P. 1
Analiza taxelor de mediu in Romania

Analiza taxelor de mediu in Romania

|Views: 16|Likes:
Published by analyticvision

More info:

Published by: analyticvision on Mar 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/31/2011

pdf

text

original

CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE

ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

COORDONATOR CERCETARE: ARPAD TODOR
ASISTENT CERCETARE: IRINA BO A Arpad Todor este expert Ecopolis și doctorand în cadrul Departamentului de Știin e Politice și Sociale al European University Institute. Anterior a coordonat activită ile de cercetare ale Centrului de Resurse pentru Democra ie ale Asocia iei Pro Democra ia.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organizaţie non-guvernamentală de mediu a cărei activitate este orientată către promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul politicilor publice din România. Dezvoltându-se pe modelul unui veritabil think tank pentru dezvoltare durabilă în România, Ecopolis reuneşte prin proiectele derulate o serie de specialişti din zone diverse de expertiză - cercetare, poltici publice, participare civică, advocacy, monitorizare legisla ie etc.

© Ecopolis Februarie 2011 Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis Str. Jean Texier nr. 17, Sector 1, București Tel: +4 021 230 03 53, Fax: +4 021 230 03 53 birou@ecopolis.org.ro www.ecopolis.org.ro Design realizat de Next Advertising

ARGUMENT
Modelul de dezvoltare economică contemporan nu este unul sustenabil. În ultimele două decenii s-a ajuns la o conştientizare a faptului că activitatea umană poate genera schimbări ireversibile asupra mediului înconjurător, epuizarea resurselor neregenerabile şi distrugerea unor biosisteme esenţiale pentru existenţa vieţii pe Terra. În acelaşi timp, s-a conştientizat faptul că sunt necesare eforturi susţinute pentru generarea unor schimbări fundamentale în felul în care activităţile economice sunt gândite şi implementate, astfel încât bunăstarea societăţii contemporane să nu fie obţinută cu preţul distrugerii şanselor unui trai mai bun pentru generaţiile viitoare. Conceptul de dezvoltare sustenabilă surprinde filosofia acestui nou mod de a gândi raportul dintre oameni şi mediul înconjurător. Această abordare presupune restructurarea patternului de folosire a resurselor naturale astfel încât activităţile economice să se afle într-un echilibru sustenabil cu sistemele ecologice care susţin viaţa pe pământ, astfel încât resursele naturale să nu fie distruse sau consumate în totalitate. Mai mult, gândirea în termenii dezvoltării sustenabile presupune că orice decizie de politică publică va lua în considerare şi efectele directe şi indirecte ale respectivei măsuri, în special prin prisma felului în care sunt afectate deciziile umane cu privire la folosirea resurselor. Lucrarea de fa ă deschide o serie de studii prin care Ecopolis urmărește să analizeze evolu iile dintr-o serie de domenii cu un impact major asupra dezvoltării durabile. Politicile de taxare cu impact asupra mediului reprezintă, alături de alte Instrumente Bazate pe Pia ă (IPB-uri), unul dintre instrumentele cele mai eficiente prin care statele contemporane pot influen a patternul de dezvoltare și folosire a resurselor. Taxele de mediu nu numai că pot determina ridicarea pre ului resurselor la adevăratul lor cost (incluzând costul în termeni de poluare, afectarea sănătă ii oamenilor etc.), dar reprezintă și o modalitate prin care pot fi colectate resursele necesare finan ării unor poiecte care au ca scop direct combaterea efectelor nocive ale activită ilor umane asupra mediului. Astfel, atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă nu poate fi realizată fără politici eficiente de protec ie a mediului înconjurător, la rândul lor dependente de existen a unei fiscalită i corecte în domeniul mediului.

....................... 27 ANEXE ........... EVOLU IA TAXELOR PE ENERGIE ȘI TRANSPORT ÎN ROMÂNIA ...... 8 PARTEA I............................... 24 CONCLUZII ......................... 10 PARTEA a II-a.......................... 15 PARTEA a III-a.................................................................................................................................................................................................. 28 ....................................................................................................................... TAXAREA ACTIVITĂ ILOR CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI: ASPECTE GENERALE ........................................................................................................................................................................................................... 5 INTRODUCERE ....................... TAXELE DE POLUARE ȘI FOLOSIRE A RESURSELOR ȘI ADMINISTRA IA FONDULUI PENTRU MEDIU .................4 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS CUPRINS REZUMAT ................................................................................

2. Evoluţia capacităţii instituţionale a Administraţiei Fondului pentru Mediu reprezintă cel mai important indicator cu privire la interesul autorităţilor române pentru promovarea unei capacităţi de finanţare a proiectelor destinate limitării impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător.htm . evaziunea fiscala este de minim 75%.europa. iar în privin a taxei de 1 RON/Kg pentru fiecare anvelopă vândută. în compara ie cu 108 Euro în celelalte ări postcomuniste membre ale UE și 184 Euro în vechile membre ale UE (Figura 5). Între 2000 şi 2006 nu s-a înregistrat decât un progres infim în domeniul eficien ei energetice. taxe pe transport şi taxe de poluare și folosire a resurselor. 3. 4. Creşterea încasărilor din taxele de mediu ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România. Mai mult. evaziunea fiscală este de minimum 50%. Estimăm că. 7. atât la nivel general cât şi pe cele trei grupe principale: taxe pe energie. România este singura ară din cele zece ări postcomuniste care au devenit membre ale UE în care încasările din taxele de mediu ca procent din PIB au scăzut după începerea procesului de negociere cu UE în 1999 (Tabelul 1 și Figura 1). mai ales în contextul crizei bugetare din ultimii doi ani şi a recomandărilor UE de schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate foarte ridicată) înspre taxarea consumului şi a poluării. România continuă să deţină economia cea mai ineficientă din punct de vedere energetic din Europa. 6. în ce privește colectarea taxei de 1% din valoarea masei lemnoase introduse într-un proces de prelucrare. 5. Men inerea unor taxe mici pe energie nu pare să fi avut nici o consecin ă pozitivă. dar în același timp nu înregistrează exporturi deosebite în domenii cu o intensitate energetică mare. 1 http://ec. Pentru majoritatea taxelor de poluare încasările sunt insignifiante în raport cu baza de venit (Tabelul 5).5 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA REZUMAT 1. ara noastră realizează printre cele mai mici încasări din taxe de mediu ca procent din PIB. Se impune o discu ie urgentă cu privire la modul în care institu iile statului abilitate să colecteze taxe pentru AFM pot fi determinate să-și îndeplinească obliga iile legale cu un grad mai mare de eficien ă.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en. Deși crearea Administra iei Fondului pentru Mediu a reprezentat un progres în domeniul finan ării unor programe de prevenire a impactului activită ilor umane asupra mediului. slaba colectare a veniturilor destinate Fondului pentru Mediu afectează capacitatea României de a-și îndeplini obliga iile în domeniul protec iei mediului. România producând doar 67 Euro pentru ficare tonă de combustibil consumată.

Consumatorii din România au beneficiat până în 2009 de cel mai mic nivel al pre ului benzinei la pompă în compara ie cu celelalte ări europene.22%. Totuși. conform datelor oficiale oferite de Comisia Europeană1 dacă in 2010 pre ul benzinei Euro-super 95 a crescut cu 19. mai pu in cele din spa iul Ex-Sovietic (Tabelul 3). În 2010 România men inea accizele minime sau pu in sub nivelul minim (conform legisla iei UE) la toate tipurile de combustibili și electricitate (Tabelul 2).26% în România. 10. Așadar. ea reprezintă un fenoment petrecut la nivelul întregii Uniuni Europene. 11. taxa de solidaritate) fac ca pre ul acestor resurse să crească în mod semnificativ. Însă este fals sa considerăm că taxele de mediu sunt prea mari în România. Pre urile carburan ilor din România au crescut semnificativ în 2010. În 2011 în ciuda unor cresteri peste media UE consumatorii din România continuă să beneficieze de unul dintre cele mai mici pre uri ale benzinei din UE (1166 Euro/tonă). chiar dacă această creștere poate fi considerată mare. taxa de drum.6 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS 8. . TVA. media creșterii pre ului în Uniunea Europeană a fost de 18. Componenta de taxare din pre ul benzinei sau al motorinei ne plasează printre ările cu cel mai mic nivel de taxare din Uniunea Europeană (Figurile 5 și 6). Este adevarat că taxele aplicate carburan ilor (accize. 9. cu excep ia Ciprului (1159 Euro/tonă) și a Bulgariei (1165 Euro/tonă) (Figura 4).

7 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA .

la toate categoriile de accize. Op iunea politică pentru men inerea unui nivel de taxare minim este confirmat de faptul că România a avut în ultimii ani cel mai mic pre al unor produse precum benzina sau motorina în compara ie cu celelalte ări membre UE. precum şi schemele de responsabilitate şi compensare pentru activităţile cu un grad mare de risc pentru mediu. Ulterior este prezentată evolu ia taxelor de mediu din România. subliniind cât de mari sunt taxele de mediu din România și ce impact negativ vor avea aceste evolu ii. Sec iunea a doua continuă cu analiza factorilor care au condus la o scădere a emisiilor de poluan i în România ultimelor două decenii și care au făcut astfel ca problematica protec iei mediului să aibă un rol secundar pe agenda publică. opinia publică se inflamează. Ulterior este analizată evolu ia României în raport cu celelalte ţări membre ale UE. iar discu iile aprinse din mass-media urmăresc identificarea vinova ilor pentru această situa ie.8 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Introducere Cetă enii români au experimentat în ultimii ani o creștere constantă a pre ului surselor de energie. Diferi i „specialiști” compară situa ia din România cu cea din alte ări. cât şi pe componentele de energie şi transport. Analiza relevă faptul că. cititorul este ini ial familiarizat cu problematica generală a protec iei mediului și a modalită ilor prin care taxele de mediu. . În prima sec iune sunt introduse principalele puncte de dezbatere în domeniul taxării activităţilor cu impact asupra mediului. prezentare structurată în func ie de modalitatea de colectare și de bugetul la care sunt colectate (taxele colectate la Bugetul de Stat și taxele colectate de Fondul pentru Mediu). Sunt prezentate şi discutate definiţia taxării cu impact asupra mediului. cărbune. Sunt urmărite pe scurt evoluţia nivelului de eficienţă energetică a economiei României şi implicaţiile îmbunătăţirii limitate a acestui indicator. România a optat pentru implementarea nivelului minim de accizare impus prin legislaţia europeană. Pentru atingerea acestui obiectiv. taxe care se constituie ca venituri la Bugetul de Stat al ării. în special al carburan ilor.) costul acestor resurse este determinat într-o mare măsură de cuantumul taxelor aplicate produselor finite. La fiecare val de scumpiri. Întrucât în afară de evolu iile materiilor prime de bază (petrol. Tot aici sunt discutate principalele tipuri de obstacole politice întâmpinate în efortul de implementare a unor astfel de instrumente şi principalele două argumente aduse de obicei în discuţie împotriva unor noi taxe de mediu: efectele posibile asupra competitivităţii economice şi problema impactului unor noi taxe asupra distribuţiei veniturilor. posibilitatea de a folosi taxarea pe mediu într-un mix alături de alte IBP-uri. evoluţia preţului la pompă al benzinei şi nivelul accizelor în raport cu nivelul minim impus de UE şi cu nivelul de accizare al altor state. atât per ansamblu. de multe ori sursa acestor scumpiri este legată de evolu ia taxelor aplicate acestor produse (denumite generic taxe de mediu). pot contribui la aceste obiective. alături de alte Instrumente Bazate pe Pia ă (IBP-uri)2 . Sunt analizate apoi diferitele taxe de mediu în domeniul energiei şi al transportului. profilul de încasări pe diferite componente în raport cu Ungaria şi Cehia. etc. Sunt totuși aceste aser iuni adevărate? Sunt taxele de mediu aplicate în România foarte ridicate în compara ie cu situa ia din alte membre ale UE? Sunt ele rezultatul unor politici guvernamentale nepotrivite? Sau mai degrabă evolu iile din România sunt normale și se încadrează în trendul UE? Autorii studiului de fa ă și-au propus ca obiectiv general să treacă în revistă principalele informa ii relevante pentru o interpretare corectă a evolu iilor întregistrate în domeniul taxării de mediu în România. În a doua parte a studiului este prezentată și discutată evolu ia taxelor pe energie și transport în România. Analiza relevă faptul că3 România este singura ţară din grupul ţărilor postcomuniste membre ale UE care se află într-un trend de reducere a încasărilor din taxe de mediu ca pondere în Produsul Intern Brut. din punct de vedere al încasărilor din taxele de mediu ca procent din PIB.

Această situaţie se explică prin opţiunea constantă a guvernelor de după 1989 de a menţine taxele şi accizele la niveluri minime.9 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Sec iunea a treia se concentrează asupra evoluţiei încasărilor din taxele de poluare şi de folosire a resurselor. Studiul se încheie cu o secţiune de concluzii. există argumente serioase pentru a susţine o creştere treptată a taxelor de mediu. precum şi introducerea unor noi instrumente. are printre cele mai mici încasări din taxe de mediu ca procent din PIB. De altfel. această opţiune ar putea reprezenta o resursă importantă pentru echilibrarea Bugetului de stat. Mai mult. În engleză: Market based Instruments sau MBIs. folosite în diferite ţări ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană recomandă o schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate ridicată) înspre taxarea consumului şi a poluării. Această situa ie este cauzată cel mai probabil de evaziunea fiscală. atât la nivel general cât şi pe cele trei grupe principale (taxe pe energie.do?uri=OJ:L:2003:283:0051:0070:EN:PDF 2 3 . trebuie găsite solu ii urgente pentru a crește gradul de colectare a acestor venituri.europa. România deţine cea mai ineficientă economie din Europa din punct de vedere energetic. capacitatea de colectare este în general foarte scăzută.eu/LexUriServ/LexUriServ. nivelul de colectare este de sub 50% în cazul taxei de 1% aplicată masei lemnoase văndute în scopul prelucrării. Anexa I a Directivei 2003/96/EEC. Accesibilă la: http://eur-lex. capacitatea de colectare pentru majoritatea tipurilor de taxe este foarte redusă în raport cu baza potenţială de taxare. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât taxele de poluare şi folosire a resurselor sunt acele taxe colectate în scopul finanţării de proiecte destinate limitării efectelor activităţilor umane asupra mediului. Mai ales în contextul presiunilor bugetare din ultimii ani. taxe care constituie veniturile Administraţiei Fondului pentru Mediu. Situa ia este relativ similară la absolut toate liniile de buget. Analiza bugetelor de venituri din perioada 2005-2010 reflectă faptul că. aspect ce denotă o indiferenţă relativă faţă de acest obiectiv. cu excep ia taxei de primă înmatriculare. Întrucât Administra ia Fondului pentru Mediu depinde de alte institu ii ale statului pentru a-i colecta veniturile. și de sub 25% în cazul taxe de 1 RON/Kg pentru fiecare anvelopă introdusă pe pia ă. În contextul în care avantajul competitiv oferit de un nivel mic al taxării nu pare să fi fost fructificat în nici un fel. în cazul taxelor de poluare şi folosire a resurselor. Conform acestor estimări. după cum indică o serie de estimări moderate realizate în cadrul acestui studiu. taxe pe transport şi taxe de mediu şi poluare). în ciuda înregistrării unor progrese în privin a volumului total al încasărilor.

conduce la o serie de probleme de cuantificare. OECD. Astfel. în principal. Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) este exclusă din această definiţie chiar dacă este impusă unei bune părţi din baza de taxare cu impact asupra mediului. Impozitele pe alte echipamente de transport (de exemplu avioane) şi servicii conexe de transport (de exemplu. precum și la exploatarea unor resurse naturale (lemn. agregate). multe din aceste taxe au fost create şi impuse din alte considerente decât cele legate de mediu. ca o taxă impusă (cu anumite excepţii) oricărui bun şi serviciu de natură comercială. Taxele de transport includ. chiar dacă definiţia taxării de mediu nu este una strictă. taxele pentru depozitarea deşeurilor. iar principalii beneficiari ai veniturilor generate de aceste taxe nu sunt neapărat interesaţi de considerentele de mediu. Aceste taxe nu generează o proporţionalitate între nivelul taxelor plătite de un agent şi beneficiile de care se va bucura acesta7. Acest lucru se datorează caracterului general al TVA. Acesta este motivul pentru care definiţia agreată la nivel internaţional se referă la tipul de bază de taxare şi nu la intenţia sau utilitatea respectivului instrument. nivelul unor taxe a fost stabilit fără a lua în considerare ce tip de efecte asupra mediului va fi produs de o anumită schimbare.1 DEFINI IA TAXĂRII CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI ȘI TIPURI DE TAXE Taxarea4 activităţilor cu un impact asupra mediului face parte din clasa mai largă a Instrumentelor Bazate pe Piaţă (IBP)5 şi reprezintă unul din cele mai puternice instrumente de schimbare a modelului de folosirea a resurselor de care dispune orice stat. motoarele autovehiculelor. Taxarea activităţilor cu impact asupra mediului: aspecte generale 1. taxe pe zborurile charter sau program) sunt de asemenea incluse în această categorie atunci când acestea sunt conforme cu de niţia generală a taxelor de mediu10. aspect care o face neutră din punct de vedere al impactului asupra mediului8. Printre produsele folosite pentru utilaje staţionare se numeră gazele naturale. taxele pe transport și taxele pe poluare și folosire a resurselor. . există un consens general cu privire la ce anume reprezintă aceste taxe şi cu privire la principiile pe care le putem folosi atunci când analizăm dacă o nouă taxă va fi sau nu inclusă în categoria celor de mediu. schimbarea definiţiei exacte asupra tipului de activităţi care generează o anumită obligaţie fiscală poate avea efecte disproporţionate atunci când efectele potenţiale din perspectiva mediului nu sunt luate atent în considerare. Nu în ultimul rând. taxele de mediu poti fi clasificate în 3 grupe: taxele pe energie. Cele mai importante produse folosite în transport sunt benzina şi motorina. la comercializarea unor bunuri (baterii. Taxele de energie includ impozitele pe produse energetice utilizate atât pentru transport cât şi în scopul alimentării de utilaje staţionare. Conform metodologiei Eurostat. În primul rând. În schimb. Taxele de poluare și folosire a resurselor se aplică emisiilor din surse mobile și imobile. De asemenea. taxele legate de proprietate şi de utilizare a autovehiculelor. Agenţia Internaţională pentru Energie şi Comisia Europeană folosesc o definiţie comună a taxelor impuse acelor activităţi cu impact asupra mediului: acele taxe şi plăţi obligatorii către guvernul central impuse unei baze de taxare cu relevanţă deosebită pentru mediu6 Cele mai importante baze de taxare în acest domeniu sunt: produsele de energie. anvelope. Pe de altă parte. taxele de folosire a resurselor. excluderea din definiţie a taxelor impuse fără o motivaţie legată de protecţia mediului sau al căror nivel nu este stabilit în legătură cu impactul lor asupra mediului. taxarea emisiilor măsurate sau estimate de gaze poluante sau cu efect de seră. pungi de plastic. ambalaje de plastic și carton). Avansarea oricărei definiţii precise care să acopere în mod exhaustiv taxele de mediu este problematică din mai multe motive. substan e chimice periculoase.10 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Partea I. cărbunii şi energia electrică9. altele decât cele folosite ca surse de energie11.

economice şi de politică socială. 10 Idem. În final sunt analizate principalele tipuri de obstacole politice întâmpinate în efortul de implementare a IBP precum şi argumentele folosite împotriva încercărilor de introducere a unor noi taxe de mediu sau de mărire a cuantumului unor taxe existente. Prin folosirea unor instrumente bazate pe pia ă cum ar fi taxele. 8 OECD. acest lucru este determinat de faptul că la ora actuală nu este posibil să se identifice aplicarea separată a impozitelor pe emisii de CO2 deoarece acestea sunt o componentă a taxelor de energie. pentru colectarea si depozitarea deseurilor menajere. p. precum şi schemele de responsablitate şi compensare pentru activităţile cu un grad mare de risc pentru mediul înconjurător15. modalităţile prin care acest instrument poate fi folosit cel mai eficient. Paris. Taxele de transport pot fi impozite referitoare la importurile sau vânzările de echipamente sau taxe recurente cum ar fi taxa de drum anual. OECD. 14 De ex. De asemenea. motorinei sunt incluse în taxele de energie. Taxarea activităţilor cu impact asupra mediului reprezintă doar unul dintre instrumentele folosite de state în atingerea obiectivelor legate de mediu. atât faţă de sănătatea oamenilor cât şi în ceea ce privește impactul asupra mediului. subsidiile şi stimulentele destinate să încurajeze anumite activităţi. p. Using the market for cost-effective environmental policy Market-based instruments in Europe. mai degrabă decât în cu taxe de poluare. p. Dat fiind că o parte importantă a poluării şi epuizării resurselor naturale este determinată de sub-estimarea adevăratului preţ al unui bun sau serviciu pe care îl consumăm. (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. pentru schimbarea obiceiurilor consumatorilor etc. În continuare prezentăm taxonomia folosită de Agenţia Europeană de Mediu pentru categorizarea diferitelor tipuri de IBP-uri: . taxarea poate fi folosită în Folosim termenul de taxe pentru a ne referi la taxe şi impozite.11 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA 1. Eurostat atrage atenţia asupra faptului că titulatura categoriei ar putea fi oarecum induce în eroare. folosirea unei anumite combinaţii de instrumente bazate pe pia ă trebuie să realizeze o cât mai bună evaluare a preţului real al unei resurse. tarifele pentru diferitele servicii pe mediu14. Taxation Innovation and the Environment (OECD. 2010). pentru cercetarea şi implementarea anumitor technologii. 351. 12 European Environmental Agency. p. veniturile provenite din taxele pe energie sunt mult mai mari în comparaţie cu cele din taxele de poluare. 13 Care pot fi vândute. Taxele pe emisiile de CO2 sunt incluse în taxele de energie. Taxation Innovation and the Environment (OECD. În funcţie de tipul de activitate căreia i se aplică. 7 În limba engleză: unrequited. de la decizia de cumpărare a unui bec eficient energetic în locul unuia clasic. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. Conform Eurostat. 2009). 5. tarifele sau permisele tranzacţionabile se urmăreşte realizarea în mod simultan a unor obiective de mediu. Această sub-secţiune introduce o serie de aspecte ale discuţiei despre oportunitatea folosirii instrumentelor de taxare pentru a schimba modelul obișnuit de desfăşurare a activităţilor cu impact asupra mediului12. Totuşi. 15 De ex. datorită faptului că sunt luate în considerare şi costurile ascunse ale producţiei şi consumului unor bunuri. p. Paris. Taxation Innovation and the Environment (OECD. la tipul de autoturism cumpărat şi la tipul de materiale alese pentru construcţia sau renovarea unei case. 189. Ulterior. deoarece cea mai importantă parte.2 IMPLICA IILE TAXELOR DE MEDIU ȘI ALE IBP-URILOR Nivelul taxelor de mediu poate afecta în mod fundamental deciziile de zi cu zi ale oamenilor. 33. 2006). p. 4 5 combinaţie cu alte tipuri de instrumente. sunt prezentate argumentele în favoarea folosirii taxelor pe mediu în combinaţie cu alte instrumente bazate pe piaţă (IPB-uri) cum ar fi: permisele şi cotele (certificatele) de poluare13. 57. 56. 9 Eurostat. 2010). impozitele pe benzină. 2010). 11 Ibid. precum şi balansarea nevoii de protec ie a mediului cu presiunile generate de nevoia de dezvoltare socio-economică reprezintă o problemă foarte complexă. 6 OECD. Paris.

poate conduce la o creştere a acceptabilităţii politice a taxelor pe mediu precum şi la limitarea impactului respectivelor taxe asupra competitivităţii sectoriale. De asemenea. În secţiunea următoare vor fi discutate o serie de potenţiale efecte ale diferitelor IBP dar şi anumite stereotipuri cu privire la acest domeniu. schimbarea comportamentului consumatorilor prin stimularea achiziţiilor de bunuri cu un impact mai redus asupra mediului. întrucât acestea sunt cointeresate în funcţionarea eficientă a sistemului.12 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS 1 Permisele (certificatele) tranzacţionabile au fost create cu scopul de a stimula reducerea poluării (cum ar fi emisiile de CO2) sau reducerea intensităţii folosirii unor resurse (cum ar fi cotele de pescuit) prin oferirea unor stimulente economice pentru comerţ. o astfel de combinaţie poate conduce la o creştere a nesiguranţei cu privire la eficienţa taxelor impuse activităţilor cu impact asupra mediului. Folosirea taxelor pe energie în combinaţie cu introducerea unor subvenţii pentru proiecte de izolare a clădirilor poate reprezenta o bună modalitate de creare a unor stimulente diferite pentru proprietari şi pentru chiriaşii imobilelor. dar şi pentru creşterea veniturilor bugetare. combinaţie care să conducă la creşterea investiţiilor pentru izolare termică şi a atractivităţii închirierii unor astfel de imobile. Subvenţiile şi stimulentele au fost create pentru a stimula dezvoltarea unor noi tehnologii. 2 3 4 Exemplele anterioare reprezintă doar o mică parte din combinaţiile fezabile care pot fi folosite în abordarea problematicii de mediu. Tarifele de mediu au fost create pentru a acoperi (parţial sau în totalitate) costurile serviciilor de mediu şi ale tratării apelor menajere. procesul de gândire şi implementare a unor instrumente de mediu trebuie să ţină cont şi de potenţialele surse de opoziţie cu privire la soluţiile alese. aplicarea unor soluţii croite în funcţie de specificitatea fiecărei industrii. Combinaţia între impunerea unei taxe şi o abordare voluntară. precum şi pentru susţinerea temporară a companiilor astfel încât acestea să atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului înconjurător. În continuare reluăm câteva exemple ilustrative avansate într-un recent studiu al OECD16 cu privire la modul în care un mix de instrumente poate potenţa un impact pozitiv: 1 Un sistem de etichetare poate ajuta la creşterea eficienţei taxelor de mediu prin sublinierea unor informaţii relevante pentru utilizatori cu privire la anumite caracteristici ale produsului cu impact asupra mediului. tip de poluare sau specific zonal reprezintă un alt nivel de analiză şi decizie. Taxele de mediu au fost create astfel încât să afecteze comportamentul agenţilor economici prin schimbarea preţului unor resurse. care să ajute la crearea unor noi pieţe pentru bunuri şi servicii legate de mediul înconjurător cum ar fi: noi tehnologii. Schemele de garantare şi compensare au fost create pentru a asigura un nivel adecvat de compensare pentru distrugerile cauzate de unele activităţi cu un grad mare de risc asupra mediului. Pe de altă parte. Combinaţia între aplicarea unei taxe de mediu şi un sistem de permise tranzacţionabile poate conduce la o scădere a costurilor de respectare a regulilor de către firme. 2 3 4 . cum ar fi un acord de mediu negociat. Pe de altă parte. Un exemplu în acest sens este reprezentat de sistemul de clasificare a aparatelor electrocasnice în funcţie de eficienţa energetică (A-G). interdicţiile pentru anumite tehnologii sau substanţe. 5 Taxele pe mediu şi celelalte IBP-uri pot fi folosite în combinaţie cu alte instrumente de politici publice cum ar fi reglementările privind standardele minime.

de subvenţii sau de oportunităţile legate de schemele de tranzacţionare a permiselor de poluare. Using the market for cost-effective environmental policy Market-based instruments in Europe (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. tranzacţionabile la nivel interstatal. Totuşi. 2006). European Environmental Agency. Mai mult. Totuşi. sectoarelor sau a ţărilor cu standarde de mediu foarte ridicate.13 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA 1. p. Pe de altă parte. Paris. 1. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD. aceste efecte pot fi contrabalansate prin impunerea unor măsuri la nivel regional sau global. p.3. astfel încât nicio ţară să nu fie afectată în mod disproporţionat. 16 17 . 7. începând cu ianuarie 2005. în UE acest sistem a fost completat de ETS prin care. industriile cu o intensitate energetică mare să fie scutite total sau parţial de la anumite taxe de mediu. astfel că aceste taxe sunt impuse aproape în exclusivitate gospodăriilor şi sectorului transporturilor. 20 OECD.3 BARIERE POLITICE ÎN CALEA IMPLEMENTĂRII TAXELOR DE MEDIU Înţelegerea surselor de opoziţie cu privire la propunerile de implementare a unor noi taxe de mediu sau de creştere a nivelului celor existente reprezintă o condiţie importantă pentru succesul implementării unor astfel de măsuri17. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD. Paris. Aceste percepţii fac ca în multe ţări membre ale OECD. 2006). Efectele acestui sistem vor resimţite doar pe termen mediu. permisele de poluare sunt OECD. 18 OECD. 19 OECD. Simulările econometrice cu privire la impactul taxelor pe mediu au arătat că acestea ar afecta în special anumite sectoare cum ar fi industria oţelului sau a cimentului19. Eforturile de folosire a taxelor ca instrumente de schimbare a comportamentelor sociale și economice în rela ie cu mediul se lovesc de cele mai multe ori de argumente cum ar fi impactul poten ial asupra competitivităţii economice și asupra inegalită ii sociale. 11. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD. 25. diferenţierea se leagă mai degrabă de disponibilitatea rmelor de a receptive la semnalele trimise de impunerea unor taxe. p. precum și de o serie de stereotipuri în ceea ce privește taxele de mediu. 2006). Paris. În ciuda faptului că nu există dovezi sistematice cu privire la scăderea competitivităţii firmelor. p. decât de dorinţa şi posibilitatea de a implementa planuri de investiţii care să limiteze impactul asupra mediului al respectivelor rme. acest argument pare unul de bun simţ. conform unui studiul al OECD20. implementarea Protocolul de la Kyoto face ca majoritatea membrelor OECD să se afle sub obligaţii legale de a cuantifica şi limita emisiile de gaze cu efect de seră. p. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD.1 Presupoziţii cu privire la impactul taxelor de mediu asupra competitivităţii la nivel internaţional Unul dintre cele mai importante obstacole în calea eforturilor naţionale şi internaţionale de a crea instrumente de taxare care să conducă la schimbarea constelaţiei de stimulente pentru poluatori constă în presupusele efecte negative pe care aceste taxe le-ar putea avea asupra competitivităţii unor economii sau sectoare la nivel internaţional18. 2006). 17. Paris. 2006). 23.

Percepţia cu privire la existenţa unor conflicte între regulile naţionale. în special taxele pe energie. urmând a fi crescute în mod gradual. din perspectiva limitării posibilităţilor de abuz. numărul taxelor pe mediu este mare în majoritatea membrelor UE și în mai toate ările există o opozi ie fa ă de tendin a de creștere a acestor taxe. agricultură (plăţi pentru producţie şi accize reduse pentru motorină) sau transport (alocaţii fiscale pentru navetişti). este de preferat ca aceste măsuri să fie operate în special prin sistemul de asigurări sociale. 1. În toate ările membre ale UE accizele la carburan i și alte surse de energie reprezintă venituri la Bugetul de Stat. Nu în ultimul rând.3 Percepţii în legătură cu taxele de mediu În afară de cele două aspecte discutate anterior. Preconcepţia cu privire la existenţa unui conflict inerent între menţinerea unui nivel ridicat al veniturilor şi schimbarea comportamentului actorilor vizaţi.2 Implicaţii asupra distribu iei veniturilor şi inegalităţii sociale Efectele distributive ale diferitelor taxe de mediu au reprezentat un punct important în dezbaterile cu privire la politicile de mediu în mai multe ţări. cât și datorită implica iilor socio-economice și politice ale oricăror reforme în acest domeniu. pot avea un impact regresiv asupra distribuţiei veniturilor21. așa cum vor arăta datele din următoarele două sec iuni. astfel încât diferite politici să fie concepute în mod strategic şi sinergic23. Mai multe studii au arătat faptul că taxele de mediu. în majoritatea ţărilor se remarcă lipsa unor capacităţi de coordonare la nivel orizontal între diferite instituţii. O altă abordare este aceea de a menţine preţurile nesubvenţioante în colaborare cu oferirea unor ajutoare sau rate reduse doar pentru familiile aflate în dificultăţi financiare. astfel încât să nu genereze un impact semnificativ.14 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS 1. taxele trebuie să fie ridicate. aspect care ar limita spaţiul de manevră al ţărilor în cazul unor reforme cu privire la sistemul de taxe şi subvenţii. România se afla într-un stadiu incipient în procesul de ajustare a taxelor pe mediu. reguli. experienţa mai multor ţări arată că acest lucru nu se întâmplă. cel puţin pe termen scurt. astfel că preţul plătit de populaţie era insignifiant în raport cu veniturile. . În acest caz. Taxele pot fi stabilite la niveluri reduse la început. transportului şi agriculturii erau generalizate. Acest tip de subvenţii pot avea un efect pozitiv pentru activitatea în cauză. Totuşi. conform Agenţiei Europene de Mediu. combustibili fosili). ale UE şi la nivel internaţional cu privire la reglementări. structuri instituţionale. O nostalgie cu privire la perioada când subvenţiile cu scop social în domeniul energiei. astfel încât sistemul de stimulente să funcţioneze cât mai eficient iar posibilităţile de abuz să fie limitate. datorită folosirii taxelor în combina ie cu alte IBP-uri. Discu iile din cele trei sub-sec iuni au avut ca scop familiazarea cititorului cu complexitatea problematicii abordate și au subliniat irelevan a multor argumente aduse în cadrul dezbaterii publice cu privire la taxele de mediu și efectul lor asupra fluctua iilor unor produse precum benzina. Totuşi. atât datorită multiplelor tipuri de taxe care cad sub inciden a acestui domeniu. Acest punct de vedere poate conduce la subminarea unei abordări strategice pe termen lung.3. conform Agenţiei Europene de Mediu22. cu efecte negative asupra mediului. Creşterea poverii fiscale a familiilor prin introducerea unor taxe pentru consumul de electricitate. reglementări şi instrumente financiare care împiedică adoptarea pe scară mai largă a taxelor pe mediu. depozitarea şi prelucrarea deşeurilor a reprezentat un argument important în multe ţări pentru a introduce preţuri diferenţiate. Domeniul taxării pe mediu este unul deosebit de complex. în funcţie şi de abilitatea grupului ţintă de a-şi adapta comportamentul. 2 3 4 În ciuda unor progrese în anumite domenii. majoritatea ţărilor menţin subvenţiile motivate de aspecte economice sau sociale în domenii cum ar fi: energetic (de ex. De altfel. autorităţile se tem de faptul că implementarea unor reforme fiscale va duce la o scădere a veniturilor încasate. apă. 1 Preconcepţia că pentru a fi eficiente. dar generează ineficienţe structurale în folosirea resurselor. există o gamă mai largă de percepţii.3.

iar datele din Figura 1 indică faptul că. p. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD. Evolu ia taxelor pe energie și transport în România În această sec iune este analizată în mod comparativ evolu ia nivelului taxelor pe mediu și al încasărilor din aceste taxe în domeniul energiei şi al transportului. 2. 9. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD. și 2. 17. Raportul subliniază faptul că acest trend este neaşteptat în contextul în care problematica mediului a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani. anul începerii negocierilor de aderare la UE şi 2007.1 TAXAREA PE ENERGIE ȘI TRANSPORT ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UE Conform raportului Eurostat privind taxarea în UE pe anul 2009. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD. Paris. în timp ce în noile ţări membre se înregistrează un trend crescător. 7.1% între 2005 și 2007). 2006). s-a schimbat după 2004. Paris. p. p. 2006). începând cu 1999. (Luxembourg: O ce for O cial Publications of the European Communities. 25 OECD. (Luxembourg: O ce for O cial Publications of the European Communities. 26 OECD. mai pu in România. Paris. 17. 2006). Paris. Per ansamblu. European Environmental Agency. după un nivel maxim în 1999. 24 OECD. ajungând-se la eliminarea unor diferenţe sensibile faţă de celelalte membre ale UE din punct de vedere al veniturilor (Tabelul 1). 21 22 . p. Using the market for cost-e ective environmental policy Market-based instruments in Europe. p. The Political Economy of Environmentally Related Taxes (OECD.9% OECD. România manifestă o evoluţie divergentă în raport cu celelalte 9 ţări postcomuniste membre ale UE. O altă explica ie avansată de raportul Eurostat26 se concentrează pe efectele scăderii intensităţii energetice a industriei din ţările membre ale UE cauzată şi de creşterea preţului surselor de energie în raport cu menţinerea unor accize fixe. Using the market for cost-e ective environmental policy Market-based instruments in Europe.15 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Partea a II-a. România se clasează pe ultimele locuri în UE (cu procente variind între 1. iar ulterior sunt realizate o serie de observa ii legate de evolu ia emisiilor de CO2. ca urmare a implementării accizelor minime pentru toate sursele de energie. a eficien ei energetice a economiei României și implica iile asupra taxării de mediu. p. încasările din taxele de mediu au scăzut vertiginos sub media UE-15 şi a celorlalte 9 ţări postcomuniste membre ale UE. 2006). evolu iile pot fi explicate prin ac iunile guvernelor na ionale de limitare a efectelor creşterii constante a preţului petrolului şi a gazelor naturale din ultimii ani şi prin accentuarea folosirii unor alte instrumente pentru atingerea obiectivelor de mediu. Per ansamblu. 23 European Environmental Agency. ultimul an pentru care există date disponibile. 17. înregistrând cel mai mare declin al încasărilor din taxele de mediu ca procent din PIB între 1999. profilul de taxare al noilor state membre ale UE. 2006). Totuşi. în UE-1524 se înregistrează un trend uşor descrescător al ponderii taxelor pe mediu ca procent din PIB25. 2006). 10.

1 2.8 2.8 2.4 2.9 3.7 2.6 6.0% 2.1 2.1 3. 2009).5 2 1.5 2.3 3 3.9 3.9 1.5 -0.7 2.2 2.8 2.6 2.8 2.1 3.9 3.4 2.1 0.1 1.7 6 2.3 3.9 3.1 -0.8 2.5 2.7 2.9 2.1 2.2 3 2.5 2.5 2.4 2.4 2 1.1 2.2 -0.3 4.4 2.5 2.1 2.3 2.5 -0.7 2.2 3.8 2.9 2.3 3 2.0% 3.3 1.1 1.9 2.9 3 2.3 2.3 2.4 2.4 3.6 3.2 2.1 2.2 3.2 2.3 2.2 2.1 3. Figura 1.5 2.5 2.8 2.2 1.3 2.3 3.9 2.9 4.4 1.4 4.2 2.6 -0.7 -0.4 0 0.1 2.7 2.2 2.6 2. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities.5 3.8 3.6 3.6 5.6 2.8 3 3 2.4 2.4 2.1 0.1 2.2 2.6 5.8 2.3 2.2 2.9 2.8 2.1 2 2.8 0.3 2.4 3 2.1 2.8 3.1 3.3 2.9 2.6 2.9 2.1 2.7 3.2 2.9 -0.1 3.1 3.6 2.1 3.1 2.4 3.7 3 2.6 3 3.7 3 2.5 2.2 2.3 3 2.4 3.9 2.1 2.1 2.9 2.3 -0.8 2.4 2.8 2.1 1.4 2.2 1.3 2.2 3.8 2.7 2.9 3 2.9 2.6 2.8 4 2.5 2.3 2.9 2.3 2.9 2.6 3.1 3.7 2.1 3.7 3.6 -0.6 3.1 1.6 5.2 2.4 2.9 2.4 2.2 2.7 2.4 3.6 5.7 3.8 2.7 1.7 3.2 -0.6 -0.6 2.4 4.3 2.6 5.6 3.6 Sursa: Eurostat.1 -0.9 2.9 3. Evoluţia veniturilor din taxele de mediu ca % din PIB în ţările membre ale UE Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 19992007 ara RO BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT SI SK FI SE UK 2.2 2.3 2.1 2.4 2.9 2.3 2. 116.5 4.3 2.3 2.3 4.6 3.5 3.3 1.8 3.8 3.9 2.9 2.8 2.8 -0.8 3.5 2.8 2.3 3 3 2.1 2.9 2.5 2.4 1.3 2.5 2.7 2.5 2.5 5.2 3.8 2.3 2.8 2.4 3.2 0.8 2.7 3.4 2.2 1.5 5.5 2 2.5 2.7 3.6 2 2.1 3 3.5 3 2.5 -0.4 5.5 2.4 2.2 2.9 3.1 3. Evoluţia veniturilor din taxele de mediu ca % din PIB: România în comparaţie cu media UE-15 şi cele 9 ţări postcomuniste membre ale UE 4.8 3.5% 2.9 2.3 2.3 1.5 4.1 2.5 3.4 2. Tabelul II-5.3 2.3 2.4 -1.7 3.9 2.3 2.5 2.5 2.2 2 3. Tabelul II-5.9 3.6 -0.6 2.4 -0.7 3.9 2.9 2.1 3.7 2.1 1.5 2.1 3.7 4.1.9 2.2 2.1 3.5 3 2.8 2.1 3.9 2.8 3.7 2.9 2.8 1.16 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Tabelul 1.1 2.7 2. p.3 2.3 2. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities.4 3.9 2.2 2.3 1 3.5 5.4 3 2.9 3 3 3.7 3.7 2.9 3.4 2.8 2.1 2.0% 1.5 2.9 2.7 3.1 2.1 0.7 3 2.5% 3.6 3.4 1.4 2.2 2.5 2. .8 2.1 2. 116.1.9 3.3 2.7 2.4 3.5 -1.5 -1.5 2.7 1.4 2.5% UE-15 9 ări postcomuniste membre UE România 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: Eurostat.1 2.6 2.5 1.5 4.4 2.2 2.7 2.6 3.1 1.8 3.5 2.8 2.8 3. 2009). p.4 1.8 2.3 2.4 2.

Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. Tabelul C. 2009).8% 0. Figura 2.5% 3. poate reprezenta începutul unui trend ascendent.0% 9 ări postcomuniste membre UE România 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursă: Eurostat. de patru ori sub media celorlalte ţări postcomuniste membre ale UE şi de 9 ori sub media vechilor membre ale UE. 2009). în timp ce insignifianţa taxelor pe transport este de asemenea parţial responsabilă pentru nivelul sub-medie al încasărilor din taxele de mediu ca procent din PIB.0% 3.6% 0.0% 1.0% 2. p.5% UE-15 9 ări postcomuniste membre UE România 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursă: Eurostat.17 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Atunci când analizăm datele în mod defalcat (Figurile 2 şi 3).2% 0. reprezentau până în 2006 un procent de doar 0. Evoluţia veniturilor din taxele pe transport ca procent din PIB: România în comparaţie cu media UE-15 şi cele 9 ţări postcomuniste membre ale UE 1.4.4% 0. devine evident faptul că sursa principală a fluctuaţiilor din ultimii ani este constituită de taxele pe energie. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. 319. Pe de altă parte.5% 2.2% 1. p. triplarea veniturilor manifestată la nivelul anului 2007. Tabelul C. 320.4. Situaţia existentă se explică prin nivelul foarte scăzut al tuturor taxelor de proprietate din România.0% UE-15 0. Evoluţia veniturilor din taxele pe energie ca procent din PIB: România în comparaţie cu media UE-15 şi cele 9 ţări postcomuniste membre ale UE 4.1% din PIB. Taxele pe transport.1_T Figura 3. în special ca urmare a introducerii taxei de primă înmatriculare. categorie care se referă în special la taxele impuse pentru posesia şi folosirea mijloacelor de transport.2_G .

europa. situaţie care plasează România într-o poziţie atipică la nivelul UE. July 2010 Available at: http://ec.21 EUR/ tonă 330 EUR/ tonă 375.91 EUR/ tonă 15 EUR/ tonă **125 EUR/ tonă 15 EUR/ tonă 128. iar la unele categorii (motorină şi kerosen) procesul de ajustare nu a fost încheiat nici la nivelul anului 2010.04 EUR/ tonă *293. Această opţiune pentru menţinerea accizelor pentru sursele de energie la nivelul cel mai mic posibil este încă o dată subliniată de datele din Tabelul 3.6 EUR/ gigajoule **0. Datele relevă că.htm# .8% şi 98. România a avut în mod constant cel mai redus preţ ale benzinei la pompă. Nivelul accizelor minime conform reglementărilor UE şi nivelul accizelor aplicate în România pentru diferiţi combustibili şi electricitate la 1 Iulie 2010 Acciza minimă la nivelul UE 421 EUR/ tonă 359 EUR/ tonă 330 EUR/ tonă Tip de combustibil Benzină cu plumb Benzină fără plumb Motorină utilizată în transport Kerosen utilizat în transport în scop industrial şi comercial Păcură folosită în scop industrial Gaz petrolier lichid Gaz natural folosit pentru transport Cărbune şi cocs folosit în scop industrial Electricitate Acciza aplicată în România 421. **Conform Anexei I a Directivei 2003/96/EC Sursă: European Commission DG Taxation and customs union. toate celelalte state membre ale UE au optat pentru impunerea unor accize care se află peste nivelul minim cu un procent între 5.6 EUR/ gigajoule 2. în toată această perioadă. Analiza evoluţiei preţului la pompă al benzinei fără plumb în perioada 1995-2008 relevă faptul că.19 EUR/ tonă *348.eu/taxation_customs/index_en.9%. la absolut toate capitolele. Tabelul 2. Atunci când produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor conţin minimum 4% în volum produse obţinute din biomasă.18 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Pentru a înţelege dacă nivelul scăzut al procentului din PIB rezultat din taxarea pe energie este cauzat de o taxare mai scăzută sau de o capacitate de colectare limitată. Datele din Tabelul 6 (în Anexă) arată că doar Cipru şi Bulgaria au un nivel al accizelor la nivelul minim sau sub minim în cazul benzinei fără plumb. cât şi în comparaţie cu state mai puţin dezvoltate precum Albania sau Muntenegru. în Tabelul 2 prezentăm situaţia nivelului accizelor aplicate pentru cele mai importante surse de energie în raport cu nivelul minim prevăzut de legislaţia UE.15 EUR/ gigajoule 0. În rest.15 EUR/ gigajoule 0. România a optat pentru menţinerea celui mai mic nivel permis al accizelor.26 EUR/ tonă **2. Excise Duty Tables. se aplică o rată redusă de accizare. atât în comparaţie cu celelalte membre ale UE.5 EUR/ MWh 0.5 EUR/ MWh *Produsele energetice utilizate drept carburant sunt scutite de la plata accizelor atunci când acestea sunt produse în totalitate din biomasă.

International Fuel Prices 2009.gtz.de/fuelprices .4. Available at: www. Evoluţia preţului la pompă al benzinei fără plumb ($ cenţi/litru) Anul ara România Letonia Lituania Islanda Macedonia Estonia Slovenia Grecia Spania Croa ia Ungaria Muntenegru Bulgaria Cipru (Sud) Serbia Elve ia Albania Austria Cehia Suedia Luxemburg Polonia Marea Britanie Belgia Fran a Danemarca Germania Irlanda Finlanda Italia Slovacia Portugalia Norvegia Malta Olanda Turcia 115 85 117 84 55 92 118 117 108 112 96 120 118 66 133 133 133 66 161 76 102 93 33 59 88 89 75 74 76 46 29 41 35 53 55 51 112 70 45 66 65 84 67 72 61 66 78 61 86 86 104 72 109 78 54 111 112 111 105 96 102 117 119 61 102 121 102 117 119 46 67 66 105 76 60 63 72 73 76 81 56 70 57 56 78 57 82 77 94 75 76 117 96 99 101 91 72 106 97 69 77 119 77 106 97 64 70 69 116 85 58 76 78 83 89 94 74 68 83 74 89 80 84 81 106 76 83 118 104 105 109 103 90 112 105 74 97 123 97 123 161 96 94 103 164 117 94 112 114 121 124 130 120 92 108 100 129 123 132 108 151 119 120 156 150 142 151 146 129 154 153 117 138 161 138 161 161 161 126 120 108 186 123 123 123 116 115 134 130 151 105 125 145 127 144 132 130 146 129 130 163 163 148 158 155 134 155 156 135 156 180 156 161 161 111 112 113 115 115 118 118 123 123 127 2.3 127 128 128 129 130 136 137 137 138 140 143 144 150 152 154 156 156 157 157 157 161 163 161 161 161 1995 1998 2000 2002 2004 2006 2008 Sursă: GTY. 50.3 . 6th Edition – More than 170 countries . Tabelul 2.19 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Tabelul 3.

Mai mult.01. Pre ul mediu al benzinei fără plumb în ările UE la 10. În pre ul fiecărui litru de benzină cumpărat.htm lg ar ia Ci Ro p r m u ân Es ia Lu to xe ni m a bu Le rg to n Po ia lo Sl nia ov e Li nia tu an Sp i a an Au ia st U ria ng ar ia M al ta Irl an da Ce Sl hia ov ac Fr ia an a I Ge tal rm ia P o an rt ia ug al Su i a ed i Be a lg M Fin ia ar la ea nd B a D ria an n em ie ar O ca la nd Gr a ec ia Bu . consumatorii din România continuă să se bucure de cel mai redus pre al benzinei și motorinei (1166 Euro/tonă). Doar în Bulgaria și Letonia acest procent coboară la 49%. Nivelul preţului mediu al benzinei fără plumb la 10. în ciuda unei creșteri constante a pre ului benzinei la pompă (19. Singurele ări cu un pre mediu al benzinei mai mic decât România sunt Ciprul (1159 Euro/tonă) și Bulgaria (1165 Euro/tonă).5% în 2010).2011 (în EUR) Figura 4.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en. 50% reprezintă taxele și accizele (46% în cazul motorinei). În toate celelelate ări membre ale UE acest procent variază între 53% (în Polonia) și 63% (în Marea Britanie).2011 (în EUR per 1000L) 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Sursă: Comisia Europeană. atunci când analizăm compozi ia pe care taxele o au în acest pre . observăm că România are un nivel foarte redus al taxării.01.20 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Conform datelor furnizate de Comisia Europeană27 (Figura 4). Harta 1. Accesibil la: http://ec.

01. Procentul ocupat de taxe din pre ul total la pompă al benzinei fără plumb .date valabile la 10. Accesibil la: http://ec.01.2011 (în EUR) Figura 5.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm 27 Ge rm a R nia om an ia D Ce an hi em a ar ca Gr ec ia Ci p Bu ru lg a Sl ria ov en ia Ita li Sp a an O ia la n Li da tu an Le ia to ni a M al Es ta to Fi nia nl an U da ng ar Au i a st ri a B Po elg rt i a ug al i Ir a Lu lan xe da m bu r Po g lo ni Fr a an M Sl ta a r ov ea a c Br ia ita ni Su e ed ia . Procentul ocupat de taxe din pre ul total la pompă al motorinei (Diesel) date valabile la 10.htm http://ec.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.europa.2011 70 % 60 % 50 % 40 % 30 % 20 % 10 % 0% Ci p Bu ru lg ar Le ia to Ro nia m an i Sp a an ia Lu Ma xe lta m bu Li rg tu an Po ia lo n Es ia to n U ia ng a Sl ria ov en ia Ce hi a Ita l A ia D us t an r em ia ar Sl ca ov ac ia Be lg i Fr a Po an rt ta ug a Fi lia nl a Ge nd rm a an i I rl a an da Gr ec O ia la nd M a ar Su ea ed Br ia ita ni e Figura 6.01.2011 70 % 60 % 50 % 40 % 30 % 20 % 10 % 0% Sursă: Comisia Europeană. Pre ul mediu al motorinei (Diesel) în ările UE la 10.21 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Harta 2.europa.

6 1965.0 39.6 Cărbune şi cocs Electricitate Venituri totale 1.7 1. România manifestă caracteristici similare cu Ungaria şi Cehia.5 57.4 0.4 0.9 60.3 11.9 0.3 97.europa. Chiar dacă reprezintă un capitol puţin important.2 1.2 31.22 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Pentru a verifica dacă situaţia României este specială din punct de vedere al încasărilor pe diferite surse de combustibili şi energie. relevă în mod cât se poate de clar faptul că principala explicaţie a situaţiei încasărilor din taxele de mediu este dată de opţiunea pentru o taxare foarte redusă în cazul tuturor surselor de energie.3 1922. Ungaria şi Cehia.3 1.7 1974. putem menţiona faptul că România nu obţine practic nici un venit din folosirea cărbunelui şi a coxului.2 1145. Analiza datelor privind nivelul de taxare.9 3.1 51.0 Sursă: European Commission DG Taxation and customs union.1 0. Disponibil la: http://ec.1 33.6 19.4 1.9 1. aspect care sugerează că folosirea industrială a acestor surse de energie este în continuare subvenţionată în mod semnificativ.htm# .5 100.2 0. Tabelul 4.4 0.7 5. Analiza datelor din tabel relevă faptul că din punct de vedere al ponderii diferitelor grupe de venituri.4 1760.0 3080.3 0.1 34.5 1.2 688.7 1.3 2.7 100.3%) şi din benzina fără plumb (34. July 2010.1 4.0 2067.4 6.1 0.9%).1 10. Cea mai relevantă caracteristică este dată de predominanţa absolută a veniturilor din motorină (60. Excise Duty Tables. în Tabelul 4 este prezentată o situaţie comparativă a încasărilor totale şi a procentului pe care îl reprezintă aceste încasări din totalul veniturilor în România. Veniturile din impozitele pe consum (accize şi alte taxe similare) altele decât TVA pentru diferiţi combustibili şi electricitate în 2009 România Ungaria Cehia Total venituri % total Total venituri % total Total venituri % total Benzină cu plumb Benzină fără plumb Motorină Gaz petrolier lichefiat și Metan Păcură Venituri totale din combustibili minerali Gaz natural 1.0 810.2 96.6 67.6 100.3 0.7 2961.2 55.eu/taxation_customs/index_en.0 0.0 23.1 95.5 19.3 1185. profilul de taxare și nivelul veniturilor din taxele de mediu.3 47.9 0.4 1191.0 38.1 0.

eu/publications/eea_report_2009. Deşi creşterea acestor taxe nu conduce automat la o creştere a e cienţei energetice şi la o reducere a poluării. Mai grav.. Disponibil la: www.. la o privire de ansamblu. România continuă să aibă de departe cea mai ineficientă energetic economie din zonă. se poate a rma că interesul factorilor decizionali din ţara respectivă pentru folosirea taxelor pe mediu ca instrument de limitare a efectelor activităţilor economice asupra mediului este unul aproape inexistent. Evoluţia veniturilor din taxele pe energie în raport cu consumul final de energie*: România în comparaţie cu media UE-15 şi cele 9 ţări postcomuniste membre ale UE Euro/tona de benzina consumata 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 fapt.pdf. 2009). În ciuda faptului că taxele de mediu au fost şi sunt la nivelurile cele mai reduse din UE. În momentul în care o ţară are cea mai ine cientă economie din punct de vedere energetic. Totuși. 28 . simpla reducere a activităţii industriei energofage poate explica în mare măsură îmbunătăţirea observată între 1993 şi 2004. România se află într-o situaţie foarte bună din perspectiva nivelului general al emisiilor de CO2. UE-15 9 ări postcomuniste membre UE România * În engleză indicatorul se numeşte . per ansamblu. pe termen mediu acestea ar altera con guraţia de stimulente pentru agenţii economici. România nu se află sub nici o formă într-un proces de convergenţă. Mai mult. totalul emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut în mod semnificativ în România postcomunistă. precum şi de scăderea suprafeţelor cultivate. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities.2 European Environmental Agency. când optează în mod constant pentru a impune taxele şi accizele minime permise asupra surselor de energie şi când această situaţie conduce în mod constant la cele mai reduse încasări ca procent din PIB din taxarea de mediu. De Figura 5. Tabelul II-5. ulterior stabilizându-se. Faptul că România taxează energia la un nivel redus și încasează pu in din aceste taxe indică un interes redus pentru protec ia mediului în ara noastră. singura sursă semnificativă de creştere a emisiilor a fost creştea consumului de energie şi creşterea procentului din populaţie conectat la sisteme de reciclare a deşeurilor menajere.ro/user/repository/b283ade0ca497fef28b9. deși intensitatea energetică a economiei a scăzut cu peste 30% între 1993 şi 2004. în special datorită procesul de dezindustrializare28.23 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA 2. Studiu elaborat de în cadrul Programului Phare RO 2003/005-551.eea. Chiar dacă între 1999 şi 2004 nivelul de emisii a avut o uşoară tendinţă de creştere.cnp. cu un consum de 1226 kg de petrol pentru fiecare 1000 Euro produşi.03. 2. de scăderea folosirii de îngrăşăminte sintetice. pagina 122. în comparaţie cu Cehia 851 şi Ungaria 596. România nu a fost nevoită să facă eforturi pentru a îndeplini criteriile fixate de protocolul de la Kyoto de reducere cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 faţă de anul 1990 întrucât această reducere este deja de 46%29. Disponibil la: www. Acest lucru este determinat de specificul evoluţiilor economice din perioada postcomunistă.02. Conform unui studiu al CEROPE30. Chiar dacă procesul de dezindustrializare a României nu reprezintă un succes. se poate argumenta că unul din factorii care a contribuit la men inerea acestei situa ii este dat de combina ia între lipsa unor presiuni de reducere a emisiilor de CO2 și men inerea unui nivel foarte redus al taxelor pe mediu. Figura 5 ne arată faptul că România menţine o distanţă considerabilă în privinţa eficienţei energetice în comparaţie cu celelalte 9 ţări postcomuniste noi membre ale UE. POLUARE ȘI EFICIEN Ă ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA Legătura dintre taxarea pe mediu și eforturile de protejare a mediului înconjurător a fost discutată în prima sec iune. În schimb. Motivele structurale care menţin România în poziţia de cea mai ine cientă economie din punct de vedere energetic sunt foarte complexe şi nu pot tratate exhaustiv în cadrul acestui studiu. astfel încât e cienţa energetică să joace un rol central în luarea deciziilor cu privire la investiţii. iar capacitatea de colectare a acestor taxe este una destul de redusă./ le 29 CEROPE. Pe de altă parte. p. România este o ară cu un nivel redus al emisiilor de CO2. Taxele de mediu în România. care fac ca România să se afle într-o situaţie aparent paradoxală. GHG trends and projections in Romania. Totuşi.Nominal ITR on energy Sursa: Eurostat. 30 Idem. în comparaţie cu vechile membre ale UE.2 TAXAREA ENERGIEI. acest rezultat nu a dus la o îmbunătăţire semnificativă din perspectiva eficienţei energetice a economiei româneşti şi implicit a impactului de mediu al acesteia. această scădere a fost accentuată de declinului şeptelurilor.europa.

Figura 6 Evoluţia veniturilor din taxele de poluare şi folosire a resurselor ca % din PIB: România în comparaţie cu media UE-15 şi cele 9 ţări postcomuniste membre ale UE 0. sumele încasate sunt insignifiante în raport cu potenţialul lor.24 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Partea a III-a. situaţia existentă este confirmată şi de statisticile Eurostat care arată că între 2001 şi 2007 putem vorbi de o scădere a încasărilor totale din taxele de poluare şi folosire a resurselor.6 % 0.4 % EU-15 9 ări postcomuniste membre ale UE România 0.196 din 22 Decembrie 2005 a fost înfiinţată Administraţia Fondului pentru Mediu. Pentru a detalia parcursul acestor încasări. acesta nu a reuşit să devină încă instrumentul prin care România să-şi poată respecta obligaţia a asigura o cofinanţarea de peste 1 miliard de Euro pe an pentru proiectele finanţate din Fondurile Structurale34. taxele pentru ambalaje şi cele pentru anvelope) au adus venituri semnificative la Fondul pentru Mediu. Trebuie remarcat faptul că din cele 15 categorii de taxe aplicate unor activităţi cu impact potenţial asupra mediului. taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă. în contextul nevoii de dezvoltare a capacităţii instituţionale de a dezvolta programe de finanţare capabile să ajute la îndeplinirea condiţiilor asumate pe parcursul negocierilor de aderare la UE în domeniul protec iei mediului. fiind situată pe poziţia 21 în UE. Administraţia Fondului pentru Mediu are venituri anuale proiectate de mai puţin de 40% din suma necesară pe an36. De altfel. Acest lucru este cauzat de faptul că. 322. în Tabelul 5 prezentăm evoluţia proiecţiilor încasărilor pe diferite categorii de buget la Fondul pentru Mediu37. doar 4 (taxa de poluare . Tabelul C4. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. datorită faptului că finanţarea fondului a fost prevăzută exclusiv din venituri proprii. În 2007. instituţie cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor32.5 % 0. În timp ce înfiinţarea AFM a reprezentat un efort instituţional semnificativ.4_G . şi anume cea a taxelor de poluare şi de folosire a resurselor. Taxele de poluare și folosire a resurselor și Administraţia Fondului pentru Mediu Secţiunea de faţă analizează evoluţiile din ultimii ani în a treia grupă de taxe de mediu. Acest domeniu a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani.1 % 0. cu scopul de a reprezenta “un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului. Prin Ordonanţa de Urgenţa nr.2 % 0.0 % 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: Eurostat.3 % 0. pentru majoritatea liniilor bugetare.sau primă înmatriculare. în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului”33. taxe care devin venituri pentru Administra ia Fondului pentru Mediu31. România a colectat un total de 16 milioane de Euro din aceste taxe. În contextul în care România şi-a asumat contribuţia cu o cofinanţare în perioada 2007-2018 de către Ministerul Mediului cu o sumă de 15 Miliarde de Euro35. 2009).

în anul 2009 a fost prevăzută suma de 190 milioane RON pentru Programul „Rabla” destinat susţinerii industriei auto.pdf 37 Există o discrepanţă între cifrele menţionate în Bugetul de venituri şi cheltuieli al Aministraţiei Fondului pentru mediu şi cifrele raportate de Eurostat pentru anul 2007. principala modalitate de poluare. Putem concluziona că cea mai conservatoare estimare indică o evaziune fiscală de peste 75% în dauna Administra iei Fondului pentru Mediu.ro/ 34 CEROPE.ro/companii/pirelli-piata-anvelopelor-va-creste-cu-8-3045100/ reprezintă 0.8 milioane de m cubi39.afm. încasările din taxa de poluare s-au ridicat la doar 800 milioane RON. veniturile proiectate să fie colectate la Fondul pentru Mediu au crescut în mod constant între 2005 (119 milioane RON) şi 2009 (1.2%. Anterior instituţia a fost denumită Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. De asemenea. 32 Denumirea din 2010. în anul 2006 a fost exploatat un volum de masă lemnoasă de 16. iar cantiatea de lemn exploatată și cifra de afaceri a acestei industrii au crescut mai repede decât creșterea PIB. datorită modului în care datele statistice sunt colectate. stejar sau plop.33 miliarde RON. În practică.35 milioane RON. încasările de 15 milioane RON reprezintă sub 50% din valoarea minimă a taxelor care ar fi trebuit încasate. Disponibil la: http://www. În ciuda acestei capacită i limitate de colectare a veniturilor prevăzute prin lege. p.zf. Totuşi. 35 Idem.501. (1) lit. Astfel. în condi iile în care după anul 2006 pre ul masei lemnoase a continuat să crească. Art.36% din PIB în cel mai bun an din istoria sa.25 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Un calcul simplu ne poate arăta dimensiunea evaziunii fiscale sub forma taxelor neplătite către AFM de către prelucrătorii de masă lemnoasă. Putem concluziona argumentând că veniturile existente rămân în continuare sub necesarul de investiţii al României. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.266 autovehicule. 196/2005. din care au fost produși 2. a fost proiectată o colectare de doar 11. 36 Hotararea nr.785 milioane RON). 9 alin. este cuantificată la categoria taxelor pe energie. măsură care nu se încadrează în categoriile standard de măsuri de protecţie a mediului. sumele prevăzute a fi obţinute la Fondul pentru Mediu 31 Aşa cum este explicat în nota metodologică a Eurostat. şi anume emisile de CO2.asociatiaforestierilor. 2. Presupunând că pentru fiecare autovehicul se schimbă doar 2 cauciucuri pe an. Luând ca bază un pre minim de 50 Euro/ metru cub pentru această masă lemnoasă. din cauza crizei economice. situaţia arătând că fără o schimbare fundamentală în strategia fiscală în acest domeniu România va rămâne în continuare pe o poziţie codaşă în domeniul eforturilor de protejare a mediului. 82 din 5 februarie 2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu. 33 http://www. 43. 38 Asociatia Forestierilor din România.ro 39 Valoarea metrului cub variaza între 50-70 Euro/m3 pentru lemnul din răsinoase și 40-200 Euro/ m3 pentru lemnul din fag. la o valoare minimă de 5 Kg/anvelopă – ar rezulta un minimum de 45 milioane de kilograme de avelope văndute. 41 http://www.4 milioane de RON în 2009. Taxele de mediu în România. 105/2006. Nu în ultimul rând. http://www. saltul semnificativ fiind datorat transferului veniturilor din taxa de poluare către Fondul pentru Mediu.ro/main/info_stuf/hotarare82-2010_aprobare_buget2010. în condiţiile în care PIB-ul României a fost în 2009 de 491. ceea ce ar trebui să conducă la un total de minimum 45 milioane RON încasa i. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. un calcul simplu ne poate indica nivelul minim de evaziune din acest domeniu. . precum si a Listei programelor finantate din Fondul pentru mediu in anul 2010. din obligaţia de a plăti 1 RON/Kg de anvelopă impusă persoanelor juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării. în condiţiile unei pieţe de anvelope estimată la peste 1 miliard RON în 200741 și a unui parc auto estimat la 4.6 milioane metri cubi de rășinoase și 1. Mai mult. Din nou. Conform datelor ASFOR38. reiese că valoare minimă a valorii masei lenoase care trebuia impozitată conform prevederilor legale40 ar fi fost de 840 milioane de euro sau 3.3 miliarde RON. încasările proiectate pe această linie de buget au scăzut până la doar 2. 40 Capitolul VII: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art.85 milioane metri cubi de cherestea din foioase.afm. ceea ce face ca veniturile reale disponibile pentru programe de protecţie a mediului înconjurător să se situeze în continuare la sub 0. un procent care ne plasează printre ultimele locuri în Europa.

respectiv deţinătorul bunurilor.php .5% din valoarea încasată prin comercializarea produselor finite din tutun 0. obţinute de către deţinătorul deşeurilor. de către persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării O contribuţie de 3% din suma care se platește anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare. încasate de la agenţii economici. VENITURI FISCALE Taxă poluare pentru autovehicule conf. nr. 73/2000. 3 la L.G. Disponibil la: http://www. în sumele prevăzute în anexa nr. utilizate în agricultură.din materiale care nu sunt biodegradabile 2000 1400 3700 60 39590 132000 139000 151000 119990 2005 289070 169070 2006 401468 251468 150000 132000 2007 463844 313844 150000 139000 2008 551959 384959 167000 151000 2009 1799673 1799673 1785770 1644150 141620 2010 1918036 1946894 1918036 200009 1658502 162534 45000 52500 50000 58200 58200 13800 3000 3500 19400 33950 10000 10000 12500 6 7 7 15 1 17944 24000 27600 31200 29423 38800 8794 3000 3400 3600 2910 3395 1000 9602 15000 11350 10000 2425 7760 15000 10000 11350 10000 533 194 5650 6500 58 252 4194 4440 582 291 18294 9449 22752 23223 291 4850 19400 * Sumele reprezintă proiecţiile bugetare şi nu încasarile reale. la L. 50/2008 Alte impozite şi taxe O contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase. prevăzute în anexa nr. 4.26 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Tabelul 5.5% din valoarea substanţelor chimice periculoase comercializate de producători şi importatori. 1. VENITURI CURENTE A. cu mâner aplicat. 73/2000 cu modificările şi completările ulterioare Taxe încasate pentru emisiile de poluanţi în atmosferă.G.afm. abrogate de OUG 196/2005 O cotă de 1.2 lei/bucată pentru pungile de tip sacoşă banană. persoane fizice şi/sau juridice Taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă. denumită în continuare ecotaxă.U. Evoluţia Bugetului de venituri* la Fondul pentru Mediu pe anumite categorii (Mii RON) Denumirea indicatorului TOTAL VENITURI Sume reportate din anul precedent I.ro/info06_bvc. 73/2000 cu modificările şi completările ulterioare 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase introduse într-un proces de prelucrare (3% în 2005) O sumă de 10. cu excepţia celor utilizate pentru medicamente O cotă de 2% din valoarea substanţelor chimice periculoase comercializate de producători şi importatori. în valoare de 0. O. 73/2000 cu modificările şi completările ulterioare. provenite de la surse fixe Veniturile încasate de la agenţii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile. 73/2000 cu modificările şi completările ulterioare O suma de 1 RON/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate. prevăzute în anexa nr. conf. sau maieu . H. nr. mai puţin cele utilizate la producerea medicamentelor O cotă de 0. 573/2002 Taxe şi contribuţii conform Legii nr. în limitele prevăzute în anexa 2 la L. precum şi a bunurilor destinate dezmembrării. la L. Sursă: Bugetele de venituri şi cheltuieli ale Administraţiei Fondului pentru mediu 2005-2010. nr. nr.2 lei taxă.000 lei (1 RON) /kg anvelopă. plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare Cuantumul taxelor încasate prin birourile unice la emiterea acordului/autoriza iei de mediu pentru activităţile cu impact redus.

Mai ales în contextul crizei bugetare din ultimii doi ani şi a creşterii semnificative a datoriei publice. în cazul taxelor de poluare şi folosire a resurselor. opţiunea pentru creşterea taxelor pe energie ar fi una legitimă. România deţine economia cea mai ineficientă din punct de vedere energetic din Europa. nu este de mirare că România se află pe un trend descendent din punct de vedere al încasărilor din taxele pe energie ca procent din PIB. putând reprezenta o resursă importantă pentru echilibrarea Bugetului de stat. chiar şi în 2010. Uniunea Europeană recomandă o schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate ridicată) înspre taxarea consumului şi a poluării.27 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Concluzii Contribuie taxele de mediu la promovarea semnificativă a obiectivelor protec iei mediului în România? Cu greu pot fi aduse argumente în sprijinul unei astfel de afirma ii. Situa ia veniturilor la Fondul pentru Mediu impune o discu ie urgentă cu privire la modul în care institu iile statului abilitate să colecteze taxe pentru Adminstra ia Fondului pentru Mediu pot fi determinate să-și îndeplinească obliga iile legale cu un grad mai mare de eficien ă. are printre cele mai mici încasări din taxe de mediu ca procent din PIB. În contextul în care avantajul competitiv oferit de un nivel mic al taxării nu pare să fi fost fructificat în nici un fel (nu există nici o investiţie majoră într-un domeniu cu o intensitate energetică mare în ultimii ani). la toate cele 9 categorii principale de combustibili şi electricitate. De altfel. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât taxele de poluare şi folosire a resurselor sunt acele taxe destinate finanţării de proiecte pentru limitarea efectelor activităţilor umane asupra mediului. nivelul accizelor era cel minim sau puţin sub nivelul minim. În contextul în care. Această situaţie este uşor explicabilă prin opţiunea constantă a guvernelor de după 1989 pentru menţinerea taxelor şi accizelor la niveluri minime. există argumente serioase pentru a susţine o creştere treptată a taxelor de mediu. România a optat pentru amânarea cât mai mult a armonizării acestor taxe. capacitatea de colectare pentru majoritatea tipurilor de taxe este foarte redusă în raport cu baza potenţială de taxare. precum şi introducerea unor instrumente noi folosite în diferite ţări ale Uniunii Europene. . taxe pe transport şi taxe de poluare și folosire a resurselor. Chiar şi atunci când prin aderarea la UE s-a impus necesitatea aducerii accizelor la un nivel mai ridicat. atât la nivel general cât şi pe cele trei grupe principale: taxe pe energie. Mai mult.

0 444.3 50.2 86.1 455.8 434.1 23.2 359.0 % mai mult decât acciza minimă -3.0 28.8 543.9 74.0 451.eu/taxation_customs/index_en.4 70.0 40.5 539.europa.5 505.1 57.4 442.7 27.0 29.8 422.9 78.0 350.1 -2.1 514.9 459.8 21.0 23.0 379.7 583.0 627. July 2010 Disonibil la: http://ec.8 17.4 0.6 627. Nivelul de accizare aplicat pentru benzina fără plumb/tonă de către statele membre ale UE în raport cu acciza minimă de 359 EUR/tonă ara România Bulgaria Cipru Letonia Estonia Lituania Austria Ungaria Polonia Spania Malta Luxemburg Slovenia Cehia Slovacia Suedia Irlanda Italia Danemarca Portugalia Belgia Finlanda Marea Britanie Fran a Germania Grecia Olanda EUR 348.7 43.6 86.htm# .3 57.0 714.7 74.4 51.8 670.2 564.0 566.6 484.9 62.4 35.9 Sursă: European Commission DG Taxation and customs union.9 639.6 669.28 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Anexe Tabelul 6.6 98.0 5. Excise Duty Tables.0 613.7 25.4 464.

8 1.6 1.1 -0.2 2. Tabelul C.7 2.1 1.7 1.8 2.7 1.6 2.2 2 1.4 2 1.5 2.7 2 3 0.2 1. 318.8 2 2.9 0.5 2.3 1.3 1.3 1.6 2.7 0.2 1.7 2.8 1.3 1.9 2 2.5 1.4 2.3 1.5 -0.2 1.8 2 3.3 2.5 -1.9 0.1 2.8 1 1.7 1.7 1.3 2.Clasament 2008 2007 2007 ara RO BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT SI SK FI SE UK 2.8 2.6 2.4 2 1.8 2.2 2.2 1.6 -0.3 1.5 1.6 1.2 0.4 1.8 2.7 2.3 2.1 -0.7 1.6 1.3 1 1.7 2.8 0.5 1.9 2.8 1.4 -0.5 1.7 2.3 1.4 2.1995.3 1.5 2.6 2.9 2 2 2.5 1.1 2.8 1.6 3.8 1.8 2.2 1.6 0.3 2.6 1.8 2.4 3.6 1.5 1.9 2.9 1.8 2 2.3 1.4 2.1 1.4 -0.3 2 2.1 0.9 1.7 2.3 2 2.7 1.2 1.9 2.1 1.6 2.1 1.7 1.4 -0.3 3 2.5 2.1 1.8 2.8 2.2 -0.2 1.6 -1. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities.3 -0.5 -0.3 0.1 2.6 1.4 2.4 2.6 2.29 ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Tabelul 7.5 -0.1 0.7 2.1 2.2 1.4 1.6 2.8 2.7 1.3 2.3 2.8 2.7 1.5 3 2.6 1.4 -0.1 1.2 2.1 2.7 1.9 1.3 0.5 1.5 1.6 2.6 1.7 2.1 2.8 1.6 2.3 2.2 0.6 2 1.2 1.1 1.4 2.9 1.6 0.8 1.4 1.2 1.8 1.2 2 2.8 1.9 2.2 2.7 2.6 1.2 2.8 1.9 2.3 1.9 1.2 1.4 3.8 1.1_G .2 2.7 2.4 2 2.3 1.5 1.2 2.8 1.4 2.3 2 1.2 -0.9 0.1 2.2 1.8 1.1 1.5 2.4 3.4 1.2 2.6 1.7 2.4 -0.9 1.2 1.9 1.4 2.1 2.4 1.2 18 25 1 5 6 12 11 27 26 24 23 9 17 19 22 2 8 16 15 21 3 10 4 13 20 7 14 Sursă: Eurostat.9 1.4 1.8 2.9 2.3 -0.8 2 1.2 1.8 1.4 2 2.1 2.1 2.6 2.4 2.5 1.6 1.8 2.8 1.8 1.4 1.5 2.5 2.6 2.6 3.1 2.8 1.7 1.5 2.1 -0.7 1.7 1.1 -0.7 2.5 2.9 2.8 1.7 2.2 1.4 2.6 3. Evoluţia veniturilor din taxele pe energie ca % din PIB în ţările membre ale UE Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2000.3 2.3 1.6 1.4 1.4.2 1.8 2.4 1.1 1.4 2.3 1.1 1.3 2 1.6 2.4 1.8 1.1 2.6 2.5 -0.2 3.3 1.4 1.3 2.7 2.8 2.7 -0.4 1.3 2.2 -0.4 1 1.2 1.8 2 3 0.4 1. 2009).3 -0.7 2.7 1.8 -1.5 1 1.2 1.5 2.4 2 2 2.1 2.7 1.7 2.2 1.2 1.2 -0.1 2.2 1.6 2.4 0.8 2.7 2.8 1.2 -0.5 1.5 1.3 2.6 1.1 -0.1 2.8 1.4 1.6 2.7 2.1 2.6 0.3 -0.7 1.6 1.9 2 2.4 0 0.3 1.1 -0.9 0.1 0.7 2.2 2.8 2.7 2.7 1.5 2.7 2 2.4 -0.9 1.5 2.9 1.9 1.4 2 1.3 1.1 -0.1 2.1 1.2 1.7 0.7 2.6 2.9 2.5 1.9 1.3 2 1.3 1.1 1.5 1.4 2.7 1.4 1.5 0 0.3 1.8 -0.3 1.3 -0.

4 0.4 2 0 0.6 0 0 0.7 0.8 0.5 1.3 0.4 0.2 1 1 0.1 0.3 0.8 0.1 -0.7 0.6 1.3 0.2 0.8 0.5 0.4 2.5 1.5 1.1 0.3 0.2 1.2 0.1 0.7 0.4 0.7 0.1 0 -0.3 0.4 0.3 1.9 0.5 0.7 0 0. 320.4 0.5 1.4 2.2 1.3 1 1 0.2 0.1 1.4 0.3 0.2 1.3 0.1 0 -0.4 0.8 0.9 0.4 2.2 0.4 0.5 1.3 0.4 0.1 1.9 0.1 0.3 2.1 0.4 0.5 0.9 0.9 1 0.7 0.2 1 0.1 1.4 0.2 0.4 0.6 0.6 0.4 0.7 0.1 -0.3 0.4 0.1 0.6 0.4 0.4 0.1 0 -0.7 0.2 0.1 0.3 0.2 0.8 0.6 0.3 0.4 0.4 0.3 2.2 1.5 1.1 0.2 0.4 0.1 0.5 1.2 0.3 0.1995.3 0 0.2 0.2 1.1 0 19 11 20 25 1 18 27 5 8 16 12 15 3 21 26 24 10 2 4 9 22 7 14 23 6 17 13 Sursă: Eurostat.4 2.3 0.1 0.3 2.2 2.4 0.2 0.4 0.1 0 -0.7 0.1 0.3 0 0.8 0.1 0.8 0.1 0.6 0.6 0.8 0.3 0.5 0.8 1.2 1.3 2.7 0.2 0.7 0.6 0.1 0.6 0.2 0.2 1.2 0.3 0.8 0.3 1.3 0.9 0.7 0.4 2.1 0.2 0.3 0.1 0.3 0.9 0.6 0.3 0.3 1.7 0.1 0.2 1.5 2 0.1 0 0.1 0.2 0.8 0.3 0.6 0.3 0.1 0.5 0.1 1 0.1 0.5 1.4 0.9 0.8 0.2 0.5 0.5 1.7 0.2 0.1 0.4 0.2 0.1 0.8 0.8 0.5 0.1 0.Clasament 2008 2007 2007 ara RO BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT SI SK FI SE UK 0.2 0.2 1.3 1. 2009).1 0. Taxation trends in the European Union (Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities.4.1 0.4 0.9 0.1 0.3 2. Evoluţia veniturilor din taxele pe transport ca % din PIB în ţările membre ale UE Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2000.4 0.8 0.4 2.8 1.5 1.4 0.6 0 0.5 0.4 2.3 0.1 0.5 0.2 1 0.1 0.1 1.3 0.6 0.3 -0.9 0.4 0.1 0.6 0.3 -0.5 0.9 0.8 0.6 0.5 0.2 -0.6 0.7 0.4 0 -0.1 -0.5 0.8 1.2 0.2 1 0.2 0.6 0.1 0 -0.2 0.3 0.2 2.3 1.4 0.7 0.7 0.9 0.6 0.2 1 0.2 1.3 1 0.7 1.4 2 0.4 0.7 0.1 0.4 0.1 1.3 0.3 0 0.3 1.4 0.3 1.1 0.2 2 0.2 1.3 0.2 0.2 1 0.4 0.5 0.4 0.5 0.2 2.1 0.4 0.5 0.2 0.8 0.6 0.5 2 0.2 1 0.3 -0.2_G .1 0.4 2.2 -0.2 1.2 0.1 0.2 0.5 0.1 -0.2 2.6 1.5 0.1 1.4 0.9 0.4 0.1 0.1 1.6 0.3 1.9 0.2 0.1 0.2 0.7 0.9 0.5 -0.2 2.2 0.1 1.4 2 1.7 0 0.5 -0.2 0 0 0.4 0.7 0. Tabelul C.30 CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ECOPOLIS Tabelul 8.7 0.3 0.1 0.1 0.7 0.4 0.3 0.3 1.2 1.3 0.2 1.1 -0.8 0.3 1.1 0.5 0.7 0.3 0.8 0.1 0.3 0.8 0.6 0.1 1.2 1.3 0 1.9 0.7 0.4 0.5 0.6 0.8 0.2 0.2 1.5 0.2 0.7 0.5 0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->