PROIECT MODEL

CU SOLUTII TEHNOLOGICE SI CONSTRUCTIVE PENTRU FERMA DE CAPRINE 1500 cap.

1. Date generale In present , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului. In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi, specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte – carne, cu prolificitate ridicata, si de lana- puf si carne. De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare. De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ) , se bucura in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura – ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ). In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a produselor realizate. Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico – organizatoric si cu mari sanse de reusita din punct de vedere economico – financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor.

Prezentul studiu isi propune sa fundamenteze necesitatea si oportunitatea realizarii unei ferme de 1500 cap. pentru cresterea caprelor, cu urmatoarele caracteristici : = sistemul de crestere este de 155 zile in stabulatie si 210 zile la pasune folosindu-se furaje de cea mai buna calitate, conditii de crestere specifice caprelor in ceea ce priveste hranirea, adaparea si climatizarea. =integrarea fermei fie intr-un grup cooperatist , fie intr-o forma asociativa sau pe langa un integrator care sa-i asigure preluarea produselor cat si sa-i apere interesele; = posibilitatea existentei terenului necesar pentru asigurarea bazei furajere in proprietatea fermierului sau alte forme : concesiune , arenda si totodata producerea si obtinerea furajelor la un prêt de cost cat mai redus. 2. Elemente functionale in proiectarea adapostului In faza de proiectare a adapostului destinat cresterii si exploatarii caprinelor trebuie sa se tina seama de interactiunea unor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa-si manifeste intreg potentialul productiv pentru ca exploatarea lor sa devina rentabila. Din punct de vadere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza modul de proiectare a adapostului si a instalatiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de productie. La stabilirea caracteristicilor primare al fermei se pleaca de la :  numarul de capre  numar iezi  tineret  numar tapi  sistemul de exploatare  orientarea productiei : lapte, masculi pentru carne si tineret femel de reproductie pentru inlocuirea matcii si vanzare  tipul de furajare  sistemul de adapare  organizarea interioara, precum si dotarile aferente.

Dimensiunea fermei , in general, si al adapostului , in particular , structura elementelor de inchidere ( pereti, acoperis, pardoseli ) , modul de compartimentare interioara , se aleg in asa fel incat sa asigure desfasurarea proceselor de productie in conditii impuse si sa ofere animalelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare. Pe langa respectarea normelor in vigoare se va tine seama si de comportamentul animalelor, de necesitatea de-a putea efectua un control igienico- sanitar, de marimea loturilor, asigurandu-le un spatiu corespunzator ( spatiu fizic si social ) pentru odihna si miscare. 2.1. Conditii ambientale Conditiile ambientale alaturi de o furajare corespunzatoare, permit realizarea unui randament productiv optim. Acest obiectiv, impune ca pe langa spatiile necesare intretinerii animalelor sa se ia in considerare toti factorii care asigura o stare corespunzatoare climatica a mediului ambient cum ar fi : temperatura, umiditatea relativa, iluminarea, viteza curentilor de aer. 2.1.2 Parametrii ambientali pentru caprine Categoria de animale Temperatura interioara iarna C 3-5 8- 10 8 - 14 12 3 - 5 vara C 15 - 21 18 - 21 18 - 21 15 - 21 15 - 21 % 70 - 80 60 - 70 60 - 70 60 - 70 70 - 80 m / cap 2,5 -4 3-5 1,5 - 2 1,5 - 2 3 -5 m/s < 0,5 0,2 0,2 0,2 < 0,5 Umiditate Volum relativa aer Viteza aerului

Capre de reproductie Capre in maternitate Iezi- in prima luna de viata - in luna a II a Tapi

celulozice. motiv pentru care se recomanda inchiderea accesului la gratare utilizand o plasa deasa sau un alt material.1. cu latimea de 60 – 75 cm. sau trapezoidale. a caror latime ajunge la 50 – 60 cm. Se recomanda ca lungimea maxima a unui alimentator pentru fibroase sau concentrate sa nu depaseasca 2. Fiind animale jucause se recomanda amplasarea in interiorul spatiului de odihna a unor bancute din lemn cu dimensiuni de 80 – 90 cm. pentru a fi usor de manipulat. Ieslele – gratar sunt prevazute cu jgheaburi pentru colectarea florii de fan. la care se adauga si unele cantitati de furaje concentrate. lungime.2. sau duble. latime. ceea ce face ca. odata cu acumularea asternutului. pentru ca animalele sunt foarte pretentioase refuzand sa consume furaje in care s-a impregnate mirosul de animal sau furajele mucegaite.. cu acces bilateral. late de 30 – 35 cm. 50 – 60 cm. 30 – 40 cm. Furajele se vor pastra in conditii de igiena severe. inaltime. Caprele sunt foarte risipitoare scot afara din gratare mai mult decat pot consuma . avand baza mare de 50 cm.00 m. In astfel de iesle se pot pune bulgarii de sare.50 – 4. sau duble cu latimea de 80 – 100 cm. daca nu exista alte tipuri de jgheaburi destinate pentru acest scop. odata ce furajul a ajuns pe pardoseala este imprastiat pesate tot . Rusticitatea pronuntata le face rezistente la conditiile aspre de mediu.. Hranitorile traditionale constau din gratare simple pentru fibroase. baza mica (fundul ) de 22 cm. in majoritatea fermelor. care trebuie sa fie la dispozitia animalelor. baza de nutritie sa o constituie masa verde si furajele fibroase. . Pentru administrarea concentratelor ( furaj unic sau granulat ) se utilizeaza hranitoare automate simple. pentru a fi utilizate pentru joaca si odihna.3 Echipamente de furajare Caprinele fiind animale ierbivore valorifica foarte bine furajele verzi si furajele voluminoase. precum si suculente si concentrate. doar iarna petrec o buna parte din timp in interiorul adapostului. cu acces unilateral. jgheaburi dreptunghiulare cu sectiunea de 30 x 15 cm ( latimea x adancimea ). a frunzelor si a altor parti valoroase detasate din masa furajului in timpul manipularii si a consumarii lui.

1.60 2 L / m. curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor. Amplasarea adapatorilor impune existenta unui sistem de aductiune care sa asigure alimentarea continua cu apa si pot sa fie cu supapa sau cu nivel constant. precum si consumul de apa. de suprafata spalata Mecanizarea procesului de alimentare cu apa reduce consumul de munca.5 1.p. insusirile fizice si chimice ale apei cat si frecventa si sistemul de adapare.4. .2. la 1 l de lapte Pentru prepararea nutreturilor Pentru ingrijitori Pentru spalare ( 7 ) – 10 . factorii de microclimat. apa in cantitate suficienta. pentru caprine Denumirea Cantitatea de apa necesara pentru 24 h consumatorului L / cap Capre adulte Tineret caprin Laptarie .I  rezerva de apa in caz de defectare a instalatiilor Consumul de apa in l / zi .5 50 . in acelasi timp.5 . Necesarul si consumul zilnic de apa depind de scopul exploatarii si nivelul productiv al animalelor.3. structura si compozitia ratiilor furajere. pentru pregatirea hranei.12 3 .4 4 . Necesarul de apa se stabileste in functie de :  numarul de animale  categoria de varsta  normele de consum pentru 24 de ore  cantitatea de apa stabilita prin normele P.S. Adaparea caprinelor In fermele de crestere si exploatare a caprinelor se consuma cantitati mari de apa pentru adapat. asigurand.

care au o carcasa in care se afla cuva de apa .00 – 4. La un efectiv de 1500 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 32 posturi. mana de lucru este parametrul care defineste marimea acesteia . precum si montarea unor usi largi de 3.1. pentru productia de lapte. depozitarii si expedierii se amenajeaza in imediata apropiere a boxelor de cazare a reproducatorilor.In generai. 2. prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare. la varsta de 35 – 45 de zile. daca ferma are material biologic de valoare. prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu o lama. in asa fel incat sa fie utilizate eficient. impune existenta in adaposturile de cazare .  vanzari de material seminal. fapt ce presupune existenta unor preocupari privitoare la ameliorarea speciei. precum si calitatea aerului.  vanzari de reproducatori. iar din punct de vedere constructiv. deservite de doi mulgatori.00 m. Sistemul de intretinere – seminintensiv Sistemul seminintensiv este utilizat in exploatatiile de caprine .30 – 3.5.  sacrificarea tapilor pentru productia de carne. a unei alei de furajare lata de 2. spatii corespunzatoare de cazare a reproducatorilor proprii. Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar. cu personal de intretinere calificat in domeniu. in asa fel. spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite :  obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului. Un laborator dotat cu aparatura necesara. precum si pentru cei ce urmeaza a fi vanduti. Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls. un spatiu destinat recoltarii spermei. Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat. sala masinilor . incat sa asigure un confort fizic si social. in ferme cu caracter familial. sala de asteptare ). iar investitia sa fie minima. prevazuta cu un flotor pentru pastrarea nivelului constant. . Astfel. pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant. in general. Mecanizarea furajarii. Deoarece se cere o mare responsabilitate in itretinerea turmei .00 m . laptarie.

Laptaria este locul rezervat in exclusivitate pentru colectarea.p. in functie de gradul de mecanizare. usureaza munca ingrijitorilor. cu colectarea laptelui in bidoane. creste productivitatea muncii. centralizat . sa fie in contact direct cu exteriorul. Instalatiile. imbunatateste igiena recoltarii laptelui. conditii de confort fizic. Instalatiile de muls pot sa fie fixe sau mobile . avand o iluminare si o ventilatie corespunzatoare. Mulsul centralizat ofera o ambianta salubra. numarul maxim de capete care se mulg in unitatea de timp. asigurand. Latimea platformei se reduce la 65 – 70 cm. respectand functionalitatea adapostului si bunastarea animalelor.1. Sistemul obliga asezarea oblica a animalelor. Mulsul mecanic se poate efectua in adapost. prin porti mobile care deplaseaza animalele. dupa un unghi de 45 – 60 grade fata de jgheabul de furajare.40 si 1. Forma in plan si dimensiunile acesteia se aleg in concordanta cu instalatia care se monteaza. avantaje care conduc la obtinerea unor produse de calitate superioara. la un prêt de cost redus ( utilizand personal calificat productivitatea muncii creste de 2 -4 ori ). se dimensioneaza in conformitate cu marimea lotului.45 cm. o productie de lapte mare. / cap. in canistre sau in tancuri.2. numarul de operatii efectuate in sala de muls. Sala de asteptare a animalelor. la care se adauga cea a jgheabului de 40 .6. sau la pasune. . Cel mai simplu grup de muls trebuie sa cuprinda doua incaperi: sala de muls si laptaria. pot fi montate pe platforme fixe sau pe platforme mobile. de regula. se determina luand in considerare numarul de capete. timpul alocat operatiei de muls. Sala de muls este locul destinat realizarii mulsului. Dirijarea catre locurile de muls se poate face manual sau automat. Grupuri de muls Mulsul mecanic. locurile de muls sunt ocupate succesiv. pentru mulsul caprelor. intre 0. micsoreaza durata mulsului. racirea. urmarind ca mulsul sa se desfasoare in conditii optime. nivelul productiei de lapte.0 m. loc in care numarul de locuri si tipul salii. in sali speciale amenajate in acest scop. Cel mai eficient sistem constructiv si functional este sala de muls in spic sau bradulet deoarece manevrarea animalelor se face in grup. incaperi in care se monteaza si instalatiile aferente. dinaintea mulsului. pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls. transportul facandu-se prin conducte. Se recomanda ca aceasta sala sa se amplaseze in asa fel incat laptele sa poata fi usor preluat de un mijloc de transport. climatic si social.

p.45 cm / cap .0 50 Alte elemente : Depozit de furaje . un vestiar si un punct sanitar completeaza ansamblul unui grup de muls.3 . dotare cu alimentatoare si adapatori Inaltimea grilajului separator dintre zona de odihna si hranire 1.00 m Spatiile libere intre grilaje ( pozitia deschisa ) . sau 8 – 12 .0 m. Si aceasta sala se recomanda sa se amplaseze in asa fel incat sa se poata ventila si ilumina direct din exterior./ cap. 1.iezi in lactatie artificiala 0.5 – 2.iezi pana la 1 an 0. / cap cm / cap Capre adulte 1.5 40 .3 – 1. / cap Padocuri exterioare 2 – 2. Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor Suprafata Front de : Categoria de animale furajare adapare m. . in soproane acoperite Depozit de paie .1.0 40 .in boxe individuale 4. Un laborator.5 suprafata interioara .5 30 .45 lungime jgheab .8 m.2.2.2 40 .5 – 8.p. 2. 1. Inaltimea podinei de stationare la furajare 35 – 65 cm.7.0 50 .1.5 o cupa la 10-20 capete.p.la partea superioara 18 – 22 cm .6 20 Tapi : 12 cm / cap sau o cupa / boxa .3 15 .2 – 0.5 .in lactatie artificiala 1.6 – 4.Sala masinilor contine aparatura utilizata la transportul si depozitarea laptelui.45 Tineret 1.in boxe colective (2-3 cap) 3.40 Capre cu iezi : 2.4 .in lactatie naturala 1.0 – 1.4 – 0.6 – 1.la partea inferioara 9 cm.

cu suprafata variabila .sala de asteptare – dimensionata pentru un lot . sau se asfalteaza. ocoale. 1.p / cap. cu sau fara umbrare .0 m. sau la nevoie . Se recomanda ca suprafata lor sa fie de doua ori mai mare decat suprafata interioara a adapostului.20 m Distanta minima dintre podina si perete 1.8 Amenajari si constructii anexe.  padocuri pentru insorire.0 m. / cap .  Grupuri de muls.0 – 8.0 – 5.0 – 2. pentru depozitare si 7. amplasate pe pasune . in functie de locul unde se amenajeaza. cu bolovani de rau .50 m Grup de muls ( valori orientative ) .  pavilion sanitar. destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor Amenajarile si constructiile anexe destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor sunt :  tarcuri .c. Volum construit 4. / cap. care servesc strangerii caprelor in orele de odihna .  Spatii pentru depozitarea si pregatirea furajelor. miscare si joaca . O parte din suprafata se paveaza cu caramida pe lat .veterinar ( pentru 5 % din efectiv )  punct de insamantari artificiale  incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor . O parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor.p.00 m. 2. pentru a evita mocirlirea .0 m. pentru 100 capete.Lungimea podinei la furajare 1.1. pentru prepararea hranei ) . utilajele si instalatiile aferente ( 1.p. cu .

Ugerul este bine dezvoltat . Greutatea corporala la adulte este de 50 . Conformatia este caracteristica animalelor tardive : talie mijlocie. alba.1 Rasa Carpatina Detine o proportie de cca 80 % din efectivul total de caprine din Romania. in forma de para iar sfarcurile au o dezvoltare mijlocie pretabile la mulsul mecanic. Rasa Alba de Banat S-a format si s-a consolidat in zona Banatului de unde ulterior s-a extins si in alte regiuni. Culoarea dominanta este gri de diferite nuante cum ar fi : roscata. Productia de lapte este in medie de 500 l cu variatii intre 300 si 900 l pe lactatie. maturitatea sexuala instalandu-se la 7 – 8 luni.5 – 4. membrele fiind puternice . iar culoarea este alb uniform. Forma capului este caracteristica animalelor de lapte cu capacitate mare de productie . iar prolificitatea ajunge pana la 200 % . Talia este de 69 cm in medie cu variatii intre 58 – 78 cm iar greutatea medie este de 45 Kg .3 . 3. membre rezistente si cu musculatura slab dezvoltate. salele si crupa inguste. uscative si cu aplomburi normale. Osatura este bine dezvoltata .3 % .2. de marime mijlocie spre mare si se preteaza foarte bine la mulsul mecanic. spinarea ascutita .60 Kg la femele si 80 – 90 Kg la masculi. Rasele de caprine 3. corp alungit. . Este o rasa precoce. capul este mic cu aspect fin si uscativ. Glanda mamara prezinta in general o buna dezvoltare . Capra Carpatina produce in medie 240 – 260 l lapte pe lactatie cu maxima de 800 l si procent de grasime 3. neagra si baltata. Reproductia : fecunditatea este de 100 % iar prolificitatea variaza intre 135 – 160 %. piept stramt.

Ugerul este bine dezvoltat cu sfarcurile mijlocii inclinate inainte . . Glanda mamara este voluminoasa si bine prinsa de abdomen. Prolificitatea este de 130 % . facand parte din rasele specializate pentru productia de lapte . consideram ca pentru conditiile tarii noastre ar fi indicata pentru ameliorarea caprinelor autohtone. parul scurt de culoare variata de la roscat la negru. metisii rezultati avand caractere mult superioare rasei materne.3. Prolificitatea este intre 150 – 170 % si s-au obtinut rezultate foarte bune prin incrucisarea cu rasa Carpatina.2 % si 2. Productia medie de lapte este de 600 l pe lactatie cu un procent de 3.70 Kg la femele si 80 – 100 Kg la masculi.4. Talia este de 70 – 80 cm . Are o talie de 80 – 90 cm la masculi si de 74 – 84 cm la femele iar greutatea corporala intre 50 – 55 Kg la femele si 70 – 80 Kg la masculi . greutatea corporala variaza intre 50 .3 Rasa Saanen Originara din Elvetia . sfarcurile mijlociu dezvoltate si indreptate inainte. datorita rusticitatii rasei . Productia de lapte este de 740 l in 270 zile cu maxima de 1800 – 2000 l cu un procent de grasime de 3. Rasa Alpina franceza Originara din muntii Alpi unde s-a format din incrucisarea raselor locale cu rasa Saanen. fiind foarte bine pretabile pentru mulsul mecanic.2 % grasime iar recordul rasei fiind de 2200 l lapte. 3.7 % proteina.

caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se toamna. Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie – noiembrie . transplant de embrioni etc.. genetica . itensitatea maxima a caldurilor este in octombrie – noiembrie. organizarea fatarilor in extrasezon. repartizarea la monta timpurie a tineretului femel . de care activitatea sexuala este dependenta. sau a insamantarilor artificiale in vederea unei selectii corespunzatoare . prin intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa. existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina cand aceasta este mai redusa. Reproductia la caprine La caprine.. intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de specialitate .4 . Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale. Durata caldurilor este de 36 – 48 de ore . excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza. Astfel.. in paduri . prin intermediul ochilor. . grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie . care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective .. In afara de calea naturala .. de depistare . alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie. fotoperiodismului . prin realizarea sincronizarii caldurilor . acestea repetandu. repartizandu – se un tap la 30 – 40 capre. care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina . pe baza organizarii de . generalizarea insamantarilor artificiale cu sperma congelata . durata zilei lumina . efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor . la mana . La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale . care declanseaza secretia de melatonina . toamne simulate .se la 17 zile. Actualmente in unele tari cu capricultura avansata .. activitatea de reproductie are un caracter sezonier. liziere etc. se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea . Temperatura .

se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 – 15 grade C . pentru preintampinarea pierderilor prin strivire . in felul acesta se elimina meconiul si se mareste imunitatea organismului . mijlocii si zburati. numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere. Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei . Absolut necesar . Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor Dupa 20 minute de la fatare se sectioneaza . mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de peste 10 luni. pet imp friguros . Fatarea are loc in 20 – 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile fetale .fatare Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 – 158 zile in functie de precocitatea rasei. Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune asimetric si proeminent in partea dreapta . fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat . In situatia in care fatarile au loc iarna . marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru. Gestatie . In general. Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare. iedul trebuie sa consume in prima ora de viata o cantitate de colostru . In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare . cu o stare buna de intretinere si la cele care fata iedute. . varsta mamei . Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor. adancirea flancurior . este mai scurta la primipare .5. iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi . dezinfecteaza si se leaga ombilicul la o distanta de 3 – 4 cm de abdomen. indeosebi a celor mici . iezii sunt intretinuti in boxe separate. 6. Acest repaus mamar este absolute necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie. la memele cu gemeni .

ploilor . Periodic se verifica ugerul mamelor .. deoarece grabeste tranzitul intestinal si deci duce la diminuarea procesului de asimilare. vantului . Macinarea prea fina a concentratelor nu este recomandabila . iar la 4 – 5 sapatamani cantitatea ajunge pana la 1 Kg.In prima saptamana . Tehnologia cresterii semintensiva La varsta de 12 – 15 zile . Conditiile de microclimat reprezinta grupul de factori cel mai important care conditioneaza starea de sanatate a iezilor si ritmul lor de crestere si dezvoltare. adapostul trebuie sa fie calduros . cu temperature de 8 – 10 C in compartimentul caprelor mame si minimum 15 C in cel al iezilor . Incepand cu varsta de 2 saptamani se amenajeaza un compartiment aparte cu astdernut curat despartit de restul adapostului de un grilaj prin care au acces numai iezii. Actiunea comuna a frigului . in felul acesta se goleste ugerul prin mulgere si mai ales la caprele cu productii mari de lapte. concentrate macinate si apa potabila la discretie. In felul acesta iezii se obisnuisc sa consume de timpuriu furaje. ceea ce-i impiedica sa consume laptele matern. luminos. De aceea . In exploatarea semintensiva iezii raman la mame pana la varsta intarcarii la cca doua luni . ceea ce favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv. dupa care se poate diminua la 8 -12 C . iezii pot suge de 20 – 30 ori pe zi o cantitate de 700 – 800 grame . . bronhopneumonii etc. Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 – 30 grame si in plus fan de leguminoase la discretie . in primele trei saptamani de viata . cu 65 % umiditate . In acest compartiment trebuie sa se gaseasca furaje fibroase de buna calitate. iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut sau se scot in padoc cand temperatura le permite. 7. in schimb. favorizand . iar coeficientul de luminozitate de 1/10 – 1/12 . determina inapetenta si trtemuraturi . aparitia masiva a morbiditatii si mortalitatii. fara curenti si umezeala.

prin reducerea numarului de mese la doua pe zi . iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate . Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential la arbusti. Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive . timp de o saptamana. Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare. Alimentatia caprinelor O particularitate biologica si implicit economica a caprelor o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi. indifferent de sistemul de intretinere si exploatare. Prin natura specificului biologic si cerintele organismului . Cantitatea necesara de lapte pentru iezi in perioada 0 – 3 luni Varsta ( saptamani ) Cantitatea de lapte (g/tain) Nr. Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarita de starea de intretinere sau fiziologica a anumalelor si de calitatea furajelor. frunzari. capra reclama in permanenta schimbarea regimului de alimentatie avand nevoie deci de o furajare cat mai variata . . ei trebuie sa consume in prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita . inainte de a iesi pe pasune .12 150 3 8 .Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat . Concomitent . cu sau fara supliment de furaje concentrate.sau se trec pe cele mai bune pasuni . apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile . muguri de arbori. tain/zi 1 150 5 1-3 200 4 4-6 350 3 7-8 250 3 9 . dupa care administrarea laptelui se intrerupe definitive.

Fiind un animal cu temperament vioi . se cere o cantitate de lapte de 20 ori mai mare decat propria-I greutate corporala si o productie de iezi de peste 155 % . fapt pentru care necesarul de substante nutritive este mai ridicat decat la oaie .Nivelul de consum al furajelor depinde si de varsta de vegetatiei . Este si normal daca tinem seama ca este supusa acelorasi legi biologice si deci cerinte fiziologice . masa verde consumata este de 8 – 10 Kg pe zi la adulte . respective de continutul in substanta uscata ( SU). 8. proportia este de 70 % graminee si 30 % leguminoase . Alimentatia caprinelor in stabulatie . in care intra si timpul rezervat pentru muls. 8.tarate. cantitatea totala de samanta fiind de 30 – 35 Kg / ha. De aceea in alimentatia lor trebuie introduce nutreturile concentrate indeosebi : ovaz. mazare . 4 – 5 Kg la tineret peste sase luni si 2 – 3 Kg pe zi la iezi . Se recomanda ca terenul sa fie impartit in 5 – 6 parcele in felul acesta pasunatul se face rational revenind pe aceeasi sola dupa 40 de zile . In cazul folosirii pajistilor cultivate .1. turte. capra s-a adaptat si conditiilor de stabulatie permanenta la adapost . cu furajare dirijata pe baza de norme si ratii . sub forma macinata . in celuloza si materii azotate. Cu toate acestea .2. Pentru eficientizare . Alimentatia in perioada de pasunat Timpul de pasunat este de aproximativ 10 – 12 ore pe zi . parcelarea se poate face cu garduri permanente sau mobile. orz. cu atat mai mult cu cat indeosebi de la rasele perfectionate . mai ales daca tinem seama si de capacitatea lactogena si prolificitatea superioara. are un consum mai mare de energie . preferinta fata de diferite stadii de vegetatie este legata de gustul diferit determinat de o anumita compozitie chimica a acesteia . data fiind valoarea nutritive redusa a vegetatiei lemnoase preferata de ele.

In perioada de stabulatie cand temperatura ne permite . Substantele energetice in cantitate redusa din furajele administrate in ultimile 2 saptamani de gestatie pot produce toxiemie de gestatie care conduc la avorturi. Sistemul de furajare depinde de cel de exploatare. Trebuie evitata administrarea deodata a unei cantitati prea mari de concentrate deoarece poate perturba procesul de rumegare si reduce procesul de digestie la capre . suculente etc. iar nivelul de ingestie este legat de greutatea corporala si mai ales de nivelul productiv. caprele se mai pot scoate in camp pentru valorificarea resturilor vegetale de pe diferite suprafete. concentrate . grosiere . Hranirea se face pe baza de norme si ratii furajere . situatia economica si suprafata de teren aferenta bazei furajere.Stabulatia la caprine dureaza aproximativ 150 de zile in functie de durata sezonului de iarna. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri. . capacitatea de ingestie variaza in raport cu stadiul fiziologic in sensul ca minima este la sfarsitul gestatiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie.

1 Ratii furajere pentru capre in lactatie Cantitatea de lapte pe zi . 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Sroturi Vara Masa verde Cantitate .2 Kg Varianta I Nr.3.4 0.0 0. Crt.Kg Iarna 2.3 Norme si ratii pentru caprine 8.8.0 0.0 4.1 Vara 8.4 .

4 Cantitatea de lapte pe zi . 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Borceag Sfecla furajera Tarate grau Vara Masa verde Cantitate .0 0.Kg Iarna 1. crt.0 1.2 Kg Vara 8. Crt.0 Tarata grau 0.0 2.3 0.0 3.4 Kg Varianta I Nr.0 0.2 0.7 .Varianta II Nr. 1 2 3 4 5 Specificare Iarna Fan leguminoase Sfecla furajera Orz uruit Mazare Vara Masa verde Cantitate Iarna 2.7 Vara 10.

0 2.6 Kg Varianta I Nr.Varianta II Nr. 1 2 3 4 5 6 Specificare Iarna Fan leguminoase Frunzar Siloz Srot Ovaz Vara Masa verde Cantitate .7 Cantitatea de lapte pe zi . Crt.0 0. Crt.2 Vara 10.Kg Iarna 2.5 Vara 12.4 0. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Orz uruit Vara Masa verde Cantitatea .Kg Iarna 2.0 .5 3.0 Tarate grau 0.0 1.0 1.0 0.0 1.

5 3.0 1.3 Vara 10.Kg Iarna 2.0 1.0 0.0 Ratie furajera .tapi de reproductie Nr. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan leguminoase Siloz Tarata grau Ovaz Vara Masa verde Cantitate . 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Siloz Porumb Orz Vara Masa verde Cantitatea . Crt.0 1.Kg Iarna 2.5 3.7 0.0 0.5 . Crt.Varianta II Nr.0 Vara 12.

250 .0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Morcov Srot Fan de leguminoase Ovaz Otava Structura efectivelor de animale Nr.500 135.5 4. zile 365 60 240 365 ZAF 547.5 3.Ratie furajera .000 18. Specificare Cantitate .N. 1 Capre 2 Iezi 3 Tineret femel 4 Tapi M.5 0.tapi de reproductie Nr.0 1.0 0.3 2.0 0.0 0. Crt. Specificare Crt.000 270.Kg Pregatire pentru monta Masa verde Fan leguminoase Orz uruit Porumb uruit Pentru monta 8. Efective 1500 2250 1125 50 Nr.

p.0 = 1125 m.p.iezi 2250 x 0. TOTAL = suprafata adapost = 4700 m.000 Kg x 0.p .5 = 1125 m.0 m.p Suprafata adapost – capre 1500 x 1.p 0.p 3.200 Total cheltuieli = 151.0 – 5.capre in lactatie Sezon de vara Masa verde Tarate grau 1500 x 210 x 10 Kg = 3.0 m.5 – 0.4 = 88.000 1500 x 210 x 0.p = 1.7 m.tapi 1125 x 1.5 -2.5 = 2250 m.p .150.Parametrii functionali in cresterea caprelor Suprafata de cazare a unei capre Ied Tapi tineret = = = 1.p 50 x 4. Cheltuieli de exploatare .0 = 200 m.200 lei .tineret .02 = 63.500 Kg x 0.0 m.7 Kg = 220.

srot .113 lei .500 Kg x 0.fan de leguminoase .5 = 23.05=11.5 = 2625 50 x 210 x 0.4 Kg = 93.2 Kg = 46.625 lei Cheltuieli exploatare tapi de reproductie Perioada de vara .500 1500 x 155 x 2.ovaz 1500 x 155 x 2.ovaz .2 = 46.625 1500 x 155 x 0.3 = 4500 50 x 210 x 0.000 Kg x 0.0 Kg = 10.Perioada de stabulatie : .500 Kg x 0.502 Kg x 0.502 Kg x 0.0 Kg = 232.250 1500 x 155 x 0.3 Kg = 3150 Kg x 0.250 Total cheltuieli = 104.2 = 2100 Morcov .25 = 788 Total cheltuieli = 12.000 Kg x 0.0 Kg = 15.srot 50 x 100 x 3.5 Kg = 5250 Kg x 0.02 = 2100 -fan leguminoase 50 x 210 x 1.siloz .25 =23.600 Kg x 0.0 Kg = 232.masa verde 50 x 210 x 10 Kg = 105.

fan natural .12 = 2325 50 x 155 x 3.orz 50 x 155 x 2.Perioada de iarna : .7 Kg = 5425 Kg x 0.porumb .3 = 1628 50 x 155 x 0.05 = 1163 50 x 155 x 0.3 Kg = 2325 Kg x 0.250 Kg x 0.0 Kg = 23.5 Kg = 19.375 Kg x 0.4 = 930 Total cheltuieli = 6046 lei .siloz .

0 7.0 8.0 5.0 15.0 40.0 1.0 Morcov 15.0 Siloz Srot 233 22 Ovaz 10. Morcov Concentr Suprafata de teren necesara pentru baza furajera Categorii Cantitatea Productia Revin / ha furaje necesara medie to / ha Masa verde 4436.5 8.0 3.0 5.0 Ovaz 16.0 6.0 35 leguminoase Siloz 233.0 Orz Fan nat.0 111 Fan 283.0 6.5 UN / ha 4800 3840 6500 1600 3000 1350 1400 .5 29.0 1.0 19.0 50.0 Fan natural 19.0 2.0 7.0 3.0 19.0 Orz 3.0 283.0 105 1181 4436 220 10.5 TOTAL 167.TOTAL CONSUM FURAJ Tone Categoria Capre lactante Iezi 21 – 30 zile Iezi 31 – 60 zile Tapi reprod.0 10.0 15.0 29 16.5 233 2.0 3.0 3.0 2. 233 4. Tineret femel Total Masa verde 3150 Tarate grau 220 Fan legume.0 5.

000 29000 x 0.720 283500 x 0.5 = 8000 3000 x 0.12 = 2280 15000 x 0.000 x 0.Costul furajelor – total animale Masa verde Fan leguminoase Siloz Ovaz Orz Fan natural Morcov Tarata grau Sroturi Concentrate TOTAL 4436000 x 0.068 lei RON Cheltuieli sanitar .25 = 7250 7000 x 0.4 = 1200 19000 x 0.700 233000 x 0.37 Cheltuieli cu combustibilul 15 l motorina ( consum estimat ) x 3.02 = 88.3 = 4500 220000 x 0.7 = 4900 273.veterinare 1500 x 12 = 18000 2250 x 8 = 18000 1125 x 6 = 6750 = 42750 Capre Iezi Tineret TOTAL .2 = 56.1650 RON / Kwh = 903.3 x 365 = 18.05 = 11650 16.200 Costul Iluminatului 30 becuri x 100 w x 5 h x 365 x 0.4 = 88.

000 RON .0 lei / Kg = 18000 2 .0 lei / litru = 1200.5 3 l / cap / zi x 2250 x 60 x 0. 560 iezi + iedute x 80 lei / cap = 44800 TOTAL = 62800 TOTAL VENITURI = 1.5 VENITURI 1.005 = 4725 TOTAL = 20437.000 RON 2. Evaluarea productiei de lapte 1500 cap x 800 l / cap x 1. 150 capre x 40 Kg x 3.Costul apei pentru animale 3 – 5 l / cap / zi 5 l / cap / zi x 1500 x 365 x 0.262.005 = 13687.005 = 2025 4 l / cap / zi x 1125 x 210 x 0.000 RON ASIGURARI – cota parte ( 8 % ) din valoarea animalelor 350 RON / cap x 8 % = 28 RON / animal /an 1500 capete x 28 RON = 42. Evaluarea productiei de carne 1.

358.87 RON TOTAL VENITURI = 1262000 RON .000 RON TOTAL CHELTUIELI = 397.AMORTISMENT Animale Valoarea unei capre = 350 RON Revine / cap / an = 70 RON 1500 cap x 70 RON = 105.

FLUXUL TEHNOLOGIC SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC FURAJARE GRAJD 2 Reţea exterioară GRAJD 2 Alimentare cu apă Q=673 mc Q=18mc iezi MATERNITATE ianuarie.martie iezi intarcati cresa TINERET DE PRASILĂ Tineret INGRĂŞARE-152 zile Q=330 t/an GRAJD 1 Q= 13 t/an Capre gestante MONTĂ septembrie.noiembrie Capre de reproducţie GESTATIE CAPRE 150 zile TAPI LIVRARE IEZI .

SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC DEPOZIT CEREALE A CASTEL APĂ DEZINFECTOR MAŞINI FS FILTRU SANITAR BIROU FARMACIE GRAJD 2 Sală muls Maternitate Ingrăşare GRAJD 1 TANC RĂCIRE Rampa A = reţea alimentare apa FS = fosa septică BN = bazin de neutralizare Montă Gestatie Creştere tineret Livrare .

GESTAŢIE gestaţia durează în medie 150 zile . la 4-5 luni tineretul femel se selectioneaza pentru prasilă. se foloseşte un MONTĂberbec la 25.noiembrie.totul gol'. temperatura 16-20º C în maternitate. înaînte cu o săptămână se tranferă în maternitate. se livrează la greutatea de 30-33 kg. fătărea durează 20-25 de minute.30 oi.FLUXUL TEHNOLOGIC monta se efectuează în septembrie. SECTORUL sistemul de montă utilizat este cel in libertate. se îngraşă 152 zile. se populează sectorul pe principiul 'totul plin . iezii sunt transferaţi în sectorul de tineret. înţărcarea se efectueaza la 60 zile. cu variaţii cuprinse intre 145158 zile. furajare corespunzatoare cu fân de buna calitate. SECTORUL MATERNITATE SECTORUL CREŞTERE TINERET SECTORUL INGRĂŞARE .

15 — alimentare interioară. 14 — alimentare exterioară. 5 — punct depozitare lapte. 13 — construcţii auxiliare şi anexe. . 6 — punct tuns. 10 — alee de serviciu: 11 — alee centrală. 3 — adăpost tineret femel de prăsilă. 4 . 9 —iesle comună.grup de muls.8 — staţie de preparare si distribuire a furajelor. 7.Planul general pentru o fermă de caprine : 1 — adăposturi capre: 2 — maternitate. 12 — compartiment capre.

1 .

Hrănitor pentru capre Hrănitor semiautomat pentru administrarea amestecului unic de furaje tocate 2 .

3 .

4 .

SALA DE MULS 5 .