Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. La un capat de biografie, elevul de 15 ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "Academie din Apus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". La celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea 23 de ani când C. Noica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria Noica în Vremea din 5 decembrie 1929 "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un echilibru, prabusindu-se si crescând. Niciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea experientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin chin, sa încerce si sa se aventureze. A înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. Liantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. Traditia exegetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita Cantemir-Hasdeu-Eminescu-Iorga-Blaga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare: istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. Pentru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. Pentru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu chiar a "doctrinarului". Unii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât! Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor! acest resort spiritual: aventura." (în voi. Semnele Minervei, Publicistica, I, 1927, 1929, editie de Marin Diaconu, editura Humanitas, 1994, p. 462) 1. Dintre multele exemple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-C.G.Jung facuta de Gilbert Durând: "Comme Jung de-couvre la terra incognito des archetypes qui animent la psyche in-dividuelle, l\'ouvre d\'Eliade met au jour la terre si occultee par la de-myhologisation trop chere pozitivisme [...] Eliade comme Jung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de remythologisation..." (Eliade ou l\'anthropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l\'Herne, 1978, p. 39). 2. Pentru imensul, stufosul dosar al generatiei \'27 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea Vulcanescu, Catre stiinta spiritualitatii românesti, din Dimensiunea româneasca a existentei, editie de Marin Diaconu si Zaharia Balica, voi. III, 1996, pp. 5-55. în sfârsit, între omul absolut1 si omul "fara destin"2 exista o întreaga ierarhie de polaritati. Ei bine, pentru toate cheia o constituie Romanul adolescentului miop. Aici (vorba lui Eminescu: "Viitorul si trecutul/sunt a filei doua fete/vede-n capat începutul/cine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede exprimata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare exponentiala a generatiei. Daca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul Primul roman din monografia lui Mircea Handoca4, pentru circumstantele elaborarii 1. "Nu sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. Vorbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte! Al irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea Vulcanescu, loc.cit, p. 35). 2. Formula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil Cioran, într-un text acid si nedrept, aparut în Vremea, din 1 octombrie 1933 (v. voi. Singuratate si destin, ed. Humanitas, 1991, p. 240 s.u.): "Mobilitatea excesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". Articolul, avea sa marturiseasca peste ani Cioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei Topa (v. cap. Eliade în Cioran, Exercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. Humanitas, 1993, p. 115 s.u., de unde se cuvin extrase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. Aceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere: este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze extazul si sa urmareasca anecdoticul"). 3. Ca sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II ("La scoala generatiei 27") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura Dacia, 2001.4. Mircea Handoca, Mircea Eliade.Câteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, 1992, pp. 230-248. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele IV si V ("Tentatiile unui tânar miop" si "Navigare necesse est...") din Memoriile autorului: "în toamna acelui an, 1921, intram în clasa a V-a. Terminasem gimnaziul si începeam cursul superior [...] Convins ca voi studia la Universitate stiintele fizico-chimice,

alesesem realul. Dar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." Acolo sunt descrise mansarda bibliomanului, complexele puberului, experientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si athanor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica Vanciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului: Dinu Sighireanu ("baiat frumos, brun, cu ochii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Radu Bossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara pereche"), Haig Acterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), Petre Viforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), J.V. Vojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu Dinu Sighireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui Giovanni Papini2, experienta bordelurilor din Dudesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. 2. "O asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Romanului adolescentului miop - a fost Un om sfârsit al lui Giovanni Papini. Citisem, ca atâtia din colegii mei, L'Histoire du Christ, dar nu ma cucerise. Dimpotriva, Un om sfârsit a cazut ca un traznet. Nu-mi putusem închipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui Papini. Ca si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. Ca si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. 92). "Romanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, complexe si disperari... acneice de aici ?!? în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum: "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l cheltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura [...] Dar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. Criza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. Probabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. La un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. Asa am început Romanul adolescentului miop [...] Pe timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, închipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la “Muza” în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume “civile”. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero [...] în plus, aveam o mare scadere: nu stiam sa dansez [...] Dar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent exceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze exclusiv pentru “opera” pe care eram chemat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Romanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. Aplecarea mea spre “aventura”, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele Universitatii alaturi de haimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Romanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. Topirea Jurnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de extras din aceste pagini. Chiar daca astazi tânarul de 15-18 ani navigheaza pe Internet prin Cyber spatii si realitati virtuale, experienta edificarii de sine prin alchimia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "Durerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator. Zadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. Deci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"; "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"; "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se înfrânge, 'senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credinta/necredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. Cui? Nu pot sa ma gândesc la biserica. Nu sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. Cum as putea ajunge atunci la Isus?"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma închipuiam mort"; "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"; "m-am închipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca 1. Si tot de acolo: "începusera crizele de melancolie [...] Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. As fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. 81 s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu ClaudeHenri Roquet, Proba labirintului, trad. Doina Cornea, ed. Dacia, 1990, p. 19 s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Romanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."; "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în ochi..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia [...] Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. O panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca exercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea Cartarescu si H.R.Patapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Primaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

Editura Fundatiilor Regale publica Scrieri literare.Scoala primara o face la Bucuresti. la L'ecole Pratique des Hautes Etudes. Iorga.Publica romanele Santier si Huliganii (în doua volume). într-un caiet pe care îl ascund. lucrare îngrijita de Mircea Eliade. nerecunoasterea. Primeste premiul Societatii Scriitorilor Români. 194ll943 .Publica eseul Insula lui Euthanasius.Se stabileste la Paris. 1932 . pe care o va absolvi în 1928. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. cu teza Istoria comparata a tehnicilor Yoga. 13 1935 . lucrare ramasa neterminata. dar. 1933 .întors în tara. Scrie nuvelele Secretul doctorului Honigberger si Nopti la Se-rampore. 1945 .aici. 1917-l925 . 1929 .Debuteaza cu proza fantastica Cum am descoperit piatra fiilo-sofala la Ziarul stiintelor populare si al calatoriilor. Iar daca nu va recunoasteti în personaj. fiul Ioanei si al lui Gheorghe Ieremia (ofiter).Este numit atasat cultural la Londra.Publica eseul Fragmentarium Editeaza revista Zalmoxis.Fondeaza Revista universitara. nici de toamna. 1924-l925 .Se naste. Obtine doctoratul în filozofie. nebanuit de nimeni.Se înscrie la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. Tot aici va publica si ciclul Convorbiri entomologice. 1928 . 1939 . va fi numit asistent la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti.Urmeaza cursurile liceului "Spiru Haret" din Bucuresti. . Mihailescu TABEL CRONOLOGIC 1907. nici de povestea cu amintiri".9 martie .Lucreaza la proza autobiografica Romanul adolescentului miop. 1926 . 1934 . primind titlul magna cum laudae. I se tipareste romanul Maitreyi.Definitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. este o lectie perfecta de autocunoastere" Dan C. 1940 . 1946-l948 . 1942 . Si nu sunt trist. Alchimia asiatica si Oceanografie.îi apare volumul Mitul reintegrarii. 1943 . morale si politice de B.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si Lumina ce se stinge si eseurile India. inspirat din propria experienta din India.Obtine licenta în filozofie cu lucrarea Contributii la filosofia Renasterii.Primeste o bursa de studii si pleaca la Calcutta (India). 1913-l917 .Tipareste romanul Sarpele. 1928-l932 .Sustine. 1938 . un curs liber cu tema istoria religiilor. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui N. nu va iluzionati: însasi delimitarea.Hasdeu. 1921 .Apare romanul Domnisoara Christina. Din admiratie pentru Ion Heliade Radulescu îsi va schimba numele în "Eliade". unde va initia un curs despre Problema raului în filozofia indiana.Este consilier cultural la Lisabona. la Bucuresti.P. 1936 .Publica lucrarea de eseuri Solilocvii. Mircea. revista va fi oprita. 1925 .I se publica romanul Nunta în cer. 1937 .

Doctor Honoris Causa al Universtii din Laitancasterf Este membru al Academiei Belgiene.Publica volumul Le Yoga. ca visiting professor de istoria religiilor. 1963 Vede lumina tiparului volumul de proza Nuvele. traducerea romanului Maitreyi sub titlul La Nuit bengali. Apare.000 capete de vite.Este Doctor Honoris Causa la Universitatea din La Plata. 1961 . 1954 .Apare. Este Doctor Honoris Causa a! Universitatii din Loyola. 1968 . 22 aprilie .împreuna cu Ernst Jiinger înfiinteaza.Publica. 1986. la Sorbona. scriam în Jurnalul meu. Voi lucra în fiecare dupa-amiaza. 1978-l979 . la Paris. Dinu stie.Este invitat la Universitatea din Chicago. Este membru corespondent al Academiei Britanice. De câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. la Paris. 1980 Tipareste. Immortalite et liberte. doar.1948 . 1959 . Membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte.Publica volumul Amintiri. la Paris. 1969 . 1973 . 1952 . si la roman ma gândesc de mult. la Paris. 1984 . Scrie nuvela fantastica 12. Cordonul Legiunii de Onoare. Argentina. Devine Doctor Honoris Causa la Universitatea din Yale.Se stinge din viata Mircea Eliade. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop. iar viata mi-o cunosc.Catedra de istoria religiilor de la Universitatea din Chicago. Volumul I 1924-l925 PARTEA I I.I se publica Le Chamanisme et Ies Techniques archai ques de l'Extase. la Stuttgart. 1976-l978 Lucreaza la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses. nuvela Nouasprezece trandafiri.I se tipareste lucrarea Techniques du Yoga.Scrie si publica nuvela fantastica Tinerete fara tinerete. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam chimie într-un laborator instalat în firida sobei. Dar adevarul era . Chicago. 1966 . îi va purta numele. 1956-l957 . 1985 . 1977 . la Paris. ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor.Membru corespondent al Academiei Austriece de Stiinta.Scrie nuvela fantastica La tiganci. I (Mansarda) . 1951 . 1950 . la Chicago. lucrarea De Zalmoxis a Gengis-Khan.Publica Traite d'histoire des religions si Le Mythe de l'eternel retour.Doctor Honoris Causa al Universitatii Sorbona din Paris.Editeaza. 1949 .Publica Noaptea de Sânziene (lucrare în doua volume). Primeste titlul Doctor Honoris Causa al Universitatii din Washington. pastrez caiete din clasa a IV-a.Apare nuvela Pe strada Mantuleasa. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Pentru ca am ramas singur. viata mea. Illinois. condusa de Mircea Eliade. 1976 . revista Antaios. Nu am nevoie de inspiratie. lucrarea Images et symboles. trebuie sa scriu. 1975 .Primeste. 1970 . In curte la Dionis. Si acel Jurnal de acum doi ani avea un "subiect": trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti.

poate. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. Si am cunoscut câte ceva din visurile. îi pun întrebari. nostalgiile si tulburarile ei. acesta e un roman cerebral. fireste. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de hoti. însa. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. care sa aiba mosie. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin exaltat si le închipuie. "Dar pe cine ar putea interesa aceasta?" gândesc eu. cu scoala. Ma tem. Parintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. Puica. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. . vegheat de o sora mica si o prietena frumoasa?. Dar romanul trebuie scris. Dar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. îsi teroriza fratii.. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. unul frumos si altul urât. Si atunci i-am ascultat marturisirile. si sa-l fac melancolic. De aceea. dar pentru . Când i-am spus titlul si subiectul romanului. antrenata de confesiuni? Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. era grasa si murdara.. nu i-a placut. Dar cititorii?. De câteva saptamâni. Cealalta. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent.. în timp ce voi scrie. Romanul îl voi scrie altfel. Dinu m-a întrerupt si m-a rugat: daca într-adevar îi sunt prieten. iar la mosie un frate brun si curajos.Daca vrei sa scrii un roman. Ma rugat sa se numeasca tot Dinu.. pot scrie orice despre el.nu va interesa cititorii. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. Si sa-l cheme Silviu. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. A cunoscut atâtea fete. sa schimb numele eroinei în Laura. I-am povestit lui Dinu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. încolo. Maria. razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. Staruie chiar sa scriu tot ce cred eu despre el. Cea mai mare. sau La saptesprezece ani. tot ceea ce nu am avut. apropiindu-se: te iubesc!. de la o vreme. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. Corigent tot voi ramâne. vrea ea. Am vestit si pe Dinu ca vara-mea se afla sub observatie. ca viata mea stinsa între copii si carti . sa-l faci pe erou frumos si bun. credeam eu. Aceasta. caci am învatat vocabularul fetelor. cu masuta acoperita de sticlute colorate. cu drame interioare" etc. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem Olga. îmi merge tot mai rau.. Ar mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. în sarbatori de familie si idile. era slaba si rea. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. Dinu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. la vara-mea. Mi-au folosit. Parca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. zâmbind. M-am tulburat mult la început. nici alta nu puteau seduce un adolescent. în zadar. de câte ori o întâlnesc.. El le-ar întovarasi prin padure. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". Iar titlul: Dragoste de copil sau Flori de primavara. în înserari calde si tulburatoare. ca un adevarat autor de romane. îmi spune. Eroul sunt eu. în zadar mi-au fost explicatiile: "Vally draga. Mi-a spus si Dinu: "Cine va mai cuteza atunci sa te lase corigent?" Se gândeste. Vara-mea se opreste. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. Dar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de Dinu? M-am hotarât sa ma gândesc. Nici una. Sa fie doi eroi. m-a sfatuit ea.altul: Jurnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunare. tot ceea ce am dorit din mansarda. Nu vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. Pentru mine.

. unicul izvor de inspiratie. Dinu m-a ajuns din urma si m-a strigat: doctore! Aceasta. intra Vanciu. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . mi-am luat locul din banca I.Are sa-ti vina greu. îl ascultase Vanciu si rupsese un "suficient". Pe astazi aveam patru probleme: . si la scoala. a trebuit sa uitam Romanul si sa ne grabim. Am sa iau si de data aceasta "insuficient". pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii. Vanciu saluta demn si îngaduitor. si la carti. Ma gândeam: ar trebui sa fug în Cismigiu. Din clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. privindu-l cum intra. totusi. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. linistit. a urmat câtiva ani la calugarite. Dar nu am.. în gând . cum am luat ieri la germana. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. Când sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. din "gramatica". Azi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. Ma întristam aflând cât sunt. în fund. Aici am protestat eu.daca sunt ascultat . am sarit treptele patru câte patru. Am acceptat. Cu acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. Si apoi. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi Dacia Felix. Si. Altii au noroc si la fete. Atunci am schimbat vorba. totusi. Am aflat de mult ca Vanciu e un Don Juan. sa dorm în barci. sa public la sfârsitul Romanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. cu ochii si cu dezlegarile problemelor. sa lucrez în porturi. Profesorii se vor teme de mine. Daca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. de timid. de sase ani. Eu nu am noroc. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. . înfrunzisera toti castanii si era senin. iar Dinu s-a strecurat. Trollo da. în clasa. iar eu nu aveam nici o problema scrisa.. Dar geanta m-ar fi umilit. Ma stapâneste cu glasul. fireste. El era fericit. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. Am alergat pe coridor. înca. Pentru ca trebuia. sa cutreier tari.. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. Vara-mea. Intrând în curtea liceului. extemporale numai din "gramatica".. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. cu calmul. Dinu a râs. Paseam îngândurat catre scoala. Dar daca nu ne-a învatat niciodata nemteasca?.cea din urma oara. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. iar Faradopol la germana. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". Dar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele Jurnalului. si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. Luni am dat extemporal la franceza.Grele si încurcate. când Faradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din Nathan der Weise.. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. De câte ori nu mi-am jurat eu. sa uit problemele grele. confesiuni si amanunte. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când Vanciu va hotarî sa ma lase corigent la matematica.. nu am învatat nimic de sase ani. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. prin care as putea obtine "jurnale". de slab. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. Nu am avut deloc noroc saptamâna aceasta. de nehotarât.

.. -Cine îm^a bine. .niciodata. valoare si dezlegare. . Am facut rugaciunea. Dar totul era zadarnic. . cu creta si buretele. începui a construi cercul. M-am asezat în banca.. pentru ca nu stiam problema..Repeta enuntul.. Vanciu îmi da întotdeauna ajutor. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. un italian . ma linistesc.De ce nu înveti. domnule Vanciu. când si-i pleaca în caiet. nu stiu cui. Am pasit demn. în timpul acesta.. A înteles. si stergeam mereu. . domnule Vanciu. Vanciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". m-a chemat cel dintâi la tabla. ca sa-l pot urî. . cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa. si-a încrucisat bratele si astepta. Poate ma rugam si altceva. . are ca baza un cerc. . De altfel.. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. . Dar am facut semn ca-l stiu.. Sa se calculeze înaltimea x a zonei.N-am putut sa le fac pe toate. . a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. domnule Vanciu. cum ma apropii de tabla.. -La loc!. nu se zapaceste. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea.Nu ma întrerupe!.. si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. ca ma prefac. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul.Stiu. de atunci. Ma rugam ca Vanciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetului.. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui Vanciu. eu gândeam: "Ei. Vanciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase.Spune atunci..Invat . sau sa fie chemat la minister. ma? . Privesc calm ochii profesorului si. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebrice. însa. la ziua de 15 mai. Cine învata bine. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efect.Patru. . cu caietul. si eu mi-am dat seama ca ma rugam.Unde sunt? . iar noi sa avem întreaga ora libera.. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului.Eu învat. îmi fixasem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura.. ca nu învat niciodata si. Nu-l stiam. ca sa mai treaca din timp. Nu voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de Vanciu. dar sa vedeti.Stiu. Poate a aflat. plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara."într-un cerc de raza R. Fireste. Stii enuntul?. nu merge? ." Nu stiam de unde sa încep. Totusi.... Vanciu si-a întors scaunul catre mine. bâlbâielile. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost.. Panica piere din senin.Avem un cerc... al dracului!" si apoi pocneam din dinti. dar ma zapacesc. sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata.Ei.Fa-o atunci pe prima.. zâmbesc îngaduitor celor din banci. zona nascuta de un arc. . Nu pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. si a început sa-mi dicteze: . ca sa creada Vanciu ca-mi framânt mintea. în carnetul albastrui. Era tot ce puteam face.Câte probleme am avut? . Pauza lunga. usurat.

dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. Acela îsi stia lectia. în caietele menite romanului. aceasta e tot ce stiu. fireste. cu barbie lustruita. asa cum se afla în romane. înca. Mi se plânge de slabiciunile lui.Ce ai. transfigurat. A citit L'enfant de volupte si Le Feu. exasperat: . care se încapatâneaza sa nu poarte ochelari. domnule!. iar pe masa am lasat la jumatate Bouvard et Pecuchet. între cine? Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neghiobia noastra si de gloria sa. Robert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. iar ei. bucurându-se: . Eroul sunt eu. Se apropie seara. ca repetam scene citite în carti. cu obrajii moi si frunte îngusta.. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. . trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. Nu stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . Si atunci amânam iar capitolul. E un adolescent fara sprâncene. dar pronunta Piacere. II Fuoco. Conflict. Am încercat. tipule? Le-am raspuns ca putin îmi pasa.Lucreaza. femeile si banii vin de la sine. nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. nu. ma mustru. Nu miarn hotarât intriga. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. De câte ori sunt umilit.Ce te faci. El ma suspecteaza. II. si. schimbat. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman: atent. Explica. GLORIA LUI ROBERT Robert mi-a marturisit. în acelasi timp. simpli elevi dintra sasea reala. mâine am lectii grele. care îl împiedica sa ajunga glorios. înflorit. Poate e înca virgin. Eu n-am iubit. El ma admira si ma dispretuieste. iar Vanciu îi striga la rastimpuri. am planuit capitole din roman. si trebuie sa chibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. pentru ca eu sunt eu. pe drum. doctore? Trebuie sa nascocesc raspunsuri istete. odata. Acum însa. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. Am înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. cum îmi place sa ma port cu el. Câteodata zâmbesc: întrevad un Robert împlinit. Nici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". Dar nu scriu.roscat si miop.. Dupa ce a iesit Vanciu. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. ca D'Annunzio îi seamana. exagerat. N-am putut scrie nici o pagina.. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru.Daca am glorie. Ursuz. Ascultându-l. Robert se înflacareaza când vorbeste de femei. Când ma linistesc. . dar nu o pot îndeparta. explica. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Robert. Nu ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. Eu spun tuturor ca Robert e un baiat frumos.. Romanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. Vreau sa ma ocup acum de Robert. M-am întors acasa împreuna cu Dinu. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. cu buze de taranca tânara. Dar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Romanul adolescentului miop. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. Care ar putea fi subiectul romanului? Dragostea mea catre eroina din vilegiatura.

pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. oare. E stupid. fara a fi un roman psihologic. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. Iar am alunecat în discutii critice. de la care am plecat în aceste pagini. Prietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. e un prilej. Eu nu am gasit nimic firesc. în Saptamâna Patimilor. As fi fericit sa gasesc un conflict. Suferintele mele . cea dintâi aventura.Am plecat de la Robert. Adevarul e ca Romanul adolescentului miop va fi o serie de scene. Si apoi. Cu prietenul meu Jean Victor Robert am încercat. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. în care sa precizez: "Acest pasaj e neadevarat. s-o ajut. Mai ales "concluziile". în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. Dar mie îmi place sa ma contrazic. cine o va povesti? Sa renunt la idila eroului meu? . înainte de toate.pâna atunci . Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. si . însa. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele Jurnalului. De aceea ma arat retras. romanul trebuie publicat.. iar nu s-o potolesc.asupra measi asupra celorlalti . Daca l-as sili pe el. Fara sa vreau. în orice caz. ca mai înainte.. rând pe rând.autorul însusi nu-l cunoaste. trait... Voi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material . Prietenii ma cred timid printre fete. Nu gândesc întotdeauna astfel. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. nu trebuie sa scriu numai despre ea? Eu am cunoscut crize mai interesante. modific. si nu am tragere de inima sa le scriu.. în roman. Romanul meu va fi scris fara discutii. Exercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. Dupa ce am încheiat ultima fraza. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si Dinu?. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluzii. încercari de a schita anumite capitole . Nu i-am vazut niciodata iubind. nu stiu. viciata si neînteleasa în literatura. apoi.chiar în Jurnalul acesta. E adevarat ca aceasta caut? Nu stiu. As suferi mai mult daca as fi respins. Romanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. s-o încurajez. conflictul. M-as multumi sa prezint. Sa iau seama. nici unul întrecând saptesprezece ani. Dar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. N-as avea singurul lucru pe care îl caut. pentru promovarea mea în clasa a saptea. Sunt atâtea lucruri de spus. Nadajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. Dar seria aceasta de scene. m-am oprit. altfel s-au petrecut faptele". m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. As lamuri. de aceasta sunt sigur. dispretuitor. Dar am pierdut iar firul. Dar aceasta pare pedant si rece. A-tunci. Nu am sa-l scriu nici sub forma de Jurnal. Nu cunosc decât adolescenta noastra. personajele. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. Când.. Dar eu nu pot descrie. Trebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. Robert. exagerez. O lume ignorata.nu le va cunoaste nimeni. pregatiri pentru roman. Dar toate acestea sunt palavrageli inutile. fara explicatii date în jurul oricarui fapt. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. Si apoi. Dar. în orice caz. Flirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic.. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. Voi avea grija. Atunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. de impresii. pentru ca nu-i prefac.. planul de lucru ar fi simplu. Din pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vechi. Trebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu.

Mergeam împreuna. Fata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie." Fata s-a înrosit mult. Când i-am sarutat buzele. . împotriva surorii. lânga un brad pipernicit. îmi spuneam: trebuie s-o sarut! Numaram pâna la zece. întunecat. brutal. poate. Fata cuteza sa vorbeasca. Dar voiam prea mult si faptuiam prea repede. asteptând sa farmece. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Robert. Perri cocheta o vulgaritate impresionanta. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. Eu staruiam. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. Am auzit acele adorabile fraze de început. îmi porunceam. fumând. Se împotrivea cu ochii. privind în ochi. în Parcul Carol se întâlnesc perechile de liceeni. doua fete si doi baieti. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. cu mâinile. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în Parcul Carol. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. de buzele ei. Erau simplu îmbracate. râs încurajator. Se zareau si se auzeau celelalte perechi. Ma încruntam. Vorbeam aspru. Fetele se aratau magulite de tovarasia noastra. Nu îndrazneam. Iar noi . Fata aproape plângea. gheata se rupsese. Eu eram palid. Vorbeam. pe bulevard. Si ea se scutura sub buzele mele reci. toate cuvintele cu doua întelesuri. Fetele au ramas fermecate. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. Am început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. rosu.cu sepci de liceeni. iar pe mine ma alinau. perechi. mult. aducând si pe Dinu. Eu paseam apasat. cu buzele timid înrosite. si-a scuturat rochia si mi-a spus. umilit. îndemnat de Robert si de Perri. îmi placea s-o chinui stupid. îmi spuneam: "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. Cu toate încercarile de a se dovedi nevinovate. ca pleaca sa-si caute sora. înfiorat de tremurul trupului. Perri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. Ne-am distantat. lânga ele. E inutil sa reproduc aici conversatia. O bruna cu palarie alba. pe umarul de stofa decolorata. Totusi. De câte ori o priveam. Ma stânjeneau privirile strainilor. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. cu gesturi. pe o alee dosnica. De aceea. lacramând. Parcul era prea populat. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. Robert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza. de aburii parului. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. într-o jumatate de ceas. s-a ridicat ca un arc. la prima aventura. Ni s-au prezentat din vârful buzelor. Era cea mai mica din grup si. cu obrajii albi si ochii negri. Nu vorbea nimic. zapacit. resemnat. rau. Ne-am întâlnit toate perechile la cealalta parte a Arenelor. . pe par. cu ironii stupide. acela a ramas locul de întâlnire. vorbeam. Nu stiu de ce eram îndemnat sa mint. Robert le cunoscuse. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. cu parul atent presat. Si fata se înspaimânta. le-a vorbit. la toate serbarile. strângându-i bratul. Nu ascultam decât pe Robert.pe care atunci o cunoscusem -. cu ura. eu m-am împotrivit mult. perechi. strivite pe obraji. chiar cu perechi. Era înca zi deplina. zâmbind si rosind. Fetele se . care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. incult. aceasta se stie.sa nu le strecor si în roman. Eu taceam. S-a asezat mai mult târâta. în toate liceele. Le-am întâlnit lânga Arene. cu obrajii pudrati. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. Dinu vorbea rar. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. cea mai cuminte. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala".

prieteni multi. Eu stau între carti. El raspândeste zvonul ca ma tem. Faptul mi se parea o amintire de cosmar. E gol si suficient. apoi. ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. îl voi ridiculiza. Noi toti îl tulburam cu glume rele.Si cum ma va chema? . nu cunosc viata. pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si an. Când ne adunam. dar nu prea mult. de ce o chinuisem absurd. Voi fi un soi de "raisonneur". I-am spus ca îi voi exagera pacatele. Ochii tuturor s-au oprit asupra-ne. pentru ca. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. Robert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. Jean Victor era fericit. Ma va închipui în mansarda mea. Aceasta e deosebirea între mine si el: ca unul viseaza o fericire si o asteapta. el n-a stiut ce sa creada. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. asa cum port eu vara. ci ceea ce crede.poate dintr-o invidie nemarturisita . aceasta o stiu. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". aventura. Stiu ca ma dispretuieste mult. Eu livid. Robert ne vorbeste despre gloria lui. exagerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. Poate. Pentru ca acest caiet e Jurnalul meu. Robert va trebui sa faptuiasca. însa. Am întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. cu ochelari si cu zâmbet încruntat. fara sa se gândeasca asupra ei. îi voi culege naivitatile si neghiobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. El îsi pierde timpul sau citeste romane. As vrea mult sa stiu ce crede Robert despre mine. Iata o fraza stupida. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. sa revina. Cine stie daca nu ne invidiau. Eu ma prefac ca nu înteleg. si în roman nu se va trada. El spune ca "traieste". care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. într-una din ele am si eu un rol principal.. care va fi un personaj de seama în roman. sa merg mai departe. El ne spune ca citeste pe Balzac. Ma supara Robert. E numai un baiat frumos ca o fata. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. e marginit si încrezut. Dar aceasta o ascund în mine. Robert nu e un geniu. se îmbratisasera cu prietenii mei. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. Meditând. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. Eram furios pe mine. Poate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. pâna acum. Nu întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. poate. pentru ca e sentimental. nici nu-l cunosc.ma supara oratoria lui fara miez. Robert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. prea putin de acest prieten. Dar eu nu ma grabesc. sa vorbeasca. Eu sunt simplu. banuitor. Nu lamuream nimic. Iata ca am vorbit. . iar altul se chinuie s-o ajunga. Dar pe mine . care nu trebuie stearsa. Povestind lui Robert. Robert asculta cu înfrigurare. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el.sarutasera. El e complicat. De atunci.. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. la întoarcere. Trebuia sa fiu mai brutal. în romanul meu. Si prietenul meu îmi vorbeste de D\'Annunzio. trebuie sa ma întreb: eu nu sunt tot atât de încrezut? Sa nu ma tem de raspuns. De aceea îmi dispretuiesc eu prietenul: pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. ea plânsa. Dinu îsi fagaduise. spune el. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. în bluza aspra ruseasca. pe Ibsen si pe Victor Eftimiu.] tipatic în acelasi timp. Eu îl întreb. Robert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. nu ceea ce îmi spune.

Au luat-o pe la Capul Bunei-Sperante.Atunci nu-i spunea asa. pe Andrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. Tace. Ca întotdeauna. poate. Robert. dintr-o insinuare a mea. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. nu le va citi nimeni. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate Tolihroniade. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. Iata-ma încheind fara rost atâtea pagini din Jurnal. Pe Caleia îl asculta Noisil la istorie. pe care îl citise de la mine. Robert s-a convins. Baietii sunt uimiti. cred ca e o farsa la mijloc. Eu ma prefac convins de schimbare. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. Am sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un Jurnal regulat si complet. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. Paseste în mansarda abatut. Ca daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. toate le voi schimba. mereu mai tare. . Se încordeaza sa para erou nordic. Caleia nu stie nimic. . Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe. încât începe sa creada el însusi în ele. Trebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. .Jean Victor Robert. Altminteri.Voiti sa va spun cum îi spunea atunci? -Da.. în câteva saptamâni. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile.Pentru ca Robert. .Pentru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. eu cred ca îsi va reveni. De atunci. In vacante. Fireste. Robert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. întreaba si el: . asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. impresii continuu sa adun în Jurnalul intim. A protestat. Note scurte. însemnari din clasa. Ca sa câstige timp. . a ajuns sa se creada altul. Caietul acesta l-am început în ziua când m-am hotarât sa lucrez la Romanul adolescentului miop. ca sa-mi schimb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. III. le voi exagera. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine.Si de ce sa fiu eu acela? . se dovedeste ridicol. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria.Pe unde au luat-o? Caleia se gândeste. Faptul acesta trebuie meditat. . A auzit. singur la Târgo-viste.Da. Tolihroniade sopteste. superior. .Pe unde au luat-o? . Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine. O zi de la sfârsitul lui mai. Ne-am despartit aproape suparati. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. . îmi vorbeste de Brand. (Tolihroniade sufla ca sa i se sufle. Va uita pe Brand.Scriu un roman de moravuri si un roman psihologic. în roman. încearca sa para schimbat. . minteam eu.) E vorba de expeditia lui Marco Polo.îi spunea Capul Furtunilor. care tânjea gloria. Meditând. în roman. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman.Si apoi pe unde au luat-o? .Atunci de ce nu-mi pui si partile bune? . Dar am luat obiceiul sa scriu prea mult.

Au cerut sa le-o cânte.In Brazilia. Râsete. Poate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca Pake n-ar fi fost surprins de Vanciu la bodega.Incetati odata.Pamânturile indice. Aplauze frenetice si râsete. Dupa ce a repetat-o de câteva ori.. o noua romanta a sa. cu câteva sandwich-uri si o litra de tuica în fata.Tu l \'as voulu Dandin! . A fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"\'.Las' sa vie. într-o recreatie. vreo gluma. .Domnilor.si înfloreste..Dai.. N-au iesit decât trei baritoni. .. chem pe d-l director! Dar nu-l crede nimeni. Vanciu îl lasa sa vorbeasca. ..Domnilor.Va dau afara! . singuri. . . când e întrebat ce se va face repetent: "Punga mea si patru bani!" Daca cineva îsi îngaduie. în clasa a patra lua mentiune la matematica. . si manânca tot atât de mult. Caleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret. ca el a platit si litra de tuica. Desi va ramâne repetent. Pake n-a renuntat la muntii Fagarasului. . orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. A încercat sa faca chiar portretul domnului. Poate ultima ora de muzica de anul acesta. Acum.Si ce-au gasit acolo? . magarilor! .E scris pe-al nostru steag! . A spus ca sandwich-urile erau ale lui.ca un mar. obisnuieste sa spuna. puterea creste. pe care am mai auzit-o. N-am nevoie de câstig. Pake continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în ghiozdan o sticluta cu coniac. clatinându-se pe scaun... Apoi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului.Unde sunt baritonii? N-auziti. Baietii dau câte sase lei si râd de autorul Crinului. n-ai! . ca un par. .. la sfârsit... nu de altceva. glasuieste unul din fund. în clasa a doua a fost premiant. nu stiu unde.Tot o gluma. si se bâlbâie ca si mai înainte. .Chem pe d-l director.Care-i obraznicul? . . Si adauga. Crinul. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. chacun a sa maniere. nici la tabara din Dumbrava Sibiului.. Pake e tot atât de senin.Si unde au ajuns? -In Brazilia. O bucata costa sase lei. vom pleca noi doi. tot atât de linistit: . ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti.Altceva ce voiti sa mai gaseasca? Pake va ramâne repetent. Ora de muzica. Vorbeste încet si trist. Profesorul zâmbeste.Unde-s doi. si-a venit sa le vânda. O melodie banala. îi aminti. însa.. El raspunde. Daca nu vom gasi tovarasi pentru Fagaras. daca nu faceti tacere. Pake îl boxeaza precipitat si voios. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale. domnilor? Sa iasa baritonii afara din banci. . Mai avem câteva zile si vine serbarea.. . ca în timpurile bune ale prieteniei noastre.Nu va astâmparati? . va ramâne repetent. Zâmbeste. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii.Si altceva? . dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. A fost chemat în cancelarie.

ce rol va juca în roman. urmarit de chinuri sufletesti si trupesti. . cântând.mai e si evreu. Boloveanu cânta înainte la orga.. Caleia va face o ora de arest. 30 As vrea sa-l cunosc pe Dinu bine. Baietii îl striga din banci cu glas tare. Dar eu. Fosilo! . bun si inteligent. Fosil a reclamat pedagogului.. încât orice om inteligent sa poata întelege . cunoaste chimie si . Banuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. Umbla printre baieti. dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. Când îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la ochi. d-le Boloveanu? . si ciuda pe el. .Banca din fund. copiaza la teze.De ce va suparati.Profesorul îi ca un parinte. ma întreb: daca acesta e adevaratul Dinu.. As minti si eu bucuros. cum spun eu. se târaste în banca. pâraste baietii.Unde fugi. rosu. Sunt sigur ca se închipuie personaj din Ibsen. e zgârcit. Unul din ei "a cerut voie afara". Fosil nu e simpatizat. capetele. . Aguletti s-a prefacut si a mintit.Nechematului i se ia darul.Stai la loc. învata bine.pe deasupra . . d-le Boloveanu? . la el.De ce va purtati sever cu noi. Fosil încearca sa se strecoare afara. Poate sa fie o simpla criza. e fericit si raspunde în asa fel. dupa ora. singur. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzie? Daca însusi el s-a înselat atât timp. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. ceea ce se petrece la liceul acesta!". penibil. Caleia. Dar acum s-a schimbat mult. Palma a rasunat.Zexe! S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. si acum se întoarce în sine? Nu stiu. ca sa nu-i puna Toivinovici "insuficient".. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. Nu-mi ajunge sa stiu ca e frumos. Nu-l mai "pasioneaza".Unde te duci Partiniseanu? . bine de tot. Citeste literatura putina. baritonii si-au întors. De ce arata Dinu tot mai putina tragere de inima pentru chimie? Am învatat-o amândoi. * Aguletti a plâns astazi la ora de chimie si a pomenit numele tatalui sau mort. Fanica regreta ca nu se poate preface atât de bine. Niciodata Dinu n-a fost prea harnic. mort? Cred ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor.De ce nu respecti ordinele d-lui profesor? Partiniseanu.. îi trage o palma peste ceafa.iar glasul lui e divin. pretinde ca nu poate cânta. încruntat. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. S-a frecat mult si acum îi sunt ochii rosii si lacrimeaza. pentru ca e schiop. Sta cu batista la ochi. Scena m-a facut sa rosesc jenat. Anul acesta aproape a uitat formule de temelie. se plimba si doarme mult. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru Aguletti. pentru romanul meu. nici prea ordonat. Si pentru ca n-a obtinut. va scad nota la purtare! . Fosilo? Nu stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afara? . numarându-si din ochi baritonii. Asteapta. câteodata. Fireste. care sta în spatele lui. * Pe Robert îl dor ochii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica. sa-mi frâng mâinile de enervare. înca. ca sa auda maestrul. citeste Le petit parisien. daca as putea. Nu mai munceste.. si compatimire pentru profesor.

foarte usoara. Suntem atât de legati între noi. E drept. as fi capatat "rau". Problema era de trigonometrie. priveam si nu pricepeam. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. Mie mi-a spus ieri: . si o uita de cum e chemat la tabla. nu vorbesc si stau pe gânduri. Ne obisnuim. cincisprezece ori fiecare lectie. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note.ca cititul e pricina durerii lui de ochi. dezgustati de scoala. cu placerile libertatii. Se întelege lesne aceasta. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. se bâlbâie..unde s-a adunat un teanc întreg. în ultimele saptamâni de scoala. Pe trimestrul întâi. Si. Toti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. ca de obicei. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triunghiurilor dreptunghe. totusi. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe hârtie. în jur. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. când se vesteste vacanta. S-a întors în banca istovit. Scriam ca sa ma vada Vanciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. Vanciu se uita la mine. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. cu foaia alba. putin câte putin. Despartirea ne alunga bucuriile. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. Cu "binele" luat la oral si-a asigurat media. Ceea ce. când se apropie sfârsitul anului. sleiti de caldura si ne întristam. ca sa-l întarât pe Vanciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. de ce scriu 31 si cum am curajul sa scriu. . Se face rosu. Poate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. Dupa plecarea lui Toivinovici. Noi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. * Astazi. Cât de putin as fi citit. în acelasi timp. pentru zgârcenia lui Fanica. acum la apropierea sfârsitului de an: ne copleseste melancolia. Numai Malu-reanu si Colonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. si vorbim. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. Problema.. si tot o rezolvam.Nici nu stii cât ma dor ochii. Fanica a capatat "bine" la chimie.Daca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. * Notita din 2 iunie. De atâtea ori ma pot preface. am închis caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. sigur de ignoranta mea. nu-mi mai ramâne nici o nadejde.. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. desfigurat. . dupa sase ani de clasa? Sau poate e altceva? Poate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce închipuisem noi. Eu n-am gasit-o. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. îi tremura glasul. Ne aratam multumiti si râdem. Am vârât la urma fituica în buzunar . si se uita uimit.. Si nu e asa. baietii lucrau aprins. Aseara arn citit pâna la doua. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. Cred ca citeste de zece. înca de pe la Pasti. ca vor aduce. Suntem obositi. e mai mult decât o nebunie. Fanica e terorizat de chimie. Am scris ce cunosteam: altminteri. A început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. * Teza la matematica. Cum însa eu nu stiam nimic .

Robert a oftat si Dinu mi-a oferit tigari. Cunoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. Când intra Toivinovici. Fanica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. eu sunt "doctorul".îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. La extemporale naduseste.. Pe bulevard. Sylvia e o frumoasa si veche "simpatie" de a lui Dinu. cu dispret. în ajun. când partenera lui Robert. pentru ca e inteligent si sperios.Ai mai vazut-o pe Sylvia? Ataca Robert. a sfârsit prin a darui lui Dinu un trandafir de la pieptul rochii. fireste. Dinu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. Se îndoieste de Robert. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe Toivinovici ca a învatat. De obicei.. Nimeni nu stie. Dinu e banuitor si nedrept. se framânta în banca. Aceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si . însa. .framânta buretele cu creta la un loc. Uraste pe Toivinovici si se înspaimânta de câte ori se deschide usa..cauta sa se vadeasca cinic. Pentru Robert.care se socoteste geniu ..Nu-mi plac picioarele. Am toate simptomele: urâtenie. 32 Când suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. glasuieste Robert. Robert. Dinu. Fanica înlemneste cu ochii la el. epuizat. se clatina în banca. Jean Victor Robert . Amândoi. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. ma consoleaza: . Dar Robert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. . pentru ca nu sunt expuse "literar". Baietii îl îndragesc.. varsa calimara. Apoi ajunge nervos. urmaresc cu ochii fetele si doamnele. pe care îl . fara sepci si fara palarii. miopie precoce si desfiguratoare. ÎNTRE DONJUANI Asta-seara au venit la mine Robert si cu Dinu si au hotarât sa ne plimbam în Cismigiu. Se dezmorteste când striga absentii. Râde în toate orele. pierde pofta de mâncare. Fanica îsi pierde cumpatul.Frumos corp. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. însa.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . . cu ton de specialist încercat. afirma Dinu. Dinu . Rivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. renuntând. Ajunge la liceu slabit. IV. Robert ofteaza pentru ca e geniu. Eu mi-amîncheiat tunica si am coborât în strada. 33 . o blonda bacalaureata din Târgoviste. de ce i se spune "Cocos".desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Robert . transcrie de trei ori problema. blând si imens. Don Juan si paradoxal. se zapaceste..De ce? Robert m-a mângâiat. .Fiecare cu ursita lui. la arbitrajul meu. care e geniu. înainte cu câteva zile de teza. uluit. încearca sa scrie precipitat o concluzie. oricare. se chinu-ie pâna ce Toivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. Fiecare se trudeste sa para mai îndraznet. . preocupari erudite. afara de chimie si matematica. cordon de antilopa si tabachera de argint. Dinu se înroseste în întuneric. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite.Copilarii. în ora de chimie.îl necajeste concurenta. nerabdator. doctore.Tu nu pricepi asta. Robert purta pantaloni albi si pantofi cu funda. concluziile sunt partile lui cele mai bune. haina deschisa.

a noptii de vara si a muzicii militare.. umil.Ti se pare? întreaba... Dar acum era o primejdie. . Am spus "paturi feciorelnice". ca în drame. Robert..Nici asta nu pricepi. ritma Robert.Nu-i vorba de filologie. fara femeie. brat la brat cu sclava ta.Ce numesti tu "feciorelnic"? intervenii si eu. .N-am spus ca am avut fecioare..Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. paie peste foc. Robert nu ma privea. Va pieri rivalitatea. sa te culci în paturi albe. fara aventuri. .. e reala realitate. doctore. Robert. .Care potir? ma prefacui a nu pricepe eu.Dar nu sunt nefericit deloc. asteptând revansa. ci de fecioare. De câteva luni.. vorbi prezumtios Robert. Si vor începe acele insipide marturisiri. de doua ori pe an: la Sfântul Dumitru si a treia zi de Pasti. . doctore. apoi.. Robert se pregateste sa ofteze... Sentimental înfrigurat. Stiu ce are sa se petreaca. . Dinu fumeaza visator. lovindu-i potirul plin al dragostei.Uite ca traiesc. însa. de a o calca în picioare. . unor prieteni dezarmati si receptivi. Robert devine absent si imagineaza..întâlnea în aceeasi familie.. Sylvia a fost totdeauna o fata vulgara. . soptite cu ochi înlacra-mati. Dinu.. Noi toti cautam aceasta. cu filologia ta. Robert se dezgolise. în noaptea aceasta eram hotarât sa lupt. Dinu afecteaza ca idila lor e distractiva: .Ce nefericit esti tu. Ma uitam la Dinu si ma întrebam de ce nu ataca. .Daca nu vorbesti clar. feciorelnice.. sa ne odihnim. Nimeni nu o cunoaste. . . Ochii se închid. ..Zadarnic te ascunzi. Eu gasesc propunerea compromitatoare.. ... pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziile? .Ai avut tu vreo fecioara? . închei analiza Sylviei cu o întrebare stupida..Nu-s fantezii. Dinu asculta. .Femeia. . e fecund si obsedant. cei doi vor deveni melancolici. iubite. doctore?. constatai eu. ... Când Robert vorbeste despre viata si despre "iubire". ma Robert. si Robert se asaza. continua Robert cu ochii în coroana teiului. ma prefacui eu necajit. Din pricina celor saptesprezece ani. Sylvia a fost fermecata de Robert. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie.Cum poti trai tu fara iubire. sa pasesti pe sub alei.Si apoi. pâna la urma.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave.. Eu astept. "Ironia" lui Dinu putea fi atâtata. .. Dinu e mai zgârcit în confesiuni. ritmeaza frazele. modest.. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult.. fericit ca nu i-am acceptat-o. perfid. .Si asta numesti tu viata.Hai mai bine dupa fete.Ia lasa-ma. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. Dinu izbucni.. voluptatea de a stapâni femeia. Hotarasc. presimtind primejdia de a-l asculta pe Robert psalmodiind un sfert de ceas. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. ..Bine.S-a urâtit groaznic în ultimul timp.. . .. tinerete?. spune ca el seamana cu Anatole France: sceptic si epicureu. Prevestind furtuna. profund..

îl întrebai pe Dinu care a fost prima lui femeie.. Am ajuns un foarte bun observator. . foarte luxos învestmântata.. si ce par au. Dar ma înfrâng. saptesprezece femei.. "Poza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. întelegând inevitabilul. tunica croita pe solduri . dimpotriva. . ochii negri.I-am spus ca n-o mai iubesc. Si apoi. de pilda. .. Amândoi. . Sunt o slabiciune. ofteaza: nu-l pricepem. si de nenumarate ori. Robert se culca iar pe banca. sau era roscata. iar în pat o fata cu parul aramiu. Pentru ca destainuirile nu sunt sincere. Circula si subspecii. Atunci. sau locuia pe o strada cu el etc. început de vara. îl simteam pe Dinu nelinistit.. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. fara veste. Prietenii si-au facut parerea lor despre mine: doctor.Stii ca mi-a scris Maria. Muzica a încetat. Ascultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. avea parul negru-corb. dar nu mai mi-aduc aminte. ataca prin surprindere Dinu.Cum. si alte multe amanunte.. tot prima lui femeie avea odata parul negru. Eu . Dar. buze rosii. Dinu avusese. Eu ochii cum Robert se asaza la pânda. prietenilor. Nu numai atât. însa. N-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele 34 35 lor.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi deschide sufletul. suntem siguri ca nu i-a scris. . Gândeste. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. Robert e nefericit ca noi nu îl pricepem. casatorita si bogata.. când se trezi într-un dormitor. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni... draga. . si Dinu le urmareste cu ochii.. îndeosebi..Ce-ti spune? . .era în clasa a treia. Una din ele marturisea ca prima femeie era roscata. trebuie sa ramâi singur. alta ca. baiat frumos. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. versiunile primei femei ma interesau.se întorcea odata de la scoala. Daca m-as dezvalui. A urmat dupa aceasta o pauza. pâna acum. precum si varietati de versiuni.Am auzit-o de mult. Nu e genul meu. si eu si Dinu. Fiecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original: sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . Stiam si cum le cheama. cu privirile în tei. Si cu toate acestea. dar lupt. Trec perechi pe sub alei. Nu vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura.. Dinu începu pe un ton degajat. cu declaratiile. Ma simt si eu tulburat. Când. în dormitor era un pat.cred altfel. mi s-ar spune ca "pozez". Pentru ca existau felurite si nostime versiuni. cu ispite. înca nu ti-am spus? se ridica fericit. Ba mi-o spusese. nimanui. Desigur ca era ispitit sa se destainuiasca. . da: ma intereseaza. El .Nu te-am vazut niciodata cu femei pe strada.Da. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu el. sa auda si Robert. singur. Nici nu avu timp sa-si dea seama ce face. Si nu vorbesc niciodata.Nu ma pricepeti. Pe mine ma supara confesiunile. despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. . Trebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. Pot recunoaste repede pe cei chinuiti de aceasta nevoie launtrica. era casatorita si foarte bogata..Ma plictiseste. De câte ori nu stie ce sa raspunda. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna. Chiar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele. Asa.

Sunt atât de natâng. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. Robert se hotarî si se întoarse spre mine. mâinile lungi. Adica sunt ascultati vecinii lui de catalog. fara exceptie. e aproape de tine. Vreau adevaiul.De unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui Dinu Pacatul lui Caragiale? S-a auzit. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. Marcu nu se supara nici de o porecla.. cu care sa ma plimb prin parc. Mi-e cald. ca toti ceilalti. Citeste romanul. Daca luptele se dau chiar în banca lui. si ruina vointei mele. Vine în fiecare dimineata cu romanul în ghiozdan si-l citeste linistit.. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. Citeste si când explica profesorii. UN PRIETEN Prietenul meu Marcu e înalt. Ar trebui sa fac altceva. Atunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. Nu mi-e somn. Ceea ce înseamna ca sunt imbecil. . cu ochii mari si bulbucati. Si scriu aici.. Eu nu spuneam nimic. eu nevoie de prieteni.. .Nu ti se pare. picioarele lungi. orisicât m-as ascunde. si lipsit de vointa? Nu visez si eu fecioare blonde. . Si nici nu mi-e somn. într-o luntre alba? Nu ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. cu mâinile încrucisate pe piept. Si nici nu le pot scrie. parul cret. Sunt cel mai natâng dintre toti. chiar si de durere. Am s. altminteri. cu ochii înaltati spre cer.. nici de cealalta. se încrunta si citeste. iar explicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. Sunt caraghioase. Zadarnic încerc sa ma ascund. Acum. Pentru ca sunt imbecil. Am plecat târziu din Cismigiu. Marcu îsi ridica necajit de pe carte . Si nu sunt multumit. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. Ar trebui sa-mi caut frânghia si sa ma biciuiesc. Si eu. Sunt si eu ca toti ceilalti. când scriu. îsi îndeasa degetele în urechi si citeste. îi spune câteodata vreun vecin: . Baietii îl cred prost si îi spun. raspunse prudent celalalt.Nu-mi mai aduc aminte.Fata? iscodi curios Robert.Ai citit Pacat? îl întreba Robert. Cautam durerea trupului. uscat. sau pe lac. sub luna. Pentru ca îmi pierd timpul ratacind prin Cismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. Acum. timp de cinci minute. îl mai striga si "Marcala". .. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt.. Zadarnic ma minteam. Vreau sa fiu sincer.Parea numai. Dar am raspuns naiv: . Dar atunci... Daca e zgomot. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. Parca eu nu stiu? Nu stiu ca sunt sentimental si slab. în fund. iar pentru ca e evreu. Pentru ca. Sunt dezgustat de tot. se muta în alta banca si citeste. "Tandarica". Pentru ca nu "mi-am deschis sufletul" prietern\'or. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. doctore. ca aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale? 36 Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. Citeste si când profesorii se gasesc în clasa. nerozi. si slabiciunea sufletului meu. si pustiul mintii mele. din pricina lungimii nasului. pâna la capat. 37 V. Mai mult. Daca baietii sar pe banci. . Eu am înteles de ce nu sunt multumit.Marcule. N-am nici un motiv sa fiu întristat. Si nici nu pot citi. n-as fi acum întristat.? Dar toate acestea sunt lucruri triste si stupide.Eu stiu ce se petrece cu mine: sunt un sentimental.

. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. Marcu. Scoate cartea sau fituicile. pe care i-l împrumutasem eu. El era entuziasmat de Balzac si m-a convertit si pe mine. sau nu spune nimic. în banca.Pentru ca dispretuieste scoala si profesorii. Ionescu Stelian. pentru ca romanul trebuie citit. Si Robert le . sau îi sufla vecinul. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforic? . Când epuizam stocul. luându-i apararea. . Toivinovici întreaba pe primii doi. îl chinuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Rosu si negru. Fara veste. Stie ca în orice caz va lua "insuficient". . . Marcule.ochii bulbucati. Dar mi-am dat repede seama ca ma înselasem. care au "tocit" toata saptamâna.Nu stiu.. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. Am raspândit amândoi pe Balzac în clasa.Iesi. Când a venit Marcu iar la scoala. îi pune mâna pe umar. se asteapta sa-l asculte la chimie. cu mâinile încrucisate. Când. Pare calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. nu se tulbura. Daca poate sa-l "duca" pe profesor. raspunde linistit: . mai cu scrupule în clasificari. . domnule. Pentru ca stiu ca Marcu.Nu stiu.Sa-i dea Dumnezeu sanatate lui Noisil. Ť . adresându-se cestorului. dupa atâta lectura. ca numai -datorita lui am putut sfârsi Les Miserables.Ionescu Corneliu. se întreaba cum.Cartea s-o daruiti bibliotecii liceului.. strig eu.Dar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stii? . Unii. Am început sa ne împrumutam carti. Se întoarce zâmbind. Explica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. însa. domnule. Lucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. Ajunseseram eruditi în Comedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. Când îi vine landul si Toivinovici îl întreaba. tot ce ne cadea în mâna. Malureanu Marcu. . Si Marcu se opreste lânga tabla. La teze copiaza. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte La garconne. domnule.Nu stiu.Destul. .Nu se face lectura la ora de istorie. Profesorii îl cred neghiob si incult. hotarî Noisil. Unul dintre primii adepti a fost Robert. Numai sa nu-l tina mult timp la lectie.La loc. Citeam numai Bal-zac. Cere câteodata si lamuriri. vorbeste foarte frumos si foarte original. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. ca te-a strigat. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. Stii ce-am spus pâna acum? Marcu nu stia nimic. se supara pe vecini: 38 . Un baiat îl înghionteste: .De ce mi-ati închis cartea? Odata l-a prins Noisil citind în timpul orei. Le turuie gura si umplu tabla cu formule. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. pentru ca el pleca dimineata cu ghiozdanul si citea romane în Cismigiu pâna auzea sunând fabricile. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. Când iese la tabla. si Noisil îl elimina pe trei zile. nu se da în laturi. Ne-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. Marcu. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. iar el îi lua apararea. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti.

au aflat ca volumele sunt anarhiste si l-au privit cu teama.Drept sa va spun.. La fiecare fraza pe care o rosteste. dar ca nu se arata. Când se deschide vreo discutie generala în clasa. Marcu e multumit.informati de el .. . ne marturisea îndo-indu-se: 39 . si toti am respectat ordinul. cu \ care joaca saptamânal pocher. în realitate. fie chiar nedreapta.. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. în care nu patrunsese masina de doi ani. Numai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . îl socotesc foarte original. el trece de cealalta parte. dar baietii .gasea admirabile. E suficient sa trec printr-un curent. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. tuns cum as fi. sa necajeasca pe aristocrati. teoriile anarhiste. Dirigintele însa a cerut explicatii. si-l retrage din liceu. pentru ca a suferit de otita. si când intervin aristocratii. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. Venise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. baiat bogat. Când l-am întrebat de unde stie aceasta. Aristocratii sustin ca el e adept permanent al anarhismului si al comunismului. Cred ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. daca i se tunde baiatul. dar îl dispretuiesc toti. Baietii îl numesc comunist. si Marcu nu se supara. el gaseste motive sa se îndoiasca. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". anarhist. Furtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. si numaidecât ar reveni otita. numai atunci ma supar. ca directorul. Numai Furtuneanu venise cu aceleasi plete negre. Nu îl urasc.în urma otitei racesc foarte usor. . îsi trece degetele raschirate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. . Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anarhismului. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. De aceea.care i se par îndoielnice -. Cei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. Pe mine nu ma supara faptul acesta. dar Furtuneanu a ramas cu parul mare. cu Capitalul lui Marx. cu scoartele rosii: L \'unique al lui Stirner si un volum gros de Kropotkin. Odata a adus în geanta doua carti frantuzesti. Când banuia ironia. Venea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. Marcu spunea ca sunt foarte interesante.. când l-am rugat. între baieti. Lazimir. dar nu prea.L-am "turbat"! De câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. Trebuia sa ne tundem toti. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor expropria din nou mosiile. îndeosebi pe Furtuneanu. cu i cel putin numarul 3. spre marea lor bucurie. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. de frica. în care scria ca elevul Furtuneanu Petre nu poate fi tuns. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". La noi în clasa nu sunt decât doi. nu l-am gasit pe L \'enfant maudii genial. Daca vrea. De aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. Nu poate orisicine sta de vorba cu Marcu. Daca cineva spune aristocratilor ca anarhistii si comunistii nu se pot împaca. si Furtuneanu le-a dat. Furtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. Furtuneanu îl numeste "evreu distructiv". cu cartulii de Engels si Kautsky. Baietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. A spus numai ca e interesant si ne-a explicat. ci dimpotriva. se declara ucenic fatis al lui Kropotkin si Bakunin. însa. E bine.

.Sa-l tina ma-sa în vata. M-am închipuit la Medeleni. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. la izvoare. L-a insultat. dudui si idile în vacanta Pastelui. Am fost toata ziua îndragostit de Sonia. nici n-ar avea motiv sa-l admire. Si de atunci nu-l poate suferi Furtuneanu pe Marcu. încât a auzit si Trollo. Te rog sa fii cuviincios.Vezi ca te îneci. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. Dar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. e drept. Eu le-am visat numai. Râsetele au împiedicat pe Furtuneanu sa continue. cu Sonia alaturi. ca se îndoieste de toate. Am plâns. iar eu sting lampa si visez. Am întrebat-o. din mansarda mea cu ferestrele deschise. însa. Baietii râsera. Si când apune soarele primavara. pentru ca nu-l cunoaste. el le afirma foarte sigur. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui Gherea. Când eram mic. cântând Sheherezade. în ce priveste probele sale. mi s-au ivit înca doi cosi. în clasa. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. si nu l-am putut explica. Când. dar atât de tare. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. Marcu nu-i decât rareori original. In serile de vara.. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. Eu. * 40 41 Azi am citit cartea lui Ionel Teodoreanu: Ulita copilariei si am plâns. dar parea linistit. sustine o teza sau combate alta. la iatacuri luxoase. însa. Poate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. pe sub salcâmi si visez idile rustice. în fata profesorilor si a colegilor. Poate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. interesant si glorios. Numai în discutiile noastre se arata asa cum e. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic.. în serile de vara hoinaresc pe strazi. Dar pe mine m-a mirat faptul. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. pentru ca izbutise sa-l faca pe Furtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. Mi-e sufletul schimbat. Mam închipuit frumos. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din Felix le Dantec. i-a raspuns linistit Marcu. Te rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. Cred ca am avut chiar mai mult succes decât Stefanei. marturisiri sub plina luna. De altfel. . Poate ca îl intimideaza clasa si profesorul. Nu mi-a fost rusine: am plâns. De multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. Zadarnic ma prefac: sunt trist. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada! Marcu era suficient de rosu. Azi-dimineata. Dar n-am gasit raspuns.. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora. Iar astazi am citit Ulita copilariei si-am plâns. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. ..Te rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . daca n-ai crestere de acasa. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice. n-am fost la tara niciodata. l-a facut lipsit de buna crestere si a încheiat formidabil: . Eu n-am fost la "tara" niciodata.foarte putin sceptic.

Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. Si mi-am spus: Ulita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger.. Nu mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. care calaresc. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. Am râs de mine. cu ochii lacramând de miopie.. jucând oina. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numele? Am plâns.. cu trupul chinuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. daca plâng. numai pentru ca eu. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor mei? Unde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime.. care cânta Shehere42 zade la pian? Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la Medeleni? Mi-am pierdut eu vacantele pentru ochii Soniei. am îndurat ani de-a rândul chinurile carnii. eram cel mai lenes. Doua lucruri se împotriveau. pentru ca eram înca sentimental si visator. numai pentru ca EU Am fost lipsit de bani si de trup frumos. mai neglijent si mai rautacios din clasa. VI. EU. E buna pentru copiii de boieri. pentru ca un adolescent bogat.. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"? Am uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. Eu mi-am muscat buzele. Si eram miop. Am plâns. si de ochi frumosi. Am uitat toate acestea? Am uitat romanul meu? Mi-am uitat sufletul. si de obraji frumosi? Am uitat si am plâns pe foile unei carti din Cultura Nationala? Am sfârsit Ulita copilariei înainte de a sfârsi La lutte universelle a lui Dantec? Si nu mi-e rusine de mine însumi?. pe care-l cautam zi si noapte? Unde îmi era hotarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. descult. e trist din pricina ochilor ei.. si mintea. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de.cizmarului de alaturi. Iar eu numai am\'visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. Mai întâi. ca Robert si ca Dinu. GERMANA în clasa I am ramas corigent la franceza. ori m-am vârât în camari cu hârtoage.. Se vorbea chiar de intrarea mea în echipa liceului. înadusit. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui Felix Le Dantec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. germana si româna. dar daca exista Sonia. însa. si de vrerile mele?. cu poze si cu idile. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia. din Moldova ei... Ajunsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunchiul celui din careu. . LUNI8-9. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. Daca vedeam prea bine genunchiul adversarului.tutun. care sufera necunoscut de nimeni. Ionel Teodoreanu. pentru ca nu stiam cine sunt. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau rochite de stamba. Eu ma întrebam si ma chinuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. spune-i sa-mi trimita adresa. apoi nu mai aveam nicio- .Zadarnic. miop. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. Iarta-ma. E o carte cu papusi luxoase. care nu stie ce vrea. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. spune-i ca un baiat urât. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti.

Mai apoi.Haben sie heute: Das Haus! ..... când ma aflam în careu.43 data timp sa vad mingea. raf? .Der Schmuck!. Auzeam chiar cum strigam. uitam tot. lasati-ma sa mor!. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. spalata printr-un act de curaj. nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet. oricum.Cum Schraf? Podoaba! . Iar eu regretam ca. sm. .câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam.. sm.. constatai eu.. De câte ori sa-ti spun? Was haben sie heute? .Weg! -Articolul.Was haben sie heute? M-a înfricosat preludiul acesta sase ani.. . mam gândit serios.Magarule!. .Asa se raspunde? . mergeam cu gândul si mai departe. Nu stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti. la groapa mea. Când am aflat vestea. strigau: . La început. De germana ma îngrozeam. socotindu-ma persecutat de Faradopol. . Cum sunt în banca I. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. Nu ajunsese înca director. Zaream prietenii uluiti.E un criminal. magarule. .Drumul? . Ma înspaimântau.. chinurile si moartea.cu litere "nemtesti" . . ma trudeam sa gasesc un mijloc. ... e un criminal!. Dupa un sfert de ceas.. eram emotionat.Se raspunde cu o propozitie întreaga. .S. e drept. .Das Haus! . Unde e caietul? în caiet se aflau transcrise .Schutnf? ezitam eu..Acestia nu sunt corigenti la germana. Atunci ma ajuta: . Venise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire... Dar pentru ca rusinea trebuia. . cu pastila între dinti. un sfert de ceas. închipuindu-mi toate acestea. Ma închipuiam disperat. Baietii. întristându-ma. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. Trei corigente însemna o repetenta aproape sigura. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii. m-am linistit... trebuia sa raspund mai întotdeauna: . .o propozitie întreaga.Ss.. nu. Ma închipuiam mort.Nu. zbatânduma: . maior în rezerva si profesor de germana. Asa se raspunde? . privirile si proportiile profesorului de germana....Iesi la lectie.Der Weg? -Das!. barbat trupes. la sinucidere.. însa.Podoaba? . magarule. lacramam. Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. Aici.. fiind mort. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. Dintr-o nelamurita dorinta.Stiu ca începe cu s. pe neasteptate. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul. bâigui eu. Sub*propozitiile.. încercam eu sa-l îmbunez.. ca prietenii sa ma surprinda chiar în clipa când voiam sa înghit pastila.?.

sa vedeti. persoana a IlI-a plural? ..Zi-l tot.. Scapasem.îmi ramân si mie douazeci de bani. Spuneam asta si la mama..Cincizeci de bani. juca înca nasturi... pe unde ai intrat? întrebarea rasuna.La loc. Mama pleaca la bunica. . Fata i s-a mai înasprit. si m-am dus s-o iau.. vioara. .Wissen.. nu învatasem nimic. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si.Ce-i cu dumneata aici? .. gewusten. asigurând-o ca am sa promovez la toamna.Ai tu bani? . Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. pentru ca asista si mama. Mai bine mâncam înghetata..Nu. Asa. * Acum.Wissen. durerosi..De ce vii târziu? Baiatul cu ghiozdanul încremeneste lânga usa. citea pe Nick Winter. .umbrela. vor sa ma persecute. Am sarit atunci pe fereastra.Am iesit. Mama stia. pentru mine. De atunci. . . Trei.. Dar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala.Micule...Cum merge. Când începea ceasul lectiei.. . germana ma obsedeaza. M-am ascuns dupa usa.A sti! . Sami se arata sever. Pâna în septembrie. îmi uitasem umbrela în clasa. lasa ca îti dau mai bine marci.Si. ca o trâmbita.. .Cât sa-i spunem ca costa un caiet? . de ce n-ai iesit? .. . Ochii directorului se înflacarara. Nu avea decât saisprezece ani.... Eu ma aparam. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. . 44 45 . -Mars!. palmuieste elevii. wust. Uitasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si . Dar m-am întors.A sunat de iesire. boule. profesorul a ajuns director. Nu aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund.Dar de ce te persecuta numai pe tine? .Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet. la Conservator. . Ne-am înteles sa-mi împart vacanta în doua: pâna în august voi fi liber. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. ... .. când se înfurie. Dar toate usile erau încuiate. .Nu stiu. jermana îi dificila. Furtuna a trecut cu greu. micule? . Sami: astazi nu facem lectie.Cum face subjonctivul pasiv. M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. Pasii domnului director s-au auzit. dar învata la scoala evanghelica si. spunând ca sunt "persecutat". .. O vestisera cinci prieteni. dupa aceea voi învata cu un meditator. .Si daca nu-mi da? Sami era banuitor si destept.Asculta-ma.

mi-am exasperat profesorul.o umbrela. . va rog. în cancelarie. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". Nu stie nimeni aceasta. Râsetele trebuiesc sa înceteze. Atunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. nu se supara.Iesi!.Lebens Gote. ... dar nu izbutesc sa-l evoc.. nataraule! îi multumi pentru sfat. fascinat.. Deodata. Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla. o data cu umbrela. nu e un om rau. gândin-du-ma la Brand al lui Ibsen. cu caietul si cartea. si mi se strânge inima. d-l director e satisfacut. Magarule! Dar nu aveam pe unde iesi. la "îndreptare".. . Ma trudesc cu pumnii la tâmple. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director.Hai? Stiti voi pe Schiller? întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. Câtiva ne ajutam de batista. Anul acesta. Dar nu stiam. Tremuram.. . De data aceasta. Ne potrivim. Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt. Dupa un ceas si cincisprezece tigari. Ochii îmi lacramau. nu mai pot gândi la Brand. ma plimb înfrigurat printre banci. de trei ori spre stânga.. Poate avem acelasi suflet. . E cald. Nu se arata Brand. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". cum se zbuciuma Fanica la chimie. . .. si gândul lui e la via din judetul Prahova. tot n-o învatam. eu mi-am uitat caietul acasa. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. Domnul director. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata Brand..Ia sa dati un extemporal. Nu vad decât niste munti acoperiti cu zapada. CORIGENTA . .. Dar germana. Nici Brand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. apaream palid.Nu Gote: Goethe.Stiti voi pe Schiller? Noi zâmbim. Si atunci tremur. însa. Obrajii mi se înrosira de rusine si usturime.. * în fiecare luni dimineata.Ai sa-ti arzi hainele. Dar când e zgomot în clasa. si ma zbucium. trebuia sa raspund eu. cu o privire umila si umeda. Când ma striga. Daca râdem prea mult.Domnule. Ne asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate.Ce stiti? -Schiller. rigid. Hai? 47 VII. pentru ca d-l director e serios. ma pripeam. înainte de încheierea anului. -Magarilor!. Când ma plimb printre banci. Aceasta îmi da curaj^ Ma încrunt si ma socotesc Brand înfruntând furtunile.Was haben sie heute? Fireste. Ma apropiai de soba. . Unul dintre noi râde. si domnul director fumeaza. simt prea bine aceasta. Ca sa simulez lectia învatata. Prudent. se întuneca.. . ne cheama pe cei amenintati. îmi înghiontesc vecinii. 46 -Unu.

Ma apuc sa învat la doua. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. Manânc.. Totul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. socotita de profesori obtuza matematicei. cum am ajuns. îmi marturisii cu jumatate de glas. autorul afirma ca. pentru ca am vrut eu.10 iulie S-a sfârsit scoala. însa. fara convingere. ca nu mi-am asezat comod picioarele. creion. ca fereastra scârtâie. ca Champollion dupa ce a descifrat hieroglifele. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta.Haide. cu toata inteligenta dumi-sale. într-adevar. îmi spusei: . ca s-a uscat cerneala în calimara. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. Eram entuziasmat si credeam.d. voi. Am ramas corigent. Numai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar.. începeam sa ma îndoiesc. când vazui ca se face trei: hârtie. a lui Iorga. si mie îmi era somn. .a. ca sa-mi fac curaj. Raspoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe Vanciu. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. Tutuc reproducea un pasaj de d-l Bianu. Nu mi-e rusine. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. Dar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. Acasa. . ca gulerul de la camasa ma supara.m. cartea de trigonometrie a lui Spiru Haret i s-a parut delicioasa. nu am promovat. nici cu triunghiul lui Pascal. Dupa-masa sfârsesc algebra. Spuneam: . Poimâine repet. ma culc.Primele lectii nu sunt grele deloc. sau. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. ca n-are sa-mi ajunga hârtia s. Trebuie sa-mi obisnuiesc creierul. Cald. Astazi ispravesc trigonometria.Trebuie ca e. Sa începem cu liniile trigonometrice: sinusul si cosinusul. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa: . ma scol la doua. Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa.Cei care vor sa-si îndrepte notele. Dar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". îmi spuneam eu. îmi poruncii cu glas tare. în care dl. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui Newton. în pasajul acela. am împartasit hotarârea mea. Când ma parasea.în noaptea asta nu se doarme. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. Dar ma aflai citind prefata. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal.Nu ma pot apuca deodata de matematici. Prudent. mai exact. foarte interesanta trigonometria. ca hârtia de pe masa e patata. III. entuziasmul. brosurile..Pâna mâine dau dracului trigonometria. In cea din urma lectie. Sanctuaires d\'Orient de Schure.. Lucrez pâna la zece noaptea. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la Duminica Tomii. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. Pot sa-si îndrepte orice nota. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. Dar ei nu au vrut sa înteleaga. apoi repet operatia de doua ori. pentru ca nu am vrut. Dupa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. Istoria literaturilor romanice. nu-mi impun asta. Vanciu ne-a spus: . revistele. 48 . Lucrez pâna mâine dimineata. . la liceu. si adunai tot ce-mi poruncii. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia: un volum din Auguste Comte. baieti! Spuneam oricui voia sa ma asculte: .

la opt m-am socotit persecutat. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. Al treilea cerc era mai reusit.. la sapte mi-a fost sete. Când ma îndreptam spre masa.Bre. Nu e prea devreme la trei? Hotarâi: ma scol la patru. Sa nu-mi obosesc ochii citind noaptea. ai matematica!. Scoala-te! . Nu-i nimic de capul meu. Si m-am întors pe partea cealalta. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. iar cosinusul 2 supra radical din 3.. Asta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e 3 supra radical din minus 2. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în Dumbrava Sibiului. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 49 si m-am coborât sa manânc. . Dar.la opt jumatate miam examinat fata în oglinda. Dar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade. la sase jumatate am citit o revista. Arcul era AB=35°. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. C. Dupa masa am descifrat la pian foarte mult.Asta nu-i bun! rostii eu. . domnule! ma rastii eu catre mine însumi. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul.Nu sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti.Haide.Ei. Pacat de timpul pierdut cu scoala. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psihologice pentru romanul meu. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul rece. Dar m-a lovit lumina diminetii în ochi si m-am desteptat. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. Si ceasul a sunat la cinci. Atunci mototolii hârtia si o zvârlii pe fereastra. . Dar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. Pâna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. la opt si un sfert am aprins lampa . la noua fara zece m-am hotarât sa ma odihnesc putin ca sa nu ma surmenez. iar la centru pusei O.Ia mai slabeste-ma. N-am sa ajung niciodata nimic. si ce e daca am matematica? Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe ea? Si iar am adormit. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. B. Toate acestea..Auzii ceasul trei si jumatate. A început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. fericit. N-am vointa nici cât un clapon. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. . Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. . si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade.Lasa. iar la noua fara cinci am fost chemat la masa. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. sa sting lampa. dar în mansarda era cald. Aceasta. Am început sa ma ocarasc în gând cu glas tare.cu toate ca nu era absoluta nevoie . Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare: A. . luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. mi-am spus.. i-am spus pe jumatate adormit. Am început sa ma dezbrac. Apoi am citit trei pagini fara sa ma opresc. D. Si îmi închipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii extremitatea arcului cu centrul cercului. .

. Baietii se adunau grupuri. s-a adus o catedra.Nu-l ascultati. minte! De fapt.Are sa ma lase corigent.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar. Sunt foarte obosit. temeinic matematica. .Merge? Merge? . foarte greu. Tatal ma privi mângâietor. am vreme destula. odata.. Atunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii. . La opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile..Ce-mi pasa mie daca ma lasa corigent? Nu stiu eu cine sunt? Nu sunt eu? Aveam dreptate: eu eram. Unii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau ochii pe cartile cu numele premiantilor. de va ramâne Vanciu uluit. odata.Au sa râda toti de mine. Am repetat socoteala de trei ori. si iar în clasa a VlII-a? Trebuie sa învat. ca întotdeauna.Ei. . Dar aceasta nu însemna nimic pentru Vanciu. se prefacea ca nu crede. De la patru ma lupt cu ea. . . temeinic. PREMIANTII Azi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului.Nu sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematica? în realitate nu era sase. Am destula vreme la vara sa învat cu sârg.. Am sa învat la vara. Cel premiat. crezuse cel dintâi. cu fetele luminate.. Ceea ce era de asteptat. Am sa învat patru ceasuri pe zi.. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigent? . mai seriosi si nerabdatori. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. C. . Si ceea ce eu prorocisem. Am citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. D. 50 51 VIII. . si ce-mi pasa mie de Vanciu? Asa era: ce-mi pasa mie de Vanciu? . Am desenat un cerc. înca din iarna. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mine? îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn extremitatile diametrelor A.Zadarnic. Astfel. voiti sa promovez iarasi superficial? Si la anul sa ramân iarasi corigent. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la examen? .. .A spus ca ne asculta foarte greu. Parea foarte multumit. Se întorceau. E chiar foarte inteligenta hotarârea mea: sa învat la vara.Ei. . am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga... . pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul exact. numai pentru mine. Am alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la examen. ramân corigent.. si anul acesta..Greu.Ei.Chiar e mai bine sa ma lase corigent.Cum. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. Nu stiu ce-oi face.. B.Ei. si vestea se împrastia printre banci. . îmbracati de sarbatoare. Cred ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am înghesuit sub masuta cu reviste.. înrosindu-se. E foarte inteligent ceea ce fac. însa. matematica. La vara. . ci sapte fara cinci. Trebuie sa învat. nici în clasa a VUI-a. Dupa ce m-am spalat si m-am îmbracat.

forte!. Ca sa nu ma vada.mai bine zis . Stateau alaturi de cei din clasa a VUI-a si le sorbeau cuvintele. inteligenta si perseverenta . Un..SstL. Aceasta. îsi umfla obrajii.. Când s-a coborât d-l director. . acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. ma pitii sub banca. Sa spunem deci.. din fiind. . Nu gasise decât noua. au facut sa roseasca pe director si pe maestru. implora maestrul.. procentul de promovati si de premianti". prelungite. 52 .. dupa fapta si rasplata. multor "gentileti" la bufetul liceului. profesorii. . La patru. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. munca elevului. Baietii. Domnul director.. rosteste o cuvântare ocazionala. . cu altii se începeau chiar comentarii. Arata "activitatea liceului. La rastimpuri. staruinta lui. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. doamnelor si domnilor. care sunt multi în liceul nostru. Apoi. Sunetele se îngrosau. Când trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri. în taina. zâmbind.. pe catedra.. doi. Turuiau binevoitor pe cei mici. si închidea ochii. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. comentând figurile profesorilor. mai mult din ochi. care nu si-a pierdut timpul. propuse imperativ d-l director. Premiantii transpirau. erau fericiti. Un grup . maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. Un secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor.. Fi-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. Parintii devenisera nerabdatori. acolo.. ordonati alfabetic. Când metalul tremura cu un semiton mai jos.Duc \' nu veniti ia repetitii?. Forte. doamnelor si domnilor.Baietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca.obez iluminat .Haideti.. sfârsind prin îndemnuri. stacojii. directorul.Firanescule. începeti. strângând bagheta. la bodega din colt sau la curse. Clasele a V-a si a Vi-a apreciau exagerat glumele celor din a Vil-a si a VIH-a. salutând. întreba.la liceul nostru. "Potpuriul national" începea cu o doina. La zece si jumatate începu "serbarea". domnilor. Maestrul si-a strâns bagheta si . a fost rasplatita. staruinta acestui elev. servitor paros. pâna dupa miezul noptii. fara îndoiala. . Aplauzele prea lungi. dupa acest al saptelea an de existenta a liceului nostru. Dar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. Apoi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. Dar solistul. Baietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului. Când li se adresau exclamari... Prietenia cu "cei mari" se datora. . "Balaurul".. spre ciuda d-lui director.D-l Boloveanu?. Ceea ce m-a hotarât sa nu mai vin la repetitii.. Melodia se pierdea pe alocuri. catre "dreaga fanfara: . Maestrul se zapacise cu totul. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii.Sa cânte Potpuriu! dumitale.a acestui elev staruitor si inteligent.. . un brun înalt si scofâlcit. Altii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. ce D-zeu? Unde e toba mare? Câti trompetisti alto sunt? Trompetist alto eram si eu. zau timizi în bancile din fata.. obosise... Unii aveau norocul sa fie întrebati. Aceia erau privilegiatii. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru. se apropia de cântaret si-l lovea cu bagheta. se înaspreau. mai cu putere!. -Bravo! Bravo!. Maestrul exaspera.Am sa te spun d-lui director. de doua luni... aplaudau si chicoteau pe sub banci. fanfara nu izbutea sa emotioneze. Fara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic. Câtiva parinti se ase-. O privire de lânga catedra îi linisti.a început.

. glasui: .. aia din fund. care îsi învata lectiile. Aceasta. Vorbeau între ei. inculti si impersonali.. Ceea ce îmi placea mie. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. în mijlocul sârbei. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. si rezultatele mele nu erau pretuite.Hei! Voi. nemaicutezând sa intre în banci. Grupurile de elita. cu nasul rosu si fruntea îngusta. director se ridica si. îsi cercetau premiile. . Vasilica Dumitru. M-am linistit. clasa a VIII-a reala. premiul al doilea. Do-mi-sol-do.. pâna la masa cu premii. 54 . Amuti. Atunci. iar publicul acompania cu vârful ghetelor. si fanfara. intimidat. încununat. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. Apoi. m-auzi? Toti suntem niste imbecili. întrebatori. premiul I cu cununa. clasa a VUI-a reala.Do-mi-sol-do.. peltic. Ca întotdeauna. . si colegul s-a j furisat. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. Voiam sa par linistit. cu ochii încercanati si supti. Si unii se întunecau. Do-sol-mi-dooo. înainta timid.Bradescu Mihail. Diletantii amutira. încheiam astfel. ca fiu de spalatoreasa. aplaudându-si din rasputeri colegii. tot pe dreptate. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor .. acoperita cu aplauze.. din fiind. brutal.apoi.. pistruiat. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. cei mai prosti din întreaga clasa. Uram trupurile acelea plapânde sau robuste. maestrul zâmbea fanfarei.. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neghiobi încoronati. Cinci minute pauza..aplaudau fals rasplata colegilor încununati. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi. Un secretar. organizara un acompaniament pe pupitre.. Ce sa fac cu matematica la stiintele naturale? . d. albe. ca sa ma mângâi. Poate urlam. 53 Fanfara intona arpegiul glorificator: . simteam ca îmi slabesc puterile. cu urechile lungi. Dar. peste putin. iar altii exagerau masca bucuriei.. Ceilalti doi. Firanescule!.Bravo!. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. Judecam cu o fierbinte nedreptate.. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte.Imbecili. Munca mea si torturile mele.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea: .Sa traiasca! -Bravo. striga. discutia cu un coleg premiant. întreaga fanfara zâmbea publicului. m-auziti?.. Sandule!. începu premiile. acelea erau necesare. Strângeau mâna lui Alexandrescu Alexandru. exageram. ciupit de varsat.. se întorceau împiedicându-se. înalt. pentru ca se întorceau capete catre mine. Chioreanu. înconjurându-ma premiantii.. -Bravo. negricoase si fetele roze sau palide.învat ce-mi place mie. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . Uram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. Directorul îi zâmbi dulceag. va dau afara. eu si Bona Dinu îmi era prieten. Am cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam. ghebos. Parintii întorceau capetele. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. Dumitre! Vasilica Dumitru. Din clasa noas tra eram patru corigenti la matematica: Dinu. .Nu te lasa. Mandea! . gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor.. Bravo. Ceilalti. cu fetele îmbujorate.. Destul.

Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. ma lupt numai cu mine. Dar trebuie sa lupt cu oamenii.-pâna la Cairo.. poate. dar i le-am ghicit.. din clasa. fara teama de mine. as fi atât de puternic. A trebuit sa ma prefac trist pâna seara. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata hamal si mam întristat. în mansarda.. Altadata. Când venii la masa. Am ajuns un campion încercat. îmbarcati pe vapoare levantine. prietenilor. Nu stiu daca îmi lipseste curajul. prost îmbracat. Citeam o nuvela de Panait Istrati. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. colegilor. mi-ar fi usor sa ma descurc. Tânarul fugise din Basarabia. Ma framânta noptile. Cred ca nimeni nu m-ar recunoaste. sunt stapân pe timpul meu. N-a putut învata englezeste. Sau. Tânarul m-a .Stiti câti corigenti sunt de la noi. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. necunoscutilor. la matematici? Saisprezece. glumind. însa. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. care ratacise mult si îndurase multe. IX. Ma ghicesc ratacind singur. dormind în hoteluri murdare. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. luptând. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. într-atât as vietui o viata straina. Prietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi.. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. sa fug pentru totdeauna. S-au mirat cu totii. fara griji. sunt cu adevarat trist. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. Am intrat. Citeste ruseste. ajunsese ucenic într-o ceainarie din Constantinopol.. petrecându-si noptile în orchestre de naufragiati cosmopoliti. un temnicer cu inima rece. Mi-a vorbit. pe o banca la Sosea. de câte ori izbutesc sa-l ajung. Aceasta e o porunca din launtrul meu.. într-o dimineata.Faptul ar fi trebuit sa ma umileasca. Un evreu tânar. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. ajunsi în porturi calde. pe care îl adora. fugise din nou. 55 Cel din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. Am sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. Aici a ramas aproape un an. pe un vapor grecesc. M-am întors cu Dinu. muncind si citind atât cât vreau eu. E inteligent si incult. VACANTA E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. în vorba.. Daca as fugi. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. Sunt liber. Fuga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. cunoscutilor. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. Nu ma gândesc la corigenta. E un gând care se întoarce rabdator. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. asupra profesorilor. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. Daca as capata unul. ca m-as sufoca altfel. fusese picolo într-o cafenea din Brasov. româneste si frantuzeste. Vecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. Ar fi atât devfrumos sa fug. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. dar care îmi stapâneste vointa. apoi. Am vorbit amândoi despre Panait Istrati. Aici.. întrebai de la usa: . pe care nu o înteleg. A citit-o repede. Eu ma prefaceam trist. un calau al sentimentalismului.

Cred. de spaima si de entuziasm. glumind.savuroasa.numit. trebuia sa fur bani multi de acasa. Am întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fixase el. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. fermecat. romanul. Tânarul traia în fiecare oras. prin cinismul cu care erau marturisite. Ceea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. Vorbea curgator. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. poate. de visele pe care le visasem. Nu stiu cum se vor împaca dorurile acestea. cu o "fata" mereu schimbata. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile deschise. acasa. de dezgust. Neîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. îmi trebuiesc bani. amestecând fraze de argot. la întoarcere. ma seduceau. îl priveam corect si. cu banuieli în ochi. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. Actul de nastere. Pe mine ma cuprinsese. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burghez detectiv". El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. Povestea toate acestea antrenant. impus de straini. neodihnite. Nu întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. A rostit atunci o înjuratura . beat de nesomn. noaptea târziu. Apoi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. A doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. Podelele de lemn abureau în luna. sa urmaresc tipii suspecti. Am dormit fericit. ratacirile printre suferind. de bacalaureat nu pretuiau. bijuterii. golind pahare. din ceea ce câstiga. tot ce-mi trebuia pentru fuga. Pe drum. cu alt zâmbet. întelegeam ca petrecu-• se mult timp în Franta. însa. pe care nu le întelegeam întotdeauna. în amiazi? Când ne-am despartit. întelege pe Panait. Gândurile mi-au daruit alti ochi. Gasea astfel casa si bani. îsi alegea pe cea mai frumoasa. apoi. care sa aleaga anumite . patru ceasuri. înca. ma închipuiam în mijlocul furtunii. 56 Ca as putea intra agent la Siguranta. Am ajuns. Era prea\' incult ca sa retina atâtea numiri. hotarât sa rup cu tot ce e mediocru. plecam cu alte doruri. m-a asigurat el — pe ruseste. Avea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. ca îmi lipseste o vointa adevarata. ci de faptul ca-i aprobam faptele. L-am întrebat cum a venit la Bucuresti. Despre ce n-am vorbit. Dezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. "burghez" si m-a asigurat ca nu pot. Tovarasul meu a început sa râda. Mia spus ca venea de la Hamburg. Furat de vorba. sa-mi capat un pasaport pe un an. mi-a marturisit ca parasise Parisul acum zece zile. cu alt pas. cartile. El vagabonda în timpul zilei. cald. încercai sa-l surprind. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. în viata mea. pe banca pustie. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. dintr-o data. neîncrederea. Din tot ce mi-a povestit. înabusitor. Ca sa plec. As fi vrut sa descopar o încercare de revolta. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. Se ferea sa precizeze meseria. atâtea minunatii. nebunesti si ma chinuie fuga. Ma chinuie împlinirea unei munci aspre. îmi preciza. atâtea locuri. ca "lucrator". dintr-o convorbire sau dintr-o carte. Uitase de Hamburg. capatam impresia ca ma minte. Am înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa: mansarda. sa ma fac cetatean rus la legatia din Constantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa Alexandria-Nagasaki.

Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. Ma dezgusta afectarea. retras. X. cu seninatate. plin de vointa. 58 cautam sa iau atitudini "interesante". ar face educatie cazona cu noi. Aceasta numai ca un exercitiu de vointa. Si aceasta cât mai curând.. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. Pedagogul spune despre Bucuresti: "acest iad de seductii". am ratacit în Bucegi. Cercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe Vanciu. nenaturaletea. în Dumbrava am sa-mi fac un cort singur. din zori pâna la miezul noptii. îmi spun eu. Pentru ca sunt hotarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedica. JURNAL DE VARA 5 august Am ajuns acasa. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. cum se va redeschide scoala. N-am visat nici o fecioara bruna. ne marturiseste. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. silindu-ma sa par trist. Astept cu resemnare sfârsitul lui iulie. Sau priveam plopul din fata. drumuri lungi împreuna. Au trecut. Noi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe C. cu gesturi strivite. Daca le-as scrie. Astazi m-am desteptat cu mintea limpede. Am sa pregatesc. Poate am sa scriu romanul. Citesc mult. Ma minteam.F. toate acestea mi s-ar parea literatura. sa fumez si sa visez. pentru ca nu pricepeam nimic.R. Nu puteam fi multumit. ca întotdeauna. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. sa plec în tabara de la Dumbrava Sibiului. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. cu educatie prusaca. Aceasta suna frumos. Ciudat. Apoi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. si adorm îndobitocit. * E tot mai cald. Cu toate ca nu ma putea admira nimeni. A doua zi am citit mult. Si poate am sa întâlnesc o eroina. dar eu citesc pe Anatole France si visez în fie57 care seara. serios. dar eram cu gândul în Dumbrava. întarâtat. Cu atât mai bine. N-am lucrat nimic la romanul meu. Hârtiile si caietele ma asteapta în sertar. constient. Am ajuns putin obosit. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. Daca el ar fi directorul liceului. îmbracându-ma. am colindat muntii Neamtului. Dumbrava îmi place. Profesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. Am facut. ca ale unui om exasperat de caldura si nesomn. de la toamna am sa încep sa învat serios. totusi. Sa se afle odata cine sunt. pentru ca la Bucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". Acolo am sa stau noptile. în roman voi scrie ca doream Dumbrava. pentru ca o cred ispititoare si curata. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. Fraza cu eroina e de-a dreptul stupida. în cel mai nepatruns colt. mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. am dormit nopti frumoase în Dobrogea. S-au risipit. Ne-o spune mereu un pedagog brun. trist. dar ispita era mai puternica decât mine. Am spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. Urmaream literele cu ochii.. dai nimic. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. încruntat. Am dat prea putine lamuriri. chiar. Citeam câte doua pagini pe ceas. . din toate cele ce se întâmplau în suflet.

El a iubit în Sibiu numai trei fete. Lucrul acesta am sa-l fac. poate. Apoi. Dar sunt zadarnice orice explicatii.. 29 august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. Au trecut trei zile si înca n-am deschis caietele de matematica. Trebuie sa-l fac. Dar. inexistenta. n-am sa ies decât la trei zile o data.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. Dar când ma voi apuca de matematica.încruntat si solemn . pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. Eu i-atn fagaduit . care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Mi-a citat nume. Dinu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. Ceea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. prin care se vesteste ca examenele de corigente vor începe la 15 septembrie. Ceea ce ma încurca mult e faptul ca Dinu mi-a adus trei volume din Gourmont. cu jocuri de fizio59 nomie. Umbla pe strada fara palarie si. Eu nu pricep nimic. disperarea fetelor.. Eu stiu ca tot ce scriu. Eu n-am regretat nimic. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematica. Lai septembrie ma apuc de matematica. lucrurile s-ar petrece altfel. aceasta. ca sa înceapa si el. Nu ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente.8 august M-am întristat citind ulima pagina. Eroii i-am citit pentru a treia oara. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. dar a fost iubit de sapte. dar. Ar trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psihologia. am sa izbutesc. Aceasta dovedeste pentru mine foarte mult. cu un entuziasm salbatic. mi-a reprodus. 22 august Am descoperit pe Carlyle. corigentei pâna la 1 septembrie. Dinu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. din casa! 4 septembrie . durerea. Nu pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu exista decât prin imaginatie. Dovedeste. 15 august S-au întors baietii din tabara. Cartile nu sunt ale lui. Nu pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. când e sigur ca nu-l vede nimeni. 20 august Am fost la liceu si am citit o jumatate de coala. unul din Jack London si versurile lui Samain. stampilata oficial si iscalita de director. frânturi de cântece. Spun ca s-au distrat de minune. Eu stiu ca n-am vointa. Poate am sa pricep la toamna. Eu stiu ca are sa mearga greu. daca ma voi încapatâna. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. Bineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. nu stiu nimic. Nu ma pot analiza serios. fericirea. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. M-am înteles cu Dinu^sa amânam pregatirea. nu stiu de unde sa încep. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. când voi studia psihologia. fraze. E foarte usor sa spui: "Cunoaste-te pe tine însuti!" Dar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. Doar nu mi-o lipsi într-atât vointa. Poate. scriu numai ca sa-mi atât vointa. daca m-as cunoaste. îsi lasa un cârliont pe frunte.

de cinci ori rezumatele. Daca nu. De acolo. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. Daca pâna la 15 septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. Daca as ramâne repetent? Nu ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meu? Nu e nevoie. Altceva nu i se poate întâmpla. de o schimbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii mele? M-am închipuit trist. batjocorit de rude si dusmani. ca pe Blasco Ibaftez. 14 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate.. Caldura din mansarda si Le chariot d\'or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. când a aflat de hotarârea mea. si. De atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. neputincios. care ma va face celebru într-o noapte. mai ales. sau are sa ramâna repetent. Numai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". Seara se plimba pe bulevard si manânca înghetata. Eu stiu ca Dinu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. A sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. care va scrie romane cu rasunet. magar.. Poate am sa plec de acasa. s-a trudit sa mi-o schimbe. în carne si oase. Barbulescu explica pe întelesul tuturor. Jipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de chimie la 15 iulie. Toti învata. ma va lasa repetent. si sa frunzaresc numai prin celelalte. Ce-mi pasa de crestinism? 10 septembrie Trei capitole din algebra. A trebuit s-o iau. daca nu cunosc oamenii vii. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini hotarârea.Parca eu nu stiu? Sunt cel mai desavârsit lenes. el raspunde ca are sa promoveze. Se simtea. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. Dinu. si bogat. 13 septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. baiat înalt. Dar acum s-a hotarât. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". cu explicatiile lui Barbulescu Constantin. corigenti la chimie. totusi. Se întâlneste cu alti prieteni. dispretuit de prieteni. ca pe Selma Lagerloff. E cea mai mare hotarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. mincinos si las din România Mare! 9 septembrie Mai sunt sase zile. anumiti oameni? Am sa fug de acasa si am sa ma duc la Constanta. oare. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Romanul adolescen60 61 tului miop. Altminteri. de o durere adânca. pe care sa le stiu perfect. nevoit sa ma convinga de naivitatea . în port. Ma distreaza. Ceea ce astept si eu. Când îl întreaba cineva ce are sa se faca. Baietii spun ca Marcu "afecteaza". Pacat ca trece un tramvai prin fata casei. dupa care spera sa copieze si la teza. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. care nu poate sa ma sufere. Cum am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. Ceea ce m-am hotarât sa fac. dar totul a fost zadarnic. De aceea m-am hotarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. am sa intru tapeur pe un vas. dupa sfatul vagabondului de asta-vara. ma sinucid. promovat. Van-ciu. cu glas de bas si cu un creion lung. 12 septembrie Dinu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur.

ca sa nu mai tremur. Problema. însa. Am încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. nesfârsita. Si nu mai tremuram. am sa citesc toata noaptea Les Messieurs Golovleffde Chtchedrine. De ce n-a zâmbit? La tabla. Nu-mi aduc aminte nimic. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. Din toamna ma apuc serios de matematica. Sa se stie. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. toamna e atât de bine. sfârsind pe Chtchedrine. care asteptau sa iesim si sa le spunem: "cum a fost". înca. Acum m-am convins ca am vointa. tremurari discrete. imensa. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate.. Iar acum mi-am schimbat pur si simplu gândul. . Acum am venit acasa si am scris în caiet. are foarte multe parti amuzante. foarte simpla. numai cu douazeci si cinci de lei. Teza. Daca voiam. Vanciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. Alaturi. dureri de cap. necunoscutilor. la Constanta. pentru ca nu am voit. De aceea am sa învat la matematica. Nu e grea: dimpotriva. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului.. Am vazut o frunza vesteda. M-am gândit J ca va veni toamna si va fi frig în port.planurilor mele de plecare. pe sala. SFÂRSITUL PARTII I . Acum stiu cine sunt. Am dat hârtia cu calculele. Malureanu. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. sa ma apropii de tabla si sa ma schimonosesc sau sa ramân prostit. calduri. Ceilalti. Parca mai mi-aduc aminte? 62 Am raspuns stupid.La loc! Acesta a fost oralul. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. . ce se oprise pe fereastra. Un baiat sincer. dupa câte mi s-a spus. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. nu raspundeam. Acum e lucru hotarât. Iar la mine în mansarda. dupa puteri si dupa împrejurari. 18 septembrie Vanciu e un Dumnezeu! Ne-a pedepsit filozoficeste: ne-a promovat pe toti^ Un coleg corigent.. la gândul de a fugi de acasa.. Dinu lucra de zor. ca si mine. E un roman captivant. Ceilalti. Am observat astazi ca îmi place.. colegilor. Ma oprisem însa. Dar Vanciu nu merita mai putin sa fie adorat. îsi priveau colile albe.Ca sa-mi bat joc de Vanciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. Nu stiam nimic. Vanciu m-a privit în ochi. Eu ma gândeam la Blasco Ibafiez. Ma odihnesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. 75 septembrie Teza. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. Numai în matematica si germana. Mai exact. cu toate ca învatasera mult. pasii prietenilor. Ma bucur de un lucru: ca îmi place matematica.. O vointa de fier. Emotii. Dinu "misca".

Am parasit caietul gros. logodnicul si sotul. Câte n-am visat eu din patul de lemn rosu. Nu trebuie sa ma gândesc. De aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. pe furis. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. eu scriam laude virginitatii cartilor. Dar acum nu-l caut. totul e mort. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". Si peste toate se asterne praf. sa fiu mare. Sunt înca trist? Poate nu se va urca nimeni pâna la mine. Un capitol îl închinasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. Eu le-am slavit într-un caiet gros.. cu multe dialoguri. Biblioteca îmi era amanta. Daca l-as cauta acum în lada.Ce sa scriu. Dupa o suta de pagini.. dar asa e.. daca eu n-am ajuns fermecator.. daca n-am cutreierat înca India. Scrisesem cincisprezece capitole.. DJ daca altfel nu se poate? De ce subliniez eu cuvinte. Copilaria s-a stins între peretii varuiti. si ierbarul. Dar nu trebuie sa ma gândesc.. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman". departe. sa ma sfâsie tristeti. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. Aceasta m-a deprimat. Trebuie sa ma schimb. a mi se apropie în singuratate numai mie. atâtea închipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. pe care nu-l va citi nimeni? As vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. sub tavanul scund. Un altul culorilor copertelor. Imi amintesc atâtea ceasuri. afara. Apoi râd si îmi spun: de câte toamne nu gândesc acelasi lucru?. a venit primavara. Atâtia ani s-au scurs.. Doi plopi batrâni si resemnati. la toamna. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul. un roman. Ei. mare atât cât vreau ei Poate va trebui sa îndur. Capitolele acestea aveau sase pagini fiecare. crescuti într-o curte cu grilaj de fier.. era un pat cu un leagan. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. si teancurile de reviste.. eu stiu ca e primavara si îmi spun: iata. si seara se face tot mai multa tacere. Scriam comentarii asupra femeilor din Balzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. daca nu s-a îndragostit nici o Marie Bashkirt-seff de mine. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica.. pe care îl simt. odaita e trista. Dar. sa ma tulbure ispite. soarele a adus lumina multa. Trec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. . în odaita. Iar visele se strecoara în viata mea. Aici am fost eu mic. Privesc în jarul sobei de zid si gândesc: poate.. în toamnele reci si umede. Nu trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. altul insignelor editoriale. într-o seara am descoperit absenta intrigii. cu taceriJ cu desfatari. deschid ferestruicile si privesc în strada. îmi spun eu zâmbind. si biblioteca.. Doamne.. Dar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. ci sa scriu. dar cartile sunt stupide si reci. Voiam sa scriu. Ma ridic de la masa mea. si mie îmi par viata si altora le par vise... în acest carnet.. si ramuri înflorite. MANSARDA Peste case plumburii. Când înverzesc plopii. Ce sa citesc? Doamne. Si cutiile cu insecte. la început. cu multe elogii. La mine. Si ghicesc atunci cum se strecoara pe sub castani perechi. cât sunt de fericit în singuratate. se zaresc doi plopi. si ghicesc zbor de albine. cu atâtea pachete scrise.. mângâindu-l cu dorurile mele?.PARTEA A II-A /. . Eu eram amantul. Primavara. senin.. Eu nu vreau sa fie trista. si castani umezi. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. pe care mi-a placut a-l intitula: Calatorie în jurul bibliotecii mele. Afara e soare mult si neliniste. Visez acum vise noi si dulci. în locul patului de lemn rosu. nu pot ramâne întc deauna copil. pentru ca ma simt fericit.

se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. Eu citesc în umbra. pe care nu-i cunoaste nimeni. Nu vine niciodata exact la patru. cu ochii osteniti. tainica. Cum sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. Citesc pâna târziu. zaresc ferestrele unui iatac. ne .ma întreb eu. acesta-i surmenaj inconstient. Eu zâmbesc deasupra cartii. voi. Adorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii.. când noaptea se linisteste. asa.In fata mansardei mele se deschide o curte cu gradina sfielnica. Ma întorc atunci la Brand sau la Ecleziast. nu aud. Dincolo de grilaj. dupa miezul noptii.. Dar ei vorbesc atât de încet. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. Voi marturisi. Zâmbesc. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. prin ferestruica. Eu stau la îndoiala. cu o coperta indicând: Nuvele. Când apropii. Apoi. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. îmi fagaduiesc o sotie blonda. Lânga ferestruici. I. nu tine conferinte. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. îmi spun. Actualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara Tanief-Alexandrescu. clasa a opta. E întiparit pe ziduri. 66 D-ra Alexandrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat.. Ce fericit ma simt ca uit tristetea. de la patru la opt. îl ghicesc în fiecare carte. Nu zaresc nimic limpede. E singurul rol care îi convine. Ma gândeam: "Oare îl saruta?" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. le zâmbesc numai lor. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descopera numai mie. De ce sa-i cunosc? Nici unul nu are o fiica. si ele ramân în aceleasi locuri. Dimpotriva. strada. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. Sotul aduce prajituri la amiazi. în fiecare cadra. .Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei. Nimeni nu le banuieste farmecul. pizmas si superior. deodata. jetul de soba. în fiecare amintire.. Din pricina tramvaiului. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. iar eu pasesc înainte. mângâi cu ochii zidurile. La masa. acolo. asteptând noaptea Sfântului Vasile. câteodata. hotarasc eu. //. la anul. stinghere. ca îmi dispretuiesc vecinii. Seara. Târziu. Adorm dispretuindu-mi blând vecinii. întâlnesc lumina timida. lovind cu geanta gardurile. Vietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. se face lumina în iatacul cu umbre. brusc. ca sa nu-i stânjenesc. cartea citita mi se pare seaca. rece.. va intra la facultate. Si ridicând la rastimpuri ochii la fereastra vecinilor. însa . îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. Nu-mi cunosc vecinii. Fireste. ca sa nu ma supar. ce sa cred? Si schimb cartea. ma mângâi eu. Asa ca. albastra.. poate. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. ma aflu toamna. Lumina se stinge în iatacul vecinilor mei. Atunci le zaresc. fara sa ma supar. Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazduh decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. Si. Si citesc înainte. Nu. Domnisoara Alexandrescu e colega cu noi. ma zaresc cu multi ani în urma. îl zaresc. ferestrele se lumineaza din nou. lânga aceeasi soba de zid. iarna. când mansarda e luminata de prieteni. Ce se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul!?.SOCIETATE CULTURAL-DRAMATICA "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. Si citesc o carte noua. sunând grabit si îmbujorat. Lungit în patul rosu. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe Anca din Napasta lui Caragiale. Pregateste. " MUZA " . iarasi întuneric. Si iarasi schimb cartea. se transfigureaza.în particular -. Eu ma întorc de la liceu abatut. pe rafturi. Când ma întorc din strada. în fata mesei. De câti ani se iubesc? . Acum îl saruta. aceasta nu poate fi scris în roman.

care a folosit cândva drept bucatarie: cabinele artistilor. cel mult. Izvorul lui era Faguet. în fata salonului. e cu totul altceva. declamatii. S-au iscat discutii aprinse. totodata. o odaita mai mult lunga decât scurta: scena. pe rând. "Muza". actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. însa. vibratiile eterului. la strada. . casier si plicuri cu en-tete . Poeti fecunzi. ne-am constituit în societate. discutiile Einstein-Bergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. Usa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. într-o odaita întunecoasa. conferinte. Colegul Noschuna ne-a daruit . Noi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. Clasa a Vi-a avea si câtiva poeti. piese de teatru.si am fixat cotizatiile lunare. Am înscris membri si membre. Mai ales farmecul membrelor. despre Racine. în fund. însa. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. farduri si barbi. Trebuie. Cealalta. elegant si are si un pian. Nu ne împiedica nimic. Dupa fiecare Sedinta. Un altul ne citea nuvele originale. Aflând ca putem obtine trei încaperi. salonul. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. adica.trei încaperi la subsol din locuinta lui. Mai întâi. De altfel. Sediul Societatii noastre e nepretuit. 67 Una din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. Pentru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. Spre seara. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. Ni s-a marturisit ca. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. Anul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. Dar printre ei nu era si conferentiarul. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. la "Muza" vin si domnisoare. Un elev din clasa a VUI-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei.marturiseste. Sufleurul are. sa nu fim atenti. am ales un comitet presedinte. Leiber s-a ridicat si l-a combatut. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. nici sa dormim. Domnul director ne tinea predici morale. Asa ca acestia au început sa joace risca la tabla. E spatios. Declamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. La capatul scenei sunt doua usi. în fiecare sedinta ne citeau. Aceasta s-a petrecut în iarna trecuta. Aceasta. Una duce în curte. S-au facut numai repetitii. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm: muzica. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe: "Cine e?" de câte ori aude ciocanind. voioase si îndraznete. secretar. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a Vi-a. si grija cortinei. în clasa a V-a alcatuiseram un "Cerc de studii". nu ni se dadea voie sa plecam. S-au încercat scene din însir-te Margarite si Napasta. Anul acesta. în timp ce se pregateste spectacolul. Robert ne-a vorbit. intelectualii si artistii clasei. anul trecut. De fapt. Izvorul acestuia era Brunetiere. cu ferestrele sus. sfidându-si criticul. cinci lei pe fiecare luna. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. ceaiul. Ni se îngaduia. în\' toamna aceasta. La a doua sedinta s-au adunat cinci membri. zece lei. Robert s-a simtit jignit si s-a retras. Si înca domnisoare dragute.o dupa-amiaza pe saptamâna . La sfârsit. discutii. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. cel dintâi. în orice caz. noi. de toti banii strânsi de la cotizatii. La sfârsit. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". fara teama de a fi surprinsi. zeci de strofe.

altfel.râsera. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. în mai putin de doua luni.Domnilor.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. Numai eu ma pripeam si uitam versuri. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . Am ales scenele finale. Lia. Prima repetitie am facut-o la mine. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. Dar aceasta n-are . la pianul din salon. asa cum am vorbit cu ea .cu o saptamâna mai înainte —. Venisera domnisoare multe. Hotarâsem sa jucam Don Juan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. credea ea. în clasa a Vi-a. Noi eram curiosi sa-l auzim.. nu saruta mâna L -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. Nu scapa nici un spectacol. deci. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. n-a fost refuzat.parintele Ieronim . Lia mi-a facut reclama cu entuziasm: un baiat urât si rai: crescut. Eu rosii. Criticii mei -printre care stralucea Leiber . într-o seara. Si s-a cântat. De altfel. Cu atât mai mult. Faptul acesta m-a si zapacit. plânge la tragedii. Robert. Daca nu aveam sufleur. Cu câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. dupa cinci minute de vorbire. repetase si în Napasta. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. Duhovnicul . nu pricepe engleza. ca voi vorbi eu. Eu am aparut linistit pe scena. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. Crezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. Cineva. însa numai un sfert de ceas. însa. Voiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor.Castagnete -era Dinu. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. de asemenea. Rama a fost cel dintâi profet indian. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. Nu putea fi refuzat. Eu si cu Dinu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza".. Lia crezuse ca voi vorbi pe scena. A iesit de minune. Fetele . cu Bricterian sufleur. Una dintre membre. si toti actorii au avut succes. din fund. Eram. Don Juan . da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. am izbutit sa jucam scene din Don Juan de Victor Eftimiu si Discipolul diavolului de Molnar. Noua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui Victor Eftimiu.Domnilor si domnisoarelor. însa. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian.eram eu. Am vorbit eu despre Rama si Petrisor despre Claude Farrere. S-a reprezentat Don Juan. cu toate acestea. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. Pajul lui Don Juan .lucrurile au mers mult mai departe. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. un fenomen. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Rama în sedinta urmatoare. vestise la scoala. .Invers. Comitetul a protestat si... nici nu ma încumetam sa apar pe scena. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. Lucrurile s-au petrecut.era Robert.. Si colegele Liei s-au grabit sa vina. Când a cerut sa joace pe Don Juan. Desi faptul pare curios.fireste . Am ajuns în fata masutei pe care se afla paharul cu apa si am început: . reîncepui eu. care nu vorbeste frantuzeste. care citeste multa filozofie.. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. ma corecta: . Aceasta. vorbeste repede. Crezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la ghete. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice.pe scaun. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de haz. m-a întrerupt. Conferinta mea a fost furtunoasa.

Lasati-l sa-si sfârseasca conferinta. apoi. Fetele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit".Rog nu întrerupeti pe orator. apoi se aseza iar pe scaun.Dar cine? . . Nu era seriozitate.într-un sfert de ceas de-abia am încheiat introducerea. Leiber se gândi putin. Dar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita.Atunci amâna pentru sâmbata viitoare. comitetul se framânta. Comitetul. care statea rezemat de un dulap. repede în hohote.Foarte rau. Cuvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit.fireste . Eu . si ce daca au trecut? se rasti Lia. Si l-au apreciat.Dar nu te-am întrerupt noi. am apucat paharul cu apa si am început sa beau. tocmai la mine. conferinta. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pahar. Lucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta. Cautam o replica "tare". Fetele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. printre spectatori: . Pentru ca saptamâna . Fetele au început .care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Rama . Sss! .Bun. . . Sâmbata viitoare. întorcându-se spre el. Fetele cautau sa provoace un sfârsit hazliu conferintei mele.Tot sâmbata viitoare. Dar a izbucnit. fara entuziasm. Fetele întelesera ca era de datoria lor sa râda.Poti sa sfârsesti în cinci minute? îmi comunica Noschuna ultimatumul comitetului.De ce n-are? se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. . Trebuiau. în pahar nu mai ramasese apa. încât e de datoria lor sa râda. si-a afirmat autoritatea: -Ssst! SsstL. sa dau loc la astfel de scene. . .Toata conferinta? .sa râda. Eu zâmbii.Mai ai doua minute.. Nu se asteptau. .( . De ce ma întrerupeti? .Ei. 68 69 Nestiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. se ridica Leiber. Pentru ca eu nu sfârsisem. . îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. Si râsera.. . Si râsera.Domnisoarele dumitale. .Dar au trecut cincisprezece minute.nici o importanta. Daca sunt întrerupt. am îngânat eu lasând paharul jos.Ce facem cu critica. . intervenind. Conferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas. Au batut din palme. însa.Nu-i vina mea.asteptam linistit hotarârea spectatorilor si a comitetului. Pe noi ne intereseaza. .Da. iertator: . toata. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. In fund. înca.Si eu nici n-am sfârsit introducerea. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice.

..Nu pot sa iau sare amara. câteva personaje. a. Fata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. . am venit cei dintâi. Dar asta n-are nici o importanta.Crima si pedeapsa? . ca sa poata reproduce pledoaria auzita la Braila. dupa ea. întins pe o canapea din sala. Si însar. Ne ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. Misu Tolihroniade propuse sa începem câteva procese celebre. dar nu pot sa iau. .Trebuie. n-a fost nici o "reprezentatie". Desi era fecior de doctor. idioata. noi. . însa... actorii. -Ba nu. . da.Da. Numaidecât.Ati citit-o pâna la sfârsit? .. Când aveam nevoie de ceva. puteam suna. va spun eu.Stiu.. protestara fetele. . în aceeasi seara. Se facuse galben si. . de pilda.Da. crampele nu-l crutau. . Avramov. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student.. treizeci.. se scuza Misu. Crima si pedeapsa. frate.. hotarârea pentru doua saptamâni. când mergea.Dar ce. Costa patruzeci de lei.. nu. . Pentru ca la Braila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural. . Toti asteptau cu nerabdare dezvaluirile Liei. însa. Misu voia cu orice chip sa se aleaga procesul lui Raskolnicoff.trecuta eu nu mi-am continuat conferinta. . cu hârtia proasta si cu coperta galbena? . Noi. Deodata. c-am citit-o.Sa acuzam si sa aparam... Iar conferinta lui Petrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si.Nu stiu. calca încovoiat din sale. eu am citit-o în frantuzeste. .Sa te frecam noi pe pântec.] cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala.. membri si membre.Vrei sa te frecam? . în fata unui juriu ales dintre membri... ... .. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. fara grija.Pai. Am auzit ca face foarte bine. Misu se împotrivi. rau faci..De ce nu iei. S-a tiparit la Steinberg. pe No-schuma. .Asa. pentru proces. .Dar noi nu-l avem.Cum sa ma frecati? . Am intervenit.. însa. .. Avea crampe.E o carte stupida. aa. introducerea lui Avramov. Entuziasmul fetelor pieri.Nu.Atunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi. Fetele se aratara foarte multumite de procesul lui Raskolnicoff.Eu atât am dat. cunoscator al librariei românesti.Cum procese celebre? întreba o fata. L-am gasit pe proprietar.hh! Atunci ma hotarâi eu: . Sa alegem alt proces.. o sare amara? îndrazni altul. ascultati-ma pe mine: e idioata.. pe Raskolnicoff. romanul lui Dostoievski. enervanta. asa e. eu. Noschuna ma privi . Sa vezi cum ti-ar trece. Lia se lumina. ati fi avut acum alta parere.Crima si pedeapsa? Nu e o carte groasa si patrata. . eram proasta? Am citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera.Daca o sfârseati. . actorii.. ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. a. 70 71 Comitetul amâna. Aceasta n-am stiut-o decât mai târziu. asa.

foarte simplu: nu are altul. sa pregatim decorul I în scena. La ochi îsi adânci cearcane groaznice. se pudrase pe fata. foarte putin modificata. . cum poarta fetele. La cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea ochii si sprâncenele.. Dinu mai avea si o peruca neagra. buclata. îsi pudrase parul pe la tâmple. era fermecator si aceasta tulbura pe Robert. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. era o bereta de scoala. Aceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. sus. Pe cap îsi va pune o bereta albastra. Am acoperit-o cu o fata de masa. cu cât avea parul tuns scurt.Atunci culca-te.Da. Cei doi. care înspaimântau. care îmi ajungea pâna la calcâie. era un început. Mai trebuia sa-mi albesc parul. Cu o lingurita îmi turnam faina pe cap.Stii. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. cu el. Si Don Juan era tulburat. apoi.Da. o pereche de pantaloni curiosi. ceea ce nu avea Don Juan. . Aranjam noi tot. Pajul avea îndemânare. se afla o ferestruica.Noschuna.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul! .Cu faina? . de asemenea. Pentru ca Robert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. Gulerul si mansetele erau de dantela alba. al lui Don Juan. Castagnete.înciudat. Venise. hotarâram noi. Costumului lui Dinu. desigur. însa. Cu atât mai mult. un aspect "istoric". Totusi. Eu eram cel mai simplu deghizat. Aceasta. Nu era tocmai placut. Intervenii pe lânga proprietar. duhovnicul lui Don Juan. însa. îmi luasem pelerina tatei. Don Juan. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. însa. Gasise. pe frunte. nu stia cum sa se fardeze. Textul lamurea: o gradina în palatul lui Don Juan. înainte de toate. aceasta întelegeam si noi. care îi dadeau. lungi.. Apoi. si tunica phantaisie. ciorapi negri. De la câtiva pasi parea un Adonis. nici nu vrea sa poarte altul. Avea pantaloni scurti si bufanti. apoi frecam. Don Juan si Castagnete. Dar n-ar fi mai bine sa dai cu faina? . am început pregatirile pentru deghizarea si mascuirea actorilor. . parintele Ieronim. de matase galbena cu dungi negre. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. îmi dai tu putina pudra? . si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. pe care l-am legat în jurul becului. Trebuia. încercase sa-si faca doua dungi. în fundul scenei. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. pentru a ajunge în sala. în salon. Doi ficusi nu erau o gradina. Sa sun? . îsi rosi. începura sa se fardeze. pentru ca scenele se petreceau noaptea. începuram sa lucram. dar pentru ce-ti trebuie? . deci. cea neagra. trebuiau sa treaca prin scena. pajul lui Don Juan. însa si le facu atât de groase. Am adus doi fîcusi piperniciti. . dar si-l pudrase fara mestesug. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. Am adus si wnabat-jour albastru. marturisea el. N-avea nici o grija. cum purtau tinerii în Renastere. Dinu motivase. în loc de tichie ecleziastica. îsi facuse o vesta de catifea neagra. Robert. înrosise buzele si umerii obrajilor.Suna. Eu eram preot. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. îsi lipise peruca. Pentru ca. faina îmi intra în urechi si îmi aluneca pe sub guler. ca orice elev de la liceul "Spiru Haret". Don Juan.îti dau.

sufla prea tare si se auzea în sala. si un exemplar descusut din Don Juan se umfla lânga o cana de sticla. nepudrate si cu rochii închise.. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. Se varsase apa pe mese. ce bine ai fost!.Vai. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. însa. ce-i drept. un costum îngeresc. De câte ori Don Juan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. ha. Se asaza lânga el la ceai. . actorii. îmi lasasem ochelarii. în odaia artistilor era mare neorânduiala. Noi ne retraseseram acum în odaia artistilor. Lipseau numai d-ra Tanief-Ale-xandrescu si Leiber. Declamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". ciorapi si pantofi. Don Juan se înfierbânta. eram nerabdatori si emotionati. Am început furtunos.Foarte.. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe Don Juan. un flacon cu apa de Colonia. D-ra Dinescu nu are nici un farmec.. Prin colturi. în orice caz. Câteodata. Noi am fost aplaudati si chemati de doua ori la "rampa". asteptat. Vorbeste putin. La ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara pereche" în Ieronim. pantaloni atârnati în cuie. eu m-am încurcat de câteva ori. Dar spectatoarele nu-l priveau. Dinu. Dupa cum prevazusem. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. Dinu privea si ne încuraja. pe scena. Am profitat de prima riposta a lui Don Juan si i-am facut semn ca sufla prea tare. admirabil!. eu si Don Juan ne-am întristat. duduie? . Patru fara zece. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. s-a aprins. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. pentru ca veneau spectatorii. Declamam cu entuziasm. ne încredinta el. orice teama îmi pierise. cutia cu farduri. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. lovea cu pumnul. Declama. Dinu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. Noi. Ne plimbam nervosi prin odaie. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. a deschis cu grija usa. de ficusi si de actori. Fanica e resemnat. ha!. care era sufleur si sufla dupa un cufar. Pasea mândru si culegea admiratia membrelor. Bricterian. Cea mare adora în taina pe Dinu. Eram duhovnic. Ca el e învatat cu scena. De altfel. ca s-o cucereasca. a venit în costumul lui de paj. Zaream tulbure perechi de ochi ce se desfatau: de lumina. Sava". însa. de la liceul "Sf. însa ma retineam în gesturi. Presedintele trebuia.numai buzele. . Fiecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. Dupa ce s-a încheiat spectacolul. nu s-a observat nimic.Gasiti. însa. Erau acolo domnisoarele Dinescu. Apoi.. care flirta cu Lia. De-abia cutezam sa-mi zvârl ochii în sala. . becul cu abat-jour albastru. marunte. Eram fericiti.. S-a facut întuneric în sala. Dupa câteva minute. repetam în gând. Robert ne marturisi ca lui nu-i e teama. Se asezase. în sala. Rezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. Bricterian. Erau excelente. Cea mica "simpatizeaza" pe Fanica... si spectatoarele îsi pironira ochii asupra buclelor lui false. strângea din dinti si din sprâncene. sufla cu pricepere. Pentru ca noi ne-am schimbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. . foarte bine!.. Proprietarul nu stia nimic din toate acestea. Avea. din dosul cufarului. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui Don Juan averile pentru manastire. însa. A aparut si Castagnete. dar îmi era teama sa numi intre faina în ochi. La patru începeam. o manta si doua florete. grasulii. Prin perete auzeam râsul lui Petrisor. Dinu râde modest: -Ha. s-a aprins lampa în sala. ha. fara îndoiala. Ca îi place chiar sa joace în fata unei multimi.Don Juan e palid. iar Don Juan a sarit versuri.

alte patru domnisoare care vorbeau cu Bricterian si Morariu. Dialogul e scris în cuplete rimate .îl urmeaza. De Sf. ca întotdeauna.negricioasa. Spune ca trebuie sa-si schimbe costumul. A trecut asa aproape un sfert de ceas. autorul. Se hotarî sa li se dea un avertisment. Robert era revoltat. Apoi. întâiul. însa.pentru ca e timida. Petrisor. pentru ca Bricterian joaca cel mai bine dintre toti. în cancelarie. si J nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. Comitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. are sa joace doua roluri. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. pe elevul bolnav de galbenare din pricina chimiei.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . Câtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. apoi declamatii. care spune totdeauna: mergi. Din primavara. biruise. FANICA Fanica a scris o "revista". pâna la genunchi si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. la liceu. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. la care trebuie sa zâmbesti. buzele rotunjite si ochii mari . esti dragut! Dinu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. Petrisor si Dinu. Toivinovici nu-l persecuta. pentru ca se va juca . eu am râs stânjenit si l-am . oricum. Ceaiul. La sfârsit.s-a îmbolnavit. Se tine mai întâi o conferinta. A doua zi de dimineata. Aceasta. si nici nu ne da lectii multe. Nu îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. iar Mariana e îngândurata. In al doilea rând de scaune. Aveau rochii scurte. care n-au rasunet. dar Fanica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de chimie. lânga ele. A jucat din clasa a IV-a. Personajele sunt profesorii nostri. am aflat ca Dinu. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. Obisnuitul ceai. Când Fanica mi-a comunicat vestea. comitetul se adunase sa judece purtarea lui Dinu. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de chimie. Fanica nutreste o crunta razbunare împotriva lui Toivinovici. pe un parinte revoltat împotriva taxelor. în \ saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". Toti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. si a jucat si la "Muza". s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. Sasa. cei doi aparura. si Fanica ne-a împartit chiar rolurile. Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. Când ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. în actul I. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". în saptamânile acelea s-a hotarât sa scrie "revista". "Directorul" va fi Bricterian. Lia si cu Irina se aflau. Pe Toivinovici îl joc eu. Afirma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. serbarea va fi fara pereche. 75 Dinu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". în fund. Lia. si e foarte spiritual. E înalt. Se fac câteva spirite. Nu se putea altfel. cu parul învrajbit ca al Salomeei. Fanica. jocuri si gimnastica. Domnisoarele Dinescu s-au înrosit. Mariana TaniefAlexandrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor Lia si Irina. rosii si cinici. Tacere apasatoare. Domnisoara Sasa . Un liceu model. Spiridon e o zi neuitata. lânga soba. Sf. Tace si Petrisor. E vorba de liceul nostru. în primavara . în anul acesta. lânga dulapul cu carti. Eu ascultam cu interes discutia. Leiber învinuia pe Petrisor de neseriozitate si de "flirt". ///. apoi cânta fanfara si corul. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. Iar profesorii vin târziu în clasa. Robert. pe canapea.

batut zgomotos pe umar. Fanica mi-a zâmbit dulce, J ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. Fanica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. Toti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 76 ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l închipuisem atunci. Anume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. De aici, o suma de gesturi si priviri, pline de haz, în credinta mea. Am avut, totusi, succes. Trebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. Cum am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau paharul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem ochelarii, pentru ca asa voise regizorul. Când m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. Am aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. Toti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". Dar foarte putini baieti m-au vazut acolo. Fanica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. Au venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. Baietii mondeni sunt revoltati. Daca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. Totusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. Apoi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", Petit parisien si La garconne. în timp ce Fanica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. Va trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. Unul sigur e Robert. Când aude aceasta, Robert închide putin ochii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". Al doilea elev monden va fi Gianni. Gianni n-a jucat niciodata; nici la "Muza". Nu stie nici sa declame, nici sa cânte. Gianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. Gianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. Noi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. Al treilea elev monden va fi Locusteanu. De bucurie, Locusteanu ghionteste pe autor si îi striga neghiob: "Ma, Fanica, ma!" Autorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. Asupra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. Fanica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. Poate chiar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orchestra. Morariu refuza încapatânat. Unii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. Dinu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. Are înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul 1 lui Don Juan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. Dinu nu \ mai este, însa, la liceul nostru. A vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei Basarab". Acolo îi lasa, chiar, sa vina iara uniforme si fara sepci... Fanica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de taxe. Baietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. Unii cer lamuriri, si Fanica le da cu bunavointa. Fanica e marunt si slabut. Fredonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. Cu toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, Fanica prinde puteri noi. închide ochii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Robert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Robert crede ca va trebui sa poarte o haina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. Fanica se împotriveste. Bacalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. Nu poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Robert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. Cu toate acestea, e sigur de izbânda. Ne marturiseste ca va fi aplaudat la scena deschisa. Si priveste, cu înteles, spre Dinu. Dinu fumeaza. Fanica se grabeste când ajunge la actul II. Cortina se ridica, în timp ce orchestra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î Curbei Lalescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. Fanica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. Baietii îl aproba din suflet. Ne apropiam de Valea Calugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. Ne-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. Va fi si vin vechi. Toti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Ziua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere: unii hoti, ceilalti politisti. Politistii trebuiau sai prinda pe hoti. Fanica statornicise regulile jocului: nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. Când hotul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost hot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui Petrisor si a lui Mânu. La urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - hoti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Robert, care îsi lega siretul de la ghete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pahare cu vin rosu si alb. Ceilalti s-au culcat în zori. Culegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. Aceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. IV. DOMNUL REDACTOR Hotarât sa capat bani de la revista d-lui Leontescu, am pretextat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. Dl. Leontescu ma stie student. De faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Redactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. Am întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui Leontescu, eu sunt student la Litere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. Am urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. Nu era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. Am avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. Am fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. L-am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. Alta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. N-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc78 79 torul. Redactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. Pe d-l Leontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. Câteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. Asteptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. Domnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. Acasa, sau la "Posta redactiei", nimic. într-o zi am precizat: pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. Douazeci si cinci de lei de articol. Nu era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. Au trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma chinuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am hotarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. L-am cunoscut asta-vara. L-am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. O frunte mica, încretita, ochi sireti înapoia ochelarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. Nu mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Romain Rolland. Cele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma exprima". Vorbea întrerupt si clipea din ochi. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. Domnul redactor ] ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. Am fagaduit. Am fa-l gaduit, fireste, si articole. Dupa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase ochelarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. N-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. La plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. Dar nu pierdeam curajul. Am batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. Facea corectura articolului de fond: vibram! L-am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-; întrebat daca starui în a studia Orientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. D-l redactor parea ca se intereseaza. A zâ bit. Am atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. D-l redactor a sovait si si-a sters ochelarii cu batista. Eu îl priveam fix si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Rupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. Ca va starui pe lâng

director. Ca el întelege situatia mea. Dar ce poate face el? Directorul e totul, si el nimic. Ne-am strâns mâinile fara entuziasm. De atunci nu l-am mai vazut. * Dar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit: - Domnul ce doreste? Astazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - Numele d-voastra? I l-am rostit sonor si demn. A intrat în redactie. Am auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui Leontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze: eram sigur ca ma va primi îndata. Omul s-a întors: - D-l Leontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. De fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. Omul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma închipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. Pe strada, alaturi de mine, trece Ilie Leontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. D-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. Am numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. Voi bate apoi la usa. - Nouasprezece... De la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. Douazeci... Am intrat. D-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. La alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. Am strigat "buna ziua!". D-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. Ca niciodata, m-a poftit sa sed: - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. D-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - Ce-a spus d-l director, d-le Leontescu? - Domnul director? M-a privit pe sub ochelari, întrebator: 80 81 - Ce vrei sa spuna d-l director? - Stiti... mi-ati fagaduit... D-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram hotarât sa sfârsesc. - Am vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... Privirea mea l-a dezarmat. - A spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la Craciun. Atunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... A vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. Atunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin ochelari. - Esti lipsit de mijloace? Am fost ispitit sa exagerez:

Doar te cunosc eu. D-l redactor se înflacarase... V. D-l redactor m-a privit blând: .. cu statui însângerate de amurguri. sa ma biciuiesc pâna la sânge. Sunt sentimental.. . . ma întelegi? E o batjocura. Zadarnic încerc sa ma ascund.Cu totul lipsit. Esti tânar. Si nu am de ce sa fiu trist. Si tot plânsul meu...Ce sa zic. toata durerea trupului biciuit cu frânghia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. Sunt ridicol. .D-ta care ai talent cu carul. Zâmbete. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. cu havuzuri înverzite de muschi.. Deci sunt stupid. D-l redactor învinge întotdeauna.. Si am zarit. Si cad pe gânduri.Dar sa nu te descurajezi.. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunziti? De ce sa privesc pe fereastra. tinere. Câte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. Eram dezgustat si obosit. De ce sa fiu melancolic..Un editor.. d-le redactor. coperta revistei. în loc sa lucrez? De ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. cu luna. Sunt si eu ca toti ceilalti: adolescent sentimental si visator.N-ai dreptul. .Multe.. Câta truda risipita în dupa-amiaza aceasta.. .. tinere? . Mi-a vorbit mult. Zâmbete. d-le redactor?. toata mândria mea. Desi am talent cu carul. multe. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda.Cred. Eu îl priveam zâmbind.... Se scarpina la rastimpuri în cap. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castel? Dovada lipsei mele de vointa o am chiar în clipele acestea. câte nopti calde. . ce sa-i faci?! . Am recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. câteva clipe.Eu am. Aceasta trebuia sa se întâmple. Cel care învinsese era d-l redactor. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. .. M-am întors abatut la liceu. 82 . ... aplecându-ne fiecare din sale..Prin câte am trecut eu! Hai? . începuse ora a patra. .îti public orisice. Cât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. Gânduri naive. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie. Nu trebuie sa fiu trist. Sunt melancolic. de virilitate. sunt trist.. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. ma întelegi. ci voi ..Se face.Ce ne mai scrii? Zâmbete. îti spun eu. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie Leontescu. Sunt lipsit de vointa.Hai? Ce zici. NOIEMBRIE Acum stiu. Privesc plopii prin fereastra mea. de personalitate... . Asteptam chiar ziua în care nu voi lucra.Tocmai. domnule. idiot si revoltator de naive.Viata. Am rosit.

înainte de a stinge lampa.. Carnea se înfiora. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. o data cu geamatul carnii.alba si plina . în zilele când ma biciuiam. îmi suieram izbânda printre dinti. Sufletul meu e aspru. Dar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. Durerea ma atâta. Frânghia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc.. obrajii îmi tremurau. Dar ea de ce sa ma întristez? De ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut.se înfigea cea dintâi lovitura..privi pe fereastra. De multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frânghie. formidabila. Când citeam pâna ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele.. O zi ca oricare alta. Apucam frânghia cu hotarâre. cu ochii înclestati de tinta. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. sentimental. Pâna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. apoi. Urma. Poate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. de tulburari. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. Vointa mea e absurda. O zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. jyla purifica. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. dar e o vointa trainica. Eu. Durerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. Si în loc sa ma lovesc si sa ma 83 zbat pâna la cea din urma încercare. Vointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. o îndoiam si numaram pâna la zece.. caraghios. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. Când îmi alungam somnul cu pumnii. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. încruntat. aruncata peste umar cu ochii închisi. dulce? De ce vreau sa plâng? De ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodata? Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. eu stau linistit si scriu. tot mai scurt. ca sa nu vad frânghia cazând. Dezastrul sa desfasurat astazi. Era cea mai dureroasa dintre toate. Pâna ce mi se tulbura cunostinta. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. buzele se albeau. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. Hotarât ca o stânca. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. Eram . Asa trebuie sa fiu eu. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. în fiecare noapte. o clipa de extaz. Soarele e trist. Tâmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. sa arda. O zi de noiembrie. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. O zi calda. Asa cum eram altadata. Durerea ma apropia de mine însumi. de tremuraturi. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. cu buzele strivite de furie. O singura clipa. înfiorator. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. Au fost zile de izbânda. De-abia aveam putere sa îmi ascund frânghia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. Pe spinarea goala . natâng. Pielita de la încheieturi era rupta de frânghie. naiv visator. Cele mai frumoase zile. Câteodata..j cunoscuta. Loveam tot mai grabit. Pentru ca asa vreau eu. Acea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. îmi înabuseam tipatul. Vointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. care apasa si înabusa totul în calea sa. Carnea începea sa se umfle. Dar izbânda duhului ma desfata. Urmata de oboseala. Pastram frânghia dupa un raft cu carti. Strângeam pleoapele. Asa trebuie sa fiu eu. bolnavicios.

Ca si oricare alt adolescent slabanog si vicios. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. în râsetele celor care asteptau afara. pe strazi. Voiam. Si nu numai atât. pentru ca straluce soarele printre cc> acii desfrunziti. Si eu. Eu am vru* sa am sufletul lui Brand. tot ceea ce nazuiam sa] împart mai târziu celorlalti. Am nesocotit cea mai frumoasa hotarâre a mea: aceea de a pastra în mine. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. citeste Rampa. ca orice adolescent. am 1 aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. Ca si Robert. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit.. cu toate acestea.ca toti ceilalti . Si strigam cu ochii închisi. totusi. Am fost schimbacios si j plin de compromisuri. M-am vrut neîndurat. ca . Am început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". a dragostei si a urii.sa nu tradez nimic din zbuciumul.. Care poarta parul retezat la ceafa si . adora pe Mosjou-l kine si se sileste sa para blazat.. Voiam sa trec printre semeni neluat în seama. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. iluminat: eu. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. nimeni sa nu cunoasca Dumnezeul pentru care lupt. Si eu.. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o ghiceste nimeni mi-ajungea. mi-am risipit si eu timpul în vorba cu] colegi imbecili si prieteni plictisitori. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. când sunt trist. într-o odaita umeda.. flirteaza cu dudui la ceaiuri. Sub care sa se ascunda. Am cucerit si eu. ca si toti ceilalti. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. . iarasi. cu articole publicate prin reviste populare..îmbatat de mine însumi. si. Eu. ma îmbata. murmurând confesiuni.. Am facut si eu glume. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge.. ca si turma. . Si n-am izbutit.] danseaza la cabareturi. Eu. Mi-am cautat si eu. m-am dat putin câte putin. Eu stiam cine sunt.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. seara. din întunecimile si flacarile sufletului meu. Suflet torturat. care admira pe Musset. am ratacit si eu. pâna la desavârsire. râde spart. Nimeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. nici cugetul meu. N-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici.pâna atunci . Dospea si în sufletul meu atâta josnicie.. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei.. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. Sa izbucnesc dintr-o data. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. Cu atât mai mult. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. cu greu. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. Am tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. eu. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. Nu mi-a placut sa am prieteni. aspru si sumbru. prieteni. ca toti oamenii slabi.Dar n-a fost asa. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. lava fierbinte a entuziasmului. zile la care ma gândesc cu dur"~e acum. însa. am dormit si eu opt ceasuri ca toti ] ceilalti. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. joaca la curse. care doarme cincisprezece ore duminica. pe ploaie. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos.

Faptul trebuia sa se întâmple. Pe o masuta.. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. . furati. lectura "revistei". suparati si strigati: "Ce-i cu voi aici? Ce sunt uniformele astea? Ce-i p rul asta? Unde va sunt numerele?. Era acolo si directorul. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. Directorul întreaba curios: . Profesorii îl încurajau. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului Banateanu Stefan.continua: . pe cât îi sta în putinta.A. Râde si îsi salta pântecul. Melancolia a fost izgonita de amintiri. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. Sunt linistit si abatut. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". Fanica . Care publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. Profesorii aproba cuplet dupa cuplet. fumând. bunii mei prieteni.Dar unde sunt? . fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. Ar fi zadarnica si neputincioasa orice încercare.Sunteti la clasa. Regizorul este d-l Filimon.Si eu le dau voie sa cânte în fata mea? . am regretat ca nu am plete. un volum de nuvelei cu coperta colorata. Profesorii ascultau. dansuri moderne. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele! literare. de la Teatrul National. Partile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. Ne adunam în fiecare seara în sala de muzica. pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez.statea în picioare lânga pian. Am început. marsuri si cuplete.Baietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. Erau romante.. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. Am sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. furia d-lui director. m-am dus si eu la cinematograf. Croitorul mi-a facut haine "moderne". Care se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. VI. si palarie cu boruri largi.lavaliera neagra. Zâmbeste.. Fanica fredona cu tresariri în glas.. Am avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-J rit în fruntea revistei. Si am cazut tot mai jos. . adauga d-l Filimon. dupa ce s-au sfârsit cursurile. Profesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. si . e seara. alaturi. REPETITII Au început repetitiile pentru Un liceu model. Un gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi.emotionat ca la ora de trigonometrie . Acum. D-l Filimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. Nu ma pot. Fanica dadea explicatii: . îi gasiti dansând si cântând.rosu din pricina gulerului si a emotiei . s-au adunat cu totii în sala de muzica. dialog dupa dialog. Domnul director s-a lamurit." Fanica reproduce. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. Ani început a folosi ciorapi de matase... Fumeaza mult. Acum vreo zece zile.Dar intrati deodata în cancelarie. nu! Dumneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. m-am pu-j drat si eu ca Dinu.. Anecdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. Fanica . îl acompaniam eu. nici în clasa. Am avut si ein mica mea glorie.. intra slujbasi la minister. deci. Cunoaste baietii si îi simpatizeaza.. D-l director e magulit. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. Profesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui Fanica.

sifructoza. si aici. Are nasul mare. dar e foarte blând. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. galatit. Stau în fund si comenteaza rolurile. Si-n mormânt tot ca si viu. chiar si clorul. de cele mai multe ori. întrucâtva. Mai vin Petrisor Furtuneanu. ce-i fenolul. Profesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. Lânga el sta. hidrogen si sulfit. tot pe rost am sa le stiu!" Profesorii n-au gasit nici o obiectie actului I.Acum cânta d-l profesor. Toivinovici se înroseste. Minculescu. Cine ar fi putut sti ce gândea atunci Toivi-j novici? . Ne adunam în sala de muzica. apatit. Când sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. S-au împartit si cele din urma roluri. Dinu. cu marsul eroic si protestul împotriva "Curbei Lalescu". stearina. din clasa a VlII-a. Perri si alti colegi. însa. în afara de "actori". Fanica se sufoca cu entuziasm.. Se aude în fiecare vara la Teatrul "Carabus".. Apoi. care ia parte cu caldura la repetitii. d-l Filimon bate din palme. la masura. în banci. Si e sufleurul cel mai de pret.Acum cânta elevul: " Noaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat: ce-i alcoolul. l-au primit cu entuziasm.Acum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina chimii Priviri semnificative între Fanica si Toivinovici. Fanica îmi tonul. Asa ca. oxigen. pentru ca el nu era tenor. fosforatul si hidratul. glicerina. Fanica se stergea cu batista pe frunte. vitriolul si oxine. dar benzina. si glucoza. i-a pus. care asteptau în curte rezultatul. parafina. Actul II. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. Fanica a izbândit. si de picior.. Profesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe Fanica. si cuprit. Ritmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. Mi se prevede izbânda sigura. înainte de a începe. Eu apas pe rând trei clape albe. Fiecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. . Se opreste dupa fiecare strofa si explica. la sfârsit.. sase masuri de introduceri Aria e cunoscuta.. Fac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. Directorul a hotarât sa se înceapa repetitiile. pe gânduri. ajuta. . si amine. Baietii. vine printre cei dintâi.

Gianni se misca greu "în scena".Pardon! Nu se aude nimic.Nu asa: buna ziua! Tare." . baietii din banci aplauda.. la care e silit sa ia parte . ma. "Parintele" e Pake. baietii îl ghiontesc de câte ori au prilejul si îi striga: . . . Gianni se înroseste. Când sfârseste. domnilor. Sufleurul îsi cauta paginile.Nu asa. d-le Protopopescu! Tare. Nu asa semet. Fosil! Pianistul.Parca ti-am scos rolul. Regizorul face un semn: .Haid\' ca-ncepem. s Publicul râde magulit. însa. pentru ca spectatorii din banci se desfata. disperat.Stai. multumind cu capul. Profesorul de gimnastica. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. Exasperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. domnilor. Fosil ofteaza. " Unul: . .. Nici pâna aici."Buna zziua!" . domnule Gianni. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Machinalement. frate. care sorb din ochi pe "actori". nenisorule.Dar uite ce e. Regizorul întrerupe: . Amenintarile îl zapacesc pe Fanica. Se îmbufneaza. Ca sa-l entuziasmeze.. Vorbiti raspicat.Ei."Uita-te ddom-nule. d-l Filimon râde multumit si autorul îsi ciupeste unghiile de teama sa nu se retraga Gianni. ca merge. Filimon tine masura cu amândoua bratele. . cu rolele? De ce nu vii. domnilor! La pian.Misca.Ceilalti cum au stiut? Filimon se resemneaza: . domnule Protopopescu? De ce nu vii. La fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior.. .aproape în fiecare dupaamiaza .D-l Protopopescu! -N-amrol-lul.Dar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astazi? . Vine scena cu un "parinte exasperat". D-l Filimon se plesneste pe frunte: . domnilor! Mai multa seriozitate! Pianul. D-l Filimon bate iar din palme. L-au ales provizoriu. plictisit.. în mijlocul clasei.fiul sau. Da. . Minculescu primeste. Lasati reflectiile pentru public. Fanica îi goneste cu demnitate. Filimon întrerupe. împaca pe Gianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. înc-o data! Toti: "Ei nu înteleg ca dupa razboi Ne-am schimbat si noi.. Fanica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". Pentru ca Pake nu are o dictiune prea corecta.Pardon. Sufla d-l Minculescu. nenisorule? Fanica îsi ciupeste unghiile. cânta Fosil. îsi sterge ochelarii si se plesneste pe frunte. .Ei. scena.Intra. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. . . fumeaza si ascunde tigara la spate. d-l Daian. Pake intra în mijlocul clasei. D-l Filimon ofteaza. Gianni cânta: "în clasa-i plictisitor La oricare profesor. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie".De ce nu veniti.. sa se auda. Totusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe La Garconne".

Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina: . nu. si ceilalti sunt exasperati. Pretexte absurde sau inexistente. Robert. . Pake. frate. însa. Baietii sunt obositi. Credeti-ma pe mine."Dar bbine ddom\'nule. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. De fapt. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. Directorul ."Bu-na zziua. Si se suparase. unii lucreaza. dansând. Fanica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui exasperat". Pake repeta pentru a treia oara..cheama servitorul. nu!. sa nu nimeriti usa. Sau sa va împiedicati. In acelasi timp. Fanica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele.Gura larga. fac observatii cu glas tare.. Nu merge. Ochii facuti..Nu. Sa nu gresiti cumva iesirile. mai.Ia cheama. Prin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui Boloveanu. Coala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. Daca ai dictiune. Pentru ca amândoi sunt din judetul Severin. Pe servitor îl joaca Vintilescu.Domnilor. Râde cu pofta.. domnule director.. Cineva facuse o gluma. Intra servitorul: . scu-titil!. însa. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l Filimon.. Profesorii sunt chemati ca sa dea lamuriri parintelui exasperat de orele suplimentare. Nu mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina. Cel mai multumit e. buzele rosii. zis Cotet. ochii pe jumatate închisi. Tacere. în palton. Lânga fereastra. ca sa-i auda si d-l Boloveanu. vorbeste. care învatase din primul ceas cupletul si melodia.. Cavalcada Walkyriei." . Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. îi tai pe toti. De când cu "repetitiile de teatru". Gianni "repeta" rolul cu Morariu. îsi aminteste.. ... nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. cu un deget.Impecabil. "Repetitia" de teatru înveseleste pe maestru. dupa cum ne-a marturisit el. mai rautaciosi. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. care crede înca în amenintarile d-lui Boloveanu. a aparut d-l Boloveanu. încearca mântuirea: . Câte unii." Spectatorii râd. Se opreste în fata mea.Lasa. La rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli. sa va pripiti. ..Sa cânt cupletul. cu mâinile departate de trup. cupletul. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. Baietii s-au plictisit de fanfara. Ati stricat tot efectul cu o iesire proasta. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. D-l Filimon da explicatii generale. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. Totusi. Bricterian încearca la orga. domnule. O auzise si Filimon. Directorul suna. Si cum am sa ma fardez. Mi-am\'aranjat si costumul. Fiul meu. înca o data. domnule Protopopescu. De cuplet ne arde noua acum? Pake râde. . voluptatea bisarii în scena deschisa. adunarile acestea sunt reduse. cu capul lasat într-o parte. Nu o iscaleste aproape nimeni. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. Vine pentru fanfara.Stii c-am învatat cupletul Bacalaureatului? ... toat-ta zziu-a? A-asta-i ddin c-c-cale af-fara. Va-va rog. mai încet. putin rosu în obraz. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica.adica Bricterian . poti vorbi cât de repede ai vrea. care se comunica din banca în banca. hei. nu. Or sa se uite damele la mine. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. nenisorule! Ascultati-ma. Sorbea deja gloria. intra! .

care ar alcatui personalitatea. La repetitia generala. toata dupa-ami Profesorii ne cruta. actorii. Personalitatea n-ar fi. Stiu ca exista un singur suflet. ci o infinitate.prin loji. exista o linie de continuitate. De unde sa încep sa ma caut? Unde as putea fi eu însumi? Ce cautam eu? Sufletul meu. pe care-l banuiam. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. doctore. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. Ca acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. nici o lumina. Iar dupa reprezentatie. de mult: ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta.Asa fac toti artistii mari. Ce se va întâmpla cu ele. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în sila? Voi putea. Dar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. Baietii mondeni se îndreapta catre Calea Victoriei. oare. de-a lungul zecilor de constiinte. Ma priveste în ochi si îmi zâmbeste dulce. închizând ochii. Ar fi numai o masca. Tace. . Nici nu mai întelegeam acum rostul hotarârii mele de a-mi gasi sufletul. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. Niciodata nu m-am putut concentra. Ma mângâie pe obraz.Al dracului mai esti tu. nici un sprijin. începeam din nou. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi . îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. cum l-as putea cunoaste pe cel adevarat? Eu am observat ca. Filimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. atunci. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. Si nu întâlneam. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. . Plecam în grupuri. decât ceva impus de vointa. N-am putut gândi asupra mea însumi. încapatânat. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. în fata portii ne despartim în trei cete. o dupa-amiaza întreaga. DRUMUL CATRE MNE ÎNSUMI Trebuie sa ma cunosc. Unde? Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gândurile se risipeau. Mi le-am impus si mi le-am însusit. Ca. Noi. Dar n-am izbutit. Am amânat mereu lucrul acesta. Ce se va întâmpla daca acestea nu exista aievea? Daca ele n-au fost decât o parere? Ceva mai mult. odata. însa. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. nicaieri. Profesorii nu îndraznesc sa ne asculte. Am pierdut. nu ne îngrijim de lectii. ca sa-i faca placere. Fiecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. pentru ca mi-era teama. apasând tâmplele. VII.Si nu numai atât. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. de multe ori. Daca sufletul meu nu e unul. Ceea ce m-a uluit. Am aflat un singur lucru. Am observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. De câte ori încercam sa ma analizez. Trebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. Eu mi-am închipuit anumite lucruri despre mine însumi. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meu? Am hotarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. astupându-mi urechile. Dar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. Acelasi întuneric. Cum sa ajung la mine însumi? Cum sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile lui? Pentru ca eu vreau sa ma cunosc.

din toata puterea vointei mele. Adorm surâzând. privind la rastimpuri doi plopi? Stiu: nu sunt un baiat frumos. As sti. cu o zi mai înainte. interesante. ca treaca timpul. Atunci. si asa vreau eu. Lucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. în fiecare zi.. Pentru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. Acolo se cerceteaza alte lucruri. si ma întreb: la ce bun? Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. Mie mi se pare o lume noua. Sa-l masor. izbândesc. pe sub castani. Sufletul meu. Iata ceea ce ma tulbura. Nu-l pot aduce la lumina. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. Daca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie .. Ceasuri care ma tulbura. absurd.cu toata slabiciunea mea la matematica -. As vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. ca exista un singur suflet în mine. Altminteri. deci. Atunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. Daca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresita? Daca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietena? Voi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. Alteori. Daca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. însa. însa. în marginea vietii? Daca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda.. nu voi avea curajul sa patrund în viata. de unde trebuie sa încep.. Atunci lucrez cu sârg. încât ma înfioara. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. un gând ma framânta si eu. Eu ma întreb: daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. Si în ceasurile când ochii îmi aluneca de pe carte. Ochii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu ochelarii. în cel mai rau caz. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. As vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. Dar cum sa ajung la el? Lucrul mi se pare atât de greu. ma întristez. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. încercând sa aflu cine sunt. nu am nici o metoda. De multe ori. nici o indicatie.. dar în cartile de psihologie nu se gaseste ceea ce caut eu. îl izgonesc. pierd curajul.. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu.. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. Niciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. Si toate acestea ma întristeaza. As spune: asa mi-e sufletul. dar am saptesprezece ani. De multe ori. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. Daca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii schimbari. Si lucrul acesta e necesar. altul. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. Eu simt. Sunt zile care eu le urasc. Daca m-as cunoaste. singur. Când încerc sa ma gasesc pe mine însumi. m-am înspaimântat. Dar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. Ceasuri în care nu ma recunosc. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. nu izbutesc sa ma apar. noua? Si voi avea putere?. iar vointa îmi slabeste. Altminteri.. ma nelinistesc. Trebuie sa lupt mereu. Am vrut sa ma lamuresc citind carti de psihologie. cu o saptamâna. contradictoriu. Nu ma .cercetare launtrica.

Nici eu n-as putea spune pentru ce. N-am izbutit. Am scris caiete multe ca sa descopar. Ma întrebam: care a fost sufletul meu? Si îmi apareau suflete streine. Privesc în mine. Sufletul meu ar fi dorit.. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop e singura mea nadejde. un drumet paseste. cu privirea atintita catre o lume moarta. ci trec alaturi. Sufletele lor nu vor fi liniare. si nu stiu. Si paseam tot mai încet. sub un copac înfrunzit. Atunci adormeam obosit si îndurerat. si pe care eu nu le privesc. Un drum de tara. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. Gravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. Atâtea trasaturi streine. contradictorii. Alta data. Indata încetineam pasul. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. Privesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . liniile dealurilor pe care le ghiceam însorite. sub copacul înfrunzit.. Si nici la cartile pe care le voi scrie. Nici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. marginit cu plopi. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. vara. Plictisitor. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. dintr-o singura bucata. când umblu mult si ajung departe de oras. dar n-am stiut aceasta. Si pasind. Am aflat ca însusi sufletul. In câmp se zaresc seceratori. Gândul odaitei cu carti nu ma tulbura. Câteodata se înnopteaza. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. pentru ca asa am voit eu. Eram abatut. Nu le pot întelege în adâncurile sufletelor. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. demult. Dar nu pot citi. ma gândeam la ziua care se scursese. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. iar sufletul meu se întoarce. Ma mustru. INCIPIT VITA NOVA A nins toata ziua.. Poate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. iar în departare.. poate. o fata pe o banca. De aceea am fost astazi fericit. si nu ma gândeam la nimic. dai nu i-am îngaduit eu. As vrea sa stiu cine sunt. astfel. fara veste. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. si ma înfioram. Dar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul..recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. Poate de multe ori am lacramat. Iar pe drum. care exista undeva. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu.stinse zgomotele din strada. Romanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. Undeva. Sufletul mi se schimbase. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. Atunci. In alte zile. Ma privesc. VIII. Apoi aprind obosit lampa. singura. Mi se parea ca a fost altcineva. sa se simta trist. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. pentru ca nu le cunosc. Am citit . Dar nu-mi voi putea analiza personajele. aproape de tot. Banal. Inainte de a adormi.. Ascund revistele si citesc înainte. Dar e atâta melancolie în privirea fetei.

A trebuit sa ma hotarasc sa trec la modern. de obicei. Pâna acum. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-J duisem sa împlinesc nu leam împlinit. Dar nu pricepe de ce a ajuns August împarat. ci numai ascultând fraza. nu e un erudit. Uita aproape! tot ce înmagazineaza. Bratasanu cunoaste toti consulii. A trecut toamna. Mi s-a îngaduit sa dau examenul de diferenta în mai. j cu toate acestea. Sunt fericit. si chimie. nici pentru ce a scris Horatius Carmen Sae-culare. se ridica Petrisor si critica. De chimie. cred eu. Totusi. Dar noi nu apreciem decât ironiile lui Petrisor. chiar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi: .pâna noaptea târziu. De aceea e premiant cu cununa. El stie si trigonometrie. Au început sa-mi placa alte lucruri. ca am scapat de matematica. si clasa noastra. discutam aproape tot timpul si comentam câte un text de câteva rânduri. "Maestrul". Si am trecut. de 1 când a venit în liceu. Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. toti îl asculta. cel putin. La discutii iau parte. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. si profesorii. ca sa-si faca "lectiile". toti poetii sunt "frumosi". Leiber si Petrisor. repeta toata materia.. As vrea acum sa stiu ce e sufletul. Am citit multe carti. Bratasanu stie ] tot ceea ce se cere unui premiant. Dupa ce sfârseste Petrisor. îsi are textele învelite în hârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Romei. Apoi întârzie mult ] dupa miezul noptii. Mi-am cumparat textele legate în pânza si cu coperte de carton. îmi place mult si limba latina. însa. Bratasanu. Se informeaza din dictionarul Varemberg si Saglio. N-am învatat psihologie. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios.. La modern e alta atmosfera si alta viata. apoi. De fapt. nici la extemporale. La Istoriile lui Tacit. Bratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. îmi amintesc prea rar. cu anii respectivi. si sa ajung la Caesar. Sa ma prezint cu texte latinesti pentru clasa a V-a si a Vi-a. Dimpotriva. Totusi. Nu m-am analizat. De asemenea. Dar dispretuieste ignoranta noastra. într-adevar. nu stie nimic. si zoologie. Fanica sta în banca a doua. Când traduce si comenteaza Leiber. si autorii. De aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. fara nici un onorariu. învata j tot ce i se da sa învete. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. Pentru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. aquilae. se îndoieste de calitatea amândurora. pentru el. erudit si ironic. A trebuit s-o iau de la început. Vreau sa citesc acum si pe Bergson.Ai sa te tâmpesti. Pentru "teze". ca sâ pot sa ma cunosc. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. ". Si unul si altul risipesc ironii. dar n-am câstigat nimic. Pentru ca teza . am învatat prea putin latineste. Traduce chiar fara sa se uite în carte.. Când trebuie sa comenteze: " Vides ut alta stat nive candidum Soracte. în felul acesta. Si am citit toate introducerile. Profesorul e blând. acum traduc din Horatius. Pentru ca nu ne mai temem de nota sau de extemporal. cu aquila. Bratasanu e formidabil în gramatica. Ne spune multe lucruri pe care noi le vorbim. ma!.. Lânga el. Si le face. si fizica. se ridica Leiber si se apara. Nu stie decât lectia. Au început sa ma strabata alte gânduri. E revoltator de constiincios. Numai gramatica latina si cuvintele germane nu 1 le uita. "Maestrul" e un ocultist si filozof. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. Apoi am obosit si m-am întrebat* asupra mea.

ca sa poata vorbi mai mult. Si vorbeste.se da din toata materia trimestrului. Si nici nu le-a mai sfârsit. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. Baietii jucau tintar sau table. Dar datoria lui e sa critice pe Leiber. Aceasta. care a avut succes. Dar eu n-am citit niciodata o teza buna. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. nici n-a citit multe carti asupra Romei. pentru ca a venit dupa cea a lui Bratasanu. ca sa-si "deruteze" adversarul. de altfel. Pentru ca. Erau mântuiti. semnata Bratasanu.. când nu are nici un j roman cu el. Marcu are "insuficient" la latina. Dar Marcu . însa. pentru cei care nau citit La cite antique. Si e cestor. din pricina lui Vanciu. Leiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Robert. Cu multi sunt bun prieten. Robert se îmbujo-l rase si calca încrezut. de fapt. vorbeste mai rar.e mult mai bine informat. cu trei banci în urma. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. De cele mai multe ori zâmbeste ironic. înainte de a intra "maestrul". carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. cautând cuvintele si articulându-le victorios. Cei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui Vanciu. Dar nu ramâne corigent. Dilueaza întotdeauna. Robert sta lânga Bricterian. dupa ce oboseste Leiber. Colegii mei de la modern ma entuziasmeaza. Leiber se informeaza din Fustei de Coulanges cu o seara înainte de lectie. Si a citit multe volume de Boissier.. Nici Petrisor nu cunoaste "antichitati". se ridica Petrisor. însa. De aceea se ridica zâmbitor si tuseste. Modernul. De-abia ne mai vorbea. De aceea. Adevarul se afla întotdeauna de partea lui Petrisor.ne spune Bratasanu . anul trecut.e numai o legenda. Robert | nu stie nici sa traduca. Tot "orator" e si Misu Tolihroniade. Când se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. eruditia lui Leiber în "antichitati" . Si o izbânda. e incontestabil superior realului. însotit de o traducere. rezumând o suta de pagini in quarto din Varemberg si Saglio.Marcule. La real era o atmosfera înghetata. Marcu a citit pe tot Tacit. Aceasta. Dar Bratasanu nu sfârsise Apeductele. Clasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. Comentariile lui Leiber sunt originale si instructive. nu pentru ca are talent. El. Dar Robert vorbeste. a tinut o conferinta asupra Jocurilor de circ la romani. Când a sunat clopotelul. Iar la examenul oral pregateste dupa juxta câteva paragrafe la întâmplare. Cât timp se petrece aceasta. Rar. Conferinta a fost însa oj întâmplare. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". Si îl critica. Când poate. Dimpotriva. Adica sta pe catedra si ame-J ninta: .. Orisice ar spune Leiber. Ceilalti. Asa i se pare lui Robert. te scriu! Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. De aceea sunt fericit.desi dispretuieste civilizatia latina. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti: . noi suntem siguri ca Petrisor nu-l aproba. E "seful" clasei.. Am drept tovaras pe Horatius. la modern. Dar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. "tiranica" ! . Petrisor zâmbeste ironic. Iar a doua zi a vorbit Robert. pentru câ s-au împotrivit baietii. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. Fireste. "Maestrul" motaia cu ochii închisi. erudit. Ceea ce e exact. Totusi. Nu poate. El vorbeste oricând si despre orice. toti au rasuflat. .. Leiber comenteaza. Bratasanu tine un curs de gramatica latina.Stiu eu ca tot nu învatati. melo-dios . copiaza. spun baietii. în acelasi timp. Aceasta. într-o banca din mijlocul clasei. în vara.ca si a lui Bratasanu .spune el -. când se! întâmpla sa le gaseasca. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. Niciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor.

Daca se înfurie. Petrisor si Dinu. Pâna ne adunam cu totii. Si eu le explic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. De obicei. cutiile de gândaci si se minu-| neaza. însa. totusi. ceea ce revolta pe Robert. A-ceasta ne explica Fanica. dupa cum e si ba-. Adica ne spunem pe nume. care va fa în curând iubit de o printesa. Fiecare îmi face aceeasi marturisire: ca el n-ar avea atâta "vointa". Noi suntem rosii si ne stergem cu batistele. si noi îl ascultam. ne înjur\' fara suparare. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle".ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. Basii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. . începem repetitiile sub bagheta lui Fanica. Ca sa fie mai multa lumina. Cum însa noi. Fanica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". întârziem pâna! seara discutând. O. Tenorii deschid gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. Ceea ce îi im-J presioneaza.Dau alt aspect. D aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni. Petrisor argumenteaza sofistic. Bricterian vorbeste si se învârte prin odaie. când vin Bricterian. Si cum: mansarda mea e prea mica. ridicam globul de la lampa. învârteala .în loc sa-l linisteasca . Pentru ca suntem prea multi. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. n-am ajuns înca clasa insectelor. Perri îi împrumuta diapa zonul. Dinu discuta fumând în fotoliu. nu se încing discutii literare si nici filozofice. Eu le spun ca acelea nu s albine. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. Fumam si suntem fericiti. cântec iesit din moda. baritoni..IX. Fanica el preocupat de chimie si matematica. basi -. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic.. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". ci himenoptere. apoi închid ochii si încearca: laaaa. Dupa aceasta. ia o pozitie mai ver-| ticala si vorbeste mai tare. Aceasta. Fanica nu are de unde sa stie lucrul acesta. gheta de trestie. Suntem cu totii buni prieteni.tenori. Vin si alti buni prieteni . Fanica se intereseaza de anumite localuri. din colt. cântam A ruginit frunza în vii. care îmi admirŤ cartile si rabdarea. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. satisfacuti. între ace. Pentru! ca nu-i "intereseaza". sofismele.îl enerveaza. Toti ma întreaba cum se numesc gândacii] verzi-aurii. Si eu le spun calm: cetonia aurata. dar trebuincios pentru casele batrânesti. Poprisan afi ma ca e "isterica". Fanica e multumit de Buna dimineata. El afirma. Fanica e un baiat seriosH Dupa câte stiu. Apoi. Comentam repetitiile pentru Un liceu model si bârfim pe Robert. Cântam întâi Buna dimineata la Mos-Ajun pe trei voci. vis al vietii studentesti. Diapazonul e indispensabil. la zoologie. în fiecare seara. Popri san — care e bas si locuieste în mahalaua Floreasca . care ne întristeaza si pe care Bricterian îl cânta . îmi admira. comentam si bârfim. l Câte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. El pre-| fera sa cheltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-| te. CUMOS-AJUNUL Corul se aduna la mine în mansarda. Ceea ce izbuteste sa ne supere toti. Ei spun ca asa fac chiar cei de la Mitropolie. Fanica îl loveste cu putere de marginea biroului. Toti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Robert.

vom zâmbi moderat si vom desface\'mandarine.. si tragând cu urechea la vecin: .. zâmbind. Dar baietii au fost revoltati. Pasim prin mijlocul strazii si ne uitam unii 1 altii. O..Aaa. Signore. apoi. ma! Si râdem. grupuri si se întâmpinau .Cât a dat? începem apoi colinda. Mai repetamPe -al nostru steag e scris Unire.. A fixat. Signori.". Suntem cincisprezece baieti. Dar numai ameninta. iii.gândindu-se la Heidelbergul de altadata. pentru casele patriote. Am cântat.. " Domnisoarele se vor îndragosti de el. La sfârsit cântam Multi ani traiasca si Totdeauna. ba! . La noua si un sfert pornim. smochine... si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. iar prietenii îi vor spune. Am intrat într-o curte cu grilaj si castani. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. vis al vietii studentesti. închide pe jumatate ochii si zâmbeste. Acesta e cântecul favorit al lui Robert. Toti spun "sarut-mâna" si se întreaba: . Dar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. mamei.Ura.. Ceilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. Robert ne marturiseste ca noi "nu întelegem".. Alaturi. la sfârsit. iar casierului îi strecoara o bancnota. excluderea de la masa finala sau excluderea definitiva. Scusatemi.. ne-au primit. Si restrictiunile sale sunt pur formale. armene.ita^nostra. La sfârsit.la usa mansardei .Salve."evis. si ne admiram. Robert se resc rneaza.. Buna dimineata. Unsprezece coristi. Si am cântat iar: Multi ani .Ai fost bine. A urlat un câine si aj s-a stins. însa. tara sa cunoasca cuvintele. Bricterian va fi rugat sa cânte prologul din Pagliaccio. un dirijor. evis est". Aceasta. fals.. Fanica e un mic tiran.De cânii pregatiti corul? Apoi." Fanica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti.. Noaptea era senina si rece. Acolo vor fi domnisoare care ne vor îndemna: -Luati. Apoi. Robert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza: .. ere tur.Iubesc o femeie. Pentru o abatere mare. Câtiva îl privesc cu admiratie. lovindu-l pe umar: . Baietii soseau grupuri. va trebui sa cedeze^si va începe: "Sipuo. brusc. Apoi ne daruieste mandarine. în curte. Fanica a suierat printre dinti: -Drace!. Fanica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru... Fanic? îi aminteste ca trebuie sa repetam si Gaudeamus igitur. toata Sevilla. si pedepsele celor nedisciplinati.. Au înjurat pe proprietari si au ies: trântind poarta. Si doamne care ne vor admira: . mere. Se da sol mi presento: Io sono iiprologo. pesmeti dulci. un casier si doi "chibiti". Mama asculta la fereastra. ca sa le auda toti tenorii. douazeci de lei amenda... Am asteptat. romanta din Don Juan. Pentru o abatere mica.cu entuziasm: . Babo! . va rog!. Acolo ne vom lasa paltoanele în vestiar. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine.Multi mai suntem. si strigam: . sipuo. Zapada putina înghetase si sticlea. a. Apoi. sa bem vinul ca si-acuma.. lumina. . totdeauna. Cântam.

. însa. am gasit lantul pus la usa. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa.Dar ce credeti voi.. Tinta tuturor era Robert. pe lânga bani. de pe strada Batistei.JPfc/ Pier Ceea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. Cei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. lânga poarta: . sa bem vinul ca si-acuma! Unii spuneau: " Câte un pic!" Iar altii raspundeau.. La douasprezece. unde ni s-a servit ceaiul. trecuseram pe la Fanica. Baietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut. noi am luat ghiulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. s-a stins de asemenea lumina. . Am pornit. Dupa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. precum si alti câtiva. a fost crutat. Cozonacul se sfârsise de mult. Mai înainte.care nu cinaseram . ai? Apoi.. Pe masa. de aceea.ne-au dat patruzeci de lei. Le-am luat. La Radu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. desi ne puteam multumi cu zâmbete. si convingându-se de aceasta . Casierul ne-a vestit. Noi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu hohote. în pomiere de cristal.. . boanghenilor!? Ca murim de foame si am venit sa cersim. scoborând glasul: . ne-am hotarât s-o sfârsim. Fanica ar fi intervenit. entuziasmase pe altii. Am plecat de la Radu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. multumind politicos doamnei. Vin ne-a mai dat si Robert. Pastele vostru..mama lor de ciocoi.Buna dimineata la Mos-Ajun. Pe tava erau adunate fructele traditionale. Ceaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi .Totdeauna. Au fost zadarnice toate amenintarile lui Fanica. însa. ba. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. totdeauna. pe la rascruci. Când am ajuns si eu. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. Aproape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte luxoasa.O suta de lei! La o casa mare. ba. Cântam zâmbind. cum am strigat noi. si cinci sticle cu vin. catre mine.am fost fericiti. Poprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. Noi am cântat cât am putut mai frumos. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate. cu fetele iluminate. noaptea vine.. . catre cei din casa. Stingeti lumina. ai? Traditia. Drept care. Si am repurtat izbânda cu Lopa-tarii. dar l-am baut pe drum. ne pofteau mandarine si mere lucioase. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smochina. de la care capataram. sefule! .Am înghetat. tare: . Auzeam câteodata. zvâr-lindu-l peste gard.traiasca! A iesit o doamna cu fata luminata si ne-a! întrebat de traiste. Am cântat. entuziasti: . L| alta. Toti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. Am umblat si pe alte strazi. unde am prins curaj. Vocabularul lui Poprisan revoltase pe unii. Noi neam furisat repede în strada. Radu.. Ceea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. Nu se mai temea nim de amenda. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca.

pentru ca era prea dulce.. . îi turnau pahar dupa pahar îi spuneau: . Ceilalti din odaia vecina se interesau "cum merge".. ba? .Si n-avem tenori. ca mergem la Coana Roza.. "Seful" îl golea triumfator. Atunci baietii i-au cântat: Numai la betie Uit de saracie. a început sa-si strânga paharutele.. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. sefule. Ne turna si ne marturisea ca lichiorul e excelent.Ascultati-ma pe mine.. apoi rasufla: . In mansarda mea.Nu mai pot. mama asezase totul mai înainte. Baba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe Bratasanu. Numai la pileala Vindec orice boala!. Bratasanu s-a smuls din lantul Poprisan-Baba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin.. seful se hotara. Bratasanu a multumit.Stai.Fii serios. ba! Dar Bratasanu si-a împachetat paharutele.Nu mi-e frica. si de atmosft Câtiva. . mai obositi.Atunci bea-l si p-asta.Ragusim altminteri.Lasa-l. Apoi. . . .Mi se pare ca ti-e frica. schimbati vinul.. Se facea mai rosu.Fetite. ..vecina si fumau. ca îi e frica. . sefule. a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa.Toarna un pahar cu rom în sticla. -Tt! ..Am baut destul. Unii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". Nici unul n putut goli. sa întrebe daca a placut lichiorul si. Bra sanu vorbea atât de mult si schita atâtea gesturi. si de vin. ma. ma? îi apropiau paharul de gura.Daca ma iubesti.Unde pleci.Nu fi copil. Fanica. în pace. însa.Nu mai beau.. Apoi.Nu mai pot sa beau. dar a ramas nestramutat în hotarârea lui de a se . .As! Trei pahare.Dar cine te vede. . Apuca paharul si-| sorbea dintr-o înghititura.. .Ne-nfierbântam si cântam mai bine. Dar lucrurile s-au sfârsit altfel. articula: .Ce-esti copil? .. Iar baietii au fost multumiti si de curcan.Hai ca se-ncalzeste. . . pâna la fund paharutul. trecusera în odaia. . deodata. .Nu mai beau....Eu plec. Baietii l-au înconjurat: . Dadeau sfaturi. la sfârsit. a vestit: .Cu sanatate. .Ti-e frica sa nu te-mbeti? ... . . Brai sanu venise cu o sticluta de lichior fabricat de el si cu o punga plina paharute. sefule.

alte chipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. . a femeilor isterice. Pai. . cu totii la Coana Roza.. ba.întoarce acasa. lucrul acesta se petrece foarte rar.Si de ce vrei sa pleci? . poate. Am mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin.Asa vreau. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. Iar Poprisan. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de Craciun la Fanica. Adolescenta noastra îsi tesuse. Când ne-am hotarât sa plecam.Nu ma rusinez. Robert ar spune a dragostei. . La vârsta noastra. unde nu gasim nici dragoste. Ceea ce poate fi socotit un lucru trist. Sâmbata noaptea. De altfel. . tini-mi-l.Daca stii.Pentru ca asa vreau eu. Noi am mai ramas înca multa vreme. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosii. Gândindu-ne si dezbatând mult. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. Unul interveni mustrând: . nici femei isterice. despartindu-ne definitiv. SÂMBATA Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sâmbata ca pe o zi rara. c-o întâlnesti mâine. ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Roza. unul altuia.asa cum se gaseste scris prin carti - . Nu mi-l pierde (bis).lipsiti si de fascinatie personala. Am iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim.Lasati. . Doamne. pentru ca era ziua lui. Poate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. Cu saua verde (bis).Azi e noapte sfânta.Dar de ce vrei? . Curând. Nu pentru ca e urmata de duminica. tini-mi-l. foarte veseli. însa.nu ne încumetam sa "cucerim" femei.. a trebuit sa deschidem ferestruicile. SFÂRSITUL PARTII a II-a PARTEA A III-A I. altul. pentru ca era prea târziu. eu am mers pâna acasa cu Dinu si am fredonat amândoi: Pe calul balan. Ne-am urat. pentru ca stiu si eu. Doamne. si de timp. ma. Si sunt tot atât de necesare. si de bani .Am eu un secret. Adevarul este. Noi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. rânjind. pe calul balan. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. ma. din pricina fumului. I-au dat drumul! Bratasanu a pornit singur prin zapada. era patru si jumatate. Poate am visat si noi .Mergem. Noi .Lasa. cautând sa para netulburat. de ce nu mergi? . Sunt si aici examene. Casele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. Dupa aceea. . ca se rusineaza!. Bratasanu protesta: . însa.

: parau în pretul trupului. Pentru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. pulpele se dezgoleau. Dar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". Ne-am deprins cu greu. si sa-mi sfaram pumnii. ciudat. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". M-a întrebat cum ma cheama. Aceasta era dragostea? Trupul? Femeia? Eram ispitit sa scuip si sa plâng. noaptea. cu teama. In locul lor.. Eram scârbit si umilit. Eu îmi amintesc de noaptea mea. respectând tariful cartierului. tulburat si îngrijorat. si . I-a numarat.. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le chemam atunci când suntem tristi. desi tremuram. sleite. Nu mi-e rusine de aceasta. cu sfaturi si glume. si camasi stravezii vadeau forme moi. si guri înrosite murdar. Inlauntrul sufletului. Am privit si eu. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. La rându-mi. ca sa ne mângâie. si ochi stinsi. Am râs. Tremuram nu de teama revelatiei trupului. De altfel. Mi-am ales trupul. Nu ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. Dar am înteles ca "fata" minte. "Fata" mia zâmbit. în iatac. zgomotosi. Asteptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". batând în geam si zâmbind. înecate în râsul spart de fecioara beata. Pentru noi. A trebuit sa fac si eu acest pas.femei cu ochi negri si priviri de jaratec. rascolindu-ne sângele. când suntem singuri. Ceilalti m-au felicitat de alegere. curajosi. Poate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. A zâmbit si ea. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. Voiam sa alerg. Am pasit la început cu teama în curtile pietruite. Noua ne zâmbeau buze ce se cum. Nu ne-au sarutat lung. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. nici dintr-alta. M-au însotit pâna la usa. nici dintr-o parte. cu pleoapele apropiate. m-am desteptat. I-am facut semn. fara mâneci. care trebuie sa ramâna numai al meu. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. si patul. Obraji tineri. A încuiat usa si s-a apropiat de mine. Eu nu stiu nimic de ceilalti. careia trebuia sa-i vorbesc. O rochie dureros de scurta. fierbinti si rautacioase. lovind gardurile. Eu ma cunosc: nu sunt "dragut". Am lasat. De trupul care s-a daruit mie. cercând sa zâmbim. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. "Fata" s-a întors. "dupa". o data cu ceilalti trei. banii pe masa. Ne îmbiau carnuri despicate obscen. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. Restul s-a petrecutfara emotii. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. Nu voiam sa-i întâlnesc ochii. Nu ni s-au apropiat. eu eram. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. însa. A zâmbit tot timpul. Ne-am apropiat de ferestre. am rostit un nume strain. cu rasuflarea sugrumata. cu ceilalti. De aceea. Afara. Dar au trecut ani dupa ani. Odaie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. afectând gesturi de felina. Am intrat în curte. Apoi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. iluminati sau crunti. eu m-am trudit sa cred. cu buzele strivite de buzele noastre. Glas soptit. apoi si-a ridicat rochia si i-a înghesuit sub ciorap. Am întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. Nu vreau sa popularizez pe strada. Ceea ce m-a descurajat. ci de cea a femeii straine. Au ramas naluciri tulburi. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în schimbul celor doua bancnote. Nu ne-au privit în ochi. De dragostea mea.

Frecventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. ne închegam. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. Si m-am bucurat. Dar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. De ce sa ne ascundem? Dragostea noastra e sincer fiziologica. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odihneste nervii si ne limpezeste creierul. Deci. dupa miezul noptii. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. alegând. însa. fara glas. La ce bun? Ne-ar antrena într-o lume noua. Am râs. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. în curti tainuite. Noi. Aceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. Plateam eu. întelesesem si eu aceasta. Cântarim din ochi fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. Apoi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. saraci si cerebrali. Ne încredintam cât am fi hotarâti sa platim fiecare în schimbul posesiunii imediate. Acestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri.îmbratisarile din pat. fiziologie. Ne sunt impuse chiar de viata. Nu ne îngaduim nici perversitati senzuale. sarbatoritul. curioase. Nici Dinu. Poate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. Ceilalti se aratau. iar nu împrumutate. Noi toti. Dar exista. nici impulsul sentimental. alte pareri asupra femeilor. straturi în suflet si asteapta. Adica. Faptul se îndeplineste corect. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. numai fiziologie comercializata. Prietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. multumiti de curajul meu. nici senzualitate. M-au îndemnat sa fiu vesel. Iubesc si sufera. Nici sentimentalism. Poate sunt departate de adevar. ritmic. Nu cautam nici voluptati îngaduite de tarif. si aceasta mi-e deajuns. Acestea se astern straturi. M-am întors singur acasa. La un colt. Sau se pervertesc. Si pasim. care stapânim un trup în schimbul a doua mici bancnote albastre. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. Dansurile nu sunt artistice. Eu. cei lipsiti de "cuceriri". Câtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. Sau deviaza. nici Robert. Noi. m-am surprins pasind mândru. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. Toate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. Faptul poate supara pe moralisti. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". Dar aceasta nu dureaza mult timp. ne supunem fara parere de rau. Urmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. Ceea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. la anumite ceasuri din noapte. Si ne alegem distractiile dupa . Din pricini felurite. De acum nu mai eram copil. Ceea ce se reduce tot la fiziologie. fara sa stim. Noi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. Dar ele sunt ale noastre. Discutam îndelung. Dar mie mi se par firesti. încep sa calce alaturi de dragoste. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. în forme neasteptate. Cu atât mai bine. Trupurile se apropie.. înfiorând. daca avem timp. La petreceri se danseaza. Si cu atât mai putin sentimentale. târziu. Au trecut apoi luni dupa luni.

Dar pe toate le privim în lumina inteligentei. ochi masculini au cântarit si au hotarât. Tot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. ne daruieste mecanic raspunsuri. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse.ne straduim sa o ascundem. Nu suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism exagerat. Pentru ca întotdeauna ma contrazice. Amândoi întelegem aceasta. moi. Dar locurile si oamenii sunt prea ispititori. pe spetezele scaunelor sau atârna. rotunzi si mari. fetele asteapta. Ne îmbie. Ci din curiozitatea de a le privi cât mai mult. în noapte. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. Când ne hotarâm. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. Vestminte de iatac. Soldurile fara rod împietresc. cele cu noroc se înapoiaza. Creierul. Femeia batrâna din colt. Discutam ultima carte citita sau articolul lui Cocea din Facla. Si tintesc cu ochii grupul. dogmatic. suntem autentic sentimentali. Comentam faptele inedite. cu care ne mândrim amândoi. Nu din dorinta de a selectiona materialul. la încheietura soldurilor. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. Celelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. iar eu îl initiez în orientalism. victima metafizicei. despre trupuri. eu. dârji. Dar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. Asteptam întotdeauna pâna ce ne hotarâm sa ne alegem "fetele". Si . zâmbind. cu miscari potolite. Discutam cu aceeasi patima. în odai cu perdele groase. fetele cerceteaza grupul. Carnea framântata se odihneste. care se cer justificate. îl cernem si îl valorificam. în adâncurile sufletelor noastre. Cinic. eu. Cu capetele în lumina apropiata a lampii. eu. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. torent nestapânit. Sânii. Ne soptim observatii pretioase. zâmbitoare. Ci pasim în noapte. De ce sa ascund? Am privit adesea. Bratele se împletesc. Si aceasta îmi place. despre dragoste. zâmbind. cel putin la început. îngreunate. Amândoi. El îmi comenteaza texte anarhiste. Ajungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce chipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. în miez de noapte. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. cu umerii obrajilor dogorâti. sau stiintele favorite. framântându-ne creierele. îsi întind picioarele. fetele se ridica repede si ne ajung. ne întrebam despre femei. le mângâie cu priviri blânde.cunoscând rana . dezgolind pulpele pâna sus. sau ne cumparam caramele si ratacim prin Cismigiu. si sânge tulburat. Am sorbit mireasma feminina cu ochi înghetati. începe. care pregateste cafele. Aceasta le însufleteste. La rastimpuri. Continuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim explicatii si concluzii asupra noilor cazuri. El e materialist. zvelte sau trunchiate. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. scurte. Sau mergem la cinematograf. Intram. suntem nedespartiti. El calm si afectând o rece indiferenta. Numai creierele. El e sceptic.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. Privim si cercetam vizitatorii. Ne controlam impresiile. Pentru ca nu ne întelegem. în curte. îsi coboara formele. Si parasim curtile cu felinare rosii. discutând. solduri si sâni tainuiti. obisnuit sa se întrebe. Cu Marcu discut patimas si entuziasmat. Pasim alaturi. alaturi de trup. Trupuri tinere sau vestede. Dar asteptarea nu dureaza prea mult. Umerii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. Am mângâiat cu gândul carnea tovarasei . Câteodata. aprinse. Pentru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. Se ghicesc oase înfierbântate de munca si muschi sleiti. Prin fereastra. neînsufletite. lacom. discutând. stravezii. asteptând semnul celui indicat.

se înfierbânta dorinta. Nimeni nu banuieste câta pofta. rosii. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite \ de strazi? Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. si buzele se strivesc livid. j Dar trupul meu va fi stânca. si oasele se sfarama. bratele vor despica trupul în miscari. ipocrite . Trupu-mi va fi stropit de sânge. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. curajosi? Buzele VCM musca. truda ] linistitoare.Când ma furisez încruntat pe strazi. Ci sex pur. în car4 ne? Ce pulpe se vor strânge? Ce ochi ma vor privi. când degetele mele se vor înfige. Nu chip frumos si haine colorate. si îmi aplec tot . Si ce trup mi se va împotrivi? Ce pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. albastri sau negri. tulburatoare. istovite. Ce am eu din toate acestea. viril. deasupra cearcanelor de nesomn. mândre. înflorite în zâmbet si în pacat. spumoasa revarsare de vreri.\ sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. si musca feciorii. Trupuri I în care se tortureaza simturile. Vedenia biruintei mele asupra celorlalti. Trupuri zvelte în ] vestminte ce nu dispretuiesc. La colturi. voi pasi pe strazi cu 1 stralucirea biruintei oglindita în ochi. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. ca un sex ce se desfata si stapâneste. Si pasesc tot mai hotarât. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. Trupuri hranite cu seva fierbinte. Si izbânda mea va parasi alaturi. Sunt urât. încruntat. în desfatare. furi. nici buze rosii si nu le voi putea darui.sau înalte. piept otelit va coplesi sânii albi. Iar pleoapele se apropie si privirea se ] întuneca. Trupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. Trupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. Trec pe strada grabit. Trupuri ce tremura. rasar trupuri cu farmece. si muschii se vor încorda.. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. Zâmbete în suflet. Voi vorbi. si le stapânesc. Gesturile melej vor trada pofta necurmata.. Cu ochii. si vor simti caldura cuvintelor mele. si brate care stiu mângâia. banuitor. Am poftit crunt pulpe si umeri albi. se înfioara asteptarea. în curând. Voi vorbi. Virilitate dezrobita de povara lubrica. în tramvai sau la biblioteca. si ochi mari. Sunt urât si întunecat. si le cântaresc farmecele. înca. ci numai adumbresc.ispititoare. cu lacrimi ipocrite de miopie. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. fierbinti. Eu n-am nici ochi frumosi. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. ochii mei nu sunt luati în sea-ma. nu va mai fi astfel. ritm vivace. cu perverse si dracesti rafinamente. ca pe o bautura scumpa si rara. Furia se potoleste. si madularele mele vor scrâsni. ma vor cauta.| si jar din faptura mea le va biciui carnea. Pentru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. Dar. Mi-e | teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. As fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. Ma vor chema atunci si ma vor! iubi. se în potriveste groaza. Cândva. . Trupurile îsi întorc privirile de pe chipul meu j schilod.. mi-e teama. privire dârza. câta cruzime si câta ura se ascund \ într-însii. în vânt. Am cutreierat prin locuri ascunse. gândurile acestea ma mângâie. mângâierile care au multumit si înseninat. în mânie. Apoi. Voi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. cucerind. Virilitate stralucind cu straluciri stelare. Vedenii ma ispitesc sa zâmbesc. Micsorati în pleoape vestede. Trupuri ce nu ascund 1 nimic. Nimeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâlharesc carnea si dezgolesc trupuri. le mângâi si le fur. Si le dezgolesc de pe acum. dezgustate.. Desfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. ramân iarasi singur pe strada. tovarase cu uimire în ochi. senine. Dar acum. copilaria. pe fiecare. si nimeni sa nu ma ia în seama. \ palpita nerabdarea. sfioase. Peste multi ani.

de invidie pe cei cu chip frumos. Ochi negri. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. înainte de apusul soarelui. cu gândul. atunci. prin desis. Pasesc în umbra castanilor. Nu vreau sa sufar suferinte straine. Nu vreau sa mai fiu eu însumi. Si prin aceasta s-a înaltat. Si am lacramat. Am fost. sunt si eu sfârsit. tot ce puteam crea. Nu vreau sa fiu Giovanni Papini. la adapost de lumini. o zdreanta. Am sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. Dar ma trezesc repede. Si l-am iubit. acolo unde Eu trebuia sa ajung. e miop. Pumnii se strâng. De acum. Am sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. Eu voi fi frumos. II. sa nu fiu el. Le pastrez în mine. mari. mari. Romanul meu nu se va mai închega niciodata în pagini si capitole. Dusmanul meu de moarte e Papini. Alte priviri se vor scurge prin ochii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. Binecuvântata moleseala mi se strecoara. Si atunci. la picioarele stapânului meu: Papini. a ajuns sus. L-am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. Acela eram eu. am murit. Sângele se umfla în grumaji. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. Am fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu: Papini. aceasta nu ma înspaimânta. consumata în plâns. De-acum. La rastimpuri. Adolescenta chinuita de miopie si de obsesii cerebrale. si fericiti. a siluit. PAPINI. a ajuns mare. Cei multi si cei prosti. Papini e urât. Sa nu ma vada nimeni. nu mai astept sâmbata. si nu l-a mângâiat nimeni. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. El mi-a furat comoara sufletului meu. Tot ce puteam face. Urc înca. roasa de nebunesti ambitii. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind Omul sfârsit. ca sa ma întarâte. natângii cu ochi frumosi si . ma închipui ajuns pe culmi si ma odihnesc. Am fost masca cu chip de lut. Aceasta va fi tinta vietii mele: sa ma deosebesc de Papini. Am fost creat ca sa-mi plâng viata. N-am ajuns. Obrajii uscati se întuneca. e spaima. Si ochi verzi. voi vraji femei. a calcat în picioare. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe Giovanni Papini. Dumnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si gheata glumei perverse. pentru ca mi-a scris viata. Nu vreau sa fiu altul. EU SI LUMEA Am citit astazi Omul sfârsit al lui Giovanni Papini. Si am strigat în singuratate. de ura pe cei bogati si puternici. Ochii sclipesc. Iar eu trebuie sa ma schimb. alta lumina îmi va lumina chipul meu schilod. a creat Papini. voi avea patrunzatori si limpezi ochi. sfarâmata. daca ai lui sunt. Nu vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. sa nu ma banuiasca nimeni. daca ai lui Papini sunt verzi. Ochi limpezi. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. Copilarie înveninata de furie ascunsa. în pumnul Demiurgului. a consumat. Am sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc ochii mari. Sa nu seman cu el.mai mult ochii în caldarâm. imbecilii si infirmii creierului. nevazuti. tulburat de vedenii. biciuita de neputinta. negri. L-am urât. Trebuie. Astazi. El a vestejit. Eu am vietuit viata lui Papini. Daca Papini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu —. si mi-am lovit trupul. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. Vedeniile ma întovarasesc. Nu puteam fi sfârsit. Dar nu eram sfârsit. în carne. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni.

înlauntrul sufletului meu. am savârsit acele fapte care ma apropie de Papini. Dar aceasta nu se va întâmpla. meschini. M-am chinuit si m-am desfatat citindu-l. si eu le privesc de sus. acesta sunt Eu. Papini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. si zâmbesc. voi fi altul. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. Imi bat joc de vointa lasa a Creatorului. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca.. In curând. care de-acum nu-mi vor folosi la nimic? Ce-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndeplini? Ce-mi pasa de nazuintele mele. gata sa se zvârle mai sus. Lumina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. tot mai sus. departe de sufletul meu. As vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. M-am aflat pe mine însumi. Caci am de unde risipi belsugul. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. coplesiti. Ca eu. As vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. fapturile ce compromit sexul. netemator de jarul ochilor si gândurilor mele.cu fruntile înguste. Viata mi-a stors alte preturi. de bucuriile mele. searbezi. Si adevarata lupta. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. Imi bat joc de soarta mea. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. si sânge mult. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. a Lumii si a Demiurgului. Nu mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. în chipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. Dar nu mi-e teama. Si îmi bat joc de mine însumi. Trapul meu va fi vesnic încordat. Ceea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. EU! De-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. îmi par toti neputinciosi.. De acum nu mai îmi e teama de ceilalti. As vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. si alcatuind indici. Ca nu sunt decât un epigon. si durerea mea. Preturi pe care eu le întrezaream. Orice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. si sa privesc în ochi miile de zdrente care alearga acum pe strazi. Puteri neasteptate ma covârsesc. de durerile. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. De acum va începe adevarata viata. Am muschi grei si oase tari. Cine cuteaza sa se apropie. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. de razbunarile mele? S-au coborât. S-au coborât. asteptând porunca sa se reverse în lume. rosu. Voi rodi pretutindeni roade noi. Papini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. acum. Papini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata Lumii si sa strig: iata. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . Voi lumina alte întunericuri si voi urca. Ce-mi pasa de ochii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe Papini. EU! De-abia acum înteleg toata pretuirea. sângerat. alte trepte. Lupta împotriva lui Papini. Si lupta împotriva mea: cea mai crâncena lupta. Au cazut în ape întunecate. As vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. tot aurul. nici naluciri stupide. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. suvoaie fara numar spumega. cu vointa mea. Papini m-a ajutat sa fiu eu însumi. o umbra. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. fierbinte. o data cu soarele. Voi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. Nu mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna.

Si eu mam închis tot mai mult în mine. Furtuneanu si Bricterian. El ma crede pedant. aproape zi de zi.. M-am racit cu totul de Robert. pentru ca nu stie cum sa înceapa: . As vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de duhul meu Ma va afla. Gloria de romancier precoce nu mai ma ispiteste: A trecut un an. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. De ce sa scriu? Romanul adolescentului miop mi se pare inutil. S-a înscris la conservator. si poarta vestminte stranii. Dar Robert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu.Un an. Si erau atâtea gânduri. ci ca aceasia e fericirea: singuratatea. A trecut un an. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. Nu mai suntem nici colegi. El ma plictiseste.neputintei ciunge... si m-au miscat. Si când vine la mine. Ceilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. pizmas si certaret. M-au lasat sa pasesc înainte... cu cerul însângerat. Incet. Am citit mereu si am scris. Am râs de multe ori cu Dinu amintindu-mi de el si de planurile mele. dar parca am murit multi. toata. încet. Dupa-amiezi dulci si înserari linistite. Si eram acolo singur sau cu Marcu. sub teascul cartilor mele din mansarda. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. Chiar lui Giovanni Papini. care se coborau în biblioteca. la biblioteca. Nu e bine asa? Si nu am vrut chiar eu aceasta? Ma gândesc. Si amândoi ne privim cu neîncredere. dar eu îmi spuneam ca nu sufar.. Ce departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. III. nu avem ce sa ne spunem. Si ca romanul meu e copiat dupa Un om sfârsit. UN AN A trecut un an. Nu mi-e teama de nimeni. Primavara pe care am petrecut-o. Ce scriu? Ce a fost esential pentru mine în timp de un an? Au trecut fapte dupa fapte. . si apoi le-am uitat. întristând. prieten cu adevarat. Ma viziteaza tot mai rar. Dar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze..Ce mai citesti? Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. Poate. Am recitit tot ce am scris .pâna aici. singur. eu îl cred naiv. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia.. la urma. si nu aveam cui sa le destainuiesc. îl voi lasa sa-mi pipaie încheieturile gândurilor. Sa vina. si eu ma gândeam la facultate. asa. Si am ramas tot mai singur. Si n-am gasit nici un suflet prieten. pe înserat. Ceilalti au trecut si acum sunt la facultate. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. cineva dintre noi doi va zâmbi. si a cazut. Il voi întâmpina. El a dat clasa a VUI-a în particular. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. Atunci poate sufeream mult. cu Bricterian. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi ochii si anii cei mai frumosi. menite sa ai ga atentia. înteleg cât de mult ne-am schimbat noi si cât de mult sufletele noastre. aproape fara sa iau seama. adolescent miop. ... eu îl enervez. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. si vedeam perechi. Ma întreaba. sa-mi ravaseasca sertarele. împreuna. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. si vedeam studente. Si n-a murit nici unul dintre noi. si simteam atât în suflet. sa stinga rani vechi. Am trait cu totii. Unii ma privesc cu neîncredere. însa. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta.

iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic ochii. Adevarul e ca astazi sunt trist si. coplesit de apusuri reci si rosietice. Am închis cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. Dar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plâng? Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. Dar n-am izbutit. Pastrez vii câteva zile din vacanta Pastilor si câteva saptamâni din vacanta mare. Când am vazut eu cea dintâi floare? Si când am zâmbit eu.. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. Dar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericirea?. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. Dupa un an.. comentam. E drept. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. M-am schimbat. Era cineva care citea. va veni izbânda. Iar zilele treceau una dupa alta.. Dimineata.. Ceea ce m-a mângâiat. în fata aceluiasi volum enorm. si îmi povesteste. aproape toti prietenii mei au iubit. nu stiu cum a venit primavara. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . De aceea. pe care nu le pot distinge în timp. Marcu. care se preling pe ziduri. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. însa. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. Cea mai mare parte din timp petrecând-o citind. ca întotdeauna. Am înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. Si mereu ma gândeam la viitor. nimic. si mereu doream alte carti. Incolo. am avut perfecta constiinta de mine însumi. urmarind cu ochii un fluture alb? Când m-am întristat. si tot singur ma întorc spre casa. Citind. acum. Petrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. si ele erau dragalase si zâmbeau. Dinu s-a facut mai frumos.Si asa s-a scurs primavara. monotone. De aceea. De ce sa-i ridic? Iar lânga mine. Nu stiu cum a trecut iarna. Timpul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsa? Dar astazi sunt trist. si voi lupta. Aceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. dupa un an. dupa lupta. Si. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. sunt si eu câteodata obosit. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. si tot ceea ce faceam.. Amintiri. cenusii. sunt vrednice de eroii lui Ionel Teodoreanu. însângerând bulevardele?. Poate scriu acestea. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. si eu tot în biblioteca astept serile. imbecil. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. si studentele îmbracau rochii subtiri si albe. Numai eu. Iar în biblioteca nu mai eram eu. Dar stiu ca nu va fi asa. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. Iar mâine voi fi puternic. deci. mult. iluminate de aceeasi dorinta. pe drum. Am încercat de multe ori sa aflu cine sunt. Dar e atât de saracacios. faceam pentru viitor. nu gasesc decât în el. Dar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un an? Fiecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. deci.. N-a scapat nimeni.

nici visurile ce izvorasc din privirea marii. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. care navaleste din adâncuri. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. Sau adormeam frânt de oboseala. nici bucuriile trupului. dar voiam sa ramân singur. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. Pentru ca. în zori. si spumega. strângându-i. N-am cunoscut nici iubirea. nici zbuciumul. Pentru ca asa am vrut eu. acesta e anul meu. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. as râde. O viata care creste si se tulbura. Nimeni nu-mi banuieste viata. Simt clocotind în vine. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. si se ridica. Eu stiu ca. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. Dar trebuie sa le rechem. Cei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. De aceea. Am muncit. nici îndoielile. eu sunt mândru de minunea mea. în mansarda. si l-am calit cu gândurile mele. Si ma desteptam în racoarea zorilor. rabdatoare. Unicul si atotputernicul stapân. statornica. Dar ei nu cunosc patima mea. si pasii lor ma departau. si creste. strabatuta de fiorul vietii interioare. daca as reciti. Dar acestea sunt false. si trupul se împotrivea. anul meu e gol si sterp. Eu am vrut sa le uit. Noaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. Toate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. si ochii se învinetesc înfundându-se. dedesubt. ceasurile mele triste sunt trecatoare. si se înfierbânta. si ma frângeam în caldura patului. Si ma slavesc pe mine. viata. Dimineata. O viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. Pasii mei ma înstrainau de prieteni. Munca pe care o împlineam gemând. cu ochii înclestati de tinta. Dumnezeu. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. nici durerea strigatului cocorilor. triste. cu fata încordata sau împietrita. Munca continua.le-am uitat. cu fruntea înfierbântata.duioase. încât ma socoteam aproape fara prieteni. Ceasurile triste sunt trecatoare. Roadele sunt ale mele si numai ale mele. si îmi cânt lauda. nici melancolia toamnei. Eu nu mi-am pierdut timpul. când ma destept. Iar fata se usuca. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. Am vorbit despre lucruri de-abia încheiate. luminându-mi-se minunea. Dar eu nu o voi mai putea ascunde mult. oftând în somn. altminteri. Cu atât mai bine. si ameninta. Le îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. Dar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. dulci. A trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. rasuflând sforaitor. Iar în noaptea aceasta. strigându-mi izbânda sau durerea. Poate ma îndurera gândul acesta. nici lupta. Dar e anul meu. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. iar pe frunte se adâncesc dungi. Sau . si care . e anul vointei mele. sfarâmând dintii. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. Ce sa fac cu amintirile? Amintirile sunt icoanele timpului pierdut. cu pleoapele vestede si grele. O viata pe care cu greu o acopar si o ascund. IV. suierând. Dar eu înteleg.daca le-am cunoscut . în piept. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. nici nostalgia crepusculelor campestre. si zguduie temeliile fapturii mele. nici biruinta mea. se ascunde altceva: pofta. la tâmple. nici prietenia. Pentru ca eu sunt singurul stapân al trupului. PRIETENII Am fost atât de singur în ultimele luni. si eu sunt Dumnezeul sufletului meu. Ori.

fugise. stinghera si stranie. Invatase expresii unguresti si glume germane.Eu fac cheful de bacalaureat. rasarit din murmurare. îsi pierdea bunul-simt. sa-l mângâi. fugind din dormitor dupa miezul noptii. care ne vor cântari în trei minute. aleasa din profesorii liceului. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. Ne-a înspaimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. o fata noua cu un suflet nou. prost si puternic. atât curaj ca sa râdem. Cei care învatau înainte. . Dar prietenul se dezradacinase.. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. Se îndobitocea din vacanta în vacanta.. acum. . N-a tradat o lacrima. sa plâng cu el.Eram sigur ca moare. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. ca sa ne bucuram de venirea lui Radu. deodata. cu chipul lui de tobosar..Pentru ca mi-a murit mama. Am zâmbit.acum ni se par atât de vechi. murdar de sânge. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru Universitate. crapate. Fanica . tacere. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. Acolo. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. Nimeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. s-apoi.. Mai aveam numai o luna pâna la examene. un suspin. In loc de comisia amabila. beat. Noi ne aratam revoltati. deodata. Bea tuica dimineata. altul ia Filozofie. taticule!.. cu dinti lati si buze mari. In mansarda s-a facut. am început sa ne ascultam unul pe altul. Si. doar. rau. la Brasov. Se întovarasise cu un fecior de mosier. Acum. E al doilea an pe care îl pierde. Si. se surmeneaza. Nu se astepta nimeni la un asemenea raspuns. Fuma. Invidiem pe Furtuneanu si Bricterian. Ne povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. Profesorii si-au pierdut calmul. la Drept. Parea plictisit si obosit. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate.. planuind.. aici. Eu ma gândeam cât de inutil e Jurnalul acesta. Radu îsi fuma tigara. Il întâlneam pâna acum în vacante. unul la Drept. Ne-am vazut. pentru ca îsi stia sigura repetentia. . Acum. fals.E cinic. Fanica e terorizat de marele examen. grea. As fi vrut sa plânga. putin stânjenit. Vorbeste Fanica. fuma cincizeci de tigari pe zi. gluma lui a rupt tacerea. Dupa glumele lui Radu. fara sa-l privim. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. îi e teama sa se socoteasca fericit.. Radu a ramas neclintit: nu mai voia sa învete la nici un liceu. vom întâlni comisii severe. venind de la cârciuma la liceu.. nu poate sa învete. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. uita sa observe si sa remarce caustic. primavara. grea. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. Nu-si îngaduie nici un plan pentru viitor. povestea anecdote stupide. A fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. miop. voit fals. Noi pastram. cu rugaminti.. cu amenintari. dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. Noi râdeam ca sa-i facem placere.. înca. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. A fugit din internatul liceului din Brasov. care acum sunt studenti. cu care am copilarit si care ne cunosc. sau o bucurie mare. . cu scene. dintr-o data. Ajunsese cinic si vulgar. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. Nu putea adormi si nu putea mânca fara tuica. Prietenii toti se tradau tulburati. Nu ne-am lasat complesiti de amintiri. Daca se întâmpla sa cada? Noi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. Ne-am adunat. . baietii sunt înspaimântati..Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. atât de îmbatrânite si de triste. sclipirile.

.poate ultima din cariera noastra de scolari . pe doua carti primite în dar de la Dinu. voi stiti cine sunt. cum împrumuta de la mine Pe Balzac.Nu mai cobiti. nu vo: putea face. stim! ne grabiram a marturisi noi în cor.Stim. Atunci am vorbit. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. poate. încercând sa zâmbesc. De ce ma simt acum deznadajduit. Ne spune ca profesorii de la Conservator i-au prezis cariera fericita. Le-am spus. pareri de moarte? Nu gaseam nici hotarârea de a ma mustra pentru melancolia exaltata în discurs. Cine stie daca în aceasta zi nu se încheie. Ceilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. atunci.. împrumutândule. Aparea din nou acel Robert cu pantaloni scurti.. Numai Fanica îsi pastra calmul. Robert vrea sa ajunga actor pe scena Teatrului National si profesor universitar de literatura franceza. prietene. si prietenia noastra . . îngrozit. . Fireste.... Eram miscat. o etapa di viata noastra? Chef de bacalaureat. scriind cele dintâi Jurnale.Numai sa nu încurci rolurile: sa reciti la Universitate ca un prim-amorez. Ne tulbura senzatia unei despartiri .Nu-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza. cu Furtuneanu au ramas tristi.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. Ne vedeam iar mici. cine stie câti vom trece? Dar ne vom aduna peste cinci ani. Eram atât de veseli vorbind. I-am mintit.. Dar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. Si atunci.. Marcu râdea.De câti ani cunoastem noi mansarda? . Nu avea nici unul curajul sa se desparta.... De ce m-au stapânit. .. jig-nindu-ne tristetea. Nu scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. ca-i semn rau!.. pe pat. Le-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . blând.se va raci firesc. Prietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. coplesit de tristete. în ceea ce priveste Universitatea.veche de opt ani .va fi reprodusa într-un capitol.. Am încheiat. Fiecare împrospata un amanunt sters. Multi suntem siguri de corigenta. descoperind carti. Se facuse seara.. Prin ferestruicile deschise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. Robert zâmbeste superior. asa cum proiectasem de atâtia ani.. si ochii priveau un raft cu carti. . pentru totdeauna. cum l-a "înteles" pe Corneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. lacramând. Ne-am amintit atunci. toti. se gândea la mama lui moarta. Dar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Romanul adolescentului miop. fara sa ma întrerupa cu exclamatii si comentarii. Bricterian.. ca de acum vom lua fiecare alt drum.Opt ani.apuca un colt de masa si-l ciocaneste. spunând ca lucrez la partea a doua. cum s-a îndragostit de critica lui Faguet. cu Radu. acum consumate. Nu vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.Uite-i ca plâng. din fotografia clasei a IV-a. Vom da bacalaureatul în toamna. Am tesut fiecare un manunchi de fire: copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. fara sa înteleg pricina. Vom întâlni fiecare prieteni noi si. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un roman? Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. de o disperata tristete?. M-au întrebat cât am scris din roman. . Radu si-a aprins o tigara. Am povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. Mângâiau cu privirile odaita. cum a început Robert sa citeasca frantuzeste. . cum memoriza din Musset. uite-i ca plâng!. Aceasta ne-a suparat si ne-a hotarât sa schimbam discutia.

asteptând noi examene. Când se va sfârsi? Ce oglindiri voi pastra eu în ochi. Trebuie sa ma bucur ca am descoperit în Radu un nou prieten. cum faceam în celelalte veri. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. Ci examenul de bacalaureat. si la lentilele mele tot mai dureroase. Acum stau aici. Fireste. Dar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum.. în racoarea serii. ca si mai înainte. spre Cismigiu... Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. Voi fi fericit sa închei pentru totdeauna viata de elev.. unul altuia. tânguielile si gratuita melancolia.. o masor cu ochii. Iar eu le simt cum se duc.astept câtiva bani si curajul sa plec. pentru ca urasc mult. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. Vanciu. iarasi singur.definitive. fireste. scara de lemn. Am stins lampa si am coborât. Ne-am urat. De când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. înteleg.. tainuita. S-apoi. Dar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. în ceasul acesta. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. TRISTETI. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste\'. Nu ma gândesc la moarte. mai departe. pe sub castani. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit.va fi ultima vara. spre Sosea. Dar adevarul e altul.. colt dupa colt. As putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la chipul meu tot mai vested.j ratec . Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa J luni. noapte buna. ne laudam si ne întrebam de viitor. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. ce curios pare. ma va lasa corigent. râdem. tacuti. Nu sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. si sufletul mi-e tot mai pustiu. Pentru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. Sunt inutile. modest si netrucat de sentimentalism. S-apoi... .De acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. De-abia mai pot citi. una câte una.\' viri.. Dar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri. ma oboseste lupta pe care o duc. si altfel voi privi lumea. care mi-e soarta. Dar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfel? Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acum? O data cu prietenii. fericiti. Iata. Când ne întâlnim. si de fratii care acum sunt departe. am ramas iarasi singur. Poate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. O privesc. Corigent .ca întotdeauna .Cum stiu ca a venit vara.înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja. se rup si fâsii din sufletul meu. As vrea — cu orice risc .. în ceasurile rafuielii? Si cu cine ma voi rafui? Simt cum vara aceasta . ÎN VARA Iata. Ne-am oprit în gradina cu flori. . Cine stie când voi mai scrie în caietul acesta? V. dezamagit. pervers agonia. si mai stearpa iubirea catre . Au plecat toti..sa stiu precis. e o simpla criza de melancolie. o caut. Nu voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. sunt obosit. noptile. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. Miezul lui mai ne îmbia în strada. fara nadejdea biruintei apropiate.

. iar eu îi privesc. Mi-e teama de mine.. Si e tot mai cald. Cu adevarat. Recitesc caietele de amintiri. si ochii îmi vor cuprinde soarele. Nu stiu ce va fi cu mine dincolo. Si eu strain. iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti.oameni.\'grea de amintiri. ca sa-mi însusesc altele. si sunt singur în casa aceasta. Pasii ma duc orbi în seara si ochii nu lovesc decât vedenii.. obosita. Dar socotelile cu adolescenta mea le voi face. Si chiar adolescenta aceasta în care am vietuit. si îl vor închide ca într-un ulcior. Cât de departe mi se par vremurile. As vrea sa ploua.. Nu stiu cu cine lupt. Dar parca stiu eu de scriu acum adevarul?. si colind Cismigiul. si câte rani se vor deschide. Unde sunt acum toate umbrele acestea? Unde sunt vrerile. Cât de putin vreau acum. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunosc? Nu stiu nimic. Si iarasi ajung acasa. ca tot ce-am facut se naruie.. si gândul se coboara tot mai adânc. Am ramas sa sfârsesc singur lupta. si dusmanii rasar din mine. "personagiile". ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. Si prietenii mei. si inima mi se strânge de teama. Nu pot sa învat.. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. Stiu eu cine va birui? Se sfârsesc însemnarile adolescentei. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. aproape fara lupta... Niciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. De ce ma napadesc amintirile? Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimi? Si nu mai am deloc puteri în mine? Si sufletul meu e cu adevarat naruit? Trebuie sa mi-l schimb? Trebuie sa ma schimb? Trebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele.. atât de schimbate. multimi. Si patimesc. zicându-mi: Ś ce frumoasa e viata! Si apoi ma întreb. asteptând s-o cunosc. totusi. Si asa trec ceasuri. Nu stiu.. Sunt ispitit sa ma întristez.. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. Voi mai întâlni prieteni? Va trebui sa ma schimb iarasi. de viata.. Si ma întreb cum am sa ajung la Universitate. din adâncuri.. ca tot ce-am vietuit a fost vis. si trec din încapere în încapere. culegând ajutor si dragoste? Trebuie . nimeni. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc. trist.. Vara. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul. Sunt obosit si trist. invidiind fericirile altora. si eu ramân tot mai singur. cu suflet proaspat. Cuvinte ce amutesc sufletul. si fiecare poarta alta luna sau alt an.Ce-mi lipseste? Ce-mi lipseste?. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori. rafuiala va fi dureroasa... Atâtia ani si atâtea îndurari.. Si atâtea chipuri pe care nu le voi mai vedea. De ce am vrut sa ramân singur? De ce nu e acum nimeni lânga mine? Nimeni.. simtindu-ma singur... Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea. Si ma voi surprinde schimbat. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam chiar fata de mine. stapâna va pieri într-o dimineata. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. Când voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfârsesc caiete dupa caiete. Disperarea muta. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei.. si ani multi sa rasfira. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. alaturi de atâtea nadejdi... sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi meschine. . si lacrimile mele? Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumega. Va trebui sa trec si starea aceasta. îmi voi aminti noptile pe care le încep în Cismigiu. sa ploua zile dupa zile. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma.. si temerile. Mi-e teama sa nu renunt la mine. si ratacesc pe bulevarde.

si crezând ca ies din adolescenta. nu aflu cuvinte. zilele sfârsite inocent în fata Io. chinuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. ma întreb: oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. La rastimpuri tot mai mari. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. atunci voi întelege necesitateť. aproape fara sa iau în seama. Nu mai culeg material într-însul si nu fac exercitii de romancier precoce. cheltuite resemnat în lecturi\'\' inactuale.de ani. a adolescentei noastre? Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. Nu mai cred în ele. Acum.. adaug.j calului cu tritoni. Ceea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. Dar pentru cine marturisirile acestea. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. a golului. Eu ma simt altuB hotarât altul. nu mai ma multumesc. si. I de iarna. în adolescenta. Au trecut de mult timpurile când chimia si insectele îmi odihneau creierul.. citesc pagini... Eroul ar aparea vesnic . de plina criza. Din toate acele saptamâni de toamna.. Oh! cât mi-e 1 de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din carti. totusi. nu l-ar întelege. nu ghi-f cesc procedeele. împlinit si.. ca acum un an. scriind acestea. fara sa izbutesc. Dar ma aflu singur. intim . pe care eu le socoteam inutile.. înnoirile. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc Jurnalul. însa. Stiui numai ca ele se precipita acum. Daca l-ar citi cineva.. în anii de criza. Romanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl Cum as putea nota mobilitatea ciudata a sufletului? Iar daca as izbuti. Cum sa lamuresc euŤ Simt ca îmi lipseste ceva adânc.fara "roman" . Schimbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. as fi avut un tovaras.si nici nu se poate urmari decât cu închipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. depasirile mele] sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. în ceasuri de grele tristeti. Nu voi izbuti. Cit de departe sunt înca de un roman.. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. MA CLATINA VÂNTURILE Dar numai aceasta e lumea? De câteva zile ma chinuiesc altfel de întrebari. Cum sa le spun altfel] decât "fapte"? M-am desteptat îmbogatit. sigur. De aceea. E dureros.el nu-si mai are nici un rost. înteleg atât de] putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. fara nici o disperare. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. câteodata.. VI. Au trecut si tim-î purile lui Felix Le Dantec si Haeckel..cu care sa ma I contopesc . de mult stiute? M-am hotarât sa nu mai scriu în Jurnal. ca împlinirile.sa-mi câstig prieteni? Ceea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva Oare am ajuns atât de neputincios. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura! care-mi oboseste sufletul se va risipi. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atât? Cât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"? Tot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitole? Am adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. îl deschid. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "Bibliotheque de Philosophie scientifique". Dar. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. masiv. tuturor acestor schimbari. Dar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. pentru ca . Nu am urmarit .

Nu-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale Jurnalului. când cartile îsi pierd savoarea. Ard de dorul unui adevar unic si pur. Nu ma pot apropia efectiv de duhul sfintilor. Dar. Am citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor: din curiozitate. a nemultumirii totale. e un| simplu opium. Si. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. ma înfurie. absurditati biblice si grozavii catolice. Nu stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. în Biserica. o rafuiala.. Sunt convins ca &-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinat. a unui "ghid" infailibil. Dar istoria. petrecuta în riguros examen interior. Cartile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. alaturi de necesitatea eroismului. * Dar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. Si iarasi. atât de contradictoriu. numai atât?. aceasta atitudine fatisa . Dar nu înteleg mistica. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. ma simt atât de tulburat. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. si filozofia sunt inutile. Ma întreb cum am ajuns aici: la marea mea întrebare. As repeta de un nesfârsit numar de ori: numai atât... Am ramas întotdeauna un curios neodihnit. Si m-am întrebat daca retusând personajul Jurnalului meu as mai ramâne în realitate. Si. si e mult. a romanului adolescentei. Dar daca toate acestea nu sunt Biserica. de nesatisfacut. orice Biserica îmi repugna. a mediocritatii. cauzele. de aceea nu pot fi aspiy< fata de putinatatea rezultatelor sale efective. daca hotarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. ghicindu-ma pe alocuri ridicol. De câte ori gândesc cuvântul acesta: credinta. Nerecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. Problema pe care predarea totala o solutioneaza. dupa cum m-am convins ca nu sunt Religia? M-am apropiat de mistica în diletant. iar daca as ajunge vreodata calugar. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru Universitate si sa ma multumesc acum cu istoria. în Mântuitor. Mi se pare ridicol sa accept. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. din dorinta convingerii. dupa atâta truda stiintifica. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. ca orice lectura care nu te zdruncina. Mi-am spus: adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din Liceul "Spiru Haret".. în Sfinti. Nu pot accepta credinta în Dumnezeu. totusi. pe care nu o pot întelege si explica. anul 1924? Fireste ca nu. totusi. totusi. N-as putea raspunde pentru ce m-am hotarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. atât de noua si de intensa. oricum. însa. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. \'argi. Sunt linistit si odihnit. Orice dogma. si istoria. a nostalgiei. Si. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. ma simt nemultumit. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. înainte.. de naufragiat. Nici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. o confesiune personala. insultat chiar.. Simt numai insuficienta vietii Tiele launtrice. Nu e vorba de o nemultumire trecatoare. îngâmfat. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii.contradictoriu. iar nu din evidenta adevarurilor. Aceasta e tot. Nu stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. într-o seara. Acum simt ca si stiinta. de siguranta unei dogme. De câte ori vreau sa aflu cu adevarat. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. înteleg.

în loc sa ma multumeasca. Pe mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat.. aceasta nu e o explicatie. Acum. atât de putin lamuritor. Pasii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. disperat. Nu sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. în vara au cazut multi. atunci. Am iesit din mine ca sa pasesc mai departe. istoria sunt inutile? Cât de departate mi s-ar parea acum. M-am întrecut. Adaug. as închide ochii si mi-as jura sa nu m* ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. Atunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. sfârsita în ceasul acesta? Truda mea nu va lamuri nimic. înca. nu stiu de la cine. La teza am rezolvat toate problemele. nu pot sa le cred. sunt nelinistit}\' daca credinta înseamna altceva? Daca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. cum nu adaugam mai înainte: dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. Ceea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. Presimt ca se vor petrece altceva decât simple experiente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. însa. Iar eu banuiesc ca m-as putea explica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. dupa trei ani. si din pricina unor întrebari stupide. Vanciu biruise. si iarasi înaltat. Dar de ce sa le numesc ale mele? Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meu? Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. ma întristeaza. însa. fara nici o cauza reala. e perfect inutil. asteptând rezultatul. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. Astazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. cinic. exact. Si nu stiu nimic alt. De ce astazi întrecerea e atât de evidenta si.m-am întrebat: }Atât am vazut eu din viata?" Nu ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. stiinta. si lasat iar în suflet. VII. rosturile mele. valorile mele. si nimic nu înteleg. Când m-am întrebat: "Aceasta e viata? " . Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte. sufletul meu de totdeauna? Poate sunt rupt din preocuparile mele. Au început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. Scriam . poate adunasem material inutil. multumi si epuiza viata?. Dar lucrul acesta.. Dar. De ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. filozofia. fara nici o criza? Poate eu lucrasem pe nisip. pe mine ma clatina vânturile. aceasta e sigur. Poate am îndurat prea multe experiente direct personale. Cui? Nu pot sa ma gândesc la Biserica. Cum as putea. viziunile mele. cel putin acum. cu fiecare durere refulata. BACALAUREATUL Emotii mediocre la examenul de corigenta.. Si eu. învataseram matematica. Ceea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. Presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui.ma multumea. Deasupra tuturor ipotezelor si explicatiilor va ramâne faptul. ma copleseste cu acel sentiment al absentei? Ce-mi lipseste? Viata mea launtrica de pâna acum. care m-au departat de cartile cu stiinta. Ne-am întors acasa fara bucurii mari. prea departe? Ratacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. Dar oare.. si Marcu raspuj dem prompt. ajunge la Iisus? Iata ce simt: ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. Am încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam.

de la primul examen din vara. Dar ne surprin-deam. acum."Acum e seara. Ne umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. Munceam cu un suflet si un creier strain... fara carti si fara fise. Paseam alene. instinctiv îndârjit. pasionati si cinici. a memorizarilor. si sa pasesc eroic. si el singur geografia. cu pietre reci si case albe. Am fost cuprinsi. . pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna.. fara sa doresc nimic. si vointa mea îndoielnica. Ma descopeream erou. Ma întâlneam cu Marcu. pe care nu le deschisesem niciodata în liceu. mi-a spus: . planu. si timpul meu prea scurt. Am asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. înscrierea la bacalaureat cu taxa scumpa. Am râs pe strazi. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. începuse toamna. Eu luam o fizica. Nu mai ma recunosteam. Eram toti admisi la oral. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat: arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. învatam dureros. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. în fata marelui fapt. ce cauta pe fratele meu. N-am putut goli ceasca cu cafea neagra. Ni s-a fixat. Si Marcu raspundea sen-tentiind: . atunci. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. la mine în mansarda. în orasul meu. pe liste albe si oficiale. A doua zi. e cald. de la alte licee.. peste un ceas.subiectele pe o lista. Dar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. ca sa învatam. ind ani de munca universitara. deodata." Dar ma linisteam si paseam înainte. Am ajuns în curtea larga printre cei dintâi. plictisit. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. La rastimpuri as fi strigat: "Sa treaca! Sa treaca. de febra nestapânita a lecturilor pripite. As fi vrut sa alung tot undeva.. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. socotindu-ne studenti. Mi-am amintit si m-a tulburat. Eu am învatat fizica singur. Paseam în . Am plecat fara sapca si fara geanta. Si. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. Doi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. m-am surprins calm. fara sa ma gândesc la nimic. iar lista era fara sfârsit. M-am linistit de cum am început sa scriu. Rezultatul examenului de corigenta. au trecut. se risipesc miresme de ploaie. Eram liberi trei zile. rasfoiau carti din ghiozdane pline.De ce nu mai sunt si eu în liceu. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite.. el la medicina. Am plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. la acelasi ceas de dimineata. a fiselor. el o geografie. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. dezgustat. Ś Ocoleam curtea.. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. orasul torturat si trist sub frunze. în sufletul meu. Simteam cum îmi scad puterile. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. si trotuarele erau curate. parerea de rau cu care o studenta în medicina. Dar azi dimineata era senin si rece. polemizând în biologie si literatura. Nu cunosteam pe nimeni din seria mea. si ulitele brune. Cadeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. N-am putut sfârsi cornul. a sublinierilor cu creion rosu. a rasfoirilor nervoase. ca sa afle rezultatul. fara nici un rost. Câtiva candidati.Ovreiul în veci nu piere!. Uitam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. Ne-am întors acasa fericiti. ziua de examen a fiecarei serii. Nu eram emotionat. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. eu la greaca.. vinete. Aceasta s-a petrecut întotdeauna.

încet. într-o banca lunga. . fireste.Vlad înecatul. N-am stiut nici afluentii Crisului Alb. Eram calm.Pe unde intra Nicolae Mavrocordat în Bucuresti când venea din Moldova? _? . . . Cu dumneata am sfârsit. pe care . încet.Stii ceva despre originile poeziei populare? I-am spus ce stiam.din sadism . trist. Poate e evreu. Am început cu limba si literatura româna. papagal premiant si mi-\'. dar a confundat. Prima izbânda îmi daduse curaj. De ce îl persecuta atât? ghiceam ca se întreaba ceilalti. volumele lui Brehm. profesorul m-a socotit. . la limba franceza. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam Cidul. Dar profesorul nu era multumit. Dupa un ceas..A fost domn al Munteniei. Vecinul meu nu avu noroc. Altminteri. am fost chemati în coridorul întunecat. Aceasta a bucurat pe al treilea vecin. de logica. Noi.profesorul l-a sarit. M-a întrerupt. Mi-a socotit memoria proasta.. Dar a cazut\' singur în cursa. Sfârsisem. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. colectiile de insecte. Perrier si Fabre. cu gândurile straine de examen si de comisia care întârzia sa se adune. Am raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului: relatiile lui Petru Musat cu polonii. Mi-am înghitit amar umilinta. Am luatpatru.curtea larga. ca un perfect papagal.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la echinoderme pâna la om. întrebat. Miop si suparat.la o discutie de filozofie biologica. cu buzele albe.! cercetându-ma pe mine. ca pentru nota cinci. . incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . . -Bine." As fi vrut sa-l provoc . Eu eram palid si îmi torturam ochelarii. furios..Ce domn român s-a înecat în Dâmbovita? Aceasta o stia ultimul din serie. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice. Dar n-am putut face nimic. trebuia sa le înveti pâna la capat. a pus alte întrebari. Ma pasiona întrebarea. ale caror raspunsuri nu se pot memora. . anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al Casei Scoalelor. Profesorii s-au asezat pe scaune. Vecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. Vecinul lui tremura. în clasa navalise prea multa lumina. M-a întrebat din istoricii ardeleni..Multumesc. faceam eforturi de memorie. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. a raspuns. raspundeam. cu gâturile reci. am raspuns tot ce m-au întrebat. As fi vrut sa-i spun: "Ce?. îmi priveam tovarasii: tremurau. .. . pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I.Stii ceva despre el? .. cu tâmplele supte.Stii exemple din lexicul bizantin? O întrebare stupida. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu.pe el. Am rosit. dar stiam. unul lânga altul. zâmbind la rastimpuri prezumtios. Am raspuns poate prea prompt si încruntat. La fizica si chimie. La geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor Apuseni. . de atentie. Eram umilit. Mi-era ciuda ca profesorul .Poti sa-mi spui evolutia sufixelor? Baiatul privea în gol.Daca te-ai apucat sa le înveti.incult . prea calm.

. si orga marunta -"ascunsa sub scara.. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu.singur. sa alerg.. Pe noi ne legau creierele. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini.ca pâna acum . nu sufletele. pe un colt de zid.Iata ca încep rasplatirile. si dulapurile cu carti din care atât am citit. Cine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. Pe mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. Si ma întrista portarul. Sunt aproape sigur trecut. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. pentru totdeauna. mult.. Voi rasfoi mai târziu caietul si.. Daca voi promova.... printr-o întâmplare. la franceza romantismul. Le raspun-deam pripit. Si de aceea scriu în caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. când eu ma simt atât de schimbat. cu platani ca în zilele examenului. Daca ma întrebau altceva. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului. în orice caz. A început sa ploua: greu. si asta ma doare. M-au socotit naiv. Cum as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict \'Ś care sa duca la un roman?. Am facut. Am trecut singurul din seria liceului nostru. sa râd?. O viata se închide. Câteodata ridicoli. De acum. Nu l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. cei favorizati. . Despartiti. de strain. iar la geografie originile geologice ale muntilor. \ nu-l voi rasfoi . cine stie daca nu ne vom uita?. însusirile mele n-au fost rasplatite.. nostalgii. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. nu-mi va mai fi prieten. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. toata absurditatea bacalaureatului. Scriu cu greu. poate luam la toate "insuficient". Daca nu voi trece?. cei tâmpi. mult.... Penibil. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. media. Caietul acesta e înca un caiet de adolescent. si apoi sa-l sfârsesc. Am avut noroc. FINAL Am scapat. am scapat!.. voi culege toate stupiditatile. Pacatele mele n-au fost surprinse. si ma simt ispitit sa plâng. Daca ma întreba la naturale insectele. Ma întrebau profesorii. sase. luam cea mai mare nota. cu ochi tulburi.. Voi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. am avut si nenoroc.. daca îl voi scrie vreodata. de acel roman pe care nu l-am scris.. Soarele se iveste din nou. Ma simt furat de noi desfatari.. Ma obs&l deaza romanul.. Si cinciul e bun. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. tara sa tip.. . mediocritate.. Mi-am citit numele pe lista. monoton. poate. asa cum îmi fagaduisem. Prietenii m-au sarutat... de gânduri noi: Universitatea. E toamna afara sau e toamna în mansarda mea?.Am plecat fara nici o bucurie.. îmi da. Si nu simt nici o bucurie.. Nu l-am scris. Eram cu totii contururi. Nu înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. fara sa alerg pe strazi.. Cine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeauna?. rece. câteodata eroici. în roman. Nu vreau sa ma gândesc la Universitate. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. VIII. Am povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. ma chinuie atâtea fapte care trebuie spuse. voi promova mediocru..

"Cea dintâi toamna" gândeam eu.. Si nu stiam ce astept. .. Se sfârseste. si toate mi se pareau frumoase.. ca în dupa-amiŤ zile copilariei. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. treceau oameni care nu ne cunosteau 136 profesorii.. Nu cutezam sa vorbesc colegelor. îmi spuneam: nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi ani? Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. SFÂRSIT Volumul II [GAUDEAMUS] 1928 [PARTEA I] /. firesc si dramatic. Si zâmbeam. DECOR Castanii erau umezi dupa ploaie. Dar am sa-l scriu ca un Jurnal al autorului. înalt. singura. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. sa-nj istovesc crunt anii tineretii.." Sunt fericit ca în gradina ploua. Tufele mari de liliac se umileau în soare. bulevardele reci. Gândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . ei îmi sunt tovarasi... si nu pot munci. trista. Am venit acasa. descoperind un colt albastru de cer.Ploua. Dintr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. Am plâns ca un adolescenta lânga un copac. Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop.Cel dintâi curs. Am schitat cele dintâi capitole. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit.. si deasupra mea. ma desfâtam. Asteptam. si gândeam de-acum. pe bulevard. ploua. ploua. Trebuia sa-mi gasesc prieteni noi. Zaream prea multe studente. N-am stiut si nj m-am întrebat. prea alba.. toamna. toamna. Dar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul.. Curtea îmi era prietena. însângerata. Si nu pot munci. m-am hotarât sa încep chiar azi Romanul adolescentului miop. Paseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. de draga. Ploua. în mansarda.. Ma lovesc. si cum se iscodesc nelinisti. citeam. îmi musc bu zele. si le socoteam asemenea Hypothiei. pentru ca ma arde dorul de a începe chiar acum romanul. în amfiteatrul "Maiorescu". Am revazut atâtea lucruri. Astazi am colindat câmpurile cu miros de toamna. Trecusera acele nopti tulburate de gramatica greaca.. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. Si mi-erau toti dragi. De acum va trebui sa muncesc mult. E singurul mijloc de a surprinde realitatea.Soarele se întuneca. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. prea calda. Jos. Atunci am hotarât: greaca n-am s-o învat acum. Casa mi se parea atât de buna. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele. ascultat lânga fereastra. schite pentru roman. Mansarda mea a ramas aceeasi: blânda. As fi vrut sa nu ma descopere nimeni.. Cartea mea nu va fi un roman. Flori de tufanica ma ispiteau. îl închei.. . ci eu sa-i descopar pe toti. note. Cerul era înalt. Rezemat de zid. singur. ci comentarii. pe coridorul ce ducea la secretariat. sa muncesc fara odihna. Vreau sa închei Jurnalul în aceasta zi de toamna. Ma încruntam ca sa prind curaj. Voi scrie: "Pentru ca am ramas singur.

Ma stânjenea palaria. Zaream tineri cu atitudini de gânditori la congres. trist. apoi palid.Sa fie sanatoasa. Câteodata venea însotita de un tânar palid si firav.. Ma obisnuisem. Altul. liniate. Si toamna ploua. catre vecin. Pe coridoare. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. Era urât. De atunci îmi zâmbea. Cea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv încheiata: nu mai scriam Jurnal. perechile tac întotdeauna. de-acum. cu parul retezat pe frunte. lânga ferestre. Cei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit. sufletul se tulbura.. ploua.suprema încoronare a activitatii pamântenilor. . Era înscris la Teologie. Drept si Filozofie. Perechile.. în fata unei usi. Fratele meu a încercat sa glumeasca: studentii sunt poeti si bohemi. în suflet. trist. Aveam bani multi si-mi cumparam carti scumpe.. Am aflat mai târziu ca pe duduie o cheama Bibi. Mai întâlneam o fata bruna. lânga ziduri. balai. întarite în ceasuri tulburi?. A rosit. Erau si dudui care luau note. Am surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. si nu scrisesem niciodata versuri.. Cea dintâi schimbare: mi-au fost simpatici sentimentalii..Strazile erau tot mai reci. iar eu o salutam. Nu pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. Am surprins un crâmpei de convorbire. seara. Seara. Grupurile întotdeauna râd. dar o iubea. la Sofia. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu rochii prea lungi. prea mare si prea neagra. cu ochii în toamna. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. De arunci o salutam umilit. clar. Pe coridor. Coboram scarile.. Castanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. domnule. Grupurile. . paream mai degraba un zugrav german. Dar eu aveam mansarda. zidurile tot mai mohorâte. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. indiscret. perechi si grupuri. duduile îsi potoleau enervarea închizând si deschizând genti suspecte. tainuit.Dar mata de unde stii? . La sfârsitul orei. apoi rosu. Discuta cu oricine filozofia 137 germana si feminismul. înalt. sufletul mi-era clar.... sunt feminista.. Fruntile descoperite. nu-s buni de nimic! -Zau?. . Nu-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs.Eu. O alta dovada: ceream si capatam bani pe cele ce publicam. obositor de clar si de rar. gândeam. Totul se rafuia. Nu aveam noroc. Avea un început de fraza foarte ciudat: "Ma rog.. A fost la Atena.". Am fost palid.. Ma întâlneam si cu o studenta cârna. spatos. Am înteles aceasta când marturisea basarabeanului: "E asa de inteligenta!. cu câteva chipuri.. Nimeni nu stia mai mult. De ce ma întristau hotarârile adolescentei. Sub palaria mare. Unul. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. O purtam numai în ploaie. Aveau urechile mari.. Dimineata. De ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistit?. însa. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". . Bibi nu-mi raspundea. si globurile galbene rasareau în seara. sprâncenele încruntate. Domnul vorbea rar. .. aproape chel. Un student basarabean. am lovit o duduie care m-a privit enervata.Daca n-au citit pe Hegel. la Paris. I ma accepti ori nu ma accepti?" Feminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. Dar de ce îi spuneam eu Bibi?. obrajii rezemati în pumn.

A multumit. Vor stânjeni si obosi pe cei de acasa. încet. fericiti. Am început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata.. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. pe covoare blânde. studentii si studentele sunt zgomotosi. si a plecat. zorit. cu tristeti si amurguri. Am primit-o numai pentru coruri. pentru studenti... comandase la tipografie buletine de înscriere. la ziare. Si scriu o povestire care nu e. iar sus.. .. Ne poate da si el o mâna de ajutor? Primeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniri? . Doctorandul s-a împotrivit.. PRESEDINTELE Toamna am sfârsit-o singur. //. la cantine. pe strazi spalate si reci. Voia sa vesteasca. am sa-mi mai amintesc. sa-i cunoasca.. cu barbi tinere si aspre. dupa sfârsitul seminarelor. Acum. mi-a pierit sfiiciunea. Un batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru Camin. la decanat. mansarda s-a luminat.. Daca s-ar gasi. cald si scurt.Mansarda e a mea. acum? începe o noua viata. ce de carti. întâlneam studenti de la Teologie. Priveam ferestre luminate si ghiceam odai calde.. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vechi. o întrunire si nu gasea sala. dupa doi ani. Porneau grupuri. adunase cinci colegi pentru comitet. .Mai mult de doua ceasuri. se înstruneau coruri. scrisese apeluri pentru studentii orasului. .. Si cercul nu exista. o camera pentru început.. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. rodnica si avântata. iata-ma acum student. nedisciplinati. cu pasi moi. mic si sfios. încheindu-i. * Toamna. Mi-a vorbit.. . Si studenti sarmani de la Litere. am întâlnit cei dintâi fulgi. de directorul batrân. Faptul s-a petrecut atât de repede.. Aducea o geanta încarcata. Viata se vietuieste înainte. Doctorandul îsi musca buzele de nerabdare. Pe drum. la mine. daca cercul ar exista. la începutul lui decembrie. prin ziare.. undeva. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet.Decembrie.. 138 cum orasul nu are înca un cerc studentesc.. La ce sunt bune toate acestea. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. Dimineata. încet. deodata. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. . intime. . la Universitate. grupuri la camin. Ne-am despartit în noapte. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri. Medi-\' cinist. Dupa doua ceasuri deschidem ferestrele. întorcându-ma singur. cumparase dosare si hârtie. cu plete. socoti volumul aerului din odaie.. încheiata.. cu ochi banuitori si ciorapi patati de noroi.. de-a lungul bulevardului. Si studente din orase departate. oare.Ce de carti. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut.Am eu o mansarda. amintirile sunt amare si grele.. Batrânul încerca sa se înduioseze: venisem acum noua ani. si am plecat amândoi la directorul liceului. ma întorceam acasa. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartit. care blestemau ploaia. înca. a trecut.Daca ploua seara.Fireste. nu se poate. cu servietele sub brat. Cadea seara.. pentru cincisprezece persoane.. de care îi leaga copilaria sau liceul. Când trecea ploaia. Si. iar eu scriu ceea ce a vietuit. un parinte al sufletului meu de adolescent?. feminini.. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. M-am îmbracat.

studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda.. Taceam. eu am sa citesc ceva de aici. . Aprobam. mansarda e a dumitale. . cu geanta umeda de fulgii topiti. Am alergat jos. O rugai sa ia loc pe un jet.Roman? . între rafturi. Un manual de Economie politica.. sa vedeti..Asa e. Trebuie închegat. sa ma gaseasca singur. . straini. la o masa. . .. Ceilalti.La cinci avem oaspeti. stânjenit. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. Dar cercul nu exista. da. albe. .Ba da. cât mai repede. . mai ales. .. Un schior..O! pardon! Si asta-i Andrei. intrase fara sa se vesteasca. N-au avut loc decât prea putine dudui. Pe aceia îi cunosteam: doi de la Politehnica. . M-a mântuit doctorandul.Nu te plictisesti d-ta singur aici? Mintii..Da. care fuma mult si-si cântarea cuvintele. prezumtios. Doctorandul nu venise. Unii vor pleca imediat.Va rog. un tânar slab si gârbovit. A amintit donatia batrânului. Ma privi lung. . Luase Corydon.. comitetul provizoriu. aici e o mansarda. pe scaune si pe pat. Fireste. la rector. era Bibi. I-am retinut numele.A doua zi de dimineata.". frig si tristeti. la ora 5. Se adunase. student la Politehnica. în odaita. Ascultam cele ce le spunea presedintele. Am adus jaratec mult si lemne multe.. cu fruntea înasprita de frig. Dezarmat.Nu stiu.Adica cum? Ś .N-ati citit nimic de Gide? . .Dumneata lucreaza înainte. dar le rostea definitiv....Acela-i de Charles Gide.. . Vom merge cu colindele la ministri. persoana juridica. .. Lânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "Universitare": .. mansarda era plina de studenti si studente. îsi cauta cuvintele. Dar se face selectie. un sublocotenent în ultimul an de Medicina.Numai dumneata ai venit? ...E bine? . 140 Cum era sa-i spun ca o cheama Bibi? S-a prezentat singura.. daca rafturile sunt curate. palid... Zâmbea. Bibi nu se astepta sa ma vada si.. Cercul trebuie sa ajunga persoana morala si. foarte bine.Nu ma prezinti domnisoarei?.Tocmai. . .Nu sunt cu totul singur. precizai. . într-o jumatate de ceas. daca jeturile sunt comode. .Eu sunt.E interesant.Ciudat. douazeci. Corul si festivalul ne vor aduce bani. sediu provizoriu?. . la Palat..Cunosc si eu un Andrei. Palid. Ma înrosii. .Câti? 139 . Nu era orator.. treizeci.. cu ochii în carte. apoi. nu pari îndragostit. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald..^is-tâzi..

Ma simteam atât de fericit si atât de stingher!. baietii. . Interventia presedintelui solutiona dilema.Dumneata ce crezi? Eu nu voiam sa cred nimic. care statea rezemat de usa..Duduile vor face game. Deasupra capatâiului.Nonora. .. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. re. . rasfoiau intrigate carti germane. Baietii. si ne bucuram ca afara ninge. . Era cald îmre peretii albi. altii purtati de curent.. A trebuit sa se accepte repetitii comune. miresme de vestminte feminine. umila. obraznici. Aceasta a nemultumit pe baieti. . munca. Studentul înalt si tiganos.Astfel. la pat. Unii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup.. fumau si nu erau atenti la dirijor.. Un tânar oaches fu desemnat dirijor. . Si presedintele a interzis-o. mi. Veneau târziu. trebuie sa încercam o "viata studenteasca".. mica. Daca domnii colegi vor. O duduie alba si cuminte se supuse. Râsete. Fum de tigara.. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti. cu buze mari. 141 îi auzeam cum conspira. Rafturile priveau.. . si ninge mult. conditiona presedintele.Aaa?! A doua zi au început repetitiile.Noi ne cunoastem glasul din liceu.Selectia prin sex.. în cealalta. sol. eu îmi cautam mansarda. Fagaduiau ajutor. sunt tot .. Corurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. fa. provocator. Erau câtiva îndârjiti. fetele. umbre.Suntem raciti. . Fetele au acceptat atunci sa înceapa. pareri dintr-un Heidelberg ce înviaza.. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie..E mult de atunci..Si disciplina.Do. Se adunau în jurul sobei de zid. discutia se înflacara. sa înceapa ei întâi! Baietii protestara. prin fum de tigara. printre carti... va putea primi donatia. la.. Baietii.Primatul sexului frumos. ca prilej de dezordine. si. entuziasm. Si începeau sa discute greva studenteasca. altii împotriva. Fetele s-au plâns presedintelui ca "se face politica".Primatul curajului.Domnilor.. îsi dadu parerea. în acelasi timp. Oaspetii mei se înflacarasera. sa discute problema în alta parte. Fetele protestara. O studenta. Bagati de seama sa nu spargeti geamurile. ..Tenor. . mute. Le ghiceam cum. gândeam eu. pe îndelete. Baietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. cu buzele umede si narile tremurând. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. De cum sosea cea dintâi fata. Avea bucle negre. Duduia cu cearcane sfârsi gama corect. Se pogora în mansarda.Numele d-voastra si facultatea? . . Repetam Gaudeamus igitur. Interveni presedintele. într-o dupa-amiaza. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte.. seara dupa seara. .Domnule presedinte. cu ochii negri în cearcane. . Fetele ajunsesera prietene. mi-ati fagaduit.. îi ascultam. înfricosati. Duduia se facu rosie. se enerva... . . Drept si Conservator. replica o blonda. în tumult.

. festival. Radu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. accepta cât de multi curtenitori.Domnisoara Nonora ce crede?. Mi s-a parut ca Bibi îl iubeste. O întovarasea numai el acasa. colonie. La început.Ai vazut ce sprâncene are?. Continua.. umerii. camin. tombola. Ceilalti erau frumosi si vulgari.. Pe ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. pentru ca era inteligent.. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta.. la capatul se de un student frumos si prost... 142 . Supara fetele.. cu halat alb si fruntea încretita. totusi. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. Favoriza pe Radu. Bibi s-a tradat. Radu îmi era aproape un prieten nou. îsi pregatea.. am vazut cum se lasa sarutata. Presedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. cu capul rasturnat.. cu priviri de muncitor ambitios. Si Radu venea în fiecare seara la mine..Atât? Se împrietenise cu Bibi. Era atât de nou.. izbutise sa smulga o subventie de la Prefectura si aprobarea pentru colinde.. se prefacea curios de stiinta. Nu alegea. înscrisese membrii.. Avea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. cinic si "spiritual". apoi. juridica. Veneau împreuna la repetitii. care acum d întreba. M-a întrebat a doua zi cum îl gasesc? L-am laudat. Mi-ai luat tot rouge-u\ de pe buze. . dar îsi ascundea cu greu ambitia. dupa ce ne desparteam. a fost poreclit "GaidarofF\'. care sta totdeauna lânga usa.. Nonora îl prefera studentilor. Studentul înalt. brun. într-o dupa amiaza. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. de când aflase ca vine Nonora. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau.încet. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda.Esti obraznic. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. Descopeream în el. sânii. . fireste.mai ispitite de mansarda mea. Voia sa ajunga inginer sef. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru: ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze.. teza în laboratorul de balneologie. încet!. Se aplecau cinci tenori. Sedusese si pe presedinte. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul".. în discutii: . de nebanuit. dorind ceasul repetitiei. împartise sarcinile comitetului. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunchii.. N-am oferit decât sosonii!. fara sa fie chemat la ordine. . Nonora era tot mai provocatoare.. Zâmbea fiecaruia. fara covoare. Pastram aceeasi intimitate în vorba. spatos. . îl întâlnise într-o seara la mine.. în acelasi timp. gasise sediu provizoriu. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. El voia sa ajunga inginer sef.în curând ai sa ajungi antisemit. Inteligent si volubil. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. La cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti.\' Poate visau. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. . Dar eu îmi cautam prieteni noi.Cine îmi scoate sosonii? Poate vorbise si pentru mine. Era "simpatic". Saruta cu buzele desfacute. Colegii l-au îndragit si îl . cu rafturi multe si tigari fumegând. Bibi mi-a prezentat pe Andrei: înalt. Se surprindeau. Nu credeau în fagaduielile presedintelui: persoana morala.

La dreapta mea lupta No-nora. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. Pierdeam tot mai multe nopti cu Radu.Dumneata?. aparându-se cu servieta. îngramaditi în masini mari.. M-am hotarât sa-mi las parul lung. Ceea ce întelegeam si simteam din carti.. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. si Nonora care se înecase cu un cataif... M-am întors acasa cu pasi usori. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti.Uite. pastrând masca sufletului vechi. Un fapt care m-a uimit: n-a protestat nimeni. mult. Pentru ca parasisem disciplina Jurnalului.. Taberele s-au despartit în câteva clipe. . vecin liceului. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. sa raspund. . la un prieten. Lecturile nu ma mai nelinisteau. Se lasase frig peste zapada.. As fi alergat. Citeam. un filantrop. Austeritatea adolescentei se risipise în toamna.Dumneata tradezi.De vie? . la trei ministri. Loveam îndârjit. Dupa miezul noptii. Rezumam corect. Nu urmaream nici o idee intima. Nonora râdea provocator. cu creierul. Parasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. Era surpriza presedintelui: o sala. îndemnând. chiuind.. citeam. tot mai bine dispusi. cu capul rasturnat. cum sa zâmbesc. pe par. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. fetele în costume muscelene. în mansarda am privit oglinda mult. Bibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari: "La ce te gândesti?" Nonora raspunse: "La cel care trebuie sa moara". Si regele care ne întreba. M-ai iertat.. ispititoare. . cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata.Spune-mi.. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. Aple-cându-ma sa strâng bulgari. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. Citeam. un director de ziar si la decan. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. Majestate.. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. El o sarutase. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. si Gaidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. Si masa cu belsug boieresc de la Patriarhie. însemnam pe hârtie. uimire. Adunam fise în cartoane.Daca ma razbun si te îngrop în zapada? .. Descopeream zi: dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. blestemând. Eu ma prefaceam nepasator.. saruta patimas. Vorbeam despre Nonora. noi aprinsi de vinul patriarhului si îmbatati de izbânda.. Am colindat. Uitam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. si presedintele care râdea fericit si sorbea pahare cu vin rosu.bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. fara graba. Le închideam în creier. în ceasul când începeau repetitiile.. Tremuram. cu deosebire în presedinte. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. Vietuiam o viata noua. Ma aflam între Bibi si Nonora..Chimia industriala. am trecut toti pe terenul de fotbal. Dupa ce s-a sfârsit adunarea. si dirijorul care ne felicita. sa ma întreb. pe fiecare: . simt zapada pe gât. Nonora. zi de zi. am glumit. împrejurarile. .. ca sa ne batem cu zapada. care se naruia fara sa-i înteleg. Exclamatii. 144 Noapte cu colinde la Patriarhie si Palat. 143 La a doua întrunire s-au platit cotizatiile. Evitam sa ma adâncesc. muscând buzele. Eu am adaugat: .

brat sub brat. Bibi era înciudata: . dintr-o data. nu se lasa coplesit de efuziuni colective. pupam ca leii!.Jocuri au sa fie? . Gaidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în Farmacie. palid si calm. fara sa rosesc. cel de la Chimia Industriala. împreuna cu "elita". A pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului Vasile.. în mansarda.. In ajun m-a vizitat un student spatos de la Politehnica.. .j bola. Ceasurile erau tot mai I putin ale mele. Eu am întovarasit pe Bibi si cautam fraze în care sa-i pot spune: tu.. între doua studente care vorbeau cu vecinii.. 145 ///. nu vorbea. îmi vorbea intim. sâni ispititori. doua mediciniste sentimentale. cu zapada înghetata sub stele. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet. . Râdea familiar. Vicepresedintele. .. . cu zâmbet umed si cu ochi pistruiati. am acceptat. Radu. cu glas de bas cinic. în început de iarna alba. în capatul mesei. Noaptea trecuse atât de repede. Bibi: "în prudenta sta fericirea". Baietii. catre Gabriel care nu îndraznea sa treaca pragul: . studenteste!. Carti se adunau. pe care ni l-a prezentat: Gabriel. sefule?! Jocuri de societate. * Zile stapânite de viata. blonda Mariuca. surorile bune de la sopran. sus.. Bibi se gândea tot mai mult la Andrei. în mansarda se facu. saracul. am întovarasit duduile acasa. Seara. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. câtiva de la Drept... entuziasmati: . E student si el.. zâmbind: ."Când?" Nonora scrise: "Acum". Atât.Ce presedinte. Presedintele semna tot atât de multe hârtii si compunea tot atâtea j proiecte.Vivatprofesores.Nu stiu. tacere stânjenitoare.".. "seful" a venit cu un tânar livid si serios.. Presedintele a \' hotarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de.Ma plictisesc Radule.. la Drept. Zâmbea dupa fiecare discurs.. Fireste. Nonora: "Esti nostim". Nu se entuziasma. La plecare...j mitetul. Cercul se însufletise.Domnisoarelor si domnilor.. ochi dracosi. as. care îsi aruncau glume cu tâlc. pe înserat. Eu: "Nu mai avem loc pe plic". sa examinam si teza contrarie. la mine. Andrei erau invitatii. presedintele. Bibi. Duduile îsi cautau tovarasi pentru tom. clipind din ochi: . Nonora. sampanie. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru.. Spre dimineata..Eu. Izbuteam.. Eu: "Ai ghicit".Acum. "De ce?" Eu citai din Cosbuc: "Nu cerceta aceste legi. Ne întâlneam. Se statornicisera perechi. O blonda. Apoi.. înca.Ma "Malec". A condus-o acasa. Le împartisem: cartilor si cercului. Comitetul era încurcat. Nonora: "Minti". Eu zâmbeam si ofeream scaune . Fetele se adunasera lânga soba si asteptau. Bibi: "Numai atât?" Eu: "Sufar".. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. co.. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine. Radu suferise toata noaptea... ma! Hai ba. Nonora.. îl enervau retorica si cartile lui Nicolae Iorga. cauta-mi sosonii. si-mi spunea "sefule". multe. A fost fericit ca l-a chemat Nonora. Si eram fericit. Eu: "Zau?" Bibi: "Obraznicule!" Nonora: "împacati-va". \ Pregateam balul si festivalul.. mica. emotionat: . . Presedintele. NONORA Nu gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea.Noi îi zicem "Malec". Gaidaroff.Eu m-am întristat stupid. poreclite "Florenta".. Haide acasa.

ma "Malec". nici mort! Eu beau doua pahare. .. saracul.. tacut... sa petrecem cu . ... da. La rastimpuri... "Malec" privea pe Nonora. înca. 147 . Ce zici. .De ce te uiti.Domnisoara e studenta? 146 \'-Nu. care tulbura. Domnul Gabriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. .Da. cu sublocotenentii.. patriot. Fu ajutat sa-si desfaca paltonul. Gaidaroff interveni.Nu suporti vizitele fara galosi? "Seful" hohoti.. aProape cadaveric. Paria d\'italiano con me e con altri.. . ma "Malec"? îmi uitara numele.. eu riscam câte un: "Da. ma "Malec"? "Malec".Stim. ne-o spuse domnul. Domnul Gabriel tresari si întoarse capul ordonat. Nu izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. schimba scaunul. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. întorcea ochii. Elefterescu.. cum aluneca.. înspaimântat. Nu va dau voie mai înainte. Domnul Gabriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. cu ungurii.. Am spus eu c-o sa petrecem bine.Ce facusi. Presedintele se lumina...Esti bun! Ce zici.... N-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn. ..." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui.. masa.. i insinueaza spaime de cosmar.Asa-i firea lui.... . Apuca paltonul. Ma iertati . grotesti.. Asa-s eu. la Cluj. Mansarda se însufleti într-o clipa. fericit. cu ochii la ea. Privire iritanta. ce-i trebuie. . Si are o nevasta frumoasa. S-ar fi spus ca.Asa-i ca-i nostim?.Elefterescu.. ma "Malec"?. "Seful\' uitase sa-si scoata galosii.. . Fetele râsera. Verva domnului Elefterescu ne stânjeni. fara sa raspunda. Iarasi tacere.. începu atunci sa priveasca. Studenteste!. înghetat. am fi fost colegi. Gagice. trosnind treptele. Nu izbuti. deprima. fix... se prefacea plictisita. El ? la slujba. Fetele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul Gabriel.Pacat. Si bine a facut: are acum casa.Ca la Cluj.. nevasta-sa la Universitate.A fost lata rau. Se scutura. Gaidaroff se apropie si îi oferi tigari. Domnul Gabriel se facu palid. domnule. Râdea magulit. calm. Aia la miezul noptii. .. Azi e mai vorbaret. . jvialec" se încorda sa zâmbeasca..E casatorit?... "Seful" râdea. .Eu plec. îl auzeam.. cu nelinisti comice. Noi aprobam. Situatia era ciudata. spaima jidanilor. Auzeam si de sampanie. asa la mine? întrebarea izbucni înfuriata.. palaria si fugi... Tatameu. îti place.. . livid. O data esti student! Unuia i-am zis numai atât: "Ma?\'.. era sa-i înjur. . Sunteti antisemiti?... . A fugit. ma. resemnat. sa stiti! Nu ma cunoasteti. fara sa multumeasca. Nonora se ridica de pe scaun..noilor-veniti. ma? Unde plecasi? Stai.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism!. pe Nonora. ma. Se aseza pe scaun.Pe mine ma cheama Gabriel. privea pe Nonora. nimiceste siguranta. ... O enerva. Rumoare. "Seful" facea haz.O nevasta. livid si serios. . Nonora îi privea provocator. fericiti.. din liceu. "Malec" o privea.

... si verva suspecta a d-lui Elefterescu. noua.. întristat. din însuratoare... Lasam sa ma poarte viata.. . .. Se întristase si privea pe Andrei.Plânge. . Aplecându-ma. Presedintele era furios.... presedintele. Bibi.. începe. înfundai lemne în soba. socotindu-ma timid. un surplus de energie care trebuia cheltuit.Pacat de sampanie.Si ceilalti care se desfatau...Salbatici. ... patru. Domnul Elefterescu îi facu senme. 148 Dupa sampanie se acceptara jocurile. expansivitatea crizei depasite. doua.. începu sa vorbeasca... zâmbind trist. cercul. medicinistele între membrii comitetului.Tu începe. Pierdusem. "Seful" se întoarse zâmbind.. apoi se adumbreau tristi. Gaidaroff se asezase lânga Mariuca. îti spun eu când sa te opresti.. Nonora.. S-apoi. Eram toti prea veseli. nu ma plictisi. dimineata. Sopti. te lauzi. Eu ghiceam urmarile unei încercari ciudate. însa... . am rasuflat. Radu fuma mult.. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului: sa sarut pe Nonora.. cu barbati care ma strigau: "Sefule.. trei. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec". Cum era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe Nonora? . cred. domnule?. Atunci se auzira bulgari moi în geam.. Vicepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. Radu lânga Nonora.Daca esti pervers.De câte ori? încercam eu sa prelungesc. te cheama ŤMalecť!"..Astia ne-au stricat petrecerea!. zarii prin ferestruica pe "Malec"... Ne priveam unii pe altii.. obiceiul Jurnalului... cinci. Si ceilalti care savurau spectacolul. . nici nu întelegeam nimic.. sampanie. îl ascultau toti.. Trebuia sa ma apar.. Am visat vise stranii. numai pe Andrei. student la Politehnica.Asta i-a venit. As fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet.. "Seful" strânse câteva mâini. ... furios. în curte.Cu public. Ma duc si eu. . si nu izbuteam sa încep fraza. jocuri.. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. jos. M-am desteptat.Una.. Nonora era enervata. -Nu stii. Bibi între mine si Andrei. Nonora era calma...studentii. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. saracul.... îi luceau la rastimpuri ochii ca un taciune.Haide. . Dar îi baiat bun."Malec" sufera de un început de idiotie.. Râdea. -E inutil.. înciudati..Cine i-a adus. "Florenta" între cei de la Drept... .. cinci.Pe frunte? ..Asa face el.. Mâneam si umpleam pahare cu vin rosu.. Nonora ma opri obosita. Numarau baietii. Bibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui. fara sa întelegem.. Eram tulbuut. N-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii..... Dupa ce am auzit poarta închizându-se. fireste ca nu stiu. Am adormit iar. ma!. . . sefule. . .

. Când mi-a spus cea dintâia oara pe nume. . sarutari prin ganguri. Poate vrei sa ma scoti regina. mars!. Dar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. Când ramâneam singuri. înabusitor pe gura. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru.Semeni cu un ocnas: si urât. De ce îl evitam.Esti apetisanta.Ma placi. Presedintele. de nevinovatie. Nu l-a lasat sa plateasca. cum îl saruta.Ne vedeam aproape în fiecare zi. îmi lauda ochii Nonorei. nu mai ai nici un haz. sa si-l învete. un vagon. As fi putut ramâne într-o seara singur cu Nonora." As fi putut face si eu acelasi lucru.. la cinematograf. O întovarasea Radu. pe strazi dosnice. rezumându-ma sa fiu socotit un exemplar ciudat de puritate. sa organizeze convoiul150 pjn ocupat.. bilete pentru membri..Tu ai sa-mi platesti capriciile la bal. . Comitetul încerca.. . fu respins de . Nu-mi întelegeam pornirea catre Nonora. pielita. pe care nu-l întelegeam. retinute de pumnul ei.. soldurile. eram umilit. Dirijorul insinua un cor. fara sa izbuteasca. Mi-era teama de ea. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala. N-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. cum îl atâta. ma privea provocator în ochi.Fireste.. Surprinzându-ma dorind-o. Nu izbutise.Esti urât. . Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca Nonora.. si o doream..Stiu. înca.. si miop.. Ascultasem de atâtea ori tângu-ielile lui Radu. pulpele. ma insultam.. . zâmbind dracesc: "Acum ajunge! Hai. enervata de rolul pe care-l juca în piesa. . . alerga. deasupra genunchilor. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în ochi se furisau scenele povestite de Radu... ma mustram. Radu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. Stiam ca mai mult nu se poate.Vei fi crezând ca din pricina ta? Ť . dar cu pumnul pe mâna lui umeda. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu Nonora.Esti un nesuferit! . Nonora se prefacea ca râde. si vulgar. Dar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. Treceau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o.. Stiam ca Nonora nu crede ceea ce spune. încarcând pachetele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. Radu continua sa adoarma în zori. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. servieta cu acte. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. Toate acestea nu ma tulburau. Nonora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. purtat de întâmplari?. sa ma apropii. buzele..îti tremura narile. încerca sa ma supere. lazile cu obiecte pentru tombola. când suportam si eu aceeasi mediocra viata sexuala ca toti ceilalti. Bibi era indispusa ca lipsea Andrei. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. cum se lasa mângâiata. zgomotosi. Nonora. Fugi de aici.. care banuia indiscretiile lui Radu. cu dintii strânsi. ..... oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote: -Ł7nu întelege. lung. Si.. cu ochii vii sub fruntea obosita. cu toate 149 acestea. lada cu costume. GaidarofT purta trusa cu machiaje.Esti enervant si te repeti. Cu Radu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. dar ma placi. s-apoi îl vestejeste. In dimineata festivalului a venit la gara. am fost fericit. . îmi povestea mângâieri. ...

Si e obraznic. Provinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete. cu trei clape lipsa.Puneti-mi vin! Puneti-mi vin!... ca avem bal? De unde i-ati mai scos. si bate din palme. apare . . sefule..Eu îl bat! . ne-am grabit s-o sfatuim noi. ... încurcat. Pianul era dezacordat.. 151 în timp ce noi ne desfatam de mânia Nonorei. ca nu m-a lasat sa fumez.Bine.Exagerezi. în taina: .. Trebuia sa clasez patru sute de paltoane.. Erau tulburati...Asa rasplateste ea.. în restaurantul pustiu. . a trebuit sa uite..... Cine le-a spus..Tata e de vina.. trista. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal! De-abia am prins ultimul tren. Presedintele. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari.. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor. stim. dar nu si-a pierdut calmul.. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru.... ce râu o sa-i para. Fetele se prefaceau suparate. E revoltator.. glumind.Fii prudenta. nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul. sa intre? Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec".. . .. Eu l-am trimis în odaia noastra. îmi spune tu. Masa.. curtenitor: . N-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". Iar eu trebuia sa cânt din Grieg..Spune ca "ce rau o sa-i para".protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca .. Aveam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. si sublocotenenti care spun.. ironici: "Domnisoara e pansiva". . L-a sarutat patimas. Eu îl bat!.. Vicepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine.. Presedintele îmi încredintase supravegherea locului celui mai greu: garderoba. Radu s-a îmbujorat. ala.Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". Si râde singur.. . Raspunderea era mare. Aproape de ceasul zece. mantouri. . nervos.. Ne-a exasperat. domnule. Gaidaroff.. Saracul. în fata noastra. Pe el si pe "Malec". adauga timid Mariuca..Vai de mine.. frate?. Atunci aparu Nonora. . în clipa aceea intra si presedintele. îl întrece pe "Malec"!. Pe mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"? Gaidaroff. pe doua mese.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari."Leul". Ne-a compromis ..domnul Elefterescu. frate. vecina salii de dans si vecina garderobei.. prietenul lui "Malec". ..insurgenti. Gaidaroff îmi da ajutor si potolea.. Râdeam cu Gaidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat "Leul". .. Nonora se asezase între mine si Radu.De ce l-ati lasat...îl bat.Si la toata lumea spune tu. Dupa lasarea cortinei înguste. . palarii si perechi de galosi... . . Balul.închipuiti-va. Am lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de hârtie. va spun ca îl bat. jucase prea bine... dar Radu i-a întins mai înainte cutia lui. si familii care consuma multe sticle cu sifon. aparura din sala Radu vicepresedintele si Mariuca. ... Nonora prinsese curaj. si logodnicii cu haine negre si pantofi prea strâmti.Stiti ca a venit. o apara.. A jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi... Numai de el vorbeste. Numai Bibi.

.. .. Nu stiam nimic. concluzia. fara sa-mi încurc pasii.. Ma întrebam la rastimpuri... II vad. stapânindu-ma sa n-o sarut. sa învat dansurile. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil..Ti-o dispun eu.. sa fiu îndraznet.! . Sau e beat. pentru a doua oara... Deschideti geamurile. .. nici cum sa-mi pastrez mâinile. . Nonora m-a acceptat pe mine. Tacere.cercul. fara sa ma stânjenesc. nici cum s-o privesc. ascultati-ma pe mine.. Stiam ca se preface. tigarile sunt proaste. hai? Interveni presedintele. Nonora a cerut lichior si cafea. sa stiu sa-i apuc bratul...Te afectezi. ... Naturaletea "sefului" dezarma. ..Ma tortureaza. Ma zarisera câtiva calatori..... .... si intra chiar "Leul". . Sunt nebuni amândoi.. Si iarasi ma gândeam: nu! nu!. Parea ca nu-si aduce aminte.. e obsedant cu "Malec" al lui. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsa? Nonora i-a explicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare: aceasta e dragostea?.. sa Pierd prietenia lui Radu. De altfel. pe care ne silise s-o acceptam.. si fara obraznicii. Ca doar n-o fi amorezata. sa-mi croiesc hainele la magazine de pe Calea Victoriei.. Nu avu nimeni curajul sa înceapa. trist când raspundeam: o iubesc. Ochii i-au sticlit în cearcane. care nu-si mai luau ochii deasupra noastra.. Radu a voit s-o întovaraseasca acasa. sa n-o îmbratisez. . sefule! O data suntem studenti. Domnisoara e indispusa. Cele doua ceasuri. Vicepresedintele începu o fraza în care punea doua premise.Asadar. . întrebarea fu suierata cu buzele si cu ochii. O admiram cât e de rezistenta. Nu trecu mult.. Eram toti furiosi..Ia lasa gluma. s-o conduc la spectacole.. N-a voit cu nici un chip sa se întoarca.. si tu degeaba astepti sa te sarut.Poate stii sa si saruti. Nonora nu parea stânjenita. îmbujorat de vin. fuma si umplea paharutul cu lichior. Am asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert. Dar ma simteam trist. . Asa a racit sora lui "Malec". tremura. O sa raciti. . domnul Elefterescu.. Atunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. mai mult ca niciodata. sa-mi parasesc cartile... sa-i vorbesc curtenitor în public. sefule. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii.... Nonora era plictisita si fluiera.. comica si ciudata. fratilor. spuse "noapte buna" si pleca. 152 Nonora se îmbraca mâniata. Se apropie de Nonora si clipi strengareste din ochi.Te-ai dat cu jidanii. Radu si cu mine alergaram în strada. . în tren. -Da. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste: o iubesc? Nu puteam raspunde.. -Nonora!. mai ales fara public si fara adversari...Va rog. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma schimb ca sa-i plac: sa stiu glume...E prea cald aici.. O duduie din localitate ma întreba blând si jenat... I-am oferit cutia cu tigari. Ma apropiai mult de ea. te rog.Pacat. nici daca trebuie s-o mai musc. Nu mai esti interesant. le-am petrecut nelinistit. Nu stiam ce sa-i spun. politicos si retinut.Iar sunt plictisita.. Si-a ascuns muscatura sub batista.. e aici.Fara politica..

.. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. Nonora ma privi. O banuiam nelinistita. daca aveai de lucru. Nonora îmi sopti. A cântat singur Gaudeamus în restaurant.. Zâmbeam.jidan". am vointa!. A învinuit Cercul ca nu stie sa petreaca "studenteste": trebuiau sa retina pe Nonora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute. întrebând: . Ma consumi inutil. Si cel putin daca mi-ar fi draga... vointa!. Am nervi si am sânge. De arunci. îmi vorbea mult mai blajin. Radu l-a calcat pe picior. iar p tzr. Sfârsea toate frazele tânguindu-se: -Ilpovero. vointa. în sufletul meu izvorâra atunci chemari uitate. Cineva striga. cresteau. îmi vedeam anul farâmitat din pricina Nonorei.S-teti antisemiti? Dupa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu Gaidaroff..** Poj 1Ł>r a tacut. care stie sa cânte din flaut..Mâine vin iar la tine. în lipsa. Nonora era gânditoare.. Poate crezi ca voiam sa te seduc. Tu ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. "Malec". si Radu sunteti bolnavi: va socotiti irezistibili. chemarile cresteau. am de lucru. numai. Aproape de casa. 153 în mine. Presedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase "Leul". "Am vointa. Nonora n-a mai batut la usa mansardei. Ca sa-l retina.. Dupa doua sticle.Poate sa nu fiu acasa. nu? Veneam la tine sa te vad în treacat. De altfel. Stateau lânga el Gaidaroff si Radu. Nu poza în victima. Puteai fi mai politicos. înlauntru-mi: vo-ln|â. S-a-i. Simteam nevoia sa spun: "Nonora. atât. Pe d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant: i-au dat sa bea rom si vin alb. a adormit..." ma minteam eu. din ado-jescenta.Devii interesant. ca sa nu sparga paharele. Mâ tulbura. . Dar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. iar publicul sa joace hora. Nonora îmi vorbea blând si cald. cu gura aproape.. A povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat Nonora. Si nu e nici cazul La femme et le pantin. Si tu. care s-a departat cu urechea la pânda. farâ sa se încrunte. Ne-am urat "buna seara" reci si rezervati. . A voit sa intre în sala 51 sa vorbeasca publicului. fara sa se supere." Nonora pasea lânga mine. . Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire.Vorbesti niste absurditati. . .In gara abia am mai gasit trasuri. a jurat ca iubeste pe Nonora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". trebuiau sa interzica dansurile. a început sa plânga. întorcându-ma acasa.. Dar nu mi-e draga. Apoi.. oumindu-l.. Pe strazi. din anii când scriam Jurnal. ma plictisesc eu acum. Râdea atât de puternic de ce\'e ce povestea.. Nu stiam ce sa raspund. Dar lu-"^a era palida si tremuratoare. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. Ramânem prieteni. "Ś 154 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. Am platit birjarului.

. Regasii disciplina lecturilor de dimineata. apropierea Nonorii. începea sa se desprinda o toamna. Timpul întâiei mele tinereti. dar care ma departa. cu note si extrase. Nu voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. glasuri tinere. în mansarda plina. poate.. glumele lui Gaidaroff. fum de tigara. prospetime. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. obosite de insomnii.IV. Nesincer. ma nelinisteau hotarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. dezorientat si stapânit de slabiciuni. în fiecare seara. Presedintele a gasit un alt sediu. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. acolo era curaj. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de Nonora. trup purtat de viata celorlalte trupuri. Nu-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. Ma gândeam prea mult la Nonora. Ajunsesem incoherent. de mondenitatea definitiv depasita. Alunecam în întrebari chinuite. Toate experientele adolescentei. Cea dintâi hotarâre: acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. într-o mansarda înzapezita. ma calauzise un strein. sincer. Tortura era Nonora si experientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre.. încercai reîntoarcerea la asceza. Dar munca nu ma istovea si nu ma linistea. o papusa comuna. sentimentalismul sau poza. ca toti tovarasii de cor. îmi spuneam: acolo era viata. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. De acum. tacerea. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet.. Cald. aici sunt carti... Primejdia 1 era alta: derivatele actului firesc. Le-as fi primit cu brate largi. îl înasprea. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri.. un trecut. Nonora. Am regasit voluptatea amara a zilei încheiate tacut. tulbure. în mansarda. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de Nonora. Daca mi-ar fi fost draga. Zile dure. Uitasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. nestiut si nedorit de nimeni. ci numai îl tulbura. Noptile erau iarasi întrerupte de tresariri. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. Timpul. ca limpezimea marii dupa furtuna. . noutate. de viata. biblioteca. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. Ce-mi putea darui Nonora în schimbul renuntarilor î^le? Câteva luni de tovarasie sexuala. Ma simteam atât de bine. Am fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. Ceasurile erau tot mai mult ale mele. Sufletul îmi era tulbure. INTERMEZZO A fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine. Hotarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. la masa de lemn. deschis. si cu ispitele lui Radu. si linistea nu ma daruia. Vreme de doua luni. resturile de la tombola. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut... în sala unei societati. închinat îndurarilor sau desfatarilor. anulate. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita.. aici e lasitate comoda si surogat. ascetismul meu fu curând înfrânt. As fi devenit un cifru. Zi dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vechea cale. 0 asteptam senina si rece. care îmi daruise rostul si unitatea. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. Reîntoarcerea a fost chinuitoare. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele. pur sexual. îl usca. prietenia lui Radu.

. ma surprind. Altminte111 • 156 nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. La rastimpuri. PROFESORUL Dupa vacante. De ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. Era un obicei al Facultatii de Litere: nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând ^lgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. asteptam linistea în dezghetul iernii. Aflasera si lucruri noi asupra presocraticilor. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si duhul. Ma luminez. nu era o stiinta. As fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun: mi-am trait tineretea! De ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea ei?. cursurile de la Filozofie erau mai putin populate. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. cu lamurirea elementelor: atomii. ci din porunca strainilor din mine. în curând. Nimeni nu stia ce este filozofia. Asteptam. Aflasera ca se studiaza. în timp de criza. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. poate experimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de ani?. la seminarii. nici o metodica. diverse si interesante probleme. stiam si simteam un singur adevar: ca voi vietui doua vieti. Maturitate înseamna unul. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. se anuleaza unul pe altul. Profesorul era batrânior. Si când tulburarea Nonorii se risipi. fara ca ceilalti sa o banuiasca. înstrunita de un anumit creier. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. As fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. voi sti sa aleg. grasun. functiunile chimice. "orba îi era irezistibila. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. alte tulburari ma stapânira. Dupa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. Nu izbutesc. Iar fiecare curs era un profesor. Dar filozofia. ca oricare alta. îmi spuneam... cu usoare bâiguiri si tolerate . Nimeni nu se întelege. Niciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. socoteam eu. teoriile fundamentale. Voia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari... ci o înmanunchere de cursuri. Nu cautam sa stiu cine sunt. Cei care se înscrisesera la Filozofie fara lecturi si experiente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. una ascunsa.. La logica nu aflasera nimic. supravegherea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. Trebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. la Universitate. Cea subterana ma va stapâni si. distant sau intim. palpitând sub rezerve. Am hotarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu1l-acesta sunt eu! Am coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. se dusmanesc. tara pasi mari înainte. Daca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. Trebuia sa încep maturizarea. V. se exclud.Nonora. ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. alta în plina iumina. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainte?. Si noua viata se va petrece numai în mine. profesorul.. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. la istoria filozofiei. pus la încercare. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. miop si blând. Socotisera filozofia o stiinta care începe..

Profesorul de estetica literara era temut si bârfit. Se pogorau în sala miresme si\' fluturari de stofe. îl socoteau profund. Era profesorul cel mai glorios. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue". acelasi gest. De altfel. Veneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. cu servietele si blanurile pe genunchi.. Veneau aici perechile mondene. O casa de editura le era definitiv închisa. pentru ca era batjocorit. Nu avea 157 elevi propriu-zis. Vorba lui era irezistibila. nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit si] prea putin curaj sa-si caute editor. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. 158 Zvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. Primise cele mai multe si mai nestapânite insulte din tara. Traia numai pentru literatura. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. confuz si nesfârsit. La literatura franceza. Fetele îi citisera cursul. Fetele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. bacsisuri literare. Dar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. Perechile se asezau în fund. fete ce lucrau la Biblioteca Academiei. con-l ferinte. Cei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. încercând sa fie polemic. si era blând.. Fiecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. Sala. si era bun.. Numai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. Un prieten de la Drept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. neizbutind sa ajunga decent. se socotea genial. persecuta . Astfel. cu sala numeroasa si selecta. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. Fetele îl ascultau si. Sau tinerii care nazuiau catedre. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. Nu întelegea nimic.. Cursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. îmbujorati. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. 1 întuneric. le crestea respectul. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. nu se suparase. lânga ferestre. lui sau sistemului estetic. Baietii ajungeau îndrazneti. întâlneam la iesire studenti de la Politehnica ci studente de la Farmacie. Parând inofensiv. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. încalziti. studentele copleseau. parea un trup ce respira patimas si prudent. Ore de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filo* logie. Cele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. se socotea singurul critic estet al târii. Fanatic. dar nu le dadeau dreptate.greseli de ^amatica. marunt. Raspundea într-o limba jalnica. Se întâlneau numai perechile sentimentale. Se asezau aproape. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. Profesorul era de o stranie si perversa naivitate. la lumina.pe cei care i se împotriveau. neîntelegându-l. Se descopereau toti. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. ntifl mai stânjeneau. si zâmbea. care nu absolvise externatul. îi daruise astfel un Institut si o tii. cu dintii strânsi.poate regretând . Repetau toti. Câte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. posturi. La seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. pentru ca nu-l puteau memora. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosa. la Universitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. . ca într-un salon. nervosi. Cu timpul.

Pentru ca cei inculti nu întelegeau.Te flairez accesibila în simptomele d-tale etice. .. cu ochii clipind straniu. cu profil ciuntit. 159 . ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. cu cearcanele.. o dezgolea. putin plecat din umeri. va rog.. îndurerat de întunericul celorlalti. Profesorii îl suporta. rotind capul. Se ridica si începe: . întunecata.Nu accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala....Valorificând sub unghiul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. cu pupile albastre în cearcane tulburate. .Ideatia kantiana si rationamentul prin recurenta. prin propriile lor lecturi. profesorul o înviora cu sarjele .. accesibila printr-o noua structurare.. . buni si semidocti.. .Esti subversiv.Cum sunt? . timizi. Nu întelege nimeni ce vrea sa spuna "Ghita". o insinua plecat peste catedra.. cu întrebarile iscoditoare: "Nu? Nu?.. E cunoscut sub numele de "Galvanometru" sau "Micul Kant". . Cei din fund l-au poreclit "Ghita". într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. Profesor tânar. Se afla vesnic în cautare de formule inedite... Raspunde. fara demnitate universitara. Ca sa faca un compliment. . în manifestarile dtale neurologic-spirituale. ~ Domnilor. cu fata smeada. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. . încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de exercitarea formala a unor metode care nu exclud preocuparea gnoseologica. ..Le retrag. Formula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. si-si începea vorba firesc. Auditoriul alerga câtiva pasi. subtil si elegant. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele.... iar fetele -"Gigi". Dintre colegi. o pronunta cu accente perfecte. mai bine. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. tot atât de erudit si de subtil. încearca duzini de epitete. Interveni profesorul. Profesorul se bucura de formula gasita si o repeta. La Filozofie frecventau studentii seriosi.blond.Sa-si retraga cuvintele. Vorbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca. Profesorul intra zâmbind. prompt si obscur: . ."Ghita"! Ochi mirati. brazdata.Esti amfibiu metafizic. ." Când sala ramânea prea multa vreme inerta.Esti obraznic. uluit. chinuit de întunericul care învaluia înca noua formula. constiinta si cunostintele filozofice. l-a învinuit pe "Ghita".. iar ceilalti îsi maturizau. Se aseza comod pe scaun. nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. cu profilul ciuntit. clar.. sau în ecuatia cedarilor inevitabile.. pentru ca e curtenitor si îndraznet. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. . Ceasul trecea cu un profesor chinuit pe catedra si o sala înmarmurita. Fiecare fraza parea atunci gândita... cu gesturile. locului si persoanelor (zâmbeste).Dumneata esti dicotiledonat. apoi îl asculta cum se departeaza. ~ Corosiv periferic.. poftim.Plaseaza definitia în planul coherentei si al logicei evidente.Despre mine e vorba?. Cei din fata îi spun "La Fontaine". modelând-o.. Intervenira auditorii din fund.

De la Hegel . Fetele îsi opreau zâmbetele cu batista. Dar respectul catre dogme. Ajunsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. un filolog muzicant. . Daca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita. Profesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. asa cum nu cred nici eu. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea mea? Si daca. pentru ca eu. întro dimineata am dosit cartile în raft. Ce drum sa apuc altul. crede? Cum sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în Dumnezeu? Cum sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe Dumnezeu. u" 160 mistic profesor de anatomie. Au trecut saptamâni chinuite. judecati. De aici. cu Gentile. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni.Asta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. Cercetai logica lui Benedetto Croce. 161 .pe care nu-l patrundeam întotdeauna . deosebirea dintre "tunet" si "tuna". încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual.Sa le cititi. biruita sau biruind în suflet. Aflai te primele capitole frânturi din observatiile mele. Inte-jegeam ca experienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. rationamente. Cei de la Teologie nu-i iertau glumele S1 pornirile lui lumesti. nu crede în primatul gratiei. am dispretuit-o. n-am izbutit sa-l cunosc? Si însasi aceasta cunoastere — despre care nu stiu nimic — cum o voi putea discuta cu el? Sa-i vorbesc deschis sau sa-l încerc prin întrebari? Si cum l-as putea încerca pe el. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecate? Nelinistea care nu era numai logica. fara sa fi aflat nimic sigur.. poate un pacatos inconstient si mândru. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. Croce era clar si obscur. învatasefl> de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet.m-am \'Wors la moderni. Dupa ce pleca. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica\'. Śstovit. puteam merge singur mai departe. totusi. Dar vesnica lui ispita. încordându-se în metafizica si în teologie. de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. Cei de la Politehnica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodox. Nelinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. deprimat. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. dar sa nu le credeti. Dumnezeu nu exista. socotite nu nuclee de credinta potentata. Profesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire: elementul existential. rar conducând la alte fezultate. . ortodoxismul lui.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Kant. apoi. însa.. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. zapacit. fetele comentau ochii si urâtenia seducatoare a profesorului. sa cunosc bine logica hegeliana. în mine din mine? Pot raspunde. ci adevaruri ce pot fi dovedite rational? Dar credinta lui ortodoxa era efectiva sau sugestionata. în ultimii ani. Dar ma întunecai într-atât. Cei de la Litere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica.. Trebuia. cu toate chemarile care tulbura sufletul? Daca el nu crede.. cu Goblot. mai ales. cu Enriques. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologice? Viata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. cel mai ascutit dialectician al Universitatii? Dupa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. Si daca. Daca profesorul nu crede în Dumnezeu. Ma nelinistea. logic: asadar. baietii îsi marturiseau îndoielile.

. sfielnic.. Si tot am ajuns rau... oamenii merg altfel pe strada. o lauda sau o injurie...... pe lânga Universitate.Sa-ti pierzi timpul. . de Poin-care. o paranteza.. m-a sfatuit: . ... profesor universitar. Mergeam alaturi. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata.. Pe masa se aflau destule alte carti.. . Cu atât mai rau. sau poate un farseur. Ne-am despartit în seara.Când te vei duce în Germania. . Ce mi-a vorbit la cafenea? De Mach. ai sa te limpezesti.. cu parere de rau.... vei întelege pe Descartes. Profesorul mi-a vorbit blând si prieteneste. la vârsta dumitale. citeste logica. Povestind lui Radu întâlnirea cu profesorul de logica.Dumneata crezi?. Eram stânjenit. Bea. Dar dumneata? . domnule!..Ce trebuie sa fac? .. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant.. Atunci. de italieni. eram ispitit sa-l în1 treb.. la o anumita vârsta. desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum. Eu m-am lamurit dupa sapte J ani..Cafea bei? . cum vine impulsul sexual sau artrismul. ai sa întelegi firesc. tulburat. mai ales sinteze biologice.. Dupa aceea. mai ales de Descartes.. Dar nu poza si nu discuta filozofie... . ma tineam de betii. Cum as putea sti? Ajungând acasa. .. Eu bâiguiam.. Ma întrerupse. Eu. . Acestea ne vin asa. Ai strica totul. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga! tulburare. si hârtie alba.Dumneata crezi? Dar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. Cum sa-ti spun? Lucrurile acestea nu se înteleg bine] decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. A zâmbit tot timpul... Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. Stii sa-ti pierzi timpul? Ia o foaie de hârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara.. de Pascal. si cerneala neagra. încurajator.. Religia câstiga procesul în absenta. Strângându-mi mâna. nu le izgoneste. am facut o descoperire care m-a uimit: prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. Ochii profesorului licareau albastri în orbite stinse.Dar eu vreau sa ma lamuresc. D-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aici? Avea pentru fiecare autor o exclamatie.Dumneata esti precoce. Parasind lauda Nonorei .Profesorul meu e un geniu. Acolo. nouasprezece ani. fie ca nu stie.. era pe masa. ... gândeam. neagra. fara tortura. ispititoare. .. .Câteodata. Pe drum.Nu te sfii. cu sprâncenele dracesc arcuite. un epitet. l-as fi întrebat: . . îl priveam uluit. Fie ca stie. si gânduri multe. Desi ascet si duhovnic..care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . de Descartes... si caldura multa în suflet.. Era palid.Cunosc un crestin cu doua fiice pagâne. fara eforturi. în logica. De altfel. singur.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd.Fericita vârsta. nu ai de -ce sa te grabesti.Daca vrei sa afli religia. du-te prin cârciumi. O singura observatie i-a alunecat. Când ma privea mai prieteneste. 162 Evita religia.. medicina si biologie. Numai.. el e nebun sau Dumnezeu. am amânat lamurirea definitiva. Multi înainte... iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten.Atunci m-am hotarât sa vorbesc profesorului.Nu întelegem nimic prin noi însine. Apoi. palid.

I-am asteptat. PRIMAVARA în anul acela.. Era amara si salbatica. Primavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. cu cer dureros de clar. o farâma de creier neconsumat. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta. femeile Orgasmul ma tortura ceas cu ceas. daca întâlneam o brazda. Mi-e frica de moartea fara Iisus.. nu ti-as putea da vreo dovada. Ma întarâtau caldura. Nu-mi ramânea un simt. Dar atunci nimic nu întelegeam.. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii. gradinile... Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. desi.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. care-ntuneca zâmbetul orasului cu chemari. Era singura ispita care ma stapânea. îmi biciuia carnea. mântuirea mea erau norii. Nu banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina. nici minciuna. Poate. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. Vietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. norii mei. 51 bucuriile. în fata râului. Vrajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. si ma târâm iarasi robit. si ult ma îndurera nesiguranta.. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. Pro-| fesorul era singurul care ma putea linisti. si munca mea. crestin.. . când scriu. # Acum.. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. VI. Si îti spun ca nu e nici închipuire. Trebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. nici No-nora. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu.. nepierind. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. Dezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. De altfel.. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. ma farâmita. la împlinire. soarele. Stiu ca. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. si sufletul nu are sa moara. înteleg fiecare neliniste. De aceasta sunt sigur. Am sa mor. cu chemari catre pribegie. îmi sângera creierul. am sa traiesc în veci.Dar cum ai sa fii mântuit?. Daca priveam pomii goi. Primavara ma biruia întotdeauna.. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor: se întuneca! se întuneca!. îl ascultam cu mirare. Dar soarele stapânea iarasi. Primavara. Lumina a înviorat mansarda. un colt de sensibilitate. îmi îndurera sufletul. ma coplesea furia... Nu-l auzisem înca vorbind de "mântuire". împotriva tuturor ispitelor.Nu stiu. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. Si el mi-a spus ca trebuie sa! ma tulbur.. Si faptele mele. Stiu eu ce se putea întâmpla?. . 163 nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. aflam ca am sa fiu mântuit. lacramam. Nu aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina.. te-as ruga. vântul. Rugându-ma. Radu era crestin. ma hotara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu.Dar..Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. . si teama. cu solduri de trecatoare necunoscuta. . pacatos fiind. Norii buni si tulburi. incult.. . când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte... In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni reflexele. si nerabdarea. scrâsneam din dinti mângâind o piatra: pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. urlam. în dupa-armezi parfumate. si era atât de pacatos... sa adun flori în rafturi. nu mi-e frica de moarte. si tristetile le înteleg. sa-l mestec.

prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. Acum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din sex: înfrânarea se risipeste. a sufletului. nu mai ma înspaimânta primavara. ratacind.. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Si eu nu voiam s-o marturisesc. Acum. Acum. evadarile care ma chinuiau în vântul si seva primaverii. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. fara scrâsnet. primavara. cu trupuri straine. a ciresului. ci de sufletul nou ce se insinueaza. îngrijit. Nu ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. . liniat corect de umbra streasinilor. nopti de furie.. nestearsa. fiindca ma surprindeau iubindu-i.. a liliacului? De ce sa fiu înselat? De ce sa astept? Asteptarea iubirii. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. resemnata.. în odai straine. sensibilitatea. paseri napadeau tulpinile de iedera. ci ale sexului. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. nebuniile. Nu era al meu. a strazilor. monotonia pomilor. ani tristi. nimic. pe care sa le regret apoi. De ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vinete? 164 Adormeam noptile înfrânt. Nici lecturile savârsite chinuit. si porneam pe strazi. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. Primavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezghetul. pe care îl doream între brate si piept. dorurile. Visam vise de tragic sexual. a trecatorilor. Ci faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. Copiii ma suparau. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor.. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. S-au petrecut limpeziri dureroase. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals.Trotuarul era o ispita: sinuos. aceasta era umilinta crunta. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. Ma bucura aceasta si ma necajea. Nu ma linistea decât întunericul biruind ziua. Paseri. cu caderea paserilor. Asteptarea e o atitudine feminina. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. istovindu-ma. vara. ci altceva. spiritual si pozeur. mult.. înfrângerea aceasta ma umilea. ca cea a creierului e "eputinta. ca un rob sângerat la roata. Trupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. si eu nu puteam face nimic. De ce stiam sa-mi stapânesc trupul. creierul toamna. iarna? De ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavara? Poate ca nu mai erau ale mele. ale spetei. risipire de timp. Nu-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. în Nonora nu ma înspaimânta trupul ei. a creierului. ale vârstei. Zile fara plâns. mult. De ce sa iubesc sub porunca cerului. ce se cerne în singuratate.. Mi-era teama sa nu parasesc hotarârile mele pentru hotarâri mediocre. Eu nu voiam sa iubesc copii. Cum le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura.. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. mult. ploaia mohorâta si rece. elanurile. umilit. curat. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si 165 niciodata potolita. desfatatoare. parfumat. când povestesc aici fapte de mult trecute. ma biciuieste si ma smereste?. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam.. cu o tristete blânda si retinuta. Nu ma umileau poftele. umilindu-ma. stapânul sa o culeaga. mult. Nu ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite.. Nopi.

într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise.Primaveri înapoia mea. s-a tânguit. care a încercat mai mult decât o deceptie. Profesorul de estetica literara m-a învinuit. Ca sa nu piara revista. în mansarda încarcata cu fascicule. Ar fi descoperit. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. se usuca si piere. gândeam. Revista nu se vindea. Amenintarile nu ma amarau. Si nimeni nu. rece. Petru. Prin interventia unui profesor politicos si binevoitor. streina. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. de ignoranta si obraznicie. Cel dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. nici nu putea ajunge. Adormeam istovit. Am raspuns aspru. VII. Eram hotarât sa pierd un an. ci realizari eroice. Nici revista universitara. la bal . sa fac singur trei corecturi. într-una din revistele sale. Si nu sunt trist. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. Comitetul sfatuise sezatori intime saptamânale.era primejduita. Publicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. fagaduind lui Petre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. nici de povestea cu amintiri. pe care presedintele mi-a încredintat-o. daca prin aceasta evitam o adulare. MUNCILE SI ZILELE Iarna. N-a înteles nimeni. Logic. Presedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame.cu oricâte renuntari sa ating eroismul? Cine stie. încât trecuse un excedent de douasprezece mii de lei. se pleaca vietii celorlalti. primaveri înainte. Fiecare suflet stapâneste virtual eroismul.banii adunati la cor. Gândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. în al doilea an la Drept si Filozofie. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. repros de discipol. cât de mult îl înaltasem. Cei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. Cel criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele Craciunului. poate . cercul s-a adunat în sala Societatii. De ce n-as fi eu acel suflet care . Trebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. Recenzia avea pacatul de a fi documentata. Dar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. Gasisem si un administrator: pe 166 dirijorul corului. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit: revista va fi suprimata. nebanuit de nimeni. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. dupa miezul noptii. la care intervenise presedintele. definitiv. nici de toamna. m-am retras. Un ochi parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. Celelalte asteptau. n-a interesat. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. la festival. Si scriu aici. Eu nu disperam. Nefiind nici antisemita. nici filosemita. fara sa-mi pomeneasca numele. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. Cu numarul 3 se ivi un incident. poate sa afle daca sunt trist. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. Aceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. cercul. a protestat. paginatia si expeditia. Si scriu în miezul toamnei. Munca iernii . Trebuia sa scriu singur cronica. Cunostea toata Universitatea. eu supus consiliului de disciplina. Numarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. Ghiceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu: ca sensul vietii nu e fericirea. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. Dar membrii nu erau niciodata prea numerosi. riscând eliminarea. Prin Petre. apoi accepta valori mediocre.

ca pâna atunci. îl auzeam. pentru ca astfel vreau eu!" Pentru mine. Doctorul venise cu trusa urgenta. M-am tulburat privindu-ma în oglinda: livid. Se legau de ea atâtia ani de chinuita adolescenta. Eram atât de în-. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. Vointa era pentru mine o realitate. Am închis ochii si mi-am închipuit sala profesorului de estetica literara. mai ales. Mi-am amintit un 167 singur cuvânt: "ignorant". închisesem usa cu zavorul. Nu voi citi nici o revista. Când a aprins lampa cu alcool. pâna în zori. Spaima si junghiul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. Nu puteam rasufla. încapatânati. Mi-a numarat bataile inimii. Eram furios ca voi muri stupid. îmi tremurau mus-chii si fruntea îmi ardea. nauc. plansete. A trebuit sa sun. eu care voisem sa ucid somnul. ci numai încordarea neostenita catre ea. Am adormit în zori. Lunile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice.. Somn? Uite? Sa-mi fie mie somn? Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. am lucrat îndârjit. La cea mai neînsemnata miscare. Ma încovoiai. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. pierdeam. cu parul umed si ochii supti în pleoape vinete. scrisul? Cu atât mai bine. nici un ziar. atâtea experiente. Cineva al ciocanit. Si va trebui sa scriu. tânguieli. Am prânzit într-un sfert de ceas. palid si rece. Am citit iarasi toata noaptea. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. cu ochii pe carte.In acel început cald de primavara. ma simteam istovit. Am hotarât sa suprim somnul. As fi cântat. Tremu-ram de furie si de încredere. Gândeam: "Domnii nu vor sa stie ca exist? îmi ignoreaza. Am strâns dintii si am început sa citesc. Si voi munci necontenit. Cu cât mai mult se tace în jurul meu. ca sa nu pierd continuitatea. în curând vor trebui sa stie. istoria stiintelor. cu atât mai mult scriu si citesc. Atunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. aproape fara sa ma ridic de la masa. cu oasele sfarâmate. Vestea am aflat-o dimineata. Dupa o saptamâna. m-a îndârjit. Dupa câteva ceasuri. Rasuflam greu. cu dintii strânsi sj Ochii pe carte. eu. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. cordat. Nu mai mi-a facut injectia. Minteam. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. cele ce nu se spuneau. calcat în picioare. de atunci. A patra zi. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. oricâte insulte as fi primit. socoteam eu. Pentru toate acestea trebuie timp si disciplina. m-am înviorat. si creierul vibra ca în febra. Aceasta m-a limpezit. Am început a respira. la masa. istoria artelor. cu capul greu. as fi urlat.. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. usor. filologia. ocultismul. criza trecuse deplin.. cu ochii pe carte. Si apoi. Seara. religiile. ci. Si nu banuia nimeni. Ma întristeaza gândul ca în zece.. usor. a treia zi. patru ceasuri de somn. Nam raspuns. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite: limbile orientale. cu creierul tulbure. douazeci de ceasuri. încât nu-mi scapa un cuvânt. cu roade în rafturi si în sertare. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. biruinta nu poate avea însemnatate. fara sa pot ridica grumazul din piept. "e un somnoros". m-am multumit cu un pahar de lapte cald. filozofia.. Dar ei nu stiau ca nu dorm noptile. stiintele. Ma desteptam la opt. descompus. matematica. A trebuit sa-mi îngadui.voi birui ca erou.. fara sa ma stie nimeni. un junghi îmi fulgera inima. iar scrisul . istoria antica. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. Dupa câteva ceasuri de munca. pronuntarea poruncii: vreau! era aproape un rit magic. . Daca voi fi laudat. repezi si neregulate. Panica. M-am târât în pat.

Am coborât în gara zgomotosi. râdeau. Atunci as fi fost erou. cu presedintele în frunte. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. Eu ma împrietenisem din nou cu Nonora. dar sa stiu a le depasi. Nu ma temeam de experiente cerebrale. multi. revelat siesi de singuratate.. arbusti înfloriti. si aceasta ne bucura. renuntând. sufletul?. N-a observat nimeni.. neînfrânta. sângerând. Si totusi.. dupa confortul mizantropului. De ce tresarisem? Ma chinuia parerea ca o mai vazusem undeva. cu I buze rosii si ochi negri. Tresârii. Pofteam lupta necurmata. sub sprâncene frânte în unghi de mirare. frunze vestede si colti de iarba mare. într-o vara. la munte. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. Ma zaream urcând. Râdeau. nici Nonora.e amar si anevoie de împlinit câteodata. la mine Msumi. Cum am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacere?. jar nu prin creier? Voi avea atunci vointa sa renunt la creier. Nu fuga de realitate ma tortura. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de ochii. de nimeni cunoscuta. am zarit un chip de fata. 168 169 VIII. îmi spunea arunci un strain. la munca si scrisul meu izvorât din forja testei? Si nu stiam ce trebuie sa fac. unde ispitele si amintirile sunt puhoi. Dar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. Pofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. Voiam sa vietuiasca. Grupul de studenti si studente ne întovarasea. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. Vointa mi-o înaspream prin munca. muscând stânca. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. trenul de Constanta ne-a lasat în gara manastirii. Dar celelalte? Viata. eu sunt complex.. pe atunci. Printre copaci. parul si sânii ei. Gaidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. Nu stiam câti suntem. Eram toti coplesiti de primavara.. si . ci vointa de a stapâni. îmi erau cunoscuti. la o fereastra deschisa. Ce trebuia sa stapâneasca în mine? Vointa si creierul sau sufletul?. urlând. Ma îmbata. a fost o neistovita încordare dupa eroism. Si Mariuca îl îndragise. Auzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. Dar eroismul -singura justificare a vietii . din suflet: renuntarea înseamna mutilare. înca o data. de nimeni cunoscuta. Numi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. eroicul. Nu tânjeam dupa liniste. Eram de multe ori înfrânt. prin mine. Din suflet. Nu întelegeam de ce. Am pornit pe drumul ce înconjoara lacul.. ochii verzi si nostalgici în umbre viorii. cum sa aleg? Cum sa renunt? Si nu stiam ce trebuie sa fac. sunt nesfârsit în dorurile mele. ma abateau tristeti vechi si amintirea unei vacante singuratice. DRUM DE LA MANASTIRE în dimineata Floriilor. din carne. si era blonda. As fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. Nu izbuteam sa deslusesc nimic. Nu-mi era teama de ispite. realitatea. iar Bibi râdea de soaptele lui Radu.. privindu-i. Stiam atât: ca trebuie sa-mi descopar si sami exalt toate potentele sufletului si creierului. demult. Printre ei. Padurea îsi desira mugurii. Viata mea. Visam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. Visam câmpuri largi si vânt aspru.. poate eram multi.

. si ea le declama frânturi de strofe: Codreanu. întuneric. în acelasi timp. am mâncat pe fata alba. întorcându-ma. Si eram fericit. Nonora ma chema.Ghici? . . stapânindu-si râsul.Ce vreti? Eminescu sau Topârceanu? . în padure. înflorisera ramuri de cires. Ce multumit am fost ca mustrarea Nonorii. fara lacrimi.. întinsa deasupra ierbii si frunzelor. si baietii erau prea zgomotosi.Asi! Cum de n-au ghicit ca era un poet tânar. Nonora nu era trista. poate. si ma desfata gândul ca a ramas aici. Plecase. zâmbind gales.. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera... trecut. . râdeau. poate. si fetele râdeau.. Presedintele destupa sticle cu vin vechi.... care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la ochii ei?. lucioase sau putrede.. acum.Vezi ca mi-ai luat tot rouge-\A. iar afara e soare si zvonuri de viata. . Minulescu. mate. ochii râdeau. Cele doua "Florente" facura cafea. Buzele Nonorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. Celui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. Am vizitat cu Nonora cripta întesata cu sicrie. Pe mine m-au chemat. Ochii lacramau dar poate nu lacramau... . .. si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii.Fugi de aici. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. Am pasit smeriti si ne-am închinat în biserica. GaidarofF cauta brân-dusi cu Mariuca. Si râsul continua clar.Philippide. si. când sunt tânara. singura.Alegeti alta. si se bucura ca renaste viata cercului. Am zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea. Si fata cu ochi verzi soptea. am sarutat-o. La ferestre. Ma uimea si ma tulbura.Victor Eftimiu?... Parul ei îmi tulbura pumnul. Era de acum liniste. Poate eram singurul pe care sa-l supere. M-am prefacut ca nu vad nimic. ca nu stii nimic! Asculta alta. O clipa. Radu . cu dragoste. Am râs amândoi..Hârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. Oase galbene. printre coroane vechi. sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga.. . Când i-am trecut prin fata. Ceilalti plecasera. pentru ca râsul fetei era pentru altii. decât faramituri de desfatare. Arghezi.melancolia adolescentei aspre. îi luceau ochii si rasufla cu nari fierbinti.. dupa câteva versuri. Ma supara. Fata se opri. si fata.. . enervant. fara sa înteleg... Cine stie de ce lacrameaza? Poate iubeste sau poate asteapta. larg. Demostene Botez?.Haide.. am întâlnit iar râsul fetei cu ochi verzi. Cosbuc. Buzele i se adunasera într-un zâmbet trist Ovalul fetei se linistise. Ma privea fagaduitor si atunci. nu vrea sa le asculte.. cu înfiorari metalice. pasind.. . Iosif. Era frig întunecat printre candele.. . soptea. mi-a îngaduit sa ma întristez. pentru ca aici sunt umbre. O înconjurau cinci baieti.. în curtea manastirii era prea multa lumina.. a ramas tacerea în biserica.Spune-o p-aia cu balada popii.. ci numai mi se parea mie. Ochii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. s-aduce rachiul. în curte. Banuiam tristetea care o napadeste. palid. Cine stie de ce priveste fereastra stingând soarele170 Poate îsi aminteste.

esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri.Numai în palma. Sufletul fetei cu ochi verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit. Stiu si cum te cheama. Viorica. se alinta. .. Vorbeam deslusit. poruncea. în orice caz.. . "Persanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. .. cu umbre. Fatal. Am ales un trunchi rasturnat. Ceilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. . domnisoara.Spune-mi.Pardon. . A zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn.. Când si le resfira. duduita. cu contrastele evidente. încercai eu o retragere onorabila.îti multumesc. fereste-te. Avem o prietena comuna. Bucle scurte îi întunecau i fruntea. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. Domnul de lânga d-ta seamana cu un persan. Nn va pot trada caracterul în public. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor — îl modelam tot mai precis. . Fata cu ochi verzi le raspundea tot atât de prompt. 171 Atunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. Numai atât? Flaide... ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. N. slab si vast..Pe dumneata te stiu de la Facultate..Mai bine sa renuntam.Fireste. de lamurita. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. mai atenta. fumând si S°ptind. vorbeam. . fara "d-stra" si fara sa rosesc.. . o simteam atât de apropiata. Fata cu ochi verzi voia sa stie..Vrei sa-mi dai si mie o cafea? Stii cât mi-e de somn. ... Fata cu ochi verzi venea alergând.se plimba pe alee alaturi de Nonora.. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. adaoga cu sprâncenele poruncitoare. Ceilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute..Dumneata esti prietenul lui Bibi? Stii sa ghicesti? . spune-mi si altceva. I-am apucat mâna.. Presedintele se desfata. "Persanul" de la Drept râdea magulit. 172 O stiam atât de bine.De unde stii si asta?. te rog sanulspui. ma calma. Se ruga.. Eu vorbeam. Baietii începura reflectii ironice.. nu înteleg.. Eu eram încurcat.Daca îmi banuiesti numele. râzând si clipind.. Gândul ca as putea parea ridicol. începura inevitabilele ghiciri în ceasca de cafea.Eu. aproape de lac. ispitea. spuse lui Bibi.. strecurate cu pricepere. Bibi s-a luminat. . Ma asculta tot mai interesata. Dar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilalti? .. Cele ce aflasem din Freud. poate sentimental si erotic. S-a apropiat zâmbind de "Florenta"\'. cu gânduri ascunse chiar fata de sine. mintii eu încercând un zâmbet de chiromant.Poftim! îmi întinse palma. . îmi ajunsese si mie rândul.-o multumea nici un tâlc.. îmi apuca pumnul si ma sili. Fata se supara. Am trecut apoi la . ostenita.Cu d-ta nu mai discut. "Florenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. o revoltara. Eu încercam zadarnic sa mi-o închipui în biserica. .

sa ne odihnim pe marginea soselei. ca îi e teama sa-si \'ase ochii alaturi. Zâmbi.. . Noaptea stapânea rece si senina. Aveam mâinile argintate \ de luna.....Trei. Trebuia sa ne grabim. La rastimpuri. o întrebam. îi surprindeam. -Nu. de flori. . se alinta ea. am vorbit deschis si mult. de pamânt. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. Am preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. si-mi povestea. fata tresarea si ochii verzi îsi paleau luminitele. departe..O aventura mai mult. Am vorbit. Poate o înspaimânta noaptea.Mi-e frica. Pâna în oras nu sunt mai mult de doisprezece kilometri. ea serezemase de trunchi si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. . Ce ne facem acum? I-am spus gândul meu: apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. . am trecut de padure si am ajuns pe sosea. Fata asculta. ochii alunecându-i peste lac.Sunt niste colegi obraznici... Si.. . ca nu ma priveste decât pe mine.. . pe sosea.. Acolo întelegeam mai mult. nici lui Bibi. S-a îngrozit. -Nu. La gara.fata.. Am întrebat-o de tovarasii ei..Dumneata ai bucle. Vorbeam. gândeam eu. . Se schimbase.Ti-e frica? 173 . Ne opream. Sfârsind. totusi. Si nu voia sa-mi spuna numele. La rastimpuri. Apucasem cararea ce ocoleste lacul.. vorbeam. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. nu a glumit. . Un capriciu deplasat. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden. .Alta solutie nu e? -Nu.. Am plecat spre gara când rasareau stelele. Nu m-a întrerupt.Mie.. Mi-amintesc cum s-a înserat. pe care nu le spusesem Nonorei. nu stia ce sa-mi spuna. Am întrebat-o daca îi era frig. . Observai. despre visuri. apoi au râs. pe câmp.. Am ramas pe trunchiul rasturnat pâna seara. ..Vom ajunge la unu noaptea. foarte mult.De abia în oras.. .Câte ceasuri? . Marturisea aceasta fara alte cuvinte.Va jeneaza?. în servieta. despre înfrângeri. despre sex. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna.. cum ceilalti au plecat spre gara.. iar mi-e frica. câteodata. despre biruinte nestiute de nimeni. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti.. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. Aveam atâtea sa-i spun. Tovarasa mea le gasi fara pereche. Eu i-am vorbit de tul. despre carti. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. Nu stiu în ce cartier sezi mata. care taie calea ferata. stânjenita.. lai rastimpuri.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. Dar daca d-tale nu ti-e frica.. mai pastrasem cornuri si cozonac..Mult. Adiau arome de iarba umeda.Trebuie de acum sa ma feresc de d-ta! poate îmi ghicesti si visurile.Mi-e teama sa nu-ti placa. Ochii verzi s-au înspaimântat o clipa. peste padure.. . însa. nu. . si-mi povestea. .Haidem. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. dupa ce ne-au chemat lung prin padure..

. Si apoi.. soseaua alba. ceas. si osteneala o coplesi. Mergeam. Rasufla prelung. tot..Nu mi-ai ghicit viitorul.. .. Eu. ca n-ai trecut oceanul. Am ajuns târziu. Cum de am ajuns. . . Nu vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii..Daca vrei. abrutizându-se de munca stupida.. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. te va înabusi viata orasului mort. uitându-si nazuintele si dorurile.Astfel. nici altul. luna. Acel om nu-i va fi numaidecât sot.. ca n-ai vazut înca lumea. cu luna înapoia noastra. apoi. Povara bratului mi se paruse binecuvântata. cu latrat de câini si felinare pâlpâind.Parintii d-tale n-au sa te certe? .Parintii mei nu stau aici. în fata casei. bratul meu. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. Ma simteam mai puternic. pustiu de suflete. îmi destainui preferinte prin Universitate. la vârsta mea. cedând zi dupa zi. Si mergeam. A trebuit.. spunându-i "noapte buna". 174 .Un drum în noapte nu-l sfârsesc decât zorii. draguti si prosti. se întrista ea. va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. .. niciodata nu ma simtisem mai odihnit. Iar înaintea noastra. o întrebai: . Ci numai un sot vulgar si copii. sa urce stradela cu piatra tare. Pe bulevardul pustiu înainta cu încredere.. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate... si eu vorbeam. în fata casei. tineri. de amanti si copii. de absenta aerisirilor. ci poate numai "le compagnon".Crezi ca mai avem mult? Eu îndragisem raspunsurile afectând maxima. Si înapoia noastra.. sunt absolut libera. E stupid. îngreunându-mi pasii. Va veni. profesoara cu sot functionar. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. Vei uita tot.. apoi.. . Mi-amintii de toate hotarârile si nadejdile pe care mi le marturisise: îsi va lega viata numai de un om superior. la Sixtine si la ocultism? Nu aveam nici unul.. dar niciodata nu oboseste în doi. o vreme când nu vei mai avea nici regrete... acceptând tot mai mult mediocritatea... duduie. cu muschi proaspeti. visuri ca ale d-tale. viata de provincie.. Vei uita cartile frumoase. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. printre profesori si studenti. Toamna cheama atâtea amintiri.Cât sunt de inculta. Sa-ti mai arat palma? -Nu. o înspaimântase.. iar ea ma asculta. cu parul înfrigurat de adieri.. dupa doua. .Tot nu ti-e frica? -Nu. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti. .. Tremura. îi întindeam mâna. toamna. Vei lacrama sau vei plânge.. Forta lui Martin Eden a impresionat-o. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie..Am început sa ostenesc. Vei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. în mediocritatea sura Si invincibila. Noaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. Ma opri. Vei întelege ca tineretea ti-e definitiv încheiata. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. poate.. însa. Orasul o înviorase o clipa.

. . Iar a lacramat. Plângea.. A izbutit sa vorbeasca. am glumit. am încercat sa-i explic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. înteles întotdeauna ca o bruta.. Si am rupt foaia caietului.. plângea..175 De ce m-am întristat si eu... în padure. care îi place. Dar m-am întrebat: de ce?. Credea ca îi ascund. Am plecat singur pe strazile pustii si reci. am scris: "Jurnal intim de primavara.. Pentru ca esti femeie. simtind cum îmi ajunge prietena. poate. De aici. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta ei?.... N-am putut adormi. si esti sensibila.Ori esti prost.. Presedintele a fost nelinistit tot drumul.Ca sa supravietuiesti. . niciodata.. Florii. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. cu o siluire pe brazde.. de insuficienta. prevestindu-i? Si de ce simteam realitatea j cuvintelor.. Nu ramâne oricine noaptea cu o fata. începuse vânt de zori. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. Niciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui Cezar Petrescu. si ca nu vei fi fericita. Precizez. Cu pumnii strânsi.Voi gasi un om!. cum d-ta nu poti atinge.. ori esti nebun. mai ales la anumite femei. .. si cea mai eroica. j lacrimile îi alunecau blând pe obraji. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila.. Si eram fericit. Zorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba. o serie de tâlcuri date crestinismului: si Radu parea ca ma . Asadar. Am coborât din pat si. si din ochii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. nu ma putea banui de castrare. alaturi de o necunoscuta. Atât. de timiditate. Zâmbii.Dumneata glumesti. Ai pierdut o ocazie. cu ochii ridicati. A fost mult mai frumos drumul pur în noapte. O istovise atât drumul de la manastire.Asa spun toti si toti sfârsesc acolo. O CHEAMA NISKA! La începutul Saptamânii Patimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc. alergam.Am înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. De ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptui? De ce eroul sa fie .. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroica? Radu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile sexuale.. Ea a deschis alene poarta. înainte de a începe lucrul. astazi.. Dumneata vei suferi mai mult. .. Pentru ca era Radu cel care ma mustra.Pun ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. cea mai frumoasa si cea mai noua. Când am privit-o iar.Numai atât? -Da. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor. . sfârsite. Radu a venit chiar în dimineata aceea sa ma caute. de aceasta sunt sigur. Aceasta o putea face oricine. . Poate eram singurul care vegheam.. resemnarea nu înseamna fericire. Mi-era mila de ochii ei. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din excursie.. Eram fericit. ori esti îndragostit. zâmbind. începe o viata noua pentru mine". Ce era sa-i raspund? Ca sa sfârsesc. si esti capricioasa.. 176 IX. . Ma simteam singur si puternic. Ma astepta la fiecare gara. A ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. când depasirea nietzscheana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci etice? De ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului.

. daca îti vorbesc rezervat. De altfel. . marturisii eu.Au facut-o altii.. prietenul tau. putin înainte de apusul soarelui.Cu dumneata nu stiu cum sa ma port.. deodata. . amare. Desi..Opreste-te. Am venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos.. . . printre încordari si nostalgii de mult apuse.Femei\'a nu poate experimenta eticul. . Venise Bibi si fata cu ochi verzi. cea dintâi porunca: "Nu voi iubi!.Nu-ti pare bine ca am venit? Niska îti multumeste înca o data.. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea Niska.Lasa-ma sa spun eu. nesimtitor sau imbecil? Crezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat. ma simt atât de straina.Stii ce se vorbeste asupra noastra? Ca a fost o încercare de rapire neizbutita...Dar aceasta nu o face nimeni. . te necajesti. Peste câteva zile.. Scotea cartile.. De ce sa nu o traiesc si eu." Amintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica.. rasfoia. . Pe cea dintâi fila a unui caiet Jurnal. . o cucerire de a mea în ultima iarna.. Auzi. Un domn carunt o strigase: "Niska! Niska!" în dupa amiaza aceea. Eticul e o descoperire.. faptul acesta e concret si viu. opreste-te ca nu mai înteleg... Spune da!. Numele îmi lumina. nici mostenit din copilarie. . Am rosit de bucurie. Am îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. sa fie învinuit de abuz.întelege si ma explica. Daca îti vorbesc sincer. . dar îi zarii ochii zâmbind. Legasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd ] vremea cu nimic altceva.îmi pare bine ca stii si asta! Credeam ca s-a suparat.1 sem.... ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire!. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti. cu sase ani mai înainte. Crezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat.. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. Tie pot sa-ti spun. el n-ar fi putut face nebunia aceasta. amintirile. nu luat din carti.Vorbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena. pe cararea alaturata liniei ferate. care s-a purtat revoltator de cast. înca o data?. cu un moralism pedant si fals. .. într-un sat de J munte... am încheiat eu.. ma suspectezi. Stiam unde o vazusem. scrise. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o încheiere de experiente.Celor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. crunt.Biblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. Bibi. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. privindu-mi prietenul.. Vizitatoarele mele 1 ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei. De ce "revoltator" lânga "cast"? I-am vorbit Niskai despre imboldurile mele etice. adaoga. alaturi de ispite?.. . Niska se uimea în fata fiecarui raft. .. în constiinta-mi. am auzit râsete si batai în usa.. Avea rochie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan. înaintea mea. exclama. I-am spus ca.. o cheama NiskaL.. . amare.Ma primesti bibliotecara? Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile. eu ma hotarâsem sa-mi 177 închin viata chimiei. în dupa amiaza aceea. admira. îmbatrânit. la Sâcele..

178 - Si dumneavoastra, barbatii, puteti? - Nu toti: o elita. Trebuiesc serii întregi de experiente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. Câti le suporta, mai ales acele experiente care primejduiesc viata, somnul, linistea?... Seara se pogora lin în mansarda. Cea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. N-am vrut sa le-o spun. Niska m-a întrebat daca am tigari. Nu fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... Bibi refuza cu încapatânare. Lacramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. Alaturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - Ce faci? -Le pastrez... - Farmece? - Nu, amintiri. Am râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. Coborând scarile, Niska m-a întrebat daca ma poate vizita. - Ai cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zilele? - Niciodata nu m-am gândit sa le fixez. - Cu alte cuvinte, nu vrei sa ma primesti? - Mata exagerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... Umbrele care mi-au întunecat ochii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... Voiam sa-ti prezint si pe Viorica... Nu stiam ce sa-i spun. Taceam, încruntat. - Ne putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. A plecat, râzând nepasatoare. Bibi mi-a spus: - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Radu: "Mâine merg cu Nonora la cinematograf. Vrea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". Biletul m-a bucurat ca o mântuire. Nu mai vazusem pe Nonora din Duminica Floriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele Nonorei scrijelindu-mi buzele... 179 X. L\'HEURE SEXUELLE Am iesit din cinematograf buimacit; Nonora mi-a fost alaturi. Radu se ratacise printre primele banci. Trei ceasuri am prelins pumnul pe carnea Nonorei. Voiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi ghiceam uimirea: eu, si eu?... întrebarea ma mustra si pe mine; nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. Pe Nonora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. Aceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. Ne-am despartit privindu-ne în ochi, ea fierbinte, eu încruntat. A doua zi, Nonora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. A deschis ferestruicile în primavara. Râdea, cu par întunecat si ochi în cearcane. Era prea calda, si genunchii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. Bratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. Nonora palpita, fara sa se împotriveasca. La un zvon din strada, a tresarit. - Daca vine cineva?

- Astazi e Vinerea Mare... Nimeni nu se gândeste la mine... - închide, în orice caz, usa... Nu ma asteptam sa ramâna atât de lucida. Când m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. Aceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie Nonora. - Baga de seama, nu te enerva prea mult... O sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. Pulpele atâtau mângâieri îndraznete. Nonora închise ochii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. Nonora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - Ai sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. Nonora tresarea, îi suierau cald narile. Un spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi înghetasera; îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. Tremurau, smeriti si provocatori. întârziam chinuit, cu ochii orbiti de caldura pântecului. Prelungeam asteptarea cu muschi în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. Trupul Nonorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în chemari. Guri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat Nonora, m-am privit: ochii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. Tremuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam180 Nonora venea aproape în fiecare zi si închidea singura usa. Venea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. Ne desparteam; ea linistita, eu torturat. Pe Niska nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. Aflasem ca parintii ei au locuit în Basarabia, apoi la Craiova, apoi la Brasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. O vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care Niska o închiriase unei familii prietene. Avea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. Voia sa aleaga. Bibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca Niska e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. Bibi mi-o lauda exaltat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit Niska, de examenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si Bibi o adora. Am întrerupt-o. - De ce-mi exagerezi toate calitatile Niskai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de ea?... - Nu se stie, zâmbi Bibi. De ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de gheara streina?... Atunci am simtit îndârjindu-se hotarâri vechi, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit ochii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veghind pe jnepeni zorii. Ratacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. Cât îmi îngaduia Nonora, lucram. Am înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca Nonora nu era decât trup chemat sa astâmpere chemarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc hotarâri pentru ceasuri grele. Banuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. Nu voiam sa ma

gândesc la Niska. Avea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea Niskai -nu-mi putea aduce decât piedici. O doream prietena, si mi-era teama. Nu de mine; nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie181 tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I cheltuit timp si truda ca sa fie alungate. Nu stiam; dar daca Radu iubeste pe Nonora? Rupeam o prietenie, fara chiar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Radu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe Nonora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Radu a fumat si a tacut mult, i-am surprins ochii abatuti, tristi. Am râs aflând ca e îndragostit. Trebuia sa râd. Din liceu, Ra--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui Petre, de trei "stele", de o actrita. La Brasov iubi ochi nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - A câta oara iubesti acum? am iscodit eu. - Nu stiu; iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe Nonora?... - Nu. Pe ea am iubit-o asta iarna. Dar am facut r au; e perversa si capricioasa. Ma gândeam: prietenul meu osândeste capriciul... - Viorica... Am râs, l-am sarutat. Prietena Niskai era mica, fina, cu ochi mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. Am cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de Bibi, care se gândea la Andrei. Aproape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. Avea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. Fruntea si ochii îi zâmbeau. Buzele ascultau întotdeauna. Si Radu o iubea... - Ai sa-i spui? -Nu. - Atunci? - Astept sa-mi treaca... - Nu e asa ca are sa treaca?... - Totul trece, îmi amintii eu din Heraclit. Dar cum de ai iubit-o? Când ai cunoscut-o? - Mi-a prezentat-o Bibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut A doua zi m-am gândit la ea. "Foarte simplu, mi-am spus; o iubesc! Daca îi chemam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiu; asta e iubire... 182 Gândeam si eu cu Radu: iubire... si ma bucuram ca n-am chemat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. Vazându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Radu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - Tu ai sa iubesti?... Primii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - Nu cred... - Ai sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Radu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... Dar eu nu te înteleg; de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. Cum nu ai ostenit noua ani? Si cum nu te-ai plictisit asteptând-o?... Am râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. Dar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. Fata mi-a ramas aceeasi masca. Daca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. Nu are sa stie niciodata adevarul. De ce sa-l stie? într-o dupa-amiaza, prin mai, Nonora nu si-a mai descheiat copcile de la umeri. Am plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. Vorbeam eu, mult si nestapânit. Nonora asculta, cu buze umede. La un colt de strada cu trotuar curat, Niska ne-a vazut trecând. Ne-a privit mult, zâmbind. De ce m-a durut întâlnirea? De ce nu stiam ce sa mai spun Nonorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse Niska? Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuit; nici de mine. Nonora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. Am primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. Nonora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari: trebuia sa alerg dupa Niska si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat: sa-i spun sa nu creada?... Toate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus Nonorei ca se apropie examenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. De atunci, nu ne-am mai întâlnit. 183 XI. PRIETENUL MEU IUBESTE Am un prieten nou, am un prieten nou! Am sfârsit liceul împreuna. Am fost atâtia ani tovarasi. Dar din primavara aceasta, ce se încheie înflacarat, el mi-e un prieten nou. Nu- I mele lui nu poate fi decât: prietenul meu! Am multi prieteni; dar el e 1 prietenul meu nou. El e singurul prieten. Lui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. Nu ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege Petrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. Ceea ce gândesc, îi spun; ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. Poate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. Ne-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. Doamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. Citeste mult, se închina lui Beet-hoven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e arhitect. Poate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. Prietenul meu era un student ca toti ceilalti: blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. Dar a iubit pe doamna, si a iubit pe Beethoven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. Am înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. Vorbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. Nu-l mai recunosteam. Era atât de

Si doamna care nu-l ere-l dea. De acum. Totul era acum chemare. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. XII. în început de vara. se dezlantuia furtuna. care nu iubeam. Si ghiceam în jurul nostru râs de munte. el daruindu-i versuri. ci numai ne încordam madularele în mers lung. Muncea în biblioteci.. Cum au trecut. cum a luptat ca sa uite. O banuiam fara sfârsituri. pe care el le crede. Ani din el se vor risipi: o stim amândoi. Am adormit cu duh aspru deasupra asternuturilor noastre.. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fata?. Si din scorburi se înserpuiau ghearei lungi. I-am fost sprijin. niciodata. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de Beethoven. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. ce se va petrece cu mine. Dar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. Si muntele. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. si desfatare în truda noastra. scriind cartea întâiei mele tinereti... de harnic. în lipsa sotului. cu prietenul meu nou. rece. sincer. îi daruise puteri de munca nebanuita. Credea în el si în iubirea doamnei. si atât de curând. si cum nu se mai pot... nu-si mai risipea timpul.. Doamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. el în miez de tara apuseana. Am adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. Am ajuns pe ploaie. Cine stie. Nu îmi vorbea decât arareori de dragostea lui. aici.. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. si nu a izbutit . tresarind sub picaturi. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. si izvoarele rabufneau chinuind ca mânate de isme.. si nu-l mai iubea. prietenul meu era fericit.. Si era senin în ochii nostri. Trasnete în brazi ne-au desteptat. iar serile se întâlneau. Noptile calde. A fugit. de nelinistit. Si juramintele lor. ea improvizatii între Ceaikovski si Grieg. De ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabita? în începutul acela de primavara. Dragostea îi aprinsese ambitii si doruri. pe blana din salon. daruindu-i duh de barbat.. Ma întrezaream mare. aspra.înaltat. cine stie?. am ajuns la schitul cu pestera. Eu. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari.. în munti. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . îndemn la viata si % 184 opera. A urmat ceea ce trebuia sa urmeze.. A crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. Si 185 parca padurile erau batrâni înviati.. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. I-am spus ca îl piz-muiesc. rea. îl astept.J pierea pesterii. cu prietenul meu nou. Prietenul meu era palid si înfrigurat. si fulgerele înalbastreau peretii.pentru ca cel îndragit nu se uita -. Ferestruica tremura smerita în Ploaia repede. Si vântul napastuia urlete de sihla. FURTUNA LA SCHIT în miez de vara. Ne înspaimânta apro. si apele se îndârjeau asupra schitului. o banuiam întunecata si j umeda. Eu gândeam: daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. din dragoste. Prietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. Doamna lui e un exemplar atât de rar. Coboram avântati Fietrele Albe si nu vorbeam. si batrânii. si scorburile. mare.. întoarce. Ne întelegeam atât de bine. si auzeam izvoarele. si se învalmasea cu noaptea.. strivite pe sub pietre ca viermii. minteam eu. Si furtuna crestea în munti.. Si serile lor. eu. crescut în bucurii. si auzeam ploaia. Afara.. îmi povestea chinul începutului. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor.

Vorbea despre credinta simpla si mântuitoare.. * Dimineata. Nu-mi ramasese decât pofta de viata. Se însenina. dar deplasata. prefacându-se din om un om de al lui Dumnezeu. Prietenul meu se exaltase. o data ce ai primit Biserica. Vânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. credinta în Biserica. florile si vântul care se potolise. filozofiei religioase.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. am întâlnit un tânar palid. coborâta din veacurile ghetei. Sus. iar acum. m-a dus la Noul testament. e mai mult decât credinta în Noul testament. sa locuiasca la schit o saptamâna. am vorbit. ca noi. Asa e? . Noaptea îmblânzise muntii. nu poti dispretui filozofia si teologia. . la credinta ortodoxa. Asadar. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. filozofia. întemeiata nu numai pe Noul testament. cu tâmple boltite. trebuie sa primesti teologia si. Nici unul nu îndrazneam sa ridicam ochii catre celalalt.. Laudam amândoi seninul. Era student la Matematici si Filozofie. ce se pogoara prin har. pe stânca din coasta schitului. Si atunci. Prietenul meu a oftat. Venise si el. . Nu aveam nici curajul sa pier. Pe drum. pur. A privit. nici repeta printr-un proces rational. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. Minunea. am încercat vindecarea prin Christian Science. Zaream stele stralucind. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. Asteptam. Voia crestinismul absolut. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. înainte ca prietenul meu sa raspunda. în noapte. pentru ca.. pe care o marturisesti.. sub cer clar. Iar cetatea omeneasca. Nu se sfia marturisindu-se crestin.. . Banuiam o discutie interesanta. 186 . si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi gheara ce risipea întuneric. dar. Crestinul moare si învie în Christos. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. teologiei. deci. Studentul veghease toata noaptea în bisericuta. nu se prezentase la nici un examen.Iar experienta e credinta.Da. suferind de piept. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. unde mi-am cheltuit ultimii bani. . aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. iar nu prin dogma. o cetate a lui Dumnezeu. închinându-se.Sfântului Ioan. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. apoi. menita sa calauzeasca evolutia omului catre Dumnezeu. la teologia catolica. Faptul s-a petrecut la Geneva.. Plamânii se însanatoseau din luna în luna. M-am asezat pe patul alb. Eram ostenit. pe fereastra. De altfel. Cât a durat tacerea noastra?. .. Lumânarica pâlpâia umilita de vânturi. Am deschis ferestruica fara sa rostesc un cuvânt..Convertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. tresarind. Se împotrivea cartilor. întrerupse studentul. ci numai printr-o experienta. Daca esti ortodox pur. Urcam o coasta aspra. care îsi tânguiau acum înfrângerea.Eu nu cred în Dumnezeu. am plecat mai sus.Transfigurarea aceasta se face prin experienta mistica. ca sa ma vindec. Crestinismul e o spiritualitate antimon-dena. pe care de asemenea o marturisesti. în urma. ci si pe învataturile patristice si conciliare. Am crezut. cu temei de magnetism animal. Ne-am amintit furtuna si spaima. cu fruntea uimitor de larga.

înca.Adica eretic. D-ta singur ai spus. -Eu nu cred în har. experimentând pe Christos.Domnilor. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. ... . m-a facut crestin. Pâna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. ti le amintesc în d-ta: nu esti crestin. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios. .Si totusi. .Pentru ca plecasem de la crestinismul meu. De fapt.Acum te înseli fundamental.Nu poate fi decât personal. etern si infinit.Acum gresesti si d-ta. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. încât chiar cei care nu vor crede niciodata. . . dar nu starui. pentru ca te stapâneste ratiunea. care vor studia filozofia sau matematica. . fecund.Nu-ti cunosteam.Cred ca nu ai dreptate. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci.Atunci. . creator de valori. se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate.. Fireste. Dar d-ta întelegi consecintele credintei acesteia? Nu le caut în istorie. Ceea ce numesti dumneata "experienta religioasa" a fost siguranta mântuirii. marturisii. Ti se pare ca viziunea omului ca egal de al \'ui Dumnezeu. . .Adica protestant. vorbi studentul. desi eu îl simt. . însa. . criteriu si valorificare. îti accept învinuirea d-tale de protestantism.Eu socotesc crestin orice erou al duhului.Fii te rog scurt.. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. . dar te temi s-o recunosti. prin austeritatea si sobrietatea lui. . ca sa-ti pot tine minte toate greselile.O marturisesti aceasta acum. Orice crestinism autentic e si personal. cu gândirea din istorie sau biologie. Voiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. implorai eu. Dar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al Bisericii.Nu. adica credinta. . si-l recunosc ortodox si ecumenic. Eu as recomanda chiar lectura teologiei dogmatice oricarui tânar. .. adica siguranta harului. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. ai câstigat-o singur. recunosti si credinta. . Orice suflet care vietuieste o viata eroica.Ti se pare ca nu crezi. de ce ne întrerupi? .. De ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nou? Exista unul singur. Aici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala. ca experienta e o transcendere a constiintei rationale. . Ai crezut atunci. Religia d-tale e pragmatism si magie. si totusi am avut o experienta religioasa. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur. Ea nu ti-a fost decât daruita. . erezia.Totusi. Transfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin har. e un suflet crestin.. m-a transfigurat. cum are Prietenul meu? 187 . Acum. în mine exista acelasi crestinism viu. Nu am nimic personal într-însul. care e mai mult decât un rit si o credinta.Atunci.Te contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare. pur ortodox. discutiile teologice sunt întotdeauna interesante.Acesta-i protestantism.Un crestinism actualizat. Eu nu cred. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. pe care o stapânesti. întrerupse prietenul meu. care e îndreptar. .O ai. eu nu cred în Dumnezeu.

Crestinul depaseste omenescul. . . în genere.. Vreau sa pogor vointa ideilor în viscere. sa întrec pe toti cu faptele mele. din înfrânare. . Vreau sa realizez un eroism concret. Altfel.Ai uitat esentialul: gratia.Crestinul e astfel si un erou. prin tacere. . în duhul d-tale de tânar exaltat. aspra.Nu poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari.Nu vrei s-o crezi. sa nu se ridice nimeni pâna la mine.înca o greseala.Primatul duhului. . . Cel care întrece omenescul. . crestin. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii.Care sunt? . ... e prezumtie diavoleasca. atunci când nu e asimilata. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu.. nu dumneata ai biruit. .Eu nu anulez valoarea vointei. prin har. Dar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. dar nu oricare erou al duhului e un crestin. . . de elanuri. D-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu: erou. Vreau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. Acum va înteleg deslusit.îndoiala aceasta am avut-o si eu. .Vorbesti copilarii. . însutindu-mi. Poti gasi gratia predominând în tot Noul testament. Vointa omeneasca. ca sa vietuiasca ascetic. Vreau sa ma depasesc.Am sa izbutesc. asa cum altii se multumesc a vietui în nori. De altfel. . cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului.. erai înfrânt.Eroul îl depaseste? . toate având un tâlc nepatruns. vorbi întristat studentul. . sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna. . Sa nu ma înteleaga nimeni. dar eu sa fiu erou. ai sa ajungi erou. pe care îl vrei realizat numai prin vointa. rastignite pentru o nebunie a duhului. . aju-tându-te prin har. ci Dumnezeu. Eroismul d-tale e pagân. sa ma depasesc prin experiente si suferinte. pentru ca vreau. fiziologic si social? . sa vietuiesc în lume. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva hotarâri.Nu cred în Dumnezeu. Nu cred decât în Christos. eroismul. de nostalgii.Desigur. prin Iisus. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. conducând la transubstantializare. D-ta crezi în fortele d-tale. 189 . te apro-Pii de Luther. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. Daca Dumnezeu vrea sa te mântuiasca. Nu te felicita dupa izbânda. pâna ce nu voi mai fi om. e vointa. Dar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. temelia experientei religioase. . din exaltarea unei etice crestine. Cel care renunta la viata celorlalti.Si totusi. ci erou. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista.E frumos. vasta.Cel care lupta cu sine ca sa concretizeze. esti înca stapânit de pagânism.Cu atât mai rau.Gratia e esentiala pentru teologi.Nu înteleg. Iata de ce nu sunt pagân: vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu. Te-a ajutat.Am sa te lamuresc. iar nu unul de vorbe. asa cum a fost Dante si Don Quichotte. Vreau sa fiu nebun.Depinde: ce întelegi prin "erou"? 188 . vointei divine. Te contrazici si d-ta. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. dar o cer iluminata de credinta. Dar gratia lui Dumnezeu e mare. N-ai sa izbutesti nici un act eroic. Dar esti pagân autentic în eroismul d-tale.Nu pot s-o cred. ca un sfânt.

. Era atât de fericit ca are s-o vada.. Intr-o dimineata. sfânt. Aceasta e pozitia definitiva.Toate acestea sunt discutii desarte. luminat de un zâmbet. Eu aveam în sac un caiet alb. ci astept gratia.Dar ispitele pe care le înfrâng. cum doresc si pe Dumnezeu.Dar eu nu vreau sa fiu fericit. dar lacrimile. . Francisc si Pascal..Nu Dar vreau sa ajung cu orice chip erou. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. . cu o dedicatie trista. .. Am ramas cu studentul în matematici pe un trunchi. la o ruda. dar suferintele. Când am intrat în chilie. nu sunt dovezi de existenta vointei mele efective. sub cer senin. Daca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. cu atât vei fi mai senin. în durere. am sa ma bucur împreuna cu d-ta.. Nu exista decât un singur lucru: credinta. Dupa o saptamâna. El gândea. . în plictiseala amara.Desi bucuria va fi salutata cu lacrimi. har nemijlocit si infinit. Francisc fara gratie. m-a sarutat si a plecat.Iata eternul pagânism nostalgic. Mi-e teama.Eu stiu cât si cum sa cred. Dar nu cred.. Mi-e mila de suferintele d-tale. . înfasurati în vânt. Francisc. Noapte buna. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie.Credinta te face fericit fara eforturi eroice. daca m-ai întreba: "Crezi în har?". realizând cel putin un fapt eroic.. cum nu cred nici în Dumnezeu.. prietenul meu s-a dus în chilie. Apoi.Predestinare? . L-am întovarasit o bucata de drum. prin padure. Prietenul meu tacuse de mult..Vreau sa fiu Sf. în nesiguranta. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. N-am spus nimic prietenului meu. Am ramas o saptamâna. chiar. .Cu cât te vei apropia de solutia crestina.O ironie finala? .Ceea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. Crestinul e optimist si senin. Nu cred în fericire.Am sa ma rog pentru el. Prietenul meu rosti.O simpla experienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne.Nu întelegi? E un simplu instrument divin. Lânga caiet. Dar în întelesul de a 190 experimental eroismul. Nu pot dormi linistit decât în primejdie... -Sa-ti ajute Dumnezeu. asadar. sa raspund: "Nu! îti marturisesc.De ce vrei sa te chinui toata viata? . S. Dar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii.Nu. Raspândesti atâta pagânism exasperat de propriile lui elanuri. desi o doresc. . sa creada. ma îndoiesc de har nu pentru ca am discutat cu d-ta. Un Sf.. citind Evangheliile si Apocalipsul. Studentul coborâse în Ardeal. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. Mi-e atât de dor. Mi-a daruit un exemplar din Gracian.. . Esti demoniac. .Asta nu o cred... Ne-am asezat toti trei pe muchia muntelui. de fericire. personale? . . s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa." . .. . încât sunt ispitit acum. Poate am sa evoluez. ridicându-se: . .Pentru ca astfel pot ajunge erou..îi scriam ei. Ne-am întors la schit.. Studentul întari. Am mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. .

Ca sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. nu trebuie sa evit primejdiile: sentimentale sau cerebrale.. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. pe muchi. dure. mai voios. Sufletul îmi era corMesit de marasm.. Renuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. Vietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. Iubeam pasarile pe care. Sunt dator. mai încrezator. Ascetismul va fi pur etic. Nu era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si chinuita?. el cobora jos. eu ma simt mai puternic. Iar daca primejdia va ajunge temuta. 192 Voi fi prieten cu Niska. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. Francisc de neînteles.De acum. De câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. Totul îmi poruncea sa ma întorc în oras.. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. sa înfrunt ispite mari. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. de multe oi. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina — cu neîncredere. nemilostive în îndoieli. Rataceam. Ma simteam parasit de toti. Nu voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. Noptile. atitudini. 191 Dar întrebarile erau multe si crude: "Ce am sa-i spun Nonorei?" "Sâ fug de prietene?" "Sa fug de Nîska?" "Daca am s-o îndragesc?" "Sa rup dragostea?" "Sa ma mutilez?. si chinul ma \'ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. în care oamenii vor fi ispite. cu o saptamâna mai înainte. s-o rog sa-mi fie prietena buna. ma chinuiau întrebari. Treceau zile aspre. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna. Asadar. dupa plecarea prietenului meu. liniste. Renuntarea nu înseamna schivnicie. cu caietul alb pe creste. în fiecare dimineata îmi spuneam: "Astazi voi capata linistea cu care am venit". Iubeam muntii rai si padurile cu putregai Printre trunchiuri. Aveam acelasi raspuns. în seara aceea. spre renuntare. si împartasit numai studentului si prietenului meu. nu renuntare definitiva. Dar." Au fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. cald. Era senin. am deschis caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina: ". si Pascal mi se parea rece. trebuie sa renunt la fericire. si Sf. Un amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. îmi spuneam: "Are sa treaca. Nu vedeam decât pe calugari. Era credinta si nadejde. Eu ma întorceam spre schit. Nu mai pot reconstitui experientele care m-au bântuit în aceste zece zile. ne-am despartit... între oameni. As fi voit sa vorbesc.. Ne-am amintit urcusul.. îmi spuneam: "Iata. De acum stiu: cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. în jurul meu nu era nimeni. daca ina voi .. Am gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. de disperare muta. vaste. fiecare cu drumul sau. Adormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. Nu uitam niciodata ca Vfeau sa fiu erou. catre oras. prietenul meu e fericit. are sa treaca. pe carari ce coboara în prapastii. singur. si pornire spre jertfa. As fi voit sa vad pe Niska. agonizând într-un pustiu. crestea în singuratate.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele.. iar evenimentele. Criza crestea. De ce sa nu fiu si eu?" Si nu credeam în fericire. Un caiet pentru suflet. . Asadar. si o pofteam ca pe un fruct. depasita fiind criza. pe ploaie si întuneric. Nu pot zugravi o liniste de singuratate. uitat. si dragoste. ca sa realizez eroismul. Porneam în fiecare zi. ci renuntare cautata.Când am ajuns pe platou..". si-mi va mânia fortele. de sla-\' biciuni.

daca nu as fi zarit zvastica de argint la cheotoarea prietenului sau.ui aceeasi viata.. pe mare. Plantele iui are rude. ca sa putem calatori si discuta în tihna. e las sau nebun. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. Când l-am cautat pe acasa. Pentru Medicina. î-am pomenit numele. în gara am întâlnit pe Marcu. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. Am plecat iar. Un student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului: comunist. sase-sapte ani. L-am întrebat de ce n-a venit sa ma vada.\' L-a îndârjit prima cadere. Viata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. cu atât aiai bine. si as fi crezut ca glumeste. Atunci.. fara sa lase noua adresa. adulmecând umbra. . cu legaturi sure.Mi-a spus Radu ca te-ai facut antisemit.. în Biblioteca Fundatiei.. Am aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de Ś cstre. studenta ia Stiinte naturale. cu un prieten care se despartea.Fireste ca Radu nu ti-a spus nimic din toate acestea. A început 193 sa creada ca e persecutat.. printre perechi grabite. vecina m-a vestit ca se mutase. Faptul trebuie supus eroului. In ceasurile mari.. Râdea. PLECARE Am coborât senin. printre hamali. seara se iveste o data cu luna.. înalta. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie. . care nu e antisemit.. Accept nostalgia numai în ::nintiri. nu mi-e teama de primejdie. Trebuia sa ne gasim locuri. Ne-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. Oamenii se strecurau pe sub ziduri. în mansarda mea. Mi-a prezentat noii lui prieteni: duduia. râdeam. nu avea nici timpul sa-si faca ostirea.. rasaritul orbeste zarea apelor: amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântat. în amiaza. Aceasta nu trebuie s-o afle nimeni. Miam amintit atâtea amanunte. zâmbi Marcu. Se va odihni si va pleca la Paris. trebuie sa fie nationalist. la Marsilia. a început sa învete. Singura grija: eroismul. Multi studenti erau antisemiti. Nu-l mai vazusem din iarna. a învatat ceas cu ceas. voi renunta la Niska sau la oricare alta dragoste. Orasul se pârguia sub cer de flacari. Pierdea un an.îndragosti. Daca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului. Atunci. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. Daca anumite renuntari pot parea nebunesti. La mine în mansarda a fost doua luni. . Dar pe mine ma stii: nu am fost niciodata antisemit. apoi. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. . Ne-am îmbratisat.. adusa din pustietati sarate. amurgul sângera pe dealuri de argila. El va ramâne în septembrie si va pleca. ca pregatiti manifeste si conspiratii. Acolo. medicinist si antisemit. Voi vie-." XIII. în Marsilia. Numai un nebun supravietuieste mediocritatii. Sunt sincer. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. sediul cercului. Prietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori: un student român luminat. -aceeasi dârzenie si încredere virila. tânarul.. în fapte.. ma întrerupse studentul cu zvastica. într-un compartiment nu prea aglomerat. Strazile. Marcu si tovarasii lui se duceau la Constanta.Foarte rau. sa nu fiu trist. ci semn.Absurd. ale . catre sâtui cu vile în sân de mare. Nu mi-a iasat timp de narari si iscodiri. Râdeam. e drept. noaptea se limpezeste albastra. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. Un student luminai. se înalbeau pustii. Opt luni. cu un nume evreiesc complicat.

cum spune scoala mitologica.. . A doua greseala e atât de covârsitoare. . monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. salbaticie. încât te coboara în ochii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. Anularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. .. adica animism. ma suparai eu.. deci.. cine sa le anuleze? . D-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmi? Daca inversezi astfel fazele evolutiei. discutia ma stânjeneste.Aceasta e înca o sclava a crestinismului. .granitelor. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu experienta crestina. . d-ta nu poti fi crestin. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. . Concluzia: crestinismul nu exclude nici stiinta...Domnul nu poate fi crestin. fetisism. . alaturi de un internationalism banal si nesincer. .. iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. .Duduia nu se supara. la disparitia celorlalti. pentru ca e logodnica mea. îl întrerupse Marcu.Oh! ce de complimente!.Când te asimilezi unui popor necivilizat. Un singur zeu... . ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer. Aceasta domnisoara renegata. adica politeism condensat.Te rog sa amintesti si pe Iisus.. ... atunci.Exagerezi. polite-ismul nu contin o religiozitate autentica..Sa auzim.Poate sa ai dreptate. Acum doua mii de ani ar fi fost roaba: acum.Noi trebuie sa ne lasam legea cea din urma. 194 . zâmbi studentul cu zvastica. iar aceasta în liniile pesterilor. Râdeau toti trei de uimirea mea. ca d-ta. îl banuiesc pagân.. fata straina se afla pe pamântul sau. în orice caz.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. De altfel. se mai afla aici o duduie.Pentru ca si eu am dreptul sa ma cobor. sa auzim! se bucura Marcu..Pardon. se minuna.. .O mie de greseli într-o singura fraza... iritata. sapoi. . Marcu mi-e bun prieten.Nu vorbi asa. Daca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni. S-apoi.. ..Din pacate.Poporul e tânar. . Din cele ce scrie. . Dar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva.Liniile salbaticilor nu erau stiinta. Prietenul meu e un crestin autentic. ajunge Dumnezeu. magie. e o renegare..Tu esti semit si pozeur.Pentru ca numai un astfel de medicinist poate confunda experienta crestina cu originile religiozitatii.Tocmai de aceasta te învinuiesc si eu: magia. nici civilizatia. Datoria d-tale e sa fii antisemit. câteodata. aveti mult mai multe însusiri. fetisismul... . chinuit între Apollon si Dionysos. ci exaltarea suprematiei zeului Cerului dusa pâna la anularea. nici filozofia.Domnilor. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. . duduia. socotii ei. incult si obraznic. ale neghioabelor teorii etnice. Mai întâi. e sotie si stapâna.. de la geometria în spatiu la geometria plana. Crestinismul e religiozitate. vorbi iarasi medicinistul.... asimilata. .Nu-ti vine sa crezi? ma întreba Marcu.Daca vrei.. .. . nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund: Einstein e un salbatic? . apoi la greci si la egipteni... preciza râzând duduia. le marturisii. si la chaldeeni. .

. La Paris. ma iriti inutil. camine?. Tara poate sa piara. . . D-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri. . tara nu piere. ironiza medicinistul.. ci atentate împotriva guvernului.Bine spus. sa-si creeze criteraH valori. \r fi interesant de stiut ce dori Marcul . . Marcule. daca voiti sa mi le estainuiti. . îl rugai eu..Nu e chiar asa. Dar eu studiez biologia. pagubelor si câstigurilor. Toti trei rosira. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. Tevcontrazici ia st etnic: sânge. sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei. . zâmbi Marcu. pie. Ei sunt studenti de ai viitorului: pregatesc o casnicie întemeiata pe .Te înseli. Nu pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.. te-as împusca. fireste. Pentru fie care deputat ucis. si o înteleg gresita. singura care da rezultate.. zâmbi duduia. pentru ca cinci studenti evita problj^H evreiasca. fiu motivul legaturii d-voastra.Nu ai curaj sa te angajezi pe o pozitie.j^H toria mea e sa-mi echilibrez si sa-mi luminee constiinta. li int . fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini • omnu \'mi place lelaL . . se împotrivi duduia.. Nici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. Studentul încerca sa glumeasca. noi nu întelegem.Ar fi interesant pentru mine. cu toata gafa pe care constient o fac..Din nefericire :.!. Dar nici n â pot raspunde.nunitatea inteselor. 195 Cu atât mai mult trebuie sa iei o atitudine.Oh.. sau acea "sympathie amoureuse" cu dragostea. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta.Ar fi interesant.Am mult mai mult curaj decât ai banui. Nu mai sunt socialist.Antisemitii.. preferând sa se afle mai întâi pe sine..Fireste...Eu nu cred nimic.. Duduia j pe fereastra. Ne întelegem. când se închid colegi crestini.... n&aste S esti student îa Filozofie. . Expectativa e o lasitat . Vorbesti de "si sti ia Medicina. . Te-am admirat întotdeauna pentru litica fortei. voi organiza nu îr truniri împotriva României. beau o sticla de sampanie!. ..Desi indiscretia e stânjenitoare.. când nu mai sunt cantine. .E interesant integral. Daca as fi dictator. nu ma supar. . J^H pasa tarii de constiinta d-tale? ncordari si depasi^^M clerul tarii.. râse duduia.. Dar d-stra confundati impulsul sexual sau colajul. insinua studentul.-au schimbat.... 196 ..Cei de la Litere împrumut\' mentalitatea si cunostintele. Poate domnul cred în dragoste?. când se bat colegi evrei. Am curajul sa astept... vorbii eu. e] Suntemibarte buni prieteni. astept lamuriri de la d-stra.N-am spus chiar asa.Cine te împiedica s-o studiezi? .Poate crezi ca ne iubim? . Vorbi Marcu. nici în Śatkmalism. 7 un exemplu de dezordine. .Stupid. ! an singur lucra: ea nu crede nici în nationalism.

Si Marcu privea. . cu mine alaturi.re din noi are dreptate?". zâmbind. "Iata. si prietenii lui. dar e tfectiva. în care a copilarit.. el ^ndunle lui. privea. .. Zâmbea rautacios.. soptind. .. istoric.. mediocru. .urând. mai sumbru in adolescenta. El spune ca e antisemit. Seninatatea mea e amara..... Eu. despre viitorul meu. halucinat. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur.Numai eu. câmpurile sub soare. se iubesc.. colindând vecinii în dominouri negre. despre viitorui lui.. si noptile de Purim. Priveam amândoi.. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta. Eu . Apoi.Nu ne-am vazut de mult.. si iectunie.dfc un prieten. A lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au aJuns intense si definitive. si-au marturisit. simplist. si studentele de la biblioteca.Cred ca amândoi sunt nebuni.. Si moartea bunicii lui. pleca.Eu cred în stiinta si în tine. eu cu viata mea launtrica. .Desi în liceu pareai vesnic îndragostit.Desi nu e literatura.De când te-ai convertit? .. Cine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani.Daca iubirea lui Dante si a lui Don Quichotte e cadere. . Pentru mine. epicureu înnascut. înca. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. Acum. . si maturizarile mele dureros de prei lungul experientelor cautate si exaltate.. Apoi am tacut. Dar gândul meu de dupa iubire n-am sa ti—1 spun. pasii pe drumuri neumblate. înfruntându-se. pe strada cu soare mult.. . Spuneau ca nu se iubesc. care adulmecând orizonturi. si toate renuntarile îndurate. cred uscat. Ai cazut si tu. ea se lauda cu stiinta. Poate îsi amintea liceul. ei cu medicina si cartile anarhiste. Eu ma întristam." 197 Gândeam si nu-i spuneam nimic. cât timp Marcu nu se arce m tara?. Zaream gari. catre perechea ce soptea la fereastra: . r-amana cu o declaratie sentimentala.. pentru ca eu am suferit mai mult. Am tacut amândoi. nebunia contradictiilor. Marcu e un prieten care pleaca. a experientelor ucigatoare Dreptatea trebuie sa fie a wea.. eu cu ale mele... atunci am cazut. un tânar care asteapta.. nici altul nu vor sa renunte la minciuna.. raspundeam..Tu ai sa iubesti? . Marcu a evitat. rafuie-We spirituale.. Trenul despica sesuri cu flacari albe. în orasul cu fabrici. De fapt.. oameni plecati sub povara verii. curajul absurditatilor. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu. mai vini. Estera. pâna aproape de seara. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. Poate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii.Nu te înteleg. fântâni la rascruci de drumuri.. la o fereastra deschisa. Ma întrista gândul despartirii ive.N-am sa fug de ea.. Si nici unul. Dupa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe. gân-deam. Poate ca. Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la Paris. .. între ei. "Cu Marcu ma înteleg tot mai 1 an. Mareu îmi amintea de Htiile si infrânanie. Poate îsi marturisea: "Omul acesta îmi . logodnicii au nas aiaturi... S-apoi. Si idila înabusita plapând. Tresarii. El ramâne pentru totdeauna la Paris. aceasta e tara mea". el ma socoteste mistic. spiter. dar o suport ca o ceptie.. un strain"". mediocru. marturisii..

seara. noaptea.. la restaurant.. printre vile. gândii eu. spre stâncile mele.Marcule. Porneam aproape de amurg. zâmbind ostenit. m-a privit. arsite. îmi porunceam sa citesc. cu Andrei. . Fanica. negre în albul arg al apei. M-am întors. si fete de profesori ma împresurau în noapte. fara sa înteleg pricina grabei.. nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. spuneam. parca ai pleca pentru totdeauna. îmi zaream stâncile. Scrie-mi despre Robert. de miresme. r98 I-am fagaduit. Rataceam singur. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. din scrisorile mele". cu gulerul de la haina ridicat.Nu. orase cu turnuri. în fiecare noapte. Nu întelegeam de ce ma priveste banuitor. Am strâns mâna logodnicilor. si colegi din liceu. am coborât. eleganti. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. "El are sa-si poarte tara acolo. s-o caut printre trupurile sub soare. Asteptam acolo vântul. Adormeam cu viziuni ciudate: oceane. si iarasi. îmi porunceam sa cobor pe plaja. soarele ce se stinge mi-era îndemn. melodii cu ispite. . "Poate m-a recunoscut". el citind jurnale. plictisesc o pereche".. deserturi. Pe mine ma ispiteau lacrimi. M-am întâlnit cu un tânar. De la cazinou se furisau.. ostroave. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirate. în Franta. Dar mai ramân în Constanta trei saptamâni. Ma întorceam seara. Marcu m-a chemat. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni.. un strain. pâna în septembrie. De ce ramâneam singur?. Zaream Perechi putine. si profesori-despre toti. Plecam iarasi.Nu uita sa-mi scrii. 199 Am pasit tot mai încet.Sunt magulit. Trebuia sa înfrunt primejdia. De abia ma stapânesc.. Batea vânt dinspre mare. despre Radu. Gazda ma socotea un mizantrop precoce. Dupa o saptamâna.. grabindu-se pentru întâlnire. singur. Descoperisem de mult ritul. Le ghiceam întovarasite de lumini. ne-am îmbratisat. rasarituri.. Daca vrei. A frecut pe lânga mine. Aprindeam lumânarea alba si citeam. în gara. în parc. Miam încheiat haina si am Pasit în sus. gândeam. Si prieteni vechi. Ma grabeam. Tânarul alerga înaPoia-mi. Am tacut iar. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. Când s-a apropiat trasura. singura pagina pe care o scrisesem în Jurnal. acum. la cazinou. . în pantaloni albi.. pe plaja. Dinu. bici. Scrie-mi despre ai nostri. o data cu stelele... suspectându-ma. cu fruntea în vânt. XIV.. asteptându-l. diminetile. Apa se linistea sub luna. Ma surprindeam tot mai des cu ochii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. Ma gândeam: "Nu mai am nici un rost la stânci. Ma întorceam acasa tremurând... . .Marcu dadu din umeri. e mai bine sa ne despartim acum. Piatra era rece si cerul înalt. pe cararea ce duce printre stânci. viziteaza-ma. am sa-ti trimit adresa. regenerare. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe Niska.. Dar Niska nu era o primejdie. numai. Bibi îmi spusese ca o va întovarasi. eu asteptând noaptea. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare.. de zgomote. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. înaintea si înapoia mea. Eu voiam. care ma priveau fericiti. Eu o voiam prietena.. SFÂRSIT DE VACANTA Din cerdacul vilei îmi odihneam ochii pe mare.

câstig ramasagul dupâ câteva luni. în mine. Andrei la o ruda.Niska. . de raua cu efecte de luna. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovit. gândeam.Asteptam revansa.. palid.Iti pare atât de bine ca m-am logodit? . mi-a strâns mâna. alaturi de un domn în alb. Cine stie ce a: cititorii Bibi are sa fie fericita. chirie. . mi-a spus pr m-a prezentat. am prins curaj. pe malul marii.Exagerezi. zâmbind. . . . pentru examene.. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. aici... minciuna ma desfata si ma alina. Niska era entuziasmata de capriciul soartei. protesta domnul Paul. sa-i mai recunosti.. Apoi. S-au înnegrit de soare. -Niska!. în goi. m-a cunoscut la un bal. de Andrei. doua saptamâni. . Am întrebat-o c ramâne. . Tânarul cu pantaloni albi se oprise.. . Dai are sa-Râdea. jumatate în umbra... ca nu mai aveam nici un rost. te-am asteptat din iulie. . . eram îndemnat sa-i ? I Niskai. Eu am rosit. iritat.Prietenul meu e un pesimist.Pentru un asemenea eveniment... Taceam.Voiam sa ma întorc... despre ce ramasag este vorba? Ma pregateam sa-l lamuresc. disperas Am mintit. a râs...Domnul Paul are sa-mi poarte pica. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz... Dar paseam înainte.Pauli cel mai bun prieten al meu. Logodna va dura dr Taceam. . stam si noi doua saptamâni! . Paul se plictisea.Paule.Si dumneata. mirata. Ma întorc apoi. Niska a alergat...Am venit sa ma odihnesc. în noapte. Am zâmbit. .. cu ce gând? 200 . Am trecut prin fata tor fara sa-i prive ochiul s-a împotrivit. îmi spunea tu. Niska tresari. poate. începu sa-mi beasca de Bibi. Tu nu te-ai schimbat.Cât va vrea logodnicul meu.. L-am z o tovarasa. Mam întristat.. . irnr-c noapte.Ce nesuferit!.Fireste. s-a întors. am felicitat-o. . spunând ca sosisem numai de o zi.Bibi sta la mine. Paul se enerva.. .închipuieste-ti.Daca ai sa continui Romanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. Capatasem o verva care ma nelinistea. a vorbit. .. De ce se întristase Niska?.în orice caz. . Eu ma înveselisem pâna ia sarja. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni. Niska zâmbi.Imposibil.. . ca viata era vana si hotarârile copilarii.. Dar m-am oprit. Ne întorceam toti trei pe nisipul rece.. sarutat mâna galant... dar prost..De altfel. . . Eram palid...Poate pentru ca n-am vorbit o saptamâna"..Declaratia mi-a facut-o.. I-am întrerupt. ramasagul nu l-ai câstigat. în noapte.

doream sa • :>> "esc cu Bibi. -Mediocru. .Bibi.. voi avea nevoie... Eu vreau ca viata Niskai sa semene Niskai. A venit ." Nu spusesem Niskai vila ia care locuiesc.Primul voiaj împreuna.. Era neagra. Nu-l iubeste. . spunând ca ma doboara somnul. Cu atât mai rau pentru Niska. Paul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide.Niska s-a logodit cu un anume Paul. %epta pe Andrei.De ce. De altfel. am privii nv>ea din cerdac si am scris povestiri.Vorbesti ca un elev de liceu.El. în gradina restaurantului. Ca prezicator ma bucur.. pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd. Nu vreau sa stie si Paul.. lamuri Paul. Bibi? 201 .. .. timp destul sa se cunoasca. De atunci. Mi-a batut inima. Am adaugat: .. insipid si frumos... E tot atât de mediocra.Pentru ca ai disparut fara sa-i ceri adresa. . mai spatos. . Ma culcam între gpopi. . . I-am mintit.Sa ma supar? .Gresesti.Riscant. eu cred în cele ce spun.. Câteva zile. Ea voia altceva. la anul. . înainte de baie. . . nu e un baiat rau. cu o barca automobil.." Pe Bibi am întâlnit-o într-o dimineata. încheie Andrei. Am adormit spre dimineata.. frumoasa si fericita.. vei mânca cu noi.Abuzezi. într-o seara. Niska mi-a soptit: . . cu ochii în cer dobrogean.Pentru ca te-am gasit. cu amenintarile.. socotii eu.. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet... si porniri Le cule-Beam pe toate si le ascundeam în mine: "Cândva. sa-i cer amanunte asupra lui Paul-dar asteptam sa fiu Pe deplin lini?! Noptile.. Va fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi Niska. cu bucurii în suflet. ca un romancier. .înaltator. îsi ia. slabiciune sl provincie. licenta. A venit si Andrei: mai negru. Am acceptat multumind.. Paul si Niska plecasera la Constanta. Paul e un imbecil.. Noaptea si singuratatea ""\' descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. r n pe câmp. O plictisea cu declaratiile. Niska va urma perfect dramul prezis de mine: sinucidere spintuala prin casatorie. .Si scump.Tu judeci altfel.Bibi. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din Jurnal. crezu Bibi. printre capite cu umbre tulburi.E discreta.Mie?. A acceptat rugamintile tânarului din lasitate.Mâine. Niska n-are sa fie fericita.Asa e. Paul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea Floriilor. Mi-a spus ca Niska s~a suparat mult pe mine... fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. Tu vrei ca toti sa-ti semene. ne întâlneam în fiecare zi. vor pleca amândoi la Paris. Doream s-o revad. . Bibi.... dar ca prieten. Niska era tot mai prietenoasa. .Eu vorbesc deschis. ca si oricare alta sentimentala. Nu înteleg ce a hotarât-o pe Niska. S-a aratat fericit de întâlnire. viu sa te iau de la vila. . Mai au doi ani.. Ma îmbujorasem. Am alergat pâna acasa. ca un filozof. Apoi. nebanuite Niskai. mai bine dipus.. fluierând.

. Dar tu? ... insinuindu-i ca o iubesc?. fagaduiesc.. .... ........ Niska îmi apuca fericita bratul. covârsit de bucurii.Niska. cu Niska. Niska tacea. Niska avu o licarire ciudata în ochi. Dupa întâia înfrângere....Nu stiu. Niska.Daca te-ar auzi logodnicul. eu am voit întotdeauna.. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. . A rupt logodna.. . Dar acum... te-ai logodit cu marea. deasupra stâncilij^ pe cararea spinarii de deal dobrogean. cu tânguielile lui. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata Japonia.. creez. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. Am coborât încet cararea stâncoasa. n-are sa se împlineasca..Aminteste-ti un singur lucru: ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. Am slabit dintr-o data.. Te duce mediul. ca o usurare. ca acesta e un semn rau si ca.De acum. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni.. . Nu te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe Paul? . vorbind.înainte sa încerci complimente.. Pe mine ma ostenea un gând: "Daca as minti pe Niska.. primejdia eroismului meu? Totusi. Printre snopi în capite. Am tresarit. de fapt. Sunt 203 dator s-o ajut... le-as fi uitat. am scris în Jurnal: "Niska se contrazice...Desi enigmatic. . degringolada nu mai poate fi sfârsita... privindu-ne. . îmi tulbura linistea aici. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însami?. daca încearca scene. plecam... . Am iesit amândoi pe câmp. De altfel. . ma convingi... Nu-ti sunt un bun prieten ca-ti ?pun aceasta. dar trebuie sa-ti spun.. logodna se poate socoti desfacuta... ..Sunt fericit. . cu afât mai rau pentru mine.... |^H buie"....încearca sa-l ridici pe Paul.. Ceea ce vrei tu. Dar daca îi fauresc o arma împotriva-mi? Daca eu d din nou o Niska. Gândea.Am sa-i spun ca am pierdut inelul.Nu stiu. nu stiu. Nu credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului..Tu ai s-o cunosti? -Da. Marea se linistea seara. ... mai înainte..îl iubesti. Am ramas fara sprijin.. la urma urmelor." Am primit porunca gândului.. Niska? 202 Am râs amândoi.. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor. ne-am asezat sa o privim.. Daca nu te-as fi întâlnit.... în fata apei nelinistite..Ceea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele. nu stiu.. Am sa ma gândesc doi ani. Niska vrea sa se mântuie de mediocritate.. . . Acasa. Am încercat sa glumesc.Eu n-am sa iubesc decât un om mare.Niska...Cele ce-ti spuneam eu. te contrazici de la o luna la alta. . Apoi... Voi. femeile tinere.De acum. Sa nu mai vorbim. Dupa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat. . si prezicerea ta s-ar fi realizat.. si noi ne întorceam pe nisipul . nu aveti rezistente spirituale. . coboram catre ape.dimineata.Niska.Daca te ascult prea mult.. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten. istovita....

umed, curat, racorit de stele. AcejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la hotarârile Jurnalului, la examene, la povestirile care trebuiau trans,: crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. Când ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam: "Mi-e draga?"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de Niska p; cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, %â. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-închipuita, pe hârtia alba. îi ghiceam dorariLe; i le rascoleam, i ie ^^H nam, i le atâtam. Voiam acea Niska pe care o întrezarisem în d la manastire: mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a Orgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a ^^ potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de Nisj^^H re suh dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nosta^^H ^us ca\'brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe ti^^H Ś Ś• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. GhicwH .. când se descoperea urând chipuri, carti si amintiri f^H . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cni^^H iri. Ma bucuram ca luminarea Niskaî se face firesc, fara autd^f gestie: fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu &*j^k cu mine însumi. Zi dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei <Ł|^H favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anv^^H mâniat de Brand. I-am insinuat dragostea pentru asprul duh maâoj Pastorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. Niska ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub ochi încruntati. Am întrebat-o la ce se gândeste. - La Brand... Oare n-as îngheta lânga un suflet atât de îndârjit si auster? - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si \ - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... în Jurnal: "Niska ajunge primejdioasa. Se apropie tot mai mult de Ś arasa visata. Am înteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind: alaturi de ea, câte n-as face?... Uit ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai întunecat, mai eroic. Stiu ca Niska asteapta sa o înc. Intr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a \'.exaltata: li-ai spune jide!, as pleca cu tine oriunde rea!...ť Ochii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, ; îi tremurau, zâmbea si lacrama. Trupul Niskai se înfrigura în serii. M-am,înspaimântat: eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, între fluvii mari. M-am it, zâmbind. Primejdiile cresc. Cu atât mai bine pentru faptul meu . -ândean: , toate aceste înlesniri primejdiei nu sunt decât Jiska rnâ stâpânet: ura pe fata: raspândea zvonul ca Ś. - - ťse. Ś•a-i iV. ,ne, care; ii stapâneam logodnica nuh ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. Vla covârseau hucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

/uind o sotie frumoasa si bogata, care ;;â-l astepte acasa în sen coase, cu supa si mângâieri... Eu, creând pe Niska, încordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze în fapt toate însusirile ei Ś ;e aleasa feminitate. Ultima seara am petrecut-o împreuna, toti trei, pe stâncile unde ne \'mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. îmi spunea, zâmbind: - Stâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - Asadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. E stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot întoarce... - Ai o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. Eu cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student în matematici... 204 205 - Eu le accept sa ma îmbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. Socotesc ca cel care stie sa se desfete în amintiri si poate, totusi, sa le înstru-neasca e un adevarat barbat. - Iata ceea ce n-am putut sa învat de la tine, se întrista Niska: sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - Gândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot întoarce, ca tânguirea lor îti împiedica viata si împiedica alte amintiri sa se adune în suflet... - Acestea sunt fraze, ma întrerupse Paul. - Au, într-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. Eu socotesc lupta cu amintirile unul din exercitiile indispensabile constiintei eroice. Cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se înfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - Fireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... Cu mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...? - Toti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am hotarât si ma trudesc... Niska ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si încheie: -El are sa ajunga!... Am privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda ochii. Am tacut toti, streini unul dupa altul. Poate, Niska întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei exaltata va trebui sa se împlineasca... Dimineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în Jurnal: "Niska se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va stingheri, cu entuziasm. Poate nu e înca lamurita: dar fericirea noastra e irealizabila; cineva trebuie sa piara; amândoi, împliniti launtric, nu se poate. Cum sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioase? Pentru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de 2 septembrie, într-o odaita cu ferestre deschise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru examene, singur. Nu voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. Dupa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. Cu cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. Taceam si munceam. "Toti cad biruiti de largimea stiintei; toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturi; toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în etica; de ce sa nu ajung si un erou în stiinta? De ce sa nu creez din mine o capodopera? De ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meu? Nu trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilor; ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. O viata spirituala eroica, nu cu exaltari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. Am fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la Papini. Trebuie sa ma scutur de neîncredere. O data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universale? Fireste, nu se poate stapâni tot; dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. Atunci îmi voi spune: m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeni; mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenesti; din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." Lucram tot mai îndârjit. Nu primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de hârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunosc; fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. Nu disperam. "Orice criza trebuie solutionata prin munca. Nu rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. Cei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. Fara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. Nebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. Pe mine, nu!" îmi descoperisem lacune: matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. Am învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enriques. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui Theon din Smirna 207 asupra Numerelor în doctrina lui Platon. Am studiat doua zile si nopti Timeus; m-am întors la Theon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. Ca sa înteleg si mai bine, am citit pe Plutarc posiace, VIII, 2 si Creatia sufletului dupa Timeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul Le scienze esatte nell \'antica Grecia Gino Loria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. Aveam o gramatica si un dictionar. Ochii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe Giovanni Papini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. Toti domnii care spun ca stiinta e imensa gresesc; e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam: sa nu studiez decât esentele, izvoarele: sa nu marturisesc nimanui descoperirile mele; sa nu public decât gânduri straine experientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. Au trecut examenele. Prietenii ajunsesera obraznici: nu voiau sa ma lase singur. Dupa cea dintâi vizita a Niskai. ochii îmi fugeau pe textul ebraic, uitând întelesul semnelor; confundam pe maqquei\'cu pase/:, confundam accentul Segolta cu Telisa qetanna. Verbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele Hifil si Himaei Dupa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. Am uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. Dimineata m-am desteptat senin. "N-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. Lapsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". Am schimbat orele de ebraica pentru dimineata. Pâna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui Fumi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. Descifram entuziasmat din Mahabharata: "Asidraya Naio nama Virasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("Fu un puternic rege, cu numele Naio, fiu al lui Virasen...") Dupa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. Trebuia sa aleg. Nu aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui De Martmo. Am petrecut o dupa-amiaza întreaga p] du-ma prin odaie, învatând alfabetul: elif, bey, pey, tey, sey, gi hey... Pe fâsii de hârtie ma exersam scriindu-k sub forma izolata initiala, mediala si finala. Ochii ma usturau ca sa descifrez pe zad initiať de zad medial. Am ramas un ceas la studiul lui Ghiaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. Noaptea, istovit, am rasfoi* tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. Am închis cartea si am scris în Jurnal: "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu texte traduse. Nu e o înfrângere, ci o experienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Reîncep limba greaca." Dimineata m-am desteptat cu madularele farâmate. Priveam toamna prin ferestruica. "Daca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." Am tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. Nu eram multumit de fapta vointei mele. "De ce sunt obosit?" Mu ma mai simteam obosit. Apucam o carte de Simmel neînceputa. "De ce citesc Simmel si nu reîncep greaca?" Am deschis gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatam; si nu eram multumit. "De ce am dormit opt ceasuri, în loc de patru? De ce am lasat ebraica? De ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamna? De ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca Papini? De ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeri? Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acum?..." Degetele raschirate în par au smuls. Am reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, chinuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. N-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam: "Ajunge! Ajunge! Am sa înnebunesc!" Si iar gândul: "Acesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." Plângeam. "Plânsul e stupid si enervant. Nu ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream ochii. "N-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odihneam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. "Totul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroice; cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la schit. Daca Dumnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi har? Gândul ma îndârjea. "Am sa ajung si fara Dumnezeu!" Lucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. Trupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si încheieturile ma dureau. Eram palid, cu ochii în cearcane, cu pleoapele iritate. Fruntea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. !-Daca am sa înnebunesc?" Am rânjit: "Acesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

îmi navaleau pe creier. "Acum trebuie sa ma culc... Trebuie sa strig: "Nu exista oboseala! Striga!" Ma clatinam. Astazi voi dormi mai rrnJt! dar jos nu ma cobor.. "Daca nu ma mai limpezesc niciodata? Daca am sa ramân toata viata asa?" îmi smulsei parul de ciuda. Durerea nu o simtii decât o clipa. acum." "Doamne! Doamne!... la nebunie. Alta data. cu palmele împreunate: "Doamne! Doamne! Doamne!" Nu puteam sa gândesc." îmi venea st râd: "Dracul! Dracul!" Inconstient. cu peretii învesmântati în afise colorate... Eu exist!" XVI.... dintr-o data.. REDACTIA Profesorul de logica era de acum si ziarist.. am sa-nnebunesc!. Dumnezeu exista?. cu bratele pe masa. Cândva scrisese cuvinte bune .. Un gând ma biciuie: "Nu pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul!...Nu exista oboseala!. L-am întâlnit în redactia cu fum de tigara. "E stupid. gol de continut.. nici sa simt cuvântul Doamne! II spuneam numai. înseamna ca sunt bolnav." Am adormit greu." "Ma culc." "Nu exista Dumnezeu. Mi-a frunzarit manuscrisele cu ochi binevoitori.. în genunchi... ." "Nu am vointa!.." "Liniste! Liniste pe nervi!.." "Am sa ma culc!. Cine a glasuit astfel? Nu-mi recunosteam vorba. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda Cu carti. în zori m-am desteptat." "Poate am înnebunit?... dupa ce m-am înabusit cu o perna.Se publica. Dumnezeu exista sau poate nu exista. Eram tulburat.. Gândul ma insinua." "Daca ma culc. sunt o bestie.. Oboseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. 1 Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii.. cine a strigat?" "Eu!" "Cine sunt?." "Daca eu sunt dracul?" "Hei! hei!.." îmi porunceam. am deschis Jurnalul: "Poate am sa-nnebunesc astazi." Urmam dialogul celor din mine înspaimântat. cu canapele rupte.. Ba am!." "Daca am înnebunit?. senzatia de sfârseala definitiva." Vârtejuri de frig îmi patrundeau prin urechi. Ma surprindeam întrebându-ma: ce înseamna scaun?. apoi.. Vino mâine pe aici. Am recitit rândurile din Jurnal.... "Cine sunt eu?" zâmbii. Sunt o bestie. "începe surmenajul" mi-am raspuns... dar vointa nu-si mai gasea vehicul în carne. totul trece". "A dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere. "Traznea" era pamfletar si om temut. sa vorbesti cu Traznea..Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. Apoi. "Roaga-te lui Dumnezeu... \'Surmenajul nu exista pentru mine". . Ma gândeam la moarte. mai multa disciplina. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. Am început sa ma rog.." "De ce ma întreb?. Totul pierise. Am adaugat: "0 simpla criza....... M-am surprins tremurând.

"Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". ca sa afle subiect. dactilografele la administratie. Birjarul fu de la început înjurat.. gras si roscovan. Gâsindu-si subiect. Dar aici n-ai sa faci gazetarie. Ma îndragise un reporter scurt. trimite dupa articolul directorului... ai sa te înveti sa scrii scurt. ..asupra-mi. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. cu pleoape micsorate.. Pastreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. lipeste fituici pe margini. Rânjea. cu vesta alba si cu gesturi distante. Am întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. Am asteptat sa treaca ziua. Ci numai o experienta publicistica. a plecat furtunos >n odaia vecina.. am scris pâna seara pagini pentru ziar. Am ramas. apoi.Ceva sa las sânge. seara. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din chenzina.. anecdota n-a sfârsit-o. L-am recunoscut pe "Traznea" dupa limbaj. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. . Auzind ca birjarul îl înjura. Aceasta ma încuraja. Alaturi. de câte ori mai pomenea de el. cu dinti albi. Pe biroul secretarului. Nici politica. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. suna servitorul. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. priltj de cearta. A sfârsit prin a-l duce acasa. lânga usa. am sa am grija sa te dau eu afara. nu raspunde la întrebari. Sterge. usi trântite. A întrerupt anecdota. Śnalt. cere aspru articolele redactorilor. Unul spunea "servus" si-si freca nervos unghiile. celalalt.. Spunea de cal.Gazetaria e fatala celor de vârsta dumitale. barbati multi.De ce ma întrebi? Nu stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolul? Povestea din anecdota si citea din scrisoare.Dumneata esti?. A dat cu ochii de mine. un barbat tiganos. .E frumoasa? . Birjarul n-a vrut sa-i duca. Aici... Nu sa-\'Uta. de strada si de ploaie....Nu. îl însotea cu o înjuratura noua. brun. unul cu tigaret de chihlimbar si cu un vraf de ziare germane. Veneau amândoi directorii. Profesorul m-a prezentat. De aici. Am urcat iar treptele redactiei. Fireste. Aceasta foloseste. adauga. acesta a raspuns. Atunci se adunau în redactie toti. . necunoscuti timizi. Dar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. limpede si la porunca. cere corecturi. Daca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. Celalalt pasea demn. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti: secretarul de zi. îmi spuneam. Te-am angajat în redactie.. cu buze umede. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. de obicei. A repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. ud pâna la piele... nici reportagii. mobil. Nu stiu daca a sfârsit scrisoarea. cu par si atitudini disperate. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. Stateam într-un colt de canapea. Povestea o cearta cu un birjar. Ajuns acasa. Vorbi de trasura.. cearta pe reporteri. cere pahare cu apa. . N-ai sa scrii decât ce ti-o placea. nu ridica ochii din manuscrise. în ziare.. trimite la tipografie vraf de manuscrise.. cu monoclu.. telefoane.. . s-a întors si l-a înjurat. Profesorul de logica asculta pe "Traznea" si fuma. cu nerabdare. altfel. sonerii.. înjura! Pe mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. Usierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. rusinat.. chinuit. care-mi spunea: "Piciule" si . batrâna. vorbea.îti dau un sfat: nu lauda niciodata. A început o noua anecdota. Le-a înjurat pe toate.. calul fu prilej de insinuari pornografice. râzând înecat.

pe un tânar elegant si ispto\' tor. toate cafenelele literare. si la Interne. Am amânat doctoratul în Drept. sincer. un cliseu. critica literara.Ce-a scris patronul? . Reporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anchetelor politice": .. intervine reporterul Parlamentului. îti apuca întâi un deget. Dintr-o polemica literara. un nume cu desavârsire necunoscut. si procesul de asociatieMai deosebisem. despre împrumutul extern. A trecut an dupa an. A doua zi.. tragea concluzii. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. toate gândurile. aprinzându-si tigari. douazeci corp obisnuit.. . am scris zi dupa zi. lansa sfidari. m-am risipit.Câte rânduri? .Te-a indus în eroare.. toate amantele directorilor celorlalte teatre. N-ai vazut cu cine am venit în masina? . Venea aproape de prânz. De trei ani nu mai citeste aproape nimic. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. . si la Capsa. si la Patriarhie. Fumeaza mult si tuseste."Revista".. si m-am trezit ca n-am facut nimic. si ce-am ajuns?. . Se culca.Douazeci si sase de cuvinte. toate politele. si la Vama. Poate.ma batea pe umeri.. ajungi într-o polemica de doctrina politica.Eu am patruzeci de ani. .Mon cher.. toti prefectii. E vesnic bolnav de ficat. Apoi.. Despre oricine s-ar fi vorbit. într-o dimineata.. vizuala si auditiva. si la Palat.. pe vremuri. Stia toate planurile. apoi capul.Exclus!.. Stia toate trenurile întârziate. sefule! Avem. Reporterul se aseza la masa glumind. apoi trunchiul... A avut succes. la tiei. dar nu a avut bani. Din acea zi esti robul gazetariei. nu mai pot citi decât ..Ai nostri. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. Asculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. toti amantii actritelor de la Teatrul National. si la Camera. si lauda cu amar pe autorii contemporani. si la primministru. M-am farâmitat. caustic sub plecaciunea umila. . el putea sa serveasca amanunte... îl admiram.. ataci Parlamentul. toti preotii. Reporterul cunostea pamfletul. slab. insinua îndoieli.Frustrarea fiscului. . un titlu pe doua rânduri.Manuscris?.Pardon! Persoana care mi-a spus.. . de coleg autor al unui pamflet manuscris. coane. Reporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. Acum.. doua subtitluri. veninos. ipocrit. apoi mâna. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. Citise toate scrisorile particulare schimbate între sefii sau reprezentantii opozitiei. ."Traznea"? . proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis.. . atunci... e aproape neurastenizat. o stiu de la ministru. toate întâlnirile guvernamentalilor. în multimea redactiei.O gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui.. si la Siguranta. afirma. larg. A intrat în gazetarie. Cunostea toate intrigile marilor budoare. . Am pomenit. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. un licentiat în drept. se interesa secretarul.. Licentiatul a încercat.Omul matale. îi citeam "ancheta". care inaugurase o serie de "anchete politice" de succes. precis ca un functionar de gara. fara invidie. Vorbeste rar. De obicei. am amânat licenta în Istorie.

nici Niska nu stiau nimic. el. îmi vorbea prieteneste.. Gazetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris.gazete. cu spalturi. s-au adus pahare cu apa. cu sângele rascolit.. Turnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor. Eu îmi aminteam de dupa-amie^ile primaverii.V-ati apucat de taifas..Eu am Camera.Va aduc eu reportajul.Eu am cercul de studii. Plecam înfierbântat.. Nici Bibi. s-au împartit pe la mese blocuri albe.. de pâine si de putregai. ...O conferinta diseara. cererile în casnicie de la Mehadia. cu geanta sub brat. Raspundea sfios si evaziv când o întrebaJi de lecturi.Eu am adunarea de la "Casa Scoalelor" si senatul universitar.Vine ambasadorul Elvetiei.. fara sa-si ridice ochii din pagina.Asa e. interveni secretarul..Ora cinci si un sfert. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai harnic. cu gânduri multe. si ajungeam obraznic. de spirt. de plumb.! Gazetarul e un erou. daca nu e roman Pornografic sau memorii politice. tulburate de sexualitate. asa e! încuviintara calduros cei doi reporteri politici. -Ora? . exaltat. . Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara.Neanuntata. Gazetarul se naste în fiecare dimineata. anunta secretarul.. lucioase ma desfata. îmi suspecta . Asteptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. Radu nu putea fi crezut. pentru ca o ghiceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. fumând. vorbi cel roscovan. în treacat. Nonora nu se supara. Si toti stiam ca e îndragostita. Aroma cemelei proaspete. Manuscris?. . în-muind tocurile în calimari. ma întorc în masina cu prefectul. în fiecare seara. traieste in medias res.. Pe Nonora o vedeam rar.. . . s-au aprins tigari. porunci reporterul gras. Si ma înduiosa. de idile. corectând ultima fraza scrisa.Nu insulta gazetaria. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. începu Traznea.Cine se duce? . în sala vasta alergau copii cu manuscrise. ca e sfânta. . . Viorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. Fiecare încerca sa para cel biruitor.. vorbi profesorul de logica. Ma enerveaza orice carte. . Miros de cerneala. Nu întelegeam ce îi putea spune. gazetarul perfect e reporterul anonim. care nu absolvise clasa a saptea. Eram stapânit de impresia ca Viorica e vesnic îndragostita. .. tuciurii. Nu întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile..Cu conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. cu nuanta de blândete superioara. Viorica iesea de la facultate. socotindu-le glume. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. pe bulevard. . iar nu I pentru un an sau o luna. Viorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea. Mare mizerie!.. de cursuri. Radu o astepta. .. Articolele sa fie efemere. . Si curajul îmi crestea."Piciul". Iar au rasunat sonerii. si munceam de nimeni banuit. Nu stiu daca era hotarâre sau timiditate. . e inepuizabil si inedit. Toti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. e inima si creierul tarii. Radu pasea în toamna tot îndragostit de Viorica. preciza autorul "anchetelor".. îi întâlneam în apropierea serii. în mansarda.

de nervi destinsi. De ce m-am întristat. . stânjenit de indiscretia rautacioasa a Nonorei. Chiar domnul Elefterescu era acum schimbat. Parea umil. Spune ca esti un nou Pygmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta.Nu cred. în fund de provincie sau de mahala. "Aceasta înseamna ca trebuie sa ma odihnesc. la berarie. plâns si apoi s-au împacat. Povestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic. cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întors. erau amintiri.. mai amar. . Am scrâsnit din dinti. sefule.Lumea vorbeste altfel. . tristetea care ma coplesea. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. zâmbii eu. Gabriel a cautat-o ca un nebun. -plecat. mai batrân. Am înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. au . la plecarea mea în miez de noapte. ci corector de noapte. siguranta muschilor mi se tulburase. gândeam eu multumit.. Nu mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi: sefule... încheiai eu. toata noaptea.... Cel putin Niska are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea..Dar Niska? . îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. Nu întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. certurile dintre sotie Si sora. aveam ameteli. la sticlele baute. pentru ziar si pentru Universitate. Nu mai pot deosebi visul de realitate. într-o noapte.gândurile...Nu v-am spus? sunt corector de noapte. Erau atât de departe. saracul. într-o mansarda acum înghetata de singuratate. Mirarea Nonorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a ochilor. Ti-am spus ca lucrez. A încercat sa se sinucida. alaturi de domnul Elefterescu. examenele pierdute din pricina slujbei." Zâmbeam... n-a vrut sa se mai duca la slujba. încercam sâ ma gândesc la festival. nu stia unde vreau sa ajung. îmi simteam sufletul sfâsiat.. De altfel. Sotia s-a întors.Ce face domnul Gabriel? Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". fara sa-mi înteleaga nelinistea. îmi fagaduiam sa scriu Niskai o pagina mustratoare. uite pe ŤMaiecť!".. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. sigure.M-a înscris "Malec". erau atât de departe. i-am raspuns ca lucrez. Mi-am strâns pumnii. amintindu-mi petreceri de iarna. se astepta. Pe drum.Daa?. Dimineata. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. o vad atât de rar. .. Nu stiam ce sa-i raspund. . ireparabile. alaturi de un presedinte.. N-am scris. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. . "Totul s-a petrecut aievea".. . Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna: "Sefule. . ranit. ma privi si se aseza la I masa. s-o chem din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. Ma supara capul. Nu stiam cum sa-mi acopar disperarea.. Am cerut un pahar cu apa.Niska se foloseste de o alegorie stupida. poate. "Cine l-o fi . . de Nonora. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. Ca lupta e zadarnica..Niska are dreptate pâna la dragoste. alaturi de ei toti. El ma privea atent. Senzatia pliabila de agonie.Si dumneata pe cine cauti aici. de înfundare în balta staruia. Profesorul trecu pe lânga mine. Am aflat cu uimire ca nu e student. cu Nonora.. de Bibi? .Niska se odihneste dupa examene.. la mare. întorcându-ma singur acasa. plânsul lui Gabriel. rupt de fâsii straine una de alta. domnule Elefterescu? Mirare.

Ma reconstituieste intuitiv. Nu se întelege. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. te-ai facut palid.. Ma temeam de toamna si o înfruntam. A uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur. auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie: "mai tare. pe care nu le cunoaste nimeni. profesorul îsi scria articolul-J 216 Auzeam usi trântite. Nu întelegeam nimic.. "Eu am scris acestea"." Eram atât de ostenit. E atât de nostalgica. 217 . Niska asteapta confesiuni. Ochii îmi licareau de bucurii. însa. cu însusirile ei de aleasa feminitate.. "Vreau sa înteleg!. cu prietena mea.. pentru ca n-am putut crea înca adevarata Niska pe care o cheama sufletul meu. pasi grabiti pe scari. la masa. uluit. agatata.. afara de hotarârile mari. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb.. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. Ma viziteaza des. Vrea. aproape.. perfecta?. Eu m-am luminat. atenta si trista. zgomot surd de tramvaie.. gândeam. de ce nu pot s-o împlinesc. Vrea sa plece. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism.. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. Banuieste ca o iubesc.. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. încât m-am lasat blând pe scaun. râzând: "Malec"? "Malec"?. Toamna si primavara. în fata mea. am luat corecturile si am cerut.Sefule. Nu vreau s-o înteleg. Stiam ca trebuie sa izbândesc. "Eu am nevoie de prietenia Niskai. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. Am rostit. nu visam. . nu stie cu cine. Eu îndragisem iarna si vara.învatat sa scrie?" ma întrebam. Cum ar putea întelege nebunia hotarârii mele? Ea banuieste tot. Ramâne pe drum. Ma frecam pe frunte. "Nu ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. fierbinte. Ce?... sa o umilesc..." Arn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. Uitasem cum se spune cuvântul "nimic". | -Ceai?." Dupa-amiezi de octombrie. cu sugestiile mele. si-l repetam în gând. Am tresarit." Domnul Elefterescu a tresarit. lucrez". numai pentru mine: "vreau sâ lucrez!. încapatânat: "sa lucrez. sjl. Asculta mult. prietenei. Eu nu pot minti. Asteapta marturisiri.Niska iar s-a schimbat. Servitorul mi-a adus corecturi.. creion chimic. luni de libertate. îi vorbesc aspru.. Atunci. De când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. Fireste.. când munca se istoveste în miez de noapte.. Niskai. Strânsei iar pumnii. M~am înseninat.. o dispretuiesc. Apoi. în amurguri prea sângerii. O clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. acum. mai tare!". "Toate acestea din pricina toamnei si ai Niskai". Domnul Elefterescu îmi vorbea. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie. XVII. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. sânge fierbinte stropea creierul. Nu stie unde. Ea iubea toamna. Cu cât era mai primejdioasa ispita.. în mansarda. Descoperisem un verb.. câteodata.. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . Are atâtea însusiri. Nu izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu. catre parcuri. sa-i spun. Eu o uram. si ma dispretuiesc. îmi marturiseste ca plânge.. nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau.

Ma pasiona prietenia noastra.Eu nu pot..Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza. acesta-i un dar ales. toate ratacirile.. eu ma întunecam. . stiu. Când am sa sfar-sese.Stii la ce ma gândesc? La plecare.Paul a fost un accident.. nu m-as întelege. dupa ce te-ai realizat launtric.. îndârjit si calm. îmi rapeau timp. Dar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. îmi cunosteam datoria... fireste.. Nu poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni. iar dupa-amiezile întovaraseam pe Niska.... treci prea departe. ci ma îmbogateste cu experiente.. te mecanicizeaza. toate farmecele.Atunci nu le-as fi cunoscut. Nu te înteleg. ... lânga tine. Ispitele biruite nu dispar. de sufletul ei.. Ma tulburau. I .. Voiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita.. întelesesem ca prietenia Niskai nu-mi rapeste timp. . toate voluptatile. . Niska era intrigata. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri..Niska.... Don Juan a fost o simpla priza sexuala. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac. oricât de perfecta ar ajunge.Atunci nu te mai gândi. Vreau sa plec. Ai sa ajungi un resort.. e torturat de obsesia depasirilor.. .Vorbesti ca o bacalaureata.Bine.. sunt inutile conversatiile. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei. Vietuiam o viata ciudata. . lumina intermitent si suspect. ci da putinta celei mai furioase libertati.. genul Paul.. . oglindindu-mi vointa. munceam noptile si diminetile. trebuia sa fiu ispitit de Niska. . Acestea.Tu ai vointa.. ... si totusi sunt nelinistM ta. Vrei sa pleci. în ceea ce prives trupul..... pleaca. exceptând. nici sa te istovesti în garsoniera. Plecarea e singura care trebuie sa te intereseze.. ma oboseau. nehotarâta. Tu poti îndemna sufletele masculine. Nu e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez.. Sotul tau va fi un fericit. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu. Pe banca din parc. . întru împlinirea capodoperei: creierul meu. modelându-i sufletul. Ce am sa ma fac singura? Când am sa-mi dau licenta?... asta nu stiai? Si apoi.O femeie nu poate... Ochii verzi s-au îngândurat.... . însa. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila... fara nostalgii... O cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. ci cresc. Un barbat. . toate viciile. Voiam sa fac din Niska o alta opera. atât. râdeam amândoi. Cele doua vieti nu se excludeau. Eu nu discut niciodata despre truP" 218 feminin.Eu nu am sa-mi iau sot.Alege un coleg si desteapta-i vointa... e drept. Ś.. Ai mai spus aceasta si asta-primavara. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criterii. Sufletul feminin se intuieS1\' prin introspectiune într-un suflet constient masculin. vie. vointa nu mecanicizeaza. femeia se poate expert" menta în nenumarate feluri. ci munceste. Acum. gândul plecarii e stupid si inutil. cine îmi da dreptul sa vorbesc... Nostalgia ta e hibrida. nu de Paul. ea se lumina.Cine?. voi pleca. fara anticipari în gând. daca nu le cunosc? Poate sunt un Don Juan..Nu stiu cum sa te lamuresc. întelegeam ca.Niska.. alege-ti un tovaras. Dar de aici la . eu nu voi fi fericit prin ea. Ai sa îndepartezi toate ispitele.... Daca nu poti pleca singura...... Vreau sa te fac sa întelegi un singur adevar: ca stapânind o vointa calita.. îti poti îngadui toate experientele. . De altfel...

dragoste era înca drum lung. Uitasem hotarârile Jurnalului, din prima pagina. Urmaream doua cresteri: a personalitatii mele si a sufletului Niskai. Le vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL Presedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. Vicepresedintele venea tot mai rar; tusea, era palid, zâmbea prelung. Bibi a ajuns bibliotecara; Gaidaroff secretar. Ne adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. Veneau, întotdeauna, Niska, Viorica si Radu. Radu tot îndragostit, Viorica tot enigmatica. Cele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. Presedintele regreta ca vechiul comitet îsi daduse demisia; ar fi vrut sa înceapa o ancheta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. Ajungea întotdeauna, însotita de Gaidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau °a sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în drept; mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. Parea guraliv si gol sufle-teSte; l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde 5\' primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la Viena, la Paris. L-am iubit mult pe Gaidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. Am întâr-2lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc: sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Zâmbeam. "Florentele" îmi luasera înainte; au etlit la adunare cu logodnicii; un profesor de istorie, foarte tânar, si un 219 politehnician. Erau mândre de alesii lor; organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. Acolo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Radu dansa mult cu Viorica, iar Bibi cu Andrei... La fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. Nu uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. Prefectul - care avea o casa veche si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. Cerea pe ea cinci milioane. Presedintele s-a împotrivit; donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. Prefectul îsi arata, atunci, puterile. Retrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. Plângerea la ministru nu avu rezultat. Batrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. Facu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. Doi nepoti amenintau cu proces de mostenire. Batrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nul; batrânul va fi supus unui examen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. Numai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. Comitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. Presedintele nu dispera; cauta solutii. Voia un cerc strâns si intim. Dar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. Prefectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. De la începutul lui noiembrie, asteptam hotarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. Presedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. Din cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit Gaidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...Ceasuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. Grupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. Celelalte grupuri se exercitau în glume cu felurite nuante judetene. Niska m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. Vorbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râd? Pentru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. As vrea sa stiu tot ce cred ei— Niska, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. Toti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat expresia... - Ti-am furat mai mult; si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... Nu pot sa-i sufar! Nu stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - Cu atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... De altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -Poate sunt... - Nu e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. N-am întâlnit nici unul care sa-i semene; nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - Exagerezi, Niska, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - Nu, nu!... Ma revolta; nu stiu cum sa le spun; nici "paiate" nu e de ajuns... Nu muncesc, nu sufar, nu se bucura... Pozeaza... - Niska, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calm; suntem într-o sala cu multi straini... - Putin îmi pasa! Niska, ti-ai Însusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... Te apropii, chiar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. • Sa taci. De ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiate? Daca poti, râzi. Fereste-te sa nu te atinga; atât. Nu le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în Jurnal: "Niska face progrese primejdioase. Fara sa vrea, îmi judeca sexul dupa un criteriu care nu mai e feminin. A ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. Daca Niska nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. Barbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." Noaptea, Gara de Nord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. Pe peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. Calatorii de toate zilele erau Purtati, risipiti, striviti. Nimeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. Aflând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în 220 221 toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. Controlorul, sefii! trenului, hamalii disperasera. - Domnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... Anevoie, au izbutit sa coboare câtiva. Trenul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

Fiecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. Presedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. Când au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. Dupa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu exista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. Ne-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. Niska era exaltata. -Plecam! Plecam!... - La Iasi, ma bucuram eu sa-i chinui entuziasmul si, de fapt, nu plecam; ci, suntem dusi. Nu te supara nuanta?... Pe Niska, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Râdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe Bibi si pe Viorica. Ś - Nu stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - Poate ti-e somn.. De ce nu pot zugravi aici surâsul Niskai? Am plecat. Noi doi am ramas la fereastra. Noaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. Ne lovea*vânt peste crestete, si aceasta ne desfata. Am tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre Niska. Ea poate nadajduia o destainuire. Cum i-as fi putut spune Niskai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-o? Taceam. Din compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. Ametita de vânt, Niskai îi fu somn. Adormi pe umarul lui Bibi. De câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. Nu am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. Pentru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de meschina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferite; saruturi umede pe obraji straini, sub ochi rai, invidiosi, lubrici... De ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscute? L-au acceptat cu exclamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezghetate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. Fireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. Dar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa\'fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. Vorbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. Toate acestea ma desfatau. Am avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau: "studenta din Viena". - Haide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. Nu era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. Grupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. Niska se desteptase si ma privea. Am privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. Nu voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. Jocul dura. Niska m-a chemat la fereastra. Am întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunchii tai?... Fireste. Ea se prefacea ca doarme; eu îi rasuceam buclele, una câte una. Cercetam cu ochi ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. De ce nu obosea? Cât i-a trebuit Niskai pâna ce sa adorma? S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu ochii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... Gara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... Am fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. Cautam, ascultam urale. Paseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul Niskai în stânga. Amândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie duhul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam duhul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. Lasam sa se strecoare cu ochii pe uliti, pe cer, la Niska nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste înghetat. Simteam cum vazduhul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu Niska. Deschiderea congresului la Teatrul National, gemând de tineri cu cocarde tricolore. N-am auzit nici un discurs în întregime. Nu puteam fi atent. Problemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu223 ziile referentilor fara sa pipai încheieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de Copou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi: ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... Cea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... Nu mai mi-amintesc nimic; nici glumele lui Gaidaroff, nici tacerile lui Bibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date: 28 noiembrie... Nu-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în Copou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. Niska era cu adevarat înduiosata. Toti ne vadeam schimbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... Un singur gând: toate acestea vor trece; eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâni; pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. Noaptea am petrecut-o împreuna cu Gaidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centru; el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu ochii în jar. Regretam ca nu-mi luasem Jurnalul. Pe alta hârtie, nu puteam scrie. Tot ce am simtit atunci, am uitat... Am uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... Dealurile lasului le-am vazut; pluteau în aburi viorii. Am urcat si la Cetatuie. Am cutreierat mahalalele. Niska a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. Am întovarasit-o peste tot. Fireste, în cimitir a lacramat. Apunea soarele; trecusera doua zile de congres; se apropia întoarcerea. Lânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. Atât. De ce sa plâng? Nu apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... Acolo, alaturi de Niska, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul Niskai. Balul. Cercul nostru era nedespartit; a intrat în sala sufocata de perechi, dupa ce intrase în cofetaria vecina. Niska iar se schimbase. Nu mai era trista, nu mai era gânditoare. Vorbea mult si râdea. Nu se mai putea dansa. Grupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perechi. Ce ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreaga? As fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-\' Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

în Jurnal.. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care Niska îl cunoscuse în tren. si ai mei.Vizita în redactia Vietei românesti. avea nasul drept. Se temea sa nadajduiasca. eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. Ochii Niskai erau aceiasi. . de Viorica. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. Chiar programul înscris solemn aici. Eu eram fericit. Am sa încerc sa ma apropii.Dimineata. De altfel. Si Viorica era fericita. îi vorbeam mult si cald. Niska nu mai mi-e acum enigma. Ma sufocam. Niska mi-a dat un plic. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu \'Wpotriva Moldovei. am rasuflat. Râdeam. cu studentul îndragostit de Niska.. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. prin Copou. Eu am ramas singur cu Viorica pe culoar. poate chiar fagaduiti. îl întreba curioasa amanunte iesene. Am alergat pe scari.Nu suntem decât niste prieteni ciudati. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. si mi-e colaboratoare.. Ma asteptam sa aud hohotind în urma noastra. Si-o îndragise. l Ajungând. cu cearcane. Nu trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. pe noi. Ar fi prea multe de spus. Ea ma ajuta la studii. îi voi da un suflet. apoi. multa sobrietate. Poate. . Eu ma trudeam sa-i fac prieteni. Situatia era penibila.. poate întelege si ea. Calatoria iu m-a obosit. as fi niers mai departe. Cea din urma oara. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei .. Studentul nu stia ce sa creada. N-am spus Niskai nimic. într-un compartiment din vagonul Politehnicei. e absurd. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. Nu mai . ci mi-a anulat patru zile. Totul trece. Studentul o îndragise. mai ales. stânjenite. cât mai mult. Am scris în Jurnal: Jasul a fost mult mai primejdios decât socotesc. Si. mult calm. îl ruga sa ne duca în redactia Vietei românesti. Niciodata nu m-am simtit mai slab.... Ii sunt confesor. 224 Amândoi. daca as fi izbutit. Era aproape o zdreanta. S-au întors împreuna. orice urma de sentimentalism dispare. asupra-i. .Aseara am îmbracat-o ultima data. Eu ma bucuram ca sunt uitat. Voi încerca. Biruinta mea a fost o parere.. mai dornic. experienta îm225 plinita cu Niska. Avea mâini albe. mai vast. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. buze rosii si nume cu faima. Fetele trebuiau sa zâmbeasca.. Orice ar fi încercat. îi voiam logodnici. cu familie straveche în orasul boieresc. Trebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. Ma simteam iarasi puternic. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. Doar eu i-l daruisem astfel.ochi cu spaime. Eu înteleg. nu am putut lucra nimic câteva zile. baiatul îi placea cu adevarat. L-am batut prieteneste pe umar.. Eram nespus de atâtat în verva. Ne crezuse îndragostiti. pe care însemnase data. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din ochi. De ce nu mi-a privit mai adânc ochii?. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada Lapusneanu. întelegeam sufletul Niskai pâna în unghere. cu degete lungi. Dupa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. chiar acum. Râdea mult împreuna cu studentul balai.. dar ea se purta ca si cum mi-ar fi ghicit si împartasit gândurile. mai nelinistit. Când ne-am spus: "Buna seara". o fâsie cât o palma din rochia ei de bal.

încât îl îndrageam si mai mult. sa-mi împrospateze puterea de munca. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. sau un nume. Putea pomeni cartea la facultate sau în saloaneA învatat englezeste. platind scump. vorbea la seminalii. nu ar fi lucrat alaturi de noi. într-un anumit ceas. Descoperise un mijloc excelent de a-si completa cultura. judecând astfel. înveninat si zâmbitor. în amândoua sufletele ramânea o taina. se informa asupra influentelor politice. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. Petre era un patimas. De ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitara. si poate el mi-o banuia. pentru ceilalti. Câteodata era dusmanos. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala.sunt un adolescent. ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. el nu citea englezeste.. Dar ť ajungea. XIX. iar ambitia altul. pastra foarte putin din miezul cartilor. sau carti de eruditie vulgarizata. Ma razbunam înal-tându-ma. orbit. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. sa ma îmboldeasca spre creare. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. îsi alegea relatiile. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilor. Nu ceda niciodata când se aflau de fata straini. îsi purta razbunarile întregi. Eu i-o întrezaream pe a lui. la Universitate. VRAJMASUL LUI PETRE Pe prietenul meu îl întelesesem din liceu: el voia sa ajunga. Orice s-ar fi întâmplat. Stiam ca prietenia este un fapt. bine pazita. la o raspântie? îl întelegeam atât de bine. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul W1 226 Shaw. nadajduia sa ajunga profesor universitar. iar nu lovind. Muncea. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. Revista îl interesa. zvârlea glume înveninate. fireste. In fiecare dupa-a-miaza pleca. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. Amândoi ne întelegeam si ne schimbam gândurile. închei". Dar se trada. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. amintind ca ochii Vioricai sunt fara pereche. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. Fireste. zile în care ma invidiaza. Fapte. Anii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. si atât. Nu-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. dar nu avea timp sa le adânceasca. La seminarii. daca nu ar fi înteles roadele. sunt atâtea lucruri bune de facut în Universitate. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. si necesitatea. la ceaiuri. pronun-tându-l impecabil: Saint Joan. la prieteni. Petre lovea. Nu citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. flirta cu dudui bogate. Cel mai bun prieten "nu pretuia" nimic. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. cauta cât mai multe cunostinte. îi întelegea si rostul. nu ceda. daca Petre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. Dar. Toti stiau ca Petre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. numai pentru ca era "un hoffl-me du monde".. Petre ar fi laudat munca noastra. Pentru aceasta. Eram tot mai buni prieteni. râdea rau. Literatura engleza nu se discuta în saloane. îsi voala .

Nu. Orice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. nelinistit si abatut. Pe tine au început a te bate vânturi mistice. Sunt la moda acum. noi suntem generatia ursita sa cautam pe Dumnezeu. . batuseram drum drept. va ajunge.. 227 . Ceea ce trebuia sa se întâmple.Eu îti admir ambitia. . te prefer celorlalti. însa.Cei dinaintea noastra?. nici o maimutareala snoaba.Uiti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita chiar de ambitie. . Acum ai dreptate. absurd si stupid. . E o patima barbateasca. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. în curând.. s-a întâmplat..Eu trebuie sa ajung. Adevarul acesta e jenant de banal. aceasta iarasi ti-o spun. . Cred ca patimile masculine sunt menite suferintei.Nu.L-au pierdut.. Eu vreau sa ajung politiceste. fara sa cadem. Eu întelegeam. Cum vezi. Petre a cunoscut o studenta de la Arhitectura. cum nu poate uita. Atunci. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. si taceam. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor.Daca patima e autentica..... dusmaniile si prieteniile noastre. sa nu se mai aline cu visuri. e prea târziu ca sa se vindece. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. . ca si gloria.. Oricum ai fi. chiar o experienta religioasa.Un paradox. sa-i dai un sens metafizic. . Cea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. de parvenit.Obsedanta doctrina a virilitatii. . Singura mântuire.. Ne-am uitat înapoi.. Femeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. . niciodata nu o vei multumi. într-o noapte... la începutul vacantei. Desi. nemarturisita ani multi. .ura pâna la gluma. Am întârziat mult. bagatelizând-o. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reaux. poate. Neam amintit anii de liceu. . în acea iama.Acesta e tocmai amanuntul care nu-mi place.. noi doi. Eram înspaimântat ascultându-l. Misticismul meu nu e o influenta livresca. Prietenul meu si-a pastrat. sa ajunga efectiv. vorbii eu. . de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. tu nu izbutesti sa fii nici un Rastignac. politic.. fara torturi launtrice. Ai o ambitie restrâns politica. Te-as fi voit prometeic. Petre m-a vizitat. la o masa dintr-o gradina... Petre si l-a tradat pe al lui.O ironie? ..Depinde ce întelegi prin misticism. Se aflau tot timpul împreuna.. intelectualii si mondenii. ascuns si prudent. de ani.. te întarâta si te chinuie cu cât le urci culmile.. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. fara crize. actualizezi o ambitie trecuta. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. societate cultural-dramatica. Ambitia. Surogatele pe care le cunoasteti voi. desi adevarul îl intuisem. Nelinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. Acum. Eu cred ca li s-a luat Dumnezeul. împreuna cu atâti altii. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. trebuie sa lucrez ca un om politic.. . o punere la punct... ambitia.. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti.Eu sunt dus de vointa mea.. dupa-amiezile de la "Muza". cu vin bun. . E o experienta etica. ma plâng ca tu. Tu trebuia sa-ti cultivi patima. apriga. noi doi. orice progres e inutil. -Polemizezi. . Ochii lui Petre se tulburasera. iar eu sufar mult..Ar fi multe de spus asupra vointei tale.. nu?. marturisindu-i sensul vietii mele.

e revoltator. Suferea. în viscere. Am ajuns sa-mi fie teama. în suflet. Petre nu mi-a marturisit nimic. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. Iar în loc s-o seduc. m-am îndragostit de ea. mai am examene. o iubesc într-atât. adica masculina si ascetica. . Criza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. ca nu sunt mântuiti decât nebunii. în adâncul ochilor.. o iubesc. calm. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea.Exagerezi formula. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotie? Am vrut sa fug. nu ca prieten. poate s-o mântuie. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. Stiu ca e umilitor. Criza lui nu-si apropia sfârsitul. luptând. Eu m-am departat iar de prieteni. Sunt stupid. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem.. îsi ghicea înfrângerea. Sunt un neghiob. Petre îsi va depasi criza tineretii. în suflet." Acestea le-am scris în Jurnal. Petre se tânguia. Cu atât mai rau pentru ei. Zi si noapte. trebuie sa-ti spun. Eu simt ca am sa cad. . Ma gândeam ca...... desi de-a lungul unei dureri înzecite.. . Ma interesa. ambitia lui Petre ar fi biruit. Nazuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate. sunt un rob. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea. necunoscut de nimeni. te contrazici cu principiile tale. pentru ca ma împiedica sa ajung. Fericirea nu poate fi cunoscuta. Are sa treaca.. .O iubesc. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. Eu îmi urmam drumul amar. 228 229 Un tânar nu trebuie sa creada în fericire. iremediabil stupid. Nu îmi era teama. Pentru cei multi. Va trebui sa se împlineasca si faptul. Nu pesimism. Cum l-as fi putut ajuta? îl mângâiam cu ochii. semne de rafuieli sângeroase.Tu îmi vorbesti ciudat. de o nebunie. Banuiam.. "Toate acestea sunt pregatiri. . Sunt aproape nebun.Stii ce se petrece cu mine? Sufar o criza de adolescentism. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. dupa despartirea de Petre.Ai avut dreptate. Poate Petre crede înfericire. O iubesc ca un adolescent.Pentru ca e stupida. Nu stiam daca va birui ambitia sau dragostea. îmi spuneam. dar nu mai ma pot stapâni. "Daca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. Priviri. atunci va ajunge un sot nenorocos. fericirea ajunge chiar un sens dat existentei. stiu ca e stupid." XX. nu se poate. îmi place o fata. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL .. Dar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. .Totul trece. încât am cerut-o în casnicie. si am mai spus ca numai o hotarâre nebuneasca... . O iubesc.. Si apoi. a idiotizarii nostalgice prin dragoste.. . nu? -Nu. nu?. încearca sa ti-l împlânti în creier. de iluzia unei fericiri comode..De ce s-o sugrumi? . vointa eroica.. sunt lipsit de vointa."Principiile" mele nu sunt împotriva dragostei.. ci luciditate. Numai tie îti spun.Stii ce-mi spuneai asta-toamna? Ca tineretea e un timp primejdios... Iata ce am înteles eu atunci.. încordarea crunta dintre cele doua patimi. munceam calindu-ma. ci împotriva anularii.

Robert. necunoscut celorlalti. Se socotea înca geniu neînteles. o maturizare sentimentala. glas de scena. vietuim din nou liceul. Cei dintâi veniti au fost Jean Victor Robert si Mihail. dar nu putea fi îndepartata.ca în toti anii . cu o fata de copil serios si rece. . Era înscris la Facultatea de Litere. ochi distanti. Invitatii lui Fanica sunt colegii. citea ultimele carti si le judeca cu creier propriu. mai nemiloase. învatase întotdeauna bine. la teatru. pudrat.la Fanica. urma. între prieteni îsi îngaduia sa piarda. Tot ce fusese spaima. prezumtios si dragalas. melancolie ne înveselea acum. cu multi ani în urma. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama.A treia zi de Craciun. Uite câte chei am în buzunar.. Dreptul. Era bogat. nici o însusire de seama. nici în sportsman. înca. Grupul nostru. Eram. fireste. pentru ca avea obraz alb de adolescent. îsi propusese sa guste putin din toate. asa cum îi insinuasem eu. suferinta.. N-am timp.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. îsi freca fruntea îngusta. din necunoscut în necunoscut. Socotindu-se neînteles si persecutat. Si as vrea sa scriu o drama.. rautacios.. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vechi.. Nu fuma.. citea cu o luna înainte de examen. compact înainte de bacalaureat. în acele douasprezece ceasuri. balurile... nostalgia vechilor prieteni. mama dulce. înviorat numai de invidie. ne-am adunat . sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. Robert se ignora pâna la absurd.. Pentru noi. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. Era întotdeauna .. Când râdea. la rastimpuri. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. Dupa-amiaza.. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. de a ne desfata sau suferi. Era înalt. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Romanul adolescentului miop. nici o neliniste. . reconstituiam scenele dureroase zâmbind.în fiecare saptamâna le schimb. Dar ziua Sfântului Stefan ramânea vechii familii. Oricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. a fost rupt la Universitate.. alba. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. Si am de lucru. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. ca sunt de-acum amintiri.. Neam risipit si ne-am legat de alte grupuri. nici o ambitie. nedespartiti în ultimele clase. durerile si nelinistile sunt uitate. Se marturisea burghez linistit si mediocru. încercaseram fiecare. dar nu poza în snob. Robert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. nu bea. Gândul era reconfortant: dupa ce o perioada e depasita. cât ramânem împreuna. Jean Victor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. Ce vrei. cu obrazul lui de fata. dar nu-si trecea decât doua examene pe an. Robert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. nici în Don Juan. înca. cursele. cu buze carnoase. Am si garsoniera. cu mult bun-simt si multa verva. Simteam fiecare chemarea de a patrunde mai departe.Mamico. Se plângea. de a începe cu ei vieti noi. mai amare?. Dar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. Ne strigam cu porecle din liceu. Robert nu uita sa vina de câte ori era chemat.. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. Nu avea nici un pacat... Mihail evoluase lent si sigur. Prietenii lui cei noi . premierele cinematografice. gura draceasca. Avusese izbânda în teatru. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu. la "chemin de fer". Ofta flatat. ma distrug femeile.îi aminteau. actori betivi si blazati . Frecventa ceaiurile. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. Povestea întotdeauna cu glas de bariton cald. era incult. pâna la o mie de lei.

Ai lasat deci imaginatia sa lucreze. Citea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar.. . nici sa nu se nelinisteasca. nu i-am dat un rol însemnat. daca am izbutit. disciplinata. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusem. se împotrivi Dinu. rolele lui Robert. Daca nu m-am jenat eu... Atât. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si. . Spiritul critic îl echilibra sufleteste. Fenomenul e anevoie de înteles. nu urmarea nici un tel. Noschuna. Pretuirea vietii se marginea. Seara ieseau împreuna la spectacole. dar numai tu le puteai spune. pentru el. beau cafele si comentau articolul lui "Traznea". în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". tu o puteai. poemele prietenului blond.. totusi. numai cât mai comod. Cartea mea e un roman si o culegere de amintiri. totusi. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. Se adunau. nu s-ar fi suparat. întins pe canapea. pacatele.E jenant pentru el. eu te aveam precizat în minte. cu o punga de fondante alaturi..impecabil îmbracat. în odaia cu sofa si patefon.. Nu invidia pe nici un prieten. La prieteni tinea mai mult. 232 . Pe Mihail nu l-am înteles. nu astepta nici o bucurie. cu toate acestea. el nu muncea. cât am putut surprinde cu mijloacele mele. aproape în fiecare dupa-amiaza. îi pot lasa numele din viata. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. apoi orice fraza pe care te las s-o spui. ci faptul daca ti-am surprins resortul launtric. zvonurile orasului monden. Numele îrw erau calauza inconstienta. totul îi era indiferent. . cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. . Petre. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. 230 231 iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. sa le schimbi numele. trebuia chiar s-o spui în aceeasi împrejurare. mai ales.. se revolta Noschuna.. sincera si. Nu ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitie. înainte de toate.Deloc. . . Schimbând numele. pentru ca nu-i schimba..Si. Era atât de greu?. tineretea si avutia îi erau garantii de fericire. care e. Am voit sa oglindesc efectiv adolescenta. toate capitolele care îi privesc.. Sfârseau cutii cu bomboane.Puteai. Te lasam sa vorbesti cum voiai tu. Cauta sa petreaca. prietenul meu si alti câtiva. asa cum esti aievea. fireste. viciile.Nu trebuia sa pui numele adevarate. Aceasta ar fi daunat cartii.. Nu s-a înflacarat niciodata.. mai ales. eleganta trupului. Daca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. îi lipsea înca ceva. . Protestau si comentau. si ar fi fost un organism armonios si viu. Dinu. cancanurile. de ce sa se jeneze personajele secundare? E o simpla cronica. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera închiriata împreuna cu Robert. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare.. cu un neasteptat spirit critic. publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Romanul adolescentului miop. Si judecata le-o marturisea pe fata. Poate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii.De ce? O data ce n-am creat un personaj.Foarte greu. Entuziasmul lui se înalta Pâna la afirmatia neta: "E foarte bine". Pastrându-ti numele de Dinu. S-a adunat curând tot grupul: Radu. personajul romanului autobiografic. Nu-l stânjenea nimic.. sa nu se consume. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. nu lasau imaginatia sa adauge. Raspundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. Numele mi-erau mijloace de control. .Cuvintele nu le-ai spus.

nu e menit publicitatii. daca se va tipari vreodata. niciodata.. nu toate lucrurile sunt precise..Aproape asa cum esti în realitate. Continuu actiunea cu cele doua personaje principale. Cititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. Nu vi le spun. Nu ne-a modificat. nu esti un observator bun.Cititorul nu se va putea plânge. în realitate. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. Cum as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în roman? Cum as putea afirma ca acel fapt. raspundeam eu. Nu aveam cu mine decât pe prietenul nou. vorbi prietenul meu. 233 când nu întotdeauna îl cunosc si. Romanul trebuie sa fie.. . si înca multe. pe care i-am citit în manuscris. de altfel. si autorul.E complicat. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. . aduna într-însul material pentru un Roman al adolescentului miop. . .începura atunci adevarate polemici.. .Nu cred. dar nici nu ne-a zugravit fidel. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar.Procedeul e riscant. pentru ca. Te cunosti pe tine. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. nu ma mai intereseaza. nu le evit. când nu întotdeauna mg intereseaza?. într-un anumit sens si grad. întrerupse Robert. . pentru ca ne-am departa prea mult. pentru ca nu l-am zugravit complet. asupra noastra. viu.Aceasta o socotesc un pacat al romanului.. De Ce sa schimb orânduiala în roman? De ce sa prezint pe fiecare personaj. a fost facut de doi? Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. cititorul va fi nemultumit. îi parasesc. mai ales. Va avea. observa Petre.Aceasta e o lacuna fundamentala a romanului.. Cititorul are nevoie de preciziune. Dupa aceea. elev de liceu. o sa avem prilej sa revenim.. .. . dar nu e asa. mai departe. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. . eu ma pot apara: personajul X nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. între personaje si realitate exista deosebiri. dupa amanuntele spuse de dumneata. Sfârsind ultima pagina. pe cei câtiva din juru-ti. Noi suntem de acum personaje. Ori.Toate acestea nu au nici o însemnatate. centrifug. Asadar: nici nu ne-a creat. realizat de doisprezece oameni. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. înainte de toate. Asadar. .. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine): cum m-ai conceput?. Romanul poate parea bizar.. sunt altele.. o suma de neplaceri. Pentru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. Pe mine ma bucura chiar ca ne-a pus numele atât de transparente.. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare: ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. acest caiet. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun Jurnal: dupa câte se întelege. mai ales scris sub forma de confesiune.Atunci evita asemenea personaje secundare: aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. la aparitie. Mai întâi. în viata. cunosti.Sa lasam discutia aceasta. l-am ghicit. divergent. Daca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. Preciziunea completa e trucata. Pe tine n-am vrut sa te crut. De altfel. Esti un . . vorbi el.Daca romanul e izbutit. Autorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. Pacatele romanului. Cititorii îi vor scrie: îl cunosc pe X. Mai mult. pe care nu-l va scrie.

nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. care experimentezi de-abia câtiva ani. Niska. .. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de Jean Victor Robert. de seriozitate. Au început atunci inevitabilele glume si indiscretii.. Dinu nu seduce. în fond. o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. dusmanilor. nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj.. pentru ca mi-esti prieten. e morga. de o experienta. glumira ceilalti. prieten al meu. aproape atenuatizat ca spirit. de °rn consumat. totusi. de când te-am convins ca esti un geniu. Ceea ce urasc eu în tine nu esti tu.. .. Petru. pe mine nu ma cunosti. de cunoscator al tuturor voluptatilor. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. afemeiatii.. Don Juanii. Iar pe tine te cunosc. dar în alt sens. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. Fals si stupid. de o problema. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. ci ale prietenilor. taci. Dar un anumit material adunat din experiente nu poate fi folosit decât pentru romane..E un ciclu? .Nu ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. Duduile te socotesc interesant si superior.Numele e prea frumos. ca tip de mascul pozeur. Dinu fuma si zâmbea.De unde stii tu ce se petrece în sufletul meu? .Un adevarat discurs.Pe Dinu îl arat asa cum e si în viata: peste tot trece fara sa lase urme. un ratat precoce. . Dinu nu e nici cel putin un simplu instrument sexual. E indiferent. . ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu. dorit si asteptat.. apoi pot alege alte personaje principale: Radu. Nu te pot suferi pe alt plan: ca reprezentant.Acel altceva nu ma intereseaza. Nu numai experientele mele. nu mai e curios de o enigma. Dinu a ajuns inert ca si Robert. mai exista si altceva? . eu sunt edificat de evolutia ta launtrica.. Nu ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea.. Tu îti destainuiesti slabiciunile duhului. care zac în sufletul tau. Tu apartii spetei fericite a pseudomasculilor: actorii de mâna a doua. profesorilor. oftând. . de o cercetare.exemplar perfect de ratat al sexului. De aceea n-am vrut sa te schimb si te-am lasat aidoma.Apara-te. De aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. la fiecare personaj: acest personaj vrea sa ajunga om mare. Dar el perverteste constiinta celorlalti.. Nu zâmbi. Tu. de luciditate. Toti voim sa ajungem oameni mari. ca apartii acelei fericite spete de masculi manques.. ai . .Tu mi le spui. Pentru ca fumezi. în felul lui. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. .\'ci se lasa sedus.. poetii sentimentali. mi-esti drag.Totusi. Nu e nevoie sa mai spun. compromite sexul. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns.. Viata e lunga. nelinistile. aerul de blazat. . .Si daca.. Nu are înca nici meritul donjuanesc. snobii.Nu stiu. personaj infam.. Ma multumesc sa arat crizele. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an. de o solutie... Nu îl învinuiesc ca nu mai citeste. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei. în tine. Eu am înteles de mult. Dinu e. . rece. Nu ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. Personajul câtorva voi fi eu. . Am sa scriu o prefata. Un simplu Robert nu poate fi primejdios.. Fiecare voia sa stie cum îl concep pe el. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. Când îmi spui. iar experientele nesfârsite. . te intuiesc si te anticip chiar..Nu.Un suflet e mai complicat decât formulele tale.. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". profesorul de logica.Ceea ce mi se pare nesuferit la tine.

Numai Dumnezeu ma poate scapa. p6 undeva. . s-ar trada: printr-o licarire a privirilor. o sora mica. Cum as fi putut mângâia durerea Niskai. la venire. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în chestiunea donatiei. de ftizie. leai împrumutat si gesturile. din clasa a cincea de liceu. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori.. nici tineretea. S-au înfrigurat amândoi.. au sens. în tânguiri. Si. palid.. ca sa plece la munte. dar nu în sensul pe care îl vrei tu.. în curtea cu prieteni tristi. De câteva luni e tot bolnav. care vrea cu orice chip sa i se cumpere casa pentru camin. Lumea care te admira. Dupa câteva zile. Nimic nu e al tau. Am vazut si coroana cercului.. albastru.Draga. Niska bratul stâng. Nimic din toate acestea la tine. Batrânul e nelinistit.. Murmura. pietruita.. deprimat. printr-o carte citita.Numai Dumnezeu ma poate scapa. cu batista pe buze: . daca ar vietui o viata subterana. Duhul tau. care au constiinta virilitatii. printr-o întrebare.Numai Dumnezeu are sa ma scape. strângând în pumn batista alba.. am citit vestea în ziare: vicepresedintele murise. A venit apoi masa cu belsug de vin. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. Ceilalti. Am ramas fericiti pâna în zori.. Iar am tresarit... Cerul era aproape... prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. cu fabrici.. L-am vazut. Avea ochii plânsi si sufletul sfarâmat.îsi aminteste de sora lui.Fireste. în tine.. Plângea. strabatut de nourasi nostalgici. se întunecase sub flamurile cernite.. negre.. nimic nu e autentic spiritual.. aceasta-i mântuirea voastra: ca nu va cunoaste lumea. hainele le împrumuti de la croitorii parizieni. cu o panglica alba.. Banuiam. nici banii.De ce plânge? .. Ceea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinema. purtat pe umeri. cu cearcane. Niska a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu.. am întâlnit ochii înspaimântati ai Niskai.. proaspete. Cum sa-l mângâi? Taceam. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. au valori.. . Aveam toti zâmbete triste si ochi ispititi de cer. Numai Dumnezeu. cu bulevarde.. cu un rând trist ca o chemare. împrejmuita cu liliac înfrunzit.A murit? . Dupa-amiaza calda. Pe drum. dureros de calda. au nazuinte. Aceasta-i primejdia: si tu compromiti virilitatea. . nu te cunoaste. nervos. Vicepresedintele primului comi-. Circulând prin saloane. Curtea.ochi frumosi. XXI. au experiente. cu brazde rasturnate. notiunea barbatului.. zumzetul orasului cu parcuri. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie. complet si 234 235 vast. Totul ti-e dat. Ajungea. Ne revedeam din Craciun în Craciun. obosit. cu trotuare înfierbântate. . nici ochii. creat de tine.. El. drept expresia masculului resemnat. în curtea tovarasului mort. Asteapta Pastele. Fostul vicepresedinte zace din toamna. totusi. Prietenul meu îmi tinea bratul drept. Discutia s-a împartit iarasi. .. Niska era nelinistita. plictisit. când ne adunaseram pentru întâia oara. stapânindu-si anevoie frigurile. Strada era lunga. Prietenul meu îmi apucase iar bratul. pe strada. Dinspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. Ne-am adunat toti lânga presedinte. pe care o întelegeam?. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc.. MOARTE La adunarea din martie. Ai dreptate. de vointa ta. au si intuitia duhului autentic si viu.

Niska. am cervice neînduplecata. . în amintire.E stupid sa fii suparata pe o prietena.E adevarat ca pleci în Italia? .. prietenul pângea pe mâinile doamnei. tu tremuri. . Bratul stâng purta tulburarea Niskai. Dar aici.Strazile erau iarasi înguste.. ma oboseau trupeste. De ce sa fiu trist? Am douazeci de ani. muntii ma asteapta.. la vicepresedintele mort. Paseam.. scârbita. "O noua primavara. Strazile tot mai largi. .Ia-ma si pe mine! De ce m-a înfiorat strigatul Niskai? Tovarasii de drum cernit ne-au privit. Niska o jignise.. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea. strain de noi.. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului.. A tacut iar.. singurul care °iâ intereseaza.De ce îmi spui? Pleaca! ... Nu mai mi-e prietena. El e. Prietenul meu începea sa asculte. drumul de fier e proaspat si nesfârsit. De ce sa fiu trist acum. . senin. pâna la cimitir. poate e fericit sau poate nu e... Nu merg singur. La ferestre banuiam ochi curiosi si întristati de vârsta prietenului mort.Pâna la jumatatea lui mai. deasupra. în dreapta mea. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor... Prietenul meu îmi lasase bratul...Da.. am vointa cumplita. Nu raspundea.Niska. Eu îi spuneam.Am sa sufar mult departe. . Tu. în mansarda. Fireste. -Nu. munca.Sa nu mai vorbim. . când nu pot lupta. de acum.. am trup pietros. .. am doruri si lanturi pentru dorurile mele.Nu se poate. tinerete. sa par eu trist? Sa fiu si eu ca ceilalti. .Voi nu stiti ce rea e Viorica. . Le izgoneam.. ma abateau. acolo. Niska..Si cât stai? .. castanii începeau sa dea unlbra. Mi-a murit un prieten si un tovaras. pâna la cimitir. Noi suntem chiar aici despartiti. Nu stiu. în fata tuturor? Tristetea mea ma va stapâni în singuratate.. . . ci disperari mute. cerul îsi scutura norii. Nu voiam sa înteleg.Nu. Soarele ma încalzeste. te marturisesti zdrobita. mi-l poti împartasi. Nu am nici un motiv sa fiu trist.Am sa plec si eu... în patru zile. moartea ma stânjeneste acum. Si apoi." Gândeam si alungam tristetile. soptii. Convoiul se risipea. Amintirile nu ma întristau. plecari.Nu stiu. prin scris. Monologul tau. Nu mai vorbim de asta-iarna. Moartea o meditez singur.. Din curti se înaltau plopi.Niska. Tu întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie. Tacerile Niskai nu sunt reculegeri. mai cald si mai prelung. 236 237 ... eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau duhul si-mi rastigneau trupul?.. Nu mai încearca sa se înalte iar. . mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. Dar de ce sa pastrezi amintirile? . .. alaturi de Niska. .Bibi e bolnava. o înteleg si ma închin ei.Are sa-ti para rau ca ne despartim? .Ai venit singura? . în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece.. .Dar Viorica? Niska îsi întuneca fata..Nu poate sa-ti lipseasca nimic. mirati. Prietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. Niska..

Voiam sa-i patrund fiecare trasatura. asteptând stele.. Ma înabus. Ai sa-mi scrii mult si.. Niska. Cum scriu de senin marturisiri umilitoare. întrebându-le: "De ce?. chemând primavara.. de hotarârile mele.. Era acum nostalgica si linistita. nu e asa?. . Tot ce scriu acum sunt minciuni. si fata tot mi-e draga. de mine. da. peste zece ani?. întorcându-ma catre hotel. Presedintele fu purtat pe brate. Banuiam buchete mari de flori scumpe. pe cer. Chipul i l-am privit atât în amintire. singur. febra îl tulbura.. . Mi-a zâmbit.Si nu e asa? N-ai sa ma uiti. Iar se schimbase.Am vazut lumina. "noapte buna". de Roma. înserare în cimitir. Rasfoiesc la rastimpuri Jurnalul si . Ai sa-mi scrii. cu plansete. în vânt de seara.Iti multumesc. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. Se apleca spre mine. Am alergat. Trebuia sa tac zece ani.Mi-e draga! Niska tresari... si fata mi-e draga. Am avut aceeasi tulburare ca ieri.Toti spun ca suntem îndragostiti unul de altul. .. Niska.. Nu mai pot apara meterezele sufletului. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca. Acum. Dar am pierdut iar chipul fetei. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. mi-e draga.. cu care s-a întors de la congres.. Si mi-e draga." "Cum as putea întâlni pe acea fata? O pastrez înapoia pleoapelor. îmi spun: sunt tulburat. Vorbise Niska.Spune. Mi-am batut joc. si. La celelalte morminte licareau candele. O banca iesise din iarna cu doua picioare surpate. De ce am scris în Jurnal? N-am izbutit nici sa ma linistesc. Au trecut câteva ceasuri. Fata necunoscuta mi-e draga. cu privirile pe chiparosi. încât a început sa se stearga. To?38 varasul lui fu lasat în pamânt cu frânghii.. Se plimba. Dar daca nu mai sunt eu? Am sa ma caut mâine prin oras. dar peste un an. .. Poate sunt obosit de drum. Groparii îsi asteptau plata. la apus. îl stapâni. Am citit cea dintâi pagina din Jurnal.. e penibil. . mi-e draga.. stiu: fata seamana cu Niska la ochi si la par. E rusinos? Da. Poate sunt nebun..îti amintesti cimitirul din Iasi?. Roma m-a farâmitat si m-a adunat iar. Câtiva nori.... . Am venit sa-ti spun "drum bun". cu bulgari. Si acum scriu aici... l-am cautat si l-am privit iar.. XXII. ." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei. Cred ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. Eu mi-am stapânit bucuriile. deasupra capetelor. nu mai stiu precis chipul fetei. în strada. iar nu în Jurnalul de calatorie. fata mi-e draga. . Stiu ca nu sunt nebun. M-am întors la hotel. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort.. M-am tulburat. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte. Dar acum.. m-a fulgerat o asemanare cu Niska.Ce sa-ti spun? Daca mai vrei. E umilitor sa 239 fii îndragostit. am scris în acea noapte de aprilie: "Pe o strada cu nume obscur am vazut astazi un chip de fata. aproape de nebunie. Niska. în fata gropii cu unghiuri negre. Aleea cea mare se nelinistea. Dar mâine.De ce m-ai mintit? Eu priveam priviri drepte. îsi pastrau geana sângerie.. Fata mi-e draga... LUMINA LA ROMA în Jurnalul meu intim. Gradinarul îsi îmbraca haina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. e jignitor... întorcânduma pe Corso.

noua si agera.. Iata.. Dar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mine?. Stiu ca aceasta e dragostea. Poate au sa-mi piara nelinistile. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. Are sa treaca. ca acesta e sufletul meu. în vagon. catre Fiume: "De ce am ascuns doi ani? Mi-e draga Niska din noaptea când ne-am întors de la manastire. singurul în care ma încred.. ca aceasta fac. . sa-mi marturisesc.. cuvântul pe care l-am învatat de la altii? De aceea. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. Va trebui sa închid caietul si sa privesc Adriatica. Mi-e draga. de aceasta ma umileste... De aceea mi-o spun mereu. Nu pot lamuri nimic. Nu e umilitor. mi-e draga. cuprinsi de nebunie. Nu vreau sa înteleg nimic.. Voi lasa sa-mi fie draga Niska. de acum. Simt o reînnoire. Ea ma mângâie. cu nemultumiri. cu poftele trupului meu tânar. eu nu sunt îndragostit. am construit-o eu. Ispita e puternica. cu oboseala.. Le împlinesc cu greu. în tren.. Ce fapt mai eroic decât o renuntare? Si o renuntare care sa nu fie o extirpare.. Drumul mi-l voi urma. Stiu eu ce am? Nu înteleg de ce mi-a fost teama.. Aceasta o pot scrie cu fruntea sus. dar n-am fugit din fata-i. spre Ancona: "Niska. Mi-e draga. cu revolte. Dragostea e vinovata. Eu nu pot s-o stapânesc.. trebuie sa ma cred. Niska. fac si eu.. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. Hotarârile n-am sa mi le schimb. Am luptat cu somnul. . Ceea ce fac toti. N-am cautat eu dragostea? N-am voit eu s-o cunosc si s-o robesc? Aceasta e dragostea. fara sfârsit. Sentimentul tragic al existentei îl pastrez. cu nebunia. Dragostea trebuie sa ramâna. pentru ca am voit eu. Au trecut si tristetile singuratatii de la schit. Când mi-amintesc de chipul fetei. ci stapânita. Acum. Mi-e draga. Ceea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. Dar încurajarea mi se pare neghioaba." "Dar de ce am scris eu asta-noapte despre ispite? Am uitat hotarârea: dragostea nu trebuie alungata.recitesc hotarârile.. cu pretul a oricâte îndurari. Voi tainui pentru altii... chiar pe Niska... aceasta o simt.. Nu ma voi teme. Viata nu mi-a fost daruita. Nebunia mea nu este dragostea. îmi spun mereu: totul trece. Mi-a fost draga si mai mult la mare. Niska. Hotarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. "Mi-e draga Niska!. Cuvintele sunt stupide. nici o biruinta chinuita de remuscari. ma simt înlantuit de un brat strain. De ce sa nu-mi fie draga Niska? Cum sa spun? înteleg si simt altfel." Insula Capri. Iar eu nu sunt oricine. Totul trebuie sa treaca.O observatie ciudata: de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. Fata nu mi-e draga. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste." "Daca se va observa schimbarea în tara? Eu ma simt atât de schimbat. uit orice altceva. Am înfrânt nebunia.." Pe vapor. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou.. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi exaltat de bucurii. ma simt mai viu.. fara sa-i observ desertaciunea. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. Din intuitii. cu ispitele cartilor amuzante. Cum l-as putea rosti. Nu e adevarat. Nu stiu care parte din mine s-a schimbat. Dragostea Niskai mi-e acum departe." Noaptea. sufar stupid. cu lecturi.. în singuratate: mi-e draga Niska. la Iasi. înfiorator. tainuita si neîntinata. E umilitor sa numesc aceasta: dragoste?. Pentru ca o spun eu. Orice îndragostit îsi jura credinta dragostei. Când spun: îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. simt mai precis ca aceasta e carnea mea. ci eroismul. De ce sâ 240 înteleg? Adriatica e albastra si sufletul meu e senin. ca o gheara straina. încerc un sentiment ciudat.. si simt ca va ramâne în suflet. Sufar. au ajuns experiente.

prin manastiri.. aceasta din pricina Italiei". Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. fara sa uit si fara sa plâng. Restul sunt ipoteze si jocuri. Ea m-ar primi. Mi-a cerut sa-i povestesc. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. asurzitor. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacari. aduceam caiete mari. cum era sa-i spun ca am fost la Roma. Tot ce am facut pâna acum. îmi purtam singuratatea pe carari. Singuratatea ma chinuia.. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. Daca nu. si sufletul ei creste din semintele duhului meu. singuratatea mi se însenina. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. dormind prin stâne. Va pieri. viu. Sufletul Niskai îmi apartine: i-am ghicit dorurile. Am fost si la schit. Totusi. acolo. Cine le-ar fi primit sa le tipareasca? . departe de oras. Nu disperam. Dar Niska va renunta sa-si aleaga alt sot.Simt! Daca se va observa schimbarea? Cum am sa ma întâlnesc cu Niska? Ei nu trebuie sa-i spun.. Niska ma întovaraseste în ratacirile mele. cu pieptul ros de dor nemarturisit.. tovaras chiar. de suferintele mele care îsi cer rodul. s-ar putea narui. padurile se însângereaza. mijloc de împlinire al marelui meu gând. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. 241 Toate anticiparile acestea n-au rost.. Sunt un nebun. Acum. prin orase de Dunare. toamna ma chinuie mai mult si mai adânc. dar îmi ramasese mântuire. Rataceam prin munti. care m-a tulburat mult. Plecam. si ma chinui în van. MEDITATIE PENTRU DOUA TOAMNE Cea dintâi toamna începuse cu chemari pe sub castanii umezi. aproape de mine. La schit. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. urias. înnegrite. Vreau sa ramânem prieteni. mai putin pretios dintre paginile scrise. cu un caiet si o carte. dureroase. s-a pogorât iar seninul. Nimeni nu poate afla. Gândind la durere. "De ce sa plâng?" mi-am spus revazându-mi chilia. barbar. asa cum am \'enuntat si eu. Nu trebuie sa-mi rapeasca timp. Câmpurile se înaspresc. apoi prin Ancona la Fiume?. De aceea mi-e teama. de aceasta sunt sigur. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. va pieri. pe care am vazut-o rar. Banuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. iar nu la dragoste. Vara petrecuta în rataciri. N-a înteles nimeni. Mi-e draga Niska! Aceasta e singura realitate noua. oricât de lunga i-ar fi agonia. îmi aminteam: totul trebuie sa treaca. îndurând ploi reci. de-a lungul bulevardelor. Aceasta e lesne de înteles. Si n-am plâns. Cealalta. nemultumit de ceea ce face.. Gândul acesta a întristat-o mult. sfârsita dupa miezul noptii cu hotarârea celui care stie ca odihna se va pogon o data cu moartea. A început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. Publicam ce era mai putin viu. nadejdile. cu nelinistea. Tot ce încercam sa uit crestea în amintire. pretextând ca îmi pregatesc examenele. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic.. XXIII. Dar mie teama.. cheltuind putin. Alaturi de viata dura. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. si de acolo la Napoli. alaturi de vechea realitate: eu. nici Niska. intentiile. Celelalte erau confesiuni stranii. Niska va renunta. Dar a fost numai o criza. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. mai putin original. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. Acum." * Toti mi-au spus: "Ai o nostalgie apuseana. Niska ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. enigmatice. si nu sot.

pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. De ce nu ne-am întâlnit? Nu as fi plâns atât. fara sfârsit. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. Vietuiam într-o continua febra cerebrala. Am stat . Asteptam înca o ispita. în mansarda. se va lumina sufletul eroic. Liniile. prin taina care ma sfâsia. voi aprinde lampa. Cu aceasta pagina se încheie povestirea celor doi ani de experiente. ma trudesc sa scriu ca tine?. Nimeni nu putea patrunde dincolo. Nu ma exalt retoric. Nu voi scrie aici nici o meditatie. biruiam. pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. pe câmpuri. Si privirile se schimbasera. Nu stiu. Nu stiu cum se va sfârsi. de chemari si de biruind asupra slabiciunilor. Nu înteleg de ce te-ai închis în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. care sa o întareasca. Nu cunosc. îmi ajung zgomote din strada. experientele ultimilor ani. e toamna. pâna la plecarea mea. de ce nu ma lasi sa te vad? De ce fugi de mine? Eu nu stiu sa scriu. Familia care m-a stapânit. Daca ai sa ma lasi mult timp singura. sentimental. mi-a pierdut urma. Cine stie ce pun la cale. Si mi-ai fost nesuferit. între carti. Niska îsi pastra acelasi loc. Dupa ploaie. departe. ci jurnal.. Daca as continua. Ma supravegheam etic. acesta sunt acum: barbatul care-si asteapta ultimul salt. si ti-am împrumutat cuvintele. astept. Putin îmi pasa de toamna de afara. n-as mai scrie povestire. Ma voiam om depasit. amanuntele. pe strazi. Tu îmi ascunzi ceva. Astept sa-mi scrii. Titlul acestui capitol e fals. Pâna atunci. Ma osândisem. Cele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. Astept halucinat. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. sunt eu. fruntea purtau fiecare o masca. singuratatea nemiloasa. Tot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine.Simtind apropierea eroismului. Nelinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. într-o curte necunoscuta. Iata. Oasele începeau sa se rânduiasca altfel. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. îmi coltu-rasera fata. Daca el nu s-ar întâmpla înca un an. fiu. Ferestruicile sunt înca îmbrobonate. nepot. prizoniera. fiica. sa fiu vesela. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. care m-a ospatat de sarbatori. alaturi de o familie mediocra si fericita. în curând. SFÂRSITUL PARTII I PARTEA A DOUA SCRISORILE Prietenul meu. M-au îndragit toti: mama. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. Faptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa Nis-kai. Si nu stiu ce astept. E destula tristete în mine. Dar poate e tristetea celui care întelege.. fara sa observ. golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. Vietuiesc aproape singura. nu stiu. De la masa 242 243 mea zaresc doi plopi zdrentuiti. Nu stiam nici eu de ce plâng. la Iasi. taina. am suferit mult. Nu poti banui cât am îndurat eu.. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. adica. Si voiam sa râd. lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi strictete. \' Cu fata linistita. cu pumni strânsi.. Renuntarea se împlinise. Nici Radu nu întelege. stiintificeste. cerul e vânat.. Stii ca. în durerea suprema. sa le multumesc. Poate de ciuda ca se sfârseste înca un an. cuta sprâncenelor.. Eu asteptam un fapt hotarâtor. unei singuratati austere. Afara. Aici. Plopi pe care i-au privit adolescenta mea. Biruinta finala e singura care da sens si pret unei hotarâri. în timpul sarbatorilor. Cele ce am îndurat. la tovarasia noastra. scrisul.

. Va fi o intrare cumplita. Am fi stat amândoi. Si mie. pentru ca tu râdeai prea mult. mai lasat sa cred multe.. Esti revoltator. Pâna atunci. Pentru ca adversarii tai erau un volum gros de texte românesti sec. a primejduit roade pe care le astept. Dar m-am înfrânt. fericita?.. 245 îti vestesc un singur termen: cinci zile. straine si fericite. studente din anul întâi.. Nu putem ramâne întotdeauna în anul întâi. când tu dormitai zâmbind. sala cu perechi noi. de vinul prea vechi. studenti din anul întâi.. nu e asa? Spune. Niska. Gaidaroff. nici prea lungi. XVI si Histoire de la langue... Nu-ti mai amintesti de noaptea Ajunului. Niska. ca sa-ti aleg carti de daruri. criza s-a întrecut. salutari de la Niska. prelungit cu vin vechi. iar eu îti cumparam prea multe prajituri... o scrisoare sincera? Sau preferi scrisorile de asta-vara.S. pentru ca îti sunt mai mult. Si ar fi stupid sa ne întristam. nu te-ai purtat ca o prietena. comitet nou.. Niska. iar eu îti povesteam din Soren Kierkegaard. Asa eram si noi. Asadar. Nimeni nu-l cunoaste. dar nu cu ei.Si venirea lui Radu. vrei sa-ti scriu. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . Nonora asimilata Societatii medicinistilor.. dar numai atât. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare... care ne socoteau logoditi.. Viorica. Poate vin si cu Bibi. prudenta.. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita. Niska.lipsa. ceasurile acelea au însemnat prea mult. Nici venirea ta în amurg. Cre-de-ma. nici privirile celor din cofetaria calda. cu obraji de ger.. Mariuca. Tu ai înteles de ce râdeam noi atât?.. P. pâna în noaptea Ajunului. Sa-ti amintesc mai mult?. Stiu ca te vei plânge de obscuritate. Dar daca astfel trebuie sa se petreaca faptele? Ei erau fericiti. Poate n-ai sa întelegi nimic. aproape de doua. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licenta? Vorbeam de tine. Tu lucrezi ceva? Poate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. nici ceaiul din mansarda. Niska.. Nu mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la Drept.. Ti s-a strâns inima.. dupa miezul noptii. Nu am uitat nimic. ai plecat a doua zi. de prietena ta care a fost fericita. Ai venit la cinci. Nu ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos Ajun.. Bibi. Câti mai ramasesem din vechiul cerc?.. sprintene si "literare"? N-am vrut sa te vad. Tu iubesti faptele mari... Presedintele bolnav.. si asa suntem când ne întâlnim. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. Stii. care ne priveau obraznic. de neprie-tenie. de alegorism excesiv. multe. Trebuie sa ramân eu însumi. Daca am ramas departe de tine atât timp.. îti sunt cel mai bun prieten.. Sunt tot atât de stupid si eu. vizita la cerc. Tu nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. în odaita ta calda. de sarailiile prea dulci.. Niska. Pentru mine. Nu socoti scrisoarea aceasta o declaratie. nici tie nu ti—1 voi destainui. De atunci.. "Florentele" casatorite. Si apoi. Ar fi fost asa de frumos. sa lacramam pe un trecut. în loc sa încerc a-ti scrie o . nici ratacirile pe la librarii. care filozofez nostalgic. Farmecul se înzeceste în tacere. pe care nu le cunosteam.. Voiam sa te vad. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. nu ma poti mustra.o saptamâna la Bibi.. . pentru ca experiente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure hotarârile. Nu fii prea magulit de izbânda. de data aceasta. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe.. si râsul nostru stingherit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. Nu te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp... Trebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti.

Astept. Pentru ca aceasta e vointa mea. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. eu pe jet. trecuta. nu e asa?. Am îndurat si eu. în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. scrisoarea ta m-a îndurerat. dimineata. când esti. cui sa le cer? Ai mintit spunând ca-mi esti prieten. în singuratate. daca te fac sa rosesti. se asculta . izbucnit spontan si dureros de lung. Ai adormit cu mâna sub obraz. si nu ca doi prieteni. de ce nu vrei sa întelegi?. cel mai mare rau. De ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizoniera? Si apoi. nu ma pot întoarce.. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meu? Tu accepti promiscuitatea sentimentala. ai sa întelegi? Ne-am sarutat. (Ti-ai amintit întoarcerea de la manastire. pe care o ascult. Plânsul tau e copilaresc si stânjenitor. Nu astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. de ce sa plângi. înainte de linistea mea. oricât te-ai supara tu.. cu aceeasi pijama?. care m-a înspaimântat. atât de tânara?. IV Niska. Prietenia noastra ramâne.. spune-mi. si apoi m-ai lasat singura. cu aceleasi bulevarde reci?) In mansarda era cald. Ar trebui sa povestesc. fara sa stii. toate acestea au sa treaca. Tu. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. înca. Am scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. Si eu aveam mult de scris. ceea ce ma hotaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. Nu uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. Singur... Daca.sa-l dezvaluie. Niska.. Iarta-ma. Dar n-a fost asa. Nu mai pot fi cea de acum doi ani. Mi-ai facut... si vin mult. asa cum faceam eu în copilarie. Si sunt atât de trista. Niska.. Nu te preface ca nu întelegi. Totul trebuia sa-si recâstige vechiul echilibru. m-ai apropiat de tine. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. dar sufletul meu ramâne al meu. a fost pricina claustrarii mele. întotdeauna. Sufar mult..scrisoare frumoasa. m-ar întuneca pâna la ura. Si plâng. si mâinile tale în mâinile mele. pur si aspru. înainte 246 247 îti ceream tie sfaturi. Tu ma vrei mare. nimic nu se uita. singura. prietenia alaturi de sarutul pe buze. tu pe pat. tu înduri nostalgii prea deprimante. provizoriu. ci numai se linistesc tulburarile. am îndurat cu ochii aprinsi. numai pentru noi doi. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. De ce nu vrei sa ma ajuti si tu? Esti dator prieteniei fata de Niska. Desi. întoarcerea acasa.. nu primesc pe nimeni. De ce te-am sarutat? Gândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. eu trebuie sa ramân singur. aproape de zori. S-a petrecut. înapoi. Dupa cum stii. de pretuirile tale. multe viziuni care trebuiau uitate. Acum. un singur gest. si prajituri. Mi-esti cea mai buna prietena. de gândurile tale. Eu ma razvratesc împotriva ei. mult. Nu stii ca înteleg greu fara tine?. Voi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. singuratatea. Fireste. Ai adormit. înca.. De ce nu ma lasi sa vin? Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. senzual. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . Ne-am sarutat. Prietena buna.toti trebuie sa-mi fie straini . Niska. înca. senin. multe carti care trebuiau citite. însa. Buclele scurte fermecasera perna. nu te uit. A fost original. Banuiesti multe si poate chiar ghicesti.. Deosebirea este aceasta: ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. calm. si nu capricios. Prietene. Te voi vizita. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. cu umerii încordati la masa de lucru. Nu-mi lamuresti nimic. Criza nu e. aproape de despartire.. Toate prieteniile sfârsesc aici: se împrumuta la început carti.. cu pumnii framântati. De ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. asa cum iubesc eu sa fie prietenia.

. De aceea trebuie sa ne despartim. De acum. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoi? Te rog sa ma ajuti. ostenita. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perechi universitare? Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. Cine stie ce banuiesc. de glasul tau. De aceea te întreb daca tu stii ceva de la Viorica. apoi sarutul sfios. tu cu prieteniile cele noi. Vom ramâne câteva luni singuri. Dar Radu e menit ratarii definitive. Vreau sa te simt vecin. dar daca nu stiu cum?. Am uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vechea ta prietena. ca toti ceilalti. zece sau cincizeci de ani. Niska?. Nu ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. de aceasta sunt sigur. Ma întrebi daca lucrez ceva. sau vei ramâne aici. pe care ti—1 împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios: ca am nevoie de tine. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. un resort launtric sau o axa. Tu ai voit sa le împlinesc. un schilod. P. cine stie ce voi face. se prelungesc vizitele pâna seara târziu. Nu se va rupe nimic. la sfârsit. Nu stiu. citeste. Departe. Crezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratate? . pentru un asemenea fapt sa ne despartim? Sunt atât de trista. ti le voi trimite prin Radu. Prietenia mea trebuie sa ramâna pura. Despartirea cea mare se va înfaptui în toamna. Prietene. când eu voi pleca în Nord.. si eu. multe. Nu stiu cum sa-ti scriu. Iarasi te rog: de ce nu vrei sa ma ajuti? Ele au sa se limpezeasca. pentru un rastimp. toti înteleg ca sunt trista. îi lipseste ceva. nepasatoare. De ce. E jignitor. ci vointa mea. stiu. nu se va încheia nimic.. nu mai ma pot preface. apoi logodna sau colajul.. Altadata eram trista. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. Aceasta se va sti dupa cinci.. De ce n-am putut ramâne stapân pâna la capat? Pe tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarut? Si noi. de trupul tau. ispititoare. se strânge înfiorat palma prietenei. prieteni austeri. usoara. Tie n-am sa-ti spun. iar tu în vreo tara calda. Acum. iar cel care trece pe lânga carti. Niska. si pentru mine. Tânjeam zi dupa zi.concerte împreuna. Anii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. S-a schimbat mult.. dar am început sa ma tem de soarta. în mansarda. Nu vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. Dar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscure? Rugându-te sa întelegi si sa nu te superi. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. cât mai mult. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. eu cu cartile mele. Ne vom scrie. foarte rar.. si toti ma socoteau ne248 249 astâmparata. Drumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu.S... noptile sunt lungi. sa fug. Stii ca Radu iubeste tot mai mult pe Viorica? E ciudat. te saluta prietenul tau. El e singurul pe care îl primesc. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. nu se va pierde. Bea tot mai rar. N-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corecta. sau o notiune. de oameni. Daca îti trebuiesc carti. de apropierea ta. ma chinui. Radu niciodata n-a fost atât de statornic. Cartile sunt mari. sa ma aperi. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. dar daca ma vor ucide si pe mine. îndur acum crize pe care nu le înteleg. Stiu un singur lucru. Cel care se opreste la carti e un sarman neputincios. apoi îmbratisarea patimasa. si pentru tine. As fi voit sa fug.. de mediocritate. Sunt stupid. Am suferit. Ma desteptam diminetile. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Tu nu poti sa-mi întelegi disperarea? Si eu.

Acum. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. când ai publicat acele pagini de scandal. ca esti nebun. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna... Eu nu te pot vedea atât timp.. Desi.sa ne despartim?. Daca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. Cred ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în tihna la unul din . într-o iarna cu câmpuri. oricâte ispite m-ar încerca. cât sarutul final staruie sa ma mustre. Acestea spun ei. sunt tot atât de puternic. întelege. pomeneai de "carnea. esti stupid. Veneam cu vesti. si durerea mea. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. un alt cuvânt scris o învioreaza. Fireste. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept. eu trebuie sa sufar. sentimentala sau cerebrala.. îngâmfat cum esti. nu sunt erou. colegii de la cerc. Nu. De aceea lupt. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. pe strazile cu soare.Am venit la tine.. dar nu-l înteleg. nimic de Viorica. mai ales de catre colegii din cerc.. Pe Radu l-am vazut de câteva ori.. dar n-am surprins nimic deosebit. Nu te supara. cu pomi. nu vrei sa te tradezi. Primeste sa ne întâlnim iar. nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. Eu am voit. Eu. cu sali luminate pâna în zori. ori anulat.S. Niska. îti strânge mâna. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la ureche. etica. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. într-o curte alba. nu e asa?. si când totul a ajuns iar amintire. te rog. dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosi?.. si iar începe lupta. Aminteste-ti ca tineretea e o criza.. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. VI Niska. Viata mea nu accepta compromisuri: ori erou. Oricât m-as însenina. Ti-am spus prea mult. Acelasi prieten. daca ai cu adevarat vointa. Niska. Niska.. Zvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o.. Nebun erai si mai înainte. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. uita. ci îti scriu ca dimineata. E stupid sa ma plâng de consecintele unei hotarâri de ale mele. Lupta începe. cu petreceri. VII . Dar eu am uitat. în cel mai alb oras.. Prietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. Trebuie sa ajung. Ai sa te surmenezi. m-am chinuit iarasi.. pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . singur aici.. cu perechi fericite. în curtea cu zapada. Niska. Se sopteste anume.. disperat. Nu sterg nimic. Un alt zvon e de-a dreptul ofensator.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. P. nu mai sunt tulburata nici de amintire. Uita tristetea scrisorii mele. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. Si apoi. sângele si duhul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca. care începe cu marturii. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. Am privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. Tu cunosti hotarârea mea. Dar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. ai înnebunit asta-toamna. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. Ma înspaimânt. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. N-am putut citi nimic în acel ceas. te rog. cât timp sunt trist si tulburat. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. Dupa socoteala lor. tulburarea n-a trecut.. cerul si scrisoarea ta m-au chinuit amar. Nu-mi scrie. prelung ca o agonie. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. care ma socotisem aproape linistit. Tu.

. Tu. nu e asa? De ce nu-ti amintesti si de mine? Car-\' tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. înainte de a te cunoaste. Si nu alung tristetile . fara imbold. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. asupra unui tânar dragut. Cartile le înteleg alaturi de tine. prietena. care ai exaltat prietenia. N-am sa te mai vizitez. te porti ca cel din urma dintre prieteni. E umilitor. cu atât sunt mai tulburata. Universitatea nu mi-a dat nimic. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistita. Un pretext stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. care te-ar putea interesa. si înca prea tânara. Am atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. M-am schimbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. Fireste. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. niciodata. ca acum. De ce te-ai schimbat... Pe mine ma poti primi. iarasi ti-as spune multe. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. prieten eremit si rautacios. Nu pot face nimic fara sprijin.*si daca as vrea. In orice caz. uita-l!. de gândurile si încurajarile tale. Nu pot face nimic mare. aceasta ti-am mai spus-o. de atunci? Sa fie acel sarman sarut. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi.\' asta iarna.. asupra unui domn care ma cere de sotie. cu vorba vie. Acum. nu? Am si alte lucruri sa-ti împartasesc. Stii ca sunt femeie. n-am sa ma supar. cum ai suferit tu fara Grieg sau fara Comentariul lui Don Quichottel Nu-mi esti prieten. cu buze foarte frumoase. cu îndemnuri. Cum le-as putea scrie. Eu astept lamuriri precise. Niska.. si am nevoie de creierul si sufletul tau. E prea târziu. Cu cât o citesc mai mult. ti-as spune multe. Am fost ca doi prieteni vechi si buni. cu fapte.mediocrele tale romane. Nonora. Acum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. Sunt eu. care ti-e prieten etc. cu rugaminti de îndragostita. E greu.. Mi le-ai povestit. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. de care ma caiesc? Dar uita-l. fraze si continutul notiunilor. Nu mai pot suporta colegii care îmi fac curte. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. Dar mi-e atât de dor de ea. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. Nu e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmatica? Prietena ta. Niska.. Vreau prea mult ca sa pasesc singura. cu expresiile tale? Poate mi-ai facut un mare rau. 250 251 VIII IX Nu mi-ai spus nimic. As avea atâtea sa-ti spun. Am nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. Nu stiu ce are sa se petreaca cu mine. asupra dragostei lui Bibi. de un prieten pe care îl pierd. Iti sunt prietena. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera.. acum. sa pot evolua singura. Nu stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. eu vreau sa ajung o femeie de elita. Astept primavara cu inima strânsa. si tu ma zapacesti mai mult. Daca as sti sa scriu. sa te întreb. atât de ispititoare? Am ramas împreuna noaptea de Ajun si nu mi-ai spus nimic. Daca tu vrei sa ajungi erou. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. Nu mai pot suporta pe nimeni în afara de Bibi. si cred ca nu se vor vinde. nu mai sunt. când eu scriu ca tine.

te vei simti sfârsita.. te vei lasa aleasa. epuizata. sa ajungi o femeie superioara. nu ma vei uita. multi ani. Nu trebuie sa te simti jignita. O femeie. Ai sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. Dar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia: o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. Dar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la hotarârea mea si sa ma apropii. e calea libertatii perfecte. Am cel mai sincer dispret pentru amant.. si acum vrei si tu. casnicia e inevitabila. Am acelasi dispret pentru sot. Pe tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. Aceasta e soarta. piere.desi ma doare sfatul acesta. Poti ramâne pura. Iar. eu am voit. sufletul feminin oboseste repede. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine. Tu esti perfecta lânga mine. Oameni care nu tresar rostind: acesta e copilul meu. deprimata. De aceea. Pentru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament luxos. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anarhist. multumiri resemnate. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. trebuie sa pasesti singur.. Totusi. Dar nu-l vad cu putinta. oricât ar fi de superioara. pe aceasta cale a libertatii perfecte. a fericirii prin abrutizare spirituala.) si profita de inexperienta sexuala a sotului. Vei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. Desi eu cred altfel. Poate. fecioara. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. dar. la . Rezervele sufletului feminin se consuma repede si. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. luminata de un sens spiritual. spui tu. Pentru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. Datoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. Urmeaza pe cea a libertatii. Dar am ajuns prea departe. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. îti marturisesc. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. si chemarile lui nu pot fi înabusite. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. Tu nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare.. îti accept formula. o fericire calduta de camin. Tu ai doua cai de urmat: cea dintâi. si nu stiu unde sa ma întorc. Tu ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. E adevarat. De aceea . te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. în lipsa unui alt suflet prieten. luând si daruind. care sfârsesc prin a se suporta si chiar împrieteni. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. în curând. Sunt numai un puritan si. menirea femeilor. Orisicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. chiar cu riscul de a parea în ochii celorlalti o vicioasa. nu se mai împrospateaza. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. iar trupul se insinueaza. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. Astfel înteleg eu. nu?..decât scriindu-ti. pentru ca femeia se orienteaza greu singura. 252 253 mâncare calda si copii. poate. sa te mângâi. Dar daca nu-ti mai sunt prieteniei altceva? Nu am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prieten? îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit. Nu ai deloc dreptate. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. Casnicia e cel mai perfect fapt omenesc. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. Dar drumurile noastre trebuiesc despartite.. Drumul e greu.

si tristetea s-ar preface în bucurii. ca nu mai raspunzi la scrisori. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. mai târziu. Tristetea mea e întotdeauna mai disperata. X Iarta-ma ca ti-o spun de la început. Am plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase.. nici un pic de bunatate. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. asupra unor pasaje ciudate. sunt ale destinului. Si. dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. Erai acasa. care te va ajuta mult. Am sa fiu fericit. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. Mi-am însemnat pe o fâsie de hârtie multime de întrebari. dar le ascult. la curaj. ca daca pe tine te întristeaza. Dar menirea mea e sa nu spun cuvântul. o sotie bogata si inteligenta. aspra si mincinoasa. fara ajutor.. sa ajung.. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de Niska. Ce vrei sa-ti spun? N-ai dovedit. nu numai colaboratoare.întoarcere. Tie ti-am marturisit. Urasc si mai feroce. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. Tu vei gasi. nu ma vei mai întelege. Si apoi. Asa e ca par stupid? Daca mi-ai cunoaste logodnica. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. trebuie sa cauti un nume si o avere. asa cum mi l-am schimbat si eu. am citit mult. raspândeste zvonul ca ai înnebunit. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. Logodnica mea nu le are.. lupta dintre cele doua patimi a trecut. Voiam sa-ti fac o suma de surprize. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum: logodna mea. Ieri am fost la tine. Tu trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mine. si trebuie sa-ti vorbesc. ca vrei sa pari original. în ultimul timp. De acum. De ce nu mi-ai deschis? Radu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. Acum. Ti-am strigat de mai multe ori: "Petre. de . puterile mele de munca sunt înzecite. din cartile daruite asta-iarna. deodata. sotia mea ma va îndemna neodihnit sa urc treptele. de acum. de asemenea. Niska nu te va putea atâta la munca. în vreme ce le scriai. ci si pe ea. dezorientata.. covârsitoare: fericirea noastra. Si ti-am marturisit. ci si un pas înainte social. Fac totul ca sa-i plac ei. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. iar nu altul. ne vom vedea curând. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa fac?. pentru ca ma tortureaza gândul acesta: un cuvânt. veche de doi ani. Ai uitat. pentru ca asa scria în bilet. Ce s-a întâmplat între voi? Va stiam prieteni. scrisoarea ta. în plina criza. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. un fapt nu ma supara numai pe mine. nu? Le îndur si eu." Sunt sigur ca ai auzit. Iar Nonora te bârfeste groaznic prin oras. ce s-a petrecut cu tine?. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de Ajun. Ca sa-ti plac. pentru ca.. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. XI Prietenul meu. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie.. Nu poti întelege cât rau mi-ai facut. ti-ai schimba gândul. o prietena tulburata. ť Toate acestea sunt triste.. Prietenia noastra.. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. sunt Petre. nadajduiesc. Ma simteam atât de fericita.. Petre. începusem sa ma bucur de primavara. pentru ca ele sunt mai puternice decât mine. de ce ma înspaimânti zadarnic? De ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu crezi? Tu stii ca eu n-am sa primesc un sot. De altfel. la creatie. si apoi usa era închisa. dar esti aproape nebun. Pentru ca Niska nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea.

de asemenea. cu atâtea daruri neîntelese. M-am hotarât sa-i trimit acest caiet intim. nici s-o simt.. Nu pot s-o gândesc. pentru mine. m-am simtit atât de singur si parasit. Dar si eu sânger. eu. de mângâiere. de care ma dezlipesc pentru totdeauna. E atât de senin afara. 256 Si cu toate acestea. încât voiam sa cobor în strada. mai mult ca oricând. singura fericire pe care as putea-o astepta.. Tu minti spunându-mi ca suferi în singuratate. Nu stiu ce am sa fac. Cum poti ramâne în mansarda? Te urasc. îti recitesc scrisorile. Te admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. Recitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. pe aceasta pagina care va fi citita de Niska. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la hotarâri nebunesti. nici . înecata în ceata.prietenie. ea e creata de mine. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. asa cum a visat ea?.. atât de cald. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. Nu se îndrageste decât o singura data. si ea mi-e draga.. în primavara. m-ai îndepartat. sa-ti fiu aproape.. cu tristetea care ma copleseste. Stiu. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. care nu am putut tacea pâna la urma. Pot scrie. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. singura. trupului care se razvrateste. în orasul cu acoperisuri întinse.. Prietena mea. Acum. ma înspaimânta. îmi amintesc cu Bibi tovarasia noastra si marea.... Dar eu nu pot crede în fericire. e frumoasa. Ma gândesc tot timpul la tine. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea.. Eu. ghicindu-i sfârsitul. s-o întâlnesc si sa-i spun: mi-esti draga!. XII în Jurnal: "Citind astazi ultima scrisoare a Niskai am fost atât de disperat.. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. Mi-e teama de fericre.. Dintr-un capriciu. dupa ce m-ai îndemnat. tragicul e efectiv.. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. esti încapatânat ca o bestie. ma ispiteste gândul: de ce sa nu ajungem tovarasi? în toamna plec. asa ca sa înteleaga Niska. Nu pot crede în realitatea fericirii. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al existentei. care trimit Jurnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. doi ani. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiri. Sunt mai trist. nu o vorba desarta de continut... Niska mi-e draga.. Niska e perfecta.. Trebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. de ce sa nu plec cu Niska. dar mai înseninat. sa alerg. ca Niska e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. mai scriu aici câteva pagini.... cât m-a torturat si m-a ispitit. Toate experientele. Eu stiam ca Niska m-ar fi primit tovaras vietii ei. sunt atâtea flori.. si vacantele. prietena ta.. nici chiar daca ti-as spune ca te iubesc.. stiu ca vointa ta te scurma. Or. Vrei sa-ti spun mai mult? 254 255 Vrei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostita? Ar fi stupid si inutil. Pentru mine. lamuriri finale.. Am sa pronunt si sa gândesc: vointa câteva minute si am sa ma schimb.. tovarasia Niskai se contopeste în sufletul meu cu fericirea. Niska. Nu te înteleg.. daca ai suferi si tu. te sângera. larta-ma. chiar fara sa fim soti. fara prietenul meu. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. e libera. Magia cuvântului îsi va face efectul. trebuie sa renunt. mi-e draga. As plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. Simt ca. asa vreau eu. Tovarasia Niskai ar fi.

fara sa se depaseasca. calma. la începutul unei crize. Cred ca am scris multe fraze obscure. m-as simti umilit. ani. iubire din pricina si. pe care am stiut-o cali. în mine. eu pictor. N-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si Niskai. a fost tragica. Dar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. întâlnirea cu Niska.. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. aspra. când eroismul nu va fi numai o tinta. tovarasia Niskai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit chin si. pentru ca ma aflu sus. Ma simt naruit. sobol munci tor si orb. Desi n-am înca dovada biruintei definitive. pentru ca asa vreau eu. mult. Mi se întuneca mintea. Vreau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie Niska. de acum. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odihna numai la mine. Si apoi. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic.. De ce sa ma tem de dragoste? De ce sa încerc s-o ucid. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. Acum. Ea va ramâne în suflet. Ultimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. distanta pe care o admira ea. nu ma înspaimânt s-o port. ostenit si istovit. o ascult. sa n-o urasc. de departe. inedit în mine. sensul vietii acesta e. Nu am lasat pe nimeni deasupra-mi. puternic. M-ar chinui Niska. pentru ca nu-i pot împlini chemarile? Aceasta e o dovada a puterii: sa nu ma las purtat de dragoste. am fost foarte puternic. As fi nelinistit. 257 Si apoi. Dar de ce trebuie . nimic nemarturisit.o spaima copilareasca. am fost asa cum voiai tu sa fiu. Iarta-ma. cu disperarile si înfrângerile deprimante. Toate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga Niska. Vointa mi-ar fi ramas aceeasi. aspra. sobra. totusi. modela. cu valorile si nazuintele mele. Eu ma simt dus de meniri. cu slabiciunile sufletului. Nici nu mai recitesc. împotriva vointei mele. în mine. Eu nu pot crede în fericire. Cum sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti Jurnalul? Am învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. Niska ma admira. în toate aceste atitudini. De abia mai am puterea sa scriu. As vrea sa ma admire pe mine. care atunci îmi scapau. prefacuta. XIII Prietene. nu m-as mai fi reînnoit. Singurul tau prieten. Menirile ma poarta prin vointa mea. în iubire. cu fata descompusa de veghi. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. amara. chiar daca as putea crea lânga Niska. Dar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodata? Deceptia cea mare va fi a Niskai. aproape. Niska." * Niska. Nu ma voi feri de ea. N-as rabda sa admire pe un tenor. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. Daca eu as sti sa scriu. cu plânsul neputintei. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. As vrea sa fiu eu tenor. M-as arata cu pacatele carnii. ti-as marturisi acum multe. nici reculege. N-as mai fi putut munci. poate. Viata mea va fi întunecata.. îsi trimit Jurnalul meu intim. iarta-mi tot ce ti-am scris. Iar Niska nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. eu sportsman. crede-ma. Mai târziu. Niska m-ar cunoaste larva. totusi. Mi-e somn si tremur de oboseala. Am fost puternic. pe un pictor sau pe un sportsman. înfrâna. In putini ani. As fi ramas tot timpul lânga ea. lipsit de experiente cerebrale. sa n-o dispretuiesc. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. Nimic din seninatatea sigura. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare.. Ma voi coborî iara si în lume. nostalgica. sa nu-mi ramâna nimic strain. sfarâmat. mult.

Nu te teme ca vei fi larva informa si oarba. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. Ce sa-ti mai scriu? Sunt si eu obosita si fericita. Eu ma simt a ta. deprimat.nu va dauna operei. Vom astepta vara.numaidecât sa scriu frumos? Cele ce vreau sa-ti spun.. Tu ti-ai trecut probele vointei. Mai târziu. pentru ca te stiu un barbat. Atunci când vei fi obosit. ci pentru ca te simt puternic. Pe mine. acum. Dar eu ma simt legata de tine mai adânc. orice fata se îndragosteste. Dragostea fetelor e ciudata si nestatornica. mai ales. nici logodnicul suav. Nu duce renuntarea pâna la nebunie. ai sa-mi multumesti. sa ma daruiesc tie. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterile? Eroicul tau. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. Nu e frumos asa? Nu e original. Tu stii. asa cum ai voit tu. care am fost atât de slaba.. A mea. te cheama. 258 259 îti înapoiez Jurnalul. Cele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns.. Noi vom fi soti.. De ce sa nu ramânem tovarasi. Tu vezi soarele în dimineata aceasta? Pe tine te nelinisteste primavara. care ma fascineaza si ma stapâneste. pentru chemarile sufletului tau.. altadata. atât de izolat. Criza ti-a trecut. mare si creator al luminilor mele. citindu-l si recitindu-l. sa transcriu anumite pagini. De ce nu ma iei? Acum. Stiu ca tu vei izbuti. Te-as vrea stapân. Cu atât mai rau de cei ce ramân în urma noastra. Dar nu mai e nevoie.. toata viata? Nu ne vom mai întâlni alta data. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca exista. Tu îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. ma simt înca trista. mai definitiv. întotdeauna. dar fara martori si fara oficiu. Nu mai ai nici un . Poate sunt. Voi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. fericiti. nici unul. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam chiar sa le visez? Primavara. asta-noapte. te voi mângâia. Nu esti pentru mine sotul ideal. Apropierea noastra de trupuri si suflete . asadar. slab. tu nu poti spune decât da.. se uita. si care nu ma puteam înalta.. si vom pleca. m-ai creat. Tot ce e luminos în mine ti se datoreste. nu e nou si nu e. ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. asa cum vrei si cele ce vrei tu. Prietene. fara sa lase urme. esti un Dumnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. în fiecare primavara. va fi de acum înainte rodnic. Nu trebuie sa ne despartim. Cum sa-ti spun? Mi-e teama sa scriu aici: mi-esti drag! Pentru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. tu puternic. Sunt bogata si sunt libera. Viata ta îsi va pierde sensul fara mine. te sfâsie? Când vrei sa ne întâlnim? îmi voi lua si eu licenta în vara. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. Nu m-ai învatat tu aceasta? Nu mi-ai sadit tu pretuirea feminitatii?. suna atât de ciudat "Mi-esti draga. As plânge mult. eu care aveam nevoie de tine. Nu ne mai putem desparti. nu ma sfiesc sa te cer. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. dar dragostea trece. nu e asa? Pentru ca... De ce sa ne despartim? Tu îmi spui ca îti sunt draga. nici curtenitorul priceput. asa cum e sufletul meu acum. dar sunt si altceva. si din pricina mea. Te vedeam atât de sus. când stiu ca tu suferi mai mult. nu ar fi putut fi altfel. le pot spune sincer si fericit. Pentru mine. Niska!. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. mult. sa le înfrângi. As fi dorit. Nu vom gasi. real? Am putea pleca mâine." Ultimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. care sa ne înlocuiasca. si nu sunt umilita. si sufeream. De ce sa te chinui. eu aproape de tine. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. Jurnalul e al nostru. N-am vrut sa cred de la început... Tu m-ai creat. M-as târî la picioarele tale.

Astazi m-am plimbat mult pe strazi. pe ape. * De la 9 pâna la 20 aprilie. în primavara? Nostalgia plecarilor se va preface în fapt. frumosi si bogati. Ti-am spus atâtea.Ai sa te surmenezi. Tu ai sa scrii amintiri... N-ai dorit tu.. Seara i-am scris: "Prietenul tau îti ureaza etc.. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. sa colindam.. Prietenul meu ma privea atent. va fi o casatorie fericita. Stii ca eu ies atât de rar".. SFÂRSITUL PARTII A II-A [PARTEA A III-A] Azi. 8 aprilie.. . Sunt palid. Vizita Vioricai. lacramând fara sa înteleg pricina. Tu nu mai ma poti lasa singura. întunecati.. Cartile s-au adunat atât de multe în rafturi. Pe amândoi ne cheama fericirea. de multimea caietelor scrise. înca o data. Nu mai stiu nimic. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. s-a sarbatorit logodna Niskai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. împreuna? Te voi ajuta întotdeauna. Vestea am aflat-o de la Radu. Dar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. disperat si neobosit. te vreau. Dar tu trebuie sa vii. Te-am chinuit destul.. E suparat ca nu i-ai împartasit direct hotarârea ta. cu geanta plina de caiete si carti. ci râde. As vrea s-o mai vad pe Niska. o vizita. Acest fiu e inginer si e îndragostit de Niska. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. Prietena.. de tremurul mâinilor. ca nu mai munceste. Te cer.. seara. Ochii îmi lacrameaza de lecturi. cu mine? Tu stii cum îmi ard flacarile plecarii? Sa colindam. Acestea ti le scriu acum. Am fost destul tristi. prietene. Ma simt rusinata. îmi esti drag si îmi esti stapân. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante. din adolescenta. Nu m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alege? Te-am ales pe tine... printre munti. în gradina.S. . Când ne vom vedea? Am sa fiu atât de. si am sa-ti zâmbesc. De la Bibi. stie ca Niska nu mai e trista. zâmbii eu. rataciri pe tarmuri. Lucreaza la Academie pentru licenta. Câte nu vom împlini. încercând sa patrunda dincolo. eu am sa te ascult. felicitari si salutari. florile de liliac s-au trecut. As vrea sa-mi vad prietenii. Nebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. Cum ai putea spune nu. nu stiu ce sa-si scriu. care e Niska ta. împreuna cu logodnicul tau.. sa îmi vorbesti.. Iar sunt trista.Mai ai mult de lucru? . Tertium non. amândoi sunt tineri. Logodnicul ei e fericit ca Niska s-a schimbat. slabit si mâna îmi tremura. * 22 aprilie.Nu se surmeneaza decât cei care vor sa se odihneasca. sfârsita. noaptea. . Nu stiu. 261 Ascultam atent si luminat destainuirile Vioncâi. nu mai stiu nimic.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. sa plecam. îmi spune ca Niska si-a amânat examenele pentru toamna. Gândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita.Niska a avut noroc. de cearcanele ochilor. Nadajduiesc ca îmi vei face. cu obraz proaspat. Eu am zâmbit si i-am spus: .. încât am început a le rândui pe podele.. P. Dar nu va fi decât fericirea. am muncit ca un nebun..

cu oameni noi. Dar e asa de trist... înca. acolo e sfârsitul.. poti cunoaste tot.. fara sa fi cunoscut o primejdie. ucigatoare. cu destinul... sa uite îndemnul la claustrarea oficiala. Te-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi.Nu. acum? De ce s-au despartit Mariuca si Gaidaroff? Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la Politehnica.. Ce frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. Fireste.. aici. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc.. cu rosturi politice. o durere mare sau o bucurie mare. Dar mai sunt câteva luni. Trece... va pleca acolo unde o va trimite Ministerul. Mariuca asteapta o casnicie pripita. Va ajunge profesoara într-un oras de provincie... Câte n-a nadajduit în acesti doi ani. Toti îi cunosc dragostea. în toamna plec. Dar e. îndârjit în lupta cu mine. stupid de repede. Câti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile.. si încheierile sunt totdeauna triste. Si cât ar lucra... Dupa licenta. înduri acum melancolia sfârsitului universitar.... o carte la o luna. Dragostea lor a durat doi ani. Totul se uita.. înca. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini...Nu ma razvratesc. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. . Tu stii ca eu am sa plâng în ziua licentei?..Pâna în toamna.. Poti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru. în criza. De abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. cu pieptul larg si umeri tari. Datoria ta nu e sa te lasi coplesita. Ea.. Cum n-a înteles. însa.Nici eu nu stiu... Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns... Gaidaroff e îndragostit de o necunoscuta. ci sa dai valori mediocritatii. atâtia ani. Si Bibi îl iubeste. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. nu e asa?.. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. si toti cunosc prudenta lui Andrei.. stinse. Gaidaroff se pregateste pentru barou. toate acestea trebuie sa se întâmple. Dar eu?.. te razvratesti zadarnic. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum..... care rascoleste acum Academia. atât de repede. în adolescenta? închei o epoca.. Viorica.. în cel mai bun caz.. în oras. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la Litere. atât de pacatos. De Bibi am auzit vesti triste...Unde? . acolo unde ma duc. Cine ar putea sa ma biruie. Nu plec. Mi-au ajuns zvonuri ca Bibi a facut nebunii ca sa-l retina. E greu.Stiu.. sau transfigurând-o. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie.. Poate nadajduieste o sotie cu zestre. Lupta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari: sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. Tu esti baiat.... Viorica a plecat tot atât de trista.Viorica. îl iubeste. Andrei aproape a zapacit-o. poti pleca. ti se par stupide. Pentru ca nu stiu daca voi mai putea citi.. Nu stiu si nu cred. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite. E torturat de un gând absurd: sa se calugareasca. Ai sa începi o viata noua. cu lumea. Pentru mine. De ajuns..... a unui profesor de liceu. ca nu o iubeste? * Schimbarea lui Radu ma înspaimânta.. cu locuri noi. a încercat ultimul mijloc. sa rataceasca. Si nici nu-l cunoaste... asa e firesc.. Si anii au trecut. proaspat. . . Eu l-am îndemnat sa plece singur... ..Viorica.. poti ajunge oriunde.. sotie. . Ce mult l-ar iubi. Acum fiecare apuca pe alt drum. Trebuie sa traiasca. cu nume... Dar nu e trist? . Viorica mi-a marturisit si tristetile ei. îmi sfârsesc tineretea stupid. . Sfârseste Universitatea si nici un prieten bun. daca ar avea un sprijin.

. si-apoi sa se hotarasca. si. Faptul s-a petrecut înainte ca Nonora sa .. .. Nu ai amintiri în odaita mea?. . * "• Mi-a zâmbit. Nu linisteste. am întâlnit pe Nonora. Acum sunt logodita. Mi-a aratat fotografia lui.. Bratele i le-am înlantuit de bratul meu. cu care se va casatori... A început sa râda. Calugaria tânarului nu e o alinare.. .Acum ai sa vrei mai mult.. Eu nu pot sa ma duc la Ea. mi-a luat bratul . mai puternic decât vointa mea.. bruni si speriati. . Acum doi ani o îndragisesi. pentru cea din urma oara. ci tortura. Nu vrei sa vezi. . îmi placi si mie.. E prea veche. nu însenineaza. mansarda?. scoate-ti tot ce vrei. . casa se darâma.. cu o dedicatie stupida si dragalasa. în mansarda. Iar linistea nu si-o va gasi. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. Am despicat genunchii si i-am stapânit coapsele. îi astept la mine. Nonora a fost astazi mai frumoasa. sa mai mediteze.Nonora. Va pacatui în manastire si mai mult. .. sus.. 262 263 Ce-am simtit eu atunci. de purtarea mea. De unde îmi ghicea Nonora gândurile? Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa.. nu se poate!. de primavara. Aminteste-ti.Cu atât mai rau pentru logodnicul tau. de simturi. aproape de înserat.. de ineditul faptului pe care-l întelegea din ochii mei. hai la mine!... Am cerut-o. Eu îi simteam trupul încordat. O ghiceam tulburata.. atât de întunecat. . tremurând.si am plecat. iar sufletul vast.. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu.. sincer si direct. fara disciplina..A început sa fie cald în mansarda ta. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. . * Azi. e inutil sa te prefaci pudica. dar ma înspaimânta urmarile. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. . Sunt logodita. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. Trupul i l-am frânt. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. • ..Nu te mai recunosc. Ascet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti.Nonora. dupa ce plec eu. mai calda.. vast.Ca un prieten. * Si tot n-am vazut-o pe Niska.Scoate-ti bereta.Ai sa fii cuminte? . în toamna plec.Nonora.. mai puternic decât respectul pentru dragostea Nonorei? I-am soptit... Copcile de pe umeri se deschisera singure. Sa mai astepte.Acum nu se mai poate.Nonora. Am ales cealalta cale.... I-a sarutat fotografia pe strada. mai patimasa..Nu se poate.. Uitase obraznicia mea. .Nu. pe bulevard.Ai început sa vorbesti ciudat.Nu se poate!. .. . Ascetismul oficial si poruncit e plin de ispite.. Misticismul lui Radu. I-am zarit sânii. Nu si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. voiam sa te sarut comod.îi înteleg gândul.. . Lasa-ma! Bratele mele erau prea tari. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur. parasite acum cinci ani. fara aparare.

nici de fuga. pentru ca sufletul meu e atât de vast. în orasul cu ispite. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. si te-ai logodit. Claustrarea mea nu a fost o fuga. E umilitor. ai s-o uiti. Priveam pe ferestruica. . Lumea vasta. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. ". încât ai urât faptura care ti-a dovedit. Cu o singura deosebire: eu voi pleca dupa ce voi învinge. nu fuga. Si simteam tulburarea nestinsa. Pentru mine. din sensul pe care îl dau eu lumii. între carti. efectiv. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de chinuri.. nici logodna Niskai. Laudai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. Nu exista decât doua vointe: cea cosmica si cea eroica. o reorganizare a mijloacelor de lupta. Nu o exaltare provizorie si trucata. eu nu am nevoie nici de plecare. Am recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie.. Ea nu e vinovata. Viata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. Tu nu poti întelege pretuirea biruintei. cu examenele trecute. Si-mi scrii ca te simti puternic. Nu stiu daca îmi întelegi seninatatea. Aceasta era barbatesc. Ai facut acel pas pentru care trebuie sa te chinuie mustrari. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. acest cuvânt exista. o data cu cele din urma reminis264 265 cente ale adolescentei. Ai fost atât de slab. va fi o uitare organica. Acolo. ci ai fugit din lupta. . ai fagaduit. Lumea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. încât cuprinde într-însul dureri. din ultimele experiente. Acum. înainte ca eu sa sovai. Pentru mine esti înca un învins. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. nu a adevaratului suflet. nici darâmarea casei în care am copilarit. înapoi nu ma mai pot întoarce.judece. Ai fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. a mansardei cu amintirile adolescentei. De ce sa fiu trist? Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. din acel oras departat si imens. ci o meditatie. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînchipuite. si sunt totusi exaltat. Exaltarea izvoraste din îndurarile mele. în patul meu. Plecarea mea nu va fi fuga. ai înteles greseala si ai fugit. cu atâtea amintiri. Fuga ta nu e o dovada de vointa. Te-a mântuit mediocru si umilitor.. nostalgii.De ce ai facut asta. nici plecarea mea pentru atâtia ani. Acestea au trecut. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. * Din scrisoarea catre Petre. Am toate motivele sa fiu trist. mare. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. bucurii. slabiciunea.Tu nu ai biruit. Apoi. nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. logodnica celuilalt plângea. Amândoua sunt tragice. a sufletului nascut din trup. nesfârsita. într-o zi de reculegere. De altfel. pentru ca sufletul e transfigurat. Nu mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. sa rupi logodna. toti sunt tristi de vara si de despartiri. Simt vara în mine si în arbori. ci un fapt las. De ce s-o urasti si de ce sa fugi? Trebuia sa ramâi aici. Nu ma întristeaza nimic: nici risipirea cercului. înfrângeri. doruri. sufletul meu e vast. Ne-am desfatat trupurile. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman.. înjurai meu. de ce ai facut asta?. Nu ma întristeaza.

Acum. Astept roadele. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea Niskai. Nu stiu nimic de la tine. Nu ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp. cu atât voi fi mai fericit. pentru ca eu le voiesc îndeplinite. ma înalt iar. sorb vazduh sarat. eu privesc soarele. tot mai sus. pe Paul. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. Ma voi întoarce sarac.Aceasta o spun eu. Nu .Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa." * Astazi. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. Ma rugam lui Dumnezeu zi si noapte. Esti fericit ca poti lucra în tihna. cel mai bun prieten? Eu am început sa ma vindec de dragostea încheiata atât de amar.. de ce sa plâng? Nu mai am doruri. Si n-am putut uita decât acum. Mi-e teama de prietenul nostru.. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe Niska. altii. Niska îsi petrece vacantele la munte. pazeste-ti-o. E foarte rau bolnav. de ce sa ma tulbur. oare? Nu-ti sunt. De ce ne-am uitat noi. de sinucidere." * Prietenul meu îmi scrie. despre care aflu putine vesti.. Eu pot sa gândesc acestea. Vei suferi mult. care am pasit mult mai sus. asculta-ma: nu iubi. M-a întrebat de tine.. Laud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. Dar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. Sunt mai adâncit. care am îndurat magia cuvântului Ťtrebuieť. lânga logodnicul ei. dupa rataciri în care mi-am cheltuit tot ce aveam. am vrut sa uit. Cu cât mai mult se vor aduna amintirile. la vechii membri ai cercului.. adica eu însumi. pe Andrei. 21 august. Locuiesc aceeasi odaita. dar e senin. Nu voi uita nimic. Cauta linistea. Nu ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. Eram aproape de nebunie. Tot mai departe. Tu ce mai lucrezi. Eu. Ratacesc pe câmpuri. Nimic nu trebuie sa ma tina de vechile tinuturi. pe Bibi. Nu plec si nu ratacesc ca sa uit. mental. crestin si dornic de munca. Ci fericit. I-am spus ca ma rog lui Dumnezeu ca sa-si pogoare harul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. pe buze a pierit. netulburat de ispita dragostei. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. la schit..Trecând prin Lausanne.. pe frunte.. în fiecare ceas. Nu fericit în sensul comun. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. Nu-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. Studiaza matematica fara sa stie medicii.. m-am târât la picioarele ei.. Ma gândesc la rastimpuri la ea. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. ce mai planuiesti? Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile. înca. bicisnica si mediocra. Tot ce staruia adolescent în ochi. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. E singurul lucru care pretuieste în viata. am fost calcat în picioare. Gândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene.. istovit. Am plâns. Am întârziat mult de vorba. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. . m-am rugat de ea. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. dupa un an. Traiul meu e simplu si aspru. Simt ca sunt mai amar. Studiul nu m-a alinat. atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. Am fost înfrânt. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce. Acesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui.. la aceeasi gazda de acum doi ani. Soarele exista. pentru ca dorul se preface în realizare. N-am fost un singur ceas trist. Prietenul meu. pe mine. Voi pleca. ci numai credinta. de vechii oameni. linistit. îmi odihnesc ochii în mare. ". Nu am stiut ce sa-i raspund.

în dimineata întâlnirii noastre. de cuvintele pe care i le spusesem. îl împlinesc. voios... Am început sa-i vorbesc. si am dreptul sa aleg. i-am luat bratul. Am întâlnit pe Niska. Sunt atâtea de cucerit. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. al unei seri de toamna. si ele au trecut. A sovait. un drum de culmi. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit.. si atâtea topuri de hârtie alba. Toamna e senina si calda. alaturi de mine. serile. si îmi zâmbea numai. început într-o zi de vara chinuita. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre.sunt trist ca toate acestea au trecut. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. Nu ne-am întrebat. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. Altadata. al unei livezi înflorite. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. Niska. Ceea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. Mi-a zâmbit. Eu am ramas. am întâlnit-o cu aceiasi ochi viorii. câmpurile în toamna. ma întristam la fiecare amintire.. fara tânguiri. Toate fagaduielile le împlinesc. . Sfârsesc examenele. câteodata. Gândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. cerurile cu ispite. Gândul de a ma crea. Al meu e. asa cum îmi va fi drumul.Buna dimineata. Eu o priveam: era schimbata. de gustat. Poate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. Astfel vreau eu. Am vorbit despre examene. . Cele ce vad înaintea mea. cu bucle negre deasupra fruntii palide. zvârcolit de chemarile tarilor care îmi sunt streine. si am ramas. Nu ma mai pot simti singur: pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet. Am ajuns. în gara. la gândul unei despartiri. Ea era tot mai trista. Eu eram hotarât s-o ajut pe Niska. si câmpurile aspre. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. Soarele. si trist. Acum. ratacirile pe câmpuri. cu buzele mai palide. Aflând ca plec. creierul si sufletul meu o capodopera. înlantuit de lume. * Toate diminetile au fost frumoase. Niska!. poate. lumina. care ma atâta.. acum stapâneste. A fost senin. Eu sunt. sa glumesc. si cerul înalt. sunt carti care ma doresc. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. veghile.. Era atât de tulburata de întâlnire. sunt insule care ma asteapta. * Octombrie. câteva clipe. Am zâmbit si eu. îmi pregatesc plecarea. dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. am îndurat ani. cu sufletul împrospatat de toamna. Sunt pamânturi care ma cheama. sa râd. privind. 266 267 Acest caiet. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. apoi mi-a scuturat mâna. fara entuziasm. culegând desfatari. frumoasa. îl voi rasfoi. Nu mai ma simt singur. Munca. pe fereastra vagonului. cel mai bun prieten. aici. drumurile care ma îmbie. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. de aflat.Merg. Caietul se va sfârsi firesc. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. fara strigate. Calm si retinut. cu ovalul fetei mai trist. ispititoare. de privirile mele arzatoare si stapânite. rece. înca. pe tarm ma desfata. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. se va încheia cât de curând. raspântiile cu vânturi. .

Se apropie furtuna. Si e toamna. Mergem spre gara.Stii care va fi darul meu? Un caiet alb. îmi ascultam sufletul razvratit.. înfrânta de mediu.Vreau sa-mi amintesc. nu pot fi fericita?.. eu te mângâi. . si sus.Si acum..Amintirile se împrospatau.. .. Ma înaltasem atât.. .. nu.. ma înspaimânta... Padurea era acum sângerata. si bratul ei tremura.. Sa cautam trunchiul de lânga lac unde mi-ai ghicit în palma.. fericire comoda. legat în piele....Ce ne pasa noua? Nu mi-e teama de ploaie. si lacramile îi alunecau pe obraji. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit. Vreau sa mai vad o data...Stii ce vreau?. dar nu vreau sa le împrospatez. si ochii se adânceau sub lacrimi.. în padure se isca vânt de ramuri. Tu traiesti din amintiri. . f 268 269 .. ai sa ma ajuti.. Niska. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze.. în anii prieteniei noastre. .. în cerul cu flacari reci. Cerul se . era atât de frumos. se întuneca. Alege tu cuvântul. Niska tremura tot mai dureros.. .. nu mi-e teama de padure.Niska... dureroase. Drumul ma îmbata.Când pleci? .De ce îmi vorbesti. nunta mea e la sfârsitul lunii. Niska. înainte?. Dar sufletul era de acum senin. .. stiu. acum când se vesteste ploaie. . Padurea fosnea. niciodata? . de mediocritate. Si cu cât se tulbura padurea. departe de mine ai sa uiti.E stupid. cum ai uitat când te-ai logodit. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua. O priveam. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele. Când ma voi întoarce si te voi gasi schimbata.în câteva zile. ..Eu credeam ca ai sa ma mângâi... . cu vânt rece. cu atât sufletul se însenina. pe prima pagina.. ..De ce îmi spui toate acestea?. si reconfortant pentru mine. o data. pentru ca te va abrutiza spiritualiceste... dar care te va face fericita. cu sot cinstit.. Mergem spre gara.. Atunci era primavara. Ochii se înfigeau în zari..Nu.Ai sa uiti Niska.. E tragic.Vreau sa-ti însemni viata. . Si se apropie ploaie. A început sa plânga. esti licentiata.. zâmbind. Niska.. Am mângâiat-o pe par. iar n-ai sa fii...Si eu vreau sa ne înapoiem. .Ai sa uiti... prevestindu-ti fericirea în mediocritate. Niska. . Ce-mi pasa de amintiri? Ce-mi pasa de acea primavara nostalgica? îsi au locul lor în suflet. Eram în anul întâi. nu? Cum i-as fi putut spune ca nu voi uita. cu frunze multe luate de vânt... de ce îmi spui toate acestea?... Am lasat-o sa plânga. eram atât de naivi. Spune-i atunci cum vrei: casnicie. ca din ochii unei icoane.... Zaream nori albi adunându-se. Nu stii ca atât cât existi tu.. vreau sa revad si manastirea si biserica. Te stânjeneste cuvântul.. cu copii frumosi. vasta si ispititoare. dar eu traiesc din viata.. sa-i spun ca mi-e draga. De ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. Lacrama. în oras de provincie. As fi voit s-o mângâi. cu aleile pustiite. . ... în trei ani. Niska! Nu s-a mai împotrivit.. Stii.....Niska. care nu e cea pe care am ales-o amândoi....

. o data cu mansarda. Am plecat.Pentru cinci.Vine trenul. Eram numai noi doi în sala de asteptare.. S-a apropiat trenul.. lung si dureros ca un geamat. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. Am iesit la câmp. -Da. si a zâmbit. liber. tulburati. O parte ma va întovarasi dincolo de tara. trebuie sa plecam. si adunarile prietenilor. Nu ne-am vorbit pâna la gara. Câmpul era întunecat. Un . proaspat dupa ploaie. pe strazile reci.. în locul casei batrâne. în trasura. ... Mi-am ales numai câteva plicuri.. adolescenta.. Seara. zece ani.La revedere. Am sarutat-o pe gura.. Cadrele au fost coborâte. blând. . adunate si scrise vreme de zece ani. * Ultima zi si ultima noapte... Profesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. ridicându-se. tari cu zapezi. mi-a aratat cu degetul obrazul. Paseam amândoi. copilaria.. o parte ma vor astepta în podul bunicii. nu?. Ploua. cu orase. Mansarda mea pare ciudata. pe care abia îi începusem. singur.Noi ne vedem astazi pentru cea din urma oara..se va înalta. Universitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. Niska!. Ma simt usurat. ploua. Coridoarele se lumineaza de ochi. si noptile de adolescenta. Banuiesc în perechile stânjenite de ochii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface.. Pe urma. îmi gândeam drumul meu. de tot ce voi stapâni în anii tineri. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. de zâmbete. Niska plângea. nu-mi voi mai recunoaste strada. trecutul?. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I.. Ne-am urcat în vagon tristi. Niska îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. zvelt. Niska. Povara amintirilor piere. iar mansarda mea se va narui. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.Si ne despartim de acum. . ciuntita. . în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. Cartile au fost coborâte în lazi. alta casa . Totul e viu. Orasul se înseninase. de studente timide. Jurnalele din liceu. e nou. înghesuite într-o lada. eram puternic. de obraji. alaturi de lacramile Niskai. eu zaream tari cu lumina. Niska.Da.. la orice pas în odaita scunda. Hârtiile din sertare. Nu cunosc pe nimeni. De ce sa-mi amintesc. Priveam cum ploua.înalta si cenusie . globul de la lampa ridicat.. Ne ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. patimas si odihnit.. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig. .. De-a lungul copacilor loviti de picuri. ranita. iarasi ne întâlnim. Niska. . cu iarba pustiita de soare si bruma..întunecase. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti. Marcu si Petre la Paris. în gara. Intorcându-ma. Si vântul iscat din munti chinuia padurea. caietele cu povestiri si gânduri. Eu plec. i-am strâns iarasi mâna. câteva hârtii. muschii înserpuiti pe oase. Ai mei s-au risipit. Eram puternic.. cu fruntile plecate în ploaie. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras.Trebuie sa plecam.. e proaspat. patimas de tot ce voi afla. Cum ne-am împrietenit. Gemetele se fugareau deasupra brazdelor. a v^nit Radu si s-a întristat. Rafturile sunt acum goale. Drumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. umerii încordati.... Fireste.

270 271 El a plâns. Ascult cum alearga trenul însetat de vazduh. frig. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. neodihnit. Radule. Poftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup.. Se darâma doar zidurile. de Bibi. Acum. devinez toujours". Trenul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. sa ma coboare în gari necunoscute.prieten la Geneva. în zori. cu geana vânata. ma destept. alrulla Torino.Sa te gasesc sanatos. nici tristete. Radu lacrama. Lumina îngheta între rafturile goale. Felinarele pâlpâiau la colturi de strada.. M-am închinat soarelui care sa înaltat în cerul rece. . ma desteptam. Ne-am sarutat. ratacind. Drumul ma îmbata.. Ceilalti. Caietul îl voi purta cu mine. de Viorica. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. Ci ma simt numai obosit. fumând. Sufletul meu e aspru. Trebuia sa ma grabesc. printre oameni straini noua. în zori. în lumea noua care ma asteapta. ma voi darui. deasupra patului fara iconita. Revarsari de viata ma înabusa.. .. El tot ce a avut asupra-i: un pieptene si un carnet. Am pus cutia în lada... Ma simteam ostenit si strain. risipiti prin oras. din liceu. îi banuiesc pe ceilalti.Radule.. L-am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati." Am zâmbit deschizând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. Nu sunt trist. Lacramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. înapoia mea. Toate gândurile. Rasfoiam hârtii multe. de Ajunul cu bucurii. Se întrista amintindu-si si de Nonora... alaturi de o padure si un râu. simt fluturari de meniri. scriu aceasta ultima pagina. In fiecare noapte. din Universitate. SFÂRSIT Clinceni. Nu ma înspaimânta nimic. Toamna e senina si înalbastreste padurile. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. Nu las în urma mea nimic. Se facuse frig. ca sa nu-mi vada ochii... Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea deschisa. Sa ne despartim. Totul e înainte. Viata ma atâta ca o primavara perversa. obosit.. înainte. când am gasit cutia cu amintiri uitate. cu tufe de liliac. vast si senin. sa cutreiere. cu dedicatia: "Devinez. 1928 1l-l9 februarie .. Radule.. la cele ce va trebui sa împlinesc. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur... si între filele pasaportului. de colinde. nici amintiri. vasta si diversa. Poftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. Nu voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. pe amândoi obrajii. . As vrea ca trenul sa alerge.. alaturi de fotografiile din copilarie. nici lacrami..Esti copil. voi renaste.Radule. Câmpul cu roada însamântata ma tulbura. la rubrica: "Lespersonnes qui accompagnement le porteur passeport". în orasul strein.. Am zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita: "La ce te gândesti? La cel care trebuie sa moara. eu l-am îmbratisat. Viata ma cheama. în fiecare dimineata.. înspaimântatoare în ispite. Cerul e acum însângerat si calm. Am tresarit o singura data.. o fâsie de matase si o fotografie de a Niskai. nu plâng. Soarele se pogoara. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. Ochii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. . Trecuse miezul noptii.

Cauza n-o stiu nici eu. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". rafturi de carti. Mircea ci. nici o tendinta spre îndreptare?! Ce Dumnezeu!? Parca n-as fi om. lenes! iar eu nu raspund. ma rog Domnului sa fie astfel. mi-am dat seama cât se poate schimba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. dar dupa alte conceptii. cât despre mine. renumele de "lenes". V reala 192l-l922 Citind aceste pagini. rotund si tuns ca-n palma. Cel putin asa credeam eu. Eu l-am început astazi. au început a curge notele. 27 octombrie 1921 Toate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. Dar eu?! Fara amorul-propriu al naturalistului. . Poate în toamna anului 1925 voi zâmbi de cele scrise acum. în dosul meu auzii: . si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. fara pic de remuscare în fata raului. Si Fabre îsi primise odata. lenes. îmi pun mâinile în urechi si trec mai departe. Starui în nadejdea romanului "omului sucit".S-apoi e si "lenes". caci de câte ori sunt ascultat. întors acasa. desigur. Da. Copilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. In odaita mea plina de unelte proprii. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte! Lenes! Da.Da! un nebun ce se tine de prostii si filozofie! . eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. bineînteles. pe capul meu de elev în clasa a cincea. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. ce las! 28 octombrie 1921 Toata ziua am fost suparat. astazi 12 noiembrie 1923. "monser"! Curata nebunie! . dar efectele le simt si le îndur. si bune. si rele. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. Lenes. Lenes! Eu sunt.2-8 martie ADDENDA 272 JURNALUL UNUI OM SUCIT Eliade Gh. borcane si eprubete. zoologia. ghicii ca se vorbeste de mine. azi vazui ca manselasem. caci astazi începe greul scoalei. m-apucai de studiul meu favorit. Lenes. au început a se gramadi asupra persoanei mele. Dar azi.Ce filozofie. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. Prima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. cele mai multe rele. în copilarie.

începui de-a dreptul pe caiet.. doua de miere si o duzina de eprubete si începui explorarea locului. ca-ntotdea-una. 1 noiembrie 1921 Prima bucurie! O nota buna la fizica. ultima picatura de otrava: lenes. Cu tocul rezemat de buza calimarii. ca se poate foarte bine sa-mi schimb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. lenes! Simt ca lacrimi îmi împainje274 275 nesc ochii.. crimile navalesc. Le pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon.. tinta cercetarilor mele... s-a facut. am iesit din ascunzatoarea mea si. de mândrie. desertai flaconul. fara pregatire. Lenes!...micul meu muzeu. uitând ca mâine poate m-asculta. Fara a fi citit ceva. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. Rezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. Comte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. Aveam de facut o comparatie la româna. ca sa fac un dus! malul lacului Herastrau. în lumea celor care nu graiesc.. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei! Uitând ca mâine am scoala. ultima injectie cu fierul înrosit. Amanuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase: e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate hainele mele udate de ploaia ce nu înceta.... dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din La philosophie posi-tive de A. insecte si larve . ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. am luat nota noua. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu.. Lenes.. fug. la scoala. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. Grupul trece fara a ma baga în seama. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. poate ma. Iar lenes? Pâna când? Si. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. dar nici de bucurie. Dar.. în lumea instinctului si a inteligentei. drept în fata baii. ma sculai. improvizat dintr-un borcan de muraturi.. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. Si-aici mi-au venit lacrimi. ce s-a facut. Vazând ca ploaia nu înceteaza. ma dau la o parte. primul cuvânt îl auzii de la tata: este cam "lenes".. Si când ma sculai. adormisem. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. surescitat peste masura.. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu.. dramatic. în sfârsit. cearta. ma dezbracai de pardesiu. cu cotul presând gresit un pachet de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. Trecu un ceas si. ca s-o termin. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. în lumea muta în aparenta. iar la urma. Citii pâna seara "philosophie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. cu lampa aprinsa. în care le tineam anume pentru anatomie! Certându-mi distractia pagubitoare. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. Pâna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. Mâine. nici de suparare.

ma visam în vacanta. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. Eram pe Duminica. în sfârsit. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. 1. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla. si astazi. studiai pâna la unsprezece. Mâine!? Ce-o fi mâine? Ah. Tristetea naturii s-a transmis si asupra mea. în Tunis. Ora unsprezece si un sfert. Bucuros. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii.. Dar. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. când m-am sculat. Toata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. Toata noaptea ma visai. care numai la poezie nu te predispunea. fui foarte deziluzionat. Dimineata. cel mai înfocat optimist.. precum si aspectul himeric a doua broaste moi. Fu destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în vehiculul automat ce conducea. începui seria a doua a Souvenir-xsnlor si. îmbracat foarte rudimentar. Sâmbata. în meleagurile dimprejurul Brasovului. morocanoasa si ploioasa. prelungii sedinta pâna la opt.. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-giques si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul Fabre. Nu ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. Vazând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine.. timpul!. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. Dar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. aud pasi pe scara. entuziasmat din ce în ce mai mult de . ca chinezul dupa ce sia mâncat orezul. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. la excursie. cu ghetele lui unchiu-meu în picioare. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor herborizam multumit. când tata veni si-mi stinse lampa. Mâine! ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. 3 noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut.. Când ajunsei acasa. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. trebuie sa ma culc. Da. 276 277 Mi-adusei aminte de axioma lui Alecsandri: "Românul e nascut poet".. care venise sa faca studii. ma vazui silit sa ma-mbrac. 7 noiembrie Azi a plouat toata ziua. am pornit-o la excursie. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. caci toata ziua astazi am fost trist. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. Desigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. 4 noiembrie Astazi m-am sculat la noua. când în loc de trandafiriul cer al Tunisului. mai ales ca odaia se cam racise.

ma gândesc. dar sunetele erau false. în dreapta o alee de liliac.. poate sa capete o. Mi-e mila de bietii copaci. de ce nu m-am nascut la munte. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. Pe drumul spre Campestra. si arini. ceea ce am si facut repede. afurisita. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. iar batrânul e Fabre. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. iar în fund. Dupa-masa trecui sa cânt ceva la pian. Lampa e stinsa. pâna ce chiriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. ce trosneste. ca jarul. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii: iar a plâns! Ghicii: era mama! 28 noiembrie 1921 Trei zile am fost bolnav. cu toate ca exista. nespus de trista. Nu simteam nimic. dar parca eram treaz. de viclenie si intrigi.O casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. mama nu mai contenea din plâns."Virgil al insectelor". Adevarat?! Dar imaginea mi se sterge repede din fata ochilor. pierdusem notiunea timpului. desisul fara umbra al "harmasului".. jos ca un gol nemarginit în care. In gradina. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. Si tunelul fosforescent atât de frumos. pentru a-mi câstiga pâinea? De ce? Simt cum o durere mare. de colegi. citeste prea mult. în fata o gradina cu verbine si petunii. o mâna îmi ridica capul.Oboseala nervoasa. când ma chema la masa. cu ochii blânzi. Aveam întotdeauna pe naturalist în fata ochilor. îmi ridic capul care ma doare grozav. N-am putut mânca mai nimic. Un singur lucru ma chinuia. încercai câteva mazurci. un omulet fara barba. dar cu toate acestea 278 . Iata-ma din nou sus. de te apuca fiorii. peste tot ceata luminoasa. ca sa nu mai plâng din nou. pluteam. Am luat atunci Marsul funebru de Chopin si i-am cântat introducerea. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasma? De ce? De ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. în loc sa studiez. Afara a început ploaia. fara teama de profesori. Unsprezece si jumatate! Ar fi timpul sa ma culc. auzii pasi pe scara. cu fata în sus. Eu nu mai auzeam nimic. tufe. dar ce febra? Credeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. iar vântul îsi chinuieste prada. ca prin vis... Din cauza prea marii temperaturi. în pat.. De ce nu mi-a dat Dumnezeu si mie o casuta la tara. într-o ceata luminoasa. brazdata cu milioane si milioane de ochi stralucitori. înconjurata de o întreaga armata de copaci. aiuram. care. mare ma cuprinde si repede pusei perna la ochi. iar lânga el un baietas. Visam. Cu coatele pe masa. Luminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. dar cu o expresie de ciuda. Dormitam. recitesc pentru a nu stiu câta oara L \'harmas din Souvenires.. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. Sunt "eu". . cu toate acestea. si-n mijloc un tunel imens. iar doctorul doar îngâna: . se vedea prin el ca printr-un geam. cu parul blond si cu o fata trista. unde as fi lucrat fara frica. nu ma ridicam de la masa decât seara. unde sunt? Ma uitam în sus. cu potpouri. am avut febra. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat.

în fata se întinde tunelul.Uite ce e. doua algebre si nu stiu câte religii! Bietii oameni!. alias si de ... simt ca zbor. puiule. Nici un semn de prietenie din partea colegilor.. puiule. si ceea ce s-a nascut din spirit.. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad. numai si numai sa ajunga.. Si pentru ce toate acestea? Pentru note sau "fituici" la teze. te doare rau capul? . prin nimic. Cine esti.Ce ai. foarte usor: "Ce sunt?" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". îmi punea mama gheata. Când le dadeam ziua buna.. privind prin ea. înfiripau o vorba-doua si se eschivau. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. tunelul. nu e bine.Nu ma mai cunosti? Mama. E rau. un smoc de foi oficiale. zice-se. Si ca sa-si vada idealul.. trei istorii. doamna. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea. si cu toate acestea simtii ca silabisesc: "Ceea ce s-a nascut din carne. unde.. dar faceti reteta aceea si puneti-i gheata. Cum ma doare capul! Dar uite tunelul. Cum e aia? Ma privii.. nimic. cu mare seriozitate si prudenta. parca pierdusem ceva. el premiantul. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana.. Periculos... sperând ca.în tunel. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. . Ce ai avut? Bine ca te-ai vindecat. Ceea ce nu e bine. sa-i poata "sufla" la lectie. nici macar o ceata. încetul cu încetul. o sfortare! Mai! Mai! înca una! în sfârsit. Acuma îi cunosc pe toti. iar daca vad ca au învins. simt o durere usoara în tot corpul meu. Atunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. infinit. nici poetic nici moral. oboseala nervoasa. Bietii oameni! Pentru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea.A fost un vis.Tunelul. localitati si ani. tunelul." Parca se rupse ceva din mine. în jura-mi. nu se vedea nimic. . Atunci ma napadira alte întrebari: "Unde e creierul? Pentru ce judec? De ce vaz?. si visul?. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. am ajuns!. Iata viitorii oameni de stiinta. foarte periculos.. carne este... tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. culca-te. încep a-l lauda. îsi epuizeaza fortele în hanalitati fara de nici un folos.. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata... în timp ce ma apropiam de o deschizatura închisa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria. Si viseaza vedenii. pe care nu îl pot atinge.. interesul îi predomina. eu? Un nimic. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru existenta. de doua ori invizibil ca si razele. ceata se întuneca si.. A! m-apropii. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. o durere vie simtii pe frunte. "A! ai venit?.Ah! Mama." De când mergeam si tot la usa tunelului sunt.. . nota si coroana. privirea nu întâlni nimic.. în aiureala. spirit este. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. Acum.... a-i tine partea în discutiuni. de altfel. recurg la tot felul de lucruri nepermise. 30 noiembrie 1921 La scoala.. înaintam pas cu pas. . vorbeste despre ce-a citit.." Vroii sa trec înainte. Cum simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note.. .. c3 vine acum doctorul . sub pretextul unei prietenii. fara sfârsit. "interesul lor".. poate sa capete o. în catalog. luminile tunelului se stinsera. îmbuibându-se cu nume proprii. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii..279 nu cadeam.. se crede cel mai cult om. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra.

Pentru mine. baga intrigi. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. caci nu intra în caracterul meu. premiantilor. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri extra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". da. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. facut anume pentru a atrage neînarmatii ÎD lupta pentru . iar peste 10-l5 ani. Nu stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui.politica. daca n-a fost rau.. realitatea. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. a fost comun. prin munca m-am ridicat aici. dar care totusi ei i se par periculoase.. deci prezentul. eu am învatat.. îmi strabat creierul. O putere neînteleasa pentru mine. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de ani. 280 281 3 decembrie 1921 II 30 noiembrie 1921 Da. fire independenta. eu am învins. Ca sa ajunga. Un om sucit. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. dintre care foarte putini merita numele. de ce. Da. gânduri ce nu-mi apartin. fara nici un rost? Caci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. Atunci? Bine zicea bietul tata. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. sunt tot trist. daca nu are protectie. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. zâmbesc.. niciodata n-a fost îmbucura-. tor. toate portile li se vor deschide. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. Ce-o fi? Ce pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. "Ei. un infim vierme orb. cu chimia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. luciri razlete. mai mult ma întaresc. fara nici un înteles. ajunse pentru mine curate chinuri. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. de cred în metempsihoza. Când vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". etcetera. care vor conduce universitati. nu leaga nici o prietenie trainica. iluzii niciodata realizabile. ci împarte numai dusmanii. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. etcetera. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. la un început de neurastenie. un om sucit! Acuma vad eu. ca sa scap si sa ajung. din fruntea statului. când fara a medita nimic privesc cerul. mai mult sau mai putin materiala. ce numi placea sa fac ce faceau altii. asa. cât de hâda e realitatea. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice.. tot dus pe gânduri. A fost un învingator! Si acuma ma gândesc: ce-o sa ajung eu? Ca sa-mi epuizez energia. dar care mi le porunceste necunoscutul! Parca bolnav. fie el analitic sau nu. lor. Si acum. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. lupta." Aci nu minte. pe mine. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. Ah! Doamne! Realitatea. Nu stiu ce-mi spune mie. aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. pe care însa toti o acceptau fara discutie. în clipe libere. o putere suprema îmi porunceste: fa! si fac. de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. ca în alta încar-natie eram fachir sau asa ceva. Dar curios. un egoist hipertrofiat. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot..

haide. pregatind totul pentru somnul lung de iarna.. asta-mi place.. ca iar te obosesti. Gânduri de bolnav! De azi-noapte. dar numai în vis. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. Fac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. izgonite de partiala aiureala a capului. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. în timp ce eu. o licarire de lumina. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. o simt. Adica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. sa mi le amortesc. . mai ales regiunea ochilor. "eul". mai orbi282 283 toare. "Nu se poate". dar stii ca e nostim. nu ca era aproape. Când esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. Aiureala ma cuprinde. daca. Ti-am spus. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. Vointa. sa moara cum zice Lebon. Niciodata nu mi-a fost frica de moarte.. o durere naprasnica îi silea sa se-nchida. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. uitând ca am ceva.. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. eu ma duc la Sosea. Cum deschideam ochii. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul. Ce. ai si uitat? Ei..... nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau.. crezi ca se uita la tine? Ma. De ce? forta. ca acum ma întorc. de multe ori ma gândisem ca. nu auzi. cu mai multa ferocitate si neîndurare. Ce bine e când mori! Atunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. atunci te pregatesti pentru nemurire.. dar tu nu mai zburda atât de mult: fa-te ca nu vezi. Durerea începe din nou. ce prost mai esti? E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. câteva calorii... Câteva idei mai le memorez. Când încet. de chinuri sustinute numai de o singura nadejde. ninsoarea a contenit. bineînteles. "nemurirea"? Nemurirea? As fi prea prost ca sa nu cred în ea. si daca. nu te încapatâna. ce grozava ar fi moartea atunci. Parca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". ninsoarea n-a mai încetat.. dar iar m-am îmbolnavit. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. Atunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. Ma doare îngrozitor capul. prevestind o ameteala produsa de ger. arunci când s-o apropia. Kaiue. îi vad culoarea si cantitatea. atunci îti explici atâtea si atâtea... Lumina persista din ce în ce mai tare. ba ceva mai mult. din lipsa de subiecte de meditatie. cu toate acestea. nu vrei sa ma asculti? Ei! Ei. Afara.. S-asa e de bine. Ce-ai cu biata pasare? Ce. când mai repede. nu citi afisele de pe garduri. schimbând la iuteala directia. fulgii se astern. dar asa. Mai tii minte cât te-a durut? Ce. Credeam ca m-am facut bine.? încep sa tremur!. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele: materia! Ah. ca apoi sa se materializeze. carbune sau hidrogen. 7 decembrie încet! încet! Nu fugi prea mult... sa încep sa râd. marele centru. Aveam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile. Nu stiu de ce azi ma gândii la moarte.existenta. dar nu pot.

. ce zici. Si-n miopia lor. fara voia mea. ei. . Trecui mai departe agale. jos pe la radacina. însa. dar ma stapânii. Ei! acum taci! Taci. priveam aiurit la colegul care. de zapezile astea mari? Apoi sa-ti spun eu. iar când dirigintele citi biletul de motivare. cât si soarele. si pomii înalti. Adica nu merita o lectie buna? Ba bine ca nu? Dar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. copacii luau crengutele pudrate drept ghiocei si. fara nici un rost. pe el.albiturile .. privindu-l.. Pe data. pe tine. Rezemat de banca. Si la cine? Fugi ma c-ai tras chiulul ca un tata. daca nu cumva ghioceii s-au ivit. priveam aleile albe pustii. începi cu amenintarile? Zi. cu motivul "oboseala nervoasa". transformându-se într-un rânjet de mila. O furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul.în furxi vila lui Minovici se H^sena cocheta. vesnic independenti. crivatul îl gonea în "Alegro con fuoco" diabolici. acoperite în parte cu troiene. mascati în ghiocei. foarte bine. încet. 10 decembrie ." începuse sa ninga. cu zbucium. nu mai minti.. Ma. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. fii cuminte! Te-ai suparat. puiule. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. impunator. l-a înbra-cat asa. am iesit sa ma plimb. Toata ziua auzii râsete înfundate prin fund. încet. hodoronc-tronc. Uitasem sa mai scot si sapca. Pentru nimic în lume! Ei. niste "du-te vino" fara nici o vointa.. Ce? Zici ca o sa ma parasesti. ca si ieri în pat. atunci dormi. întâi în adagio.. cu o mutra hotarâta si vesela în acelasi timp. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. da prost ma crezi. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. dus pe gânduri.se lungeau. Cica "surmenaj". de-aici. acuma-mi placi. începeau concertul.prea te crezi mult. si-un ger. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. eu "Vointa".. nu vreau sa mai aud nimic. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi înghit lacrimile.. asa. leicuta. zdrentuite si umilite. care înjura atât gheata. trebuie sa te ascult pe tine. Hei. ca sa vesteasca semenilor ca februar. al carui ideal e "sa fie de piatra". ca doar n-ai baut gaz. si-a trimis câtiva spioni. tot certândumi gândurile. ajung la Arcul de Triumf de la Sosea. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. facut anume pentru maretie. Stam si. ca o tarancuta vesela. cautând sa-l îmbuneze pe el. rostogoli vreo doua schele. dar apoi se resemna. tufisurile transparente. de gemeau mugurii. pe Furnica ce de mai erau. Adica vrei sa ma orbesti tu pe mine. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . fiindca m-am vindecat. hei. asteapta carabanirea pulberei albe. sa ghiceasca macar în departare. niste imponderabil calduros. au încercat sa-i schimbe fizionomia. care. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. cutremurându-se de bucurie. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. ei.. ca ai fost bolnav din "surmenaj". piticul subpamântean. zâmbii. Maret.. facându-i cu ochiul: "Ei. "surmenaj" adica. dar zâmbetul mi se slei pe buze..Fugi. 8 decembrie Astazi. apoi "con molto alegretto". dar cu aspect zdrenturos din cauza schelelor sale. se micsorau si-si schimbau forma. dându-mi expresia unui condamnat. mai omule. toata clasa izbucni în râsete. Ca sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse.

Ah! bine ca m-am desteptat. le-a fost dor de tine.Zi. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . nici nu ma mai doare capul. felicitarile mele. eram. Alt hohot. ce bine. Ce de melancolie.. Observai cum i se lumineaza fata. 3 ianuarie 1922 Ha! ha-ha-ha! ce de prostii. când eroul plânge. . Zi. baietii. nu-i plac profesorii. pot lua si mânca pân-oi voi. cu mâna pe clanta usii: . mama. Si murmurai aiurit. dupa ce primejdia a trecut. Asa. îmi pierdui mintile. ce bine e! 6 ianuarie . . nici.. colegi. da\' tragic. în vacanta. necum cel al jocului. vazân-du-mi ochii rosii.. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. percepte morale si filozofice care nu au existat decât pe hârtie si la exceptii. "Un om". ce bine ma simt. . la anomaliile umane... în loc sa învat si sa ies bine în clasa. asa se face între colegi. spuse cu-n zâmbet ascuns: "Nu se moti-vea-za". chimia analitica si întreaga entomologieAm spus: fereasca Dumnezeu pe om de scrânteala. A. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa.-n sus. sa minti si sa te lingusesti cu predici. mai ales profesorii!. Desigur. da bine stii sa te prefaci.. în loc sa-mi vad de lectii? Ce ti-e cu un om scrântit. 284 285 în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. De acuma. Cica e un om nenorocit. Aveau dreptate baietii. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si chiar pentru douazeci. ce bine ma simt. ce frumos suna. pe Maeterlinck si pe Ch. ma. Bre.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru chiul. ce filozofie! Tst tt! Bine ca m-am desteptat. combate programa scolii. ce de prostii! Ha! ha-ha! Pâna acum am citit cele patruzeci de pagini din Jurnalul meu.Bine. sa ajung si eu ceva. Apoi. da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa! Mama îmi iesi sprinten la usa. ce de melancolie.Ma-ngalbenii. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. Adica. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. nu prea stralucitoare. mai ales acum.. bine ca mi-au venit mintile la loc. Ia initiativa de "omul sucit".. . pot juca ruleta cât vreau. colegii mei. întelesera.. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta..Tu esti bun de actor.. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. iar în clasa.. Uite ce m-a pierdut pe mine: laboratorul si Jurnalul". desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. Esti nenorocit. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da\'i boj! Sa-ti fie de bine.Te mai doare capul "lelu"? Ce-au zisa baietii. fiindca face pe grozavu\' si e independent. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii.. dar d-l ce examina notele. fiindca nu stii sa te adaptezi. dar sa vezi. Richet si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein. sa mor de râs si mai multe nu. D-aia esti nenorocit. bre. bineînteles. -Zi.. parca n-ar fi baiat de 15 ani. pierde timpul cu experiente. da\' profesorii? Pe data îmi schimbai fizionomia: . începusem pe Conta.Da. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc.

în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. acum nu mai scapi. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. metafizica lui Conta? Haide si cu ea la pod. Asa. dar vad ca te-ai apucat de treaba.. sa ma fac fabricant. numai cu cartile de scoala.Aa! lume noua.Pe masa trei volume din filozofia pozitivista. Asa. n-am oprit decât Jurnalul". pe lânga Biserica ruseasca.M-am plictisit si am lasat-o în voia Domnului. si sa va arunc. La un prieten acasa.Nu mai spune. Hipnotism si sugestime. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. atât îi de roasa. baiat. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. daca asa ti-a fost soarta. Baieti. Si tata. Ei. mormaia din când în când. sau sa urmez chimia industriala. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâme? Mare dobitoc am fost! Si pentru a suta oara. asta merge la post. manuscriptele parte le-am ars. ca eu nu va mai sunt stapân.Ce-ti mai fac gânganiile? . Sic cogito. La revedere! Cu pas grabit. era o lada de potcoave. Ce sa-ti fac. parte le-am azvârlit în pod.De data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. "doctore"? Cum stai cu cercetarile? . n-am ce face cu ele. care va sa zica.. sus la pod. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. ca de ailalta râd si curcile de ea. repetai tare: bine ca m-am desteptat. ca sa iasa mai multe parale. Pe drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. Si tata. pot ramâne. te felicit. si potrivit.Ba foarte serios! .Si filozofia? . ce bucurie. brosuri stiintifice. degeaba te mai bati între pereti. asa mai zic si eu. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. 8 ianuarie . cumatra salamandra. Ma duc sa le spun baietilor. cuconasilor. Psihologia râsului. caruia nu-i venea sa-si creada ochilor. ar iesi ceva din tine.Glumesti? . curatele." Ei. mersei înainte fara nici un gând si cu ochii-n patru. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. botanici. masa curata. cu ele la lada. poate. . A! Mai sunt animalele! Ia sa va luati talpasita.Le-am dat dracului! Prietenul se uita uluit la mine. ascundeti calendarul ca a venit Eliade. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. Restul. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. Sa vedem. Astea: Sinthese de la vie et de l\'âme. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleasca? Cum am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. adica nu. Ia sa va torn eu o târ\' de cloroform. astea nu mai fac doua parale. ia acum sa carabpnim si laboratorul.. manuale de anatomie si fiziologie. Ptii. nebaiat. .-. sclipind de veselie. . chimii. cu gânduri omenesti. n-am ce face cu ele. cât priveste partea mea. te-ai facut si tu "om". 286 287 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. îsi mângâie mustata. Sa stii ca o sa zica: "Pierdut a fost. Foarte bine. Am dat dracului . Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. Ce mai veste. Când m-o vedea mama asa vesel. Ce era dezordinea aia la tine? De te-ai pune pe lucru si la scoala.

si m-am apucat sa traiesc si eu.Iata o vacanta care ti-a folosit. fetele se înveselira. Din fericire eram pregatit..La-la-la-la-la. Mama. Doar eu le eram nadejdea! Când închisei usa. ma simteam mare. Facem o bacara. cu mult mai mare. care obisnuia sa vin cu cinci si sase. si gesticulând Iara furie. . cam surprins.Mama. cum sa nu joc.Acum ce s-a facut. facui fetefete si ma asezai ca pe ghimpi în banca.si stiinta si filozofia.Joci si tu? . suntem multi. ..Mai bine ruleta. profesorul. toti gargaunii astia stupizi. lasati asta! Scoate paltonul. Toti ramasera cu gurile cascate. Stiam. Placerea jocului cu totul noua pentru mine. Dumitrescu Victor. 13 ianuarie Prima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". contra careia orice aparare e de prisos. m-a ascultat. Farin Amler si Galimir.S-a dat pe brazda! Noapte. îsi lasa ochelarii si ma fixa câtva timp.Bine! Sunt multumit. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. da\' vesel de tot. si haideti cu totii în salonas. . . S-apoi. Si de bucurie începui sa cânt: . Ioan. 288 289 La masa.\' duc sa-mi fac lectiile". bine. Pâna acum m-am caznit cu o problema. pierd timpul degeaba. Nu-mi mai încapui în piele de fericire. Nota noua! Ma-ngalbenii. Degeaba.Haideti. se îngalbeni.. Eliade M. Las\' când o .. înabusindu-si bucuria: . dar m-am oprit.Haide.Ce patru.Dumitrescu C.. Poate o sa-mi trebuiasca cândva.Joc. asta e viata. ma atragea. n-am putut. . noua. s-a facut! exclamai eu vesel. haideti. ma Eliade. Si gazda. cu doi prieteni la brat. ca bratele unei coconite enorme. auzii pe tata. Pesemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. rasuflând usurat. Acasa: . Ce sa poti tu daca nu înveti nimic de patru ani? Treaba e asta? Nu stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. . Colegii se uitau zâmbind la mine. noua. deschise larg usile. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. . Si eu fredonând: " Que faites-vous madame ici. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. da\' bine ca m-am desteptat. Nu le venira sa-si creada ochilor. afara de chimie si limba româna unde aveam zece.Ce noroc! . la lectie. Aveam memorie buna. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate: ". " Ma simteam vesel. ma înlantuia cu ispitele ei. ma întreba din nou. repetam mereu: asta e viata ti au hârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta. sa devin si eu un om cumsecade. si pe data gheata se rupse. . Cu toate acestea. De acum nici n-o sa mai scriu aici.Iar te-a ascultat? Desigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. Când ma-ntorsei seara acasa. . . Poti sa te duci la loc.

. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. de la perete. Parca e un facut! Ce Dumnezeu atâta melancolie. mi s-a parut... Când aveam cartile mele de filozofie. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. asi. în lume. cu mâinile crispate.. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. nu pot citi pâna nu inspectez usile. 17 februarie Nu. de tot. ce? Dar nu! Nu vreau! Mi-e frica. e stricata. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune.sa fiu mare.. De ce? Nu mai pricep nimic. în casa. Si atunci. Si acum. de tot ce vad. Nu stiarn ce se petrece.. acelasi gând în fiecare minuta. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. ca si cum toti aprobau aceasta. Ba nu. eram fericit.. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru existenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. nu vream sa stiu si numai în gândurile si experientele mele îmi închideam eu toata bucuria... Toti dimprejur. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. Mama munceste cu mai multa bucurie. caci cei dimprejur se bucura. Acum. sa învat. numai eu nici macar nu pot zâmbi.. acelasi lucru în fiecare ora. îmi pare ca se desprind umbre.. tc-am spus.. închipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. cu toate acestea. la scoala! Adio! 15 februarie Ei. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. în timp ce altii îsi preparau lectiile. Nu stiu de ce. esti nebun". frate.. nu sunt fericit... lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca.. De ce aceasta nemultumire? De ce aceasta stare animalica? De ce atâtea bucurii fara bucurie? De ce? . Din fund. mâine am teza. nu ma uit pe . "eram" fericit. succes care nu le procura decât lacrimi. Simt cum frica.. nu face nimica. ma cuprinde. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare zi. De când m-am cumintit. izvorâte ca niste fantome albe. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. stare care ma-înfioara. cu bratul întins.Doua.. dar nu pot fara el.. Ce e asta? Nu suna?! A. De ce? Mâine am lectii grele. tot de jurnal o sa stau. Ce Dumnezeu. De multe ori m-am întrebat: "Pentru ce?"-Dar n-am vrut sa dau raspuns. Ceasul douasprezece. Bietii parinti! Cât i-am necajit! Nici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu Jurnalul"? O bagatela.. si numai eu. în tot cazul... nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. ca din pamânt. frica de necunoscut. iata. si. nu sunt vesel. toti sunt veseli si numai eu. rau nu e. nu-i nimic.... stupide. cu tot întunericul ochilor. le-am pregatit de mult. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. Nu pot iesi pe strada.. de moarte. Si cu toate acestea. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. nu întâlneam decât priviri dusmane.. nu mi-e frica. asa e.. e cu adevarat curios... De ce? Nici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. ma încredeam în mine. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa. Si cum stau în lumina. La scoala.. cu insomnia asta? Nu pot dormi. Dar atunci de ce mi-e teama? Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. eram multumit. cu toata paliditatea fetei. materializate.. De ce atâta teama? Si daca ma omoara. înainte era altfel. umbra tintuita ca o stafie. tristi si suparati. înconjurându-ma si strigându-mi: "Esti nebun.

. . nu da.. . pleaca de-aici. am adormit... am îngramadit scaune pe la usi. ca o capatâna de mort. dau..... pe. De ce? Ca sa n-o vad. Cioc.... rupsesem firele de groaza. parca visez.. tot nu pot sa am picioare. Toropeala le îngreuneaza madularele.. moarte. Sau. cioc! Cine e?. nu! nu! Sa ma. da.. Tata în usa.. si acum scriu la lumânare.. Pe cine? Pe "ea". uite moartea. Ochii li se închid. Nimeni nu este acasa. capul.. haide... cel mult sa traiasca nebun. ma.... ia-ma odata.. da\' lasa coasa nu mai da.. De ce? Ei. capul... Ca trebuie sa vie. Pasesc în nestire de-a lungul zidurilor.. coasa. omor. sa-i rup coasa amenintatoare. nu mai da. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. Cu cutitul. nebun.. Cioc. e o ceasca.. Doctoral chemat în graba a dat gânditor din cap. cu o carte mare.. Cutit.. ce ti-am facut? Mor. 290 291 Zece si jumatate. Chiar asa.... Aiurez.. nu e nimic.. Auzi.. La plecare l-am auzit: nu mai scapa. Nu mai da. Uite. ce fel de ceasca? Seamana cu o biblie.. Usa e zguduita din tâtâni.... Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor.. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. s-o omor. da-o. De tramvai. nu pot. Asa? Ce-am spus? Nu. Ba da! Ce! Vrea sa ma omoare. cu cutitul în mâna. uitasem numele lucrurilor. Off! ma cuprinde neurastenia. Ce "mort"? Ba nu. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. Am luat cutitul. cu camasa rupta. Ea e. 292 A.. Cutremur-at de friguri si prins de vedenii rele. Simt cum mi se moaie vinele. Suparat. Asi. nu! nu pot. scapasem cutitul si priveam aiurit. Iara ea. Dar n-a venit? Cine sa vina? Ei. Si vorbeam întruna. Cutitul? De ce n-am dat? Uite ca pleaca. si merg fara gânduri... Moartea.. Ai. nu pentru totdeauna. nu ma bate. cioc.... le oboseste rasuflarea. întruna tremur cum ating cutitul. am astupat ferestrele. Tremur din tot corpul. Uite ce frumos....... porci.. Uite o carte. cu privirile absente. Una. Ce-ai cu mine. acum ma simt mai usurat..... galben ca un mort.. daca o vad. Lasa-ma.. S~a aprins lumina.. ia-raa. ma priveste. A. [ROMANUL UNUI OM SUCIT] Pe strada prafuita trec oameni flamânzi. Sa dau.. Cioc. Moartea. Ce moarte? Stai sa. lasa-ma. Ce vrei cu mine? Ce cauti? Nu mor.. autobuz sau trasura nia vorba.. Mi-am turnat toata apa din lighean în cap... astept. trei. ce parere. Asi. Eu. desigur. în minte mi se facuse un gol nemasurat.. e o biserica.Parca nu vezi ca aiurez. n-am putut dormi toata noaptea. Am zavorât usile. zgâriat si plin de spume.. Nu mai întelegeam nimic. Stiu ca are sa vie. Lumina se stinse. Nici un zgomot. cioc! Cine e? Lumina se stinse. mare si rotunda.. cu o carte... Ba nu! Nu vezi ca în fund e o padure. el a venit sa ma omoare. Nu da. si acum... uite c-a plecat? Nu mai da. cioc. ba nu.. Nu mor. Trei fara un sfert. Si-a facut efectul. Ea e. da. cum tocesc mereu si prevad totul. s-o distrug pe "ea". pleaca de-aici.... doua. sa-i sfarm oasele galbejite. cioc. A.fereastra de teama sa nu ma ocheasca cineva de pe strada.. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. cum mi se îngusteaza creierul.. Chiar print sa fiu..

cinci. cu o eticheta mare. Urca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda.Ei? te-au mai "ascultat" la ceva astazi? Si el va raspunde: -Nu. Apoi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. fara zgomot. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce.... Ei?! si la urma urmei. ce are sa-i faca?." Se necaji si îsi pripi pasul. zapada.. "Profesorul e un dobitoc: o stiu toti. Un licean umbla abatut. distins? Ba bine ca nu. Lucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala. Nu-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. alba. se va trada de la usa. Repeta cu jumatate glas: ". zapada. Se oprea dm loc în loc. Nu mai ramâne îndoiala. Prudent. visa numai. visate. Erau orele suplimentare. îsi schimba ghiozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat. "Dar daca va vedea mama insuficientul la germana?" Strânse ochii si se scutura de amorteala visurilor. tiui chemarea unei fabrici. Totul se petrecu dupa cum îsi închipuise. Nu e oare el un baiat. Ca întotdeauna. si se hotarî sa potriveasca de acum lucrurile. un caiet subred si o tabla veche de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic"... Voia sa cugete la un anumit lucru. mama îl va întreba din pragul bucatariei. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. Si-si aminti ca tot asa numara când..Râse.Dintr-un fund îndepartat. Vazu strada acoperita cu troiene. Nu izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. Nu izbutea. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. pe care scria: "Liceul Spiru Haret. Poarta înalta de fier vopsit în verde o deschise larg si apoi o închise cu luare-aminte. Carnetul elevului Marin Popana. Mama va întelege... Zapada. zapada. ci. strângea din dinti.. Reala" cazu peste stinghia împrejmuitoare. Apuc3 pe o stradita umbro^a. Dar nu gândea nimic. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. Doua carti cu copertele întunecate... Sa nu se mai gândeasca. si.. cu multi ani în urma.Pardon! întoarse ochii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Ziarului stiintelor populare.. "La urma urmei. . Timid si miop... descretindu-si dezamagit sprâncenele. Ar vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. Nu are sa se mai gândeasca. Se încrunta iar si calca înainte obosit. îsi privi o clipa chipul în oglinda rotunda.. Si nu putea sti ce visa. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage. una.. obosit." . VI. îsi încorda grumazul.. Un carnet albastrui. Se pomeni ca numara în gând. patru... în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. Dar se va bâlbâi. pasind din ce în ce mai încet.. si se bucura de gândul acesta.. doua. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. asudat. îsi mângâie fruntea coltoasa - .". Gândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. Ei. *M sa-si ridice privirea. Trecu prin odaita fratelui sau Nicolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. cu ochii suparati de arsita.. sa cugete adânc si sa ia o hotarâre. Apoi deserta geanta cârpita la cheietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. o data. trei. trecea vreodata pe 294 lânga sirurile de scolarite. care îl chinuiau de foame si de caldura. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. abia tinându-si ghiozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii. stergându-si un ochi înlacramat de aburii cepelor tocate: .

Tatal începu sa înghita cu ochii atintiti în farfurie. . obisnuiti cu cearta zilnica.Radita a muncit de azi-dimineata si pâna acum.M-am saturat. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz.Ce mai ma chemi? Nu stiai ca e friptura pe foc? Doar n-am cincizeci de mâini! Tatal încearca timid: . pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. Marin manânca indiferent. la germana. . O odaita îngusta... Se stia nervos. multumesc. în absenta mamei. Minciuna i se parea foarte fireasca.Si cât ai luat? . asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale. Si nu va fi certat. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. ochii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti..De ce nu manânci? .Insuficient.. iar dimineata va pleca la scoala. Sora cea mica se resemneaza.. fara a fi nevoie.ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. . care rânduia friptura la bucatarie. era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta. Mama îsi suceste scaunul si. cu servetul.D2\' ce-ai mâncat. sa te saturi asa de repede? Sora tace. Priveste pe fereastra în salita.Ai mâncat la scoala pâinea cu unt? -Da. dupa care se auzi alaturi. . Naduseala i-a lustruit ca o unsoare fata. încruntata. Cezara. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine..Dar pe tine te-a ascultat azi la ceva? O clipa a voit sa spuna: nu. La felul al doilea. . . Suna. . dumicateste o felie rumena de pâine.. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp.Da\' Radita ce face? .. ca de obicei.. Glasul nu-i tremura câtusi de putin.Nu stiu. Marin se aseza lânga sora cea mica. sora cea mica.Jeanne! Jeanne.închipuindu-si.Nu.Iar începi. îl întreba când se da vacanta..) Tacere. Caldura. bombanind o voce încruntata. Copiii manânca în liniste. care te plimbi toata ziua. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul. S-au obisnuit chiar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. . E atât de usor.. . . . n-a stat ca tine. Când fu strigat la masa. . Mama întreaba iar: .. Tatal nu-si gaseste locul pe scaun. Cu toate acestea spune: . da. Priveste linistit în ochii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit.Mai iei? . îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. (Se sterge. dupa ce se plânse de caldura.../ 205 .Putea sa vada ea de mâncare.Si-n casa cine sa mature? Lesne îti vine dumitale. Pâna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul.încep.Cum nu stii? . dialogul e cu totul potolit.Da. Câteva clipe de liniste completa. Doar stie câte observatii îl . Iar tacere. în bucatarie. pentru ca m-am încurcat la urma. Avea fata înrosita. ca ar fi un celebru doctor chimist -si-si sterse cu batista ochelarii.. apoi scoate capul pe usa.(categoric) Pentru ca nu stiu. Supa se manca în tacere. . pe care o masa o deslocuia aproape în întregime.

vezi. de multe ori încercata.. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat.. unde e stapânul netulburat. deschide toate ferestruicile ca sa se faca curent...ooh! descoperirile!. pentru dragul unor parinti ignoranti.Asta ma priveste pe mine.) . si Marin închide ochii de placere. Cu toate acestea. deodata.. ca sa râda toti de tine?! .Si d-aia dau eu. cu cartile.. îl cuprinde. pedant: . Mama: . si Florin au "insuficient" la germana. cu camasa descheiata de-a lungul pieptului. si Marin se ridica zgomotos de pe pat..Dar nu râde nimeni. Se admira.. Dar mai târziu... Pâna sa raspunda. Mi-ai prapadit o multime de lucruri..Iar te legi de mine? .. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. îsi strânge servetul. As vrea sa vad daca si Barbulescu. Mama îl va saruta si va râde.. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor..îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii..(suparat) Las-sa râda.Dar banii mei cine mi-i da? Ca tat-tu n-a adus un gologan de pâine. sopteste un "merci pentru masa" si scapa.. apoi. Tatal se arata nervos: . îsi ca pune ochelarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui ..O sa ramâneti pe drurmiri. se întinde pe pat. viitorul sau de savant chimist. El trebuie sa-si urmeze*calea. sa se stie odata ca e chimist. A scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreaga. dunga dintre sprâncene i se adânceste. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. de pacatosi ce sunteti. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii.. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el . cu laboratorul.. Baiatul se înduioseaza.Nu ma comparati.. cu toate acestea. . pe care le citeste noaptea la lampa? Dar cum sa nu stie. .Si tu esti mai pricopsit. cu toate mediocritatile. Ar vrea sa le ierte totul.. va rog. Tatal pleca din odaita cu o sticla de otet. Zi mai bine ca nu stii nimic la germana. constient de seninatatea fetei. . . El e chimist.câte mângâieri nu va aduce parintilor! Ii vedea sezând la masa într-o odaita.. .. Marin.. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. Tatal.De ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilor? Toti au spus ca tara germana nu faci nimic la chimie. fara îndoiala. Rasufla greu. acum îi e libera mintea. intrând pe usa.asteapta si câta suparare va încerca mama. fata i se schimba. Monologul interior se desfasura abundent.. Ce pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi! Cum l-ar fi înteles atunci pe el. Ce? Parca el nu stie ca îi supara 296 297 mereu cu scoala. cu o coala pe care scria: "Diploma Magna cum laudae". Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul muschilor faciali.Asa te încurci tu întotdeauna. intervine tatal. pe scara si se repede în mansarda din fund. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. Grabeste pasii pe coridor. leapada tunica si. cu aceleasi fete ca acum.. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata. vasazica. bani sa te tin la scoala. el nu-si poate pagubi gloria.... . laboratorul si cartile care îi plac. ... .. O multumire.ca sa ramâi iar corigent. si pe el..

ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pahar scurt cu ceai. Apoi deveni atent. a. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului.. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. rezemata de peretele varuit. între ele se arata un balonas de sticla. Facu ochii mici si se însenina. prin pod sau rascolind lazile din pivnita.Se ridica suparat de pe scaun si se hotarî sa vorbeasca tare. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. Dimineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. deschise usa. si-si priveste "laboratorul".Bicromat de potasiu. doua retorte cu gâturile încovrigate.Salve. La ultima treapta îsi dadu seama ca ghetele îi sunt nevacsuite. Se încrunta si-si încheie resemnat sireturile: îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. obrajii îi ramasera tot neracoriti. îsi lua sapca si se repezi pe scara.. ba nu. tot mai atent. Apa adusa decuseara îa mansarda era calda. . Spala râzând o eprubeta. . si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie.Unde sa iscalesc? . pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia: . tot ce gasise prin camara. Privi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. cutiute rotunde de carton.. prea obosit ca sa ia o hotarâre.La ziua de 17: acolo unde sunt ascultat.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente. dar celebru. Privelistea aceasta îl fericea. gasite într-un ungher din pod. si el . sticlute etichetate. niste hârtiute roscate. La un colt se simti urmarit si întoarse capul. o etajera de bucatarie. o penseta rezemata de un vechi aparat Wolf. Apoi se asaza pe scaunul din fata masutei. bicromat de potasiu.. Pe masa. într-o odaita ca aceasta. pe care stau risipite carti.. ofta fara pricina.încruntat ca. întotdeauna . strânse ochii. de pilda.Ce dracu.. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii. Când goli paharul. Apoi.. .. în raftul de jos se odihneau.. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla. trebuincioasa experientelor. sticle si fiole. Privi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. Nu se putea hotarî sa-si ia ochii de la sirul de paharute Berzelius... o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. O masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. Zâmbi. prin cutiile mamei. Dupa ce deschise si ultima ferestruica. ce dracu! Pronunta fraza hotarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt.. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. hei! va sti el cu ce sa se "ocupe".. .. unul ca mine sa-si piarda atât de neghiob timpul?!. Când va fi un mare chimist. în care precipitate colorate asteptau mâna chimistului. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. Se si vede în mijlocul unei sali imense.. Tatal semna fara sa bage în seama "insuficientul". pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. ce are-a face! O odaita ca de alchimist. Marin. doctore! Baiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. dar sunetele se topira repede. saaa. îsi trase tunica. Facu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. putin adus din spate. în timpul acesta.Trebuie sa ma apuc de lucru. un suport saracacios cu câteva eprubete. Pe restul mesei. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând.. departate cu prudenta una de alta. încerca sa fluiere o arie. . dupa porunca directorului. Tot probleme mari: transmutatia metalelor. eprubete cu dopuri provizorii de vata.. apoi grabi umbletul. Se gândea. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în ghiozdan.

Marin se simti magulit si.N-as vrea sa-i fiu în piele. hei... cei mai sârguitori.. scânduri patate cu solutii. Pe ferestra deschisa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. si avem ora întâi. bani risipiti zilnic în drogherii. hai. amânându-si activitatea pentru universitate. încurcat. Venisera aproape toti baietii.Umbla doctorul cu ochii la fete. cu o mâna în buzunar. Are o mutra de tocilar.. . caietul dupa care copiase.E premiant. întrebând deseori pe vecin.Asi!.. impunator..Stai jos. schimbând vorba: . doctore?.. îsi parasi stiinta favorita. cu catalogul cartonat în mâna.. . Poarta era larg deschisa. Banciu întârzie întotdeauna. încrezut.. .Fericit muritor.Pfiii! stai bine!.. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.Lasa si tu asa. ca în diminetile de vara. ma? . Prin banci începea frunzaritul caietelor...Ai facut la matematica? 298 299 ... . .Ai timp. . Urcara trei trepte scazute.Patruzeci si cinci de minute.Cât mai e.. He.. profesorul fixa .laboratorul -. Unul cânta lânga soba rece..Fii om serios. . Eu nu stiu cum am sa scap. berbantul!. unui baiat din fund.. haine arse cu acizi. Ajunsesera în fata liceului. . Peste câteva clipe intra si profesorul de matematica. . . Dupa ce cestorul dadu absentii. de unde se întorceau cu punglite roz.. în acelasi timp.Nu-l pot suferi pe baiatul asta...Si mie mi-e antipatic. sunt ascultat. Dinu se strecura pâna în fund.. Spui ca celelalte nu le-ai putut face.. -M-am ars. înfrigurat.Cât ai scris? . Marin ramase în sirul dintâi al bancilor.. Nici macar n-am copiat problemele.. scotându-si sapca. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta. Tremura putin: nici încai nu stia despre ce era vorba în problema. ... repetau sau învatau. Era cel mai bun prieten. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. ca si cei avuti în note rele. -Pai si este. Marin ascunse repede calimara si înapoie. Celalalt râse. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia. Zâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai: .Sa dea Dumnezeu!.Si parca eu as vrea?.. Avusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj.De-abia am ispravit pe prima. voinic.Buna dimiaeata! întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea... îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. de experiente prelungite pâna noaptea... .. cu barbia rezemata în piept. iar umblând lânga Marin. Era bogat si frumos. . Apoi.. N-avu câtusi de putin noroc. . .. Potoliti.. care-i saluta respectuos. dupa sticle sparte. dar dupa un an de entuziasm..

dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din harnicia lui. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. iar acasa nusi copia nici problemele. îsi vârî în ghiozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I.. credea ca nu-l ajuta mintea. ca sa vadeasca adânca chinuire a memoriei. .. îl sterse într-un colt si-l îndrepta.. Popana? . apoi îsi atinti vag privirea spre soba.cu el lucrurile si nu cu altul.. Profesorul întorsese scaunul si. Sa se calculeze înaltimea x a zonei. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. de câte ori era scos la tabla. îsi zbârci fata. .. nu e încurajat. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta. îsi amintise ca si în caiet facuse unul. iar profesorul îl credea. Profesorul însa îl cunostea.Avem un cerc. . Copie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa.. Nu e rasplatit. Marin privea cifrele de pe tabla. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei.Fa problema... domnule Banciu. Se aseza în banca linistit: îi pierise tot necazul. are ca baza un cerc. Banciu sub slovele unui citet "Insuficient". . . dar eu pricep greu matematica. cu bratul rezemat de speteaza.. .De ce ai venit atunci la real? .. . îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca.într-un cerc de raza R. se apuca de haina. era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. . Marin desena încet un cerc.De ce nu stii.Ei. Se încrunta brusc.Te zapacesti pentru ca n-ai învatat. La rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul. Nu stiam atunci.. Convins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. La loc. Dar nu-l stia defel. .Trei. cum faci? .. Marin îi rabda privirea...Stiu.. Aseza caietul pe catedra. ca sa-si poata urmari firul gândurilor. .. Si fara sa vrea.sever câteva clipe pagina si-l chema: ... în fata profesorului. Parca era ametit: pierduse notiunea exacta a situatiei. Stii enuntul? -Da. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara.Eu n-am ce-ti face. .Sa iese Popana. astepta. îsi frânse degetele. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o extremitate a arcului.E o nedreptate cele ce i se fac.. dar ma zapacesc. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. domnule Banciu. Indiferent.. zona nascuta de un arc. Profesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. Luându-si o fata atenta.Ba am învatat. Era tactica lui la matematica. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze.N-am putut sa le fac pe ultimele do\'ia. Nu putea cuprinde cu nici un chip realitatea. Fu chemat vecinul lui de catalog.Câte probleme am avut? . Cum 300 301 nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. începu deci sa-i dicteze: .Credeam ca la Chimie industriala se intra numai cu realul. Inconstient. Tacu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul.Unde sunt? . Ajunse la tabla.

. dispretuitor si înconjurat de glorie. Numai un modernist marunt.. palmuia glumet.. Se misca dispretuitor în banca.. . Vecinul sau de catalog.Aaaa. glasuind fraze foarte frumos alcatuite. Peste putin...Ce dracu v-a tinut atâta? . Gândul unei razbunari. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor.spalam insulta cu sânge! Marin era printre cei mai aprigi. .. Sa. pentru ca aveau chimia. suna de iesire. El ar fi un geniu neînteles. persecutat.. Dar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. urmariti de razbunatorii realisti. ba. Colegii de la modern asteptau cu ghiozdanele. dar nu reusi decât în parte. Când iesi....a.Pai ce: eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamâna? . afara. îl întreba: . Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit.Care e nemernicul? ." . .Sa-l crucificam... Broboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata. cu atitudine de martir. îl trezi. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa. Sariti! . Cu reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. cu nasul mare si cu cosi pe frunte." Glasul scazut.. Sa-l crucificam! . "babo"! .Da-i! . lucra cu aprindere. îl întarâta. insulte! Câtiva din fund se repezira peste banci. repede. . ce-i trebuie lui matematica. -Realisti!!!.Ai gresit: "adversus". caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie exagerat de nenorocita. germana si fleacuri d-astea? El e chimist si naturalist. cu ochelarii alunecati de-a lungul nasului. atversus. -Baa. ca nu cumva sa banuiasca 302 ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. . micso-rându-si ochii din pricina prafului.. cânta.."Ante.. se suia pe catedra predicând.\'re dreptate. privi rece pe cei din fund si închise ostentativ caietul de notite. un italian cu ochii mici si obrajii caramizii...Noi facem carte.La urma urmei.. Se învârtea. ad. aproape soptit printre buzele strânse. Apoi. Rasufla pripit. Marin îsi clatina capul. Doi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor. modernul1.Sariti. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi. apuca de picioare... ca voi?! începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete.Astâmpara-te. apud. Costandake. al unei apoteoze.A insultat menirea sfânta a realului. Banciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra: nu-si gasise explicatia. râzatori. "Are sa vada ei. Ca întotdeauna.. Voia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are.. Cauta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof.. ... nu parea însa prea bizar.Te tâmpesti tu destul cu matematica.... Dar nimeni nu-l lua în seama.. Ei! nu fii "scârbos"! . * .. sarea în spatele modernistilor.Baa. Bana-teanu.. ... ce.începu sa-si vorbeasca cu patima. facândusi loc prin multime cu un ghiozdan frumos de piele. aoo.Tine-l. care e ala? .. imaginea se schimba într-un Marin victorios asupra lui însusi. ce-i umple capul cu lucruri nefolositoare?.

Trei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte.Aldehida formica.Pai nu-mi pasa. . îl rastig303 neau pe unul mic. Doi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini. în jurul rastignitului. si domnul Voitinovici are sa gaseasca zgomotul asta. iar ceilalti hohoteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda. izbutira sa libreze un picior si o mâna. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. peste banci. doctore? .Peni. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii. bondoc. Cu îmbrâncituri. aproape tacuti. . Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. cu ochii dusi pe fereastra. Câtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. cetonele si chinonele. Morariu. Atomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de hidrogen si oxigen. chiar cu ghionturi. . treceti în banci.L-a pârlit Vanciu. cestorul de la real. trânta. Nu mai era nimeni atent: obositi. Banateanu întreba.Vanciu... Condoleante! .Numai de nu ne-ar da extemporal. Galimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor..Ia vezi.. ceru tacere. Se întoarse în loc. . dintr-o banca din fund. Dupa chinuitoarea ora de chimie.. Lupta era în toi. .. . Bondocul se zvârcolea între râs si raget. Când auzi stravechea si mult repetata propozitie a profesorului de chimie... ma Bratasanule.Cine a spus extemporal? Ce extemporal? Nu ne-a anuntat. îsi privi colegii: toti palizi.Si chinonele? . . împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor chimice.Ce avem. nici glasul cestorului Bratasanu de la modern nu potolira lupta. Vanciu?.Galimir. Mai ramasera putini afara din banci. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. Fu neatent pâna la sfârsitul cursurilor. Modernistii. . oftând la rastimpuri. urma una de istorie si una de franceza.Ce stric eu..pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -.. dupa ce se adunara în numar mare.. Era linistit: ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama. va rog. Nici silueta mândra a cestorului. si el urla cât îl tinea gura. pocind dintr-adins numele: . Poate mergem în laborator. extemporalul se anunta? . ma. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul: aerul stricat si caldura îl înabusisera. dormitau molatec în banci..Pai ce. Banateanu se ridica revoltat. te dau pe lista! . . trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la chimie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra. Marin râse cu pofta..Galimir -. Cestorul îl ameninta. Marin visa tot timpul. c-acum te rastignim. Numiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare.. ma? . Profesorul .. Voitinovici anunta întotdeauna mai dinainte: "O sa dam o mica extemporala".Ce faci gura acolo? .Alea nu le-a explicat. dar trebuia sa citim noi. gras. astâmpara-te! . . ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor.Domnilor.Ce are a face.Ce te-a apucat. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la chimie si ca sunt neascultati.

toamna din clasa ?. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vechi. Târziu numai. încruntat. analiza manganului. apropiindu-i micsorati de caiet. cestorul Bratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. Herr Doktor.. Ca si ieri. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. apucaturile-i de bucher fiind de multa vreme cunoscute. Lucrul. Fura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperecheate. cuprins el însusi de oboseala. se resemnase sa vorbeasca. Era un manuscris vechi de doi ani. a pietrelor. se . îi lipsea parca ceva. îl deschisese cu gândul sa-l continue. patra.. în odaita din mansarda. Un presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. Nu mai simtea nevoia experientelor.. mersese prea departe: nu era înca dezgustat de chimie. încet. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl stingherea. Lectura îl plictisea. .. nervos. Se multumi sa raspunda: . jurnalului". Apoi.Te-a molesit caldura. entuziasmul îi pierise. a plantelor. Era dezorientat. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui. Simti un gol în suflet. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. se simtea mai bine singur. îsi spunea: "Ce de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste: cea a marcilor postale. dar nu fu vazut. îl saluta. în care. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". ca niciodata. cu manualul lui Minovici în fata. Unde îl va duce acum dragostea? Nu stia. dar din alte pricini. Fara sa vrea.întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. si se simti acum deceptionat.. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. Marin îsi arrrnti melancolic serile d. Pentru întâia data încerca o senzatie de oboseala." Zâmbea: ce prost era sa creada ca nu-i mai place chimia!. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . Fata îi era nemultumita si. Acel elev nu era altul decât el. Nu. pe ascuns. coborî scarile încet. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. intitulat Jurnalul unui om sucit. si baiatul îsi supara ochii. Nu mai citise de mult Jurnalul". porni spre casa.. fara sa astepte pe Dinu. Cu toate acestea. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. grabi pasul. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. când va ispravi. Nu-i parea rau de despartirea aceasta brusca. sarea din timp în timp pagini întregi. de fapt. de plictiseala scârbita pentru chimie. si aceasta îi nelinistea. Un profesor trecu. sa-l sfârseasca si sa-l publice. Si sfârsind treptele.. pentru ca nu putea face altfel. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. îsi scutura capul. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". în fundul clasei. nu era nou pentru el: se stia nestatornic si cu patima. o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. De ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glume? întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca 304 305 masca. Prin fereastra larg deschisa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. Când suna. Scrisul era pe alocuri necitet. i se parea chiar ca e dezgustat de ele. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. Marin Popana. a bibliotecii si a insectelor.Salutare!.. un proiect magnific de roman.

un precipitat galben se adunase în fundul unui pahar cu peretii subtiri. Abatut.. se gândea..Cine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africane?... Banciu îi trecu prin fata ochilor. Banciu.. . Cu atât mai mult?." Dar era sfârsitul lui mai: când sa-l scrie.. Are sa stea o luna în tabara cercetaseasca din Dumbrava Sibiului. Pai da.Salve. Fara voie se gândi: bicromat de plumb. Cu atât mai mult. si Soloveanu.Aa. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie: gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. Are sa vada ei!. lucru rar pentru el. Dar ce are a face? Matematica e "materie" principala la real. sagetând gesturi cu mâinile.. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza.Nu mai e timp. Si schimbând grabit vorba: ... râzând. si restul în Bucuresti. apoi îl zvârli. fluierând... asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. îl va scrie. Banciu nu-l poate suferi. acoperit cu o foaie de hârtie alba. Batu în treacat la usa si intra. Publicarea Jurnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. încruntându-se. doctore!. Odaita începea sa se înfierbânte.. înfiorându-l.. îmbucurat .Stii c-am recitit azi romanul? -Ei?! Dinu se aseza mai bine pe scaun. Au sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. .idolatriza. profesor de limba româna. s-apoi are sa vada ei! Suparat de-a binelea. sa vada pe cei de jos. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti haina ca si mine. scriind un roman Viziunea se sterse îndata. într-o vacanta împletita cu grâu. Dar poate nu va ramâne... ajungea cu râuriri de vis pâna la el. începu sa vorbeasca singur. închise caietul si.. cât mai e timp. stapânit de gândul tiran al corigentei. împotriva lui I. sa-l umileasca pe el mult. S-apoi. Caci. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie.. Marin era revoltat: împotriva scoalei. Chipul lui I. ce ocupa aproape tot peretele din fund. Amanuntele îi precizara în contururi si culori vacanta... aducând scaunul din odaia alaturata: . Nu scapa de corigenta. de a se razbuna de umilinte. dupa ce-si zvârli o clipa ochii în oglinda rotunda din odaia alaturata...Stai jos! Ai sa suferi de caldura... acuma. . Nu poate sa scape. Si hotarârea îl îmbucura într-atât. si Moisil. "Asta trebuie acuma.... batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze. Prin ferestruicile deschise.. Ei?! si ce?!. zmângalind cu creionul coperta. împotriva profesorului de germana.Nu vine cineva? . .. Are sa vorbeasca Nanul. . de a-si vadi darurile.. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale.. veni Dinu.. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. La urma urmei.. .Nu mai merge! Si se trânti pe pat: un pat de lemn vopsit rosu.. nimeni! Apoi.. coborî scarile si se duse. înca din iarna trecuta. la capatul mesei.. Ce citesti? Marin îi arata coperta unui roman francez... încât zâmbind. când sa-l tipareasca?.. cu nuci stufosi. Dar acum nu putea sta locului.Am sa scriu romanul! Trebuie sa-l scriu la vara! Nu se poate!. Privi masuta cu sticlute.. un vuiet învatuit. Si corigenta la matematica. ... * Spre seara. Se vazu într-o vara de prin carti...de venirea prietenului. dupa socoteala lui... în adâncul sufletului.. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. departat. cu nouri.

. Se multumea 306 307 numai sa tipareasca în Ziarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate... . Si Marin vorbea. Nimic adevarat. ca e ceva silit într-Insul. s-apoi autorul prea se crede. încâlcind cuvintele. Stii ca ma las de chimie. ti-am spus eu? Nu face acum.Pai romanul?.M-am plictisit.. Cinstit. Si prea dulceag.. dar în siarsit.Ei. Acum. Observase si el.Diseara... si prost scris. cu o repeziciune ametitoare. stari sufletesti. Ma gândesc eu. tacu... pentru ca nu voia sa-l supere. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea. portrete. vedea noua configuratie a romanului. nu-i mai fac jurnal.Dar când ai vazut tu toate astea? . s-apoi. Vorbea precipitat. 41 spun drept. Rastignirea ace?. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin. Râdea." se simti mult mai liber. dar bucuria îi era adevarata.Târziu. curiozitatea îi era satisfacuta. le ghicea gândurile. Marin se arata nehotarât. . Banal.. Dinu asculta multumit.. Un roman realist din viata elevilor. de atunci. cautând epitete chinuitoare. In fiecare zi însemn: dialoguri de ia scoala. atunci când. Se bâlbâia. ..sta P usura.Da.. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. Stii. cu note. . o prostie... Se mira totusi ca nici 0 schimbare nu i se ghicea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat. îsi motiva totul prin chimia si cartile care îi luau tot timpul. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc. Apoi.. iar vorbind.. stânjenitor de fals. Si de câte ori îl întreba Dinu. De data aceasta. gasind adjective inedite si vorbe ironice. Nu s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta... Si dupa ce exdama. . nu numai ca Jurnalul nu se publicase. dar nici încai sfârsit nu era. când îî asculta vorbind.... Am vrut sa-l sfârsesc si am. Celalalt nu pricepu dintr-o data schimbarea aceasta brusca de pareri. si geniu neînteles.îl scriu si p-aia.. .E o prostie! -Ce? .Jurnalul unui om sucit.. Dar stai sa vezi. nestatornic si nu lucra nimic. dar îsi daduse repede seama de neadevar.... dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. . Crezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. . mâna.. de laborator? Dinu îi strânse... vedea personajele.. întreaga schimbare a prietenului îl bucura. curios sa vada ce-o sa produca. si stii. deodata... îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. Tacerea îl apasa pe Dinu. . la Universitate . batjocoritor si suparat. dar gândul acesta îi facea bine. Toata lumea e neghioaba.Si când te apuci sa-l scrii? . comic. entuziasmat. ...Azi.. numai el e geniu. dar altfel.. la foc!.Dar m-apuc iar de insecte.. putin teatral: "La foc!. le stia cuvintele. simpiificânuu-le... Stia ca Marin are o idee excelenta de Jurnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui.când Marin va împlini cincisprezece ani Ori. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în Jurnal.

Nu-si mai întelegea prietenul. o sa se zbata. la urma urmei.Vasazica. . . o fac zglobie. Uu! ce par!.. da. Si acolo se îndragosteste de o fata... îti închipui ca ala..Ba adun.Da. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele. Orisice alt cuvânt.. Anette. nu toate...Parca Maria. îsi zâmbira unul altuia. stii.. nu mai aduni fise. Dinu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. Marin.. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri. Fata.. o frumusete. la tara.. succesele erotice. stii.. Pacat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. Ce-i nevoie sa te mai gândesti? .Si de ce nu ti-a dat? . E în vacanta....Dar cum? .. când îl întrerupe Dinu. ...A. cu ochii marunti. . Ei! din asta fac geniul rau al eroului meu.Asa o chema? . Se întunecase. E data dracului. dupa marea suferinta... O umilinta dureroasa 1 se strecura în suflet... îi exagerez caracterul. la Sacele. piatra. Aaa.Pricep. Apropo... am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. încât el însusi.Ce pricepi? ... îti place? .. repede: "Ce stânjenitor cuvânt iubesc. aia e alta. la murite.. stii. Numai cea din urma. nu.. Iubire: ce se potriveste ea cu mine? Eu. insecte.Stii cum sa-ncepi0 . (naiv) zicea sa n-o calomniez.. volum.Acum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. sa fie tinut în gheare s-apoi umilit....Liliana. 308 309 Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. . nu.Si sa vezi mai înainte. cum l-o chema. Dar n-am fise. cu obrajii patrati si searbezi. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor.La munte? . miopi.. . gândi: "Cum de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele.. p-aia o exagerez. .. Si aci.. câtva timp.. cu Liliana.. Cu Liliana a fost ce-a fost. Ei.. cum am fost si eu anul trecut..A. P-aia am iubito.. îi explica. aia a fost înainte. mai zglobie decât era. volum. Atâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui.N-a vrut ea. si eroul e la munte.. dar primul capitol din roman se petrece. adica.. -Ei?berbantule!.. undeva. Marin se gândea: "Cât de mult îl iubesc!" apoi.... se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti.. îl fac sa se îndragosteasca de ea. afara de acesta: chimie.. .Frumos. o sa sufere. Dinu tacea zâmbind. la Bucuresti.. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti.. . dându-si seama de ridicol..Asta aflu atunci. dar închipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. Tacu deodata si Marin. afara de însasi imaginatia mea?" Dar raspunse fara codire: . traindu-le însa cu mintea atât de aprins.. îmi bat joc de .. rosi. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. ce vrei?. Se îndoise putin la început. sa tipe s-apoi sa alerge acasa.. roscat. si numai asa..

Ce zici? .." Aprinse lampa. eroul .ť prea banal.E prea tânar si nestatornic ca sa se poata hotarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea. cum i se parea ca se aseamana. închipuindu-si un Marin batrân. fara nici o încredere în vointa sa.Fugi..eu adica . Canon întreg.... . Dinu încerca un raspuns spiritual....ť. prin care îl roaga sa se întoarca..atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -. îi dispretuiesc. . însa. Ce sa declame? ŤOh! quandcejour-lâ. .. . ha. .. Citi de câteva ori aceeasi fraza... abatut. cum le spunea de atâtea ori. cu mâinile încrucisate. Privi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba: .N-ai tu cumva Pere Goriotl . Vezi sa nu cazi.prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (expresia îi placea). Succes si inspiratie. ŤJe la revetis pour la premiere.fuge la Constanta.. de biblioteca imensa.... ha.. . Dar ce vrei? Trei ferestre: se face un curent de intra tot praful strazii.. cu o privire zâmbitoare si dornica.jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea. rafturile saracacioase pe care stau înghesuite carti. o lume noua. Doara eu sunt ala!.. Tipul e într-o lupta sufleteasca apriga. sa-l roage sa declame. Gândul capitolului întâi din Jurnal îl persecuta.Aa... frate-sau. pentru ca mama e rau bolnava. Stii ca la toamna trebuie sa apara. si atunci. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi. într-o casa din vecini. îsi trase haina. . Cunosc bine scara.. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. . Dar într-o dimineata citeste în Universul anuntul dat de Dan. ca lupta e frumoasa. într-un cuvânt. o revolutie în sufletul lui.. connu. Dinu nu raspunse.. colbait.... Simtea ca e las sa fuga.Ei. . Ťfois une dimanche. puisque c \'etait un vtement neuft>... Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii. Unde mai pui ca sunt lucruri cunoscute.Nu-i nevoie sa ma conduci..ť în padure. învatat.. Ochi si lampa. fara s-o înteleaga. . dar în româneste. de calatorii în Orient.Praful e culoarea locala. Acum. Ťcomme ilconvenait.Ha. stii. dara. ori îsi urmeaza visul lui de libertate.Are sa fie greu.Sigur... pentru ca ramasese repetent Se face hamal în port..Nu fusei atent. el si ea.. parca o lumina i se lamurea în suflet.. Se întoarce. ori se întoarce. Dar de ce se aseamana? .. de .. ca sa-si dea curaj..Asta asa e. privind o multime fara ochi. . cu cât se apropia de Bucuresti.N-ai auzit? . . iar ceilalti îngrijati.Cum o sa-l sfârsesti? .Tu ce zici? . trist. grai: "La lucru!" Dar era numai un cuvânt. da-mi-l si asa.. mai!.Prea putin trei luni....Aci numai praful e imens.. interesanta..Ce-ai spus? . Poti ramâne la Jurnalul unui om sucit..Ce n-as da eu sa am o odaita ca a ta.Ba da. Dinu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. dar cum am sa-ncep? La o serbare populara?. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos.. Când m-oi asterne pe scris. Dar am tot timpul trei luni. o situatie. sunt deasupra lor. . Mai ales inspiratie. La urma.ť Mai bine în padure... O idee noua. Romanul? Tot asa cum stii. Când intra în odaita luminata prietenesc. Relua romanul francez.

în rarele lui iesiri prin lume. Umbla întotdeauna cu nasturii tunicii descheieti. ar trebui sa scriem câteva pagini. înca. cu niste pantaloni largi. înrosindu-se pâna în radacina urechilor. doresc întotdeauna sa placa. Poate în gândurile sale se creHea neîmbracat defH caci nu se sfia nio\'nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care . caci Radu. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. Era. câteodata mai putin. asa în mijlociu. dar nu citesc întruna. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele. ca orisice adolescent înclinat spre visare. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. pe unde nu-l duceau gândurile? —. cu atât îi scade minunata frumusete. I UN BAIAT SI O FATA I . dupa cum marturisea el însusi... Fata îi privea mereu. . i se parea ca. neluându-si ochii din vârful sandalelor. Niciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. în padure. am colectie de pietre.Cititi mult? . de altfel. Dar aceasta frumusete era un drept al sau. în viata de toate zilele. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei Aura. cu o slova rasfirata si de nepriceput: 3*1 Cap. Baiatul pleca ochii în jos. Iunecându-si ochii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. Credea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane.. . cu succes. adus putin din umeri. îmbracati acest trup schitat fugar cu o haina din acelea pe care burghezii le recomanda de purtat "la tara". cu chipiul prafuit si ghetele nefacute. o observatoare foarte slaba si niciodata "\'i si-ar fi putut H? seama ce se petrece în afara de mediul ei. ma ocup si cu chimia. mai traduc.Dar. O! si nu era frumos deloc baiatul! închipuiti-va un copilandru înalt si desirat. caci Radu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite.Bine. Apoi. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. noua ore pe zi? -Da. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. în fundul sufletelor lor. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. Caci Radu Giurgea.Câteodata mai mult. ca un adevarat naturalist si visator ce era. ochii mici si miopi. ca pe un lucru rar. Radu Giurgea era entomolog si. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. fruntea colturoasa. mai lucrez la entomologie. Fata îl privi uimita. se asternu sa scrie. Era ceva involuntar..Opt. De-ar fi sa-l facem în culori. noua ore pe zi. Du-te dracului!" Zvârli romanul pe masa si. . ceea ce se întâmpla foarte rar. Mai scriu.dimineata. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. deschizând înfiorat un caiet neînceput. care-i întunecau frumusetea în ochii fetelor. de care numai închipuirea-i se putea servi. care-i dadea un aer de paiata melancolica. se socotea frumos. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. cu cât se apropie de pamânt. Apoi. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta caraghioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei..Hm! Cam opt.. ierbar. ca sa se dezvinovateasca: . Vorbea repede.

"femele".. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. se înspaimânta. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de rochie. "minte" etc. cât si esteticei coloritului. Trebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra ochi cu un baiat prostut.. Vazându-l ca tace.. Dar nu stia care necunoscut. apoi. zise ea. careia nu-i crescuse înca acul. în ochii lui. si ale caror urmari.. vorbi fata. Neaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. si lui numai unul singur îi placea. . am uitat sa ma recomand. Si era atât de 312 313 trist când se gândea la lucrul acesta. Dar fiti siguri ca Radu nu stia nimic.. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. Radu se îngalbeni.plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. parca aducându-si aminte de ceva. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. . E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. i se pareau ridicole. Si de aceea. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. e mult. si. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de himenoptere din Valea Larga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. Si Radu era unul dintre aceia. mutra lui zapacita si ochii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. luminându-se de zâmbet.. Tânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau... "stupid". Ce o sa mai descopere si el?. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -. Radu îsi însemnase pe hârtie schema întregii lui vieti.Orisicât. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. cu toata groaza întunericului lui. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. era sigur el ca sunt mai multe. Si pe el. Aura. sfâsietoare pentru altii. TVprinzându-si apH>i mintea si obiceiurile. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii. de care el.. Si într-adevar ca. . . cu toata eruditia lor. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. Si v-as putea aduce ca exemplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine: "nu e adevarat!". care se înroseste pâna la radacina parului. îl apuca de brat. De altfel..Uite..carti care. Sunt mai multe. Radu Giurgea. si mai ales de fete. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. cât de mult îl atragea necunoscutul. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele sexului frumos. fata întoarse discret ochii.. Umblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici.. Dar de femei avea mereu teama. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. dupa cum era de asteptat. Dar pe acela unde sa-l gaseasca? în insecte? Apoi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. Radu avea toarte putine de spus în fata ochilor adumbriti sau uniformelor cu rochie scurta. Asa cum o cunoscuse din romane. . ea nu cerea decât bani si iar bani.De! Apoi tacura. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. Din aceste cauze.

. pe care l-ar fi vrut ironic. Cum nu mai putea fi vorba de Jurnal". unii veseli. nemiscat. de la sfârsitul trimestrului. Era atent si se întreba: "Ce dracu mi-a venit?. Se ridica deodata nervos. Bucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. apasatoare.." Gândul acesta îi înfiora spinarea de placere.. Nu-l mai tragea inima spre foile acelea desperecheate si se simtea obosit. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau.. adaoga.Ce tot are fata asta de râde?. în odaita. Ochii se odihneau în raceala. O adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. fara sa le citeasca. Si sufletele sufereau în aceasta . Astupa cu luare-aminte calimara. O nemarginita încredere în sine îl napadi si. Pierduse nadejdea unei reabilitari în u>ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. geloase. Dezamagit. Iar când deschise ladita în care-si pastra hârtiile si caietele lui. se înviorau... Nu se putea linisti. Aduna atent foitele scrise. Caci lânga viziunea unui Orient îndumnezeit cu mintea. si daca doriti si vârsta. Se desparti de roman. ahhh!. * Nostalgia celor din urma zile de scoala.. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. IV Câteva zile în urma. sa scriu!. dormitând. Credea ca e mai nimerit noul titlu. îsi alese apoi lectura.. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. si le înghesui pe toate într-un plic mare galben. prapastii. cu dintii strânsi: "Am sa scriu. Ochii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit.. Marin parasi Jurnalul unui om sucit. trist. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. un râs silit.. simtamântul zadarniciei marei bucurii. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. îi gonea atentia. altii melancolici. cu sepci de vara.. Citea cu greu. -Marin! Marin! . Se pregati sa înmoaie tocul." Tremura. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lighean cu apa proaspata. satul." Sfârsi prin râs. clasa a sasea. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. se alaturau. cât am scris!. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. linistit. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. încordându-si bratele. 314 315 Baietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile descheiate. Radu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se: . îngrozitor de banal.. lua plicul si-l zvârli pe masa. închise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri.Aurora Onciu..\'amasa! Trânti vesel tocul. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte... pâraie. se înciuda.. dar se simti deodata rece. amenintator. deocamdata. Deschise ladita. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet: oboseala nemarginita. Si pentru ca. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea. caldura îl ametea. Dar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. în credinta maiestriei capitolului Un baiat si o fata. faceti socoteala! Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei Aurora Onciu. care se apropia banal. Iar. tarine si catune prietenoase. obosit. trebuia numit Romanul unui om sucit. Erau suflete care visau nemarginirea. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi: "Cât am scris. Voluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. pe care scrise: încercari pentru "Romanul unui om sucit".

Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica: în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si Brâtasanu. II iubeau toti si îl vorbeau de bine. Marin îi era prWft1. . Si nu stiau ce sa aleaga: când se hotarau pentru hoinarerile din cartile de calatorii.. printre banci. se bucura când visul îl ducea din clasa a treia.Parc-o sa vrea Voitinovici?. îsi ura masca pe care.Uuuuf. gen liric... îl judeca si el. Clipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. Mai putin veseli.. gen dramatic. recunostea fericirea "tocilaaiiui". Marin auzi pe Bratasanu..împartire. ce mai vine? Liric. îi luase toate puterile. o purta cu atâta seninatate...Doua sute douazeci si doua. premiantul clasei. .. cititor patimas. dramatic. sufereau nedreptatind unele visuri.N-are ce face. neica. Elegia. . cum ai mai rabdat. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora. oprîndu-si ochii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din Faclia de Pasti. Era ora de româna. gen liric. îi era indiferenta celuilalt.. bine legat. înabusit. îl cheama Haig Bracterian. pe care o mângâia Marin. Bataia aceea de joc. i se paru acum o vorbarie goala..Chimia.La ce ti-e frica? . Au trecut. avea o fata negricioasa si ochii adânci. inconstient. Ce este. apoi alerga spre clasa.. care va trece clasa cu cununa. Rasfoiau cartile. Aceeasi zapusala prafuita. .. si ce caldura!. si se gândea la corigenta aproape sigura..Rabda. Unii dormitau cu capul plecat pe brate. îi era drag si lui baiatul. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea... Era înalt. Dar Marin se îndoia.. . începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. gen liric. dar stiinta. rascoliti atâta vreme de emotie. Pe unii. îa . pe care premiantul nu o întelegea. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. nu-sî încredintau confidente. învatân-du-si "lectia". epic!.. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. pe altii dimpotriva. îsi ura fiinta si minciuna. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte. . domnule. dar nu se prea v^itan nu-si împrumutai p^iduu carti. îndragostit de muzica. clipa suprema îi facuse nesimtitori... trecu palmele racorite peste fata. un viitor "savant". se înfiorau în fata apusului indian. se arata nesimtitor fata de profesori.. era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul.Sa vad daca trec si eu.. care voiau sa se dea în întregime. ascultându-si la rastimpuri vecinii. sentimental. elegia? Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda.Cald "foarte".. zgomotul bulevardului. Când s-o mai sfârsi si asta. dar îsi dete seama cât de fals este. . mai putin zgomotosi.. . Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea închisa. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii.. care glasuiau între ei.... Ele. . Cu necaz. . Dar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut..pâna acum. ca întotdeauna. . în spatele lui. .Te trece conferinta. ca toti colegii. Cu toate acestea.Gen epic. un armean focos. Pe unul dintre visatori. aceleasi ferestre deschise prin care se strecura. înca zece zile. Cei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. îl dureau notele rele. se simteau deodata întristati.. Asa e regulamentul. altii îsi dezmorteau madularele schimonosindu-si obrajii.

calcau ghioz316 317 dane.vecinul lui de catalog. . firi-al dracului! . ba Popri-sane.Ai fost? -Noo.Ce-i.. Ce-i lipsea?.. feata. .Nu facem nimic. Masca pe care o purta.. Interventia cesto-rului era de prisos.A fugit al dracului. . O prostie.. calcând masurat spre catedra. pe "teren". -Hauuuu\'L. p.Am încercat: nu ne lasa directorul.. vazuse chiar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului Nanul. Era însa cu totul altceva: profesorul telefonase la Directie ca. Crezuse ca vine profesorul de româna. speriat. Bracterian! . Vechea imagine a urgisitului de soarta. doctore.. zvârleau râzând cocoloase de hârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. .matematica.Ai fost aseara Bracterian?.. pârlitul^\' .... El.Unde-i Marcala? . fiind bolnav.Baa. baietii se asezara mai toti prin banci. Perri Ermo Hanibal .. Mai zici? Mai zici? Marin începu sa râda.Marcala.Ba.se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata. pf. .Scoala.. Sari în sus. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui Brates-cuVoinesti îi rasari ruginita în minte. . cartile se ivira pe pupitre. . cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. Marin simti ca-i lipseste ceva. cu ochelarii prinsi în siret negru. în clasa.. va lipsi de la ore doua zile. ma? .. Ironic. sareau peste banci. Te usuci aici si rabzi. se plesneau pe spinarile pline. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca.. .. care era masca? Lasat în voia gândurilor.Al dracului "Herr Doktor". Ś* Nu te lua dupa ce scrie Rampa..Nu ne da voie pe teren? . zgomotul începuse sa se potoleasca. Iar vestea.. "Babo".. hai? Ia pune mâna.Ce ne facem ora asta. .. "Babo"? "Baba" . imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i.. ba doctore. . Pentru întâia data. . a dracului "Baba". Marcala. . ..Aicea se tipa.Astâmpara-te. Cineva îl ghionti pe Marin. a neînte lesi-lor de plebe. feeeata! pp.Matale ce poftesti? . Marin tacea. se raspândise zgomotos în clasa. ."Cocos".. Marin Popana. Dar bine ca n-a venit si Nanul: ne omora. Apoi schimba vorba. . tocmai ei.Pp.Aicea nu se doarme.Care a dat? .. soptita discret de profesorul de gimnastica."Babo"!. corigent. trâmbitata de câtiva "neascultati". care-l astepta pe el. Aprinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere.. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. ...

ochii mici. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita. . Am fost. De aceea petrec ore frumoase când citesr Jurnalele mele.Va rog.Sigur. cum am facut pâna acum. sa-ti spun? Nu le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiune. deci. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. Nae.. ca sa atrag atentia. . E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitol. dar pot pune mai mult într-însul. Dar cum se face de nu esti informat mai bine? .Ei. . Daca voiam sa prind necrofori. la 20 august. Am modificat mult vechiul plan. Nu mai îl scriu la persoana I. tot timpul studios. Daca nu-mi place.Va rog. Raducanu.Tabara cercetasilor? Vasazica... Pot pune analiza celorlalte personaje. purtam totdeauna în mâna un binoclu. ordine de zi.Ce vrei. ca se aude jos la cancelarie.In tabara. e sigur ca se face? . molatec. . domnilor. ma apropiam.De la 20 iulie. ca sa inspir încredere orasenilor.. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. E drept. nu faceti galagie. Morariu.. Gândeste-te ca nu esti numai tu si eu. Am sa pun si analiza. cu gura mica. Scena se petrece la Sacele.. Când ma duceam la Brasov. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa.Adica nu te duci deloc. drapele. Trebuie sa-l scriu. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni... O organizeaza Velcicu... 318 //. Faceti tacere. sub comanda lui Georgescu de la Marea legiune.. Tacere. Perri ramasese cu ochii pierduti în gol. Ma mândresc: învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. Câte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. l-am spus de atâtea ori. sunt o multime de "pusti" d-aia. .. când scriu mai ales pentru mine. iar cel dintâi capitol l-am si\' scris. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul. Oare sa fiu asa în realitate? Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fanteziei? Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu.. O sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. mai. mp totul si zvârl în foc. costume baltate.. Mai la fiecare pagina apar altul. în august zici ca e? . înalt. . mai! Au si ei dreptate. Un roman naturalist e mai greu de scris.jurnal". Trebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Ziarul stiintelor. mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe hârtie.. însa. cu batista la gura. . lovea linistit cu creionul în catedra.Tu mergi la vara în tabara? întreba cel dintâi. Nu reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. satul de munte unde am fost eu asta-vara. Subiectul îl aveam pregatit în minte... Ce poti sa faci? . . Perri vorbi fara convingere. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. Asta-vara. am sa merg... îmi compuneam o fata pedanta... pentru ca ma înfierbânt la seri? si uit realitatea. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. parca ar fi la cazarma.Tocmai bine.. iar când vizitam hora din Sacele. si cu tunica curata. Va rog. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. ca ceva admis fara entuziasm. cu cartile lui Fabre sub brat. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . prefer sa fie un roman naturalist. cu descrieri multe si cu dialoguri.Nu prea ma duc pe la sediu. PRIMUL DONJUAN 28 mai M-am apucat serios de Romanul unui om sucit.

Eu regretam un singur lucru. încât roseam amândoi. le inventam pe loc.. Odata.. luasem obiceiul sa-i citesc Jurnalul. E data naibii! Aici am început sa încurc lucrurile. El s-a aratat vesel. Poate ca Dinu banuieste ceva. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. scenele scrise prietenilor. Am dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede schimbate.cred .Am sa-i exagerez mult caracterul. dar n-am sa-i spun. în sfârsit. Ma desfâiain de minune.Ia asculta. unele numiri. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. Mai multa prudenta nu ar fi stricat. am vestit ca mai are si o verisoara. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. chipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. Otilia. ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. care se numea Otilia. o dragalasa prescurtare de la Violetta. Când am venit la Bucuresti. Pe fata gazdei o chema Ana. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii.Pe. îndracita. prietenii mi-au cerut amanunte. I-am spus ca m-am apucat serios de roman.sa se bage de seama. dar eu le-am comunicat ca o cheama Etta. Scriam toate acestea sincer. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi expresii. Din când în când încurcam unele date. m-a întrebat Dinu banuitor. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. frate. Mai întâi. cu o minunata scolarita din Braila (de ce tocmai din Braila?) ce se chema Liliana. pentru ca n-am sa îndraznesc. L-am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. am închipuit mai întâi o dragoste cu Etta. Pe care ai iubit-o întâi? . precum si nenumarate prietene.Când scriam însa prietenilor. îi povesteam ordinea evenimentelor si schitam analiza personajelor. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. procedam altfel. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. . Am povestit cucerirea Lilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a Otiliei. fara ca însa . ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. am raspuns eu sigur. numai pentru muie. acum doi ani. îmi spuneau ei. apoi una cu Otilia. Dar gândindu-se mai cu luare-a-minte. Ea însa va pricepe. i-am spus. Eu am\'sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. Pe deasupra. care mai de care cu nume mai frumoase. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. începusem chiar sa ma falesc fata de mine. Am povestit de atâtea ori evenimentele. ca si cum toate acele tovarase ar fi existat si-ar fi fost cucerite aievea. s-au minunat citindu-mi scrisorile. Am alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. Dar eu tot cred ca se îndoieste. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de exagerate. . întemeiat pe acest material. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. Cred ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. Aceasta s-a petrecut ieri. E drept. mi-aduc aminte. încât am întrerupt lectura. . 320 321 Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. Am s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. Când îmi cerea amanunte.cu un pachet întreg de "Convorbiri entomologice" în geanta -. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. Credeam si eu în ele.

Doar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. nu-ti fie teama.Care amândoua? . sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. . Nu poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate .Nu ore întregi. si ca. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara.Asa.Si pe una si pe alta.. Ti-am spus ca e data naibii. si pronunt constient. si ea ti-a propus sa bei din pumnii ei? Ca atunci când ti-ai apropiat buzele. . ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o saruti? Si ca apoi a plecat în saptamâna aceea? ..Foarte ciudat^ dar am citit o nuvela. ea ti-a zvârlit apa în ochi si tu ai sarutat-o? .Otilia si Liliana. Mi s-a parut ca Dinu a regretat ca am gasit portita de scapare. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste.Si pe carp Ť\' n^oit-o din amânau?\'? . Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. ai uitat tu! Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea Dinu. . îmi pare. Nu miam spus tu mie ca te plimbai cu Liliana prin padure. Si ca ai prins-o. cred ca nu l-am convins.Spune.Ia asculta.. tocmai când cedase. în realitate.Ei.niciodata. în orice caz. vara. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregi?. . de d\'Annunzio. iar confunzi! Dinu nu mai avea ce spune. fara voie. . . Cele ce spui s-au întâmplat cu Paula. . Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. în realitate. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare.. A citit si Liliana nuvela si a imitat pe eroina. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic.Si acolo. Dar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura.Pâna acum îmi spuneai ca numai pe Otilia.. nu a venit nimeni sa ne deranjeze. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. ca ati întâlnit un izvor. doctore.Acum înteleg. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. rosesc. o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. . . relua Dinu. . Dinu citise si el nuvela din care. Am mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste.Cred.Hm! ciudat! facu el. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. devin dintr-o data un Don Juan. Când pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. ca tu ai vrut sa bei. însa.Care Paula? . Toti trebuie sa creada ca eu... . . Rosesc. fie ca o iubeai prea mult. silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva.Asi. Pe Liliana.. în sfârsit.. . M-am aratat vesel. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. iar nu cum pretindeam eu..n-ai sa crezi.Ma rog. Daca ti-as spune. De cum începuse vorba întelesesem.Prietena Otiliei.Parca o chema altfel.Chiar asa s-a întâmplat. ... . Dar eu nu rosesc din timiditate. . aici confunzi tu lucrurile. hotarându-se poate sa ma dea de gol.

Am început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. Si cu toate acestea. Poate eram necajit si excitat când scriam toate acestea. CAPITOLUL ÎN CARE APAR FECIOARE. rautacios. Dar asta-seara sunt plictisit si abatut. Trebuie sa învat ceva la germana. Doua corigente odata m-ar doborî. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. eu aveam alte gânduri.. Dar ma întreb: am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca doresc? Poate ca doream. CASTELE SI BERETE SPANIOLE Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. Nu ma recunosc nici în mansarda.. cu sprâncene neestetice. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui Dinu despre dragoste. Aici. cu cozi groase. ca sa ma linistesc. atât de caraghioasa în realitatea ei. 2 iunie Azi am parasit romanul. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. si cu lentile scumpe?. Dar trebuie sa aflu ceva sigur. Acum.. eu. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mare? As vrea eu sa-mi vad chipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. Cred ca acum încep sa ma cunosc mai bine. De aceea m-am si batjocorit. X.întelege ridicolul acelei viziuni. asa cum am auzit ca avea d\'Annunzio?.. cu cozi de nichel dupa ureche. care studiaza chimia si publica articole stiintifice. ascuns. ar fi un dezastru. o stiu sigur. in Dumbrava. despre dragoste. Eu sunt un baiat urât. e atât de reala. Dar eu sunt necajit. Nici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului.. poate ca nu doream.. supararea tot nu mi-a trecut. Trebuie apoi sa învat si la celelalte materii. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata. iar acum stau sub stejari.. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de exact scena aceasta. 322 323 Nu stiu de ce. Nu as mai fi avut teama de profesori: Romanul unui om sucit le-ar fi deschis ochii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. Iar când ma vad în genunchi la picioarele unei fete peste masura de frumoase. eu rosesc. Romantic? Nu. cu ochelari mari de baga. dar ma vad întotdeauna cu ochelari lunguieti.. nici scrâsnind din dinti. cu buze subtiri si vestede. nici la biblioteca. dar daca as ramâne si la germana. Pentru clasa a saptea. Un baiat ca mine. Pentru ca eu nu mai ma recunosc. m-am schimbat. caci au început tezele. Acum stau în padure si mi-e sila de acel eu din Bucuresti. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad caraghios atunci când rostesc cuvântul "iubire". N-am nici o tragere de inima la scris. Faptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. Poate am sa scriu romanul în vacanta. si sa am patru fecioare pe luna. dar asa e. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. . M-as fi înscris la laboratorul de chimie de la "Casa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. când am obosit si vreau sa ma culc. pentru ca in Bucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. Nu sunt eu acela. nici încruntat. Acum ma înteleg altfel. care ma iubeste. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. Dar a trebuit sa-l parasesc. Nu vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. Asta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. scriu foarte sincer. Nu trebuie sa afle nimeni aceasta.

cu atât mai bine. Devin din ce în ce mai melancolic. Pe fata cu parul scurt o iubesc. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. Daca vei putea mai târziu sa râzi. Ceilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. Are o ceafa foarte frumoasa. daca m-am schimbat. care sunt eu? Acela care scriu acum? Dar la Bucuresti. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. iar daca m-am schimbat. Am spus ca are parul taiat. Caut sa ramân singur. dar port înca masca? însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. Eu as marturisi ce vreau. Nu e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. si s-ar mira. . Acum as vrea altceva. Acolo trebuia sa port cu grija o masca. si când vin. Gasisem amândoi un cuib de Bombus terrestris si ne asezaram pe jos. Recunoaste-te de data aceasta învins. Am recitit rândurile de mai sus si am înteles: încerc sa ma conving ca devin angelic. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. ca sa nu ne scape nici un exemplar. Ce? Ei. mi-ar pune întrebari. ar baga de seama Dinu. Aici însa. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. ca un motan bubos. M-am schimbat mult. sunt convins ca m-am schimbat. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile.Te iubesc. E foarte frumoasa. trebuie sa lepad masca.Dar atunci. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. simpatic si "original". îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. Poti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. pentru ca ai început sa devii banal. eu pornesc în padure. ca port deci masca? Cine ma sileste s-o port? Dumneata pricepi ceva din toate astea? 325 Totusi. nu-mi pasa de nimic.Si eu te iubesc. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. foarte inteligenta. Trebuie ca exagerez. Dar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. Si atunci. deoarece idealul meu din Bucuresti mi se pare aici searbad si josnic. cine era? Nu mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se: . Dar nu e asa. Oare ma schimb eu aici. Eu n-am cunoscut pe nici una. Si-apoi n-ai avea nici un succes. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. parul îi aluneca peste urechi si-i flutura obrajii. si pace. parca ma aude cineva?! O iubesc. ce e adevarat din toate acestea? Unde ma mint eu. Dar vad ca toti ma socotesc cel dinainte. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. Când ea potrivea batista la gura cuibului. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. fara sa rosesc: . Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. cât de cât. Atunci. acum? Poate m-am schimbat. ar baga de seama ceilalti. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. Eu i-am spus. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. Am uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. Eu stiu de ce îmi închipui prietena mea patimasa dupa entomologie. ca un hoit de bivol în care colcaie viermii. pentru ca mi-e teama de ele. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. Mi-a spus-o. Lucrurile s-au petrecut astfel. în Dumbrava? Daca m-as schimba. A doua zi E ciudat. Nu ma intereseaza. îmi plac fetele din Sibiu. si le saruta. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. foarte culta si ma iubeste foarte mult. fata. Pentru ca eu tot stiu ca nu m-am schimbat. Deocamdata.

pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o pereche atât de potrivita. Nu mai am parul rosu. însa. îmi plac mai ales ochii.Si atunci am sarutat-o pe gura. Dorm mult. Am crezut la început ca e gluma. care ma prinde de minune. cârliontate. Asa sunt eu. eu. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurt. cu o expresie.. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. Când. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui Pake. îmi pun un costum de cercetas. Le vorbesc despre lucruri abstracte. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altceva? Nu. mai ales tristi. ci niste plete negre. în care stapâneste o desavârsita melancolie. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. melancolic.. Eu. Ma cam încurca ochelarii. ca un adevarat întelept ce iubeste. Si ceea ce e mai frumos. tristi. Ea zâmbeste si ma soarbe din ochi. dar nu era. dar nu-i admira nimeni. atât de chinuit de problemele metafizice. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. cadea si ea victima poftelor mele.. eu. Niste ochi mari.. Eu. Dar eu. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. Pe lac sunt si lebede. vreodata. atât de trist. Perechi. dar ce-mi pasa mie de Pake? Ar fi în stare. visez castele cu parcuri imense.atât de subtil. cu genele lungi si tremurânde.. în acelasi timp. Eu fac parte. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. pentru ca pe aceasta o iubesc. Când ma duc în Sibiu. eu ramân de cele mai multe ori impasibil. Am un brâu rosu. Zâmbesc si eu. Nu râd. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. care nu ma cunosc. îsi lasase trupul pe bratele mele si închisese ochii. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce Pake. si-mi fixez ochii pe solnita în tot timpul prânzului. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. eu. Nu mai mi-e foame. din fiece pereche. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. Ma simt stingher. iar lemnarul ne priveste fericit. pe care îi cunosc toti. E fericit. Pake se mira de binefacerea mea. Si când visez. Ma duc cu Aura . perechi. Pake = om cu carne si oase multe.prin padure sunt delicioase. Eu. ochii mei cei tristi mai pastreaza înca expresia ochilor din timpul zilei. Plimbarile cu prietena mea . asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Renasterii. nu datoresc lamuriri. castelul cu tabara noastra. si Pake! Dar cemi pasa mie de Pake?. dar nu se poate chema ca dorm. metafizice.. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meu. acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. Mi se pare ca am auzit-o chiar soptind ceva.. .ah! eu .si în Sibiu. însa. care singur din întreaga tinerime româna pot 326 327 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta. si o tin de mâna. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. e ca sunt melancolic. care le fac multa placere.e mai frumos asa: Aura . Vorbesc foarte frumos. Dar. Nu ma întrebati cum se face aceasta. E atât de frumoasa Aura! Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. nu s-a întâmplat nimic. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o . Eu nu mai port costumul din Renastere. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. sa aibe si Pake o Milly a lui? Nici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe Pake. Altminteri. o sarut pe gura. Era în puterea mea. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe Fabre. pentru ca o iubesc. fiinta adorabila. lacul cu lebede cu lacul din Dumbrava. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. cu toate ca sunt sase dioptrii.. o cheama Milly .de obicei. aceasta ma bucura. încât nici nu pot mânca ca lumea. simt ca-mi lipseste ceva. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta.

sunt foarte trist. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. e trist. în loc sa însemn asa cum simt. Am sa devin altul. Trebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. doctore? Nu mai prinzi nici o insecta? . Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. as vrea sa ma reixag în fundul unei paduri. Mi-a fost peste putinta. Aura e în culmea bucuriei. Am de unde. în realitate.Nu mai prind. Dar parca mai pot voi eu ceva acum? Pot numai pe hârtie. Mie ce-mi pasa? Am gasit geanta cu franci francezi si cheltuiesc cât ma îndeamna inima.Vino. Si trebuie luata o hotarâre. Nu numai ca îmi dau seama. sa leg o prieteni ou o fata de împarat. ci numai doresc. Dar nu ma pot vindeca.. Are sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori. trebuie sa ma mântuiesc. îi dau sa duca si acasa. Eu sunt de esenta superioara. eram ispitit sa batjocoresc putin. marginiti si supusi poftelor imediate. Am voit sa iau notite pentru Romanul unui om sucit. Ce am eu cu insectele? Acum nu mai visez castele si fete cu parul tuns. O duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. Ma simt lipsit de vointa. Eu stiu ca are sa . .Ce-i cu tine. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura.talie. Cel de acum e trist. pentru ca. A treia zi Ś Dar asta nu se mai sfârseste! Dar am sa devin ridicol. în mansarda mea am sa devin cel dinainte. de-si sucesc fetele ochii ca sa ma vada. sa fiu un ascet temut. Câteodata uit ca ma aflu în Dumbrava Sibiului si soptesc cu ochii pe jumatate închisi. Milly. acum cred în ele. pentru ca Romanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. omul care-mi trebuie. ca doara nu era sa le spun adevarul. Ce vreau eu astazi? Poate nu vreau nimic.. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. Sunt trist. Asta are sa se sfârseasca rau. Am o bluza verde si niste pantaloni verzi. ridicol. Visez ziua întreaga si tânjesc. Si de câte ori ma gândesc la Roman. Peste trei zile Azi s-a hotarât. Nu-mi intra în obicei. Au început sa observe si baietii. pentru ca are sa moara. Milly! Te astept. Dar sunt..lly (pentru ca asa o cheama). Daca ramân luna întreaga în Dumbrava. iar dupa Pasti va aparea. si visez pe M. Atât de trist. Si aceasta nu se poate. zau. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare.. Si eu nu vreau sa devin altul. asta se stie: Aura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. Iar acum am sa plec. nitelus caraghioasa si direct romantica. dar ma si distrez din pricina aceasta. Am spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Milly! Sunt atât de trist. Inutile! Asta ma necajeste mai mult: cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. La Craciun va fi sfârsit. Acestea sunt bune pentru oamenii simpli. absolute pâna deunazi. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna.. burghezi. iar munca si ambitia mea inutile. imediat dupa corigenta. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. Dar nu. prea sunt melancolic.. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. . I-am mintit pe toti. Stiintele si cartile mi se par searbade. Eu nam nevoie de idile. Pe mine ma asteapta alta viata. Milly!. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. Am spus comandantului ca plec. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. Ce te-a apucat baiete? A patra zi Peste putinta sa-mi vin în fire. N-am sa pot lua nici o hotarâre.

Chiar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. etc. la culcare. Tabara! Chiotele erau impuse. tipetele lui Pake. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. a fost din belsug. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa! tu esti modernist!). în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. plus comandantii respectivi.. Acolo am sa ma asez la masa mea si. Pornim apoi la spalat. neavând ochelari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. ne-am întins optsprezece corturi mici. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina ochelarilor. vezi mai la vale) la sase. cincizeci de cercetasi.. nici un muritor. am dat de copaci si am început sa alergam. în timp ce aud de departe. de scolarite. ceilalti tovarasi. o ploaie mohorâta de toamna.. mai putin zvârlitul bonetelor în aer. pe care nu-i gasesc. în sunetul unei goarne ragusite. pâna ce daduram de un pod. când voi obosi citind.moara. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata!. Sibiul. Aici am descalecat noi. nici fete cu parul tuns. Pentru ca de citit. Ceea ce nu stii e ca acest Sibiu (în Transilvania. dragul meu. cum nici tu. Acolo sunt eu stapân. Entuziasm. comandantul. în fiecare noapte. In ce ma priveste. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. pe iarba. eu îi pun la marginea cortului. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. orisice s-au spune. dragul meu. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. doua corturi mari si doua corturi-magazii. de dascali. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în Transilvania si în acelasi timp capitala de judet. De aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. Mai întâi ne ghiontim tovarasii de saltea (saltea. nu-ti poti face idee. desigur. la o cismea afara din tabara. Tu nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. ca Pake e înzestrat cu o lene imensa. apoi blestemam oleaca în gând gornistul. pentru ca ceilalti tovarasi. de altfel. Trebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru Pake) fraza . Dumbrava Sibiului. cât mai complet posibil. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. Am alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. Cum însa. sosesc cu mult mai devreme decât mine. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. datorita unui complex de cauze necunoscute. tocmai de la corturile grupei întâia. unde sunt si eu. Cu atât mai bine. ochelarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. Dimineata ne sculam (cum dormim. Te întrebi. Nici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc.. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de hârtii pe care gândesc a ti-l trimite.. cercetasia. Afla. care poarta pitorescul nume de "Dumbrava Sibiului". As izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. si afla ca sunt hotarât sa te informez. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. vorba vine). eu ca si. Am parcurs orasul cu fanfara în frunte. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene.. SCRISOARE DIN TABARA -l Fragment — Pregateste-te de clipe amare. Acolo trebuie sa fac coada. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. tabara.

Si închipuieste-ti starea nervilor mei când. al lui Oprisan si al altor Herculi din grupele vecine si. când avem atâta treaba? . Dupa aceea. barbia. ma deznoada în bataie. Când ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. în fiece zi. fruntea. apoi la un baston cercetasesc.I-am spus: "O cana pentru domnul comandant Vulpe". "Fir\'ati ai dracului de somnorosi!". care cu totii îi seamana.îmi striga el.cu ea plina. eu iau o cutie mare. Dupa cum te-ai asteptat însa.. Poste-Restante si. exasperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. îndeosebi xilo-phega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva exemplare. linistit.Dar comandantul Vulpe? . pe tiganul ajutor de bucatar. Apoi se potoleste. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. Pake se multumeste sa urle cât îl tine gura. la urma.. dintii. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid chip. strâmbându-se.Azi e rarwre: se prind himeronterele de minune. o grupa "de servici": matura tabara. aduna lemne. Pake ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. Ceea ce urmeaza e atât de vast. Când vine rândul gnipei mele. . îl gasesc . doctore. si sfârseste întotdeauna bombanind. în pozitia aceasta. câteva minute. Când vin si eu bucuros de lichidul rosu. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. apucând câte doi la un picior si trei de cap. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant ochelarii pe nas. Si mi-a dat. dragul meu. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. .Daca însa spui ca ai treaba. sarcina cea mai grea. . Apoi îsi ia o strachina imensa si alearga la cazanul cu ceai. spala vasele. îl târâti afara din cort. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie Tabara Sibiu. buzele. care doarme sub un car..Pai el nici nu-i în tabara. ramân. ca ne apuca amiaza" etc.împotriva tuturor asteptarilor . ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. aburind. curata cartofi.. târguiette din Sibiu. Acum manânc. în sfârsit. cere sticla de eau de Cologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre). Acesta-i planul.. strigând "ca ce fel de treaba e asta. încing curelele curiei de herborizat si ma prezint la Livovski: .Si daca te prinde? . care ar trebui sa fie cu cana goala.Supliment! . îl vad pe el din nou cu cana plina. atât de complet. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. ca ce e întârzierea aceasta.Daca m-o prinde. îi pisezi picioarele cu o pereche de bocanci (el nu simte) si. îl gasesc întotdeauna pe Pake alimentându-se cu ceai. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurile. la urma.Pai bine. Vorbesc foarte . te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. sprâncenele si.care ma scol cu prea putina întârziere. Atunci recurgi la o cana cu apa. Apoi: . pregateste . apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). ca asta nu e regula.sezatoarea pentru seara. ceri ajutorul lui Livbv-ski. fierbinte. Atunci ma informeaza cu amanunte: .Plec dupa insecte si dupa plante! . De aceea. obtinând acel rarisim supliment. si pe madama de la dugheana de peste drum de tabara. aprinde focul.. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe Pake. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului.informativ-imperativa pe .pe lânga un foc strasnic . care i-o spui: "A sunat gornistul! Scoala-te!". cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei. tocmai astazi.

ma priveste lung. -Ei? . îmi spune: . . care stiu cu ce s-a ocupat Vulpe pe vremuri. . Din nefericire.Admirabil! Chiar azi. De aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele.Pai cum e?! Astea le deosebeste de graminee.. Atunci prind repede vreun fluturas. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. Altadata. du-te.Daa! Ma mir si eu de atâta noroc. da. . îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. Eu.. . Vulpe se încurca.. da. cu atât mai bine . însa. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata.Le vedeti cum sunt? ..Aa! da. da.. M-am facut numai apa.. .Chinocino..? . . cu un aer preocupat sau multumit.. domnule comandant. calcând indiferent..Am gasit niste specii de chinocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim.Nu distingeti? Nu sunt foioase.si pornesc spre tabara. cu aripile scuturate de polen). cum nu se poate mai vesel.Hai.Uite astea! Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. dar neinitiat în tainele entomologiei. . Trebuie sa fie o varietate noua. . ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. s-a ocupat pe timpuri cu botanica..Cum merge. naturalistule? . .. Dar.. în dosul lui.. exasperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile.Cine nu sunt foioase? . dupa o asemenea zi de lene. Seful. Eu. care. ca un adevarat savant. Pornesc agale printre copaci. Si îl privesc dispretuitor.. dupa împrejurari.P-asta? Dac-ai sti cât am alergat dupa el. si vezi de nu întârzia si tu atât. Nu sunt foioase!. în fata cortului.. . . asa1 .serios. unde dracu l-ai gasit? . surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui Vulpe. De cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. milos. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. dau drumul fluturasului. Hai? Ce zici? Seful.. Dar nu pot sa ma plâng. Mai greu o duc când.. sunt pregatit pentru orice întrebare. .Nodurile astea? Le vad. Vulpe. da.Pai astea sunt graminee..Vedeti astea? .. jarisim.Nodurile...Cum sunt? . Dar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant.Ce sa zic? Frumos..daca gasesc vreo sopârla moarta.Asa. nu paraseste nici o clipa pe comandant. . camarade. Vezi dumneata? asa e domnule. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza.Ei! Si unde sunt acelea de le zice. ma întâlnesc cu comandantul taberei. îmi încarc bratul cu buruieni . Seful. eu. -Ei?! . încruntat.Eu stau pâna ce gasesc o xilophega violaceea. -Numai spune!.. baiat cumsecade..Admirabile ranunculacee si un exemplar de Rosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum.

doctore. Eu vin bombanind. Si îmi trebuie cutii mari. admirativ. Toti. .. Toti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. Câteva exemplare din Nepa cinerare de toata frumusetea. tainic. Comandantul nostru e însa vanitos... Eu stiu cum sa le apuc. Eu continui netulburat: .Viespile? Foarte simplu: pun mâna pe ele..De cap.De cap?! ... Ma scoteau anevoie din cort. domnii ar dori sa le arati colectia. Comandantul priveste mândru domnii. ca sa fac economie. coleoptere si lepidoptere prost conservate... Aici ramân cu gura cascata. . o colectie nu se face cu una cu doua... pe care s-o arate vizitatorilor. Pe coropisnite le scot cu zahar ars.. si tin adevarate dizertatii... Si când vor sa ma întepe. Nu se lasa Vulpe. admirau -tabara. . c-au venit vizitatorii. Când se pregateau sa plece..Las-ca faci tu si fara cutii.Cu fluturii îi mai greu. comandantul trimitea sa*ma cheme.. Dar si pe ei îi prind.). pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura are?.Daaa. . . . .Pe viespi? .Ai vazut. sunt numai niste biete himenoptere.Ah.Ati vazut?.. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. Specii rare am eu acasa.Dar tot mai stie Vulpe botanica.Si cum le apuci? .Domnule comandant. mirându-se: . 333 Apoi începem sa vorbim despre alte lucruri..Eu privesc în ochi pe comandant.. .. stateau de vorba cu comandantul. Prind si scorpioni. cinerare! 7" . ca sa pot gesticula mai în voie... Eu i-am spus: ..Iar pe vipere le prind cu siretul de ghete.. Nu-ti poti închipui admiratia tuturor. Nici unul nu mai vorbeste. cu care Vulpe nu s-a ocupat niciodata. Veneau vizitatorii..Pai viespile cum le prinzi? .. Eu li-s tata lor. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. pe care le taiam felii-felii.Hai.Uite. Nu se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase.. Vulpe? Ai vazut copilul? Apoi catre mine. compatimindu-ma în gând. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca. . nu se lasa.Si pe sobolani în batista. Domnii ma privesc. care râde. Eu aduc discutia asupra entomologiei. _ 9 . M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara.. cu amoniac. .Daa.. îsi înteapa capul si mor. Eu las ierburile jos.. fac indiferent. cu cercetasii. . mi-a raspuns..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful