DANIEL GOLEMAN este redactor la The New York Times.

Principalele teme pe care le abordeaza ill articolele sale sint inspirate din stiintele comportamentale si ale functionarii creierului. A predat la Harvard (unde si-a luat !;>i doctora tul) si la iricep utul carierei sale de ziarist a

DANIEL GOLEM.At,.J

fast redactor principal la Psychology Today.

~1tU

..

-t:i.... a.Ia ~

~

.

Traducere de IRINA-1\.-1ARGARETA NISTOR

BUCURE;;TI,

2001

Descrierea CIF a Bibfiotecir Nation ale GOLEMAN, DANIEL Irrtefigcnta emotionala I Daniel Goleman trad: Irina-Margareta Nistor Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2001 424 p.; 20 em (Carti cheie: 28) ISBN 973-8120-67-5 L Nistor, Irina-Margareta 159.942 (trad.)

Pentru Tara,

izvor de inielepciune emotionalii

Coperta colectiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU

DANIEL GOLEMAN

EMOTIONAL
Copyright Published

INTELLIGENCE

Why it can matter more than IQ © 1995 by Daniel Goleman by arrangements with Bantam Books

© Curtea Veche Publishing, 200L pentru prezenta versiune in limba rornana

ISBN 973-8120-67-5

Tipografia

MUlTlPRINT la!j>i

Calea Chi'j'inaulu; 22, "t 6, 1a'Oi 5600 tel. 032-211225, 236388 032-211252

f"".

Provocarea lui Aristotel
Oricine poate deoeni [urios - e simplu. Dar sit te 111furii pc cine irebuie, cit trebuie, cind trebuie, pentru. ceea ce irebuie $i cum trebuie - I1U este deloc usor.
ARISTOTEL, Etica nicomahica

Era 0 dupa-amiaza de august insuportabil de calduroasa la New York, 0 zi din acelea cind toti oarnerui transpira aburident, ceea ce ii face sa se simta extrern de inconfortabil si de ursuzi. Ma intorceam la hotel si, urcindu-ma intr-un autobuz de pe Madison Avenue, am fost luat prin surprindere de sofer, un barbat de culoare de virsta rnijlocie, care avea un zimbet plin de entuziasm si care rn-a intimpinat cu un prietenos: "Buna ziua! Ce mai faceti?" Cu acest salut ii intimpina pe toti eei care urcau in autobuz, strecurindu-se apoi prin aglomeratia din mijlocul orasului. Fiecare pasager era la fel de mirat ca si mine, dar fiind intr-o clispozitie morocanoasa datorita vremii mult prea calcluroase, putini ii rasptrrideau. In vreme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu incetul avu loc 0 transforrnare aproape rnagica. Soferul ne-a prezentat, spre binele nostru, un monolog, un cornentarru plin de viata despre ceea ce se intimpla in jurul nostru: era 0 virizare extraordrnara la unmagazin, 0 supcrba expozitie la un muzeu sau oare ati auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la cinematograful din colt? Incintarea sa referitoare la rienurnaratele posibilttati pe care le oferea acest oras era contagioasa. Pina sa coboare din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapace ursuza cu care urease, iar cind soferul Ie striga: "Cu bine si sa aveti 0 zi grozava!", fiecare raspuridea zimbind. Amintirea acestei iritilniri 0 pastrez de aproape douazeci de ani. Pe vrernea cind am mers cu acel autobuz din Madison Avenue, tocmai irni terrriinasem doctoratul in psihologie dar psihologia de la acea vreme dade a foarte putiria aterrtie felului cum se putea produce 0 asemenea transformare. Stiinta psihologiei stia de fapt foarte putine sau aproape riirnic despre mecanica emotiilor, Si totusi, irnagiriinclu-mi raspindirea unui virus al

8

Pro oocarea lui Aristotel

Prooocarea lui .Ariet.otel

9

unei stari de bine ce trebuie sa fi facut val uri prin eras, incepind cu pasagerii acestui aurobuz, am constatat ca soferul era un fel de impaciuitor urban, un soi de vrajitor, caci ii statea in putere sa transforme acesti oameni posaci si iritabih in fiinte deschise Ia suflet si imblinzite. Pr intr-trn contrast clar, iata citeva stiri din ziarele saptarnirrii respective: .. La 0 scoala din cartier, un pusti de noua ani a fost cuprins de furie si a umplut cu vopsea toate bancile scolii, calculatoarele 91 imprimantele, varidalizrnd totodata si 0 rnasiria din parcarea scolii. Motivul: citiva colegi din clasa a treia 11 facusera nbebelu~u, iar el a vrut sa-i impresioneze. .. Opt tirier i au fost raniti in urma unei altercatii dintr-un club de rap din Manhattan, uncle. dupa 0 serie de imbrinceli, s-a tras in rrrultirne eu pistoale automate de calibru138. Raportul arata ca aserneriea incidente ce pornesc de Ia Iucruri aparent minore, percepute ca 0 lipsa de respect, au ajuns sa fie tot rnai des intilnite in ultirnir ani in intreaga tara . .. Conform uriui raport, In cazul victimelor minore sub do is prezece ani, 57% diritre criminali sint parintii lor naturali sau parirrtii vitregi. In aproape jurnatate din cazuri. parintii sustiri ca "ei incearca cloar sa-;;i disciplineze copiii". Bataia fatala por~ neste de la "infractiuni" cum ar fi faptul ca acel copil e blocat in fata televizoruhri, pllnge sau si-a murd.arit scutecele . .. Un tinar german este judecat pentru ca a omorit cinci turcoaice mai tinere sau rnai p utin tinere intr-un incendiu pe care l-a provo cat in tirnp ce aces tea dormeau. Apartinind unei gr upar! neonaziste, el s-a justificat spunind ca nu-si gasea niciodata 0 slujba, bea prea mult si totul din vina strainilor, Cu 0 voce care abia se auzea, el a pledat: "Imi pare cumplit de rau pentru ceea ce am facut si mi-e ingrozitor de ruaine." In stirile de fiecare zi apar 0 rrrultirne de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizatiei si a sigurantei. despre atacuri violente datorate unui impuls mirsav, ce actioneaza sub in flu enta furiei ucigase. Stirile doar reflecta la scara mal mare acel sentirnerit cutrernurator ca ernotrile au fost scapate de sub control atit in propria noastra viata, cit si in a celor dinjur. Nirneni nu este ferit de acest val irnprevizibil de riecontrolate si regrete; el patrunde in v iata noastra intr-ur, fel sau altul.

In ultirnii zece ani, s-a inregistrat 0 revarsare constanta de asernenea incidente, care portretizeaza trasaturile unei stupiditati emotionale, ale disperarii si neglijentei ill familii, cornunitati sau in viata in comun. In ultimii ani s-au cronicizat rninia si disperarea, fie ca e yorba de tacuta singuratate a copiilor incuiati in casa cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati, neglijati, maltratati sau de atmosfera vrolentelor conjugale. o stare emotionala proasta ce se raspinde:;;te continuu poate fi constatata in statisticile ce indica 0 criza ill lumea mtreaga, precum si din amintirile valurilor de agresiune - adolescenti marmati la scoala, rteiritelegeri pe sosele, care sfirsesc cu schirnb'uri de focuri, fosti angajati nemultumiti care i9i masacreaza fostii colegi. Maliraiarea emoiionald, aiacul annat si siresul posttraumatic sint sintagme ce au intrat in vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ani, precum si urarea care din vesela: "Va urez 0 zi buna!" s-a transformat mtr-una lipsita de gust: "Fa-rna sa am 0 zi buna!" Aceasta carte este un ghid ce Urmare9te sa dea seris la ceea ce nu are sens. Ca psiholog si ca ziarist in ultimii zece ani la New York Times, am urmarit progresele sfiiritifice legate de intelegerea irationalului, De la acest nivel am fost izbit de doua tendinte opuse, una care portretizeaza cresterea dezastrului din viata noastra emotional a si cealalta care of era citeva remedii pline de
speranta. DE CE TOCMAI ACUM ACEASTA

EXPLORARE
Ultimii zece ani, in ciuda lucrurilor rele, reprezinta insa si un progres fara egal in privinta studiilor strmttfice asupra ernotiilor. Cel mai important este faptul ca ptitem sa veclern cum lucreaza creierul, si asta datorita unor rnetode iriovatoare, cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima data in istoria ornerurii a devenit vizibil ceea ceera un rnister profund: felul in care opereaza masa de celule complicate atunci cind gindim si simtim, ne imaginam sau visam. Fluxul de date neurobiologice ne face sa iritelegem mai dar felul in care centrii de erriotie ai ereierului due la minie sau la lacrimi si cum alte parti ale creierului ne indeamna sa ne razboim sau sa rubirn, canaliziridu-ne spre bine sau spre rau. Aceasta claritate fara precedent in prrvinta felului cum functionoaza emotiilo si esecurile aduce in prim plan noi remedii pentru crizele noastre erriotioriale colective.

10

Prouocarea lui Aristotel

Pro cocarea lui Aristotel

11

A trebuit sa astept pina acumpentru ca recolta stiintifica sa fie suficient de bogata ca sa scriu aceasta carte. Aceste puncte de vedere vin atit de tirziu, in parte pentru ca locul sentirnentelor in viata mintala a fost surprinzator de neglijat de catre cercetatori de-a lungul anilor, lasind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei stiintifice. In acest spatiu gol s-au grab it sa apara 0 rnultime de carti pline de intentii burte, cu sfaturi bazate pe pareri dovedite clinic, dar Iipsite de orice baza stiintifica. In prezent, stiinta este in sfirsit capabila sa aiba 0 voce autoritara in privinta acestor iritrebari insistente si complicate despre partile cele mai irationale ale psihicului si sa realizeze o harta de 0 anurnita precizie a sufletului omenesc. Aceasta realizare a hartii este 0 mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinta irrteligentei, sustiriirid ca IQ-ul [de la Intelligence Quotient - coeficierit de inteligenta} este un dat genetic ce nu poate fi schimbat in functie de experienta de viata 9i di destinul nostru este in mare masura determinat de aceasta aptitudine. Acest argument ignora problema cea mai provocatoare: ce putent schimba pentru a-i ajuta pe cop iii riostri sa Ie fie mult rnai bine in viata? Ce factori sint in joe, de exemplu, atunci cind 0 persoana cu un IQ mare se zbate din greu, in vreme ce 0 alta, cu un IQ modest, se dcscurca surprinzator de bine? A9 sus tine ca diferenra consta cel mai adesea in capacitatea rrumita aici inieligeniit emotionald, care include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini, asa cum vom vedea, Ie pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda 0 sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetidi. Dincolo de aceasta posibilitate, se desluseste 0 necesitate rnor ala presanta. Acestea sint vrernuri in care structura societatii pare a se descilci eu 0 viteza mai mare ea niciodata, aeum cind egoisrnul, vio1enta si sara cia spiritului par sa l:;;iaiba radacinile in b'uriatatea vie+iinoastre comune. lata un argument pentru irnportanta inteligentei emotionale, element esential al legaturii dintre sentimente, caracter si instincte morale. Exista tot rnai multe dovezi ca aptitudinile fundamental etice din viata 191 au originea in capacitatile ernotionale pe care Ie au la baza. Pentru urrii, impulsurile sint emotii de nivel me diu; sarninta irnpulstrrilor este 0 doririta arzatoare de exprimare prin actitrnevCei care sint sclavii irnpulsur'ilor - asadar, cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a

c:m~rola impulsurile sta Ia baza vointei si a caracterului. In mod sirrular, r~d.acina ~.ltruismului se gase:;;tein empatie, in capacitatea ~e a ~lh emot:Ile ~el~rlalti: a nu simti nevoia sau disperarea e~l~Ilalt mseamna 0 hpsa de afectiune. Si claca exista doua atituciirii morale de care timp urile noastre ar ave a nevoie, ele sint cu siguranta autoinfrinarea si compasiunea. CALATORIA NOASTRA

In aceasta carte eu sint calauza intr-o calatorie ce va scoate la ive~la id:i ~ebanuite despre ernotii - un voiaj ce are ca scop 0 m~l buna irrtelegere a momentelor celor mai complicate din existenta noastra si a lumii care ne inconjoara. Sfirsitul calatodei consta in iritelegerea a ceea ce mseamna - si a felului cum -. sa dam inteligcnta emotiilor noastre. Aceasta intelegere in sine poate ajuta intr-o oarecare masura: cunoasterea acestui tarim al sentime~telor are un efect similar cumva ~u aceia al impactului pe care 11 are un observator la nivel cuantic in fizica, rnodificind ceea ce e de observat. Calatoria noastra incepe in Partea intii eu rioi descoperiri despre arhitectura emotional~ a creierului, care ofera 0 explicatie pentru momentele cele mal nefavorabile din viata noastra acel~~ cirid se~timent~le cOl?legesc ratiunea. inteleg~rea inter~c1junn structurilor creierului care comanda momentele de furie si frica sau de pasiune si bucurie - dczvalute rnulte despre f~Iul ~ care dobindim obieeiurile emotionale ce pot subrnina cele ~a~ ~:nmeinte~tii, pre~um si ceea ce putem face pentru a ne stapl~llmpulsunle ernotionale cele rnai d.istrtag'atoaresi mai demorahz~to~.re. C~l rnai important este ca datele neurologice sugereaza ca ar ~xl~ta.0 adeva~ata fereastra de oportunitan pentru formarea obiceiurilor ernotionals ale copiilor. Urmatorul popas important din calatoria noastra, Partea a doua a acestei carti, consta in a vedea felul in care datul neurologic joaca un rol eseritial In flerul fundamental de a trai numit in~el~g~nti1em?tionali1: de exemplu, faptul ca sintem capabili sa ne stapinim un impuls emotional; sa ghicim sentimentelecele mai ascunse ale celuilalt; sa tratarn eu eel mai mare tact 0 relatie _ sau c~m ~punea ~ris:otE:;l,capacitatea rara "sa te infurii pe cine trebuie, CIt trebuie.icind trebuia, pentru ceea ce trebuie si cum trebuie." (Cititorii care nu sint atrasi de detaliile neurologies s-ar putea sa doreasca sa treaca direct la acest capitol.)

l ~UnUlO:J BiB~A U! BaUn}l;)aJB!s !Z~.I:fSad BriBZmAp UI.,OTIpBa.l ~s IS - <.UlSBOU JOT! -rioura ~lua~Halll! UI~p !?SUIalTId UITI;)alsa BcuBqa.lluI °.101Ba.lBlU -rrdxa !S amioUIa utPC2JdPV Cl.lB;) ITI1aJ U! p '.lOmlOura B~UatS!xa U! U! !?-lsuOJ nu eurajqord 'ICll01SPY IS B1BlSUOJ UITI;) BSY °poasap !?ldUIgu! !S as Cl:> Baa:J '!?lupn8TI TI;)eUZB.l B! ~s ~SU! rod 'ateJ~d U!Q 'Bal!TIla1ABldTIs IS aUloIEA 'Eal~pU!2l ;)sazTI~np au ala :aldaI -aiu! lL1!s 'alBiFuaxa aUN lli!S P'-1!:J !:JUTIie 'aoqseou aUUl1!SBd °aI -auoriorua auseou !~:}a!AB !?lua~Ha:}U! m.rd Ba.I!u!d~lS U! puusuoo BS BalB;)OAO.ld 'j?unq ~BW j?:le!A }S lapB.IBJ 'a:}nll!A BI areoru -alaJ a:>Hozom !l!?qa.Ilu! aund p:;! lalolspv 'pJ!1-/tJUIO:JFU VJ!l3 uI °B.ladooJ B ap ~s alaPHJuo:, BA -10za.1 B ap 'BnTI;)SB B ap BPB !S UITI;)a.Id 'B!lBdlUa 18 lTIIOllUO;)0lTIB 'auls B:}UmSUO;)H .re.urno anqBlTI;)IBJU! auaum !hnnBJ lOlS,,!:>B Bala!pITIS ~HTIUS!qo ES BWB.I?3O.Id oprqour BA InlU!Ul~i~Au! pup li! !Z ruax Ell. !?J ;)SalSaAa.Id TI3 O!?IBUO!lOUIaBlua~HaiU! BI axeo:} -paJal aIB!:}uasa alalBp .I0mdoJ a.IaJo aI !?S!?ZBaZ!A aJ 'aJB01BAOU! rrnsrno U!l as apun Ho:JS .roun 1?aXeHZ}A utrd alsaSlUS as !?.llS1?OU ;POl!?I!?:J ]nlaBns IS 1?alU!UI dmH !s1?Ia:JB U! !?qea.ll BI punrnd nAaIa laIdwo;) BW.I0J e aids aHI0:Js aJBJ ~od clJ Bael:) e E'lU!Apd

°

°

°

U! aUTI!Zill.!?nou 0 U .Ie aIlnlos 0 °aSeOTI.I1Sezap !ew 1s ale:tlnza.l eI a:mp eo eaa;) 'PlSOU .rojndco e ~IBUO!lOwa e!:le:>npa aJeldw!lu! BI UI!?S~I 'luaza.1d lI! O!?lB!lI. n.mrad pall!l ad UI!W2cud g areo U! InpJ U! !?lSUO:>Ia !?;) paro ria /urpeurar un .l!?Aape-.Illl! !?lS!xa ~;)Ba O!A!Sa.I~B ~ew !S !A!s{ndm! !BW 'd;)!.10 uJP azalOfp2ll! as !is ~:lBU!pU! !EUI ~s~AH -QUIa !BW '~:l!ll!d!?lSaU !BW !s rsotrnj !EW 'rimu!.Idap !BW 1s pn'3ll!s !eW lll!S :In:>a,1:1 1pap aYBUOrlO1.uaaUIdlqo.Id aHnlU 1BUI BaAB U! B ap ndo:) ap aIBnpB 1a!1B.Iaua'3 e !?IB!PUOW e:lu~puat !?:>!PU!a.IB:> !s posaJ0.ld ~s!lU!.I!?d ap .1!?wnu areur !nun e.Idnse wnpaJa InfBp -uos alsa a.pe;) E~Ba.Ill1! uIP .I01!?.Inqln1 !BUI la:>lnDnl ~;) a:}Bod O~lE!AU! !?unq ea:> ealB:> ad aU!UI!?.I B n.11 -uad a!OAaU ne a.1e:>ap aIBpos 1s aIBuo!~oUIa al!l!?H:>edB:> ~uwBas -li! oo !!do:> ad ~lBAll! n areo H0:>5 alaUIpdn:> !?.ITI{!?'3aI i! a1a.IJ l -UO;) "'lBp alelUaZa.Id lll!S 'BauaUIase aa °pn20.1p ap urnsuoo nBS a1~e:}uawHe ap p~.Inqlll'll BI pO ~:luaIO!A rrcs jtsardap By aorrp a:> Baa;) I;)Sp ap In.Ipads osarods ~IBuo;~owa !?~ua'3na1U! ap ala~uap -Hap a.IB:>U! InlaJ - .I0U!:lowa !nln!Uawop Ba.J!L1!d~~s'-1!:11:msarre a;) !a::>ad !?ldea1Se !! areo Inp.IezBL{ !?ZBa.Joldxa Ba;)ll!:) e BapBd O!?~Uals!XaB2ea.Illl! Bll!WOP .lOA au ar -B;) aIB1~uasa aleUO!lOwa aU.In!a;:)!qo eW.I0J e n.rruad alel!U11l.Iodo ap a.IlSa.IaJ :}L1!S Bp~ndo:) IS Blua:)salope !?;) ~UUIeasll! B=lSea:JY °aleuo!:lowa !alua~Ha=lu! Clla1uawepul1J eI - mqBldBpeu1 nBS mqBldEpB .rosn !BW ,'m-npll!;)!?J 'aIBuO!loUIa alaHn:>.Ip !?zBalap -OUI '!?lBO;)Sel 1S ~se:)e 'ap!?udo;) ll! W!?:l!?All!at a.IB;) ad aleUO!lOUIa ami;)aI 'E.llBd e eapEd U! !?::Je.IB urno BSY °unsap un alsa nu 1111 as -uauraradurai ~~.IBU!p.IOB11xaa1e1HNBalBm 0 ,!?sll! aundnsard 1n1 -n.rarar» 11111n:>.l1::) °lnlUaWB.ladmal !?U!U.I.lalap areo HlolUa ap apaS o n:> !OU arrurp a.JlDau ad. !?ZB,a.IlsaZU! l! !?Jgaua2l Ba.I"!"ualsOW °leuoslad alau -!q ~s Balet!?~S w!?.l!?de au!?s leuo!~olUa In.JqmL{:>a B1n!B atBod au trmo nBS '!?.lB~rl Bl ap ~.IB~ri In:IBlUnJ rqduraxa ap/~:)!ZH ealBl!?U!?S [ootrad U! und au pup tourua a.I1SBOUamlowa U rod a.IeOHA~.I10 ap lP 1S ~!?qfnls BI mssoons apmdap ea ap !?:) ruruad '!?IBuo!lowa P1SBOU e:iua2ndlU! ad 1Uapa;)a.ld !?l!?J :ia.Id un und !?Junm ap n.nsou InIW;; ~zBalapowal cUB;)Iala!d arai10} areo ll! InIaj ~Bp010:> a1Bod a1 .lOT e~UalS!XaU! urno nBS anseou ap:? Hielal :j;:ud ap ~BUI ala;) aU!:ia.Illl! aod !l~Hle;) alsaJe a.IB;) ll! InIaJ :a1elpedm !?lSeaJB !?zB,uaua?3aI a.IB;) ad a!aL{;)-a:lua.IaHP eAa:j;p !?ZEall!mBxa B~a.Il E eapEd O~iB!An.uuad a.IBSa;)aU .rojurrpruude In.I1UaJ U! amioma au -nd nlua'3naiu!" ~S ~UU.IBaSU!a:> BaaJ B H~.I!?I Iapow lsa;)v

m

£1

Z1

Iv IlNI v

vn.iavd

ap :pund U~Q ·2I.IEA.IaSUO;) p lnpuqsu~ a aza[l1uP un eU~UI.Ia~ap a:j.eod - Hqn~ IrlI~do;) eAles B ap J?lnjOsqe 12IOAaU - 5P!u.1a~nd a.I!qn! 0 .nmp :~.Ieu!p.IoB.qxa aram d cqsa B~S8a;)y '~qn! B ap aueum !f-hm=redeJ e~u;:lfS!Xa aped araur U! ~ZBa.IO.f -Bp IS! ~.r:l$BOUepads ~;) IS aIP!lUasa azn~I~:J +li!s UIIfu!f a.lB:J ]?dnp alpn.IJnI n es 3HunJSBd 'apul1J0.Id reur alaJ anscou alaluawquas ~-J j?ZECl.Ia2n5 ruonj lsa::rv .£illO ap j?:l!?fAo-.qU! ~ UIH~.Ii at a.I!?:> ad "'luaUIHua5 aHElala:J alEOi n.rnrad ~s-.- !~.I!qn! IE tS~n.rHE In[Ol n.nuad aplli.Ij?UI ~Hs :Jsa:j.u!.Ij?d lUS!O.Ia ap .IBldUIaxa pBBauaUIasB un '.wI!!:lOUIa H.Iatnd IS mjrrdoos B.IdnSB 1?iB:Jun.IB a.1IApd 8::) ',uNn! :l!:>ap BAa:JlIe ;)!lU!U alsa nu j?zp:> ap :j.uaillow Un-.IlU! j?lB.lads!p a!zpap 0 B! cUB;)!nlalU!.l1?d BA!pdds.lad uIP .lBQ "d!iB.ldUa2 1?nou El .10Iaud2 Ba.1d:>a.I:I U! "E:;:a:mp0.1da.1 mjnseo -orrs" BZBq PI i?lS :JscquP1?d auts ap npHp:JBs EauawasB un '!15!U -o]:lnloi\a .I0U'30IO!q BA!Pdds.Idd uIP HAPd ·za.1lSBOU!apads !d!:lnI -OAa In2unI p-ap !.IO alE.1j?UInuau ap 15 ap0:j.sra.1d lI! nBS nrruauro BP:OlS! U! po alB.lj?VJnUau ap iBiadcl.! rre-s rrdoo n.uuad osarutr -j?d n!:J!.H.DBS ap IzaAop BauawClSP '1?IP!OPU! j?l]?:! ';)!l!UI odao.rde !1::JU:> mun IB ruauroui un apuuclrns 'InUdo:> azaAIB5 IS! j?s isoj B :)!o.1a pB UIHIn .IO.I~:JIe '!a .lOnlU1.I~d B !5 !aa.Ipuv Bal5aAOd 'IH.ld!d ne 'PUfiJ B1 snp B-S rnuo2EA PlI!:> 'a.11::;)~dnp 'polBAIPS ail]?;) 1?.l:j.sBa.1aJ ad ~~U1dlU! 0 ~s t!sna.l n13 Ia :lEPUl1Jl1:Js InUa.ll U! HI1?Aj?urre aIadB pup !;)Ul1W Ba.Ipuv ad azaAIEs 0-5 B:>111lnd rre-eo lO:I ~n:>~J TIt:? !OP !Cl:> '.101B:>~H glU! !BUI as-npu!plI!::) B1 'BU13!S!nol u~p 1?lB.1aJa1 -B;) ap pod un aSN~Is ~sas!AoI dap3 un a:> 1?dnp 'np Un-.11U! Fsmq -1?Id B-S cO >(B.11UIVuarr uri-rnrj BiJB as Aa;)unBll::) 1::mUIEd 'HZH1::.I -ad !aun 1::UI.lnU! 'luBln.I t.'TlB;)Sun B1 1?lBUlUBPUO:> Bolaa.11::;)BcUp ' -uy '!U13a:>aza.1dsun ap .101!a:tqaJ lBlOAap lClldlUo;) rqdrio un '£Co -un13ll::J aUBf A.lEJ!\I~sA.l8::) In! alE ad!p alaUIq[n UIj?zHBUB 1?S
-CJA

°

°

°

jU!,£d 1n:J!W 'A'tI:;Idf1X3<LNIVS 3D 3NIOINV
-U;]SJ

;]18;] ;]J 1)9;];)

'ZIlJJUilS

'upa rususd Uqlz.!all! ;]18J luFf IIJ l]JJP uspsa iiod 111£ JUff[

laralUfHuftuas ~lS!xa a;) U.Iluad

-!UW} BS12;)UIP ~J~IdUIr~u! ~alS~.q InzB;) U! B::> 'a;)~2PJl ~.l~u.wd UIaAB ~S rroaun a;)B} au qspa;)\, ·IBJlS;:DUl2 lR}J~dapu! n.IlSOU [nrno -a.q ap ~sp '!!ia!A l2 a~.lOlSI ~.qSl20U t?f.1do.ld ap nus a[l2uo!lp.r !l;P -apru ap .lBOP nu alBldPOUI lU!S qS12dJB no :po de..! u! a.11S120UdU!-l -ocar !S all::'!uosladPJuI!lU! ~al~Jaq Ea.Ilmp?Aa'n~.I ap 'au!q dG ·arpUOrlOilli3 i3.qst?oU!!:ja!A IP J!20Iorq In1edq U! aurrn

autmd

ies~I ne -

ap.Iemm qU!J I::'!I ueomm pup a

BI ap aJUt'l.2

-olUap nZOldxa roun !B!S ~Ut?UIn ;:}!lBZmAp ap ourroj aprdnr taun H.lOl.l12ill lSO} rre ~:>l2P .lB!t{) '~ue ap 000 or gillHIn :rUl2 ap aueoq -rur t? In2unI l2-;:}Pl2!.l0lPP tn:>~} l2-!S ;:}.llSPOU;:}mlOUli3 1l2[apOUl l2 ;:}.I -l2;) ~luaI 1l2.Iaqnap l2!lnloA3: ·pupalaUlHIn n.nuad .ll20P nu Jp02 -ale::> IS - ODS alaw!Hn n.nuod nu IS aunum Hll2.laua2 ap 000 OS alaw!Hn n.uuad ali!q !l2W }dJ l12uo!l::>un} l2 aJ l2aaJ no UIalSl2U au '.wInlowa IP Il2uo.lnau rrqrurnan» H.Idp::>sap t?zeq 121n12lS a.I -12::> p!20Iorq !!UaUllal ul ·aI12lUIw Hli3!A t? ~p:quaw12pufi} l2.Inpal!tI -.Il2 !S~SU! uIP .ll2dl2 ;:}Ul2UIt1L H1Ull2U aIl2 all2p alsa::>\, "Jl2! IS .ll2! l2aun!i -12J ;)sasaldo;) anuursl2d 'aIl2pos pa2uPlSUO;) .l0lSa;)t! l2pnp IT[ ·aHnq~sau card Hnw g 112liiJlIB ;:}.1tD'a[Buo~lowa alaSi3Jxa !U!d~lS l2 n.uuad r2aI al!wnue ~;)spa.l -!?lU! ~S Hnqi3.q 12l2all21a!:ios 'J!.1l1-Jjlu U~ 1.lOjtIOJS!G u!pni3.1d 12p::>sap urrio PSP 'n12S "~IPuo!ioUIa pi12!A pqsawop B !S aundns 12'!u!d~lS l2 ap p~;).Ia;)U! 12;)alPJj!;)Sap H fOd V)IOlISV !1l11l111.1J!dlU~ <JF'P!PCl nus .101 -FuAa are touruod 2J<JZ 2[2:) 'Nl1.111UlUWH I11PO:J :U .Ie urno ';nqa al12p !S !2al alaUlpd '.l~Aap12-JluI -rn] U! !?Idw!lU! as a::>paa::> rio msed au -!l p~w nu 12!lnIoAa 1PU! 'aUnp!zadcu 12aUaWaS12 0 no In.l~dp U12a1 -uazard rariBzmAp all2 rhQH12a.l anou 'ra!lnloAa l2 l':!p12opad 122unl U! -lUa2nalU! alPP!tIE lSO} n12 a.llS120U aurioUla a;) aWa.1A U! .reG "aa.:q.q12.I;::) aml.m.?} 12a~pa212.q 12a.r ~ -12UI 12{sup l2 U.IJnI lSa;)p 'a}UO.1~~lS!J.f ° - a::>n;:ma2 gl~zods!pa.Id a-lsa;)12 apedap !12W a;)np l2alnd .lOA a::>!S12LUJn .roun aJals12U l2p 12a:jnd l2 :!a!luloAi3 12nnares !aIl2dpupd pZ12q 12{n1215 ala !?::> {UtdeJ aisa luq.1odUI! !l2W .l12!\.[:J ·12a.r~n.la!A12.ldns -l12.rnB!S12 e ala ~ut:?wn n 12pOlS!a.ld U!P ~p12opad ~I12pnD ~s !?2unl 0 n.uuad a;)a.reoap '.101 -noads pqnloAa li! nSH12pads !!BOlo;q unds 'SbA.laU n.I1SOU lnwi3t -S!S U! al12AP.12 12fap tU!S aUIsg12UIOlnt? al!UaAap Hl;)t?a.1 12auaUlClSV ·al12s !a:j!laJ 12a;)OA als12oun::>a.l 12ap alU!12U! 'a212Jl a;) U! p12xa 12W -cas 12ap !S-!,?s alU!12U! S12.I:t 2aaJlq12J;::) pup rourue f12wpd 12P;)~.Id 1 "01°;)12 ad ;:)!nlU!q p nmueq I! aJ12::> ad [nsn.uut a~n12;) ~s !S ~WJ\? ad l2U!UI ~uud ~S aa.llq12.I;::) Aqqog ad -l12uwapu! 12-1 sjridurr lSa;)12 ~f!pf<Ru!.1d ap 12mUIe} w!?.lj'id12 au ~s !?z12azmqoLU au E3: ·!nlnwo P!lnIOAd U! ~I12uo!:j.owa a.I!UalSOUI !?t12.I~Aap12 alsa 12::>pd

"sn!z.I!f !Bl.U a.1O aJdza.Ids~nop E.1nLU 12aa.IlqPJ;::) 1?PlH12Ji\J: ·Jl!B U! o-reosndun 12aaJlqeJ;::) Jp.I12qap U!P F.I!?S l2 121na:l PU!;::) "12q.IOAa a;) ardsap !,?PPA !?S '~apEl12W jll.lOl!UUOP u! snp c-s !S S£ n.1qH12;) Clp ITII01S!d 80;)S 12dCl.llq12.I:J '-;?sP;) urrd Cllol.UoEz PU!Z -nv ·ald12ou Cllsad !ualdpd a:ts!u 12{SPl.U~.1 1212PHl12J1\J ;) nt?HS es ~ 12!lOS !S a''l.I:lq!2.1;::) qqOg_ "!Ualapd a:js!u 121~·nZ!A O-.I:jU!P 12a-1dpou A nun PI S.lO:lU! rre-s !a ElU!l~d pup touruv "nl2g" 112d!i p 15 12.112qap 0-llU!P lP~S B :!a !nl!?·WlliiwnIE 0 In;)~:J !!-~ '!UP a;)azaJdSf12d ap !?.}q -a} 0 'aaJlq121;::) 12PIH12J1\l. "JoIP0.1a B a!pa212.Il !?l12.r~AapB 0 lSO} V VClNIlliVN :JS::ISCl'1dO:J ::I'1INnISYd aIVJ:J

°

·lnJoI n12! aIaluaUI!luCls pup !;)UUl12 ~:j.u12podw! ° pp.r ~ql\? I12Ul nu !?S alBod eiuaB~lalu~ 'Ulii.l 121TIes au!q 12'1 "!nlnlUo 121elA U! - In-<::>1~.1eOS~lU a;) 12aaJ 1?~;)!Pl2 - arnd !!:j~:nIl2uo!i1?.l !a:j.u12pod -W! 12a.Ia!Unqns no ap12dap pa.Id HTIUI S.laUI wV ·aU.Inpu!E H;)ap - llnUl !12'Ul.Ie!\.[;) !.Ioaun !S - ~.1nS~UI !'?IP2a li! ~Z12alUO;) alalUal.U -uuss 'a{!Ull!:j.;)12!S aU.1p~tol{ lU~lapolU au ~s amqan pup routuc '~:j.ua!.Iadxa U!P nlOl no urus irrn» ~duG "1?:j.ugls lUa;)a.I ~t12lSUO;) UIn;) 12Sl2 '~.lfSl20U P:j.B!Ali! am:j.oUla rre I! aJ12::> !nln;)0I12a.IapCl.Id12 ad U! -l!Sa.IB S122!?}un ad a;)np 'alsapu!2 a.112:)Bpads 'susidne oUlOH ap aurs U! l2a.I!UlnUaa ·~tsn2u! ap .101nSp-1U! nurt alsa .Iop!loUla 12a.lCllnd ~.louE! a.1tD aUPl.un ~Pnt12U ardnse ~Aq::>ads.1ad 12a;)V -osauauro !nlntCluns ale aln::>s!?u -U! 'al12LUoln12 alu~pual ats~u 12::> ~SBOA.IaU ~.llS120U 12.In:pnJ1S U! lEUI -trdun nB-S ~;) Inld12:J ap ~:WIsalP lS0} 12 Il2uo!:lowa nJ1SOU !l"lTUP -oaradar !i[.1!nla!A12.1dns l2a.1eoIl2A 'a.I~s12ou !a!:j.rqoAa !apOlS! InEunI 12-ap riaraur 1l2:!ada-.Irre-s !~~Bnt!s a-lsa::>12 wu;::) "t~!la!A alt? alUa.IaU! .IOU.l~;)OAo.1d 12a.1l2p"!OqPuI ~unq 12a3 12!~;)aJ!p !?l12.l12 u Cl.I123aq- 12U a ~ -011;)12 12ap ~puns!p 1?lupop 0 ~.IaJo aped U! d~~oUIa a.Ie;)aH "imUI -12} !aun 12aJ!P1?P '1?:l12!A ap .lauap12d un rio e.1nwEal'.IOp.rPiSn.1} Ep -ruo U! doos rmm l2aJaEuqB U! l2a.112JaAaS.lad '~SBO.1a.Inp a.Iap.Ia!d o 'e!p~ampd !npl..:palalU! ef!.lE U! .1BOP a.:jBs~I U 12ards alU121.Iod -UI! 12aJd HnlU .10HJP01BPU! 12!S aIPH!p .10nQBn:ns Ba.112:tun.1:JU! ! U ;)sazn1?m;) au amloma ~;) unds m ·UBUIn In;)p .. sd U! lU12podwI ap n Ef12 10.1 un lB.lU!panu! lSOJ 12-! !a!lOWa '!a!lnloAa pUlunr B-ap ';:0 ap Ba.I12q;:u:JU!aund as pup PUn-lB 'all?!::>nn a-1UaWOLU 12aUaWaSl2 li! annur ap 1?l12J !nlnlduns 12all2faglU! j?ZE!Unqns n30IO!qoPoS "a;)Pl nvamd 0 aJ12;) ad aJaBalB 12.In2UIS .}so:J B 'JSalClUUs Cl.lapaA ap .p~nd urp :I12UO!:j. -12.11lnun 1SO} 12aurs ap JOt IUP!}I.IJ12S ~::> Jn2!s '!nlnpalalU! It' aJap 81

n

61

-aur nus SOJ!m B::> nBS lsnB B::> A!ScUBB BAa:) a :[t!saUI !SBP:W PU!l -rursirarq 'TC'I:! g~BJB Jl1]illSnSZ2p earaun.tdxa 'g2BcUlU! Baillfl1 UI .. BI 'aun!~:m ap uejd unq !Bill ~nFo 1? alB::>By Ba.1aund !S ~IdUI!tU! as a::>uaaJ pBxasala.ju! ap .rosn !BlU au ~s pUP~J 'tBldalSBau tuaw -ruaxa un ardsap arenraurqdns g.j81..UJO:!UI .Ia:!o ldB:! lsa::>y 'a.IBUI ~ I8LU alBFlUUJ U! ~Una.I U! ~~u~UInI Ba.IapUn.I:md ?lBP010l !S alunz -!l\ !aZBJ Ba.Ip~m aF1..U.Iad iueput.id ..ns 12 .rojauaourrds t?a.Iu'::>!p~(I.. i 'BaJBJadoo.::> ~zuaFIPt?:l aJu.::>arrurrurmn IS LUIB'::> ap areis 0 19ZBa.IcmaB cD mjrid.roo ap:? !!l::H:?a.I p tas un ~tu!za.ld a -ar '"aJBxBIC'l.I ap B!=l.::>Ba.I" punqnp ''::>HedLU!SB.IBd InlapoJI\I 'dIU -!U1 nBS PFJ UlP a:puaAOJd jan:! nBS ?idu[" Ind!l ap p~zmq01..U !ala;)u IB ::>!20101..f!sdInpBJluo.::>PHBdli!sBJl?d arrzari 0 ~U!LU -Jalap ~lBnxas a!~'::>B:lsqBsap 1"sala.IpuBl ap alaludLUnuas 'tnuqnt .. '!.:mdo:Js dp a:w=tapEA aJELU 0 n..I:)uad Inp~.IlS as l? ap !S PPO:IEpU!apJa:l!p !UndapU! l? n.nuad InLUSE!ZnlUa IS H!l!zods!p !S urnoard '?IB..Icmag ~UlppO ap Iaj un mjndn.q ~.I -aJo g f!~EJn2HUO;) ~tSBC'l;)y 'a.lBot~.I~dns JOm~oLUa B!l!.1Bde uIP prdnr !ELU ~U!Aa.I !S-~S Indn.l{ E::>a'::>E:! ::>EaC'l;)'a:WHA!SEd EY ~::> a -np ~s cUE::> ~IE;)!PE.1 ~::>!2010!ZH a.Il?;)!J!pOLU 0 ~S1..I!?lS!xa nN ·a.I -B..Iofp2U! ap pnpu!2 l?.laua2 Ea1nd .le a::>l?C'la;) uusruq '!a!g.Iaua p eaJalSaJJ ~zBafe.In;)1..I! IS C'lAqR2au aIC'l=lUaUI!lUaS ~q!1..{UI a.1E::> 'lnrn.la!aD !nln.qua::> B ~lPods ale:pA!pe 0 ~.I~lUmi as iUp!_iCJjap e<'lJe~s u~p alUl?llOdLU! !eUI ala::> co!20IO!q C'lI!.I~q1.u!1..f::>s a.Ifu!.ld .. '~:W:ldopB a~nqa.Il arlJl?d.I a::>au~q !ELU BdPdA B n.u -1..£2.d'dll?~pdLU! g.I~lu!uaUIB ardnsn ~zBaxu as l?!.luare .Il?I 'dza1..£ -O!!::>l?~S qe2 I-np1..£p5iJ ;~t.IalE ap a.Iqs 1..£! mdn.n aund a::>!UOLU -.I01..{dP xnU un ?ZBa1..£o~:j::>B ;nIlua!a.IJ dll? aleuo!~o1.Ua ala.IluCl::> 1..£!Pap=l~n::>.l!:) 'awo:}l;?zun;)se 0 alsa a!:jnlos ~1..£nq 1eUI l?a::>BA -urno nu ~::>l?PCllE1SUO::>s !S l?11Bn:nS aZan[8ACl ~s Tnmo l?::> ~ durn l?s}?l E n.nuad 15 aleod '?d!p 0 n.nuad .Ieop ~::)l?p .Il?!1..{::> 'rZl?az -Ht:!.ll?d mdn,n 'dmH 1sBla::>BuI 'C,a1..£C'lA 1..I!ala2u!s le~aL[2u! 18-11" ~::>B!:lEzuas !l-npu!a.I;) InS.In::> Cl:}sC'l.Ido ala'3u!s P n.uuad '?l !s! -UJ B1 HsaqIB a=l~s ts - 12nJ 5iS .rosn 1Bm a=lsa rl! IS 'a.Ieo!::>!d u1P !a::>H .IB UIn;) 'peLU !a::>E1..psm.u a.}l?qr.I1S ala'31..£1s ']P!.if a-11 P1..£!:) .. ·r:j.IoJ U! ~:jdBJ 0 n.lluad ::>!u.la~nd ap :juapuns a!~haua ap snjd un J;izEa.I -aua'3 a::>Eaa;) 'Eu!Il?UalpB umoard !UOLUlOq r!l?2ap as osaro !!U[IU! an~:mq :Ul?LUSnp un qsaAol rs lWS rUI.Il? 0 pBJ~n.l! rs .rosn !E1..U aisa !~! 1s !ugli 1..I! padar lBLU rIn::>.1p a1a21..£1S'!!U1Ui <'IiPU!:) .. a

rre !pOWla;).Ia::> '.Ia1aD U! 1S dn.ll U! apun.uad B ap ap0:jam anou n:) ·c,ap~:rua1.Ul?punf; aH~ioU1a no rJn:I5,,2aI U! !HBiap n.nuad V EX -auy !ZaA) rA!PlT!"lS!P liPI'30IoTq l?..Inwumas ?Aala.I LUn::>BSE 'J!un 10.1 un r::>Bof a!loUIa a.Il?::>aq 'pmO!:lOmCl n.I=lSOu Inpopada.I UI ·9Psl?a.IH leLU l?a.) Eli')l?C'l.1 asutrdsap - l?UOll::>EB ap .IoIpnslndLU! ap uup~p -r.1 - amloUJa 'Il?LU1ue Inu2a.! n.mrad aHBliouE a.Il?UI ~lSea;)l? UI!S -~'3 "fll?ZmAp" nilnpB eI JBOQ 'ndo::> 1S alBli!ul? BI leAJasqo zosn 1l?LUIC'l::> aleod d::> ruonj 'aideJ 81 onp H10LUa alsa.)y 'a110LU2I a.)po U U! ?lpndLU! aisa l?UO!l::>E ap l?lU1pual P PU!..IC'l'3ns '"a:pBd 0 l?l ep l? a1 eU~::>1pl? ',;au InX!:!Cl.ldsnld "e::>S!li l?" ?UlliBaSU! areo ::>sauHBI rnq.IaA 'd..i2101U alSC'l d!ioUlCJ ~nlnlU!An::> eup?P?'M 'a~nJs~uu! luaAB aI areo ad t.rrura[d '~!lC'l!Al? a.Ieploqe C'lp alBlpC'lill! r.muejd '!ZaUOIl -::>B ~U!LUJC'llap al a::>r.msrndun 11..I!S oLUa C'llBOl'~:juC'lsa ul ~S ami 'a!pfaLUpd aJl?LU ~lNIsod 0 ap osar -C'l)~lli ?S 15 luale !l?UI nH ~S '::>sa.Ido ~LU ~s In::>?J l?-1.Ua.Il?::> ~.IBOpal -HI ~llieal 0 ap sut.rdrio =lso:l urn ,~ .rrrezourp un ap lepads ::>POlSI -ard la]!UIl?LU un B::> rres - pupall adInA 0 ;~tSa.I~Z pup tourua ~Z -l?0.I2 ap alSaJla!dLU! a:) arndat mun Inzl?::>1..I! :) 'EiE!A lBAles e-rur B ~::>a:}Bod 1S osardo ~UI~S rourue 1l?2nqo l?-U.I rAHUaAa.Id l?::>pd '!a U! na !5 le.I:lU! H 5BP nqeqo.ld 'C'l.Il?Ol!q.IO Baa::>l?BPEd~z utrd 2.lalli rs lenuHuo::) use ?::>eQ 'enl?aSOs aseoojq l?al!1.DOp :1C'!;)1..I! l?ald l?a2laLU areo '~ll?] u1P Ingqo1.Uo:pw ll! irqd U! aSBJ1U! a::>5!U!Sl?li 0-J1U!P Ja2Bsed un ad qnfB I! ~iul?InqLUB 0 ap -trn 'oI0::>U! !l?LUPlC'lill ap dins l?AalP J;i1.u-npupdo -lnunup ll?nu -nUO::> LUE-!LU IS :puaAa.l l? ea:}B:lmqF!A 'lpdo l?-S Eall?OSU!U n!z.IH !E1.U ?.IO ap a:Wl?UInf 0 ·BC'l.IBOSU!U r::>Ea.Il ?S pUndalSl? 'Eldualp ad se.u ura :?::>P:l ~leJrAape O-JiU! iBli.IO:!SUE.Il E-S B'LUl?a_L 'BUI!U! aleq !ill! LUn;) pnlZ ~s lnd -a;)u! ure IS BLUEa=l putrdno ~li um:,) HlLU!S LUe '~uPJ ad pUOPId a pu!s?dV 'q.IO E::> nEa;)~J ?li ~pedrz ap g2In] '~.ll?:! U! ::>!LUfU LUBap -aA !BUI nN 'eU!SELU H.Iado::>e e-!UI ~pBd?z ap !'3In:! ap lEA un rl -l?PO-.IlU1P 'OPB.IOIO:) l.l!P ~ueluoUI a.Il?ot~::>C'l.1l o-rautrd 'eC'lSOS0 ad eurseur no LUP2I'ibaLUpup ad 'apndUIH rlBArmpd ap tz o-.qU!

!s

"'ldl!J l!I ;::mp areo "'HlnsyndmI
·za18.Il l! a.Il?::> !nln:pa!q / ad -11.SEZl?q BI ~lS a!lEUIJIJl? ~lSl?a;)y 'aua301s!C'lld H::>od3_alE alBIpali!! anOAau ap lBIapouI lEuoll0LUa rnroaradar un no 'au.Iapollilsod ClUIaUP n::> sap eald tlnm UI~tun.l:!uo;) au ':pn::>s ad ·aa.1fq8.l:) IaH 0(;

:L~~paJ!P arl'::>Ba.I0 n.mrad IndJo') a:l':;a=lr2aJd a!lOLUa aJl?3 -au a.IB::> IUIa:! cudsap a::>!20I01..HSdHIBlap aHnm rem ipado::>sap 1..£!

lZ

-fqUBAE un alsa B:lE~AqSO:J Clll?od au llia:JP] l?S a:J t?Illi~plI!2 auesrado au E Cl.lE:> ~S[ootrad U! dlsa U! au E~B~Aa.IB;) U! am~Bn:}~S lI! aduRluBISU~ BB;)Bd.I ;)sazn~np ;CUe;)Hi -!"nIU'! aurmre 1S '!!~Ollia l?aAB l? - !annIoAa all:'! ClIl?:p~dapu! aFuCl u!p ClZa.Inp !?S ared aJB:J JOlpnDnI l? ClU!pJO 0 alsa qSl?Cl;:nvr -1l?U -O!~l?.I a.lapaA ap pund UIP !?WCl!::>!}aU! l?lli P"'P IS - !?Il?uo!~Ollia I fUBU~lliOp !l?lli aU!Aap BClifU!llil!lB no 'SUCllU! !l?lli alsdluawHuas

un 1P no ~g1U!UIerdnse [rqornroo u! arJoUICl-;mnrlE.I mpu.rodar

l!

~mqBIs a!~BpBA 0 ~lS!X3: ·aIBuo!~t'.I H~U!lli IB;,llapaA ap pund uIP unqalsa n.1::>nI un g::>!!IS pup pUmB Ipap - ClJ<32u!AUO::> 3p pUUJ < -o.rd IBW dn un BAllin:J - ;:ua2U!Auo:J ap laJHB 0 !B unq alsa n.IJnl un ~p "t?l eumn u!,' ms PlI!J rourun :"alU!lli" IS N!?lli!U!uaJlU! g.lBI -n dod B!lJuqS!P ~zpaw!xo.Idt? It'uO!:lBJ IIl?uO!lOWa E!WOlOt{!O (-9. l?xauy !ZaA '<31 -euououra H~U!lU JOIPHs!.la::pluP:J P ~ll?HRl-ap Jl?UI a.ICl~.IJSap 0 n.q -uad) -!?IBUO!:lOlU<3 B<31U!W- J!20H troaun ~;:mp lB!l.p 'J!uJ;:qnd a1 -.lBOJ !S A!SIndlU! {nun '<3.l;:HsBounJ <3p W<31S!SlIl? un !S ~IS!Xa reur B~sa;:m r2u!I ad .mo -azapaua1 rs !S ~;)SBaJrlUp rs nqBdB;) 'pnp -u!2 no putrodo 'a!Za.1l ap BCl.lB1SlI! luaUpllaO.Id !Blli :!:}uansuoJ !BU1 Ia;) U1dlU!S <3.lB;)ap aurusuaqarduroo <3p InpoU1 alsa .'!?pzu -O!:lB.I BalU!li\I -rIB1U!U1 r.I~fSBOUB~B!A BaJ;) l? n.mrad ~zl?auo!l::>l?J<3l -U! ;ualsBoun::> dp a:gJaJ!p rtqU<3U1l?pU11J r.rrrpotrr rnop <31S<3;)V -<31U1!S a.Ip::>Bun IS av~apu!2 <3.lB::> Bun '!:J.U!U1~nop U1<3Al.? 'ldBJ ao .<3IBUO!-lp.I lU!U1 ~B:PI? uri <3IS<3 n Hl.?mF~::> '<3pmO!-lOlli<3!!-lU!lli It? :pt? un <3lS<3 nuD '~lP~d!l T gu!2l?d 0 ad ap alalU!An::> qsa:}!;) PlI!::> PUUlE l?::> lnd<3::>pd ap .rosn ap IdJ EI llI!S alpn.I::>nI ~s '<3unds <3::> uda::> B ppn~;) U! ':)sp::) <3iS<3 ~p ~UU1EaSU! rZpaU1~.I::>~I BA<3U!;)PU!:J !;)Unll? !P lB!PdlU1! m.. BClS!l?p !-l! '~::>HBdU1a aJa2aICllU! o- .. U qupd JBO -WAJaS -qoau .iosn a;)a.ll12Cllnd lE !~EWP::>~IU! lOpl{::>O IE ruaurour Ia;)v '!U1pJeI ap lnldmn rus-s ! 11l.[::>0 'elsP l.?aunds !EU1::>OlPU!:J JBO -Bal!Spml~U1 E '",!?sEd !t?U1 1U1! nU-Ia E{ JsaplI!2 !BlU ~U1 nu nldWIS 1S Jnd" -a.lBOP1d !-ClHpdO.ld ad .IE! <3B gs ~Jn;)nq <3S'!?::>S 1 ~-luapuadapu1 glSt?a::>B~Pt?Id !-~S lndaJu! t? g::>BJBpap 1U1! !EU1::>Ol Ba'a:)uaW!U<3Aa gdnp !unT BAalP E[ 'mn::>v 'ndo::> !S ~UBq '~st?::>n.u -uad <3l!SJ!jsau am dsrp ap aJt?U1l? !unI lBU1Jn ny ·~tIPlt?a::> 'no BlnU1 ClSB n.nuad !sg.I~d EA 0 ~::>o-raiurure E ::>sn.Iq 1S <no.nq B1 ap g2aI -0::>0 ap 'l?IgU!l !BU1 d!<}U1;:JJ ap asqs02r.lpu! 0 as 1a {mOS -]?SBO.la.I -np aJ!l.I~dS<3p 0 '!Cl In:lJOA!P ardsap BalsaAod !U1! gualapd 0 a.rlsBou all? !lU!U.I ~nop aldJ

rnSClJJB ';:l.l!ll..ja~At:udns n.uuod [BpnD luaU10U1 un rruusuoo Bdlnd !aPflJ paJUSUBpap din::>a.I:)anJnlUa.1A U! ~;)pa -lu-luaU1!luas n.IlSOU rrqruroj.radar .IOHlJ!?d enrour.re 1S gsu!gJeds!p I§?S lnda::>u! B 'lH~d n e ala a::>~JnsgU1 <3d :;U!nl<3!AB.Idns n.mrad aSl?o!la.Id Clp 19u apm -otioura ariseou amlJt?aJ ,!s It?d..::>nB P!i-lU!U<3lliP CllSd::>E I a-leol 'ClH~l!d -~lS au ,!?Srndeout rre l{l?S lI! gUBU1n E!lPlndod :}nu!-l rre areo a;)o.IaJ aIP1?-lu!uawB 'l?2B<3.IlU! BaU1n! U! It?.l.}s!2aJu! rrs.. as<3J20.Id alSa;)E S pup ap 'IuE i3p gU1 a::>az gU1rnn uI -urroua mosaro rre a.I!n~a!A -e.rdris ap dlPSUt?S ;uElUaU11pn.I !Bul ala:> otraurn aUlrta!::>os U! 1s .IE!t{::> 'pmlnJP~B u1P alasa.r.2oJd no !?lepO .Il?O ·a.I!nla1AB.Idns 1S alalliBoJ <3JlU!P B-lua.IaHP nmuazardar 1riepunul 1S ~la::>as dJlU! aI -!!-ll.?peA pup 'lUdU10U1 d:JPO U! t?:Je:w ncamd rpE.Id ap alalem!uB pup '!UP ap p<3Zra.I1 ap nea::>a.Il !hnpp !U1-lncI 1S nl.?!n.ja!AE.Idns p-e2ns ~U41:ld pup ~pEo!.Idd 0 EJ3: -aleUUIasuo::> <3 SEOU ~apol .q . -st !!JOZ U!p g::>u!apads lD O-lB.InpU! rre .I0nUaU1eo -ealt?lPoft?UI a.1 -eo ad ',!?.IdSB alt?lHBaJ 0 glt?!OPlI! g.I'!?JlSOJ B '~lli.IOj nnapur.rd alBu -OllOU1d U:lJEa.I alsa;)B d.m::>U! '!Cl!lnloAd t? lnda:Ju! ap 12pBO!.!ad 'aiilaf pum ',,!2E.IP apEO},' l.?U02all?::> U! j?.I:jU~1?.IlSEOUE-lB~A U!P oueoszad apU1nm< ESE lOl !S ,!?JnHnJ <3p lPJnpn.llS a - alP:} -rJn2u!S ap aladn::> n.nuad armrriar ala lli!S U1n::>nES aE!.joU1a <31E1 -121alU!S U1n;) BaJ!uL{!U1 U1j?lsaHuBU1 au U1n:J In.PJ JBO -a.I!ul{!U1 ~s a:jalS!.Il 1z1apunpo a::>np !212.Ip aueosrad !dlun t?;:uap.Iald 'nId -uraxa aO'g.llSBOU E.!nHn::> ap IS l?-lP!A ap g.I1SBOU Bluapadx;::; ap .Iop<3l{n alBlapoU1 lU!S BUO!:l;)BB ap a::>!2olo!q H1EUIPU! alsa::>v -glUE.In2!S U! !ELU nnra apun '!aseJ B<3.la!do.Idt? U! - q!qeJaulnA !S - nSPl !UaUIEO ad arum H !-!'is alPod as a!2J<3ua ap arap.rard ~lSBaJ'V -!.Inlnda;)u! lOU ~z-eaJ -ruuoo as '<3U!Aa.I e!2.I<3u<3<3J!?.InS!?U1 ad .Ie! 't?lqn;) 121t?!An.nuad B.rOlscDP aI<31UpdSUO::>BZHU<3qsUO;) -e ap !S ~IB02 l?lu12.!ads 0 n es arapratd 0 Har t? ap e!Z12JO gZt?<3aD gA!padso.IlU! a.Ia2BJ:}a.I l?l -S12<3JV-!nlnllisHoqBlaU1 l.?a.Iap~::>s 0 t?l a;)np d!saJdap U! ea.I12.I:t -U! !S !a paU1qU!pl.? .lE! '!Jd:>rld ap gip} rres lUaUIS!paA!p ap 1?lBJ IPpads U! "!!-ld!A a{!-ll?HA!pe ap ?:lBJ !nlnlliSe!ZnlUa P !S !a!2.Iaua B a.Iapg::>s 0 a:::mpe Ba:lalSHl -a.I!2~llieZdP aJelli 0 nBS lP!dOJd-e I?A!n::> papEOU1 !} .Ie U1n::> 'alup:podU1! !.Iap.Id!d !aun Inzt?::> uL a.IPld-epl? n.nuad 1PP In.lO-lnfl? alsa ~!jdlS!J.l B a!-l::>ut1J q-ed!::>UPd .. -'?APOU ;:;.IBJU!lli 0 Bd!nJs B ap nus In:J'!?Id<3u so.mrr un a.IEdB pup rourue alpgu ap -!tPU! B ap 'UI.NUEO aSBAIasqo U1n:> eSB 'gI8!P.I0U1ud a.lB::>.IaJU! o !?z8a.Ia2ns - smr mp .rosn !?qlU!1lS as a:) aurarx U! 'aped o-r; -U! glBqJn::> sns ap 12znq - !;:)iaJ B lsn2zap <3p P!sa.Idx3: -:J!J.Oj121

-g!ist?on .. nsvzap EasapB Bald d~-l::>BClJ O-JlU! ldq lSd;)U It?U1.IOJ -SUBJ:}P !ue <3::><3zCl.rds!a.Il .roprdoo IP !S ru!d alPU10lnp al<3lUJe PI ap

zz;

-so2~JPlt~ Ulc)fU!~ PU!;) 'apnJ ap :jUaUIOLU un-.qu! nBS p~uJalnd a Ba:las pur;:) 'n~nltua!aJJ!nlnpo.pada.l e a.lBHoAzap~.}sBa::m n.nuad a::>ldH E-ioLUa snpu -e IU.lnau np0-lpai nou -lsa::>v '"lau!" ~UU1uas -ul, ~U!rBI uj areo '"snqUlHUeI ap '::>!qUlH Ula.}S!S ~s a:psawnu pzw as In.Ia~a.lJ alsau!2.I~w !S pn::>.Ia::>U! ~.IUOSl?JU!as !nlnJa!a.IJ U ap-ed l?-lsea2>U5P n.I.}uad 's~z-npdO.ld !nlIUaFu::> rnN:mn.I-l q1n:J ua::>l?J1S! apirn '~sdH rZBq BI ap Ba:p:ud no ayau! ap {al un ill pUm~.l'e '!nln.I -ataro In!lpuru-l .}luns~Jli! rre ualsa::>V'pmorlowa Ja!<uJ ap a!atp trrue.ns !OU -In.Jrdu rre 'cuaJ!LUBlU .I0Iawpd e!lpude no lJlepO 'OIj?::>su;,:ulJlU.Inl?S rres j?2nJ l?S 'a~do.Ide as j?S 'ad!n::>s j?S /alsnw l?S :a!lJPa.r ID -In;)~J ap a.IU a::>jndn.q Pli!uuoJU! 'SOA..IaU Inwa-ls!s upd a!usamua:gwsUBJ.} alnla::> ap lB.qs eanop Ie »n ·j?UB.It:[rres ueursnp 'IBnxas a.IapaA ap :pund U!P nq!uods~p '.l0HAlJ .. o nBS q nqqsawo::> :alUBA.ara.I H.lo2a:p?::> as.IdA!p ad j-npuu.redun 'ezHBUB I! 'Inso.I!U[ Baq.rosqB aInIa::> ap .}B.I-lS a.lB.)aH ·Inso.I!W neZHBUB lJU -nezdur; a.lB::>ruo.rnau ap !J~lqns apeoJ !.In.}B.I.}S U!P .}UUllOJ B.la AIl -::>HHO In.l.}ua.) 'aJu.}ualU!pIU alus apzeJ uI ·!nln.Ia!"a.l;) e sns ap ea.} -zad Ie un 1....'1 HaAU! B n.uuad .}uapuns as-npuujoxzap '!a!:lowa !e !t:[:)3AlJ.l.}S!p-lua::> aZanIOAi3 lJS lnda::>u! rre A!PBHO InqoI EI -o 'a,nn.jaIAe.Idns n.uuad lJlu:gdlD lJ~uupodm! ap iw!s un eJa InSOJp.x:r'a~mmpd !.InWa.IA ala::>u UI 'lU!A ap l?.}e.pnd H atBod a;) l?PU!:lS!P lJ.Iuln::>alow Pntl?UUIas J;muInuu a.:m Pl.l0l 'l?W!P!A ap rres ~pe.ld ap Ium -rue un ap 'pmxas lauaped un ap 'lol~A1PtO 'AH!11nu EAaJ ap eq -.lOA alsa~::> a!J 'a!A <31B1qua a.)po 'alpnS01!LU ~zuazHuue ~5 nB~<3.Id <3.lB::> alalnI<3J U! 'A.!peHo InqoI tI! 's~:;aJd !ew 'nBS A!PBHO Ir4w~s U! l?iS aluuo!ioUIa <3JiSBOU !!.jaIA B ~Up~p~.I atpaA IEW ua;:) ·IuUO!lU.I Ia::>aistxa j?S alU~BU! HnlU no IBUOI10LU<3 .IaJa.IJ un leisIxa e :tu<3w!:.juas IS <3.l1Pli!2 a.lluIP UrlBI<3Jardsap aHnm aunds l?FmOflOLUa U.ln:r~sj?Jl uI ap pururod ~BHoAzap u-s atsapu!'i3 ar -u.) In.lo!aD j?::> In.ldu::I ·!nllua!a.IJ op~ areorradns an.In.}E.IlS ~zBam -JoJ cue::> nrnurqoxurnano no Inqlnq 'Aq::><3ds<3.I"Inxa:po:;oau" ' nus a.IIPu!2 ap alauoz .}eHoAzap nu-s aleuO!lOwa auoz a.}sa')B uIP 'AltnloAa uejd U! 'n!zJ!f IUW rue ap aUBOmw 'nBUO!1oLUa !P1ua.) tn.I~dB ne 'Jnln.I2IFu.) In!t:[::;un.l:f '~AmUIpd !BUl Ba::>em.I0J UIO '::H:qe rmrn ea.:m:jU!UaUlU BZlluutuas u n.rruad ags!s a.lB::> adJus un l?A-!iPlI!2ew~ :JOlamda}I UJodg: U! mourn tSO} p .ra!a.D ap du lSc}JV 'Bal!n~a!AUldns B.In'i3!Se B n.uuad azauot] -.)ea.l\:'!s!s a.IBiU e::>mmdroo uaJBuo!l::>uHj azaI.?\aJ ~S alU!BU!P leLU -u.l'?\o.ld alsa 1a :a-iaAU! ~s nes ?;)SEapU!'i3l?S fn::>~J H at Bod nu Aq!Ul -pd la!a.IJ lsa::>v ·aIPl?;)sp.u IS adHoalais ap!~;)ea.I '~nepofOl PU!IOll

-uoo '1nlndJo;) ale aUB';3JO aW:?y.lOla::;InwsHoqelam 15 B!.jB11dsa.l U JB umo '!*'fA ap? ~ZBq ap aml::>unJ~zual15c)J !npl.Ja!a.De ~UP~PlJ·I ~lsua::>v TPl?Urds !aAnpj;'LU rnlnp:!A In.Inf u! as-rrpuqre !npua!a.IJ iH!l.PUnJt rummn ;:)lsad SOA.IaU urarsts unnua.IBJ g::>adsaHupoI -ao zorruru l?unwoJ alsa !nlnJ8!a.I::> u l?A!·Hwpd !UW eaJ ua:J..IPd OSIuo!inloAa InaSB.Il nln1a!03J:3 a::mpJ uaum Inuo!iqUId U! !nln.IdId.I::> l:!a1'81I0Azaa) '1 alE !tpaA~ew HnUI rl.I~d 'sof ap ,:wl!.I:jua::> e cU~.lJnla.Id ID lUHoA -zap nu-s trorradns ~Ptua::> 'P!A ards l1zuq ul ap mosaro B In.Ia!a.I::> 'a!lnloAa ap !UE ap aUBoH!Ul ~dna 'auuwn·-uou ara:JBmpd '!a!lnr -OAa E.IUJS ad ap p.}sou .IO{!.laA IB t!Jap a.IBW!BLU po !a.Il ap alsa 'ruo.mau ap !s ainla::> ap aluwmnf IS nj;'s TnmB:.rZ50H:>I o -mmuro n In.Ia~a.I;:) ·Inla!aD lEnloAa e aJE::> li! InIaJ a.IBlap!SuoJ li! wl1nl l?s ,_ !oqzl?.Iap EqBZ5 .)!USaA .}U!SeaunrleJ!5 alaluam!tuas ao ap ISfP!PU!'i3 ardrrse .I0m:jOW<3 eaJ3-lnd au!q !ew a'i3ala:lll! e n.Iluad '1nFl::U:::HI:JLVL'] OAZ3:G V.;;S wn»
'~Z{?dlnndBJ !S l;ilunual 'dlsasoqo ,WI In.rotpnpuoJ aJ ~U!d'IAlsa.r'3E

reurrs 15010UI0'3z mUI 101 lU!S 15 Bq!BU EI l!UIPl 0 !OP !1YBna:J aUIa.rA a:J

°

°

°

~ 'a:inl.rIA ap aln~.roJ rs-rrpuuadar IS as-npuqozr 'a.rqs U! alsa a.IB:)ap n.rorq IH.ln'3U!s a:JB:JBal.mriB2I 'apadUIIT ap IIllsap alsa '!nlnUIo B F ric Iz ap BlB!A II! ~nope.lO~saJB aIal.l0J !uaAa.rd alBod Baun!iB}]_ ~,ms~UI a:) U[ 'In.l~UIzap IS eIu!UI :nun1lB2I B a.rBmOS !pa'lnd undo as aJ !SOP -HJ !lIe.lH IOP alsIxa l,?SllDl;iJ B 13. '1 B{ VG ap UIe:) pU1IJ B:)IIll.rodu.l eInJ -Ie:J !lod - aunric,r lpap aun!sed ~nnl.U IBUI HnUI l!:l.l~dUI! e .1al!dnI

:6a!~OUIa !5 aunriar a.IluIP l?ua.Iad B<3Un!SUat PU!Z -PHuS BP:::>S WBpJanO}I U!P SnWSB.l3. uar-IAX IE Inl0::>as urp {HiS!U -uLUfl ·~nBUO!lB.I BaWiw pupau! 'InlO.I1uo:::, e!a.Id ?pmo!loma uat -urur :n.lqmtpazap un l?zuaa.lJ as 'uaun!sud aU!AlalU! Pli!::> pun.}u ~sur 'a~uaLUquas n.nuad uaJ!pu!2 .IB! 'aJIpu!2 n.uuad aIU!luaSa tU!Sv alaluCllUHuas :arBUOpJOo::> feUue.l ap urarixa tU!S apuHs!p !lU~Ul ~nop alsa::>e 'JOla-lUamowea-lUlPofeUl U! nes aHnw U! ·!nlnla!a.l::> mjrumano B l?tupauo::> .IUP 'l?puqsIP aUTI!iBJado pu!paua.l a.Iu::>aH 'eapaA mOA urno eSB 'aluapuadapu!-!UIClS !:lI?Hn::>uJ lU!S 'l?IUUO!1'8JBa.) IS l?IBuo!lolUa ua::> 'a.I1SUOU aUlu!LU tsruoa IS ·.I0mlOma aundo as ~Joaun !S ~ZBaUUU.I I?IuuO~le.l eatU~Ul

°

!s dIBUO!lp.I glu~m

amlP.Iado ?ZpaillloJuf

!S rZE;::rIUaillne argioilla

aJBJ U! '~IeuO"~ie.I uaJl rs I?IUuo!:lowa ealup .. a·Ltu! nJq~Hl.pa un u ~ls~xa iIaJ!qo aa -awnl upd !zn~IP au u n.I.}uad alpaJIP ap :giu aH~::> !s-npUnaldUl! 'a!UOW.lB l?sU!.llS U! po aHnLU IBW ala;) ap l?Z -Bauo!l.)B il?Iuuo!iuJ Ba::>!S ~IUuo!lOWa BaJ '!.jU!LU ~nop aisa::>v
IVUOljOlU3 l1U31cU:;

fil

26

Creierul

emotional

Perit ric ce exiet a ecn t irnen tele?

27

titi pina peste ureehi sau morti de frica, srsterrrul Iirnbic este eel care preia de fapt cornanrla, prinzindu-ne in strinsoarea sa. Pe masura ee a evoluat, sisteITlulliITlbie ;;i-a rafinat doua instrumente extrern de eficiente: irrvatatul si memoria. Aeest progres re vol ufiortar a pcrmis unui animal sa fie m ult rnai dcstept

in alegerile sale de supravietuire si sa 19imodeleze cu grija reactiile, pentru a se adapta cerintelor mereu in schirnbare, fara a reactiona de fieeare data invariabil si au tornat la feL Daca un arrumit aliment duceala iITlbolnavir~, el putea fi evitat data viitoareo Decizii eUITlar fi ee anume trebuie rnincat si ce nu continuau sa depinda in mare masura de miros: conexiunile dintre bulbul olfactiv si siaterrrul Iirribic au preluat sarcina de a face disfinctie intre mirosurrsi de a le recunoaste, cornparmd un miros actual cu unul din trecut, distingind astfel intre bine si rau. Acest lucru s-a facut prin "rinocefalon", intr-o traducere exacta: "creierul riasu hri", parte din circumvolutiurule Iirnbice si baza rudimcntara pentru neocortex, creierul care ginde9te. Acum 100 de rnilioane de ani, creierul rnamiferelor a evoluat spectaculos. Situatedeasupra celor doua straturi subtiri de cortex - regiunile care planifica si mteleg ceea ce este simtit, coordonind miscarile -, alte citeva noi straturi de eelule nervoase s-au adaugat spre a fOfITlaneocortexul. Spre deosebire de cortexul eel vechi in doua straturi, neocortexul of ere a 0 latura extraordiriara, intelectuala. Neocortexullui Homo sapiens, mult rnai mare decit Ia orice alta specie, a dat trasatura distinctiv umaria. Neoeortexul este 10cul in care salasluieste gindirea; aici se afla eentrii care pun cap la cap si inteleg ceca ce percep simturile. Acest lucru adauga unui arrurnit sentiment ceea ce gindiITl despre - si ne perrnite sa a'vern sentirnente in legatura cu diverse idei sau cu arta, simbolurile, .imagtriile. De-a lungul evotutiei, neocortexula perrnis 0 fina ajustare judtcioasa, care fara indoiala ca a creat enorrne avantaje in capa~ citatea organisrnului de a supravietui in coridttii potrivnice, facind posibilca urmasii sai sa transmita prin gene acelasi circuit neural. Supravieruirea se datoreaza talentului neocortexului de a creastrategii ~i planificari pe termen lung, precuITl 9i alte tertip uri mintale. In afarti de asta, trrurnful artelor, al crviltzafiei 9i al culturiisint la rindul lor rodul neoeortexului. Aceasta rioua adaugire Iacreier a perITlis rruaritar'i in vtata emotionala. De exemplu, iubirea. Structur'ile lirnbice genereaza sentimente de plaeere ~i de dorinta sexuala - eITlotiicare hra-

nesc pasiunea sexuala. Dar adaugaraa neocortexului si a conexiunilor sale la sistemul periferic au perrnis si dezvoltarea legaturii dintre marna si copil, lucru ce sta la baza uriitatii farniliei si a irnplicarii pe termen lung in ingrijirea copilului, fapt ce a facut posibrla dezvoltarea umaria. (Speciile care nu au neocortex, CUITl ar fi reptilele, nu au instinct matern: cind ies din o'ua, puii trebuie sa se ascund a pentru a evita sa nu fie CUITlvamincati de rnernbr'ii propriei specii.) In cazul oamcnilor, legatura prote~toare parinte-copil perrnite 0 maturizare ce d'ureaza pe toata perioada copilariei - timp in care, de altfel, creierul continua s~.se dezvolte. Pe rnastrra ce avarisarn pe scara filogenetica de la reptile la rnairnute ;>i la oarnerii. creste si volurrrul neocortexului; od ata cu aceasta crestere, se forrneaza 0 anurnita geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Cu cit aceste legaturi sint mai rrurneroase la nivelul ereierului, cu atit sint posibile rnai rrrulte reactii. Neocortexul permite subrilitati si complexitati ale v ietii ernotioriale, CUITl fi eapacitatea de a avea serrtirnerite fata de sentirnenar tele noastre. La pr irnate exista 0 mai mare lcgatura intre neocortex ;;i sisternul limbic decit la orice alte specii - dar si rnai sernnificative sintIegatur'ile de la oameni -, care sugereaza de ce sintern capabili sa darn dovada de 0 rnult rnai mare gama de reactii in raport cu ernotiile noastre, reusind sa Ie riuantam. In 'vrerne ce un iepure sau 0 maimuta au doar citeva reactii tipice restririse la frica, neocortexul trman, mai rnare ca climerisiune, permite si un repertoriu rnai larg - inclusiv sunatulla Politie. Cu cit sistemul social este rnai cornp lex, cu atit flexibilitatea este rnai importanta - si nu exista un sistem social mai corrrplex decit eel al lurnii in care traiITl12. Acesti centri superiori nu stapinesc insa intreaga noastra viata ernotionala: in chestiunile sufletesti eserrtiale - si mai ales in urgeritele ernotionale - se poate spune ca ele sint lasate in grija sistemului Iimbic. Avind in vedere ca partea cea rnai mare a centrilor superiori ai ereierului au Irurrugtrrit din zona periferica sau s-au extins in furictie de ea, creierul emotional are un rol crucial in arhitectura neurala. Hind radacina de la care s-a dezvoltat noul creier, zonele emotioriale sint intrepatrunse de rniriade de circuite legate intre ele sicare strabat neocortexul. Acest lucru da 0 enorma putere eentrilor emotionali, putind astfcl sa influenteze functionarea restului creierului ~. inclusiv a centrilor gindirii.

.Ariatornia u n ui blocaj emotional

29

Anatorrria unui blocaj emotional ,
Viata este 0 comedic pentru cei care gfndesc iii gedie pentrit cei care all sentimente.
0

tra-

HORACE W4LPOLE

Era 0 dup a-amiaza fierbinte de august din 1963, chiar ziua In care reverendul Martin Luther King, Jr. !?i-a tinut discursul inceput cu "Eu am un vis" in cadrul marsul'ui din Washington, organizat in favoarea drepturilor ornului. In acea zi, Richard Robles, un spargator irrrait care tocmai fusese eliberat condrtionat d.upa 0 podeapsa de trei ani, Iuata in urma a peste 0 suta de spargeri, a incercat sa faca rost de niste heroina, spunea el di pentru ultima data. Voia sa reriunte la viata de delincvent, va sus tine el ulterior, dar avea nevoie disperata de bani pentru itrbita lui si pentru fetita lor de trei anisori. Apartamentul pe care I-a spart in ace a zi apartinea lui Janice Wylie, 0 tin;:ira de douazeci si unu de ani, documentarist la revista Neuisuieek, si lui Emily Hoffert, douazeci si trei de ani, invatatoare. Desi Robles alesese un apartament aratos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se ca nu este nimeni acasa, Wylie era acolo. Robles a ameniritat-o cu uri cutit si a legat-o. Cind sa plece, a venit Hoffert. Ca sa reuseasca sa fuga, Robles a legat-o si pe ea. Ani de zile mai tirziu Robles povestea ca atunci cind 0 lega pe Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat ca n-are scapare: isi va arninti cum arata si va ajuta politia sa-i dea de urma. Robles, care promisese di este ultima lui spargere, a irrtrat in panica in asemenea masura, incit $i-a pierdut eomplet controlul. Intr-un moment de nebunie, a ini?facat 0 sticla de sue si le-a Iovit in cap pe fernei p'ina au lesinat, .dupa care, prins de 0 curnplita fur ie, dar $~ de frica, le-a injunghiat de nenurnarate ori si le-a hacuit cu un cutit de bucatarievAmintiridu-si de acest moment, douazeci si cinci de ani mai tirziu, Robles se pllngea: "Pur $1 sirnplu 0 Iuasem razria. Am simtit ca-mi explodcaza creierul."

Pina in ziua de azi, Robles a avut tot timpul sa regrete aceste citeva minute de furie dezlantuita. Si in prezent el este tot in rnchisoare, dtrpa treizeci de ani, pentru ceeace a ajuns sa fie cunoscut drept "crimele irnpotriva fetelor cu studii". Asemenea explozii emotionale sint 0 forma de blocaj neuraL In aceste clipe, d.upa cum. sugereaza dovezile, un anumit centru din creierul limbic declara ca este yorba de 0 urgenta, concentrind tot restul creierului asupra acestei reali tati care nu sufera aminare. Blocajul apare irttr-o clipa, declansind 0 reactie dramatica inainte ca neocortexul, creierul care ginde9te, sa aiba vreo sansa sa analizeze complet Intr-o fractiunecle secunda ce se intimpla $1 sa hotarasca ce e de facut. Trasatura priricipala a acestui blocaj este ca odata cu trecerea momentului respectiv cei asttel p osed ati nu-si mai dau seama ce Ii s-a intimplat. Aceste blocaje nu sint izolate. Ele sint incidente ingrozitoare, care duc Ia crime violente, ca in cazul ornoririi fetelor cu studii. In aceasta forma catastrofala - dar rnai putin intensa - se petree rnulte. in mod similar, destul de frecvent in mintea noastra. Incercati sa va arnirititi cind "v-ati pierdut busola" pentru ultima data, descarcind u-va pe cineva - pe parterierul de viata sau pe copil sau pe soferul altei rnasirii - intr-o asemenea masura, incit ulterior, dupa un moment de reflectie si de gindire. vi s-a par ut nepotrivit. Mai mult ca sigur ca era tot 0 forma de blocaj, 0 preluare neurala a controluhri, care, asa cum vom vedea, isi are originea in nudeul amigdalian, un centro al creierului limbic. Nu toate blocajele limbice sint tulburatoare. Atunci cind cineva este atit de impresionat de 0 gluma incit il cuprinde un ris aproape exploziv, aceasta este tot 0 reactie limbica. Acest lucru se rnanifesta si in momentele de bucurie intensa: cind Dan Jansen, drrpa mai multe esecuri care l-au marcat profund, a luat in sfirsrt medalia de aur olirnpica la patina] viteza (ceea ce jurase sa faca promitindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994, sotia sa a fost atit de coplesita de emotie si de fericire, mcit

a trebuit dusa de urgenta la cabinetul medical al patinoarului.
LOCUL TUTUROR PASIUNILOR La oameni, nudeul amigdalian (de la cuvintul grecesc "amygdala", care 'irrsearrma "migdala"), are forma unui rnanunchi de migdale, fiind alcatuit din structuri conectate ce se

30

Creier ul emotional

.Ariat

ornia u n ui blocaj

enroti.on

al

31

afla in creier, in spatele inelului limbic. Exista doua arnigdale, cite una de ambele parti ale creierului, localizate in interiorul capului. Nudeul a:migdalian uman este relativ mare in cornparatie cu eel al rudelor noastre mai apropiate de pe scara evolutiei, primatele. Hipocampul si nueleul amigdalian erau cele doua zone cheieale primitivului .xreier al nasului" si care, pe masura ce au evoluat, au dat nastere cortexului si apoi neocortexului. Acum, aceste structuri periferice stau 1a baza invatarii si a mernoriei: nueleul amigdalian este specializat in chestiuni emotionale. Daca rrucle u l antigdalian este clesp artit de restul creierului, rezultatul este incapacitatea de a mai dis tinge sernnificatia emotionaIa a evenimentelor; aceasta stare se numeste uneori "orbire afectiva", Lipsa trasaturii emotionale duce la disparitia sentimentelor. Un tinar al carui nueleu amigdalian au fost iridepartat chirurgical pentru a putea stapini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur, preferind sa se izoleze Hira nici 0 relatie umana. Desi era perfect capabil sa corrverseze, el nu-si mai recunostea prietenii apropiati, rudele, riici macar mama :;;i raminea perfect calm si senin atunci cirid vedea rulburarea lor in fata indiferentei lui. Para nueleul amigclalian el parea sa-si fi pierdut sentirnentul recunoasterii, precum si toate sentimentcle fata de sentimentel, Nueleul amigdalian actioneaza la nivelul rrrerrrorie i afective, lucru foarte irrrportarit in sine; v iata Hira nueleul amigdalian este 0 viata lipsita de un sens personal. De nucleul a:migdalian se leaga nu numai afectiunea: orice pasiunedepinde de el. Anirnalele carora le-a fost scos nudeul arnigdalian sau le-a fost sectioriat nu se rnai tern 1i'i nu se rnai mfurie, l:;;i pierd dorrnta de a se intrece sau de a fi cooperante, riu-si mai gas esc locnl in cadrul speciei lor; emotiile sint tocite sau absente. Lacrirnile, 0 caracteristica exdusiva a oarnenilor, smt dedan~ate de nueleul amigdalian si de 0 structura apropiata, girusul cingular; fiind retirrute, lovite sau in vreun alt fel atinse usor, aceste zone ale creierului pot deterrnina oprirea pfinsului. Para nucleul a:migdalian nu exista lacrimi de tristete care sa fie dornolite. Joseph LeDoux, un neurospecialist de 1a Centrul de $tiinta Neurala al Uruversitatii din New York, a fost prirnul care a descoperit rolul cheie .jucat de nucleul amigdalian in creierul ernotionaF. LeDoux face parte dintr-o noua genera tie de neurospe~ cialisti, care au pus bazele unor metode inovatoare :;;i unor teh-

nologii pe masura, acestea ad ucind 0 mare precizie in stabilirea organizarii creierului in Iunctiune, dirid Ia lumina adevarate rnistere ale rnirrtii ornenesti, ce pareau impenetrabile celorlalte generatii de oameni de stiinta. Descoper irile sale referitoare la circuirul creieruhri emotional ave au sa Inclep artez.e 0 idee preconceputa in legatura cu sistemullimbic, p uriirid nueleul amigdalian incentrul actiurrii si plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite '. Cercetarile lui LeDoux explica felul in care nucleul amigdaHan poate prelua controlul asupra a ceea ce facern, ehiar in vreme ce creierul care gindeste, neocortexul, este inca pe cale sa ia o hotarire. Asa cum vorn vedea, sufletul inteligentei ernojioriale consta In felul in care functioncaza nueleul arnig dal ian si cum interactioneaza cu neocortexul. RETEAUA NEURAIA Ceea ce intriga in irttelegerea puterii ernotiilor Ia nivelul vietii mintale sint acele momente pasionale pe care le regretam ulterior, de Irtd ata ce lucrurile reiritra pe un faga:;; normal; iritrebarea este CUIll de am devenit irafiorial i aut de uaor. De exemplu, o tinar2l a mers doua ore pina la Boston ca sa ia 0 gustare si sa-si petreaca ziua cu iubitul ei. In tirnpul gustarii, el i-a oferit un cadou pe care ea si-l dorea de Iurii de zile, 0 gravura greu de gasit si curnparata tocmai din Spania. Dar iricintarea ei a disparut complet cind, la sugestia ei ca dupa masa sa mearga impreuna la unrnatineu Ia cinema pentru ca-si dorea sa vada 1:nmod spe~ cial un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul sp un'irid.u-i ca nu-si va putea petrece ziua cu ea pentru ca are antrenament la fotbal, [ignita si neincrezatoare, ea s-a ridicat in Iacrimi, a iesit din restaurant si, dintr-un gest impulsiv, a aruncat gravura Ia gunoi. Luni de zile mai tirziu, reanalizind inciclentul, nu a regretat ca a plecat, ci ea a rarnas fara gravura. S-a descoperit recent ca in aserneriea rnornerite ~ cind reactia impulsiva 0 copleseste pe cea logica - nueleul amigdalian are un rol crucial. Semnalele ce sint receptionate de catre simturi ii dau nueleului amigdalian posibilitatea sa scaneze fiecare expericnta in parte, distingind problemele. Astfel, nueleul amigdalian are un rol extrem de important in v iata mintala. este un feL de santinela psihologica, ce infrunta toate situatiile, toate percep ti ile. a virid in gincl <1()Clr0 singura in+rebare. d intre eele

32

Creierul emotional

Anatomia

u n ui blocaj emotional

33

rnai primitive: oare ceva ce riu-mi place? Care rna jigncste? De care rna tern?" Daca lucrurile stau asa - daca irirnornerrtul respectiv apare un "da/' nucleul amigdalian reactiorieaza instantaneu aserneni unor cabluri de transmisie neurala ce telegrafiaza un mesaj de criza catre celelalte parti ale creierului. In arhitectura creier'ul ui, nudeul amigdalian este un fel de serviciu de urgenta: este mereu gata sa trarisrrrita apeluri de trrgenta catre pornpieri, politie sau vecini dnd sistemul de alarma al unei case sernrraleaza probleme. Cind se aude semnalul, sa spunem, de frica, se transmit urgent mesaje catre toate partile importante ale creierului: acest lucru genereaza secretii de honnoni de tipul "lupta sau fugi", rnobilizind centrii miscarii si activind sistemul cardio-vascular, muschii si organele interne". In urma sernnalului nucleului amigdalian, sint activate si alte circuite, cum ar fi secretia urrui hermon pentru startle de criza, norepinefrina, care sporeste reactia zorielor cheie ale creieruhri, indusiv a celor care deterrnina ca sirnturile sa fie mai treze, punind practic creierul in alerta. Senmale suplimentare ale nudeului amigdalian deterrnina trunchrul cerebral sa transforrne fata, djridu-i 0 expresie de tearna, sa inghete celelalte miscari ale rnuschilor, sa sporeasca ritmul cardiac, sa creasca tensiunea arterial a si sa mcetineasca respiraria. Alte semnale iridreapta ateritia asupra sursei propriu-zise a fricii si pregiUesc muschii sa reactiorieze in conformitate cu aceastao Simultan, memoria corticala este determinate sa gaseasca orice inforrnatie utila in aeea stare de cr iza, reactioriirid in conforrnitate cu ptecedentele existente. Si toate acestea sint doar 0 parte a urrui intreg sir de schimbari atent coord onate, pe care le orchestreaza nudeul amigdahan prin zonele de cornartda de la nivelulcreierului (pentru 0 prezentare mai detaliata, vezi Anexa C). Retea'ua extinsa a rruc1eului amigdalian, formata din conexiunile neurale, permite ca in timpul unei crize ernotioriale sa capteze si sa directioneze mare parte a restului creierului -inclusiv min tea rationala.

SAl\ITINELA EMOTIONALA..
Un prieten povestea despre faptul ca a fost in vacanta in Anglia si ca a luat 0 gustare la 0 cafenea de pe malul unui canal. Mergind apoi Ia phmbare si coborind treptele ce cladeau spre ca-

~at clirrtr-od ata a vaz,:t 0 fata ce privea fix spre apa cu 0 expresie de groaza pe chip. Inainte de a-:;;ida seama ce face, s-a aruricat mapa - cu haina si cravata pe el. Doar dtrpa ce a ajuns in apa a realizat ca fata se uita socata la un comis voiajor care cazuse in canal -:;;i pe care astfel el l-a putut salva. Oare ce I-a facut sa sara in apa inainte sa stie de ce? Rasp unsul este mai rnult ca sigur nudeul arnigdalian. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani, cercetarile lui LeDoux au aratat ca, in prrvinta ernotiilor, arhitectura ereierului ofeta 0 pozitie prtvilegiata nucleului amigdalian, care devine un fel de santinela ernotionala capahila sa bloeheze creierul". Studiul sau a aratat ca semnalele senzoriale de Ia ochi sau de 1a ureche merg mai intii in creier la talamus si apoi printr-o uruca siriapaa - Ia nudeul amigdalian; un al doilea sernnal de la talarrrus este mdreptat spre neocortex acea parte a creierului care ginde:;;te. Aceste mcrengaturi Ii permit nucleului amigdalian sa inceapa sa reactioneze inaintea rieocortexului, care aranjeaza informatiile ce tree prin mai rrrulte riiveluri de circuite ale creierului, mainte de a fi percepute pe de-a-ntregu! :;;ide a iriitia un raspuns mult mai fin decupat. Cercetarile lui LeDoux sirit revolutionare in ceea ce prrveste intelegerea vietii ernotionale, pentru ca sint primele care pun in eviclerita caile neurale ale seritirneritelor, care inconjoara neocortexul. Aceste sentimente care iau calea directs a nu~leului amigdalian sint de obicei cele rnai primitive si mai puternice; acest circuit explica puterea emotiei de a coplesi rationalul. Conform teoriei conventionale, in neurostiinta ochiul urechea si alte organe senzitive' transmit sernnal~le l~ ;alamus'si de acolo la zonele de prelucrare senzoriala din neocortex, ~nde semnalele sint reunite in obiectele asa cum le pereepem noi. Semnalele sint triate dupa serrmificatie, astfel incit creierul recunoaste ce este fiecare obiect in parte si ce Irisearrma prezenta sa. Din neocortex, sustine vechea teorie, sernrialele sint trirnise catre creierul Iimbic $i de acolo este radiata -reactia potrivita catre creier si restul trupului. Cam asafunctioneaza de cele mai rrrulte ori - dar LeDoux a descoperit un rnic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nudeul amigdalian, adaugiridu-se celor care ajung pe drumul rnai larg al neuronilor catre cortex. Aceasta poteca mai ingusta si rnai scurta - un fel de alee Iaturaln ica neurala - Ii permite nudeului amigdalian sa prrmeasca

34

Creier u l ernot io nal

Anatornia u n ui blocaj ernot ional
Talamus

35

inforrnatii directe de la aimturi si sa aiba 0 reactie inainie ca ele fie inregistrate complet de catr'e neocortex. Aceasta descoperire detroneaza ideea ca nucleul amigdalian depinde integral de sernnalele de la neocortex pentru formularea reactiilor ernotionale. Nucleul mnigdalian poate declansa 0 reactie emotionala prin interrnediul caii de urgenta, chiar dad este inregistrat si un circuit reverberativ paralel intre nudeul amigdalian si neocortex. Nudeul amigdalian este eel care ne indeamna sa trecern 1a fapte, in .vrerne ce neocortexul, mai lent dar mai bine inforrnat -, desfasoara un plan mult mai amanuntit de reactie. LeDoux a rasturnat vechea conceptie privind caile strabatute de ernotii prin cercetarile sale asupra fricii la animale. In cadrul unui experiment crucial, el a distrus cortexul auditiv al 90bolanilor, dupa care i-a expus la un sunet similar insotit de un soc electric. Sobolarui au irrvatat repede sa se teama de acest sunet, chiar daca el riu putea fi inregistrat de neocortexul lor. In schimb, sunetul a luat drurnul direct de la ureche Ia talamus si apoi la nudeul amigdalian, sarind peste nivelurile superioare. Pe scud, sobolarui au irrvatat sa aiba 0 reactie emotionala fara vreo implicare corticala: nudeul amigdalian a perceput, retirrut si orchestrat independent frica lor. "Din punct de vedere anatomic, sistemul emotional poate actiona independent de neocortex", mi-a spus LeDoux. "Unele reactii ernotioriale si memoria emotional a pot fi formate fara nici o participare constienta cognitiva." Nucleii corticali pot adaposti amintirea si repertoriul de reactii pe care le avem, fara sa ne dam prea bine seama de ce actioriarn astfel, pentru ca scurtarura de la talamus Ia nudeul arnigclalran ocoleste complet neocortexul. Acest ocol pare sa-i permita nucleului amigdalian sa devina depozitul unor impresii ernotioriale si amintiri despre care n-am stint riiciodata totul in rriod coristierit. LeDoux avanseaza ideea ca rol'ul subteran al nuc1eului arnigdalian la nivelul mernoriei este eel ce explica, de exemplu, un experiment uluitor, in care oamenii au dobindit 0 anurnita preferinta pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fata ochilor, incit ri-au ajuns sa fie constienti citusi de p utin ca le-ar fi vazut'" Alte cercetari au aratat ca in primele rniimi de secunda din mornentul in care percepem ceva nu numai ca intelegem inconstient despre ce este vorba, dar si hotarim daca ne place sau nu:

sa

REACTIE: LUPTA SAU FUG--I;""";%i~jll~~ Ritmui cardiac si teneiunea arterialii cresco Muscltii eei marl se pregiitesc pen tru 0 actiune rapi dii,

Un semnal oizual ajunge de la retina mai iniii la ialamus, unde este iradus in merge apoi la cortexul oizual, tinde este analizat si eoaluat ca tnteles si riispuns poirioii; dacii acesi riiepuns esie emotional, semnalul merge la nucleul amigdalian, peniru a aciioa cenirii emotionali. Dar 0 parte mai mica a semnalului initial merge de la talam us direct la nucleul amigdalian intr-a transmisie rapidii, care permiie 0 reaciie rapidii (desi mai putin precisii). Asifel, nucleul amigdalian poaie declansa 0 reaciie emoiionala inainie ca respectioii centri coriicali sa fi inieles in totalitate ce se iniimplii.
iimbajui creierului, Mare parte a mesajului

,jncon9tientul cognitiv" p articipa nu riurnai 1a constientizarea iderititatii a ceea ce vedem, dar si la opiriia despre acel Iucru". Emotiile noastre au 0 rninte proprre, una care sus tine puncte de vedere independent de mintea noastra rationala.

SPECIALISTUL iN IVIEMrORIE EMOTIONALA
Opiniile incoristiento sint 0 forma de memorie emotionala: ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian. Cercetarilc lui LeDoux 9i ale altor specialisti in neurologie pot sa sugereze acum

36

Creierul emotional

.Ariatornia u nui bloca] emotional

37

ca hipocarnpul, care a fost corisiderat rrrulta vreme structura eheie a sistemului limbic, este rnai implicat in inregistrarea ~i in crearea unei sernnificatii pentru tiparul" perceptiv decit in reactiile ernotionale. Principalul rol al hipoeampului este sa asigure o memorie cit rnai ascutita a contextului, ceea ce este absolut vital pentru sernnificatia ernotionala: hipocampul este eel care recurioaste sernnificatia diferita,sa zicern, a unui urs aflat la gradina zoologica fata de a urruia ce se gase~te in prop ria-ti curte. In vreme ce hipocampul i;;i arninteste fapte seci, nucleul amigdaIian rerine partea erriotioriala care irisoteste acele lucruri. Daca mcercam s.a trecern cu 0 masina de pe 0 banda pe alta pe sosea, abia reusind sa evitam 0 ciocnire frontal a, hipotalamusul refine datele specifice ale incidentului, ca, de exemplu, pe ce banda ne aflam, cine era cu noi sau eUIU arata cealalra rnasiria. Nucleul arnigclalian va fi tnsa eel care va da oricind mai apoi senzatia de tearna, in momeritul in care VOIll rnai trece printr-o situatie similara. San CUIll spurrea LeDoux: "hipocaIllpul este extrern de irnportant in recurioasterea unui chip ca fiind al urrei verisoare, de exerrrpl'u. Dar nudeul arnigd alian este eel care va adauga $1ideea ca. de fapt, nu ne place persoana respectiva." Creierul foloseste 0 rrietoda simp Ia, dar foarte abila de a 'irizestra registrul emotional al amintirii cu 0 potenta specials: acelasi sis tern de alar-rna ne'uroclrirrrica care dererrruna corpul sa reaotiorieze prin Iupta sau fuga in situatiile amenintatoar~ inregistreaza in rnernorie clip a respectiva cit se poate de viu". Intr-o stare de stres (anxietate sau emotie intensa, respectiv bucurie), un nerv care porneste de la creier ajunge Ia glandele suprarenale, determinind 0 secretie de horrnoni, epinefrine si norepinefrine, care circula prin corp, dind semnalul ca este 0 stare limita. Acesti horrnoru activeaza receptorii nervului vag; in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regIa inima, el le transmite si mapoi Ia creier, gene rind epinefrine si norepinefrine. Nucleul amigdalian este locul principal din creier unde se due aceste sernriale: aceste serrmale activeaza neuronii din nudeul amigdalian, tare semnalizeaza altor regiuni ale creierului, in asa fel incit sa sporeasca amintirea a eeea ce se mfirnpla. Aceasta trezire a nucleului arnigdalian se pare ea imprima in memorie majorifatea morneritelor de intensa activitate ernotionata cu un grad suplirnentar de forta - de aceea ne amintim * In original: pattern (N. red.).

mai usor, de exerrrplu, unde am mers la pr'ima intilnire sau ce facearn atunci cind am auzit Ia sfiri ca a explodat nava spaj:ialii Challenger. Cu cit trezirea nucleului amigdalian este mai iriterisa, eu ant arnintirea este mai p'uternica; experientele care .ne sperie sau ne ingrozesc eel mai mult in viata sirit dintre cele mai de nesters amintiri. Aeeasta insearnna ca in creier exista, prin urmare, doua sistem.e de mernorie, unul pentru faptele oarecare si unul pentru cele cu incareatura emotionala. Un sistem special pentru amintirile emotionale are 0 logica bine gindita in evolutie, bineinteles, inzestrind ariirnahrl eu amintirile vii a ceea ce-l ameninta sau ii place. Dar amintirile ernotionale pot fi calauze gre$ite in prezent.
ALARl\,fELE NEUR..4.LE DEA-fODATE

Unul d intre dezavantajele acestor alarrne neurale este ca mesajul urgent pe care Il trans mite nudeul arnigclalian. este uneori, daca nu chiar foarte des, iesit din uz - mai ales in raport cu existenta sociala fluid a in care traim noi, oarnenii. Ca sediu al mernoriei emotionale, nucleul amigdalian scaneaza experienta respectiva, deci 0 analizeaza cornparind ceea ce seIntimpla in rnomerrtul prezent eu ceea ce s-a intiIllplat in trecut. Metodele de comparare sint de tip asociativ: atunci cind un element cheie al situatiei prezente seamana cu ceva din trecut, putem sa riurnirn acest Iucru "potrivire". Acest fapt exp lica de ce circuitul e confuz: reactia apare inaintea unei confirrnari complete. Se comanda in graba 0 reactie 103. prezent in functie de arnintiri intiparite dernult, iIllpreuna cu gindurile, ernotiilesi reactiile dobiridite ca abordare a un or evenimente ce sint doar vag asemanatoare, insa suficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian. Astfel,o fosta infirmiera din cadrul arrnatei, traurnatizata de nenurnaratele rani oribile pe care le ingrijise in vrerne de razboi, a fost cuprinsa dintr-odata de un fel de groaza, ura si panica o repetare a reactiilor ei de pe terenul de Iupta, declansata dtrpa ani de zile pe neasteptate atunci cind a deschis usa de la 0 debara in care copilul ei ascunsese un scutec mit mirositor. Citeva elemente disparate ale acelei si+uatii au fost suficiente pentru a detecta similitudini cu 0 primejdie trecuta si astfel nucleul amigdalian sa prodame starea de urgenta. Problema este ca pe Iinga amintirile emotionale care au puterea necesara de a genera asemenea crize, reactia poate veni in egala masura de la felul cum a fost abordata 0 astfel de situatie In trecut.

38

Creierul

ernot io n.al

Anatolnia

u n.u i blocaj ernot

ion.al

39

Imprecizia creierului emotional in asernenea momente se adauga faptului ca multe amintiri emotionale puternice prov in din primii ani de viata, din relatia copilului foarte mic cu cei care ii poarta de grija. Acest Iucru este adevarat in special in caz~ evenimentelor traumatizante, cum ar fi bataile sau irid ifererita. In prirnii ani de viata.valte structuri ale creierului, in special hipocampul, care are un rol crucial in amintirile noastre narative, si neocortexul, locul in care sint adapostite gindurile rationale, trebuie sa se dezvolte in totalitate. La nivelul memoriei, nudeul amigdalian si hipocampul lucreaza in colaborare; fiecare lnrn,:gazineaza si recupereaza inforrnatiile speciale de sine statator, In vrerne ce hipocampul recupereaza informatiile, nucleul amigdalian hotaraste daca iriforrnafiile au si valente ernotionale. Dar nuc1eul ami;"dalian, care se maturizeaza foarte rapid in creierul sugarului, ~ste format de fapt in totalitate inca de 1a riasterea copilului. LeDoux se Irrtoarce Ia rolul nucleului arnigclal ian in cop ilar ie pentru a sus tine 0 idee care a stat Ia baza gindirii psihanalitice: si anurne di interactiunile primilor ani de viata forrneaza un set de lectii ernotiortale bazate pe depririderi si riernulturniri din contactele dintre copilul foarte mic 91 cei care au grija de e19. Aceste lectii emotion ale sint ant de puternice si totusi atit de elificil de mteles din punctul de vedere al adultului, incit, crede LeDoux, ele sint inmagazinate in nudeul amigdalian sub 0 forma neprelucrata, fiind un fel de tip are fara cuvirite ale vie pi erriotionale. Pentru ca aceste prime arniritiri ernofioriale se fixeaza inainte ca respectivii eopii sa aiba cuvinte pentru experienta lor, atunci cind aceste amiritiri ernotionale sint declansate ulterior in viata, nu mai exista 0 potrivire eu gindirea articulata in ceea ce prive9te reactia care ne cuprinde. Unul din~re motivele pentr~ care putem fi inge1aj:i de iesirile noastre ernotionale este faptul ca ele dateaza adesea dintr-o perioada timpurie a existentei noastre, cind Iucrurile erau nedare 9i nu aveam inca vocabular ul necesar pentru a mtelege evenimentele petrecute. Putem avea tm sentiment haotic, dar nu si cuvinte pentru amiritirile care l-au creat.

CiND EMOTlJLE SlNT RAPIDE $ICONFUZE
Era cam trei dirnineata cind un obiect eriorrn a cazut prm tavanul din col+ul dorrnitorului rneu, imprasfiind in 'incapere ceea ce se afla in pod. Intr-o secunda, am sarit din pat si am iesrt din

camera irigrozit, ca nu cumva sa cada intregul tavan. Apoi, dindu-rni seama ca sint in sig uranta, am tras prudent eu ochiul in dorrnitor, pentru a vedea ce a dus la acest dezastru 91aveam sa descopar ca lucrul ee rni s-a parut a fi fost tavanul darirnat nu era altceva decit 0 gramada de cutii pe care sotia mea le inghesuise intr-un colt eu 0 Z1 irtainte, dupa ce le triase din debara, 91 care acum cazusera pe jos. Nu cazuse nimic din pod: pentru ca nu avearn pod. Tavanul era intact, ca si mine, de altfel. Faptul ca am sarit din pat pe jumatate adormit - ceea ce poate ca m-ar fi salvat sa nu fiu ranit daca iritr-adevar ar fi cazut tavarrul ilustreaza puterea nucleului amigdalian de a declansa 0 anurnita actiune la care recurgem in situatiile de urgenta, in momentele vitale, inainte ca neoeortexul sa aiba timp sa inregistreze in intregime ce s-a intimplat. Traseul starii de urgent a care merge de 1a ochi sau de 1a ureche la talarnus si apoi 1a nucleul amigdalian este crucial: se econorniseste timp intr-o situatie de urgenta, mai ales cind este riecesara 0 reactie instantanee. Dar acest circuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmits decit 0 mica parte din mesajul senzorial, partea cea rnai mare din el luind drurnul principal catre neocortex. Deci, ceea ce se inregistreaza in nucleul amigdalian via drumul direct este in eel mai fericit caz un semnal brut suficient doar pentruun avertisment. Sau cum sublinia LeDoux: "Nu e nevoie sa stii exact ce este un anumit lucru pentru a-ti da seama ca poate fi periculos.r"? Drumul direct prezinta uri enorm avantaj la nivelul timpul ui creierului, care se mascara in miirni de secunda. Nucleul arnigdalian al sobolanului poate genera 0 reactie in raport cu 0 perceptie in douasprezece miirni de secunda. Drurnul de la talarnus la neocortex si apoi la nucleul amigdalian d ureaza cam dublu. Trebuie inca sa se faca rnasuratori simillare in cazul creierului urnan, dar in mare, ritrrrul este mai mult ca sigur acelasi. in termeni evolutioriisti, supravietuirea depinde de acest drum direct, pentru ca astfel s-a ajuns ca ea sa fie de mai lunga durata, perrrritirid reactii rap ide si opfiurii care economisesc citeva miirni de secunda cruciale in reactia fara de pericol. Aceste miimi de secunda ar fi putut tot asa de bine sa salveze vietile strarnosilor nostri protomamifere si probabil de aceea exista aceste tipare In creierele mamiferelor, inclusiv in al dvs. 91 al meu. De fapt, in vrerne ce acest circuit poate juca un rol relativ limitat in viata mintala a oamenilor, redus doar la crizele ernotionale, mare' parte din v iata mintala a pasar ilor, pestilor $i rep-

40

Creierul emotional

.Arratornia u n ui blocaj ernotional

41

ti'lelor graviteaza in jurul lu i, pentru ca. insa$i strpra viettrirea lor depinde de 0 analizare permanenta a pradatorilor sau a prazilor. "Acest creier prirnitiv minor la marnifere este creieru] pr incipalla nemamifere", spune LeDoux. "El ofera 0 cale foarte rap'ida de declansare a emotiilor, Este insa un proces rapid si dezordonat: celulele sint rapide, dar nu foarte precise." o aserneriea imprecizie, de exemplu Ia 0 veverita, e buna deoarece 0 cleterrruna sa se ascurtda, fugind la cel mai mic sernn di in preajma ar putea fi vreun dusrnan, sau sa se arunce pe or ice lucru cornestibil. Dar ill cazul vietii ernotionale a oameriilor, aceasta imprecizie poate avea consecinte dezastruoase pentru relatiile noastre, deoarece iriseamna, vorbind la figurat, ca putem sa ne repezim la cineva sau sa fugim de cineva de care nu este cazul (de exemplu, 0 chelnerita a scap at din rrriria tava en sase comenzi atunci cind a zarit ofemeie care avea 0 claie de par rosu si ere] - asernerii celei pentru care 0 parasise fostul ei sot). Asemenea greseli emotionale aflate in stadiu initial se bazeaza pe sentiments prioritare ill raport cu gindirea. LeDoux rrumeste acest lucru "emotie precogrutiva", 0 reactie bazata pe inforrnatii fragmentare senzoriale, care rru au·fost stocate complet si nu au fost integrate intr-un obiect recognoscibil. Este 0 forma brtrta de informatie senzortala, ceva de genul CUlTl se cheamii melodia, in care, in loc sa se faca 0 judecata rap ida a bucatii muzicale pe baza a doar citorva note, se ajunge la 0 perceptie integrala prin citeva mcercari. Dad. nucleul amigdalian simte aparmd un tipar senzorial de import, el trage 0 anurnita concluzie, declarisirid reactii inca iriairrte de a-i confirrna realitatea pe de-a-ntregul - sau chiar deloc. Nu e, deci, de rnirare ca de fapt nu putem patrunde suficient d,e bine in mtunericul emotiilor noastre explozive, mai ales atunci cind inca sintem sclavii lor. Nudeul amigdalian poate reactiona intr-o criza de furie sau de frica inainte ca insusi cortexul sa-si dea seama ce se intimpia si de ce 0 asernenea erriotie este declansata independent sau anterior gindirii. ltfANAGER EAfOTIONAL Fetita unei prietene, Jessica, de !?3Seanisori, dormea pentru prima data la 0 prietena de joaca, 9i nici macar nu era prea limpede care era rnai ern oti ona ta, mama sau fiica. In vreme ce rriama se straduia sa nu se bage in seama faptul ca este nelini!?tita,

apogeul a fost atins la rniezul noptii, cindse pregatea de culcare si a auzit telefonul sunind. A aruncat periuta de dinti si s-a repezit Ia telefon, cu inirna batirid u-i sa-i sara din piept, imagirrind u-si-o pe Jessica in tot felul de ipostaze cit se poate de illgrozitoare. Mama a irisfacat receptorul si a strigat: ,Jessica!" - in tirnp ce 0 voce de femeie tocmai spunea: "A, cred ca am gre:;;it rrurnarul. .. n In acel moment, mama si-a revenit si, polrticoasa; pe un ton stapirut, a intrebat: nCe numar cautati?" Atunci cind nudeul amigdalian functioneaza pregatind 0 reaerie impirlsiva nelinistita..o alta parte a creierului emotional permiteo reactie rnai potrivita si rnai corecta. Amortizor'ul ereierului trecede la nucleul amigdalian, care parca a mintit, la celalalt capat al circuitului major, spre neocortex, la Iobii prefroritali, care se afla chiar in dreptul fr urrtii. Cortexul prefrontal pare ca functioneaza atunci .cind cineva e speriat sau infuriat, Iinistindu-se sau stapiriind sentimentul pentru a actiona mai eficient ill situ aria data sau atunci cind 0 noua mstiintare cere un cu totul alt raspuns, ca in cazul marnei ingrijorate care raspuride la telefon. Aceasta zona rieocorficala a creierului are 0 reactie mai analitica sau mai potrivita in raport cu impulsurile emotion ale, modulind nucleul amigdalian ;;i alte zone Iimbice. De obicei, zone le prefrontale guverneaza reactiile noastre ernotionale inca de Ia inceput.Nu uitati ca cea rnai mare proiectie a inforrriatiei senzoriale ce provine de Ia talarnus nu merge la nucleul amigdalian, ci 1a neocortex si 1a numerosii eentri de preluare si de analizare a ceea ce a fost perceput; aceste informatii si reactia noastra in raport cu ele sirit coord onate de lobii prefrontali, care sint locul m care se ptanifica si Se organizeaza actiurrile in raport cu un scop, inclusiv cele emotionale. In neocortex, 0 serie de circuite ill cascada inregistreaza si analizeaza informatiile, leinteleg si, prin intermediul lobilor prefrontali, orchestreaza 0 reactiev Daca in timpul acestui proces se simte nevoia unei reactii emotionale, ea este dictata de lobii prefrontali, care lucreaza in strinsa legatura cu nucleul amigdalian si eu alte circuite din creierul emotional. Aceasta progresie care face loc discernarnintuhri in cazu1 reactiei emotion ale este un aranjament standard, cu 0 srng'ura exceptie semnificativa, in cazul urgentelor emotionale. Cind se declan;;eaza 0 emotie, In cite va dipe lobii prefrontali analizeaza

42

Creieru.l ern.ot io n al

Anatomia

11l1Ui

blocaj emotional

43

proportia riscuri/ avantaje si, din rniliarde de reactii posibile, este aleasa cea rnai buna '". In cazul anirnalelor. cind sa atace si c~nd sa fuga. In cazul oarnenilor. .. cind sa atace, cind sa fuga":_ $1, de aserneriea, cirid sa fie irnpaciuitori, cirid sa corrviriga, cirtd sa caute simpatie, cind sa fie ca un zid, cind sa creeze sentirnente de vinovatie. cind plinga. cind braveze, cind sa fie dispretuitori - s.a.m.d., intreg repertoriul de posibilitati emotionale. Reactia rieocor ticala este rnai lerita in creier dedt in mecanismul de deturnare, pentru ca presupune rnai multe circuite. De asemenea, poate sa fie mai judicioasa si rnai atenta, avirid in vedere ca sentimentul este precedat de 0 gi..ll.dire mai profunda. Cind suferim 0 pierdere si ne iritristam sau sintem fericiti d upa un triumf, 0 reusita sau cugetam la ceva ce a spus sau a f~kut cineva, iar apoi ne sirntim jigniti sau ne infuriem, mseamna ca rieocortexul este la datorie. Ca si in cazul nucleului amigdalian, fara functionarea lobilor prefrontali, in mare parte viata amotionala s-ar narui: daca lipseste intelegerea faptului ca un arrurnit Iucru merita 0 reactie ernotionala, nu va mai exista nici 0 ernotie. Rolul Iobtlor prefrontali in emotii a fost banuit de catre neurologi inca din anii 1940, atunci cirid se ajunsese la 0 vindecare d isperata $i din pacate prost trtil iza ta - pr iritr-o "rezolvare" chirurgicala a bolilor mintale: lobotomia prefrontala care (adesea la intimplare) 'indeparta o parte din Iobii prefrontali sau, altfel spus, legiHura dintre cortexul prefrontal si creierul inferior. Atunci cind inca nu exista nici un fel de medica tie eficienta pentru bolile mintale, lobotornia era iricurajata ca solutie a gravelor tulb urari emotionale respectiv, taierea legaturrlor dintre lobii prefrontali 91restul ereierului pentru "indepartarea" dlsperarii pacientilor, Din pacate, aceasta metoda avea sa-i coste pe pacientii respectivi viataernotionala, pentru ca aceasta pur 9i sirrrplu disparea si ea. Circuitul cheie fusese distrus. Deturnarea emotionala presupunea doua dinarnici: de clansarea nucleului amigdalian $i incapacitate a de a activa procesele neocorticale care de obicei echilibreaza reactia emotionalasau restabilirea zonelor neocorticale in cazul u~ei ura~nte emotiorialel-'. In asemenea momenta, rnintea rationala este c~ple$ita de cea ernorioriala. Felul in care actioneaza cortexul prefrontal ca manager eficient al emotiei - cirrtarirtd reactiile inainte de a trece la fapte - este tocmai potolirea sernnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian ;;t de alti centri periferici - asema-

sa

sa

nat or cu felul in care un parinte opreste un copil irnpulsrv sa se agite, sp uriirid u-i sa se poarte cum trebuie (sau sa astepte cu rabdare) ca sa i se dea ceea ce doreste+'. Se pare ca lobul prefrontal sting este cornutatorul cheie care poate "inchide" ernotiile tulburatoare. Neuropsihologii care studiaza dispozitiile pacientilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns 1a concluzia ca una dintre sarcinile lobului Irontal sting este sa actiorieze. ca un termostat neural, reglind emotiHe neplacute. Lobii prefrontali drepti sint locul in care se gasesc sentimentele negative cum ar fi frica si agresivitatea, in vrerne ce lob ii stirig'ire'usesc sa stapineasca aceste ernotii primitive, probabil rnhibind lobul drept!". Ln grupul nostru de pacienti care suferisera atacuri cerebrale, de exemplu, cei ale carol' leziuni se afla u in cortexul prefrontal sting erau inclinati sa va da numai nenorociri si sa se tearna permanent; cei cu leziuni in partea droap+a erau nexagerat de v cse.li.":in tirnp ul exarnerielor rieurologice, glumeau :;;i parea ca nu le pasa de nimic-". Apoi a aparut cazul so+ului fericit: un barbat al carui lob prefrontal drept fusese partial indepartat in urrna unei operatii la care s-a recurs datorita unei rnalforrnatii a creierului. Sotia le-a spus doctorilor ca dupa operatiesorul a suferit 0 schimbare r aclicala de personalitate, in sensul ca nu se mai supara asa usor si, in plus, ea se bucura $i pentru faptul ca era mai afectuos!". Pe scurt, lobul prefrontal sti~ngpare a fiparte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice, in afara de emotiile negative prea puternice. Daca nudeul arnigd alian actiorieaza adesea ca 0 supapa de urgenta, in schirnb lasa Iobii prefrontali sa fie parte a comutatorului creierulur care poate "inchide" ernofiile riep lacute: nudeul amigdalian propune, lobii prefrontali dispun. Aceste legaturi p refrorital-Iirnbice sint extrem de importante pentru viata rnintala nu nurnai in reglarea fina a emotiilor: ele si'nt eserrtiale pentru 0 navigare Ia nivelul deciziilor celor mai irnportante din viata.

ARMON1ZAREA EMOTIILOR ;;1A GiNDURIUJR
Legatur ile dintre nucleul amigdalian (si structurile Iimbice aferente) $i neocortex sint centrulluptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte si suflet, dintre gind si sentiment. Acest circuit exp lica de ce ernotia este atit de irrrpor tarita iritr-o gindire

44

Creier ul emotional intelegerea

.Artato mia u n ui bloca] ern ot io nal 'vietii mintale, dr. Antonio Darnasio, un neurolog de din Iowa, de la Colegiul de Medicina, a facut studii atente asupra felului in care pacientii au de suferit in cazul unor probleme de circuit prefrontal-arnigclal!", Hotarirea lor este profund viciata - chiar daca nu apare nici 0 deteriorare la nivelul IQ-ului sau al capacitatii lor cognitive. In ciuda iriteligeritei lor intacte. ei fac alegeri dezastruoase in cariera sau in viata personala sau chiar pot zabovi obsedant de mult asupra uriei hotariri cit se poate de simple, cum ar fi stabilirea uriei intilnir i. Dr. Damasio sustine ca hotaririla lor sint atit de nefericite pentru ca au pierdut accesul Ia irivatatura de tip emotional. In punctul de legatura dintre gind si ernotie, circuitul prefrontal-amigdal este 0 p oar ta extrem de irrrp or+arita pentru ceea ce ne place sau ne displace de-a hmgul unei intregi v ieti. Odata mtrerupta memoria ernotionala de la nivelul nucleului amigda'lian, iridiferent ce ginde;:;te neocortexul, nu mai sint cleclensate reactiile erriotioriale asociate in trecut irnprejurarii respective - totul devenind de 0 neutralitate absoluta. Un stimul cum ar fi un animal favorit sau 0 cunostinta antipatica nu mai genereaza nici atractie, nici aversiune: acesti pacienti au "uitat" aceste Iectii ernotionale, pentru ca nu mai au acces la locul in care sint irimagazinate in nudeul amigdalian. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Darnasio sa ia 0 pozitie rieirrtuifiva, conform careia sentimentele sint practic indispensabile pentru deciziile rationale; ele ne indreapta pe drumul eel bun, iar logica seaca va putea face apoi curn e mai bine. In vreme ee Iurnea ne confrunra adesea eu 0 mare posibilitate de solujii (Cum ar trebui sa va investiti fondul de pensii? Cu cine ar trebui sa va casatoriti"). lectiile emotioriale pe care ni le-a dat viata (cumar fi amintirea unei investitii dezastruoase sau a urrei despartiri dureroase) ne trimit semnale care ne deterrnina sa luam 0 hotarire, eliminind unele posibilitati si scotirid'u-Ie in evidenta pe altele. Astfel, dr, Damasio sustirie ca acest creier emotional este implicat in rationamente in aceeasi masura ca si ereierul gindirii. . Asadar, emotiile conteaza mtr-un rationament. In acest balet al sentimentelor si al gindurilor, capacitatea emotionala ne caIauzeste hotaririle de moment, lucrind in colaborare ell mintea ra~ionala, ajufind ~ sau d irrrpotrrva - gindirea. Tot asa, creierul gindirii joaca UI, rol de corid ucator la nivelul ernotrilor - in

eficierrta, atit ill Iuarea Irotarfrrlor Inte1epte, cit lli in i'ngaduirea uriei gindiri limpezi. Sa Iuam in consider are puterea ernotiilor de a intrerupe gindirea. Neurologii folosesc termeriul de "lnemorie functionala" pentru capacitatea de atentie care refine in minte faptele eserrtiale pentru a rezolva 0 anurnita msarcinare sau problema, iridiferent dadS. este vorba de anumite trasaturi ide ale pe care le-ar cauta cineva atunci cind viziteaza rnai multe Iocuinte posibile ori despre elementele de rationarnent in rezolvarea unui test. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care raspuride in mod direct de memoria runctionala 17. Circuitele dela creierul limbic la lobii prefrontali rnai dau seama :;;i de faptul ca sernnalele de ernotie puternica - nelinistea, minia si altele asemenea - pot crea 0 stare rieurala ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a rneritime activa memoria. De aceea, arurici cind smtem suparati din punct de vedere emotional, spunem: "Nu rnai pot gindi Iirripede" -;:;i din acelasi motiv 0 stare permanenta de disconfort emotional poate crea deficiente in capacitatea mtelectuala a copilului, schilodindu-i posibilitatile de a invata. Aceasta d eficierita este rnai stibfila si rnrpoate fi intotdeauna inregistrata prin testele de inteligenta, chiar daca ele ne indica prin uncle masuratori neuropsihologice precise agitatia si impulsivitatea continua a urrui copil. Intr-un studiu, de exemplu, s-a dovedit ca problema unor baieti de scoala prirnara, care desi aveau un coeficierit de inteligenta peste medie, tottrsi nu dadeau rezultate prea bune la scoala, puteafi explicate prin teste le rieuropsihologice care au indieat 0 pr'oasta functionare a cortexului frontal-". Ei erau impulsivi 91 nelmistiti, adesea distrugatori si cu probleme - ceea ce sugera 0 proasta functionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. In ciuda potentiahrlui lor intelectual, acestia sint cop iii cu cele mai mari riscuri, in sensul ca pot ave a esecuri profesionale, pot ajunge alcoolici $1 deliricveriti nu pentru ca intelectul lor ar fi cieficitar, ci pentru ca nu re usesc sa-$i stapirieasca viata emotionala. Creierul emotional, separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ, controleaza in egala masura momentele de furie si de compasiune. Aceste circuite ernotionale sint modelate de exper'ierrtele din cop'ilarie - si aceste experiente sint cele care stau la baza reactirlor rioastre in momentele de pericol, Treb uie sa ne gindim 9i la rol ul ernotiilor in cazul hotarrrilor eel or mai "rationale". In citeva Iucrari cu irrrpljcatii multiple in

la Universitatea

Creier ul emotional afar a de acele rnornerite in care ernoriile scapa de sub control si creierul emotional 0 ia razria. Intr-un fel, avern doua creiere, doua minti _ si doua feluri diferite de inteligenta: cea rationala si cea ernotionala. Felul cum reusim in viata este determinat de arribele -- nu conteaza doar

IQ-ul, ci si inteligenta emoiionala. Intr-adevar, inteledul nu poate functiona Ia capacitate maxima fara inreligenta emotionala. De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic si neocortex, dintre nucleul amigdalian si Iobii prefrontali da seama de faptul ca fiecare este partener egal in viata rniritala. Atunci cind acesti parteneri interactiorieaza bine, inteligenta emotionala iese Ia strprafata _. si totodata si capacitatea intelectuala. Acest lucru rastoarna vechea teorie a existeritei unei tensiuni rntre ratiune si simtire: noi nu vrem sa rerruntam la ernotii si sa ii darn ratiunii locul care i se cuvine, a:;;a cum a procedat Erasmus, ci sa descoperim un echilibru inteligent intre eele doua. Vechea paradrgrna sustinea ca exista 0 ratiurie icleala care a scapat de ernotie. Noua paradigma rie irideamna sa armonizam mintea :;;i suflen ... Pentru a face asta asa cum se cuvine la nivelul exisd. teritoi noastre, trebuie ea rriai intii sa intelegem rriai exact ce in-

PAHTEA A DODA

atura Intefigerrtei em.otionale
r

seamna

sa-ti

folosesti in mod inteligent ernotiile.

Cirrd a fi destept e 0 prosfie

De ce arrurne David Pologruto, profesor de fizica la un liceu, a fost injunghiat cu un cutit de bucatarie de unul dintre elevii lui cu rezultate excelente la irrvatatura este inca un lucru discutabiL Dar faptele, asa cum au fost ele prezentate pe larg, s'int urrnatoarele: Jason H.i elev in anul doi, cu zece pe Imie, irrvata la liceul Coral Springs, Florida, si era ferm hotarit sa mearga mai departe la Facultatea de Medicina. Sinu la orice facultate ~ visa sa ajunga 1a Harvard. Dar Pologruto, profesorullui de fizica, l:i daduse lui Jason doar 80 de puncte din 100 la un chestionar, Crezind ca nota ~ un biet 9 ~ i-ar putea p une in primejdie visul de 0 viata, Jason a luat un cutit de bucatarie, l-a ad'us Ia scoala si in timpul unei confruntrari cu Pologruto in laboratorul de fizica si-a injunghiat profesorul in clavicula, Inainte de a se fi pornit o lupta intre cei doi. Un judecator l-a gasit pe Jason nevinovat, pentru ca ar fi suferit de 0 criza de nebunie temporara in timpul aeestui incident 0 comisie forrnata din patru psihologi si psihiatri au dedarat sub jurarnint ca in timp ul confruntarii ba iattil fusese nebun. Jason a sustinut ca el intentionase sa se sinucida din pricina rezultatului de la test si se dusese 1a Pologruto sa-i sp una ea se ornoara din pricina notei proaste. Pologruto a povestit altceva: "Eu ered ca a ineereat sa rna omoare eu cutitul" pentru ca era furios din pricina notei proaste. Dupa ce a fost transferat la 0 scoala particulara, Jason a terminat liceul doi ani mai tirziu ca :;;efde prornotie. Luind numai la, a terminat eu rneciie maxima. Desi Jason a obtinut asernenea rezultate spectaeuloase, fostul lui profesor de fizica David Pologruto s-a plins ca Jason nu si-a cerut niciodata seuze si nici nu si-a asumat raspunderea pentru faptul ca l-a atacat '.

50

l-Jat icra inteligenJ;ei etriot io n ale

Cind a fi dest ept: e

0

pros tie

51

Intrebarea este cum a fost eu putinta ea 0 persoana atit de inteligenta sa cornita un act iratiorial atit de prostesc? Raspunsul: inteligerita acadernica are foarte p utin de-a face cu viata emotionala. Cei mai destepti dintre noi pot cadea prada unor patimi curnplite si unor impulsuri necontrolate; persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloti uluitori de prosti atunci cind se afla la cirrna proprici lor vieti, Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor, a IQ-ului sau a altor evaluari in ciuda popularitatii lor aproape rrristice, de a prevedea fara gre:;; cine va reusi in viata. Cu siguranta ca exista 0 legatura intre IQ si performantele in viata, in cazul unor grupuri largi de persoane. Multi dintre cei cu un IQ scazut sfirsesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei care au un IQ rnare au tend inta sa devina persoane bine platitelucru care 1. 1.sa este valabil intotdeauna. nu Exista foarte multe exceptii 1a regula conforrn careia IQ-ul deterrnina succesul - de obicei, fiind mai multe exceptii decit cazuri care se potrivesc cu regula. In eel rnai fericit caz, IQ-ul contribuie earn cu 20% 1a factorii care deterrnina reusita in viata, fapt care ii lasa pe ceilalti 80% prada altor forte", Asa cum nota un observator: "Cea rnai mare parte a locurilor pe care :;;i le gaseste cineva in societate este determinata de factori care nu au legatura cu IQ-ul, pornind de 1a clasele sociale si ajungind pina la noroc." Chiar :;;i Richard Herrnstein 1i;i Charles Murray, a caror carte,
1

merii, inteligenta emotional a este un concept nou. Nimeni nu poate spune exact in ce rnasura variaza de 1a 0 persoana la alta de~a lungul unei vieti. Dar din datele existente reiese ca poate fi la tel de puternica si uneori chiar mai puternica decit IQ-ul; iar in rnasura in care exista multi care sustin ca IQ-ul rru poate fi schimbat prin expericnta sau srud ii, in Partea a Cincea voi arata ca competente ernotionale de 0 importanta cruciala pot fi dobindite si imbunatatite pornind de la virsta copilariei - cu coriditia sa facern efortul sa Ii mvatam pe eopii.

INTELIGENTA EMOTIONALA ~I DESTINUL
Imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care luase 800 de puncte la testul SAT :;;i Ia altele sirnilare inainte de a intra la faeultate. In ciuda extraordinarelor sale capacitati iritelectuale, rnai tot tirnp ul l:;;ipierdea vrernea, se culca tirzru si lipsea de la cursuri, pentrn ca dormea pina Ia prrnz. l-au trebuit aproape zece ani ca sa-si ia drplorna. IQ-ul exphca mtr-o midi masura d esfiriele diferite ale celor care promit if{ egala masura, urrneaza earn aceleasi studii :;;i au earn aceleasi sanse. Cind 95% dintre fostii studeriti la Harvard ai prornotiilor anilor 1940 - vrerrurri in care cei care aveau un IQ mare lmergeau 1a scolile Ivy League rnai Inuit decit in au fost arial iz.ati la virsta rriatur a, s-a constatat ca aceia av usesera cele mai bune rezultate la testele de la facultate nu au reu9it eel mai bine si in v'iata, comparativ cu colegii lor cu rezultate rnai proaste, mai ales cind a fost yorba de salarru, de prod uctivitate sau de statutul lor in domeniul respectiv. N-au avut rrici cele mai mari satisfactii in viata si riici cele mai fericite relatii cu prietenii, eu familia sau in dragoste". ' Un studiu similar pentru v irsta ad ulta s-a facut si asupra a 450 de baieti, majoritatea copii de irnigrariti, doua treimi provenind din familii care traiau din ajutor social si care au crescut in Somerville, Massachusetts, pe vrernea cind "cnmplita mahala" era Ia doi pasi de Harvard. 0 treime dintre ei avea un IQ sub 90. Din riou, IQ-ul a avut 0 mica relev arrta pentru felul in care s-au descurcat eu slujba sau in rest ul existeritei lor; de exemplu, 7% dintre cei cu IQ-ul sub 80 au fost someri zeee ani sau chiar si rnai rnult, dar asta s-a iritirnplat si cu '7% dintre eei cu IQ-ul depeste 100. Bineintcles ca a existat 0 legatura (asa cum exista, de altfel,

The Bell Curve (Curba lui Bell), acorda

0

importanta capitala IQ-u-

lui, recunosc acest lucru: cei doi subliniaza: "Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAT de matematica poate sa nu-l rmpmga inima sa deviria matematician, dar daca vrea sa se ocupe de 0 afacere, sa devtna senator american sau sa cistige un rnilion de dolari poate ri-ar trebui sa-si lase la 0 parte visurile ... Legatura dintre punctajele la teste si aceste reusite este dirnirruata de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce Ia viata.":' Eu sint preoeupat de cheia aces tor "aite caracteristici", respectiv, de inteligenia-emoiionala: capacitatea de a fi in stare sa se motiveze si sa persevereze in fata frustrar ilor: de a-si stapiru irnpulsurile si de a amma satisfactiile: de a-si regIa starile de spirit si de a irrrpiedica necazurile sa-i intunece gindirea: de a fi staruitor si de a spera. Spre deosebire de IQ, care are 0 istorie de dproapel00 de ani de cercetari aplicate pe sute de mii de oa-

52

Natura

in tel ioen t ei ern ot ion al.e
.• ;, ••

C'irid a fi d es i ep I: e
• N,

0

p ros i ie

53

intotd~o.~no.) int~e I~ si nivelul socio-economic 10.virsta de par truzec.l 91$~pte de am. Dar cap acitatea dobind.ita in copifarie de a ges~lOn~ tr.ustrarile, de a-9i stapini emotiile si de a 5e iritelege cu ceilalti a tost factorul de d iferenjiere eel mai important''. Sa ne aplecam insa si asupra datelor unui studiu in curs, efectuat asupra a 81 de absolventi ai promotiei 1981 ai liceelor din Illinois. Evident ca ei au avut media ceo. mai mare. Dar in vreme ce au continuat sa se descurce birie si 10.facultate, luind note excelerite, cam pina la treizeci de ani nu au ajuns sa atinga d ecit un nivel mediu de reusita. La zece ani dupa absolvirea Iiceului, doar unul din patru se afla la eel mai irialt nivel in profesia pe care si-o alesese si multi nu se descurcasera prea grozav. Karen Arnold, profesor de pedagogie 10. Universitatea din Boston, unul dintre cercetatorii care au urmarit destinul absolveritilor, dadea urrnatoarea ex pl icat ie: /FCred ca am descoperit persoanele «ascultatoarecare stiu sa reuseasca ill. acest sistem. Absolventii se zbat 10.fel ca noi toti. Atunci cind stim despre 0 p ersoarta ca a absolvit 0 facultate, stim doar ~a a reusit cu bine acolo unde tot ce a facut s-a masurat in note. In schirnb, nu stim nimic despre felul in care reactioneaza 10. vlCisitudinile vieth."6 . Si aceasta este problema: inteligenta Ia invatatura nu te pregate$te peritru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te intilnesti Ia nivelul vicisirudirulor vietii. Un IQ ridicat riu este 0 gara~tie de prosperitate. prestigiu sau fericire in v'iata, pentru c.a scolile noastre si cultura noastra se concentreaza asupra capaCltatilor de mvatatura. ignorlnd inteligenta emoiionalii, un set de trisaturi - unii l-ar putea numi caracter - care conteaza imens in destinul nostru personal. Viata emotionala este 0 dominanta care poate fi, precum matematica sau cititul, gestion~ta cu mai mult sau mai putin talent si care presupune un set uruc de competente. Masura in care cineva abordeaza aceste comp~te~te este de 0 irnportanta majora pentru intelegerea fap tu hri ca 0 persoana poate reusi in v'iata, in vreme ce 0 altap~rs.oana, c~ 0 inteltgenta egala, sfirseste intr-o furidarura: ap ti tucl in ile ernotionale sint meta-abilitdii, ce determina cit de bine putern folosi talentele pe care le avem. inclusiv inteligenta p'ura. Desigur ca exista multe Cal spre reusita in viataA$i multe dornerui in care celelalte aptituclini sint rasplatite. 1.. societatea noastra bazata tot rnai mult pe cunoastere, capacitatea de a stap'ini tehnica este categoric importanta. Exista si 0 gluma pe care o spun copiii: "Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe-

ritul de acum?" Raspunsul. Se fu'" . D ar c IlIar :;;1 in ce-i priveste . . ~e FFnesu~entI mtehgenta emotionals ofera 0 alta fateta 1a lo~ul .~ m~~caf asa cum vom vedea in Partea a treia. Do~ezile arata ca P<:l ~oanele care se descurca din punet de vedere emotional _ c~rel:;;1cun~sC~i !$i stapinesc bine sentimentele si care deslusesc ;;1 .abordeaza. ef1~le~t ~~n~imentele celorlalti - sint in avarrta] in on~e. dc:mem~l a1 vietu, fie ca este yorba de relatiile seritirnerrtaIe $1 mtime, he de respectarea reguIilor nescrise care zuvernea~a reu$it~ ill politica organizatorica. eei care au capacitati ernotioriale bme dezvoltate au si mai multe sanse sa fiernultumiti in viata si eficierirr, sa-si stapilleasca obicei~rile mintale ca;e sta'u Ia baza propriei lor procluctiv itati: cei care rru-sip ot controla v iata emotionala si duc batalii interneajung sa-si saboteze capacitatea de a se con centra asupra muncii $i asupra unei gilldiri clare.

UNALT FEL DE INTELIGEN]'A
Pentru un observator i~timpIator, micuta Judy de patru anisori po ate parea 0 fiinta iz.olata printre colegii ei de joaca rnai sociabili. Ea sta deoparte, nu participa intens la joaca si nu este niciodata in centrul atentiei. In schirnb, este un fin observator al politicii sociale din graciinita ei si poate este chiar cea rnai sofisticata dintre copii atunci cind este yorba sa analizeze felul cum simt ceilalti. Sofisticarea ei nu a fost eviderita pilla ce educatoarea lui Judy nu i-a adunat pe toti cop ilasii de patru ani pentru a intra in Jocul Clasei. Iocul Clasei - un fel de casa a papu:;oi1or care copiaza sala de gradrnita ;;i unde apar figurine care in loc de cap au mid fotografii ale copiilor de gradinita si ale educatorilor - este de fapt un test asupra perceptiei sociale. Cind cducatoareai-a cerut lui Judy sa aseze fiecare fetita si fiecare baietel in acea parte a incaperii in care Ie place lor eel mai mult sa se joace - coltul artistic, eel cu cuburi s.a.m.d. - Judy a facut-o cu 0 acuratete extraordinara. Atunci cirid i s-a cerut sa aseze fiecare baietel si fiecare fetita alaturi de cei cu care le placeeel mai mu1t s~ joace, Judy a dovedit ca 'ii poate gasi pe cei rnai burii prieteni ai fiecaruia. Acuratetea lui Judy dezvaluie faptul ca ea cietirte 0 harta sociala perf~cta a grupei sale de la gradinita :;;i un nivel de perceptIe exceptional pentru 0 fetita de patru ani. Acestea sint capaci~ tatile care ulterior in viata ii vor permite lui Judy sa devina 0 ve-

sa

54

I-Ja t u ra i n l el ig e n t ei ernoiiorial.e

Cind a fi des t ep t e

0

p roet.ie

55

data in orice domeniu in care sint necesare "calitaji in abordarea oameriilor" - de la vinzari Ia managernent si dip lornatie. Acest talent stralucit al lui Judy in domeniul social a fost rernarcat atit de timpuriu si datorita .faptuluj di ea a irrvatat la gracli.ru ta Eliot-Pearson din campusul Uru ver si tati i Tufts, unde a

fast aplicat ProiectuI Spectrum,

0

programa de invatamint 1a ni-

vel international pentru descoperirea diverselor tip uri de inteligenta. Proiectul Spectrum recurioaste ca repertoriul capacitatilc:r umane merge cu mult dincolo de cei trei R, adica dincolo de 11mitata irnpartire asupra careia scolile se concentreaza in mod traditional, de abilitatea in prrvinta cuvintelor si a cifrelor. Acest proiect scoate in eviderita faptul ca talente precum eel al lui Judy 0 perceptie a socialului sint extrem de importante, iar educatia trebuie sa Ie hrarieasca in loc sa le ignore sau sa le frustreze. In~urajindu-i pe copii sa-si dezvolte 0 mtreaga gama a capacitatilor de care va depinde reusita lor sau incurajindu-i doar sa Ie foloseasca pentru a se irnplini in iridiferent ce ar face, scoala devine un factor important si In "predarea" capacitarilor de a se descurca iri.viata. Spiritul vizionar 9i calatrzitor a1 Proiectului SpectnuTI_este Howard Gardner, psiholog 1a Harvard School of Education/ . "A sosit tirnpul", rni-a spus Gardner, "sa ne largim riotiuriea de spectru al talentelor. Cea mai irnportanta contrib~tie ~i unica p_e care cducatia 0 poate aduce Ia dezvoltarea cop ihrl ui este sa .11 ajute sa se indrepte spre un domeniu in care talentele sale sa fie cit mai in favoarea lui, in care sa fiemulrumit si competent. Am pierdut complet din vedere acest Iucru , In schimb, am sup us pe toata lumea unei ed.ucatii conform careia nu poti reusi altceva decit sa hi profesor uriiversitar. Ii evaluarn pe toti conform unor standarde extrern de inguste ale succesului. Ar trebui sa petrecern mult rnai p u.tiri timp pentru a-i inregimenta pe copii :;;i mult rnai mult ajutindu-i sa-si identifice talentele date de Dumnezeu si sa si le cultive. Exista sute si sute de modalitati de a reusi si capacitati total diferite ce pot ajuta la asta."8 Bineinteles di Gardner vede eel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenjei. El subliriiaza faptul ca epoca de glorie a IQ-ului a inceput in perioada primului razboi rnorid ial, cind do ua milioane de americani au fost alesi prin intermediul primului test in scris, inverttat chiar in vremea aceea de Lewis Terman, lID psiholog de 1a Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate de Gardner drept "felul de a gindi la nivelul IQ-ului": "ace:;;ti
v

oarneni, fie ca sint de:;;tepti sau rru, asa s-au nascut. Nu putem modifica prea mult siru atia, iar testul nu spune altceva decit daca faci sau nu parte dintre cei de:;;tepti. Testul de admitere la facuItate se bazeaza pe un singur tip de aptitudine, care 1ti determina viitorul. Aceasta modalitate de gindire a pus stapinire pe societatea rioastra." Cartea lui Gardner din 1983, care a avut un mare impact, Frames of Mind tCadrele mintiiy, a fost un manifest impotriva IQ-ului;ea propunea ideea ca nu exista un singur tip monolitic de inteligenfa care sa stea la baza reusitei in viata, ci uri spectru larg de inteligente eu sapte posibilitati. Lista lui includea si cele doua tip uri de iriteligenta standard, respectiv cel al irrvatarii, inteligenta verbala si logica maternatica, dar includea si capacitatea spatiala, de exernplu, esentiala in cazul unui artist plastic sau al urtui arhitect; geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizica si in gratia Marthei Graham sau a lui Magic Johnson; si taleritul muzical al lui Mozart sau YoYo Ma. Completind aceasta lista, apar cele doua fa tete a ceea ce Gardner nurneste "inteligentele personale": capaciiiitile inierpereonale, cum ar fi cele ale trruri mare terapeut precumCarl ~pgers sau ale lIDUi lider moridial precum Martin Luther King, [r., si capacitiiiile .Lntrapsihice", care pot aparea, pe de 0 parte, in irrtuifiile lui Sigmund Freud saul mai p utin evident, in rnultumirea interioara ce se poate obtirte atunci cind cineva reuseste sa fie in acord eu adevaratcle lui sentirnente. Cuvi~t;ll operativ in p rivinta inteligeritelor este mulliplu: modelul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul standard de IQ, ca factor singular si invariabfl. El recurioaste cii testele care ne-au tiranizat cit am fost la scoala - de la cele de capacitate, care ne-au impartit intre cei care au fost iridreptati spre scoli tehnice si facultate si pina la cele preuniversitare, care au stabilit ce colegiu vorn putea urrna - se be.zeaza pe 0 riotiune lirnitata a iriteligentei. care este despr'insa de adevaratele capacitati si ab ilitati ce conteaza in viata peste si dincolo de IQ. Gardner recurioaste ca cifra sapte este una arbitrara in privinta tipurilor de inteligenta; nu exista un rrurnar magic refer itor la multiplele talente umane. La un moment dat, Gardner si echipa sa de cercetatori au extins cele 9apte posibihtatt la douazeci de tip uri de inteligcnta. Inteligenta interpersoriala, de exernplu, a fost impartita in patru capacitati distincte: spiritul de coriducere, capacitatea de a cultiva relatiile si de a pastra prietemile, aceea de a rezolva conflictele :;;i de a face analize sociale.

56

Natura

i n tel io en t ei ernoi iortale

Cind aft destepre

0

prostie

57

adica aceea in care Judy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezinta ~ultele fatete ale irrtefigeritei ofera 0 i~agine rnai arrrpla asupra capacitatii eopilului si asup~a potentl~~ lului sau pentru rcusita decit IQ-ul standar~L Atunci ~md elev~l Prograrrrului Spectrum au fost evaluati conform Scalei de Inteligenta Stanford-Binet - cindva, standardul de aur al testelor IQ _ si din nou conform. unui set de intrebari ce irrrnarea sa Inasoc';r~speetrul de inteligente asa curn le definise ?ardner, nu au existat legaturi semnificative intre rezultatele copiilor la. cele doua teste". Cei cirici copii cu eel rnai mare IQ (intre 125 si 133) au d ezval ui! diverse profihrri in raport eu eele zece trasa.turi portante masurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre eel cinci copii f1ceimai destepti", conform testelor ~Q,.unul era foarte bun in trei dorrierrii, trei in doua si cel de-a] ciricilea eorespundea doar uneia d.intre trasaturile irrrp or'tarrte ale Spectrum. Aceste puncte tad erau Irrrparfite astfel: p~tru din_tre pune~e!e tlari ale aces tor copii erau plasate in domemul rnuzical, doua m dorneriiul artelor vizuale si unul in intelegerea sociala, unul in logica si doua in limbaj. Nici unul dintre cei .c~n~ic?pii cu IQ-uri rriari nu erau "tariff in ce priveste miscarea-fizica, cifre le sau tehriica: miscarea fizica si cifrele erau chiar punctele slabe in cazul " ' a d.oi diritre cei cinci. Conduzia lui Gardner a fost ca: "scala de inteligenta Stanford-Binet nu putea prezice reusita Ia nivelul actrvitatilor S~p~crrurn ." Pe de alta parte; rezultatele la Spectnun le-au .dat_ra:-mti lor si profesorilor un indiciu dar refer itor la domeniile rata de care copiii vor arata un interes spontan si in .care se vc;_r descurca indeajuns de bine, incit sa dezvolte 0 paslune care mtr-o btrna zi sa aiunga dincolo de pricepere, catre n:lai:~trie.. . Cindirea lui Gardner referitoare la rrurlfip lici+atea inteligentei continua sa se desfasoare. La zece ani dupa publicarea teoriei ~ale, Gardner a oferit aceste rr-zumari pentru inte1igentele personale:

Intr-o alta interpretare, Gardner observa ca rniez ul inteligenrei interpersonale presupune ncapacitatile de a discerne si de a raspunde in modul eel rnai nimerit la starile, ternperamentele, motivatiile si dorintele altora". La inteligenta intrapersonala, cheia cunoasterii de sine, el mai include "accesul la proprrile sentimente, capacitatea de a discerne intre ele ;;1de a le stapini in calauzirea comportamenrului= ". SPOCK VS. DATA: ATUNC] CfND CUNOA;;TEREA NU ESTE DE AJUNS

=:

Inteligenta interpersonala este eapacitatea de a-i intelege pe ceilalti: ee anume 'ii motiveaz a. cum lucreaza, cum se poate coopera eu el. Agentii de vinzari, politicienii, profesorii, medicii de clinica si Iiderif relisriosi cu 0 influenta clara eel mai adesea sint indivizi cu uri o" .' grad ridicat de inteligenta interpersonaHL Int~hge~ta mfrapersonaIa ... este 0 capacitate corelata, orientate spre iriterror. Este aeea capacitate de a forrna un model p lin de acuratete 91 de veridicitate .a sinelui si de a fi in stare sa folosesti acest model pentru a actroria efident in viata 10

Exista 0 dimensiune a inteligentei personale indelung scoasa in eviderita, dar p utin explorata in studiile lui Gardner: rolul ernotirlor. Asta se d atoreaza poate si faptului ca, asa cum. iIni sugera Gardner, lucrarile sale sint determinate profund de un InOdel al mintii cogrutiv-stiintific. Astfel, punctul sau de vedere asupra inteligentelor pune accentul pe cognitiv - inielegerea de sine si a altora in ce priveste motivatiile, obiceiurile de rrrurica si folosirea acestor informatii in conducerea propriei vieti si pentru a te mtelege cu ceilalti. Dar ea $1in cazul domeniului chinestezic, uride excelenta fizica se manifests nonverbal, domeniul ernotiilor se extinde, la rindul sau. dincolo de limbaj si de cognitiv, Desi se acorda un spatiu amplu descrierilor inteligentelor personale din perspectiva rolului pe care acestea 11joaca Ia nivelul emotiilor si al stapirurii lor, Gardner si cei care au lucrat eu el nu au urmarit in detaliu rolul seniimeniului in cazul acestor inteligente, concentrindu-se asupra cunostintelor despre sentiment. Aceasta concentrare poate rieintentionata lasa neexplorat vastul ocean al ernotiilor, care fae ca viata interioara si relatiile sa fie atit de cornplexe, de constringatoare ;;1adesea iricurcate. De aserneriea, las a loc descoperirilor atit in sensul in care exista inteligenta in emotii, dar si in sensul in care inteligenta poate fi data ernotiilor. Aecentul pus de Gardner pe elementele cognitive Ia nivelul inteligenjelor personale reflecta zeitgeist-ul psihologiei care i-a format punctele de vedere. Accentul exagerat pe care psihologia il pune pe cunoastere chiar si in domeniul emotiilor este in parte datorat unor capricii din istoria acestei stiinte. Pe la jumatatea acestui secol, psihologia Ia nivel universitar a fost dominata de behavioristi, dupa modelul lui B. E Skinner, care considera ca doar cornportarnentul poate fi perceput obiectiv din exterior si, prin urrnare, poatc fi studiat ell acuratete stiintifica. Behavioris-

58

Natura

inreligentei em.ot iortale

Cf71.d a fi d est.ept. e

0

prostie

59

Ie, al stocarii de informatii si al naturii inteligentei. In continuare msa ernotiile nu puteau fi abordate. Teoria traditionala aecep-

hi au reglementat toata viata iriteri oara, indusiv ernotirle, care nu era la indemina stiintei. Apoi la sfirsitul anilor 1960, a aparut "revolutia cognitiva", accentul in psihologie indreptindu-sa asupra registrelor minta-

tat a de savantii cognifivisti eonsidera inteligenta ca Hind rezultanta unui proees la rece al faptelor. Totul este hiper-rational, precum Mr Spock din Star Trek, arhetipul octetilor iriforrnatioriali Iipsiti de orice fel de sentimente si care intrupeaza idee a ca ernotiile nu au ce cauta la nivelul inteligentei, ele doar stricind imaginea unei vieti mintale. Savantii cognitivisti care au imbratisat acest punet de vedere au fost sed'usi de calculator ca model operativ al rniritii, uitind ca in realitate materia creierului este scaldata irrtr-o bud inca dezordonata pulsind de produse neurochimice si nu se apropie in nici un fel de sihciul orcloriat si aseptic din care a tisnit rrietafora calauzitoare pentru minte. Modelele predominante care circula printre savantii cogriitivisti referitor la felul in care mintea proceseaza inforrnatia au fost lip site de recunoasterea faptului ca ratiorialitatea este ghidata si poate fi btrtrita - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens 0 privire saracita a rnintii, adica una care nu reuseste sa explice Sturm und Orang-ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a ramine la aceasta viziune, savantii cogriitivisti au fost nevoiji, ei in$i;;i, sa ignore .relevanta pentru modele le rnintii create de ei a sperantelor personale $i a temerilor, a neintelegerilor in casriicie sau a invidiilor profesionale - ei au iridepartat sentimentele care dau savoare vietii dar si momentele de criza si care, in fie care clipa, influeriteaza exact in masura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate inforrnatiile. Versiunea stiintifica uriilaterala conform careia ar exista 0 viata rnintala fara influente ernotionale care a calauzit ultirnii optzeci de ani de cercetari asupra irrtelig'errtei - se schirnba treptat, pe masura ce psihologia a inceput sa recunoasca rolul eserrtial al sentimentelor in gmdire. Precum personajul Data din Star Trek:genemtia urmdioare, psihologia incepe sa aprecieze puterea si virtutile emotiilor la nivelul vietii mintale, dar si prirnejdiile pe care lereprezinta. La urrna urrnei, asa cum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in masura in care poate sirnti asa ceva), logica lui reee nu reuseste sa gaseasca solutii umane. Uma-

nisrnul nostru este cel rnai evident la nivelul sentimentelor. Data iricearca sa simta, dirid u-si searna ca rateaza ceva esential. El vrea prieteni~~! l?ialitate; ~r~Cl.~m?n:ul de Tinichea din {lrc.jitorul din Oz, lui 11 Iipseste 0 iruma. Lipsirid u-i simtul Iirrc ce insoteste sentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu 0 mare virtuozitate tehnica, dar fara a trai pasiunea. Lectia d upa care Data tinjeste sint tocmai valorile mai irralte, cele ale sufletului ornenesc ~ cred irrta, speranta, devotameritul. iubirea care lipsesc cu desavirsire unui punet de vedere rece, strict eognitiv. Emotiile imbogatesc; un model mintal care Ie igriora este unul sara cit. Atunci cind l-am intrebat pe Gardner despre accentul pe care pune pe gindurile asupra sentimentelor sau pe metacunoastere, mai mult dedt pe emotii msele, el a recunoscut ca a avut te-,:dinta sa abordeze inteligenta din pcrspectiva cogriitiva, dar rru-a spus totodatii: "Cind am scris prima data despre inteligen~ele personale, de fapt oorbeam despre ernotii, in special potrivit ldeii mele de inteligcnta intrapersonala - una dintre COI'l,POnente Hind acordarea din punet de vedere emotional cu sine. Sernnalele sentimentelor viscerale sint eele care devin esentiale pentru inteligenta iriter persoriala. Dar atunci cind a fost de:;;voltara in practica, teoria rnultitudinii intelizentelor a evoluat (011.c;entrindu-se mai mult pe rnetacrmoastera'" .: adica pe con~tienh~area procesului rnirital al euiva - ,,$i mai p utin asupra Irrtregll game a capacitatilor erriotioriale." Chiar si asa, Gardner apreciaza importanra crucial a a acestor capacitati erriotioriale si relatioriale aflate la baza vietii. El sublini~zi3.ca: "Multi dintre cei care au un IQ de 160 luer~aza pentru eel cu un IQ de 100, in cazul in care cei d intii au 0 slaba in tel igenta iritr apersoriala, iar a celor din urrna este rid.icata. In lumea reala, nu exista 0 inteligenta mai importanta decit cea interpersonala. Daca n-o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce slujba sa-ti iei s.a.rri.d. Trebuie sa ne formam copiii la niveluUnteligentelor personale inca. din scoli."

n

EMOTIILE

POT FI INTELIGENTE?

Pentru 0 intelegere mai corripleta a felului in care s-ar putea face asemenea pregatiri la nivelul copiilor, trebuie sa ne oprim si asnpra altor teoreticieni care i-au urrnat lui Gardner eel mai celebru hind psihologul de la Yale, Peter Salovey, care a reusit sa .'

60

Natura

in.t.eli oent ei ernot iortale

Cin d a fi destept

e

0

pros tie

61

prezinte in detaliu felurile in care putem da inteligenta ernoriilor rioastrel '. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul arrilor, chiar si cei mai inversunati teoreticieni ai IQ-ului au mcercat uneori sa aduca emoti11e in' zona inteligentei, fara a socoti ca intre "emotie" :;>i "inteligenta" exista 0 contradictie inerenta in termeni. Astfel E.L. Thorndike, un eminent psiholog care a avut la rirrd ul sau un cuvint de spus in popularizarea riofiurrii de IQ in ariii 1920 si 1930, propunea 'intr-un articol din Harper's Magazine ideea ca un anurnit aspect al inteligentei emotionale, inteligenta "sociala" - care este cap acitatea de a-i mtelege pe ceilalti lI;;i de a actiona cu irttelepcitrne in relatrile interumane" - este in sine uri, aspect al IQ-ului unei persoane. Alti psihologi ai v rernii au acordat 0 coriotatie mai ciriica inteligentei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalti - de a-i determina sa faca ceea ce vrern, indiferent dad! sint cu adevarat dispusi sau nu. Dar nici una dintre aceste coricep tual'izari ale inteligentei sociaIe nu i-a influentat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960, a aparut un manual de 0 mare irrrpor'tarrta, care cuprindea teste de inteligenta ce declarau inteligenta sociala drept un concept "inutil". Dar inteligenta personala nu poate fi ignorata tocmai pentru ca are 0 Iatura intuitiva si una de bun srmt. De exemplu, dnd Robert Sternberg, alt psiholog de la Yale, le-a cerut oamenilor sa descrie 0 "persoana inteligenta", capacitatile de a se descurca in practica se numarau printre principalele trasaturiincluse pe listao Studiul mai sistematic allui Sternberg l-a facut sa revina Ia 0 concluzie a lui Thorndike: anume ca inteligenta sociala este altcev a decit inteliaenta, acadernica si ca este 0 parte extrem de imb ' portanta in a-i face pe oameni sa reactiorieze bine in situatiile practice eu care sint confr untati in vrata. Printre inteligentele practice care sint, de exemplu, foarte apreciate la locul de munca se riumara si acea sensibilrtate care le permite managerilor eficienti sa intuiasca mesajele implicite-". In uftirnii ani, un riurnar tot mai mare de psihologi au ajuns Laconcluzii similare, fiind de acord cu Gardner, si anume di vechiuI concept de IQ, care se concentreaza pe Iingvistica si maternatica si care reprezenta un factor predictiv al succesului la scoala sau ca profesor, in cazul in care testul IQ era trecut cu bineE s-a dovedit ca este din ce in ce rnai ineficient, pe masura ce viata 'isi continua cursul dincolo de portile institutiilor de invatamint. Acesti psihologiprintre care se numara si Sternberg

:;;1 Salovey - au iricercat sa-si formeze 0 imagine mai larga asupra inteligentei, reirrveritincl-o .Ia nivelul riecesi+atilor pentru reusita in viata. Pe aceasta liriie se ajunge din nou Ia aprecierea la justa valoare a inteligentei "personale" sau emotionale. Salovey include intelig'entele personale ale lui Gardner in definitia de baza pe care a d at-o inteligentei emotionale, extinzind aceste capacitati Ia cinci domenii principale14:

1. Cunoasterea emoiiilor personale. Constieritizarea de sine - recunoasterea urrui sentiment aiunci cind el apare - este piatra de temelie a iriteligeritei ernotioriale. Asa curn vorn vedea in Capito1ul4, capacitatea de a supraveghea sentimentele de laun moment Ia altul este de 0 irnportanta cruciala pentru 0 patrundere psihologtca si 0 intelegere de sine. Incapacitatea de a observa adevaratele noastre sentimente ne lasa prada acestora. Cei care au 0 certitudine mai mare asupra sentimentelor lor sint piloti mai buni ai existeritei personale, avind un aim] rnai sigur asupra felului in care reactiorieaza in prrvinta decizrilor personale - de la persoana cu care se casatoresc pina Ia slujba pe care si-o iau. 2. Gesiionarea emotiilor. Stapmirea ernotiilor ill asa fel iricit sa fie cele potrivite reprezinta capacitatea de a construi constientizarea de sine. Capitolul 5 va examina capacitatea de a ne calma, de a ne scutura de anxietate, de depresie si de irascibilitate si consecintele incapacitatii de a avea aceste 'calitati emotioriale fundamentale. Cei care nu reusesc sa se stapineasca sint confruntati permanent cu dezamagiri si disperari, in vreme ce aceia care excelcaza in aceasta d irectie se pot reechilibra mult mai rapid in urma obstacolelor si a necazurilor din viata. 3. Motioarea de sine. A;;a cum vom arata in Capitolul 6, punerea ernotiilor in serviciul unui scop este absolut esential pentru a-i acorda atentia cuvenita, pentru motivarea de sine, pentru stapinire si creativitate. Autocontrolul emotional c-vaminarea recompenselor si iriabusirea impulsurilor - sta la baza reusitelor de tot felul. Capacitatea de a fi IIpe faza" d uce Ia perforrnanre ie;;ite din comun in toate domeniile. Cei care au aceasta capacitate au tendinta fie mult mai productivi si mai eficienti in tot ceea ce intreprind. 4. Recunoasterea emoiiilor in. ceilalti. Ernpatia, 0 alta capacitate care se cladeste pe baza constieritizarii de sine emotionale, este fundamentul IIcapacitatii de iritelegere a celorlalti". Capitolul 7 va investiga radacinile empatiei, costul social al surzeniei ernotionale si motivele care due de Ia empatie la altruism. Cei care

sa

62

Natura

irt.tel ig en t ei e mot

io n ale

Cfnd a fi dest ept. e

0

prostie

63

sint ernpatici sint rnai atenti la semnalele sociale subtile ce indica de ce au nevoie sau ce vor ceilalti. Aceasta ii face sa fie rnult mai potriviti pentru profesiunile care presupun grija fata de ceilalti, cum ar fi profesorii, agentii de vinzari sau cei din domeniul rnanagementului.

5. lvlal1evrarearelatiilor. Arta de a stabili relatii inseamna in mare parte capacitatea de a gestiona emoriile celorlalti. Capitolul 8 se ocupa de corripetenta sociala, dar si de incornpetenta 1a acest nivel si de capacitatile specifice implicate. Acestea sint capacitatile care contribuie 1a o mare popularitate, la spiritul de conducere si la eficienta in relatiile interpersonale. Cei care exceleaza in aceste abilitati se dcscurca bine in tot ceea ce inseamna interactiunea pozitiva cu ceilalti: acestia sint adevarate vedete pe plan social.
Evident ca oarnenii au capacitati diferite in fiecare dintre aceste directii: unii dintrenoi, sa zicem, it;;i pot stapini mai bine propria rielirriste, dar sint relativ incapabi1i sa calmeze pe altcineva la suparare. Baza nivelului capacitatii noastre este nira indoiala deterrninata neuronal, dar asa cum VOll1 vedea, creierul este extrern de plastic, invatind mereu. Lip'surile la nivelul capacitatilor ernotionale pot fi remediate: asadar, in rnare masura, in toate aceste d irectii coriteaza obiceiurile :;;i reactiile, care, atunci cind se face efortul cuvenit, pot fi Irnburratatite. IQ-UL $1 INTEL1GENTA EMOTIONALA: TIPURI PURE IQ-uls;i inteligenta emotional a nu sint cornpetente contradictori i, ci rnai degraba separate. Cu torii arnestecam intelectul eu aeuitatea ernotionala. Cei care au un IQ r'idicat, dar 0 inteligenta emotionala scazuta (sau un IQ scazut si 0 inteligenta emotioriala r ici icata) s'irrt, in ciuda stereotipurilor, relativ p u tirri. Intr-adevar, exista 0 oarecare corelare intre IQ si anumite aspecte ale inteligentei ernotioriale desi suficient de ingusta pentru a face dar faptul ca, in mare masura, sint entitati independente. Spre deosebire de testele IQ farniliare, nu exista deocamdata nici un test care sa stabileasca "scorul irrtelrgerrtei emotionale" si s-ar putea sa nici nu existe vreodata. Desi exista ample studii referitoare la fie care componenta in parte, uriele, cum ar fi empatia, sirrt mai bine testate prinmostrele abi litatii propriu-zise ale unei persoane - de exernplu, p unind-o sa determine sentimen-

tele cuiva in functie de expresia fetei, asa curn este ea inregistrata, sa zicem, pe 0 caseta video. Totusi, folosind 0 anurnita masura pentru ceea ce el nurneste "elasticitatea eului", ceea ce este similar inteligentei ernotionale (incluzind principalele competente sociale si emotionale), Jack Block, paiholog 1a Universitatea Berkeley din California, a facut 0 corn parn tie intre doua tipuri teoretic pure: cei eu un IQ rnare versus cei cu aptitudini ernotionale mari-". Diferentele sint graitoare. Tipul pur de IQ mare (asta iriseamna lasarea la 0 parte a inteligentei ernotionale) este 0 caricatura a inteleetualului care se poate adapta la nivel mintal, dar este incapabil sa se adapteze la lumea personala. Profilurile difera usor de la barbari Ia fernei, Barbatul eu Lill IQ mare - nu e nici 0 surprrza - dovecleste 0 larga gama de interese intelectuale si de capacitati in aceasta directie. El este 0 persoana ambitioasa si prod uctiva, previzfbila, stapirutoare si netulburata de ingrijorari in ceea ee-l prrveste, Are tendinta de a fi critic si condescendent, greu de rnulturnit si inhibat, cu problerne sexuale, inc1usiv la nivelul experientei senzuale, inexpresiv si detasat, prevenitor S;irece emotional. Prin contrast, cei care au 0 inteligenta emotional a riclicata sint echilibrati din pund de vedere social, simpatici si veseli, nu cad prada temerilor si irigr ijorarflor care sa-i macine. Au 0 mare capacitate de a se dedica trup si suflet oamenilor si cauzelor lor, de a-si asurna raspunderi si de a ave a un profil etic; sint intelegatori si afectuosi irt relatrile lor. Viata lor ernotioriala este bogata si normala: ei se simt bine cu ei irisis! 9i cu ceilalti cu uriiversul social in care traiesc. Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de asteptat, lncredere intelectuala, sint fluente in exprimarea gindurilor, apreciaza chestiunile intelectuale si au 0 larga gama de interese intelectuale S;i estetice. De asernenea, au tendrnta sa fie introspective, prada neIinistflor si lucrurilor care le rnaciria, sentimentului de v irrov atie si .ezita sa-si exprime rninia deschis (chiar daca 0 fac indirect). Femeile inteligente din punet de vedere emotional, din contra, au -terrd irrta de a fi categorice, de a-S;1exprima sentirnentele in mod direct si de a avea 0 parere pozitiva despre ele irisele: viata are un sens pentru ele. Ca :;;i barbatii, ele sint sirnp atice si comunicative, isi exprima sentimentele 111. mod potrivit (sl nu prin iesiri pe care sa. Ie regrete ulterior); se adapteaza bine stresului. Indinatia spre viata sociala le face sa stab ileasca 'usurinta n01 relatii: se sirnt destul de bine ell sine si sint vesele.

ell

64

I-Jat ura in.teligeru ei cnioi.ion ale

spontane si deschise Ia experienje serizuale. Spre deosebire de femeile doar eu un IQ ridicat, rareori sint nelirustite ori se simt vinovate sau se frarnirrta pentru ceva. Sigur ea aceste portrete sint extremele - in fiecare diritre noi exista un amestec de IQ si irrtelig enta ernotionala la anumite rtiveluri. Dar ele ofera 0 privire mstructiva referitoare Ia fiecare din aceste dimensiuni, in mod separat, ale calitatilor fiecaruia. Pina Ia un anumit punet, or ice om are 0 iriteligerita cognitiva si una emotionala, prin urrnare, aceste portrete se contopesc. Si tottrsi, dintre cele d oua, inteligenta cmotionala adauga rnult mai multe calitati care ne determine sa fim cu adcvarat oarnerii.

Cunoaste-te pe tine insuti ,

o veche poveste japoneza vorbeste despre un razboinic samurai care l-a provocat pe un maestru Zen sa ii explice ce insearrma rai si iad , Calugarul i:nsa i-a r'aspuris cu d isp ret: "E$ti un mocofan - n-are rost sa-mi pierd vrernea cu unul ca tine!" Sirrrtinclu-se ofensat, samurarul s-a infuriat curnp lit, a scos sabia din teaca si a zbierat: "Te-a$ putea omori pentru obraznicia asta." "Acesta este iadul ", a raspuris calm calugarul. Uluit sa constate realitatea in spusele maestrului care i:;:;i ndreptase atentia i asupra miniei ee-l cuprinsese, samuraiul s-a linistit, si-a bagat sabia in teaca, a facut 0 plecaciune $i i-a rnulturnit calugarului ca l-a lurninat. ,,1ar acesta este raiu!", a spus calugarul. Constientizarea brusca de catre samurai a starri agitate in care se afla ilustreaza diferenta covirsrtoare 'irrtre a fi cuprms de un sentiment si a deveni coristierit ca pori fi inghitit de el. Indemnul lui Socrate: FlCunoa~te-te pe tine insuti" face referire tocmai la ceea ce este esential in inteligenta ernotionala: constientizarea propriilor sentimente in momentul in care ele apar. La 0 prima privire, ar putea parea ca sentirnentele noastre sirit evidente; 0 gindire rnai atenta ne arninteste insa ca am trecut cu vederea ceea. ce am simtit cu adevarat in legatura cu un anumit lucru san ca am reactionat tirziu fata de aceste sentimente aflate in joe. Psihologii folosese un termen destul de ponderat, metacunoasiere, pentru a se referi Ia constientizarea acestui proces de gindire, si meiadispoziiie, pentru constientizarea ernotiilor. Eu prefer termenul constientizare-de-sine, in sensul unei atentii
permanente acordate startlor interioare '. In cadrul acestei constientizari autoreflexive, mintea constata si investigheaza experierita in sine, inclusrv ernotnle".

66

Natura

in teligen.iei emot ion.ale

C'u n oas t e-t e pe tine

irt s u.i i

67

Aceasta calitate a constientizar ii searnana cu ceea ce Freud descrie ca natentie egalflotanta" si pe care 0 recomarida paihanalistilor. 0 asemenea ateritie abordeaza tot ceea ce se intimpla in stare constienta cu irrrparfiali+ate, ca $i cum ar fi vorba despre un martor interesat si care totusi nu reactioneaza. Unii psihanalisti Ii rnai spun si "eul observator" - capacitatea constientizarii de sine care ii perrnite analistului sa-si supravegheze propriile reactii la spusele pacientului ;;i la procesul de libera asociere pe care-I tese pacientul". aserneriea constientizare de sine pare sa necesite un neocortex activat, mai ales in zona Iimbajului, acordat spre a identifica si a numi ernotiile stirnite. Constientizarea de sine nu este 0 forma de atentie care sa se lase purtata la voia Irrtimp lar ii de catre ernotii, reactionirid exagcrat si amplificind ceea ce este perceput. Mai degraba este un mod neutru de a mentine reflectia de sine, in toiul, totusi, al unor emotii turbulente. William Styron pare sa fi descris accasta facuItate a rniritii scriind despre depresiile lui profunda, vorbind des pre ea ca fiind 0 simtire "a unei insotiri de catre un al doilea sine - uri observator spectral care nu inlparta;;e$te dernenta dublului sau ;;1deci este capabil de 0 curiozitate lrpsita de patima in m.omentele in care camaradul sau se zbate."? In eel rnai bun caz, observarea de sine permite 0 constientizare la rece a sentirnentelor pasionale sau tulburatoare, In eel rnai rau caz, se rnanifesta doar pr intr-o usoara distantare fata de experierita respectiva, un canal paralel al constientizarri, care este "meta": planind deasupra sau dedesubtul fluxului principal, constient fata de ceea ce se 'intimpla mai degraba decit a fi preluat $i pierdut in acel flux. Este, de exernplu, d ifererita intre a fi rniriiat de moarte pe cirie'va si a gindi torusi: "Sentimentul pe care II traiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a constientizarii, aceasta subtila dcplasare Ia nivelul mintaluhri se presupune ca sernnalizeaza ca acele circuite rieocorticale sup ravegheaza achy ernotia, acesta fiind prim.ul pas in cistigarea uriui anurnit control. Aceasta constientizare a ernotiilor este competenta ernotioriala fund amentala pe care se cladesc celelalte competente, cum. ar fi cea a autocontrolului emotional. Pe scurt, autoconstientizarea irisearrma sa fim "con;;tienti atit de dispozitia In care sintem, cit $i de gindurile pe care Ie avem despre aceasta dispozitie'~, dupa cum spune John Mayer, psiho-

o

log la Universitatea din New Hampshire, care, alaturi de Peter Salovey de la Yale, a formulat teoria iritelrgerrtei emotionale''. Cortstierrtizarea de sine poate fi vazuta ca uri tel de atantie nonreactive si Iipsita de judecati asupra starii interioare. Dar Mayer coristata ca aceasta sensibilitate poate la rindul sau sa fie rnai putin calma; gindurile tipice prin care se exprima autoconstientizarea emotionala le includ pe acestea: "Ar trebui sa sirnt asa": nMa gindesc la ceva fr umos ca sa-rni ridic moralul": iar perrtru o autoconstientizare rnai restrictiva, 0 fraza care permite 0 evadare: nNu'te gindi la asta acum" - ca reactie la ceva foarte suparator, Desi exista 0 distinctie logica intre a fi constient de sentirnente si a actiona pentru a le schirnba, Mayer corisidera ca din n10tive practice cele doua m.erg de obicei rniria in mina: a recurioaste 0 drspozitie iricorecta mseall1.l1_asa doresti sa 0 dcpasesti. Aceasta recunoastere este irtsa d istincta de eforturile fa cute pentru a ne rmpiedica sa acfiorrarn conform. urrui irrrpuls emotional. Atunci cind ii spunem: "Inceteaza!" unui copil a carui suparare l-a determ.inat sa-~;i loveasca prietenul de joaca, putem opri loviturile, dar rninia lui va continua sa clocoteasca. Gindurile copilului sint ineii-fixate pe ceea ce a d eclarisat supararea - "Dar mi-a furat jucar'ia!" - si rninia continua sa-l stapjrieasca. Autoconstientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor patimase sau de antipatie: intelegerea faptului ca "Ceea ce simt este furie" ofera un rnai mare grad de libertate - nu doar optiunea de a nu actiona, ci si pe aceea de a irtcerca sa-ri treaca , Mayer descopera ca oamenii au tend inta de a aborda stihrri diferite de a participa sau de a-$i stapini omotiile'':

.. Auioconstieniizarea.

Constientizarea dispozitiilor In momentul in care ele apar ii face pe oarnerui care procadeaza astfel sa aiba 0 viziune sofisticata asupra v ietii lor ernotionale. Clarita tea lor referitoare la ernotii poate da riastere altor trasaturi de personalitate: sint persoane autonom.e si sigure pe Iirriitele lor, au o sanatate psrhologica buria ;;;i ten dint a de a avea 0 pr ivire pozitiva asupra v ietii. Cind sint prost dispusi, nu mediteaza la asta In toate felurile, iar proasta dispozitie nu devine 0 obsesie, fiind capabili sa Iasa mai u;;or din aceasta stare. Pe scurt, inteligenja Ii ajuta sa-si stapineasca ernotiile . .. Inchiderea in sine. Exista oameni care adesea se simt cupririsi de em.otiile lor si nu se simi in stare sa scape de ele, de parca dispozitule ar preluat controlul asupra lor. Ei sint schimbatori

ii

68

Natura inteligenjei

eniot ion ale

Cu noaste-ie pe tine irieui i

69

si nu foarte constienti de propriile sentimente, drept pentru care se pierd usor in ele, fara a le putea contempla in perspectiva. Ca urrriare, nu se strad uiesc prea tare sa scape de aceste stari proaste, avind impresia ca nu detin controlul asupra vietii lor ernotionale. Adesea sirnt ca sint coplesiti si ca au scapat emotiile de sub control. " Acceptarea. Desi aceste persoane stiu adesea foarte exact ceea ce sirnt, au insa terid inta sa accepte eu uaurinta dispozitiile prin care tree, fara a rncerca sa le schimbe. Exista doua ramuri ale tipologiei celor care accepta: cei care de obicei sint bine dispusi, deci nu sint motivati sa-;>1schimbe dispozitia in care se afla, si cei care, in ciuda limpezirnii asupra starilor lor, sint inclinati spre stari proaste, pe care Ie accep ta intr-o ati+udirie pa~ siva, nefacind nimic sa le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este mtilnit rnai ales la persoanele deprirnate, care se resemneaza in fata disperarii. pATI]\'fil~UL ~I INDIFERENTUL Sa ne imaginam pentru 0 dipa ca ne aflam.httr-un avion care zboara de 1a New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe masura ce va apropiati de Muntii Stincosi, se aude vocea prlotuhri: "Doamnelor 11i domrrilor, urmeaza niste turbulente. Va rugam sa va iritoarceti la locurile dvs. si sa va puneti centurile de siguranta." Apoi avioriul intra in zona de turbulente, care sint rnai rele decit tot ce ati intilnit p ina acum - avionul este aruncat in sus si in jos si dintr-o parte in cealalta precum 0 minge de plaja purtata de valuri. Intrebarea este: ce faceti? Siriteti genul de om care se refugiaza intr-o carte sau intr-o revista sau care continua sa se uite la un film, adaptindu-se turbulentelor? Sau sinteti dintre cei care recitesc-instructiunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea daca dau sernrie de panica? Ori siriteti dintre cei care-si ciulesc urechile spre a auzi daca e ceva in neregula cu motoarele? Oricare dintre aceste raspurisuri vi s-ar parea mai firesc, el este un sernn asupra felului in care reactionam Lastres. Scenariul cu avionul face parte .dirrtr-trn test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata daca oamenii au tendinta de a fi vigilenti, preocupindu-se de fiecare detaliu Irrtr-o aseIflenea situatie disperata, sau daca din contra,

in asernenea momente

nelinistitoare,

incearca sa-si distraga

atentia. Aceste d.oua reactii mtr-o siruatie lirnita au corisecinte extrern de diferite pentru felul in care oarnenii 19i experimenteaza propriile reactii ernotionale. Cei care 111icreeaz.a 0 stare de parca ar fi privati de libertate prin insasi faptul ca trateaza totul atit de atent 19i arnplifica fara sa vrea propriile reactii - mai ales daca starea lor e lipstta de 0 coristierrtizare calma. Rezultatul este ca ernotiile lor par si mai intense. Exista si dintre aceia care incearca sa-si distraga atentia, nebagmd u-si in seama propriile reactii si minimalizrndu-si astfel experienta reactiei erriotioriale, daca nu chiar si dimensiunea in sine a reactiilor, Pornind de la aceste extreme, rez'ulta ca pentru uriii constientizarea cmotionala este coplcsitoare, in vreme ce pentru altii abia daca exista. Sa ne gindim la studentul care mtr-o seara constata ca In camin a izbucnit un incendiu si merge sa ia un extinctor si stinge focul. Nimic neobisrruit - in afarade faptul ca in drum spre extinctor si ina poi el merge normal si nu alearga, Motivul? N-a sirntit ca ar fi vreo urgenta. Aceasta mtimplare mi-a fost povestita de Edward Diener, psiholog la Universitatea din Illinois, care a srud iat intensitaiea cu care oamenii l;>itraiesc emotiile". Dintre studiile de caz pe care acest psiholog le facuse, studeritul se rernarcase prin faptul ca lS;i traia cel mai p utin intens emotiile, din cite persoane intilnise Diener. Era eserrtialrnerite 0 persoana fara riici un fel de patimi, care trece prin viata fara sa simta mare lucru, chiar si in cazul unui incendiu. Prin contrast, sa Iuarn si exerrrplu] unei fernei de la celalalt capat al spectrului alcatuit de Diener. Pierzmdu-si odata pixul preferat, a fost dtstrusa zile intregi. Alta data, a fost atit de impresionata citind ca se face 0 mare vinzare de pantofi Ia pret redus iritr-un magazin costisitor, incit a lasat orice altceva, s-a aruncat in masina si a condus trei ore pina la magazinul din Chicago. Diener constata ca in general femeile traiesc atit ernotiile po~ zitive cit si pe cele negative mai puternic decit barbatii. Lasind la a parte diferentele de sex, via]a emotionala este mai bogata pentru cei care observa mai multe. Sporirea sensibihtatii emotionale are drept consecinta pentru aceasta categorie faptul dl la cea rnai mica provocare se dezlantuie adevarate furtuni ernotionale, 0 atmosfera de rai sau de iad, in vreme ce ceil alti, de la extrema opusa, abia de simt ceva chiar si in cele mai cumplite imprejurari.

70

l\Jatura

i n tel igertt:ei

ern.ot io n ale

Cu noaste-te

pe tine i n.s u.t i

71

OMUL

FARA SENTIMENTE

Gary si-a infuriat logodnica, pe Ellen, pentru ca, desi era un tip inteligent, atent si un chirurg care reusise in cariera, nu avea nici un fel de ernotii si nici un fel de reactie Ia orice manifestare sentimcntala. Gary putea vorbi stralucit despre stiinte $1 arte, dar cind era yorba de sentimente ---'-chiar si pentru Ellen arrrutea. Desi ea se str ad uise sa-i stirneasca pasiunea, Gary ramasese impasibil si lipsit de cea rnai mica reactie. "Eu riu-mi exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trirnis cu insistenta, "Cind este yorba de viata ernotionala", a rnai adaugat el, "nu sfiu despre ce sa vorbesc; n-am sentimente puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustrata de raceala lui Gary: pe masura ce i se confesa terapeutultri, el si-a dat seama di este incapabil sa vorbeasca deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, ca nu stia ce airntea de fapt. Dupa cite 1;;id ad ea el seama, nu se miniase, nu seirttr istase sirru se bucurase riiciodata". A;;a cum a constatat terapeutul, acest vid emotional i-a facut pe cei asemeni lui Gary incolori si inodori: "Ei plictisesc pe toata lumea. De aceea ii si trimit nevestele la tratament." Platitudinea emotional a a lui Gary exemplifica ceea ce psihiatrii nurnesc alexitimie, de la grecescul a - care insearnna "lipsa", lex is, care Irisearrma "cuvint" 9i ihirmos, care mseamna "emotie". Acesri oa~eni riu-si gasesc cuvintele pentru a-$i exprima sentimentele. Intr-adevar, ei par lipsiti de toate sentimentele, desi asta s-ar putea datora rnai degraba incapacitatii de a-si exprima ernotia decit absentei totale a emotiei. Aceasta categorie de oamerii a fost observata mai Iritii de psihanalistii care s-au mirat ca exista 0 categorie de pacienti care nu puteau fi tratati prrn nici 0 metoda, pentru ca nu dadeau semne sa aiba seritirnerrte, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dadeau dovada de 0 viata emotionala interioara despre care ar fi putut sa vorbeasca". Traaatur'ile elinice definitorii ale alexitimicilor indud dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - si un vocabular €ITlotional extrern de Iirnitat!". Mai mult, disce;n cu greu emotiile intre ele sau de seriz.atrile trupesti, astfel incH pot povesti ca au nervi la stomac, palpitatii, transpiratii sau arneteli - dar nu-si dau searna di de fapt simt 0 stare de ne1ini~te. "Ei dau ill1presia ca sint aItfel, ni$te extratere;;tri care au picat de pe 0 cu totul alta Iume :;;i au fost para$utati in miilocul

unei societati dominate de sentimente", asa ii descrie doctorul Peter Sifrieos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat terrnerrul de alexiiimie+, Alexitimicii pling rareori, dar si cind 0 fac,nu se mai opresc. Totusi, sint foarte incurcati daca sint irttrebati de ce pIing. 0 pacienta cu alexitimie era atit de suparata d upa ce a vazut un film cu 0 femeie ce avea opt copii si 'urrna sa moara de cancer, incit a p'lins pina ce a adorrnit. Cind terapeuful i-a sugerat ca probabil a intristat-o filmul, hindea ii arnintise de propria ei mama care suferea de un cancer in ultimul stadiu, lfemeia a inmarmurit complet uluita si a ramas far a grai. Cind terapeutul a intrebat-o apoi ce simte, ea i-a raspuns ca se simte "ingrozitor", dar nu si-a putut clarifica mai mult sentimentele. Si a aclaugat ca din dnd in cirid se trezeste plingind, dar rtu stie riiciodata exact de ce plinge12. Aceasta este esenta problemei. Alexitimicii nu ca nu ar simti niciodata nimic, dar sint Incapabili sa-si dea seama -;;i mai ales sa se exprirne - sau sa explice exact ce sentimente au. Le lipseste in rrtod acut capacitatea funclamentala de a da dovada de inteligenta emotionala, de consrientizare de sine - faptul de a sti ce sirntim, ce ernofii ne tulbura in interior. Alexitimicii dezmint ace a conceptie a simtului comun potrivit careia este mai mult decit dar ceea ce simtim: ei habar nu au despre ce este yorba. Cind ceva - sau mai precis cineva - ii irnpresiorieaza iritr-atit iricit sa simta cev a, experienta in sine ii blocheaza si ii copleseste, deci treb uie ev ita ta cu orice pret. Serrtirneritele ajung la ei, atunci cind ajung. ca 0 amctitoare neliniste: sau asa CUIYl spunea pacienta care a plins dupa un film, e yorba despre ceva "ingrozitor", dar pe care nu-l poate explica, precizirrd ce fel de ingrozii:or. Aceasta confuzie fundamentala in pr ivirita serrtirneritelor pare sa duca adesea Ia vagi problerne medicale, atunci cind realmente aceste senzatii de disperare emotionala sint traite: acest feriomen este cunoscut in psihiatrie sub numele de somaiizare o d urere €lnotionala poate fi confuridata eu una fizica (si este diferita de 0 boala psihosomatica, in cazul careia problemele ernotionale duc la comphcatii realrnerrte de ordin medical). Intr-adevar, rriare parte din interesul psihiatrilor fata de alexitirnici este acela de a-i d.eosebi de cei care Yin Ia doctor pentru a cere ajutor spre deosebire de cei care cad prad a unei obsesii sterpe de a gasi un diagnostic medical $i un tratament pentru ceea ce este de fapt 0 problema emotionala.

72

Natura

in teligcn tci crno t ion ale

Cu noaste-te pe tine in su ti

73

In vrerne ce nimeni nu poate spune inca precis ce anurne produce alexitimia, dr. Sifneos propuneca explicatie 0 deconectare intre sistemul limbic si neocortex, in special de centrii vorbn-ii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce arnaflat despre creierul emotional. Pacientii cu atacuri grave de apoplexie la careaceasta deconectare a fost realizata pr'intr-o operatic chirurgicala cu scopul de a-i elibera de aceste simp tome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emotional, aserneni celor cu alexitirrrie, care sint incapabih sa i!;>i xprime sentimentele e in cuvinte si sint Iipsiti de 0 viata imaginara. Pe scurt, desi circuitele creierului emotional pot reactiona prin sentimente, rieocortexul nu poate tria aceste sentirnerrte si riici nu Ie poate rruanta prin Iimbaj, Henry Roth observa in romanul-sau Call It Sleep (Sd-i zicem 50111n) puterea Iimbajului: IIDadi poti exprima in cuvinte ceea ce srrnti, inseamna ca acel eeva iti apartine." In mod corolar evident, aceasta este sixlilerna alexitimicilor: negasind u-si euvintele pentru sentimente, nu ;;i Ie pot insu;;i. LAUDIl\TD SENTIMENffiLE VISCERALE Turnora care crestea in spatele fruntii lui Elliot avea dirnensiunea uriei mid portocale; i s-a facut opera tie 9i a fost indepartata , Desi interventia chirurgicala a fost declarata 0 reusita, ulterior; cei care-I curioscusera bine au spus ca Elliot nu mai era Elliot - el suferise 0 schimbare severa de personalitate. Cindva, fusese un avocat celebru, iar acum nu rnai era in stare sa-si tina slujba. Sotia.l-a parasit. EI si-a investit economiile in afaceri paguboase si a sfirsit prin a locui in dormitorul pentru oaspeti din casa fratelui sau. In cazul lui Elliot, intervenise 0 problema care ii uimea pe toti. Din punet de vedere intelectual, era la fel de destept ca rnai inainte, dar nu mai stia sa-si dramuiasca timpul, pierzindu-se in arnanunte min ore; l!]i pierduse simtul prioritatilor, Reprosurile care i se faceau nu pareau sa-l afecteze; fusese concediat din mai multe slujbe de avocatura. Desi testele de inteligenta nu detectasera nirnic in neregula eu facultatile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totusi la un neurolog, sperind sa descopere vreo problema neurologica; pe baza acesteia ar fi obtinut uncle avantaje finandare, despre care credea ea i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

citatii sale de dirpa operatie. Altfel, concluzia nu putea fi decit ca este un bolnav mchipuit. Antonio Damasio, neurologul Ia care a mers Elliot, a fost 90cat de un element care lipsea din repertoriul mintal al Iui Elliot: desi nu era nimic in neregula cu logica sa, cu memoria, cu atentia sau cu orice alta capacitate cognitiva, Elliot pur si simplu i$i uitase sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu el13. Si rnai izbitor era faptul ca Elliot putea povesti tragicele intilnplari din viata sa cu 0 detasare totala, ca si cum ar fi privit de la distanta pierderile si esecurile din trecutul sau - fara rrici un dram de regret sau de tristete, de frustrare sau de millie fata de nedreptatile vietii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era mai impresionat de povestea lui Elliot decit Elliot irtsuei. Darnasio a ajuns 1a coricluz.ia dll aceasta neconstientizare emotioriala avea drept sursa mdapartarea odata cu tumora de pe creier si a unei parti din lobii prefrontali. Ca urrnare, interventia chirurgrcala a taiat legatura dintre cerrtrii de jos ai creiertrhri emotional, in special nudeul amigclalian si circuitele colaterale, si capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindirea lui Elliot devenise una ca de calculator, capab ila deci sa trea.ca prin toate fazele calcularii unei hotariri, dar incapabila sa desemneze valori pentru diversele posibilitati. Fiecare optiune in parte era una neutra. Acest rationament total lipsit de orice implicare emotionala era esenta problemei lui Elliot, sau eel putin asa banuia Damasio: 0 prea purina constientizare a sentimentelor sale in raport cu Iucrurile 11facea pe Elliot sa produca un rationament gresit, Acest handicap si-a facut simtita prezenta $i in hotaririle de zi cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sa aleaga 0 zi si 0 ora pentru urrnatoarea programare a lui Elliot, rezultatul a fost 0 multitudine de nehotariri: Elliot gasea argumente pro ;;i contra in cazul fiecarei zile si ore propuse de Damasio, dar nu putea alege intre ele. La nivel rational, avea motive perfect logice pentru a obiecta sau de a accepta practic orice moment pentru pro-

gramare, Numai di lui Elliot Ii lipsea acel sim] a ceea ce simiea in
legatura cu oricare dintre aceste momente. Lipsiridu-i constientizarea propriilor sentiments, nu avea nici un fel de preferinte. Din nehotarirea lui Elliot putem invata 0 lectie eserrtiala, si anurne aceea a rolului crucial al sentimeritelor atunci cind navigam pe acest riesfirsit torerit al deciz.iilor persona le din viata. In vreme ce sentimentele puternice pot face prapad in rationamen-

74

Natura

i n t el ig ert.i

ei ern oi io nal

e

C'u n oasst.e-t:e pe tine

i n=u

ti

75

te, lipsa constientizarii sentimentelor poate fi si ea dezastruoasa, mai ales atunci cind trebuie sa cintarim hotarirrle de care dep inde in mare parte soarta noastra: ce cad era sa urrnam, daca sa rarniriern mtr-o slujba sigura sau sa ne rnutam la una mai riscanta dar si rnai interesanra, cu cine sa iesim in oras sau cu cine sa ne

casatorim. unde

sa traim. ce apartament sa inchiriem

sau ce ca-

sa sa cumparam - si asa rnai departe. Asemenea hotarirr rru pot fi bune daca sint Iuate doar rational, ele presupun si un sentiment visceral si injelepciunea ernotionala adunata din experientele trecute. Logica formala nu poate furictioria de una singura. ca baza pentru a hotari cu cine sa ne casatorim sau in cine sa avem 'incredere sau ce slujba sa ne luam: acestea sint zone ill care rafiuriea fara sentiment este oarba, Semnalele intuitive care ne calauzesc in asemenea momente apar sub forma unor valuri actionate limbic din viscere, pe care Damasio Ie rnai rrurncste si "marcatori sorriatici", sau rnai bine zis, sentirnente viscerale. MarcatoruI somatic este un fel de alarrna automata care de obicei atrage atentia asupra unui pericol potential presupus de 0 anumita actiune in desfasurare. Cel mai adesea, acesti rnarcatori rie indepitrteaza de 0 alegere impotriva careia sintern avertizati de experienta anterioara. Totodata, ei ne pot avertiza si cind apare 0 ocazie excelenta. De obicei, pe moment, nu ne amintim exact ce anurne a dus la formarea sentimentului negativ; nu avem nevoie dedt de un semnal ca 0 potentiala perseverare intr-o anumita directie poate fi.un dezastru. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sa renun tam imcdiat sau sa contiriuam eu rnai multa incredere, astfel incH multitudinea de alegeri sa deviria 0 matrice decizioriala mai usor de manevrat. Cheia unor decizii personale sanatoase este simpla: sa fim in acord eu sentimentele noastre.

GOLIREA INCON9TIENTIILUI
Vidul emotional al Lui Elliot sugereaza ca exista un spectru de abilitati de a sirnti emotiile pe masura ce ele apar. Conform logicii rieurostiintei, dad absenta unui circuit neural duce la 0 deficienta a unei anurnite abilitati, atunci relativa putere sau slabiciune a acel uiasi circuit din ereierele intacte ar trebui sa d uca la niveluri comparabile de competenta in ceea ce priveste ace a capacitate. In terrneriii ce descriu rolul circuitelor prefrontale ill acordarea emotionala, ea sugereaza ca din motive neurologies

unii dintre noi sesizarn cu mai mare usurinta decit altir frica sau bucuria, deci siritern mai constienti de noi Insrne din punet de vedere emotional. Svar putea ca si talentul pentru introspectia psthologica 52. tina de acelasi circuit. 0 parte dintre noi sintem mai bine acordati cu modurile sirnbolice specifice rniritii ern ofioria le: metafora s i zimbetul, alaturi de poczie, ciritece si fab ule, toate sint in Iimbajul j.nimii. La fel sint visele si miturile, in care asociatia dezlantuita de idei deterrnina fluxul narativ, Hind intarita de logic a mintii ernotionale. Cei care se afla intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul erriotiei - sint cu siguranta mai apti de a exprima mesaje, fie ca este vorba de rornancieri, de textreri sau de psihoterapeuti. Acordarea iriterroara Ii face sa fie mai taleritati in a da glas "intelepciunii subconstientulu'i" -intelesul trait al viselor rioastre si al inchipuirilor noastre, simbolurile care intr upeaza cele rnai profunde d.orirrte ale noastre. Constientizarea de sine este fundarnentala in patruriderea paihologica: aceasta este facultatea rnintala pe care vrea sa 0 faea p uternica psihoterapia. Intr-adevar, pentru Howard Gardner, mode Iul de i:l,1teligenFiintrapsihica este Sigmund Freud, rnarele geograf al dinamicii tainiee a sufle+ului. Asa cum 0 spunea foarte dar Freud, mare parte din viata emotioriala este inconstienta: sentimentele care ne framinta interior nu tree intotdeauna pragul constientizarii. Verificarea ernpirica a acestei axiorne psihologice provine din exper'ierrte asupra ernotiilor inconsticnte, CUIn ar' Ii rern arcab ila deseoperire ca oarnerui l:;;iforrrieaza prefcririte pentru lucruri in legatura cu care ruci macar riu-si dau searna le-au mai vazut. Orice ernotie poate fi - si adesea si este - iriconstienta. Inceputul psihologic al unei ernotii se declanseaza de obicei inainte ca persoana respectiva sa fie constienta de sentiment in sine. De exemplu, atunci cind celor care se tern de serpt li se arata 0 imagine cu serpi, senzor ii din pielea lor vor detecta transpiratia care s-a pornit ca sernn al nelirristii, desi ei sustin di nu simt nici 0 teama. La aceste persoane transpiratia apare chiar :;;1 atunci cind imaginea uriui :;;arpe este prezentata atit de fugitiv, inclt nu constientizeaza exact ce au vazut. dar ei illcep deja S;3 se nelinisteasca. Aceste ernotii preconstiente continua sa se formeze, in final devenind suficierit de puternice pentru a se trans forrna in constieritizare. Astfel, cxista doua niveluri de ernotie, eel

76

Natura

int eligentei emot ionale

coristierit si cel inconstient. Mornentul in care 0 emotie devine constienta marcheaza inregistrarea ei ca atare in cortexul frontal':'. Emotiile care clocotesc sub pragul constientizarii pot avea un impact puternic asupra Ielului in care percepem si in care reactionam, chiar daca habar nu avem ca ele lucreaza deja. De exemplu, 0 persoana enervata de 0 mtilnire neplacuta ce a avut loc ceva mai devrerne este irascibila ore intregi dupa aceea, simtiridu-se jignita cirid nimeni nu intentioneaza sa 0 jigneasca :;;i repezirid u-se la cejlalti fara nici un motiv. S-ar putea sa nici nu bage de searna cit este de irascibila si chiar sa fie surprinsa dad i se atrage atentia, desi aceasta Iipsa de constientizare 0 sufoca si ii dicteaza replici taioase. Dar de iriclata ee ii este constientizata aceasta reactie - oclata ce e mregistrata de cortex - poate evalua din nou Iucrurile si hotaraste sa se scurure de sentimentele cu care ram,ases~ de la inceputul zilei, schimbsridu-si perspectiva si dtspozitia. In felul acesta, constientizarea de sine emotionala devine piatra de ternelie a stratului urmator de inteligenta emotionala: capacitatea de a se scutura de 0 proasta dispozitie.

A

Inrob it de patirni

NOrGe de cci Ce-mbina bine chibzuieli ?i paiiini [nelt nil sini sub mina Soartei [iuier Din care ciniii ea cum urea. Dii-mi insul Neinrobit de patimi, si-am sa-l port In inimii, in miezul inimii, Precum te port. " Hamlet pentru prietenul sau Horatio

Faptul de a ne putea stapini, de a face fata furtunilor ernotionale care ne sint scoase in cale de catre Soarta si de a nu deveni iru-obiti de patimi a fost laudat ca 0 adevarata virtute inca de pe vremea lui Platon. In greaea veche, acest lueru se riumea sophrosyne, "grija si intelrgenta de a-ti conduce viata: eehilibru :;;1 rnteIepciune", asa cum avea sa traduca Page Dubois, specialist in greaca. Romanii si prirnii crestirii aveau 5-0 nurneasca temperaniia, temperate. adica abtinere de la excesul emotional. Scopul este echilibrul si nu 0 iridepartare a ernotiilor: fiecare sentiment in parte are valoarea si sernnificatia lui. 0 viata lipsita de pasiune ar fi 0 phctiseala pe vastul tarim al rieutralitatii si 0 izolare fata de bogatia vietii msast. Dar asa cum observa ehiar Aristotel, de dorit sint ernotiile poirioiie, sentimentele proportionale cu intimplarile. Cind emotiile sint prea tacute, ele due la plietis si la distantare: cind sint scapate de sub control si se ajunge la extreme sau sint de prea Iunga dur ata, devin patologice, ca in cazul depresiei dernobilizatoare, al neliriistii coplesitoare, al furiei turbate, al agitatiei nebune. Intr-adevar, stapinirea ernotiilor tulb uratoare este cheia 'im-

pacarii ell viata emotionala: extremeIe _'- emotiile prea intense
sau de prea lunga d urata - ne submirieaza echilibrul. Evident ca nu e yorba de a sirnti un singur tip de erriotie: sa fii fericit tot timpul aminteste oarecum de acele insigne cu chip uri zimbitoare, care emu la moda in anii 1970. Ar fi muite de spus in privinta unei coritrib utii constructive a sufertrrtei la viata creatoare ~i spirituala: sufermta poate tempera sufletul.

78

Natura

iriteligen.iei ern ot iortal e

Inmbit de patimi

79

Momentele bune si eele proaste pot eondimenta viata, cu conclitia sa fie pastrat un anumit echilibru. LI ealculul sufletului omenesc exista proportii de ernotii pozitive si negative care deterrnina senzatia de bine sau eel putin aeesta este verdictul ill urma studierii dispozitiilor in cazul a sute de barbati si femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau din cind in cind sa-si inregistreze ernotiile din momentul respeetiv '. Oamenii nu trebuie rieaparat sa evite sentimentele rieplacuca sa se simta bme, ci doar sa nu scape de sub control aceste seritimente furtunoase, care dizloca orice buna dispozitie. Cei care au episoade de minie curnplita sau de deprimare se pot sirnti bine totusi daca au momente de bucurie sau de fericire care sa le contrabalanseze pe cele dintii. Aceste studri rnai confirma si independenja ernotionalul ui in raport cu inteligerita academical descoperind ca exista doar 0 slaba relatie sau poate riici una intre note sau IQ si binele emotional al oamenilor. A$a cum undeva in fundalul gilldurilor exista un murmur permanent, la fel exista si 0 fredoriare ernotionala constanta: illcercati sa suriati pe cineva pe pager Ia 6.00 a.m. sau la 7.00 p.m. ~;i de fiecare data va fi intr-o ciispozitie sau alta. Evident ca oricine poate avea 0 dispozitie complet dtferita de Ia 0 zi la alta; dar atunci cind dispozitia rarnirie in medie aceeasi de-a lungul mai multor saptarnini sau Iuni, aceasta are teridirita sa reflecte ill mare cam. care este senzatia de bine a persoanei respective. S-a dovedit ca pentru rnajoritate, sentimentele foarte intense sint relativ fare; eei mai multi ne aflam intr-o zona de mijloc, cu usoare tresariri ill acest carusel emotional. Si totusi, gestionarea emotiilor este 0 slujba non-stop: mare parte din ceea ce facern in special in timpul liber - este 0 incercare de a ne gestiona dispozitia. Totul, de la cititul unui roman sau privitulla televizor pina la alte actrvitati si prietenii pe care ni-i alegem, poate deveni 0 modalitate de a ne face sa ne sirntim mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamental al v ie+ii: unii psthanalisti, cum ar fi John Bowlby si D. W. Winnicott, 0 corisidera drept una d intre cele rnai importante unelte psihice. In teor ie, se sustine ca sunetele ernotionale pe care Ie invata sugarii pentru a se calma, tratindu-se pe ei insisi asa cum Ii trateaza cei ce au grija de ei, ii fac rnai putin vulnerabili la socurile creierului emotional. Asa cum am vazut, structura creierului ne arata ca foarte adesea aveIn putin sau nid un control asupra Inomentului In ca-

de emotii, ca si asupra a ceea ce urrneaza sa deviria aceste ernotir. Dar avem oarecum 0 idee despre cit dureazii 0 ernotie. Nu putem spune acelasi lucru atunci cind este v,orba de tristete, ingrijorare sau minie: de obicei, aceste dispozitii tree cu timpul :;;1 rnulta rabd are. Dar aturici cind aceste ernocu tii sint de mare intensitate si au tericlirrta sa depa:;;easdi un anumit punct, ele intra in zona extrema, ajungindu-se la nelinisti crorrice, minii riecontrolate, depresie. Atunci cind ajung in fazele cele rnai grave si mai necontrolabile, se recurge la rriedicatie si psihoterapie pentru a putea fi rndepartate. In asemenea mornente, unul dirrtre semnele capacitatii de autoreglare ernotionala poate fi faptul de a recunoaste ea e 'vorba de 0 agitatie cronic a a creierului emotional, prea puternica pentru a putea fi dcpasita tara ajutor farmacologic. De exerrrpfu, doua treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodata tratati pentru aceasta problema. Litiul sau medicamentele mai noi pot contrabalansa aceasta depresie paralizanta, care alterneaza cu episoade de neburiie ce arriesteca haotic euforia si mania grandorii cu irascibilitatea si furia. 0 problema in cazul maniaco-depresiviloreste ca atunci cind ei se afla in aceasta stare, sint atit de increzatori in sine, iricit nu vad de ce 211' fi nevoie sa-i ajute cineva, in ciuda hotarirrlor dezastruoase pe care Ie iau. In cazul acestor tulburart ernotionale grave, rnedicatia paihiatrica ofera 0 unealta pentru 0 gestionare mai buna a v ietii. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai obisrruite de proasta dispozitie, sintem lasati sa ne descurcam cu proprrile noastre instrumente. Din pacate, aceste mijloace nu sint illitotdeauna eficiente - sau eel putin asta este conduzia la care a ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Vv'estern Reserve, care a irttrebat peste patru sute de barbati si femei ce strategii aplrca pentru a scapa de asemenea d isp ozrtii nesanatoase si cit de bune au fost rezultatele obtirrute in urma acestor tactici-. Nu toata lumea este Irtsa de acord cu prernisa filozofica conform careia dispozitiile proaste ar trebui schimbate; Tice a descoperit ca exista si asa-nurnitii IIpurit;>tiai dispozitiilor", acei 5% care sustin ca nu incearca niciodata sa 1:;;1 schimbe dispozitia, pentru ca, dup a parerea lor, toate ernotrile sint "naturale" si ar trebui traite asa cum se manifesta. indiferent cit ar fi de descurajante. Si apoi mai exists si cei care cauta sa fie in diapozirii ne-

re sirrtern cuprinsi

80

Natura in telige nt ei emotion ale

Inrobit de porirni

81

placute din motive pragmatice: doctorii care trebuie sa fie sobri pentru a le da vestile proaste pacierrtilor: asisterrtii sociali care l;;i cultiva intransigenta fata de nedreptati pentru a fi rnai eficieriti in batalia pe care 0 duc; chiar si un tinar a spus ca i1iJi cultiva minia pentru a-I ajuta pe fratiorul Iui sa le faca fata copiilor rai de pe tererrul de joaca. $i apoi exista si cei care sint de-a dreptul rnachiavelici, iritr-un seris p ozitiv, in prrvinta manrputarit dispozitiilor - trrrnarifi-i cu atentie pe cei care vin sa stringa bani pentru facturi si care rnadins se straduiesc sa para cit rnai furiosi, pentru ada impresia de ferrnitate in fata datornicilor-'. Dar cazurile in care sint cultivate dispozitiile neplacute sint rare, pentru ca in rest aproape toata Iurnea se plinge ca este la mila dispozitiilor sufletesti. Pelurile in care oamerrii Incearca sa se scuture de 0 proasta drspozitie sint categoric foarte diferite. ANATOMI_.4_ l\iIfNIEI Sa zicem ca soferul uriei alte masini va taie calea in mod periculos in timp ce va aflati Ia volan pe 0 autostrada. Dad automat ginditi: "Neno:rocitul naibii!" - asta mseamna enorm pentru traiectoria pe care 0 v a lua rninia in cazul in care acest gind va fi urmat de altele de revolta si razbunare: "Nenorocitul naibii, putea sa intre in mine - nu-l Ias eu sa scape asa U90r!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeti volanul, cind de fapt ati vrea sa 11 stringeti pe celalalt de gil. lntreg trupul se mobilizeaza pentru lupta, si nu pentru fuga - facindu-va sa tremurati, sa transpirati, inirna bate rnai tare, iar rnuschii fetei se mcordeaza Ia riridul Ior. Ati v rea sa-l ornoriti pe individul acela. Dupa care va claxoneaza 0 masina din spate pentru ca ati incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci sa vi se intimple - si sinteti in stare sa explodati de furie si fata de soferul acesta. Asa se ajunge Ia hrpertensiurie, corid ucere neatenta si chiar la focuri de arma pe autostrada. Sa comparam aceasta secventa a miniei care creste eu un gind mai ingaduitor fata de soferul care v-a taiat calea: "Poate ca nu D1-avazut. Sau poate ca a avut un motiv serios sa sofeze asa de neatent, de exemplu, 0 urgenta medicala." Aceasta fraza ar putea sa tempereze minia ;;i sa introduca elementul de mila, sau macar sa va faca sa aveti 0 minte mai deschisa, scurtcircuitind minia, ~are altfel ar Ilia proporpi. Problema este, a9a cum propu-

nea Aristotel, sa ne amintim sa avem doar 0 mirue potrioiid, pentru ca de multe ori rniriia ne face sa ne p ierclern controlu1. Benjamin Franklin spunea foarte mtelept: "Minia nu apare niciodatil tara motiv. Dar rareori apare pentru unul care sa merite." Exista, desig'ur, diverse tipuri de miriie. Nucleul amigd alian poate fi sursa pr incipa la a scinteii de furie pe care 0 sirntirn atunci cind un sofer neatent ne pune in perieol. Dar Ia celalalt capat al circuituhri emotional, neocortexul probabil ca irideamna Ia un alt tip de rniriie, calcul ata, curn ar fi 0 razburiare cu singe rece sau 0 rev olta fata de 0 nedreptate de orice tip. 0 asemenea rnirrie gindita are rnai mult ca sigur, asa cum spunea Franklin, nun motiv intenwiat", sau eel ptrtin asa pare. Dintre toate proastele dispozifii de care oarnenii v or sa seape, minia pare sa fie cea rnai mtrarrsigenta; Tice a descoperit ca. mini a este d.ispoz.itia pe care oamenii retrsesc cel rnai greu s-o controleze. Intr-adevar, minia este cea mai seducatoare atunci cind este yorba de erriotii negative; ace! monolog interior de a-ti da singur dreptate pe care 11 propaga urnple mintea cu argumente diritre cele rnai convingi:'itoare pentru varsa furia. Spre deosebire de tristete, minia da energie, chiar 0 stare de euforie. Puterea de seductie ;;1de convingere a miniei poate explica prin sine de ce anumite punete de vedere in ceea ce 0 priveste sint atit de comune: ca mirria este incontrolabila sau, oricum, ca n-ar irebui sa fie controlata 1iJi de fapt, varsarea furiei este 0 ca, forma de catharsis, deci este buria. Un alt punet de vedere complet opus, 0 reactie impotriva imaginii s'urnbre de pina acurn, sustine ca minia ar' putea fi complet preveriita. Dar 0 lectura atenta a descoperirilor stiintifice sugereaza ca toate aceste atitudirii comune fatade rnirrie sintprost d.irectionate, ajungind chiar till fel de rnituri". Cursul gindurilor miriioase care aduria furia este in mod potential cheia uneia dintre cele mai eficiente cai de a gasi 0 supapa irnpotriva miniei: subminarea de 1abun inceput a convingerilor care alimenteaza minia. Cu cit ne framintam mai mult in legiHura eu lucrul care ne-a infuriat, eu ant gasim "illotive mai Intemeiate" si justificari pentru faptul ca rie-arn mirriat, Daca ne concentrarn prea mult asupra uriui lucru care ne-a rniniat Ii dam apa Ia rnoara. In schirnb, daca incerc3.m sa privim lucrurile ;;i din alta perspectiva, totulse calmeaziL Tice a descopel"itca regindirea unei situatii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficiente di.i de a potoli ml'nia.

82

Natura

i.n teli ge n i ei emot

ionale

Ln.robit de patimi

Minia "da buzna"
Aceasta descoperire corespunde concluziilor psihalagului DaH Zillmann de la Universitatea din Alabama, care in urma unei serii de experimente atente a reusit sa faca rnasuratori precise ale rnirriei si ale anatornici rnirrieiv. Casirea radacinilar rni-

83

niei In partea de Iupta a expresiei "lupta sau fugi" nu e nici
surprtza. Zrllmann

0

a descoperit ca in taate cazurile mirua este declansata de senzatia de a fi pus in prirnejdie. Aceasta stare poate fi sernnalizata nu numai in cazul unei primejdii fizice, ci si, acazie mult mai des intilnita, al unei amenintari simbolice a respectului de sine sau a demnitatii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolan, fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat in urrnar irea unui scap important. Aceste perceptii due la declansarea sistemului limbic, care are un efect dual asupra creierulu{ 0 parte din acest val degaja catecolamine, eeea ce genereaza a rapida si episodica descarcare de energie, suficienta "pentru a trece la fapte serioase", d upa cum splme Zillrnann, CUIn ar fi reactia ,,lupta sau fugi". Acest val de energie d.ureaza aproximativ doua minute, timp in care pregateste corpul pentru a bataie zclra'varta sau a fuga rapid a, in furictie de felul in care creierul ematianal hotaraste sa actianeze. Intre tirnp, un alt impuls generat tat de nucleul amigdalian prin intermediul increngarurii adrenocorticale a sistemului nervas creeaza un mediu tonic pentru actiurie, care dureaza rnult rnai mult dedt energia catecolarnirielor. Excitatia suprarenala si corticala generalizata paate dura ore intregi si chiar zile intregi, tinind ereierul mtr-o stare de alerta si devenind baza pentru reactii ulteriaare ce pot aparea destul de rapid. t.n general, aceasta stare declansataare creata de adrenocortical explica de ce oarnenii sint mai predispusi la minie, daca inainte a existat a provacare sau a irrtare din alta cauza. Stresul de orice fel creeaza aceasta secretie adrenocorticala, cobormd pragul de la care este trezita minia~ De exemplu, a persoana care a avut a zi grea la serviciu este mult mai vulrierabila si ulterior se paate infuria mal usor acasa - pentru ea, de exemplu, coptii sint prea galaztosi sau fac prea multa mizerie =:» ceea ce in alte imprejurari nu D , ar fi fost suficient pentru a declansa a criz.a emotionala. Zillmann ajunge la aceasta perspectiva asupra minier .printr-o observare faarte atenta. De exernplu, irrtr-un studiu. a avut un complice care i-a provocat pe participantii barbati si femei ce se ofer'isera v o lu nta r peri+ru e x p e r irn e n t. fac1nd tot felul de re-

marci nepotrivite. Apoi, acesti voluntari s-au uitat Ia un film care le-a facut placere sau la unul care i-a enervat. Ulterior, au avut ocazia sa se razbuns pe comp lice, dindu-i a recornandare despre care credeau ca va sluji la angajarea acestuia. Intensitatea razbunarri Ior a fast direct p ropor'tioriala eu felulin care ii irifl'uerrtase filmul pe care tocmai 11 vazusera. Dupa filmul care nu le-a facut placere au devenit mult rnai furiosi si au dat evaluarile cele rnai praaste. Mirria se dade;;te pe minie Studiile lui Zillmann par sa explice dinamica functioriarii unei drame de familie a carui martor am fast intr-a zi cind am mers la cumparaturi. Ma aflam la supermagazin 'cind am auzit cum a mama i-a spus fiului sau daar atit, dar foarte apasat: "Pune-a ... la ... loc!" "Dar a ureaut", s-a miorlalt el, tinirid strins in brate cutia cu fulgi de parumb pe care era uri desen eu Testoascle Ninja. "Pune-a la lad" - spuse ea rnai tare, de asta data cuprin-

zind-orninia.

Inaeel moment, celalalt coprlas care se afla in car ucior-ul de currrparaturi adarimar un borcan cu d ulceata. Cind acesta a aterizat pe jos, mama a tipat: "Asta e prea de tat", palrnuinclu-l furioasa: a in;;facat cutia baieteluhri de trei ani ;;i a aruncat-o in eel mai apropiat raft, l-a apucat de incheietura rniinii ;;i s-a grabit pr'in magazin, impingind periculas carucior ul in care se afla sugarul care aeum plingea, in timp ce celalalt baietel d adea din picioare si protesta: "Lasa-ma jos, lasa-ma [os'" Zillmann a descaperit ca atunci cind trupul este deja intr-a stare de agitatie, ca in cazul rnarnei de mai sus, 91ceva declanseaza 0 deturnare emotionala, ernotia care apare, fie ca este vorba de millie sau de neliriiste, este extrem de intensa. Aceasta este dinarnica ce apare atunci cind cineva se infurie. Zillmann socoteste ca explozia furiei este "a secverita de provocari, fiecare deciansind 0 reactie excitants care dispare meet". In aceasta irisirurre, fiecare gind succesiv care provoaca rninia sau fiecare perceptie devine un miriideclansator pentru impulsul nudeului amig'dalian de a: crea val uri de catecalamine, fiecare in parte creind un impuls hormonal. Trece a secunda inainte sa apara urmatorul si apoi cel de-al treilea s.a.rn.d.: fiecare val sporeste ceea ce a existat deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihalagica al trupului. Un gind care intervine ulterior in acest declansator de-

84

l'-Jatura iriteligerttei

emot ionalc

Inrobit de pat irni

85

ja existent este si rnai intens in rniriie dedt la inceput. Minia se cladeste pe minie: creierul emotional se incinge. Intre timp, minia petemperata de ratiune se transforrna usor in violenta, In acel moment, oarnerui devin rieier tatori si nu rnai gindesc rational; gindurile lor se concentreaza asupra razbunarii 9i ripostei, uitind de eventualele consecinte. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il defineste ca: "adapostind iluzia puterii si a inv ulrierabi litafii ce poate inspira si facilita 0 agresiune", astfel incit persoana furioasa ,):;;i pierde controlul rational", avind 0 reaerie dintre cele mai primitive. Impulsullimbic este ascendent. Lectia cea rnai dura de brutaiitate calauzeste persoana la fapte. Balsam pentru minie

Aceste inforrnatii de Iinistire permit 0 reevaluare a rniniei provocate de diverse evenimente. Darmai exista si 0 posibilitate specifica de a potoli minia. Zillmann constata ca ea functioneaza foarte bine la nrvelurile de minie rnoderata: la nivelurile crescute de rnirue, nu rnai este Iuatam calcul. pentru di apare ceea ce el rrumeste uineapaeitatea cogrutiva" - eu alte euvinte, oamenii nu rnai sirit in stare sa gindeasca normal. Cind oameriii sint deja foarte infuriati, ei refuza inforrriatia de Iinistire, spurundu-si: "Asta e prea de tot!" sau ajungind la "eelemai cumplite vulgaritati posibile ale limbii engleze", dtrpa cum se exprima delicat Zillmann. Calmarea
Cind aveam treisprezece ani, m-am mfuriat odata foarte tare si am iesit din casa juririd ca ri-arn sa rna mai Iritorc niciodata. Era 0 frumoasa zi de vara si rn-arn plimbat pe superbele pajisti pma ce Iinistea si frurnusetea peisajului rn-au calmar, iar d upa citeva are m-arn inters spasit si aproape complet potolit. De atunci, de cite ori rna infurii, procedez la tel si mi se pare ca este eel mai bun Ieac.

Dupa ce of era aceasta analiza a anatomiei furiei, Zillmann socote;;te ca exista doua cai principale de interventie. 0 cale pentru risipirea rniniei este de a Iua in stapinire gindurile care declanseaza valurile de rninie, avind in vedere ca ele sint cele ce evalueaza 0 interactiune care confirma si incurajeaza prima izbucnire de minie, iar reevaluarile subsecvente pot atita flacarile. Conteaza foarte mult momentul; eu cit mai repede. eu atit mai bine pentru eficienta dezarnorsarii acestui cere al rnirriei. Intr-adevar, minia poate fi complet scurtcircuitata daca inforrnatia de linistire soseste inainte ca mini a proprru-zisa sa actioneze. Puterea de mtelegere necesara pentru a dezamorsa rninia este rnai limpede explicate printr-o alta serie de experiente ale lui Zillmann, in care un asisterit "prost crescut" i-a insultat si i-a provoeat pe voluntarii care tocmai faceau gimnastica pe bicicletao Atunci cind valuntarilor Ii s--a d.at ocazia sa plateasca eu aceeasi moneda (din nou dindu-li-se posibilitatea sa faca 0 proasta evaluare a candidaturii acelei persoane pentru 0 slujba), ei au facut-o cu rninie si satisfactie. Intr-una dintre versiunile acestei experiente, un alt cornplice, 0 femeie, a intrat d.upa ce voluntarii au fast provocati :;;1inainte sa apuce sa raspurida cu aceeasi morieda: ea i-a spus prirnului complice care ii provocase ca il cauta cineva la telefon pe hol. In timp ce iesea, el a mai facut 0 rernarca dezagreabila si Ia adresa ei. Ea insa a reactionat pozitiv, explicind d upa ce acesta a plecat ca bietul de el era foarte tensionat si ingrijorat, pentru ca nu stie d aca 0 sa ia exameneIe orale pe care urrneaza sa Ie dea. Dupa aceea, voluntarii; atunci cind li s-a oferit ocazia sa-i plateasca cu aceeasi moneda barbatului mitocan, au hoti:irit sa n-o faca totu:,:;i.Chiar $i-au exprimat conlpasiunea pentru situatia lui.

Aceasta povestire a fost relatata de urrul dintre subiectii urruia dintre cele mai stiintifice studii asupra rnirriei, efectuat in 18996. Continua sa fie un model peritru a a doua posibilitate de a potoli minia: psihologia calmarii - asteptind ca adrenal~na sa ajunga acolo unde nu rnai poate sa declanseze minia. Intr-o cearta, de exemplu, asta inseamna sa te distantezi de celalalt pentru 0 vreme.ln perioada de calrnare persoana furioasa poate pune frina escaladarii situatiei ostile, incercind sa se distreze. Zillmann gase9te ca aceasta distractieeste extrern de purerrrica pentru schirnbarea dispozitiei, dintr-un motiv foarte simplu: este greu sa ramii furios cind te simti bine. Exista insa un true, bineinteles, si anume sa potolesti minia suficient cit sa poti simti caeste un moment placut pe care 11traiesti din plin. Analizele lui Zillmann referitoare la felurile in care rminia ereste sau descreste explica multe dintre deseoperirile Dianei Tice referitoare 181 strategiile pe care oamenii spun ca le folosesc deobicei pentru a-si potoli minia. Una dintre strategiile cele mai eficiente este sa rarnii singur pina te mai calmezi. Multi oameni gas esc ca aceasta sohrtie se poate pune in practica mergind la volanul unei rriasiru pentru ea atunci cind conducem facern practic .0 pauza (;;i Tice mi-a spus ca asta a determinat-o sa conduca mai atent). Poate ca 0 varianta mai sigura este rn.ersulla plirnbare; exercitiul fizic ajuta:;;i ella potolirea miniei. Ca;;i metode.le de

86

Natura

in teligen.t.ei emot ion ale

fnrobit de p at irn.i

87

relaxare, cum ar fi respiratia profunda ;;i relaxarea muschilor, tocmai pentru ca acest lucru schimba fiziologia trupului d intr-o irtcordare determinata de minie in destindere si poate si pentru ca ateritia este distrasa de la ceea ce a declansat rninia. Sportul poate racori rnirria din acelasi rnotiv: dupa 0 activare paihologica intensa, in timpulexercitiului fizic, trupul 19irevine la un alt nivel, de rnai mica intensitate, a+unci cind reintra m repaos. Perioada de calmare nu va aparea insa daca in acest timp vom continua sa urrnarirn sirul gmdurilor care due la millie si daca fiecare gind in sine este un mic declansator pentru 0 adevarata cascada a miniei. Puterea capacitatii de distractie consta in faptul ca ~topeaza acest tren al miniei ill care se afla ginduriIe negative. In sondajul sau referitor la strategiile prin care oamenii 1:;;i stapinesc rninia, Tice a descoperit ca distractia ajutasi calmcaza rninia: televizorul, filmele, cititul si orice intervine ill illdepartarea gindurilor minioase. Dar Tice a rnai constatat ca exista si alte solutii, cum ar fi curnparatu rile saumincatul, dar care nu au acelasi efect; este simplu sa continui sa te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat a+unci cind rner'gi la Mall sau devorezi 0 felie de tort de ciocolata: Pe linga aceste strategii, ad augati-Ie ;;i pe cele inventate de Redford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gindit sa ajute persoanele ostile care risca sa contracteze boli de.inirna daca nU-S1controleaza irascibilitatea". Una dintre recornandarile sale este ca aceste persoane sa foloaeasca constientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile, inca din momentul in care se forrrieaza, si a Ie nota. Odata ce gindurile sint captate in acest fel, ele pot fi reevaluate, asa cum a constatat Zillmann, aceasta abordare functionind mai bine mainte ca rninia sa ajunga furie, Eroa.rea desdirdirii mtr-un taxi la New York, un finar cain fata masinii, ca sa astepte reducerea circulafiei. Soferul, nerabdator sa porrieasca, f-a claxonat, strigindu-i sa pIece din drum. Raspunsula fost 0 irijuratura si un gest obscen. "Nenorocitul dracului!", a zbierat taximetristul, ameriirrtindu-l cu rnasina, apasind pe accelerator si pe frina in acelasi timp. In fat a acestui pericol mortal, tinarul s-a dat deoparte si a dat un purnn in taxi, in momentul in care acesta a intrat ill trafic. Atunci sofer ul a inceput sa Ii strige 0 intreaga colectie de injurit. Cind tocmai

Pe masura ce am inceput sa avansam, soferul inca foarte agitat rni-a spus: "Nu trebuie sa perrniti nimanui sa te cake ill cioare , Trebuie sa-i raapunzi eu aceeasi moneda - macar te simti usurat!" ' Catharsisul - a da friu Iiber miniei - este urieori 0 mod alitate de a aborda furia. Teoria populara sustine ca "te face sa te simti mai birie". Dar asia cum 0 sugereaza si descoperirile Iui Zillrnann, exista si argumente contra catharstsului. Acest lucru a fost indicat pina in anul 1950 cind psihologii au inceput sa testeze efectele catharaisul ui si au descoperit de fiecare data ca a da friu liber miniei nu inseamna a 0 alunga (chiar daca din pricina naturii seducatoare a rniriiei te simii satisfacut)". S-ar putea sa existesi unele situatii speciale, in care aeest sistem de a da friu libel' miniei functioneaza: atunci cind este exprimata direct catre persoana ce reprezinta tirita, clirid u-ti senzatia ca esti din nou stap'in pe situatie sau ca irrdrepfi 0 nedreptate sau atunci cind presupune "raul cuvenit' adus celeilalte persoane, ceea ce ar determina-o sa l;;i sehimbe pozitia fara sa plateasca, eventual, cu acee asl rnoried a. Dar pentru ca mini a are 0 natura incerid iara, adesea acest lucru este mai usor de spus decit de facut". Tice a descoperit ca descarcarea miniei este una dintre cele mai proaste modalitati de calmare, izbucnirile de furie impiedicind de obicei trezirea creierului emotional, iar asta facindu-i pe oameni sirnai fur'iosi decit erau. Tice a constatat ca atunci cind oamenii spun ca si-au varaat nervii pe persoana care i-a provocat, efectul obtinut este 0 prelungire a d ispozitiei furioase si nu o incheiere a ei. Mult mai eficient este ca oarnenii sa se calmeze mai 'iritii si abia apoi, intr-o maniera mult mai constructiva, sa se confrunte eu persoana respectiva, pentru rezolva disputa. Sau cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci cind a fost intrebat cum e rnai bine sa-ti stapincsti rninia: "N-o sufoca. Dar nici nu actiona in furictie de ea."
1

CALMAREA NELINI~TII: CINE, EU SA-MI FAC GRIJl?
A, nul Toba de esaparnent nu suna birie deloc ... S-o due la reparat?' ... Nu-rni pot permite cheltuiala asta ... Ar trebui sa iau bani din fondul pentru facultate al lui Jamie ... Si ce dad! nu Irni rnai pot permite sa-l trimit la studii? .. Notele proaste de saptarnina trecuta.. _Si daca notele vor fi si mai proaste si nu mai poate intra la facultate? .. _ Toba de esapament IlU sunil b irie cle loc .

88

l'latura

int.ctigen.i ei ernot ioriale

Inrobit de patirni

89

Si astfel mintea ingrijorata se roteste la riesfirsit, in cercul vicios al unei melodrame de slaba cali tate, mergind dintr-o ingrijorare Irrtr-alta. Exemplul anterior ni-l ofera doi psihologi de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, Lizabeth Roemer si Thomas Borkovec, ale carer cercetari asupra ingrijorarii - miezul rieliriistii - au ridicat acest subiectla rangul de adevarata $tiinta10. Nu rnai exista, desigur, nici un obstacol in fata ingrijorarii. atunci cind ea apare; analizmd msa 0 problema - adica folosind reflectia constrtrctiva, care poate parea a fi 0 mgrijorarepoate aparea 0 solutie. Intr-adevar; reactia care subliniaza ingrijorarea este vigilenta fata de pericolul potential, care a fost, fara iridoiala, eseritial pentru strpra vieruire de-a lungul evolutiei umane. Atunci cind frica declanseaza creierul emotional, parte din rielirristea rezultata fixeaza ateritia asupra pericolului irninent, obligrnd min tea sa se fixeze asupra felului in care ar trebui sa gestioneze situatia, ignorind orice altceva pentru moment. Intr-un fel, ingrijorarea este 0 repetitie a ceea ce s-ar putea intimpia rau si a felului in care trebuie abord.ata si+uatia: misrunea ingrijorarii este sa gaseasca solutii pozitive in cazul pericolelor ce apar, anticipmd primejdiile. Dificultatea intervine atunci cind este yorba de ingrijorari cronicerepetitive, cele care apar iar si iar ;;i nici macar nu se apropie vreoclata de 0 solutie pozitiva. 0 analiza atenta a ingrijorarit cronice sugereaza ca ea are toate atributele unlii blocaj emotional; ingrijorarile parca Yin de niciunde si sint necontrolabile, gene rind de obicei un fel de atmosfera de neliniste, sint imprevizibile din punct de vedere rational, blocind per50ana ingI'ijorata asupra unui singur punct de vedere mflexibil. acela al subiectului generator de ingrijorare. Cind acest ciclu al ingrijorarii se intensifica si persista, el se transforma mtr-un ade'varat blocaj neural, ajungindu-se Ia tu.lbur ari de anxie tate CUIn ar fi fobiile, obsesiile sau crizele de panica. In fiecare dintre aceste stari ingrijorarea se fixeaza 'intr-un rnoci diferit; pentru fobic, .nelinistile se axeaza pe terneri: pentru obsedat, pe prevenirea unei calamitati care il sperie: pentru cei care sufera de crize de panica, ingrijorar ile se concentreaza pe frica de moarte sau chiar pe ideea ca ar putea suferi 0 asernenea criza. In toate aceste situatii. riumitorul comun este ingrijorarea care 0 ia razria. De exemplu, 0 femeie tratata pentru 0 tulburare obsesiva are 0 serie de ritualuri care Ii ocupa aproape toate ore1e in care se afla in stare de veghe: du;;uri de dte patruzeci $i

cinci de minute de mai rnulte ori pe spalatul pe miini mtre cinci si douazeci de mirrute. Ea nu se va aseza decit dupa ce va steriliza scaunul eu alcooL Nu se va atinge de nici un copil sau de riici un animalpentru ca sint "prea murdari". Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbida si foarte acuta de microbi: i$i face griji perin anent, gindindu-se ca daca nu se spaIa 5,'i nu sterilizeaza totul, 0 sa se rnolipseasca de vreo boala si 0 sa moara-'. ferrieie aflata sub tratament din pricina unei "tulburari generalizate de anxietate" - denumirea psihiatrica a ingrijorarii permanente - a reactioriat astfel atunci cind i s-a cerut sa-si exprime mgrijorarea in cuvinte, vorbind timp de un minut:

o

S-ar putea sa nu fac bine ce fac. Ar fi prea artificial, deci n-ar rnai fi o indica tie despre lucrul real ori noi trebuie sa ajungern la lucrul reaL.. Dad. nu se ajunge Ia lucrul real, nu rna pot face birie. $i daca n-am sa rna fac bine, n-am sa rnai pot fi fericita niciodata.'?

In aceasta prezentare plina de virtuozitate a ingrijorarii fata de ingrijorare, cerinta ca ingrijorarea sa fie exprirnata in cuvinte vrerne de un rnirrut, adica doar citeva securide, duee Ia contemplarea unei catastrofe care va dura 0 viata: liN-am sa mai pot fi fericita niciodata." Ingrijorarile de obicei urrneaza un asemenea tipar ~ 0 conversatie cu sine care Inerge de la ingrijorare la ingrijorare si care cel mai adesea ajunge la catastrofa si la imaginarea celei mai cumplrte tragedii. Ingrijorarile sint de obicei exp rirnate in gind, rnai precis, in auz si nu In vaz - adica ill cuvinte, nu in imagini - lucru extrern de semnificativ pentru stapiriirea ingrijorarii. Borkovec ;>i colegri sai au inceput sa studieze ingrijorarea atunci cind au incercat sa gaseasca un Ieac pentru irisornrrie , Alti cercetatori au constatat ca anxietatea apare sub doua forme: cognitioa - sau gmduri ingrijoratoare si somaticd prin sirrrptome fiziologice ale arixietatii cum ar fi transpiratul, bataile rap ide ale inimu sau febra rrruscul ara. Principala problema a celor ce sufera de insomnie nu este de fapt tensiunea somatica, dupa cum a descoperit Borkovec. Ceea ce-i tine treji sirrt tocrnai gindurile S1ciitoare. Ei sint persoane care se irigrijoreaza in mod cronic si nu se pot abtine de la asta. indiferent cit de somn le-ar fi. Singurul lucru care ii poate ajuta sa adoarma este sa rru-si rnai faca griji, concentrindu-se asupra senzatiilor prod use de Inetodele de relaxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atentiei.

90

Natura int eligentei ent.ot ionale

[n robi i de p at irni

91

Majoritatea celor care se ingrijoreaza par totusi a nu fi in stare sa procedeze astfel. Borkovee considera ca motivul are in parte legatura cu 0 consecinta a faprului ca se ingrijoreaza pina ce acest lucru devine un obicei. Se pare insa ca exista totusi ceva pozitiv in aceste ingrijorari: ele sint 0 modalitate de a aborda arnenintarile potentials si pericolele ce pot aparea. Procesul de ino-rijorare - arunci cind urmeaza 0 cale normala - consta intr-o repetitie a ceea ce sint pericolele si in reflectia asupra cailor in care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu functioneaza chiar asa de bine. Noile solutii si rnodalitatile de a vedea 0 problema rru provin de obicei din procesul de ingrijo}are, cu atit mai putin cind este yorba de 0 ingrijorare cronies. In loc sa produca solutii Ia aceste potentiale probleme, cei care se ingrijoreaza de obicei pur $i simplu se macina cu gindulla pericolul in sine, trezind u-se cu un moral extrern de scazut si totodata temindu-se, rarnirriud mereu pe acelasi faga$ al gindirii. Cei care sufera de ingrijorare croruca l$i fac probleme pentru 0 vasta gama de lucruri, dintre care cea mai mare parte nu au cum sa se intim.ple; ei dcslusesc tot felul de primejdii in calea vietii, pe care altii s-ar putea ca nici macar sa nu le observe. Si totusi bolnavii de ingrijorare cronica i-au spus lui Borkovec ca sint ajutati de ingrijorarea lor $i ca ingrijorarile lor se autoporpetueaza mtr-un cerc mchis la nesfir$it.AOare cle ce ingrijorarile ajung un fel de dependenta mintala? In mod ciud at, asa cum sublmiaza si Borko vec, obicerul ingrijorarii se adince$te cam in acelasi fel ca supersfitiile. Tinind cont de faptul ca.oamenii se ingrfjoreaza din pricina rnultor lucrur'i cu sanse foarte mid de a se intimpla cu adeva.rat. cineva drag care ar putea muri Iritr-tm accident de avion, un faliment si altele asernenea - exista la nivelul creierului limbic cel putin un fel de fenomen magic. Precum 0 arrruleta care ne apara de unele rele anticipate, cei care se ingrijoreaza reusesc din punct de vedere psihologic sa creada ca previn pericolul care ii obsedeaza. Furrcfionarea ingrijorarii

sa-si fad. tot Ielul de ginduri, sa vada tot felul de catastrofe in ceea ce priveste sanatatea ei, orice d urere de cap putea fi 0 turnora pe ereier, se si vedea implicata intr-un accident ori de cite ori mergea eu masina. Adesea se p ierdea in lungi reverii, gindindu-se la griji, intr-un amestec de framintari de tot telul. Dar, declara ea, aceste ingrijorari dcvenisera aproape 0 forma de deperidenta.

S-a mutat la Los Angeles din Midwest, tentata de 0 slujba Ia a editura. Numai ca intre timp editura a fast curnparata de altcineva si ea a ramas pe drurnuri . Apucindu-se sa scrie ca Iiber profesionista, pe o piata de desfacere inegala, s-a trezit coplesita de treaba si incapabila sa-s! p lateasca Ia timp chiria. A t.rebuit sa-$i limiteze convorbirile telefonice ;;i pentru prima data era fara asigurarede sanatate. Aceasta lipsa de siguranta a devenit extrem de stresanta: a inceput

Borkovec a descoperit un avantaj neasteptat al ingrijorarii. In vreme ce oamenii sint cuprinsi de gindurile lor pline de griji. ei par sa nu mai observe senzatiile subjective ale anxietatii stirnite de aceste ingrrjorari - bataile rapide ale inimii, broboanele de sudoare, trerrrura+ul -, iar pe rnas'ura ce ingrijorarea continua, ea pare di arruleaza 0 parte din anxietate, eel pufin asa poate fi dedus din ritmul cardiac. Se presupune ca lucrurile se succed cam asa: cel care se ingrijoreaza observ a ceva care declanseaza imagine a unei posibile ameruntari sau primejdii; el l:;;i imagineaza 0 catastrofa care, la riridul ei, genereaza 0 usoara criza de .3.nxietate. Dupa care cel ce se ingrijoreaza se Iasa prada urrui lung sir de ginduri stresante, fiecare avind la baza un alt motiv de ingrijorare, pe masura ce ateritia este irtdreptata in alta directie, adica Ia acest sir de ingrijorari, concentrarea asupra aces tor ginduri face ca rr1intea sa abandoneze imaginea catastrofala iriitiala, care generase senzatia de anxietate. Borkovec a constatal ca imaginile sirit declansatoare mult mai puterriice pentru anxietatea fiziologica decit gindurile, deci cufundarea in ginduri si excluderea imaginilor catastrofale alina in parte exper'ierrta anxietatii. Astfel, ingrijorarea este reintarita, dar devine un fel de antidot in raport cu anxietatea evocata, Cei care se ingrijoreaza insa in mod croriic se infring singuri, in sensul ca totul capata aspectuI unor idei stereotipe rigide si nu mai exista rtici 0 bresa creatoare care ar putea duce la 0 rezolyare a problemei. Aceasta rigiditate apare nu riumai in rnanifestarea contirrutului gindurilor ingrijoratoare, care pur si simplu repeta mai rnult sau mai p utin aceeasi idee mereu. La nivel neurologic exista 0 rigiditate corticala, un deficit in privinta cap acitatii creierului emotional de a reactiona in mod flexibil la imprejurarile unei schimbari. Pe scurt, ingrijorarea cronica functioneaza doar in anumite d irectii, riicioclata in cele prin care se ajunge la concluzii: ea usureaza irrtr-o oarecare masura anxietatea, dar rru rezolva niciodata problema. Singurul lucru pe care cei care se ingrijoreaza in mod cronic nu-l pot face este sa urmeze sfatul care Ii se da eel mai des, de

92

Natura in teligen.iei emotio nale

Inrobit de patimi

93

altfel: "Nu-ti mai face griji" (sau si rnai ra u: "Nu-ti rnai face griji, fii fericit"). Cum cei care se ingrijoreaza in mod cronic au probleme la riivelul nucleului amigdalian, devin imprevizibili. Prin insasi natura lor, ceva ce 1i se iveste in gind persista. Dupa mai multe experiente, Borkovec a deseoperit ca exista citiva pasi foarte simpli care pot fi de folos pina si celor care sufera de 01ngrijorare cronica foarte grava, pentru a-;;i tine acest obicei sub control. Prirnul pas este coristieritizarea de sine, detectarea episoadelor ingrijoratoare cit mai aproape de inceputul lor - ideal ar fi cit mai curmd sau imediat d upa ce imaginea catastrofala declanseaza ciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec Ii pregateste pe oameni sa abordeze situatia invatindu-i mai intii sa monitorizeze semnele de anxierate, in special, sa irrvete sa identifice situatiile care declanseaza ingrijorarea sau giridurile si imaginile care dau nastere mgr ijorar ii, precum si senzatiile ce le msotesc Ia nivelul trupului. Prin exercitru, oamenii pot identifica ingrijorarile intr-un stadru incipient al spiralei anxietatii. De asemenea, ei mvata metodele de relaxare pe care Ie pot aplica m momentul in care i:;;1 dau searna ca incepe ingrijorarea 9i pe care Ie pot practica zilnic, pentru a fi in stare sa le foloseasca pe loc atunci cirid au mai mare nevoie de ele. Metoda de relaxare in sine nu este insa suficienta. Cei mgrijorati trebuie sa conteste activ gindurile mgrijoriHoare; dad nu 'lor reusi, spirala ingrijorarii va reveni. Astfel, urmatorul pas este abordarea uriei pozitii fata de aceste presupuneri: este oare foarte probabil ca intimplarea aceea de temut sa se si petreaca? Este rieap arat necesar sa presupunem ca exista doar a alterriativa sau eventual nici una pentru a impiedica sa se intimple asa cev a? Exista pasi constructivi care pot fi facuti? Oare ajuta la ceva sa ne gindim la nesfirsit 1a aceste lucruri care ne dau 0 stare de rieliniste? Acest arnestec de scepticism sanatos si gmdire profunda se presupune ca ar putea sa actiorieze ca 0 frina asupra activarii neurale care sustine anxietatea. Generarea activa a unor asernenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhiba sistemul limbic care duce la mgrijorare; in acelasi timp, 0 stare de relaxare activata in mod voit anihrleaza sernnalele prezentei anxie tatii, pe care ereierul emotional le trimite in corp. Intr-adevar, Borkovec subliniaza ca aceste strategii stabilesc o arrumita ordine a activitatii mirrtale, care este incornp atibrla eu

ingrijorarea. Atunci cind unei mgrijorari i se permite sa se repete fara a fi abordata, ea ci:;;tiga teren, rntarmdu-si puterea de convingere; abordarea ei prin contemplarea umriair de puncte de vedere plauzibile face ca acest gind ingrijorator sa fie considerat in mod naiv ca adevarat. Chiar si unii dintre cei care se mgrijoreaza indeajuns de mult iricit sa fie calificaticu diagnostice psihiatrice au scapat de ingrijorare procedind astfel. Pe de alta parte, pentru cei care se ingriJloreaza atit de tare incit au ajuns sa sufere de fobii, de obsesii, de crize de panica, este mai prudent - si irrtr-adcvar acesta este un semn de constientizare de sine ~ sa ia anurnite medicam.ente care intrerup acest cerc vieios infernal. 0 reactivare a circuitului emotional cu ajutorul unei terapii este totusi necesara pentru a reduce pericolul in cazul problemelor de anxietate, pericol ce poate reap area atunci cind este mtrerupta medicatia-".

ABORDAREA MELANCOLIEI
Singura d ispoz.itie in care oamenii fac cele rnai mad eforturi pentru a se scutura de ea este tristetea: Diane Tice a constatat ca oamenii sirrt mai inventivi atunci cind mcearca sa scape de trrstete. Birteiriteles, nu trebuie scapat de or ice fel de tristate: mel ancoli a, ca orice alta dispozrtie, are si ea avantajele ei. Tristetea pe care 0 aduce 0 pierdere are efecte invariabile: ne pierdem interesul fata de distractii si p laceri. ne concentram asupra pierderii si asta ne diminueaza energia de a face noi eforturi - eel putin pe moment. Pe scurt, ne mentine rntr-o stare meditativa, retrasa din aceasta viata agitata, lasind u-ne mtr-o stare de suspensie, in care jelim incercind sa gasim un sens si in final ajungem sa ne adaptam psihologic si sa ne facern noi planuri care sa ne permita sa ne ducem viata mai departe. Privatiunile sint utile; msa depresiile totale nu. William Styron face odescriere foarte elocventa a "numeroaselor manifestari ingrozitoare ale bolri", intre altele, ura de sine, un fel de sentiment de inutilitate, 0 "raceala", "un sentiment sumbru care se strecoara in mine, 0 teama si 0 iristrainare si rnai presus de toate 0 s'ufocanta anxietate=J''. Apoi exista citeva serrme Ia nivel intelectual: "dezorientarea, incapacitatea de concentrare si pauzele de memorie", iar Intr-o faza trlterioara rnintea este "dominata de deforrnari anarhice" si de "ideea ca procesul meu de gindire a fost cupriris de un val toxic si incalificabil care rni-a anulat orice

94

Natura

in ieligent ei erriotioriale

Lnrobit de p a t irni

95

reactie posibila de bucurie in raport cu lurnea celor vii". Exista si efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, "un fel de amorteala, 0 nervozitate, dar mai ales 0 fragilitate ciudata", precum si ,,0 vesnica rieliriiste". Apoi se pierde gustul fata de place re: "minearea, ea de altfel orice altcev a care presupune o senzatie. devinebruse lipsita de orice savoare": in final, speranta dispare si este inlocuita de ,,0 groaza sinistra" si de 0 disperare ant de palpabila, incit pare 0 durere fizica insuportabila, fata de care singura solutie este, aparent, sirruciderea. In cazul uriei asernenea depresii majore viata este paralizata: rru se mai ive$te nici un fel de nou Iricep ut. Simptomele propr'iu-zise ale depresiei fac ca viata sa rarnina in suspensie. Dupa parerea lui Styron, riici 0 merlicatie si nici 0 terapie nu ajuta: aceasta stare nu trece decit odata cu timpul care se scurge, singurul refugiu ramirund spitalul, care, in final, riaipeste dezriadejdea. Dar peritru cei mai multi, mai ales pentru cei care sufera de cazuri rnai p utin grave, 0 solutie ar fi psihoterapia, dar si medieamentele ~ cel rnai la moda tratarnerit este eel cu Prozae, dar exista eel p utin alte doirasprezece medicamente, in special pentru depresiile majore. Eu rna concentrez aici asupra celei rnai des intilnite forme de tristete, care, la Iimitele superioare, devine ceea ce se cheama in termeni de speeialitate "depresia subclinica" - adica rnelancoIia obtsrruita. Aceasta este uri tip de disperare pe care oarnerrii 0 pot rezolva sing'uri, cu coriditia sa existe resursele interne riecesare. Din pacate, 0 parte d.intre strategiile folosite adesea au un efect contrar 9i ii face pe oameni sa se sirnta chiar mai rau decit initial. Una dintre strategii este statul de urrul singur, lucru care-i atrage pe cei care se simt la parnint: totusi, eel mai adesea, sentimentul de insingurare si de izolare sporeste tristetea. Acest lucru poate explica partial de ce Tice a coristatat ca tactica eea mai des folosita pentru Iupta irnpotriva depresiei este 0 viata morrderia - iesitul Ia mas a in oras, la un meci sau la cinema; pe scurt, trebuie facut ceva impreuna eu prietenii sau cu familia. Acest lueru furrctiorieaza bine d aca efectul de ansamblu este acela de a-i abate omului g1ndul de la tristate. Dar el poate prelungi aceasta stare dad se folose~te de prilej doar pentru a cugeta $i mai mult 1a ceea ce I-a adus in acea situatie. Intr-adevar, 0 stare depresiva va persista sau se va adinci in functie de gradul in care este rumegata. Ingrijorarea fata de ceea deprima face ca depresia sa fie $i mai intensa i?i de mai Iun-

ga d.urata. In depresie, ingrijorarea poate avea rnai multe forme, toate concentrindu-seasupra acehriasi aspect al depresiei in sine - cit de obositi ne simtim, cit de putina energie avern, cit de pufin rnotivati sin tern, de exemplu, sau cit de putin muncim. In general, riici una dintre aceste reflectii nu este Irrsofita de un sir de actiuni concrete care ar putea sa ~ai aline probl~rna. Alte ~~grijorari des irrtilnite ar fi cele ce iau forma "izolarii si concentrarii asupra a cit de ingrozitor te simti, a gindului ca partenerul de viata te-ar putea respinge pentru ca e9ti deprimat sau a preocuparii daca vei avea din nou 0 noapte de insornnie", eel p utin asia sus tine psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a studiat unde duce rmnegarea problemei in cazul persoanelor deprirnate '". Persoanele deprirnate Isi justifica de obicei acest tip de frarniritare spunind ca iricearca "sa se inteleaga mai bine ": de fapt, ei scot in evldenta tristetea fara sa faca riici un pas in directia inIaturarli ei. In terapii, ajuta foarte mult sa reflectezi profund asupra cauzelor deprimarti, msa doar in cazul in care duce la perspective sau actiuni care ar putea schirnba situatia care a cauz.at aceasta stare. q"cufundare pasiva in tristete pur si simplu inrautate:;;te aceasta dispozitie. De asernenea, meditarea exagerata poate inrautati depresia, creind condrtiile riecesare pentru a fi si rnai deprimat. Nolen-Hoeksma da ca exempIu 0 femeie agent de vinzari care incepe sa fie deprirnata si-si petrece ore intregt ingrijorindu-se l'n legafura cu gasirea unor clieriti importanti. In ace] rnornerit, v'inzarile scad, iar ea se simte 0 ratata, ceea ce Ii alimenteaza starea de dcpresie. Daca Ia aceasta forma de deprirnare ar fi reactionat incerdnd sa i9i d.istraga atentia, ar fi putut sa se de dice trup si suflet vinzarilor, tocmai pentru a uita de aceasta tristete. In acest caz, virizartle nu ar fi scaz ut si experienta de a vinde i-ar fi sporit increderea in sine si i-ar fi atenuat iriclirratia spre doprirnare. Nolen-Hoeksma a constatat ca femeile sint inclinate rnai rnult decit barbatii sa reflecteze in mod exagerat atunci cind sint

deprimate.

Ea a presupus ca acest lucru s-ar putea explica eel

putin in parte prin faptul ca ferneile sint diagnosticate ca depresive de doua ori mai des decit barbatii. Bineinteles ca pot intra in joe 9i alti factori, $i anume ca femeia este mult mai dispusa sa-:;;idezvaluie motivu J de ingrijoraresau ca in viata ei se pot ivi r"eli "'lilte c;ituatii (are $,1 () deprime Barbatii lsi pot llleC<1 depri-

96

Natura

i nt eligen t ei ernot ion ale

Inrobit de patirni

97

marea in alcoolism, nurnarul ace lora dintre ei care aleg aceasta solutie nefericita Hind de doua ori rnai mare decit al femeilor, . Te:-apia cogriitiva vizeaz.a schimbarea acestor tip are de gindue sr, conform un or studii, s-a dovedit ca poate fi folosita lmpreuna cu rnedicatia pentru tratarea depresiilor nu foarte zrave si chiar ca este superioara rnedicatiei in prevenirea reverririi depresiilor trsoare. Do'ua strategii sirrt extrem de eficierrte in acest tip de batalie l". Una este invatarea modului de eonfruntare eu glnC:u.r~l~~flate m eentrul frarniritarilor - chestionarea asupra valabilitatii lor si gindirea unor variante rnai pozitive. Cea de-a doua ar H organizarea voita a unor programe placute si care sa distraga atentia. Unul dintre motivele pentru care aceasta distragere a atentiei functiorieaza este faptul ca gindurile deprimante apar ea din serrin, strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. Chiar si at-unci ~ind persoanele deprirnate iricearca sa-si alunge gindurlle deprimante, eel mai adesea ele nu reusesc sa b caseasca 0 va, riarita rnai 'buria: odata pormt, t1uxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asociatiilor de idei, De exernphr, atunei cind persoanelor deprimate li se cere sa recomp una 0 propozitie din patru cuvinte date aleator, eel mai adesea opteaz.a pentru mcsajul eel mai deprimant ("Viitorul pare foarte sumbru ") si nu pentru eel mobilizator LViitorul pare foarte stralucit")!". ~ Te~dinta de perperuare a deprimarii se rnariifesta p1.,a ;>iin genunle de distractie pe care si le aleg oarnerui. Atunci cirid Ii s-=_a 0 Iista de mod alitati pozitive sau plictisitoare de a i$i lua .dat g:nd:-:l de la ceva trist. cum ar fi 'i:nm.ormintarea unui p rieren, subiectii au ales activitatile mai melancolice. Richard WenzlafC psiholog la Universitatea din Texas, este eel care a facut aceste stuclii si care a ajuns la concluzia ca aceia care sint deja deprimap trebuie sa faca un efort suplimentar pentru a se concentra asupra urrui lucru mai mobilizator, avind grija sa nu aleaza ceva in genul unui film melodramatic, al unui roman tra;ic penrru Ca asta i-ar putea indemna sa recada in aceeasi dtspozitIe sumbra. Modafitati de ridicare a moralutui

rapati, masina alunecind usor spre cealalta masina. Constatati ca ea este plina de cop ii, un vehicul care Ii duce la grad inita - ;;i asta cu

o secunda inainte de a auzi cum geamul se sparge si metalul se iz'bestc de alt metaL Ap oi, dupa ciocnire, se asterrie d intr-od ata Iirustea, 'urrnata de .un plins in cor. Reusiti sa fugiti Ia cealalta masina si

constatati ca urrul dintre copii zace riemiscat. Sinteti plm de remuscari si va cuprinde 0 nesfirsita tristete din pricina acestei tragedii.

Un asemenea scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face pe voluntarii din cadrul experientelor lui Wenzlaff sa se ernotioneze profund. Ei au incercat -UPOl sa-si scoata din minte aceasta scena, notindu-si gindurile asa cum le veneau in minte in urrnatoarele rioua minute. De fiecare data cirid Ii se strecura ill rnirrte un gind despre tulburatoarea seen a, faceau un sernn pe hirtie, pe rna sura ce i:;;inotau ideile. Invreme ce rnajoritatea, odata cu trecerea tirnp ului, se gindeau din ce m ce rnai rar Ia aceasta scena tulburatoare, voluntarii mai deprimati au dovedit ca ponderea gindurilor obsedante cresiea, ba unii au facu.t chiar referiri indirecte Ia acea sceria in gindurile lor/care se presupunea caar fi trebuit sa fi fost indreptate spre altceva. Mai rnult, cei care aveau 0 iriclirratie spre d epr irnare au folosit alte ginduri stresante pentru a-si distrage aterrtia. Dupa cum spunea Wenzlaff: nGindurile se asociaza mintal nu rrurnai in functie de continut. ci si in functie de stare a in care se afla persoana, de dispoz.itia ei. Oamenii au un mtreg set de ginduri deprimante care apar cu mare repeziciune atunci dnd sint tristi. Cei care se deprima usor au teridinta sa-si creeze rerele foarte puternice de asociatii de idei mire aceste gindurt astfel mcit ele sint greu de suprimat de irid ata ce apare 0 proasta dispozitie. Culmea ironiei, cei deprirnati folosesc tocmai un subiect depr'imarit ca sa i;>iia gindul de la un altul de acelasi gen, ceea ce stirneste si mai multe ernotii negative." o alta teorie sus tine ca plinsul ar fi moclalitateanaturala de a cobori nivelul substantelor chirnice ce apar od ata eu suferinta. Sigur ca uneori p1insul poate sa ne seape de blestemul tristetii, dar el poate :;;1 lase 0 anurnita obsesie privitoare la motivele sa disp~ra:ii. Ideea u~ui "plms sanatos" este inselatoare: plinsul care mtar~;;te rnedrtarea asupra uriei siruatii nefericite prelunge9te de tapt starea de disconfort. Distractia reuseste sa rupa Iant ul care rnentirie acea gin dire coplesita de trrstete: unul dintre ar?,umentele teoriei de baza conform careia terapia socurilor electnce ~ste eficienta in depresiile grave este $i faptul ca ea produce 0 plerdere a mem.oriei pe termen scurt - pacientii simtin-

Imagin~ti-\:a ca mergeti pe un drum necunoscut abrupt si phn de serpentme m vreme ce arara este ceata. Diritr-oda ta, 0 rnasina va tisne~~ein fat~ la numai citiva metri, distanta fiind prea mic'a pentr~'a mal putea trina 1a timp. Apasati frina cu putere pina in podea ~i de-

98

Natura

irtt.eli ge n.i ei ern.ot io na l.e

trzrobit de put.irni

99

du-se rnai bine pentru ca riu-si mai amintesc de ce erau atit de tristi. In orice caz, studiind tipurile de tristete, Diane Tice a descoperit ca multi au sustinut ca s-au indreptat spre diverse mod ali.tati de distractie, cum ar fi cititu.l, televizorul si cinematograful, jocurile video sau jocurile puzzle, clor.m.itu.l. reveria - visa-

tulIa

0

vacanta imaginara. Wenzlaff adauga faptul ca distractii-

le cele mai eficiente sint acelea care iti schirnba starea cum ar fi un eveniment sportiv palpitant, 0 comedie, 0 carte optirnista. (Atentie insa: unele distractii in sine pot perpetua starea de depresie. Studiile au ararat ca aceia care se uita foarte mult la televizor sint de obicei rnai deprirnati decit inainte sa 0 facal) Gimnastica aerobica, constata Tice, este una drntre cele mai eficiente tactici pentru indepartarea depresiilor usoare, dar si a proastei djspozifii. Aid Insa trebuie sa includem un avertisment, si anume ca avantajele sportului furictiorieaza cel mai bine in cazul celor lenesi, care nu se omoara prea mult en exercitiHe fizice, deci in cazul sedentarilor, In ce-i prrveste pe aceia care fac sport zi de zi, chiar daca aduce 0 schirnbare de d ispoz.itie, efectul maxim a fost obtirrut doar atunci cind s-au apucat de acest obicei sanatos. De fapt, pentru cei care fac gimnasttca, efectul asupra dispozitiei este invers: ei incep sa se simta prost atunci cirrd sar cite 0 zi peste ed ucatia fizica. Sportul pare sa functioneze bine pentru ca schimba starea paihologica presupusa de dtspoz.itia respectiva: depresia irisearrma un moral scazut, iar gimnastica aerobica reuseste sa trezeasca trup ul. In mod similar, tehrricile de relaxare care aduc trupul Irrtr-o stare de inactivitate furictiorieaza foarte bine in cazul arixiefatii, care este 0 forma de agitatie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei, Fiecare dintre aceste abordari pare sa furictiorieze in sensul ca opreste acest cercinfernal al depresiei sau al anxietatii, aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil eu starea ernotionala care a pus stapinire pe el. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfatari sau placeri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru rnomentele de tr istete. Unele dintre modalitatile obisrruite prin ca.c re oamenii se calrrieaza atunci cind sirrt depr imati ar fi 'baile fierbinti sau consumarea mincarurilor favorite ori a aseulta muzica sau 0 partida de sex. In cazul femeilor, este pop ulara solutia de a-si cumpara singure un cad ou sau de a se d esfata pentru a depasi 0 proasta dispozitie, dar si mersul la cumparaturi sau chiar uitatul prin vitrine. In privinta studentilor, Tice a constatat ca mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de dHre fe-

rnei pentru calmarea tr istet ii, in vreme ce barbafii sirrt de cinci ori mai predispusi decit ferneile la bautura sau la droguri atunci cind au cad eri nervoase. Mincarul exagerat sau alcoolul ca antidot reprezinta, desigur, 0 solutie cu doua taisuri: mincatul in exces duce Ia regrete; alcoolul este principalul factor de deprimare la nivelul sistemului nervos :;;i deci, pr actic, spore;;te starea de depresie. o abord are rnult mai constructiva in pri vinta rid.icarii moraIului, sus tine Tice, este sa pui la eale 0 mica victorie sau 0 reusita la InderrUna: rriste treburi care asteptau de mult sa fie facute prin casa sau aite mid lucruri ee asteptau sa fie rezolvate. In mod similar, are efect 0 irnb uriatatire a imagirrii personale ce duee la ridicarea moraluhri, cum ar fi irribracatul fr urnos sau fardatul. Unul dintre cele mai puternice antidoturi in eazul depresiei ~ putin folosit in afara terapiei - este perceperea lucrurilor dintr-o alta perspectiva sau reincadrarea cognitioa. Este firesc sa ne vaitam atunci cind 0 relatie ia sfir sit si sa ne cupr'irida glnduri de atrtocorrrpatirnire, cum ar fi eonvingerea ca: "Asta mseamna ca voi rarnine pentru totdeauna singur(a)", ceea ee evident ea sporeste drsperarea. To+usi, intorcindu-ne in timp $i gindindu-ne la faptulca relatia nu era prea grozava si ca de fapt nu facearn 0 pereche p otrivita - eu alte cuvinte, privind din alta perspectiva aceasta pierdere, Irrtr-o lumina pozitiva - acest lucru constituie un antidot al tristetii. In mod similar, pacientii care sufera de cancer, indiferent cit de grava ar fi starea Iory.re uaesc sa aiba 0 drspozitie mal buna d aca sirit in stare sa descopere ca exista alti pacienti care 0 due :;;1 mal rau ("TOtU9i se poate si rnai rau eu eel p'utin pot sa umblu "): eel care se cornpara cu persoariele sariatoase sirit automat si cei rn ai dcprirnati-". Asemenea comparatii cu aceia care 0 duc 91 mai rau sint surp rinzator de eficierite: dcodata, tot eeea ee parea atit de ingrozitor nu rnai pare chiar asa. o alta metoda eficierita de a scapa de deprirnare este a-i ajuta pe altii. Cum depresia se alimenteaza din rumegarea gind~Tilor ;;i preocuparea de sine, a-i ajuta pe ceil alti ne face sa ne desprindem de aceste preocupari, atita vreme cit ineepe sa ne intereseze suferinta altora. Irnplicarea in voluntariat - ca antrenor la Liga [uniorilor, ca sfatuitor sau pentru a-i hrani pe cei fara ada post - a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solutii de schimbare a dispozitiei. cel putin 39a reiese din studiullui Tiee. Dar, din pacate, aceasta metoda este foarte rar practieatiL

100

Natura

in.teligen tei emotion.ale

Inrobit de pat i mi

101

In sfirsit, uriii lancolie orierrtind ciunea, daca esti proasta in care te

oarneru reusesc sa-;;i depaseasca starea de meu-se spre transcendent. Tice rni-a spus: IIRugacredincios, functioneaza indiferent de starea afli, rnai ales daca este yorba de depresie."

CEl CE REPRIIHA: NEGAREA JOVIALA ,,I-a tras uri picior in burta colegului de camera ... " A:;;a irtcepea fraza. Si se sfirsea astfel: rr .dar de fapt voia sa aprind a lumina." Aceasta trarrsforrnare a unui act de agresiune intr-o greseala nevinovata, chiar d.aca este putiri plauzibila, este 0 reprimare captata in vivo. Aceasta fraza a fost scrisa de un student care s-a oferit sa participe la un studiu referitor la reprimaiori -~ oarnerri care de obicei ;;i in mod automat par sa estompeze tulburarile emotionale inainte de a Ie constientiza. Incepurul acestui fragment: "I-a tras un picior in burta colegului de camera ... " i-a fost dat unui student pentru a fi completat in cadrul unui test. Alte teste au ararat caacest rnic act rnirital de evitare facea parte dintr-un tipar mai vast al existentei tinaruhri de a distruge majoritatea ernotiitor suparatoare!", In vreme ce la inceput cercetatorii i-au considerat pe cei care i;;i reprirna ernotiile drept un exemplu edificator al incapacitatii de a Ie sirnti - rude bune cu alexitirnicii, eventual -, in prezent ei sint considcrati ca fiind experti in regIa rea ernotrilor. Au ajuns sa se adapteze atit de bine prin instinctul de autoaparare impotriva sentimentelor negative, melt nici macar nu le mai constientizeaza latura negativa, In loe sa-i mai rurmirn rep'rimatori, asa cum obisnuiau pina acum cercetatorii, un termen rnult mai potrivit mi s-ar parea imperturbabili, Mare parte din acest studiu facut in principal de Daniel Weinberger, in prezent psiholog la Universitatea Case Western Reserve, arata ca de§! aceste persoane par calrne si imperturba. bile, uneori ele pot stl ajunga sa clocoteasca din pricina aeestor tulb urari psihologiee pe care par sa le ignore. In tirrrpul testului de completare a frazei, voluntarii au fost si ei monitorizati in ceea ce prrveste nivelul de excitare fiziologica. Reprimatorii care pareau ca ernana calm au fost trad.ati de ag'itatia trup ului: cind au fost confruntati ell fraza despre eolegul de camera violent :;;i altele aserneriea, au dat sernne de anxietate, adica inima a inceput sa le bata mai repede, sa transpire si sa Ie creasca tensiu»

nea arteriala. Si totusi, cind au fost iritrebati cum se simt, au raspuns ca sint perfect calmi. Aceasta continua indepartare a unor emotii precum rninia si anxietatea nu este un lucru ncobisrruit. Una din sase persoane procedeaza astfel, eel putin asa sus tine vVeinberger. Teoretic, copiii pot invata in mai rnulte feluri sa fie imperturbabili. Unul ar putea fi 0 strategie de supravietuire in situatiile d.rarnatice, cum ar fi un .parinte alcoolic mtr-o familie in care aceasta problema nu este recunoscuta. Altul ar fi un parinte sau ambii parmti care la ririduf Ior fac parte din categoria celor care-si reprima ernotiile si prin urrnare sirtt un exemplu, adica se arata veseli sau ca de gheata atunci cind sint confruntati cu situatii nelinistitoare. Sau pur si simplu aceasta trasatura poate fi un temperament mostenit. Nimeni nu poate spune exact cind apare un asemenea model in existenta cuiva; cei care l;;i reprima serrtirnerttele Ia virsta maturitatii sint calmi si stapiruti. Problema care rarrrine, desigur, este cit de calrni sirtt de fapt. Pot intr-adevar sa nu perceapa semnele fizice ale emotiilor tulburatoare? Sau doar se prefac a fi calrni? Rasp urisuk Ia aceasta irttrebare a venit in urrna unui studiu foarte inteligent, realizat de psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin, care anterior colaborase eu Weinberger. Davidson i-a pus pe cei irnperturbabfli sa rezolve un test de libera asociere, care cuprindea 0 Iista de cuvinte rieutre, dintre care unele ave au o. nuanta ostila sau sexuala, men ita sa sfirrieasca un sentiment de anxietate la aproape oricine. Asa curn au damonstrat-o reactiile lor fizice, toti au dat sernne fiziologice de diseonfort ca reactie la euvintele respective, chiar daca asociatiile de idei pe care le-au facut au aratat aproape intotdeauna ca au incercat sa minimalizeze efectul cuvintelor suparatoare, apropiindu-le de altele mai nevinovate. Daca primul cuvint a fost "ura", reactia a fost "iubire". Studiul lui Davidson a profitat de faptul ca (in eazul dreptacilor) un centru cheie al analizarii emotiei negative se afla in 10bul drept al creierului, in vreme cecentrii vorbirii se afla in eel sting. Odata ce emisfera dreaptarecunoaste faptul lID cuvint este suparator, ea transmite aceasta informatie catre C01pUS callosum, acel element care imparte creierul in do'ua jurnatati, iar apoi Ia eentrul vorbirri, reactioniridu-se printr-un cuvint rostit. Polosind 0 combinatie complicata de Ientile, Davidson a reusit sa afiseze un euvint astfel mcit sa fie vazut doar cu jurnatate din cimpul vizual. Din pr icina legaturii neurale a ststemuhri vizual, da-

ca

102

Natura

inteligenj:ei etn.ation ale

ca afisajul s-ar fi facut in jumatatea stinga a cimpului vizual, ar fi fost recunoscut rnai irrtii de lob ul drept al creierului, care are a anumita sensibilitate la sufer inta. Daca afisajul s-ar fi facut in jurnatatea dr'eap'ta a cimpului vizual, sernnalul ar fi ajuns in partea stinga a creierului fara a fi perceput ca 0 problema rieplacuta.

Apti tucli nea de a stap irri

Cind cuvintele au fast prezentate emisferei drepte, a durat
un tirnp pentru ca imperturbabilii sa raspunda - dar rrumai in cazul in care cuviritul fata de care trebtriau sa reactioneze era unul care ii deranja. In c~zlll cuvintelor neuire, nu ~xista nici a tragere de timp in privinta vitezei cu care era gasita asociatia de idei. Innrzierea aparca doar atunci cind cuvintele erau prezentate erriisferei drepte, rru si celei stingi. Pe scurt, imperturbabilii parcau ca datoreaza aceasta reactie unui rnecanism neural care incetine$te sau intervine in transferarea informatiilor deranjanteo Ideea este ca ei lUI se prefac ca riu ar fi coris+ieriti de gradul de enervates creierul lor le aseunde aceasta inforrnatie. Mai precis, stratul de indulcire a sentimentelar care acopera aceste pereeptii rieplacute poate sa se datoreze actiuriilor lobului frontal sting. Spre surprinderea sa, arurici cind Davidson a masurat riivelul de activitate allobilor frontali, s-a dovedit ca activitatea este rnai intens a in partea stinga - centrul sentimentului pozitiv - $i rnai p utiri ill partea dr'eapfa, centrul sentimentelor negative. Acesti oameni use prezinta pe ei in$i$i irrtr-o lumina pozrtiva si iritr-o dispoz.itie jov iala ", rni-a spus Davidson. "Ei neaga faptuI ca stresul ii dcranjeaza si actioneaza printr-un tipar al activarii frontalestingi, cind stau si se odihnesc, stare asociata cu sentimentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmatii pozitivc, in ciuda unei reactii fiziologice clare, care seamana foarte tare eu 0 stare de disconfort." Teoria lui Davidson spune ca, in prrvinta activ itatii creierului, este nevoie de energie pentru a trai realitatile ncplacute intr-o lumina p oz itiva. Reactia fiziologica puterriica se poate datora Incercar ii strs+irrute a circuitului neural de a rnerrtine.serrtimentele pozitive sau de a le suprirna ori de a le irihiba pe celenegative. Fe scurt, imperturbabilitatea este un fel de negare jo'viala, 0 disociere poz.itiva - si probabil este si un indiciu pentru functioriarea mecanismului neural in cazul unor stari disociative grave, care pot aparea, de exernp lu, dupa 0 si tu atie de stres posttraumatic. Atita vreme cit acest lucru rru presupune dedt a detasarc, spune Davidson, "pare a fi 0 strategie cu 0 reusita rnaxima pentru autoreglarile emotionale", desi riu se cunosc urmarile la nivelul corrs+ierrtiz.ar ii de sine.

o singu

ra data in viata am fost paralizat de frica. Totul s-a petrecut Ia un examen de matematica. in primul an de facultate, pentru (a, nu stiu de ce, dar nu invatasem. Inca inti amintesc incaperea in care am. iritrat in acea dimirieata de pr irriav ar a de p arca m.ergeam. la taiere $1 Imi sirntearn inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri in aceasta sala. 'Io+uai, in acea d irrurieata, riu mai vedearn nimic pe Iereastra $1 nici rnacar nu rnai observant inca perea. Pri vearn fix in podea drept in fata mea in timp ce rna indreptam spre locul de linga u$a. Cind am deschis coperta alb astra a caietului de examen, am sirntit in urechi bataile inimii si am perceput acest gust al anxietatii in stornac. Mvarn uitat 0 data rapid la intrebririle de examen. Dar nici 0 sperantao 0 ora rn-arn uitat fix la pagina, mintea mea gindindu-se Ia conseciritele pe care u rrria sa Ie ant de suferit. Acelcasi ginduri se repetau la nesfirsit, pe linga frica si trcmurat. Am rarnas incrernenit ca un animal care fusese oprit in loc de 0 intepatura cu curara. Ceea ce In-a impresionat eel mai rnult in acel rnornerit curnp lit este cit de Inchisa a devenit min tea mea. Nu am petrecut ora aceea incercind cu sa gasese 0 rezolvare a testului. N-aITl visat cu oehii deschisi. Pur si simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare, asteptind sa se terrniric acest chin."

Aceasta povestire a rnorneritelor de chin irni apar+ine: si in ziua de azi este pentru mine cea rnai graitoare dovada a irnp actului devastator pe care 11are socul emotional asupra lirnpezirnii rnintii. Acum irni dau searna ca acest chin al meu era un fel de testament a1 p osib ili+atii creier ului emotional care stap ineste si chiar paralizeaza gindirea. Masura in care problemele ernotioriale pot iriterverii in viata mintala nu este ceva nou pentru profesori. Studentii nerabdatori, furiosi sau doprirnati nu invata: cei care sirit prinsi iritr-o asemenea stare de spirit nu primesc informatiile In mod eficient sau nu st iu ce sa faca pina la 'ur rna cu ele. A:;;il cu m an, vaz.ut in

104

t-Jat ura

i n t cl ig e n t ei emotion

ale

.Aptit u dinea de a stttpini

105

Capitolul 5, ernotrile negative puterniee abat ateritia spre propria lor preoeupare, interferirid cu iricercarea de concentrate asupra al tu i lucru. Intr-adevar, urrul dintre sernnele care arata ca sentimentele au tend inta sa-si schimbe drrectia si sa cad a in patologic este faptul ca sint atit de insistente, tndt coplesesc orice alt gind, sabotirid permanent incercarile de a acorda ateritie oricarui alt lucru irrtilriit. Pentru persoana care trece printr-un divort suparator - sau pentru copiIuI ai car'rti parinti divorteaza rnintea nu se opreste prea mult asupra Iucrurtlor ce par prin com paratie marunte, curn ar fi rrnrnca sau scoala: pentru cu depresii clinice, gindurile de autocornpatimire si de disperare, de dezriadejde si de neajutorare Ie intrec pe toate ce1elalte. Cind emotiile coplesesc puterea de concentrare, este blocata de fapt capacitatea rniritala cogriitrva, pe care savantii 0 nurnesc si "memoria functionala ", capacitatea de a retine toate iriforrnatrile relevante in raport cu misiunea de indeplinit. Ceea ce preocupa memoria furictionala poate fi la fel de Iurnesc preeum cifreIe care forrneaza un riumar de telefon sau la fel de complicat precum 0 iritriga pe care un rornancier rncearca sa 0 urzeasca, Memoria functionala este 0 functie executiva-Ia nivel min tal, facind posibile toate celelalte efortu ri intelectuale, de Ia alcaruirea unei propoz.itii p'ina Ia deshrsirea unei complicate probleme de logica2. Cortexul prefrontal este cel care irrdeplirieste aceasta furictie a mernoriei functionale - si nu tritati, acolo are loc mtilnirea dintre sentimente si emotii '. Cirid circuitullimbic care converge pe cortexul prefrontal se afla in zona tulburarilor ernotionale, eficacitatea rnernor'iei furictioriale are de suferit: nu rnai putem gindi logic, asa cum Ia ririd ul meu am. constatat in timp ul acelui inspaimlt,tator exarnen de matematica. Pe de alta parte, trebuie luat in considerare si rolul motivarii poz.itive - indreptarea seritirneritelor spre entuziasm, zel si Irtcredere - spre reusita. Studierea sportivilor olirnpici, a muzicienilor de reriurne international :;;i a marilor maestri de ;;ah arata ca acestia au ca trasatura cornuria capacitatea de a se motiva pentru a urrna un antrenament neindurator si regulat+Tar pentru 0 crestere stabila a gradului de maiestrie, necesara unui perforrner iriterriatiorial, aceste antreriamente trebuie sa inceapa 1nd'i din copilarie. La Olirnpiada din 1992, participantii din echipa chineza de sarituri in apa aveau doisprezece ani $i facusera tot atitea antrenanl.ente ca :;;i n-,enl.brii echipei arnericane, care aveau peste douazeci de ani - scufundatorii chinezi incepusera un

antrenament extrem de riguros inca de la v irsta de patru ani. In mod similar, cei mai mari violonisti ai secolului XX au inceput studiul instrurnentului de la cinci ani; campionii internatioriali de sah s-au apucat de acest joc in rneclie pe Ia sapte ani, in vreme ce aceia care au ajuns doar la nivel national s-au apucat pe la zece ani. A ltlCepe rnai devreme ofera 0 sansa rnai. mare in viata: cei rnai buni studeriti la vioara de la cea mai mare .Acaderrrie de Muzica din Berlin, care acum au douazeci de ani, au studiat peste zece rnii de ore, in vrerne ce cei care se afla in esalonul al doilea au studiat cam sapte mii cinci sute de ore. Ceea ce pare sa-i desparta pe cei din virf de ceilalti cu capacitati egale este rnas'ura in care, incepind devremein viata, au fost in stare sa si continue printr-o pregatire asidua ani si ani de zile. Aceasta perseverenta depinde de anurnite trasaturi ernotionale - entuziasmul si perseverenta in fata obstacolelor fiind mai importante decit orice altceva. Rasplata supfimeritara care vine din rnotivatie, pe linga talentul irmascur. poate fi vazuta in remarcabilele perform ante ale studentilor asiatici in scolile si profesiile din America. 0 trecere in revista aterrta a acestei realrtati sugereaza faptul ca acesti copii americani de origme asiatica au un avantaj mediu fata de albi la IQ, de doar doua sau trei p uricte". Si totusi, in ceea ce pr iveste profesiile Iiber'ale, cum ar fi dreptul si medicina, multi american] de origine asiatica se cornporta ca si cum IQ-ullor ar fi cu mult mai ridicat - echivalentulurrui IQ de 110 Ia americanii de origine japonezasi al unuia de 120 1a arnericanii de origine chineza". Motived pare sa fie faptul ca inca din prrmii ani de scoala cop iii asiatici rnuncesc rnai mult dedt albii. Sanford Dorenbusch, sociolog la Stanford, a studiat peste zece mii de liceeni ;;i a constatat ca arnericanii de origine asiatica petrec c::.u 40% mai rnult timp la pregatirea lectiilor dedt ceilalti elevi. "In vreme ce cei rnai multi parinti americani sirtt dispusi sa accepte ca un copil poate avea si parti mai slabe si sa puna accentul pe punctele forte, pentru asiatici abordarea este urmatoarea: daca n-ai luat note bune, solutia este sa irrveji rnai rrrult seara si, daca tot nu reusesti, sa te trezesti rnai devreme dirnineata ca sa mai inveti putin. Ei considera ca oricine se poate descurca bine 1a $coa121 daca face efortul cuvenit." Pe SCUTt, 0 cultura etica a muncii se traduce printr-o rnotivatie Hlai puternidi, prin zel $i perseverenta un avantaj emotional.

106

Natura

in teli een t ei ernotion

ale

/lptitudinea

de a st apirii

107

In masura in care ernotiile noastre merg in d irectia sau sporesc capacitatea rroastra de a gindi si de a planifica, de a ur ma un arrtrertarrierit pentru un scop rndepartat. pentru a rezolva problernele, ele deterrniria limitele capacitatii noastre de a ne folosi ab ilita+ile rnintale irurascu te si de a hotari cum ne 'vorn des-

eurea in viata.

Si in masura

in care sintem motivati simtind un

entuziasm sau 0 placere pentru ceea ce facern sau chiar si un grad optim de neliniste - vom fi propulsati spre reusita. In acest sens, inteligenta ernotionala este 0 aptitudine majora, capacitatea care afecteaza in mod profund toate celelalte capacitati, fie facilitind, fie combinindu-se cu ele. CONTROLAREA IMPULSURILOR: TESTUL PMJITURII Imaginati-ve ca aveti patru ani si ca cineva va face urmatoarea propunere: d.aca astepfi pina ee faeem dteva cornisioane, vei capata ca prerniu doua prajituri. Dad nu poti sa astepti pina atunci, pr irrresti numai una - dar ti-o dau chiar acurn. Sigur ca aeeasta este 0 provoeare pentru sufletul urrui eopil de patru ani, acest microcosmos al vesnicei batalii dintre impuls ;;;i abtiriere, diritre sine :;;i eu, dintre doririta ;;i autocontrol, dintre rasp lata si aminare. In furictie de ceea ce alege copilul acest test poate fi graitor; el ofera nu rrurnai 0 interpretare a earacterului, dar si a traiectoriei pe care 0 va avea probabil in viata. Nu exista un talent psihologie mai important de cit a rezista la impulsuri. Aceasta este baza autocontrolului emotional, avirid in vedere ca toate erno+iile, prin insasi natura lor, due intr-un fel sau altul Ia un impuls, spre 0 actiune. Radacina cuvintului emotie, arnintiti-va, este verbul "a misca". Capacitatea de a rezista impulsului de a actiona, de a nimici miscarca incipienta, se trarisfera eel rnai adesea ;;i la nivelul functionarii ereierului intr-o irihibare a sernnalelor lirnbice catre cortexul motor, desi 0 asernenea interpretare rarn ine deocarndata speculativa. Oricum, un rernarcabil studiu in care unui copil de patr-u ani i s-a pus in fata 0 prajitura arata cit de importanta este capacitatea de tiriere in friu a ernotiilor si de aminare a impulsului. Acest stud iu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960, la 0 gradinita din cadrul campusului universitar Stanford, :;;ii-a m.HTlarat mai ales pe copiii celor de Ia facultatea 5tanforc:t absol-

venti si alp angajati, s+udiul urmarindu-i pe acei copii de patru ani si in tirnp, pina Ia terrnrnarea liceului/. Unii copii de patru ani au fast nevoiti sa a:;;tepte cincisprezece sau douazeci de minute, ceea ce cu siguranta Ii s-a paTut 0 vesnicie, pina ce s-a in tors eel care face a exper ierita. Ca sa se sprijine in lupta lor interioara, ei si-au acoperit ochii ca sa rru se uite la sau au stat cu rniirrile in poala vorbind intre ei, cintind, [ucindu-se, pina ce uneori chiar au obosit si au adorrnit. Acesti prescolari curajosi si hotar iti au prirnit rasplata celor doua prajituri. Dar altii, rnai imp ulsivi, au si msfacat 0 prajitura de iridata ce persoana care facea experienta a iesit din incapere pentru a-si face "comisioanele". Di~anosticul pentru felul in care au stiut sa-si stapineasca b . . imp ulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece am mal tirziu, toti acesti copii fiind urmariti si 121 adolescenta. Diferenta emotionala si sociala u u re pre~colarii care au In:;;fikat prajitura si ceI care au avut rabdare a fost enorma. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp ad olesceriti mult rnai cornpetenti din punct de vedere social: erau eficierrti, siguri pe ei si mai capabili sa se adapteze fr'ustrar ilor v ietii. Era mai p utin probabil ca ar if putut sa cedeze nervos. sa intepeneasd't de frica sau sa dea inapoi din cauza stresului ori sa fie 'usor de dez.orzanizat sau de naucit mtr-o stare de tensiune; ei au infrurrtat ~rovodiri si nu au abandonat nici rnacar in fata marilor dificultati: au fost iricrezatori in sirie si demni de incredere. Au Iuat initiative s-au implicat in proiecte. Dupa zece ani, erau in continuare in stare sa amine rasp lata, trrrnaririd u-si scopurile. Copiii care au irisfacat prajitura, aproxirnativ 0 treirne din total, au~dat d ov ad.a de rnai pufirie cali+ati, prezentind uri portret mai degraba tulbure din p~mct de vedere psihologic. adolescerita, erau timizi in p rivinta legaturilor sociale; sau erau incapa(mati si iridccisi: lesne rterrrult'urruti de frustrari: se considerau "rai" sau nedemni; d ad ea'u inapoi sa u se b locau in fata stresului; se sirnteau nesiguri ;;;i riernu lturrriti pentru ca nu "obtinusera destul"; cadcau U;;;01" prada geloziei sau invidiei: reactionau exagerat la orice lucru care Ii ir ita, iesindu-si din fire, provocind cerfuri si neinteles b eri. Si du oa toti acesti ani, tot nu erau in sta" _t ". re sa 1:;;i mine rasplata. a Asadar, ceea ce rernarcam la 0 virsta frageda se dezvolta Ia scara mare la nivelul cornpetentelor sociale :;;i emotionale, de-a lungul . Capacitatea de a ilnpune aminarea unui inlpuls sta
A r -)'

IDS

Natura

inteligentei

emotion ale

.Apt.it u diriea de a st aptmi pacitate ce deterrnma cit de bine sau cit de rau sint oamenii stare sa-;;i 'utilizeze capacitatile mintale.

109 in

la baza unei multitudini de eforturi, mcepirrd cu un regim de slabit si pina la Iuarea unei diplome ca medic. Unii copii chiar si la patru ani au reusit sa stapineasca lucrurile esentiale: au fost capab ili sa desluseasca anurnite siruatii sociale cum ar fi aminarea beneficiuhri, sa l;;i distraga atentia ca sa nu se concentreze asupra isp itei irnediate si sa fie suficient de perseverenti pentru atingerea unui scop - cele doua prajituri. Si rnai surprmzator este faptul ca atunci cind copiii testati au fost evaluati din nou Ia sfirsirul Iiceuluj, cei care la patru ani a;;teptasera cu rabdare erau studeriti mult mai buni decit cei 'care actionasera sub indemnul imbold'ului. Conform evaluarii par intilor; ei erau din punet de vedere academic mai cornpetenti: mai capabih sa i;;i transpuria ideile in cuv inte, sa foloseasca Iogica si sa reactiorieze logic, sa se conceritreze, sa-$i faca planuri pe care sa Ie respecte si rnai rierabd atori sa invete. Mai uluitor este faptul ca au avut note foarte mad la testele SAT. Treirnea coprilor ce in;;facasera prajitura cu mare rierab dare abia daca au Iuat 524 de puncte la testul de gramatica, iar la matematica, 528; treimea celor care au asteptat eel mai rnult au avut iritre 610 si 652 de puncte, 0 diferenta de 210 puncte in totals. Felul in care coprii tree testul amiriarii recornpensei Ia patru ani este un indicator de doua ori rnai exact asupra riotelor de Ia exameriele SAT decit IQ-ul; IQ-ul devine un indicator puternic nurnai clupa ce copilul invata sa scrie si sa citeasca". Acest lucru sugereaza faptul di acea capacitate de a amina recompensa contribute major la porentialul intelectual, independent de IQ-ulin sine. (Un control deficitar al impulsurilor in cop ilarie poate fi de asemenea un indiciu asupra delincventei ulterioare, din nou un indicator rnult mai exact decit IQ-upo.) A:;;a cum vorn vedea in Partea a cincea, desi unii aduc argumente ca IQ-ul nu poate fi schirnbat, reprezentind 0 lirnitare dcfinitiva in potentiahrl existent al unui copil, exista dovada clara ca abilitatile emotionale cum ar fi controlul si deslusirea corecta a situatiilor sociale pot fi dobiridite. Ceea ce Walter Mischel, eel care a facut acest studiu, descrie, printr-o fraza destul de nefericita - "directionarea spre scop prin arninarea autoimpusa a rasp latei" - este esenta autoreglar'ii emotionale: capacitatea de a nega impulsul in avantajul scopului, indiEerent ca este yorba de punerea bazelor unei afaceri, de rezolvarea unei ecuatii algebrice sau de ci:;;tigarea unei Cupe. Descoperirea sa reduce rolul inteligentei emotion ale ca metaca··

DISPOZITII PROASTE, CfNDIRE , PROASTA
Imi fac griji pentru fiul meu. Abia a lnceput sa joace in echipa de fotbal. dar mal devreme sau mai firziu tot va avea un accident. Este stresant sa-l urmaresti pe teren, a:;;<i\ nici nu m-am mai dusla meca ciuri. Sirit sigura ca fiul meu estedezamagit di nu rna uit cum joaca, dar pur si simplu nu rezist nervos. Vorbitoarea urrneaza 0 terapie pentru anxietate, Ea rsi da seama ca irigrijorarea intervine in mod nefericit in existertta pe care rru a rnai poate duce asa cum ar vJreall. Dar afurici cirrd trebuie sa ia 0 hotarire simpla, cum ar fi aceea de a-si vedea sau nu fiul jucirid fotbal, m.intea I:i este cotrop ira de gl:nduri carastrofale. Ea nu mai este libera sa aleaga: grijile ii coplesesc ratiunea. A9a cum am vazut, grijile sint miezul efectului devastator al anxietatii asupra performantei mintale de oriee Eel. Ingrijorarea - desigur, 0 reactie urila - a Iuat-o razna: a devenit 0 pregatire mintala prea zeloasa pentru 0 ameruntare anticipata. Acest gen de repetitii mintale sint dezastruoase din punct de vedere cognitiv atunci cirid intra intr-un Eel de rutina care capteaza intreaga ateritie, interveriind in orice alte iricercari de concentrate asupra altui lucru. Anxietatea subrnineaza intelectul. In cazuri ce necesita eforturi intelectuale complexe sau ale unor misitmi tensionate precum aceea a controlorilor de trafic aerian, anxietatea cronica este un indiciu aproape sigur ca persoana respectiva va da gre;; in cele din urrna. Persoanele anxioase sint predispuse sa esueze chiar daca obtin un puncta] bun la testul de inteligenta, asa cum arata un studiu facut pe 1790 de studenti care se pregateau sa ocupe posturi de controlori de trafic aerranl-'. Anxietatea saboteaza de asernenea perforrnantele lainvatatura de orice fel: in peste 126 de studii diferite, facute pe 36000 de persoane, s-a ararat predilectia pentru ingrijorare duce Ia 0 mai slaba perforrnanta Ia invatatura, iridiferent cum s-ar face masurarea acestei performante - prin note sau teste, prin punctaje sau realizari13. Atund cind celor care stnt prada ingrijorarii Ii se cere sa indeplineascao Inisiune cognitiva, de exemplu, sa imparta obiecte inerte in doua categorii, iar ei povestesc ce Ie trece prin gind

ca

110

'Natur a inteligentei emot ionale

Apiitudinea

de a st dpin i

In

in aserneriea rnornente, constatam ca s1:nt ginduri negative ~ . "Nu voi fi in stare s~ifac asta", ,;Nu rna pricep la genul asta de teste" si alte juatificar i asernariatoare - care se bazeaza pe 0 intrerupere a capacitatii de a lua decizii. Intr-adevar, atunci and, prin corrtp.ar at ie, un grup de persoane care nu se ingrijoreaza a

fast rugat sa se ingrijoreze ina dins vreme de 15 minute, capacitatea lor de a rndepfirtivaceeasi misiune s-a deteriorat vizibil. Cind celor care Isi faceau griji Ii s-a dat 0 pauza de relaxare de 15 minute - ceea ce le-a redus nivelul de ingrijorare - iriairrte sa inceapa treaba, ei n-au mai avut problerne!". Anxietatea din timpul examerielor a fost stud iata pentru prima data in mod stiintific in anii 1960 de catre Richard Alpert, care mi-a martur'isit ca interesul i-a fost trezit tocrnai pentru ca a constatat ca un student allui dadea intotdeauna rezultate proaste Ia teste din pricina ernotiilor, in vrerne ce colegul sau Ralph Haber considera ca tensiunea inaintea unui exarrreri il aj u ta de fapt sa se descurce mai bine1s. Cercetarea lor, alaturi de alte studii, a aratat ca exista doua tipuri de studenti anxiosi: cei carora anxietatea Ie dtrnirrueaza perforrnanta Ia irrvatatura si aceia care sint in stare sa se descurce in pofida stresului ~ sau poate chiar datorita Iui-". Ironia testarii anxiatatii este di neliriistea de a se descurca bine la test, care, in mod ideal, poate motiva elevii precum Haber sa studieze din greu pentru a se pregati, poate Ia fel de bine sa saboteze succesul altora. Pentru cei care sint prea anxiosi, teama dinaintea testului iriterfercaza cu gindirea logica si cu rnernoria necesara pentru a invata eficient, iar in timpul testului Ie tulbura limpezimea rnintala, eserrtiala pentru ca lucruriIe sa mearga 'birie. NUlltarul motivelor de ingrijorare pe care le invoca cei care dau teste pot fi 'uri indiciu direct asupra a cit de slab le va rezolva17. Resursele rnirrtale se conceritreaza asupra unei misiuni cognitive ingrijorarea micsoririd resursele disponibile pentru prclucrarea altor informatii: claca ne preocupa griji cum ar fi posibilitatea de a pica la teste, sintern mai putin atenti la feIul in care am putea gasi raspunsurile. Grijile devin adevarate profetii care se indeplinesc, indreptindu-ne cu precizie spre dezastrul pe care 11preziceau. Cei care sintm stare sa i;;i stapineasca emotiile, pe de alta parte, se pot folosi de aceasta anxietate anticipativa in legatura cu un discurs care trebuie tinut sau eu un test care trebuie dat, de exemplu - m.otivindu-se pentru 0 pregatire mai temeinica

si, deci, pentru obtirierea unor rezultate rnai bune. Literatura clasica de specialitate descrie, in psihologie, relatia dintre arixietate si perforrnanta, inclusiv cea rniritala, sub forma unui U rasturnat. Virful acestui U inversat reprezirita relatia optima intre anx~etate si perforrnanta, cu un consum nervos mcdiu pentru realizarea a ceva. Prea putina anxietate irtsa - prima parte a U-ului - duce la apatie sau la 0 prea slaba motivatie a straduintei de a se dcscurca, in vrerne ce prea multa arixietate - celalalt cap at al U-ului - saboteaza orice incercare de a reusi eu bine. stare usor exaltata - hipomania, cum se numeste ea in termeni de specialitate pare ideala pentru scriitori si alti creatori, presupunind 0 flexibilitate si 0 diversitate plina de imaginatie a gindirii: se gaseste oarecurn spre virful rasturriat al U'-ului. Dar daca euforia este scapata de sub control, ea devine direct nebunie, ca in cazul schimbarrlor de dispozitie ale maniaco-depresivilor, iar ag ita tia subrrririeaz.a capacitatea de a gindi suficient de coerent pentru a scrie bine, chiar daca ideile circula tiber - de fapt, chiar prea libel' pentru ca vreuna sa fie urmarita suficient $i sa se obtina produsul finit. Buna d'ispozitie, atit cit dureaza, sporeste capacitatea de a gindi flexibil si-rnai complex, solutiile problemelor Hind gasite mai usor, fie ca este yorba de unele intelectuale sau intcrpersonale. Acest Iucru sugereaza ca 0 posibilitate de a ajuta pe cineva sa gindeasca mai bine 0 anurnita problema ar fi sa i se spuna 0 glurna. Ris'ul. ca si starea de exaltare, par sa ajute oarnerrii sa gindeasca mai deschis si sa faca mai tisor Iegaturi intre idei, observind relaria care altfel i-ar fi putut ocoli - trasatura mintala irnportanta nu riurnai in creativitate, dar si in recunoasterea relatiilor complexe si in prevederea consecintclor unei hotartri luate. Avantajele intelectuale ale unui ris sanatos sint $i mai izbitoare cirid este yorba de rczolv area unei probleme care presupune 0 solutie ereatoare. Conform unui studiu. s-a eonstatat ca oameriii care s-au uitat la 0 caseta video au rezolvat mult mai bine o en~gma folosita de psihologi pentru a testa gindirea creatoare18. In acest test, oamenilor Ii s-a dat 0 Iurniriare chibrrturi si o cutie eu pioneze si Ii s-a cerut sa puna Iumiriarea pe 0 bu~at~i plana de p luta, astfel iricit sa arda far a sa curga ceara pe jos. Majoritatea celor carora Ii s-a dat aceasta problenta au cazut intr-o gindire ,,Junctionala" asupi"a felului in care aceste obiecte pot fi folosite in mod conventional. Cei care s-au uitat insa 1a comedii au gasit J.nai u;;or 0 solutie com_parativ cu aceia care s-au uitat la

o

112

Natura

iru eligent ei emotion ale

.Apt.itu.dinea

de a etdpirii

113

un film despre rnaternatica sau care au facut exercitii: au folosit cutia in care se at1au pronezele, gasind 0 solutie creatoare. Au pus cutia eu pioneze pe bucata de pluta si au folosit-o pe post-de sfesnic. Chiar si dispoziriile placute pot schirnba sirul gindirii. Atunci cind facem planuri sau Iuarn decizii, cei care sint bine dispusi au 0 perceptie preferentiala care ii deterrnina sa fie mai expansivi si mai pozitivi in gindire. Acest lucru se datoreaza in parte rnernor iei, pentru ca atunci cind smtern bine disp usi ne amiritim rnai multe lucruri pozitive; atunci cirid anal'izarn avantajele si dezavantajele unei actiuru si .sintem bineclisp usi, memor'ia favorizeaza canalizarea probelor in mod poz.itiv, determinindu-ne sa facem, de exemplu, ceva rnai aventuros sau mai riscant. In mod similar; 0 proasta disp ozitie influenteaza memoria intr-o d.irectie negativa si astfel este mai probabil ca din teama 'vorn ajunge la 0 hotarire exagerat de prtrderita. Emotiile sdipate de sub control incomodeaza intelectul. Dar asa cum am vorbit in Capitolul 5; putem determina emotiile scapate de sub control sa rev ina la normal; aceasta corripetenta emotionala este aptitudinea majora care faciliteaza toate celelalte tipuri de irrteligenta. Sa ne gindim Ia citeva cazuri specifice: avantajele sperantei si ale optimismului si acele momente pline de elan cind oameriii se depagesc pe sine.

CLITIA PANDOREI $I POLLIANNA:
GiNDJRII POZITlvE Studentii au fost sup usi urrnatoarei

FORrA

situatii ipotetice:

Desi v-ati propus sa Iuati un 9, dupa prima ev alu are, 30% din ceea ce ati facut a fost gre:;;it si ati primit uri 6. A trecut deja 0 saptamina de cind ati aflat ca ati luat un 6. Ce iaceti?19

Totul depinde de sper anta. Reactia studeritilor cu un nivel ridicat de speranta a fost sa mvete mai mult si sa gaseasca diverse sol utii pentru a-;:;imari media finala. Studeritii cu un riivel de sperarita mai scazut s-au gindit la rnai rnulte posibilitati de a-si mari nota; dar au dovedit mai p utina hotarire in obtirierea acestui scop. Si asa cum era de asteptat, studentii cu un nivel de speranta mai scazut au rerruntat In cele din urma la tot, sirntirid u-se dernora Iiza ti.

Torust, aceasta intrebare nu este doar una pur teore tica. Atunci cind C. R. Snyder; psihologul de la Universitatea din Kansas care a facut acest srudiu, a comparat reusitele la irivatatura ale studeritilor in anul I cu 0 speranta crescuta cu ale celor cu 0 speranta scazuta, el a descoperit ca speranta era un indicator mult rnai bun al notelor din primul semestru decit notele de la restul SAT~test ce se presupune ca este capabil sa prevada feIul cum se vor descurca srudentii la facuItate (si care este strms legat cu IQ-ul). Din nou se dovedeste ca desi capacitatile intelectuale sint cam aceleasi, aptitudinile ernotionale constituie diferenta capitala. Exp licafia lui Snyder este trrrnatoarea: nStudentii eu sperante mari isi fixeaza scopuri mai spectaculoase si stiu cum sa munceasca din greu pentru a Ie atinge. Atunci ciricl se face 0 comparatie intre studentii cu aptitudini intelectuale echivalente in functie de rezultatele Ia invatatura; ceea ce leface sa difere este speranta-", Se iritimpla ca in legendara si binecunoseuta poveste a Pandorei; pr'irrtesa din Grecia antica. Ea a primit in dar 0 cutie misterioasa din partea zeilor ce 0 invid iau pentru frurnusetea sa. I s-a spus ca nu trebuie sa cieschi da riicioclata acest dar. Dar intr-o buna zi, coplesita de curiozitate si de isprta, Pandora a ridicat capacul ca sa arunce 0 prrvire :;;1 adus lurnii rnarile nenorociri a - 'bol'ile, relele 91nebunia. Un zeu milos a lasat-o insa sa inchida cutia Ia limp; astfeI incit sa poata prinde unicul antidot care face suportabila nefericirea pe lumea asta: speranta. Cercetator ii receriti au descoperit ca speranta mseamna mai mult decit un leac. Uneori, joaca un rol extrern de important in viata.ioferind tot felul de avaritaje in diverse dornenii, cum ar fi reusitele in viata scolara sausuportarea unor slujbe apasatoare. Speranta in sens stiintific nu reprezinta doar 0 imagine Iurninoasa si ideea ca totul va fi birie. Snyder 0 defineste mai precis ca fiind: Hcredinta ca exista vointa si posibilitatea de a-ti atinge scopurile, indiferent care ar fi ele".

Oamenii au tendinta

sa fie diferiti

in functie de masura in ca-

re 19ifac sperante. Unii gindesc despre ei ca aint in stare sa iasa dintr-o iricurcatura sau sa gaseasca sohrtii Ia probleme, in vrerne ee altii PUl"9i simplu nu se simt in stare sa aiba energia, capacitatea sau mijloacele de a-91atinge scopurile. Cei care au uri malt grad de speranta, constata Snyder, au cam aceleasi trasaturi comune, sint in stare sa se motiveze, gasesc resursele necesare

114

Natura

in teligen.tei etn ot io n ale

Aptitudinea

de a etiip'irti

115

pentrua descoperi dli de indeplinire a obiectivelor, liriistind u-se atunci cind se afla iritr-o situatie d ificila, sp uriirid u-si ca totul se va indrepta. Sint suficient de flexibili pentru a gasi diverse posibilitati de a-$i atinge scopurile sau de a si le schimba, in eazul in care devin irrrp oaib ilev si a uIrrtcl igerrta de a irnp arti in rnai rrrul-

te faze

0

rnisiune ce altfel n-ar putea fi atinsa.

Din perspectiva inteligentei erriotioriale, speranta iriseamna sa nu eadem prada unei anxictati coplesitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei in fata unor situatii dificile sau a unor obstacole. Intr-adevar, cei care i:;;ifac sperante ajung sa fie dcprirriati din ee in ce mai greu pe rnas'ura ce iriainteaza In via ta, urmarindu-si scopurile; sint in general mai putin anxiosi si tree prin rnai p utirie rielirristi erriotioriale.

OPTIMISMUL: MARELE MOTIVATOR
Amcricanii care urrnaresc intrecerile de 'irtot si-au facut mari sperante pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olimpice a SUA din 1988. Unii cronicari sportivi chiar sustineau ca Biondi este de talia lui Mark Spitz, eel care in 1972 a luat sapte medalii de aur. Din pacate insa, Biondi a iesrt pe locul trei la prima intrecere, la proba de 200 de metri liber. La urmatoarea, aceea de 100 de rnetri fluture, Biondi a fost intrecut la rnustata, medalia de aur Iuind-o un alt irrotator care a facut un efort suplimentar pe ultimul metru. Iurnalistii sportivi au facut tot feIul de speculatii potrivit carora aceste infringeri l-ar fi dernobilizat pe Biondi pentru probele care urmau. Dar Biondi si-a revenit $i a luat rnedalia de aur in urrriatoarele cinci probe. Martin Seligman, ps'iholog la Universitatea din Pennsylvania, a fost uruil dintre spectatorii care nu s~au dovedit deloc s'ur pr'irisi de revenirea lui Biondi, pentru ca el il supusese pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. In cadrul unei experierite facute de Seligman, antrenorul de mot i-a spus lui Biondi in timpul urrui eveniment special care trebuia sa demonstreze rnarele lui talent ca a av ut un timpmai prost decit era in realitate.ln 'ciuda acestui feedback demobilizator, cind lui Biondi i s-a cerut sa se odrhneasca putin si sa mai incerce 0 data sa inoate, perforrnanta lui ~care de fapt era deja foarte buna ~ a fost si mai buna. Insa atunci cind alti membri ai echipei au fost informati ca ar fi obtinut.un timp prost, de$i nu era adevarat - aceia care, potrivit testelor,

erau pesimisti - la cea de-a doua incercare timpul lor a fost si mai prost-". Optimisrnul, ca si speranta, mseamna un orizont de a~teptare conform caruia, in general, lucrurile se rezolva ptna la urma in v iata, in ciuda obstacolelor $i frustrarilor. Din p'unctu] de vedere al inteligentei ernotionale, optimismul este 0 atitudine care ii imp iedica pe oameni sa cada in apatie, deznadejde sau deprimare intr-un moment mai duro Impreuna eu ruda sa apropiata, speranta. optimismul aduce cistiguri de-a lungul existentei (sigur, cu coriditia sa fie un optimism realist; un optimism prea naiv poate fi dezastruosj =. Seligman defineste optirnisrnul in furictie de felul in care oamenii l$i explica reusitele si esecurile. Optirnistii considera un esec se d atorcaza unei situatn care poate fi schimbata, asa Incit data v iitoare vor reusi, in vreme ce pesimistii se invinovatesc pentru esec, atribuindu-l unor trasaturi ce nu pot fi schimbate si fata de care se simt total neajutorati. Aceste exp licatii diferite au impljcatii prohmde in raport cu fehrl in care oarneriii reactioneaza in fata v ietii. De exerriplu, la 0 dezamagire cum ar fi refuzul de Ii se oferi o slujba, optirnistii au tend inta sa reactioneze activ $i plinii de speranta, forrrrul'ind u-si repede un plan de actiune sau cerind ajutor sau un sfat cuiva: ei considera obstacolele drept situatii remediabile. In schirnb, pesirnistii reactioneaza in fata unor asemenea obstacole prin presupunerea ca nu pot face rumic pentru a imbunatati situatia data urmatoare, deci nu reactioneaza in nici un fel; ei corisiclera obstacohrl ca fiirrd datorat unor deficierite personale, care lntotdeauna ii vor trage inapoi. Ca si in cazul speraritei, optimisrnul prezice reusite la invatatura. !ntr-un studru asupra a 0 suta de persoane, studeriti in prrrnul an ai promotiei 1984 a Uruveraitatii din Pennsylvania, rezultatele acestora.Ia testul de optimism au fost un indicator muIt mai precis al notelor lor din primul an decit tes+ul SAT sau notele de Ia liceu. Seligman, care i-a stucliat, spunea: "Exanteneie de acirrritore la facultate rnasoara talerrtul, In v rerrie ce stilul E'Xplicativ dezvaluie cine va renunta. Este 0 combiriatie de talent moderat $i capacitatea de a continua indusiv in fata infrmgerilor? care in final d uce Ia reusita. Ceea ce le Iipseste testelor de aptitudini este motivatia. Trebuie sa stim daca cineva va llterge mai departe chiar si cind situatia devine una frustranta. Intuitia imi spune ca 1a un anul1tit nivel de inteligenta reu$ita pro-

116

Natura

i nt clige nt ei ernotion al e

.Aprirudinea

de a stapi ni

117

priu-zisa rru depinde doar de talent, ci si de capacitatea de a infrunta e:;;ecul."23 Una dintre cele rnai grihtoare dernonstratii ale puterii optirnismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seligrnan l-a facut asupra unor agenti de vinzari care comercializau asigurari pentru corripania MetLife. Capacitatea de a aecepta ell eleganta uri refuz este absolut eseritiala in vinzarile de orice fel, dar mai ales cind este yorba de 0 asigurare, eaz in care "nu" -utile sint descurajant rnai multe decit da-urile. Din acest rnotiv, trei sferttrri dintre cei care virid asigurari rerumta la aceasta rneserie in primii trei ani. Seligrnan a descoperit ca rioii vinzatori care erau op tirnisti din fire reuseau sa vinda cu 37% rnai rnulte asigurari in primii doi ani de sl.ujba dedt pesimi:;;tii. In timpul p rirn u lu i an, rru rrrar ul pesimifiitilor care reru.m ta este de do'ua ori mai mare d ecit al optimistilor. Mai mult, Seligman a convins compania Metl.ife sa angajeze un grup special de solicitanti de slujbe care au avut un puncta] mare la testele de optimism, dar au picat la testul practic (referitor la 0 intreaga gama de reactii ale uriui profil standard alcatuit pe baza raspurtsurilor date de agentii de vinzi'iri care reu9isera in cariera). Acest grup special a vindut cu 21 % rnai multe asigurari decit pesimistii in prirnul an si cu 57°;;' rnai rnult in al doilea an. Faptul ca optirnisrnul coriteaza atit de muIt in reusita 'virtzarilor este legat si de 0 atitudine datorata iritel igeritei ernotiortale, Or ice refuz pe care il rntirnp ina un agent de vinzari este 0 mica infringere. Reactia ernorioriala la aceasta infringere este de 0 irnportanta cap itala in pr ivirita capacitatii de a gasi 0 rnotiv atie suficienta pentru a continua. Pe masura ce refuzurile se aduna, moralul se deterioreaza, agentului fiirid u-i din ce in ce mai greu sa puna mina pe telefon ca sa mai sune un potential client. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de un pesimist, pentru ca el il interpreteaza astfel: "Sint un ratat: n-am sa reusesc sa vind nimic in veci" - interpretare care genereaza apati~,?i ciefetismul, in cazul in care rru se ajunge chiar la depresie. Optimistii, pe de alta parte, spun asa: "N-am abordat bine situatia" sau: "Pur :;;isimplu persoana asta era prost disp usa." NecOl~siderindu-se pe ei rnotivul princip~l al esecului, l;;i pot schimba abord~rea la urrnatorirl telefori. In vreme ce sisternul rnirital al pesirnistului duce la disperare, cel al optimistului naste speranta. perspectiva pozitiva sau negativa poate fi 0 trasatura ternperarnentala mnascuta: unii oameni au din fire tend inta sa pro-

cedeze intr-un fel sau altul. Dar asa cum vom vedea si in Capitolul 14, ternperarnentul poate fi temperat prin experienta acumulata. Optimismul si s'perarita - ca si neputinta si disperarea - pot fi dobiridite. Ceea ce sustine ambele trasaturt pozitive este viziunea a ceea ce psihologii nurnesc eficacitate personald, convingerea ca esti stapin pe intimplarile vietii tale si ca p oti face fata provocarilor cu care e:;;ti confruntat. Dezvoltarea uriei corrrpe terite de orice fel mtareste aceasta efieacitate personala, facincl ca persoana respectiva sa fie mai dispusa sa-si asume riscuri si sa urrnareasca provocari mai serioase. Depasirea acestor provocari sporeste in schimb sentirnentul de eficacitate personalao Ace asta atitudine Ii ajuta pe oameni sa i~ifoloseasca mai bine talentele pe care le au - sau sa faca in asa fel incit sa si le dezvolte. Albert Bandura, psrholog la Stanford, care a facut multe cercetari in pr ivirtta eficacitafii personale, 0 rezuma astfel: "Convingerile oamenilor despre capacitatile lor au un efect profund asupra acestor capacitati. Capacitatea nu este 0 proprietate fixa. Exista enorm de rnulte variante in care aceasta capacitate poate fi folosita. Cei care au aceasta eficacitate porsonala se dau la 0 parte din calea e$ecului; ei abordeaza lucrurile in asa fel incit sa le poata stapini :;;1 fara sa se ingrijoreze in privinta diverselor dezastre posibile. "24

TRANSA_: NEUROBIOLOGIA
Un compozitor mai bine:

l\irAIESTRIEI

descrie astfel momentele in care Iucreaza eel

Te afli Intr-o stare de extaz iritr-o asemenea masura incit sirnti ca aproape nu existi. Am trait asemenea momente de multe ori. Parca mina este desprinsa de trupul meu si nu am nimic de-a face cu ceea ce se iritirrrpla. Stau doar si rna uit si rna minunez. Totul curge de la sine.25 Descrierea sa este extraordinar de asernariatoare cu aceea a

.alter sute de barbati si femei -

alpinisti, campioni Ia sah, chi-

o

rurgi, baschetbalisti, ingineri, directori :;;i chiar functioriari aturici cind povestesc ca s-au intrecut pe sine intr-o activitate la care tin. Starea pe care 0 descriu se riurneste "transa", sau eel putin asa i-a spus Mihaly Csikszentmihalyi, psiholog la Universitatea din Chicago, care a adunat asemenea relatari ale mom entelor de virf din punct de vedere profesional m studii care au

118

Natura

in

tel

igert t e i

eniot

io

n.ale

/lptitudinea

de a stdpilli

119

durat douazeci de ani26. Sportivii numesc 0 asernenea stare de gratie "zona", pe care 0 ating atunci cind rezultatele lor extra ordiriare par a fi obtirurte fara efort, p ublicul S;i ceilalti competitori disparind pentru 0 clipa, intr-un moment binecuvintat care ii absoarbe eu totul. Diane Roffe-Steirirotter; care a obtinut 0 me-

dalie de aur 1a schi la Olirnpiada de iarna din 1994, dupa ce a
cascada.v
? .

terminat cursa a declarat ca nu-si aminteste absolut nimic, pentru ca intrase iritr-tm fel de stare de relaxare: "Nt-aIn s imtit ca 0

Capacitatea de a intra intr-o asemenea transa este de fapt un moment de inteligenta emotionala maxima. Transa reprezinta poate ernotia absoluta aflata in serviciul performantei si al acurnular ii de crmostirite. Intr-o asernenea transa, ernotiile rru rrumai ca sint stapinite !?i canalizate, dar sint si pozitive, pline de energie si centrate pe rnisiunea ce trebuie iridepfinita. Atunci cirid esti cuprins de phctiseala deprirnartt sau de agitatia anxietajii, aceasta transa Iti este blocata. Si to+usi transa (sau eventual ceva asemanator) est€' 0 experienta prin care trece aproape toata Iurnea din cind in cind, rnai ales cind actioneaza la cote rnaxime, incercind sal-:;;i depaseasca limitele anterioare. Aceasta senzatic este mai clara in rnomerrtele de extaz in care doi parteneri fac dragoste si ajung la 0 arrnonie totala. Experienta este una extraord'inara: pecetea acestei transe este 0 bucurie spontaria, aproape un extaz total. Pentru ca In aceasta transa ne sirntim atit de bine, ea este intrinsec 0 rasplata. Este 0 stare in care oarnerrii sint cornplet absorbiti de ceea ce fac, acordmd 0 atentie riemijlocita indeletnicirii respective, consfientizarea lor f'uzionind cu faptele. Intr-adevar, trans a este Intrerupta daca reflectam prea Inuit Ia ceea ce se mtirnpla - iar un gind de genul !ICe mirrunat rna descurc' poate rupe acest curs special. Concentrarea atentiei este atit de mare, Inci't oarneriii nu mai percep dedt ceea ce este strins legat de actiunea irnediata, pierzind notiunea timp'ului si a spatiulur. Un chir urg, de exemplu, care este solrcitat de 0 opera tie grea in tirrrpul careia intra-in aceasta stare speciala, atunci cind 0 termina observa ni9te moloz pe JOB, in sala de operatii, ?i intreaba ce s-a intimplat. Este uluit sa afle ca atunci dnd era atit de absorbit de actul medical 0 parte din tavan a cazut -;;i e1 nici macar n-a observat. Transa este 0 stare de uitare de sine opusa contemplaxii negative sau ingrijorarii: in loc sa se piarda intr-o preocupare pEna de nervozitate, cei care intra In aceasta transa sint atit de ab:..

sorbiti de ceea ce au de f;'lcut, incit uita de ei, reriuntind lapreocuparile rnai p utin importante ale vietii de zi cu zi - cum ar fi sanatatea. facturile si chiar starea de b ine , In acest sens, aceste momente sint lipsite de egoism. Eul nu mai exista. In mod paradoxal, eei care cad intr-o aserneriea stare dovedesc 0 stapirrire extraord inara a ceea ce fac, reactiile lor fiind perfect acordate rrecesitatilor in schimbare ale actiunii lor. Chiar daca oarnenii actioricaza Ia capacitate maxima atunei cind se afla iritr-o asernenea stare, ei nu mai sint preocupati de felul cum se clescurca, daca v a urrna 0 reusita sau un esec - pentru ca p.lacerea pura a actului in sine ii motiveaza. Exista mai multe cal de a intra intr-o asernenea transa. Una ar fi 0 coricerrtrare maxima, iriterrtionata a ateritiei asupra actiunii de irideplinit: aceasta stare de intensa concentrare este inS''l9i eserita transei. Exista irisa un feedback mselator la poarta de intrare in aceasta zona. EXpoate presupune un efort considerabil de calrnare si concentrare pentru a incepe treaba - acesta fiind prirnul pas care presupune 0 oarecare discipliria. Od ata instalata, aceasta concentrare are propria sa p utere, care dctaseaza acea persoana de tulburarile ernotioriale, iar misiunea respective pare a se indeplihi fara nici un efort. Intrarea Intr-o asemenea zona se mai produce si atunci cind oamenii au de realizat un lucru Ia care sint foarte priccputi si se implrca iritr-o aserneriea masura, iricit le sirit puse la incercare capacitatile forte. A$a cum rni-a spus Csikszentmihalyi: "Oameriii parca se conccntreaza 111.al bine aturici cind li se cere mai mult dedt de obicei si sint in stare sa ofere mai rnult ca de obicei. Da -: ca li se cere prea pujin, oamenii se plictisesc. Daca Ii se cere prea rnult, intra in panica. Transa apare in ace a zona foarte delicata dintre ptictiseala si panica."28 Placerca spontana, starea de gratie $1eficacitatea ce caracterizeaza transa sint incornpatibile eu atacul emotional, moment in care valul limbic capteaza restul creierului. Ateritia in starea de transa este una relaxata, dar foarte coricerttrata. Acest tip de concentrare difera de acela In care te strad uiesti sa fii atent ~ind e$ti obosit sau plictisit sau dnd at-entia iti este asediata de sentirnente cum ar fi anxietatea sau minia. Transa este 0 stare lipsita de paraziti emotionali, de constr'lngeri $i presupune un sentilnent profund de ntotivare f;>i extaz un uf;>or. cest extaz pare sa fie un produs intennediar A a1 concent;,a-' rii aten~iei, care premerge tran.sa.lntr~adevih, literatura dasidi a

120

Natura in teligent ei emotion ale

Aptihldinea

de a st dpirii

121

traditiilor contemplative descrie startle de absorbtie experirnentate ca p ura gratie: transa este iridusa doar de 0 concentrare intensa. Atunci cind ur'rnarirn 0 persoana aflata intr-o asernenea stare de trans a avern irnpresia ca tot ceea ce este greu devine brusc U90r. Perforrnanta de virf pare fireasca si obisrruita. Aceasta impresie merge in paralel cu ceea ce se iritirnp la in creier, uride se repeta .un paradox similar: chiar si Iucr.urilecele ~1ai complicate se fac cu un consum minim de energie mintala. Intr-o stare de trarisa, creierul este atit de "caIrn", incit trezirea si inhibarea circuitelor neurale se adapteaza nevoilor de moment. Cind oarnerui sint angajati in activitati atit de lipsite de efort si care le concentreaza aterrtia, creierul Ior use Iinisteste", in sensul ca exista 0 irtcetirure a irnp uls'ul'ui cortical/": Aceasta descoperire este absolut remarcabila, deoarece mseamna ca trans a le perrnite oamenilor sa abordeze chiar 9i lucruri extrern de grele, indiferent de domenru, fie ca este yorba de 0 partida cu un mare maestru a1 9ahului sau de rezolvarea unei probleme de maternatica rnai complexe. In prtncipru, s-ar crede ca asernenea actiuni sofisticate preSUpllil. 0 mai mare activitate corticala si nt,lAJna mai mica. Cheia trarisei este rnsa aceea doi ea se instaleaza doar cind este atins un v'irf al capacitatii respective, in care toate aptitudinile sint b ine iris'usite, iar circuitele ncurale sint cit se poate de eficiente , o conceritrare prea 'incord ata - alirneritata de ingrijorare produce 0 activare spor ita Ia nivel cortical. Dar zona transei si perforrnanta optima par a fi 0 oaza a eficieritei corticale, Hind utilizata 0 energie rnintala aproape de minim. Acestlucru are 0 logica poate in sensu1 ca 0 practica abila le perrnite oarnenilor sa iritre in transa: stap'inirea miscarilor drnrr-o anurnita actiune, fie ca este yorba de unelle fizice, ea in cazul alp inistului. ori de uneIe mintale, ca in cazul programatorului de calculatoare, demonstreaza ca de fapt creierul poate fi mai eficient atunci cind le executa. Miscarile bine antreriate presupun un efort mintal rnai mic decit cele care abia au fost mvatate sau decit cele care sint inca mult prea grele. In mod sin1ilar,' atunci cind creierul functioneaza mai p utin eficient din pricina oboselii sau a riervozitatii sau a emotiilor, asa cum se iritirnpla 121 sfirsitul unei zile lungi si stresante, are Ioc 0 estornpare a preeiziei efor+uhri cortical, pentru ca au fost activate prea multe zone nu neaparat necesare - ceea ce a dus 1a 0 stare neurala profund distrasa de aIte elemente3o. Acela~i lucru se Intllnpla $i In cazul plictiselii. Dar dnd creierul ope-

reaza cu eficierita maxima ca in cazul transei, exista 0 relatie precisa intre zonele active si necesitatile misiunii respective. In aceasta stare chiar Elirnurica grea poate parea odihnitoare sau energizanta si nu vUiguitoare. iNVATATUL

$1 TRANSA: UN NOU MODEL
DEEDUCATIE

Pentru di aceasta transa aparein zona in care 0 anurnitaactivitate ii provoaca pe oameni saactioneze Ia capacitate maxima, pe masura ce aptitudinile lor cresc, sporesc si sansele de a ajunge in aceasta transa. Daca treaba este prea sirrrpla, ea este p licticoasa: daca este prea compficata, se ajunge rnai degraba laanxietate decit Ia trarisa, Se poate sus tine ca stapinirea unui arrumit mestesug sau a unci aptitudini este stimulata de experienta transei - ca motivatia de a face ceva din ce in ce rriai bine ca violonist, ca balerinA sau ca genetician este cel putin in parte aceea de a rarnine in tranaa. Intr-adevar, dintr-un studiu facut asupra a 200 de artisti plastici la 18 ani dupa ce au terrninat artele p'lastice, Csikszentmihalyi a constatat ca aceia care in studentie au savurat din plin bucuria de apicta au devenit pictori impor tanti. Cei care au fost rnotrvati in facultate, dar visind Ia glorie si Ia bani, s-au dcpartat in cea mai mare parte de acest domeniu dup a ce au absolvit srudiile. Csikszentrnihalyi trage concluzia ca: "Pictorii, rnai presus de to ate, treb uie sa picteze. Daca artistul aflat in fata pinzei incepe sa se Irrtrebe cu cit 0 va vinde sau ce vor spune criticii, nu va mai fi in stare sa mearga pe calea originala pe care a porrut. Reusitele din domeniul creatiei depind de 0 implicare total a, care presupune un singur obiectiv.v '! A;;a cum trans a este 0 necesitate pentru maiestria intr-o anumita arta sau profesie ori intr-un mestesug. tot asa este si eu invatatul. Elev ii care intra In aceasta transa pentru a invata maibine l;;i depasesc potenrialul masurat prin testele arrter ioare , Elevii dintr-un liceu special de stiinta din Chicago - tori fiind situati printre prirnii 5% In matematica - au fost caracterizati de catre profesorul lor ca fiind capabili de realizari rnai rnari sau mai mid Ia matematica. Felul in care acesti elevi si-an petrecut timpul a fost monitorizat, fiecare avirid un pager care din cind in dnd suna 121 intimplare peste zi 9i atunci ei erau instruiti sa noteze ce faceau in acea clipa $i in ce dispozitie se at1au.N-a fost

122

Natura

int cl iocnici.

ernot

ion aie

.Apt i t u dinea de a stapini

123

deloc surprinzatoare coristatarea ca aceia care ri-au reusit mare lucru au invatat acasa cam cincisprezece ore pe saptamina, cu mult mai p utin decit cele douazeci si sapte de ore pe saptarnina in care l:;;i pregatisera temele colegii lor cu rez.ultate excelente. Cei care TIU au retrsrt rnarel ucru l;:;i ocupau mai tot tirnp ul In care nu irrvatau ell rnondenitati sau ell statulla tadale cu prietenii si familia. Atunci cind le-a fost analizata dispozi+ia, a iesit la iveala 0 descoperire graitoare. Atit unii cit si ceilalti petreceau foarte rrrult timp din saptamina plictisindu-se cu activitati cum ar fi uitatulla televizor, ceea ce nu insemna 0 provocare pentru cap acitatea lor intelectuala. La urrna urrnei. acest lucru este valabil pentru aproape toti adolescentii. Difererita esentiala consta in exper'ierita de a studia. Pentru cei care au re us it spectaculos, invatatul era 0 placere, un stimulent care ii absorbea in aceasta trarisa cam 40% din timpul acordat acestei activitati. Pentru cei care n-au reusit mare lucru, trarisa aparea doar cant in 16% din timpul afectat studiului; cel mai adesea aparea 0 stare de arixietate care le depasea capacitatea de a 0 stapirii. Cei care nu au reusit prea multe descopereau placerea si trarisa in moridenitati si nu in studiu. Fe scurt, elevii care au avut reusite de virf, la riivelui potentialuhri lor de invatatura, sint cel rnai adesea atrasi de studiul proprru-zis.pentru ca in felul acesta cad in aceasta stare de trarisa. Din pacate, cei care nu reusesc rnare lucru in viata si nu ajung sa atinga acele aptitudini care sa Ie provoace transa se lipsesc de bucuria studiului si risca sa-si limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sa se bucure pe viitor32. Howard Gardner, psihologul la Harvard care a dezvoltat .teoria inteligentelor multiple, considera transa si starile pozitive care 0 clasifica astfel drept cea mai sanatoasa cale de a-i invata pe cop ii, motivindu-i din interior si nu cu arneriiritari sau prornisiurii de recompense. "AI' trebui sa folosim starea pozitiva a copiilor pentru a-i determina sa irrvete la materiile Ia care st-ar putea dezvolta anurnite cornpetenre", propunea Gardner. ",Transa este 0 stare iriterioara care denota c<'\acel copi1 este antrenat iritr-o misiune coreda. In generat trebuie sa gase~ti ceva care sa-ti placa $i de care sa te tii. Atunci dnd copiii se plictisesc Ia $coaia incep sa se batao Cind insa sint cople:;;i}ide 0 anumita treaba, devin nerabdatori sa-~i faca temele. Cel mai bine se invata atunci . dnd tii.la un anumit lucru $i poti sa simti 0 anumita placere i..n faptul ca te-ai angajat in acea treaba."

Strategia folosita in multe scoli care pun in pr actica modelul inteligentelor multiple dcscoperit de Gardner se axeaza asupra identificarii profiluhri cornpetentelor firesti ale copilului, punind accent pe punctele tari si incercind un ajutor in punctele lui slabe. Un copil cu talent irmascut Ia muzrca sau Ia sport, de exernplu, va irrtrarnai usor in trans a in domeniul respectiv decit irrtr-uri altul, spre care are 0 mai mica Iriclirratie. Cunoscind profilul copilului, profesorul poate sa adapteze.~elul in care ~ste prezentata 0 anurnita materie si sa-i. ofere lectiile la ~cest mvc! precis, incepind eu faza de ini!:iere :;;1 pina una mal av~nsat~ _ in feltrl acesta oferindu-i un stimulent op trrn . Astfel se invata mai cu placere ~i nu mai apar nici frica sau p~lict~seala. ,:Sperallta este ca arurici cirid copiii intra In trans a irrv atat.ul.u i aoeasra ~a-i iridernne sa mai iricerce si in alte dornerui", spune Gardner, adaugind ca exper'ierita arata ca a$a se $i int~mpla. In general vorbind, acest model a1 tra~sel sugereaza s~aplnirea unui talent sau a uriui set de cuno$tmte ar putea sa alba loc de la sine, pe masura ceeopilul este atras in zonelein care se a11.gajeaza in mod spontan - adica, In esenta. ca~e Ii plac: Aceasta pasiune initiala poate fi sarnirrta c_ev a d:termma r:U$lte~de eel mai malt nivelvpe masura ce cop ilul va mjelege ca urrnind u~ anurnit domeniu - indiferent ca este yorba de dans, rnaternatica sau rrruz ica - acesta devine 0 sursa de b'ucurie pe care nu 0 poti avea decit in starea de trarisa. $i cum pen~nl a se ajunge i~ aceasta stare de transa este nevoie de a trece d incolo de anurrutele limite ale cap acitati i fioca ru.ia, ea devine 0 motivatie p_rimordiala de progres; iar cop ilul va fi. mai fericit: ~cesta, desigur, este un model pozitiv de invatare $1 de educatie 111. raport cu cele pe care Ie gasim in scoli. Cine nU-$i rnai aminte$te ca pe o rns irtaire de nesfirsite ore de plrctiseala punctate de momente de mare panica? Urrnar irea unci star i de transa prin int~rm.e~iul invataturii este mai uman, mai firesc $i prin trrrrrare mal eficierit pent~u canalizarea ernotrilor in serviciul educa~iei. Acest Iucru este aplicabil si rntr-un sens rnai general, m care canalizarea emotiilor spre scopuri productive este 0 aptitudine majora. di este vorba de controlare~ unu~ ~::np1_:1s de ~rn.~sau narea unei recompense, de reglarea dlSpozltulor m a:;;afel mot ele sa faciliteze $i nu sa impiedice gindirea, de motivarea personala de a persevera $i de a incerca iar :;;i iar atunci dnd intervin obstacolele sau de a gasi Cal de a intra in starea de transa pentru o Inai Inare eficacitate - toate acestea dovedese ca puterea enlOtiei consUl in u hidarea unui efort eficient. g. ,

I,,:

y

y

~

y

A

Radacinile

empat iei

Radacinfle ernpafiei

Revenim la Gary, stralucitul ehirurg din pacate alexitirnic, care si-a sup arat atit de tare logodnica, pe Ellen, pentru ca nu-si ]Jutea rnariifesta serrtirneritele .;;i nu Ie recunostea riici pe ale ei. Ca rnajor itatea alexitirnicilor; el era lipsit de ernpatie 9i de perspectiva. Daca Ellen spunea CEl. este cu moralul la pamint, Gary nu reusea sa 0 inteleaga: daca ea Ii vorbea despre iubire, el schimba subiectul. Gary facea cornentarii "constructive" refer itoare Ia Ellen fara sa-si dea soarna ca ea se sirntea direct atacata de aeeste critici si nicidecum ajutata in vreun f~i. Empatia se construieste pe constientizarea de sine; eu cit sintern mai deschisi fata de propriile noastre ernotii, cu atit sintern rnai capabili sa interpretam sentimentele altoral: Alexitimicii precum Gary, care habar n-au ce simt, sint de fapt total pierduti atunci cind trebuie sa-si dea seama ce simt cei din jur, Ei sint afoni din punct de vedere emotional. Notele ernotionale transmise prin cuvintele sau faptele celorlalti tonul vocii sau schimbarea pozitiei corpului, tacerile elocvente sau trernuratul, care spune rnulte - tree rieobservate. Dezoricntati de propriile lor sentimente, alexitirnicii sint Ia fel de uluiti cind ceilalti l$i exprima sentimentele de ei. Aceasta incapacitate de a detecta sentimentele celorlalti este un efect major 1a nivelul iritefigeritei ernotioriale si uri esec tragic in ceea ce ar trebui sa fie ceva omen esc, caci toate se leaga intre ele, radacina afectiunii aflindu-se in acordul emotional si in cap acitatea de a fi empatic. Aceasta capacitate - talentul de a sti ce simt ceifalti - intra in joe in vaste zone ale arenelor vietii, de 13 vinzari la manaze, <:> ment, de 13 iubire 13 afectiuriea par inteasca, de Ia compasiune la actiuriea politica. Absenta ernpatiei este de asemenea graitoare.

fata

Lipsa ei este detectata la psihopatii criminali, 13 viola tori si la cei care molesteaza copii. Emotiile oameriilor sint rareori transpuse in vorbe.Mult rnai adesea; ele sint exprimate prin alte iridicii. Cheia inruirit sentimentelor altcuiva sta in capacitatea de a interpretacana:lele nonverbale: tonul vocii, gestica, expresia fetei si altele asemenea. Poate ca cea mai vasta cercetare asupra lirnbajtrlui trtrp uhrfai asupra capacifatii oameriilor de a detecta aserneriea rnesaje nonverbale a fost H'icuta.de Robert Rosenthal, psiholog Ia Harvard, si de studentii sai. Rosenthal a irnpartit un test de ernpatie referitor la PONS (Pl-ofile of Nonuerbal Sensitivity - Profilul Sensibilitatii Nonverbale), 0 serie de casete cu diverse tinere care-si exprima sentimentele, de Ia ura la iubirea materna". Scenele respective au un spectru foarte larg, de Ia gelozia furioasapina la a cere iertare, de la manifestarea recunostirrtei pina la seductie. Caseta a fost montata astfel mcit din fiecare cadru unul sau rnai multe canale de corrruriicare nonverbale au fost sisternatic sterse, pe linga faptul ca schirnb ul de replici verbale nuse auzea, de exemplu, in unele scene disparind orice altfel de indicii in afara de expresia fetei. In altele, erau prezentate doar miscarile trupului s.a.m.d., trecirid prm principalele canale nonverbale de comuriicare, astfel incit spectatorii sa detecteze ernotia cu ajutorul unui iridiciu sau al alruia, nonverbal. Din testele facute asupra a peste 7000 de persoane in Statele Unite si 18 000 in alte tare s-au constatat avantajele capacitatii de a interpreta sentimeritele prin indicii norrverbale, indusiv 0 mai buna adaptare ernotionala, a fi mai popular ~i mai deschis si - probabil ca rru este su'rprinzator - rnai sensibil. In general, femeile sint mai bune decit barbatii in acesttip de empatie. Toti cei care si-au imbunatatit performantele de-a lungul unui test de patruzeci si cinci de mirrute - un sernn care arata ca au talentul sa discearna capacitatea ernpatica - s-a dovedit au si relatii mai bune eu sexul opus. Nu ar trebui sa ne surprinda sa aflam ca empatia ajuta in viata sentimentala.

ca

Continuind

pe linia descoperirilor

referitoare la elementele

de inteligenta ernotioriala, s-a constatat ca nu exista decit 0 relatie intimplatoare intre rezultatele masuratorii acuitatii ernpatice si cele de Ia examenele de adrrutere sau de Ia testul IQ ori de la testele de sfirsit de an din scoala. Indepenclenta ernpatiei in raport ell inteligenta acadernica a fost constatata ?i in cazul unei testari cu 0 versiune PONS pentru copii. In acest test, efectuat

126

Natura

iriteligent ei ern.otioriale

Riid aci nil e empatiei

127

asupra a 101 copii, cei care au dovedit 0 oarecare aptitucline pentru identificarea sentimeritelor nonverbale erau printre cei rnai indragiti in scoala si rnai stabili din punct de vedere emotional '. Tot acestia au fost si cei care s-au descurcat mai bine Ia scoala, de9i in medie lQ-urile lor nu erau rnai rnari dedt ale copiilor care au dovedit a mai mica aptitudine in interpretarea mesajelor nonverbale - sugerind ca stapinirea capacitatii ernpatice ajuta la 0 rnai mare eficienta si la cursurr (sau pur si simplu Ii deterrnina pe profesori sa-i indrageasca mai tare). In rnasura in care mintea rationala inseamna cuvinte, erriotiHe inseamna nonverbal. Intr-adevart cind cuvintele cuiva sirit in dezacord cu ceea ee transrnite de fapt, si aceasta la nivelul tonului vocii, al gesticii sau al altor canale rionverbale, adevar ul emotional consta 111 felul in care spune ceva si nu in ceea ce spune. Una dintre regulile empirice folosite in cercetarile de cornuriicare este ca 90% sau chrar ei rnai mult din mesajul emotional este nonverbal. Asemenea mesaje anxietate in tonul vocii cuiva, iritare prmtr-o gestica foarte precipitata - sint pereepute aproape intotdeauna subconstient, fara a da 0 ateritie speciala naturii mesajului, ci doar primindu-l tacit si reactionirid la el. Cap acitatea care ne permite sa facem asta bine sau rau este la rindul ei dobindita in cea rnai mare parte implicit.
CU1Vf ACTIONEAZA

pla celor din jurul lor ca si cum li s-ar infimpla lor, plingind atunci cind vad un alt copil cu lacrimi in oehi. Pe la un an :;;1 ceva, incep sa mteleaga ca de fapt strfer irrta nu le ap artirie, ci este a altcuiva, desi sint inca dezorientati, nestiind prea bine ee sa faca. Intr-un studiu facut de Martin L. Hoffman de la Universitatea din New York, de exemplu, un baietel de un an $i-a adus rnamica pentru a-I alina pe un prieten care pllingea, ignorind-o pe mama acestuia, care era si ea in aceeasi mcapere. Aceasta confuzie se constata si atunci cind un copil de un an irnita suferinta altcuiva, poate si pentru ca d oreste sa inteleaga mai bine ce se irttirnpla cu persoana respectiva: de exemplu, dad un alt copil se loveste la deget, copilul de un an isi va duce si el degetulla gura sa vada daca il doare. Vazind u-si mama plingin.d, copilul se sterge Ia ochi, chiar d aca nu i-au curs Iacrirni , Aceasta imitaiie tnotorie, cum mai este ea numita, a fost initial baza de la care a pornit cuvintul empaiie, asa cum. a fost el folosit initial in anii 1920 de catre E. B. Titchener, un psiholog american. Aceasta u$oara d ifererrta fata de conceptul initial pon1.e~;te de la greeescul empaiheia, "a se simti in", termen folosit initial de teoreticienii esteticieni pentru a denumi eapacitatea dE1a percepe experienra-subiectiva a unei alte persoane. Teoria lui Titchener sustine ca ernpatia l:;;iare baza iritr-uri fel de imitatie fizica a riefericir ii altora, ceea ce cvoca aceleasi sentiments in persoana respectiva. El s-a gindit la un cuvint aparte si nu s-a oprit asupra simpatiei, care poate fi srrntita in general fata de altcineva fara a .impartasi sentimentele persoanei respective. motorie drspare din repertoriul copiilor in perioada in care incep sa mearga de-a buailea, cam pe la doi ani si jumatate, cind l:;;idau searna ca durerea altcuiva este diferita de durerea proprie si sint in stare sa se relaxeze. lata 0 intimplare tipica din jurnalul unei mamici:
Copilu! unor vecini p linge. .. Si Jenny se apropie si incearca sa-i d ea niste fursecuri. Se tine dupa el si incepe sa sciriceasca ';;i ea. Apoi incearca sa il mingiie pe par, dar else retrage ... Copilasul se calrneaza, dar Jenny inca pare ingrtjorata. Continua sa-i aduca jucarii. sa-l mingiie pe cap si sa-l bata pe urnar."

EMPATIA

in mornentul in care Hope, care avea doar rioua Iuru, a vazut un alt copil cazirrd; a izbucnit in lacrirni si s-a tirit sa fie alinata de mama ei ca si cum ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an 91 trei Iuru, s-a dus sa-:;;i ia uraulerul de la prietenullui Paul, care plingea; cum Paul a continuat sa plinga, Michael i-a dat inapoi urs'uletul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi rnartrnte de simpatie si de afectiurie au fost constatate de mamici pregatite special ca sa inregistreze asemenea rntimplari in care actiorieaza empatia=, Rezultatele acestui studiu au sugerat ca radacinile empatiei se afla undeva in prima copilarie. Practic, din ziua in care se riasc, sugarii suferacind aud altcopil plingind - 0 reactie pe care unii 0 considera un precursor timpuriu al empatiei5. Psihologii dezvoWirii au constatat ca sugarii reactioneaza cu muita Intelegere 1a suferinta altcuiva, chiar inainte de a-9i da seama pe de-a-ntregul ca ei exista practic separat. La numai dteva luni dupa na~tere, sugarii reactioneaza la orice Ii se in tim-

In .aceasta faza de dezvoltare, copilul incepe sa faca dis tinctie intre cei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personala ~;i eu neeazurile emotionale ale altora. Copiii ca Jenny eon;;tienbzeaza abil $i se acorda cu ceilalti. 0 serie de studii facute de Marian Radke-·Yarrow ?i Carolyn Zahn-1Naxler de la Institutul N2l-

128

Natura

in telio en tei emot io n ale

Raditcin.ile ernputiei

129

tiorial de Boli Mintale ar ata ca 0 mare parte dintre diferitele aborclari empatice au 0 strinsa legMura eu disciplina irrrpusa de p ar irrti eopiilor. Astfel s-a eonstatat ca sirrt mai empatici acei copi! a caror disciplrna presupune atragerea atentiei asupra faptului ca prin comportamentullor ii afecteaza pe altii: "Uite ce tare ai strp.arat-o'", in loc de "Urit din partea ta." S-a mai constatat ca ernpatia copiilor este forrnata si prin observarea reactiilor altora atunci dnd acestia sufera: imitind ceea ee vad, copiii Isi dezvolhi un repertoriu empatic reactiv, in special ajutiridu-i pe cei care sint riecajiti.

COPILUL BINE RACORDAT
Sarah avea clo uazeci s i cinci de ani a+urrci cirid a nascut doi gemeni, pe Mark si pe Fred. Ea avea impresia ca Mark ii seamana rnai tare, in vreme ce Fred semana mai rnult eu tatal Iui. Aceasta perceptie ar putea sa stea la baza uriei subtile diferente in felu1 in care :;;i-atratat baietii. Cind aveau doar trei Iuni, Sar~h ineerea adesea sa rntilrieasca privirea lui Fred, iar cind intorcea cap ul, din nou incerca sa il faca s-o prrveasca. Fred reactioria devenirid mai empatic. De indata ce ea intorcea caput, Fred se intorcea d.upa ea si acest cidu continua pina la aversiune - ceea ceadesea Ii aducea l-ui Fred Iacrimi in ochi. In caztil Iui Mark, Sarah nu incerca practic.sa stabileasca un contact vizual irnp us, ca in caz.ul lui Fred. In schimb, Mark putea sa-si ia ochii de la ea orrcirrd poftea, iar ea nu incerca sa il urrnareasca din prrviri. Un gest marunt, .dar edificator. Un an mai tirziu, Fred era clar rnai speriat si rnai dependent dedt Mark; una dintre mod alitatile prin care l';li exprima aceste sentimente era aceea ca nu voia sa priveasca pe nimeni inochi, asa cum procedase si cu mama lui la trei lurii, intorcind intruna capul in stinga ;;i in dreaptao Pe de alta parte, Mark Ii privea pe oamerii drept in ochi; cind voia sa intrerupa aeest contact vizual, intorcea capul usor in sus sau Iritr-o parte eu un zimbet de invingator. ' Gemenii:;;i mama lor au fost atent tinuti sub observ atie in trrIna unui studiu gcut de Daniel Stern:pe atunci psihiatr~ la Universrtatea Cornell, 1a Facultatea de Medicina". Stern este fascinat de ~cest schimb rnartmt si repetat care se petrece intre parinte si cop'il: el corisidera ca cele mai importante Iectii de viata erriotionala sint date in asemenea momente de inti~itate. Dlntre toate :i~~Stf~.rnornente, c~~e:nai importante sirit acelea in care cop il ul <lrlaca aeeste erllotll sint receptate eu empatie, aeceptate ';li reci-

proee, intr-un proces pe care Stern 11rrurrtes te de racordare, Mama gemenilor era intr-un perfect acord cu Mark, dar nu exista 0 sincronizare emotionala eu Fred. Stern afirma ca aceste momente constant reDet~te de racordare sau de dezacordare dintre parinte 9i copil formeaza un orizont de asteptare emotional al eopilului ajuns adult in ceea ce priveste relatiile apropiate - poate ehiar mai mult decit orice intirnplari drarnatice din copilarie. Aceasta racordare se face tacit, ca parte a ritrnului unei relatii. Stern a studiat acest Iucru eu 0 precizie microscopica prin intermediul urior inregistrari video ale mamelor 9i sugarilor ce durau ore intregi. EI a constatat di prin aceasta racordare mamele i~i fac copiii sa-si dea seama ca ele shut ce srmt si ei , De exemplu, un copil scinceste de bucurie si mama confirma bucuria leganindu-I ut;>0r cop it, glngurindu-i pe limba lui sau imitmdu-l clriar. pe Sau un copil scutura 0 jucarie si atunci mama 11impinge pufin in semn de raspuns. Intr-o asemenea inreractiune, mesajul clareste ca mama se racordeaza mai rnult sau rnai putin nivelului de incintare al' copilului. Aceste mici racord ari Ia nivelul eopilului 11 fae sa 19i reiritareasca sentirnentul ca se afla intr-o conexiune emotionala, mesaj despre care Sternsus}ine ca rnarnele il transmit din minut in minut atunci cirid interactioneaza cu sugarii lor. Racordarea este foarte diferita de 0 simpla irrritatie , Stern mi-a spus: "Daca doar irriiti copilul asta arata d oar ce-a facut, nu si ce-a simtit. Pentru ca el sa mteleaga faptul ea sesizezi ee simte trebuie sa redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel. Atunci copilul stie ca este iriteles." A face dragoste este probabil cea rnai apr'op iata ap roxirnatie in viata adulta a acestei intime racordari 'intre mama si copil. Stern scrie: !fA face dragoste presupune sesizarea starii subjective a celuilalt: 0 dorinta imparta:;;ita, intentii comune si 0 stare reciproca de excitare serizuala simultana" arunci cind cei care se iubesc 19iraspurid in mod sine ron, ceea ce da un sens tacit de raport profund". Actul sexual este, in cel mai bun sens, un act de empatie rrruttrala: in eel mai rau sens, este Iipsa aeestei rnutuali-

tati emotionale.

PRETUL RACORDARII ,

GRESITE ,

Stern sustine ca din aceste incercari de racordare repetata sugarul incepe sa l';li dezvolte ideea ca persoanele celelalte pot :;;i ii VOl' irnparta;;i sentimentele. Acest simt pare a se na$te pe la opt

130

Natura inteligen.iei emotio nale

Ritd.acin ile em.pat iei

131

luni, cind sugarii incep sa-si dea searna ca sint errtitati separate si continua sa fie formati prin relatiile intirne de-a Iunzul iritregii vi~ti. Cind parinrii sint in dezacord cu copilu]. el este foarte t~ist. In cadrul unei expericnte. Stern le-a pus pe rn.arrie sa reactioneze exagerat sau insuficient in raport eli sugarii, in loe eorespunda asteptarilor, racordindu-se la sentimentele lor; sugarii au reactionat imediat prin disperare si suparare. Absenta prelungita a racordarit dintre parinte si copil duce la un chin emotional ingrozitor pentru acesta din urma. Cind un parinte nu reuseste sa-;;i manifeste ernpatia pr intr-o arrurnita garna ernotioriala fata de copil - bucurie, Iacr irni, nevoia de imbratisari - copilul incepe sa evite sa se mai exprime si eventual chiar sa mai simta acele ernotii. Astfel, intreaga gama de ernotii se presupune ca incepe sa fie uitata, scoasa din repertoriul relatiilor intime, rnai ales daca de-a lungul coprlariei aceste sentime~te continua sa fie ascunse sau descurajate. In mod similar, copiii pot ajunge sa favorizeze 0 gama nefericita de erno+ii, care VOl'genera dispozttti pe masura. Chiar si copiii "prind" anumite dispozitii: cop iii de trei luni ai marnicilor deprimate, de exemplu, og1indesc drspozitia marne lor atunci cind se joaca cu ele, afisirrd rnai degraba sentimente de minie sau de tristete si rnult mai p'utin de curiozitate spontana sau de interes, comparativ cu sugarii ai carol' marne riu sint deprimate9. Una dintre mamele studiate de Stern reactiona permanent insuficient fata de nivelul de activitate al cop'ilasuluj: in cele din urrna, copilul a irrvatat sa fie pasiv, "Un copil tratat astfel irrvata ca atunci cind se errruziasrrieaza si nu reuseste sa-si entuziasmeze si marna, riu rnai are rost s-o fad", afirrna Ste~n. Exista insa sperante in relatiile "reparatorii": "Relatiile stabilite de-a lungul vietii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - i~i schirnba forma permanent, modificind modelul de furictionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureaza o vi ata Irrtreaga ," Intr-adevar, diverse teorii ale peihanalis+ilor sus tin ca relatiiIe terapeutice care furnizeaza chiar 0 asemeriea corectie ernotionala reprezinta de fapt 0 expcrienta reparatorie de'racord~re. Oglindire este termenul folosit de uriii ginditori paihanalisti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, acesta din urrna reflectind starea interioara tot asa cum reuseste acest lucru 0 mama aflata in acord ell sugarul ~i. Sincroni;a;ea erno-

sa

tionala este in afara consticntizarii propriu-zise, desi pacientul poate de fapt sa fie profund recunoscut :;;1 Inteles. Costul emotional al Iipsei uriei racor dari in cop'ilarie poate fi 'urrul foarte mare pentru tot restul vietii - :;;1nu doar pentru copit Un studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele mai crude si violente crime arata ca una dintre caracteristicile existeritei lor, care ii diferentiaza de ceilalti delincventi, este toemai faptul ca au mel'S din casa in casa. au tot schimbat d.iversi parinti adoptivi sau au fost crescuti in orfe1inate aceste cazuri reale sugerind ca neglijarea emotional a si prea putinele ocazii de a se racorda sentimental cu cineva au dus la aceste atrocitati+". In vreme ce neglijarea emotionala pare sa opacizeze ernpatia, exista si un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emotional s'uatirrut si foarte intens, inclusiv cruzirni, arnenintari sadice, urrtilirrte sau simple rautati. Copiii care sint sup usi uriui aserneriea tr atarnerrt pot deveni Iriper-recep ti vi la ernotrile celor din jurul Ior, datorita vigilentei posttraumatice putind deslusi sernnalele de amenintare. Preocuparea obsesiv a pentru sentinhentele celorlalti este tipica copii matratati din punet de vedere psihologic si care la virsta ad ulta sufera de 0 instabilitate ernotionala intensa;~cu vesnice suisurr ;;1coborrsu.ri, care adesea sirrt diagnosticate ca aflindu-se lila Iimita urior tulburari de personalitate" _Multi dintre acestia au un fler irmascut in a detect a ceea ce sirnt cei din jur si deseori se afla ca au suferit maltratari emotionale in cop ilarre!". NEUROLOGIA EAfPATIEI A;;a cum se intimpla deseori in neurologie, rapoartele referitoare la caz.uri ciudate si bizare sint de obicei primele indicii ale fundamentului ernpatiei in creier. Conforrn urrui raport din 1975, de exernp lu, in care erau revizuite mai rnulte cazuri de leziuni ale lobului frontal din dreapta, pacientii au dat dovada de o cleficierita cur ioasa: er'au incapabili sa inteleaga mesajul emotional din tonul vocii celorlalti, desi mtelegeau perfect cuvintele in sine. Un ,,1'v1u1tumesc" sarcastic sau urrul plin de recunostinta ;;i urrul p lin de rnirtie aveau acelasi irrteles, neutru, pentru ei. In schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienti care suferisera lezruni in alte parti ale ernisferei drepte si care reactionau diferit ca perceptie ernotioriala. Acestia erau incapabih sa-si exprime propria emotie prin lOHul vocii sau prin geshca. Ei

132

Natura

int eligentei

em oi ion al.e

Ritdacinile

entpat ici

133

stiau ce simt, dar pur si sirnphr nu puteau transmite asta, Toate aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sa observe diversi autori, au strinse Iegaturi cu sisterrrul limbic. Aceste studii au fost trecute in revista ca baza pentru 0 lucrare sernnata de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din California, care se ocupa de biologia empatiei+. Rearializirid atit descoperirile neurologice cit ;;1studiile comparative pe animala, Brothers a subliniat ca nudeul amigdalian si legiHura dintre acesta si zona asociativa a cortexului vizualconstituie cheia circuitului Ia nivelul creierului de care e legata empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s-au facut pe anima le, rnai ales pe mairnute. Faptul ca aceste primate afiseaza ernp atie -_ sau 0 "comunicare ernotionala", cum prefera sa-i spuna Brothers - este dar IlU rrurn ai din povestirile anecdotice, dar si din studii cum ar fi urrnatoarele: maimutele au fost invatatemailntiisaseteamadeunanumitton.prin aceea ca 11 auzeau aturici cind primeau si un soc electric. Apoi, au invatat sa evite socul electric, apasind pe 0 maneta ori de cite ori auzeau ace! sunet. Pasul urrnator a fost ca perechi din ...aceste rnairrrute sa fie puse in custi separate, singura cornurucare dintre ele facind.u-se printr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sa v ada imagini eu cealalta mairnuta. Prima mairnuta, dar nu si cea de-a doua, avea sa auda acel sunet neplacut, ceea ce-i trezea 0 expresie de frica. In acel moment, cea de-a doua maimuta, vazirid frica pe chipul celei diritii, apasa rnaneta care impiedica ;;0cul electric - ca un act de ernpatie, in cazul in care nu era 0 forma de altruism. qupa ce s-a stabilit ca aceste primate non-umane cletecteaza intr-adevar emotiile urmarind chipurile semenilor lor, cercetatorii au introdus in creierul maimutelor electrozi fini. Acesti electrozi perrniteau inregistrarea activitatii unui singur neuron. Electrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizual si din rrucleul amigdalian au aratat ca atunci cind 0 maimuta vede chipul celeilalte, aceasta informatie ajunge Ia neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual si apoi prin nucleul arnigdalian. Aceasta traiectorie evident ca este una standard pentru orice inforrnatie care trezeste 0 anurnita eruotie. Strrpr inz.ator este insa faptul ca rezultatele acestor studii au aratat ca in cortexul vizual au fost icierrtificati neuroni care p area u sa actiorieze numai ca rasp uris Ia o anumita €xpresie a fetei sau Ia anumite gesturi, cum ar fi 0

deschidere amenintatoare a gurii, 0 grimasa de frica sau 0 ghemuire docila. Acesti neuroni sint diferiti de ceil alti din aceeasi zona, care recunosc chipurile farn iliare , Asta pare sa insemne ca. de fapt creieru] este conceput de la bun inceput sa reactioneze la anumite expresii emotionale adica empatia este un dat biologic. AIte dovezi referitoare Ia rolul cheie pe care il joaca traiectoria amigdalo-corticala ar fi interpretarea !?i reactia la ernotii: acestea, asa cum sugereaza Brothers, apar in studiile pe maimute aflate in salbaticie care au suferit 0 deconectare intre nucleul amigdalian si cortex. Cirid au fost lasate printre ai lor, aceste mairnute au fost in stare sa i;;i continue obiceiurile cum ar fi acelea de a se hrani si de a se catara in copaci. Dar bietele rnairriute si-au pierdut posibilitatea de a reaction a emotional in raport cu alte rnairrrute din grupul lor. Chiar si dnd 0 rna irru.rta din grup a incercat sa 0 abordeze prietenos pe maimuta ce suferise deconectarea, aceastea din urma a fugit si in final s-a iz.ol at, refuzind orice legatura eu celelalte maimute. Tot aceste regiuni ale cortexului in care se afla concentrati neuronii specifici emotiei sint si cei care, dupa cum observa Brothers, au cele mai puternice legaturi cu nucleul amigdalian; interpretarea emotiilor presupune un circuit amigdalo-cortical care are un rol primordial in orchestra rea reactiilor potrivite. "VaIoarea de supravietuire a unui asemenea sistern este mai muIt decit clara" la primate, constata Brothers. "Perceptia fata de 0 alta abordare indrviduala ar trebui sa dea nastere unui anumit tipar [de reactie psrhologica] - si foarte rapid - croit in functie de iriteritie, fie ca este sa rrruste, fie sa se sp ele, fie sa se irurrulteasca."13 o baza psihologica similara pentru empatie in cazul oamenilor apare in cadrul studiului facut de psihologul Robert Levenson de la Universitatea Berkeley din California, care a studiat cupluri casatorite, mcercind sa ghiceasca ce sirnte partenerul dupa 0 discutie mai aprinsa-". Metoda lui este simpla: cuplul este inregistrat pe video, iar rea c t ii l e p si h 01 0 g a s u r a te atunci cind sint discutate chestiuni s'up arafoare din casnicia lor - cum sa disciplineze copiii, cum si'i chelruiasca banii si altele asemenea. Piecare partener revede caseta si poveste;;te ce a simtit in momentul respectiv, clip a de clipa, Apoi partenerul revede caseta a doua oara, incercind sa interpreteze sentimentele

celuilalt,

134

Natura

i.n tel.ioe nt:ei e nt.oi io n al e
0

Radacin.ilc

empatiei

135

a carol' propriefiziologie

in cazul sotilor si sotiilor la care s~ uita. Adica .atunci cind partenerul reactiona transp iririd rnasrv, la fel reactiona si celalalt: atunci cind partenerului ii batea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea si celuilalt Pe

Cea mai exacta empatie s-aprodus

urnuirea exact pe aceea a parienerului

scurt, trupullor imita in mod subtil, clipa de clipi, reactiile fizice ale partenerului de viata. Daca tiparul fiziologic al privitorului 11repeta pe acela din timpul d iscu tiei iriitiale, el, prrvitorul, putea spune foarte pufin din ceea ce sirritea celalalt. Empatia aparea doar in momentul unei sincronizari fizice. Aceasta sugereaza faptul ca atunci cind creierul emotional coorrlorieaza trupul printr-o reactie p uterruca - sa zicern, se aprinde de minie - nu poate aparea 0 prea mare empatie, in cazul in care apare in vreun fel. Ernpatia presupune suficient calm si receptivitate, astfel iricit sernnalele subtile ale sentimentelor eeluilalt sa p oata fi reccptionate si imitate de catre propriul ereier emotional. ENIPATIA $1 ETICA.: RADAc1N1LE ALTRUISMULUI "Niciodata sa nu crezi ca stii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine" - este una dmtre cele mai celebre fraze din literatura englcza. John Donne vorbeste de fapt despre legatura dintre empatie ;;i afecriurie: sufer inta altcuiva devine a taoA sirnti ceva fata de celalalt Insearnna ca-ti pasa. In acest sens, contrarrul empaiiei este antipaiia. Atitudinea ernpatica este mereu antreriata in juclecati morale, in dileme morale care irnp lica potentiale victime: oare trebuie sa rninti ca sa nu iti jignesti un prieten? Oare trebuie sa te tii de cuvint si sa mergi la un prieten bolnay sau sa acce'p ti 0 iriv ita+ie Ia ciria apartrta in 'ultirrrul moment? Oare trebuie tirruta artificial in viata 0 pcrsoana care altfel ar mud? Aceste problememorale sint formulate de un cercetator care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susrine ca. radacinile moralitatii se afla in empatie, pentru ca ea ne face sa ne pese de p oteritialele victime - cineva care sufera, este in pericoI sau d uce 0 viata cu lipsuri grave, de exemplu - si sa le 'impartasim suferinta, ceea ce ne impresioneaza suficient ca sa ii ajutaln15. Dincolo de aceasta legatura imediata dintre empatie :;;i altruism, Hoffnlan presupune ca aceea$i capacitate pentru 0 afectiune

empatica, faptul de a ne pune in locul altcuiva Ii face pe oameni sa respecte anurnite principii morale. Hoffman crede ca exista un fel de progres firesc al empatiei inca din cea mai frageda copilarie. Asa cum s-a constatat, la un an, copilul intra in panica atunci cind vede un a1t copil cazindsi 'incep e sa plinga; raportuI este ati t de puternic si de irne d ia t, 1ncit Isi baga degete1u1 in gura si i;;i infunda capul in poala mamei, ca si cum si el ar fi avut de suferit. Dupa primul an, cind copiii devin mai coristieriti ca sint 0 entitate diferira, iricearca in mod activ sa aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, ursuletul lui. Inca de la doi ani, cop iii .incep sa inteleaga ca sentimentele altcuiva difera de ale lor :;:;i devin rnai sensibili la oriee aluzie care dezvaluie ceea ce sirnte de fapt celalalt: 'in aceasta faza, de exemplu, ei It;'i dau seama ca celalalt copil are mindria lui si in consecinta cea mai buria solutie pentru a-l ajuta atunci dnd plinge nu este neaparat sa Ii acorde toata ateritia. Mail tirziu, in timpul cop ilar iei, eel rnai avansat nivel de ernpatie se manifesta atunci cind copiii sint in stare sa inteleaga 0 suparare d incolo de sj ttrat ia imcdiata si sa p riceapa ca starea cuiva sau situatia in viata poate fi 0 sursa de rierrrulttrmire cronica. In acest moment, ei devin intelegatori fata de un intreg grup, cum ar fi cei saraci, cei op rirnati sau cei rnarg inal izati. Aceasta in~elegere din ad olescerita poate duce la eonvingeri IHOrale ax ate pe ideea de a alina nefericirea si nedreptatea. Empatia sub liriiaza multe fa tete ale [udecatii morale si ale faptei. Una ar fi "minia ernpatica", pe care John Stuart Mill 0 descrie ea fiind "sentimentul firese rovansard ... care se forrrieaza la riivelul intelectului si al simpatiei ... atunci cind este yorba de sufer inje care ne afecteaza pentru ea ii afecteaza pe altii"; Mill Il mai rrurnea si "aparatorul dre ptat ii". 0 alta si.tuatie in care empatia duce la 0 actiurie morala este atunci cind 0 persoana din afara este suficient de impresionata ca sa intervina in favoarea unei vic time; cercetarile arata ca in realitate cu cit empatia fata de victima este rnai mare eu atit :;;ansele ea acest martor exterior Sa irrterv ina sint mai mari. Exista dovezi conform carora nivelul de orrrpatie al oamenilor ar corespunde eu judecatile lor morale. De exemplu, diverse studii din Germania si SUA au aratat ca pe masura ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeaza mai mult principiile morale ;;i, in consecinta, resursele alocate celor nevoias;i16.

Natura

in telig en tei cmot ion ale

Raditcin ile em pat iei

137

Vl£1TA FAR!'"! El'vIP.ATIE: CE ESTE iN MINTEA CELUI CARE MOLESTEAZA; MORALI'L4TEA SOCIOPATULUI
Eric Eckardt a fost implicat intr-un delictscandalos: fiind gar~a de c.orp.a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat c~ ~19te uC1ga~;I platiti sa 0 atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyier de.la. ~limpia~a ~in 1?9~, ~are a luat rnedalia de aur 1a proba femmma de patina] artistic. In urma acestui atac zenunchiul lui Kerrigan a avut de suferit gray, fapt care a impi:dicat-o sa se antreneze citeva Iurti, foarte importante de altfel pentru car iera sa. Atunci cind Eckardt a vazut-o pe Kerrigan Ia televizor cum plinge, ren:u;;C<'irile l-au cupr ins brusc si i-a spus unui prieten secrerul Iui, ceea ce a dus Ia arestaroa atacatorilor. Aceasta este puterea empatiei. De obicei insa, din pacate, ea le lipseste celor care comit cele rriai orib ile crime. Profihrl psihologic al violatorilor, al celor care molesteaza copii si ail celor care dau spargeri extrern de violente este a~el~;;i: ei ~int incapabili de empatie. Aceasta incapacitate de a srmti suferinta victirnelor Ie permite sa se rmnta sinz uri Irtcurajirid u-se astfel in actele lor crirniriale. Pentru vioIato~i u',inci una surra cam asa: "Femeilor le place sa fie violate" sau: "Daca se opune, de fapt se lasa rnai greu, asta e tot"; pentru cei care =:tOlesteaza coprii: "De fapt, rru-i fac riici un rau copilului, ci doar H d au purina iubire" sau: "E doar 0 alta forma de afectiune"· pentru parintii care isi rnaltratoaza fizic copiii: "Asta nu este decit 0 disci_Plina ~e fier." Aceste autojustificari au fost preluate de Ia oarneru tratati pentru astfel de problerne si care au declarat ca asta si-au spus atunci cind 19ibrutalizau victimele sau se pregateau 5-0 faca. Blocarea empatiei la acesti oameni in rnornerrtul in care lsi chinu~es.c victimele este aproape intotdeauna parte cornponenta a.unul ciclu emotional care accelereaz.a aceste acre pline de cruzrme. Ele stau mart~lri~ din punct de vedere emotional pentru c~ea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copIF?. Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suparat: furios, deprirnat, smgur. Aceste sentimente pot fi declansate de exemphr, de urmarirea trrior cupluri fericite la televizo~ ceea ce Ii cree~za apoi un sentiment de deprimare, datorita faptului ca el este smgur. Atacatorul care cauta mingliere in fantezia favorita dore;;te de obicei 0 prietenie calda cu un copB; fantezia devine se-

xuala si sfirseste in rnasturbare. Dupa aceea, atacatorul simte pentru 0 vreme 0 oarecare d escatusare din starea de tristere, numai ca aceasta este de scurta durata: depresiasi singuratatea revin in ;;i mai mare for+a. Atacatorul incepe sa se gindeasca CUIn ar putea sa-si puna in practica fanteziile erotice, spunindu-si ca exista justificari, ca de exemplu: "De fapt, rru-i fac nici un rau coprluhri, pentru ca nu sufera din punct de vedere fizic" si: "Dadl un copil nu vrea sa faca sex cu mine, rna poate opri." In acest moment, atacatorul vede copilul prin lentilele unei fantezii perverse si nu cu empatie fata de ceea ce simte cu adevarat copilul intr-o asernenea situatie. Aceasta detasare ernorionala caracterizeaza tot ceea ce trrrneaza, de Ia planul pus la cale pentru a-l prinde singur pe copil pina la repetarea atenta a ceea ce se va irrtimpla si punerea in practica a planului. Toate aces tea sint trrrnarite ca ;;i cum copilul implicat ri-ar ave a nici un fel de sentimente proprii: in schimb, atacatorul proiecteaza in fantezia sa erotica 0 atitudine cooperanta din partea copilului. Serrtirrieritele copilului - grea~a, tearna, dezgustul - nu sint Iuate in searna. Daca atacatorul le-ar percepe, ele ar "distruge" totul pentru el. Noile tratamente peritru agresorii de copii ili alp atacatori se concentreaza mai ales pe Iipsa de empatie fata de victime, 1ntr-urrul dintre cele mai prornitatoare programe de tratare, atacatorii citesc relatari cumplite ale unor delicte similare cu ale lor, povestite din perspectiva victirnelor. De asemenea, urmaresc casete video cu victimele in lacrirni, in care aces tea povestesc ce inseamna sa Hi molestat. Apoi atacatorii treb uie sa scrie despre propr iul lor delict din punctul de vedere al victimelor; imagiriindu-si ce a simtit victima. Ei citesc aceasta povestire in cadrul uriei terap'ii de grup si incearca sa rasp und a Ia intrebarile referitoare Ia atacul respectiv din perspectiva victimelor, In final; atacatorii tree printr-o reconstituire simulate a delictului, de data aceasta jucind rolul victirnei. William Pithers, psihologul inchisorii din Vermont, eel care a

creat aceasta terapie a privirii lucrurilor dintr-o alta perspectiva,
mi-a spus: "Empatia cu victima schirnba perceptia, astfel incit negarea durerii devine dificila chiar si in fanteziile erotice." Si astfel intare9te motivarea barbatilor r~spectivi de a se lupta c:'u pornirile lor sexuale perverse. Doar jumatate dintre ataeatorii sexuali care au urrnat acest program in inchisoare repeta delictele com.ise, comparativ cu cei care nu au urmat acest tratament

138

Natura

in.teligen.iei

ent ot io n.ale

Rrtdttci n ile crnp at iei

139

si care sirit rnult rnai multi. F<'iraaceasta rnotivatie irritiala inspirata de empatie, restul tratamentului nu va functiona. In vreme ce exista unele mici sperante de tre~ire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii, in cazul criminalilor psihopati (care m ai nou se numesc sociopaii, acesta fiind un diag-

nostic psihiatric) ele sint muIt mai recluse. Psihopatii sint binecunoscuti pentru faptul ca sint ferrnecatori si nu au nici un fel de
rernuscari, nici rnacar in cazul actelor celor mai crude si rnai nemiloase. Psihopatia, incapacitatea de a sirnti empatiasau vreo compasiune de orice fel sau rnacar de a avea 0 tresarire de constiinta, este una dintre cele rnai uluitoare lipsuri ernotionale. B~za totalei raceli sufletesti a psihopatului pare sa se afle in incapacitatea lui de a face altceva de cit conexiuni ernotioriale superficiale. Cei mai cruzi criminali, cum ar fi ucizasii in serie sadici , b' care se bucura de suferinta victirnelor inainte de a le omori, reprezinta un fel rezumat al psrhopatiei-". Psihopatii sint ~i mitomani credibili, fiind in stare sa sp una orice pentru a obtine ceea ce doresc, si manevreaza ernotiile victimelor cu acelasi cinism. Sa ne gindim la cazul lui Faro, de $aptesprezece ani, mernbrul unei bande din Los Angeles, care a rrurtilat 0 mama si pe copilasul ei, Irnp.uscirid u-i din masina in mers. El descrie aceasta inrimplare mai curirid cu rnindrre decit cu remuscare. Mergind iritr-o rnasina cu Leon Bing, care tocmai scria o carte des pre bandele din Los Angeles, Crips si Bloods, Faro a vrut sa arate ce poate ..El i-a spus lui Bing fIca 0 sa faca pe rieb unul" fata de cei "doi gagii" din rnasina urmatoare. lata cum povesteste Bing acest schirnb violente: -

de

Soferul, siIntlnd ca cineva se uita la el, arunca 0 privire catre rnasiria noastra. Ii priride privirea lui Faro, irighetind pentru 0 clipa. Apoi opreste masina, se uita in jos, se u ita intr-o parte. Para IndoiaIa ca in privirea lui am vazut frica.

Faro ii demonstreaza nei din cealalta masina:

lui Bing ce privire

i-a aruncat persoa-

M-a privit fix si intreaga fizionornie i s-a schimbat de parca cineva ar fi facut un trucaj fotografic, prin care sa demonstreze trecerea timpului. A devenit 0 fata de cosmar, :;;ieste inspaimintiHor sa vezi acest Iucru cu ochii Uii. Acest chip iti spune ca dad ai raspuride eu aceeasi moneda, d aca l-ai provoca pe aeest pu:;;ti, ti-ai asuma un mare risc. Privirea lui spune ea de tapt nu-i pasa de nimic, nici de viata ta, niei de a lui19

Birieirrteles ca intr-un comportament alit de complex precum cel criminal sint multe explicatii plauzibile care nu cvoca baza ~io~ogica. Ar fi aceea ca 0 capacitate ernotionala perversa - intimid area altora - are 0 valoare de supravietuire mtr-un mediu extrem de violent ~i se poate transforma irrtr-o capacitate de a comite crime; in a,:::este cazuri. prea multa empatie ar putea fi contraprod.uctiva. Intr-adevar, 0 Iipsa oporruna de empatie poate deveni 0 "virtute" in multe roluri din viata, de la politistul anchetator "rau" pin a la cond ucatorul unei corporatii. Cei care au executat acte de tortura pentru teroristi, de exemplu, descriu feIul in care au invatat sa se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-;;i face "treaba". Sint multecai manipulatorii. Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia abserrta de ernpatie au fost descoperite Intirnplator intr-un studiu asupra unora dintre cei rnai curnp liriirrdiv izi care i~i bateau nevestele. Cercetarea a scos la iveala 0 anomalie psihologica l:ntilnitii la multi dintre sot ii care-si bateau nevestele sau le arneruritau eu cutitul sau cu arrna: acesti soti actiorieaza astfel cu singe rece, int~-un mod calculat, si nu pentru ca sint intr-un acces de minie-". In momentele lor de furie maxima. aceasta anornalie iese Ia iveala: ritrnul cardiac-sczde in loc sa creasca, asa cum se intimpla de obicei in crizeIe de furie. Acest lucru inseamna ca din punct de vedere psihologic sint mai calmi cind devin violenti si abuzivi. Viol errta lor pare a fi 0 forma de terorisrn calculat, '0 metoda de a-si stapini nevestele insuflind u-le frica. Ace;;ti soti red ~i brutali sint 0 specie apar+e faja de ceilalti soti care i~i bat sotiile. Mai irrtii, par a fi 'violeriti si in afara casniciei, incaierindu-se prin barm-if Ia serviciu sau cu ceilalti rnernbri ai familiei. Si in timp ce cei mai multi! barbati devin violenti cu sofii le lor impulsiv, din furie, pentru ca se shut respmsi sau gelo~i sau de frica de a nu fi parasiti, ceilalti i$i calculeaza bataile, care uneori par sa nu aiba nici un motiv - si odata ce mcep, orice ar face ea, sofia. chiar si incercarea de a-I abandona, are ca efect sporirea violentei. Unii cercetatori care i-au studiat pe psrhopatii crirninali banuiesc di stilul lor rece de a manipula $i lipsa empatiei sau a afectiurrii, poate uneori sa apara tocrnai clintr-un defect neural." * Atentie: chiar daca in anumite tipuri de criminalitate sint in joe ul.lele tip are biologice cum ar fi un defect neural in empatie - 2lsta nn inseamna ca toti crilninalii au probleme biologice sau ca exista unele

140

Natura

in tcl ioen t ei

ern

ot io n al.e

posibila baza psihologica a psihopatiei nerniloase a fost prezeritata in doua feluri, fiecare sugerind irnplicarea unor trasee neurale catre creierul limbic. Pe una dintre ele undele cerebrale sint masurate pe masura ce oamenii incearca sa descifreze mai multe cuvinte ale caror litere au fost arriestecate. Cuvintele sint afisate foarte repede, cam la 0 zecirne de secunda. Majoritatea oamenilor reactioneaza diferit la anurnite cuvinte eu incarcatura ernotionala, curn ar fi a Heide, fata de cuvintele neutre cum ar fi scaun: ei pot decide mai rapid daca acel cuvint emotional a fost Irtcurcat, iar creierul lor arata un tipar d.istirictiv de reactie la cuvintele ernotionale, dar nu si la cele neutre. Psihopatii nu au aserneriea reactii: creierul lor nu dovecleste existenta urrui tipar distinctiv de reactie Ia cuvintele emotionale 9i nu raspuride mai rapid la ele, sugerind astfel 0 disfunctionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal, care recunoaste cuvintul, si creierul limbic, care ii ataseaza un anumit sentiment. Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, eel care a facu t acest studiu, interpreteaza rezultatele in sensul dovcdirii faptului ca psihopatii au 0 intelegere superficial a a cuvintelor emotionale, reflectare a superficialitatij.Ior mai generale in domeniul afectiv, Hare crede ca impietrirea psihopatilor se bazeaza in parte pe un alt tipar psihologic, pe care descoperit iritr-uri studiu ce sugereaza 0 deviere in Functionarea nudeului amigdalian si a circuitelor aflate in legatura cu acesta: psihopatii care stru ca VOl' fi strp usi socurilor electrice nu arata nici un Eel de tearna, ca reactie norrnala in cazul unor oarnerti care trrrneaza sa sufere 0 durere fizica21" Curn durerea viitoare rru genereaza un val de rielirriste, Hare trage concluzia ca paihopatii nu sint preocupati de posibilele pedepse fara de ceea ce fac. Si pentru ca ei nu simt aceasta frica - nu cunosc errrparia, sau cornpasrunaa, fata de frica sau durerea victimelor lor.

o

A:rtele sociale

serrme de natura biologica astfel Incit sa indice Incl ina tia pentru crima. A aparut 0 coritroversa in acest sens, iar unicul consens Ia care s-a ajuns este ca nu exista un asemenea insemn biologic f?icategoric nu exista "gena crirninala ". Chiar daca exista 0 baza biologica a Iipsei de em pa tie in unele caz ur i, acest Iucru nu insearnna ca toti cei care surera de asa ceva ajung la crirna: majoritatea nu , Lipsa de empatie ar trebui pus~ alai:uri de toate celelalte forte psihologice, economice si sociale care converg spre crtrrunal ita te.

A~a cum se intlmpla foarte des cu copiii de cinci ani care au frati mai mici, Len l~i pierduse rabdarea cu Jay, fratiorul sau de doi ani :;;i jurnatate, care Ii tot incurca presele de Lego cu care se jucau amindoi. Cuprins de un val de furie, Len il rnusca pe Jay, care izbucni in lacrirni. Marna lor, auzindu-l pe Jay scincind de durere, vine 9i-1 cearta pe Len, spunin~u-i sa lase obiectul acestei dispute, respectiv piesele de Lego. In acest moment - pentru ca probabil di i s-a parut 0 mare nedreptate - Len izbucneste in plins. Inca iritata, mama lui refuza sa-l consoleze. Ei bine, Len gase~te mingiiere de unde ne-am astepta rnai putiri: de Ia Jay, care desi initial era partea vatarnata, devine intre timp atit de preocupat de lacrirrule fratelui lui, irtcit incepe sa rl linisteasca. Schimbul de replici suna cam asa ': "Len, te rag", il irnplora Jay. "Nu rnai plinge. Te rog, nu mai plinge." Len inca plmge. Sub acest pretext al esectrhai, Jay 19iimplora mama ca din partea lui Len: "Mamico, Len plinge! Len plinge. Uite. UUe la el. Plinge Len." Apoi, iritorcind u-se spre Len, Jay adopta 0 atitudine materna, mmgiindu-f?i fratele care plinge, [irrisfirtd u-I totodata si incercind sa-l calmeze: "Asculta, Len, nu mai plinge." Len continua sa se smiorcaie, in citrd a corisolarrlor. Atunci Jay adopra alta tactica, d ind u-i 0 mina de ajutor la strinsul pieselor de Lego si la punerea lor intr-un sacule], adaugind prietenos: "Ei, Len, sa le pun la loc pentru Lenny da?" Chiar si asa insa, lacrirnile continua sa curga. In~eniosul Jay mcearca totusi 0 alta strategie: distragerea atenriei. Ii arata fratelui lui 0 rnasirruta, Jay vrind astfel sa ii abata gindul de la mica tragedie care toemai l-a cuprins. "Uite, e un om mauntru. Ce-i asta. Len? Ce-i asta, Len?"

142

l'Jatura

inteligenj:ei

ern ot ioriale

Artele

socialc

14,3

Len msa nu rnarufesta nici un interes, este de neeonsolat;la-

crimi le lui nu se mai opresc. Pierziridu-si rabdarea cu el, mama vine cu arneriintarea parinteasca tipica: "Vrei sa-ri trag 0 palrna?", la care Len raspunde printr-un "Nu" sovaitor.
"Atunci, p otoleste-te,

PAerata. Printre sughituri.

te rog ", spune rnarna ferrn, 'usor exasLen reuseste sa scoata un suspinat:

"Incerc." Ceea ee d uce la stratagerna finala a lui Jay: lrtlprurtlutmd din ferrnitatea rnamei si din tonul ei autoritar, el arnenirrta: "Nu mai plinge, Len. Ca iti trag una!" Aceasta rnicrodrarna scoate la iveala 0 complcxa si rem areabila atitud ine emotionala de care este in stare un eopil de doi ani si jumatate care iricearca sa rezolve emotiile altcuiva. In aceasta incercare irnediata de a-si calma fratele, Jay da dovada de un vast repertoriu de tactici, de la simpla irriplorare la gasirea unui ali at m mama sa (de:;;i ea nu este de niei un ajutor) pma Ia rningiierea fizica, spr ijinul practic, distragerea atentiei, ameriintarile 9i poruneile directe. Para indoiala ca Jay se bazeaza pe un intreg arsenal care a fost Iolosit asupra lui in propriile-i momente cu problerne. Nu conteaza. Ceea ce conteaza este ca ell-a aplicat intr-o siruatie d ificila mea de la 0 virsta foarte frageda. Desigur ca, asa cum stie orice parirrte care a avut un copil rnic, afisarea empatiei lui Jay si incercarea de calmare a celuilalt este categoric universal valabila. Tot asa cum un copil de virsta lui poate detecta in supararea fratelui sarisa de a se razburia si chiar de a mrautati situatia. Acelcasi porriiri pot fi folosite pentru a necaji sau chiar a chiriui un frate. Dar chiar ;;;1 aceste trasaturi rnalrtioase' valdese necesitatea de 0 irnportanta capitala a existentei unei iricliriatii erriotioriale: capacitatea de a sti care sint sentimentele celuilalt si de a actioria astfel Incit aceste serrtirnerite sa p oata fi formate. Capacitatea de a gestiona ernoriile altcuiva este insu;;;i rniezul artei de a manevra pozitiv relatiile internmane. Pentru a manifesta 0 asemenea putere iriterpersonala. coprii trebuie sa ajunga la un nivel de autocontrol, inccputul dezvoltarii acelei capacitati de a-si potoli miriia si supararea, imp'ulsurile si enervarile - chiar daca aceasta capacitate da gre$ uneori. Racordarea lacerintele celorlalti presupune un minim de calm interior. Tentativele de semnalizare a acestei capacitati de stapinire a propriilor ernotii ies Ia rveala cam in aceeasi perioada: copiiimici invaja sa as+ep te fara sa pllnga, sa se certe sau sa Iingu-

seasca pentru a ob tirie ceea ce-si d oresc, ceea ce este mai practic decit sa foloaeasca forta chiar d aca nu intotdeauna aleg aceasta cale. Rabdarea pare 0 altcrnativa la accesele de furie, eel putin ocaziona1. Semnele de empatie apar pe la doi ani; empatia lui Jay, ad ica rad.acirrile compasiunii, l-a indemnat pe acesta sa incerce atit de mult sa 1:$iliriisteasca fratele care plingea. 0 astfel de abordare a ernotiilor altcuiva 0 adevarata arta a rclatiilor interumane - presupune formarea a d oua talerite emotioriale, autoadministrarea si empatia. Avind aceasta baza, "capacitajile umane" se dczvolta. Acestea sint adevarate cornpetente sociale care duc la eficierita in tratarea oelor'Ialti: d eficierrtele in aceasta directie due la incapacitatea de adaptare la viata sociala sau la dezastre interpersonale repetate. Intr-adevar, tocrnai Iipsa acestor capacitati poate face ca pina si cei straluciti din punct de vedere intelectual sa naufr agieze in relatiile lor interurnane, dovedindu-se aroganti, insuportabili sau insensibili. Aceste capacitati la nivelul vietii sociale ii permit cuiva sa se mobilizeze sau sa fie 0 sursa de inspiratie pentru ceil.alti, sa re'useasca in relati ile intime, sa-i corrvinga si sa-i influenteze pe cailalti sau sa-i faca sa se simta in largullor.
-i-

MANIFESTATI-vA

E1VIOTIILE

Una d intre calitatile importante in viata sociala este felul in care oarnenii stiu, rnai bine sau mai p utin bine, sa-si exprirne propriite sentimente. Paul Ekman foloseste termenul reguli de exprimare pentru a desernna consensul social in privi~ta seritimentelor ce trebuie rnanifestate in anumite momente. In aceasta directie, culturile diferitelor popoare variaza eriorrn. De exernp lu, Ekman si colegii sai din Japonia au studiat reactirle fadale ale sruderitilor la un film infiorator despre ritualul circumciziei aborigenilor adolescenti, Cind studeritii japonczi aLfurmarit acest film In prezenta unei persoane ce reprezenta 0 autoritate, fete1e lor dadaau doar vagi sernrie de .reactie. Dar arunci cind au crezut ca sint singuri (clesi erau inregistrati ell 0 camera ascunsa), chip urile lor s-au contorsionat, dovedind un amestec de chin, d.isconfort, spairna si dezgust. Exista rnai rnulte reguli de baza in privinta modalitatii de exprimare-. Una dintre ele este minimalizarea exprirnarii emotiei-aceasta hind traditia japoneza in cazul resirntirii urior sentirnente de disconfort in prezenta unei persoane ce reprezinta 0 auto-

144

Natura

in tel.igcrit ei emot ion ale

Ariele sociale

145

ritate si de aceasta au dat dovad a stu.derrtii atunci cmd si-au ascuns sentimentele neplacute in spatele unui chip neutru. 0 alta ar fi exagerarea a ceea ce simte cineva, prin exacerbarea expresiei emotionale: acesta este sisternul abordat de fetita de sase ani care 'isi schirnonoseste fata, incrunrindu-se eumplit si strirnbindu-si gura, atunci cind se repede sa se plinga mamei ei ca fratele mai mare a necajit-o. 0 a treia ar fi 0 inlocuire a urrui serrtirnertt cu un altul: acest sistern apare in anumite eulturi asiatice, unde este nepo1iticos sa refuzi, drept pentru care se afiseaza 0 mina pozitiva (chiar daca falsa). Felul in care sirit folosite aceste strategii si cunoasterea lor constituie un factor important in irrteligenta ernotionala. Irrvatam foarte de timpuriu exprirnarea acestor reguli, in parte p rintr-o cd ucatie exp'licita. Acest lucru se petrece atunci cirrdjil invatam pe copil sa rru-si arate dezamagirea, sa zirnbeas,ea si sa rnulturneasca in momeritul in care bunicul i-a adus de ziua lui un cadou oribil, dar a facut-o eu intentii bune. Aceasta educatie in privinta regulilor de exprimare se face eel mai adesea prin puterea exemplului: copiii Irivata sa faca ceea ce vad Ia alfii, In prrvinta ed.ucar ii sentimentelor, emotitle sint atit mijlocul cit si mesajuL Daca urrui copil i se spune "sa zimbeasca :;;i sa multurneasca" de catre un parinte care in acel moment este aspru, poruncitor si rece - Eli care i;;i transmite rnesajul rastit in Ioc s-o faca soptit si cu calcltrra - rnai mult ca sigur ca acel copil va mvata 0 alta Iectie si va reactioria in fata burucului mer-uritindu-se 9i dindu-i un raspuns taios, un repezit "Multumesc". Efectul asupra bunicului este foarte diferit: in primul caz este fericit (chiar daca amagit): in eel de-al doilea, este jignit de acest mesa] confuz. Exprimarea emotionala are desigur consecinte imediate prin impactul asupra persoanei care primeste acest mesaj. Copiii sirit invatati 0 regula de genul: "Ascunde-ti adevaratele sentimente atunci cind ele ar putea sa superepe cineva drag; irrlocrrieste-le cu un sentiment nesincer. dar mai p utin suparator." Asemenea reguli privitoare la exprimarea emotiilor fac parte din dictionarul regulilor de buna cuviinta; ele dicteaza impactul senti mentelor asupra tuturor celor lalti. A urma bine aceste reguli inseamna a ave a un impact optirn: atunci cind sint urmate prost, duc la un dezastru emotional. Evident ca actorii sint adevarati artisti aiexprimarii ernotionale; expresivitatea lor genereaza reactia publicului; si fara in-

cloiala ca 0 parte dintre rioi sirit actori irmascuti. Dar asta intr-o oarecare rna sura, pentru ca Iecti ile pe care Ie irrvatam in prrvinta exprimarii ernotiilor sirit conforme modelelor pe care le-arn avut. oamenii diferind in foarte mare masura in ce priveste capacitatea de a dovedi 0 mare pricepere. EXPRESIVITATEA $1 CONTAl\,fINAREA EMOPONALA La mceputul razborului din Vietnam, un pluton american a trebuit sa se refugieze intr-o p lantatie de orez in toiul urrui schirnb de focuri cu vietnamezii. Dintr-odata, au inceput sa se indrepte spre ei sase calugari. Perfect calmi si linistiti, calugarii au intrat exact in zona de lupta. "Nu s-au uitat nici in stinga, nici in dreapta. Au Iua t-o prin mijloc", l;;i amirrteste David Busch, unul dintre soldatii americani. "A fost de-a dreptul ciudat, pentru ca nirneni nu i-a irnpuscat. Si dupa ce au trecut, mi-am pierdut orice chef de Iupra, Nu mai vroiam s-o fac, sau eel putin nu in ziua aceea. Si probabil ca acelasi lucru au simtit cu totii, pentru ca toata lumea a rerumtat. Pur si simplu am iricetat sa ne mai luptam.1'3 Calmul calugarilor i-a molipsit Eli pe ceil alti, transforrnirid u-i in soldati pacifisti, desi se aflau in pfina batalie. Acest lucru ihrstreaza un principiu esential a1 vietii soeiale: ernotiile sint contagioase. Sigur ca aceasta mtimplare este una extraord inara. De obicei, contarninarea emotionala este rnult mai subtila, fiind uri fel de schimb tacit, care se petrece in fiecare irrtilnire in parte. Transmitem si captam dtspoziriile celuilalt Irrtr-trn fel de ecoriornie s'ubter ana a psihicuhri, astfel rncit unele intllniri sint otravitoare, iar altele benefice. Schimbul emotional are loc la un hivel subtil aproape imperceptibil; felul in care ne multumeste un virizator ne poate face sa ne simtim ignorati, respinsi sau bineveriiti si respectati. Ne captarn unul altuia serrtirnerrtele ca si cum ar fi un fel de microbi sociali. Transmitem semnale emotionale in decursul fiecarei intilniri si aceste sernnale ii afecteaza pe cei care se afla in preajma. Cu cit sin tern rnai abili din punct de vedere social, cu atit ne controlam mai bine semnalele pe care Ie transmitem; rezerva uriei societati politicoase este Ia urrna urmei daar 0 rnodalitate de a as igura fap t ul ca nici 0 scurgere de ernotii suparatoare rru va avea Inc fest" u reguli'i sociala care atunci cind ajunge in dom.eniul re-

146

Natura

in tel igen iei ern ot io n ale

ArteIe sociale

147

Iatirlor intime este sufocanta). Inteligcnra ernotionala include si administrarea aeestui sehimb; "silllpatie" si ferrnecator sint te~menii pe care ii folosim in prrvinta eelor eu care ne place sa fim, pentru ea talentullor emotional ne face sa ne simtim bine. Cei care sirit in stare sa-i ajute pe alrii sa se calrrieze au un deosebit talent in relatiile sociale: ei sint sufletele spre care se indreapta cei aflati in situatii ernotioriale grave. Cu totii sintem practie unelte utile unii altora in acest sehimb ernotionalla birie si 1a rau. lata 0 demonstratie remarcabila a subtilitatii cu care emotiile tree de Ia 0 persoana la alta. i'ntr-o experierita sirnpla, doi ;0luntari au completat 0 lista despre dtspoziriile lor in momentul respectiv, dupa care au stat pur si simplu fara in fata, asteptind persoana care facuse experienta sa se reintoarca in iricapere. 00ua minute mai tirziu, ea s-a intors si i-a rugat sa noteze din nou d.isp'oz.itia in care se afla , Iriteritioriat au fost alese perechi de subiecti in care unul sa fie genul care isi exprrma foarte tare emotiile, iar celalalt si le ascunde. Invariabil, drspoz.itia celui mai expresiv s-a transferat asupra celui pasiv". Oare curn a avut loc acest transfer magic? Mai rnult ca sigur, raspunsul este-ca, fara sa ne darn searna, preluam emotiile pe care Ie vedelll exprirnate de altdneva prin intermediul uriui mimetism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor sernne nonverbale ale emotiei. Prin aceasta irnitatie oamenii recreeaza in sine d.ispozitia ceiuilalt - 0 versiune ceva rnai p utin intensa a metodeiStanislavski, in care actor ii isi amintesc gesturi, rniscari si alte exprrmari ale ernotiilor pe care Ie-au simtit puternic in trecut pentru a reda din nou aceste sentimente. Irnitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtila. Ulf Dimberg, un cercetator suedez de la Universitatea din Uppsala, a coristatat ca atund cind oarnertii vad un chip zirnbitor sau unul furios, propriul lor reda semne ale aceleiasi dispoz.itii prin usoare modificari ale muschilor faciali. Schirnbarile sirrt evidente la nivelul unor senzori electronici, dar greu vizibile eu ochiul liber. Atunci cind doi oarnerii interactioneaza, directia transferului de dispozitie este de Ia cel mai puternic din punct de vedere al exprirnarii sentimentelor catre eel rnai pasiv. Dar uriii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea ernofioriala: sensibilitatea lor irmascuta face ca sistemul lor nervos autonom (un sernn al activitatii emotionale) sa fie dedansat mai usor. Aceasta labilitate pare ca Ii face lllai putin illlpresionabih; ;eclaInele sentimen-

tale pot impresiona pina la lacrirni, in vrerne ce 0 d iscutie rap ida eu 0 persoana vesela Ie poate ridica moralul (de asemenea, poate sa-i faca pe acei iridivizi sa fie si rnai ernpatici, avirid in vedere pot fi atit de impresionati de sentimentele altora). John Cacioppo, psihofiziologul in probleme sociale de la Universitatea de Stat din Ohio, care a studiat acest schimb emotional subtil, a constatat ca: "Doar a vedea pe eineva cum 19iexprima ernotia poate trezi ace a dispozitie, indiferent dad ne darn sau nu seama ca irnitarn sau nu expresia faciala. Aeest lucruni se intimpla tot timpul - exista un fel de balet al sincroriizarii transrniterii ernotiilor. Aceasta sincronizare a dispozitiei determin a felul in care 0 anurnita interactiune a avut loc in bine sau in rau." Gradul de ernotie resirntit de oameni in cadrul unei Irrtilni.ri este oglindit de cit de birie sint orchestrate miscarile lor fizice in mornentul vorbirii - acesta hind un iridice de apropiere de obicei rrecortsfierrtiz.at , 0 persoana d a din cap cirid celalalt 191s'ustine punctul de vedere sau amrndoi se misca pe scaun in acelasi timp ori unul se apleaca in vrerne ce celalalt se lasa pe spate. 01'chestrarea poate fi atit de subtila, irtcit daca arnbii se afla pe balansoare, se potrnisca in acelasi ritm. Acest lucru a fost constatat ;;1de Daniel Stern atunei cind a trrrnar it sincroriizarea intre marnele in perfect acord eu sugarii lor, aceeasi reciprocitate legind miscarile eelor care stabilesc un raport emotional. Aceasta sineronizare pare sa faeiliteze trarisrriiterea si pr'imirea d ispozitiilor, chiar si in cazul in care acestea sint De exernplu, in cadrul unui studiu asupra sincronicitatii terneile deprimate participau la aceste experiente impreuna cu partenerri lor de viata si discutau despre 0 anurnita problema din relatia lor. Cu cit sincronizarea l:ntre parteneri era rnai mare 1a nivel nonverbal. eu atit partenerii femeilor deprimate se simteau mai rau dupa ac:.este discutii - pentru ca preluau proasta dispoz.itie a iubitelor>, Atunci cirrd oarnerui se simt fericiti sau nefericiti, cu cit persoaneIe cu care se irtfilriesc sint mai pe aceeasi Iurigime de urida din punet de vedere fizic cu ei, eu atit le preiau mai U90r dispozitiile sufiete?ti. Sincronizarea intre profesori si elevi indica cit de mare este raportul emotional dintre ei: studiile £acute la nivelul clasei au aratat ca pe masura ce coordonarea de miscari intre profesor si elev estemai apropiata ei se simt mai pr ieteriosi, fer iciti, entuziasmati, mai interesati:;;i mail ;l,i1i pcntru 0 relatie inter-

148

Natura

in teligcn ici emot ion ale

Artele

socia le

149

urnana. In general, un nivel inalt de sincronizare intr-o interactiune denota ca oarnenii implicati se plac reciproc. Frank Rernieri, psiholog la Universitatea de Stat din Oregon, care a facut aceste s+ud ii, mi-a spus: ,,l'vfasura in care ne simtim prost sau bine eu cineva depinde si de un anumit nivel fizic. Trebuie sa existe 0 sincronizare cornpatibila, un moment potrivit pentru coordonarea rniscarrlor pentru a ne sirnti bine, in largul nostru. Sincronizarea reflecta profunda leg21htra dintre partenerii respectivi: d aca exista 0 mare legatudi, d ispozitiile strfletesti irtcep sa se amestecc, indiferent ca sint unele pozitive sau negative." P~ scurt. coordonarea dispozifiilor sufleresti este 'insa:;;iesenta raporturilor interumane, versiunea ad ulta a racord ar ii emotionale dintre mama si sugarul sau. Determinant in eficienta intexper sonala, sustine Cacioppo, este feIul in care cei foarte abi li reuaesc sa-si sincronizeze ernoriile. Domman+a unui Iider purernic sa u a urrui interpret este capacitatea de a impresiona irrtr-un anurnit fel publicul format adesea din mii de persoane. In mod similar, Cacioppo subliriiaza ca oarnerrii care nu sint in stare sa prirneasca sau sa transrrrita ernotirle sint sortiti aiba problerne in rcla tiile lor, avirrd in vedere ca. adesea sernenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau alatur i, chiar daca nu pot explica prea bine de ceo A stabili tonul emotional de interactiune este intr-un fel 0 do'vacla de dorninare Ia un rrivel profund sau intim: acest lucru inseamna determinarea starii ernorioriale a celeilalte persoane. Aceasta putere de a deterrnina 0 anumita emotie seamana cu ceea ce in biologie se numeste zeitgeber (care mscamna "hot de timp "), un proces (asemeni cehri ciclic zi-noapte sau fazelor Iunii) care antrerieaza ritmuri biologice. Pentru un cuplu de dansatori, muzica devine un zeitgeber al trupului. Cind este vorba de 0 mtilriire intre persoane, cel care are cea mai mare putere de expresivitate - sau cea rnai mare forta - este de obicei si eel ale car ui ernotii Ie antrerieaza pe ale celuilalt. Partenerii dominanti vorbese mal rnult, in vreme ce eel supusi privesc mai mult chipul celuilalt - acesta Hind mediul prin care se transmite afectiunea. In mod similar, forta unui bun vorbitor a urrui politician sau a urrui predicator - functioneaza Ia fel pentru a antrena ernotiile auditoriului". Acesta este intelesul sintagmei "Ii joa2a pe deget". Antrenarea ernot ioriala sta la baza cap aci tatii de influentara.

ORIGINILE INTELIGENTEI SOCIALE
Revenim la 0 gradinita si la citiva p usti care alearga pe iarba. Reggie se impiedica, se Ioveste Ia genunchi si incepe sa plinga, dar ceilalti baieti continua sa fuga - in afara de Roger, care se opreste. In vrerne ce Reggie scinceste, Roger se apleaca :;;i-:;;i freaca propriul genunchi, strigind: ,,$i eu m-arn lovit la genunchi!" Roger este citat ca avind 0 inteligenta interpersonala exemplara si apare intr-un studiu facut de Thomas Hatch, unul dintre colegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum - scoa1a baz.ata pe conceptul inreligenrelor multiple? Se pare ca Roger este extrem de apt in recurroasterea sentimentelor colegilor sai, stabilind Iegatur-i foarte ra pid e s i bune eu ei. Roger a fost singurul care a observat ca Reggie a patit-o si ca sufera, si riurnai el a incercat sa-l consoleze, chiar daca asta a constat in faptul ca frecat propriul genunchi. Acest gest marunt dovcdeste un adevarat talent in privrnta raporturilor interpersonale si 0 capacitate ernotionala esentiala P?ntru pastrarea relatiilor apropiate, fie ca este vorba de 0 casatorie, de 0 prietenie sau de un parteneriat in afaceri. Aserneriea aptitudini la cop iii de gradinita smt doar mugurii talentului lor, ce se vor co ace de-a lungul vietii. Talentul Iui Roger reprezinta una dintre cele patru capacitati pe care le identifica Hatch si Gardner ca Hind componentele inteligentei interpersonale:
e

Organizarea grupurilor -

aceasta este 0 calitate esentiala pentru un coriducator, presup unind irutierea $i coordonarea eforturilor unei intregi retele de oarneni. Acesta este talentul care se remarca la regizorii sau producarorii de teatru, la ofiterii din armata si la sefii eficienti ai unor organizatii sau institutii de orice fel. Pe terenul de joaca in general, acesta este copilul care preia corid ucerea, hotarind de-a ce se vor juca ceilalti sau devenind capitan de echipa.

e

Negocierea solutiilor -~ talentul mediatorului care previne

COl1-

flictele si Ie rezolva pe cele care plutesc in aero Cei care au capacitatea de a excela in dezarnorsarea, 'in arbitrarea sau in meclierea dispute lor; ei pot face cariera in drp.lorrtatie, in preblemele de arbitraj sau in magistratura, ori ca interrnediari sau ca adrninistratori ai preluar ilor de companii. Acestia sint copiii care rezolva neintelegerile de pe terenul de joaca.

150

Natura

in.teligen tei ernot ion ale

Artele sociaie

151

.. Relafiile personale _.- talentullui

Roger, referitor la empatie si la stabilirea unor legaturi interurnane. In felul acesta se poate . stabili mai usor 0 intilnire sau recunoaste ori reactiona cum trebuie in raport cu sentimentele si irigrijorarile celorlalti arta stabilrrii relatiilor interpersonale. De obicei, aceste per-

soane sint buni ;,coechipieri", parteneri de viata pe care te poti
afaceri: in lurnea afacerilor se descurca 'iii ca agenti de sau ca administratori sau pot fi exceleriti profesori. Copiii precum Roger se 'inteleg practic cu toata lurnea, stabilesc usor relatii de joaca $i 0 fac cu placcre. Ace$ti copii au teridinta sa se descurce foarte bine Ia descifrarea ernotiilor d upa expresia chipuf ui.si sint cei mai indragiti de colegii de scoala. • Analiza sociala - capacitatea de a detecta sau de a presupune sentimentele celor'Ialri. motivele si ingrijorarile lor. Aceasta curioasrere a felului CUITl aimt ceilalti poate duce la stabilirea cu rnai mare u1;>urinta a unei relatii intime sau a unei legaturi de orice feL Aceasta capacitate folosita la maximum poate fi de folos unui terapeut competent sau urrui consilier _._ sau, daca este cornbiriata $i cu un oarecare talent Iiterar, unui romancier sau drarnaturg cu har.
Puse la un loc, toate aceste capacitati constituie ingredientele riecesare relatiilor interpersonale, ele aducind farmec, reusita sociala si chiar carisma. Cei care dau dovaclade irrteligenta sociala pot stabili rnai U$01 legaturi cu ceilalti, fiind rnai perspicace in interpretarea reactiilor si a sentimentelor semeriilor, in conducere si organizare si in rezolvarea disputelor care pot izbucni oricirrd in societate. Cei care pot exprima acel sentiment colec±iv neexprimat 1;>i-1 fol osi in asa fel incit sa indrepte grupuri inpot tregi spre scopurile lor sint conducatori innascuti. Acestia sint oarnenii a car'or cornpanie este ca utata, pentru ca s+iu sa cultive ernotiile - ii lasa pe ceilalti bine clispusi si trezesc cornentarii de genul: "ee placut e sa te afli in preajma unei asemenea persoane." Aceste capacitati interpersonale se construiesc pe inteligen~ele emotionale. Cei care fac 0 foarte buna impresie in societate. de exemplu, sirit capabili sa isi monitorizeze propria exprimare a ernotiilor si sa si-o adapteze 1a felul cum reactioneaza ceilalti, deci sint capabih sa racordeze permanent comportamentul lor social; facirid in asa fel incit sa obtina efectul scontat in acest sens, asemeni l.IDOractori talentati.

biz.ui, buni prieteni sau parteneri

Totusi, dad aceste capacitati interpersonale nu sint echilibrate de un acut sirnt al propriilor nevoi si sentimente si al felului in care trebuie satisfacute, ele pot duce la 0 reusita sociala gaunoasa - 0 popularitate cistigata cu pretul adevaratei satisfactii personale. Acesta este puncrul de vedere al lui Mark Snyder, psiholog la Universitatea din Minnesota, care i-a studiat pe oameriii ale caror capacitati sociale ii transform a in adevarati carneleoni, campioni ai impresiei bune pe care 0 fac". Crezul lor psihologic ar putea sa coincida cu 0 remarca facuta de W. H. Anden, care a spus ca imaginea lui de sine "este foarte diferita de imagine a pe care incerc sa 0 creez in mintea altora pentru a-i deterrniria sa rna indrageasdi". Schirnbul poate avea loc dad. acest talent social depaseste capacitatea de a coristientiza si de a respecta sentimentele cuiva: pentru a fi indragit - sau macar placut carneleonul social va parea ca este tot ceea ce vor ceilalti sa fie. Snyder a constatat ca serrmul definitoriu pentru aceasta categorie este ca fac 0 impresie extraorcliriara, dar au foarte putine relatii intime stabile sau multumitoare. Un model mult mai sanatos ar fi desigur 0 echilibrare intre adcvaratul sine :;;i eapacitatea de adaptare la societate prin folosirea acestui talent, dovedind integritate. Pe cameleonii sociali totusi nu ii deranjeaza deloc ca una spun si alta fac, cu coriditia sa obtina acceptul societatii. Ei traiesc in aceasta discrepanta dintre imaginea publica si realitatea intima. Helena Deutsch, paihanalist, socoteste ca acestia au "personalitati ca-si-curn", modificinclu-si personalitatea eu 0 remarcabila flexibiJitate, pe masura ce capteaza serrmale de la cei din jur, "In cazuI uriora", mi-a spus Snyder, "persoana publica si cea intima se impletesc bine, in vreme ce in cazul altora este yorba doar de un aclev arat caleidoscop de ap arerite schirnbatoareo Ei sint precum personajul Zelig al lui \Voody Allen, care incearca cu disperare sa se adapteze in functie de persoana in fata careia se afla." Asemenea oarneni iricearca sa detecteze un mdiciu despre felul cum s-ar dori sa fie iriainte de a avea 0 reactie si nu spun pur si simplu ceea ce simt. Pentru a fi in bune relatii si acceptati, acesti oameni sint d isp usi sa ii faca pe cei pe care riu-i pot suferi sa creada ca le este prieten. Ei l:;;i folosesc capacitatile sociale pentru a-si modela actiuriile in functie de diverse situatii si procedeaza ca si cum ar avea mai multe personalitati, fiecare in functie de eel in prezenta caruia se afla, trecind de la supersocia-

152

Natura

irtt el ige ni.ei

crnot

io n al e

.Artelc sociale

153

bilitate Ia 0 rezerva totala. Categoric ca in acest sens, aceste trasaturi sint foarte prettrite in anumite profesii cum ar fi actoria, avocatura, vinzarile, diplomatia si politica. Un alt tip de autosupraveghere, poate si rnai important, pare sa faca difererrta dintre cei ce ajung cameleoni, ncancorati in plan social, incercind sa impresioneze pe toata lumea si cei care 19i ufilizeaza rafinarea sociala pentru a-9i merttine adevaratele lor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau, cum se spune, "de a fi tu msuti", ceea ce perrnite un eomportament in coricordanta cu cele rnai profunde sentimente si valori, indiferent care ar fi consecintele sociale. 0 aserrienea cinste ernotionala poate duce usor la 0 confruntare deliberata pentru a taia din radacini orice forma d'up licitara sau de neg are - 0 curatare a atmosferei, ceea ce un cameleon nu va iricerca sa faca nicioclata. SEi'vfNELE INCOlvfPETENTEI DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL Fi:ira rndoiala ca Cecil era stralucit: el era un adevarat expert cu studii inalte in Iirnbi strairre :;;1 riemtrecutfraducator. un Existau insa si puncte esentiale in care era eornplet incapabil. Cecil parea lipsit de cele mai elementare cali tati pentru 'viata in societate. EI era in stare sa rateze complet 0 conversatie iritimplatoare Ia 0 cafea si sa bijbiie cornplet dezorientat cind trebuia sa-si treaca in vreun fel timpul; pe SCUTt, era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. Dar lrpsa de adaptare in societate se manifesta sub forma cea mai grava atunci cind se afla in prezenta femeilor, a;;a incit Cecil a ajuns Ia terapeut, 'intreb'inclu-se dadi nu curnva are "profunde tendinte homosexuale", cum le zicea el, desi niciodata nu avusese aserneriea fantezii erotice. Acievarata problema, ave a sa-i marruriseasca Cecil terapeurului, era faptul ca el se temea ca lucrurile pe care are de spus s-ar putea sa nu intereseze pe nimeni. Aceasta teama profunda ducea la 0 incapacitate de adaptare In societate. Emotiile excesive din timpul irrtilrrirrlor l-au facut sa chicoteasca si sa ridii in momentele cele THainepotrivite :;;1 schimb sa nu reuseasca sa in schiteze macar un zirnbet atunci cind cineva spunea ceva cu ade varat amuzant. Stingacia lui Cecil, i-a rnar tur isit el tera pautului, venea de undeva din copilarie: toata viata s-a simtit bine in societate cloar in prezcnta fratelui mai mare, care a reusit oarecum sa arnelioreze situatia. De indata ce pleea de acasa insa,

incapacitate a sa era coplesitoare: era pur si sirnplu paralizat din punct de vedere social. lata ce povesteste Lakin Phillips, psiholog 1a Universitatea George Washington, care sustinea ca problema lui Cecil i9i are radacinile in egecul sau din copilarie de a 'invata cele mai elementare lectii de interactiune sociala:
Ce-ar fi putut sa fie irrvatat Cecil anterior? Sa le vorbeasca direct eelor care i se adreseaza: sa irritieze un contact social si sa nu astepte intotdeauna ca altii sa faca primul pas; sa inceapa 0 conversatie si nu sa se rrrulturneasca doar eu "da" si "nu" sau eu alte raspurisuri d inrr-uri singur cuvint: sa-si arate recunostinta fata de ceilalti, sa dea voie altcuiva sa iasa rnai intii pe U(?a;sa astepte Plna ce este servit cineva ... sa Ie multurneasca celorlalti sa sp una "te rog" sa irnparta cu altii ceea ce are si toate eelelalte lueruri elementare in relatiilo interumane pe care le predam copiiiior riostri de pe la 2 ani?
f

Este neclar daca aceasta deficienta a lui Cecil se datora doar incap acitatii persoanei ee trebuia sa-l invete aceste elernerrte eserrtiale de civilizatie sociala sau daca el nu a fost in stare sa si le insuseasca. Iridiferent care ar fi radacina raului, povestea lui Cecil este instructive, pentru ca s'ubhrriaza Irrrp or+arrta eserrtiala a nerrumaratelor Iectii si reguli nescrise de armonie social a pe care Ie prirnesc cop iii in sincronizarea irrteractiunilor lor. Efectul, incapacitatea de a respecta aceste reguli, consta de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sa se simta nelalocul lor in prezenta noastra. Functionarea acestor reguli presupune desigur implicarea tuturor iritr-un schimb social desfasurat in cele rnai bune cond itii; stingacia naste anxietate. Oamerrii Iipaiti cle aceste capacitari sint incapabih nu rrurnai de rafinarnerrte sociale, dar si de a se descurca eu emotiile celor cu care se intilnesc; ine'vitabtl Iasa in urma lor 0 stare de tulburare. Cu totii am cunoscut oameni asemenea lui Cecil, care sint suparator de inadaptati vietii sociale - cei care nu par sa stie cind sa 'incheie 0 conversatie sau 0 eonvorbire telefonica si care continua sa vorbeasca la rtesfinsit, nebagind in searna toate aluzrile

de a-:]i Iua Ia revedere: cei ale caror conversatii se axeaza permanent pe ei in:;;1;;ifara nici eel mai mic interes rnarttrrisit pentru oricine altcineva ;;1 care ignora cu orice pret incercarile de a schimba subiectul; cei care se baga si pun irrtrebari "nelaloeul lor", Aceste deraieri de la 0 traiectorie sociala fireasca demonstreaza 0 lipsa de clemente fundamentale inconstruirea uriei interactiuni umane.

154

Natura

inteligenrei

emot ion ale

Artele soci ale

155

Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys - care insearnna "dificultate" si semes, care mseamna nsemnal") pentru a desemna incapacitatea de a detecta mesajele nonverbale: unul din zece copii are una sau mai multe probleme in aceasta d.irectic!". Problema poate fi aceea ca nu simte cum trebuie

spatiul personal, astfell incit copilul sta prea aproape de persoana cu care vorbeste sau isi irnprastie Iucrurile pe teritoriul altcuiva; interpreteaza sau is;i foloseste prost Iirnbajul trupului; interpreteaza gre~it sau foloseste gresit expresirle fetei, nefiind, de exemplu, capabil sa stabileasca un contact vizual: sau are un sirnt subdezvoltat al prozodiei, al calitatii ernotionale a vorbirri, 91prtn tirrnare vorbeste prea strident sau monoton. Multe cercetari s-au concentrat asupra detectarii copiilor care dau semne de cleficierita de adaptare in societate, copii a caror sti~,gikie ii face Sal fie rieglijati sau respirisi de prietenii de joaca. In afara de copiii care sint izolati peritru ca sint tiranici, 0 alta categorie evitata este cea a copiilor cu permanente deficiente in interactiunea d.irecta, care ar trebui sa fie insotita de anurnite elemente sociale, mai ales de regulile nescrise care guverneaza aserneriea intilniri. Daca acesti copii nu se descurca bine din punct de vedere al Iirnbaj uhri, oamenii cred di nu sint prea destepti sau ca n-au scoala, dar cind nu se descurca in ce priveste regulile nonverbale de interactiune umana - in special prietenii de joaca -'- ii percep ca fiind "ciudati" si ii evita. ACE9tia sint cop iii care nu sfiu sa intre trsor in joe, care ii lovesc pe ceilalti in Ioc sa se poarte camaradcreste - pe scurt, cei care sint "de evitat". Acestia sint cop iii care nu au reusit sa-si stapineasca limbajul tacut al emotiilor si care, fara sa-si dea seama, transmit mesaje ce creeaza 0 senzatie neplacuta. Stephen Nowicki, psiholog la Universitatea Emory, a studiat capacitatile nonverbale ale copiilor si a declarat: "Copiii care nu pot d~slw;;i sau exprima bine ernotiile se sirnt permanent frustrati. In eserita, ei nu inteleg ce se irrtimpla. Acest tip ce comurricare este un permanent sub text a tot ceea ce faci. Nu Iti poti ascunde expresia chipului sau pozitia corpului, asa cum nu iti poti masca tonul vocii, Daca gre~e:;;ti in mesajele ernotionale pe care le transrniti permanent, constati ca oamerrii reactioneaza ciudat in ceea ce te priveste - esti respins si nu sfii de ceo Dad. ai irnpresia actionezi cu bucurie, dar pari exagerat sau furios, constati ca ceilalti copii Se supara pe tine $i nu intelegi de ceo Aceasta categorie de copii sfirge~te printr~o !ipsa a controlului in ra-

port cu felul in care sint tratati de ceitalti, ia r actiunea lor nu are impact asupra a ceea ce Ii se rntimpla, drept pentru care se simt neaiutorati, clepr irnati si apatici." In afara de izolarea sociala, acesti copii sufera si pe plan scolar. C!asa; ?e~igur, este tot 0 societate, una de irrvatarriint: copilul stmgaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ca va i:nterpreta gresit si va reactiona gre~it am fata de profesori, cit si tata de ceilalti copii. Anxietatea rezultata si consternarea pot, la rindul lor, sa inte~:vina in mod negativ asupra capacitatii de a invata a copilului. Intr-adevar, asa cum au.aratat-o testele referitoare la sensibilitatea norrverbala a copiilor, eei care interpreteaza gresit aluziile emotionale au terid inta sa nu se descuree prea bine la scoala, desi potentialul lor de invatatura este bun, conform testelor

ro».

"NU TE .PUTEIW SUFER]": PRAGUL

ABORDARII
Inadaptabilitatea sociala este mai dureroasa si mai explicita atunci cind se manifests iritr-urrul dintre cele mai periculoase morncnte din vlata unui copil: l:ncercarea de a fi acceptat intr-un grup de joaca. Este un moment periculos. pentru ca atunci copiluI este indragit sau urit, simte sau nu ca apartine grupului si ,b , toate acestea smt facute publice. Din acest rnotiv, acest moment cruciaI a devenit subiectul urrui studiu foarte arnarruritit, facut de citiva sruderrti, asupra dezvoltarii copilului. S-a scos la ivea12i faptul ca exista un contrast izbitor in prrvinta strategiilor de abordare folosite de eopiii foarte indragiti cornparativ cu ale acelora rieaccep+ati. Deseoperirile au aratat ca este extrem de important pentru adaptarea in societate sa se observe, sa se interpreteze si sa se reactioneze in raport cu aluziile emotionale sau interpersonale. Este sfisietor sa vedem ca un copil este izolat de ceilalti la joaca, el d or ind u-si sa se integrezc, dar nefiind acceptat - si acest Iucru fiind universal valabil. Chiar si copiii cei rnai indragiti sirrt uneori respinsi - un studiu facut pe copii de clasa a doua si a treia a aratat ca, in 26% din cazuri, copiii cei mai indragiti sirit respirisi atunei cirid incearca sa intre iritr-u n grup deja format. Copiii mici sint extrem de sinceri in privinta judecatii emotionale in cazul acestor schim.buri. Veti fi rnartorii unui dialog l:ntre copiii de patru ani de la 0 gradinital2. Lim.la vrea sase joa-

ca

156

Natura int eligentei ernot.ioriale

.Art ele sociale

157

ce cu Barbara, Nancy si Bill, care au niste animalute si ni;;te cub uri. Ea se trita cam un rnirrut, d up a care ii abordeaza asez.indu-se linga Barbara si incepind sa se joace si ea cu animalutele. Barbara se intoarce si ii spune: "N-ai voie sa te joci!" "Ba am", raspunde Linda. "Pot sa am si eu niste animalute." "Ba rru", Ii spune raspicat Barbara. "Azi nu te vrem." Cmd Bill trece de partea Lindci, Nancy se alatura si ea atacului. "Azi nu putem s-o suferirn." Din pricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit: "Nu te putem suferi", toti copiii sint foarte prtrdenti atunci cind trebuie sa treaca pragul abordarii unui grup deja format. Aceasta rielirriste probabil ca rru d ifera prea mult de aceea pe care 0 resimte un adult la un cocktail unde se afla riecurtoscuti care par a ave a 0 discutie foarte vesela, ca intre prieteni intimi. Pentru ca acest moment de trecere a pragului de intrare intr-un g'rup este atit de important pentru uri copil. cercetator ii l-au rrumit "l.m diagnostic foarte precis ... care scoate rapid in evidenta diferenta de talent social."13 De obicei, noii sosrti stau mai intii in expectativa si abia apoi intra timid, devenind mai siguri pe ei doar dupa ce au facut citiva pasi prtrdenti. Ceea ce conteaza cel mai mult in privinta acceptarii unui copil este felul in care se iritegreaz.a in tipicul unui grup, sesizirid ce jocuri sint Ia rnoda si ce anume le displace celorlalti. Cele cloua pacate capitale care aproape intotdeauna duc Ia 0 respingere ar fi: mcercarea de a prelua conducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceea ce ii intereseaza pe ceilalti, Orr tocmai asta iricearca sa faca acei copii nepopulari: ei dau navala intr-un grup incercind mult prea brusc si mult prea curind sa schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-si parerile ori pur si simplu nefiind de acord cu ceilalti inca din prima clipa - toate acesteafiind de fapt incercari de a atrage ateritia asupra lor. In mod p aradoxal, ei sint ignorati sau respinsi. In schimb,copiii indragiti stud iaza grupul pentru a intelege ce se intimpla acolo inainte de a intra in el si apoi fac un anurnit lucru spre a fi acceptati: asteapra sa aiba un statut personal in grupul respectiv, statut ce va fi confirrnat iriairite de a lua initiativa de a sugera ce ar trebui sa faca ceilalti. Sa ne iritoarcem Ia Roger, baietelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru ca dadea dovada de 0 mare inteligenta interpersoriata-+. Pentru a intra intr-un grup, Roger avea ca tacti-

sa observe mai intii pe unul dintre cop iii din grup si apoi sa imite ce facea acesta, pentru ca in final sa-i vorbeasca $1 sa se integreze complet. Aceasta este 0 strategie desucces, dupa cum s-a dovedit in cazul lui Roger, de exemplu, atunci cind el $1 Warren s-au jucat de-a pusul "bornbelor" (de fapt pietricele) in sosete. Warren l-a irrtrebat pe Roger daca vrea sa mearga cu elicopterul sau cu avionul. Inainte de a se irnplica, Roger a mtrebat: ,,$i tu ai sa Hi in elicopter?" Acest moment aparent inofensiv dezvaluie sensibilitatea fade grijile celorlalti si capacitatea de a actiona in cunostinta de cauza iritr-un fel care sa men tina legatura. lata care este cornentariul lui Hatch in prrvinta lui Roger: TIEl intii i$i «testeaza» colegii de joaca m a;:;a fel Incit ei sa rarnirra in mediul lor si sa-si continue joaca. Am asistat Ia fehrl cum au reactionat si alti copii care pur si simplu s-au urcat in propriile elicoptere sau avioane si si-au luat zborul Ia propriu si la figurat din societatea respectiva."

ca

ra

INI'ELIGENJi'l IN RELATIILE EMOPONALE: UN STUDIU DE CAZ Daca in testarea abilitatilor sociale, eel rnai important este sa stim sa calmam ernotiile negative ale celorlalti, a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezinta culrnea maiestriei , Datele referrtoare la autostapirrirea rniniei si 1a molipsirea ernotiona1a sugereaza ca 0 strategie eficienta ar fi distragerea persoanei furioase, Intrind in empatie cu sentimentele si.perspectiva acesteia :;;i cond ucind-o apoi spre 0 alta varranta, care sa 0 racordeze 1a 0 gama mai pozitiva de sentimente - un fel de judo emotional. Un asemenea talent foarte rafinat pe care 11 reprezirita rnarea arta de a putea influenta din pund de vedere emotional este eel mai bine exemplificat printr-o poveste apusa de un vechi pr'ieten de-al meu, raposatul Terry Dobson, care in anii 1950 a fost unul dintre prirnii americani care au studiat artele martiale in [aponia, si anume aikido. Intr-o dupa-amiaza, se intorcea acasa cu un tren care fikea legatura cu Tokio, cind dintr-odata a urcat o matahala de muncitor foarte violent, beat mort si rnurdar tot. Barbatul ainceput sa-i terorizeze pe pasageri, desi se clatina pe picioare: zbiera injuraruri, a inghiontit-o pe 0 femeie care tinea in brate un copil, aruncind-o in bratele unui cuplumai in virsta, care ap oi s-a ridicat si s-a d us undeva rnai in spatele vagonului.

158

Natura in.teligeritei emotion ale

Artele sociale

159

Betivanul, d'upa ce s-a rnai clatinat de citeva ori (ratirid u-si loviturile incercate), a in$Dicat stilp ul metalic din mijlocul vagonului 9i cu un raget a vrut sa-l scoe ta din podea. In acest moment, Terry, care era intr-o conditie fizica maxima in ur ma a opt ore pe zi de antreriarnerrte aikido, a simtit nevoia .intervina, inainte s-o pateasca prea gray careva. Dar si-a amintit cuvintele maestrului sau: "Aikicto este arta reconcilierii. Cine are in gind sa se bata si-a bloeat legatura eu universul. Daca incerci sa-i domini pe ceilalti esti deja mfrint. Noi, de fapt, invatam sa rezolvarn conflietele si nu sale stirriim." Irttr-arievar; Terry acceptase Ia inceputul cursurilor eu maestrul sau sa rru provoace niciodata 0 baiate si sa foloseasca artele martiale doar ca aparare. Acum insa i se parea ca are ocazia sa-si testeze cunostintele de aikido in realitate, in ceea ce era clar 0 ocazie legitirna. Astfel incH in vreme ce toti ceilalti pasageri inIernrtiaer a in scaunele lor, s-a ridieat in pieioare si s-a indreptat deliberat foarte incet spre iridrvid ul respectiv. Observinclu-l, betivanul a zbierat: "Aha! Un strain! Trebuie Sa i se dea 0 lectie in stil japoriez!" Si a inceput sa se prcgateasca sa-i viria de hac lui Terry. Tocmai cind voia sa faca prirna miscare, cineva a strigat cu toate puterile si cu mare veselie in glas: "Hei!" Cum spuneam, tonul era foarte vesel, ca si cum tocmai ar fi fost zarit un bun prieten. Betivariul s-a mtors surprms si a vazut unjaponez mititel pe la vreo sap tez.eci de ani care statea acolo, Iritr-trn colt, in kimorio-ul lui. Batrirrul i-a facut mcintat sernn cu rnina betivarmlui si a cintat Iritr-uri ritm viol flC'mere". Betivariul s-a Iridrep tat cu pasi rnari spre el, pus pe harta. "De ce dracu crezi ea as sta eu de yorba cu tine?" lntre timp, Terry ar fi fost gata sa 11doboare pe betivan, in cazul in care ar fi facut eel mai mie gest de violenta. "ee naiba ai baut?", a intrebat batrirrul, ochii irrdrep tindu-l-se spre rrruncitorul beat. "Am baut sake, ~i oricum rru-i treaba ta", a mugit betivanul. yjA, dar asta e rninunat, rnirruriat", a replicat b atrirrul cu un ton p lin de caldura. "Vezi tu, si mie irni place sakeul. In fiecare seara eu si cusotia mea (sa srii ca are saptezeci si sase de ani) Incalzirn 0 sticluta de sake si 0 ducem in gradinit unde rie asezam pe 0 banca veche de lemn .. ." a continuat vorbind despre currnalu] japonez din curtea lui, despre minunatiile din gradina lui, unde bea cu pla cere cite un sake in fieeare saara. Chipul betivu-

sa

lui a inceput sa se mai irnbfirizeaza pe masura ee il asculta pe batrin. ~i-a desclestat pumnii. "Mda ... si mie imi plac currnalii japonezi ... ", spuse el eu 0 voce hir iita. "Da"', a replicat batrinul cu 0 voce tonica. ,,~i pun pariu ca ai o sotie miriunata." "Nu", raspunse rrurncitor ul, "sotia IDea a rrrur it. .. " Plingind, a inceput sa spuria 0 poveste despre cum $i-a pierdut sotia, casa si shriba si cit de rusine ii este de eL , Chiar' atunci tre~ul a ajuns in statia uncle Terry trebuia sa coboare $1 l-a auzit pe batrin cum l-a invitat pe betivan sa vina cu el $1 sa-i povesteasea tot si l-a vazut pe acesta cum si-a lasat capulin poala batrirrului. Asta inseamna sa ai geniu in relatiile ernotionale.

PARTE A A TRElA

Irrtel igenfa ernofiorrala apficata

Dusmani Irrtirrri
r

Sigmund Freud rernarca fata de discipolul sau Erikson faptul ea a iubi si a munci sint cele doua capacitati umane care deterrniria maturitatea cornpleta. Daca asa stau Iucrurile, atunci maturitatea ar putea fi p usa in pericol, avind in vedere tendintele acruale ale casruciei :;;i ale drvor+uh.ri, care fae ca inteligenj:a ernotirmala sa fie mai irrrportarrta ca oricind. Sa ne gindim la procentajul drvorturilor. Numarul divorturilor s-a stabilizat la un anurnit rrivel , Dar mai exista 0 posibilitate de a calcula rata divorrurilor; care sugereaza 0 crestere vertigirioasa: privind la sarisele unui cuplu pr'oasp at casator it de a sfirsi 111 cele din unna intr-un drvort. Desi in ansamblu nurnarul divor+urilor nu a mai crescut, riscul de divort s-a rnodificat in cazul tiriarilor casatoriti. Aceasta rnodificare este si mai v izib ila atunci cirid compa.ram rata divortur'ilor in caz ul cuplurilor casatorite intr-un arrumit an. La arnericani, din casniciile care au mceput la 1890, cam 10% au sfirsit printr-un divert. Pentru cei casatoriti in 1920, 18%; peritru cei casatoriti in 1950, 30%. Casator iile din 1970 au avut 0 proportie de 50% de despartiri. Iar pentru cei casatoriti in 1990, posibilitatea ca mariajul sa se sfirseasca p rirrtr-un d ivort a ajuns la irifrtcosatoarea cifra de 67%1! Daca aceste estimari vor continua pe aceeasi Iinie. doar tr'ei din zece cupluri casatorite recent pot conta ca vor ramine nedespartiti toata viata. Se poate spune ca, in mare parte, aceasta crestere nu se datoreaza atit de mult scaderii inteligentei emotionale, cit erozrurtii permanente a constringerilor sociale - cei care divorteaza nu mai sint stigrnatizati, nevestele nu rnai sirit dependente din purict de vedere financier de sotii lor - caci asta tinea multe cupluri la un loc, chiar si in cazul celor mai riefericite perechi. Dar daca aceste constringeri sociale nu rnai reprozinta un factor ce

164

Lnt.eligeriia emotionala

apl icatit

D'us mani

in.ti.mi

165

tine casriiciile la un loc, atunci in rnocl sigur dOiforrele errto+iorrale dintre sot si so tie sint cu mult mai importante, daca doresc iritr-adevar ca legatura dintre ei sa dureze. Aceste legaturi diritre so] si sotie - ;;i gre;;elile emotionale care ii pot deterrnina sa se desparta - au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricind Poate ca descoperirea cea mai irnportanta pentru intelegerea a ce anume face ca 0 casnicie sa rezrste sau sa fie clistrusa vine din citeva rnas uratori psihologice foarte sofisticate, care permit urmarirea clipa de clipa a nuantelor erriotioriale Ia nivelul cuplului. Oamenii de stiinta sint acum capabili sa detecteze valurile invizibile de adrenaline ale sotului, precum si cresterile br uste de tensiune, sa observe trecatoare, dar graitoare microemotii care se strecoara pe chipul sotiei lui. Aceste rn as ur-ator i fiziologice scot Ia ive al.a un subtext biologic ascuns, care contribute la dificultatile ctrphrlui, un nivel critic al realitatii emotionale, care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de catre cupluri. Aceste masuratori arata care sint forrele ernotioriale care pastreaza 0 casrricie sau 0 distrug. Greselile apar de la bun inceput din pricina diferentelor dintre lumea emotionala a fetelor si cea a baietilor.

CASNICIA LUI SI A EI: RAnAcINILE SE AFLA IN COPILARIE
Cind tocrnai iritr am, de curind, iritr-o seara. la un restaurant, am dat peste un tinar care iesea pe usasi avea un chip impietrit si ursuz. Imediat in spatele lui era 0 tinara care venise In fuga mare si-l lovea cu disperare cu pumnii in spate tipirid: "ee naiba! Intoarce-te imed iat ;;i Hi dragut cu mine!" Aceasta rugaminte transanta si categoric contradictorie facuta urrui spate in retragere rezurna tiparul cel rnai des mtilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearca sa se irnplice, iar el se retrage. Specialistii in casnidi au observat demult ca pina ca uri cuplu sa ajunga la terapexrt, deja ajunge la acest tipar irnplicars -retragere, sorul pljngindu-se ca sotia nu este "rezonabila" prin ceea ce solicita ori prin iesirile ei, iar ea se plmge de indiferenta lui fata de ceea ce spune ea. Acest joe matrimonial reflecta faptul ca la nivelul cuplului exista doua realitati emotion ale, a lui ;;i a ei. Radacina acestor diferente emotionale, chiar dad in parte este biologica, se .aHa ;;1In copilarie, respectiv in cele doua lumi emotionale in care traiesc baietii 91 fetele pe masura ce cresco Exista multe cerce-

tari facute in legatura eli aceste doua lurni separate, barierele dintre ele intarindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care Ie prefera bziietii 91 fetele, dar si de tearna mcercata de copiii mid de a nu fi ironizati pentru ca au ,,0 iubita" sau "un iubit"2. Intr-un studru referitor la prieteniile dintre copii, s-a descoperit ca micutii de trei ani sus tin ca jumatate dintre prietenii lor sint de sex opus; cei de cinci ani, spun ca circa 20%, iar cei de sapte ani sustin aproape ca nu rnai exista prieteni de sex opus:'. Aceste universuri sociale separate se intersecteaza foarte pufin pina la adolescenta, cind mcep intilnirile sentimentale. lntre timp, baietii ;;1fetele mvata lucruri total diferite despre felul in care sa-si stapjrieasca ernotiile. Parintii in general discutil emotiile - cu exceptia miniei - mai mult cu fiicele decit cu fiii4. Fetele sint expuse unei rn ai mari carrti+a+i de inforrriatii despre emotii decit baietii: atunci cind parintii inventeaza povesti pe care le spun copiilor prescolari, ei folosesc rnai multe cuvinte erriotioriale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cirid vorbesc cu fiii lor; cind mamele se joaca, de exerrip lu, cu sugarii lor, afiseaza 0 mai larga gama de emotii fata de fiice decit fata de Hi; cind rnarriele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le discuta rnai in arnarurnt din punet de vedere al starii ernofioriale, decit 0 fac cu fiii lor - desi cu fiii intra in mai multe arnarrunte referitoare la cauzele si consecintele ernotiilor precum rninia (probabil pentru a 0 preveni). Leslie Brody si Judith Hall, care au rezurnat studiul asupra diferentelor de emotii intre sexe, sus tin ca acest lucru se iritimpIa probabil pentru ca fetele i;;i dezvolta mai rapid $i mai usor limbajul decit baietii, ceea ce Ie face sa aiba sentirnente care presupun 0 mai mare experienta si 0 rnai buria exprimare, precum si 0 capacitate superioara fata de a baietilor in ceea ce priveste folosirea cuvintelor pentru a explora si a Inlocui reactiile emotionale cum ar fi conflictele Hzice; in schimb, adauga ele, "baietii pentru care exprimarea In cuvinte a sentirnentelor nu este sublirriata pot In mare masura sa nu con;;tientizeze starea emotionala atit in cazullor, cit si in cazul celorlalti.?" La virsta de zece ani, cam acelasi procent de fete si de baieti sint agresivi si dtsp usi la confruntari directe atunci cirid se infurie. Dar pe la treisprezece ani apare 0 diferenta considerabila intre sexe, care incep sa se defineasca mai bine: fetele devin m_ai apte decit baietii in arta tacticilor agresive CUlll ar fi ostracizarea, birfele nefaste $i razbunarile indirecte. B,aietii, in general, conti-

166

Ln t elig en.t a ern ot io nal a apl icat a

D'u srn.a.n i in t inii

167

rrua sa fie d isp usi la confruntari direete atunci cind sint furiosi,
ignorind strategiile mascate". Acesta este uriul dintre numeroasele motive pentru care baietii - si ulterior barbatii -- sint mai p utin sofisticati dedi sexul opus in prrvinta tertipurilor vietii emotion ale . Cind fetitele se joaca intre ele, 0 fac in grupuri mid, punind accentul pe 0 minima ostilitate si pe 0 maxima cooperate, in vreme ce jocurile baietilor se fac in grupuri rnai mari, punindu-se accentul pe concurenta. 0 diferenta cheie poate fi constatata in ceca ce se intimpla atunci cind jocul baietilor sau al fetelor este intrerupt pentru ca cineva pate$te ceva. Daca un baiat accidentat este foarte necajit. ceilalti asteapta de la el sa se dea de-o parte si sa nu rnai plmga, pentru ca joaca sa poata continua. Daca acelasi lucru se mtirnpla in cazul un or fetite care se joaca, [ocul se opresie si toate sead'una in jur, ca sa-i 'vina in ajutor fetirei care plinge. Difererita rnarrifcstata de baictei si fetite Ia joaca rez urna ceea ce Carol Gilligan de Ia Harvard subl iniaza ca fiind 0 deosebire cheie intre sexe: baietii se mindresc cu autonomia si independenta lor, rezistind cu stoicism si singuri la greu, in vrerne ce fetele se conaidera parte a unei adevarate retele de legaturi. Astfel, baietii se simt ameruntati de tot ceea ce le-ar putea pune in peri col mdeperidenta, in vreme ce fetele se simt 111aiarnerrintate de 0 rup tura la nivel relational. A$a cum sublinia si Deborah Tannen in cartea ei You Just Don't Understand (Pur si simplu nu. Intelegi), aceste perspective d ifer ite conduc la faptul ca barbatii si ferneile doresc si astepta lucruri total diferite de la 0 conversatie: in vreme ce barbatii se rnulturnesc sa vorbeasca despre diverse "lucruri", ferneile urmaresc legarurile emotionale. Pe scurr, aceste contraste apar :;i in perioada de scolarizare, ernotiile fiind baza diverse lor calitati. Astfel, fetele devin "apte sa interpreteze atit sernriele erriotioriale verbale cit si pe cele nonverbale. sa-si exprime si sa-$i comunice sentimeritele", iar baietii sint apti sa llminimalizeze ernotiile care duc la v ulrierabiIitate, sentimente de 'vinovatie, tearna sau d urere ."? Dovada acestor stari diferite este una de netagaduit in Iiteratura de spedalitate. In urma a sute de srudii, s-a constatat, de exemplu, ca, in medie, femeile sirit rnai empatice decit barbatii, celputin in ceea ce priveste masurarea capacitatii de a interpreta sentimentele riegraite dupa expresia fetei, dupa tonul vocii sau dupa alte aluzii nonverbale. In mod similar, in general, sint mai u:;o~ de citit sentimentele de pe chipul unei femei decit cele de pe chipul

unui barbat: in vrerne ce in prrvinta expresivitatii baietilor si fetelor foarte mid nu exista diferente, dtrpa ce tree de scoala prrmara, baietii devin mai putin expresivi decit fetele. Acest lucru poate refleeta in parte 0 alta d ifererita eheie: in medie, femeile traiesc intreaga gama de emotii cu 0 rnai mare intensitate si variabilitate dedt b arb atii - in sensu! di ferrreile sini mai "emotive" decit barbatii". Toate acestea Irisearnna in general ca femeile intra in casriicie pregatite pentru rolul de administrator emotional, in vrerne ce in cazul barbatilor aeest lueru conteaza rrurlt mai p utin pentru sirpravietuirea relatiei. Intr-adevar, eel rnai important element pentru fernei - dar nu si pentru barbati pentru ea 0 relatie sa fie safisfacatoare s-a aratat ca ar fi, conform unui studiu efectuat asupra a 264 de eupluri, ,,0 buria cornurticarev". Ted Huston, psiholog la Universitatea din Texas, studiind in profunzime cuplurile a eonstatat: "Pentru sotii, intirnitatea inseamna a diseuta diver se lucruri, mai ales despre cele refer itoare la relatia in sine. In general, barb'atii nu inteleg ce vor nevestele de la ei. Ei spun asa: «Eu vreau sa fac diverse lucruri eu ea, iar ea nu vrea dedt savorbim.})" Huston a eonstatat ca in perioada in care fae curte, barba tii sint multhtai d.isp usi sa stea de yorba, d intr-o dorinta de intimitate, cu viitoarele lor sotri. Dar odata casatoriti, cu trecerea timp uhri - rnai ales in cuplurile traditiorrale - ei petree tot rnai putina vreme stind de yorba cu sotiile lOT, considerind ca acest sentiment de apropiere poate fi exprirnat si prin gradinaritul impreuna, mai degraba chiar decit prin discutarea diverselor aspeete. Tacerea crescinda a sotilor se datoreaza si faprului ca barbatii s'int mai optimisti in privinta casniciei lor, in vrerne ce sotiile se preocupa de toate problemele care apar; intr-un studiu despre casnicii, barbatii vad rnai in roz decit sofiile lor intreaga relatie - actul sexual, finantele, legaturile cu rudele prin alianta, cit de bine se asculta unul pe celalalt, ce irnportanta au neajunsurile personale!", Nevestele, in general, i:;i exprirna mai mult decit barbatii nemultumirile $i 0 fac verbal mai ales in cuphrrile nefericite. Combinirid modul optimist in care barbatii percep casatoria cu aversiunea lor fata de confruntartle ernotionale, devine dar de ce sotiile se pling am de des ca sotii lor iricearca sa evite discutiile despre Iucrur ile suparatoare din relatia lor. (Desigur ea. aceasta diferentiere pe sexe este 0 generalizare $i nu este valabila in fiecare caz; un prieten psihiatru se plingea ca in dlsni-

168

Lnt.el igent a e m ot io n al d apl icata

Dscsrnu

n i int imi

169

cia lui sotia nu doreste sa discute despre chestiunile emotionale, drept pentru care el este eel care le abordcaza.) Incetirieala cu care barbatii deschid discufiile incomode intr-o relatie fara indoiala ca se datoreaza relativei lor incapacitati de a interpreta exprimarea faciala a ernotiei. Ferneile, de exemplu, sint mai sensibile la 0 expresie trista de pe chipul barbatului decit sirit barbatii in a detecta tristetea din expresia unei femei!'. Astfel, 0 femeie trebuie sa fie cu mult mai trista decit un 'barbat pentru ca acesta sa-i observe sentimentele si eventual sa puna problema referitor Ia ce a dus la aceasta situatie. Asadar, treb'uie sa ne gindim la irrrp licatrile diferentelor ernotionale irttre sexe pentru a explica fehrl m care cuphrrile reusesc sa. dcpaseasca s upararrle ;;1rieirrteleger'ile Ia care se ajunge irievitabil intr-o relatie intima. De fapt, chestiunile precise cum ar fi cit de des face un cuplu dragoste, sa u cum treb uie crosctrti coprii, or i ce datorii san economii are un cuplu nu sint elemente care pot sa inchege sau sa strice 0 casnicie. De fapt, de felul cum discuta un cuplu despre aceste puncte delicate depinde soarta casniciei lor. Ajungerea la 0 intelegere despre cum sa depageasdi rieintelegerrle constituie cheia supravietuiriitinui maria]: barbatii si ferneile trebuie sa depaseasca cliferentele irmascute lntre sexe, abordind ernotrile dificile. Cind nu reusesc, cuplurile deYin vulnerabile in rata erriotrilor si in final asta Ie poate distruge relatia proprru-zisa. A$a cum vom vcdea, aceste fisuri au mai multe sanse de dezvoltare atunci cind urrul sau ambii parteneri au anumite cleficierrte de inteligenta erriotiorrala.

poate cea rnai detaliata analiza asupra legaturii emotionale dintre cup lur i, dar si asupra sentimentelor corozive care pot distruge casnicial '. Corrversatiile cuplurrlor au fostiriregistrate pe casete video, clupa care au fost analizate in amariunt ore intregi pentru a deslusi ernotiile secrete si felul cum actioneaza ele. Intocmirea unei harti a neajunsurilor ce pot duce un cuplu Ia d ivort a avut unrol primordial in prrvinta intcligentei ernotionale si a importantei sale in supravietuirea unei casnicii. In ultirnii douazeci de ani, Gottman a detectat momentele bune si rele a peste doua sute de cuphrri, 0 parte de curmd casatorite, altele de zed de ani. Gottman a facut 0 harta a ecologiei ernotionale a casniciei cu 0 asernenea precizie, Iricit intr-tmul dintre studii el a reusit chiar sa prevada care drntre cuplurile testate (precum eel al lui Fred si Ingrid, a caror d iscurie despre rufe a fost atit de taioasa) v'or divorta in trrrnatorai-trei ani. Intr~o proportie de 94% el a avut dreptate, ceea ce nu s-a mai intilnit in studiile asupra mariajelor! Acuratetea analizei lui Gottman consta in metoda sa extrem de minurioasa si de atenta de analizare a dovezilor, Atunci cind cuplurile vorbesc, senzorii inregistreaza si cea mai marurita rnodificare fiziologica: 0 analizare clipa de clip a a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emotiilor creat de Paul Ekman) detecteaza si cea mai subtila si trecatoare nuantare a sentimentului. Dupa sedinta, fiecare partener vine separat in laborator si urmareste caseta cu inregistrarea corrversatiei, dezvaluiridu-si gindurile ascunse din cele rnai mcinse momente ale schimbului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie emotiona-

NEAJUNSURILE
Fred: Ingrid:

DIN CASNICIE

la a casniciei.
Un serrmal tirnp.ur iu de avertizare a faptului ca 0 casriicie se afla in pericol este critic a aspra, sustine Gottman. Intr-o casnicie sanatoasa, barbatul si nevasta se simt Iiberi sa-si exprime nemulturnirile. Dar mult prea adesea, in fierbinteala miriiei, nemulturnirile ajung sa fie exprirnate intr-o rnaniera distructiva, declansiridu-se atacirri Ia adresa caracterului partenerului de

Fred:

Mi-ai steins rufele de pe sirma? (cu un ton batjocoritor) "Mi-ai strins rufele de pe sirma." N-ai decit sa ti Ie stringi tu, nenoroeitele alea de rufe. Ce sint eu, servitoare? N-a$ zice. Daca-ai fi fost servitoare, rnacar ai fi stiut sa fad curat.

Daca acest dialog ar fi fost dintr-un serial de comedie, ar fi putut. fi arrruzant, numai ca acest ton dureros de taios a fost abordat de d oua persoane care forrnau un cuplu si care (poate ca nici nu va surprinde) au divortat in urrnatorii ani+'. Ei au fost Infilrriti in cadr ul urrui studiu de laborator facut de psiholozul _ 0 John Gottman de la Universitatea din \Vashington, care a fikut

viata. De exemplu, Pamela si fiica ei s-au dus sa cumpere pantofi, in vrerne ce sotul, Tom, s-a dus Ia 0 Iibarie. S-au inteles sa se intilneasca in fata postei intr-o ora si apoi sa mearca i~p.rell" , 0 na sa vada un film la matineu. Pamela a fost punctual a, dar riici urma de Tom. "Unde este? Filrrrul incepe in zece minute", s-a plins Pamela fiicei sale. "Tatal tau atita e in stare sa faca, sa incurce totuL"

170

Tn t el.ig

en t a ern oi io n al a apl

icat

a

Eru srn a.ni i.n t irn i

171

Cind apare si Tom zeee minute mai tirzru..fericit ca s-a intilnit eu un prieten si cer'irid u-si scuze ca a iririrziat, Parnela ziee eu sarcasm: /lNu e riimic - abia am avut ocazia sa d iscutam despre extraordinarul tau talent de a da totul peste cap. Nu te gindesri rricio d ata Ia corisecirite si esti cumplit de egoist!" Reprosul Pamelei insearnna mai mult decit atit: este un asasinat asupra personalitatii celuilalt. un atae la persoana, si nu un eomentariu asupra faptei. La urrna urrnei, Tom si-a cerut scuze, si totusi Pamela l-a etiehetat drept "eurhplit de egoist". Majoritatea euplurilor tree prin aserneriea momente din cirid in cirid si atunci nernulturnirea in legatura eu ceea ee a facut parterierul se transforma iritr-un atae impotriva persoanei, si nu a faptei. Numai ca aceste critici dure au un irrip act emotional coroziv in comparatie eu reprosurile rezonabile. Asemenea atacuri, chiar daca sirrt de mteles, devin tot rnai dese dad sotul sau sotia sirnt ca rep roaur ile lor rarnin neauzite sau ignorate. Difererita d.iritre reprosuri si crrtici directe la persoana este una slrnpla. Intr-un repro;;;, sotia respectiva specifica faptul care a rierrrulturnit-o si critica fapta sotuhri ei si nu pe el, declaririd ce a sirntit: "Cind ai uitat sa-mi iei rufele de la spalatoria chimica mi-am dat searna ca nu tii la mine." Este 0 exprirnare ce dovedeste inteligenta ernotionala - afirrna ceva, dar nu cu un ton violent sau pasiv. Dar irttr-uri atac la persoaria. ea foloseste ocazia pentru a aduce 0 critica globala Ia ad resa sotului ei: "E;;;ti atit de egoist si nu-ti pasa. Asta dovecleste inca odata ca nu pot avea incredere in tine ca ai fi in stare sa fad ceva ca lurnea." 0 asernenea critica il face pe celalalt sa-i fie rusirie, sa simta ca nu este iubit, ca este acuzat ;;;i ca are defecte - ceea ee rnai rnult ca sigur c~ va duce la 0 reactie defensiva care nu va drege in nici un fel lucrurile. Mai rnult, atunci cind se aduce 0 critica cu 0 rruanta de dispret, ernotia creata este extrern de distructiva. Dispretul insoteste adesea furia: el nu se expr irna d oar prin cuvrnte, ci si prin tonul voeii sau printr-o expresie strp arata a fetei. Forma cea rnai eviderita este, desigur, ironia sau insulta "nenorocitule", "scirba ce e;;;ti", "amaritule"_ La fel de daunator este ~i limbajul trupului care transmite acest dispret, mai ales strllnbaturile din gura, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau datul oehilor peste cap, ca 9i cum ar spune "Ot Doamne!" Dispretul facial este de fapt 0 eontractie a mU$chilor rrgropitelor", a colturilor gurii (eel mai adesea doar in stinga), in vreme

ce ochii sint dati peste cap_ Cind unul dintre parteneri afiseaza aceasta expresie, celalalt, intr-un schirnb emotional tacit, inregistreaza 0 crestere a batailor inirnii eu doua sau trei p ulsatii pe minut. Conversatia invizibila este in plin avint; daca sotul l$i milriifesta rperrnarient dispretul, a eonstatat Gottman, sofia cade mult mai usorprada unei mtregi galDe de p roblerne de sariata.te, de la raceli si gripe pina la infectii uririare sau 0 stare de neIiniste, precum si simptome gastrointestinale. Atunci cind chipul sotiei manifesta dezg'ustul, ruda buna cu dispretul, de patru sau de mai rrrulte ori intr-o corrversatie de un sfert de ora, este 'un sernn tacut ea respectivul cup'lu se va desparti in urrnatorii patru ani. Sigur ca 0 manifestare ocazionala a dispre+ului sau a dezgusrului nu poate destrama 0 casrricie, 1nsa asemenea cxprirnari emotionale dese seamana eu furnatul sau eu colesterolul crescut ea factor de rise in bolile de irrima - cu cit sint mai mad si de mai Iunga d urata, eu atita pericolul creste. Fe drurnul spre divor t, fieeare d intre acesti factori il prezice pe trrrnator'ul pe aceasta scara mereu crescirid a a neferieirii. Critiea si d ispretul sau dezgustul.devenite obisrruinta sint sernne de pericol, pentru ca indica faptul ca sotul sau sotia si-a u judecat in gind cit se poate de tare partenerul de viata. In rniritea lor, partenerul este VE::;;nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativa si ostila duee in mod firesc la atacuri care-l fac pe celalalt sa abordeze 0 pozitie defensiva sau sa fie gata de contraatac. Fiecare dintre cele doua capete ale reactiei lup ta-sa u-fugi reprezinta un raspuns la atae. Cel mai adesea se contraataca prin exprimarea rniniei. Aceasta cale duce de obicei la uri adevarat rneei de tipete fara rost. Reactia alterriativa, fuga, poate fi $i rnai daunatoare, mai ales cind /lfugitul insearnna 0 izolare intr-o tacere mcremenita. Acest zid al tacerii este 0 ultima posibilitate de aparare. Cel care alege aceasta solutie refuza corrversatia, rasp unz.irid printr-o tacere morrnintala si un chip impasibil. Aceasta rnodalitate translllite un mesaj puternie fara eehivoc un fel de combinaj:ie de raceala, distanta/ superioritate ;;;i deta:;;are. Acest zid apare mai ales in easnieiile care se indreapta spre un dezastru sigur; in 85% dintre aeeste cazurt sotul este cel care reaetioneaza astfel in fata atacurilor pline de repro~;uri ;;;i dispret din partea sotiei14. Cind aceasta reactie devine eeva obi;;;nuit, ea are un efeet devasFF f

172

In.teligent a ernot ional a aplicat a

DU;>111aniin tirni

173

tator asupra sanatatii unei relatii afective: taie toate puritile de rezolvare a neintelegerilor.

CiNDURI TOXICE
Cop iii nu sint cuminti si Martin, tatal Ior, se supara. El se intoarce spre sofia sa Melariie si ii spune pe un ton rastit: "Draga, nu crezi ca ar trebui sa se mai potoleasca si copiii astia T" El de fapt ginde9te: "E prea ingaduitoare cu cop iii." Melanie reactioneaza 1a minia lui, mfurtind u-se la rindul ei. Chipul i se iriaspreste, mcrurrta sprincenele si ii raspuride: "Copiii se joaca si ei. Oricurn, in curind vor merge la culcare ," Ea de fapt gindeste: ,Jar incepe, tot timpul se plinge de ceva." Martin este acum vtzibtl enervat. 5e apleaca ameruntator, cu pumnii mclestati si spune pe un ton seos din sarite: "N-ar trebui sa-i culc de pe acum?" De fapt, el ginde:;;te: "Ea este vesnic contra mea, in toate. Ar fi mai bine sa preiau initiativa." Melanie, dintr-o data speriata de rninia lui Martin, spune blind: "Nu, ii culc eu imediat." Ea de fapt gindeste: ,,$i-a iesit din fire - le-ar putea face vreun rau copiilor. Mai bine cedez." Aceste conversatii paralele - cea rostita si cea din gind sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei cognitive, ca exemplu de gindire ce poate otravi 0 casrucie-''. Adevaratul schimb emotional intre Melanie si Martin este format de gindurile lor si aceste ginduri, la rindul lor, sint determinate de un strat rnai profund, pe care Beck il nurneste al "gindirilor automate" - trecatoare presupuneri facute in avans despre sine si despre ceilalti, care reflecta atitudinile noastre em~tionale cele mai profunda. Melanie gindeste aseuns cam asa: IIIntotdeauna rna terorizeaza cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este: liN-are nici un drept sa se comporte asa eu mine." Melanie se corisiciera 0 v'ictirria nevinovata a casniciei lor, iar Martin socoteste ca are tot dreptul sa fie indignat, pentru ca nu este tratat corect. Girid urile ca am fi victirne nevinovate ori ca avem dreptul sa ne inclignam sint tipice pentru partenerii de viata din cas~icii cu probleme care i;;i alimenteaza permanent minia si suferinta-", In momentul in care aeeste ginduri nefaste cum ar fi dreptul 121 indignare devin un reflex, ele se autoconfirma: partenerul care se corisrder a 0 victim a cantil vesrric acele fapte ale celtrilalt care-i

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seama gesturile frurnoase care ar putea pune 121 iridoiala sau nu ar mai confirma aceasta idee. Aceste gmduri sint foarte puternice; ele declanseaza sistemul de alarma neural. Odata ce sotul se considera 0 victima, el declanseaza un atac emotional, drept pentru care va tot analiza cu usu rinta pe toate fetele 0 lista intreaga de riemulturniri care-i vor arninti ca a fost transform at intr-o victima. Si rru-si va mai aminti nirnic din tot ceea ce a facut ea in intreaga lor relatie care ar putea pune la indoiala ideea ca este 0 victima nevinovata. Parten era de viata este pusa intr-o situatie Hira iesire: astfel, chiar :;;i lucrurile bune pe care Ie face vor fi rastalmacite atunci cind vor fi analizate printr-o lentila negativa si refuzate ca 0 palida incercare a ei de a nega ca rncearca sa-l transforme intr-o victirna. Partenerii care nu au asernenea puncte de vedere declansatoare de neintelegeri dau 0 interpretare benigria la ceea ce se intimpla, asa lncit e mai putin probabil sa se ajunga Ia astfel de deturnari, sau, in cazul in care ele totusi apar, partenerii i:;;irev in mai repede. Gindirea care rnentine sau alimeriteaza nefericirea urmeaza un tipar subliniat in Capitolul 6 de catre psihologul Martin Seligman, referitor la perspectiva pesirnista si cea 'optimista. Punctul de vedere pesimist porneste de Ia premisa ca partenerul de viata are defecte inerente, care nu pot fi schimbate si care genereaza suferinta: NEste egoist 9i nu-l iritereseaza decit persoana lui; asa a fost crescut 9i asa va rarnirie pentru totdeauna. Vrea sa-i fiu la dispozitie permanent si putin li pasa de ceea ce simt eu." In schimb, punctul de vedere optimist stma cam asa: "Acum este mai exigent, dar a fost alit de atent in trecut; poate este prost dispus - rna intreb daca nu are probleme la serviciu." Aceasta este 0 perspectiva in care rnariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fara speranta. In schimb, ea socoteste ca momentul nepotrivit se datoreaza unei situatii care poa-

te fi schimbata. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a
doua calrneazn.T'arrenerii care abordeaza perspectiva pesimista sint sortiti blocajelor ernotioriale: se infurie, se simt jigniti sau, oricum, nefericiti din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viata: si devin tulburati de indata ce incepe un asemenea episod. Nemultumirea lor interioara si atitudinea pesirnista cu siguranta va declansa reprosuri si dispre] in confruntarea cu

174

Iriteligenra emotionala apl icat a Aceasta potopire Ia sine. Urtii oamenii

D'u.sin.arci in.i irni este .un blocaj emotional care se prelungeste

175 de

partenerul, care, la rindul sau, va deverii defensiv si se va refugia in spatele unui zicl. Poate ca vir ulenta cea mai mare a acestor ginduri otravite se constata la sotii violenti din punet de vedere fizic cu sotiile lor. Un studiu asupra sofilor v iolerrti facut de psihologii de la Urti-

ajung greu in aceasta faza, pentru

ca suporta

usor minia si dispretul, in vrerne ce la altii se declanseaza inca
din momentul in care partenerul face eel mai neirisemnat comentariu. Din punet de vedere sfiiritific, descrierea mmnentului ar constain aceea ca bataile inirnii cresc rrru lt peste nivelul de calm!". Astfel, ritrnul inirnii ferneii ajunge Sil fie de 82 de batai pe minut, iar al barbatului de 72 de batai pe minut (ritmul cardiac variaza in special in functie de dimerisiunea fizica a persoanei). Aceasta serizatie apare in momentul cirid ritrriul creste cu 10 batai pe minut fata de ritmul de repaos; daca se ajunge la 100 de batai pe miriut (ceea ce se Iritirnp la cu usurinta in momentele de furie sau de Iacrirni), atunci trupul pornpeaza adrenalina si alti horrnoni, eeea ce pastreaza starea de nerrrultumire pentru rnai multa vreme. Momeritul de blocaj emotional este vizibil din ritmul cardiac: el poate creste cu 10,20 sau chiar cu 30 de batai pe mirrut iritr-o dipa. Muschri se incordeaza; apar clificul tatile de respiratie. Este 0 invazie de sentimente otravite si 0 neplacuta baie de frica si rniriie ce nu poate fi e'vitata, iar in mod subiectiv pare ca dure~z~t"o vesnicie" pina trece. In acest moment - de plin blocaj - ernotiile persoanei sint ant de puternice, iar perspectiva am de ingusta si gindirea atit de confuza, incit nu este nici 0 sansa de a accepta punetul de vedere al celuilalt sau de a rezolva Iucrurrle in mod rezonabil. Sigur ca majoritatea sotilor si sotiilor tree prin asemenea momente de mare intensitate atunei cind se cearta - e firesc. Problema intr-o casrticie apare atunci cind unul dintre parteneri se simte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte cople$it de celalalt, este mereu gata sa reactioneze in fata unui atac emotional sau a unei riedreptati, devine extrern de vigilent la eel mai mic semn de atac, insulta sau enervaresi categoric ca va reactioria exagerat $i la lucrurile neinsemnate. Daca sotia unui asemenea persona] aflat in aceasta stare ii spune: "Iubitule, trebuie sa stam de vorba", el va alege un gind negativ: "lar vrea sa ne certam" si va declansa potopul. Revenirea dintr-o asernenea stare fiziologica este tot mai clificila, in vreme ce lucrurile cele mai inofensive sint privite dintr-o perspectiva siriistra, care declanseaza mereu potopul. Acesta este poate punctul de cotitura eel mai perieulos al unei casnicii, 0 schimbare catastrofala intr-o rela tie. Partenerul

versitatea Indiana a demonstrat di acesti barbati imbratiseaza
exact ratioriamenrul pustilor duri din curtea scolii, detectind interrtii ostile chiar $i in lucrurile cele rnai neutre pe care Ie fac sotiile lor, si folosesc aceasta judecare gre:;;ita pentru a-si justifica propria violenta (barbatii agresivi din punet de vederesexual cu iubitele lor procedeaza cumva in mod similar, hind banuitori la adresa femeilor si neluind in searna obiectiile 10r)17.A$a cum am yazut in Capitolul 7, acesti barbati se tem mai ales sa nu fie respinsi, riesocotiti sau supusi unor srtuatii jenante in public de catre sotiile lor. Un scenariu tipic care declanseaza ginduri ce "justifica" violerita celor care-si bat nevestele este: "Ai iesit in societate si observi ca in ultima jurnatate de ora sotia ta a stat de vorba $i a ris cu acelasi barbat atragator, El pare ca-i face curte." Cind acesti barbati percep ca sotiile lor fac ceva ce sugereaza 0 p osib ila respingere sau 0 abandonare a lor, reactioneaza prin indignare $i revolta. Se pare ca ginduri reflexe de genul: ,,0 sa rna paraseasca" declanseaza un blocaj erriotiorial, in virtutea car uia sotii care-si bat neve stele reactiorieaza impulsiv sau, cum spun cercetator ii, "nu rcusesc sa aiba 0 relatie cornportamentala adecvata" - deci devin violenti!". POTOPUL: SCUFl1NDAREA CASNICIEI

Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente, pentru ca blocajele emotionale apar tot mai des, iar aufer inta si rninia nu mai pot fi dcpasite. Gottman foloseste un alt terrneri - potopul - referitor la aceasta tulburare ernotionala mult preades Intilnita; sotii sau sotiile ajunsi in aceasta situatie sint atit de coplesiti de negativismul parterreruhri si de propria lor reactie fata de acesta, mcit sint inghititi de sentimente cumplite, scapate de sub control. Acesti oameni nu mai sint in stare sa recepteze riimic nedistorsionat sau sa reactioneze eu mintea limpede; le este tot mai greu sa se organizeze in gindire ;;1revin la reactii primitive. Ei ar vrea ca lucrurile sa inceteze sau ar vrea sa fuga ori, uneori, sa loveasca 1a rindul lor.

176

l nteligent a emot ion ala aplicat a

D'u srnan.i int irn i

177

potopit ajunge sa gindeasca tot ce este mai rau despre celalalt, interpretind mereu tot ceea ce face acesta mtr-o lumina negativa. Micile problerne genereaza batalii majore, se sirnte permanent jignit. Cu timpul, acest partener mcepe sa corisidere toate problernele din casnicie ca hind grave si irnposibil de reparat, pentru ca potopul in sine saboteaza orice incercare de iridreptare a situatiai. Lucrurile continuind pe acest fagas, pare irrutil sa mai f~e discutate si partenerii Iricearca sa se aline pe cont propriu. Incep sa d uca vieti paralele, practic Izolindu-se unul de celalalt si simtind siriguratatea din interiorul casniciei. Din pacate, dupa cum constata Gottman, muIt prea des se ajunge la pasul urrnator, care este divort'ul. Pe acest drum spre divert, consecintele tragice ale 'deficientelor de competenta emotionala sint mai rnult. dedt evidente. Atunci cind un cuplu intra in cercul infernal al reprosurilor si al dispretului, al defensivei si al zidurtlor ce se ina Ita 'intre ei, al gindurilor nepIa cute :;;1 potopului emotional, este reflectata de fapt 0 dezinteal grare a autoconstietizarii si a autocontrolului emotional, al empatiei si al capacitatii de a se calma unul pe celalalt si pe sine.

BA.RBATH: SEXUL VULNERAB1L
Revenind la diferentele dintre sexe in ceea ce priveste viata emotionala, se dovedeste ca ele sint radacina ascunsa a declmului casniciei. lata ce s-a constatat: Chiar si dirpa rnai bine de treized si cirici de ani de casnicie exista 0 distinctie clara intre soti si sotii legata de fehrl in care privesc conflict~le ernotionale. general, femeile sintmai dispuse sa intre in discutii contradictorii pe problema de casnicie decit b arbafii. La aceasta concluzie a ajuns in urrna urrui stu diu Robert Levenson de Ia Universitatea Berkeley din California, bazindu-se pe cercetarea a 151 de cupluri cu casnicii de Iunga durata. Levenson a constatat ca sotilor Ii se pare rieplacut ;;i chiar au 0 aversiune fata de a se infuria in timp'ul unei rieirrtelegeri casnice, in vrerne ce pe sotii rru le deranjeaza chiar asa de rau20. Sotii dovedesc 0 rnai mare intensitate a spiritului negativ decit sotiile lor; barbati cad rnai usor prada acestui potop decit femeile, ca reactie 121 reprosurile partenerului. Odata ajurisi in aceasta situatie, sotii secreta mai multa adrenalina in singe, secretie dedan:;;ata de reactia negativa a sotiilor lor; sotilor Ie trebuie mai multa vreme pentru a-:;;ireveni dintr-o ase~enea sta-

fu

re21. Acest lucru sugereaza ca genul de barbat stoic si imperturbabil precum Clint Eastwood pare a fi de fapt 0 forma de ap arare impotriva unui sentiment coplesitor din punct de vedere emotional. Motivul pentru care barbatii sint predisp'usi la a ajunge irnpietriti, presupune Gottman, este acela de a se proteja pe ei in;;i:;;i de potop; studiul sau arata ca in mornentul cind se izoleaza. ritmul lor cardiac scade cam cu zece batai pe rnirrut, ceea ce confera 0 senzatie subiectiva de usurare. Dar - si aid se afla paradoxul - atunci cind barbatii se ascund in spatele unui zid, ritmul cardiac 211 sotiilor creste, fapt ce sernnalizeaza 0 profunda nernulturnire. Acest tango 211 creierului limbic, cu fiecare sex care isi cauta alinare la celalalt, duce la 0 cu totul alta stare in raport cu confruntarile ernotioriale: barbatii doresc sa Ie evite tot atit de rrurlt pe cit nevestele se simt nevoite sa Ie caute cu tot diriadmsul. Tot asa cum barbatii p refera sa se refugieze in spatele urrui zid, ferneile aleg sa faca reprosuri sotilor 10r22. Aceasta asimetrie apare ca rezultat al faptului ca sotrile i:;;iurrnaresc rolu] de administrator emotional. Cum ele Iricearca sa declanseze si sa rezolve neintelegerile si mihrririle, tot asa sotii lor se dovedesc p utin dispusr sa se irnplice in discutii aprinse. Sotia 1;;ivede sotul refuzind irnplicarea, si atunci l$i sporeste volumul si intensitatea nemulturnirii, mcepind sa-i faca reprosuri. Ca rasp'uns, sotul devine defensiv sau se refugiaza in spatele unui zid: ea se sirnte frustrata si furioasa, devenind dispretuitoare, pentru a da 0 mai mare greutate irisatisfactiei sale. Cind sotul devineobiectul criticii si al dispretului sotiei sale, mcepe sa creada ca este 0 victirna nevinovata sau ca are dreptul sa se indigneze, ceea ce declanseaza un potop tot mai mare, Pentru a evita 0 atare situatie, el devine tot rnai defensiv sau pur si simplu se refugiaza in spatele 1.IDuizid. Dar nu uitati, cind sotii se izoleaza, ei declansoaza potopul asuprasotiilor lor, care se simt complet descurajate. Pe masura ce certurile in casnicie se intensifica, ele pot scapa usor de sub control.

AL LUI

$1 A.L E1: SPATMATRLMON1AL

Data fiind aceasta coplesitoare diferenta in ce p riveste felul in care barbatii si femeile reactioneaza in fata sentimentelor neplacute din relatia lor, se pune problema cum l:;;ipot apara euplurile iubirea ~i afeGtiunea - pe scurt, cum is;i pot apara casni-

178

Inteligent.a

ernot icn ala apli.cat.d

Du:;;mani

i nt

irn

i

179

cia? Pe baza 'urrnarir'ii interactiunii la nivelul cuplurilor a caror casnicie a supravietuit peste ani, cercetatorii problernelor matrirnorriale of era sfaturi precise pentru barbati si pentru fernei, fiecaruia in parte, precum si citeva indernnuri valabile si pentru unii :;;i pentru alfii.

rile sotiei sa fie incluse iritr-uri context rnai Iarg, in care l$i reafirrna inclusrv rubirea fata de el.

CEARTA SANATOASA
ne of era 0 lectie pr'actica 0 neinjelegere in casnicie. Marlene Leriick s-a certat cu so+ul ei, Michael: el voia sa se uite la meciul intre echipele Dallas Cowboys si Philadelphia Eagles, iar ea v.oia sa vada stirile. In vreme ce el si-a adjudecat meciul, dna Lenick i-a spus ca: "S-a saturat de fotbalul asta", s-a dus in dorrnitor, a irisfacat un pistol de calihru 38 si l-a Irnp uscat de doua ori, in vrerne ceel se uita la meci in camera lui de Iucru. Dna Leriick a fost acuzata de atac de maxima gravitate si eliberata contra a 50 000 de dolari. Dl Lenick a fost audiat in stare b uria, reverurid u-si in 'urrna gloan~elor care Ii irrtrasera prin abdomen si Ii iesisera prrn omoplatul sting $1prin git23. Sigur ca unele certuri In casriicie sint prea violente - sau pre a grave -, dar ele of era 0 prima sansa de a aduce inteligenta erno+ioriala in cuplu. De exerrrpl u, perechile care rezrsta impre uria se refera de obicei Ia un singur subiect si-siofera unul altuia sansa de a-si exprima punctul de vedere in legatura cu aces.ta24 .. Dar aeeste cupluri fac un pas important inainte: isi arata di se asculfa urrul pe celalalt, Cum acest lucru este ceea ce urmareste de fapt eu indirjire celalalt din punct de vedere emotional. empatia duce la reducerea tensiunilor. Ceea ce Ie Iipseste in mod special cup hrrilor care in final ajung Ia drvort este tocmai iricercarea rnacar a urruia dintre parteneri de a detensiona atmosferapresup'usa de 0 cearta.T'rezenta sau absenta cailor de reparare a fisurilor este clifererita primordiala dintre certurile cuplurilor eu 0 casnicie sanatoasa si cele ale cuplurflor care pilla la urma divorteaza-". Mecanism~le de reparare care irnpiedica 0 cearta sa ajunga Ia 0 explozie sint de fapt foarte simple -- rnerrtirierea d iscufiei pe 0 arrurnita Iiriie. empatia si reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sint uri fel de termostat emotional care irnpiedica senti1nentele exprirnate sa dea pe dinafara si sa copleseasca acea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv aSl.1pra chestiunii in cauza. Una dintre strategiile general valabile pentru ca 0 casnicie sa functioneze este sa nu se concentreze discutia pe anumite subiecte - educatia copiilor, sexut banii, gospodada _- care sint Articolul din ziarul de dirnineata

Barbatii si femeile, in general, au nevoie de reglari ernotionale diferite. Pentru barbati, sfatul ar fi sa nu devina parte intr-un conflict, ci sa inteleaga di atunci cirid sotiile lor aduc in d isctrtie o nemultumire sau 0 neintelegere, 0 pot face ca pe un act de iubire, incercind sa pastreze relatia sanatoasa si pe drumul eel bun (desi s-ar putea sa fie si alte motive care sa justifice ostilitatea sotiei). Atunci cind nernulturrurile fierb, ele cresc in intensitate pina ce explodeaza: atunci cind sint aerisite si analizate, tensiunea scade. Sotii trebuie sa inteleaga ca minia sau nernulturnirea nu sint sinonime cu atacurile personale - adesea, ernotiile sotiilor lor Hind doar sublinieri, accerrtu ar-i ale sentimentelor lor refer'itoare la chestiunea in cauza. De asernenea, barbatii trebuie sa aiba grija sa nu scurtcircuiteze drscutia, oferind prea curind 0 solutie practice - in general, e rnult rnai important ca sofia sa sirnta ca sotul ei Ii asculta cu aterrtie nerrmlturrrirea $i da d ovacla de empatie in raport cu seniimeniele ei in chestiunea in cauza (desi el nu are nevoie sa fie de acord eu ea). Ea poate considera faptul ca el ii da un sfat ca pe 0 neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. Sotii care reusesc sa suporte mirua irtcirisa a sotiilor lor, in loc sa 0 treaca cu vederea, socotirrd-o rieinsernnata, 1:;;i juta sotiile sa se sima ta auzite si respectate. Mai presus de toate, sotiile doresc sa Ie fie reeunoscute sentimentele si respectate ca valabile,chiar d.aca sotii lor sint de alta parere. De cele rnai multe ori, cind 0 sotie simte ca punctul ei de vedere s-a facut auzit si ca sentimentele ei au fost remarcate, ea se calmeaza , Sfatul peritru femei este uriul paralel. Cum principala problema a barbatilor este faptul ca sotiile lor i$i fac auzite prea des nerrrulturnirtle, nevestele ar trebui sa faca un efort si sa aiba grija sa nu-si atace sotii - se pot plinge de eeea ce au facut ei, dar nu trebuie criticatrca persoana si niei dispretuiti. Reprosurile nu trebuie sa fie atacuri la adresa personalitatii lor, ci sa fie afirrnatii clare ca un anurnit fapt nu le eonvine. Un atac Iapersoana virulent va duee aproape sigur la 0 atitudine defensiva din partea sotu]ui sau 1a ridiearea unui zid, situatie:;;i mai frustranta, care va spori neintelegerea. De asen,enea, este de aJutor ca repro$u-

pentru felul in care nu trebuie rezolvata

180

Tn.teligen ia emotionala

aplicata

Diesmani

iritirni

181

prtlejuri de cearta, ci sa se cultive inteligenta emotionala a cuphrlui, sporindu-se sansele de a rezolva lucrurile. Citeva calitati ernotioriale - in special capacitatea de a se calma (sau de a-I calma pe partener), empatia si ascultarea atenta - pot ajuta cuplulsa-si rezolve in mod eficierit neintelegerile. Toate acestea duc 1a asa-nurnitele neintelegeri sanatoase sau la "certurile sanatoasa", care permit uriei casnicii sa fie infloritoare si sa dapaseasca aspectele negative care, daca sint lasate sa se acurnuleze, pot distruge 0 casnicie/". Desigur ca nici urrul diritre aceste obiceiuri emotionale nu se schirnba peste noapte: este necesara multa perseverenta si v'igilerita. Cuplurile vor fi in stare sa opereze aceste schimbari cheie in masura in care sirit motivate sa incerce. Multe, sau majoritatea reactiilor erriofiorrale, se cieclaneeaz.a cu afita u:;;urinta intr-o casnicie pentru ca ele au fost deja inoculate inca din cop ilarie, mvatate in cele rnai intirne retatii sau modelate pentru rioi de parinti, Hind deja formate in momentul casatoriei. Astfel, exista predispozitii la obiceiuri emotionale - reactia exagerata la cele mai mici serrme de confruntare -, ch iar daca probabil am jurat ca noi nu vom face precum par intii nostri. Cafmaroa Fiecare emotie puternica are la baza uri imp uls de a actiona: stap'irrirea acestor irnp ulstrri este furidarnentala pentru inteligenta.emotionala, Uneori poate fi extrern degreu, mai ales in relatiile de iubire, unde miza este foarte mare. Reactiile declansate in aceste situatii se rasfririg asupra celor rnai profunde nevoi ale noastre - de a fi iubiti 9i de ane sirnti respectati, de a nu fi parasiti sau Iipsrti de afectiurie. Nu e de mirare ca mtr-o cearta in casnicie reactionam ca si cum ar fi 0 chestiune de supravietuire. Dar nimic nu se poate rezolva pozitiv atita vreme cit sotul si sotia se afla in plm blocaj emotional. Unul dintre talentele cheie intr-o casnicie este ca partenerii sa irrvete sa-:;;i calrneze sentirneritele de nemultumire. De fapt, asta inseamna stap'iriirea capacitatii de a-si reveni rapid in urrna potopului produs de un blocaj emotional. Cum capacitatea de a asculta, de a gindi si de a vorbi logic pare sa dispara iritr-un moment de cr iza emotionala, calma rea este un pas extrern de constructiv si fara de care nu mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii in cauza. Cuplurile ambitioase pot invata monitorizeze pulsul din cinci in cinci rninute in timul confrunb:irilor, luindu-9i-11a ca-

rotida, la citiva centimetri intre Iobul urechii ;;1maxilar (cei care fac gimnastiea aerobica Irrvata usor astaj-". Luarea pulsului in eincisprezece secunde si inrnultirea lui eu patru da valoarea lui pe rninut. Eacind aceasta in momentele de calm, aveti un punct de reper; daca pulsul creste cu peste zece bi:itai pe rnirrut fata de nivelul obisrruit, mseamna ca a inceput potopuL Daca s-caajuns la aceasta cifra, cuplul trebuie sa faca 0 pauza de douazeci de minute, in care sa se calmeze inainte de a Iua 0 hotarire. Chiar daca 0 pauza de cinci minute ar putea parea suficienta, recuperarea fiziologica se face treptat.A;;a cum am vazut in Capitolul 5, rninia care persista genereaza alt val de minie: prin urrnare, 0 pauza mai lunga da un ragaz rnai mare trup'ului sa-si revina din starea de surescitare irutiala. Pentru cupluri1e carora Ii se pare crud at, si este de 'inteles, sa-9i i-a p'ulsul m timp ce se cearta e rnai simplu sa existe 0 intelegere stab ilita in prealabil care sa perrrrita oricar uia dintre parteneri sa ceara 0 pauza la primele semne de potop detectate. In aceasta per ioad a, .calrnarea poate fi ajutata p rtritr-o tehriica de relaxare sau prmtr-un exerciriu de girnnastica aerobica (sau prin oricare dintre celelalte metode enuntate in Capitolul o), ceea ce ii poate face pe parteneri sa iafa mai repede din blocajul emotional. Vorbfrul in gind p errtru indepa:rtarea

atmosferei otravite
Cum acest potop este cleclausat de ginduri negative despre partener, e de ajutor ca sotul sau sotia care s-a suparat din pricina unor comentarii prea dure sa le abordeze direct. Ginduri de genul uN-am sa maiinghit asa ceva" sau "Nu merit sa fiu tratat(a) astfel" sirit sloganuri de tip victima neviriovata sau dreaptaindignare. A:;;acum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzind dinzbor aceste ginduri:;;i analizmdu-le - in loc sa Ii mfurte sau saIi jigneasca ~ sotul sau sotia pot incerca sa scape de eIe28. Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri ;;1intelegerea faptului ca nu trebuie crezute, precum si incercarea de

a face unefort pentru gasirea unor argumente sau perspective
care le pun la indoiala. De exemplu, 0 sotie care simte iritr-uri moment incins ca: "Lui nu-i pasa de nevoile mele - e intotdeauna afit de egoist" trebuie sa se lupte cu acest gind, amintindu-:;;ide cite ori sotul ei a facut diverse gesturi care ii dovedeau afectiunea. Asta ii va permite sa l:;;irefornluleze gindul: "Ei bine, uneori da dovada ca tine 1a mine, chiar daca lucrul pe can?

182

Inteligenfa

e mot.io nala apl.icat

d

Du~;]nani

int irni

183

tocmai l-a facut dernonstreaza egoism, ceea ce rna deranjeaza profund." Aceasta a doua forrnulare deschide 0 posibilitate de schirribare si permite 0 sol utie pozitiva, pe cind cea d irttii da apa la moara miniei si suferintei.

Cum

sa asculti
,

'if

si

sa vorbesti fara a aborda
,

un ton clefenaiv
Ea: "Sigur ca tip - n-ai auzit nimic din tot ce am spus. Pur si simplu nu esti aterrt!" Ascultatul este un talent datorrta caruia cuplurile ramin impreuna. Chiar si in plina cearta, cind ambii sint cuprinsi de un blocaj emotional, macar unul sau uneori chiar amindoi reusesc sa asculte atent drncolo de minia care-i cuprinde si atunci reactiorieaz.a la 'un eventual gest reparator facut de partener. Cirplurile care ajung sigur la d ivor] se lasa absorbrte de rniriie si se con. centreaza asupra ei, riereusind sa mai auda - si in nici un caz sa mai raspunda - propunerilor de Irripacare ce pot fi subintelese din ceea ce spune partenerul. Defensiva irnbraca repede haina igriorarii sau a refuzului imediat in rata rierrrulttrmn-ii exprimate, ca si cum ar fi fost un atac, :;;i nu 0 Irtcercare de schimbare comportamentala. Sigur ca, intr-o cearta, ceea ce spune unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus eu atita negativism, incit nu poate fi pereeput altfel decit ca un atac. Chiar si in situatiile cele mai rele partenerii pot discerne din ceea ce aud, ignorind partile ostile sau negative - tonul nesuferit, insulta, repro~;urile dfsp rej'uitoare -, pentru a percepe eserita.mesajuhri. In acest caz, ajuta daca ambii parteneri 1:;:;1 amintesc ca. tonul negativ este de fapt 0 ilustrare iridirecta a importanrei subiectului in cauza - 0 dorrnta de a i se acorda toata atentia. Apoi, daca ea tipa: "lnceteazii sa'ma rnai intrerupi, pentru Du'mnezeu!", ar fi 0 dovada de abilitate din partea lui sa spunafara sa reactioneze in mod desehis la ostilitatea ei: "Bille, terrnina ce ai de zis." Cea rnai p uterriica modalitate de a asculta fara a adopta un ton defensiv este, desigur, empatia: d.istingerea sentimentului din spatele celor spuse. A:;:;a cum am vazut in Capitolul 7, pentru un partenerdintr-un cuplu, empatia cucelalalt presupune ca propriile sale reactii emotionale sa se calmeze pina ce devine suficient dereceptiv, astfel inelt fiziologia sa sa oglindeasdi sentimentele partenerului.Fara aceasta reglare fiziologica, posibilita-

EI: "Tipi!U

tea celuilalt de a sirnti exact starea de spirit a partenerului este blocata. Empatia se deterioreaza atunci cind sentimentele ururia sint atit de puternice irtcit rru permit armoriizarea fiziologica, ci pur sisimplu devin exacerbate. Una d.iritre metodele eficierite pentru 0 ascultare ernotionala atenta se rrumeste "oglindire" si se foloseste foarte des in ter apia pentru recuperarea euplului. Atunci cirid urrul dintre partened 19iexprima 0 nernulturnire, celalalt 0 repeta cu cuvintele sale, incercind sa capteze nu nurnai gindul, ci si sentimentele care o insotesc. Aceasta oglindire foloseste la verificarea tintei coreete 9i in cazul in care partenerul constata ca rru a inteles bine, incearca iar si iar pina reuseste - este un lucru care pare extrern de simplu, dar este surprinzator de greu de pus in practica-". Efectul unei oglindiri corecte nu consta doar in sentimentul pa:rtenerului ca a fost iriteles, dar si in ajungerea Ia 0 armonizare ernofioriala. Acest Iucru in sine poate d.ezarrna un atac iminent si poate impiedica 0 discutie sa ajunga 0 cearta grava . Perrtru cupfuri, ada de a rru fi defensiv 'inseamna a discuta doar despre nernultumirtle specifice si a nu se ajunge la atacuri la persoana. Psihologul Hairn Ciriott, bunicul programelor de comunicare eficienta, recomarida ca formula ideala pentru 0 nemultumire "XYZ": "Cind ai facut X m-am sirntit Y si as fi preferat sa fad Z." De exernpl u: "Atunci cind nu rn-ai sunat sa-rni spui ca intirzii la cina am simtit ca nu rna respecti si asta rn-a infuriat. A9 fi preferat sa rna suni si sa-mi spui ca intirzii", in IDe de: "E9ti un nenorocit, nesimtit si egoist", aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemenea siruatii in certurile urrui cuplu,: Pe scurt, comunicarea deschisa rru irtsearrma teroare, arnenintari sau irisulta, si nici nu las a loc pentru una dintre nenurnaratele formule defensive scuze, negarea raspuriderii, contraatacul, reprosuri si alte asemenea. Din nou, empatia este 0 uriealta puternica. In final, respectul si iubirea dezarrneaza gesturile ostile dm casnicie si din viata, in general. 0 cale eficienta de a potoli 0 cearta este de a-i da de iriteles partenerului ca poti vedea lucrurile din perspective sa $1ca punctul lui de vedere are 0 valoare In sine, chiar daca nu esti de acord cu el. 0 alta solutie este asumare a raspunderii sau chiar scuzele, daca iti dai seama ca ai gre9it. Sau cel putin reeunoa:;;terea spuselor partenerului, ceea ce este 0 dovada ca.l-ai ascultat $i ea ai sesizat emo~iile exprimate, ehiar daca nu reu:;;e:;;ti a rnergi mai departe de: "Imi dau seama s

184

Iriteligerii a emotionala

aplicatii

d. te-ai suparat." Alteori, cind nu izbucneste 0 cearta, recunoasterea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descoperirea a ceva ce apreciezi sincer ori prin laude cuglastare. Evident ca recunoasterea este 0 modalitate de a calma partenerul sau de a pune bazele unui capital emotional sub forma unor

Corrducirtd cu inima

sentimente pozitive.
Exersarea Pentru ca aceste manevre sint cerute in timpul unei confruntari aprmse, cind cu srguranta surescitarea amotionala este rnare, ele trebuie invatate terneinic, astfel melt la nevoie sa fie accesibile. In fapt.icreierul emotional declanseaza reactiile de rutina dobindite anterior in viata, de-a lungul repetatelor dipe de minie sa u de strparare care au devenit dominante. Cum memoria si reactia au ca trasatura de baza emotia, in aceste momente rasptmsurrle imediate trebuie asociate urior clipe mai calme, de care ne amintim mai greu in situatiile de cumpana. Daca 0 reactie ernotioriala p oz.itiv a nu ne este farniliara sau am exersat-o mai putin, ea devine foarte greu de aplicat in momentele de criza. Dar daca reactia este repetata rntr-atit Irtcit sa .devina UTI/autornatisrn, un reflex, ea are rnai multe ~anse sa se poata exprirna l:ntr-o criza ernotioriala. Din aceste motive, strategiile rnentionate treb'uie probate ;;i exersate in timpul contactelor mai putin stresante, dar si in toiul scandahrlui, daca vrem sa dcvina 0 prima reactie de la sine (sau macar 0 reactie nu prea mtirziata) In repertoriul circuitului emotional. In esenta, aceste antidoturi ale destarnaru casriiciei sint un mic rernedru ed.ucatiorialIa nivelul inteligentei ernotioriale.

Melburn Mcbroom era LID sef dominator, cu un temperament care ii intirnida pe cei care lucrau cu el. Faptul ar fi putut trece neobservat dad. acesta ar fi lucrat mtr-un birou sau la 0 fabrica. Nurnai ca dl McBroom era pilotde Iinie. Iritr-o zit in 1978, avionullui McBroom tocmai se apropia de Portland, Oregon, cind a observat 0 problema la trenul de ater izare. Astfel ca Mcfsroorn a abordat un sistern de mentinere a pozitiei, invirtindu-se deasupra pistei la 0 mare altitudine pentru a reusi sa remedieze proble:mele tehnice. In vrerne ceMcBroom era preocupat exclusiv de trerrul de aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet, Incet sa se goleasca aproape complet. Cop'ilorii se temeau atit de tare de el si de furia lui, mcit nu i-au spus nimic, desi erau In pragul dezastrului. Avionul s-a prabusit si au murit zece per~

soane.
Astazi, povestea acestei prabustri este sp usa adesea celor care invata sa fie piloti de Iinie". In cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prabusesc pilotii fac gre;;eli care ar fi putut fi prevenite, mai ales daca membrri echipajului ar fi lucrat mai bine impreuna, rnai arrnoriios. Munca in echipa deschide Iiriii de comunicare, de cooperare, de ascultare si de exprimare directa - elernentele de baza ale inteligentei sociale - care in prezent sint accentuate in cursurile de formare a ptlotilor odata cu cu-

nostintele tehnice.
Locul pilotului este precu:m microcosmosul oricare] organizatii. Lipsa contactului cu realitatea In cazul unui accident de avion, efectele distrugatoare ale unei moralitati dubioase, Iucratorii intirnidati sau sefii aroganri - oricare d intre zecile de alte deficiente emotionale la locul de munca - pot trece neobservate de cei din afara. Din pacate irisa, pretul uriui asernertea com-

186
portame~t

Inteligenta poate fi rernarcat
0

ernot ionala apl.icat.a prin intermediul
0

CondUC111d

cu i ni ma

187

a diverse

sernne,

cum ar fi

descrestere a productivitatii,

crestere a nurnarului

sau nu da dov ad a de sensibiIitate

fata de ceea ce simt cei din jur.

Toate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute
in revista in Capitolul 8, pentru ca ele actioneaza si Ia locul de munca: atunci cind cineva este suparat nu poate sa-si arniriteasca, nu poate sa l:;;i dea intreaga rnasura, nu poate sa irrvete si riici sa ia hotariri limpezi. Sau cum spunea un consultant in prebleme de management: "Stresul ii prosteste pe oameni." Pe latura pozitiva, sa ne imaginarn ce beneficii pentru munca ar aduce cornpetenta emotionala - reglarea sentimentelor in acord cu cei cu care Iucrarn, stapinirea neintelegerilor astfel incit acestea sa nu se agraveze si favorizarea capacitatii de a intra intr-o stare de transa cind muncim. A sti sa conduci nu inseamna a sti sa domini, ci a sti sa convingi oamenii sa muriceasca pentru un scop comun. In ceea ce prrveste propria cariera, nimic nu este rnai important decit a ne recunoaste cele rnai profunde sentimente in legatura cu ceea ce facem si care ar fi schimbarile ce ne-ar putea aduee mai rnulta satisfactie in murica. Unele dintre cele rnai putin evidente aptitudini emotion ale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri si reflecta schimbarile permanente de la locul de munca. Va voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere, trasiridu-va d iferentele irrtre tr'ei apticatii ale inteligentei ernotioriale: capacitatea de a risipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei atmosfere in care diversitatea este pretuita si nu devine 0 sursa de frictiurii si punerea bazei unei r~tel~ de c~municare eficierite.

de ~ermene d~ predare nerespectate, de greseli ;;i de rieintelege.rl, precum $1 datorira exodului de angajati catre alte firme sirnilare.Tnevitabil exista aici.un pret de plata pentru nivelul foarte scazut al inteligentei emotionale la locul de munca. Atunci cind acest nivel este excesiv de scazut, companiile se pot prabusi :;;i distruge definitiv. Pretul in eficacitate al iriteligentei emotionale este 0 idee reIativ nou~ pentru afaceri, iar unii manageri 0 pot gasi greu de acceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-a constatat ca marea majoritate simt ca Iucrul ce le este solicitat la serviciu "este mintea si nu irrirna." I'V1u1ti spun cil se tern ca sentimentele de empatie sau de compasiune fata de cei cu care Iucreaza i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice. Unii considerau ca ideea detech'irii sentimentelor celor care Iucreaza pentru ei Ii se pare un lucru absurd - ar fi, declarau ei "imposibil sa tratezi astfel cu oamenii". Altii au protestat, spunind ca daca nu ar fi detasati din punet de vedere emotional n-ar rnai putea sa ia hotarrrile "dure" pe care le presup'unafacerile - desi e mai probabil ca aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omeneste astfel-. Studiul a fost facut in anii 1970, atunci cirid mediul de afaceri era eu totul altul. Punctul meu de vedere este ca o asemenea atitudin~ eS,te d~pa~ita, reprezentind un lux pe care ni-l puteam perrrute doar m trecut; noua realitate concurentiala pune la loc de cinste inteligenta ernotioriala 1a locul de rn.urica si pe piata, in general. Sau asa cum imi sublinia un psiholog de 1aHarvard Busin:ss School, ~ho:J;ona Zuboff: "Corporatiile au trecut prirur-o SC~ml?are r~dlcala ill acest setal, aparind 0 transformare a peisajultai emotional. A fost 0 lunga perioada de dominara mariageriala a ierarhiei companiilor, cind un sefmarupulator, tipul de sef Itrp tator in jungla; era rasplatit pentru aceste trasaturi dure. Dar aceasta ierarhie rig'ida a inceput sa se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizarii si a tehnologiei informatiei. Luptatorul in jungla a rarnas un simbol al companiilor trecutului; eel al viitorului este un adevarat virtuoz in relatiile interpersonale si abord area lor. "3 ' o parte dintre aceste rnotrve sirit mai mult decit evidente _ i:naginati-v~ consecintele asupra unei echipe de lucru atunci cmd unul dmtre menlbri este incapabil sa i:;;istapli,easca minia

CRlTICA ESTE 0 SLUJBA
EI era inginer sezonier si conduce a un proiect de dezvoltare de soft, fiind nevoit sa prezinte vicepre;;;edintelui companiei rezultatele citorva luni de rrrunca ale echipei sale. Barbatii si femeile care lucrasera mu1te ore, saptamini intregi erau alatur i de el, mindri sa-si prezinte roadele muncii grele. Dar cind inginerul ;;;i-a terrninat prezentarea, viccprcscdirrtele s-a intors spre el si l-a intrebat sarcastic: "De cind ai tenninat scoala? Proieetele astea sint absolut caraghioase. N-am sa le aprob niciodata." Inginerul, profund jenat 111 ezurnflat, ri-a mai scos 0 yorba si s-a ind negrit de suparare. Cei din echipa sa au facut citeva remarci sporadice si unele ostile - pentru a-si apara efor+ur ilc. La un moment dat, vicepresedintele a fost chemat la rindul sau ;;1sedinta s-a intre~upt brusc, lasirid in urma multa nernulturnirc sirninie. In urmatoarele doua saptamini, inginerul a fost de-a dreptul obsedat de remarcile vicepre;;;edintelui. Dintr-odata; era demobiJizat; de-

188

Inteligent

a ern.oiioruili; apl icat a
0

Coruiucind
rnisiune atit sa piece, d esi

ell inima

189

primat si convins ca n-o sa mai prirneasca niciodata de irnportanta in cadr ul companiei, ~i chiar se gindea

cuti la locul de rrumca, si cei cu care se lucreaza. si cei fata de care se raspuride. ' , Cea mai nefericita mo dafitate de a motiva pe .dneva Vicisitudirrile erriotioriale din casnicie pot aparea si 1a locul de murica, unde ia u forme sirnilare. Reprosur ile sint considerate drept atacuri 1a persoana $i riu nemulturniri care ar trebui sa fie constructive; sint ornenesti crizele de dezgust, sarcasm si dispret: ele insa due Ia contraatacuri si Ia refuzul raspunderii, ceea ce in finalinseamna rid icarea unui zid irttre cele doua parti sau ? rezistenta pasiva, rnraita de sentirnentul unei tratari nedrepte. Intr-adcvar, una dintre formele cele rnai des intilnite de critici distructive la locul de munca, spunea un consultant in afaceri, este afirrnatia prin care se generalizeaza un fapt: "Ai d.at-o in b ara" - spusa pe un ton dur, sarcastic, furies, ceea ce nu duce nici Ia 0 reactie, nici la 0 sugestie de indreptare a situatiei. Persoana care p rimeste aceasta critica se simte neajutorata $i suparata. Din punct de vedere al iritefigerrtei emotionale, un asernenea repro;>evideritiaza 0 ignorare a sentimentelor declansate la cei carora le este adresat si un efect devastator asupra sentirnentelor care stau Ia baza motivarii. a energiei si a mcrederii in ducerea la bun sfirsit a unei indatoriri profesionale. Aceasta dinamica d istructiva a iesit Ia iveala si intr-un sondaj.efectuat asupra unor rnariagert carora li s-a c~rut sa se gindeasca de cite ori s-au rastit la angajati atunci cind s-au incins spiritele si s-a ajuns Ia un atac la persoana''. Crizele de furie au avut cam aceleasi efecte ca si in casnicie: angajatii care prirneau reprosuri rninioase eel mai adeseaau reactionat devenind defensivi, gasindu-si tot felul de scuze sau evitind orice raspuridere. Ori au devenit irrrpietriti - faptce mseamna 0 irtcercare de evitare a oricarui contact cu managerul care le-a facut observatie. Atunci cind au fost sup'usi aceluiasi microscop emotional pe care I-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor, acesti angajati nemultumiti au dovedit ca se socotesc victime nevinovate sau pe buna dreptate iridigriati, considera ei, la fel ca sotii sau sotiiIe ce s~~u simtit pe nedrept atacati sau atacate. Da~a fiziologia lor ar h fost urrnarita, ar fi aparut :;;i acel potop care accenrueaza asemenea ginduri. $i totu;>i managerii erau :;;i mai nemultumiti 9i se simteau provocati de asemenea reactii, intrindu-se ~stfel intr-un cere infernal, care in lumea afacerilor sfir:;;e$te prin

ii pl.acuse acolo. In final, inginerul s-a dus la vicepre~edinte si i-a amintit de aceasta infilnire si de rernarcile critice racute, dar ill de efectullor demoralizaror. Dupa care a incercat 0 toarte prudenta ancheta in care ;;i-a rnasur at bine cuvintele: "Mi-e putin cam neclar ce anume voiati sa fac. Bariuiesc ca nu ati incercat doar sa rna prmeti intr-o sifuatie penibila - ati avut ;;i alt scop in gind, nu-i asa?" Vicepre$edintele a rarnas uluit - el nu si-a dat seama ca rerria rca sa, care i se paruse doar una intimplatoare, a avut un asemenea efect devastator. El chiar considera ca softul in cauza era unul promitator, dar dorea 0 aprofundare a sa - nu Il dosfiiritase complet, ca si cum ri-ar fi avut nici cea rnai mica valoare. A declarat insa ca nu si-a dat seama cit de prost reactionase si nici ca jignise pe cineva. Asa incit in cele din un:na si-a cerut scuzo.!

Este 0 chestiune de feedback, de fapt, si anume oarrierrii trebuie sa dctina rnforrriatiile necesare si esentia1e pentrua-s;i duce efor+ul rnai departe. In sensul initial 0.1teoriei sistemelorJeedback iriserrrna schirnbul de date despre cum functioneaza 0 parte sau alta a sistemului, inte1egindu-se ca aceasta parte le afecteaza pe toate celelalte din sistern, astfel incit orice parte ce are terrdinta sa iasa din matca sa p oata fi rnoclificata in bine. Intr-o companie, toata lumea este parte dintr-un sistem, deci feedback-ul este esential pentru ortrarriza rea acesteia - respectiv, schimbul de , 0 inforrnatii care ii face pe oameni sa afle ciaca ceea ce realizeaza ei merge bine sau e nevoie de 0 reglare, de 0 modernizare sau de o rcdirectionare. Para feedback oamenii sint in plina bezna: habar n-au care este pozitia lor in fata sefu hri, in fata colegilor sau ce se asteapta de la ei ori daca anumite probleme se vor inrautati pe masura ce timpul trece. Intr-un fel, critica este una dintre cele rnai importante misiuru ale unui manager. Totodata. ea este una dintre cele mai terrrute si poate distruge tot. Exact ca sarcasticul vicepre:;;edinte, mult prea multi manageri rru.au stiut sa stapineasca aceasta arta irnportanta a feedback-nlui. Aceasta deficienta are un cost enorlll: a:;;a cum sanatatea emotionala a cuplului depinde de feluI in care cei doi sint in stare sa destinda atmosfera daunatoare, tot a;>a eficacitatea, satisfactia S;i productivitatea 1a locul de muncii depind de feInl in care angajatilor Ii se repro;>eaza diverse probleme. Intr-adevar, felul cum se aduc criticile :;;i CUm sint ele primite determina pe termen lung cit sint oamenii de satisfa-

190

Lntet igen t a ern.otionalii aplicata

Conducfnd ell inima

191

faptul ea angajatii demisioneaza sau sint coricediati - ceea ce este echivalentul unui drvor] lanivelul uriei afaceri. Irrtr-aclevar; irrtr-un studiu facut asupra a 108 rnanageri si ~efi in generat criticile nefondate au dus la rteiricred ere, la adevarate batalii de personalitate si la dispute asupra puterii, precum

si la un motiv de conflict la locul de munca". 0 experienta facuta la Rensselaer Polytechnic Institute arata cit de dauriatoare este 0 asemenea rernarca taioasa in cadrul relatiilor de rnunca. In cadrul unei experiente, voluntarilor li s-a dat sa realizeze 0 reclama pentru un nou :;;ampon. Un alt voluntar (un corrrplice) ar £i trebuit sa judece aceste reclame: voluntarii primeau de fapt unul dintre reprosurile gata formulate. 0 critica era politicoasa si foarte la obiect. Dar cealalta presupunea amenintari si irivinovatiri la adresa incapacitatii irmascute a persoanei respective, facind u-se rernarci de genu1: "N-are rost nici rnacar sa incerci. De nirnie nu e~ti in stare" ~i: "E dar ca ri-ai nici uri pic de talent. 0 sa rog pe altcineva.sa fad. treaba asta." Evident ea persoanele care au fost atacate au devenit terisionate si furioase si au avut reactii antagonice, spunind ca refuza sa colaboreze sau sa coopereze la alte proiecte eu persoana care i-a criticat. Multi au sustinut ca pur si simplu vor evita orice contact cu persoana in cauza - cu alte cuvinte, s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au facut pe cei care le-au prirnit sa se demoralizeze si sa nu semai zbata ca pina atunci, dar ;;i mai grav este ca nu s-au mai sirntit capabili sa faca rnacar ceva ca Iumea. Atacul la persoana a fost devastator pentru rnoralul Ior. Multi manageri sint mult prea dispusi sa critice si prea zgirciti eu laudele, lasindu-si angajatii sa auda doar ca fac vesnic gre;;eli. Aceasta teridmta SPre 0 crifica perrnanenta este 0 componenta in cazul managerilor care nu au niei un fel de feedback pe perioada indelungata. "Majoritatea problemelor legate de feIul in care muncesc angajatii nu apar brusc: ele se dezvolta mcetul cu rncetul ", observa J.K Larson, psiholog la Universitatea Illinois. "Atunci cind seful nu este in stare sa-si exprirne prompt sentimentele spre a le face cunoscute irnediat se ajunge 1a 0 stare de frustrare tot mai acuta. Ap oi, iritr-o buria zi, el pur si sirnplu explodeaza. Daca acea critica ar fi fost ad usa rnai devrerne, angajatul ar fi putut sa corecteze problema vizata. Din pacate, rnult prea adeseaoamenii critica doar atunci dnd nu se mai po ate face nimic; cind lucrurile deja fierb, cind sint atit de supi'irati,

incit nu se mai abtirre. Si aturici criticile pe care le aduc se fac cum nu se poate rnai rau, cu sarcasm :;;1 rautate, rnsiriridu-se 0 luruza lista de riernu lturnir i neexprimate pina atunci sau treciridu-se direct 1a amenintari. La asemenea atacuri exista contraatacuri. Ele sirit primite ca un afrorit, astfel incit cel cartria i se face rsprosul se infurie la rindul sau. Cea mai nefericita modalitate de a motiva pe cineva." Arta crificfi Dar exista si 0 alterriativa asupra careia ar trebui sa ne oprim. Critica poate fi facuta cu rnulta arta ;;1aturici d~vine un mesaj de mare ajutor transmis de manage:-ul respecnv. De exen::plu, ce ar fi putut sa-i spuna vicepre;;edmtele ~e care am vorbit inginerului specialist in software - dar n-a ~facut-o - ar ~suna cam asa: "Principala dificultate in faza actuala este faptul ca p.lanul vostru v-a luat prea m.ult timp ;;i vor creste asHel costunle. As vrea sa va rnai ginditi la propunerea v oas tr a, mai ales la aman~tele de design pentru soft-ul respectiv, spre a vedea dac~ nu exista 0 cale de rezolvare rnai r aprda." Un asemenea mesa) are un impact contrar unui repro$ distructiv: in Ioc sa creeze 0 senzatie de neajutorare, de rnirrie, de rcv olfa, pas:re~za speraI~ta ca se poate si rnai birie si sugereaza mcepumlwlUl plan d: realizare. Acest tip de critica facuta cu arta se concentreaza asupr~ ~: ceea ce persoana a facut si poate face si rru asupra~ r~marcarn unui defect dintr-o treaba prost facuta. Cum observa ;;1 Larson: Un atac - cum ar fi acela sa fad pe cineva prost sau iricorrrpetent -este totallipsit de sens. Cel vizat intra imediat in defensiva deci nu mai este receptiv la ceea ce ai sa-i spui ;;i cum ar putea ~a indrepte Iucruri!e." Acest sfat, evident, este valabil si ~in cazul cuplurilor casatorite. care trebuie sa-si dezamorseze nemtelegerile. ~.. In p rrvirita rnotiv atiei, atunci cind oamerui cr~d ca _?~a!un.s~~ rile lor se datoreaza unei deficierite ce nu poate fi depa;;lta,el l~a pierd sper arita ;;i nu mai incearca. Trebuie sa nu uitati ca acea convingere care sta la baza optimismului consta in faprul ca obstacolele san esecurile se datoreaza intimplarilor pe care le putem modifica,' obtinind solutii mai bune. Harry LevinsoIl,psihanalist, devenit consultar:t. al unei c~~panii, a dat urrnatorul sfat in prrvinta artei de a crrtica, legata mtr;nsec de aHa de a HInder
y'

192
@.

Irt t elig e n i a enrot ion ala aplicat a Levinson

Cond ucind cu iriirna mai ofera si
0

193
erriotioriale
0

Fiti la obiect. Alegeti 0 intimplare semnificativa, un lucru care ilustreaza 0 problema cheie ce trebuie rnodificata sau un model

consiliere

pe problema

celor care sint criticati. Critica trebuie socotita

de dificultate, cum ar fi incapacitatea de a face bine anurnite lucruri. Pe oameni Ii demoralizeaza sa auda doar ca gre;;esc "ceva", fara sa aile exact ce anurne. pentru a putea modifica situatia. Concentrati-va asupra unor date precise, mentionati-i persoanei ce a facut bine si ce a facut prost si cum s-ar putea modifica si+uatia. Nu va ascuricleti dtrpa deget, nu faceti cornentarii indirecte sau evazive; in final, mesajul va fi mult prea neclar. Acesta seamana cu sfatul dat cuplurilor in legatura cu felul in care treb uie precizate motivele de neintelegere "XYZ": sp uneti exact care este problema, ce arrurne nu va con vine, ce ati simtit ;;i ce poate fi schimbat. Levinson aubltrriaza di: "Precizarea la obiect este Ia fel de irnportanta atit cind laudam, cit si atunci cind criticam. N-a;; spune chiar ca 0 laud a vaga n-are nici un efect, dar fara in<ioiala ca nu este unul de amploare si nu se poate mvata mare lucru din ea."7 .. Oferiti 0 solutie. Critica, Ia fel ca orice feedback util, trebuie sa i~dice 0 cale de rezolvare a problemei. Altfel, eel.care 0 primeste rarnirre frustrat, demoralizat sau lipsit de rnotivatie. Critica poate deschide 0 usa spre anumite posibilitati de care persoana respectiva nu si-a dat searna ca exista sau pur si simplu 0 poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuricare, cu putina atentie, pot fi drese - dar pentru asta trebuie sa existe si sugestii in legatura cu rezolvarea problemelor, .. Fiii prezenii. Crrticile, ca si laudele, sint rnai eficiente atunci cind sint fa cute fata in fata si intre patru ochi. Cei care evita sa aduca reprosuri - sau laude - vor sa-si ttstrrez.e povara comunicind de 1a distanta, ca, de exemplu, in scris. In acest fel Ins a comunicarea va fi prea impersonala si lipseste persoana vizata de sarisa de a da un raspuns sau de a clarifica lucrurile. .. Piti sensibili. Acestlucru se refera la empatie. Reglati-va impaetul a ceea ce Yeti spune si cum ii Yeti spl.me persoanei respective. Managerii care nu au destula empatie, subliniaza Levinson, sint sortiti sa ajunga sa of ere un feedback in mod jignitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip de critica este unul distrugator: in loc sa deschida 0 cale de coreetare a situariei, se creeaza loc pentru resentimente ernotionale puternice, pentru strpar ari serioase. pentru 0 atitudine de fensiva si pentru 0 d istantare grell fie recuperat.

informatie valoroasa pentru a iridrepta Iucrurile- si nu un atac la persoana. Trebuie evitat imp'ulsul de a reactiona in mod defensiv in loc de asumarea rasp underii. Daca se ajunge la suparari majore, e mai bine sa se ceara 0 arninare a irrtilnirii respective, pentru a se inghiti acest rnesaj dureros si pentru purina Iinisrire. De asernenea, el ii sfatuicste pe oameni sa considere critica 0 ocazie de a lucra impreuna cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei $i nu pentru a se ajungela osituatie de adversitate. Acest sfatintelept evident ca l;;i gase;;te ecourile si in sugestiile pentru cuplurile casatorrte, care incearca sa-si stapirieasca rierrru.lturrurtle fara a-si distruge permanent relatia. La locul de munca este la fel cain
casrricie ,

CUM TE DESCURCI

CU DlVERSITATEA

Sylvia Skeeter, care a fost capitan in armata cind avea 30 de ani, a ajuns sef de tura la restaurantul Denny's din Columbia, Carolina de Sud. Intr-o d'upa-amiaza, cirid nu prea era clientela, au intrat citeva persoane de culoare - un preot, un pastor asistent si doi ciritareti dintr-un cor religios - ca sa rnanince siau asteptat, in vreme ce chelneritele i-au ignorat. Skeeter l;;i arninteste ca ospataritele "stateau cu ochii in jos, 'vorbind Iritre ele ca si cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat" . Irid igriata, Skeeter le-a infruntat pe chelrierrte si s-a p liris d irectorului, care le-aaparat, spunind: "A:;;a au fost crescute, n-am ce sa fac." Skeeter ;;i-a dar demisia imediat. Si ea era de culoare. Daoa acesta arfi fost un incident izolat, 0 asemenea prejudecata rasiala ostentativa ar fi trecut probabil rieobservata. Numai ca Sylvia Skeeter a facut parte dintre sutele de persoane care au venit sa depuna marturie in legatura cu discriminarile rasiale de care s-adat dovada in intregullant de restaur ante Denny's, ceea ce a dus Ia un proces cu despagubiri de 54 milioane de dolari in numele a rnii de clienti de culoare care au avut de suferit asemenea jigniri. Depozitiile au indus si relatarea a sapte agenti afro-arnericani de Ia Secret Service Care au stat si au asteptat 0 ora sa Ii se serveasca rriicul dejun, in vrerne ce colegii lor albi de Ia rn asa de alaturi au fost serviti imediat - desi cu totii urrnau sa asigure

de

194

Intei'igenj:a

emoj:ioHalct

aplicaia

Con d uci nd

ell

in.i ma

195

paza in cadrul unei vizite a pre$edintelui Clinton la Ac~de~ia Navala a Statelor Unite din Annapolis. De-asemenea, mal exista si cazul unei fete de culoare paralizate din Tampa, Florida, care a ramas in scaurrul ei rulant doua ore, astep tirid sa i se aduca de mmcare mtr-o seara r dupa un bal de absolvire. Discrirninarile care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny'sin specialla nivelul managerilor districtuali si ~e r~rrrura -, pentru ca se spunea ca negrii prejudiciaz~ afacen~e: I~n prezent, in mare parte ca urrnare a acestui proces $1a p'ub'licitahi care i .s-a facut, lantul de restaurante Denny's si-a indreptat poz.itia fata de comunitatea de culoare ..Toti angajatii. ~ spe.cial managerii. trebuie sa faca uriele curs un despre avantajele chentelei multirasiale. Asemenea seminarii se tin in aproape toate companiile din America, deoarece chiar 9i cei care au prejudecati trebuie sa in~ teleaga ca ele trebuie depa9ite, iar angajatii sa rea.qioneze ca 91 cum nu le-ar avea. Motivele. dincolo de cele ce tm de decenta rrrrrarra, sint de ordin pragmatic. Unul dintre ele ar fi faptul cit piata de munca s-a modificat, barbatii albi ne~a!fiind gr_upul dominant ci devenind 0 minoritate. Un sonda] facut la citeva sute de c;mpanii americane a aratat ca peste trei sferturi dintre noii angajati nu erau albi - 0 modificare demografidi ce se r~flecta in mare masura in componenta clientilor". Un alt rnotiv este nevoia crescinda a companiilor internationale de a ave a angajati care rru doar sa lase la 0 parte prejudecatile si sa aprecieze celelalte culturi (si piete), ci chiar sa trans forme aceste apr~cieri in avantaje concurentiale. A treia nlotiva~ie ar fi n:~rea diversitate in priv irita colectivitati1or creatoare 91 a energrei antreprenoriale. . . .' Toate aces tea arata ca depnndenle culturale ale urier orgamzatii trebuie schirnbata in sensul stirnularii tolerantei, chiar daca pr~judecatile individuale ramin. Dar tum ar putea. face ~ompariiile acest Iucru? Trista realit.ate este ~ ~t~e~ga panoph.e de ca curs'uri video, de cursuri de 0 Z1, de 0 saptamlna "asupra dlve~-. sitatii" duc cu adevarat la 0 'indepartare a prejudecatilor angajatilor care participa la aceste pregatiri, fie ca este vorba de _ur~~a~ siala It,tre albi ;;i negri, iritre negri $i asiatici sau intre aSlat:cI91 hispanici. Intr-adevar, efectul real al cursuril~r. in~pte de ~l:er~ sitate culturala - acela ca duc la false a$teptan prIn promlslunv prea mari sau pur 91simplu creeaza 0 ~tm?sfera de. c~mfru=,tare, in loc de intelegere - poate tenslLullle care dlvlzeaza gm7

purile Ia locul de rrrurica, deterrninirid chiar 0 rnai mare atentie acord ata d.ifereritelor. Pentru a intelege ce se poaie face, treb~ie rnai intii sa iritelegem natura prejudecatilor insele. Radacinile prejud ecajijor

Dr. Varnik Volkan este in prezent psihiatru la Universitatsa din Virginia, dar 19i arniriteste foarte bine cum a crescut Iritr-o familie de origine turd! in Insula Cipru, unde existau mari neintelegeri intre turd si gred. Copil fiind, Volkan a auzit zvonul ci preotul grec din partea locului facuse cite 0 gaura in cingatoare pentru fiecare copil turc pe care 'il strangulase si 19i arninteste tonul de dispre] cu care i s-a zis ca vecinii lor greci rnanrnca pore, carne corisiderata rnult prea necurata spre a fi consurnata de catre cei de etnie turca. Apoi, studiind conflictele etnice, Volkan subliniaza aceste arnirrtiri din cop ilarie pentru a arata cum poate fi mentirruta ura de-a lungul anilor in cadrul unei comunitati, astfel incH sa ajunga pina la generatiile mai recente", Pretul psihologic a l Ioia.litatii fata de propriul grup poate corista in antipatia fata de ceilalti, mai ales cind exista 0 Iunga istorie a dusmaniei dintre anun~ite grupuri. Prejudecatile sinr un fel de date ernorioriale dobindrte lndi de la cele mai fragede virste, facind ca aceste reactii sa fie foarte greu de eradicat in intregime r chiar si in cazul adultilor care 19i dau seama ca gre;;esc gindind astfel. "Emoria ce Insoteste prejudecata se formeaza in coptlarie, cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce urrnoaza", explica Thomas Pettigrew, psiholog in probleme sociale Ia Universitatea Santa Cruz din California, care a studiat prejudecatile zed de ani. "Ulterior in viata, poti sa-ti doresti sa-ti schirnbi prejudecatile, dar este mali usor .sa-ti schimbi convingerile inteleetuale decit sentimentele profunde. Multe persoane din sud rni-au rnar+urtsit, de .exernplu, ca nici rnacar in gind nu mai au prejudecatifata de cei de culoare, dar Ii se pare trsor ciudat sa dea rniria cu acestia. Aceste sentimente sint rama$ite a ceea ce au invatat infamiiie, in copiIatie."10 Puterea stereotipurilor care alimenteaza prejudecatile consta ihparte indinamica neutra din rnintea care creeaza aceste sterectipuri de tot felul care se autoconfirrna 11. Oamenii lsi amintesc mai usor exemplele care sustin aceste stereotipuri~tunci cind sa rezolve situatii de cumpana. Atunci dnd Intilnim la un englez extreIIl de deschis din punet de vedere

196

Int eligent a crnot io n ald apl ica ut

Cond.uctnd cu in.inui

197

emotional si de cald, el naruie prejudecata potrivit careia britanicii smt reci si rezervati, de exemplu, dar oamenii l;;i spun ca acest lucru este nefiresc, adica el fie este un tip mai special, fie ",;1 baut ceva". Tenacitatea aces tor prejudecati subtile ar putea explica de ce in ultirnii patruzeci de ani atitudinile rasiste ale americanilor albi fata de negri au devenit tot mai tolerante, luind 1nsa forme mai subtile: oamenii dezaproba atitudiriile rasiste, dar inca actioneaza in functie de prejudecati12. Cind sint iritrebati, ei sustin ca nu sint intoleranti, dar in situatiile ambigue reactioneaza Incit stapiniti de prejudecati - desi gas esc cu totul alte explicatii logice. Asemenea reactii irid irecte pot aparea, sa spunem, in cazul unui director alb - care este convins ca nu are prejudecati, dar refuza eererea de angajare a unui negru nu din motive rasiaIe, ci pentru ca s tu dirle :;;i exp er ierrta sa "nu sint tocrriai potrivite" pentru slujba respeetiva si arigajeaza un alb care vine din exact acelasi mediu. Sau poate lua forma unor informatii ajutatoare in cazul urrui agent de v'irizari alb, caruia i se da un pont, in vrerne ce In cazul urrui indrvid de culoare sau de origine hispanica se neglijaza aceasta informatie. Toleranta zero perrtru rntoferanta

Dad. prejudecatile oamenilor nu pot fi taiate din radacin] prea usor..ceea ce se poate schimba este ceea ce fac oamenii cu ele. La Denny's, de exemplu, chelnerii sau sefii de unitate care au hotar'it sa faca discrirninari In furictie de rasa au fost rareori apostrofati. In schimb, unii sefi mai mari chiar i-au incurajat, eel putirr tacit, sa faca cliscrirniriar i, sugarind diversestrategii cum ar fi plata consurnatiei in avans doar in cazul clientilor de culoa- . re, refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pentru cei de culoare, desi ele existau pentru ceilalti, sau incuierea usilor si punerea semnului de inchis In geam daca se apropia un grup de clienti de culoare, Sau asa cum spunea John P. Reiman, avocatul care a dat in judecata firma Denny's in numele agentilor seereti de culoare: "Conducerea Iantuhri de restaurante Denny's inchidea ochii la ceea ce facea personalul. Cu siguranta a existat uri fel de mesaj ... care Ie dadea mina libera in cazul acestor imp ulsuri rasiste.v+' Dar tot ceea ce stim despre radacinile prejudecatilor si despre cum trebuie luptat In mod eficient cu ele ne sugereaza ca tocutai aceasta atitudine - inchiderea oehilor in fara prejudeca-

tiler - duce Ia aparitia cliscriminanilonIn coritextul dat, a nu face rrirnic are consecinte grave deoarece irisearrma a Iasa rnicrobul prejudecatii sa se iririnda fara sa innlneasca vreo rezistenta. Mult mai important decit cursurile de instruire -r-- sau poate chiar decit ceea ce este esential in eficienta lor - este ca normele de operare ale grupului sa fie schirnbate in mod decisiv, prin luarea unor masuri active irnpotriva actelor de discriminare, de catre esaloanele cele mai inalte de conducere. Poate ca nu vor disparea prejudecatile, dar macar aetele in sine vor fi blocate, iar atmosfera in sine va fi schimbata.Eau cum spurrea un director de Ia IBM: "Noi nu toleram insultele de nici un fel; respectul pentru persoana este cenrrul culturfi IBM .. 14 " Pentru ca aceste cercetari asupra prejudccatilor sa duca Ia adevarate lectii de comportament la nivelulcompaniilor, care sa devina rnai tolerante, trebuie ca oamenii sa fie mcurajati sa demaste ch iar si actele minore de cliscrirnirtare sau de hartuire = glll~ele jignitoare, de exemplu, sau afisarea calendarel~r ell femei goale, ceea ce este un afront fata de colegele de serviciu. Conform unui studiu, s-a constatat ca atuncidnd mtr-un grup se fac rernarci nelalocul lor din punet de vedere etnic, .. ces tea Ii a fac pe alti oameni sa prolifereze altele similare. Simpla reactie a nurnirri acestor prejudecati sau a refuzarri lor pe loc duce Ia 0 atmosfera sociala de descurajare a lor; a nu spune nimic le ampliticalS. In aceasta directie, cei care sirit intr-o pozi+ie de autoritate au totodata un rol de pivot: sirnpla ornitere a condamnarii acestor acte de discrirninare duce Ia rnesaje tacite, conform carora asemenea acte ar fi in regula. In schimb, un refuz categoric al lor reprezinta un rnesaj puternic, prin care se da de mteles ca prejudecatile nu sint un Ileac, ci un lucru serios, euo valoare negativa si cu consecintele de rigoare. In ceea ce priveste aptitudirule de inteligerita emotionala, ele constituie un avantaj mai ales prin aceea ca dau un exemplu nu numai in ce priveste mornentul, ci si modul cum trebuie reactionat in mod productiv impotriva dfscrtrninarilor, Un asemenea feedback trebuie sa existe si trebuie dat printr-o critica eficienta si fina, incit sa fie receptat fara ura. Daca directorii :;;i colegii 0 fac in mod firesc sau invata s-o faca, asemeriea incidente riu vor mail aparea. Cursurile de pregatire In abordarea diversitatii culturale au stabilit noi date de pornire 1a nivel organizatoric, ceea ce izoleaza toate tipurile de discriminare :;;i-i incurajeazape cei care au

198

Inteligenfa

ern.otional.a apl icata

Conducind cu in irna TALENTUL ORGANIZATORIC $1 1Q-UL GRUPULU1

199

fost martori tacuti sau iridrrecti sa-si exprime nemultumirile si ob iecriile. Un alt element acti v in cadrul acestor cursuri este acea perspectiva de abordare, acea stare care incurajeaza ernpatia si tolcranta. Astfel, oarnerui vor putea sa inteleaga suferinta celor afectati de discrirninari si atunci vor vorbi deschis impotriva acestui sistem. Pe sourt, este mai practic sa mcercam sa arrularn exprimarea prejudecatilor dedt sa eliminam atitudinea insa~i. StereotipuriIe se schirnba foarte greu, in cazul in care se schimba vreodata. Punerea la un Ioc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu ajuta prea tare Ia scaderea intolerantei, asa cum se dovedeste in scoli, unde ostiLlitatea creste In loc sa scada. In majoritatea caztrrilor, aceste cursuri de instruire speciale ~i programe de la nivelul companiilor urmaresc un scop foarte pragmatic, schimbarea normelor prin care se ajunge Ia prejudecati sau Ia hartuiri: asemenea programe pot ajuta rnult la coristierrtiz.area ideii ca intoleranta sau hartuirea nu sint si nu vor fi acceptate. Insa ideea ca un asemenea program ar putea sa dezradacineze prejudecatile este una rierealista. Totusi, avirid in vedere ca prejudecatile sint 0 forma invatata emotional, este posibila 0 reirrvatare a datelor - desi dureaza ceva vrerne, iar rezultatul nu poate fi asteptat imediat ce se terrniria un seminar de specialitate. Ceea ce contcaza insa enorm ar fi 0 camaraderie sustinuta si eforturile zilnice spre un scop comun ale unor persoane venite din medii diferite. Lectia aceasta poate fiInvatata din ceea ce se Intirnpla in scoli: atunci cind diverse grupuri nu reuaesc sa corrvietuiasca din punct de vedere social, se ajunge Ia bande os tile, in care stereotipurile negative se intensifica. Dar cind elevii au rnuncit cot la cot ca egali pentru a atinge 'un scop corrum, ca de exemplu in echipele sportive sau in forrnatiile rrruz.icale, stereotipurile dispar - asa cum se;intimpla in mod firesc ;;i Ia 10cu1 de rnunca, atund cirid oarneriii lucreaza cu cei asemeni lor ani de zile16. Refuzul datorat prejudecatilor al unei d iversitati culturale la locul de rrrurica iriseamna ratarea unei rnari ocazii: avantajul unor p osib ilitati creatoare si intreprinzatoare, care ar oferi 0 forta de murica drversa la riridtrl sau. A:;;acum Yom vedea, 0 echipa de lucru fermata din oameni cu diverse cultur i si perspective poate lucra in modarmonios si poate ajunge la solutii mai burie, rnai creatoare si mai eficiente decit cei care lucreaza izolat.

Pina Ia sfirsitul acestui secol. 0 treirne din forta del munca americana 0 constituiau "lucri'itorii in cunoastere", cei a carer productivitate este marcata de valoarea adaugata prin inforrnatie - fie ca este yorba de analisti ai pietei, de scriitori sau de pro.gramatori de soft. Peter Drucker, eminentul om de afaceri care a inventat termenul de "lucrator in cunoastere", a subliniat ca Hecare lucrator in parte este mare expert intr-un arrurnit domeniu si astfel productivitatea sa depinde de eforturile coordonate ca parte a unei echipe organizate: scrritorii nu sint editori: programatorii nu sint distribuitori de soft. Cum oamenii au lucrat intotdeauna in tandem, observa Drucker, In cazul unei munci calificate in cunoastere, nechipele devin mai importante decit Iucrul pe cont propriu"J7. Acest Iucr u sugereaza de ce inteligenta ernotionala si aptitudinile care-i ajuta pe oarneni sa se armonizeze ar trebui sa clevrna tot mai pretuite ca bun la locul de munca, mai ales in anii ce urmeaza. Forma cea mai ru dirneritara de organizare a unei echipe este sedirita, acest lucru care.nu poate fi evitat de sefi indiferent ca se tine Intr-o sala anume conceputa, Irrtr-o.incapere oarecare sau int~-un birou. Seclintele - citeva trupuri in aceeasi camera sint cele mai clare exemple si, intr-un tel, si cele mai vechi asupra felului in care se impart atribufiile in rnunca. Retelele electroriice, posta electronic a, teleconferintele, echipele de lucru, retelele neoficiale si altele asemenea sint noile entitati functionale din punctde vedere organizatoric. Tot asa cum ierarhia expltcita, cum. este ea conceputa la nivel organizatoric, reprezinta scheletul organizatiei, oamenii. aceste puncte sensibile, sint sisternul ei rtervos central. De cite ori oamenii colaboreaza, indiferent daca este vorba . de 0 sedirita de planificare sau de 0 rrrunca in echipa pentru un anumit proiect cornun, exista un IQ al grupului, ce msurneaza talentele si capacitatile celor implicati. Cit de bine reusesc ei sa i;;i duca la bun sfirsit misrunea va depinde si de cit de mare este acest IQ. Cel mai important element in inteligenta grupului nu este atita un IQ academic, ci rnai curind al inteligentei emotioriale. Cheia in cazul uriui grup cu un IQ ridicat consta in arrnonizarea sa sociala. Capacitatea fiecar ui individ in parte de 2! se adapta, considerindu-i pe tori ceilalti egali, va face ca un grup sa

200

Irt teligertta emotionata

aplicat.a

Con ducin.d ell inirna

201

fie mai talentat, rnai productiv si sa aiba mai multe succese decit un altulai car-ui membri cu talentesi aptitudini egale in alte directii nu se descurca la nivelul inteligentei emotionale. Ideea ca exista 0 inteligenta de grup vine de la RobertSternberg, psiholog la Yale, si de Ia Wendy Williams, 0 absolventa, care au iricercat sa inteleaga de ce unele grupuri sint mai eficiente decit altele-". La urma urmelor, cind oameniirnuncesc impreunil intr-un grup, fiecare vine cu anumite calrtati - de exernp lu, o buria f!uenta a exprirnarii, creativitate, empatie sau expertiza tehriica. In vreme ce un grup poate sa nu fie "mai destept" decit toate aceste calitati insumate, el poate fi in schimb mai prost daCE! Ia nivel intern oarnerrii nu i~i pot Irnp artasi talentele. Aceasta regula a devenit evidenta atunci cind Sternberg si Williams au recrurat oameni care sa ia parte la echipe care ar fi trebui.t sa desfasoare 0 campanie promotionala creatoare cit mai eficienta pentru un indulcitor imaginar, despre care se spunea di poate inlocui zaharul. Surpriza a fost ea aceia care s-au dovedit a fi prea nerabdatori SEI faca parte diritr-o asemenea echipa au dat in general rezultate mai slabe; ace:;;ti nerabdatori voiau sa controleze ei totul sau s~i dornine situatia , Lor le lip sea un element de baza Ia nivelul irrtelrgerrtei sociale, capacitatea de a recunoaste ce se cade si ce nu in procesul "ia-~i-dau. Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grup 0 greutate de dus in spate :;;i care nu au participat direct la proiect. eel mai important factor in maximizarea excelentei in a produce ceva a unui grup este gradul in care rnernbrti acestuia au fost in stare sa creeze 0 stare de armonie, care i-a ajutat sa profite de intregul talent al mernbrilor grupului. Rezultatul general in cazul grupurilor armonioase a fost ajutat de faptul ca a existat de fiecare data cite un membru extrern de talentat; grupurile eu prea multe frictiuni nu au reusit sa-si foloseasca membrii cu mari capacitati. Unde exista un nivel crescut de stagnare emotioriala :;;i sociala -~ indiferent ca provine din frica sau din rninie, din ri valitat] sau din resentimente - oamenii nu pot da ce au mai bun. Arrnonia le permite grupurilor sa profite la maxim de cali!ati1e creatoare ale celor rnai talentati rnernbri ai lor. In vreme ce morala acestei povesti e cit se poate de !impede pentru cei ce lucreaza in echipa, ea are si 0 implicatie mai generaUt pentru cei care Iucreaza Ia nivelul unei orgarrizatii, al uriei companii. Multe lucruri pe care oamenii Ie fae la servidu de-

pind de capacitate a lor de a apela Ia re teatra cliaporubrla de Iucratori: diverse insarcinari pot presuptL11.e apelarea la diversi mernbri ai retelei. Ca urrnare, se creeaza posibilitatea de a forma grupuri ad-hoc, cuprinzind persoane care sa ofere un sir optim de talente, experienta si eficienta. De fapt, capacitatea de a "functiona" in retea -- forrnind 0 echipa temporara, ad-hoc este run factor crucial inreusita m.cariera. lata un exemplu -- un studiu referrtor Ia rnar ile valori de Ia laboratoarele Belt celebrul riucleu stiintific de pe linga Princeton. Aid Iucreaza ingineri $i oameni de ?tiinta care au avut rezultate de virf la testele lQ, de inteligenta academica. Printre aceste rierrurnaratetalerrte, 0 parte au iesit in eviclerita, in vrerne ce altele au ramas la un nivel relativ mediu. Diferenta dintre celebritati ~i cei lalfi nu corrsra in lQ-ul academic, ci in eel emotional. Ei sint capabili sa se motiveze mai binesi sa lucreze la niveIul retelelor neoficiale, forrnirid u-si echipe ad-hoc. "Celebritati1e" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcatuir 0 unitate care a creat si a proiectat mtrerupatoare electronice de control al sistemelor teleforrice - 0 inventie de inginerie electronics extrem de sofisticata si de complicata'". Pentru ca aceasta munca nu putea fi facuta de 0 singura persoana, ea s-a desfasurat in echipe care puteau fi formate din 5 pina la 150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur; pentru a reusi, trebuie canalizata experienta In domeniu .a celorlalti. Pentru a constata in ce consta diferenta dintre cei care s-au dovedit extrem de productivi !j>i cei care au ramas la un rrivel znecliu, Robert Kelley :;;i Janet Caplan au avut Ia cli.sp ozf tie sefi si simpli angajati reprezentind iritre 10 si 15% dintre inginerii considerati celebri. Atunei cind s-au cornparat "celebritatileU cu oricine altcineva, cea mai grozava descoperire a fost mai intii lipsa difereritelor dintre cele doua grupuri. "Pornindu-se de la 0 vasta gama de masuratori cognitive si sociale, de la testele standard IQ pina la inventarele de personalitate, nu exista d iferente semnificative in

privinta talentelor innascute." Kelley si Caplan scriau in Harvard
Business Review: "Pe masura ce se dezvolta, talentul academic nu este un indiciu dar al procluctivitatfi in practica." Cay de altfet nici IQ-ul. Dupa citeva interviuri detaliate, diferentele esentiale au iesit Ia iveala la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit "celebritatile" pentru a-~i face treaba. Una dintre ce-

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful