CAPITOlUl.

1

NOTIUNI GENERAlE OESPRE ROCI

Sco art a terestra este alcatuita din roci. Dupa modul de formare, rocile

se impart'in trei clase principale: - roci magmatice sau erupt.ive ; ~ roci sedimentare;

~ roci metamorfice.

Hep art.it.ia celor trei clase de roci 1Il alcatuirca sco art.ei terestre este, aproxim at.iv, urmato area: rocile magmatice 5%, rocile sediment.are 5%, rocile metamorfice 90%.

o roc a poate fi definita ca 0 asociatie de minerale .. Prin mineral se intelege un corp natural, aproape intotdea~na anorganic, format din unul sau m ai n.ulte elemente chimice, omogen, cu proprietati fizice 9i chimice constante in or-ice exemplar inttlnit in sco art a terestra, din care se f'orrneaza. Sint cunoscute peste 3000 de miner-ale, de a1 carol' studiu se ocupa 0 ramura a geologiei denumita mineralogic. Num arul de minerale eu 1'01 pl'edominant in formarea si comport.area rocilor este mult mai reclus: 25 ... 30.

Miner alele se diferen\,iaza dupa structur a interna - cristalina sau amorfii ; dupa proprictat.ile Iizice, cum sint duritateo: clioajul, culoarea. luciul. densitaica (2,5 .. 3 g/cm3, la majoritatea mineralelor); dupn proprietritile chim ice - coniportarca taVi de acizi, tata de apc'1 etc.

Dupa modul de form are, mineralele se clasifica in mincral c pnmarc, Ilascute od at.a cu intreaga clasa de miner-ale din care fac parte, 9i minerale secundare. Iorruat.e pi-in degl'adarea miueralelor prim are. Dup a ponderea pe care 0 au in corupoz.it.ia unei roci, m iner-alele se impart in mineralc pnncip alc, care se int.il nesc in procent.ele cele mai mali in )'0('8. ~i ii definesc proprieVi!i1e de b aza , 9i mineralc accesoru ..

Din punctul de vedere al cornpoz.il.iei chimice. mineralele sint silicati (feId,~p2ti, amfiboli, piroxeni, mice), silicas: degradas! (rn inerale argiloase si m inerale caracteristice rocilor m et.amorf'ice - sericit. clorit. talc, serpentin), 0./'12:1 (cuart.), carbonat: (calcit , dnlom it ), cloruri (sare gema), sulfati (ghip~) etc.

Haportmile de forrua, de crist alirut.at.e. de marirne relat iva 91 legaturile d int i-e mineralele componente definese struct ura unei roci .. Dup a gTaclul de crist.al init ate. st.ruct urile se im part in ltolocristalinc (m asa rocii este com plet crist aliz at.a in miner ale perfect individualiz ate) fli liemicrisialinc (0 parte din m inerale, bine crist.aliz.ate, plut esc int r-o m asa amorf'a ). Dupa marimea l'fdatiy;i a rn iner alelor , se clisting: structura granulara. in care mineralele (om nent.e au dimensiuni aproape u nif'orme, ~i struetura porfirica, in care se cl<'rrsebesc crist ale marl, bine dezvolt ate, int r-o m asa clp crist ale m ici ..

\Ioclul de aranjare in sp at iu a m iner alelor define~te texture unei roc i ..

Pr-inc ipalcle tipui-i de texturi sint: masica, atunei cind nu se observa nic i (I orient.are a mineralelor, oacuolarii, cind roc a p rez int a numeroase goluri mici, [luidolii. cind m iner alele s-au deplasat in anuruite direct ii, sistuoasa. cind m inevalele sint asez ate in st ra te p ar alele.

15

1.1. ROCILE MAGMATICE

Roeile magmatice au luat nastere prin consolidarea magmei, topitura aflata in interiorul pamintului, la 0 temperatura de 1 000 ... 13fJO°C, constituita dintr-un amestee de silicati 9i oxizi, saturati eu v apori de apa ~i eu diferite gaze.

Dupa locul unde s-a produs consolidarea magmei in sco art.a parntnt ului, rocile magmatice se impart in:

- roci magmatice intruzioc sau de adincime, la care eonsolidarea magmei s-a produs in interiorul sco art ei, la mare adineime, earacterizate prin structur i holocristaline 9i gcanulare;

- roci magmatice efuzioe sau de sllprafata, la care eonsolidarea s-a produs deasupra scoart ei, caracterizate pr in structuri hemicristaline 9i porfirice.

Textura tipica rocilor magmatice este eea m asiva,

P rincip ala caract.erist.ica a cornpozitiei chimice a rocilor m agmatice este co ntinutul in Si02 in stare Iihera sau in compusi (cuart 9i diferiti silicati). Dupa continutul de Si02, exprim at in procente din greutate, rocile magmatice, atit intruzive cit 9i ef'uzive, se impart in: roci acide, avind Si02 > (35%, roci intermediate sau ncutre. av ind 50 % < Si02 < 65%, 9i roci bazice, avlnd Si02 < 50%.

Cele m ai reprezent.at.ive t.ipuri de roci magmatice intruzive sint granitul (acida), sienitul (neutra] 9i gabroul (b azica}, iar d intre cele efuzive - dacitul (acida), andezitul (neutra) 9i bazaltul (hazica). Roeile magmatice pot fi tecunoseute dupa aspect.ul cristalin, culorile peetrite 9i structurile cai-acterist ice.

Roeile magmatice se utiliz eaza in coristructii la elemente de rezistenta (soeluri, pile, z.iduri de chei, stilpi-coloane), la placare in scopuri decorative sau sub forma de calupuri ori de p avele la irnbracamintile drurnurilor Qi de p iatra sparta 1a terasamentele de cale ferata etc.

Rezistent a la compr-esiune a ['oc1101' m agrnatice, care se determine in condit ii st.and ard iz at e. pe cubui-i cu latura de 10 em, in stare usc at a sau umeda, este [carte m are. de obicei de peste J 000 dal\/cm2 ..

Compoi-tare a rn asivelor de i-oci magmalice sub act iunea f'actorrlor ext.erni este inf'luent at.a de procesul de [ragmcntarc primara a acest.or roci. H.=tcil'ea magmei este Insotit,l de 0 oarecare micsor-are de volum 9i de ap arit ia, in consecinta, in cuprinsul rocilor rnagm at ice a uno!' Iisuri fine, numit.e microfisuri primare. Acest e a nu due Ja Impal'til'ea masivului in zone d ist.inct.e, ci (,nflstituie do ar zone de rez ist.enta mai redusa , suscept ib ile de a se transform a, sub actiunea agentilol' Iiz ici (v ar-iatii de temperatura, apa etc.) 9i a mi,?cJriiol' tecto nice, in f'isuri ~i ccapatmi. Dif'erit elor tipuri de roci magmatice le sint carac.terist ice diferite rnoduri de sep ar are in hlocuri.c\,stfel, g!'allitul ~i sienitul se d esfao in placi, hazaltul in ('010a11e.

1.2. ROCIlE SEDIMENTARE

Hocile sediment are Jepl'8zinta depozite de subst.ante Iorm ate fie pf'In

acumulare a intr-un anumit mecliu (apa , aer) a produsului eroz.iurrii unor- j.

roci pree x ist em e. fie prin pr ecip it atii de natura chim ica din solu\ ii apo ase,

fie ill urrn a u nor procese de natura b iologica.

16

lQ y-;)t t,~~O

1.2.1. ROCllE SEDIMENTARE 0 TRITICE

Aceste roci constituie principala clasa de ro i sedimentare, formate prin eroziunea pe cale fizica (dezagregare) sau chimica (alterare) a altor roci preexistente (magmatice, metamorfiee sau chiar sedimentare).

Roeile sedimentare detritiee pot fi necimentate sau cimcnt ate.

Rocile sedimentare detritiee necimentate, denumite paminturi; Iormeaza obiectul de studiu al Geotehnicii. Principalele categorii de pam intur i sint piiminturile necoezioc 9i ptimtnturilc coczioe. Dintre pamintur-ile coez ive fae parte, in ordinea d escrescato are a marirn ii elementelor eomponente: blocu. rile, bolooiinisul, pietrisul, nisipurile, jar d intre cele coezile- pdmint urilc priifoasc 9i pamin til ril e argiloasc.

Pamtntur-ilor ca roc i d etr-itice neciment ate le corespund anurn it e roci detritice cimentate.\stfel, prin cimentarea pietr-isurilor cu miner-ale calcaroase se Iorm eaza conglomerate. iar prin ciment.area gTohoti!?llJ'ilor' se Iorrueaza brcciilc. Cimentarea nisipuiilor duce 1a aparitia gresiilor care, dupa natur-a liantului sint numite cart~~11'0aSe, silicio ase, argiloase, iar dupa natura mineralului predominant - micacee, cuartitice. feldspat ice. Prin ciment.area af'giIelor eu carbonat de cakiu se Iormcaza marn ele. III functie de continutu! de carbonat de calciu, in procent e din mas{i, se deosebesc: a;gile marn~ase (0 ... '" 20%), marne argilouse (20 .... .35%). m arne (35 ... 65%) 9i marne calcaro ase

({~' ,....., 01 )

vO ... I;) /0 .

o categorie aparte de loci sediment are detrit.ice sint rocilc rczidualc la care 1) rodusul eroziunii ramine pe 10e sau este transportal. la dist.anta Ioart e mica. F actori! care influent eaza vitez a de degl'ad arc ~i nat uta produsului de degrad are sint : clirna, t ipul rocii-nianui (roc a in loc), natur aveget atiei, co ndit.iile de drenare (curgere H apei}, act ivi t at.ea b acteriilor etc .. Un prof'il cat'8Ct.erist io pri n t r-u n depozit rez idual cupriude m ai multe otizo nt ur i distincte .. cu un grad de dezagregau' ridicat la suprafa\cl ~i reclus 18 tf't~cet'ea spre rocumama.

Cele m ai !(\Spilldite ~i rn ai im port.ante roct rez iduale sint sol uri!e, foci aflate nemijlocit la suprafata ~(o8.l'tei:;;i avind dr'ept cHf'acteristica d ist inctiva [crtilitatca, cw'e fHlCirizeaza ciezvolt.area pl antelor. De stuciiul acest«r roci se Oell}!,{ Stiinta solulu i sau Pcdologui.

Solurii« sint formate din: () parte inincrala ; cont inind sfarima t ur-i de roc{i alter at a SHU I1ealtenlUc 0 parle organica numit a humus, reprez ent ind corub iuat.ii ol'ganicp cc:ne au aparut pi-in act iu nea victuito arelor din sol (b act.erii. fauna solului. eiupeI c i etc.) asupl'a m eterivi or'gHnice: a pa : (In'; dl/I'nle .':(1;:'C. Grosirnea paturii de sed est e var iabila. depinzrnd de tipul de sol (dp exemp lu cernoziom, hI'UIH'()~C'at de p,\dure, podzol etc .. ) 9i depage~te r areori 1,0 m. De ohicei, cot a de. Iu ndar-e a consuuct iilor este coborita sub Iirn it a iuf'er-io ara H patul'ii de sol (nurnit a in u nele studii geotehnice ptllllln! ()c/~('lal).

Pentl'u u nele lucrar i de co nsf ruct ii, cum sint drum urile, ca ile Ier ate.

CU1l08!?tel'ea propriet atilor plitul'ii de sol est.e iruportanta, deo arece, de regula, acest e IUCf'8Ii sint Iund at e ch iar in cujninsul acest.ei p at uri .. Totodata solul i nsusi serveste uneori c a material pcnf ru realiz are a umplut urilor.

1.2..2. ROCllE SEDiMENTARE DE PRECIPITATIE CHIMICA

Acest e roci s-au format prin prccipit areo suust antclor chirnice cont inut e in solut ii apo ase, ea urrn are a cresterii concent r at iei solut.iei sub influent a caldurii sol are sau a inzhet ului. sau a actiunii unor so lut.ii sau gaze asupr a

solut iilor apoase. .,.' ,

17

Dupa locul de form are, se deosehesc :

- roci de precip it.atie chirnica marina, formate in apele marilor ~i oceanelor (de exem plu, sarea gema, ghipsul):

- roci de prscip itatie chimica continent ala, formate in apele lacui-ilor sau la gura izvo arelor (de e xemplu, creta Iacustra , t.ravert inul, tuful calcaros).

Intilnite in cuprinsul t erenului de fundare, unele din aceste roci pot r'idiea probleme difieile. Astfel, in rn asivele de sar e gem a san de ghips se pot forma prin actiunea apei goluri sau e averne care provo aca t asari mari ale consti-uctiilor aflate deasupr a. Sub ar t iunca apei infiltrate de Ia supraf'ata sau a inghet ului. m asivele de creta S8 pot lum ui a, micsortnd usi mult 1'ez istent a.

1.2,3. ROelLE SEDIMENTARE BIOGENE SAU ORGANOGENE

Acest e roci se Iorm eaza in urrn a act ivitat ii organismelor (plante sau

a nimale). Hoc ill' biogene se impart in: - roct acaustobiolitc (cHI'e Ill! arc!):

-- ro c: ca ustobioltte (care ard).

Hncile acaustohioli!e pot fi calcaroass sau silicioase.

Roelle calcaroasc (calcarul compact, calcarul detritic, calcar-ul cochil ifer etc.) au textur.i m asiv« S1-HI strat ific ar a. sin! in general de culo are albag<~lbuie 9i se ut.ilizeaz« in co nst.ruct ii c a piaidt de ,La!', pi atra de co nst.rucr ie, mat er ie prim« Ia tabricarea ciment urilor etc .. Cind rocile calcaro ase se intllnese in cuprinsu] tel'f'llului de fu ndare. trehuie s,) se HibA in vedere pl'(lpl'iet at ea c alcarulu i de a Ii d izolvat de apele co nt inind aciz i, proces care dult~ la fOr'I1HU'ea de ('H\81'11(' sau de gnluri (eHl'st uri) ce tr'ehuie in mod obligaLoriu detectHteln(linte de cxecut area cOllstl'ut'tiilol' pc asemenea aruplusament e.

Dintl'e ro('{((' .)'/(I(,lO(/')'(' c ca m ai CUllOSCUU\ est!' diotomit ul, utihz at in special c.a malel il' pl'il1l~1 pentr'l! fabric'al'ea 611'((1]] izilul' refrHctal'(".

Pl'incipith.Je lipUI'i de I'oci CiHlstc)biolite sinl : I/I/'bcL carbuni i ~i lnnuuinrt c (\i\ei, gaze Ilcllul'it!p, asfall et c.). Turb a se fOl'l1wmil in procesul de iuca rhoniZHI'P (111l})og8\il'p ill c;'lriJnl1) H plantelnl' ierho ase din f'cgiunile rn last ino ase. LWlII'j SHll bi~l!1 i. Esle un t1lCtlel'in[ lihros. de ctllnill'(: neC\gYil. Io art « pet'llleabil s[ f(Jade CClIll!)f'(>sibii. Depozitele ele tUl'btl r'('/lI'(l/inUI tel'Pllul'i d(1 fundale su,;ceptibilfc de it pl'nelUlP la~;{II'i m ari, fiC' sub illc,'nc;\l'i suplil1lPllUU'(' neillse d (' (' 0 11 S t r' lI( 1 i i. I i (> 11 t t m it i sub f' f {' (' t u l 2'1 e 1I l.-I t i i s t I' a / e lol' a fl ate d e a s 11 p t'(l t urbei.

F't!fld,HP,l (,()llstruc\iilnl' in I'egiulli III C'\plnaUu i CC1.l'bOllij'PI'(' (rn inier«. ill genera!) p<I(l/e rid i-:a. de Hsemenen, )l1'()bk!11f' dificiie. drdOl'il,1 Jlli~c{ll'il(ll' de 11'1'(>11 (t;I'{lli. pl'{(blt~il'i) jll()\(I('i:1te dl" P\('(\\C\l,iile subleIHlle ..

1 .. 2.4. C!->..RACTERISTICI GENERAtE ALE ROCILOR SEDlMENTARE

() t f'il ",H III ,-I S P e ( i f i (' ,~I J ill i I (II' sed i 111 e ru c{i ( , ( '" I e sir a fill ca { I a . H cl i l: c-I de }J It - netf'i\ ill st!ille succl'sin<. St rat u] este u n sediment (depozil) CHI'P p(lsl:'PcUi-t III: (I itilumit;l gl'Cl:-;ime 0 corn poz.it ie aproap e const ant a, corespunz ind depunel'li inl r-o per'inad,-I ill C<lle fadell'ii CHIC au u)JlditiOIlHt sec1inwntHl'fcH Ill! S-HU mod if'icat Sewall suferit mociific,-ll'i neinsem nate. () alL\ c aract erist ica H i-ocilor sedimental'8 () const it u ie faptul c,) de (ol1\il1 [ost]«. urrn e ale Cll'ganismelol' anim ale sal! yegetale din t rerut u l geo!nQic al p:lInintului. \fajol'itatea i-ocilru: :.::pdimentul (' pnt fi J'('C'Ul1(ls('ute dllP;-l (,ldlJnk unifornt: si nc;pect II! !F/minlo,.

18

1.3. ROCllE METAMORFICE

Rocile metamorfice provin din transformarea rocilor preexistente magmatice ~i in special a celor sedimentare, ea urmare a schimharilor cond itiilor de presiune, temperatura, chimism. Ansamblul noilor condit ii, denumit mctamorfism; duce la : 0 recristalizare partiala sau tot.ala a rocilor , schimb area compozitiei miner alozice si ehimice, ap arit ia de strueturi si t.ext.uri carac-

, u, , ,

teris tice.

Met.amorfismul poate fi de contact, atunci cind se produce Ia contactul eu roca in loc a1 unei top ituri magmatice in ascensiune, sau general tdituunicv, cind se d atoreaza miscarilor scoart ei (tectoniee). l\Iarea major-it ate a rocilor metamorfiee se f'ormcaza prin metamorfism general.

Dupa intensitatea cu care se m anifest.a mct amorfismul general se deosebesc, porriind de 1a suprafa1.a scoartei, trei zone:

- epizona (0 ... 6 km), eu temperaturi de 0 ... 200°C. in care metamorfismul este eel m ai slab;

- mezozona (6 '" '12 krn ), cu tempernturi de 200 ... 400°C:

- catazona (12 .... :30 km). cu temperaturi de 400 ... i()IFe. cu meta

morf'ismul eel m ai intens.

Pr incipulii ageuti de m et.amorfisrn sint:

- presiunea litost.atica (data de greutatea stratelor de rOCt1 de deasupra), minima in epizona, maxima in cat.azona ;

- presiunea orient at a tangential, maxima in epizona, nula in c atazona ;

- cliferite fluide - apa (in special in ep izona ). vaporii, gaz«le, solut.iile

provenite din magma (in rnezozona ~i cat azo na].

Hnci1e metamorf'ice :oe cal'aeteJ'izeazli, in genend, ptintr-o st ruct ur.i liolocrist alirui. Text urn tipiccl p entru acest e roci este cea sistuoas«, carac terizata prin dispun81'pa 111 strat e p aralele. Sistuoz.it atea coincide uncori eu 8Ir'(1- t ific at ia Incito!' sed im ent arc dill care au provenit rocile mct amorf'ice.

Primip,dele tipuri d(' 1'(Iei met arnorIice sint.: in cpi.zoiui - sist uril« (sericilos. cloritos, graliLos e\c.), ardez.ia, formate prin met amorfoz.area Hl'gilelor : in ntczozorui -- cuart itcle (din nisipuri), m icasisturile, sistui-ilo ctisl.aliue : in cut a.zotu: -- ()!,togIlClisul (provenit (tin roci m agrn atice) 9i pal'agnaisul (pl'n\enit din rnci :-,()dimf"lltcue). :\farmura, in dif'er it e vatie tat i, se fOl'meaf({ prin rneLall1o!'!oZi1f'('(\ uu'!J(lll;ttului de calciu in to ate cele t rci z.o ne.

1.4. MODUl DE FORMARE A PAMjNTURllOR

Paruint uril« se lUllHt'c\/c\ 111 111'1118 unui PI'O('(,S gt)olngic ('(lll1plex In (aI(~ se disting tl'C'i faze principale : eroz.iunoa. transportu l ~i sedimentarr-a ..

1.4 .. 1 .. EROZIUNEA

EJ'oziunea pOHte fi produsc\ de atmosfera, de hidrosfer.i (i uvel isul de apc{ al p am int uiu i) sau de b iosf eru (pl ant e si anim ale) Eroziunea atmosferiea

po at e fi prod usa de: variat iile de t.ernpei-at ura, care prin co ntract i a :;;i d il a-

t are a succesiva a rocilo: corup act e due 1a cleschiderea m icrolisur-ilor init iale : ac t iu nea m ec anica a Hpei j1cHnll1s<l in Iisuri. CAre i~i m,~r'e9te volumul prin

inghet; actiunea vintului ; electricitatea atmosferica etc. Actiunea acestor agenii [izici atmosferici, ea ~,i actiunea mecanica a apelor curgatoare (rturi, torenti), a ghet.arilor. a apei rnarilor. constituie cauz a pr incip ala a d esf acerii rocilor m asive in hlocur i, apo i a farimitarii acestora in paryi din ce in ee m ai mici. pina l a dimensiunea bobului de nisip, Acest proces, numit dezagregare [izicii, este de natura cantit.ativa. 'Hind drept rezultat doar modifiearea dimensiunilor particulelor. Dezagi'egarea Iizica este urrn at.a sau se poate produce simultan cu un alt proces, dezagregarea P'' calc chimioi sau alterorea. Schimharea prod usa prin alt.erare est e cantitatioa - paIticulele sint m icsor ate in continu are, put ind ajunge la d imcnsiuni coloidale - dar si cal itatioa, fiind insot.ita de rnodificarea compoz itiei chirnico-miner alog ice a P'-i.l'ticulelor. Pe aceasU'i cale, m incralele prim are, C'\.'1l1 si nl [cldspatii, se t ransfornui in minerale sccund are sau argilo ase, avind alta compoz itie chirnica 9i alt e proprietat.i.

Agentul eel mai act iv in procesul de alterare il co nst it uie ajJa, prin act iun i chimice cum sint : Iiidratarea (absorbt ia ell" api:11n molecule!e cOl1stituente). l.idroliza (de:;facerea moleculelor corpuri!or chi mice ~i asociere a lor eu atorn i de iJicirogen ~i osigen din apa). dizol-

Tube/Ill 1.1 . .

('({(CO. Hc'twnea <1SUPI'C( ruineralelor, a

s,JJ'Ul'ilOI' cont inut e ill apt''i etc .. '\ceste ac t iu ni au Inc la SUI)i'afatd de contact dir~trf? p art iculele l~linet';de ~i med iul 1I1cclnjuf<.HCl!',. eu eil p art iculele sint m ai fine. ell at it suprafata ex pusa si int ensit at ca pl'Clcesului de alt erare sint m ai m ari. Pennu ('xj)l'inliU'E'a ci:\Iltitati\~( H (( C est e i d 8 P e 11 d e 11 t E' sell t i ! i z e a z (~t II 0 t i u n e (\ de supra/a((: sINn/led prill (,,11'(' se int elege l'apol'luj dinl re Sllpl'afatH lalcl'Hl!l ct p a I' t i (' III e ! 0 I m i 11 f' I' ill e ~ i \ 0 lurn u I p e

- - ---_-----_---_--_ -----,---,--_-_ .. - --_._._-_._-" - _-------_-

cart' ,i('eSteH 11 (l( lIPtL Diltele dill taiJl'-

J

III ! L J i! u S II f J a dl II HI d u i ; f I CCll' (' C I' pst \) Slip f il r;) 1; I I (i tel' a L-\ t (l let I ,-I a U Jl 0 I

P a I' t i \_ u I e c (Ill sid (' r H led t) j( I ! Ill;\ (' \I b i / ;-1. (' U P 1'111 S t' i 11 ! l' - u n \ o l u III d (' I (' 111 ;, ~ jl !' lll(~t:lInl rn ic IJl'ii lil!U!'ii c uh u lu:

l.a: 111;1 CU!/lIIll', in em

,",lIj1ra f _I (a 1;(I('1a1;\ illsu rna 1;1. in lll'/cm"

1 . J()-l 1 ' 10-:) 1 . 1()-:; 1 ]{J- 4

() , 10-4 G·· 10-:; (j 1U .. ~

10" 1O~

G· 1 U 1

n ()I)

1 . 1()-> 1 ' 10-/; J. Hr'

1 (PC) 10 j"

(itH) UOO!)

1 (f!'l

1..4.2. THANSPORTUL

ill laza de t 1',\1lspUll CUllLIIWc-( pJ'ocesul d(' m~il'u!lt ir(' Jill ('PUt ill cursul Lv,,; de eroz iun«, asoc i at cu modificarecl Iormci PHl't i.ul"ifll' ~i ('11 u n Incepllt de sort are. Pl'incipalii agent i de transport sint :

- ap«, care provo ac.i miqOI'Cll'ea p art iculelor ,([it prill ilqiUfW llW('anlc(-I. dell' m ai ales p r in alt erare : padiculele de lli:;;ip S1 pif'lJ'j~ LI'H!)"puI'Lde de ap,-l ,HI m uch ii ro t u njit c, fete lwill(Jse. ~lefuite: efedu! do "'.lll,u'(' esle m.u-e. p arlicuif'je m ari depu nind u-se ('("le d int ii :

---~lle{(/r/l, al (,{-IIClI' (-'fed de !llchlll1\!li' "st.' PHI!llili\ut. d;li' ;wtiUllf.'o de :~(li't(-llf:' este I'pdU:)r1: pd1'licld,>je Hstlel ll'dn'rj(lll«l~' :,(' rectIllOS(' dUJli{ m uch iile coj\llIoaSe ~j fe~ele zgil'iale:.

- graoitatia, In caJ'I~ iut.ensit a t e a ll'nIlSpn!'luiui d(~pinde de p ant.a i er-enulu i: 111 ic~o['area I' Hl't iculelor se '(1 il\JlreiIZ;'\ irn 11H\.'lului: r'ezllll~l p art icule cu 101'me colturo ase. ell fet(' st.I'iate SHU ZQ:il'i;lle: snI'LU'('cl btt> lleirL".e!lII1Hl,·\;

20

- oiniul constituie agentul de transport pentru prafuri ~i nisipuri fine; at.it micsor area p art iculelor cit ~i sort.area sint import ante ; particulele au muchii rot.unjit.e, iar fetele sint zgiriate.

1.4.3. SEDIMENTAREA

Sed irnent area, ad ica depunere a in straturi suCCeSiY8 a rnaterialului rezultat din eroz iune, se poate produce in aer (sedimentare sub acri ana) san in ap a (sedimentare sub acv atica}.

Ca rezultat al sedirnentaiii suhaeriene se formeaza :

_ depozite reziduole (eluviale), c.ind seclimentarea se produce cliiar p e locul de form are :

- depoz ite dclu oial e ~i coluvialc acurnulate in lungul, respectiy Ia b az a vcrsant.ilor :

_' clep~zite eoliene (dunele de nisip , parninturile loessoidc).

Depozitele caracteristice formate in urm a sedim entarii in apa sau eu aj utorul apei sint:

_ depoz itele [lucialc SeW aluvionare. formate pe fundul p atului ~i pc rn alurile cursurilor de apa ; fund area pe asemenea depoz.it e ridica problem e datorita propr-ictatilor mccanice nelavor ahile ale pa tur-ii superf iciale recent depuse ; un exem plu earacter·istic de d epuneri aluvionare reeente. ncco nso lidate, il constituie niil uril.c: cind cont in m aterii organiee m ai m ult de S(~;;~ din masa tot.ala a fragmentelol' solido, pamlntur ile miloase sint num it e ruimoluri;

_ depozitele glaciarc :::-au niorcnc. caracteriz at e prin prez.cnt.a u nor hucati de roca tare, inglobate intr-o m asa de argilA nisipo asa ;

_ clepoziteJe lacustre:

_ d epoz.itele manne.

1.5. PRINCIPALELE CATEGORII DE PAMINTURI

P~UllilltUt·ile sin! Ulll~tiluite dill p art icule solid e. pro veui t o p rin deza-

UI'Egarea JW c ale fizicc', sau chiruica a diferitelor loci intilnite in sco art.a t e;estra. In f'unctie de pl'eZE'Il\a u no r torte de legRturc'l i nt re p art ic ulele solido. p<'lminturile se im p at-t in douc\ cate!lc)Jii: necnE'zin' Sl coezive.

~S.i .. PAMINTURILE NECOEZIVE

Sin! pamilltul i l a \..i:l.l·e intt·c p art icule nu C.\'lsttl Iort c de legatur-a (de coez iune). Dupa cr it.eriul m ar-im.ii pal t iculelor prcdom inant e. se dcosehesc t ipur ile de paminturi llci_oE'zi\(:, prez ent at e in co nt inu are.

Blocurile reprez int a hucat i de 1'OC8.. cu din.erisiuni ce depfl~E'SC 200 nun , rlesprinse din m asivele st lnco ase 9i sernistinco ase pi-in act iunc a de eroziune a agentilor cxterni, transport ate 9i depoz it.ate pi-in gravit.at ie la b az a versantilor sau transport ate de apele torent iale.

Bolooiinisul este format din fragmente de loci cu muehii ro t unj ite, mind in m ajoritate dimensiuni cuprinse intre 20 9i 2()O mm , transportate de apele curgato are.

21

,Ei~_!ru,ul'-€Et'"B"--const.ituit'din,fragm£:ntli_dg._rQgg e,~_ .dimelli3iQ.p:§cL_predo minantL_de__2~_,,'_AiLrllm, eU.m]J5;:hiLJ'QtJ!DjjJ~, avind iriTel~spatiile umplutr ~) sau nisip prafos 9i Iormlnd depozite aluviale. Un tip de pamint ell aceleasi dimensiuni cat-acter-ist.ice. dar> cu particule avind much ii colturoase, depus pe veraanti sau la po alele acestora, este grohotisul : amestecul de p ietr is cu nisip in alhiile riurilor po arta §i nurnele de prundis.

Depozitele de p ietris constituie, in stare de indesare mijlocie sau in stare Indosata, un t.eren bun de fundare. foarte put in cornpresibil ; ca urrn are a permeabiliti-i.\ii m ari a p ietrisurilor. l a fundarea in uscat , sub nivelul apei suhter ane, sint neceSc~l'e inst alat ii de pomp arc puternice.

Nisipurile co nst.ituie grup a eea mai rasp iudita de pc;mintmi neco ez.ive : sint formate din Iragm ent e m ici de roca (d imensiuni predominante intre O,O,J 9i 2 mm) vizib ile ell ochiul libel' sau cu lup a .. Dupn compoz.it ia miner-alogica se deosehesc diferite t ipuri de nisip : cuarf os. m icaceu, Ieldsp at ic .. Dupa mariruea p art iculelor predominante. lo:\istc"\;. nis ip m are. ilisip mijlociu, nisip fin ..

Ca si p iet.risur-ile, uisipurilc inrlesat e sau de l11deSHl'e mijlocie co nst ituie lin t ercn bun de fu nd are ; nis ipurile afin at e sint suscep t ihile de t asari m arr. at it sub incarcar i st at ice cit mai ales sub ef'ect ul vibrat iilor, Stlll<lt mile ex ecut.at e sub nivelul apei sub t eraue in pi'tminturi nisipo ase, in special in nisipU!'! fine, pot d uce l a d if'icult at i nuui de e xec ut ie, ca Ul'l1HU'e a tend intei acest or

pamintul'i elc' il t rece in anurn it e co nd it ii in stare de p lu t ire.

15,2. PAMINTURILE COEZIVE

l ntre ]Hl.rticulele HcestO! p;llllinturi ,·\.ista 101'\(' de legiUul'<:1. SiW c08ziune .. [\ista 0 m are d iversit at e de 11i-uninlu!'i ('{wzi\(·~ cal'e s,~ deosebcsc dupa : ol'iginea geologica. corn pnz it ia III irwl'cllngictl, t l'i:(I1SfOI'I1)(-u'ile suterit e din momentul form arii ~i pinel. in pn'zl'llt etc. .\liituJ'i de CO(':I111/I',O nll,-l caruct.elistie;). a parn lnturiior ('Ue/l\() n co nst it ui« plasticitaica. pl'opfietatea de a se com port a, int re anum it c l im il « dp um id it at e. en ni~t(' corpw'j p!aslice .. Dupt1. C'l'itcriile m.uim i i IHu'! icu lclor. nip CUE'ZiUllii ~i plast iciuq ii, ]),1.111 I t1 t ur ile cocz ive Sf' impart in dOll(\ Ciltpg()l'ii: !}(Jlllin/ilri pn7j'ous(' si pii ntlniur, (11.~II(}(/'\'I.

Piitninturi!« priifoa « (pritl i1f~jl(\~. pull cu'gi!ns-nisipoc:, P1'ell. pral' llisip()s) sill! IdlmInllll'i de ('OPZilll](j si plac;ti, itede mijlncif' sau f'edusil. h (,ue pt'edomintl PHltiuilele III dil1lel1silllli Ill\I'(' n,i'-) ~i (,i,{\(FJ mm , \ izib ile g!'('u ell lup a. ,\ceste p(\llliIltUI'j fOllneaZil de ob ic«i depnzitp aluvio n.u e, glilclHl'c sal! \~()li('ne,. lntr-« iI2'tmintuf'ile pnHoilse dl' origi!lt· ('I)jiHIl,-l se 111.1I1J'\['(\ !)({lIlintlll'l/e locssoid«. larg 1,~(spinclile Itl \cU'H no astta. n (',-U'Ol' 1'1'i!1I'ipa!ZI ll'ZlSi1.tudl Cit tel'(,ll de Iu nrl are II co nst.it u ie scnsiliilitotca la umcurr.

P,\mintul'ile pt'iHoase pUll d,'S\'(jll Jll'i1blt'lm~ dilil'de de !utl(IHt'(" datol'it,-t cornpf'esibilitc)\ii m.ui. a (P1Hlill\pi de i1. Ii usor anll'ena\e de apn in tnt!;;ecu'(>. it sen sib i li t (1. \ iii it a q i u !w a in g he \ u I \l i

Piunint uril c argiloasc (nl'S;ib gl'C1Sc1., nl'giia. Cl.l'giln ]In'ifu<1.s;;, <lrgilil. nisiuons;}) sint pttmintul'i de c(wziulIP ~i plasticitate m ijlocie, mare sau Io art o ;1Hll';\ cu uri cont inut im port ant de p art icule foarte fine, sub 0,005 111m: compul'tarea sub solicit ari i\ p.un int urilor argilo ase d cp inde de stares 101' l iz ica ; ace ast a la r ind ul e i pste iuf luent at a de co nt inut.ul de apil .. Un pam int argiles in stare tare sau virt o asa are coeziune ridicata 9i compresib ilit at e redus.i si l'epl'ezinta un telTll bun de Iu ndare .. Pamiuturile arzilo ase putin consiste;lte, mo i, cum siu! de l'C'le !11e1i mult e ori ctppnzitele aluviorrare, mal'i'ne

'22

sau lacustre recent formate, sint foarte cornprcsihilc 1;'1 constituie terenuri de fundare necorespunzatoare pentru majoritatea construct.iilor. P articularitatile cornpoz itiei mineralogice 1;'i structurii interne a paminturilor argiloase det.errnina 0 proprietate t.ipica a acestor parninturi, foarte pronunt ata la unele clintre ele, aceea de a suf eri variat.ii de velum (umflare-contr actie) la variat.ii de umiditate. Exccut arca sapatur ilor. sprijinite sau nesprijinite, in p~minturi argiloase pune de multe ori problema clificile.

In general, c aracterul mult m ai complex - in comp ar-atie cu pam1nturile uisipo ase - al legatul'ilor d intre p art.icule!e de argila , d intre acestea :;;i apa, sensibilitatea acestor legaturi l a d if'er itele variatii ale mediului, impun un stud iu atent al proprietut ilor pamiutur ilor argiloase ori de cite or-i sint intilnite in Iucrarile de construct ii,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful