ca urmare a aportului betonului intins intre fisuri: luarea rfectului Pentru In aceste conditii."~e beton armat d Schema de incarcare a grinzii dill doformapile de EA = EaAa_ tjI (5. efectul forfecarii asupra sagetilor in exploatare ramine neglijabil. (5. de forfecare.7. Pentru a ilustra accasta.142) Expresiile (5. dar H't.~ 159 158 . In cazul elernentelor la care greutatea permanent a este neglijabila in raport ell incarcarca temporara . se mentine modul de verificare din ST AS 10107/0-76 constind in compararea sagetii tot ale cu anumite valori admise. Pentru elementele solicit ate la ccmpresiune cu exeentricitate mica. slgctilor . Considerarea deformatiilor de forfecare Solicitarea de incovoiere a elementelor de beton armat estc insotita in mod obisnuit ~i de solicitarea la forta taictoarc. . 5."lvalorila. Fisurarea in exploatare a elernentelor de beton annat (prin fisuri normale ~i inclinate fata de axa acestora) reduce ins a in proportie sensibil mai mare rigiditatea de forfecare decit cea de incovoiere.timi diferite de inimi ~i deci rigidita]i de forfecare diferite. n.pentru simplificare. fractiunea din deforrnatie datorata fortei t1iietoare.odulul de rigiditate la evaluarea efortului scurtarii lor este stabilit ca 0 suma a aportului betonului ~i al armaturii: EA =E~Ab+AaEa I .cazul tipic constituindu-I grinzile cailor de rulare ale podurilor rulante . Corectia sagetii prin component a deforrnatiilor de forfecare devine' necesara numai pentru elementeIe la l care raportul . ' 3/" _ 'lao .141) elementele solicitate la intindere cu excentricitate mica la evaalungirilcr se ccnt eaza nurnai pe airnatura. in STAS 10 107/0-90 s-a preferat sa se adopte 1.este neglijabila in raport eu cea datorata eforturilor de incovoiere. Este cunoscut faptul d..141) sint necesare. Se constata ca fractiunea din sageata totala datorata distorsiunilor de fOI"fccare este eu atit mai mare ell cit fractiunea din forta U\ietoare prcluata prin arrnatura transversalii cste mai mare. (5.1 '10) si (5. in fig.11.69 se reproduce din [55J variatia sagetilor masurate la aceeasi incarcare pcntru '1 grinzi avind practic acceasi capacitate portanta si aceeasi rigiditate de tncovoiere. 5.dcul prczentat nu poate reprezenta 0 solutie definitiva. ..69 (5. nici unul din aceste modele nil este satisfacator.> 5 valoare la care II sporu1 corespunzator aplicarii expresici Fig. la calculul eforturilor ~i deforrnatiilor fermelor ~i arcelor cu tirant diri beton armat. in stadiul nefisurat. at1t in ceea ce priveste corespondenta cu corriportarea reala cit ~i in ceca ce pri- . sau chiar un calcul in care se considera 0 variatie ccntinua a rigiditatii in lungul deschiderii nu depasessc 20%. forfecare pnn proce. Pe masura ce sc vor mr~gistra progrese in perfectionarea modelului de element de beton armat soliTabelul 5.I1.. de exemplu. Este evident di stabilirea deformatiilor de. exceptind elementcle cu deschidere relativ redusa (elementele "scurte").1 :' 18 361~ veste posibilitatea de utilizare practica. deformatiile de forfecare pot capata valori de acelasi ordin de marime cu cele de incovoiere. coeficien!ului [3 pentru calculul . In cazul unor grinzi insli avind inima subtire si care sint solicitate la forte taietoare importante. Desi exist a incercari de a stabili modele analitice pentru determinarea deforrnatiilor de forfecarc a elementelor de beton arrnat cum sint de excmplu eele propuse in (23J.111 procedcu aproximativ care consta in amplificarea sagetii din deforrnatiile de incovoiere cu un factor supraunitar care sa tina seama de sporul de sageata datorat deformatiilor.3. .mc ment pozitiv sau negativ. I.143) . 5.. .devine mai substantial. in special Ia valori reduse ale raportului intre deschidere si inaltimea sec[iunii (~ OlllllHOOOIIIIl < 5).l'l3) in care (l este un coeficient care depinde de modul de incarcare a grinzii Valorile (l sint date in tabelul 5. '"htnecare ale grinzilor . In cazul grinzilor ~i placilor relativ flexibile. solicitate la forte taietoare moderate.

ab~fnta . p.indeosebi pentru armii~unl~ din zonele plasticc potentiale ale elerncntclor structurale.4. La structurile in cadre se admit in mod curent pentru modulii de elasticitate conventionali valorile 0. o alta categoric de probleme specifice intcrvin la elementele J(refabricate. ~xpresiile din teoria elasticitatii in care rigirlitatea de IDCOVQlereeste stabilita pentru stadiul II de lucru al e1ementelor de' teton :lunat. In capitolul de Jata se 'pr:z~nt~ comentarii. STPB ~i a unor pro. fiind mai male in elcmenteleincovoiate ~i intinse cxcentric ~i rna redus In elementele supuse la compresiune.rar dur~. in special in legatura cu acele aspecte asupra c~ro~'a exist a mc?. asupra rigidit5. in situatia obisnuita a lncarcarilor cu forte. 105. nu intereseaza valorile absolute ale rigiditatilor clementelor care com pun structura. intrc rigiditatile de meo~'~lcre.a!'I~(~~ turilor (implicind plase si carcasc sudatc. . cur:~t~ ~~ calcul al structurilor se admitc in mod aproximativ ca valorile rigiditatilor elementului structural. r n litera t~ra de s}?ecialitate sint pate 0 serie de expresii ernpirice pentru c~Icul~~ :llge\J1or placilor de beton annat. ci valorile lor relative. la elementele prefabricate cu suprabctonare monolita consi(~elata ca activ a si Ja uncle tipuri de imbinari pri_n monolitizarc. rigiditatile intervin cu valorile absolute.tn cazurile. tl1ietoare va Ii necesara inlocuirea expresiei (5. la care uncle arrnaturi trebuie 'sii indeplineasdt In plus rolnnIe de: _ preluare a solicitarilor din timpul diferitelor faze intermediare al~ executiei (decor-are. 114J acordii 0 irn portan\a mult mai mare dedt se diidca ill tJCCl1t accstor aspecte. structuri sau sisteme constructive) an fost discutii m contradictoriu. cind schema staticii a olcmeutului poate fi alta decit in constructia terminata : _ conectori. transport.15-:-0.te incovoietoare ~i fozta taietoare intervin ~i momente d~ tor~~u~~•. prin fisurare laportul. care trebuie sa raspunda si cerintelor legate de: _ asigurarea unei ductilitati satisfacatoare a elernentelor de beton armat.8Eb) in cazul stilpilor de colt ~i de margine 1a care cornponenta efortului axial din efectul indirect al fortelor orizontale (in mod obisnuit din actiunea seismica) reprezinta un efort de lntindere rela tiv mare. Gradul de fisurare depinde de natura eforturilor. cste numai datoritrl faptului Crl datcle lcordlco-l'X!'lTlllIcntak:. de beton armat sa se determine pe baza rnomentelor de inertie (sau ariilor. o Generalizarea 5.6Eb in cazul grinzilor ~i Eb in cazul stilpilor r eventual valori mai reduse (circa 0. Pentr u cr. afectind valorile modulului de elas ticitate al betcnului. STN B. in cazul elementelor solicitate axial) ale scctiunilor de beton.:llor d~ beton arm at. 160 161 . la elaborarea in ultima form~ a ST~S-:rll1i I? 107 /0-90 ~I a celorlalte prescriptii inrudite (normative sau ~nstructlUllI ~chnI~c.. detinutc pin.:. Datele necesarc pentru alcatuirea de dctaliu a arrnaturilor la uncle t ipuri curente de elemente structurale. 57. I~c~i este eunoseut faptul c5. ~r~taJ.CpU_LL In [46]. grinzile. inclusiv printr-un grad sporit de confinare a betonului : _ ancorarca ~i tnnadirea arm5.a reaz:me. tasan de reazeme etc.ccdee cu grad marit de industrializare la conf. nu totdeauna indeajuns cuantificabile prin calculcle . 98. 55.).. iar pe de alta parteadercnta cu betonul este expusa deteriorarii. tendinta de rcstnngcre a utilizarii barelor inclinate la grinzi. de flexlllJh~at(. puncte de vedere difcrite intre prescript iile din diverse tan si intreauton~ eelor mai cunoscute tratate de specialit ate. cu coeficienti subunitari in corelare cu gradul de fisurare a clementelor respective. Litcrutura de sPC(. Desigur. S-a ajuns chiar ~a sc vorbrasca desprc 0 .1 in prezcnt nu sint indi in totalitate cOJl\'inrezistente gatoare._II eele din practidi. mal nguroase. PRINCIPlI DE ALCATUIRE A ARMATI1RILOR utilizarii la elernentele de beton arrnat a otelurilor cu sporite.a pt~CIl ~I un mecamsm spatial de aree eu tirant (cupola) pentru tr:msfrrul.ectionarea ~~montajul . de ? parte ele pot intra in curgcre si pot ajunge sri fie solicitate la eforlun umtare peste limita de curgere (fencmenul de consolidate). In acest caz al. in aceste probleme ~~ in tara noastra. De altfcl.8.nstructiile din zone seismice.e in ultimii ani. pcrctii structural! (diafragmele) cu si tara goluri si placile plane rezernatc pc contur sint cuprinse in ca.arta a armarii" [57].dt~t l~ fortll.n~~ date suf~clente pentru adoptarea unui model anahtlC. PC 60. SPECIfic. (pi~a Ia 0. montaj).fl~urarca bet?nulUi s~ rnanifesta ea ? pondere ee depinde . mult aprofundatc si divcrsificat. stare de solicitare la fel de dificil de interpretat printr-un model de' calcul se i~tilnf'~te in ca~ul pla~ilor plane.tii acestor clemente ~i efedlll (oarte pronua. mdh~a:II_or l.~tuT1.7.1 toate pf1~ vintelc. arm ate pe doua directii.~:lit ate si prescriptiile mai noi [3.tat al fisurarii inclinate.oLi~nuite yi pentru strlplnirc~ carOl:.pitolul 8 al prczentului indrumator un~e sint dez\-?ltatc pr~ve:_ derile capitolului 6 din STAS 10107/0-90. insa. prescriptiile de prorectare utilizeaza pentru caleulul sllgetilor pl5. Stabilirea rigiditatilor in calculul eforturilor in structurf Problema stabilirii rigiditatiilor intervine ~i la ealculul eforturilo~ in str~eturi static nede~erminate in care caz. pe. procedce rnoderne de innadirc a barelor) a determinat nccesitatea unci studieri mai aprofundate a alciit uirii constructive de dctaliu a nr miitur ilor ~'i a influcntei acostcia asupra fcnorncnclor locale ee intervin in vccinatatca ccntactului lor cu betonul. dintre care este de retinut cea r. ~n cazul eaIculului la actiunea deforrnatiilor impuse (din temperatura. marc.a trebuie sa sc apeleze in mare miisurti ~I la cuno~tll1~de acumulate din urrnarirea cornport arii constructiilor in oxploatarc ~i din cercetarile experimentalc.~e mcmcn. I~ . forfecare si de rasucire se modiflca. cum sint stilpii. In cazul structurilor eu percti de beton arrnat reducerea modulului de clasticitatc conventional pcntru grinzile de cuplare trebuie S'd fie rna. ~t1m sint cc1~ din tara nOQst:rl: intervin ccrinte suplimcntare legate de 8sIgurarea unei bune ccmport~n la solicitarile produse de cutremure pnternice.143) eu procedee 5.25 Eb) avind in vedcrc efectul unei pronuntatc prefisur:in dm contractlC.e catcgorii de clemente. 82. din categoric PC 52.turilor in zonele unde. dacii nu s-a putut ajungc la pilreri u~anime 11. pentru buna corespcndenta cu datele experimentale.

Structura formulelor (5.70 Fig.i 8.144) . t. Se ajunge astfcl . tete ~_ Se obtine atunci: t. se recornanda.tura). care influenteazii in sens de favorabil ancorarea unor bare inclinate opritc in zona respcctiva. ca arrnaturile intinse sa fie ancoratc in bet on in zene in care acestn .meet in functie de R.2 (vezi si observatia de dupa tabelul 8. pcntru a se apropia de normala la dircctia hie-icier ccmprimate ~i a prim i asife] comprcsiunile transversale sub un unghi m. forma sub care este scrisa formula 8. ~. pentru simplificarc. 1t sint aria si perimetrul sectiunii barei. nt .i al ancoriirii armiiturilor m beton... 41t d Ta.147) se ia "u Fig. inclusiv pnn cirligele de capat daca exista sa se transmita eforturile de la armatura la beton.' iI. ta = "ad (5.146) a.)deHnta Cl1 arrnaturile este imbun. Daca nu se conteaza pe cirligele de capat. anco~are ~ uz:ei. rezulta : (5.S. ancorarca in zone cu eforturi transversale de intindcrc dcfavorizeazii aderenta armaturilor. 5. Pentru barelc longitudinale intinse care se intrcrup inaintc d. = R.ii avantujos.11Ck de <llmatura solicitatc la inf inchi r ~rl fil' de prdcrinja o ncorntc in .. In STAS 10107/0-90.itat in fig.: -Yo la{necesara ) Inlocuind Aa = -- A. Ceca ce apare nou faFl de editia anterioara a prescriptiilor este in special diferentierea acestor valori ' in functie de conditiile de solicit are a elemcntului . care favorizcaza forrnarca de Iisuri longitudinale (efect de "despic:lrc" a Lctonului). in . De regula. Fata de lungimea de ancoraj sLabili~a t~or~tic. se obtine : 2 ta = d cr.mett = 7t d2j4 si u = 7t d.+ j'a~) d 1\.147) Valorile coeficientului sint date in tabclul 8.1'15) sub forma: (5.umtar I in arrnatura in sectiunea fata 'de care se masoara ungunea e ancoraj.70)... cra -d efortul .1. Invers. ca in figurrl. ca ill cazul ar. 114] iau in considerare si dependenta efortului de aderenta capabil de alti pJrametri. Ancorarea armaturilor Este stiut ca in principiu lungime~ de. Astfc1 de zone intervin de cxcmplu Ja partca infcrioara a grinzilor (fig. s-a tinut seama numai in med indirect de acesti parametri.7 J : 0 grind. dczavantajind adcrcnta. se admite ~a neces~r 'un suplimcnt notat cu "00' pentru a acopcri variatiile dest~l de mar~ ale reZIStentci betonului la intindcrc ~i [inind searna de m?ean~smul mal." cu care cste practie proportionala. ale ciirui valori sint date in tabelul 8.147) ~i valorile fadorilor nane ~i "no au fost stabilite . sau chiar sc impnnc.7.144) unde Aa. datorita "bie1e1or" com primate inclinate care se creaza intrc fisurile inclinate (mecanismul de grindrl eu ziibrelc).i de conditiile de rcalizare a aderentei (vezi tabelele 8.IC('S! context. r(. prin relatia : Ta•7nf'll = -4-nane R.meet 7t =__ cr_ 4 a_ _ d Ta. De regula se prefera sa se exprime "a..in corelare cu prescriptiile rusesti [i21] si cu datele experimentale suplimentare acurnulate la INCERC.:"1/.111..mea deci ta necesarii este direct proportional a cu d. armaturi :e stabileste din conditia ca pe aceasta lungime. rezulta : v ~'-. sc prescriu pentru acestea lungimi de ancornro mai mici decit pc ntru celc intinse. fara ca ei sa fie evidentiati III mod explicit. beton cu compresiuni transucrsale (perpcndiculare pe axul barelor de .. ca: distantele intre barelede arm atura.. considerindu-se ca prin umflarea transvcrsala a bctonulu i solicita t longitudinallaccmprrsiune.8).tlii(itrl (crcstc fractiunea "frecare" din cornponcnta adercntci). un d e nane es t e un coe fi . Este de subliniat ca dlll'I cercetari mai recente [55. 5. •'. 5.. til' planscu. = nane~d R.mprimate. prim at. co~plex ~i de fiabilitate relativ rcdus. (5.5. mai favorabila 0 usoarii inclinarc a lor in zona de caplit. Pornind de la aceastri cbscrvatie.:1Z('111ar <lP:l1(':l chiar..efortu! unitar mediu de aderenta t capabil :. arrnarea transversals.7. ~. Din (5.-stc corn.e la i ccc mandarca ca l'. la cxpresia : fa care po ate fi scrisii prescurtat uncle = (nanc ~t_. astfel ca efortul capabil al ancorajului sa fie eel putin egal cu eel maxim al barei respective. In cazurile curcntc.8): Alte prescriptii j lu-t : 110. -:lungimea de anco~aj .144).. la care datorita momentelor negative din placii a«tiOI1l:aza la talpa supcrioara a grinzii eforturi de intindere transversale.8. In relatiile (5. ~t --- cr.. s-a nol at : (5. care la lirnita se scrie ca egalitate. grosimea strat ului de accpcrire cu betcn.. (5. sc ajun!-. Sub acest aspect este insa nccesar sa se facii difercntierca intre ancorarea barelor solicitate la ccmpresiune ~i ancorarca in betcnul comprimat a barelor solicitate la intindere.71 162 163 . Datorita ccnditiilor mai bune de adcrr nta ale barclor cr. cind arrniiturilc slut solicitate la capacitatea lor portanta sau foarte aproape de aceasta.145) . 70J accst punct de vedcre cstc pus in discn t ir: cempresiunea paralela cu axa unci bare de armiiturii gcncreaza in beton eforturi transversale de intinderc.'. T.m«1 .

i. S.i [isu ri J(..75'.:te . d~ dcspicarc analog pot provoca cirligele in plan vertical la sint de obicei grinzile-pereti (fig. deci pentru care rezulta lungimi de aneorare mai mari._. 5._.75 J64 .. cxtrcmitiiti. a). Eful t urilc de .72 b) (vczi ~l fig. . 5. 5.75. devine neceprclungiro corcspunz.74 Ia ~ncovo. deci poate deveni periculos in special la grinzi1c .lIll' tur- ------. = .0'1 --1tT+ 0 iost ul dint i « dUll:l bdo.---- Q Fig. Eficacitatca innadirii depindc deei de capacitatea betonn1ui de a n ansrnite aceste forte far..8. ceca ce se poate evita prin indoiri spre interior 0 vedere :in plan este aratatii in fig. Cll zahrclc dill fig.-_ .. In fig.ngillldi]J~ll(' ill lxton ca in fig. 5. astfcl Cit Lctonul dintre de Srl aiba o grosime suf icicntii pentru a-~i Jnd('pjilli rolul de prcluarc ~i t ransmitvrc a eforturilor dupii modelul din fig. " .7.il111 rcd~se"cum • 0 5.idirii. la grinzile eu forte concentra te mari aplicate in apropierea rcazemelor 9i in general in situa tiile cind arrniitura longitudinal a este redusa in raport Cll marimea for tei taietoare. 8.111 indcrc din montanti.6). similitudinca en solicitarea corn ct orilor ]a ~~. ia nastei e 0 stare de solicitare care se po ate schernatiza.2.~Jn cfcc:t.Il~ ell lat.niJ>!~i s[r.iturilor (En . discut at la paragrafuJ 5. d Fi I~.75.11111. ~'(' obscrvii nate la date diferitc (efcctul de "shear friction". eforturile ell' adcrenta insumate pc lungimea dx trebui _Prt'Ja variatia de efor t de intinderc dT din armiitura (fig...te I~~!cata dezvoltar~a cirligelor in. 5. inniidirea armaturilor prin suprapunere Intr-o innadire pr in suprapunere. daca sint Si. care tind Srl produc.3. 5.scctiune.5tm~ttv._J€ _.75 cste rcprrzc nta ta schema de transfer a cfortului in innadirea unci bare supusc la .'--. b. ' P~~ri. Rezulta: (5. plan orizontal. Bare intinse.Jllarc de adercll(:i" care nu trcbuie sa depaseasca Iimitele: • 0 de lungime dx dintr-o grindii solicitata sil..intindcre. nefiind de altfel standardizate nici valori de calcul pentru Ta' In schim b.tc valonrca limiU' admis. grinzile inca reate cu forte concentrate mari in apropierea reazemelor sint incluse in categoria elementelor cu eonditii defavorabile de solicitare. b.1III latllnca reazemului sau bulbului de capiit (fig. 5.prin modclul de g[ill(15.scurte eu incarcari mari. 5. 5.. ~s.itoarc a barclor dincolo de zona de efort maxim.74): T" prcscnse .t a se deteriora san deform a excesiv..'11' 111~'.3 Fig. = 1t ( I X = dT = -z dM = . trcbuie sa fie proluato prin «t ricri i Inlicsili din zona inn. sau 0 mar-ire a perimetrului total U prin Iolosirea de bare de diarnetre mai mici [hcl a b Fig. In STAS 10107/0-90 0 asemenea verificare nu estc ceruta.lcr~. fiind direct proportional eu forta taietoare Q ~i invers proportional cu perimetrul armaturilor._---_------------------' _'.76 sint aralatc modmilc rccomandate de distantare a barclor Ia lin pcute structural (diufragmii) ~i la un st ilp. In fig. =i 1::::::::::::::--~=J ~I I T .72). respcctiv eu cantitatca de armiiturii longitudinaHi din sectiune. 5.72 b Se observa ca Ta.lc s-:t nulat r u 7(.unl(!r t1. evazat~ (LtC'.]..n(.lilll' 1 l O-l] 1110) 1114) pn'v:"ld ~i obligutivitatoa veri-: flC:lIIl dort. 1a care d~noace.tll:1 in 'irnediata apropiere a fetelor te latcrale ale grmzu. Se recomanda ca. cu diagonale (bicle) com primate ~i montanti int ins]. cli}[ I'l~}(}lonli un. ori de cite ori est c posibil.73. l._. transfcrul for [elor intre barelc care se innadesc se realizeaza prin inter rnediul bctonului. Considcrim]. Da torita faptnlui ea efortul T se transrnite ell 0 excentricitate Co.arclc care se innadcsc sa nu fie prevazute alaturatc. C. 5.148) fnt/ii~t- D c 165 = HZ o Q_ 1tZ dx sar:l 0 :'11 .: c. a. ei distantate. la determinarea lungimii de aneoraj necesare.3.ceS1. un tronson .collllde desl~ica~e poate interveni si in cazul barelor longitudinale hlr:: cll'l~gc 1a.sl[c'] culculat dcptL7':. WI:l/.. 5. va fi cu at it rnai mare en cit raportul Q/M este mai mare. suma pcrimetrclor 't'a arm.

intre barclc innaditc si ccdii ri premature. ca in figurii. Pe aceasta sc bazeazii prevcdcrile din uncle prescriptii care interzic amplasarea de Innadir] prin suprapunere in zonele plastice potentiale ale elementelor supuse la solicitari seisrnice severe. la elementele la care se innadesc mai multe bare in sectiuni apropiate. se transnrite pun prCSlUI1lJe cxercitatc }JC bcton la cupctc.n 'lU I I.uJUItlm. conditiile de aderenta sint mai defavorabilc si din accst motiv.Oll.l . dupa sensul elc actiune al {OJ telor orizontale. In cazul special al elementelor structurale care in exploatare slnt supuse la incarcari-descarcari repetate..--.11 I I.1 I o. Capeteie libcre ale barelor innadite reprezinta discontinuitati ale armarii. 5. au scos in evidenta urmatoarele caracteristici: .i modul de decalare a innadirilor.. M <Is r 'I I '\. . zona intinsa ocupa oricum 0 parte mare din sectiune. I" .78). cum sint turnurile tubulare ale castclelor de apil. peretii structurali etc. intr-o serie de cazuri (vezi paragraful 8. b. cosurile de fum. Tinind seam a ca in majoritatea situatiilor la elrrncntele structurale verticale (stilpi.3..78 166 167 . [loeo -] in:!f~111 5. so impune utilizarea de innadiri prin sudura. rare !n tara noastra nu au fost inca introdusc in practica. Prevederi in acest sens au [ost adoptate si in STAS 10107/0-90. Incercarile efectuate in Noua Zeelanda [71]. IS I. ca de exemplu la stilpii structurilor in cadre etajate cu arma! . c. uncori cl.1. care genereaza local concentrari de eforturi transversale de intindere in beton si prin aceasta tind Srl produca fisuri longitudina1e de despicare. M .ortill1. Slilp . folosite pe larg in alte tari. 16 rr.. .m(~caI_lice. 1 Is . Is tJl Ll[ > I " I . diafragme) intcrvin in ar miit uri at it rfort uri de comprcsiunc cit ~i de intindere. care la arrnari transversale slabe are un caracter casant. desi se manifesta tot mai mult preocuparea pen tru intrcducerea lor.5.1. aderenta + .77 [70]. la care in aceeasi sectiune se afla doua capete libere de bare. sint de amintit cele cu mansoane cilindrice din otel moale. 5.. de zdrobirea betonulu i la capctrlc Larclor (fig.'. care se preseaza la rece pc suprafetele laterale ale armaturilor cu profil Fig.. III majoritatca cazurilor .-.4..Cantitatea de armatura Fig .ia r totalitatea acestuia. la clcmentele cu raport mare int re inaltimea sectiunii si Hitimea inimii. 5. . Percle ctaj. in care se face insa exceptie pentru innadirile arrnaturilor stilpilor situate la bazele etajelor.8. eel mai defavorabil este tipul b. Bare comprimate.o importanta deosebita capiita problema cornportarii innadirilor prin suprapunere cind sint amplasate in zone plastice paten ~ale ale elernentelor partici: pan te la structuri antiseismice. Sub acest aspect. Alte sisteme de Innadire In capitolul 8 nu sint tratate inniidirilc cap la cap prin dispozitivc .5. 2). M= Is . .m ccdari provocatc. . _'--'~. Caractrrist ic prntru innadirih. b. innadirea ramlne totusi 0 zona slabitd. Comport area inniidiri se imbunathteste substantial dacii in zoncle respective se prcvad ctricri suplimentari de confinare.-'-Iturile innadite la baza fiecarui O.76 transversala (ctrieri) influenteaza considerahil atit rezistenta cit si modul de cedare al innadirilor. Este de observat c5. prezinta important. neputindu-se evita dislocari. cum sint peretii ce1ulelor de silozuri.1 Is Fig. ru mii t ur. Dintrc diferitele sisteme de innadire prin dispozitive mecanice.--r--~-+ i r- rI Is "I I I' Is 'I Is .barr-lor cOllll'rilll:ilc este faptul cit 0 fractiunc imp.77 int re arrnaturi si bet on este cu t impul sHibitil..Cu tot efectul favorabil al maririi procentului de armare transversala. astfel cil in ceea ce priveste dimensionarea innadirilor arrnaturilor ar trebui sa fie incadrate in acceasi categorie eu elernentele solicitate dominant la intinder e. Dintre cele :3 moduri de decalare aratatc in fig. solutio considerata ca dificil de evitat 9i pentru care se prescriu masuri speciale de in desire a etrierilor pe inaltimea innadirii. ~7: 70J au evi~tntia~ p~ntru barcl~ de armatura cu diametre . in S'!'J\::: 10107/0-90 s-au adoptat nurna i solutii cu etrieri indesiti pe toa tii lungirnea innadirilor 'harelor longitudinale.ia a eJ. Studii experimentale cfectuate [55. la incdrcari alternan te simulind pe cele seismice. In cazul elemcntelor structurale la care efortu1 dominant este eel de intindere (intreaga sectiune este intinsa). I. niotiv p'n(Ill care sc prcscriu lungimi mai mari de innadire a armaturilor intinse b.

care trobuic prcluate prin arm. care ins. 5.80. in care caz situatia este similar a cu cea din cazuI precedent. r n t r-o scrie de cazuri insii. 5. efortul pe unitatea de lungime. fortele transversale neechilibrate slut aici distribuite. - UJICrIIIIII+.- .. c o a. I· . Dad grinda secundara este continua. Problcrnc spccialc la arrnarca transvcrsalii se pun numai daca aceste fringeri conduc la clorturi cril de intindere.(JitT!. in care caz eforturile din armaturilo Jongitudinale intinse dan 0 rczultanta dirijat a spre exterior.:i.Unghiuri iesinde la talpa comprimata (fig. de unde b si flh au sernnificatiile din figur:"l. 0 prima categoric de clemente structurale de forma nerect iliIinic 0 constituic cele care prczint. 5. e). Armaturi intindere pentru preluarea eforturilor transversale de In elcrncntcle structurale obisnuitc din beton armat solicitate la inco"I. cforturilc unit arc' transversale (cry) au tie regula valori mici ~i pot fi ncglijatc la dirncnsionare alit timp cit sint cforturi de comprcsiunc.. Dad intradosu! este in forma de arc de cere.-~~.i fr~ngeri ale axei sau ale uneia din talpi.l. Si in aceasta situatie solutia cu armaturilc intinse incrucisate din fig. Astfel de solutii sint de regula cvitate pria foIosirea sistemuIui cu barele longitudinale incrucisate ca in fig. iar fenomcnul cste eu atit mai marcat cu cit in5. Tendinta de dislocare a arrnaturilor longitudinale din beton este de acelasi tip ca la barele eu fringcri. solicitind la int indere etrierii de pe toata lungimca portiunii eurbe (fig..'. c).1timiJ. In ceIe ce ur111\·<l7. 5. 5. .i se dczvoltii ca in figura. c. .ituri lransvcrsalc dimensionatc si dispusc corcspunziitor. cu deosebirea c5. pic rea punctuIui de fringere (deviere).. ponte fi Iolosit in mad avantajos sistemul cu bude din fig. Excmple de grinzi cu inciir- e f Fig. cu 0 racordare curba care atenueaza in mare masura fenomenul. _. infcrioara ~i modul cum trebuie dimensiona ti ~i conformati ctrierii de suspcndare sint ariitate in fig. 5. d .80. fie preIuat prin uetrieri este: (5. concentrati in apro. 5. •.4.'. !.iractor vxcmplificat iv cit eva aslfel de cazuri caractcris: tic. 8. de 0 parte si de alta a grinzii principale.. Mai exact. 5. obligind nervurile acestora s5. I a .80.80.79.' dati ell r.8. ]68 Sc admitc Crl pcntru preluarca eforturilor cry de suspendare sint activi ctrierii de pe L:itimea B = 3& 2o. rezultanta fortelor de compresiune fiind dirijata tot spre exterior si producind tot eforturi cry de intindere. b este totdeauna preferata. 5. tndrdri suspend ate. ceca ce se intimpla in situatii ca in fig.. astfe! Cil -eactiunilc se transmit acesteia la nivelul talpii inferioare prin cfcctul de boltii (zona hasurata). la nivelul arrnaturii longitudinale.-.80. Cind armaturile sint cu diamctrul mai mic de 12 rnm . se lnfiga in grosimea mansonului. + + care tinde sa dizloce armaturile respective din beton si care trebuie preluata printr-o armare transversal a cu etrieri suplirnentari. care trebui s5. la 0 grinda frinta cu taIpi paralele (fig..!nghiuri intrindc la talpa intinsa (fig. datorita modului de aplieare a inclrctlriior sat! Iornu-i nr-roct ilinii a clcmcnt ului san a arrnaturilor longitudinal. cum este cazul la arrnarca vert icalii a perct ilor de rezervoare incastrati la bad in fundatic. en S. periodic. sudurii). Iongitudinala : r- raza 169 . 5.i nnume : . Grinr/o (fl'?Clpa.' celor douii grmzi sint mai apropiate intre ele. J Fig.80.79 h.. o a doua categorie de elemente nerectilinii 0 fonncaza cele curbe sau CIt talpa curba concaud.iri suspcndate aplica tc la talpa..plt:i c-Iorturi <Tv d(~ int iudrn-. 5. atunci datorita momentelor negative de continuitate fisurile la partea ci supcrioar.WW'i b ~. Rezemari de nivel.80 .'d .i evident IlU pot epuiza diversitatca de situatii cc pot iutcrveni de la caz la caz..37 si 8. ca in fig..38. Lungimca ncccsara a innadirii este mult mai mid decit in solutiile obisnuite (suprapuncre. _.149) unde T = AaRa este forta de intindere in armiitura de curbur5. 5. a).h. j. Unii autori recomandii valoarca mai acoperitoare B ~-= b 2flk. 5. _ Suprapunerea ambeIor situatii de mai sus.lU niT:! dort axial. Rezulta ea grinda secundara este practic suspc ndat ii de cca principala. Eforturi transversale de "dcviere" datoritc formei nerectilinii a elementului de beton. devierea eforturiIor in zona respectiva se prezinta ca in fig.. Fiecare bara longitudinala trebuie sa fie prinsa la un colt de etrier. fiincl ncvoie de un rmnson eu lungime de numai 2d peste Iiccarc cnpiit de barii.8l)..80.80 Intr-o categoric sirnilara intra si rczcmarile "de nivel" ale grinzilor secunc1are pe grinzi principale. ." d"z\.

sa~ea'Ide bare mclma~e. L~ raze de curbura mal .iturii pentru a nu se roduce :?.mlcl. In ambele cazuri (elemente cu fringeri bruste si elemente curbe) .8. Pe ~:easta zona. Ia fe ca in cazul din fig. 5.ne.150) III care p =-~ 11. Dlstribujia de eforturi poato fi schematizata in mod simplificat ca III fig. \~. jc . La rezcmarilc elernentclor care transmit incarciiri lIl}port~nte.5 pentru . ea de ex~mplu la. "" In sens transversal (fig. . prcsiuni ~. ?lal ales de diametre mari. . linga fetele lateralo ale gnnzuor este contramdlcata. Fig. ~rm bare verhc~l~. . .un e!ect similar apare la grinzile la care 0 bara mch~at~ este arnplasarg in imediata apropiere a unei fete laterale (fig. c). a).mbele cazuri.are la inclinarea barei genereaza eforturi transversale ca~e P?t produce fisuri de despieare ca in figura. armaturi i.83. ."'~a. (fig. circulara de am' r are a unci 1·' I p aCI pane de forma circular a _ In a. 5.om~resiuni 1a extremitatea superioara ~i apoi intindcii pc restul ~on~I).0 bad (fig.&3 Dad r este suficient de mare. De aceea. distanta intre ramurile verticale ale etrierilor nu trebuie sa depaseasca 10d" pentru ca ramura orizontala sa poata prelua in bune conditii prin incovoiere fortele p transmis~ de barele longitudin. la nivelul armaturii intinse.rtunle umtare de ~ompreslU.~1.evazarea treptata a latimii active 1a com pres!une este msotJta de efortun transversale ay .4. ? 170 171 . Se recomanda ea in sens longitudinal distanta intre etrieri sa he a. de tipul tratat la paragraful 8. e~ arc. Incarcar! concentrate. daca nu se prevad colturi de etrier la fiecare bara longitudinala. mai mare decit Be 20.150) unde d si c au semnificatiile din figura. 5. ~ ~ 100 mm.tinse - cu traseu curb.38. iar p = 300 pentru beton Be 15 ~i P = 240' pentru beton de mardi.eeasta exp:rlzate se poato ealcula [55] eu 0 expresie identica eu ~5. distribuite pc iniiltirnc ca in fig. i~ planul curburii armaturii se dezvolt5.85. superioar~ sau inferioare sint amplasate.83 sint aratate doua exemple: 0 innadire cu bucle. 5.~5) devin semnificativo efo. Boru inelil/olu tis{I'O /ongi/utlipotu Fig. etrieri trebuie sa fie ancorati in zona comprima ta ca etrieri de suspendare.tu:lle. Iucrind la eompre~iune.:tza de curbura minima ncccsara a arrn.5 (fig. 5. arnpla. 5. y~loarea minima a razei de curbura pentru a fi sahsfaeuta aceasta conditio se poate dct ermina eu relatia [55J: (5. b). 5. e beton.37 .83. 5. intr-un plan paralel cu tata respectiva. .82 c.81 -II _~t.R.-:: T'[r mdrept~te spre mtenor ~l care la rindul lor gcncrcazj eforturi a perpendicular t'ullflJ~ted acoperire cu pe planul curburii. C. 8. (c. /' I-r 11"- "/p-- I~ - \r ( ~" b a • .85.82). In fig. eu tendinta de cxpulzaro a stra~ UI. devine necesara 0 ancorare in beton a armaturilor ~ur~e. 58 ) PreslUmle p din zona de ra~ord. Eforturi transversale datorite formei nerectiIinii a armaturilor longitudinale. C Fig.al~. . transversale din zona pe care e!o.~ezeI_l1arca ~rinzi principalo prefabricate pc un unei stilp (f!g. 5.se distribuie ' de la Iatimea b a grinzii Ia latll~ea h a reazemulu~ (stIIpulUl) ~I aniline pe 0 ina1time de stilp aproximativ €~ala cu h.beto~ Bc 15 si p = 90 pentru beton ~ Be 20. .8'1 T Fig. ~. stratul de aeoperire eu beton poate prdua singur for tele transversale p. La unele elemente structurale sau tmbinari intre elemente prefalnicate se intilneste situatia cind in imediata vecinatate a fet~i. 5.. d. 5.

5.2 j / I l. 0 tc~ dinta in accst SCIIS este si suprimurca sau Im::~arca l~ stn~tu! nece~ar a . ~urbelQr (I). <I. 5.kllwllf. cap. 5. Prin acest procedeu adopt at si de alte prescrip tii de proicctare din strainatate.I'.. pnn conccntrarilc de eforturi din zona inclinarii. se poate realiza intr-o manier. pe ambele directii.6.de Iasonarc \1 montaj a arm5tun..4. St' vcdc de ascrncnca d't etricrii inclinati conduc la 0 comportare rna! avantajoaSrl sub aspcctul fisurilor inclinatc decit ~ei verticali.inate (1). .86 ~ 'P 200 h~ 400 600 o [acarcar« (kNm) Eforturilc cr de intindcrc nr ccsi tli prcvederca un~)l' arm:lt~ri suplimcntare 10c'~t1e. dcci acelasi moment ca capabil. in special dad sint amplasate excentric m ~eetlUne. numai Ia stllpii scurti cu forte' La a stilpilor stilpi. (ITa cc simpli(iC:l ~i reduce manopcra .l'a~~ grind:i ell trci tipuri de arrniiri tt aI~s\"('r~alc: bare incl. etrien ve!hc~h (2) si ctricri inclinati (3). locnl cclor "concentra~c .) dcplasarea cu 0.omp~rarea. 5:8~.85 c ori~ontal.87 173 172 .~lsllI'~lor sint . 0 arrnare economica in conditiile renuntarii la barele inclinate pune cu mai multa acuitate problema intreruperii unora din.6. barel~ inclinate cu diarnctre mari. fic prin indeslrca etricrilor fir' su l: forma. (2) ~i (J) se vcdc ca dcschidcrilc . asigura in (A) pentru verificarea a rnomentul incovoietor dupa 0 sectiune inclinata Ia 45° un brat de pirghie Sl practic egal cu eel din scctiunea norrnala (z).- (tJ/ II ~ / I 0.'n'a pc t on tc c:tile a forme! ~.ii avantajc .lspccie: .'du. barele longitudinale din cimpuri inainte de reazerne. Armarea transversala rilor din conditia de rezistenta la forpt taietoarc intervine rar.rmafll d(.8.8.5 It a sectiunii' de inclinarc (B) fatii de ultima sectiune normala la axa in care barn estc integral necesarii din calculul Ia incovoiere (A).\\" sc .l11l~ntdOl de b~ton annat. Asa cum se vede si din fig.J T .l aC(. .1 r-- f-- a b Fig. cle rcguU\.f- -0. Din. Marirea cantitatii conduce implicit la 6 rnai buna de ~trieri prin sU'primare~ barclor incl~na~~ confinare a zone I comprimate a sectiunn.i ~il1 punctul de vcderc al comporturu l.idrrra [isurilor inclinat c.L l irscl. . sui> In.0 capacitate portanta mal mare m raport eu acciasi ctrieri dispusi inclinat. In legatura cu aceasta este de mentionat in STAS 10107/0-90 s-a admis un mod simplificat de stabilire a scctiunilor in care se intrerup aceste armaturi.5 h la scara lungimilor de fiecare parte.80 sint ariitai~~ lezultatcle unOl: inn 161i .Ipliel din cc 111C(' mai larg ~il Ia cell' monol it c.HI·IN inrlin. dlstnb~lte. 5.Ul' inclirwtc) pr ez inl.1!1 principal rrm etr~en. Fisurarca Longitu dinald. M rlSllra cstc practic generalizata la gnnzlle.e stilpului. dimensionarea etrieFig. In cazul utilizarii barelor inclinate (fig.. c_':_ I-- l- II .- _/- 0. Modul concret in care se determina sectiunile de intrerupere a arrnaturilor longitudinale pe baza diagrarnei de momente dilatate este explicat si exernplificat la paragraful 8. de l'hsc suprapusc.sala a grinzilor.12J .5.dc' de LCIJ/I!L<lrrll ~i IVaftl'/' l55].uat!v pCI?tr~. cum sin t riglele de cuplare inalte ale diafragmelor cu goluri. ' c. in care caz barele inclinate trebuie dispuse incrucisat. . Consideratii in legatura cu aeeste cazuri sint prezentate in cadrul capitolului 6 al prezentului indrurnat or La grinzile obisnuite... Pc linr~i"l avantajelc legate: d~ il1du~triali~a~T"prduarea Iortclor ~.tc ~i P)'\'I1W1<'a fortrlor t.ata IInportanta snnphtl_ ('. 111 fig. cn oviden ticrea moduhu cum cresc deschiderile fisUl:ilor inclinatc pc miisura ~rq~crii. c.Jor dc l x-t on nrmat. Folosirca barelor inclinate rrimine 0 solutio avant ajoasri la elcmcntcle cu solicitari puternice la forFl tiiietoare de sens alternant.87. :are insa. (i'). Conf inarc.irii '". 5.l1ctoare. curnp. in stadiul ultim prezinta .l .1I m ult c . du"Pa cum este stiut. 5. cazul arrniirii cu bare inclinate "concentrate decit la arrnari transversale.101. din actiunea cutremurelor. b.JJet()a~~ 1"'in arm.umul~~~ de manopcrii jJc santu:r dC':IH prCp?::~lcrcnte.. Etrierl sau bare inc1inate Pc miisurii cc ccrintclc telll1ico-econcmice legate de industrializarca' f"'\t'll!jiei (o]1strllctiilor. Fig. pe baza unei diagrame de momente infasuratoarc corectate prin dilatare cu 0.. genereaza eforturi transversale care pot produce fisuri longitudinale (de despicare).ituri transversalc "dlstnbl!Jte (ctricri) In. indlrdi~ii. A rmarea transvc. de bcton nrmn t ~i In special ~e~ r~ducerea c_?ns. prefabricate a!!llate cu carcase 'lIrbk..i imp lici ta asigurare a la moment incovoietor in sectiuni inclinate.:'e~lsI1)!11l1aI l11ar~ m. 5.ut:Ji/..

N ecesitatea etricrilor neperimetrali {agrafclor ). forta axiala). cirligele de la capetele agrafelor trebuie sa fie legate de etrieri.noas~ra. cornbinarca et cu cclclalte ca tcgorii de inc.t aictoare im port an tc (in catcgoria stilpilor scurti trebuie indus ~i cazul ilustrat in fig.. ~ 6 d. 5. Metoda de proiectare antiseismica " l.irc. ca forta de plastificare (curgere) a etrieriior sa fie egaU\.it sc face p~ baza 'preved~rilor. = 100 mm. c. In zonele plastice potcntiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismlce. ceea cc pentru diametre mali ale barelor longitudinale era pre a acoperitor. preluarea eforturilor transversale locale in dreptul innadirilor barelor Iongitudinalc) ~i care se considcra in mod diferentiat pentru: _ zone!e plastice potcntiale ale stilpilor participanti Ia structuri antiseismice. 8.HATII INTRODUCTIVE 6. Este de observat eli etrierii intermediari reprezinta 0 solutie cu un grad superior de asigurare .88 175 174 .. III ipotezele ccle mai dezavantajoase (in c.1. 3) .1.a. _ zonele t f r I I.5. astfel ca etrierii se dimensioneaza pentru a corespunde altor func\iuni pc care lc indeplinesc (impiedicarea flambajului barelor longitudinaIe. ]a care se pot adauga prevcu cri de detaliu ~upnnse III instructiuni de proiectare specifice anumitor catcg or ii de structun de rezistcnta (de cxcmplu.07(0-90 [123]. inUX.88). *.tur~le p:od.17). In zone!e plastice potentiale ale stilpilor participanti Ia structuri antiseismice. 100-81) se prevedca in aceste conditii ea etrierii sa fie indesiti in zonele respective la a.~ 100 19J. fortele Hiietoare sint preluate de beton. Se dimensioneaza elcrncntclc de beton annat Ia cforturile S stabilindu-se armarea longitudinal a si cca tra nsversala a acestora.. . ' Fig . gruparea speciala de inciirciiri}. calcul Cit ~I In ':l0d generic clortulscctional (moment incovoietor. a Iost prcluatji si in standardul romanesc. Pentru ~onele c~re~. de. pr01ectale~ antiscisrnica a structunlor curente de beton arrnat are la baza 0 procedura care constii in escnt i din parcurgerea urrniitoarelor etape : a. ~n tara. Acelcasi prevcdcri sint valabile ~i pentru etrierii indesi ti pe alte considerente conform paragrafului 8.ile in elementele structurale pe ua. Conditia ca diametrul ctricrilor sa fie eel putin 1/4 din eel al barelor longitudinale derivii din cerinta. confinarea zonci com primate a sectiunii de beton.:.' s.a calculului structurn III domeniul clastic la 0 incarcare scisrnica: S = ljiSd de innadire a barelor Iongitudinale. moment de torsiune.'t 'ca satisfacatoare de datele experimentale . fiind suficienta si legarea barelor Iongitudinale din doua in doua la colturi de etrieri (agrafe) daca dist anta intrc ramurile lor nu depascstc 200 mm (vczi fig. _ restul inaltimii stilpilor.eterr:lina eforturile scctionale maxime. cu cel rutin 1/16 din cea a barelor Iongitudinale. ~ 15 d) estc eo~firmat. p • In pres?riptiile de proiectare din tara noastra eu litera S se noteaza atit for ta seislIl. 8. I' i t (6.5. h/5). Pentru stilpi supusi la incarcari monoton crescatoare distanta maxima intre etrieri admisa in standard (a. S~AS IOJ. 6. uneori chiar la mai putin [70]. CONSIDE. n?astrii d~terminarea fortei scisrnice S si a clistributici acestcia _peon~ont<:la ~l pe vertical a structu:ii de re~istenFl sc face pe baza prevcdcri~or nOImattvul~I. Distantcle maxinic ad mise intre etrieri.1. Notatiite util izate In ~oduI CEB. [116.ica. ell efo:.l1sC de alto incarc.ioua!e ill general ~i F pentru forte seisnrice. In STAS 10107/0-90 s-a introdus 0 conditie mai rationaH'i. legata de impiedicarea flambajului acestora. iar lji este un factor subunitar care ia III ~onsId~rare capacitat~a stru~t~rii de a absorbi si a disipa energia indusa de seism pnn deformarea inelastica a betonului si a arrnaturii b.iri care pot aparca concomitent C~l actiunea seismica. Pentru ca agrafele intermcdiare sa influenteze in sens favorabil si rigid itatea etricrilor.determin~ efortur.ir] sc face pc. ceea ce e~te . in functie si de diarnetrul barclor longitudinale (a. b. 8) d.n tara . cu Iimitarea interioara «. ~ 100 mm pcntru a asigura ~i eonditiile unei bune pairunderi a betonului intre etrier i la t urnare.aJe (~e inc. 118J). baza prcvcdcrilor S1':\S I0101/0A (VCZl cap. b..in raport cu agrafele. preluate de prescriptiile nationale dill tot mai multe tari (dr' exemplu in ultima perioada au fast preluate ~i de normele din Rusia sint S pentru eforturi sect.4.ir cari III cadrul gruI?arll spccl. forta critica de flambaj a armaturilor Icngitudinale se reduce considerabil datorita efectului Bauschinger (vezi cap. ae . Sed.te ale stilpilor. PRINCIPII ALE PROIECTARII ANTISEISMICE A ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON ARMA'T 6. Cercetarile experimentale mai noi atesta insa ca aceastii prcvedere este prea scverii. J). normativul P. astfe! ca lungimile pe care se poate produce flamhajul ajung la (6 .~e natura sa conduca uneori la confuzii. In rcstul cazurilor. in vecinatatea barelor longitudinale adiacente ~i nu de acestea (fig.. 100-81 prevedea conditia ca fiecare bara Iongitudinala sa fie legata la un colt de etrier (agrafa). Jar dirnensionarca clcrncntelor de bcton arm. ~~ . i'nsum'ind efort urile de c~lc~l dill selsm. In prescriptiilc Iomflllc~ti anterioarc (normativul P.1) unde Se' reprez~nta teoretic i~carcarea seismica ce solicita structura in i potcza ca aceasta ar raspunde cl?-~tIc la cutremurul maxim prevazut de cod pentru ~plasa~entul constructiei respective. in STAS 10 107/0-90 s-a mentinut prevederea dill prescriptiile anterioare ca barele longitudinale sa fie eel putin din doua in doua situate la colturi de etrieri (agrafe). ca ~c ~ltf~l}n toate tari~e cu teritoriul cxpus fenornenului susml~. unde intervin incufsiuni in domeniul plastic sub solicitilri alternante. Aceasta prevedere adoptata in preseriptii1c strainc mai rccentc. . forte !flletoare.18). Diametrul minim al ctricrilor.

til de variatie statistica a rezistentelor m JU me iei.. ?eplasa. e P resupunlnd ca stilpul este plastificat ntul de timp cind apar u«. lacare eforturile Sma" ating valori practic egale eu S. precum si marimea deformatiilor inelastice produse de actiunea cutrernurului in aceste zone nu pot fi stabilite prin metoda de proiectare prezentata.max . . at fie a armaturn 111 ll1se.caR.1ma:t' = UI - Uj - ejH (6.. 111 con ditia (1 • 1) depinde de earaetenshclle. 6. Pe baza coe Identl or.. .. . ' (6. 1 . 111 lungul stilpului.. v . la care mcdul 1 de vibratie este prepcnderent}. Pe de aIta parte nivelul fortelor seismice de caleul presupune aparitia unor zone plastificate in cadrul structurii de rezistenta la cutremurul maxim prevazut de prescriptii.' sectiona e. n.) se 'poate afirma e~ (vezi eapitolele 2~1 3 . care apelind la procedeul suprapuncrii efctelor este limitata tot la comport area elastica a materialelor.' d g 15.~. 6 ilp ca eele inregistrate in momentul atmgern U1 max: .:(.1 este datil de rela tia : A L.1) analizata in capitolul J: . iar condi~ia (1.abIle I sectiunea cea mal sohclt~ta a e :me~ .a starilor limita in tara noastra. Dificultati legate de stabilirea unui model analitic de comport are spatiala ~i/sau de volumul foarte important de calcule (de introducere a datelor si de interpretare a rezultatelor in cazul utilizarii programelor de calcul automat) destinate unor astfel de modele fac ca in proiectarea curenta structura spatiala sa fie fractionataIn doua serii de structuri plane. 6. P . ~l . ].----------------_.• ti ul . Aceasta ar 1mphca. ~l t P ·6)'1"" M mome deci clitia de verificare are forma (1.la cap1ilU °fr~~uie j~aleulata pe baza a.• sectiune a unui element. pcntru accste clemente."Q!Z cste mai apropiat de valoarea 6.. a .SI . Cu cit valoarea S. in cazul actiunii seismice.. . .. tInInr s. necesitatea conslder1i~ll In Clan~el:o~ului si armaturii apropiate statistic \ejective ale rezlste~t~ o~ i deci mai mari dedt valorile de calcul. e int deplasarile strui. a be~~cu~~lc~::{:~rii ~apabile Jmplidi insu. . structuri mai simple si cu inaltimi relativ reduse._-----_.. . . inclusiv din torsiunea generals fiind luata in considerare in mod simplificat prin coordonarea deplasarilor prin intermediul planseelor considerate elemente infinit rigide in planul lor.3) !1_>'&'> R" e. .c dul de evaluare a dorturilor de caleul din actiunea seismicl .l." la capatulj. este de mentionat faptul ca neglijarea aportului structural ~ a) elementelor de compartimentare sau de inchidere nu are. . ClIDctClU1 dinarnie al actiunii seismice ~i al raspunsclui structural este luat in considerare intr-o maniera simplificata Ia stabilirea fortelor apelind la metoda spcctrului de raspuns (standardizat}. de valortle med~~ ale aeestordrez1s ent~: ~. de-· e e~~rcata in fig. max 4 IN Q Fig. . care sta la baz~ conc~~ lei ditiil de siguranta mentionate a valorilor mice. are rodue cea mal mare valoare a n.ce1eia~i forte anumite v~lon.2) in toate sectiunile structurii.e~~~sigurare a constructiilor la actiuni seisturale. valoarea .. R. Conform celor aratate la capitolul I. s. t d'. R f 1 site in rno curen In me 0 • '. Fat:l (k n. asociata mcdelului dinamie cu un grad de Iibertate. rul di . e.od) in timpul actmnll sersmice c .1> I. . pas c .6) ~epmdee fn~~~cearacteristicile inaterialelor pe ansambl~~ struc-. Ambii tcrmcni in relatia (1.. . H . tX STAS 10107/0-90 prevede Pentru a nu eomplica prOlectarea curen a...' pentru incarcarilc gravitationale.. i unde 6". Localizarea lor.. t.llt () scric de observatii. Astfel.% ' plu pentru ~ti1pul unui cadru defo_rmat in planul lui. practic insa intr-un numar limitat de sectiuni considerate caracteristice.. La caractcrul dinamic si eel inelastic al raspunsului structurii la un cutremur de intensitate ridicata trebuie adaugat ~i caracterul spatial al compor tarii structurale. la care efectul morlurilor su pcrioare de vibratie este mai important). Pentru determinarea eforturilor scctionale se utilizeaza fie metoda fortei statice echivalente (in cazul unor .op este deplasarca lui capabila.P conditia de siguranta trebuie exprimata prin inegalitatea (1. t n tiImp ce valoarea 11 6 P 11.. . R I ~l "f'~'o. . conlucrarea spatiala.. I .llui ~i ale ~rmatdrn l~ rt~'isticile ma'terialelor pc tntreg clementul. Aceasta conditio de siguranta exprimata in eforturi nu mai este suficicnta pentru elementele structurale care se plastifica in timpul unei actiuni seismice intense. L----'(J) ---~ Hi. • pe st ._. asa cum este de regula cazul . ~1 ~Cl con tIM si forta axiala N r= stilp avind momentul inc~v01etor. ' .ap cu atit elernentul structural sufera avarii rnai pronuntate._sint de f~(. . . .' v v -unde t !!le. . De aserncnea. .6) reprezinta deplasari ale elernentului in raport cu sistcrnul sau local de coordonate si trebuie calculate in exact 'aceleasi 176 ri ."V III betonl. Dcterminarca cantitiitilor de armaturi longitudinale si transversale Ia starca Iimitii de rczistentii sc face pc baza conditiei (1.mare~ deformatiilor (rotinIor) . Si in ceea ce priveste dimensionarea elementelor structurale sint de tacut mai muIte precizari importante: i.6): .rt~~ 1 cap nctului de anulare a diagramel de momente axiale N !?l aceleiasi pOZI 11 a e pu . La .turii (deplasari ?rizontale ~i rotiL. .!la. 1a d incarca verificarea la starea limitade rezistenta pentru gruparea specia e UI' U. .. cstc deplasarea maxima a elernentului produsa de actiuneacutremurului iar 6. I 1 ti e sau elastice . . cu situatia In care 111 se as~~~:t se e~~n~e deformatia ultima fie Valoarea dep~asar~i .Re. valonle Sf'II'" ~l 6'!'ax d. d si de caracterul global al eedarn structurii. un caracter totodcauna acoperitor. plasar~a D 1\ Uma. fie Ilctoda analizei modale (In cltidiri mai complexe sau mai inalte. ".1 b conditii.. u.

inegalitatile (6. 6.i la paragraful 6.1. 1111 caz prut iculnrIn proicct arca ant iscisrnicii cstc constituit de structurile care se pot modela din punct de vedere dinamic prin penduli cu un grad de Iibertate (fig.iri a armatnri~ in dom(:l:ill~ deC'mso:idare a otelului lp este in realitate rnai marc dccit Jungimca zonl~l. aceasta stabilindu-se pc baza rezistentelor i de dcforrnare impune considerarea in calcul a rezisde deplasare explici ta a capacitati capacit.alon.1) se prevad masuri suplirnentare care vizeaza dirijarea aparitiei zonclor plastice in structura !Ii inzcstrarca accstora cu capacitati de deform are ~cap suficiente in elementelc ell zone plastice potcntialc. iv.prin folosirea spectrelor raspunsului inelastic ~44J). rclatia moment inc~voictor-ro~I[(' sl:eclflCa l?flI!tr-o lege biliniara (fig.6) * si la calibrarea factorului Iji din compunerea coeficientului seismic (vezi ~i 1. Simplitatca modelului usureaza evaluarea sau aprecierea deplasiirii Amax (de exemplu. exprimind de exemplu.4). iii. In Ielul acesta. Evident.1) si (1. 11)"1'.~t: ill" ~i . (fig. si ale celorlalti parametri (vezi i) asociati lui ~max necesari pentru ca1culul lui Acap. . constind in limitarea in anumitc sec tiuni .3. <I> p se calculeaza l)e baza'conditiiJor statice ~i geometnce in. In aceste conditii. Se pot adrnite simplificari ale schemei de cal~ul ale ~ccs"tor v.ulti.6) se asigura printr-o conditie derivati'i.a) I..6) sc poate exprima ~i sub forma flLl. verificarea conditiei (6. . al alunecarii armaturii in beton ca urmarc a solicit iirilor alternante \Il zona plastica. I I I I I . Reducerea structurii la una sau mai multe console de beton armat.l.3 si 1. corespunzatoare (1.6) nu este posibila intrucit nu se cunosc nici valorile ~ma . . ~-a nO.3) nu are un caracter explicit.t. "I· I" t1u ' .i dl' siguranp (1.3. 6.6. i~1:li~aie (fortci Eli~:toarc}. M p si Il>p.4 178 . precum ~i a eventualci solicit. valorile . V~lorile M u.3) trebuie avute in vedere cind se evalueaza gradul de protectie antiseismica oferit de conditiile (1. At p.2 in care armi1tura longitudinal a intinsa a sectiunii estc solicitat.cari sa se Iaca tot pe baza valorilor de ealeul ale rezistentelor ea ~ipentru -gruparea fundamentala de incarcari.. 6. considerind valorile efcctive or \II armaturii. 6. simplifica si evaluarea deplasarii ~cap.** .6).l~ii ultima.3. pentru caleulul careia se pot folosi schema si expresia date in fig. In cadrul metodei curente de proiectare. aceasta considerindu-se satisfacuta implicit prin masurile rnentionate. in proiectarea antiseismica curenta. cu fort a axialii constanta ~i pozitie fixa a punctului de anulare a diagramei de moment incovoietor. verificarea explicita prin calcul a conditiei (1. pentru structurilc cu un grad de Iibertate dinamica se poate face cu usurintii si 0 vcrificare expliciti1 princalcul a conditiei (1. momentul incovoictor si rotirea specifica la limita domeniului clastic de comportare al sectiunii transversale (asociata de obicei eu initierea eurgerii in armatura intinsii). u R c ~i R'a' ale rezistcn tc 1 bctonu I' ~I . b. In relatia (1.ne ale momentului incovoictor )ii ale rotirii specifice la cplllzarea capacitatii portantc a sectiunii transversale a barei. insa.71Iax= c Amox T . Principiile acestor masuri suplimentare se prczint.I I a.:: " '" p .3.i dincolo de pragul de curgcre.2).5). 6. nici care sint elementele structurale care se plastifica.-A. iar distributia rotirilor sectionale in zona plastid se poate aproxima ca in fig.cD". pe linga verificarea conditiei obisnuite de rezistenta (1..cnP _ - ~" A (6. I· I 1 a b Fig. Pentru strudurile cu un grad de libcrtatc dinarnicii conditi. lp estc lungimea zonei plastice adica a zonei • In standard de calcul •• Verificarca t rf'\11 [}isfriblJ!ia conditia inalt irn ii zonei comprunate cntclor cfectivc.. h..n care momentul incovoietor estc mai marc sau egal cuM p. cu anumitc rapoartc mtre M" ~l M~ ~l rcspcrtiv i nt rr: (l>u ~i (1).6) Do cap sc Inlocuieste de rezistcuta u lt ime Suo cu Dou avind semnilicatia Fig.. Din cauza efectulni fisurilor.. sectiune.4) p 11 _t~CO!lsIO'i7I In Iclul acosta. 6.

dcaunn prcfcrabilii. .6).6) necesita in.fp in aceeasi sectiune cu AI max.t on annat cstc mui .5) pe-bozo metodel cureare de pro/ectore onlimsmicd (~5 u) So/ulie II.6 Pcntru determinarea al. decit dad se cunoaste armarea. 'In cele ce urrneaza prin n UCTILIT ATE sc va desernna en pocitatoa clementului de beton armat de a d"zwilfl7 d'/()Yllld/il' iurl ast ir».2. {. zona plastificaUi estc mai lung-a (t v mai mu re) si dacii secti linea sa transvcrsala in zona plastid. prin procedeul de calcul biografic. iar aceasta nu se poate evalua (1. valorilor . a~a numita relatj 18J . 6.analizind riisptmsul static neliniar al st ructurii (ASN).caP ~ 1+3 (f1. F\'j'!<'nf. n'sp.1Xj de p..de vlbra:!e: fie distributiei furnizate de analiza modalii ) ~i se determina crc~~rr~lc c1cplas~rI1 ~ la un anumit nivcl al st ructuiii. ~u numai ca. 6. In procedeui ASN conditia (1.analizind riispunsul dinamic ncliniar al structurii (ADN).j"ll1<'llf 111 riP l x. (prio procedee de lip AON)si Llu I in Iunctie doar de doi pararnetri : indicele de ductilitate la rotirea sectiunii Nu Se modllieo armarea .principill parcurgeroa unui proces de aproximatii succesive in care solutia initialt. dad. Se slolllles/e Iva/aarea dep/osdrilor t1mox . fie moclulul fun~amental . .1.[1TI4Z.i folosirea unor programe de caleul automat.1. a riispunsului seismic suh forma rclatici (1..t1 i~i pierde din interes.: . am Lclc proccdoe im plic. f1. datorata efectului indirect (sub forrnii de solicitiir] axialc) al fortelor orizontale seismice.8) 6. 6. Rezulta. Valoarea adimensionala flu reprezinta indicele de ductilitate la deplasarea .. se pot da relatii simple [38]sau ((f)" Este important de rncntionat . Se obtine astfel. iterativ sistemul de ecuatii de echilibru static (6.ir. Se considera Iorta tiiietoare S la baza structurii presupusa crcscind mOn?toll in pasi IlS si avind '0 distributie data pc orizontalii ~i verticala strnct:IrlI ~e rezistentii (corespunzind' de regula.1.1.6) ~i Illng-imca rclativa a zonei plastic('. .1. sint posibile douii modalitati de evaluare a tcrrnenilor . considcrat nivc-l caractcrist ic. a structurii. iar pozitii!c punctelor de inflexiune ale celor doua deforrnate rareori coincid.'D Definitivarea dimensiunilor sectiunilor de bet on si armiitura rczult~l dintr-o scrie de verificariale conditiei (1. tn principiu. rczolvind mai mare). respectiv a momentului M".acc [10].6) implied 180 in care: [KT] este matricea de rigiditate tangent5. In plus forta axial a N si deci rclatia M . care se modified pe masura ce seplastifica elementele structurii. G.5). .1 a elementului .ale nodurilor structurii si reprezinta necunoscuta in sistemul (6.a lui Il. descrisa in paragraf ul 6. -Deplasarea A se determina prin cumularea valonlor . .1F} este vectorul. cresterilor de forte la nodunle structurii.6) se verified pcntru ansamblul structural.7) l.u.1.8).Iuct il.~ si i.1u sint valorile deplasarii . {.'cliv are till nIt mn i mare. .arc nu sint console.1p cind se atinge jl.e dlrectl. valoarea .1la atingerea momentului Mp in sectiunea de la baza consolei (vezi fig. indiccle de ductilitate f1.. (6.ig. Cdproicctarca pe baza verificarii prin calcul a conditiei (1.:.sl/ sou se~/iunea fie bdln (6. dar acelasi lucru sc intlmpla ~i cu . Posibilitati Conditia de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic considcrarea raspunsului inelastic al structurii. Cu exceptia unor cazuri simple de st ructuri. 6.U fJ. asa cum s-a aratat deja in fig.~-l)lp (6. este rnai ductila S. csto cca furnizata de metoda curenta de proiectare antiseismic5./to/Ii.1x} este vectorul cresterilor de deplasare ..1p si .6) csto tot. ca pcntru clemente de beton armat . ins:!.<I> se pot modifica in timpul actiunii scism ice ca urrnare a variatici cfortului axial. depinde de pozitia punctulni de anulare al diagramci de moment la atingerea lui J. :a~e r~zul~a pe baza sporirii date AS fortei taietoare ~~ l:mza pa5trind C:Qnstanta dl:'itrlb~l~l<! ei pc vertical a si pe orizontala structurn.> b unde . .I1p a Fig. . Valoarea capabila a indicelui de ductilitate rezulta sub forma f1.6) imbunatatind solutiile pina la satisfacerea acestcia (fig.1. Intr-adev. Pe acestc considerente forrnularea conditici de siguranti. .1maz si . deci.

Sc discrctizeaza in pasi de timp At 0 accclcrograma scisrnic. se poate.6) aceasta nu . la st:uctun l~ care sc urmareste obtinerca unui raspuns seismic elastic sau la care simpla apl icare a rcgulilor de armarc minim.lrezulte algcbrice ~i nu difcrentiale : [C] este rna tricea de amort izarc : {Ax} ~i {/). :oI?portarea reala a. Dc regula S < s.x} sint vectorii variatiilor acceleratiilor si ai vitczclor relat ivc asociate variatiilor deplasarilor {~xi.7) in care Au reprezinta valoarea lui A la cedarea primului element structural din cele considerate vitale pentru siguranta structurii in ansamblu.inchid~rii .a zo..9) S.:. CD: aceste date..Dad se pune problema verificarii explicite a conditiei (1.8). Procedeul fumizeaza.l1 pnntr-un sistem cu un grad de libertate dinamica. ii.i 1i (i1tre~pstrata sau generata artificial) ~i se dcterrnina dcplasarca /)'". . de aseKlenea." :.structura cu 0 capacitate de rezistcnta foartc mare.~se:or . cind SIt :::.S-A* (fig. in care pendulii dinarnici sint caracteri~at~. structurii caracterizata prin aspcctul dinamic al sohc~tafll.irea din /ocro} a IJnIJi element structural _Si= ~'-I +ASt------"" s. procedeul ADN interprctcaz.i pcntru ficcare element structural 'pJaslificat . identificarea mecanismului de ccdar c a structurii..1 '). al incursi~llIlor Ill.ullui Ama. sugestiva a comportarii a structurii pe intreg intervalul de solicitare pina la rupere. nu coincide nici cu valoarca de caleul a fortci seismice. de exemplu a elementelor bidimcnsionalc de bcton annat. alfituri de perioada oscilatiilor proprii.. pnn .ar.9) f.A ofera 0 imagine sintetica.. 1 in care. ceea ce implica echivalarea structur. de tip energetic s (po:mnd de la valorile spectrale ale raspunsului elastic [52]) in care caz valoarea . este matricea m.i mult mai fld~l. AICI_S-a. In trc celc 'trei varia hi {~x (..nraspuns ela~tic (vezi rclatia 6.u.. se lllrcglstr~aza va~oarea Amux im prcunii cu pozitia punctului de anularc al momentului incovoictor si cu forta axial a N concornitcnte Cll ilmfl" (vczi fig. 6. in afara notatiilor din sistemul (6. inca introdus in programele de calcul din categoriile ASN sau ADN. d~r e~Clsta ~l. d~memul. < Sci.ultima") a fortei orizontale cu card se poatc inciirca structura.7 este important de observat ca valoarca pe baza rezistentelor efcctive ale bctonului si otclului.A la nivelul un de se aplica rezultanta S a incarcarilor orizon. situatii. Carac. caracterizat de relatia S . fie utilizind 'procedeul ADN pentru un pendul dinamic caracterizat de relatia §_ ~. deja mcntionatc in legatu:a. 6. • 111literatura. se pot calcula dcocamdatii numai subansambluri plane formate din clemente lininre." fortei Su stabilita P/ostiricqr~.x produs. mai sint de subliniat citova aspecteimpor .i-! Lli Fig.I a f~rt:i s~is:nice . 6. trebuie considerata numai 0 aproximare grosiera a valorii reale. 6. de Iactorul de amortizare ~i de indicele de ductilitate conventional. Pentru 0 uccclcrogramii ?i 0 structurii date sc obt inc localizar.i dotcazri .1).turii.-:eali..1timp.>rul matricelor de rigiditate tangentii ale elcmcntelor structurale: I. In ambele procedec. de cazul Incarcarit nesersrmea (vezi § 1. rezolvind pentru fiecare pas de timp ( time-history") sistemul de ecuatii de echilibru dinamic ..za decit intr-o maniera aproximativa. In raport cu procedeele ASN. zone ale elementelor) si pcrmitind l~ a~ela~. reprozentlnd valoarea maxima (. problemele se pun diferit in cazul actiunii seismice fai1l. eu un inalt grad de eredibilitate. scenariul :m~bJl ~l aparitie~ si .7 .i posibila datorita faptului ca in prezent nu se dispune de 0 modelarc analitica satisfiicatoare a comportarii acestor elemcnte in stadiile postfisurarc si postelastic.6) _rentru.enflc~rea . Pe linga ipotezele fundamentale ale cclor doua procedee. Dia~rama S . [M] {AX} _~eferind~:ne + [C]{AX} + [KTJ {AX} = . 6. de specialitate se uti lizeaza pcntru aceasta diagrama denumirea P-fl. . se calculcaza scparat valoarca ~11 pnntr-un caleul static considerind distributia de momentc incovoictoare ~.3). printr-o metoda mai riguroasa decit cea curent utilizata pcntru stab!lirea spectrelor inelastice.nclor plastice (fig. Considcrarca altor clemente dccit a accslora. in acord cu notatii le din prescripjitle din tara noastra ~i pentru a ev~den~La faptul e1l.8) . Verificarca prin procedeul ASN are un caracter global referindu-se Ia struct ura in ansamblu.structurii presupuse concentrate (de obicei l~ nodun) pcntru ca ccuatiile m sistcmul (6. decit intr-o maniera aproximativa (prin coordonareadeplasarilor subansam- 182 183.ia curburilor corespunziitoarc stadiului ultim in scctiunea cca mai solicitalrl a stilpului.terul spatial al structurilor de beton arrnat nu poate fi...i de seism in fiecare element.In procedeul AlJN conditia (1.Se!' . [MJ.~btm1!~ii. const antc. .C?ndltlCl (1..melas~l~ al dJfent~l~r.tale. A stabilita pentru deterrninarea lui Au la nivelul caracteristic al struc. e poate face fie utilizind 0 metoda. preferat denurnirea S -fl. ~valuarea marimii A"". f ~x ~ 5i J {~x} exist a dOD:arelatii cineI?atice as~f~l" incit sistemul 'de eCttatii (6.i/).9) se reduce Ia un sistem de ecuatii de conditie III raportcu un vector nccunoscut . nici Cllvaloarc S. . IInlli ~/~menl strIJc/(Jf(JI RIJpl!rea(ie. t~nte privind matricea de rigiditate [KT J a structurii care 50 genercazrL cu a]ut<. Acest ultim procedeu furnizeaza de fapt valoarea spectrala a deplasarii III raspunsul inelastic.tiCl:latiilor plastice" (mai riguros. cu calcul. .[1I1J {~u} (6. . f t-------" din nou la fig. fiecarc element si la diferite intervale de timp. . de exemplu {AX}... .i. IlU este inc. presllpuse.6) sc vcrificii pcntru ficcare clement structural in parte.

8.~~.--lo-----1 .M jOx71J 7J-'l~ 8_(Jx91J I/Q.._ ~- <60 '0 I-/O_".JxOi cJP.'i!'1t i!!!!_J il:Q~5f A~K/!~ Q2.8tJs f .)!_.98s Bucuresti din 4 martie 1977 cu vaJorile recluse eu 24 %. .__--.!{MJ _"l V Nx~5 5 11 ~f(} JOKOf yOxOf sr '<7 I" 1<> ~ j 9_ sr '0 - .' 8 . . I" IC> V '0 '0 '<1 .._.107/0-90.!ff 1_/!!!{5 tl2c xf5 Jpx05 .. fA II::> "1 EJ~----'" ~----:1: r·C>.!l"f ~~fI lfoi!! I/~ fltJ! v sr ILl..8 8 VA -5 -- 1 . marcheaza deschiderea ar ticulatiei plastice Ia Iata barei de partea careia este marcat triunghiul marcneaza inchiderea articulatiilor plasti ce."..inu te prin utilizarea programului ANEconsiderind componenta N -5 a acceJerogramei INCERC 185 ]84 . Do '0 <1 -.§!Js fZ' t:: V II::> II::> Ii:> Ii:> I'" V ~ '0 -Zl.n. 6. Stvuct ura este proiectata in conformitate cu prevedcr ile norrnativul ui P 100/82 ~i standardului STAS 10.:=j 1ft._ ..9V d ~ t=f.1 r: t=2fJ8s (d . Fig. n). "7 !=3.'<Z "1 "7 V cr I" :ll. sr . ~ '" '0 '0 '0 Ii> 1 v . 1 v m h t=NPs 8 1 <J.--- ~ ~ ~ :.! t=INs t=!8(Js i-_ 'I±:=j . Distr ibu'tta articulatrilor plasfi ce in barele urmi cadre de beton arruat (a) solicitat seismic la difcrite momente de timp LISE Rezultntele sin t obt. .f' 'l 1 r~4...

pen t ru d esemnarea efortunlof sectlOnale de calcul.raport eu lungimile de ancorare ale armaturilor eu conclitii n0nm. In legatura cu aceste masuri de ductilizaro sint de facut uncle obscrvatii -cu caracter general. In acestc conditii. atit in tara noastra cit si in celclalte tari al carer teritoriu este expus unui rise seismic important.-40% a lungimilor de ancoraj ale barclor longitudinale intinse m elemente fiicind parte din structuri cu r01 antiseismic in . E~itarea ruperii din for/Ii tliietoare se face la starca lirnita de rezistenta pnn relatia (vezi 5. cresterea deformatiei capabile impune urm5. sistcme structurale noi. des:ori altern ante. in special.~. masurile de ductilizare vizeazii satisfacerea conditiei (1. . si de cfectul fisurarii bctonului in lungul barei III zona nodului structural (vezi fig. daca estc posibil. Analizind in contextul sistemului de siguranta asociat metodei de proicctare. ~o=-tataJetoare de caleul Q se deterrnina ca forta taietoare asociata :meca~l:. nu se pot evidentia valorile ~re~I' !. y' • v .b. ee urrrieaza Srt se execute intr-un numar foarte marc de excmplarc) privind direct ii . a. parte dintreele discutate la 5. g II.1. Qb. masurile de ductilizare trebuie sa fie asoeiate valorii factorului Iji (din relatia 6.Ile :n urrna cutremurelor cit si rezultatole ex el-i..sheaza unpronuntat caracter empiric ~I reprezinta in fond eel maP .ri1tat Ia.d ' .d~rijarea apritici zonelor plastice in cadrul structurii in asa fel incit acestea Sa a a v " t" .el v~lori minim5.l miisurilor de duetilizare previizute in prescriptii pcntru metoda curenta de proicct arc ant iscism icii. cit si datorita unor simplificari cu caracter acoperitor adoptare la modelarea constructiei in calcul. masurile de ductilizare unnaresc sa inzestreze zonele plastice poteniiale ale elementelor structurale eu capaeitati suficient de mari de defonnare postelastiea (valori A.6) pentru elementele structurale care se plastificii in timpul actiunii seismice intense.. Q ".sc folosesc cu priori tate bare cu profil periodic. prin relatia (6.3. suficient de mari). in eadrul metodei eurente de proiectare antiseismica.1.1. Implicit. zona ei e ancorare. pcntru simplificarea scricrii feliltiilof de caleul o-a . t n unnarirea ae tS tui III ell zone po tcn{Jal plastice. ~tit posibilitatile economice cit ~i gradul act~~~ ? ... In STAS 10107/0-90 se p~eved~ s~orire~ cu circa 30. . refl:c~5.. na aprea continua a acestor masuri. In prescriptiile din alte Flri se prcv1ld sp:)ruri ~i mai mar i. nu se pot lua In considerarc evcntuale cedari premature datorate actiunii Iortei taietoare sau pierderii ancorarii arrnaturilor. s-o notam eu Iji"al> se constata ca accast a este mai mare decit valoarea prevazuta explicit in prescriptii..2.le de solicitare. ~atorate fortei tiiietoare sau l'iercierii ancoriirii arm. deocamdata numai pentru componcnta translatic a dcplasarii Iaterale).9).cst. bil compromis i t re t di t d ' . tee 186 187 .se sporests lungimea de ancoraj a barc1or. a.muIUl de p1asti~ieare a elementului iar la evaluarea lui Q.aSlgura~ea un. In principiu. •_.blurilor structurale plane prin intermediul planseelor considerate infinit rigide modelind 6 comport are quasispatialii. ~ 1convenatendinta d IIld en . v seup: m~urile de ductilizare prevazute .1Il a e a eVI~a consumuri nejustificate de ma teriale si Altf~l sap e a :e u~e ~'lddul dcavarional. Bazele masurilor de ductilizare Dupa cum s-a aratat in paragraful 6.. . structuri pcnt ru cladiri tip. Qcap In vcderea • . iar ca instrument de proicctarc numai in situatii deoscbitc (struct uri cu iniiltirnc mare. ..torsiunc..p in zona plastIca.6 ci se Iimiteaza Ia determinarea solutiei date de metoda aproximativa prezentatii la paragraful 6. Proccdccle ASN si. I~ general. . Pentru reducerea accstui rise .1). alit datorita diferentei intre valorile de ealeul ale rezistentelor bctonului si armaturii ~i valorile lor efective. . In plus procedeele ASN si ADN implica un mare cfort de calcul si de interpret arc a rezultatelor care l1U face posibila practic considerarca unci game variate de cutrernurc probabile.10) .' C~nstatar.Ice potentIale.1).umre.a U~lCl capacit j ti minime de rot ire specified III ~ceste Zone III conditiilc e vitiir ii riscului aparitiei u nor rupcri premature' neductile.iicare vor fi valorile deplasarilor ~m"'" impuse acestor eiemente.constructici la actiunca seismici. Aceste masuri nu sint necesare in e1ementele. Cu cit coeficientul i] de redueere al fortei seismiee in riispuns clastic este mai mic. nici pentru aceste aspecte neexistind modelari de caleul satisfacatoare. i beton in s special in .pnn a~19. 6.renun+at la indi el max.toarele tipuri de masun: . proiectarea curcnta antiseismica. cu atit mai mult cu cit . care m marea rnajoritate a cazurilor practice reprezmta zon a d e imbi mare (nodul structural) intrc elementele structurale rm Ia hmlt~ poate scoate din lucru bara rcspcctiva ~i deci reduce capacitatea p~rt~~ta. t? ~azul actiunii seismice acest rise este amplificat de efectul in.mXet~~':lnlor flZl~e ~I numcnce sint sursele de inforrnatii care contribuie la i!buy . Toa te acestc ipotczc de calcul reduc sensibilgradul defidclitate al procedcclor in raport cu rcalitatea. •• y cvitarii ruocrii prcma at urc " " 1 ern I C clllcntde • A~a cum s-a. uneori si alternante in dorneniul postelastic. se red~ee contributia datorata betonului.iturii in bcton. Stabilirea termenilor matricei de rigiditate se face pe baza unor ipoteze def'orrnarea din ineovoiere eu efort axial.iinu ~e pot preciza cu eertitudine care elemente structurale se vor plastifiea cind struetura va fi aciionata de un eutremur de intensitate ridicatll.e mal mare nscul degrad5.. ~s.c . . nu se face pe baza procedeului iterativ descris in fig.£arc~r:lor ciclico '.In prezent de prescriptiilc de roieetare p!J.se iau miisuri spcciale de ancorarc : . Nu se introdue tenncnii corespunzatori deformatiilor produse clementelor de beton arm at de catre forta tiiietoare sau de luneearea armaturii in beton. Degradarea adereniei inire bara de arnuiturd lonCTitl~dinald. din punct de vcdere tehnic ~i economic. . !. structurale 6.3 *) . 6. datorita absentei unor modele de calcul in miburii sa interprcteze suficient de corect comportarca postelastica a elementelor liniare de beton armat la solicitari eompuse incovoicre pe doua iii. valoarea reala a acestui factor.. nurnai in accle clemente strucura e ca~e au pnn n~tura solicitarii 0 capaci tate de deformare rnai ruare : last:. AON se folosesc ca instrumente de cercctare teoretica in vcderca imbuuatatirii. • . (6. masun e e uctilizare avute III vedere la proiectarca e 1)' ~~O~~~~~\~~ente. c '( t I' P ra ~alm II sau. .1. In conditiile in care. ~" a clernentelor structurale cu zon~ .rii mai pronuntate a betonului ca urrnare a incursiunilor repetate. in subansarn blurile structurale sau in structurile a carer capacitatea de rezistcnFL este superioara eforturilor Sma'" corespunzatoare unui raspuns seismic elastic. . cu atit masurile de ductilizare trebuie sa fie mai severe. capitolul 1..

10 b) se crc'. Prin .2).:leap a elementului dcpinde nu numai de valoarca <1>" ci ~i de lungimea zoneiplastice lp(vezi. clrlJgeIe acestor etrieri au forma si dimensiunile din fig.Deplasarea capabila . preserise de uncle norme (de exempluj l l l]) . ~l!m in relatia (6. Ace~t. in raport eu cea corespunzatoare betonului simplu. denurnit in practica gri)zda slabii-stilp . a. la eompresiune excentrica en forte axiale rcduse) asigura. d. asa cum s-a aratat anterior.alcatuirea structurii si prinmodul de arrnare se urmareste sa se dirijeze dezvoltarea.lza ccnditii de. c.9) si se stabileste in calculul la starea limit a de rezistenta. are si rolul de a impiedlca flambajul ·barelor comprimate.stra!ulm de bet on de acoperire care se poate pierde la 0 solicitare scrsmica 111 tensa.3). . cedarea unui element vertical poate initia colapsul Progri~siv (in lal1~)alco:iJ..12) unde ~ este dat de"relatia (5.9 .-1====~ L~~ 188 Iho I .sau (6.1.puternic a~e~ialfe avantaje. ingcJ. Arrnarea eu etrieria zonei plastice.. diformal#lor postelastice Cit prioritate in .Astfel. In vederea asigurarii unei valori sufieiente a rotirii sectionale <l>u.capabila.ele structurale verticale (stilpi sau bulbi de dl~fragmc).ancorare mai bune decit prin pozitionarea lui in imediata ap. de regula in exces. u- X o b Fig.principiu •.leral.grinzi care sint.Iti.10. Rotirea capabila <Du. . . de exemplu. 6.11): . mai rar.se evita innadirile (in. diferentiata functie de natura solicitarii elementeIor si se actioneaza prin masuri minime 'de arrnare transversala pentru sporirea valorii Eo. b) (intilnite la unele elemente supuse la intindere excentrica sau. 6. pe linga efeetul de crestere a deformabilitatii betonului.11. In acelasi timp se obtine o limitare a degradarii betonului din inima sectiunii pentru a conserva. in zoncle plastiee potentiale se limiteaza superior valoarea X Ia 0 mdrime mai redusa decit eea corespunziitoare situatiei de balans (vezi subcapitolul 5. a sectiunii este cu atit mai mare cu cit deformatia postelastica a armaturii intinse in momentul cedarii zonei comprimate a sectiunii este mai mare astfel ca.. Valorile ~ljm sint stabilite plecind de la valorile cl)u considerate ca necesare pentru diferite tipuri de clemente tinind cont si de relatiile dintre valorile rezistentelor de calcul si valorile rezistentelor medii ale betonului ~i armaturii . . favorizat de efectul Bausehinger -asociat regimului de solicit are alternanta (vezi capitolului 3). Limitarea maxima a valorii Xu se asigura prin relatia (6.slnt in general acoperitoare fata de valorile rezultate din cercetarile ex perimentale. -~ . 6.12) este mai mic decit ~b din tabelul 5. fig. 189 a Fig. Se apreciaza cli valorile lp. S-a ararat deja ca lp cuprinde lungimea pe care momentul ineovoietor este mai mare decit Mp la care se adauga 0 Iungime care tine seama de efectul de sporire a eforturilor unitare in armatura longitudinala prin fisurare inclinata (fortei taietoare) side efectul alunecarii barelor longitudinale in beton. 6. capacitatea acestuia de a prelua forte taietoare.I l. mai. 6. . special cele prin suprapunere Hira sudura) in zoncle cxpuso plastificarii. Cu ~ s-a notat inaltimea zonei eomprimate..sttuetiei !?ide aceea evitarea unor daformatii plast icc ample in elementele verticale este vitala pentru siguranta seismica a ansamblului structural.rop~e:e ?... eel putin partial.10. Pcntru asigurarea unci bune ancorari a etrierilor cu rol de fretare in zone!c pJaslice potentiale din elem~nt. C apacitatea de rotire sectionald in zona plastica este data de 'relatiile (fig. ductile ·dedt stilpii pe baza faptului ca sectiunea de beton armatare 0 rotire. fl>a.. ccrinjele de ductilitate asociate unei comportari favorabile la solicitari seismiee.. Pnn yatrU1:~~rea drligului in miezul de beton al sectiunii (fig. Valorile <l>u in situatiile in care acestea sint stabilite prin relatia. .. b) dupa cum cedarea (ruperea) in sectiune se atinge prin depasirea deformatiei ultime de compresiune E:bU a betonului sau a deformatiei ultime eau a arrnaturii intinse. mai mare la incovoiere decit la compresiune exceJrlricil.. 6.

p:utictl'arit~ltii(~ de alcatuire ale ansamblului structural fie pe analizc ale r{lspullsull1i sci~mic . cum sint grinzile prefabricate articulate pe stilpi). ~mec?lmm . .u. In plus. . limitarea incursiunilor in domeniul postelastic de deformare . de exc mplu. 3.i rca r. precurn si clemente care sub actiunca unor forte orizont alc se deplaseaza f5. ascmenea abo. irriplica plastificari rclat iv importante ale elementelor structurale. 6. imbin. plastificarca la Lazii (la nivelul teoretic de incastrare a infrastru~turii) a stilpilcr cliidirilor ctajate supuse la solicitari scismice intense.1). mui acccsibil.dl.)J:c~a~1 .).1m.~.nerea * ca masurile de ductilizaje fie diferentiate pe trei nivele de ductilit a te in cadr ul aceleiasi structuri pentru a tine seama de difc~entele c~re afar ~~ cerintele de ductilitate (:aloarea lui.clemente care sub actiuni seismice riimiud in dorncniul cl. III cai c rnecan ismul de jIastifica i e al structurii implici.:a scism ic'i s.liniat . in considerare fie de 0 editic ulterioarii .u~ clm](~ntultll.-dactare a prescriptiilor specifice structurilor cu diagragrne de heton in cl. nu se pcate evita in conditii eccnr micc. Este eVIdent ca 0. In acestc situatii sc urmareste prin miisurile de alcatuire.atii plast ice irnportanto in elcmentcle verticale cum se i.i (de excmplu pcretii recipientilor de lichide sau gaze). Ea va trebui luata. a. pcrete) si sc aplica Indlfcr:nt de rozlj~a clcmcnt~lu: III ca.:111 de .ctilizarc prevazute de prescriptii sint dctaliaic :n ~unctlC cle tJp.12) intrucit ar Imphc..: lucriud ca saibc. de exernplu. SC are Ill.s. 2. ill mod inevitabil GC7. Asemenea situatii ncccsita oabordare specialii. structurii (vczi.a tuturor stilpilor unui nivcl al. clemente participante la structuri antiscismic c soliciiatc ric cutremure moderate (corespunzmd zonei seismice de caleul F.rdare a ma~urilcr de ductilizare considcra mai rationaHi conditia (1. clemente neparticipante la structuri antiseismice (in accastii catcgorie existente in prezcnt. totusi. [104J. dindu-sc 0 clasif'icar« a elcmcntclor structurale in acest scop.6). in Ill.eccmenteaza. fie de instructiunile de proicctare spccializate pe categorii de structuri dupa ce se va cunoaste mai bine distributia cerintei de ductilitate. tn forma sa actuala.". Ernilian Titaru.a STAS 10107/0-90.n cele ce urmc.e trebUle.. In general" miisurilc de dll.n. ca.'. prc vcdcrile fiind diferite pentru zonele plastice potcntiale ale accstor clemente ~i p.ra a se deforma. de arr mr nca.a. 6.6)) 111 ftInc~le de ~cZltla el{mcutul.\{. .mbele. pe ansamblul structural prin sintctizarca unui marc numiir de st ud ii bazate pc proccdeul ADN.l rigid.] diferentiat pc diferite zone ale structurii. \"~clel:eoca FI~tJ u dJf('J?tcle tipuri de str~~tur! prcscriptiilo de proiectare ~ntl~~l:mlca l. [111. In Coelul Medel (ED-I'll' de' proiectare antiseisrnica [111J. Este important de subliniat standar.clemente 'pentru care se pune conditia ca suo aCfilln. STAS 10107/0-90 prcvcdc uncle miisuri can.1 !leeccncmlce. ~. cal.JJ(<l t. clemente partici pante la struciuri aniiseisniice solicilatc la cuircmure putemice (corespunzind zonelor scismice de calcul A .itur.~~sta. a stilpilor' nivelurilor flexibile ale str ucturilor rigido 111 rest.idiri joase Cll structura de tip hgllre).de arrnare (L: cxcrnplu...6) decit sa • Propunere prezentatil.al structurii mai aprofllndate decit metoc1a curenUi de calcuL ca 190 191 .ntimplii~ d.alo.e exc mplu. dccit pcntru cck in cadre. in relatia (1. intrind elementele ale carer deformatii latera le sub actiunea cutrcmurclor sint in mare rnasura impiedicate prin prezenta altor cleme~te mult mai rigid« de exemplu cadrele din structurile etajate asociate Cll diagragrnc vcrticale de mare rigiditate. de se refera in spccial la elernentele structurilor curente. all in vedere coriceptul de difcrcnticre a m. In cadrul discutiilor purtate !n legatura cu elaborarea STAS 10107/0-90. pl~~tificarca simultana la.-ntru restul clcmcntclor respective.irile vcrt icalo <. Prcpuncrea mentionata vizeazain fond 0 distributic rnai ra tionala a consumului de matcriale in cadrul structurii prin asigurarea mai uniforrna pc ansamblulstructural a conditiei (1. 114J).rr (!dv1!l. E) .isnrilor de ductilizarc in Iunc] ic <I(! cerintele probabilc de ductilitntc.~surile de ductilizare prevazute in S1AS 10107/0-90.elemcnte care ca patii deformatii postelasticc scrnuificat ivc. p). 1. Astfel se identified trei categorii de clemente: orieare existente in prezent nu permit alta din abordarile . I<. ~n general evitat (fig. Din pacatc. stilp. accste rnasuri sint difcrrntiatc Fe tt ci nivcluri cle ductilitatc corcspunzind la trci valori al« cceiicientlll. situatii ill pract icii. a.iri rcdusc sub ca pacitntca de rezistenta asociata prevederilor minime . in c~zul t~r.l a clcrnontr-lor componcntc ale structurii (de CX"l1li)~ll.cosc:blta dlfIcuHat~ ~I III condltl.o]. care.Artlcllla/le plus/lca Fig. (a ~I III alto prcscriptii de proicctarc antiscismica (vcz].u« ale: ~tl"llcllll"il(lr cu panouri mari etc) sau pentru a asigura etanscitatca nccesnr.n :eduse ale coeficientilor Iji din relatia (6.idirile ctajate (PBS) se intentioneaza introduccrea unui ascmenca concept de proicctare. In cadrul primei categorii se difcrcntiaz. Este de observat ca abordarea prohlcmei duct iliziirii structurii.i pcntru st ructurile Cll pere]i de bcton annat.ui .le £Carte . .1\.de ing. m."de ctaj ). deci.drul.i. In viito.structuru pO. .ist ic clztt'lritrl faptului Ga din aceste actiuni le revin solicit. in general.d~~ctJhtate p~ntru.k monolil iz.te conduce la ~p~ntla unui mesamsm de pJastificare local. Estc de sul. nodurilc de cadru.i: . l. apan. pcntru fiecare tip de element structural indifercnt de pozitia lui in cadrul structurii. numarul zondor plastice potentiale ~i sa cOllsiekre miislIri lflai difl'rCllliate de dllctilizare ori de cite ori apar justifidtri bazate fie pc.12 '.nur~lor castelelor de apii. pentru a-si indcplini rolul structural th' Ie.~ ~cn_n.lul permite proicctnntului S. cunost intcle precizarea situatiilor in care trcbuie adoptat unul sau altul din aceste niveluri de ductilitatc III cadrul st ructurii. capete .UJ structural 111 cad~'ul structurii si In functie de pal t icularitf IIJc ansamblului structural.Iji dar ele se aplica cle aserncnca."l rec1uc5.l ramina in stadiul clastic.II1. ciiafragme verticale de beton arrnat la cl. [104J). ~tructural (grinda. . s~lIpi care se pot realiza cu d. dma". existat prop.

·ste proccduri sint s(ahiiitt. Este de obs~f\?t crt valoarea reala a lui 1:1. forma lor finala urmind Srl fie adoptatii in cole dou.2 In rdatia (6.1 adoptarca va lorii IX " 1.i ti de cvaluarc a eforturilor de dimensionare etc. valoare adoptata ~I 111 prescriptiile a~eTl_c~~e(104]. Valoarea acestor forte depinde de numarul de ar. . Cu toate acestea esto de apreciat (vezi de exernplu [741) . implicind anumite conditii de conIorruarc a clcmcntclor structurale din punct de vedere al rigiditatii si al capac ii:'dji cl. fic Crt su. ovidentiind scopul prevcderilor. ~atoTlta fa~t_u3 lui ca in timp cc momentele capab~lc ale gn. 6.utremur: a caT. ii.. U) nil es!r: ill lll?'tSUf:! cu j.13) se vrr ific. modalit. astfcl incit nu a par ii mecanisme de tip ct aj slab.:~reprezintii momente1e capabile ale stilpului de Ja partea si superioara si.1" lIic(' di~iijJ"r('a d.i larg.n'·'·l'\i. ~ 111111 . vor fi comentate in cornun in coritinuare. Din accst motiv.. valorile respective fiind stabilite in functie de rezistentele-de calcul. a accstui instrument avansat de investigare a comportarii scismice a structurii. paralele cu armatura longitudinala a ~nnzllo_r contribuie eu valori cuprinse intre 10 ~i 30%. I iii. In uncle prcscriptii dc proicctarc in intcntia de a se evita asemenea sit uat ii sc prevcdc pcntru elcmcntcle care eonvcrg intr-un mod structural o conditio de forma: (6. iar acesta nu poate II apreciat corect lara .:l illl)"h "...:. HIU.. . i> . ~r.~:~. DUCTIUZARE. . in cole cc urrneazii sc comenteaza ~i 0 serie de prevederi specifice cclor dona prescriptii ~i care nu fac in mod explicit obicctul standardului.13) iar atunci cind in 192 lor plastice in stilpi. conditia (6. Fig.) :.\ \ '.('senFt de. . In general contributia aeestor arrnaturi este ignorata Ia dimension area la incovoiere a grinzilor.nd l~ .J.2... acesta era ap..i pentru fiecare ic.uii antiscismicc a structurilor de bcton annat..este ma~ ma.tlcula tlt plastice ... )I1g.po.. ns r~c uni de proiectare a cladirilor ~~ struct~ra.l\ EIEMENTELOR STRUCTURILOR IN CADRE DE TIETON ARMAT 6. fi mult mai mare decit cea rezultata din ea1culul la lllc~rcan!e sels~lce{ de calcul. relatia 6.rioritatc in grillLi ~i ill rit mai midi IJl~isur~t in stilpi.· "lj('q~i(' ill eadrclc mul t ictajat e trcbuic S~t se reaiizeze sa ('Vlk "pal 'tlil ddorma\ll· sa uncle M~:~ lvl. laovaloa~ea mo~entu!Ul capabJl negativ.}' .i a prevcdcrilor respective trcbuic considcratii ca avirid un caractcr prcliminar. stinga ~i la dreapta nodului. HSU!. efectuatc tot prin llH'loda de lip }\1)N.1. 6. '. infcrioara a nodului. rlzi~ITJlta. ff: uP 11. coeficient de slguranta. H r'\ r>. . Din motive cvidcntc. ) . T. fie Crt sint cxprimate prin L1asuri constructive. rcdactarca Instructiunilor de proicctare a structurilor in cadre de beton arrnat ~i a noii editii a instructiunilor PBS..... . in prezent nu este inca posibila aplicarca pe scar.reClat preh~lnar la 1.nz~lor depI.8.. respectiv. Avind In vcdcrc crt la data intrarii in vigoare a standardulni 10107/0-90 9i a ..· directFactorul ():are rolui unui ... Arrnaturile din placa.1'( 0 /'I in' )11::' \. de proiectare a strucrurilor ell diafragme de bcton armat nu era incheia ta. "iM.re.13~ ill I'". • Argumcnte pentru 0 asemenca afirrnatie sint unnatoarcle : i.. J\(:...?r. . completind masurile constructive cu caractcr I:nwfal discutatc la suhcapilolul 5. in intentia de a rcalizu un cadru cit mai cuprinziitor pcntru discutarea problcrnaticii proiect. ~n cadre... care corespunde expnrnarn ~omentelor c~p:b!le.J inf \.25%) ale momenteIor fata de valorile asociate cforturilor unitare de curgere.mate in grinzile adiacente stilpului./."'\ ff~( .... puternic influentata de fortele axiale induse de c.. pe baza unor studii paramctricc.rginali) e.stiII?ilor (in special a celo: ma. momentele capabile a~e stJlpl~or depind a t it de rezistenta armatur ii cit ~i de rezistenta betonulm comprirnat. Asa cum s-a ararat anterior.t! ~. Capacitatea portanta a . Se considers arnbele sensuri de retire a noclului (fig.1n proiectu I d ~ Instructi ~. valo~re .tenta armaturii. .qlari~i('i prczcntului Iuclrumiitor.2. ""'.~. ~.t.2.' . )lod converg grinzi pe doua dircctii. Incursiunile in dorneniul postelas~i? ale grin~ilor de cadr_u la cll. aproximativo.}. exprimarca coucrct. III functie d~ rezistentele efective (vezi..Jasurile de ductilizare. . In cadrul acestui capitol sc prezinta nurna i masurile constructive impuse de cerintele de ductilizarc a clcrncntclor de bcton armat.~(11.tremmc intense implica deseori solicitarca otclului in domeniul de consohcl:re ~Icre~t~n corespunzatoare (de ordinul 10 -7. Dirijarea mecanismului de disipare de energie «« Calculul dinarnic neliniar reprczinta instrumentul cel mai puternic eu ajutornl ciiruia se poate controla eel mai riguros ~i dirija mecanismul disipator de energie./. corespunzatoare valorii minime a fortci axiale rezultate din calculul static (situatia mai detavorabila}.p \.rezls.. . in proiectarea curenta se aplica 0 serie de procoduri simplificatc. iar JlJ~:'J> ~i lll~:p rcprezinta morncntul capabil al grinzilor 10.} I'fllli\it c:in'ia pl: duru ta cutrcmurelor 1". r:'\ .L )H!. t cxprimate prin conditii de verificare prin calcul. tJ )Hdrop r C.i instructiuni.('..

13) poate sa fie descoperit sub aspectul capacitatii portante atunci cind ~st~ supus eforturilor asociate unui cutrernur actionind oblic fata de axcle principale de inertie.rect~e in acord cu con. Capacitatea de a prelua for1a taietoa1e a l)et~)I1uluidin. de f(. a. Plastificarea locala a unui singur stilp din sirul de stilpi ai unui etaj nu este periculoasa pentru ca nil implicit dezvoltarea unor mecanisn~e de etaj.1'1 intennediul relatiei de verificare (6. tn cazul stilpilor marginali. v. ductilitatea sectionalii est c substantiala. Un stilp proiectat pe fiecare di. Mcntinerca stilpilor in dorncniul clast ic de comport are facc ca frctnrc» (confinarca) miezului de bcton al stilpului sa IHl mai f~c ncccsarji. obtinindu-se o serie de avantaje importante:. se poate accepta. a faptului ca acestea nu mai sint solicitate ciclic aIternant in domemul.13) pot aparea rclativ frecvent situatii (in special la nivelurile superioare) i~ care se forrncaz. c.~ s-au notat momentelo care intervin in stilp. coeficientului IX. tara implicatii negative sub aspectul consumului de matcrialc. La nI\"~Iul superIor al cladirilor cu multe etaje sau la cladirile cu tIl1UI.13) prezinta dezavantajul ca ponte implica 194 1 i)'> .14. l'lastific~ln:a stilpilor la baza (la incastrarea in infrastructurii) este. pusa . In aceste cazuri conditia (6. plastic. corespunza toare condi [iilor normale de solici tan'. Este de observat. 6. si de deasupra modului. in zoncle de la eapetele stilpilor.14.or de. E de observat. douii niveluri cste dificil sau necccnomic sa se realizeze stilpii mai puternici decit riglele. ~cllt'rU calibrar ea coeficie ntului IX singura baza riguroasa 0 constituie studiile paramctrice utilizind instrumentul A?N.ircati partial sau total prin efectul indirect al fortelor orizontale. stilpi. de asemenca . Cu M~:!.(_--Ok> __ -VI' ) I'1OQjJ d/ seismiee de calcul eu raportul intre surna momcntelor capal.5).l. atunci cind grinzile sint rclativ flexibile in raport cu stilpii.instrumcntul analizei dinanucc liniare. furnizat de calculul elastic e~te mai marc sau mai mic decit eel din sectiunea de sub grinda. . cii practic nu se poat c clirnina cornplet posibilitatea aparitiei art icula tiilor plastice in stilpi. 0 valoare aproxirnativa a acestor rnomente se obtine arnplificind valorile rezuItate din calculul static la incarcart 11. sporestc.gula.ile in grinzi!e adiacente in nod si sum a mornentelor in grinzi rezultate din ca1culul static Ia incarcarile de calcu!. plastificarea. De altfel insusi calculul elastic pune in evident a situati] in care momentele pe stilpi.ca nodurilor grinda-stilp. . in situatia in care stilpul se plastifica deasupra nodului. sau a) (6.13) trebuie sa aibe valori cuprinse intre 2 si ~. b. tOtU~I. implicind plastificarea sin:ulta~a a tuturo~ grinzilor care . In [74J se arata ca la strncturi respectind conditia din prescriptiils americane (6.. Ca urmare se pot accepta irnbinari p:i~ suprapuncrea barelor verticale pe Iungimi reduse.14).~ de alta parte asigurarea conditiei (6.13) ar atrage 0 sporire exccsiva a arrnaturii longitudinale.JlpIIor tennenul a din (6.energ!e p:ll1 Fig. ca aceasta situatie lirnita are 0 probabilitate . respectiv dedesubtul nodului.p ~l M:~. in situatia in care sint desc. Se imbunatatesc conditiile de aderenta ale armaturilor ca. astfel C. de aserncnca. . (3) ar trcbu i inlocuita in principiu cu 0 relatie de forma: ' (6. ~onverg in nod. Intr-adevar in asemenea situatii termcnu! din dreapta relatiei (6. De~1 aI?a~(nt a~es~e valori sint excesiv de mari in practica ele se pot realiza cu :elativa ?~. .Ill evidenta de orice analiza dinamica la un cutremur intens. dcasupra si dedesubtul grinzii sint de acela~isemn (fig.ctorturile de cornpresiune rcJativ reduse permit dczvoltarea unor dcforrnatii plastice import ante fad miisuri speciale de arrnare transversalii. urmare. Distributia momeutelor incovoietoare in lungul stilpilor cadrelor etajate pc durata actiunii seismice poate diferi substantial de cea furnizata de calculul clastic la fortelc stat ico echivalente. Plastificarea stilpilor in accste situatii nu estc periculoasa datorita cerinlc!or recluse ~Ic ductilitate in articulatiile plastice din stilpi ~i datoritii Iaptului d .. Faptulca stilpii nu se plastifica imbunatateste comporta..t articl~latii plastice in stilpi su b grinzi.5. vA~emene~ studii sint in curs de desfasurare rezultatele acestora urrnind ~a fie Iolosite la r~dact~rea prevederilor Instructiunilor tchnice pentru proicctarca structun lor m cadre.2. Astfcl. in timp ce sectiunile de deasupra acestora sint supuse la momente cu valori foarte reduse. In cazul in care efortul axial are valori reduse de compres~u~e sau reprezinta chiar efort de intindere.mai mi~~ de ap~rit_ie. Raspunsul dinamic neliniar evidentiaza faptul ca pozitia pnnctului de inflexiune se rn odifica permanent. d. iv. Este de observat crt dirijarea mecanismului disipat. care nu mai sint zone plastice potcntialc.13) creste in timp ee termenul din stinga scade ca urmare a reducerii de capacitate portanta la actiune oblica (vezi 5. masurile de arrnarc transversala se pot reduce substantial.dit!a (6. In [74J se face aprecierea ca pentru a evita plastificarea st.:[. . Pc de alta parte. 6. prin tre altele ~i la precizarea valori i . p. in sectiunile de sub nod. stabilirea efortului axial considerind totalitatea grinzilor respective plastificate poate reprezenta in multe cazuri 0 solutio prt'a acol'critoare.urmta. b) dupa cum momentul in stilp deasupra nodului.

:1 se aplice astfc l : ..coeficientul de aruplificarc dinamica. forta taietoare din incarcarile de caleul. .12) si de arm are transversal a minima pc Iungirnea Ip. oIcct ul rnodurilor superioare pe structura plastiflcata etc. (6. ulterior standardului 10107/0·9. iar la partea superioara numai dad intensitatea 'efortului axial de compresiunc n = ---- N bhoRc > 0.15) se detcrmina direct prin dimcnsionare la valori de cfortnri stabilite corespunzator. Pentru a evita ruperile premature la actiunea fortelor tllietoare. Pina la rezolvarea acestor problemc. tinind sema de ansamblul considerentelor cxpuse. cste asociat situatiei de solicitare maxima le corespunz atoarc mecanisrnului plastificare. In instructiunile pentru proiectarea structurilor in cadre. Expresia momentului de calcul (de dimension are) in stilpi M: arc forma (fig. kM -:-: coeficient supraunitar ce ia in considerare abaterile de la distribu tia considcrata in calcul a inctircarilor orizontale seismice si. incursiunile in domeniul post-elastic sint a~a cu matesta caleulul dinarnic ncliniar moderate. kg .-.16 s-a notat cu Q.toate extremitatile grinzilor se considera zone plast icc potentiale. nu sint necesare masuri speciale de confina.92. J. armature transversala dispusa pc aIte criterii fiind suficienta. Asemcnea metode au fost propusc de Thomas Paulay.15) h Fig.16 In care M .sc considera zone plastice potentiale in stilpi.. zonele de la cxt rcm itatilc acestora masurile de arrnare transversala minime pc consiclerente de conf inare a' betonului comprimat prevazindu-se totdeauna in partea inferioara a fiecarui nivel. 5.. . aparut not a tia w tare.15).re in aceste zone. 6.. similar coeficinetului kM din (6.. 196 Ultima prevedere presupune ca dad deforrnatiile plastics pot aparea eventual si la extremitatea superioura a stilpilor. Dad ~i eforturile axiale in stilpi sint modci ate.He - i ' b n urneroasc iteratii in proccsul de stabilire a capacitatii portante a elementelor .) Hs + /'1f Qs= . Capatina. Titaru si D.tilizeazll. In Iiteratura de spccialitate exist a propuneri de metode de proiectare antiseism ica la Gin' capacitatca porranta it clcrnentclor structurale asociata unui m ecanism de plastificarc favorabil (fig. Em. pentruacest raportse .toate grinzile si toti stilpii structurii Sf' asigur.•cste momentul din stilpi din incarcarile de calcuI . corelindu-se ell mecanismul de plastificare proiectat: Q~ = kg ~Q.r plasticc potentialc.l impotriva ruperii Ia forte Hlietoare. a momentelor Incovoictoarc. ~* .10) in care cfortul de dimensionare Qma". cadrcle plane si aIte valori (rnai mari) pcntru cadrele spa tiale. 6.16. se propune ca masurile de ductilizarc . aceasta implicind asigurarea in accste zone a conditiilor de ductilitate sectionala minima (6. cu exceptia bazeistilpilor si a ultimului nivcl. in special de incertitudinile privind identificarea zonclr. 6. prin verificarea conditiei (6.\( are anurnite valori pentru. a): (6.3. atunci cind si la aceste structuri dim ensionarca sc face numai dupa directiile principale ale cladirii. sc intentioneaza introducerea unei asemenea proceduri de proiecOJ in P 100.raportul dintre valorilc insumate ale momentelor plastice (capabile) ale grinzilor dela nivelul considcrat si valorile corcspunzatoare incarcarilor de caleul. aceasta implicind calibrarca cceficientilor kM ~i I!Q pentru conditiile de realizare a constructiilor in cadre etajate in tara noast ra. iar in tara noastra de ing.- a Fig. 197 . cocficientul k. valoarea f ortci taietoare dc calcul in stilpi Q~ corespunde nivelului maxim de solicitarc care poate aparea.aparitia dcforma tiilor plasticc in aceste clemente. 1n csenta aceste metodc implica dimensionarea stilpilor la momentc incovoietoare en valori apreciate suficient de mati pentru a evita. in curs de claborarc.

dcfonnatiile impuse grinzii si.it uirca arm. aparc rational cu alc. 6.'i a Fig.uft in vcdcre cite doua zone plastice potcntialc in toatc riglelc. a.. Exista mai multe argumente care fac ca prima situatic sa fie considerat. 619.111. diagrama de morncn te incovoict oare at e. u. _ armarea transversala minima prcvazuta pentru zona plastid sc in! inde pe 0 lungime mai mica. ! iI I " ~~ I~-'-f~ Fig. ~i b care ilustrcaza cazurile d ist inctc care pot aparea in practica se indica si moclul specific de ann are transvcrsala a grinzii.~ manicra in care diagrama de momente capabile "imbraet" diagrama de rnomeute incovoietoare maximo.20 Exista si situatii.la glinzi. Astfcl. 6..i articulatii plastice depind d. 6.hrtou anllal a ci t. atunci cind articulatiile plastice a par la capetele grinzii: _ pentru aceleasi rotiri de noduri.17.1 unei rigle de cadru de beton annat la actiunea unor cutrernure pu ternice ponte implica aparitia sirnultana a doua a rticulatii plast ice deschise la fibre opuse. 6. Localizarea zone lor plastice. ! 8 pcntru diagrama de morncnte din fig.irii srinzii sj a. corespunzind color doua sensuri d« deform are maxima.: dou.itilc gr~n~11 evitindu-se in acest mod plastificarca (curgcrca) si lunccarca arm.19) . deci.2.it u ru 111 nodul structurii si implicit degradarca betonului din nod (fig. b ~.i mai avantajoasa. 0.i fi:.18. 1i. reate fi mai 'm ica . o b IV-- . LS b b. Stadiul de solicit a rc maxima 0. Pc baza fapt ului ('a.20). Ductilizarea grinzilor a. a articulatiilc plastice apar la extremitatile grinzil(lr ia r ill situatiilc din fig. Dou . 6. G.17. in fig.i a rticuln t ii pLtsl iCl~ dcsch ise la fibre 0jJuse. a Fig.IS. formde din fig. Fatri de probabilitatea marc de aparitic in aproapc toat« grinziie unei structuri curr-nte in cadre ck. in cazul rcprezcntnt in fig.. 6.19 b apare lit 0 extrernitate a grinzii in timp ce cealalta apare in cimpul grimii. Ia liruit a..99 . Poz itiilc in lungul grinzii ale ceIor dou. b () articulatie plastic. difcrr-n ta in t rc v. 6. Sub efectul combinat al incarcarii gravitationale si al actiuuii seismice._ fo r ta t aietoai e asociata mecanismului de plastificare al grinzii. situatii posibile sint ilustratc ill fir.ilorilc 1110111('11[('101' incovoictoare 198 1.2. cerinta de ductilitate la rotire sectionala in zona plastics Slut mai mici (fig. 6. Intr-adevar. cind urrnarindu-sc in principal protcjarca nodului prin modul concret de rcalizare a arrnaturii long itudinalca grinzii se dirij:azr~ aparitia zonelor plast ice Ia distan te suf icicnt de mari de cxtrcrnit. Asigurarea unei capacitiiti minimc de rotire scctionala in zona plastica.6.

b lungimea pe care se indesesc etrierii este 2 h~ c. . PRa arrn a urn crnpnmalc cstc st ahilit de rcla tia (6.: ~ .'! 0.9).1Jilnegativ 5. in caz contrar de relatia de cirn p ale grinzii..1. :'C im pun. forma de T. Cu exceptia armaturii de la parte a superioara pe reazernele interrnediare ale grinzilor..A + O. se prcvcde ca distanta int re ctricn in acestc zone sa nl! depiiseascd 200 mm Z(111d(' d. 6. 6.negative... fq --' a Fi!:. in cazrl rigldcr str ucturilor din zone se ismice <1(' calcul A-E .1 Iir: eel putin "gal ell 25':<. Pe aceasta baza. Asigurarea ancorarii barelor longitudinale. __ + M~~!.3 r_..10) se deterrnina ca forta asociata mecanismului de plastificare. 6.1 lWJr!H'lli"l ('.2%. r--1··.21 b .<~tla plastid! aparc in cimpul grinzii. totusi.'st. astfel ca in situatia din fig..lP". In cazul riglclor structurilor proiectat':' ill zOl~a srismica de ca lcul F procentelc PI sint 0. . . ~.18. care urrnaresc sa compenseze pierderea patti ala a aderentei (lunecarea armaturii) practic de neevitat in conditiile solicitarii alternante generate de actiunea cutremurelor. Este de observat ca in conditiile in care rigla de cadru are 0 sectiune in.21. 6.. zona plastid sc . Pcntru a cvita 0 degr. in aceasta zona se irnpune 0 lim it<lrc.18. pc baza rela tiilor din tabelul 5.17) Astfel. respectiv.12) devine (6.21 b) 200 . forta taietoare Qmaz din relatia (6...mai severa a inaltirnii relative a zonei comprimate.I8).20) reprczinta care insoteste conditia (6.. . La capatul B al grinzii din fig. se recomanda sa se considere urmatoarele lungimi l ale zonei plastice (vezi fig.Pc cite 0 lungime It de fiecare parte a sectiunii de moment lI1COvurctor maxim pentru a tine searna de variatia rnai lentil a diagramei de momente pozitive in aceasta situatie.8). Probabilitatea aparitiei mecanismului disipator de energie cu articulatii plastice deschise la fete opuse (fig.. Ji.: ('. conditia (6.18). in : EJi .15). ..atu~ci cin(~ articulatia plastid apare la capatul grinzii.30% si respectiv n. lungimea a zonci plastl~e se 1<1 cg~l" . taietoare. Pentru aceste situatii se prevad regulile de ancorare din fig.. sc lTD pun-: ca putin 0.('zi fi!.' Asa cum s-a aratat in paragraful 6.a confe. Asigurarea impotriva ruperii din fortiJ. din uromont ul c::palJi]nc'!(:1li\' :11s('ctiunii de Ill' reazem. Dad membrul 5R drcpi al rclo t.2.' acccntuat.18 ) p -P' ~ 25~ Ra unde P si P' sint procentele de arrnare longitudinal. 6.5). pcn tru armiiturilc de preluarc a momentelor negative pc rcazerne !.12) se ia in cazul grinzilor 'II sau _!!_..17): II . De "as~n_lcnea.»= - Min! caP.~.Cll de (~oua ori inal~imea h a grinzii pentru a tine s-arna de eteet~1 Iortei talCtoarc IIl_lportante din aceasta zona (vezi pet.lcf<o ucpart icipanrc la st ructuri autiseismicc.pcnt~u. In = -= M:::...I. .consldera . 6..guraLt nuniat de arrniitura Iongitudinala inferioara.5 l(g + P) (6.\ in.21 a) . a)..:LI I'cute fl as. . fara masuri suphmentare de arrnare transversal a datorita faptului cit inaltimea zonei comprimate este sufieient de redusa (~ <0.ituri intinse. 6.atunci cl~d artlclII.1 .care produc ruperea sectiunii ~i initierea curgerii in arrnatura lntinsa este relativ midi. La astfel de grinzi.3 [{cia tia (6.ci (6..A_ + 0.. a se obtine: Qmax.l pc tOil(. arrnatura longitudinala este ancorata in nodurile de cadru aflate in vecinatatea zone lor plastice potentiale din grinzi !iiistilpi (vezi fig. 201 . zona de i~d~sire a etrierilor la extremitati este dictata de asigurarea capacitatii de rotire sub mornente.dtinH'a scctiunii si zona ~\JJllPIlI11.f)'IP ~ 0.Ii:lr.1::>% pentru celelalte arrn.·\ r---J I .20). Este de remarcat.1 rf·:!:~I'IlI . plast ice (cresterca lui Ebu in relatia6.11. atunci procentul -t" .lcl exprimata pnn relatia (6.ri riglelor de cadru un minim dc capacitate portanta ~I Implicit 0 Iimitare a incursiunilor in domeniul postelastic se mai pune conditia : (6.17) este foarte mare in cazul grinzilor structurilor curente in cadre solicitate de cutremure puternice (vezi fig. ~i asigurarea unui rrurum de arrnare transversala eu etrieri. cornprirnata. '...' .3.20) cslc mai marc decit 1 .5l(g + P) H ="'-- (6.~ dcsch!s. Valoarea ~llm in relatia (6. I . Qml".45%. -4 asigurind in acelasi timp un proeent de armare transversala de eel (6. tn raport cu aIte prescriptii aceste conditii sint mai largi. 6.i a capacitiitii portante a sect iu111101' de 1.17). cii etrierii rezulta in general din conditio de asigurare la forta taietoare ~i nu din conditiile anterioare.i la tara intinsa si.» + M'up 1 Oa".R (G. nt unri ril1r1 ill 11I11Ia Iisur. 6.19) h GHC. ca urmare a conlucrarii cu placa planseului se poate aSl~ra 0 capacitate de rotire substantiala sub momente pozitive.lo" 0' ultima valoare reprezent ind ~i proccntul minim de arrnare pentru IIt..20) in acclasi tirnp 0 conditio de ductilitate sectio1l<J. Tn vcderca ~onfin::\r~izondor. uurlc poa te cx ista moment incovoietor n('gall\" ('.irii alternunl« pronuntatc in auuuntc IJl~IIlIl'lltc [IS"!'.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful