Tehnici de meditatie si practici ale trezirii spirituale Marc de Smedt Cunoaste-te pe tine însu i i...

Relaxarea în t cere Relaxarea cu muzic Postura dreapta Respira ia ritmata Salutul Con tiin a sim urilor Contemplare: sa tii uneori s pierzi într-un singur lucru Postul Baia de purificare Vihra ia-culoare S fii atent Tradi ia evreiasc Arborele Sefirotic Microcosmosul In încheierea capitolului de fa , iat dou pove ti hasidice care sunt în ele însele dou medita ii: Unde ai ajuns? Rug ciunea De meditat Devenirea medita iei cre tine Mesaje din vremuri Sfântul Bernard Bossuct Sfântul loan al Crucii Norul necunoa terii Deschiderea t cerii Metode ale C ii în Islam Popasurile în elepciunii dup Rumi Capcane i ispite ale C ii

Muzica sacr Tradi ii privitoare la sama Legalitate i ilegalitate a samei Folosirea sântei Instrumentele muzicale Aspectele samei Putere de în elegere (fahm) Agita ie (harakat) i Extaz (wajil) Diferitele tipuri de extaz Mi c rile de dans De meditat Practicile Yoga ale tradi iei indiene .......................................................................................... 63 Facult ile corpului ............................................................................................................... 64 Cele patru izvoare ale nefericirii i cele opt grade ale eliber rii ........................................... 66 Posturile: asane ..................................................................................................................... 68 Salutarea soarelui .................................................................................................................. 68 Postura de medita ie .............................................................................................................. 69

Pranayama: controlul suflului ............................................................................................... 70 Kapalabhati: Cur irea craniului ................ ........................................................................... 72 Mantrele ............................. ................................................................................................... 73 Smavritti pranayama ............................................................................................................. 76 A st pâni calul nebun ............................................................................................................ 76

Obstacolele mentale în calea medita iei Trezirea chakrelor Maithitna sau Yoga dragostei Puterea lui Kundalini Puterile f r putere Aceasta fericire la care aspiram tiin a în elepciunii S ne realiz m în timpul vie ii. De meditat Buddha si preceptele lui Postura celui trezit Exerci iu de aplicare a aten iei la corp Medita ie asupra carcasei Reflexul imaginii Singur în grota De meditat Cuvinte ale lui Buddha Medita ii taoiste Un exerci iu de gimnastica taoista Pozi ia de medita ie Respira ia ritmat Orele yang Nu uita de tine Taoi tii i practicile sexuale ................................................................................................ 111 De meditat ........................................................................................................................... Calea ramurii Hinayana .......................................................................................................... 116 Tehnica Anapana ................................................................................................................. 117 Vipasana ............................................................................................................................. . 117

115

Cele zece concep ii asupra introspec iei ............................................................................. 120 De meditat ........................................................................................................................... Tehnici tibetane ....................................................................................................................... 121 Regulile medita iei .............................................................................................................. 124

121

1. Concentrarea cu respira ie libera ..................................................................................... 124 2. Concentrarea cu respira ie ritmata .................................................................................. 124 3.Concentrarea f r obiect ........................................ .......................................................... 125 1. S tai r d cina gândirii .......................................................... ...................................... 125 2. Sa nu reac ionezi la gânduri .................................................................................. ...... 125 3. S ajungi la starea fireasc a spiritului ........................................................................ 125 Cele cinci obstacole Cele noua etape ale medita iei Cele ase for e Cele patru activit i mentale Cele zece etape succesive ale concentr rii Calea Diamantului: Vajrayana Ce este îns mandatai - Mandala Structura unei mandale De meditat Practica Zen Zazen: medita ia a ezat Kin hin: mersul Postura stând în picioare. Efecte psihofiziologice ale Zazen-ului

înc i mai adânc. în noi în ine se g se te adev rul. Toate epifenomenele pe care le vedem actualmente izbucnind si c p tând propor ii (droguri. nici în ceruri ci înl untrul vostru". Uneori m întreb ce secret incredibil ascundem în noi. intru într-una dintre celulele inundate în rev rsarea lui. amiha ce ignora ceea ce se întâmpla în jur. dimpotriv . Un destin aflat dincolo de istoria p mântului si a erelor. aiurea. Totodal lucrarea mea porne te de la o dorin de demistificare: prea multe secte i prea mul i guru le propun adep ilor lor un Paradis pierdut. devin nemuritor. neoromantism si neomisticism. împ r ia nu era nici viitoare. s -si l rgeasc viziunea i s în eleag realitatea lumii ei. de Cosmos. sunt sângele ce se târ te de-a lungul arterei. un destin fa a de care însu i mersul galaxiilor nu înseamn decât o mi care printre altele. Ce destin nebunesc con in genele noastre.secte. De unde i c utarea. libera de orice prejudecata. fericirea ideal . nevoie de practici . Atunci aud inima care bate. prin orice mijloace. de lume. nu e vorba niciodat de a a ceva. ci. Or în îns i esen a religiilor i în ceea ce spun marii în elep i. ce caut aici ? i ce-i de f cut?". Lucrarea mea încearc s v fac a împ rt i un profund interes fa de ni te practici milenare. Unul dintre ultimele cuvinte ale lui Buddha si ultimul lui stat a fost: Fi i-v vou în iv propria f clie. i sa Pentru prezenta edi ie de buzunar. ei to i preconizeaz o aventur interioar . fa de cel lalt.i analizeaz drumul. inserându-se. poemul credin ei în zazen Extrase din Fukanzazenji De meditat lntorcându-mi aten ia spre în untru. am preferat s revin la ideea ini ial intitulez aceast sintez f r a men iona cifre. sângele care vuie te. mai de mult. marii mistici si adev ra ii mae tri. S meditezi înseamn s le deschizi fa de tine. o zadarnic escapad în visul astral i în muzica sferelor. într-un alt lot. rev zut si completat . M avant mai adânc.care înc îi vorbesc fiin ei omene ti de ast zi si care îi arat drumul ce o va face s se autodep easc . o Nirvana etern .. am identificat cu aceasta calitate anonima. în noi descoperim cine sunt ? . apoi. în noi se g se te r spunsul la toate întreb rile. Atunci. r suflarea care urca i coboar . ce se vars in mla tini purpurii. sub titlul Cincizeci de tehnici de medita ie.) ascund o nevoie profund .. nu tie ca in ansamblu îi apar ine i din pricina asta îmi va supravie ui. adânc înr d cinat în ea. nicidecum desp r it de via . ascult ce se petrece de cealalt parte a timpanului. C l toria interioar Cartea de fa a ap rut.'' Iar pentru Hristos. se aduna în drenul venei. a unei înv turi care s treac dincolo de cadrul meschin al cotidianului i s permit transcenderea Iui. O lips esen ial . fa de realitate.Koan-urile i Satori-ul lata o mul ime de koan-uri istorice Spiritul artelor mar iale Cântarea sutrelor San Do Kai: Uniunea dintre esen e i fenomene Alte texte fundamentale Shin Jin Mei. c utare a fraternit ii într-o comunitate ce.

o fiin lucid ce nu vede realitatea prin prisma deformant a fantasmelor i angoaselor proprii are o influen benefic asupra oamenilor din jur. discipolilor. asemeni Bisericii catolice. secret . Brahma.corporale care s ne c l uzeasc . Intr-adev r. înlocuit prin constrângerea lini titoare a unui grup. i s ac ioneze. in s subliniez c nu exist aici vreo dorin s . dup expresia drag lui Marx. Educa ia. Nici o leg tur cu mo neagul b rbos. se schimb lumea si ac iunea noastr asupra ei. r d cina noastr . care avea sim ul sacrului i al omenescului nevrând sa se închid în categorii. se întrerupe. în dogme încremenite care nu mai vor s spun nimic. în cele din urm pu ini. M simt la fel de agnostic ca si Malraux. Acea for care ar trebui s ne fac s ne dep im f r încetare. de a ne trezi. i unde apare Dumnezeu în toate astea. fiindc o fiin echilibrat . Viziunea noastr asupra lumii creeaz lumea. s ne extindem con tiin a la infinit. pentru ca aceia care pot auzi s aud . pentru ce moartea? Tot atâtea întreb ri f r r spuns. Se schimb viziunea. Din ce suntem f cu i? Cine locuie te în acest înveli de carne? Ce energie? Pentru ce na terea. si nu înseamn o concep ie egoist s spui asta. Buddha. vanitos. în prezent în interiorul anumitor secte. Este vorba. Dincolo de ce se afl în noi. au închis necesitatea de tr ire a absolutului în structuri rigide î sclerozate. Fiin a suprem . Dumnezeu este Necunoscutul. de a dezvolta poten ialit ile proprii fiec ruia. de a rena te la via a. C l toria interioar . Ce anume împinge la dans atomii i particulele? Cu cat tiin a avanseaz cu atât limitele ei explodeaz la infinit. ar dori s îi transmit omenirii în pericol îns i esen a mesajului lor. Prin aceasta ajungem la vechea problem a libert ii. de a evolua i nu de adormi într-un vis proiectat asupra realit ii.Or. Nici un sistem nu o va face în locul nostru. Tehnicile de medita ie. Iar no iunea de interior nu poate în nici un caz.cu totul dimpotriv . atotputernic. într-un catehism abrutizant: opiu pentru popor.. originar . însetat de putere si care ne pricinuieste atâtea rele. înainte de a vrea s devii mutant. Allah. egocentric.cuvinte diferite pentru a vorbi de un acela i lucru. si moartea. Suntem cu to ii deosebi i. S se trezeasc . atrac ia fa de sacru nu sunt o întoarcere în pântecul matern. important este s ne reg sim Eul adev rat. care se opre te. inând seama de diferen ele dintre noi. viitorul se creeaz în fiece clip a prezentului. societatea. alfa i omega? Sudi tii spun: fiecare fiin are specificul lui Buddha. s nu gre im. s ne concentreze facult ile de obicei dispersate i ne îng duie s mergem i mai departe. fiecare are propriile-i probleme.i reg se ti condi ia normal . De milenii întregi au fost create pentru aceasta i pentru aceia. Nu tiu ce este Dumnezeu. Dumnezeu. acest micu Eu superficial. Iar prezenta c l torie prin câteva practici nu poate s se deschid . proiecteaz cu privire la noi o imagine conform unui model ce se schimb o dat cu epocile si locurile. i s cre tem pornind de la acest fundament intim înscris în genele noastre. i care spunea c secolul urm tor va fi metafizic sau nu va fi deloc. a c ror rezolvare îi revine lui însu i. Pe parcursul c l toriilor mele în Orient am fost surprins s v d cu cât insisten mae trii spirituali ziceau c acum trebuie s divulg m înv tura ascuns . s fac abstrac ie de aceea de exterior: fiindc amândou se contopesc una într-alta. de supraomenesc. originea vie ii. indisociabil. de Zen si pân la urm de to i misticii adev ra i duc la o lini tire a ceea ce voi numi excrescen ele Ego-ului nostru. spune un koan Zen. în deplin posesie a mijloacelor sale. via a îns i. dac sunt bine folosite. pot s ne ordoneze fiin a. care le în eleg. s ne stimuleze energia. Pân acum amfost necontenit dezam gi i de bisericile oficiale care. trebuie Tehnicile vidului practicate de Chan. întreg Universul este mi care. Or. fiecare fiin tr ie te. Libertatea trebuie cucerit de fiecare.. tronând într-un cer fad i înconjurat de îngera i trandafirii. uneori aflate în exil. Fenomen ce se poate reproduce. de altfel. ca i când am fi presa i de timp. s ne adune laolalt . sa-i facem cunoscut existen a. rezervat pân în prezent adep ilor. Aten ie. ca i când ni te culturi muribunde.

prin contacte. de vechi sloganuri socotite drept revela ii divine.ocup foarte pu in loc. o re ea de structuri tradi ionale. timpul s-a diluat în meandrele limbajului i ale pretinsei comunic ri. f r sa ne d m seama de asta. faptul c acesta din urm este favorabil sau d un tor nu influen eaz decât în mic m sur ac iunea lui în profunzime adev rat foraj. Prin urmare. Pe urm s . apoi trezire f r grab . S fie oare în toate astea ceva foarte abstract? Nu. iat -ne nu prizonieri. întâlniri. de idei deja uzate care s-au pref cut în axiome.spectacol de marionete si parad . meschin rie: ea limiteaz fiin a. chiar dac aduce un iluzoriu sentiment al siguran ei. s te izolezi. numai de a a ceva. Ceea ce asimil m si ceea ce ne provoac reac iile este un curios amestec de experien imediat i de simboluri condi ionate de civiliza ie. telefon. Totalitatea acestor identific ri îi produce pe cel nevrozat. Mai înainte o noapte de somn lini tit. întrebându-se cum ar putea omul s continue a se bucura de binefacerile civiliza iei în untrul c reia este înl n uit. s . Este mult mai mult. senin. este acum plin. din punct de vedere atomic.. golit diminea a.decât printr-o reflec ie prealabil asupra unui concep i difuze: acela al realit ii. transport." în ce m sura suntem con tien i de universul imediat în care tr im? i acest univers nu ne înrâure te. aminte te de dificultatea major : între fiecare con tiin omeneasc i restul lumii se ridic o barier invizibil .. Pe m sura trecerii timpului. F r probleme în minte. Bachelard. baie.VANVOGT Oricare dintre noi este n scut într-o anumit celul a civiliza iei i.. Experien a. în majoritatea cazurilor nu este nici m car lucrul a a cum se impune sim urilor noastre. Seara s opre ti totul. într-adev r. Fiindc în ceea ce se cheam medita ie este vorba.. fiindc e de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el. prin ruptura cu vechile obi nuin e. lucrul însu i. Adic . înc tu area în rutin . de a a ceva.. discursuri si contradiscursuri. S treci în revist . aduce totodat micime de spirit. acest în elept. i invers. poate l rgi aceste limite prin experien . i asta zi de zi. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu este niciodat . Iluzie a realit ii i realitate a iluziei Un obiect nu e ceea ce zice i voi ca e. Este un ansamblu în sensul cel mai larg al cuvântului. si dimensiunile ac iunii tale în aceast lume. si pân într-atâta încât. Nimic nu s-a petrecut exact a a cum ne a teptam. s te sim i în ordine. Pe parcursul zilei ac iunea eficient . lume.i petreci ziua ca de obicei: munc . ziare. imposibil de cunoscut. pe cel neîntreg la minte. Rccipientul-corp. de no iuni-senza ii. Restul e teatru. spunea c un suflet plin de obi nuin e este un suflet mort" i c tot ceea ce este important se face împotriva a ceva": afirma ii verificate prin experien i prin îns i istoria omenirii. ci încetul cu încetul robotiza i de a in ria înconjur toare. f r a se l sa. electric etc. îndeosebi cu nimicuri.i duce existen a în untrul limitelor culturii sale. bineîn eles. în acela i timp. abrutizat i intoxicat de otr vurile acesteia. fire te.R.i g se ti calmul. nevoia instinctiv de a te elibera din constrângerea tabieturilor sterilizante î i îng duie s mergi dincolo de angoasa care blocheaz si disponibilitatea. Un scaun nu e un scaun. S meditezi. voin a de libertate i deschidere interioar . respira ie i concentrare. de impresii senzoriale i de idei preconcepute cu privire la tot ce implic natura lucrurilor. nu ne condi ioneaz ? Ba da. Trecutul meu îmi alc tuie te prezentul . edin de relaxare. efortul de dep ire. Dar Aldous Huxley. într-o bun diminea .. Sistemul cultural d na tere unui mesaj permanent.agita ie dezl n uit . a-l gândi ca pe un simplu scaun constituie ceea ce Karybski nume te o identificare." A. pe cel dement. veritabil masaj vibrator care modeleaz fiin a. E o structura de o complexitate de neconceput. a a cum provoac din partea organismului nostru o reac ie spontan .esen ial .

Abrutizarea ine adeseori loc de odihn . Iar violen a î i extinde imperiul asupra con tiin elor. fiindc noi în ine nu tim în ce const . dar cine e liber. o nesfâr it succesiune de mun i. i liber fa de ce? De a fi sau de a p rea? R spunsul vr jitorului yaqui don Juan: Nu. aten ia se fixeaz asupra detaliilor apoi se destram . excitante. în explorarea vastului si misteriosului univers al poten ialit ilor omene ti. mi carea devine agita ie. fiin a bolnav proiecteaz o lume din ce în ce mai bolnav . vr jitorul yaqui ini iator al lui Casianeda) sunt la îndemâna oricui tie s aplice stimulii necesari.con tient de limitele sistemului. o facem prin noi în ine". întemeietorul semanticii generale.. i noi avem norocul s ajungem la o cotitur a istoriei. F astfel încât fiecare dintre faptele tale s devin ultima ta b t lie pe p mânt." . sistemul nervos se încordeaz . Toate acestea fiindc gândim în continuare ca ni te animale i nu am înv at s gândim în mod substan ial ca ni te fiin e omene ti". Si cu cât o na iune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vedere tehnic. iar spaima tulbure fa de incertitudini se întinde insidios în spirite. Vorbim mult despre libertate. aceste c m i de for chimice. creste din an în an... f r îndurare. Via a devine o problem imens . trebuie s cur m u ile percep iilor". nu pip ie. gândirea se transform întro serie de locuri comune.. ne aminte te Thierry Maulnier. La om. dac tot ceea ce constituie deosebirea mea fa de ceilal i se sub iaz în contact cu mecanica sistemului i a microsistemelor sale. tranchilizante.. Toate spiritele luminate abund în acest sens. pr d tor i comercializat. vor r mâne faptele unui timid. Korzybski.. dar trebuie s r mâi lucid. trepidant i telecomandat? Iar consumul de pilule.. Dac nu. O simpl pan de curent generalizat este de ajuns pentru a ar ta fragilitatea civiliza iei noastre care e muritoare. Modurile de con tiin diferite de con tiin a treaz normal {acele st ri de realitate neobi nuit despre care vorbe te don Juan.. dar de care foarte pu ini se slujesc".cu atât sistemul lor tinde s devin crud. doar în asemenea condi ii faptele tale î i vor dobândi adev rata putere.. public sau privat. unii mistici au jucat rolul de pionieri. protectori.Dac prezentul meu se repet la nesfâr it conform acelora i scheme culturale. perceput prin ochelari de cal. aflat la îndemâna tuturor oamenilor. Nu trebuie decât s str pungem o bre în zidul viziunii noastre obi nuite si s privim în jur cu ceea ce filosoful Platon numea un alt fel de a vedea. Ca s vezi trebuie s înve i a privi lumea într-un alt fel. S risipim negura mental . Frica ne împiedic s examin m si s exploat m ceea ce ne revine în calitate de oameni. i înainte de a vrea s devii supraom ar trebui sa înve i cum s devii om: 80% din creierul nostru nu func ioneaz .. cât timp vei tr i. virtual. emotivitatea cre te. i ce r mâne? Un automat pe jum tate omenesc. Pe acolo pe unde au mers ei pot trece i al ii. Cu to ii dispunem. s ne ascu im cele cinci sim uri pentru a dezvolta nenum rate altele. Nu se pune aici problema de a-i intenta procesul. vizionarii. nu aud decât conform unor criterii pe care ea crede c le alege dar care de fapt îi sunt impuse din afar . ce se întâmpl ? Trecutul nu îmi alimenteaz în mod constructiv fiin a. simpla realitate e perceput ca un munte. în chip nelini titor.. de se spune" si de false probleme. sistemul psihologic se deregleaz si totul pe m sura. i dac din întâmplare putem ajunge Ia ea. silent zone spunea Einstein. de puteri nelimitate... reac iile nervoase de acest fel duc la stadiile patologice i f r posteritate ale infantilismului în general..Toat lumea viseaz la fericire. marii arti ti. i atunci? Conform cuvintelor lui Blake i ale lui Huxley. Totu i nici o societate nu e în m sur s ne-o ofere. spunea acum aproape 30 de ani c demersurile noastre ervoase suni copiate dup acelea ale animalului. Sim urile ei saturate nu v d. ca i oricare alta. dac timpul curge dar energia interioar se învârte te în loc. s str batem cea a care ascunde infinita bog ie a realit ii.. orice epoc trebuie s fie interesant pentru a tr i.

p mânturi. ceea ce e înc departe de a fi cazul. Am dobândit un patrimoniu genetic. Reuniunea. adic de zece ori mai mult decât ochii omene ti. în sfâr it. Arbore. O crea ie original mi se desf oar în fa a ochilor. Toate cercet rile asupra fenomenelor psi" sunt pe cale de a dovedi asta. clarviziunea. ar însemna o nimica toat numai dac am ti s ne servim de el. creierul. ne ucide spiritul. spre diferen iere. de o floare. de a-i defini. Astfel. o mi care. sau frecven a vibra iilor. O prim constatare: creierul se poate modifica prin utilizare.. Sunt diferi i.. unde oamenii de tiin rup. bineîn eles..S. voi ad uga eu. ceea ce tinde spre omogen se îndreapt spre moarte. Olivier Costa de Beauregard. Or. profesorul Olivier Costa de Beaurcgard.S. chiar provenind din aceea i familie ori specie.. C utând s în eleg în mod coerent aceast rela ie. Miliarde de neutroni de utilitati. am v zut. lucrurile sunt v zute conform etichetei lor verbale. i dac . în U. Modul nostru de a-i considera.. Un trandafir e un trandafir numai fiindc omul îl define te ca atare.R.. H. sub raport biologic. pe lâng care computerele cele mai sofisticate nu înseamn decât o nimica toat . f r om. materie a emnului. r mâne un flux al vie ii. Un copac este un copac. Ii putem mic ora reac iile sau le putem intensifica dincolo de limitele actualmente discernabile. atunci când ni te fenomene paranormale precum telepatia. animat de Jacques Mousseau. spre surprinderea mea. Cum v d ei copacul i floarea ? Relativitatea nu se limiteaz la formula E = mc2 : energia. se petrece i altceva. Bulgaria. ape. acest trans-formator de înalt tensiune. La fel ca domnul Jourdaîn. O capodoper a crea iei. Shattuh). inclusiv noi în ine. a explicat de ce i cum a început s se intereseze de parapsihologic: Ve i fi surprin i cum un fizician declar c ia în considerare parapsihologia nu în func ie de cazuri spontane. Fizicianul Rcynokl Johnson spune c . r d cini. Dar nu e nevoie de microscop ca s vezi. Duhne te a moarte. fizician.educativ i cultural ce poate fi transcens prin experien a continu . M apropii de un copac. în sfâr it. Defini ie a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? i copacul este relativ. fluvii de sev .. m rturie st colocviul care i-a reunit la Paris pe profesorii Hans Bender. Remy Chauvin.Pentru con tiin a a a-zis normal .. în întreaga crea ie. este egal cu masa înmul it cu p tratul vitezei luminii. vreun copac asem n tor altuia. cibernetic ) are ca noutate faptul c trateaz materia în rela ie cu psihismul. în aceast clip . îmi lipesc ochii de un microscop sau de un aparat cu raze X. ceea ce tinde spre eterogen. frumos exemplu de omogenizare. cuante i. tranzistorul cel mai complex din universul cunoscut. . fizica modern începe s . S medit m asupra turnului nostru de control.. t cerea.. premoni ia vor fi definite.. parapsihologia strecurându-se cu for a în peisaj. Ca tot restul. Sunt vii.. Nu exist . avea ca tem : Exist o abordare tiin ific a parapsihologici?" Da.i dea seama c face referiri la spirit. pe doctorul Hubert Larcher si pe Stephane Lupasco în fa a unui auditoriu pasionat.. Sau. Insecte.. Anglia. ci drept concluzie a unei reflec ii asupra simetriilor interne ale disciplinelor de care se ocup : relativitate i mecanic cuantic . i în Fran a. se îndreapt spre via .. în Statele Unite. unde e ti? Ochii albinelor i ai mu telor pot primi peste dou sute de impresii diferite pe secund . ar fi doar o schem de vârtejuri energetice (E.. de o frunz . Absolut tot restul. Copacul a disp rut. Creierul ? Necunoscut. nu va fi o exagerare s afirm m c limitele universului omenesc se extind dincolo de orice grani cunoscut si c omul însu i va deveni o stea de prim m rime".. crisalide. Fizica secolului al XX-lea (relativitate. dac aceasta e bine condus . Infinite circumvolu iuni i asperit i ale scoar ei.

. alfa este întotdeauna oprit de un stimul brusc. figura ia creativ i specula ia profund . distinc ia trecut-viitor. y. agita ia mental trebuie s dispar . Dup foarte numeroase experimente în laboratoare. în Statele Unite. Este de ajuns s le . într-adev r. într-un moment dat t. mai bogat . problema rela iei dintre materie i psihism nu se mai poate pune în spa iul x. mai cuprinz toare. subiectul trebuie s se destind i totodat s se dea dus" pentru ca din creierul lui s fie emise unde alfa în stare de veghe. rapid i strâns. Alfa stabilizat este neobi nuit la un subiect cu ochii deschi i. l al continuumului spa iu-timp desf urat în act. cu apropierea mor ii i a degenerescentei. Cei mai mul i oameni produc alfa închizând ochii. îndeosebi o tumoare la creier... James). z. Traseul beta. Era uceniciei într-ale bio-feed-back-ului (sau a autoregl rii de c tre creier a proceselor biologice) intr în faz activ .. pentru a te trezi la o realitate nou . y. în folosul tuturor. Dar. Undele teta de la patru la apte cicluri/sec und par a fi implicate în st rile emotive. In clipa de fa a. dar encefalo-grama-tip a st rii de veghe cu ochii deschi i arat c alfa apare amestecat cu alte ritmuri. devine o modalitate subiectiv a percep iei con tiente. Descoperirea de noi posibilit i ale creierului i de st ri diferite ale con tiin ei este la început. Se întâmpl ceva aici. r mâne foarte limitat . atunci când ocup un loc important la un subiect în stare de veghe.. în mod tipic. z. largi i lente.. i mae trii Zen preconizeaz întotdeauna s te desprinzi" f r scop sau dorin . dar c utarea unui metapsihism progreseaz cu pa i gigantici. dac vreo dorin în acest sens iese la lumina zilei." Or. Marilyn Ferguson scrie: Ritmul alfa se situeaz între opt i dou sprezece sau treisprezece cicluri/secund i în mod normal este asociat unei st ri de spirit treze dar destinse. începe o nou er de aplicare tiin ific (ce nu face decât s reg seasc milenarele principii orientale): antrenarea undelor cerebrale pentru autoreglarea ritmurilor interne. aceasta c l torie nu e posibil decât prin utilizarea omeneasca a fiin elor omene tr.în primul rând mi s-a impus ra ionalitatea precogni iei. ca s descoperi prezen a unui Sine mai mare. De la mod ." (W. merge de la paisprezece la treizeci de cicluri/secund . un num r tot mai mare de coli i penitenciare încep s aplice aceste tehnici. delta i teta în lucrarea Revolu ia creierului." Dup congres au fost organizate în mod profitabil multe alte întâlniri i experien e. mai mult ca oricând. el poate ap rea în clipa când suntem gata s adormim. relaxarea este necesar . Ideea unui Univers multidimensional devine încetul cu încetul realitate. iar degradarea omului de c tre om continu . i se tie bine ca aceasta din urm dep e te întotdeauna fic iunea. C l toria fantastic va continua: descoperirea omului de c tre om. continu formidabila risip de poten ialit i vii. ele conduc la o stare de confort si de calm remarcat de to i subiec ii. Cu alte cuvinte. ele apar în somn i mai pot indica o stare patologic . Din clipa aceasta. ci în conexiune cu momentul-punct oarecare x. beta. Sunt rare la traseele unui subiect în stare de veghe. dup universit i. Dup cum se tie.. Nu e vorba decât de a da pu in odihn Euluî t u personal. în Statele Unite. nemaiputând fi o proprietate obiectiv a Universului. Apare în procesul gândirii i în st rile de agita ie mental . Undele delta ~ de la o jum tate de ciclu la trei cicluri si jum tate/secund sunt asociate cu boala. Despre ce-i vorba? Se tie c electroencefalograma eviden iaz patru feluri de unde: alfa. moda undelor alfa a inut pagina întâi a ziarelor. unde alfa stabilizate si unde teta se reg sesc în st rile de relaxare i medita ie.. înc nu se tie prea bine ce. relativitatea este o geometric spa io-temporal cu patru dimensiuni. fenomenul a trecut la stadiul de descoperire fundamental exploatat de toate universit ile i de numeroase licee.

sunt calit i înn scute. R mâne receptorul. acel vid salutar care ne îng duie s reg sim o viziune obiectiv asupra lumii. o sarcin care const doar în repeti ii si care îi solicit abia o milionime din capacitatea intelectual . prizonier al obi nuin elor. s pricepem c sunt mult mai importante decât ideile de gata grefate pe ele. mai mult sau mai pu in con tient. nici ceea ce se dore te a fi. Fiindc nu exist criza decât prin raportare la ni te date prestabilite.. întrerupe i contactul. S n d jduim c nu va avea loc! A înva sa exi ti i atunci cum s proced m? Unul dintre mijloace este s tim s invers m procesul de gândire i de ac iune care ne împinge spre exterior i ne dezagreg . dar la fel de mult îl degrad m i atribuindu-î. dependent de iluzii inventate de c tre al ii. în via a modern . Ast zi începem s ne d m seama c un indice ridicat al produc iei i consumului nu înseamn un spor de progres. unde. rece. la îndemâna tuturor. creierul frontal este astfel suprafolosit.vorbe ti copiilor din toate clasele pentru a. el se usuc . de a supravie ui în calitate de oameni.i au sediul instinctul si intui ia. de imagina ie. este o veritabil arta.într-o lume unde entropia în general nu înceteaz s creasc . Nu. s odihnim creierul care gânde te i proiecteaz lumea în loc s-o tr iasc . virtual-minti treze. i are grij s ne dovedeasc asta. în raport cu originalitatea sa proprie. Societatea ie it din era industrial a ajuns. mai drept. Este evident mai simplu s organizezi o uzin sau o galera care folose te individualit ile omene ti conform unei frac iuni infime din valoarea lor decât s edifici o lume în care aceste individualit i s . i invers.. Poate c o catastrof mondial ar fi necesar ca s con tientiz m toate acestea.i da seama c darurile lor de creativitate. Calit i aproape distruse de tiparul plin de constrângeri al colii (care vede în ei ni te elevi de notat prin raportare la o schem si nu ni te copii) si. al modurilor de a gândi si a vedea. la altele. Norbert Wiener aminte te c îl degrad m pe om înl n uindu-1 la o vâsl pentru a-1 utiliza ca surs de energie. dac via a este o insul ce apare ici i colo într-o lume muribund ". este sub folosit. la uzin . adeseori. dar asta nu înseamn c întregul câmp al experien ei nu-i este accesibil fiec ruia. într-un semisclav." Dar dac Universul întreg se supune celei de a doua legi a termodinamicii si se îndreapt spre un haos în cre tere.i poat atinge împlinirea totala. S ne întoarcem spre interior. totu i exist insuli e de entropie descresc toare. prin declan area situa iilor de criz ". Sclav al structurilor i al ritmurilor sociale. Existen a acestor insuli e le îng duie unora dintre noi s afirme realitatea progresului" (Wiener). Privi i un film la televizor. rev rsându-se dincolo de constrângerile rigide. al familiei. fenomenul undelor alfa ne poate veni în ajutor. via a nu este ceea ce ni se arat . dar si exclude ansele noastre. hipotalamusul.. idealul lor de a tr i într-un univers mai adev rat. adapta Ma ina i s -i putem încredin a alte scopuri. conform structurilor lui morfologice. conform cu ceea ce îi este înn scut i a dobândit. fiin a avantajeaz un anumit mod de func ionare.. Filmul se termin . S sl bim tensiunea. creierul reptilian" si primitiv. la un punct de unde nu mai exist întoarcere. actualmente minime. facult ile lor de a prinde" lumea. în cea mai mare parte din timp. iar aceast infla ie creeaz nevroze. obiectiv. s ne l s m în voia vie ii. dac degenerarea pânde te orice sistem ordonat. S ne ascult m corpul i creierul. S schimb m deci viteza. Afirm c acest facil drum spre putere nu numai c reprezint refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca având valoare la specia uman . promulgate ca legi. probleme. Deoarece fiecare vede lumea în mod diferit. s tim s debrans m anumite circuite. Ea nu poate fi închis la nesfâr it într-o structur arbitrar . în cartea sa Cibernetica i societatea. Si totu i mul i ani vor mai trece înainte s putem modifica. S facem acela i lucru cu creierul nostru. pe deplin. S ascult m. sunte i în ac iune. fiindc aduce acea destindere. Mai târziu. Pentru asta. diferite. imaginea se terge. apoi s ne conect m. . participa i la realitatea în mi care a imaginilor-linii. dimpotriv . regulile ierarhice si frustrante ale societ ii vor încheia transformarea unei fiin e libere.

bine folosite (a adar un instructor sau un maestru este adesea necesar la început). radical diferite. Fiindc acest aici i acum nu e o clip încremenit . s facem ca Eul purificat s ac ioneze ca un condensator al luminii întoarse spre în afar .".. Ca s atingem starea aleas când lumea se tope te în noi. fiece clip tr it în deplina con tiin . judecând dup rezultatele actuale.Puls. Ca sa începi s lucrezi asupra ta nu e nevoie s dispui de aparate electro-nice complexe: f r ca el s trebuiasc a le descifra mitologia (dac nu cumva e interesat de simbolurile folosite). în aceast realitate instantanee. Dar nu este Universul în noi? Nu ne cunoa tem adâncurile spiritului.. Lucru asupra corpului... Inutil s nutrim nebune ti idei mistice. Corpul tie ce-i trebuie. s credem în imaginarul deblocat. totul se petrece aici i acum. concentrare asupra inundatelor sî concentrare în gol i. cea mai mare parte dintre tehnicile de medita ie reg site în Orient îi pot sluji celui care. întreba Andre Breton.). S metaprogram m biocomputerul omenesc. s deschidem larg por ile percep iei. Fiindc spiritul ne vorbe te cu obstina ie de un continent viitor".. diferen a de stare.for a mentalului interior (s prime ti dar f r a te l sa cople it) i. furios. aici i acum. aici e prins întreaga mi care a Universului cu care ne armoniz m în sfâr it. s producem numeroase unde alfa (inutil s dispune i de o encefalogram pentru a le dovedi existen a. Da. Nu e de ajuns? R suflarea.S fie adev rat c lumea de dincolo.. reconciliat . clipa. mai cu seam . Dar momentele când fiin a tr ie te din plin clipa.. Inspira ie. . fiecare s ." i s -l citam pe Novalis: Vis m s c l torim prin Univers.. cântece. f r ca ecranul s fie înce o at. mai ales. S o fac mai ales f r a a tepta nimic anume. s duc la înt rirea capacit ilor intelectuale.. s ne lini tim angoasa.în concluzia lucr rii Pari sur l 'Laffont încheie Ia fel cu privire la aceast nevoie esen ial : Antrenamentul cu unde alfa nu numai ca aduce destinderea i o aprofundare spiritual .. în contact cu realul tr it.. în voi în iv .. Drumul spre în untru. întâlnirea-comunicare cu fiece element. S ne deschidem fiin a spre noi dimensiuni ale fiin ei. Medita ia îi poate readuce pe oameni. semnele vorbesc i se întrep trund. s schimbe. s g seasc .disponibilitatea. intens. ne pot ajuta s ne reg sim pe noi în ine. iat poate cinci reguli:creativitatea. S gândim cu trupul. rezultatele se constat pe m sura practicii.veghea-a tepture(al aselea simt).. Dar sunt multe s lasuri în casa Tat lui meu"...A înv a s ne control m propriul bio-feed-back. control al respira iei toate aceste exerci ii... sunt rare.. ci ar fi capabil.. în zilele noastre. Drumul misterios merge c tre interior. metode de relaxare i de medita ie. Robert Jungk. Totul. care în trecut era adesea un drum f r întoarcere.. totdeauna. ce se anun . Expira ie.s iubim via a.pare s apar in unei ordini a lucrurilor care face sa se mi te stelele i s se fecunde gândurile'". s iubim întâlnirea ce. fiecare s încerce. si lotul se g se te în clip . încearc s stabileasc o armonie energetic în sine însu i i în jurul s u. încet-încct totul se treze te. nu-i mai poart neap rat departe de societate pe aceia care îl abordeaz . spunea Hristos.. acel descoperitor.Expira ie. e foarte simplu.i aleag tehnica de medita ie. toat lumea de dincolo se afl în via a aceasta?". S fisur m zidurile desp r itoare dintre lumi. ci o clip în mi care. fraz ce r spunde ca un ecou la Trebuie s devii clarv z tor" a lui Rimbaud.. ve i sim i singuri. s ne degaj m spiritul. a ne regla energiile i percep iile.. Via a. s ne înt rim de energia vital si creatoare. în lume si printre cei apropia i.. iat un lucru util de înv at în vederea noii civiliza ii. deveni i mai puternici. inutile ilumin rile isterice si imaginare. Dac vrem sa vedem". s reg sim es tura tapiseriei dincolo de personajele în rolurile lor. alât de simplu. de concentrare care-i convine. S nu vrea nimic. robinetele intui iei premonitorii si clarv z toare. s ne cre tem capacitatea de aten ie.

Coeficientul metabolic tinde s scad . Oare de ce corpul nostru r spunde în acest fel pe durata medita iei? Ignoran a ne e imens .ritmurile vie ii fream t într-un unic fluviu de energii învârtejit. de prezen a încord rii si a anxiet ii. ca i ritmurile cardiac i respirator. i cea a celorlal i. Procentul de lactoz din sânge diminueaz sensibil pe durata medita iei. Semnalele c rora corpul nostru trebuie s le r spund sunt mai simple i mai coerente pe parcursul medita iei decât aproape în orice alt împrejurare.. indicatorii de anxietate se estompea/ . o stare psihologic de profund relaxare. coeficientul metabolic nu se schimb . în lini te sî siguran . Pe durata medita iei. unde exist si se mi c energia mea". Cel mai adesea este raportat o cre tere a num rului de unde alfa lente (opt-nou pe secund ). care manifest o puternica tendin de a-si normaliza reac iile. cu atât mai mic este rezisten a pielii. Starea fiziologic asigurat de medita ie apare ca opus celei provocate de mânie si de fric . Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului. Dar un factor pare legat de aspectul fundamental al medita iei: concentrarea asupra unui singur lucru. aproape de patru ori mai repede decât la subiec ii care se odihnesc lini tit. realul i imaginarul. în hipnoz .. chiar dac cercetarea întreprins va elimina câteva lacune. în principal. Ecrits ett prtixe. Sc derea coeficientului metabolic. întru totul opus st rii de «ap rare alarmat » descrise de W. trecutul i viitorul. Cannon atunci când analizeaz starea fiziologic specific reac iei «fugi sau lupt ». caut s o materializeze.. Efecte psihologice ale medita iei Conform doctorului si psihoterapeutului Lawrence Le Shan: Medita ia pare s produc . Ritmul cardiac manifest tendin a de a se încetini.la to i indivizii. se pare c medita ia suscit o stare hipermetabolic . cel pu in la începutul lor. Prezen a lactozei în sânge are leg tur cu anxietatea i încordarea si e la fel de adev rat c slaba cantitate g sit la subiec ii în medita ie se datoreaz st rii lor fiziologice de relaxare. diminuarea consumului de oxigen si a producerii de bioxid de carbon joac un rol central în r spunsul fiziologic la medita ie. Sub raport tehnic. 2 Al doilea Manifest ut xuprureaiuimnluî. 1 Hâfmannstahl. unit cu o stare de veghe psihic . încordarea este redus . de a se comporta din punct de vedere fiziologic într-un fel mai destins si mai s n tos." Punctul cu pricina se afl în. si diminuarea este pricinuit mai degrab de o încetinire a respira iei decât de o modificare a coeficlentului metabolic global. Cu cât tensiunea si anxietatea sunt mai mari. rezisten a pielii creste. Totul ne îndeamn s credem c exist un anume punct al spiritului din care viata i moartea."' . Iar aceast realitate toate religiile. Câteva modific ri sunt observate i în releveul eleetroencefalografic. comunicabilul si incomunicabilul înceteaz s mai fie percepute contradictoriu. clipa.. în van i-am c uta activit ii suprarealiste un alt mobil decât speran a de a determina acest punct. B. consumul de oxigen nu descre te în mod apreciabil decât dup mai multe ore. culca i. Modelul r spunsului fiziologic la medita ie difer de somn i de hipnoz . Rezisten a pielii la curen ii electrici slabi este de mult vreme cunoscut ca legându-se foarte îndeaproape. uneori cu 400%. în timpul somnului. coeficientul metabolic fiziologic descre te iar con tiin a cunoa te o stare de trezire.

ceaf . purificare a mentalului. a medita const în a face un examen interior. a reflec ie.Expir încet. Apoi. simple.Medita ii zilnice sau arta de a te bucura de clipa prezent Cele câteva exerci ii care urmeaz . care înainte de orice const în: o postur corect . concentreaz -te asupra degetelor de la picioare. i chiar în aceast prezen . existen în lume. fr mânt-o. bra e. Constientizeaz -te pe tine însu i.genunchi.i abdomenul. s spunem c am putea vorbi de o prezen plin de aten ie. degete. cu c toracic . Percepe-le încord rile. fundamenteaz îns i ideea de medita ie. Respir cu regularitate. mâini.i partea c rnoas dintre gât si um r.. Totu i a reflecta este una si a medita alta. Dar putem medita i în cea mai mare parte a gesturilor cotidiene. b rbie. obraji. Lasâ. nemi cat. o respira ie adânc . gambe. numai pe nas. Simte-le existen a. spate. de o concentrare asupra fiec rui act. Cunoaste-te pe tine însu i i. Ac ioneaz la fel. întinde-te de câteva ori. frunte. strângându. gât. asupra tuturor p r ilor importante: labele picioarelor. Relaxarea în t cere Culc -te pe un covor sau o împletitur . umeri. aten ie acordat clipei si corpului. cu ambele mâini. maseaz . Expir de mai multe ori încet i adânc.i corpul s pluteasc . Fii doar senza ie i nu gând. Pentru Larousse. Ridic -te. vintre. un univers infinit se dezv luie pu in câte pu in: cel al nostru. .coapse. într-o camer bine aerisit . de mai multe ori. este vorba atunci de o atitudine a spiritului. pântece. fese. urcând de-a lungul corpului. Apoi. accesibile tuturor. Destinde-le. ca si pardoseala. ochi. cap..

R suceste- i capul de la stânga la dreapta si invers; pe urm apleac -1 cât po i de mult în fa si în spate. Ud - i mâinile si fa a cu ap rece, spal -te pe din i. Zâmbeste- i în oglind . Zâmbe te. Relaxarea cu muzic întinde-te în a a fel încât o surs muzical s se afle cu fa a spre picioarele tale; casetofon sau combin muzical , nu are importan , dar difuzorul trebuie a ezat pe sol, la nivelul t lpilor i al corpului. Alege o muzic nici pasional , nici sacadat , dramatic sau grandioas . Melodia s fie simpl , s evolueze în spiral , ca în ni te ragas indiene, ca în cânturile gregoriene sau în compozi iile lui Terry Riley, care sunt ideale pentru genul acesta de exerci iu. Nivelul sonor depinde de percep ia fiec ruia, dar trebuie s sim i muzica invadându- i corpul, de la picioare pân la cap. Pentru asta, nu e nevoie ca volumul s fie prea puternic, cum s-ar crede, fiindc senza ia de acuitate auditiv i senza ia de vibra ie sonor

asupra corpului se dezvolt pe m sura concentr rii aten iei asupra muzicii. întins pe jos, expir încet, profund. Apoi, p strând o respira ie calm , ampl , percepe sunetul în t lpile picioarelor si f -1 s urce încet în tot corpul, oprindu-te asupra p r ilor pe care le sim i obosite sau încordate si destindele pe îndelete. Opreste-te î asupra sexului, a pântecelui, a pl mânilor, respir muzica prin fiecare parte a fe ei: gur , nas, ochi. obraji, frunte, urechi. Las -te s fii pe de-a-ntregul muzic , abole te spa iu-timpul. Dac mentalul începe s-o ia razna, sile te-1 s r mân concentrat asupra sunetului, a corpului; e posibil s repe i de mai multe ori mi carea, dar totdeauna de la picioare Ia cap. Ridic -te atunci

când dore ti asta si când te sim i relaxat; f acelea i mi c ri ca la încheierea relax rii în t cere. Cele dou exerci ii sunt foarte eficiente si regenereaz fiin a. Durata minim : un sfert de or ; s se practice atunci când se simte nevoia. Ideal la sfâr itul zilei. tii s te destinzi, s te gole ti

Ace tia sunt primii pa i ai medita iei; s

interior de griji i preocup ri. Pur i simplu s exi ti în corpul t u.Postura dreapta Un spate drept, o coloan vertebral supl sunt condi ii esen iale pentru o via s n toas i o con tiin limpede. Vertebrele constituie o ax

pornind de la care întregul corp î i ocup locul, si importan a acestei zone Ia nivel neurovegetativ este primordial . Din p cate, nu ne d m seama de proastele obiceiuri în modul de a ne ine spatele decât când e prea târziu, când vârsta 1-a încovoiat si r sucit în chip adesea iremediabil. Medita ia activ trebuie s pun spatele la lucru,s -l îndrepte,s -l cambreze. Anumite feluri de medita ie, pe care le voi numi pasive, nu dau aten ie pozi iei spatelui, ceea ce este o grav eroare; astfel ca rug ciunea c tre lisus practicat de unii c lug ri ortodoc i, ghemui i în ei în i i, cu ochii pironi i în buric; s aduc într-adev r o asemenea atitudine schizofrenic trezirea? Sau, bine ghemuit în tine, fuga de realit i, întoarcerea la coconul matriceal? Postura dreapt a fiin ei omene ti a fost câ tigat asupra animalit ii si constat m respectiva evolu ie comparând atitudini si schelete ale str mo ilor no tri îndep rta i. Iar demnitatea inutei pe care o întâlnim ta statuile lui Buddha ofer o imagine ideal asupra echilibrului armonios, senin si atent la care putem i trebuie s aspir m. Dac pentru relaxare e mai bine s st m întin i, medita ia se va face totdeauna cu spatele drept, stând jos sau pe vine. Cele mai bune posturi r mân incontestabil cele în lotus, în semilotus i variantele acestora, descrise în capitolul despre Yoga.

To i medicii care s-au interesat de efectele lor au vorbit despre binefacerile ce puteau fi a teptate pe planul circula iei ca si pe plan nervos i psihic. Cei ce nu reu esc s le adopte, i experien a mea dovede te c ace tia sunt rari sau nu fac cu adev rat un efort, pot, fire te, s se a eze pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mâinile pe coapse i t lpile paralele. To i ceilal i sunt sf tui i s se foloseasc de o pern tare, ca s dispun de baza cea mai potrivit . Cine spune spate i coloan spune i ceaf . Nu putem avea spatele drept i ceafa înclinat în fa . Este esen ial ca vertebrele cervicale s împ rt easc efortul coloanei i s formeze cu ca o linie dreapt . Aten ia trebuie s se orienteze spre patru puncte principale; arcuirea alelor, a taliei; pozi ia dreapt a spatelui propriu-zis; inuta cefei i deci a capului; umerii destin i (au mereu tendin a s se ridice). O data g sit inuta corect , trebuie s veghem f r încetare

asupra ei.Respira ia ritmata Nici un terapeut nu poate contrazice faptul c majoritatea contemporanilor no tri nu tiu s respire; câte respira ii superficiale, limitate la partea de sus a pl mânilor, câte tonice i diafragme blocate trec prin cabinetele medicale? Procentajul, dac ar fi întocmit, ar deveni halucinant. Tulbur ri motorii diverse, o stare nervoas deplorabil , angoase i fobii ar putea totu i fi comb tute prin arta de a respira armonios, care ar înlocui în mod avantajos pilulele, ce u ureaz pentru momentt dar nu atac r d cina r ului. R suflarea e via a. Oprirea ei moartea.

Si, pe lâng postura potrivit , demn , dreapt , o respira ie echilibrat , ampl , adânc este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare înv tur a adev ratei medita ii.

A adar, stând jos, trebuie s te concentrezi asupra aerului care p trunde în pl mâni; s inspiri din ce în ce mai tare, dar f r s te for ezi, s-o iei pe îndelete, doar nu faci gimnastic . S expiri la fel, încercând s prelunge ti mi carea în abdomen într-adev r,

aerul iese pe nas, dar se exercit în pl mâni o împingere de sus în jos, care trebuie sporit pentru a se debloca diafragma. Asaz - i mâinile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte, în dreptul plexului solar, situat în adâncitura de la baza sternului, mai sus de stomac. Urm re te cu ele mi carea de inspira ie i expira ie. Dac punctul respectiv, centru radiant al încord rilor, este dureros, maseaz -1 cu ap s ri repetate ale palmei, la expira ie. Inceteaz s ape i pe durata inspira iei. Un truc: înainte de a a eza astfel mâinile, loveste-le puternic una de alta, de patru-cinci ori, apoi freac viguros palmele; asta va stimula magnetismul i va genera o c ldur salutar . Evident, putem folosi acela i procedeu de lucru asupra plexului solar i în timpul relax rii. Dup cinci minute, pune- i din nou mâinile pe coapse i urm re te, timp de alte cinci minute, mi carea fireasc de respira ie, a a cum e f cut si a a cum sim i nevoia s o faci. Reia expira ia abdominal . La inspira ie, destinde- i pântecul si, dac îl sim i încordat sau balonat, freac -1 cu o mi care circular a mâinii. De cel pu in zece ori. Apoi, cu amândou mâinile a ezate pe pântec, cu degetele mari sprijinite sub coaste, în dreptul rinichilor, inspir ap sându- i pântecul spre interior si expir l sându-1 liber. De cel pu in zece ori. Rcvino la respira ia normal , supraveghindu-i îns amplitudinea. La sfâr itul exerci iului, împreuneaz - i mâinile ridicate în dreptul fe ei i salut încovoindu- i spatele si plecându- i capul.

Universului.Aceasta concentrare zilnic asupra respira iei i a posturii are ca rezultat s n tatea corpului i a spiritului. Ii mul umim pentru c ni s-a d ruit. mental cel pu in: i ea tr ie te i simte. pe care uneori o sim eam prin încordarea pântecului. salut m energia naturii aflate la lucru. Medita ia mea a început astfel: o nevoie de a m pune în ordine. e un gest universal de rug ciune si de respect. salut m astrul zilei. ci s mul umim. în ce scop? F r nici un scop. i înseamn deja medita ie. o plant . i totodat un foarte eficient gest de concentrare. Aici ne întâlnim pe noi în ine. poate fi folosit si în alte împrejur ri. îl salut m pe un altul atunci când îl întâlnim. cel ce între ine via a: în fa a unui fenomen natural care ne-a emo ionat prin frumuse ea lui. apoi si necesitatea de a lupta împotriva unei angoase surde. înainte de a culege o floare. pentru clipa de calm si interiorizare tocmai tr it . o salut m. Practican ii artelor mar iale se salut înainte i dup lupt . de exemplu: stand în picioare. cu vârful degetelor ridicat în dreptul ochilor. Dar de ce s salut m astfel? Nu e vorba s implor m ceva. . cu fa a spre soarele la r s rit sau la asfin it. o nevoie de a frâna risipirea mental care m asalteaz în timpul sau la sfâr itul zilei. Nu e un gest frumos s salut m tot ceea ce ne îndeamn la respect? Magia sunetului Nu vorbim cu adev rat decât despre propriile noastre experien e.. care trebuie s intervin la sfâr itul oric rei medita ii? i de asemeni înainte? Palmele lipite.. nou în ine. Gestul acesta. care încheie i dovede te respectul pentru ceea ce arn f cut.Salutul La ce bun gestul de a saluta.

De trei ori. tehnica aceasta aduce calm interior. tot de trei ori.A adar relaxare. postur corect . Reia sunetul I. H. Putem modula în plus sunetul OU. . Am recurs la ea în fiecare zi vreme de aproape un an. De trei ori. înainte de a trece la medita ii mai aprofundate. respira ie. Trebuie s începi cu sunetul l. Leser Lasario. tonic. cele cinci vocale. Este vorba s modulezi. sprijinindu-se pe magia sunetului si for a lui de vibra ie. O. a creierului. dou rezultate sigure: dispari ia angoaselor i o stare general de confort. face s vibreze cu ca toracic i diafragma si se propag în abdomen pân la glandele genitale. pân la sfâr itul expira iei. în afara de concentrare. treze te sim urile i tonific tiroida. Ac ioneaz asupra gâtlejului. în urm toarea ordine: I. un frumos sunet profund. a sunetului asupra psihosomaticii. E. A. pân la sfâr itul expira iei. U face s vibreze corzile vocale i ceafa. a p r ii de sus a pl mânilor. efectuând un salutar masaj intern. o tehnic foarte simpl dar remarcabil de eficient . El invadeaz craniul. U. dinamic. bun dispozi ie i sus ine s n tatea. O. Nu uita c trebuie de fiecare dat s modulezi cât mai lent sî cât mai profund cu putin . Apoi sunetul A. Practicat zilnic. de câte trei ori fiecare. Copil resc dar cât de binef c tor. cu zâmbetul pe buze. Abia dup ce am citit lucr rile doctorului Tomatis am în eles incredibila putere a cuvântului. I. cu voce tare. care e vesel. pân la sfâr itul expira iei. De trei ori. î i povestea vindecarea prin acest procedeu. moduleaz -1 cu un zâmbet pe buze. i totodat o tehnic înv at dintr-o revist veche unde un savant. ca s termini pe o not vesel . senin i grav.

o form de medita ie lesnicioas este con tientizarea sunetelor. respirând amplu i controlat. pur si simplu fii martor. . Nu judeca. limba e a ezat între palatul superior si din i. Uneori e caraghios. o mi care.cste un teatru unde to i oamenii devin actori. o atitudine. a unei petale. a formei unei crengi. conform cuvintelor lui Shakespearc. un detaliu. în mental! întrerupe toate astea si caut s fii con tient de ceea ce se petrece în jurul t u. intrând si ie ind aerul. Aratându-mi un bolovan frumos. (A se vedea capitolul despre Yoga. numir OM. o siluet . trebuie s devii con tient de întregul t u corp.) Con tiin a sim urilor Stând jos. a unei legume. o scen . nasul simte trecând. cu stria ii. o form . Ce mai fresc ! i câte lucruri nu vorbesc atunci: o privire. i tot ceea ce constituie sistemul societ ii unde Contemplare: sa tii uneori s te pierzi într-un singur lucruLa sfâr itul vie ii. bunica mea c dea în extaz în fa a unei frunze. alteori trist. a ceea ce vedem. îndrepta i în fa la distan a de un metru. gura e închis . un chip. dar totdeauna e ceva plin de înv minte. Nu s visezi. a ceea ce pip im. nu critica. Totul este semn. urechile aud zgomotele diverse dimprejur. de jocul vie ii care. pur i simplu s fii acolo: ochii privesc. Cufund te în ea. a ceea ce gust m. In via a de zi cu zi.în problemele lor. Câ i dintre oameni nu merg pe strad pierdu i în imaginar. mimica celorlal i aproape c le-am putea citi st rile suflete ti pisica de la fereastr tr im. îmi spunea: Ce artist e în stare s fac a a ceva?" Privirea îi îmbr i a configura iile tuturor lucrurilor pe care ca le inea în mân . uneori pur si simplu exist . în postura corect . Dar con tientizarea respira iei r mâne cea mai important . i arhitectura caselor. ci s fii acolo.Putem încheia aceast serie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului. o es tur .

s-a exilat si a venit s . Sau merge. Pic tura ce cade în b ltoac . Un peisaj frumos. i asta m surprindea. în necazuri. lipsi i de con tiin a actului i a lucrului? Str moasa tr ise o via bogat în evenimente. acest fir de iarb . frunz moart . Aceast înv Prive te o frunz . De când eram copila i. aceast plant f r asem nare. în bucurii. s tricoteze. Fiind polonez . O întrebam: Pân acum n-ai b gat de seam asta niciodat ? . un buchet frumos. un spectacol frumos. nu suntem cu to ii ca mine pe atunci? Luând diverse obiecte. frunz verde. îi pl cea s g teasc . Detaliile nu.i încheie via a lâng fiica ei. s coas . mrani . ajunsese la aptezeci si opt de ani ca sa se uite Ia tot ce o înconjoar ? Si.. o floare frumoas . Dar. folosindu-ne de ele. materia.culorile lor. E bun? E bun.. i iar i st m de vorb . Mugur. Aceast insect . îi nimiciser averea. Pân la urm . acest sim mânt. îi uciseser aproape intrcga familie. Via Continuitate. Sau nu prea e bun. conacul i existen a fericit . Zgomotul ei. acest moment care m-a emo ionat mai mult decât oricare altul în compania ei. Universul formelor. cele dou r zboaie îi r v iser via a.s vorbeasc . Ale vie ii. când e moart . cu gesturi automate. Cicluri." Azi. i moarte. St m de vorb . se ocupa de fratele meu i de mine. P trunderea in hrana Mânc m. praf. Prive te circumvolu iunile materiei. tur . p strez în amintire aceast scen cu ea. Navala sevei care devine acest copac r sucit. s citeasc .Nu. da. singura ei pl cere era s priveasc nenum ratele detalii care alc tuiesc chipul Mamei naturi. de obicei. opera de art nu se afl aici decât ca s trezeasc în noi aceast privire. Prive te un bolovan. la aptezeci i opt de ani. mama mea. . s scrie.

exotic sau specific regiunilor noastre. . mânc m dar nu suntem acolo. Dup aceea ne sim im bine. cartofi sau orice alt fel de mâncare. S p trundem în savoarea si materia alimentului. capul continu s emit . Un cotlet. Nu e u or! Bunul i b trânul mental lunec f r încetare. dac tot vorbim despre a a ceva: într-o zi. s ne concentr m cu adev rat asupra a ceea ce mânc m. doar unii b trâni mai mor de foame.. înghi im mai degrab decât mestec m. pân prefacem totul în past . Atunci înghi im toate astea. O mic greutate în stomac. Gust m. Da. Hai s facem un mic exerci iu de medita ie. trecând prin fantasmele cele mai diferite. tim ce avem în farfurie. i o ob inem f r prea marc b taie de cap. nu facem decât s mestec m. despre totul i nimic. înghi itur cu înghi itur . Apreciem. de la fleacuri la problema imediat . Si totul o ia de ia început: în restul mesei. Fiindc . creeaz asocia ii de idei.Dac gândurile noastre în timp ce mânc m ar putea fi cânt rite. S nu avem în minte decât acest gust. e goala sau aproape. i chiar dintre ei doar cei mai discre i. nonstop. în zilele noastre nu-i d m prea mare importan . dar o cafea foarte tare va face s treac si asta. S savur m toate gusturile care ne trec prin gur sunt nenum rate. conform criteriilor noastre. stropit din bel ug cu deliciosul drog dulce vinul. unul dintre lucrurile cele mai grele din lume. de unii singuri sau în grup. S mestec m pân la cap t. S fii pe de-a-ntregul în ceea ce faci. Hrana nu mai e decât o muzic de fond. la fel cum p trunde si el în noi. despre ceea ce ne prive te. dar cantitatea i culorile r mân. ne-ar c dea greu la stomac. valsul gândurilor i al vorbelor. Sau cu verii lui.. întoarcere la farfurie. Vom digera timp de trei ore. Cu vinul i pâinea pe deasupra? Totu i hrana e ceva sfânt. S mânc m si atât. în Occident. gustul se pierde. s respingem orice gând parazit. la te uit .

în preajma noastr . s ne sim im mai bine. care m-a înv at multe despre mine însumi i reac iile mele. Postul prelungit era odinioar frecvent practicat de adep ii C ii spirituale i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos în pustie. Pentru asta este de ajuns s p trundem în hran . obligate sa o rup cu obi nuin ele zilnice. unei st ri de realitate ie ite din comun". i Sabatul evreiesc ne vorbesc despre o zi pe s pt mâna când fiin a trebuie s adopte o anumit atitudine de abstinen fa de alimente: respect pentru hran si mai ales s n tate a corpului i a spiritului. S m nânci. care suscit un soi de nou viziune asupra ta însu i i cu adev rat î i deschide ochii asupra . dup expresia lui Castaneda. necesare bunului mers al organismului. s savurezi.Vorbim mult despre performan ele în arta culinar . s mânc m mai pu in. postul d na tere. ce mai! Ei bine cu atât de pu in de f cut. Nu se pune problema s recomand m aici asemenea performan e ci s indic m o tehnic interesant . putem ob ine rezultate interesante: mai întâi. dar niciodat despre arta de a mânca. toate elementele minerale. mâncând mai bine. dar de o complica ie extrem date fiind proastele apuc turi dobândite. Postul Toate tradi iile preconizeaz postul ca pe o form de cur ire i de medita ie. Arta de a mânca este sa tii s mesteci si s nu faci decât asta. postul de vinerea. s profit m cu adev rat de fiecare mas . s sper m. o nou vigoare si. m-a îmboln vi s v d cum trateaz oamenii acea alchimie subtil care ne ofer pl cere. Dac e necesar. o experien de neuitat. vitaminele i celelalte. proteinele. într-adevâr. sa pui jos tacâmurile i s discu i. înc inut ici- colo de c tre cre tini. s diger m mai bine. Postul cel mai lung inut de mine a fost de patruzeci si opt de ore. In sfâr it. Dac as fi buc tar-sef. Apoi din nou s mesteci. Apoi s descoperim în cerul gurii o infinit palet de gusturi.

realit ii din jur. Nu mai mult. dac se poate în natur . cremele. o fruct . zgomotul. Câteva reguli pentru un mic post de o zi: s te culci seara. dar evitând sosurile. pân la aceea i or de a treia zi. s cite ti texte de reflec ie interioar : texte sacre. S m nânci ceva mai mult mai târziu. Fiindc faptul c te str duie ti s nu cedezi tenta iei de a mânca si totodat abstinen a în sine conduc la o stare de vigilen . Nu închide ochii decât . s bei infuzii de cimbri or ori salvie. s evi i orice efort violent. f r zah r. memorii ale în elep ilor. c facem baie în cad sau facem du . spal spiritul. la fel cum majoritatea religiilor îl in la loc de cinste în riturile lor de purificare. Dac sim i o sl biciune. Am tr it astfel o adev rat medita ie. un iaurt. s faci un mar lung. o fruct yang cum ar fi m rul. s nu m nânci nimic când te treze ti a doua zi. alcoolul i orice prânz copios. care elimin toxinele din corp si spal spiritul de miasme. Fie c ne sp l m doar vârful nasului. o mic tartin . de aten ie exacerbat . cald sau rece. S urmezi acela i program înir-un post de dou zile. Dup ce i-ai sp lat mâinile i fa a. ia ap rece în c u ul palmelor i strope te-te pe fa a. s închei postul cu ceai sau cu infuzie de plante. cel pu in o dat . trebuie s încerc m a proceda în acest spirit si nu ca îndeplinind un gest automat si agreabil. o cur de odihn ! Baia de purificare Apa este un extraordinar element purificator: spal corpul. dup ce ai mâncat ceva foarte u or: sup sau zeam de sup . agita ia. salat . i nu-i de mirare c a fost ales de cre tini pentru botez. filosofic. s bei mult ap .

în ofuro. stând pe pardoseal i folosind ligheane i robinete dispuse anume. stomacul. de bun seam c apreciezi mai mult o astfel de baie. fr mântandule. fire te c nu. plexul solar. deget cu deget.i destinde corpul i a efectua exerci ii de respira ie mai suplu. Bineîn eles c e ti departe de ceea ce vedem în acele fotografii minunate cu sadhus indieni f când ablu iuni si rug ciuni în ape curg toare.i maseze cu jetul ei organele sexuale.i si ceafa. Când faci du . Sa iube ti apa. Nim nui nu-i place. Acest lucru devine flagrant în ora e. mai liber. apoi parcurge. oamenii întâi se spal în întregime.un act de concentrare care face bine. cu apa. b ile tradi ionale. dar trebuie s ne adapt m si s folosim ce avem la îndemân . Vihra ia-culoare V place s tr i i într-o lume cenu ie? Nu.i masezi si labele picioarelor. când toate fe ele se închid în n-ar exista sub înf i rile . alele. unul câte unul de la r d cin pân la vârf. i abia apoi. se cufund în bazinul colectiv. Este un rit. Trebuie s . care alc tuie te peste 70% din corpul nostru si f r care nici o form de via cunoscute. Maseaz . Nu te gr bi s termini. terminând cu o ciupitur în vârful fiec rei unghii. iat deci un masaj excelent pentru s n tate. las apa s . pe care trebuie s le fr mân i între dou degete ale celeilalte mâini. ai putea provoca inunda ii. Repet gestul de cinci ori. bra ele i antebra ele. dar este posibil s cape i con tiin a faptului c baia este contactul cu un element. bucurându-te de puterea ei de revitalizare i de magia apei pe trup. In Japonia.i curg din bel ug pe corp i s . cura i. Baia este i locul ideal pentru a. pân la umeri. Cele mai multe dintre meridianele de acupunctura se termin la extremit i. F când asta f r instala ii potrivite.când palmele ajung la obraji. Procedeaz la fel si cu degetele de la mân . coloana.

Fiecare ton î i trimite vibra ia si poart propria lui for de impact. în jurul nostru putem num ra totu i mai mult de apte nuan e diferite. verde. s devii fericit. pentru c . tot atâtea culori câte agregate moleculare ce formeaz realitatea vizibil si pe care se reflect lumina. Nu vom vorbi. violet. iar negrul doliul i gravitatea? Fiindc exist un întreg simbolism al culorilor. când culorile se dilueaz intr-o triste e moroc noas . albul puritatea si nevinov ia. albastru. infinitele nuan e ale culorilor au fost folosite întotdeauna pentru pl cerea sim urilor dar i pentru a atrage aten ia. culorile pot fi benefice sau nefaste. De cand din toate timpurile purpura semnific puterea. O medita ie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a tr i si te poate face sa descoperi o intui ie etern . es turi si orice alte obiecte vibreaz în culori diverse care. portocaliu. de-a lungul întregii istorii a omenirii. decât de arhetipurile fundamentale: alb. toate. Fiece culoare posed un magnetism anume. Fire te. înc rc tura Iui de influen . bijuterii. în conformitate cu acelea. în conformitate cu personalitatea noastr . Ele au importan în fiecare dintre am nuntele vie ii noastre zilnice: îmbr c minte. în paginile de fa suntem nevoi i s ne limit m la câteva indica ii precise. i s nu uit m inspiratele versuri ale lui Baudelairc: . Exist tot atâtea culori câte radia ii vizibile sunt. declan eaz în noi câte ceva. brun. unei anumite atitudini mentale i corporale. Exist cu adev rat o magie a culorilor. care treze te în mod incon tient anumite reac ii nervoase si psihice. vesele sau întunecate. pentru a da na tere unei-anumite st ri de spirit. într-adev r.zilele cu vreme urât . de i spunem c în curcubeu domin apte culori. agreabile sau dezagreabile. s fii sedus sau pur i simplu s cape i o stare de confort si de care trebuie s te i temi fiindc . mobil . galben. evident. ale mediului înconjur tor. aceea care trebuie s tii s te bucuri ca s te sim i bine. întrucât culorile se dovedesc esen iale pentru echilibrul nostru. negru. starea noastr de spirit se modific parc printr-o osmoz subtil .

desp r it dup termenii magici în for e negre i albe. a spiritului. ceea ce e scos la vedere coexist cu ceea ce este ascuns. e o baz indispensabil . existând înainte ca Dumnezeul din Genez s creeze cerul i p mântul. Ast zi a devenit si o culoare . Dar aten ie: negrul poate fi si un semn de concentra ie. malefice si benefice. La fel ca în povestirea Doctorul Jekyll i Mister Hyde. unul evoc ascensiunea vie ii. Albul e ca o oglind ce reflect Universul. negrul confer o anume form de demnitate si sub iaz . Con ine în ea i prime te toate celelalte culori. Evident c acestei culori i-a fost atribuit toat întunecimea de care e capabil omenirea. Purtat în ve minte. Iat antiteza albului. Se preteaz la amestecuri. a fost întotdeauna folosit ca atare în riturile de ini iere din lumea întreag . fiindc numai ea reflect toate razele luminoase din care eman culorile primitive i infinita varietate de nuan e ce coloreaz natura. inventând lacul care le sade atât de bine anumitor mobile si combinându-1 cu ro ul întunecat i cu aurul str lucitor. ca lumina începuturilor. cel lalt descompunerea-germina ie pe care se întemeiaz via a si con tiin a. vibra ia lui ne trimite înapoi la noi în ine. Ne red oare o imagine a inocen ei pierdute. Dar chinezii au tiut sa glorifice aceast culoare. Alb si negru. ale c rei vibra ii sunt f cute în a a fel. Culoare a unit ii. ne purific de miasmele vie ii? Fapt e c albul reflect un ideal de limpezime si de transparen . Lumin vie. a purit ii. Parfumuri i culori si sunete-si r spund. cealalt culoare a dualit ii naturale. Ca si albul. bine si r u. Este unitatea. 2. de revolt profund ."1. via i moarte.Albul. suscit concentrarea. Reprezint un simbol v dit al antagonismului profund manifestat în oricare dintre firile noastre. ascute tr s turile. Negrul.Ca ni te lungi ecouri ce-n z ri se-ntrep trund. Pictorul î i construie te tabloul pe o pânz alb i noi putem proceda Ia fel cu decorul sau îmbr c mintea noastr . încât le dep esc pe toate celelalte cu care ai putut fi iradiat pân în prezent" (Le Jeune). zi i noapte. yin i yang.

Intim . 4. Simbol al intui iei. A contraria. portocaliul mai mult stimuleaz decât excit (cu toate c asta depinde de str lucirea lui).. ca sângele. Dinamic în esen . c ldura. pe care e bine s tim s o doz m. Excit . aceast culoare este arhiplin de substan . sunt de nedesp r it. de activitate i nevoia de experien e senzuale. Se spune c exalt sentimentele erotice i entuziasmul. nu li se recomand bolnavilor. Rosul. Este culoarea c ldurii i a mi c rii. grijile. impoten a sau pierderea dorin ei sexuale. se tie.împodobind fantasmele erotice masculine: promite ea cufundarea în noaptea abisal a sexului i a fiin ei? Ori exprim doar dorin a nem rturisit ? Negru. ro ul e stimulent pentru limfatici sau convalescen i i creste activitatea psihic în neurasteniile depresive" (Palaiscul). Profesorul Muscher a remarcat c respingerea ro ului înso e te adesea oboseala psihic i nervoas . lipsa de vitalitate. nu pot g si satisfac ia i domolirea c utate zadarnic. st ri care. Portocaliul: ca i fructul care i-a dat numele.ca patima. Motiv pentru care se dovede te agreabil în decor sau sub form de ve minte. al pierderii controlului? Dar trebuie s tim i s trezim energia vital i dorin a." Cele dou exist . alb? Un text Zen spune: în întunecime nu vezi decât partea întunecat în lumin nu vezi decât partea luminoas . voin a de cucerire. stimuleaz mentalul i spore te încordarea muscular si debitul respira iei. Expresia a vedea ro u înaintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii." într-adev r. Goethe spune c reprezint culoarea ardorii extreme i totodat reflexul mai blând al soarelui la asfin ii. trebuie s fim aten i la puterea lui. focul. Excitant pentru sangvini. primitoare.. 3. Cald si iritant. un gust prea manifest pentru aceast culoare st m rturie unui temperament sangvin i excesiv. ducând la c derea în nimfomanie ori satirism. Spore te activitatea sexual a b rbatului. ea evoc lumina. al bucuriei .

galbenul evoc o anume form de bog ie ori de abunden . Galbenul. albului si verdelui. galbenul are efectul de a lumina. Alc tuit în întregime din lumin . ci maturarea ei. treze te con tiin a r d cinilor fiin ei si for ele vii ce trebuie reg site. Culoare subtila. folosit cu bun -credin .senine. respingerea lui indic . ca p mântul sau ca lemnul. glorificându-le totodat . portocaliul îndeamn la optimism. securit ii . Palaiseul men ioneaz c e un stimulent emotiv care accelereaz b t ile inimii si d o senza ie de confort. dintre toate culorile. 5. Radiaz veselie u oar i caracterizeaz o personalitate deschis . dimpotriv . Se pare c stimuleaz sistemul limfatic i îl excit pe cel nervos". ca verdele. Este fundamentul alchimiei subtile ce lucreaz în crea ie. relaxeaz . fie de schimbare. ca aurul. al for ei echilibrate. de veselie. Este o culoare reconfortant în interiorul casei si în ve minte. Când e palid. cu lumina soarelui. Culoare psihologic activ . Simbolizeaz nu â nirea vie ii. 6.c minului. odihne te. diferitele nuan e de castaniu corespund corpului. Goethe. intimit ii acestuia. în al s u Tratat asupra culorilor spune c în puritatea lui cea mai mare poart mereu în sine natura luminosului si posed un caracter de voie bun senin i dulce îndemn". spiritual . Conform doctorului Leprince. bucur sufletul. portocaliul. Brunul. nevoia fie de izolare. e activ. conform tuturor genezelor. Considerat deseori drept culoarea cea mai vesel . Brunul ac ioneaz totdeauna ca o culoare stabilizatoare. galbenul m re te spa iile. de a trezi. Multiplele lui tonuri ar mii fac din el culoarea toamnei. Când e str lucitor. voioas . la grani ele rosului. în orice caz ascute intelectul si incit la lucr ri ale spiritului. Nu a fost omul. modelat dintr-un simplu pumn de Iut? Culoare receptiv i senzorial . este aceea care spore te cel mai mult tonusul neuromuscular general.

odihnitoare i profund fiindc nu blocheaz privirea ci o las s se piard în el. precum natura vie.. de armonie. al agita iei. printr-un gust pronun at fa ro ul ac iunii.. Combina ie dintre galben i albastru. 8. în medicin . o anume bucurie de a tr i. Lumina albastr readuce somnul în unele cazuri de insomnie rebel " (doctorul Leprince). Binef c tor pentru nervi. aceast culoare este cea mai lini titoare din câte se pot g si. Culoare calm . datorit propriet ilor sale analgezice i antispastice. blânde ea purt rilor. tandre ea. Verdele. spa iul. insatisfac ie în raporturile cu ceilal i i cu lumea i o instabilitate profund care ar putea fi compensat .. sau pentru galben. Cu cât tinde spre nuan e întunecate. dragostea de via .. albastrul este recomandat pentru calmarea nevralgiilor. 7.. Materia prima. care înc lzesc. Locurile unde ne place s ne relax m ar trebui s con in reflexe albastre. astmului. poart în el o f g duin de libertate i armonie. reumatismului . opereaz o destindere salutar . a excita iei. de pild . cu atât marcheaz plenitudinea fiin ei. în mediul din interior. Folosit în ve minte. de .ideale a celulei familiale. Albastrul alc tuit numai din profuzime i prospe ime. împotriva angoaselor. El simbolizeaz calmul m rii lini tite i feminine. a unirii echilibrate dintre tendin ele fire ti. crizelor de nervi i hipertensiunii. marea. Brunul poart în el toate f g duin ele fecunde ale p mântului i ale lemnului. cafeniu.. asta înseamn anxietate. precum cerul. Nu este violetul culoarea intui iei i a în elepciunii? Dac albastrul este respins. Albastrul deschis. trimite o vibra ie de echilibru. m re te spa iul i în acela i timp îl face luminos. Albastrul r mâne culoarea împlinirii. Cine respinge aceast culoare consider confortul fizic si al sim urilor ca pe o sl biciune. Cine o iube te prea mult are nevoie de coconul c minului pentru a se dezvolta i totodat nevoie de confort atât moral cât i fizic.

testamentul s u. o senin tate ca acelea pe care ni le dau vederea încântat a multiplei variet i de tente ale vegeta iei.. tot atâtea stimul ri. creeaz o ambian vesel . scris dup ce casa si minunata lui bibliotec arseser . ca i cele ce vor urma. are nevoie de considera ie si în elege s -si duc via a dup propria-i dorin . A a încât s ne juc m cu paleta lor infinit si s medit m asupra puterii ei imense: via a este alc tuit din amestecurile i interdependen ele culorilor. angoasele. Sistemul nervos g se te în el un calm. lini te te tumultul mental. agita ia mental . S nu evadezi din realitate în reverii zadarnice. s se deschid . Lini titor.Ochiul i sufletul se odihnesc în acest amestec. ca în cazul unui element simplu. Trebuie s tim s echilibr m culorile între ele. Cine evit verdele sufer probabil de o mare tensiune nervoas care îl împiedic s se lase în voia influxurilor vitale: opresiunea psihic . se petrece pe o insul unde eroul tr ie te o ini iere complet cu privire la realitatea ultim . Verdele creeaz repaus. în orice clip . Aduc tor de echilibru. un soi de papagali repet într-una: Aten ie. în ciuda tuturor obstacolelor. artificial. sunt tot atâtea semne. care risc s fie acru. aten ie atunci la caracter. stresul sunt corolare.S fii atent Ultimul roman al lui Aldous Huxley Insula*. ea e destul de bogat ca s ne ofere toate lucrurile de care avem nevoie în aceast via . s le l s m s vorbeasc în noi i despre noi. au ca numitor comun respectiva no iune. care sunt tot atâtea mesaje de via . Iar cine iube te prea mult verdele d dovad de un caracter împlinit.. In copaci. procurând o veritabil împrosp tare cerebral ". poate fi folosit prin tu e diverse. ajut corpul i spiritul s respire. O fraz . tot atâtea mesaje." (Goethe). Foarte variat în nuan e. Nu vrei s mai pleci de acolo. Cele câteva mijloace ar tate mai sus. aten ie!" Este cheia îns i a acestei fic iuni: sa fii atent. caustic.

spiritul corupt. guru. avataruri si mae tri î i laud medita iamarf si caut s o descalifice pe aceea a concuren ilor. Singura tehnic valabil . Suntem mai aproape aici de Rousseau decât de Hobbes. î i vor spune ei confiden ial. s împlinim o revolu ie interioar . Al ii vor zâmbi condescendent la o atare naivitate. degradare a mediului înconjur tor sau a templului care e corpul nostru. Comportamentele negative (ur i agresivitate fa de sine i de cel lalt. exotic i confuz. const în a. Jack Garris o define te foarte bine: [. Dar s nu ne l s m prin i de fantasme." lui animale A adar s c ut m s ne g sim calea proprie. s tr im fascinanta aventur reprezentat de descoperirea noastr în ine. r d cinile naturii e în chip fundamental socializat. E îndoielnic c vreun profesor serios de medita ie poate intra în dezacord cu Cari Rogers când acesta din urm scrie: Una dintre no iunile cu adev rat revolu ionare ce se desprind din experien a noastr este recunoa terea faptului c nucleul condi iei omului nivelurile cele mai adânci ale personalit ii lui. cruce.scoas dintr-un text tibetan spune: Spiritul este marele asasin al realului. pe care îl de in de la Maestru.. spun unii. pia a medita iei este invadat . interioare. pre uie te mai mult teoria i discursul decât ac iunea i concentrarea i nu se prive te niciodat pe sine însu i.i fixa aten ia asupra unui simplu obiect: lumânare. care se complace în himere. imagine. Doctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun dreptate c modelul omenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de medita ie este acela i care a condus la psihoterapia umanist ".) nu sunt socotite drept rezultate ale unor porniri fire ti. Dezacordul dintre ei se refer . Secretul.. dinamic. ra ional i realist. anxietate i depresiune etc. s ne descoperim fa ete multiple.] un loc de târg metafizic." Da. mandal sau al treilea ochi. condi ia sa cu adev rat normal . s încerc m experien e. în zilele noastre. const în a te concentra asupra reproducerii mentale a Maestrului mult iubit. unde preo i. Omul trebuie s fie considerat în esen ca un animal social conectat cu p mântul si Cosmosul i care a pierdut contactul cu starea sa natural .

Num ra i-v m t niile din irag. Medita i pe rmul oceanului. si în curând to i cântau împreun cu el. nu crede i un lucru fiindc mul i oameni vorbesc despre el. ajunge la nivelul divinit ii ori a fericirii. Nu crede i nimic din ce depinde numai de autoritatea mae trilor i a preo ilor vo tri. Imediat întreaga sal murmur împreun cu el. chiar dac ele sunt cinstite de numeroase genera ii i în multe locuri. c ile sunt multiple. Era un eveniment de cea mai mare importan pentru evreii din ora . crede i doar ceea ce a i experimentat voi în iv i ce vi se pare rezonabil. Repeta i cu glas tare i în mod continuu un sunet sacru. s cit m o frumoas poveste hasidic . e vorba de lisus. Num ra i-v respira iile. ceea ce este bun pentru voi i pentru al ii. Nu v num ra i niciodat respira iile"De bun seam . pân ce vibra ia. nu v increde i în puterea legendelor str vechi. Atunci cum s alegi? In Kalamn Sutra. si în curând toat adunarea se prinse în dans. Medita i în t cere." înainte de a începe o c l torie printre practicile diferitelor sisteme spirituale. vorbind prin ea îns i: Un mare rabin viziteaz un or el din Rusia. de Krishna sau de Shiva pe cale de a face amor cu Shakti a lui? Aceste p reri divergente eman de pe tarabele religioase precum parfumurile contrastante din fumul diverselor t mâi. Dup ce a i cercetat. astfel încât fiecare se gândi îndelung si intens la întreb rile pe care avea s i le pun în eleptului. Atunci el începu s cânte. Buddha spune: Nu v întemeia i credin a pe for a tradi iilor. Dup câtva timp. si exist instructori i mae tri califica i care se devoteaz celorlal i. Rabinul intr în sal i sim i în aer o puternic încordare. Pe urm începu s danseze. apoi începu s murmure înceti or un imn hasidic. str b tând diferitele niveluri de con tiin . de Buddha.la persoana acestuia. Când acesta sosi în sfâr it. toat lumea nu f cea altceva decât s . matura sau rug ciune. toat lumea se adunase în cea mai mare sal disponibil i fiecare î i preg tea întrebarea. Medita i lâng o cascad .într-o form de apostolat. O vreme nu spuse nimic.

Dup ce dansar destul de mult. privi la adunare si zise: «Cred c am r spuns la toate întreb rile voastre. rabinul încetini treptat mi carea pân ce se opri laolalt cu ceilal i. amintea c pe scoar a realit ii si abia dac vie uim tim s ajungem la inima ei. în multiplicitatea sensurilor care se amestec si se completeaz .. adânc i pe deplin concentrat asupra dansului. printre care un suflet animal i un suflet divin. din Zohar i a intra în subtilul simbolism vehiculat de litere si cuvinte. Fiin a omeneasc îns i este o entitate alc tuit din elemente diferite. adic a Cabalei (qabbalah.. din Tora. din KBL. întreg sistemul Cabalei tinde s scoat la lumin diferitele niveluri ale realit ii. a primi"). i beneficiind de privilegiul. Cel mai celebru dintre cabali ti. Dar cea mai mare parte dintre fiin ele omene ti se mul umesc cu via a mecanic a corpului si a nevoilor lui. Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiul lui Yokhai). care a tr it în secolul al Il-lea al erei noastre. uneori în interdependen cu celelalte. caut fericirea i pl cerea . Tradi ia evreiasc Arborele Sefirotic A propune un exemplu de medita ie evreiasc se dovede te imposibil. ca în orice limb sacr tradi ional .. Ar trebui s studiem ebraica pentru a profita de bog ia unei lecturi din Biblie. primire".»" Medita ia este o reintegrare a fiin ei în ea îns i. fiindc secretul se afl în inima aparentului. Astfel fiecare deveni pe de-a-ntregul el însu i i se vindec de sfâ ierile interioare care îl împiedicau s accead la în elegere. iar cunoscutul nu este decât aspectul aparent al necunoscutului". important în crea ie. Vom oferi deci în continuare doar o rapid reflec ie asupra unuia dintre conceptele majore ale misticii ezoterice evreie ti. de a se bucura de o con tiin pe care poate s o dezvolte la infinit. fiecare dintre acestea fiind în sine o lume.danseze. fiindc aceast religie este prea legat de înse i literele i textele ei sacre i de îndeplinirea zilnic a riturilor..

Arborele Sefirotic. iudaismul a inventat de-a lungul istoriei mai multe sisteme. tr indu. egoismul lor îi face s .i via a ca ni te fantome. ca ni te umbre. acela care î i ia pu in distan fa de el însu i urc pe prima treapt a sc rii cunoa terii. are con tiin a meschin riei lui. juc rii ale for elor r ului. ci ca s -i dezv luie sl biciunile. ca acele fiin e înl n uite din Mitul cavernei al lui Platon. Religiozitatea lor.i uite f r încetare izvorul. Ca s -1 ajute pe c ut tor pe calea descoperirii de sine i a legilor ce conduc mersul Cosmosului.. încearc s g seasc motivele incon tiente ale faptelor lui si s . s dirijeze toate energiile fiin ei în sensul unei treziri a în elepciunii. Or. iluziile. recomandat. dep i i de evenimente. ideea mor ii îi sperie i nu în eleg nimic din via . Se ridic problema nu s taie ceva. Pomul Vie ii. orbi. care în realitate le fac s cad în suferin .. si s cad în gre eala ce se vede peste tot în lume. va g si în ea gr un ele spirituale de pus la încol it si tendin ele perverse de modificat.condi ionate de iluzii noi. fiecare trebuind s fie indicat.i regleze comportamentul în sensul respectului fa de via i de aproapele. nu ca s -1 înt reasc în chip incon tient.". nu e decât suferin i depinde de o angoas . sclavi ai poftelor lor.explicat de un maestru spiritual. poftele egoiste care nu duc la mare lucru. aceast forfot de energii îndreptate spre ce oare? Acela care se prive te pe sine încearc s în eleag func ionarea con tiin ei sale si a reac iilor fiin ei sale. pe undeva. a falselor bucurii ca i a acelor rare . a micimii lui. dac exist . nu fac nimic ca s 1 creeze din nou si r t cesc. El se ocup de al s u Yesod. de un nu se tie niciodat . r d cina. un nmggid ce se va apleca asupra îns i vie ii înv celului. de al s u Ego. de i b rbatul. este un exemplu de ierarhii ce exist i se întrep trund în natura omului i totodat în chiar mi carea Crea iei. ci s transmute. Alunga i din miticul Paradis terestru. de i femeia au ie it din aceast Crea ie. Totu i con tiin a se afl în fiecare i fiecare.

unde divinul. a ceea ce este mai profund în noi. Frumuse ea. în elepciunea.momente când frumuse ea Universului i se dezv luie. imaginea intui iei si a ac iunii juste. pentru ca modul de comportament al omului s fie exact. ace ti ultimi doi Sefiro i se pot preschimba în neglijen . Favoarea. libertatea activ a lui Hesed. simbolizeaz natura esen ial a . echilibrul. al harului.Tipheret.al st pânirii de sine.Hesed. primirea informa iilor exterioare i transformarea lor. principiu masculin. Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiin ei pentru a. Kelher. III . II .Apoi g sim Hokhma. r d cina tuturor r d cinilor". Fiecare element al Pomului Vie ii trebuie s func ioneze în armonie cu ansamblul. autocriticii. principiu feminin. care se traduce prin posibilit ile gândirii. Rigoarea. VI . generozitatea guverneaz principiul creativit ii. dezinteres i în sectarism. unde infinitul se deschide i se d ruie con tiin ei. calea t cerii.In vârf. este principiul drept ii. Cei zece Sefiro i sunt urm torii: I . revela ia tr it . fulgerul geniului. ochiul interior. comunic . al artei de a ti s faci i s construie ti. în simbioz cu îns i mi carea crea iei. arhetipic. responsabilit ii. Inteligen a. al disciplinei. Aici inspira ia lui Hokhma se pune în mi care. fanatism. între unul i tot.i în elege func ionarea ierarhiilor interne f r a le desp r i de ansamblul sistemului.Geburah. este locul limpedei con tiin e. închidere în sine. Cununa. Ein-Sof. concretizeaz interiorizarea în ac iune.al severit ii. Prost st pâni i. s asamblezi i s armonizezi. clemen a. comunicare. V . IV .Bina. când infinita bog ie a ceea ce ne poart i a ceea ce suntem reu e te vreme de o clip s apar în pragul viziunii noastre si s realizeze armonia între energia creatoare aflat necontenit la lucru si creatura ei.

un Sefirot invizibil. corpul s u ideal. f r de care via a omeneasc nu construie te Via a noastr . noi ne-am schimbat. Este realitatea profund a individului. Tipheret reprezint cheia cunoa terii i a fiin ei: când întâlnim un prieten pe care nu 1-am mai v zut de zece ani. dar c ldura revederii. trecem de la lumea sentimentului la aceea a naturii acest Sefirot domne te asupra ac iunii tendin elor noastre fire ti.Yesod. contactul subtil ce are loc in de nivelul Tipheret. for a vital . Ca i puterea vitalizant se poate perpetua: . VII . care ar fi principiul trezirii la unitatea nedisociabil dintre cele zece componente din i de dincolo de individualitate: experien a nonexperien ei. dorin a.. Echilibrul între cei doi Sefiro i creeaz temperan a în sine. Dar cabali tii a az între cei trei Sefiro i superiori i ceilal i trei care urmeaz . triumful. el s-a schimbat. Dual. în centrul rombului astfel format. domeniul sim urilor i al percep iilor. luciditatea lui. punct central al Arborelui Sefirotic. Fundamentul.. fiin a ce are con tiin de sine îns i. i pivotul lui Hod i Netzah îng duie comportamentul coerent în via a social si de zi cu zi: cei trei termeni marcheaz fiin a-noastr -în-lume. care se sprijin pe Hodt Splendoarea. reprezint Ego-ul care se cunoa te ca atare. una în îns i realitatea clipei..Cu Netzah. viziune a totalit ii.omului. Victoria. Deci Yesod mai simbolizeaz i memoria i experien a pe care se i creatoare a sexului. receptivitatea.. VIII . IX .. axa con tiin ei lui ce reprezint puntea dintre spirit si materie. a fi dincolo de corp. puterea lui de uimire i de a se minuna. Trei Interpret ri printre altele asemenea pe care le putem proiecta asupra acestei structuri arhctipak. Acela i lucru se întâmpl în cazul oric rei rela ii profunde si de dragoste. a instinctului de atrac ie i de repulsie.

291). din elemente minerale. III. în plus. în Malkut se g se te Kether". nici un principiu nu este total disocîabil. S remarc m totu i c . aceea a armoniei universale. în cazul primei triade. Pe un plan metafizic mai precis. ca unitate a multiplicit ii. Este domeniul lutului devenit Adam. în societate. «Justi ia i Favoarea sunt legate între ele i nici una nu poate func iona f r cealalt [. este marele cel dintâi n scut» (Zohar.Malkut. ci i lucreaz . tulbur ri psihice i disconfort". omul terestru. alc tuit din ap . El este martorul uneia i al celeilalte. Tablourile Arborelui Sefirotic prezentate aici arat cum se realizeaz interac iunile între to i centrii i cum se reg sesc ace tia în spa iu-timp.Microcosmosul Un dicton cabalist spune: în Kcther se g se te Malkut. III.energie puternic i care întemeiaz .]. vedem inserându-se «un fiu sem nând în acela i timp cu tat l i cu mama» (Znhar. X . Altfel se petrec lucrurile cu cea de-a doua triad . Regatul. cifrele l i 10 sunt inseparabile. cerebrale si celulare. orice. sau omul în corpul s u i pe picioarele lui. 290) i care nu este altceva decât Cunoa terea: «Când în elepciunea i Inteligen a vor s produc ceva. cu excep ia cazurilor când se creeaz un dezechilibru ce se va traduce în om prin boal .. sub aceast form o fac: prin fiul lor care cap t tr s turile tat lui s u i ale mamei sale i care se nume te tiin . în fiin a omeneasc . Amândou . din aer i din focul radiind din energiile lui nervoase. într-adev r. aceea a lumii inteligibile. aceea a Sentimentului: Favoarea si Justi ia cheam un mediator ce va constitui o ramur distinct . Totalitatea evolu iei nu numai c este prezent în corpul omenesc. Cunoa terea nu constituie un Sefirot distinct.. Este important de asemenea s re inem c în interiorul fiec rei triade un principiu joac rolul de mediator creativ între cele dou fiin e. al materiei transmutate în via . s spunem ca în acest fel între în elepciune si Inteligen . principiu masculin i principiu feminin al primei «ramuri de palmier» a Sefiro ilor.

Acesta vorbe te.]. toat for a de expansiune con inute în Frumuse e nu se vor mul umi s se r spândeasc doar în difuziunea unei glorii imateriale. incognoscibil [.. Profetul. lumina insuportabil i misterioas ce se ascunde în norul întunecat". Acesta mergea. s ascult m ciudatele vorbe culese de Rabi Elcazar de pe buzele tat lui s u. ie it din tot ce e mai numit MI. dar s nu uit m influen ele neoplatoniciene exercitate asupra genezei gândirii cabalistice.. O medita ie universal a Frumuse ii. toate fe ele sunt unite. dintr-o schi bun în Gândire. este Elie. apare Frumuse ea i realizarea tuturor lucrurilon> (Zohar. dezv luie taina: «Când Tainicul Tainicilor dori s se manifeste. i constitui originea operei. 143). Se îmbr c deci într-un pre ios ve mânt al Splendorii (Zohar) i crea Eleh. Dori totu i s se manifeste si s fie numit [. III. cufundat în medita ie.. existând i neexislând. adânc îngropat . într-o zi. iat ceva surprinz tor. în aceast Gândire. Pentru a înainta m car pu in in sânul acestei întunecimi. în ceea ce prive te cea de a treia i ultima triad . El execut nenum rate schi e si realiz nenum rate gravuri. d du na tere unui simplu punct. Deodat . Când toate culorile. i fu foarte tainic â neasc Sfânta i foarte sacr . si în aceasta rezid încheierea oric rei ac iuni sefirotice". Literele celor dou cuvinte. o viziune.].. i ea fu o oper de minun ie. MI si Eleh. In sfâr it. în Fundament î i g sesc Victoria si Gloria propriul mediator: ceea ce înseamn c toat vigoarea. Apoi f cu s Scânteie. ci se vor «deversa în matricea lumii». Unirea dintre toate principiile se transcende evident în Ein-Sof. pe malul m rii. care îmbr i eaz în acela i timp Favoarea i Justi ia [.]. se amestecar atunci ca s alc tuiasc numele . care fu Numele ei.. Rabi Simeon.sunt puse în mi care de Frumuse e.. care fu transmutat în Gândire i. Ea fu desemnat pur i simplu prin «cine?» (MI).

.19). de o fine e si de o puritate ce dep esc orice se poate imagina (. la instiga iile du manilor mi c rii hasidice. omul este f cut din straturi succesive pe care trebuie s le înl ture pentru a. ci numai s c ut m ca pe pip ite e de neg sit i tiind c obiectul c ut rii l ca ul Tainei Tainelor." (Zohar. acel Ein-Sof. Tot astfel. 1. iat dou pove ti hasidice care sunt în ele însele dou medita ii: Unde ai ajuns? Pe vremea c nd. acest punct focal de unde curge totul i unde totul se resoarbe este locul mistic prin excelen : Punctul primordial este o lumin interioar de o transparen .i descoperi adev rul adânc si unic.complet Elohim. dincolo de gândire. Rabi neur Zalman din Leosna era încarcerat în fort rea a Sfin ii Petru i Pavel din Petersburg. Altfel spus. fiecare alc tuind ve mântul celeilalte. de nici o cunoa tere. Aceast Sfânt Scânteie care ar fi temelia oric rei crea ii. nici s punem mâna pe el. l.. Trebuie s urc m dincolo de nume".. nici m car s întrez rim.. Pornind din acest punct exist extensie dup extensie. 1-2). ceea ce noi numim fiin " constituie într-un anume fel expresia existen ial " a ceea ce scap absolut tuturor categoriilor noastre de gândire i de existen . ve mântul lui Dumnezeu" (Znhar. infinit fiindc nu poate fi sfâr it" de nimic si pe care suntem sili i s -1 numim neant" doar neputin a noastr de a numi ceea ce transcende fiin a îns i. 42)2. dincolo de existen i chiar dincolo de fiin " pentru a încerca nu s împresur m. II. de nici o form perceptibil " (Zohar. eful mili iei veni într-o zi s -1 viziteze în celul . Universul este înveli ul. In încheierea capitolului de fa . Fiindc pentru Ein-Sof nu poate fi vorba de nici un nume.J. ca i tuturor eforturilor noastre de ra ionament logic sau de etichetare determinat .

Sfinte rabi. ofi erul îi adres tot felul de întreb ri pe care i le pusese el însu i pe parcursul citirii Bibliei.Cum i-ai f cut rug ciunea din sfânta zi de Kipur? i ial -l pe hangiu cuprins de o spaim respectuoas . rabi. Rabi Nahman din Kosow. baal $em-ul edea la mas cu ucenicii lui. îi r spunse Rabi. dup rug ciune. Atunci be tu îi zice: c Satana e . când hangiul vine s -i întrebe pe oaspe ii nea tepta i cu ce-i poate servi. nenorocitul de mine! Dar crede-m . îi trebuie un timp pân s poat r spunde. 111.. atâ ia ani i-au fost m sura i si au trecut peste tine. bâiguind: . merge la han i. be tu îl întreab îndat : .Adânc impresionat de marea demnitate ce izvora din Rabi. în fiecare epoc Dumnezeu îl cheam pe fiecare om ca s -i spun : «Unde te afli tu în lumea mea? Atâtea zile. Ajuns la destina ie. c Scriptura are o valoare ve nic si c toate cuvintele ei îl pot privi pe fiecare om în parte? . Deodat el strig : .Cum trebuie s interpret m afirma ia din Scriptur conform c reia Dumnezeu. r spunse ofi erul. ce-ai f cut cu ei?» A a c Dumnezeu î i spune i ie: «Ai tr it patruzeci i sase de ani. tii bine c în aceast zi redutabil m-am înc rcat cu un p cat greu.Ei bine. unde ai ajuns în vremea asta?»" Rug ciunea Intr-o sear de Kipur.Spune-i lui Alexei numele vizitiului s u s înhame caii! Il ia cu sine pe discipolul preferat.10): «Unde e ti?» . care tie toate lucrurile. urc în tr sur i porunce te s fie dus într-un sat îndep rtat.Crezi. n-am f cut altceva decât s cad în ispit si cu siguran r spunz tor de necazul meu. replic Rabi. l-ar fi întrebat totu i pe Adam (Gen. . în cele din urm îl întreb : .Cred. Unde ai ajuns în r stimpul lor.

Ieri. I-am dat ce-mi ceruse. i nici nu cunosc rug ciunile pe dinafar . ca un copil care înc nu poate s citeasc . Deodat mi-am adus aminte c uitasem s închid pivni a. m-am gândit c o s pot ajunge în ora înainte de c derea serii. în ziua aceasta sfânt . o. tu vezi bine cât de grea mi-e inima. îmi spuneam. Dar nu reu eam s g sesc nici o carte de rug ciuni. Iar tu. Când..Poveste te-mi cum s-a întâmplat. Dar clien ii veneau f r încetare. mi-am luat nevasta si copiii i am pornit la drum. Doamne! tu o s ai grij s a ezi laolalt literele ca s alc tuie ti cu ele cuvintele rug ciunilor mele». fiindc nu pot. mî-am dat scama. . singurul lucru care st în puterea mea: o s încep s repet alfabetul. între timp. în timp ce familia mea i-a continuat drumul. n-a mai r mas nimeni în han si am vrut s închid pivni a. Cum înc era lumina afar . Abia intrasem în cas când a ap rut un trimis s -mi cear câteva sticle de care era nevoie. Ce-i de f cut? m-am întrebat. Atunci am început s plâng cu lacrimi fierbin i în fa a Domnului i s -i spun: «St pân al Universului. în sfâr it. pentru o mic s rb toare de la castel. Dar acum tiu ce-am s fac. din cas pentru a-mi desc rca inima M-am retras într-o c m ru în fa a Domnului. începe hangiul. c noaptea c zuse de mult si c îmi era a adar cu neputin s mai plec. spunea el. ce altceva a fi putut face? Atunci baal emu î i puse mâna pe um rul hangiului cel foarte . cu spaim . ca s s rb torim ziua cea sfânt în ora i s ne rug m acolo. El tie totul i îmi va ierta p catul. cu întreaga comunitate. Nevasta mea i copiii le luaser pe toate. N-am nici m car vreo carte ritual de care s m slujesc. Te întreb. din toat inima. Tocmându-m ca un cre tin c ruia îi încredin asem paza casei s nu profite de ocazie i s se pun pe b ut. sfinte rabi. m-am întors. Fiindc . veniser i al i clien i. s m unesc cu toat comunitatea i s m rog laolalt cu ea.

(Rabi Eleaar) Nu exist nici fir de iarba pe p mânt care s nu ascund însu irile si puterile enorme prin care se manifest marea în elepciune i puterea cerului. M voi dedica studiului Legii atunci când m voi bucura de o stare pl cut i de dare de mân . XX. i ea î i g se te leacul în Lege.am rât si-i spuse: . (Rabi Simeon) Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil.De mult vreme n-a mai urcat la ceruri o rug ciune atât de sfânta i de fierbinte. (Rabi Isaac) Unde te afli tu se afl si toate celelalte lumi. C tie Domnul calea drep ilor. O inim frânt e de ajuns. (Rabi Abba) In elepciunea este un Arbore ai Vie ii pentru aceia care devin st pânii ei. Studierea Legii nu cere nici bog ie i nici vesel de argint sau de aur. (Jon de Hartog) Fericit b rbatul care n-a umblat în sfatul necredincio ilor i în calea p c to ilor nu a stat i pe scaunul hulitorilor n-a czut. versetele l i 6) . Dar în realitate aceste dou lumi nu alc tuiesc decât o singur lume. (Proverb hasidic) Magia neagr i magia alb nu sunt for e diferite. 27) Spiritul ispititor n-a avut niciodat mai mare trecere la om ca atunci când acesta se ded mânc rii îmbel ugate i pl cerii vinului. iar calea necredincio ilor va pieri.(Rabi Simeon) Exist doua lumi: o lume ascuns i o lume revelat . 18) O noapte f r zi. (Proverbe. fie constructiv a aceleia i for e. (Proverbe. S fii sigur c Dumnezeu s-a bucurat de rug ciunea ta!" De meditat S nu spui. III. (Zohar) Limba Domnului este spiritul omului. e vorba de aplicarea fie distructiv . o zi f r noapte nu merit numele Unicului. (Psalmul l.

care încearc s deblocheze nodurile corpului. L udat fii Tu. îi atrag. sunt cre tini care încearc s revin la mesajul originar pentru a-i iubi pe ceilal i mai mult decât pe ei în i i". i umila. Domnul meu pentru sora Luna i stele.ni. care face ziua si prin care ne luminezi. nevoie de întoarcere la semeni.. Sfântul Francisc din Assisi. în paralel.. îndeosebi cu fratele Soare.Totul se afl închis în om. Domnul meu. A adar. în ceruri Tu le-ai alc tuit. prin care Tu luminezi noaptea. si casta. prin care creaturilor Tale le dai sprijin. De câ iva ani sunt uimit s constat în ce m sur prietenii mei si cuno tin ele. (2rthflr. L udat fii Tu. pentru sora Ap . te face cunoscut. demnitatea unei . se orienteaz c tre practicarea medita iei de diverse orizonturi. la mul i cre tini se dezvolt angajarea social . Pe Tine. pentru fratele Foc. Ambele cazuri stau m rturie unei nevoi de întoarcere la propriul corp. el este întregirea si împlinirea. Preaînaltule. Domnul meu. 148)Devenirea medita iei cre tine L udat fii Tu. care e foarte folositoare. pentru fratele Vânt i pentru aer i pentru nori i pentru cerul limpede în tot timpul. si vesel. care va încerca s umanizeze Biserica si s -i redea omului demnitatea de om. Domnul meu cu toate creaturile Tale. în esen orientale: îndeosebi Zen i toate formele de budism. pentru materna noastr sor P mânt. el este frumos i str lucitor. f r a-si abandona credin a. limpezi. si puternic. dar si tehnicile occidentale de psihoterapie de grup. cu mare splendoare. Domnul meu. si robust. cre tini cu to ii. Ceea ce merge în sensul vrerii lui loan Paul al Il-lea. pre ioase i frumoase. L udat fii Tu. Yoga. si este frumos. L udat fii Tu. preo i si mireni. care ne poart i ne duce i care rode te fructele felurite cu florile colorate i iarba. Domnul meu. L udat fii Tu. si pre ioas .

dar când ochiul t u e r u. luminat va fi în întregime. 33). i pe când lisus vorbea. dar nu se poate spune . O alchimie trebuie s lucreze în el. XV.con tiin e într-un corp. dar l untrul vostru e plin de r pire i de viclenie. Nu ceea ce intra în gur spurc pe om. A adar. Fiindc din centrul fiin ei vine tot râul.i dep easc egoismul înver unat i s -1 fac s participe la crea ia evolutiv i nu la involu ie: Nimeni aprinzând f clie nu o pune în loc ascuns. fariseilor. Lumin torul trupului e ochiul t u. Ia seama deci ca lumina din tine s nu fie întuneric. o credin cre tin i la fel un apel al Domnului c tre rug ciune. neavând nici o parte întunecat .cur i i partea din afar a paharului i a blidului. nici sub obroc. Ast zi exist un spirit. c tre reculegere într-un loc sfânt consacrat de speran a miilor de credincio i veni i acolo s îngenuncheze. ci în sfe nic. i Domnul a zis c tre el: Acum voi. si toat nenorocirea.18). ca i când te lumineaz f clia cu str lucirea ei. Nebunilor! Oare cel ce a f cut partea din afar n-a f cut i partea din untru?1' (Luca. care s -i îng duie s . aceast boal contagioas . ci ceea ce iese din gur spurc pe om. F r prefacere interioar nu exist nici o salvare pentru fiin a omeneasc . atunci tot trupul t u e luminat. dac tot trupul t u e luminat. XI. Când ochiul t u este curat. atunci si trupul t u e întunecat." i lui Petru care îi cere s explice parabola. ca aceia care intr s vad lumina. 11. lisus îi r spunde: Acum i voi sunte i nepricepu i? Nu în elege i ca tot ce intr în gur se duce în pântece si se arunc afar ? Iar cele ce ies din gur pornesc din inima si acelea spurc pe om" (Matei. ce va r mâne o fiar pentru semenii ei i un spoliator al naturii. un fariseu îl rug s prânzeasc la el i intrând. a sezut la mas .

Pentru mine. sau de primit. i se cuvine s citez aici câteva extrase dintr-o convorbire pe care am avut-o cu R. P. livresc i de teren.c exist vreo medita ie cre tin . P rintele Besnard practica zanen-ul. si g sea în ea ceea ce lipsea ordinului s u. îmi place mult fraza pe care Durkheim ne-o spunea la o sesiune: «Sensul repausului este mi carea i sensul mi c rii este imobilitatea». dac pot îndr zni s spun a a. un precursor. reprosându-i c e om i se pretinde Dumnezeu. dominican. e bine ascuns în întunericul necunoa terii de sine. O activitate precis ca rug ciunea. grijuliu s în eleg religia copil riei mele. spune despre fiin ele omene ti c sunt toate dumnezei? Atunci el. singurul r spuns pe care 1-ai putea g si va fi în t cere. cum s nu fie asta? Ins divinitatea. acea trezire a corpului la t cere. Legea lor.i tot rumegi în minte propriile gânduri. iat un fel de dialectic pe care o descop r prin aceste practici. . în sfâr it. care nu cere decât s fie trezit. om de o toleran i de o deschidere care f ceau cinste Bisericii lui. Fiindc în tine însu i doarme adev rul. Zazen-ul este cu adev rat înr d cinarea în imobilitate. la cei ce sunt garan ii pe p mânt ai acestui curent spiritual ca i la cei ce caut de-a lungul acestui drum un sens al vie ii lor. care e totdeauna greu de ag at. unde se deschid toate por ile. am întreprins o am nun it anchet . fiindc e vorba despre altceva decât s . Acum câ iva ani. postura de medita ie Zen. voiau s -1 lapideze. A rezultat de aici o carte si o constatare: cre tinismul a pierdut înc o dat mesajul fundamental al profetului s u si totu i a construit un monument spiritual care le vorbe te oamenilor. Besnard. dar dac intri acolo. un lucru se articuleaz cu altul. c îns i Biblia. este vorba ca într-adev r s te ag i de credin . de Dumnezeu. Oare nu chiar lisus le-a amintit într-o zi celor ce. directorul revistei La Vie spirituelle. si în cele din urm ambi ioas . fiu al omului. acest plus" al omului. din nefericire decedat mai târziu.

Dup acea epoc modern .. de altfel poate c i cei din antichitate. s tr im preg tirile. acolo ne-am pierdut întrucâtva. îmi place mult aceast expresie. edificaser încetul cu încetul o în elepciune a vie ii. i poate c Zen-ul ne permite s reg sim aceasta profunzime. î i pierduse esen a i atunci a devenit doar afectivitate sentimental . aceste ancor ri. lipsit de repere. momentele de recentrare. Biserica s-a ar tat destul de ignorant în materie de incon tient si de corp. în ascezele monastice tradi ionale. descoperim numeroase mecanisme incon tiente aflate în stare de veghe. introspectiv . g sim un raport cu acea c utare. care comporta poate i asemenea elemente. Tot astfel. E posibil ca multe practici similare sa se fi pierdut? Da. adic lumea subiectivit ii. cele dou sunt legate deoarece. . ar fi destul de pasionant s regândim ceea ce a reprezentat experien a monastic din evul mediu. Recentrare ce permite atunci rug ciunea. prin t cere si totodat prin liturghie si cântec. fiindc va exista cineva. mai profund .Cred c unul dintre necazurile spiritualit ii occidentale vine de departe. vine din epoca a ceea ce numim lumea modern . or. într-adev r. Exista Ia cre tinii de la începuturi un anumit num r de practici. faptul de a locui într-un univers de armonie arhitectural trebuia s aib repercusiunea lui asupra psihologiei aceluia care. mi se pare. în aceast subiectivitate care a devenit psihologizanta. M gândesc la cânturile intonate înc pân nu de mult. când ne l s m în scama corpului nostru. c to i c lug rii din evul mediu. voi fi devenit Eul meu profund. ni te ra ionamente care nu se mai ag au de nimic si ajungeau simpl sporov ial . Astfel. este foarte sigur ca ele reprezentau ni te exerci ii de respira ie i totodat exerci ii ale sunetului.Pentru a tr i acest act de rug ciune e necesar ca. Deci spiritualitatea îns i nu mai avea nici un reper. în al i timpi ai vie ii. zi i noapte. care «trezeau». tr ia în cele din urm o via de concentrare intens si de aten ie îndreptat spre Dumnezeu.. abstract .

Un om cu adev rat matur." Reflec ie completat de Bruno Lagrange care socote te c pe de o parte.Si tocmai în evul mediu timpuriu to i acei c lug ri care. o via foarte mult lipit de p mânt. deci. c lug ri primitivi. Nou . comunitatea primitiv care ne-a transmis ra iunile ei de a tr i. prin intermediul cântecului. ci de sfin enie. . cei care credem în Dumnezeu din tot adâncul setei noastre. în secolele al IXlea.. într-adev r. care suntem prea mult porni i în sus. fiindc doar sc lda i în aceast lumin am putea s reinvent m Paradisul. al X-lea. Nu trebuie s uit m c erau ni te c lug ri deschiz tori de drum. Am putea efectua o medita ie destul de uimitoare asupra a ceea ce ar trebui i ar putea s fie omul. cred c într-adev r Zen-ul ne face actualmente bine. Dar admit f r îndoial c putem la fel de bine practica zazen-ul iar în alte momente cânta cântul gregorian. omul ar putea fi ceva extraordinar. g siser un echilibru. tim c nu de puteri avem nevoie. Avem atunci impresia c fiecare porne te pe un drum sau pe altul în func ie de ceea ce este cel mai urgent. Noi. în acela i timp. i. o va face mai întâi în micile comunit i. în mental. i aceste fragmente .." Pentru Gabriel Matzneff. echilibrat. nu încerca s conving . pornind de la vibra ii ce-i în l au în sl vi.. cu picioarele în rân . foarte mult amesteca i cu p mântul. fiindc ne readuce la p mânt. au edificat cântul gregorian sim eau probabil nevoia de a reechilibra. s dovedeasc . destul de grosolani.. Eu sunt printre ei». în ceea ce burghezii numesc cu dispre «grupuscule»: «Fiindc acolo unde doi sau trei se adun în numele Meu. credin a ei în lisus Hristos. ci s stea m rturie prin vitalitatea ei ca i prin bucuria ci. în fond. ni te oameni de fapt foarte p mânteni. ar fi o reu it formidabil ! Dar vom ajunge vreodat acolo. Trebuie s devenim oameni ai luminii. al Xl-lea.. când trebuie s împ c m atâtea lucruri?.. dac Spiritul trebuie s continue s insufle. o medita ie destul de pesimist asupra capacit ii lui de a fi a a ceva.

dar spinii au în bu it-o i a c zut lâng cale i p s rile . de va auzi cineva glasul meu si va deschide u a. fr ie. spune tiin a. Iar lectura Bibliei este în sine îns i reculegere i rug ciune. Comunitatea exist . a crescut. Nu exist speran daca tii ce te a teapt . s-a uscat. Cea mai mare dovad de imagina ie este s tr ie ti clipa prezent . o s mân cerului au venit i au mâncat-o. i alta a c zut pe loc pietros." Medita ia cre tin este în primul rând împ rt ire. Neprev zutul survine întotdeauna. iesit-a sem n torul s semene. i când s-a ridicat soarele. voi intra la el i voi cina cu el. Asculta i: fat . El exist . el este viu. dragoste. spune Credin a. tr ie te si tim asta. de orice prozelitism.ne-o spun. cheia Bibliei nu se afl pe Lun . adev rat lectur a Bibliei dac tiin a nu întâlne te Credin a decât în aceast incertitudine. a ce va veni. R mânem liberi. i îns i viata aceasta nu. De-acum soarta omului nu mai este în mâinile unor guru. i îndat a r s rit. a celui care vine. valoarea universaJ a oric rui lucru rezid numai în semnifica ia lui actual . Nu exist tim dinainte ce vom g si în ea. fie i doar sub form de Apocalips. la întâlnirea ideologiilor. Hot rât lucru. Este însu i mesajul lui Hristos. în aceast perspectiv trebuie s citim Evanghelia. neavând r d cin . «Iat . la fel cum n-a fost niciodat apanajul unui unic i respectat trecut. pentru c nu avea p mânt mult. Biblia st m rturie. s-a ve tejit i. Ea nu înseamn decât situa ii concrete. stau la u i bat. iar pe de alt parte Spiritul lui Hristos care o însufle ea i-a inspirat atât respect. Alt s mân a c zut în spini. ea este în via . unde nu avea p mânt mult.» Ceea ce poate ca reveleaz Biblia este tocmai ceea ce nu ne-am a tepta. încât ca se fere te. Cuvânt al adev rului.i va cru a nici un efort de cunoa tere si nici un gest de comunicare. i pe când sem na el.

s nu în eleag . 2-30). IV. Iar când a fost singur. Iar cele sem nate pe p mântul cel bun sunt cei ce aud cuvântul î-1 primesc si aduc roade: unul treizeci. i. ca i s fie ierta i. în bu cuvântul i îl fac neroditor. îndat vine Satana i ia cuvântul cel sem nat în inimile lor. si. în l ându-se i crescând. i le-a zis: Nu pricepe i pilda aceasta? Dar cum ve i în elege toate pildele? Sem n torul seam n cuvântul. cei ce erau pe lâng El. uitându-se. Dar n-au r d cina în ei. i altele au c zut pe p mântul cel bun i. dar pentru cei de afara totul se preface în pilde. alta o sut . Mesaje din vremuri Iat câteva exemple de medita ii a a cum au fost concepute de: Sfântul Bernard . i zicea: Cine are urechi de auzit s aud . p trunzând în ei. când aud cuvântul. îndat se smintesc.rod n-a dat. s priveasc nu cumva s se întoarc i s nu vad . împreun cu cei doisprezece. auzind.Semin ele de lâng cale sunt aceia în care se seam n cuvântul. apoi. Dar grijile veacului si în el ciunea bog iei i poftele dup celelalte. când se întâmpl strâmtoare sau prigoan pentru cuvânt. alta aizeci. când îl aud. au dat roade si au adus: una treizeci. altul aizeci i altul o sut " (Marcu. Ca. Cele sem nate pe loc pietros sunt aceia care. Si cele sem nate între spini sunt cei ce ascult cuvântul. îl întrebau despre pilde. i le-a r spuns: Vou v e dat s cunoa te i taina împ r iei Iui Dumnezeu. ci in pân la un timp. îl primesc îndat cu bucurie.

. Fiindc e plin de via si de energie. m face s i întrez resc incomparabila frumuse e. îmi mi c . Dar. i înnoirea l untric . ne mi c m si suntem. îmi aduc aminte asta. descoperindu-mi si urându-mi gre elile ascunse. a a cum vam spus. prin zgomotul glasului s u ori cel al pa ilor s i. întrucât ne tiute sunt c ile lui. ci.. s deschid ceea ce e închis. a venit de mai multe ori. Fericit acela în care el locuie te. s lumineze ceea ce e întunecat. s înc lzeasc ceea ce e rece. A adar. Câteodat i-am putut presim i venirea. îi probez bun tatea i blânde ea. Astfel sufletul ce contempl Cuvântul îi simte prezen a i totodat ac iunea sanctificatoare. Mirele cel dumnezeiesc nu-si face sim it venirea prin semne exterioare. se porne te s smulg i s distrug . prin mi carea inimii mele: sim ind groaz fa de p cat i de dragostea trupeasc . fruct al celei dintâi. s ude ceea ce e secetos. admir adâncimea în elepciunii lui. nu prin mi c rile lui si nici prin sim urile mele îi recunosc prezen a. îi recunosc puterea si milostenia. n-am sim it clipa anume când a venit. s îndrepte ceea ce e întortocheat. îmi înduio eaz . care tr ie te pentru el i e copt pentru el. intrând în mine. s construiasc i s r s deasc .Cuvântul a venit în mine (sunt un smintit c spun acestea). Dar am sim it. c era aici. Cu toate c m vizitase adesea. îndat ce este prezent îmi treze te sufletul adormit." Bossuct . astfel încât sufletul meu îl binecuvânteaz pe Domnul i toate puterile mele îi laud numele cel sfânt. m întreba i cum de i-am putut cunoa te prezen a. schimbându-mi în bine via a.îmi r ne te inima cea tare ca piatra i foarte bolnav . adic faptul c în el tr im. dar niciodat nu i-am putut sim i intrarea si nici ie irea. Totu i am cunoscut c era adev rat ceea ce citisem. s netezeasc ceea ce e necioplit.

se sluje te de o dulce contempla ie ce-1 ine pa nic. Cu toate c drumul e neted si lin pentru oamenii de bun voin . Medita ia e foarte bun la vremea ei i foarte util la începutul vie ii spirituale. trebuie s -1 desp r im înceti or de ra ionament. al întregii îndur ri i al întregii virtu i. atent i susceptibil. Deci sufletul. Dumnezeul meu. lucrarea i se întinde i mai mult. spre vreun obiect divin. privire sau aten ie dr g stoas în sine. curaj i o . fie unele dintre tainele Lui ori alte adev ruri cre tine. fiindc sufletul. Tu Te ar i cel dintâi i ie i în întâmpinarea acelora ce Te doresc. prime te ca pe una obi nuit o cuvântare mai pur i mai intim . dar nu trebuie s ne oprim la ea. cel ce merge va înainta pu in i cu greutate dac nu are picioare bune.. pentru assa. 2. lucrarea lui e molcom i totu i mai rodnic . Dar ast zi li le dezv luie si mai mult. si. de discurs i de mul imea de simpatii. cine te-ar putea c uta cu o dragoste curat i simpl f r s Te g seasc întru totul pe gustul i pe placul lui? într-adev r. primul lui principiu i ultimul lui scop.Trebuie s ne obi nuim s ne hr nim sufletul cu o simpl i plin de dragoste privire c tre Dumnezeu i c tre Domnul Nostru lisus Hristos. fiindc r utatea oamenilor se arat mai mult i ea. fie Dumnezeu însu i. si. respect i aten ie i a ne apropia astfel din ce în ce mai mult de Dumnezeu. prin fidelitatea lui fa de umilin si reculegere. pentru a-l p stra plin de simplitate." Sfântul loan al Crucii Sfaturi i maxime l. pe care o putem numi simplitate i care const doar într-o vedere.. O Doamne. Domnul le-a dezv luit întotdeauna muritorilor comorile în elepciunii si ale duhului s u. p r sind ra ionamentul. întrucât se apropie tot mai mult de izvorul întregii lumini. 3. el face pu in i prime te mult.

nu va porni pe drumul pe care trebuie. 10. când nu ai greut i. cele câteva roade pe care Ic rode te. s se ridice singur. Dumnezeu a teapt de la tine cel mai mic semn de ascultare i de supunere mai mult decât toate serviciile pe care i le po i aduce. a a cum e. a c zut. De vreme ce nu i-e team c ai s cazi fiind singur. Copacul bine s dit si bine p zit de un st pân vrednic d roade la vremea a teptat .statornicie b rb teasc . 8. 14. Cel ce cade sub o povar se ridic anevoie cu povara lui. mai mult decât toate lucr rile pe care le po i face. se va stinge în loc s se aprind si mai tare. Sufletul virtuos ce r mâne singur i f r st pân este ca t ciunele aprins dar izolat. . fiindc virtutea si puterea sufletului cresc i se înt resc în încerc rile r bd rii. care e for a ta i st al turi de cei în nevoie. Cel ce vrea s r mân singur. Cel ce cade fiind orb nu poate. Foarte pu in apeleaz Ia sufletul lui. Dumnezeu pre uie te. abandonat f r st pân pe câmpie. r mâne singur pe p mânt. c l torii i le culeg înainte de a da în pârg. Mai bine s por i o greutate mare în tov r ia cuiva puternic decât o greutate mic în tov r ia unuia slab. sau dac izbute te s se ridice. 9. cum de te m gule ti c te-ai ridicat f r ajutor? Socote te c doi oameni uni i sunt mai puternici decât unul singur. Cel care. f r sprijinul unui st pân si al unei c l uze. este asemeni unui copac singuratic. Când te afli sub povara necazurilor e ti unit cu Dumnezeu.6. 7. 5. singur fiind. 13. 11. e ti cu tine însu i iar tu nu e ti decât sl biciune. Dumnezeu pre uie te mai mult în tine pornirea spre s r cie i suferin de dragul Lui decât toate consol rile si viziunile spirituale sau medita iile pe care le po i avea. pân i cea mai mic stare de cur enie a con tiin ei tale. fiindc nu se încrede decât în el însu i. 4. 12.

19.22. «Veni i la Mine voi cei osteni i i împov ra i. în ciuda s r ciei i a încerc rilor. 21. c ci v voi aduce alinare». ci s nu fie v zut nici de Dumnezeu însu i. Lucrarea f cut numai i întru totul pentru Dumnezeu f ure te într-un suflet curat o împ r ie unde Domnul e st pân absolut. face totul cu bucurie. el trebuie s se . în cazul din urm se poate apropia cu încredere de Dumnezeu ca s îndeplineasc vrerea maiest ii Lui când spune. Leap d -te de dorin e i vei g si ceea ce dore te inima ta. fiindc acela ce o s vâr e te pentru Dumnezeu cu o dragoste foarte curat se preocup nu numai s nu fie v zut de oameni. 20. tii oare dac dorin ele tale sunt conforme cu Dumnezeu? 16. f r s o urmeze. Pas rea ce a poposit pe clei este condamnat la o munc îndoit : ea trebuie s se desprind i s se cure e. sufletul care î i urmeaz natura dezordonat este condamnat la o pedeaps îndoit . E mai mult necuviin si necur enie în inima ta când se îndreapt spre Dumnezeu dac duce în ea fie i cea mai mic sl biciune pentru lucrurile lume ti decât daca e cople it de cele mai rele i mai sup r toare ispite sau întunecimi ce se pot închipui si totu i nu vrea s se lase prad lor. 17. Mai mult. ce pu in e ti cunoscut . Tot astfel. nu-i mai da ascultare chiar daca asta te umple de am r ciune.15. dac a fost s vâr it în tain i cu dorin a s r mân necunoscut . oricât de mic . Dac s-ar cuveni sa fii de dou ori îndurerat c i-ai ascultat propria vrere. Sufletul care. se supune la ceea ce dicteaz ra iunea îi este mai pl cut lui Dumnezeu decât acela care. prea dulce dragoste de Dumnezeu. Acela care î i va g si filoanele va g si pacea. 0. 0 lucrare. el nu ar obosi s se pun în slujba Domnului cu aceea i bucurie i aceea i cur enie a dragostei. e mai pl cut lui Dumnezeu decât o mie altele pe care le s vâr im cu dorin a de a fi cunoscute de c tre oameni. 18. i chiar dac Dumnezeu nu ar trebui s o cunoasc vreodat .

sim urile sunt ordonate în a a fel încât cu ele oamenii s poat cunoa te toate lucrurile corporale exterioare. totu i nu poate niciodat . dar în nici un fel ei nu pot ajunge.desprind i apoi s se cure e de necur enii. Nu c uta prezen a lucrurilor f cute de om dac vrei ca sufletul t u s p streze tr s turile fe ei lui Dumnezeu în limpezimea i cur enia lor. cu ele. atunci putem cu adev rat s fim siguri c aceste lucruri sunt spirituale i nu corporale. Cel ce nu se las târât de dorin ele sale desfrânate î i va lua lesne zborul c tre cele spirituale. în acela i fel se întâmpl cu sim urile noastre spirituale. nici s ne instruiasc in vreun fel care este calitatea acestor lucruri. îns prin oprirea i neputin a lor o putem face. vei merge atunci luminat de razele lui Dumnezeu. atunci când lucr m la cunoa terea lui Dumnezeu însu i. Fiindc dc-ar avea omul mai mult decât oricând în elegerea i cunoa terea lucrurilor spirituale create. care nu este altcineva decât Dumnezeu. în felul urm tor: atunci când citim sau auzim vorbindu-se despre anumite lucruri. vreau s zic. la cunoa terea lucrurilor spirituale: prin lucrarea lor. 24. la fel. 23. lat de ce Sfântul Dionisie a spus: . 25. fiindc Dumnezeu nu este asem n tor crea iilor omene ti. asemeni unei p s ri care nu i-a pierdut nici m car o pan . Musca lipit de miere nu.i mai poate lua zborul. Dar prin neputin a i poticnirea acestei inteligen e poate s-o fac : fiindc lucrul în fa a c ruia ea se v de te neputincioas nu e altceva decât Dumnezeu însu i. prin lucrarea acestei inteligente. s izbuteasc a cunoa te un lucru spiritual noncreat." Norul necunoa terii Prin fire. dar goleste. i mai apoi în elegem c sim urile noastre exterioare nu pot s ne informeze.i spiritul i scap -1 de orice obiect creat. sufletul legat de desf t rile spirituale î i pierde libertatea i contempla ia.

Rene Laurentin.i descopere darul". S presupunem c am avea fiecare. unuia i se d prin Duhul Sfânt cuvânt de în elepciune iar altuia cuvântul con tiin ei.. acela al primilor .. lucr ri diverse ritmau via a m n stirilor i îng duiau o apropiere de incognoscibil... continuând sa r mân în lume. de la unul la altul. împ r ind fiec ruia deosebi.. Dumnezeu însu i prive te în acest fel într-însul si cunoa te în el toate lucrurile. atunci nici ac iunea. lips de somn. Este important i ca fiecare s . Mâinile se deschid. câte o oglind în fa a fiec ruia. O mi care precum aceea a charismaticilor reg se te elanul ce-i anima pe primii cre tini si credin a simpl a începuturilor...Cea mai perfect cunoa tere a lui Dumnezeu este aceea în care El e cunoscut prin necunoa tere.. Epistola I c tre Corinteni). nu are nevoie s se întoarc . care a realizat o anchet detaliat asupra acestui fenomen tulbur tor. i toate acestea Ie lucreaz unul si acela i Duh. a a ca noi. fiindc darurile sunt felurite. în care ei cunosc toate lucrurile. De unde i interesul crescând fa de tehnicile venite din Orient. Rug ciuni. Grupurile charismatice reg sesc gestul predicatorului. da. dar acela i Duh. unuia deosebirea duhurilor iar altuia tot felul de limbi."Deschiderea t cerii Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre o stare inferioar f cut din disponibilitate si din t cere. Dar ast zi numai adev ratele posturi de medita ie îi pot ajuta doritorului s înainteze pe calea trezirii. predici. în aceast via ...." Meister Eckhart Sfin ii nu contempl în Dumnezeu decât o imagine. orare stricte. scrie: Corpul se angajeaz spontan în rug ciune. dup cum voie te" (Pavel. nici cunoa terea nu ar mai reprezenta un obstacol. unuia i se d credin iar altuia darurile vindec rilor. care putea mi ca mun ii. se ridic . în care am vedea toate lucrurile într-o clipit i le-am cunoa te într-o imagine. Prin descoperirea adev rului s u propriu i a posibilit ilor sale reale trec drumurile sacrului. posturi. ce aduce multe vindec ri i convertiri.

Contribuie la integrarea corpului în rug ciune. s socotim c -1 vedem pe Domnul Nostru Hristos mâncând cu Apostolii s i. nu pot vedea în ele decât un periculos delir paranoic. într-un fel sau altul. care sunt un pericol pentru fiin i de care Biserica cre tin face mare caz.cre tini. Ele purced din untru. toate autopedepsirile i toate imagin rile lumii de dincolo. întemeietorul Ordinului Iezui ilor. printre ele se num r toate mortific rile trupului. dup împrejur ri i dispozi ia fiec ruia.în timp ce mânc m. în care corpul se concentreaz pentru a ie i iar i la lumin . precum gr untele sem nat în p mânt. A a c partea superioar a spiritului va fi ocupat s -1 examineze pe Domnul Nostru. Aceste diverse forme nu sunt niciodat comandate din afar . f r încetare. cum reapare acest fapt. Dar vreau s spun aici câteva cuvinte despre ceea ce voi numi medita iile strâmbe. ceea ce nu este lipsit de importan pentru omul occidental disociat. oricare i-ar fi forma. acela pe care liturghia îl prescrie si azi preotului în timpul slujbei. Personal. felul lui de a vorbi. fiindc astfel realiz m un acord i o . imortalizat pe zidurile catacombelor. cu titlu de exemplu. felul lui de a bea. de a privi. în fiecare dintre noi. i care devine atât de dizgra ios atunci când nu e sus inut printr-o atitudine interioar . au fost utile la vremea lor pentru educa ia c lug rilor i a religio ilor. si s încerc m s -1 imit m. . acele dezechilibre ce se g sesc. Charismaticii reg sesc (ca de altfel mul i al ii în zilele noastre) diversele forme de prosternare. suprimat de curând în liturghia din Vinerea Mare. nici reglate ca un balet. împotriva fragment rii ei psihice i deci împotriva tuturor st rilor psihotice. Poate c exerci iile spirituale ridicate în sl vi de Igna iu de Loyola. dou reguli privind arta de a mânca: (214) A cincea regula. pe parcursul c r ii de fa . medita ia lupta împotriva disocierii fiin ei. iar partea inferioar s sus in corpul. dup ce le-am citit. îngenuncherea cu înclinare adânc . Iat . practicate i ele pân nu de mult în liturghie: prostrarea (lungit pe p mânt)." Vom vedea.

(215) A asea regul . dac vrem s ne referim la anumite ipoteze actuale care-l definesc pe bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputincios s produc fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-l face s reg seasc o «capacitate de manipulare a fantasmelor». în ciuda riscurilor. de crezut) care-l lipse te de cuvânt pe subiect.Alt dat . preferabil .ordine mai buna în felul cum ne purt m i ne conducem." Aten ia cuvenit realit ii alunec aici în imaginar. s introduc în el acea cultur a fantasmei. religia trebuie s -si înfig r d cinile în existen i nu s fug de ea. fie la vreo treab spiritual pe care trebuie s o realiz m. într-un cuvânt. de imaginat. Sub for ele dragostei se caut între ele fragmentele Lumii pentru ca lumea s existe. fie la o contempla ie pioas . de întrajutorare i respect fa de ceilal i. Igna iu este cu adev rat un terapeut. . deoarece fiind aten i la asemenea subiecte sim im mai pu in pl cere în alimentarea corpului. A a cum aminte te Roland Barthes: Putem spune c Igna iu î i d tot atâta osteneal s umple cu imagini spiritul pe cât î i dau misticii (cre tini sau hudisti) ca s -1 goleasc . care încearc s injecteze prin orice mijloace imagini în spiritul opac. Or. de gândit. uscat i gol al exercitantului. trebuie s accept m a-l «nevroza» pe cel retras în m n stire. de sim it. înainte ca retorul sau iezuitul s intervin cu tehnica lui i s -i dea o limb . în timp ce mânc m. Fantasma murd re te con tiin a." Medita ie creatoare de nevroz obsesional Chardin spunea c trist concept! Teilhard de Evolu ia e un urcu c tre Con tiin ". face noroioas apa ce trebuia s fie limpede. putem s ne gândim i la alte lucruri: fie la via a sfin ilor. Mesajul-r d cin al lui Hristos a fost un mesaj de dragoste. în asta nu e nici o metafor i mult mai mult decât . o astfel de atitudine nu poate da na tere decât unor tendin e schizoide pronun ate i desp r i fiin a de via a pe care o înlocuie te cu un vis. unui nimic fundamental (nimic de spus. Acest lucru în sine reprezint o tehnic de medita ie de fiece clip .

nu aud. în vremea noastr . asa-zis utopice. auzind. poate s adauge staturii sale un cot? . a l sat mesajul cel mai lucid. Omenirea. . v zând. dintre to i cre tinii. Turna-vor în sânul vostru o m sur bun .VI. îndesat .. spiritul P mântului. ori ce vom bea. Pentru a percepe aceast energie cosmic «fundamental » trebuie. Nu duce i grij . sunt. pentru ca aceste lucruri. a Universului.. i totu i biologic necesare. Concilierea paradoxal a Elementului si a întregului. cu aceea i vi se va m sura. sinteza indivizilor i a popoarelor. nici nu în eleg. Nu judeca i i nu ve i fi judeca i. mai mult sau mai pu in direct . raza de lumin care ne poate ajuta s vedem mai limpede în jurul nostru. nu v d i. dac Lucrurile au un în untru. i iat . s coborâm în zona intern sau radial a atrac iilor spirituale. ori cu ce ne vom îmbr ca? . l sat în inima elementului de c tre Convergen a psihic .38) De aceea le vorbesc în pilde. îngrijindu-se. când fa a lumii se schimb actuale.37. c .poezie. sub toate nuan ele ei.. nu e nimic altceva si nimic mai mult decât urma. ierta i i ve i fi ierta i. 13) Si cine dintre voi.. s capete întrupare în lume nu e oare de ajuns s ne imagin m c puterea noastr de a iubi se dezvolt pân la a îmbr i a to i oamenii P mântului?"' Aceste cuvinte ale lui Teilhard care. în cea mai mare m sur cosmic si mistic. Dragostea. mai mult decât oricând m sur ve i m sura. XIII. c ci cu ce i tremur . Oricare ar fi for a sau curbura. de care suntem atâta afecta i. dac nu m -n el. nu osândi i si nu ve i fi osândi i. nu este decât inversul sau umbra a ceea ce pune realmente în mi care Natura. spunând: Ce vom mânca. universala gravita ie a corpurilor. cl tinat i cu vârf. (Luca. spre sine însu i. a Unit ii si a Mul imii. (Matei. Da i i vi se va da.

XHI. VI.III. Nu v îngriji i de ziua de mâine.Vl. înso it de o prosternare. (loan. rug ciunea zilnic .24) Privirea cu care eu o contemplu este îns i privirea cu care m contempl el. la amiaz . (Luca. postul anual de Ramadan. si voi sunte i datori ca s sp la i picioarele unii altora.IV. Profesiunea de credin este adeziunea l untric la Islam.6) Nu este pom bun care s fac roade rele i. (Luca. din zori i pân în noapte. Ajunge zilei r utatea ei. duh esle. impozitul ritual. v-am sp lat vou picioarele. C v-am dat vou pild . . Domnul si înv torul. Aceast rug ciune.X. de patru ori: la rev rsatul zorilor. pacea voastr se va odihni peste el. este unul dintre cele mai frumoase rituri sacre ce se pot imagina. care este datoria moral a milosteniei. (Meister Eckhart) Metode ale C ii în Islam Islamul se întemeiaz pe cinci pila tri: profesiunea de credin . ca. s face i i voi. se va întoarce la voi. iar de nu. (Matei. i ce este n scut din duh.. f cut cu regularitate. nici pom r u care sa fac roade bune. întâi zice i: Pace casei acesteia. Rug ciunea puncteaz ziua. 27.. iar i.34) Ce este n scut din trup. precum v-am f cut eu vou . trup este.43) In orice casa ve i intra..6) Daca Eu.5. (Ioan. sfântul pelerinaj la Mecca. 14. c ci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. (Ioan. 15) Duh este Dumnezeu si cei ce i se închin trebuie s i se închine în duh i în adev r. în mijlocul dup -amiezei i cu pu in înainte de asfin it. 31. Iar de va fi acolo un fiu al p cii.

nici a r t ci ilor. sub soarele dogoritor. este S fii în fa a lui Dumnezeu ca i când L-ai vedea". Pe Tine. atinge p mântul cu fruntea i cu palmele i reper : Mare e Dumnezeu" i de trei ori: Slav lui Dumnezeu i laudei Lui!" Ridic fruntea si se ghemuie un timp. în semn de adora ie des vâr it . în sfâr it. i înc l rile l sate afar . Totdeauna r mâneam impresionat de frumuse ea gestului i de adev ratul abandon al Eului implicat de el. credinciosul îngenuncheaz . cel îndur tor i Milostiv. a a cum a fost exprimat de Profet. si ablu iunile rituale pe pragul moscheelor.In numele lui Dumnezeu. Pe Tine te ador m. recitarea comport formule de laud i prima sura a Coranului: . Dumnezeule st pânul nostru. i glasul muezinului chemând din înaltul minaretului. si spune: Mare e Dumnezeu" i de trei ori: Slav Domnului meu cel Nem rginit i laudei Lui!". la alegerea lui. în picioare. în pie ele din Iran i în atâtea moschee. cu fa a întoars spre Mecca. în ploaie. în z pad .fiindc st m rturie unei practici i unei credin e ie ite din comun. versete care îi adreseaz lui Dumnezeu lauda dup laud . pe str zile medinelor (ora e vechi) din Maroc i Tunisia. Apoi se înclin . Am v zut musulmani rugându-se în o mie i unu de locuri. Laude Lui Dumnezeu St pânul lumilor. micile covora e de rug ciune desf urate. slav ie". Suveranul Zilei Judec ii din urm . în peisajele grandioase ale Afganistanului.cu mâinile pe genunchi. în stepele Turciei. de la care cer im ajutorul. Cel îndur tor i Milostiv... si.cu spatele orizontal. dup care se . nu a acelora care au meritat mânia Ta. i demnitatea acelei mi c ri prin care se prive te cerul apoi se înclin fruntea pân la p mânt. Starea interioar a rug ciunii. ridicându-se. calea acelora pe care Tu i-ai ocrotit cu binefacerile Talc." Credinciosul e liber s completeze rug ciunea cu trei versete sau mai multe. spune: Dumnezeu îl aude pe acela care îl laud ! O. C l uzeste-ne pe calea cea dreapt .

.Esen a divin 'alam-Mahut . priva iunea anual care este postul Ramadanului (o lun de zile în care. lungul periplu sacru la Mecca. S treci de etapele fiin ei ca s devii un om Perfect: Dac e ti n scut din Adam. Unicul." Pentru a încheia definitiv rug ciunea ritual . M rturisesc c nu e alt divinitate decât Allah. a a cum dervi ii. nici s între ii rela ii sexuale sau s fumezi). o Profetule. nu trebuie s înghi i nimic solid sau lichid. Pacea fie cu tine. Lectura Coranului si medita ia asupra lui. în capitolul de fa . sufi ii.. kurzii. sunt tot atâtea reguli acceptate din interior t care ritmeaz o via . ca i îndurarea i binecuvânt rile lui Allah. faptele bune pentru Allah.Lumea de dincolo de forme . ajutându-se de un soi de m t nii1.Natura divinii 'alam-i-jabarut . unde no iunea de divin e fireasc . La finalul ultimei raka. efectuat cel pu in o dat în via a credinciosului. f r nimeni altul. este interesant s reflect m asupra aspectului mai profund al Islamului: fa a lui ezoteric . Ne vom limita s men ion m o tehnic de medita ie foarte r spândit în aceste medii: aceea a armoniei spirituale. i m rturisesc c Mahomed este slujitorul i trimisul lui Allah. din zori si pân la asfin itul soarelui. Pacea fie cu noi i cu vrednicii slujitori ai lui Allah. apoi începe o nou raka. recomanda marele mistic Rumi: Popasurile în elepciunii dup Rumi Macrocosmos 'alam-i-hahut . rug ciunile minunate pentru Allah. r mâi ca el i contempl în tine însu i to i atomii Universului". tiu s-o tr iasc . se ridic i recit : Laudele sunt pentru Allah." Pio ii musulmani sau dervi ii î i continu rug ciunea cu rostirea repetat a numelui lui Dumnezeu.prosterneaz din nou. noi disp rând în fa a mesajului în elep ilor. el adaug c tre credincio ii prezen i sau c tre îngeri: Pacea fie cu voi.

Spiritul David al fiin ei voastre" latifa sirriyya . Nu exist decât o Cale posibil : Calea desemnat de profe i si de sfin i. exist de-a lungul întregului drum bufoni care îl distrag pe c l tor i fund turi care îi dau impresia c a ajuns la cap t. i. Acest Sine imperios are si puterea de a ispiti sufletul însu i. Pentru a înainta pe Cale. Nimic nu-i mai u or pentru Ego decât s sl beasc sufletul prin mijlocirea capcanelor acestei lumi.Sim urile vitale Noe al fiin ei voastre" 'alam-i-tabi'at . pentru a pune sufletul la încercare. îndat ce pleac urechea la chemarea Eului.Corpul Adam al fiin ei voastre" Capcane i ispite ale C ii Maestrul kurd contemporan Bahram Elahi1 transmite în substan discipolilor lui si c ut torilor adev rului urm toarea înv tur . se pierde pe c r ri ce nu duc nic ieri. si.Lumea naturii. i uneori e dificil s -1 recuno ti pe cel bun. s se opreasc ori s r t ceasc . dimpotriv . i numai credin a lui i sinceritatea dragostei lui fa de Dumnezeu sunt în stare s -l c l uzeasc spre Adev r.Inspira ia lisus al fiin ei voastre" latifa ruhiyya . omul latifa qulibiyya .Lumea percep iei spirituale 'alam-i-surat . trebuie s fii desprins de bunurile materiale i sa domini pl cerile. Bufonii sunt .Inima Avraam al fiin ei voastre" latifa nafsiyya .Lumea formelor latifa haqiqa .Supracon tiin a Moise al fiin ei voastre" latifa qalbiyya .Adev rul Mahomed al fiin ei voastre" latifa khafiya .Lumea imagina iei 'alam-i-ma'na . Totu i drumurile sunt numeroase. Calea este lung si anevoioas . C l torul spiritual este adesea ispitit s se abat .'alam-i-malakut . Principalul obstacol pentm suflet este lumea sensibil si toate seduc iile ei.

Cel ce se las prins în capcana lor e încetinit în munca lui spiritual sau chiar se opre te cu totul. Ne d m seama c exista totdeauna în ea un aspect care-i satisface pe toti. sus inut si ap rat de un adev rat maestru. a-1 încânta cu tot soiul de artificii si viclenii. oricare ar fi acesta. care î i ocup discipolii cu amuzamente spirituale si-i fac sâ-si piard timpul.i reia în vie ile viitoare drumul perfec ion rii. Trebuie s tim c durata acestor amuzamente spirituale este variabil dar limitat si se afl în rela ie cu tezaurul spiritual pe care îl posed m.s alungi din firea ta orgoliul. este pus la încercare de acest grup de spirite aparte. e pierdut pentru via a aceasta i va trebui s . ca efectul drogurilor asupra corpului. numero i în zilele noastre. Mijloacele de a evita spiritele-m sc rici sunt: . comparându-Ie cu regulile religiei.s ai un maestru spiritual perfect. Oamenii sus inu i de spirite-bufoni devin mae tri r t ci i. care atunci a pierdut .grupuri anume de spirite a c ror misiune const în a pune sufletul la încercare. îndat ce cineva ia contact cu lumea metafizic . c ar putea s vâr i miracole i cuceri lumea. îndeosebi orgoliul. . va intra în siguran în zona urm toare si î i va continua drumul c tre scopul final. Discipolii obi nui i cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierdu i în via a prezent pentru Calea perfec ion rii. O dat acest tezaur epuizat. m sc ricii îl p r sesc pe maestrul p c lit. toate faptele noastre bune trebuie s vâr ite pentru Dumnezeu i nu în vederea vreunui profit. în ela i. va str bate zona acestor spirite-bufon si f r s se opreasc . a-l în ela. a-1 duce în ispit . Primul principiu al salv rii este s -l vrei pe Dumnezeu si s ui i tot ce ai f cut pentru el. Un elev serios. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului un efect temporar euforizant.s analizezi profund ofertele acestor spirite-m sc rici. Dac se las sedus de miraj. Ele îi preg tesc tot felul de amuzamente si merg pân acolo încât îl fac s cread c e profet. . Ca regul general .

cad astfel. Plini de tezele lor personale i siguri de tiin a lor. Nu izbutesc s d râme zidul Eului i s intre în comunicare cu Dumnezeu. discuta. care i-ar fi condus pân la cap tul C ii. i în aceste întâlniri.i domine o mare parte a instinctelor. Ei au în general o vast cultur livresc exoteric . î i dau ocol doar lor însile. abordeaz prin aceea i metod ezoterismul care ine de domeniul celui de-al aselea sim . scrie c r i.. dar acela care nu are pe nimeni s -1 c l uzeasc trebuie s . Numero i sunt.i p streze cu orice pre înv ceii.i dea seama. emite teorii. i un om care a progresat pân la un anumit nivel i a dobândit puteri se las cu drag inim convins c a ajuns la cap tul drumului i c are drept misiune ajutarea celorlal i s -1 urmeze. vrând s . pseudo-maestrul. Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este s -i sugereze cuiva c ar fi maestru sau profet. f r s . P trun i de cuno tin ele lor intelectuale.. Exist i o categorie de oameni sinceri.i pun toat credin a în Dumnezeu si s alunge orgoliul pentru a fi cru at de ispitele de felul acesta. de asemenea. dar nu-1 cunosc pe Dumnezeu i. cei care (mai ales în India) ajung s . critica i uluiesc. dar se întâmpl ca anumite suflete pu in avansate s se cread în stare a-si alege singure drumul. Acumuleaz cuno tin e teoretice pân ce devin savan i ezoteri ti" i ajung s st pâneasc atât de bine subiectul. în capcana orgoliului i chiar î i pot pierde credin a. Acela care urmeaz un maestru adev rat este c l uzit i ocole te asemenea capcane. în cele din urm . posedând o imagine particular i personal asupra religiei: savan ii ezoteri ti". se preface într-un impostor i un vânz tor de tehnici spirituale". adunând mun i de gre eli pentru care va trebui s pl teasc . contacteaz uneori mae tri autentici.totul. Atunci devine un fals maestru. Cel care cere ajutorul lui Dumnezeu r mâne pe calea cea bun . Nu exist nimic mai seduc tor pentru sinele imperios decât s cread aceste lucruri. încât pot manipula dup plac vocabularul ezoteric. Din acea clip . de i fertili .

din punct de vedere intelectual. Fiecare om posed în sine poten ialitatea de a trezi sim urile sufletului dac porne te pe drumul potrivit. . Astfel ei î i anesteziaz dorin ele Eului imperios.Calul. nu dau înapoi de la nimic. Este cazul acelora r ma i sclavi ai noi-ului lor i care. oamenii se împart în trei categorii extreme: . pentru a cuceri puterea material i a. am putea i s -i facem pe aceia care nu i-au trezit cel de-al aselea sim s în eleag senza iile spirituale. C l re ul î i conduce calul pe drum drept. f r ca prin asta s -l controleze. Ace tia uit de Dumnezeu: de fapt. prin intermediul cuvintelor. sunt ni te animale cu înf i are omeneasc . De aceea nu înainteaz pe drum si p r sesc lumea prezent f r a duce . dar cuvintele sunt insuficiente pentru a exprima senza iile spirituale. încât nu mai are putere s înainteze. înainteaz foarte repede i are toate ansele s ajung pân la cap t. Este cazul acelora care se supun mortific rilor eronate.i satisface dorin ele carnale. în scopuri lipsite de veritabil valoare spiritual .. f r c l uz calificat . atunci las s treac adev rul pe lâng ei. nu se supune c l re ului i face totul dup cum îl taie capul. puternic i înd r tnic. Calea perfec iunii Bahram Elahi mai spune c discipolul C ii tie s men in echilibrul dintre sufletul lui i corp..Calul a devenit atât de slab si de bolnav. Dac . sunt preocupa i de propriile lor cuno tin e i orbi i de orgoliu. am putea face ca o fiin lipsit de organul vederii s prind senza ia de lumin i varia iile de culoare. Putem asemui sufletul angelic cu un c l tor care trebuie s str bat o distan foarte lung i plin de pericole si care nu dispune drept singur mijloc decât de trupul s u.Calul este puternic dar docil: e cazul unui nafs supus prin metode adecvate. în lipsa c ruia n-ar putea întreprinde c l toria. Din punctul de vedere al rela iilor dintre suflet i calul lui. .

Mortificarea nu reprezint un mijloc de a lupta împotriva nai-ului. Multe dintre tehnicile ascetice vin dintr-o interpretare naiv a fenomenelor spirituale. e ti atât de înfl c rat.i controla gândirea.i supun Eul imperios prin puterea voin ei i a inteligen ei. de fapt. în etapa contempl rii lui Dumnezeu. a a cum i-ai fabrica o pereche de aripi ca s zbori. limba. sub efectul extazului. epoca mortific rilor este revolut . si de acum înainte omul trebuie s . Dar la fel cum aruncându-te în foc nu po i intra în extaz. be ia divin este uneori atât de puternic . Atunci când se cunoa te pe sine. mortificarea e foarte periculoas pentru suflet. De altfel. încât nu mai po i sta locului. Dac nu este condus de un adev rat maestru ci efectuat la propria noastr ini iativ . e ti atât de cople it încât nu po i mi ca i vorbi absolut deloc. De pild . urechile. A fost imitat comportamentul sfin ilor f r a fi în eles. ochii. i invers. îi apare în chip necesar în spirit întrebarea. Numai atunci când se cunoa te pe sine însu i omul dobânde te aptitudinea de a-l cunoa te pe Dumnezeu. ob in cel mai adesea efectul invers. d un toare. ci mai curând ac ioneaz ca un somnifer: îndat ce efectul s-a risipit. O ascez curent este ab inerea total de la carne. tot a a dansul nu te va face s -l vezi pe Dumnezeu. nafs-ul se treze te exacerbat i mai violent decât înainte. s fii vegetarian dintr-un ideal spiritual este o gre eal foarte grav . Cine oare 1-a creat pe acest «Sine»?" i el abordeaz etapa .ceva cu ei. ea const în a.. Nu exist nici un inconvenient dac practic m acest regim sub prescrip ie medical sau fiindc nu sim im absolut deloc nevoia sau pofta de came. Din punct de vedere spiritual. Unii au tras de aici concluzia c f când leg mântul t cerii sau r mânând neclinti i s-ar apropia de Dumnezeu.. La fel se întâmpl cu dansurile ezoterice r spândite în unele coli. adev rata mortificare este interioar . încât focul însu i pare ceva r coritor.

. dar trebuie s tim s -L recunoa tem. P trunzând în noi în ine. . . Din clipa când elevul. El nu se mai vede pe sine însu i. dac ar fi martirizat. dar. încât adeptul î i uit inele i nu-l mai simte decât pe Dumnezeu.cunoa terii lui Dumnezeu.Când cade primul v l. nu trebuie s ne a tept m a-l descoperi altundeva. a deschis ochii. Trebuie s -l descoperim pe Dumnezeu în noi în ine. adeptul devine atât de extatic si cufundat în lumina divin . astfel c . V lurile care întunec viziunea interioar a adeptului cad unele dup altele. are înc sentimentul Sinelui s u (îl vede pe Dumnezeu i vede Sinele). extazul este atât de puternic. îl recunoa te sub toate formele Sale i atunci cunoa te V ii.Când ultimul v l esle ridicat. Vali-ul va stabili atunci un contact cu ucenicul i îl va lua în st pânire. In etapa de cunoa tere a lui Dumnezeu. g sim reflexul Esen ei Unice. Cât vreme nu 1-am g sit pe Dumnezeu în noi în ine. pe m sura unei p trunderi mai adânci. adeptul este atât de mult absorbit în Dumnezeu. încât nu resimte distan a dintre el i Dumnezeu. încât nu mai vede decât Unicitatea. In acest moment strig unii sfin i: Sunt Dumnezeu!" . marefat. nu ar sim i nimic. Manifestarea Lui omeneasc . pentru c fiecare din noi este o parcel divin . pentru a putea în elege eviden a i Adev rul. Este adev rat c Dumnezeu se afl pretutindeni. Dar nu are certitudinea c tot ceea ce simte este Adev rul. trebuie s alunge din el orice imagina ie fals ori supersti ie. descoperim parcele divine si.Când cade cel de-al treilea v l. pân se ajunge la starea de Perfec iune absolut : . în adâncul lui. a a cum soarele la r s rit . Dobânde te certitudinea asupra a ceea ce a sim it dup c derea primului v l. ca si cum ar fi vorba de un altul. în starea aceasta.O dat c zut cel de-al patrulea v l.Când cade cel de-al doilea v l.

i sub efuziunile Absolutului muntele existen ei iluzorii se dezagreg iar calea. Dac toate acestea ar fi nimicuri. prin ascultarea poemelor. i tot ceea ce nu este Dumnezeu arde pe rugul dragostei Iui.lumineaz spa iul. cântecul i muzica sunt avânt i apropiere de Unitate. Cu adev rat Dumnezeu este frumos i iube te frumuse ea". înal sufletul pân la extaz si la aneantizare. încât el se contope te cu sunetele. i toate sectele Islamului le practic de o manier sau alta. i tot ceea ce este armonios reprezint un semn al lumii spirituale. dar în limba sufi ilor sama este Urechea Inimii care. Substan a i se transform . Sama a â focul acestei dragoste i îl apropie pe auditor de muzic pân într-atâta. dragostea perfect . a melodiilor. oameni de pu in în elepciune. Voin a îi devine aceea a lui Dumnezeu. ori sama. discipolul este inundat de lumina Unicului. cea mai obi nuit fiind zek. sama este o chemare a lui Dumnezeu. pretutindeni unde se afl frumuse e i gra ie exist armonie. el reg se te oceanul lui Dumnezeu. Pentru sufi i. pic tur de ap .Muzica sacr Rug ciunea. Iat de ce sama e o cale de acces spre aceast lume. iar audi ia poemelor i a melodiilor armonioase capteaz aten ia spre l ca urile spirituale. a c rei virtute esen ial este s trezeasc inimile si s le apropie de Realitatea Suprem (haqq). se neteze te. Spune-le ignoran ilor: O. n-am discuta atâta despre ele. eicul Ruzbehan a spus: . Lumea spiritual este o lume a Frumuse ii si a Gra iei. Misticul captivat de sama le întoarce spatele celor dou lumi. Cum s ascul i aceast muzic i s participi la dansul divin al samei? S -1 l s m s ne-o spun pe misticul Javad Nurbakhsh1: Extazul acesta si aceast sama nu sunt lucruri profane. a ariilor si a modurilor armonioase. i dansul pe care1 execut m nu este un divertisment." Cuvântul suma înseamn a auzi".

cu intelectul. pentru Dumnezeu. ca i Aii." Atunci când misticul î i abandoneaz Eul. r mân înv lui i fa de Dumnezeu.hu!" (El! El!). când cel ce iube te devine veridic. în oratoriile sufi ilor. cel ce se vede înc pe sine însu i nu e demn de sama. aceasta este deci rezervat celor perfec i. Dac o ascult cu Eul. Jiu !. pasiona ii dup intimitatea divin o ascult f r sufletul lor. ochii îi r mân îndrepta i c tre chipul Prietenului iar în auz îi r sun vocea Iubitului. soarele gnosticilor." Astfel. Uneori sare pân la be ie deasupra valurilor de sama.cel care în sunetul unei mori de ap auzea un glas invocând: Allah! Allah!". cât vreme .Sama este ascultarea Fiin ei. cel care în gunguritul unei porumbi e auzea.cu adev rat El este Domnul cel ve nic!" Sau. la fel ca în cazul lui Shibli. cei care mor de dragoste o ascult departe de inima lor. în Dumnezeu. cu Dumnezeu. percepe în fiecare melodie glasul lui Dumnezeu i în fiecare arie chemarea i seninul Celui iubit. m n stire sau ruine. într-adev r: Numai acelora al c ror suflet carnal e mort acest Vin le este îng duit. Pentru el. aude sunetul clopotului proclamând: Laud lui Dumnezeu. i cel care adaug la acestea altceva decât Dumnezeu este un necredincios. este audi ia prin Dumnezeu (haqq). Sama nu este pentru gândurile i dorin ele de natur carnal . tot astfel vorbe te sama pentru gnosticii perfec i i iubitorii cu inim curat . Oamenii Dorin ei (salekan-e shawq) o ascult desp r i i de intelectul lor. e mai bine pentru încep tori s nu vorbeasc despre asta. i autorul mai spune: Credincio ii fa de dragoste ascult sama desp r i i de Eul lor.cu adev rat. singur tate sau mul ime nu mai au sens. i în alte da i. alteori î i abandoneaz existen a în oceanul anihil rii. retragere sau ie ire în lume. sau ca în cazul lui Maghrebl. Oricare i-ar fi situa ia si starea. cu inima i cu sufletul lor. O sut de mii de nebuni dup Dumnezeu s-au r t cit aici. Mae trii st rilor mistice au spus-o.

care auzise cântecul. ei au enumerat i au descris felurile de sama îng duite i neîng duite. cei mai aviza i î i experimenteaz judec ile asupra diferitelor feluri de sama.i deosebi propria sama de aceea vulgar .i va fi îng duit . nu. ea sa ascuns. Um r a intrat. Vinul acesta ame itor nu este pentru orice fel de b utor.» Arunci Um r a spus: «N-am sa plec din aceast cas pân n-am s aud ceea ce a auzit Profetul. bine diferen iat de sama dragostei divine. dar unii. Când i-a recunoscut glasul lui Um r. a zâmbit.i satisface sufletul carnal sau pentru a da mai mult str lucire reuniunilor sau retragerii lor.nu p r se ti aceast cale. au prescris reguli cu privire la ele i au strâns povestiri i tradi ii referitoare la acestea. de ce zâmbe ti?» El a r spuns: «Era aici o servitoare care tocmai cânta. profet al lui Dumnezeu. Pentru a. i Profetul. nu-i un loc pentru un pumn de ipocri i f r ru ine." Pelerinii C ii practicau sama pentru a ob ine din ea un oarecare beneficiu spiritual. nefiind con tien i de misterele fantei. Nu orice fel de pas re se hr ne te cu smochine. proast si oarb . putrezind. Tradi ii privitoare la sama Ayshah poveste te: O dat era în cas la mine o servitoare care tocmai cânta când Um r a vrut s intre. Atunci a ap rut o sama a ra iunii (c-aql) i a pasiunilor. E Calea aceluia care i-a sacrificat totul lui Dumnezeu. A a cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi: Nu toat lumea st pâne te adev rata sama. dar când i-a auzit glasul s-a ascuns. i-au imitat pentru a. ticsit cu iluzii. Um r ia spus: «O. nimeni nu-i demn de el în afar de omul cu inim iluminat ." Anas Ibn Malik men ioneaz : M aflam în tov r ia Trimisului lui . i cu siguran c nu o pas re agonizând.» Atunci Profetul a chemat-o pe servitoare si ea ia repetat cântecul pentru el." întrucât ace tia din urm si-au introdus în sama facult ile intelectuale i patimile.

Sub intensitatea extazului. si pentru durerea asta nu exist doctor. a dec zut din domeniul Dragostei mistice în acela al spiritului de controversat. când Arhanghelul Gabriel a coborât i a zis: «O.Dumnezeu. t ierea în buc i i împ r irea buc ilor c tre participan ii la reuniune. Temându-se de tulbur rile z mislite de sufletul carnal.» Trimisul a r spun «O. Pentru devota ii piosi. acela care nu e r pit în extaz când aude în sama nu Prietenului nu se num r printre ale i. o. mantia Profetului i-a c zut acestuia de pe umeri. s racii din comunitatea ta vor intra în Paradis cu cinci sute de ani mai devreme decât boga ii. Citi in euforia s-a lini tit. ra iunea a f cut o deosebire între sama licit si cea ilicit si nici nu avea alt alegere Abuc-Ali Daqaq vorbe te foarte bine despre acest subiect: Sama e interzis oamenilor de rând din pricina lipsei de aptitudini a sufletelor lor. Descântec i doctoria mea opiacee sunt amândou în El. Profetul s-a bucurat i a întrebat: «este printre voi vreunul care tie s cânte?» Atunci un beduin a r spuns: «Da.» Auzind asta. a devenit apoi accesibil elitelor i celor de rând. nici vr jitor. Profet al lui Dumnezeu." Povestea e un pretext pentru a considera drept legitim concertul spiritului ca i extazul spre care conduce acesta si scoaterea ve mântului.» Profetul i-a spus s vina mai aproape Beduinul a cântat astfel: «Dragostea e ca un arpe veninos care îmi chinuie m runtaiele.ce minunat bucurie a fost. . Singur doctor i vr jitor este Cel iubit. trimis al lui Dumnezeu. fiindc îi ajut în eforturile lor. pentru care mi-am dat inima. fiecare s-a întors la locul lui iar Mucawya a spu «O. Profet al lui Dumnezeu.» Trimisul lui Dumnezeu intrat în Extaz (wajd) i înso itorii lui au fost cople i i de bucurie. ea este acceptabil . Legalitate i ilegalitate a samei Sama lui Dumnezeu a fost confundat cu sama creaturilor.» Apoi Profetul i-a t iat mantia in patru sute de buc i pe care le-a împ r it celor aduna i. Mucawya. rezervata ini ial doar elitei între elite.

se angajeaz în sama cu Ego-ul lui. a a cum s-a spus: ." Muhammad al-Ghazali a deosebit în sama urm toarele categorii: . când existau mul i mae tri i multe grupuri de sufi i.In adunarea samei s te a ezi cum se cuvine. î i închipuie un înger si crede c dorin ele sufletului s u concupiscent este ceea ce se cheam a fi un asociator si. sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd.i capul si fa o Litanie Interioar (qalbi). str ini de lumea interioar si care în inima lor nu au nici un Dumnezeu este imperfect si nu prive te decât Ego-ul .Pleac .'" Imurile sumei trebuie s respecte regulile urm toare: R re ti edin ele. si discipolii 1-au întrebat de ce se ab ine. pentru ca inima s nutreasc o venera ie si maestrul trebuie s fie prezent la sama. f r s te ocupi de ceilal i.$ama nu-i bun decât pentru acela eliberat de Sinele lui i a c rui inim e vie.Cânt re ul si cel cu tamburina trebuie s fie sufi i i oameni cu inim arz toare. La sama trebuie s fie lipsi i de orice idee de divertisment.in timpul samei. ezând ca în timpul rug ciunii zilnice. S nu vin la reuniune pentru un salariu sau pentru a-si asigura subzisten a. inima Iui scruteaz prezen a divin . Junayd nu a cântat deloc. . Micul i nici str inii de Cale nu trebuie s participe la reuniune. într-o zi. cu inima una cu Dumnezeu." .un motiv oarecare. . ispitit de diavol. Se spune c . la sfâr itul unei iama. . s fii calm i recules. Un asemenea individ. Iunuc ispir la sama trebuie s alunge din inima lui pl cerile i încântarea rug ciunii.Ilicit : pentru cei care fac din sama o obi nuin form de divertisment nes n tos. s se despart de mi c rile Sinelui s u.Licit : cei pentru care sama exacerbeaz Dragostea fa de Dumnezeu i i particip la ea sub exalt doar virtu ile vrednice de admira ie sunt liberi s o practice. El i-a întrebat la rându-i: Cu cine a cânta?" Ei au r spuns: Cu tine .i pentru tovar ii no tri este îng duit fiindc inima lor e treaz .

i dup opinia general . Pe tine însu i".Toat lumea cunoa te Coranul i îl recit mult. i un mare num r i-au dat sufletul.Cele mai multe dintre suflete nu simt emo ie f r ajutorul ritmului i al melodiilor.Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate st rile de spirit ale iubitorilor lui Dumnezeu. Ne putem întreba pentru ce sufi ii nu se foloseau pentru sama lor de citirea Coranului. cere s i se cânte altceva. care este cuvântul lui Dumnezeu. unii î i pierdeau cuno tin a. . iar ceea ce este auzit mereu nu mai atinge deloc inima. i asta nu se .în loc s citeasc poezii i litanii (dhikr). Ghazali r spunde la asta: Existau adesea same cântate pe versetele Coranului i provocau multe extazuri. iar dac aceste cuvinte nu sunt în acord cu acea stare. cei care îndeplineau ambele condi ii erau rari. nu pentru salariu.însu i". V zându-le au început s -I laude prin poeme. Dar dac sufi ii se slujeau mai curând de poeme i de litanii decât de versete din Coran. Aceast anecdot face aluzie la faptul c sama trebuie practicat între discipoli uni i în inim i c trebuie ascultat de la un muzicant îndurerat de desp r ire i cântând cu sinceritate si cucernicie. o f ceau din urm toarele motive: . (tabl) si de tamburin (daf) pentru ca efectul lor s fie mai adânc. Astfel c se practic sama pe asemenea melodii. In vremurile acelea.Cântecele trebuie sus inute de tob . Auzind sama dup Coran. i-au spus ei.Fiecare î i simte propriile st ri suflete ti i dore te s aud versuri i cuvinte care sunt în acord cu starea lui l untric . El le-a zis: «înceta i cu asta i cânta i iar i ce a i cântat mai devreme!» . . a mai întrebat el. de aceea samele în proz sunt foarte rare. Pe cine a asculta?". dar nu se cuvine s compui muzic dup Coran. Se spune totu i c Profetul a intrat în casa lui Rabi atunci când slujnicele cântau i b teau tamburina. a a ceva nu trebuie s se fac dup Coran. .

poate face atunci când e vorba de cuvântul lui Dumnezeu. Al ii ascult muzica si nu dau aten ie cuvintelor. Pasionatului de Dumnezeu. Tot ceea ce aude cel ce se c ie te îi pricinuie te remusc ri i regrete. credinciosului îi înt re te certitudinea. i întrucât aceast semnificatie este în acord cu Starea lor sufleteasc (waqt). Practic sama unde e o nunt mistic . sama îi cre te dorin a arz toare. Nu în ipetele unei îngrop ciuni. ei practic sama concentrându-se asupra cuvintelor i a semnifica iei lor. acced in adev ratul lor Rang . Celui care nu i-a cunoscut propria esen i în ochii c ruia luna este înv luit îi vor fi pe plac acestuia sama i toba? Sama ce c l uze te spre unirea cu Cel iubit?" Autorul lui Kashfa-mahjub scrie: Practicarea samei variaz dup gradul înaint rii pe Cale." Folosirea sântei Maxlana a spus: Sama lini te te sufletele celor vii. ei practic sama cu exaltare. pentru cel disciplinat este o înv tur . Fiecare are propriul lui grad. Muzica este hran pentru sufletul lor. Celui care o tie. Cel care dore te s fie trezit. Acela doarme în mijlocul unei gr dini. ceea ce st m rturie for ei sufletului lor. Dar pentru cel care doarme într-o închisoare E o nenorocire s fie trezit." în timpul samei. A a cum a zis Junayd: Inimile unora sunt neîncetat în prezen a lui Dumnezeu. pentru amant înseamn ruperea leg turilor de dragoste i pentru dervi pierderea oric rei iluzii. unii profit mai mult de sensul cuvintelor iar al ii de cântece i de melodii. i atrac ia exercitat de sama depinde de gradul în cauz . sufletul îi este un suflet. Când primesc hrana aceasta.

tamburina. la refuz i la unire. Putere de în elegere (fahm) Dup în elegerea lor cu privire la sama. ar-ul. Moshlaq c-Ah' Shah mai folosea i sehtar-la sama-c. De exemplu. Mawlana Jalaluddin Rumi a scris un poem despre rabab în Divan-i Shams: Kabufr-ul este izvorul dragostei i tovar ul Prietenilor. i hule te. la început un adept progreseaz foarte repede. ceea ce se afla în inima lui se solid i dac e i încearc diferite st ri. se men in acolo i nu se mai ocup de treburile corpului. la speran dezn dejde..Spiritual (maqam). iar în poezia mistic se men ioneaz adesea fluierul. la desp r ire i la proximitate. consider atunci c Dumnezeu nu-i mai acord gra ia lui. l uta (b rbat] i pandora (tanbur). la team intensific i la i la ajutor etc. Când aude cuvinte ce se refer la oprobiu i la consim ire. apoi procesul încetine te. vioara cu trei corzi (mbub). încearc experien e variate. Dac nu are o credin asaltat de propriile lui gânduri în timpul samei. 2) Atunci când inima adeptului este dominat de gânduri religioase i când el este însetat de dragostea divin . Agita ie (harakat). acceptare sau reticen . contrac ie i expansiune." Instrumentele muzicale In reuniunile de sama se face uz în general de fluier (nev) i de tamburin (da). la consim ire i la ciud . Nu ne putem închipui c Dumnezeu este susceptibil de . harpa. este un necredincios. asem n tor norului acela pe care arabii 1-au numit rabab" Aspectele samei Sama comport trei aspecte: Putere de în elegere (fahm). Extaz (wajil). oamenii se împart în trei grupuri: 1) Este inutil s discut m despre aceia care ascult sama într-o stare de ignoran si de gre eal si care nu au con tiin a p catelor lor. dup starea i dorin a lui: u urin si dificultate.

i atunci când sama sose te la el. acesta ajunge la starea de nonexis-tent i de unicitate. cum L-ar putea contempla cineva str in Lui?" Unii au zis c wajd-ul const într-o inspira ie ce vine de la Dumnezeu Cel Preaînalt i r scole te inima printr-o revela ie sau printr-o form de stare sufleteasc precum bucuria sau regretul. arsur si chin". a fi trist din pricina unei probleme importante". Agita ie (harakat) i Extaz (wajil) Când în timpul samei sufitul cade prad agita iei. oricine are înc gustul propriei sale existen e nu accede la wajd. nici m car nu i-ar da seama de asta. Când acest soi de extaz n v le te în con tiin a secret a slujitorului i-1 ia în posesie.schimbare. Warf-ul nu admite un suflet camal viu si nu se întemeiaz pe nimic altceva decât pe Dumnezeu. dar uneori si de arsura Dorin ei (shawq) i a Dragostei (hubh). în care inima prime te o cuno tin ezoteric . e o stare ap rând între el si Dumnezeu. Cuvântul wujd are patru sensuri: a fi r t cit". wajd este ceea ce p trunde în inim si provoac o stare de team i de regret profund."' eicul Ruzbehan a spus: Extazul (tawajud) îndr gosti ilor este adev r. Dumnezeu este imuabil. numai omul e nestatornic. wajd-ul îi dezv luie con tiin ei secrete a misticului ceva din misterele lumii celeilalte. entuziasmului i avânturilor l untrice. iar în el întunecimile se risipesc. în limbajul sufi ilor. Este ceea ce se cheam wajd. scoate strig te si gemete. Wajd-ul eman din Frumuse ea divin : când Dumnezeu î i dezv luie fa a c tre suflet. a deveni puternic". 3) Acela care a atins stadiul de anihilare în elege cu adev rat ceea ce este vama. Cea mai frumoas defini ie a wajd-ului este poate aceast fraz a lui Sumnum Muhibb: Sana este chemarea lui Dumnezeu c tre suflet iar wajd-ul este r spunsul . iar cel al mediocrilor este ilicit. dac ar c dea în foc. pricinuit cel mai adesea de chinul desp r irii. se spune c intr în starea mistic de wajd. astfel încât. acesta devine tulburat. sentiment de nostalgie.

al demonstra iei." Cele trei grade . pân întratâta încât nu mai are con tiin a st rii sale. Efectul atnei. ." i Ghazali: Exist dou feluri de wajd: unul depinde de genul de st ri mistice iar cel lalt de acela de dezv luire a gnozei. dar con tient înc de aceast absen . Tot ceea ce se spune despre toate acestea sub raportul cunoa terii. . alteori prin Team (khawj) i alteori prin focul dragostei. precum un mort. în care subiectul este înc prezent în el însu i i se zbucium zadarnic. tot a a.sufletului la aceast chemare. el este indiferent si închis la tot ceea ce vede sau aude. o aspira ie sau o nostalgie. si nimeni nu-i cunoa te esen a dac nu 1-a experimentat. Numim acest grad neantizarea neantiz rii. ochii lui nu mai v d. o calitate divin îl p trunde pe mistic i îl umple de o be ie care uneori se exprim prin Dorin a arz toare (shawq). uneori îmbr cate într-o forma imaginativ . al exemplului i explica iei nu poate da o imagine despre wajd. e s purifice inima precum o oglind . Acest foc care se aprinde în inima lui îi ajunge în cele din urm la ra iune i-i subjug sim urile pân într-atâta. încât. alteori foarte clare.Agita ia (tawajud). apar ni te lucruri în Con tiin a Secret (sirr) a misticului. când subiectul este absent din el însu i. . pentru cei ale i este pace peste pace." Diferitele tipuri de extaz eicul Ruzbehan a spus: Sunt trei feluri de wajd: pentru oamenii obi nui i este o arsur peste o arsur .Extazul (wajd).când subiectul este debarasat de Eul lui. precum un om beat. nici urechile lui nu mai aud. în respectiva stare. în cel de-al doilea grad al wajd-ului. pentru elita celor ale i este desf tare peste desf tare. sau.Supraexisten a (wtyd). în primul gen. pierderea cuno tin ei este întoarcerea la Dumnezeu iar plânsul este efectul bucuriei întâlnirii.

Arz toarea dorin a muzicii i-a p truns în con tiin a secret . Aii. Prive te oimul care a sc pat din cuibul c ii mistice. In legea exoteric precum i în Calea mistic . dansul. dimpotriv . S dansezi înseamn s urci deasupra celor dou lumi. chiar dac pare nemi cat. nu i-o mai poate controla. i atunci reprezint indicele celui mai înalt grad al wajd-ului." Mi c rile extatice ale sufi ilor sunt adeseori ca un dans." Mult Iubitul. scoaterea ve mintelor în timpul samei sunt totdeauna involuntare. el trop ie i bate din palme.i sfâ ii inima. s te ridici dincolo de sufletul t u. Cuprins de extaz el se agit ca un porumbel prins în curs . încât. F r s încerci chinul. S . si prin acest extaz a primit existen a (absolut ). beat de dragoste divin . tu e ti ca mine i eu . dansul nu e ctitorit canonic. iar agita ia îi devine atât de mare. Iubitorul e întruna în dans i în mi care spiritual . rostind Fiat: 1-a trezit pe iubitor din somnul nonexisten ei. S dansezi nu înseamn s te porne ti toat ziua bun ziua." In leg tur cu mi c rile involuntare din wajd se men ioneaz urm toarea tradi ie: Trimisul lui Dumnezeu îi spuse lui Aii: O. Pân în ve nicia cea f r sfâr it aceast muzic nu va înceta i nici acest dans nu se va opri.i ia zborul. La sufi i. i întrucât mi c rile extaticilor si comportamentul celor cuprin i de tawajud sem nau cu un dans. bucuria i entuziasmul mistic pun st pânire pe corpul i membrele sale. fiindc Doritul este ve nic. Când sufitul este în extaz. ca praful care. mi c rile. f r a mai avea con tiin a Eului s u. unii glume i i-au imitat iar al ii au crezut c aici era vorba de sufism. Acesta se cheam dansul unit ii. i prin auzirea acestei melodii el a fost subjugat de extaz. calmul interior i aparent s-a pref cut în dans si mi c ri spirituale. dragostea i-a devenit st pân .Mi c rile de dans Extaticul veridic este acela care r mâne nemi cat pân ce experien a lui iluzorie se consum complet prin focul samei. asemeni unui om care tremur .

" Bucuria pricinuit de aceste cuvinte îl adânci pe Aii în extaz. i ei reu esc s se fereasc de gre elile mari. Dac bat din palme. dansul echivaleaz cu un act de adora ie. pasiunile din picioarele lor diminueaz . î i abandonar instrumentele." i acesta. cântând din gur si cu instrumente o arie dup urm torul poem: O. Profetul îi spuse i lui Jafar: Tu mi te asemeni. î i oferir maestrului serviciile i parcurser printre dervi i calea spre Dumnezeu.i întind st pânirea peste toate membrele lor. inima mea c tre Prieten înal dolean Acoperi ul. pornir pe urmele eicului. în felul cum o fac arabii. de bucurie. în nici un caz sama sufi ilor nu const în aceea c ni te oameni ce-si dau numele de sufi i merg de la un ora la altul pentru a." eicul fu n p dit de bucurie mistic si începu s se învârteasc în aer pân ce c zu de pe acoperi la p mânt. Ridic -te si vino. dorin ele din mâinile lor sunt eliberate. fizic i moral. Astfel. intrar în khaneqah. Tinerii venir la el.i câ tiga pâinea imitând gesturile adev ra ilor mistici. Se spune c eicul Ruzbehan se afla." eicul Al Islam Sohrawardi considera c .i pierzi sufletul. dac lovesc p mântul cu picioarele. El v zu un grup de tineri care treceau pe str du . cu scopul de a ac iona asupra patimilor sufletului. u a. ele îi domin i. De mai multe ori el lovi p mântul cu piciorul.sunt ca tine. î i izbi picioarele de p mânt. Dac ai dorin a s . Abu Said Abi-Khayr considera c e profitabil pentru tineri s trop ie i s bat din palme în timpul reuniunilor de sama. în stare de extaz. acum când locul e liber. dac inten ia e curat . Se men ioneaz din partea lui urm toarele cuvinte: Sufletul tinerilor nu este eliberat de patimi. pe un acoperi . fereastra nu sunt p zite. aranjate sub form de spectacole expuse . E mai bine ca pasiunile s se elibereze în timpul sumei decât sa duc la p cate capitale. Dar s dansezi ca s le ar i oamenilor c te afli într-o stare secund este ceva absolut proscris. patimile din membrele lor se atenueaz . se poc ir .

Sunt bufni e ale lumii în ruin . Sama sufi ilor nu înseamn s . sugând coada unui scorpion viu sau vârându." Unii mae tri au considerat dansul în stare de tawajud drept un fel de a te supune lui Dumnezeu f r a mai a tepta nimic altceva. Danseaz si sar deasupra imperfec iunilor lor. în ciuda tuturor mofturilor pe care le fac.i în gur capul unui arpe. P trundere în sine a vârtejului secret. prin sunet.i frig ri în corp. dimpotriv . i în bucuria lor fac s clocoteasc oceanele. De meditat Caut r spunsul în acela i loc din care i-a venit întrebarea. reprezint înflorirea acestei civiliza ii vedice. Originea diverselor practici Yoga i a sistemului ei filosofic r mâne necunoscut îns urc în .i încingi clien ii cu b t i de tob . Pe ace ti tic lo i. una dintre cele mai bogate din istorie. Dumnezeu s hot rasc dac vor ajunge vreodat la ceva. (Rurni) Practicile Yoga ale tradi iei indiene Nimeni nu poate spune dac Yoga i multiplele ei c i este anterioar sosirii arienilor în India sau dac .publicului. cuvânt i gest." Trebuia s cit m acest soi de medita ie particular pe care o g sim de altfel în însu i principiul oric rui dans sacru. Sc pa i de sub mâna Eului. Smulge r d cinile dorin ei tale! Unii danseaz i se învârtesc în pia a public Dar oamenii veritabili danseaz în propriul lor sânge. Mawlana a spus în leg tur cu asta: Danseaz atunci când î i po i sf râma Eul. Str ini cântecului de privighetoare. ei bat din palme. Menestrelii lor lovesc în tamburina interioar . pe care îi vezi ignora i i adorându-se doar pe ei în i i. abandoneaz -i. sp rgând pietre i sticle cu din ii si socotind toate acestea drept gra ie supranatural . înfigându.

Prin asta devine demn de un respect imens. ca i în celelalte capitole ale lucr rii noastre. pân cel pu in în mileniul al IlI-lea Î. ci vrere de în elepciune. a uni". iubim i murim? Facult ile corpului Pentru Yoga exist treisprezece sim uri sau instrumente ale corpului.H. cunoa tem. Nu e specula ie asupra în elepciunii. care în cursul ultimului secol s-a r spândit în Occident sub forma ei de gimnastic pentru dobândirea unei st ri mai bune a organismului. ea este înainte de toate un sistem practic de trezire de Sine. Yoga nu este numai o teorie cosmogonic bazat pe un ritual încununat de o credin . cinci de ie ire: facult ile de ac iune). Cuvântul vine din r d cina sanscrit yug. Ceea ce dovede te un grad de cultur spiritual inegalat printre toate civiliza iile cunoscute de istorie. implic o realizare efectiv a scopului ce const în descoperirea divinului i dep irea de sine însu i. Yoga este primul sistem spiritual care porne te de la corp pentru a realiza fiin a suprem în Sine. în elegem. se dore te de fapt o tiin a Eliber rii.timp. însemnând a atela cu ajutorul jugului". fiindc oare nu în însu i acest corp tr im. descoperim. Nu vom intra aici într-o explicare a bazelor doctrinare si cosmogonice ale hinduismului1. dup statuile ce ne-au parvenit. Adev ratul ei sens prive te atât st pânirea psihismului. cât si aspectul în mai mare m sur religios interesându-se de unirea fiin ei individuale cu principiul. Sinele suprem. Yoga. s scoatem în eviden principiile anumitor practici de medita ie. Deci: . Spre deosebire de majoritatea altor sisteme spirituale. a sim urilor i a pasiunilor pe care trebuie s le disciplin m ca pe ni te cai n r va i înh ma i la un car. sim im. a îmbina". cre m. comparate cu trei santinele i zece por i (cinci de intrare: facult ile senzoriale. ci ne vom mul umi.

Factor de energie. manifestat atunci când Guna-sattva o duce cu sine asupra lui rajas i tamas. ceea ce se cheam Sim ul Interior. manas. picioarele. locomo ia. Guna-rajas z misle te activitatea si mi carea. apucatul. sub raport fizic. ochii. Respectivele dispozi ii constituie forma luminoas a Intelectului". vederea. împreun cu no iunea de Eu i cu intelectul (cele trei santinele).i sediul în organele corespunz toare. care este facultatea cervicala.cinci facult i cognitive": auzul. ca . ignoran a. cinci facult i de ac iune": cuvântul. se afl la temelia oric rui efort. care sunt Sim uri Exterioare. pip itul. ata amentul i neputin a sunt Forma întunecat a Intelectului. excre ia i generarea. deta area i puterea. respectiv urechile. oric rei munci grele. anusul i sexul. iar dispozi iile contrare adic r ul. prin agilitate si puritate. Conform cu Tara Michael. bucurie i pace. avându.i sediul în organele corespunz toare. se traduce prin putere de în elegere. prin opozi ie cu primele zece indriya. rezultând din inhibarea lui sattva de c tre rajas si tamas. ea are un rol centralizator. cele trei Modalit i sau Tendin e (gune) care conduc fiin a sunt urm toarele: Guna-sattva tinde spre iluminare. Sub raport psihologic. respectiv glasul. mâinile. care de mul i ani tr ie te i studiaz în India. nasul. pielea. mirosul. cea de-a unsprezecea facultate. avându. Coordonând si îndrumând în egal m sur facult ile senzoriale i facult ile de ac iune. cunoa terea. limba. spre manifestarea con tient . inerente intelectului (Bodht): acestea sunt rectitudinea. Exist patru dispozi ii fundamentale. gustul. Manas-ul constituie.

karma. care îi îng duie astfel s înainteze în c utarea ultimei ascensiuni (fiindc totul exist în virtutea a altceva). voi fi beat. subiectiv. îmbrac noi corpuri pentru a-se g si i a se topi în el. Câte ceva despre reincarnare: la moarte. cerc pe care hindui tii 1-au asimilat cu ciclul reincarn rilor. a acestei ro i a suferin ei si s -1 fac pe adept a descoperi eliberarea. indiferen a. ignoran sau incon tien . orice cuvânt face s germineze ac iunea. tendin ele corpului creeaz ac iune. a adar Destin. dac m nânc cu just m sur . Suferin a. eliberându-se progresiv. orice gest. lipsa incit la efori.i a agita iei i a instabilit ii i adesea este asociat cu suferin a. fiindc orice gând. si orice efort e înso it totdeauna de o anumit trud sau impresie de dificultate. întunecime. existen dup existen . facult ile. dac ac ionez necugetat. m voi sim i bine. Sattva are func ia de a revela Fiin a (sat) unui lucru." Toate sim urile. nevoia. Dac beau prea mult. iner ie. densitate. tamas o are pe aceea de a se opune acestei revel ri. efecte diferite. si aici. corpul nostru se . rajas este Forta prin care obstacolele sunt dep ite iar forma esen ial este manifestat . ca apatie. de marele v l al iluziilor ce ascunde. Guna-tamas este factorul de rezisten fa si de obstruc ie atât de lumina în elegerii (sattva) cât si de dinamismul Mi c rii (rajas). adev rata realitate a fiin ei noastre. Este ciclul neîntrerupt al actelor i al consecin elor acestora. Yoga se vrea sistemulcheie apt s duc la ruperea acestui lan infernal. se manifest ca încetineal . risc un accident sau ivirea unei probleme în orice situa ie etc. fiindc pentru ei principiul subtil al corpurilol î i caut adev rul (divin) chiar i dincolo de moarte si reintegreaz f r încetare noi matrice. Obiectiv. reactiunea si experien a înlr-un anumit cerc al existen ei. în acest corp subtil sunt înmagazinate toate experien ele trecute.

R mâne oare un germene? Iar acesta se reg se te numai în urma i? Totul tine de domeniul misterului. Cele patru izvoare ale nefericirii i cele opt grade ale eliber rii Ignoran a omului si suferin a lui se manifest prin patru componente interioare care ne marcheaz întreaga via : sentimentul meschin al individualit ii sau Ego: Aceast identificare ne conduce toate ac iunile i d na tere egoismului. de intui ie personal . sufletul. consider m principiul reincarn rii în felul urm tor: fiecare zi e o nou zi. care const în de .) si triste ii în fa a insuccesului («am e uat». Este vorba de o chestiune de credin . se transform în pulbere. fiecare trezire ca pe o na tere. «suni supus oprobiului» etc. Ce devine con tiin a noastr ? Spiritul nostru? Cum se transform el? Nu tim nimic despre asta. ata amentul.descompune. la fiin ele omene ti normale. «am reu it» etc. Experien a ne creste într-una. V zut astfel. tonii e vremelnicie. iar con tiin a. aspect al ignoran ei. de i în cea mai mare parte religiile au admis supravie uirea unui corp subtil. Corpul nostru se modifica f r încetare. Yoga cu multiplele sale ramuri r mâne un sistem efectiv de eliberare fa angoasele cotidiene si o ucenicie a senin t ii. trebuie s evolueze pe parcursul timpului. Niciodat nu ne privim de dou ori în acela i fel într-o oglind . imperceptibil dar în mod sigur. la fel cum nu ne sc ld m de dou ori în acela i fluviu. în agregate de atomi care î i ocup locul în ciclul naturii. «sunt bolnav». ca i vârsta. infatu rii în fa a succesului («sunt puternic». «sunt inteligent». S socotim deci fiecare noapte de somn ca pe o moarte. Totul se schimb .)". In capitolul de fat .

care const în complacerea în st ri lamentabile. de a rezista. ia na tere din amintirea experien ei penibile. Retragerea sim urilor: pratyahara. Ea provoac dorin a de a ne opune. Reculegerea perfect : samadhi. Controlul respira iei: pranayama. Cinste si sinceritate fa de tine i de ceilal i. . ne reful m frica de moarte. care ne readuce prima etap : ne ag m de Eul nostru ca de un colac de salvare în largul unei m ri dezl n uite.identificarea cu experien ele pl cerii. Posturile: asane. aversiunea. Infrân rile implic cinci atitudini: S nu vrei s pricinuiesti nici un r u nici unei fiin e vii: respectul fa de via sub toate formele ei. Medita ia profund : dhyana.i pui de acord faptele cu vorbele i gândurile. S nu respingi adev rul: s . ne pierdem în iluzie pentru a uita. frica de moarte sau tendin a de a ne ag a de via . care se întrep trund i conduc la eliberare: Infrân rile: yame Practicile religioase: niyane. care a scris Aforisme despre Voga. ia na tere din amintirea obiectelor ce ne procur impresii agreabile. s în elegi c binele cel mai mare este acela al tuturor si nu acela al egoismului personal. de a ne r zbuna. aspect al ignoran ei. în loc s o accept m i s ne dezvolt m fiin a în vreme ce ajut m omenirea s evolueze într-un sens ascendent. exist opt p r i esen iale ale sistemului Yoga. cel mai vechi invatat practic care ne-a parvenit. Conform cu Patanjali. Concentrarea mental : dharana.

i p strezi echilibrul interior. contrarietatea. respect fa sexual . Cele cinci practici religioase Purificarea: corpul trebuie s respecte o igien strict pentru a r mâne s n tos i a.. ceea ce se petrece în jurul t u. ci utilizat în scopuri mai înalte decât actul animalic simplu.i apar ine: deci s nu furi. s fii atent la ceea ce m nânci.S nu. în func ie de ceea ce ai de f cut. nu pentru tine. o mare hot râre. Yoghinii adaug la acestea anumite procedee de cur ire intern (netti: fosele nazale cur ate cu o sfoar i cu ap . putere de a suporta. s nu te la i afectat de situa ii. s nu dai curs tuturor dorin elor care se prezint la infinit.. s cuno ti valoarea alimentelor.î dezvol i generozitatea. Castitatea: ceea ce nu înseamn abstinen st pânire de sine. s nu.i umpli niciodat stomacul pân la sa ietate.i însu e ti ilegal ceea ce nu. s r mâi senin. dar nici s nu râvne ti. Trebuie s iube ti pentru cel lalt. care nu trebuie s fie risipit . Totul pentru a r mâne în deplin posesie a mijloacelor tale i a nu te îngreuna cu materie inutil . perseveren . eforturi asupra ta. s . evident. S nu fii posesiv: ata amentul fa de obiecte si fiin e marcheaz întotdeauna o atitudine egoist si ascunde o temere.i p stra o con tiin limpede. ci de actul dragostei si prezervarea energiei sexuale. Cur enia corporal trebuie s se alieze cu dieta alimentar .). Starea de mul umire: s apreciezi ceea ce ai. oricare ar fi neprev zutul. . Vom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna. pl cerea. sp laturi. Toate acestea implic . si s . s nu fii la discre ia valurilor de emo ii.

i ale c rei efecte.Postura de medita ie Dup Sri Anand. nu for a i niciodat . S r mâi umil i s nu. Seria respectiv este ideal in plin natur . pentru a v folosi cât mai mult. în ora . Ofranda c tre Dumnezeu: s tr ie ti i s practici toate preceptele nu pentru tine. eliberare a respira iei i dezintoxicare a organismului. dar se poate practica si în cas . la îndemâna tuturor cu ni el antrenament. fiece mi care trebuie s devin supl i confortabil ". Dar umil nu vrea s spun pasiv. dac o practic m în fiecare diminea la sculare i înainte de a ne face toaleta. i fie ca energia vital a soarelui s p trund în voi. care pred lec ii la Paris la Centrul indian de Yoga. Nu vom prezenta aici decât salutarea soarelui. Studiul i în elegerea medita iei sub diversele ei forme.i f ure ti un sentiment de superioritate prin practicarea sistemului Yoga. în primele zile ale ciclului. Femeile. suple e a coloanei vertebrale si a mu chilor. actul unei medita ii reu ite depinde de trei factori fiziologici principali: .Studierea textelor sacre i a înv turii în elep ilor guru. ci pentru ceva din noi care ne dep e te. Orienta i-v spre soarele ce rasare (est). tot atâtea exemple la care s meditezi. alc tuit din mi c ri simple. trebuie sa renun e la aceste exerci ii. Face i mi c rile în ritmul ce vi se potrive te i f r s v gr bi i. sunt numeroase i benefice tonifierei a iriga iei sangvine si a sistemului nervos. nimeni nu trebuie s se lanseze în rudimente f r a le înv a mai întâi de la cineva abilitat s indice mi c rile. Posturile: asane Salutarea soarelui Tratatele i profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc.

i ii coloana vertebral i capul riguros drepte. Cel mai mic disconfort în postur ar distrage în mod constant spiritul. Toate vechile texte referitoare la Yoga insist asupra necesit ii de a p stra dreapt coloana vertebral în timpul medita iei. 2. cel lalt aflându-se desesubt. pl mânii i inima î i încetinesc mi c rile. aproape abdominal . într-un calm perfect. Svastikasatia sau pozi ia Fericirii. în care laba fiec rui picior este inserat între coapsa si gamba piciorului . încât abia se mai simte. unul singur dintre picioare este a ezat pe coapsa opus . Virasiina: Semilotusul sau pozi ia eroului. practicarea medita iei este imposibil . Atunci producerea de bioxid de carbon are valoarea minim . din cauza unei mai mici cheltuieli de energie muscular . dar f r crisp ri. Respira ia devine u oara. care îi revitalizeaz . cea mai simpl .i permit s r mâi nemi cat un timp îndelungat f r a încerca nici o senza ie de disconfort. trebuie deci s alegi postura care s . pentru a evita compresiunea organelor abdominale provocat de o pozi ie încovoiat . Pe parcursul posturilor de medita ie. 3. ceea duce la constipa ie i favorizeaz multe ale dezordini. cu picioarele încruci ate si labele picioarelor odihnindu-se cu talpa spre marginea coapselor. imortalizat de Buddha. Exist înc un motiv pentru a sta drept: nervii coccisului i cei sacrali sunt astfel mai bine iriga i cu sânge. în aceste condi ii. 2. spiritul este aproape în întregime sustras distragerilor pricinuite de mi c rile fizice si deci se poate interioriza. A adopta o postur ferm înseamn s cape i senza ia c te afli în posesia corpului.1. Padasana: pozi ia Lotus. Trebuie s . Sunt indicate patru posturi: 1. dac nu. 3. Trebuie adoptat o postur ferm i confortabil .

în zilele noastre este de ajuns s te ui i pu in în jur i în tine însu i ca s . cu voin . f r ea. ceea ce vibreaz " i deci se refer la energie în general.i dai seama cum cea mai mare parte a fiin elor respir prost: o respira ie superficial . cu fesele a ezate pe glezne i. «ceea care.. face s se mi te Universul. nu putem tr i cu trupurile noastre a a cum sunt concepute. putem reu i. Prin aten ia acordat suflului si prin amplitudinea pe care astfel i-o confer . bineîn eles. prin intermediul celei dintâi. Fluxul i refluxul respira iei este asem n tor ritmului binar. alternat.uscat-umed. R mâi t cut. cea care anim corpul i toate fiin ele însufle ite. prana mai este i ceea ce se mi c ". aidoma b t ilor inimii noastre. implicând doar partea de sus a pl mânilor. ci s o dirij m pentru maximum de folos al organismului nostru psihosomatic. postura Benefic ambele glezne sub testicule.. exist . adeseori igara traduce nevoia de a respira. se dovede te mai mult decât o disciplin a r sufl rii un control al Energiei vitale (prana). al unturii: zi-noapte. respir . Toate aceste posturi sunt mai u or de adoptat cu o pern tare pus sub fese. sacadat .Pranayama: controlul suflului Prunayama. Bhadmsana. s punem st pânire pe aceast prana a a încât s nu o mai risipim.opus. spatele mereu foarte drept. pe jum tate stupefiant pe jum tate excitant. 4. neregulat .cald-frig. Prin intermediul suflului. t lpile lipite una de alta i men inute împreun cu ajutorul mâinilor. care î i d iluzia c te afli în . deturnat de la scopul ei prin aspirarea unui produs relativ toxic. Mai putem medita i stând în genunchi.exerci iu fundamental al sistemului Yoga. yoghinul nu numai c îl disciplineaz i-si f ure te astfel o unealt remarcabila ci trebuie i s ajung în simbioz cu totalitatea naturii si a mi c rilor ei cidice. Prana se g se te pretutindeni sub forma de oxigen i electricitate. El re-creeaz oscila ia cosmic .

regulat . f r a for a lucrurile. consacrate medita iei: expira iei i a inspira iei. se poate remarca faptul c un spirit agitat. practic asta îndat ce apar vreo angoas . cât pierdere de vreme ar putea fi evitate! Trebuie mai întâi s înve i s respiri lini tit i adânc: în fiecare zi s . f o u oar reten ie a r sufl rii. avem deja tendin a incon tient s o facem în via a de zi cu zi. ters. Nu efectua niciodat reten ia pe parcursul inspir rii sau al expir rii. Mircea Eliade spune c prin pranayama yoghinul încearc s cunoasc în . e un lucru r u. eforturi. înceti or. trebuie s -1 practici la încheierea doar în momentele speciale. câte boli. Efectele sunt imediate. Momentul de imobilitate astfel creat î i permite s cape i con tiin a interi orului corpului i lini te te în întregime mentalul. în timp ce reflect m sau în încordarea vreunui efort.în m sura posibilului ( i limitele acestui posibil depind de propriile noastre limite. sl biciuni). pe care. cate st ri dezagreabile.realitatea clipei i î i îng duie s te ag i de ceva. Iat i un alt exerci iu. vreo încordare.i rezervi câteva minute ca s inspiri cât se poate de mult i s expiri cât mai lent cu putin . Repet aceast concentrare asupra respira iei de câte ori este posibil în cursul zilei.i faci respira ia mai ampl . la început. prin simplul control al inspir rii i expir rii. împr tiat. Totu i. în plus. angoasat sau supravoltat se va traduce printr-o respira ie în concordan cu asemenea st ri. trebuie s încerci s devii totdeauna con tient de faptul c respiri i s . i astfel le alungi sau cel pu in comba i stresul i îi dai organismului posibilitatea de a reac iona adecvat la situa ie. amorf. Este foarte important ca tot aerul s fie expulzat din piept ori pieptul s fie plin cu aer pentru a efectua aceast reten ie care nu trebuie s dureze mai mult de trei pân la cinci secunde. iar expira ia împins c tre i în abdomen.

care implic respira ia diafragmatic i abdominal : o coloana si capul drepte. din primele zile de practic . Kapalabhati: Cur irea craniului Un exerci iu tradi ional de pranayama. s ii socoteala num rului de pranayame efectuate. Yoghinii ajung la suspend ri din ce în ce mai prelungite ale r sufl rii si li se cunosc performan ele de suportabilitate în . o cunoa tere prin act.scufund rile în ap sau în îngrop rile de vii. o intrare calm i lucid în îns i esen a vie ii. Dar regulile tradi ionale ale sistemului Yoga se limiteaz la trei prime etape ce trebuie dep ite încetul cu încetul:. melodic . energia organic desc rcat de inspira ie si expira ie. la amiaz . de asemenea.î ii respira ia timp de 2 minute si 24 de secunde (36 de matre). Nici o molesire nu e îng duit în acest exerci iu de purificare a corpului i a spiritului. o inexprimabil senza ie de armonie. nici s nu faci mai mult de patru exerci ii pe zi: la r s ritul soarelui. Yoga le recomand credincio ilor ei s tr iasc .i ii respira ia timp de 1 minut i 36 de secunde (24 de matre). Trebuie riguros respectat o postur cu coloana vertebral dreapt . Concentrarea asupra acestei func ii vitale care e respira ia are ca efect. Trebuie. o nivelare a tuturor asperit ilor fiziologice. o plenitudine ritmic .S ajungi s .mod imediat pulsa ia propriei sale vie i. Activit ile senzoriale îl iau în st pânire pe om. Pranayama este aten ia îndreptat asupra vie ii organice. dar s nu se abandoneze vie ii. . este kapalabhati (Cur irea craniului). îl altereaz i-1 dezagreg .i ii respira ia timp de 48 de secunde (12 matre). la asfin it i la miezul nop ii. ea î i creeaz un sentiment obscur de prezen în corp. s nu for ezi niciodat cre terea lui.S ajungi s .S ajungi s . pe care îl alegem dintre multe altele. o con tiin calm a propriei m re ii". Mai târziu. . picioarele în lotus ori .

satureaz cu oxigen sângele si produce în întregul organism o intens activitate pranic . o relaxeaz . care iese în afar . prin expulzarea sunetului. în plus. în fiecare dintre s pt mânile ce urmeaz adaug alte zece asemenea respira ii. aerul intr . o mas celular spongioas . îi spal murd ria. de oxigen i cu adev rat îl cur . pân ce ajungi la 120 de mi c ri succesive. exerci iul acesta gole te complet aerul rezidual ce viciaz pl mânii. dedesubtul buricului. o relaxeaz -1 din nou. o toracele bombat. variaz ca volum în ritmul respira iei i deci al circula iei sangvine acest exerci iu puternic îi aduce un aflux de sânge. tonific sistemul nervos vegetativ. de o mi care respiratorie care ajut la mai buna în elegere a sus inerii expira iei (emisie) si a inspira iei (incarcare). Fa a s r mân relaxat . puterea vibratorie . Este un bun preludiu pentru asane i pentru medita ie care se pot încheia cu modularea unor mantre. cifr ce nu trebuie dep it . a ezând aici punctul centrul de greutate. Contraindicat cardiacilor i pulmonarilor.semilotus. o concentrare asupra abdomenului. o apoi contract -1 brusc spre interior: aerul iese din pl mâni.i pântecele. creierul este în profunzime irigat i vivificat. înceti or. inspira ia trebuind s dureze de patru ori mai mult decât expira ia brusc (2/10 de secund fa de 8/10 aproximativ). La început (prima s pt mân ) f astfel zece inspir ri-expir ri. în pl mâni. în plus. deoarece creierul. în chip firesc. toracele nu particip la exerci iu iar inspira ia e frânat f r încetare.Mantrele Practicarea mantrelor este înso it . Facult ile noastre de concentrare i de aten ie se multiplic .

Un celebru guru indian. v zând în fiece lucru. tu tr ie ti în aceast Lumin . O. Swami Ramdas. o. A. con tien i de puterea vibratorie a sunetelor si de golirea de con tiin operat de cântarea lor. la un Sunet primordial. tu nu ai existen . se refer . dragostea Ta p trunde peste tot. textul sacru fundamental al hinduismului. Ram. sunet sacru esen ial pe care trebuie s -1 pronun i cu expira ia cea mai adânc posibil: AOOOOOOMMMMM. Ce este aceea o mantra. Ramdas. For a acestui sunet. destinat s aduc pacea spiritului si evolu ia interioar . O. în aceast Dragoste. pelerinul se l sa condus de o voin superioar lui. Ram. tu e ti pretutindeni. tu nu e ti nic ieri. Tu e ti Lumin . Voin a Ta singur domne te. mergând la întâmplare. Ram. Fericirea Ta absoarbe totul. Ramdas. Ramdas. folosesc drept mantre nume de zei. Tu e ti singura realitate. Tu e ti . Brahmanii hindu i. O. Ram. tu nu ai voin . Dragoste i Fericire. a fost sadhu.Rama. o. Ramdas. în aceast Fericire. un Cuvânt preexistent crea iei i punând-o pe aceasta din urm în mi care. ca i Biblia de altfel. AUM. pelerin r t citor pe drumurile Indiei. lipsit de orice bunuri cu excep ia buc ii de pânz de pe coapse i a unei învelitori. bine modulat. redactat cu patru mii de ani înaintea erei noastre. tu nu ai existen separat . în India acest sunet ar fi OM. este incredibil . care vibreaz în craniu. în fiece fiin incarnarea puterii divine: O. Ramdas. cântându-si neobosit litania. Ram. Vedele. repetând f r încetare aceea i mantr : Om Sri Ram Jai Ram Jai Jai Ram Repetând astfel tntr-o zi neobosit numele St pânului suprem.-ul pleac din gâtlej. o. binecuvânt ri i formule sacre. care poart o înc rc tur simbolic particular .binef c toare a sunetului se adaug amplitudinii respira iei. O-ul coboar adânc în vintre pentru a se termina cu M. Peste tot str luce te lumina Ta.

lumineaz totul. în aceast nebunie nu exist durere. invadat de o pace inalterabil . sl biciune. în elepciune. Ram apare ca mai mul i. Tu si cu totul sunte i Ram. Unul este adev rul. i asta este Ram. Lumin . For . f r dorin e de lucrurile lume ti . Ram te-a f cut nebun dup El. Putere. Binecuvântat e ti tu. A i f r rezerve. nu exist nici un r u. Tu e ti totul i totul este în tine. Adev rul este c . s abandoneze totul i deci s se i consacre în întregime mantrei i medita iei coexistente acesteia. Unul. Calea sanctit ii. Ram în slava Sa. Nebunia fa de Ram este totul pentru tine. ur . orice via a. Fericire. numai abandonarea c tre Dumnezeu. am r ciune. Nu tr i decât pentru dragostea fa de Ram. nu-L vom putea avea. trece întâi prin abandonarea oric rei posesiuni i a oric rui ata ament: Vre i s v p stra i mentalul pentru a poseda la propriu aceast cas . Mai mul i înseamn falsitatea. dac nu ne abandon m în întregime mentalul gândului c tre Dumnezeu i dac nu a ezam la picioarele Lui tot ceea ce inem ca fiind al nostru. ne d . liber ca Lumina." Ramdas a tiut s -si tr iasc idealul. împarte cu totul Fericirea. Spunea c pacea poate fi atins cu ajutorul unei mantre doar atunci când o faci cu unica dorin arz toare fa de eliberare i de pace. iube ti totul. pretutindeni Unul. marile voastre bog ii. a a cum o predica el. Aceast nebunie este întreag Dragoste. Ramdas. torente de ap vie curgeau în inima lui debordând de dragoste pentru via . Ram este unul. bunurile i rudele i s încerca i team în privin a lor. liber ca Fericirea. Rezumând. este tot binele. liber ca Dragostea."Manîra exprima cântecul sufletului s u si al corpului s u încetul cu încetul transfigurat. griji i fr mânt ri? Face î-o. nebunia fa de Ram este totul pentru to i. perplexitate.liber. complet dreptul la îndurarea Lui i la darshan Lui. ignoran .

Tragedia din Guyana r mâne o dovad flagrant a acestui lucru. si i-a hr nit corpul numai cu alimente primite ca poman . Shri Ramjai Ram. a c rei practic major const în recitarea de c tre fiecare a unei mantre anume. influen a lor poate fi dezastruoas asupra sufletelor slabe. spune el.jai. o femeie a venit s m vad .jai Ram. occidentalii. Ramdas relateaz o poveste ce trebuie citat aici fiindc este exemplar : O dat . martor fiind formidabilul succes al Medita iei transcendentale. fiindc simplitatea metodei Iui i puritatea limbajului creau mai mult decât orice fel de ascez sau exerci iu spectaculos. considerându-le pe toate femeile drept mama Iui. puterea exercitat asupra con tiin ei de repetarea ei) dar care. în ale sale Carnete de pelerinaj g sim de altfel numeroase avertismente asupra r ului ce-1 pot face acei religio i care nu au decât haina de pe ei. Suntem departe de darul total f cut altora de c tre Ramdas. asupra con tiin elor în c utarea a indiferent ce sistem care le-ar salva de angoasa de a tr i si de frica fa de lume. asupra spiritelor nestructurate." Pentru cei mai mul i dintre noi. date de guru si de instructorii lui: darea mantrei a devenit o afacere comercial în care îndoctrinarea i publicitatea sunt necesare pentru a chema noi membri c rora s li se fac bine (c ldur a colectivit ii care sparge izolarea. importan a ce i se arat prin concesionarea mantrei i.respectat în plus o castitate absolut . Dar eficien a ei pentru lini tirea mentalului nu poate fi pus la îndoial . Lumea spunea despre acest om. într-adev r. în schimb. pe umerii c ruia p s ri i ale c rui mâini tiau s vindece bolile trupului iar privirile bolile fiin ei: El a ridicat v lul ne tiin ei. Nu de mult începuse s sufere de dureri atroce . Acest mare sfânt a dobândit o imens popularitate în India. practicarea mantrei va r mâne doar un exerci iu printre altele. era într-o stare vrednic de mil . bineîn eles. dar al c ror spirit nepacificat r mâne legat de dorin e i patimi. fac si ei un bine contului bancar." i pe parcursul întregii sale vie i el a repetat: Om.

s-a întors pentru a treia oar . dar c nu reu ea fiindc mantra p rea s fi pus st pânire pe dânsa. a refuzat. Din clipa aceea s-a sim it iar i ea îns i. de câte ori î i repeta mantra. A m rturisit c în cursul s pt mânii chinul durerii de cap îi devenise în asemenea m sur insuportabil. i în virtutea aceleia i legi. întrebat asupra felului cum începuse boala. dar întrucât nu era de acord cu sugestia mea. Când i-am cerut din nou s opreasc repetarea mantrei. a spus c aceasta se manifesta de când v zuse un sadhu r t citor de la care primise ini ierea unei mantre. de atunci. dup câteva zile s-a întors. a r spuns c încercase. Nu puteam. sim ea în cap dureri cumplite. De aceea consider c nu exist nimic mai r u în via decât s te asociezi cu un om a c rui inim e plin de patimi bestiale. era foarte vesel i eliberat de cumplita suferin . femeia a plecat. Dup o s pt mân . încât fusese silit s -mi urmeze sfatul i s ia hot rârea ferm de a nu mai rosti mantra. cu inim curat . ca singur remediu. o dat cu ea. nici o tov r ie nu e atât de profitabil pentru în l area i pacea noastr decât un caracter nobil. . deoarece îl socotea pe sadhu drept guru-ul ei. ca singur mijloc de a-i îndep rta influen a. Atunci i-am sugerat. Totu i. decât s -i prescriu abandonarea mantrei. durerea de cap a încetat i. influen a martirei. s . Si a plecat iar i. Suferin a îi devenise absolut insuportabil . Când iam sugerat s abandoneze repetarea mantrei. a ad ugat femeia. Un asemenea om î i transmite lesne natura c tre semenii creduli care au un temperament emotiv si slab. starea ei era cu mult mai proast decât înainte.de cap i dorea un leac. Ea a refuzat cu str nicie s urmeze acest sfat. Imediat apoi. fiindc avea mult venera ie pentru sadhu.i exprime cu putere repulsia fa de sadhu i s ia hot rârea de a nu mai avea de-a face în nici un fel cu mantra lui.

OM". Personal. capul bine echilibrat. la deschidere.G. ea creeaz o und de pace. drept. oricare tehnic prost folosit duce la distrugere.Asemenea pove ti de vr jitorie (s amintim c aceasta din urm este de asemenea. drept i el. i s stai cu picioarele încruci ate. în consecin . dar nu cred c aici se afl solu ia la criza interioar actual . ale c rei efecte vibratorii sunt profunde i a c rei repetare (cu glas tare. apoi cu voce joas . Este îns i problema progresului din zilele noastre. i reluând întregul proces) aduce în sine un mare calm. Smavritti pranayama lat un exerci iu simplu i lipsit de pericole. Mare Krishna. silaba sfânt . nu cred c trebuie s disociem recitarea mantrelor sau a sunetelor de alte practici. pus pe jos. . îi g sesc ni te in i foarte de isprav . astfel încât s nici nu ne hipnotiz m asupra unei vocabule. Când îi v d pe copiii lui Krishna cântându. în toate domeniile. interioar . pe un scaun tare. murmurat . Iar bine folosit duce la crea ie. dup medita ie. si întotdeauna. corpul i spiritul se odihnesc i deci se pot deschide m car la viziunea realit ii a a cum este ea. recitat astfel de vreo zece ori.i mantra i leg nându-se: Hare Krishna. de asane si de medita ia pur . Harc". una de autovr jire) se pot reproduce în diverse feluri.E. Hare. în caz de imposibilitate major pentru ederea pe jos. i undele alfa apar pe înregistr rile H. Pentru a reveni la aspectele pozitive. s spunem c eficien a repet rii mantrelor a fost testat în laborator prin electroencefalograme: foarte repede se instaleaz o relaxare treaz . Diminea a si scara. Hinduismul le propune fidelilor lui sute de mantre diferite. te a ezi. Trebuie s te a ezi pe o pern bine umplut . coloana vertebrala dreapt i cambrat în dreptul alelor. Noi s nu re inem decât una. care îmbin în totalitate binefacerile mantrei i ale pranayamei.

A st pâni calul nebun Medita ia îns i comport trei aspecte: a.o Gole te. o Cu pl mânii plini. o Num r patru OM cu patru Asvini Mitdra. contractându. a le lini ti. Nu trebuie s ai nici o dificultate. Dar dac toate astea i se par prea complicate. Nu practica niciodat exerci iul dup ce ai mâncat. pentru a ob ine un beneficiu similar.i de patru ori sfincterul anal (Asvini Mitdra). o Blocheaz . Reia procesul f r s for ezi lucrurile. num rând patru OM. Aceste exerci ii trebuie s tind s te fac a c p ta con tiin a corpului si a mentalului. a le dirija la dorin . opreste-le imediat.i r suflarea.i disciplina corpului postur . concentrare i pace mental . pentru a le controla.i pl mânii total: expirare.i respira ia cu pl mânii goli i. este de ajuns s intonezi cu putere OM de vreo zece ori. încercând s -î în elegi finalitatea. o Expir timp de patru OM o Blocheaz . . o Num r în gând patru OM. Dac se întâmpl a a ceva.i reg se ti astfel o for interioar care va îng dui s înaintezi mai bine pe drumul vie ii. Aceast Smavritti pranaywna face s circule în întregime energia în corp de sus în jos si viceversa.i r suflarea si num ra patru OM cu patru Asvini Muilra. Din practicarea ei rezult oxigenare. o Inspir (cu chinga abdominal controlat ). Sa. blocheaz . Asvini Mudra (contrac ia sfincterului anal) nu se face decât în timpul retentiei la gol si la plin. de câte ori sim i nevoia. pe o expira ie cât mai profund posibil. nici o stare de oboseal .

Concentrarea se opune dorin elor încercate de sim uri. gândirea ferma toropelii. în natur . lenei i relei-voin e. Raja-yoga ne înva s ne concentr m asupra mentalului nostru i apoi s -i exploram ungherele cele mai inlime. din pricina impetuozit ii lui p tima e. Printr-o astfel de practic neîntrerupt . un covor. Pentru a îndep rta toate astea (agita ia si diversele obstacole ce se ridic pe calea fix rii mentalului). Este comparat cu un elefant în rut. aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punct va creste si. duc este posibil rezerv .i disciplina mentalul. apoi câteva exerci ii de pranayetma. O dat salutul c tre soare efectuat. cât vreme gândurile cuiva nu sunt total distruse de o asemenea practicare constant . O cuvertur special . fiindc razele sale se împr tie asupra unor obiecte diferite. De aceea. a.i trebuie. îndat .i o camer special . Este comparat cu o maimu . fiindc sare de la un obiect la altul. Swami Sîvananda spunea ca mentalul este comparat cu argintul-viu. acesta ar trebui s -si concentreze mentalul asupra câte unui singur adev r de fiecare dat . acceptarea bucuroas perplexit ii. la fel cum fericirea se opune agita iei si durerii. un be i or de t mâie când e ti în cas . De aceea g se te mijlocul ca m car o jum tate de or pe zi s te po i izola acas ori în alt parte. trebuie s modulezi silaba . o pern bine umplut . Mentalul este cunoscut sub numele de «pas re mare». iat tot ce. ceea ce adesea e dificil în zilele noastre. mul imea gândurilor va disp rea. Este comparat cu aerul nestatornic." Cum s reu im s ne concentr m spiritul asupra unui singur punct? Retrage-te într-un loc lini tit. fiindc e instabil (chanchala). practicarea concentr riii este singurul lucru care trebuie c utat. fiindc sare de la un obiect la altul exact cum op ie pas rea de la o creang la alta sau de la un copac la altul. a-i disciplina r suflarea.obligându-1 s -si p streze imobilitatea.

în jurul t u.OM de la trei Ia ase ori. Prive te. salut adânc i repet eu voce tare OM de mai multe ori la rând. înlorcându-te de la treburile zilei. s te purifici. deturneaz obiectul medita iei care e ti mai întâi tu însu i i propriile tale reac ii. R mâi concentrat asupra pozi iei corpului. Este posibil. Simte-o alunecând. s p trunzi în tine. Acesta este un exemplu de medita ie. Shiva. Repet în gând silaba OM. astfel încât s prime ti în tine sentimentul interior c imaginea creeaz i cinste te simbolul exterior. atunci po i începe. în tine. Ridic -te. s folose ti concentrarea asupra yantrei . asupra respira iei fixeaz . Aceste imagini. S te în elegi. Hinduistii folosesc diferite feluri de medita ie cu ajutorul unei forme: s te concentrezi asupra imaginii unei zeit i. concentreaz -te asupra punctului din centrul sprâncenelor sau asupra vârfului nasului f r a te uita cruci ..i membrele.i aten ia. Dup un anume timp (minimum un sfert de or ). Dezdoaie. E necesar o vigilen neîncetat . ce va p rea foarte lung la început (pune un de tept tor în apropiere). Dac ideile sunt prea obsedante. Practic-o diminea a înainte sa te speli i seara. Totul dispare. Adu-o înapoi.i cu ap rece pe fa . nu corespund structurilor noastre mentale si. concentrarea trebuie s fie mental si s se îndrepte c tre un singur punct.i fiin a care apare în t cere. d .i concentrezi r suflarea asupra tuturor chakrelor (vezi capitolul respectiv). f diferen a între Ego-ul care proiecteaz lumea si lumea real . Apoi. Asculta ceea ce se petrece împrejur. dup opinia mea. dac e cazul.. s . zgomotele. cu toat flec reala ei si cu nimicurile ce ocup câmpul contiin ei. doar r mânând a ezat si l sând s treac fluxul gândurilor. Vishnu. oricât de frumoase ar fi. f câteva exerci ii de gimnastic . Efectul prim: te pui în ordine. concentrându-te asupra mi c rii respira iei în sine. de asemenea. Kali.

g se ti mereu alte foi dar nu ajungi niciodat la un nucleu. este Atma. Pe m sur ce cure i o ceap . dac nu din la itate i. pentru hinduismul tantric. ilustrare a câmpului cosmic în care se înscrie crea ia. ignoran a alc tuiesc tristul cortegiu al clevetirii. din râvnire. Nu e vorba s c dem îmr-o blânde e suav . r spândind o otrav corup toare. iritarea sunt alte forme ale ei i dovedesc sl biciune interioar . yantra poate fi un bun suport de medita ie. furia. Obstacolele mentale în calea medita iei Mânia: care vine din ata amentul sau din dorin a. gelozia. din team .reprezentate mai jos. de la punctul focal unic la manifestarea general . atunci nu mai e ti st pân pe tine. el dispare cu totul.dac sunt necesare. Tot astfel. din meschin ria deranjata.i st pâneasc mânia a parcurs jum tate din drumul c tre eliberare. depresiunilor care fac s revin la suprafa a mentalului vechile amintiri tim s r mânem. Ceea ce r mâne în ultim instan pur Con tiin absolut " (Ramakrishna). din r utate? Pesimismul: niciodat s nu te la i prad mohorelii. viclenia. petalele închipuie fenomenele lumii exterioare iar p tratul câmpul mediului înconjur tor (spa iu-timp) în care se petrece totul. Simbol al Totalit ii. deta a i si indulgen i i s nu ne risipim energia si timpul. din gelozie. s spunem cuvântul. st pâni pe noi. Pentru ce îl critic m ori îl calomniem pe cineva care nu este de fa . Aceasta nu exclude luciditatea i severitatea. ura. Duplicitatea. perversitatea. în toate . ci s împrejur rile. Def imarea: care dovede te un spirit si o inim obtuze si face multe victime. ce-1 tulbur pe cel lalt. gândurilor negre. capodoper de abstrac ie vizual i. când î i analizezi Ego-ul. subterfugiul. Cele nou triunghiuri sunt reprezentarea diverselor circuite ale con tiin ei noastre care trebuie disciplinate. ci devii prad mâniei. frustrare. Mae trii hindu i spun c acela care a reu it s . Resentimentele.

. Hot rârea în fiecare gest cotidian. Ce vrea s zic impur"? Ceea ce se leag de egoism. într-o oglind goal . ci cânt rirea elementelor. Visurile: s te ata ezi de visurile cu ochii deschi i si de visele nocturne este de asemenea inutil. de bani. în indiferent care domeniu. agitat.. Iluzii. dezvoltând Curajul i viziunea clar asupra situa iilor. în fiecare ac iune este esen ial . La ce sluje te s . acest blocaj. Ceea ce nu exclude.i fie team ? La nimic. O respira ie bun este de ajuns pentru a face s dispar teama aceasta. trebuie s lup i împotriva lui. Gândurile rele: în timpul medita iilor apar toate fantasmele noastre impure. Indoiala: exist sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau r u? Nimic nu progreseaz în via etc. îndoiala creeaz nelini tea mental ce blocheaz orice progres. obsedat de sex. For a vechilor impregn ri: Swami Sivananda spune: Când aspirantul î i impune o sever disciplin spiritual . ba dimpotriv . Teama Fa team fa de ce? la de tine în primul rând. purt toare de semnifica ie dar efemere. ca to i în elep ii. Adeptul medita iei trebuie s fie. apoi cade in angoasa si timiditatea anihilante. reflec ia. care nu înseamn indoial . un vindec tor al devenirii fiin ei. când face o intens .i aduc mul umirea ideal . S reac ionezi. în elege c nu sunt decât imagini. lâna de aur. s practici exerci ii fizice. sa te scuturi.s te str duie ti. de i care am dori s existe. s vezi latura pozitiva a vie ii. s ie i. Eul î i creeaz obiectele propriei frici. Pentru a ne convinge. de considera ie. e suficient s încerc m mai multe respira ii adânci îndat ce apare angoasa. distrugere i totodat de situa ii care nu exist S ni le imagin m este inutil i nu rezolv nimic. de o via care nu po i ajunge niciodat în realitate i care ar trebui s .sub-con tiente. s schimbi aerul. Medita ia spore te prezen a acestui aspect al spiritului nostru care este vagabond. Aspectul negativ exist în toate. Asta nu sluje te la nimic. lacom de onoruri. Asta nu va schimba o iot în desf urarea evenimentelor.

prejudec ile .sadha. de mie". i se rostogolesc peste dânsul ca ni te blocuri de piatr . Asta tot în timpul medita iei.instabilitatea . viziunile. O experien printre multe altele. de fric etc. intoleran a .reaua-voin . îl afecteaz în forme grave. ele se actualizeaz imediat ce li se prezint ocazia. de ceea ce nu vine de la tine. S ai impresia c de ii adev rul.iner ia . s dispar .cu timpul. în vederea elimin rii vechilor Impresii subcon tiente (samskare). singurul valabil. de lips a respectului omenesc. orgoliul moral i intelectual. Reich numea armura caractenal . sentimentele de ru ine. mentalul în stare de a ipeal sau exaltare fac parte dintre cele mai mari obstacole pe calea medita iei corecte. dar pentru altul. Iluzia: s crezi c e ti una sau alta. boala (care aproape întotdeauna este o reac ie psihosomatic ) .. Vrei s te schimbi. S fi legat de al meu". amintirile alc tuiesc impresii mentale parazite. numele i reputa ia. Amintirea: ziua de ieri a fost ieri. Totul e h r zit s treac . nu pentru tine însu i. dispre ul fa ic : ambi ia si dorin a. Vechile samskâre de ur . î i vor pierde puterea i în cele din urm vor muri. Aspirantul s nu se descurajeze. ipocrizia religioas . S iube ti da. s evoluezi sau oare s înt re ti ceea ce W. Alte obstacole: lenea. decât evenimentele. inamici ie. gelozie."Natura inferioarei: sau ata amentul fa de Ego.lipsa st pânirii sim unlor. descurajarea . S nu vezi decât aspectele lucrurilor.. a cinstei. dorin a de a realiza puteri supranormale. indolen a. Swami Sivananda adaug . acestea se str duiesc s supravie uiasc Ele cap t form i atac de dou ori mai puternic.

Svadisthana sau chakra agreabil . Elementul ei este apa. pituitarei si pinealei.Trezirea chakrelor Se cuvine s vorbim i de o no iune hinduist dezvoltat de tantrism. dincolo de forme si de culori. semnul îi este triunghiul. Elementul ei este aerul. situat la baza organelor sexuale.în regiunea inimii. chakra Sunetului primordial. facult ile psihice i cognitive ale spiritului. situat la circa patru degete de cre tetul capului. chakra Comanda. Elementul s u este focul. asociat elementului eter. Lotusul cu o mie de petale. Visudha. gonadelor. Jonc iune între Kundalini (energia terestr ) i con tiin a în stare pur (energia cosmic ). Energia în stare pur care trece . Temelie pentru sine însu i". timusului. Anahata ori semnul hexagonului. Respectivele centre de energie radiant i deosebit sunt: Muladhara. semnul s u este p tratul. l ca al Giuvaerului str lucitor. centru al fuziunii tuturor dualit ilor. pancreasului. Rela ia stabilit între chakre i glandele endocrine nu e lipsit de interes: chakrele ar corespunde glandelor suprarenale. ace ti Poli de Energie ce s-ar g si în corpul nostru i dintre care apte ar fi esen iali armoniei entit ii omene ti i dezvolt rii ei spirituale. situat între sprâncene. Elementul s u este p mântul. . Ajna. ramur ap rut c tre secolul al XlX-lea d. tiroidei. situat la dou degete sub buric. numit chakra Purific rii i simbolizat de cerc. Centru-R d cin situat în perineul care o închide pe Kundalmi adormit .aceea a chakrelor. în spatele gâtlejului. Manipura. triunghi inversat care guverneaz puterea de concentrare.H. chakra Sahasrara. în sfâr it. semnul este semiluna.

numit Gayatri Sadhana. Un exerci iu simplu pentru a trezi energia chakrelor const în a repeta silabele-germeni corespunzând fiec ruia dintre ele: începi cu VAM. prin respectivul mijloc. i care const în st pânirea pasiunii sim urilor în cele trei chakre inferioare: Râvnirea (Lobha) în Muladhara. de fiece dat când Sim urile (intlriya) î i scap de sub control. Aceste trei pasiuni sunt cele mai puternice pentru punerea în mi care a sim urilor si reprezint principalele por i ale Infernului. Astfel. Acest exerci iu practicat o dat pe zi te ajut s cape i con tiin a entit ii corp-spirit. Chitta trebuie condus în fiecare dintre cele trei centre inferioare si st pânit. Rezultatul este c activitatea pasional a acestui centru va putea fi supus . YAM. OM. nu numai ca suprem în exteriorul corpului i în interiorul corpului.astfel prin chakre si-ar g si o expresie fizic si s-ar transforma în aceste locuri." Arthur Avalon exprim asta de o manier în mai mare m sur conform turnurii spiritului occidental: Dac . cu voce grav i conducând expira ia în zona unde se situeaz chakra (vezi ilustra ia).i st pâne ti mânia. transport mentalul la buric i mediteaz acolo asupra existen ei Unului suprem (Paramatma) în acest centru. RAM. ci i ca incarnat în aceast regiune anume a corpului. fiindc . HAM. se pune problema s . felul în care trebuie s le st pânim este a ezarea lui China (Mentalul) peste Salt (Existen a) lui Paramatma (Unul) în aceste chakre. fixeaz Chitta peste Paramatma în chakra corespunz toare. apoi vin BAM. Iat î o alt tehnic . Desfrâul (Kama) în Svadisthana la r d cina organelor sexuale i Mânia (Krodha) la buric. Trebuie s modulezi de cinci ori fiece silab . apoi ar fi transmis corpului prin intermediul sângelui si al nervilor. spre exemplu.In acela i timp. fiindc ea este manifestarea Lui. pasiunile care î i au l ca ul în ace ti centri sunt st pânite.

func ionarea lui este acum pus de acord cu starea lui Atma care îl anim , iar corpul ca i mentalul vor ajunge la pacea lui Atma asupra c ruia este concentrat Sinele."Maithitna sau Yoga dragostei Pe tot subcontinentul indian, simbolul cel mai r spândit, reprodus în zeci milioane de exemplare, r mâne ling (falusul) p trunzând mr-oyoni (vulv ) ori atârnând deasupra ei. într-adev r, hindui tîi au avut întotdeauna un imens respect fa de organul creator i de matricea lui,

izvoare ale vie ii. De aici a decurs o erotic mistic , pe larg reprezentat în statuile templelor precum Kajhurao, în iconografie i în numeroase texte precum epopeea lui Krishna, in care zeul ini iaz tinere adoratoare, gopi, în dragostea divin , trecând pentru asta prin dragostea ludic pe care dorin ele i patimile lor o a teapt mai întâi de la el. în epopeea lui Krishna, unul dintre capitole men ioneaz c derea celei alese", într-

adev r, Krishna o favorizeaz pentru un timp pe una dintre aceste fermec toare gopi: El gust fericirea cu acea gopi pe care o adusese cu sine, cu toate c î i afl în sine însu i fericirea i bucuria, cu toate c r mâne impasibil pentru a ar ta cât de jos pot coborî aman ii (c min), pân unde femeile (sfri) împing depravarea. i aceast gopi, socotindu-se atunci cea mai frumoas dintre toate femeile, î i spuse: «S-a l sat de celelalte gopi care îl ador i pe mine m

iube te Cel Mult Iubit.» Ajungând amândoi înlr-un anumit loc din p dure, ea îi spuse cu orgoliu lui Keshava (Krishna): «Nu mai am putere s merg; du-ma cum vrei.» La aceste cuvinte, Preafericitul îi r spunse mult iubitei: «Urc pe umerii mei.» Apoi Krishna disp ru, iar so ia se l s prad durerii." Morala povestii: gopi a r mas în lumea dualit ilor, orgoliul a împiedi-cat-o s se contopeasc în divin; ea nu a întrev zut, în ciuda norocului s u, decât aspectul cel mai de jos, material i egoist, al dragostei. A a încât zeul î i reia forma esen ial , aceea a vacuit ii. Dispare. Hinduismul a tiut s prosl veasc unirea sexual în cuplu i în afara Iui,

cu condi ia ca ambii parteneri s nu mai vad în ei în i i i în zburd lniciile lor decât jocul energiilor fundamentale, divine în esen ; atunci actul dragostei reproduce procesul ini ial al cre rii lumilor, fiindc principiul masculin se une te cu complementul shakti. Principiul Feminin. Tantrismul a creat o serie de rituri sexuale, bazate pe acel spirit al unirii mistice a contrariilor, rituri codificate i al c ror scop final era, bineîn eles, fuziunea nediferen iat prin trezirea lui Kundalini, str b tând toate chakrele de la inferior (lumea materiei) la superior (lumea spiritual ), simbolizat de Lotusul cu o mic de petale. Discipolul trebuie a adar s experimenteze necontenit procesul misterios de omologare i de convergen care se afl

la baza manifest rii cosmice, fiindc el însu i a devenit un microcosmos i trebuie «s trezeasc », pentru a c p ta con tiin a lor, toate for ele care, la niveluri multiple, creeaz i resorb universurile.

Orice femeie goal incarneaz prakrti. Ar trebui deci s o privim cu aceea i admira ie i aceea i deta are dovedite când examin m insondabilul secret al Naturii, nem rginita ei capacitate de crea ie. Nuditatea ritual a oric rei yoghine are o valoare mistic intrinsec : dac în fa a unei femei goale nu descoperim, în fiin a noastr cea mai profund , aceea i emo ie grandioas pe care o sim im în fa a revel rii Misterului cosmic, nu mai exist rit, e doar un act profan, cu toate consecin ele ce se tiu (înt rire a lan ului karmic etc.). Cea de-a doua etap const în transformarea Femeii -prakrti în incarnare a lui ahakti', tovar a de rit devine o Zei , la fel cum yoghinul trebuie s incarneze Zeul." Numai atunci poate surveni suprema mare fericire", descoperirea Unit ii inerente celor dou fiin e, integrarea principiilor în vacuitatea originar , preexistent . Aceasta le cere adep ilor o st pânire a sim urilor i un mod de a considera voluptatea care sunt foarte departe de pl cerea primitiv . în Nayika-Sadhana-Tika ( Comentarii asupra disciplinei spirituale în tov r ia unei femei"), ceremonialul este descris în toate detaliile. El con ine opt p r i, începând cu xadhana. Concentrarea mistic ajutat de

formule liturgice; urmeaz smarana ( Amintirea, penetrarea între con tiin e"), aropa ( Atribuirea altor calit i obiectului") în care se ofer ceremonial flori lui nayika (aceasta începând s se transforme în zei ); manana ( A- i aminti de frumuse ea femeii atunci când aceasta lipse te"), ceea ce înseamn deja o interiorizare a ritualului, în cea de-a cincea etap , dhyana ( Medita ia mistic "), femeia se a az în stânga cucernicului i este s rutat în a a fel încât spiritul se inspir ".

Urmeaz unirea erotic , transfiziologic si transpsihic , în care b rbatul si femeia î i încorporeaz în act condi ia divin , care act poate i trebuie s dureze mult timp si s îmbrace toate formele convenabile aman ilor. Femeia î i d ruie te pl cerea c tre b rbat, care îi d ruie te la rându-i for a, încordat în ea dar nu i emis . Textele insist asupra faptului c acela care a imobilizat Sinele spiritului s u prin identitatea cu pl cerea în starea de înn scut devine pe loc magician; el nu se teme de b trâne e i de moarte. Dac instal m o închiz toare puternic la poarta intr rii respira iei i în aceast întunecime cumplit facem din spirit o lamp , dac giuvaerul lui lina ajunge sus, în cerul suprem, o spune Kanha, intr m în Nirvana continuând s ne bucur m de existen ". Numai atunci samsara (lumea Fenomenelor, procesul cosmic) i nivritti (Golul absolut, oprirea oric rui proces), aceste perechi contrare, aparent contradictorii, antagoniste, sunt unificate, iar adep ii pot percepe faptul c natura ultim a lumii fenomenale esle identic celei a lumii metafizice: actul concret nu numai c se contope te cu absolutul, dar exist neîncetat în el. Este atins starea de nondualitate primordial ; via a i moartea se amestec , a a ca în fiece clip , dar aici în deplin con tient . Aceast form de ini iere reclam si continu s reclame, de la cei care au meritul si respectul de a o încerca, mult concentrare, aten ie fa cel lalt si dragoste fa de

de fiin a omeneasc ; chiar dac asemenea eforturi

nu sunt totdeauna încununate de succes, conteaz în primul rând parcurgerea drumului, con tiin a actului dragostei glorificat astfel.

Revela iile vor disp rea pas cu pas, i fiecare gest erotic va c p ta un în eles nou, o bog ie nemaiîntâlnit . Puterea lui Kundalini Multe rituri înso esc aceste practici, dintre care unele surprinz toare, cum ar fi înghi irea amestecului de sperm i sânge menstrual cules din focul

vulvei", ceea ce înseamn s bei esen a (sucul) perechii Shiva-Shakti". în caz de ejaculare, trebuia de asemenea ca partenerii s culeag sperma amestecat cu secre iile vaginale si s -si îmbibe reciproc cu ea, folosinduse de degete, fruntea i alte p r i ale corpului (în special cele ale chakrelor), rostind rug ciuni la adresa divinit ilor (energii-for e) ce s l luiesc aici. Conteaz în toate acestea întotdeauna spiritul actului, care este cucernicia. Kundalini, arpele de energie ce se ridic prin chakre, nu ar fi altceva decât armonizarea progresiv , între acestea, a tuturor centrilor, porninduse de la trezirea chafcrei-r d cin i de la progresia c ldurii ci nu doar

c tre exterior, ca în cazul încingerii produse de coltul urmat de ejaculare, ci i în interior (prin tentativa de neejaculare), iradiind astfel to i centrii motori, senzitivi, emotivi,cognitivi si spirituali. Panditul R. Ananta Shastri' traduce astfel faptul acesta: Când spun c volumul sau intensitatea puterii repliate pot fi afectate (dar nu si structura i echilibrul lor relativ), nu în eleg negarea principiului conserv rii energiei în ceea ce îl prive te pe Kundalini, care e personificarea oric rei energii. Este vorba pur i simplu de conversia energiei statice (poten iale) în energie dinamic (cinetic ), o conversie par ial , suma r mânând constant , întrucât lu m aici în considerare cantit i infinite, nu se poate a tepta o expresie fric exact a acestui principiu. De aceea yoghinul nu face decât s o trezeasc , niciodat el nu creeaz shakti." S treze ti energia cosmic în tine si în cel lalt ar trebui s fie întotdeauna elul actului de dragoste, al acestei fericiri.

dar care toate trebuie s conduc la eliberare.. Ia contopire. sa ac ionezi în afar de yoga fizic (Hathasi Raja-yoga). stiin . pani).. intelect) yoga.. sfântul din Dakshincswar. . spunea Kamakrishna.) fiindc Fiin a este Unul.Sa iube ti. deosebim i alte trei c i: . sa-i repet în singur tate numele cel sfânt. de Hari sau de Brahman.. conform propriilor caracteristici. s meditez asupra lui. dar Numele lui difer . cale a dragostei pentru Dumnezeu. 1. Eu am dorin a arz toare de a-1 adora pe St pân în atâtea feluri în câte pot. Dar. Beatitudine) este invocat de c tre unii sub numele de Dumnezeu. sa dansez bucuria St pânului. de c tre al ii sub numele de Allah.Shiva..Karma (Ac iune. La fel cum popoare diferite dau nume diferite aceleia i ape (apa. drumul care în profunzime îi convine mai mult.. . destin) yoga. vâri.. Simt dorin a s -l ador cu ofrande de flori i de fructe. Cei ce sunt c l uzi i de sentiment pot alege Bhakti-yoga. Bha avad-Gita consider Yoga ca fiind unirea de nedesp r it a acestor c i care nu sunt decât aspecte ale întregului. Aceste trei c i complementare îi permit fiec ruia sa aleag . Adori persoana divin sub unul dintre aspectele ei (Vishnu.. Aspecte asupra c rora fiin a pune accentul în conformitate cu psihologia ei i tendin ele ei proprii. acqita. tot astfel unica Satchitananda (Fiin . water. lat mesajul de iubire al acestei bhakti. în toate manifest rile lui.Bhakti (Devo iune. într-o dorin pe care o proiectezi asupra întregului Univers. s -i cânt imnurile. unul dintre aspectele lui Brahman cel Absolut. de exemplu. dragoste) yoga. i totu i dorin a din inima mea nu este niciodat domolit . a a cum li-l propunea el discipolilor: Vrei s fii îngust i par ial?.Krishna.". la purificare.Devi. care el însu i era un cucernic al marii zei e Kali.. Mama divin .Jnana (Cunoa tere. Aceia care cred c Dumnezeu nu are nici o form vor ajunge la el la fel de bine ca i aceia care .. s cuno ti.".

îndeplini i îndatoriri la fel de m runte ca i abandonul vostru de sine c tre Dumnezeu.deta area. Tu e ti cu însumi.st pânirea de sine. Aceste ase comori" îi sunt c l uze pe drumul cunoa terii i îi vor îng dui . Este drumul diferen ierii prin spirit. Dar pe m sur ce renun area i puritatea voastr vor cre te repede i lucrurile sufletului cresc foarte ele î i vor croi drum prin lumea material si. corpul meu templu pentru Tine".concentrarea stabil a spiritului. suflurile mele vitale slujitorii T i. Nu c uta i s v m guli i cu lucr ri gigantice.cred c el are form . Singurele dou lucruri necesare sunt credin a si lep darea de sine. Doamne. tot astfel cum Gangele care i-a s pat albia in stâncile tari ale mun ilor Himalaya ud cu binefacerea lui mii de leghe. . care trebuie s deosebeasc cele trei grade ale realit ii: . Practicantul de Jnana-yoga trebuie s duc pentru asta o via în care predomin : .realitate absolut . . Nu s vâr i i decât fapte aflate în limitele gândurilor i visurilor voastre mirificate. .credin a în Eliberarea final . Aceia care sunt c l uzi i de intelect pornesc pe calea cunoa terii: Jnana-yoga.realitate empiric . ilul meu e mireasma Ta. nu are nevoie de alta calificare decât ca încearc s se uneasc cu Principiul: O.i vor revarsa binele asupra altor oameni.puterea de rezisten a.calmul spiritului. 2. cânta Shankara. .realitate a aparen ei. . . ." Bhakti-yoga le este deschis tuturor.

i totodat ne-a împ rt it profunda sa experien lui c r i." Obiectul subiectul c ut rii tale se g se te în tine însu i. via a asta hipnotizat . care o practica de zeci de ani i difuza în Occident. yoga a lucr rilor. s vad dezv luindu-i-se adev rata identitate: Tat twam A i: tu e ti Asta." 3. Ii este cu neputin prin intermediul propriilor tura din Bhagavail-Gita: omului s zica f r s ac ioneze. via a asta fals pe care ne-am asumat-o cu idealul. via a falsa trebuie s dispar . c nu putem face cutare sau cutare lucru. Vivckananda. în chiar aceast colec ie Spiritualites vivantes". Aceia care sunt c l uzi i de ac iune pornesc pe drumul doctrinei Karma-yoga. ce mai pur. câte o ghiulea de lan ul cu care e ti legat. ne spune ea. V lul cade i puritatea originar a sufletului începe s se manifeste. î i acoperi sufletul cu un nou strat de hipnoz . ne aminte te înv 1. este vorba doar de o manifestare mai mult sau mai pu in complet . care a f cut cunoscute în Occident concep iile filosofice ale Indiei la sfâr itul secolului trecut. libertate. nu recunoa te decât eroarea. . era jnanin: Vedanta nu recunoa te p catul. s fac diferen a între spectator i spectacol i. cu mult înainte de r zboi.s anihileze falsa percep ie pe care o poate avea despre el însu i. Prin urmare. oricine crede c e impur se însal Totdeauna trebuie s . Totul se g se te deja în noi: puritate nesfâr it . Cea mai mare gre eal . trebuie s apar i s str luceasc . ca s spun a a. este s declari c suntem ni te creaturi vrednice de mil . De fiece dat când gânde ti astfel mai intuie ti. Nici un om nu devine din ce în i arunc în lume un gând r u. dragoste i puteri f r margini. texte fundamentale i c r i ale marilor mae tri. c suntem lipsi i de putere. oricine crede c e slab se însal . încetul cu încetul. iar via a real care continu s existe trebuie s se manifeste. Jean Herbert.i aminte ti de urm toarele: Vedanta nu încearc în nici un fel s împace via a actual .

în secundar. Deci omul nu trebuie s . 6.. î i ine spiritul i fiin a perfect sub control. Nu trebuie s te consideri autorul ac iunii. Ac iunea astfel s vâr it nu-si înl n uie autorul. Nu ab inându-se de la munc se bucur omul de inactivitate. conform expresiei lui Victor Hugo. Fiecare fiin este diferit si. Karma-yoga înseamn abilitate în lucr ri. nici renun ând Ia ea nu ajunge la perfec iune.. nu are speran e personale. Anumite ac iuni au un caracter obligatoriu. aceast Yoga preconizeaz neata amentul fa a de roadele ac iunii. 7. având ca singur mobil ap rarea lumilor". respect în fiecare fiin natura acesteia: trebuie s fii în conformitate cu natura ta i s urmezi propria ta lege de ac iune care valoreaz mai mult decât legea altcuiva" Bhagavail-Gita). Munca f cut ca o sadhana (Practic Spiritual ) este un mijloc puternic" (Sri Aurobindo). Nu trebuie s manife ti ata ament fa de ac iune. care trebuie f cut în deplin con tiin . în aceast lume este imposibil s nu ac ionezi fie i o singur clip " (Krishna). 3. 4. c tre omenire. 8. Dar scopul s u fiind eliberarea.. aceast Yoga a vie ii de zi cu zi. mentalul i intelectul sunt totdeauna active. Nu trebuie sa dore ti fructele ac iunii. Practicantul de Karma-yoga. chiar dac omul este nemi cat i în aparen inactiv.i propun drept scop lipsa de ac iune.. Karma-yoga îi ofer ac iunii personale locul ce i se cuvine în lume. întradev r.. s-a lep dat de orice sim al posesivit ii.2. f r a depinde de nimic i de nimeni. solitar dar solidar ". încetarea complet a oric rei ac iuni este un lucru imposibil" (Swami Ramdas). 5. Nimeni nu poate evita munca" (Ramakrishna). ac iunea este superioar inac iunii" (Krishna). Dispari ia Eului se reg se te deci în egalitate i în m rinimie. Karma-yoga. în libertate si d ruirea ac iunii tale c tre lume. c tre Dumnezeu. satisf cut . organele lui interne. aidoma unui cavaler al sufletului.

Puterile f r putere In afar de Hatha-yoga pe care o cunoa tem în Occident. magie. precum aceea practicat de Ramdas.cu multiplele forme de posturi. Yoga a a cum a formulat-o Patanjali. ce vor s -si dedice via a unei dezl n uite c ut ri în sine a divinului. Vivcka-nanda spunea: Lua i seama! Dintre aceia care cultiv religia ca emo ie ostentativ . de puteri. dup ce ai pus deoparte pu in ap din Gange. pot absolut Ia fel de bine s Ie slujeasc celor ce vor s se deta eze de bunurile vie ii. plus poten ialit i le noastre particulare se ascut si cresc. Medita ia nu este c utarea. Dimpotriv . Sau. Dar. câ i dezaxa i." Iar în India ca i aiurea. pentru care lipsa responsabilit ii sociale i a familiei înseamn libertate! O libertate egoist : Idcea unui Ego individual este ca si cum.cu ce se nimere te. Iar Jnana. Karma-yoga dau un sens vie ii cotidiene. cum s-a crezut prea adeseori. fachirism. de mortific ri ale c rnii. nu sunt decât egoism glorificat spiritual". atunci. concentrarea. voin a. dac specia ei nu va fi distrus ori redus numeric în urm toarele decenii.. pentru câ iva adev ra i religio i care renun la via a mirean . Nu c prin medita ie nu s-ar dezvolta toate puterile latente în om. Glasul lui Karma-yoga porne te din untru i duce spre în afara.. ni te metode mai simple. le este oarecum accesibil doar acelora. devine amanism. telepatia.. Faptul ca fiin a omeneasc se afl abia la începutul evolu iei sale posibile este un lucru sigur. de st ri supranormale i extraordinare. Blândul Ramdas spunea chiar: F r Karma-yoga. si de ni te exerci ii despre care am vorbit. câ i lene i. de purific ri. nu mai este înl n uit nici m car atunci când ac ioneaz " (Hhagavatl-Gita). Simplitatea este regula oric rei medita ii corecte asupra ta însu i. memoria. acea gimnastic extraordinar . de asane complicate. rapiditatea de ac iune. pu ini. Jnana i Bhakti-yoga. intui ia. 80% devin netrebnici i 15% nebuni. trecând dincolo de dualit i. Dar natura evolueaz .câ i oameni slabi nu sunt. a a cum am v zut. ai numi acea cantitate separat propriul t u Gange" (Ramakrishna)..

Pe când c utarea puterii nu aduce decât nefericire i deziluzie: atunci ne vis m via a. i. i atunci ne g sim iar i. Dar pân la urm am v zut stând pe lâng anumi i în elep i hindu i.în ritmul ei. într-o nou situa ie. mai grea. renun i fiindc î i dai seama c reprezint obstacole în irate pe drum i în el torii. sufocându-ne. el pred ceea ce i-a fost transmis. A fi mort sau a fi viu. nu sluje te la nimic s vrei s-o for ezi. oricum ar fi ea. neg sindu. c ruia îi reu e te totul. dup câtva timp. Ast zi. a unei orbiri. ajutat numai de r bdare. la rândul s u. în elesese bine acest lucru. în loc s o realiz m. i si-a tr it iluminarea folosind o postur simpl . care pune toate puterile cu pricina sub semnul întreb rii si care ne arat c r mâne întotdeauna un teren sau un plan unde nu avem nici o putere. S dobânde ti noi puteri? O am gire. indian îndeosebi. ajungem. Am gire si minciun pe de-a-ntregul. A fi orb sau a vedea. sau o femeie foarte admirat . atunci când te sim i pierdut. p lmuit de via . Pentru acela care vede. i trecem pe lâng esen a existen ei. nefericit în dragoste. suferind mai mult sau mai pu in de un complex de inferioritate. într-o nou situa ie dificil a existen ei. Dar în eleg la fel de bine c . doresc tare mult s închei capitolul de fa prin câteva extrase dintr-o lung conversa ie pe care am dup opinia mea unul dintre occidentalii avut-o cu Amaud Desjardins care au în eles cel mai bine tradi ia oriental . si pot ad uga aici tot ce mai vrei. fiindc de fiece data când am reu it cu anumite exerci ii s dobândim anumite puteri. pân i lumea cel mai bine organizat r mâne expresia unui somn. iar pentru acela care nu vede. a dormi sau a fi treaz. îndat ce ai pornit pe o cale veritabil . visezi s cape i cât ai bate din palme o putere care i-ar îng dui s devii un b rbat a a cum ne-o promit anumite sloganuri publicitare. Buddha. Sunt puteri la care foarte repede. cu un magnetism personal: cineva care reu e te. lumea nu mai e incoerent . despre care vom vorbi mai departe. asupra acestui subiect. plin de insatisfac ii. de nici un fel.i locul sub soare. tibetani i chiar . incapabil s ob ii ceea ce dore ti.

Numai minciuna sau somnul par mai u oare. «Nirvana». de «a face dragoste». ci dup mai multe c l torii de mai multe luni. f r sa aib nici cea mai mic idee despre ce este vorba si fiind convinse. încât mereu ne vine s le punem la îndoial . o armonie. mai ales în Afganistan. mai mult decât orice. în primul rând s vrem. de tot ceea ce credem." Aceasta fericire la care aspiram Un adev r. uneori de câte un an. Când de fapt este o în el torie . dac n-am g sit un guru. c ce spun. când am tr it seara i diminea a în atmosfera acelor ashram sau a acelor m n stiri tibetane în spatele formelor lesne accesibile nou i care ne emo ioneaz imediat. un calm. Exist cu adev rat o în elepciune. daca nu suntem înc discipoli. acel cuvânt «guru». atât de diferite de tot ceea ce tim. ni te gesturi. agita ia mentalului nostru s nu ne mai acopere experien ele i s nu ne mai adânceasc din nou în somn dup câteva clipe de trezire. nu dup o singur c l torie de câteva s pt mâni. Cuvintele «Eliberare». de tot ceea ce cunoa tem. cu bun -credin . dac nu ne afl m pe Cale. «Sunt un discipol».musulmani. dar atât de îndep rtat de noi! îns noi le folosim. fiindc nimic nu m preg tise pentru asta. de orgasm. o muzic . deci nimic nu i-a preg tit nici pe to i ceilal i. ceva ce nicicând nu mi-am putut imagina sau n-am putut b nui alt dat . exist cu adev rat o cale ce duce la în elepciunea aceasta. o frumuse e. adev rul. Trebuie s ne vârâm nasul în toate astea la nesfâr it pentru ca falsa noastr viziune asupra lucrurilor. le coborâm la nivelul nostru. o senin tate. care sunt ca i mine aici în Fran a. Atunci care este r spunsul: m aflu aici doar ca s decep ionez i s spun c e cu neputin ? Nu ca s exprim anumite adev ruri ce nu depind de mine si pe care nu fac decât s le constat. «M aflu pe Cale». Ce este posibil pentru noi? S fim adev ra i. Nu «am g sit un guru». ca feti ele de zece sau unsprezece ani care ar discuta între ele de sexualitate. Si noi ne afl m într-o situa ie la fel de fals tiu i de infantil . toate cuvintele astea au un în eles. o realitate.

Pentru a încerca orbe te s fim ferici i. în pierdere de echilibru. a spune chiar c este tiin a cea mai înalt . Opozi ia dintre suprafa si adâncime. este o tiin . echilibru reg sit. Este o tiin particular . îns pe primul plan e minciuna. Si dac vrem acest adev r. contradic ia. fiindc noi îi suntem în acela i timp subiectul i obiectul i pe de alt parte ea ne transform pe m sur ce o dobândim.în vreme ce incon tient vrem un altul. le putem face s ac ioneze în folosul nostru ca în cazul tiin ei. dar i. acest adev r este aici.fiindc în asta const faptul c tr im. Ceea ce ne condamn la suferin . echilibru pierdut. echilibru pierdut. indirect. nu ezit s-o spun. nu tie nici m car cât de tare nu se cunoa te. F r încetare. i rezultatul acestei tiin e a adev rului este întotdeauna acea pace sau acea senin tate sau acea fericire la care toat lumea aspir . Dar dac am dori s tim adev rul. Orice tiin a fost f cut de om. mai mult armonie între via a noastr interioar i via a noastr exterioar . fie c vrem sau nu." tiin a în elepciunii Oare tradi ia indian este o tiin ?" . senin tate. tiin a cea mai important pentru om r mâne tiin a care duce la cunoa terea de sine i la prefacerea de sine. Omul nu se cunoa te. fiindc ne prive te în modul cel mai direct.Eu spun c da. mai mult con tiin în sensul de «con tient» i nu de con tiinciozitale. echilibru reg sit. fiindc se întemeiaz pe cunoa terea faptelor reale i nu imaginare. fiindc la suprafa am vrea un lucru. ve nic. ei bine. dac ne d m seama c nu putem nega legile respective. în sensul de con tiinciozitate. in principiu ea este f cut pentru om. Se poate perfect de bine imagina c persoana r spunz toare în primul rând de succesul experien elor americane pe Lun nu tiu cine este în ciuda întregii sale tiin e nu s-a schimbat absolut . în noi. adic : mai mult unire. atunci vom ajunge i noi. mai mult pace. dac vedem legile. E ceva fantastic i înfrico tor. necunoa terea de sine. la ni te rezultate.

trei mii de ani. pe legile crea iei sau ale manifest rii. A adar. To i hindu ii î i vor spune: «Cunoa tem ceea ce suntem». si anume c nu progreseaz pentru c nu trebuie s progreseze. un în elept din Upani ade le preda discipolilor lui acum trei mii de ani i ceea ce un maestru veritabil le pred veritabililor lui discipoli ast zi este exact acela i lucru. cunoa terea de sine prin cercetare de sine. a ceea ce este ve nic în om. Aceast tiin era adev rat acum o mie de ani. acelora i anxiet i. tot ceea ce constituie Universul si ceea ce se afl în untrul fiin ei omene ti. adic se supune acelora i spaime. acela care cunoa te cuvântul Brahman poate totul în domeniul cuvintelor. nu se demodeaz . Energia fundamental care alc tuie te Universul continu s fie aceea i. Acela care îl cunoa te pe Brahman poate totul. Nu le întoarce spatele niciodat . în timp ce acela care a dobândit aceast cunoa tere. complet . Noi nu tr im. ine seama de tot. duce la un drum al cunoa terii de sine. tiin a e total . sub forma noastr omeneasc . Omul nu vede infraro iile. nu percepem. acelora i obsesii. Este vorba de cunoa terea a ceea ce nu se schimb . Aceast cunoa tere de sine este o cunoa tere din ce în ce mai profund . cu excep ia cazului c suntem profund transforma i prin diversele forme ale sistemului Yoga. spun c este vorba de o tiin a fiindc ea se bazeaz pe fapte. C r ile tiin ifice ap rute cu abia dou zeci de ani în urma sunt azi în întregime demodate iar noi suntem tot timpul obliga i s facem recicl ri. decât o foarte mic parte din realitatea total .dou mii de ani. nici ultravioletele i nu aude decât anumite sunete.deloc. Pe acest plan nu s-a produs nici o schimbare. pân la atingerea unor niveluri ale noastre în ine pe care nici m car nu le . Cunoa tem ceea ce suntem. a fost prin for a împrejur rilor schimbat i transformat de aceast cunoa tere. Dar este o tiin ce are o particularitate. Aici îns nu exist nici o reciclare necesar . Ceea ce un maestru. acelora i agresivit i. nu numai cunoa tere a omului în general. ci cunoa tere de sine însu i. acelora i egoisme. esen a Universului nu s-a schimbat niciodat .

Arta. violen a. . l comii stocate în noi «au în incon tientul nostru. dar suntem desp r i i de tot soiul de emo ii. si încearc stângaci s -i scape. în elegem unica via universal ce se exprim prin intermediul nostru si unde teritorii imense se deschid înaintea omului. spaime. Intr-o bun zi. asemeni faimoaselor grajduri ale lui Augias. s ne lep d m de ea. i în acela i timp scopul final este la început foarte departe. din ce în ce pierdut. c duce o via mai bogat . Totul. în India. în consecin a.. Sper s o g seasc prin orice mijloace. dimpotriv . este chiar acel lucru deja cunoscut odinioar din diferite înv turi i din diferite tradi ii si care azi este. supus suferin ei si îndoielii. de i eu spun c nu si-l poate reprezenta absolut deloc. va face s creasc pe p mântul înv turilor Yoga floarea în elepciunii. i totu i se dovede te posibil s o str pungem. universal si etern din adâncurile noastre cele mai ascunse.. s le deform m. un în elept ce va fi numit Buddha i a c rui fa plin de senin tate va deveni un exemplu universal. aspir îns la el. c tr ie te în largul lui. adic a acestei perfec iuni. i avem impresia c toat aceast îngr m dire e inepuizabil . fiindc orice om refuz aceast condi ie limitat .b nuim.. dragostea. Ceva care i-ar da impresia c -si rupe leg turile. presentimentul c exist în noi o perfec iune. s ne dezgolim si s ajungem la adev rul unic. încât tot ce putem face e s -i aducem la nivelul experien elor noastre deja cunoscute. idei.. De aceea orice om are cu adev rat în el impresia confuz a scopului final. fiindc pân într-atât a a ceva nu corespunde cu ceea ce cunoa tem.. Dar ceea ce îi poate cu adev rat satisface nevoile. El exist de pe acum. pentru c e foarte aproape. certitudini. A adar orice om are nostalgia acestui punct de sosire. dac vrei. de concep ii. din ce în ce mai înfloritoare. c tr ie te mai bine. teritorii de care e inutil s le vorbe ti celor care înc nu au f cut experien a.. S ne realiz m în timpul vie ii. Trecem de la aparen e sau de la suprafa la adâncime.

. Armonia." Dac vrei s faci unt. Nu vei ob ine unt dac vei r gu i strigând: Exist unt în lapte. impregnând tot Universul. Lumile manifestate nu sunt diferite de El. forma tendin ei oferite prefacerii.. (Sri Aurobîndo) Adopta mijloacele convenabile scopului pe care încerci s -1 atingi. Manifestarea adev rului este pricinuit de diferen iere si absolut deloc de c tre zece milioane de rituri. Dar asta nu poate reu i cu adev rat decât dac o lumin i o for superioara îi sunt suficiente lucr rii pentru a dep i. este un procedeu inevitabil. fiindc sunt doar propria sa expresie. pân la urm a a va i ajunge într-o bun zi. sunt un p c tos". (Shankara) . pentru a le cunoa te i a te ocupa de ele.De meditat Ideea de superioritate i de inferioritate vine din ignoran a. pân la urm asta va i deveni. Numai în felul acesta vei ob ine unt. (Swami Ramdas) Sa-ti ridici mi c rile inferioare pân ajung în plin lumin a con tiin ei. (Swamî Ramdas) Viziunea asupra lui Dumnezeu nu înseamn nimic altceva decât s -i realiz m i sa-i sim im prezen a în noi în ine i pretutindeni în jurul nostru. c ci f r a a ceva nici o schimbare nu poate fi f cuta. mai mult sau mai pu in repede. fiindc Dumnezeu este întreg penetrând Spiritul. ca si din expresia exterioar a îns i acestei vie i. i nefericitul care spune într-una Sunt un p c tos. trebuie mai întâi s culegi smântân de pe lapte si s o ba i bine. în termeni de nume i de form . pacea i libertatea nu pot lua na tere decât din realizarea unit ii interioare a oric rei vie i. (Ramakrishna) Prostul care repet f r încetare Sunt înrobit". (Ramakrishna) Riturile aduc purificarea spiritului i nu perceperea Realit ii. i asta în indiferent ce domeniu.

v voi spune s o adopta i pe aceea pe care o ve i vrea. . a tr it. n scut dintr-un clan aristocratic. Cel Trezit. Ani în ir si-a petrecut ascultând mai mul i mae tri. moartea sunt soarta comun a omenirii. bolile. hot r te s se a eze sub un smochin. pân la vârsta de dou zeci i nou de ani. abandonând domiciliul pentru o via f r domiciliu". a înv at diverse tehnici yoghine. s pt mâni întregi si-a mortificat trupul i a postit. si-a p r sit palatul. Obiectul cunoa terii i drumul ce duce într-acolo: Aceasta s l luie te în inima Universului (Bhagavad-Gita) Dac m întreba i sub ce form a St pânului s medita i. în timpul nop ii. Legenda spune c . un brahman. (Ramakrishna) Buddha si preceptele lui In secolul al Vl-lea Î. Cu trupul epuizat de supliciile pe care i le impune. o poarta c tre dezrobire de sub orice durere. i-a t iat p rul si a luat toiagul de ivlerin. takyamuni. un în elept. fiindc omul ajunge la Cel Preaînalt s vâr ind lucrarea f r s se lege de ea. i-a schimbat vesmintele cu ni te zdren e cusute laolalt si vopsite în ocru. dar s aceste forme nu sunt decât Unul. poate. Dar nimic din toate acestea nu i-a adus eliberarea scontat . întâlnirea cu un ascet. o via lipsit de griji..în pozi ia de lotus.(Bhagavad-Gita) Lumini a luminilor Nu tim decât c Aceasta este dincolo de tenebreFiind în acela i timp Cunoa terea. a ctitorit pe baza experien ei sale mistice una dintre cele mai puternice religii ale lumii. dar ti i c într-o zi a avut revela ia suferin ei de pe lume i si-a dat seama c triste ea. i-a adus revela ia asupra posibilit ii unei c ut ri interioare care deschide.H. b trâne ea. mai cunoscut sub numele de Buddha.F r ata ament fa de ea s vâr e te întotdeauna lucrarea ce trebuie f cut .

se scrie. complexitatea Misterului cosmic. hot r te s transmit omenirii ceea ce descoperise. nu te po i bizui pe nici o permanen . chiar de-ar fi s moar . La cap tul celor patruzeci i nou de zile. o sublim intui ie. totul trece. îi apar domnia naturii si legile ei. Fiin ele omene ti viseaz întotdeauna s -si fixeze via a într-un cocon iluzoriu de siguran i de egoism. într-o noapte. Timp de apte s pt mâni.pe o pem din frunze. spiritul lui i corpul au cunoscut. perfect fixate. cel ce tocmai devenise Buddha a r mas astfel în medita ie. . destin care îl înl n uie. care de obicei se traduce prin Totul este durere".. cu trupul si mentalul domolite. crearea lumilor. Mai multe zeci de ani de peregrin ri i de instruiri vor conduce la constituirea unei puternice comunit i religioase (sangha) în jurul s u. din ce în ce mai numero i. fericirea ca i pl cerea nu dureaz decât o clip . totul se schimb . sub acel copac numit dup ucca . al acestui exemplu viu si al acestui mesaj de libertate care înc si azi î i p streaz prospe imea originar . ci descoper ca materia este alc tuit din vid.al lui Bodhi" (stiin a-r d cin ). dar care înseamn mai exact c în adâncul a toate domnesc nelini tea i instabilitatea. în cele din urm . existen ele sale trecute. unde discipolii dau n val . dorin a este totdeauna dezam git . pe nimic. aproape de Benares. el nu face decât sa se n pusteasc spre suferin e si creeaz karma. Va începe s -si propov duiasc extraordinara înv tur în Parcul Gazelelor. ciclul na terilor si al mor ilor. Medicina aceasta a fiin ei se întemeiaz pe o doctrin si pe o practic al c ror prim enun este Sarvam durkham. chiar când se poate îndeplini. si s nu se mai mi te din acel loc pân nu ajunge la iluminare. decep ia i iluzia. ca si fuga omului de fiin a lui adev rat : c utând onoruri si pl ceri. c timpul este infinit dar ciclurile exist . vede moartea z mislind via a la fel cum întunericul z misle te lumina i viceversa. alfa i omega ale Universului.

închide în sine eternitatea.dar de fapt fantasmele lor a az un v l în fa a realit ii. cu afectivitatea si deci setea de obiecte. în sfâr it. Aici i acum. aceea apare. Prin aceste opt reguli de via . putem s termin m cu înl n uirea f r cap t a cauzelor i efectelor. aceasta prin discern mânt (prajna). F r vreo cosmologie la origine. i pentru asta mai întâi trebuie s ne schimb m conduita prin echitatea ac iunilor noastre. fiindc orice clip . mentalul ei i cele cinci sim uri. care cere cuvinte. fiindc moartea se afl totdeauna la cap tul drumului. f r vreun zeu îndep rtat care trebuie venerat: natura lui Buddha se g se te în fiecine. s întrerupem karma nefast . aceea înceteaz ". ac iuni i mijloace de existen corecte. Dar fiin a omeneasc se las înl n uit de o serie de factori succesivi. existen a trece ca un vis. sete care ea îns i duce la dorin a de dobândire i la alc tuirea . Dar atunci Buddha ne înva c putem rupe cercul vicios al alien rii i al orbirii. Când aceasta este. De la na tere i pân la moarte. s ne eliber m de lan urile destinului egoist. Aceast în elepciune. de asemenea prin moralitate. aten ie i memorie adecvate i putere de reculegere. Aceasta încetând. nou ne revine s o realiz m. în c utarea unei fericiri absolute care se sustrage întotdeauna. dac e tr it din plin. aceea nu este. Aceasta ap rând. de sim uri si de idei. Când aceasta nu este. compus ce face posibil contactul cu lumea si obiectele acesteia. ce duce la rectificarea punctelor noastre de vedere egoiste si a concep iilor noastre limitate. întemeiaz doctrina budist . aceea este. setea de a d inui este de nepotolit si inutil . la îndemâna absolut oricui. din nevoie în nevoie. fiecare conditionandu-l pe celalalt: ignoran a na te tendin ele care duc la concep ia asupra con tiin ei ce sfredele te o entitate psihosomatic . prin concentrare sau disciplin mental ce presupune eforturi.

când inspir lung ci cunoa te astfel: «Inspir lung».i aten ia asupra a ceea ce se g se te în fa a lui. când expir scurt. de ideile de dorin . liber de p cate. de relele înclina ii ale mentalului. el cunoa te astfel: «Expir scurt». atunci se debarasa. Sim indu. un c lug r ajuns în p dure. vârstele i moartea. la poalele unui copac sau într-un loc pustiu.i astfel întregul corp.i corpul pe din untru. liber de impurit i. el cunoa te astfel: «Expir lung». fixându. cu aten ie. de triste e. de bucurie. c lug r. Buddha a elaborat deci un sistem precis i strict de respectare a normelor religioase. Ca s limpezim viziunea asupra acestei realit i i s tim s mergem pe calea abolirii egoismului i a suferin ei. i la descoperirea Ego-ului nostru. acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de buc i. Ce este. el se exerseaz gândind: «Voi expira» sau: «Voi inspira». purificat. nu sunt de ajuns leg mintele pioase: trebuie s le ad ug m fapte. Astfel spiritul devenea concentrat. Toate acestea creeaz devenirea. c lug rul care. inându-si corpul foarte drept. lini tindu. maleabil i potrivit pentru a fi lucrat. el cunoa te astfel: «Inspir scurt». Astfel. spatele drept. Când expir lung. examinând corpul. cu vigilen . Cu aten ie. acest cal nebun. Postura celui trezit Buddha i-a g sit revela ia cu ajutorul unei posturi care de fapt este aceea a sistemului Raja-yoga: picioarele încruci ate în form de lotus. a impresiilor i a ata amentelor.i . el inspir . practici. conducând la purificarea corpului. într-o nemi care îndelung sus inut . examinându. a mentalului. surs a tuturor nefericirilor si care ascunde claritatea Eului nostru profund. în corpul s u s l luie te? în lumea p mântean . un. na terea. el expir . ferm si f r nehot râ i". când inspir scurt. el s l luie te.i alc tuirea corporal . examinându.Ego-uluî. reformat. se a az jos îndoindu-si si încruci ându-si picioarele.

. (ca mai sus). adic de orez. precum un om perspicace. în corpul s u s l luie te. c . c mestec sau gust . examinând legea declinului. acest c lug r examineaz acest corp m rginit de piele de la t lpi si pân la vârful p rului i plin de ingrediente diverse i impure.. Acesta este.. tendoane. ca o simpl reminiscen . gândind acestea: «Exist în acest corp plete.în corpul s u el s l luie te. c lug rul. Astfel. carne. sudoare. în plus. el s l luie te. o piele. examinând legea originii.." Exerci iu de aplicare a aten iei la corp în plus. examinându.i poart toga. flegm .... aten ie la acest gând: «Exist un corp» si se prezint ca o simpl no iune.. dup asta.excremente. fie c prive te înaintea lui sau în urma lui. gr sime. Acesta este. sinovie.. o c lug rul care. desf când un sac plin cu gr un e diferite. Acesta e. st în picioare sau sade. el nu se ata eaz de nimic din aceast lume. tot astfel. examinând corpul. de linte. un ficat. într-adev r. urin .i corpul. c lug rul care. iat linte. un stomac. de bob. o pleur . în plus. mucus nazal. o splin . examinând corpul pe din untru. de susan i v rsându-le pe acestea le examineaz gândind: «Iat orez. sânge. din i. acest c lug r ac ioneaz cu deplin con tiin . c i întinde sau î i strânge membrele. examinând legea originii declinului. bolul sau mantia. c lug rul care. el s l luie te si nu se ata eaz de nimic din aceast lume. fie c înainteaz sau d înapoi. intestine. unghii. iat bob. fiere. c merge. nesprijinindu-se de nimic.» La fel. oase. examinându. fire de p r. în corpul s u s l luie te. Astfel.. dup aceasta.corpul pe dinafar . c vorbe te sau e t cut.. saliv .. lacrimi... m duv osoas . (ca mai sus). doi pl mâni.în corpul sau el s l luie te.i corpul pe din untru. o inim . doi rinichi. în corpul s u el s l luie te. puroi. c m nânc sau bea.. c doarme sau vegheaz . iat susan». un c lug r.el nu se ata eaz de nimic din aceast lume. acest c lug r examineaz corpul m rginit de piele.

examinând. examinând corpul pe inl untru. acest corp este supus aceleia i legi. ca i cum ar vedea un cadavru aruncat într-o groap comun . acest c lug r examineaz acest corp a a cum se g se te. un element foc. tot astfel. a a cum se aranjeaz . acest c lug r. acest c lug r. de câini. conform elementelor lui. acest corp este supus aceleia i legi. Acesta este. In plus. un element aerian.. dup aceasta. oasele gambelor iar i într-alta. oasele mâinilor într-una. de oimi.examinând corpul. examinând. vorbe te astfel despre corpul s u: «într-adev r." Medita ie asupra carcasei In plus. acest c lug r. dup aceasta.». gândind: «Exist într-un corp un element teluric.. dup aceasta. oasele t lpilor într-alta. în corpul s u s l luie te.. ca i cum ar vedea un cadavru aruncat într-o groapa comun . c lug rul care.. un element foc. c lug rul. acest c lug r examineaz corpul a a cu m se g se te. (ca mai sus). ale c ror leg turi au disp rut. de tot felul de animale. un element apos..oasele lui. conform clementelor lui. (ca mai sus). (ca mai sus).» Astfel.. ca i cum ar vedea un cadavru aruncat într-o groap comun . începând s se descompun . t ind o vac si împ r ind-o în buc i. mort de o zi sau mort de dou zile sau mort de trei zile. va vorbi astfel de corpul sau: «într-adev r. gândind: «Exist în acest corp un element teluric.. învine it. în corpul s u s l luie te. un element apos. a a cum se aranjeaz . într-o mare r spântie se a az . în corpul s u s l luie te....In plus.. risipite în toate direc iile. de acali.. scheletul s u de care atârn înc ni te c rnuri însângerate. aceluia i destin. într-adev r.. oasele coapselor de o . în plus. nu îl va ocoli.. dup aceasta. precum un m celar îndemânatic sau un îndemânatic ucenic de m celar. aceluia i destin... nu îl va ocoli.fiind legal de tendoane... un element aerian. umflat. examinând corpul.» Astfel. mâncat de corbi. La fel. el nu se ata eaz de nimic din aceast lume. în corpul s u s l luie te. de vulturi.» Astfel.

. cel mai bine de culoare ro u-deschis.» Astfel. el nu se ata eaz de nimic din aceast lume. examinând corpul. acest corp este supus aceleia i legi.parte... aceluia i destin. examinând legea declinului. oasele spatelui iar i de alta. nu aveau nevoie de asemenea preg tiri: de exemplu. Unii indivizi.. Acesta este.în corpul s u s l luie te.. Saiipatthanasutta) Reflexul imaginii C lug rii din comunitate utilizau i o form de medita ie pe baz de vizualizare: Se construia într-un ungher solitar. oasele bazinului de alta. Te a ezai deci în fa a obiectului în cauz i îl examinai când cu ochii deschi i. examinând corpul pe din untru. oasele lui albe ca o cochilie. oasele lui îngr m dite dupa mai bine de un an. în locul rotundului de argil . ca o simpl reminiscen . un câmp obi nuit le era de ajuns. o platform circular de argil perfect netezit .. în corpul s u s l luie te" (Mojjhimanikaya. în corpul s u el s l luie te. c lug rul care. nesprijinindu-se de nimic. în plus. (ca mai sus).» Astfel. examinând . în corpul s u el s l luie te. acest corp este supus aceleia i legi. examinând corpul pe din untru i pe dinafar . se putea folosi o b ltoac de ap . aten ie la acest gând: «Exist un corp» si se prezint ca o simpl no iune. aceluia i destin. în corpul s u el s l luie te. când cu ei închi i. la ad post de orice eventual incomodare. nu îl va ocoli. un cerc de foc poate un rug privit printr-o deschiz tura rotund sau orice alt obiect analog.. dup aceasta.. excep ional dota i. examinând legea originii declinului. nu îl va ocoli.. ca i cum ar vedea un cadavru aruncat într-o groap comun . pân ce vedeai în . în lips de a a ceva. acest c lug r vorbe te astfel de corpul lui: «într-adev r. oasele lui putrezite i ajunse pulbere. cutia craniana mai încolo. în corpul s u el s l luie te. acest c lug r. în corpul s u el s l luie te. în corpul sau el s l luie te.. în plus. examinând legea originii. acest c lug r vorbe te astfel de corpul lui: «întradev r.. examinând corpul pe dinafar .

cum atest textul acesta: . nici form . g seau o pl cere în a se reculege. de discul lunii ie ind din nori sau ni te p s ri albe t ind noaptea întunecat . când în spatele meu. nu." Singur în grota Tr ind înconjura i de o natur luxuriant . Pe malul râurilor împodobite cu flori i pe care le încununeaz ghirlanda pestri a p durilor. se ducea în chilia lui i. loc de popas al elefan ilor plini de râvn . cufundat în medita ie. în locul reflexului originar ce reproducea fidel obiectul. dintre care cea mai important avea loc vara. Haidem! Vreau sa m stiu în singur tate în p durea pe care o laud Buddha: acolo îi e bine c lug rului solitar care aspir la perfec iune. Când cel ce mediteaz devenea astfel st pân pe reflexul interior. în afara edin elor de medita ie. în singur tatea p durilor si a mun ilor. intra atunci în scen copia reflexului comparabil cu impresiunea produs ... cu toate imperfec iunile lui întâmpl toare. în p durea Sita. f r înso itor.î continua contemplarea. Atunci când pe tunuri de furtun bat tobele. e! sade jos. într-o r coroas pe tera din mun i. într-o postur strict . fire te c este agreabil s r mân singur în p dure. grabnic vreau sa intru în p durea încânt toare. într-o v g un a muntelui. peste un sidef lustruit sau o oglind . sigur de scopul sau. si totu i f r culori. i când c lug rul. Singur. indiferent dac ochii erau deschi i sau închi i. în p durea întins i fermec toare. pleca din locul acela." . în starea aceasta drept accesibil unui num r restrâns de adep i care trecea spiritul se sim ea debarasat de toate obstacolele i capabil s se ridice pân Ia un grad superior al medita iei. nu poate exista bucurie mai înalt . deliciu al cucernicilor lupt tori. privirea mea nu mai z re te pe nimeni....fa a ta o imagine la tel de clar . Singuratic. * Cand îmi voi fi atins scopul? Când voi fi liber de p cate?. c lug rii. nu poate exista bucurie mai înalt . vesel.Când în fa a mea.când torentele ploii umplu drumurile de aer. vreau s -mi îmb iez corpul si m-il umblu singur. se abandoneaz medita iei.

» Ce numim concentrare a vacuit ii? Aceea în care examin m vacuitatea. vedem toate lucrurile ca fiind în întregime nedemne de a fi avute în vedere i cercetate. cu câteva luni înainte de a intra în Nirvana si de a aboli în el voin a care îl înl n uia de via :." De meditat Cuvinte ale lui Buddha Prin tine însu i. . într-adev r.Fi i-v vou în iv propria f clie si propria salvare. pe deplin socializat. s amintim asta. nr. exersa i" (Ekottaraagama. ca c lug ri. concentrarea lui f r -semn.Buddha a murit la vârsta de optzeci de ani. Care sunt cele trei concentr ri? Concentrarea vacuit ii. c uta i mijloacele care v vor îng dui s dobândi i cele trei concentr ri. C lug rul care nu ajunge la aceste trei concentr ri r mâne mult timp în lumea transmigra iilor. aceasta este ceea ce numim concentrarea lui far -scop. nu se poate trezi de unul singur. 125).. concentrarea lui far -scop. c lug ri. le vom g si în diversele forme de budism. Numitorul lor comun r mâne medita ia. le mai spune. o. Iat de ce. Ce nimim concentrarea lui far -scop? Aceea în care examin m f r -scopul. C lug rilor lui. chipul s u senin. vedem toate lucrurile ca fiind în întregime vide. vedem toate lucrurile ca fiind în întregime lipsite de aparen e invizibile.Se recurgea si la multe alte medita ii. edi ia lui Taisho Issaikyo. Ce numim concentrarea lui f r -semn? Aceea în care examin m far -semnul. mereu pe drumuri. reprodus de mii de sculptori si de ilustratori. acest r t citor divin a l sat un mesaj de compasiune i de în elepciune neegalat de nici un altul. astfel. aceasta este ceea ce nimim concentrarea lui f r -semn.. este f cut râul. "Preafericitul le spuse c lug rilor: «Sunt trei concentr ri. postura sa f r cusur. p streaz imaginea unui om exemplar. aceasta este ceea ce numim concentrarea vacuit ii..

nici postul.e ti purificat. prin st pânire de sine cel în elept î i creeaz o insul pe care inunda iile nu o acoper . Puritatea si impuritatea sunt personale. ca ni te cai bine struni i de acela ce-i mân . nici noroiul cu care î i unge corpul. Treptat. dominate de spirit. pe cel ce s-a lep dat de orice orgoliu. Mirurile sunt precedate de spirit. Lumea este oarba. ce poate aduce lini tea în acela care îl ascult . Dac vorbim sau ac ion m cu un spirit corupt. Prin tine însu i este evitat r ul. constituite de spirit. prin vigilen a. Acela care. atunci fericirea ne urmeaz ca umbra care nu ne p r se te. prin disciplin . Spiritul e anevoie de st pânit si nestatornic. Dac vorbim si ac ion m cu un spirit senin. aidoma bijutierului cu cele ale argintului. Prin efori.Mai bun decât o mie de cuvinte lipsite de în eles este un singur cuvânt chibzuit. face s dispar propriile-i pete. nimeni nu-l poate purifica pe altul. El fuge încotro vrea. nici praful i murd ria ce-1 acoper .Prin tine însu i e ti dezonorat. într-adev r.atunci durerea ne urmeaz cum urmeaz roata copita unui bou de povar . devine vigilent lumineaz p mântul precum luna ie ind din nori. nici culcarea pe p mântul gol. Purtat de dorin a s vâr e ti r ul purtat de mânie s vâr e ti r ul purtat de ignoran s vâr e ti r ul purtat de fric s vâr e ti r ul. pu in câte pu in. Prin tine însuti. Rari sunt aceia care v d.cel în elept. Spiritul îmblânzit asigur fericirea. Este bine s -1 domini. ce! din urm este înving torul cel mai marc. nici prosternarea nu-l purific pe un muritor care nu i-a dep it îndoielile. pe cel eliberat de orice . Pe cel ale c rui sim uri sunt în repaus. în fiecare clip . Nici respectarea nudit ii. Dintre acela care în b tâlie a învins o mie de mii de oameni si acela care sa învins pe sine însu i. nici uvi ele de p r. dup ce a fost del s tor.

H. Imperceptibil i universal prezent. Nu se tie aproape nimic despre autorul ei. Contemporanii lui Confucius i mai cu seam Zhuang zi. pe cel ce astfel este împlinit zeii în i i îi pizmuiesc. nocturn i luminos." Tao. la via a adev rat ... îl aduc adesea în scen sub numele de Lao Zan. greu i u or. Este Str mo ul a zece mii de fiin e" i a orice: La un mister se adaug un alt mister i aceasta este poarta minunilor. B trânul maestru. Intreag lucrarea sa întemeiaz pe conceptul de Tao. inaccesibil.Calea. a ap rut în China o oper de cinci mii de ideograme."Tao este originea etern .. aspectele feminin i masculin. nu face nimic. dar nu exist nimic pe care el s nu-l fac . acest personaj legendar n-a l sat dup sine decât cuvinte scânteietoare de în elepciune si men ionarea de c tre al ii a situa iilor în care ar fi fost amestecat." Un alt mod de a defini necunoscutul care se afl în noi i misterul vie ii i al mortii. Este cuiul care fixeaz roata. care avea s marcheze profund spiritualitatea chinez si s devin una dintre cele mai mari c r i de înv tur ale literaturii mondiale... golul dintr-un vas ori dintr-o cas . în el se afl fiin e.Lao zi. Tao nu este nici cuvânt.care împ rt esc cu el cinstea de a fi cei mai mari filosofi chinezi. neformatul.. care ar fi energia fundamental subîntinzand Universul si mi carea lui: Tao nu intervine. suflul Coaielor la fier rie. . în el se afl esen e. izvorul constant al oric rei crea ii. Yin si yang. Medita ii taoiste C tre secolul al Vl-lea Î.. care le îng duie s existe i s fie folosite ca atare.impuritate. Tao te King. Inv tura C ii si a Virtu ii sale". constanta ve nic . necunoscut i totu i atât apropiat. asemeni Bibliei sau Coranului. cerului i a p mântului: Invincibil! Neobosit! în el se afl imagini. indistinct . este r d cina lumii. al oric rui fenomen. nenumitul.în mici fabule unde replicile lui biciuitoare sunt tot atâtea sfaturi pentru trezirea la via . nici t cere".

fiindc r spunde exigen ei lui absolut fundamentale. Yeu (exist ) i vu (nu exist ) se genereaz mutual." Vorbind de în eleptul care ajunge la realizarea intim a lui Tao.Tot astfel. vremelnicia universal . si pe asta se sprijin urâ enia. i pe asta se sprijin r ul. continu Zhuang zi. Cum s le reduci? în eleptul izbute te «r mânând în axa lui Tao». Dar i legea contrariilor. toate lucrurile vin de la el si sunt intim amestecate cu dânsul. Iat de ce Tao este imaginea fidel a lucrurilor: lucrurile i se opun lui Tao. el este ca apa. Fiind el însu i în acela i timp actor i oglind a tot ceea ce se petrece în jurul lui. Aceast no iune a lui Tao exprim . Fiecare are da-u si ziw-ul lui. Lungul i scurtul se m soar unul pe altul. poart opozi iile lui. Tao nu li se . care îl stimuleaz f r Totul este paradox. deci devenind el însu i pivotul... o în elegere secret . într-adev r. In mi c rile lui. el este ca o oglind i în r spunsurile lui este ca ecoul. o unitate ce nu poate fi perceput în mod con tient de c tre o fiin obi nuit . Astfel încât omul însu i este un paradox: «Fiecare are concep ia lui despre frumos.. ca între Tao si cele zece mii de fiin e. Nop ile i zilele se succed i alc tuiesc timpul. între om si Univers exist o coniven . originea comun a tuturor evenimentelor. Fiecare are concep ia lui despre bine.umed i uscat. Anevoiosul i lesniciosul se realizeaz reciproc. «aceasta este totodat aceea sau acela i este totodat cel lalt. Tao este ansamblul mi c rii cosmice. r d cina.. în odihna lui. propriile-i aspecte contrare ale realit ii. P mântul si cerul se amestec i alc tuiesc spa iul. Lie zi spune: Formele si lucrurile se manifest fa de acela care nu este legat de fiin a lui proprie. Realul este o epu încetare pe om. suflul care permite via a si totodat echilibrul cibernetic care întemeiaz existen a materiei. irealitatea care scald realitatea îns i i dezordinea inerent oric rei ordini.

în ceea ce-1 i s-a instalat repede ca o religie prive te. i acelora ale unor prin i importan i i litera i care îi guvernau i nu vedeau în ei decât poporul" bun oricând de corvoad i nu indivizii. Zhuang zi i-a r spuns c mai întâi trebuie s înve e s se conduc pe sine însu i i c restul va curge mai apoi din abunden : iat în esen taoist c tre fiecare fiin con inutul mesajului omeneasc . Fiindc totul ar fi perfect în Univers dac omul nu ar arunca dezordine în bunul mers al lucrurilor. ar tând vanitatea majorit ii comportamentelor omene ti. este investit cu o responsabilitate f r seam n. artificiilor care împodobesc Ego-ul i-1 împiedic s descopere veritabilul Eu. Taoismul. iluziilor create de societate. Unui monarh care îl întreba cum s .H. o mistic popular . O cosmogonie întreag s-a stabilit în jurul miturilor privindu-i pe Nemuritori. pomindu-se de la aceste r d cini. taoismul primitiv lupt împotriva tuturor simul rilor. mai devreme sau mai târziu apar accidentul. El. cea de-a treia Putere. Fiindc dac nu urm m cursul firesc.opune lucrurilor. Pentru discipolii lui Lao zi nu exista nici o îndoial c acela care .i conduc regatul.. ruptura. din secolul al Imea î. singura fiin con tient . propunea o consolare personal a mântuirii: scrierile lui Lao zi i ale lui Zhuang zi i-au p strat str lucirea metafizic si valoarea de exemplu dar." Religie a spontaneit ii. pe care i-o asum prost: în loc s urmeze calea cosmic a lui Tao. stânjenind ciclurile naturale i ritmurile crea iei Cerului i P mântului. în elepciunea taoist accept aceste fenomene care in de lume i deci de realitate. Aceast filosofie nu putea decât s -i seduc pe chinezi. s-a elaborat. supus capriciilor unei naturi imprevizibile. ederea lor paradisiac . unde foametea si inunda iile abundau. se perverte te si creeaz nenorocire în el si în jurul lui. a c ror via a fost totdeauna pus în pericol. justa cale de mijloc care tie s urmeze cursul firesc al lucrurilor. b uturile si tehnicile de Via Lung . Rar propov duie te echilibrul în purtarea oamenilor si în cea social . îns respingându-le.

i a ajuns adesea în contradic ie cu mesajul originar al întemeietorilor. re etele. gunoiul de grajd. nu mai putea muri. pe aceia care. Multiple secte s-au grefat la acest trunchi: atunci taoismul a început s . dup ce armonizase toate energiile i toate suflurile din el. s se retrag ori s se desf oare. tiuser s zburde pe la originea lucrurilor si a fiin elor.".. urmând în asta procesul oric rei religii instituite. Din corpul muritor n v lea un germene de nemurire.i piard prospe imea. El «se întoarce» întotdeauna la realitatea ultim ." Formul care merge în contra curent fa de opinia lui Zhuang zi.în toate fenomenele. corpul se transmuta în spirit pur. Virtutea lui Tao locuie te în cer. Cine cunoa te ac iunea unui «om ceresc» tie c ea se înr d cineaz în cer.H. ceremoniile ei.. în vreme ce veritabilii în elep i g sesc adev rul în via a îns i. a a cum s-au petrecut totdeauna lucrurile în istoric..izbutea s devin una cu Tao. Unul nu rezid în corpul omului. Prin alchimia spiritual . în secolul al 11-lea d.. într-o edere preafericit . în furnic . m rturie st acest dialog între Jo al M rii de Nord i Patriarhul Fluviului: . Zhuang Tao Ling.. Omul în exterior. în cer. unde se spune: Unul este Tao.Cerul se afl în interior.. . devenea aerian i mergea s -i întâlneasc . text sacru din secolul al II-lea d. Pentru a oferi un exemplu.. eterat. înaintea lui. în natur . a devenit adev ratul fondator al religiei taoiste cu riturile ei.. pe care trebuie s o respec i asemeni puterii p mânte ti. care afirma c -1 vede pe Tao pretutindeni. bucata de olan. a intrat în rolul de opiu pentru popor. s cit m din Ung Piao. un fetus divin.H. .. Religia oficial creeaz o îndep rtat lume de dincolo. Poate atunci s înainteze. cu tehnicile. Giuvaerul Magic.

rituri magice i tehnici sexuale. ceremonii. în tain . Adeptul a devenit atunci una cu Tao.Ce este cerul? Ce este omul? întreab atunci Patriarhul Fluviului. masaje diferite ce se amestecau cu rug ciuni. O z bal în gura cailor. nu exist nici via . spiritul este aidoma corpului. . corpul este aidoma spiritului. natura spiritului este vid i sublimat . substan a lui nu se distruge prin transformare. a lui Jo: Nu distruge i cerul prin om. Corpul unic se risipe te i devine toate fenomenele." Practica taoistâ comporta un ansamblu de ac iuni permi ând buna circula ie a Suflului i a Esen ei: regimuri dietetice (în care trebuia s te ab ii de la cereale). fenomenele se confund i devin corpul unic. schimb corpul si spiritul. opt forme de respira ie. r spunse Jo al M rii de Nord. medita ii.adic nu moare. în aparen . practicabile i ast zi." S ne oprim acum asupra câtorva tehnici l sate mo tenire de c tre taoi ti cu scopul de a hr ni principiul vital. acesta este «cerul». poate func iona în toate lucrurile. si a hr ni Spiritul". nici moarte. Tratatul asupra extazului care const în a te a eza" (Zuowang Iun) spune: Tao avându-si for a perfect . acesta este omul. Vom vorbi aici despre exerci iile de punere în ordine a corpului. Corpul fiind întru totul asem n tor spiritului.Boii. acela ale c rui corp si spirit nu fac decât una este numit «om divin». Corpul". dintre care le-am ales pe acelea ale lui Zhoughi. chiar i numai cu scopul de a ne p stra . mai mult decât oricând actual .. caii au copite. A adar.Un exerci iu de gimnastica taoista Pentru a desface nodurile corpului i a înl tura obstruc iile în calea bunei circula ii a r sufl rii." i convorbirea se încheie cu fraza. vangshen. taoi tii foloseau diverse metode de gimnastic . gimnastic . Corpul este p truns de Tao i devine una cu spiritul. despre respira ie si despre ac iunea sexului. un inel în nasul boilor.

s n tatea: 1) Pentru a aduna zeii (energiile), strânge din dinu i freac -i între ei de 36 de ori. Cuprinde- i capul cu ambele mâini, cu palmele a ezate pe urechi si bate darabana pe partea din spate a craniului, cu toate degetele, de 24 de ori. 2) Misc -ti vertebrele cervicale (Coloana cereasc ) la dreapta i la stânga, de câte 24 de ori in fiecare sens i capul i ceafa. 3) Culege- i saliva din stânga si din dreapta gurii cu ajutorul limbii. Simte-ti gura plin de saliv . Apoi bate darabana cu degetele pe toat partea din spate a craniului, înghite saliva. Aduna din nou saliv . Bate darabana pe craniu, înghite- Repet totul de 36 de ori. 4) Maseaz - i puternic rinichii cu amândou mâinile, de sus în jos i de jos în sus, de 36 de ori. Dar o poti face i mult mai mult, f r nici o contraindica ie, pentru a ob ine minunate efecte energetice. 5) Rote te succesiv fiecare bra , ca pe o manivel de troliu în jurul axului sau, de câte 36 de ori. 6) Rote te- i amândou bra ele împreun , de 36 de ori. 7) Cu ambele mâini unite deasupra capului, ca i cum ai vrea s sprijini cerul, expir Suflul (he) de cinci ori, cât mai adânc posibil. Freac - i apoi cre tetul capului Je 3 ori sau de 9 ori. 8) Cu ambele palme îndoite ca ni te cârlige, prinde- i t lpile picioarelor de 12 ori la rând. Apoi odihnestc- i t lpile i a az -te în postura de medita ie. Aceste exerci ii trebuie efectuate zilnic, la miezul nop ii sau m car o data între miezul nop ii i amiaz . In tot intervalul se respir pe nas. Tradi ia taoista spune c dac sunt bine executate pot s îndep rteze boala, demonii r i si s -ti îng duie a lupta evident, întorcându-

împotriva frigului i a c ldurii. Ideal este s le executi înainte de practicarea medita iei. Aceasta trebuie s aib loc mai înainte ca ziua s înceap cu adev rat, adic între ridicarea din pat i micul dejun. Pentru aceste practici este necesar o camer bine aerisit i cât se poate

de silen ioas . Exerci iul men ionat aici este de fapt unul destul de simplu, dar mae trii taoisti aveau multe altele, dintre care unele, spuneau ei, î i îng duie s intri în foc far s te arzi ori s mergi pe ap f r s te îneci. Aceste metode ce comport multe tehnici ale respira iei sunt, evident, periculos de practicat f r un maestru i nici nu se pune problema s vorbim despre ele aici.Pozi ia de medita iePentru medita ie, taoi tii foloseau fie postura în lotus ori semilotus, fie postura culcat. Pentru a o adopta pe cea din urm , adeptul taoist se culca pe rogojin , pe partea dreapt , cu picioarele îndoite si corpul în l at pe o pern rotund a ezat la subsuoar , pe care se sprijinea bra ul pentru a sus ine capul. Bra ul stâng se odihnea pe coaps , cu palma strâns în jurul genunchiului. Aceast pozi ie este tradi ional chinezeasc . Oricare ar fi pozi ia folosit , este recomandabil s contempli extremitatea nasului sau un punct aflat în fa a ta, pe sol, la circa un metru, ca s - i fixezi aten ia i s evi i orice reverie cu ochii închi i. Spiritul e fixat pe ceea ce taoi tii numeau centrul galben", adic punctul situat între sprâncene asta ca s -i îng dui luminii s se

difuzeze în untrul corpului si s -1 purifice, spuneau ei. Buzele trebuie s fie lipite, gura nu trebuie s vorbeasc , nici s râd ; respira ia s fie lini tit i adânc . Nasul s nu mai simt nici un

miros, urechea s nu dea aten ie lucrurilor exterioare, concentra ia trebuie îndreptat în întregime spre interior. Gândurile s nu mai alerge spre afar . Adev ratele gânduri sunt durabile, spune Lao zi în Secretul Florii de Aur. Dac gândurile sunt

durabile, s mân a este durabil ; dac s mân a este durabil , energia este durabila; dac energia este durabil , spiritul este durabil. Spiritul este gândirea, gândirea este inima, inima este focul, focul este pilula de aur, Când contempl m astfel interiorul, minunile deschiderii i închiderii por ilor cerului sunt inepuizabile. Dar dac nu ne ritm m respira ia, nu putem realiza ritmurile cele mai profunde." Respira ia ritmat Dup taoisti. Universul însu i a ie it din haos atunci când nou sufluri distincte s-au diferen iat, au alc tuit nou for e creatoare, nou divinit i"

care au z mislit alte for e; luminosul i întunecatul s-au desp r it atunci iar pulsa ia lui ying-yang a început s ritmeze noua realitate. Aceste nou sufluri Ie reg sim în însu i corpul nostru, ca si pretutindeni în natur . i armonizarea lor în noi ne poate îng dui s ducem o via s n toas si mai ales s ne deschidem la Tao al lucrurilor. Cei 36 000 de zei sau energii ale corpului sunt, astfel, f r încetare trezi i prin energia r sufl rii, energie pe care cel ce mediteaz o poate conduce în orice ungher al corpului dac e nevoie, de pild , în cazul vreunei boli. Inspira ia este vin, expira ia yuni amândou trebuie s fie lente, subtile (nezgomotoase) i adânci. Aerul sa fie trimis pân în abdomen, sub buric, în Oceanul Suflului". Taoi tii divizau corpul în trei sec iuni, în care situau trei regiuni capitale: capul, pieptul, pântecele. Aceste zone erau numite Câmpuri de Cinabru" (Tantien), cu referire la un mitic elixir al nemuririi, al c rui component esen ial era cinabrul. Prima regiune, superioar , Palatul Nirvanei, se afl în creier. Cea de-a doua. Palatul Purpuriu, se afl lâng inim (plex solar) iar cea de-a treia, Câmpul inferior de Cinabru, se afl la trei degete deasupra buricului; este esen ial ca respira ia s se roteasc prin aceste trei zone i mai ales s ajung la câmpul inferior, acel Ocean al Suflului , unde se metamorfozeaz în energie pur . Dar lung si

pentru asta trebuie, dup o practic îndelungat , trecut un prag". Adep ii taoi ti tiau s fac atunci ceea ce ei numeau suflul embrionar": î i ineau respira ia vreme de trei, cinci, apte, nou , dou sprezece respira ii normale i dirijau mental energia prin diverse pasaje în interiorul corpului întreg, pân la vârful degetelor, Puteau astfel s se vindece, s dobândeasc unele puteri ori s cunoasc experien e mistice. Dar nu vom sf tui pe nimeni s încerce asemenea exerci ii secrete, bazate odinioar pe o simbolistic i o tiin

scrupuloase ale fiin ei i care, practicate f r metod , ar risca ast zi s declan eze doar asfixie i le inuri. Exist alte mijloace, mai simple, pentru a ajunge la aceste rezultate. Tanticn-ul superior Focul ceresc al inimii Tantien-ul median Tanticn-ul inferior / ceaunul sau cuptorul Poarta de jad Poarta mediana Poarta inferioar Iat de exemplu o metod men ionat de marele sinolog Henri Masperol si extras dintr-o carte din secolul al VUI-lea d.H., Culegere din care noi i vechi despre absorb ia suflului. Dup el, este vorba de formularea cea mai exact pe care a întâlnit-o în cursul cercet rilor sale. în toate re etele de folosire a suflului trebuie mai întâi s facem gimnastica la dreapta si la stânga, pentru ca oasele si articula iile s se deschid i s comunice, pentru ca nervii s fie moi iar corpul relaxat.

Dup aceea te a ezi, cu trupul în pozi ia corect , si expiri i inspiri de trei ori, ca s nu existe noduri de obstruc ie; î i lini te ti gândirea si ui i de corp pentru ca suflul s fie inspirat calm. Dup un timp, scuipi mai întâi, foarte înceti or, pe gur , Suflul Impur duqi si aspiri pe nas Suflul Pur

qingqi. Toate acestea de ase sau apte ori. Este ceea ce se cheam Armonizarea suflurilor" (tiaoqf), O dat armonizarea suflurilor realizat , gura si nasul fiind amândou închise si absolut goale, r suflarea s umple atunci gura; bate apoi toba în gur de cincisprezece ori; dac o faci mai mult, va fi i mai bine; înghite suflul ca i cum ai înghi i o mare gur de ap i f -1 s intre în pântece; concentreaz - i din toat inima aten ia

(asupra suflului care circul ) pân în Oceanul Suflului si r mâi acolo mult vreme. Dup câtva timp, înghite din nou conform procedeului de mai sus i luând doar m sura (de câte ori o vei face) ca pântecul s fie s turat, dar f r s - i fixezi un num r limitat de ori. Dup asta gole te inima i umple pântecul, închide gura, maseaz - i cu mâna cele dou laturi ale pântecului pentru ca suflul s se scurg i s treac ; i las ca respira ia s - i

p trund înceti or de tot în nas, f r a respira grosolan, de team s nu pierzi armonia. Dup aceasta, corpul fiind culcat, într-o pozi ie corect , a az -te pe un pat cu o pern ; perna trebuie s fie pus în a a fel, încât capul s stea la în l imea corpului; ine ambele palme închise strâns, întinde palmele deschise, la patru sau cinci degete dep rtare de corp i ambele picioare de asemenea la o distan de patru sau cinci degete unul

de altul. Dup aceea respir pe nas; cu gura i nasul închise amândou , pentru ca inima s se concentreze asupra suflului si s -1 fac s circule prin tot corpul. Este ceea ce se cheam A face suflul s circule" (yunqi).

Dac e ti bolnav, inima concentrându-se asupra suflului, aplic-o la locul bolnav. Dac suflul este rapid (Gâfâiala), si, s fie slobozit pe nas într-un curent de aer foarte fin pentru a face s comunice respira ia, f r ca gura s se deschid , i s se a tepte ca respira ia suflului s fie egal ; apoi s se in din nou închis, conform procedeului de mai sus. Mi c - i degetele de la picioare, degetele de la mâini, oasele si articula iile; ia ca m sur momentul când iese transpira ia. Este ceea ce se cheam Penetra ia Suflului (qiiong). Atunci, înceti or, corpul fiind culcat, îndoaie- i amândou picioarele i

Dac m nânci sau dac bei ceai în felul obi nuit. închide gura.i gura cu ap limpede. la care trebuie s te gânde ti i când e ti în repaus. trebuie pe urm s scuipi pe gur suflul impur si s aspiri pe nas suflul pur. Dac nu e ti atent din vreme.i scape pe dinapoi un suflu murdar. suflul din untrul gurii iese si trebuie s intre prin nas. tot timp de zece respira ii. ezi ori stai culcai. Este ceea ce se cheam Repararea Diminu rii" (bit sun). ca i cum ai mânca. când pântecul este gol. bate loba i înghite suflul f r limit de timp. Dup ce ai servit o Mas de Vid kongfan dintr-una sau dou înghi ituri.i i cl te te. mi ti într-una degetele de la picioare. când au r mas o clipa în gur . aceasta se cheam c faci mereu ca suflul s reu easc a coborî. f r a num ra de câte ori. apar sufluri exterioare care intr . gole te. începe s ba i toba i s amesteci o gura de saliv . adaug-o suflului pentru a-1 completa. i când gura este închis . este expira ia si inspira ia a a cum le practic m de obicei. astfel încât viscerele i receptaculii s .i aib frunzuli ele dilatate. este ceea ce se cheam A sp la cele cinci viscere" (xiwuzang). sim i o umfl tur u oar si trebuie sâ-li masezi pântecul de o . adaug -i ap . Dac la i s . fiind a ezat sau fiind culcat. De fiece dat când oamenii vorbesc.coboar -le pe p mânt pe partea stâng timp de zece respira ii. în timp ce mergi sau stai în picioare (nemi cat). Or. fiindc dac intr este suflu mortal.i inima i umple pântecul. Acestea fiind realizate. si când e ti în mi care. Este un lucru ce trebuie practicat mereu. Apoi înc lze te. dup o lun . trebuie a adar s m nânci totdeauna cu gura închis . trebuie s -1 arunci în întregime. pe care o înghi i si o faci s coboare. suflurile exterioare care au intrat aici ies prin nas. i pe nea teptate suflul exterior p trunde în pântece. înghite suflul pentru ca toate cele cinci viscere s opreasc suflul celor cinci arome. Dac mergând. suflul care intr în nas este suflu pur. pentru a nu exista suflu care s intre în gur . fiind oprit pe loc. Conformându-te acestor procedee. apoi pe partea dreapt .

5 x 5 = 25 de ori. nu trebuie s m nânci nici lucruri reci care agit suflul . Ei concepuser urm toarea metod . La miezul nop ii (de la ora 12 pana diminea a). de altfel. vei ob ine rezultatul: vei merge pe gol ca i cum ai merge pe pom.6 x 6 = 36 de ori La apusul soarelui (de la 3 la 5 dup -amiaw). cu un be i or de t mâie arzând în . unde termenul A absorbi suflul" marcheaz o respira ie comolet expira ia trebuind evident s coboare în Câmpul inferior de Cinabru pre iosul Ocean al Suflului. absoarbe (suflul). spune tradi ia! Orele yang Unii taoi ti preconizau s fac exerci ii de respira ie în orele yang ale zilei (pe care. absoarbe (suflul). La r s ritul soarelui (de la 3 la 5 diminea a). La amiaz (de la orele 10 diminea a pân la l dupa-amiaza). dup ie irea de la toalet cu corpul curat. La crepuscul (de la 7 la 9 seara absoarbe (suflul). 7 x 7 = 49 de ori. Dac te conformezi f& gre eal acestui procedeu i îl practici cu statornicie timp de nou ani. absoarbe absoarbe (suflul). La ora mesei (de la 7 la 9 diminea a). le întâlnim în acupunctura chinez ). 4x4=16 ori. absoarbe (suflul). absoarbe (suflul). vei merge pe ap ca i cum ai merge pe p mânt.9x9 = 81 de ori.sut de ori: suflul va sc pa prin partea de jos Dac suflul urc s coboare ap sându-1 cu mana: aceasta se cheam (lishun). 8 x 8 = 64 de ori. reprezentat adesea primr-un ceaun tripod unde clocote te focul interior. S reamintim c toate aceste practici trebuiau s fie urmate de post. i nu poate A pune în ordine" Abtine-te de la lucrurile care rup suflul i de la lucrurile grase care curg ori care produc frig.

Pân în ziua aceea. vederea acestei pr zi f când-o s . recomandau s stai mai degrab pe scaun decât culcat. Zhuang Zhi oft : Vai. contemplam o ap tulbure luând-o drept un izvor limpede. P durarul îl urm ri insultându-1. v zu o pas re ciudat venit din sud. ele singure i-au atras nenorocirea!" i. aruncându. în ciuda practicii sale taoiste.. cu arbaleta în mân . dup cum o atest aceasta frumoas poveste unde Zhuang Zhi. i tiin a f r con tiin nu aduce decât ruin .. ea atinse fruntea lui Zhuang Zhi i poposi într-un crâng de castani.i hr ni spiritul este nebunie curat . Cine uit de sine risc s se piard .Nu uita de tine Dar a-ti hr ni corpul f r a. uitase de persoana lui. ale c rei aripi aveau o anvergur de apte picioare iar ochii îi erau mari de un deget. Atunci ciudata pas re profit de ocazie pentru a prinde amândou insectele i cu acest prilej uit de natura ei.i uite propriul corp. Or. pe când. Ajuns acas . Zhuang Zhi st tu vreme de trei luni f r s coboare în curte. Când Zhuang Zhi se plimba prin parcul din Diaolîng. fiin ele î i pricinuiesc neajunsuri unele altora.camer centru a o purifica. Zhuang Zhi spuse: Ce pas re e asta? Cu ni te aripi atât de mari i s nu-si continue zborul! Cu ni te ochi atât de mari i s nu m vad !" î i ridic roba i fugi dup ea. î i d seama c a se ocupa de fiin a sa f r a se ocupa de con tiin a sa nu-1 face s se deta eze de pasiuni si nici de suferin . Atunci Lan Jiu îl întreb : Maestre. astfel încât Zhuang Zhi o doborî. st tea la pând . v zu un greiere care.*' Taoi tii i practicile sexuale . de ce a i stat atât de mult f r s coborâ i în curtea dumneavoastr ?" Zhuang Zhi r spunse. întrucât g sise un ungher umbrit si fermec tor. îmi p zeam corpul uitând de persoana meu. o c lug ri î i în l cle tii i îl atac . Trecând.i arbaleta. s-a intors.

asta pân recent când Mao a stabilit un puritanism strict i celibatul târziu. pentru marea lini te a menajului. Deci foarte de timpuriu s-au elaborat tratate unde posturile i tehnicile sexuale erau descrise practic.i risipi energia si de a putea satisface mai multe femei. Dou râsete doar sub draperia de m tase a patului. cu lux de am nunte. unirea celor dou principii da via a. masculin i feminin .i dispersa energia iar femeia era satisf cut .ii acord totdeauna mult importan sexului în via a lor. De aici rezult un fapt esen ial: necesitatea pentru b rbat de a nu. Dar odinioar raporturile erau considerate ceva absolut firesc. evita ca tineretul s . nici un cuvânt. iar Tao se continu astfel f r încetare. fereastra deschisa.. în m sura posibilului. Si invers. ele recreau raportul fecund al Cerului cu P mântul. ea yin. nici o vorb . El este yang.. care atunci degaj yang.Toamna e r coroas . . dar i o alchimie subtil avea loc între ei. a pozi iilor i a generozit ii schimbului. Masculul lua atunci yin-ul de la femeie. iar fiin a îns i este dubl . i poligamia sub forma aducerii în familie a unor concubine era o regul .i cheltuiasc în dragoste for ele vii si s si le tine active pentru construirea noii societ i. Nu e aici nimic care s ne surprind . Trebuia deci cu orice pre s evite ejacularea care obose te corpul si prin urmare. Energia sexual este cea mai mare for a de transformare.luna revars o vie lucire E miezul nop ii. yin-ul femeii stârne te yang-ul b rbatului. taoi tii au amestecat în tehnicile de medita ie practici sexuale. O pl cere deplin era c utat în voluptatea contactelor. s juiseze rareori. fiindc e direct implicat în Unsul joc dinamic care întemeiaz universul sensibil si ritmurile naturii. yang-ul pune în mi care yin-ul.ul prezint un val imens si continuu de energii a c ror mi care reflect utilitatea Cosmosului. si aceasta profita de pura esen yang a partenerului ci.Spre marea indignare a du manilor lor. fiindc lUD. energia ying-yang lucreaz pretutindeni. Taoistii si-au dat repede seama c tehnicile de reten ie a spermei erau de o eficien f r seam n: nu numai c b rbatul nu.

Wu Shen (Cinci Spirite) este în pace. Son Nu King.i economiseasc sperma cât mai mult cu putin . dup ase coituri f r ejaculare. cum oare s se poat socoti c nu exist pl cere?" Huang Ti: As vrea tare mult s aflu efectele coitului f r ejaculare. corpul se simte mai bine. dup trei coituri f r ejaculare. pentru ca ancestrala sa energie yang s nu se risipeasc . unde îl vedem pe împ ratul Huang Ti (împ ratul Galben. pentru a concepe copii. Gra ie unui efort de voin .care degaj yin. subiectul a sim it pl cere.i echilibra tensiunile i a se putea topi în creuzetul orgasmului comun. auzul si vederea se amelioreaz ." Huang Ti Principiul coltului este s nu ejaculezi sau. B rbatul.ochii disting mai clar obiectele. de control.i p streze for a si longevitatea. dar i pentru a. toate bolile dispar.i educa ia sexual în compania unor tinere experte. dar numai timp de o clip . dup patru coituri f r ejaculare. care i-a înv at pe oameni) facându. urechile lui percep mai bine sunetele. nevoie de somn. Dac nu ejaculeaz . desigur. corpul este str lucitor. Bineîn eles. astfel încât nu are o pl cere adev rat . dup cinci coituri f r ejaculare. subiectul va avea o via zece coiluri f r ejaculare. sângele i vasele se îmbun t esc. subiectul î i simte corpul plin de oboseal . trebuie s . for a îi cre te. Ceea ce nu-i împiedic pe autorii antici s scrie c b rbatul trebuie s juiseze din când în când. pentru ca. gâtlejul uscat. Femeia trebuie s aib cât mai multe orgasme cu putin . spune: Pengzu: Dup ejaculare." Sunii: Un coit f r ejaculare înt re te energiile. produc ia de yang s fie cea mai puternic . dup dup nou coituri f r ejaculare. iar energia vital s . articula iile parc desprinse.în conformitate cu legile cere ti. dup dou coituri f r ejaculare. el va putea intra în comunicare cu Shen Ming (Cerul/spiritul pur). Cei doi parteneri se pot hr ni din acest schimb. în schimb. s eco- . auzul deranjat. ve nic . cel pu in. Unul dintre tratatele fundamentale ale dragostei taoiste.

cu s n tate bun . Juisarea femeii. La începutul raportului amoros. cu s n tate bun . se obosesc. o dat pe zi. el nu trebuie s se for eze. Urmeaz Limpezimea de Spirit (Shen Min ) subiectul simte o profund stare de confort. cu s n tate mijlocie.nomise ti chintesen a. o dat la cinci zile. de cincizeci de ani. cu o stare mijlocie a s n t ii. nevl guirea b rbatului. de aptezeci de ani. totu i. la zece zile o dat . ce-i de f cut?" Sunu: Asta difer dup vârsta i s n tatea subiectului. Spiritele lui. o dat la trei zile. corpul lini tit. de mai multe ori pe zi. cu s n tate mijlocie trebuie s nu mai ejaculeze. s domoleasc inima si s înt reasc voin a. cu s n tate mijlocie. de aizeci de ani. e bine s faci dragoste cat mai mult cu putin si pân la o vârst cât mai înaintat : B rbatul. cei doi trebuie s se joace cu blânde e împreun . o dat pe zi. nici frig." Taoistii tiu bine c femeia e mai viguroas din punct de vedere sexual decât b rbatul. chiar în vârst . o dat la treizeci de zile. cu s n tate mijlocie. o dat la patru zile. Aten ia lui. shen. oricum ar fi. Deci un b rbat se poate într-însa. longevitatea lui diminueaz ". Dac nu. de patruzeci de ani. în vreme ce el î i aplic tehnicile de reten ie. iat bunul rezultat. un b rbat de treizeci de ani cu s n tate buna. dar dac vrei s ai copii. dac spiritele lui se obosesc. el î i va risipi poten ialit ile i va muri înainte de soroc. nici cald. Unele texte spun chiar c ea poate primi de opt ori mai mult. un b rbat de dou zeci de ani si cu s n tate bun . nu vrea s fie f r femeie. dac aten ia lui se agit . la fel cum apa poate fi mai puternic decât focul.. nici foame nici sa ietate. o dat la dou zeci de zile. o dat la zece zile. pentru a armoniza energiile si pentru ca spiritele s se pun de . cu s n tate mijlocie. amândoi i-ar putea armoniza yin-ul i yang-ul si ar putea cunoa te cele cinci pl ceri cere ti". i este scris astfel: Scopul coitului este s echilibreze energiile. Un b rbat de cincisprezece ani i în bun stare a s n t ii poate ejacula de mai multe ori pe zi. yi." Conform tuturor tratatelor. o dat pe zi. cu s n tate bun . dac este f r femeie. se agit . cu s n tate mijlocie. o dat la dou zile.. cu s n tate bun .

trebuie s a tepte juisarea partenerei. Urc i coboar . Tehnica aceasta secret trebuia s fie utilizat destul de rar si . cu unele variante. 5. într-un cuvânt falusul. cum pesc ru ii urmeaz valurile. Tija de Jad love te de la stânga la dreapta: curajoas ca un general. ca un oarece speriat întorcându-se în gaura lui. P trunde adânc si love te la suprafa . în acela i timp cu încle tarea i frecarea între ei a din ilor. Chiar dac b rbatul vrea s juiseze. Stâlpul Dragonului Ceresc. ca un arpe revenind la cuibul lui. 6. precum un cal s lbatic sare pe deasupra unei pr p stii. 3. ca o corabie cu pânze luptând împotriva unui taifun. s închid ochii. Se ridic . s închid gura. asemeni unui vultur dup ce a prins un iepure. Mi c rile lente de penetrare alterneaz cu împingeri bru te. Ea sare i coboar . P trunde înceti or i se retrage la fel. în Poarta Ro u-Aprins. Lotusul de Aur. s se concentreze dedesubtul limbii. atunci se pot uni: Tigrul de Jad. Pas rea Ro ie. 4. Falusul poate penetra i se poate mi ca în nou feluri diferite.acord". Se deplaseaz urm rind curbele line i regulate. apoi. Atunci esen a nu poate ie i i urc prin coloana vertebral în creier. 2.i umerii: tehnica aceasta va limita cantitatea de sperm ejaculat .i umfle n rile. sco ându. în ritmul cresc tor 3-5-7-9. P trunde i se retrage. descrise poetic:1. asemeni corbului care ciugule te. 8. treizeci dintre ele sunt recomandate acelea i pe care le reg sim în toate tradi iile.i falusul cu circa dou treimi. se strânge puternic si se inspir viguros. 9. s . se prinde repede penisul cu dou degete mediane ale mâinii stângi. ca o piatr aruncat în ap . s inspire lungindu-si gâtul i strângându. Pozi iile variaz . iat re eta cel mai des aplicat : când esen a va ie i. de mai multe zeci de ori dac e nevoie. în spatele scrotului i înainte de anus. Când sunt perfect emo iona i. Cât despre metoda de relen ie total . P trunde i se retrage repede. Recipientul Secret al femeii. 7. intr în Floarea de Bujor deschis .

orice b rbat poate ajunge s fac dragoste restrângând frecven a ejacul rilor i profitând astfel de binefacerile descrise de vechii chinezi. Dar care sunt cele nou energii?" Xiianiiii: Când o femeie respir greu i simte nevoia s . lipse te energia osului. cale. pentru femei.. drum. «nou sosiri». mângâie Tija de Jad semnul venirii energiei sângelui. B rbatul o penetreaz de opt ori cu Tija lui de Jad. Cele patru sosiri ale acestor energii sunt determinate de Dao (Tao."Urmeaz multiple tehnici ale coitului. Dar cu ajutorul voin ei. înseamn c energia Shen n-a sosit. dac face mofturi. a sosit energia muscular . înseamn c energia armoniz rii nu a sosit. al aten iei i cu o bun respira ie. înseamn c energia mu chiului este absent . nou energii. mângâie mamelonul partenerului sosirea energiei c rnii.. s cit m din Sou Nu King: Xuannu: Calea coltului pentru b rba i necesit «patru sosiri». dac nu. de vreme ce au descoperit miraculoasa tiin natural : acupunctura. Pentru un coit îndelungat.i înghit saliva. înconjurând cu bra ele . ra iune. nici ghiftuit. trebuie s sim i aceste nou energii. asta anun sosirea energiei din splin . dac se ridic dar nu destul de groas . dac este tare dar nu destul de cald . dac î i strânge partenerul.preg tit . picioarele ei se aga de picioarele partenerului." Huang Ti: Foarte bine. s nu fii b ut." Huang Ti: Care sunt cele patru sosiri?" XuannU: Dac Tija de Jad nu se ridic .). e semn al venirii energiei osului. s fii curat. Pentru a ar ta cu cât minu ie studiaser ei reac iile corpului (dar cât de uimitor poale fi acest lucru. pot ap rea boli. sose te energia pl mânului. dac este groas dar nu destul de tare. pentru p strarea s n t ii si alungarea bolii: Tigrul merge: femeia se ghemuie cu capul în jos i fesele în sus. vaginul alunecos arat energia rinichiului. Trebuie s ac ionezi în deplin con tiin si s nu ejaculezi în timpul coitului. precum cele de mai jos. s fi meditat si s copulezi dup miezul nop ii.

ea îng duie s .pântecul femeii. Yin-ul femeii se închide. o p trunde de patru ori câte nou ori. culcat i el pe o parte.i plac Izvorul de Jad". femeia. Dar aceste sfaturi privitoare la dragoste s nu ne fac s uit m scopul ultim al unirii: Perla de foc". b rbatul se culc pe spate iar femeia se ghemuie deasupra. trebuie s practica i câte patru edin e pe zi. reprezentat al turi de dragon în toat arta chinez . el o p trunde cât mai adânc posibil de apte ori câte nou ori. Tonifierea viscerelor: femeia se culc pe o parte i-si îndoaie picioarele. Tonifierea sângelui: b rbatul se culc pe spate. de a înv a s . i toate tratatele insist asupra importan ei de a v armoniza pe deplin. b rbatul. în genunchi deasupra lui. pentru a trata neregularitatea ciclului. Mai era valorificat i principiul destinderii înaintea actulifi. b rbatul î i retrage Tija de Jad. Aceast metod poate trata toate bolile Jie Ju (de acumulare). respira ia abdominal (cu expira ie profund în pântec) joac un rol major. Aceasta are ca rezultat c b rbatul cap t o nou for . Tija de Jad p trunde înceti or dar pu in adânc. Dup act.i p strezi controlul i calmul. când femeia juiseaz . Pozi ia aceasta permite i armonizarea energiilor. vreme de zece zile. lichidul curge. P stra i pozi ia cât mai mult timp cu putin . femeia nu va fi niciodat bolnav iar b rbatul va fi mai tare decât oricând. va trebui s penetreze cât mai adânc posibil i s reia opera ia de cinci ori. E nevoie de apte edin e pe zi. aceast gem misterioas este simbolul perfect al energiei yini s bei din . apoi se deschide. cu fa a spre el. vreme de dou zeci de zile. se întoarce cu spatele. odihni i-v pu in. de a-l mângâia. ca un sugar sugând mamelonul. Pe tii. Pentru a trata senza ia de frig în sexul femeii. solzi lâng solzi. In toate aceste tehnici. de a descoperi corpul celuilalt sî zonele lui sensibile. femeia doar î i suce te fesele.

(Zhuang zi) Fiece lucru are natura lui specifica. Omul perfect trebuie s fie în stare s plece i s vin ca i Muritorul de rând. pur energie vital . Cine sunt eu în realitate? un fluture care viseaz c e Zhuang zi sau Zhuang zi care î i închipuie c a fost Un fluture? Norocul i nenorocul nu sunt o fatalitate. P mântul si Omul joaca fiecare un rol în crea ie: Cerul P mântul hr ne te si Omul îndepline te. condensat de energie cosmic primordial .i contemple chipul. Se afl eficien a vasului! (Lie zi) La început omul nu tie. (Kan Ying Pien) Calea ramurii Hinayana Pe parcursul îndelungatei sale existen e. ele sunt crea ia omului în virtutea c reia rezultatul oric rui bine si al oric rui r u îl urm re te Ca o Umbr . Pe urm tieC utarea lui nu poate avea margini! în aceast ambiguitate este realitatea! (Zhuang zi) Sa rupi orice activitate. am fost un fluture zbura r t cind mul umit Apoi mam trezit fiind Zhuang zi. Fiind astfel.Perla de foc. conform cuvintelor: Povara. el este superior tuluror lucrurilor i neutru în privinta lor. si ea are posibilitatea s . f r sa insiste. purt torul poverii. cum era el înaintea na terii sale". De meditat barbatul realiza ca î i exercit inteligen a în felul unei oglinzi.. i atunci poate c p r ile secrete ale fiin ei se deschid. i acolo unde nu este decât gol. luarea poverii. (Yong Canearit) Cândva. El s ie si cunoaste din aceasta s nu rezulte nici atrac ie. sa te retragi din lume. nici mare virtu i. Buddha i-a predat discipolilor înv turile. într-o noapte.yang devenit una. nici repulsie.ce nu trebuie niciodat s for ezi ie irea dintr-o situa ie. . S nu dovede ti nici mare în elepciune. Modelam argila pentru a face vase. oricare ar fi Cerul. Tao. dezvoltat conform unor legi precise.

dup conciliul inut în anul 380 d. ci c lug rii misionari s . au ap rut diferite secte i grup ri. Ceylon.închide ochii. Buddha precizase foarte clar c transmiterea operei sale trebuia s se fac în îns i limba arii cu pricina"." Dup moartea lui. Vidul z misle te fenomenul. Acela singur a avut atunci revela ia în elesului ultim al înv urm unitate. continuitatea mesajului a fost asigurat de comunitatea c lug rilor i a laicilor (sangha) i prin succesiunea patriarhilor. prin Himalaya. oricare ar fi pozi ia aleas . fiecare suflu care intra. Thailanda. Asigur . în plina reuniune a discipolilor apropia i. Tehnica Anapana A az -te în a a fel încât s ai coloana vertebral dreapt .i traduc mesajul. pân în China i Japonia.. sau doctrina Celor Vechi. Nici un fanatism nu s-a manifestat între ele..i echilibrul corpului. Nu . Birmania. cel care a zâmbit arunci când Buddha. se poate spune c budismul s-a desp r it în dou ramuri: Micul Vehicul (Hinayana sau Theravada) i Marele Vehicul (Mahayana). dup inuturi i turii: totul este energie pur . suflu cu suflu. fiecare suflu care iese. dintre care primul a fost Mahakacyapa. în cele din urm .în vreme ce a doua se va r spândi. a învârtit între vârfurile degetelor sale lungi o floare. fenomenul z misleste vidul. începând cu secolul nostru. în Europa si în America.. Nu adep ii noi trebuiau s înve e un limbaj str in. Vom ar ta mai jos tehnicile Vipasana (viziune intern a lucrurilor 11*11 sunt ele) i Anapana (aten ie îndreptat asupra respira iei i a spiritului) a a cum au fost ele tr ite de Dominique Godreche în cursul numeroaselor edin e în India cu maestrul birmanez Goenka. Urm re te fiecare inspira ie si fiecare expira ie.H. Cea dintâi. Aceste tehnici se afl la baza tuturor practicilor aplicate înc în m n stirile i la edin ele finavana. Nu le num ra. totul este în cele din mae tri.depozitul poverii. ajunge mai ales în sudul Indiei i al Asiei de Sud-Est. apoi. De-a lungul anilor.. c tre sfâr itul vie ii.

Nu le împiedica s fie a a cum sunt. Trebuie eu însumi s întreprind c l toria. dar trebuie s str bat întreg procesul acesta. Fii ca un paznic al intr rii în cas pentru fiecare persoan care intr i iese. apoi simte încet-încet contactul respira iei în punctul situat deasupra buzei superioare. o respira ie scurt r mâne scurt . în dreptul n rilor. Procesul acestei i r bdare. Orice se întâmpl . trebuie s beau eu însumi. etc. dar manifest o foarte mare vigilen în observarea a ceea ce se duce i vine în tine: eu inspir / expir / inspir / expir. Oricine m poate ajuta pe acest drum. nimeni altcineva nu poate bea în locul meu. avem impresia c astfel .interveni asupra lor. Fii pe deplin concentrat. Las -te s respiri ca de obicei. Procesul purific rii tehnici: un proces de cur ire. Nu trebuie s fugim de tic lo ia noastr . cu dragoste i compasiune. în timp ce lucr m la aceasta. dedesubtul n rilor i în mijlocul acestora. Nu m pot elibera de suferin f r s ap s ca s dau puroiul afar din mine.Este un tonic pentru inim i totodat pentru spirit. i puroiul se duce.Este o lupt activ . nici vreun fel de a. O respira ie lung r mâne lung . Suf r de o ulcera ie i trebuie s-o ap s ca s ias puroiul. Vipasana Iat cum explic maestrul Goenka atitudinea spiritului de a observa în cursul medita iei: Dac mi-e sete. întoarce-te statornic la senza ia suflului în acest loc i la con tiin a acelui du-te-vino al fiec rei respira ii.. Las respira ia s fie a a cum este. Folosi i-v timpul în felul cel mai util si munci i cu insisten este dureros. S examin m spiritul echilibrat. trebuie s -i facem fa . o cale de purificare. la ie irea aerului. Medita ia nu este nici o reverie t cut .Un budist nu se roag pentru a fi salvat. nu se încrede decât în el însu i i î i câ tig libertatea" (Narada).i p stra gol spiritul. si asta e greu i dureros.

Dac o murd rie pleac . fiindc încerc s elimin murd ria de la fund. îl folosesc si vindec murd ria asta în mine. i atunci ce fac? Scot murd ria la suprafa . Chiar dac se duce doar în parte. Las s urce la suprafa impurit ile. în starea de Nibbana nimic nu ia na tere i nici nu se duce. m-am eliberat de aceea care s-a dus. Eu nu fug nici de chin nici de bucurie. Vreau s -1 cur si trebuie s cobor în fundul pu ului. Pentru moment trebuie s elimin m la maximum focul care este în noi mânia. Spiritul nostru sensibil si ascu it. ne va ajuta în . Practica îmi cur mentalul condi ionat. Fundul pu ului e plin de murd rii. Aducem argumente. Prin observarea corect a fiec rei p r i a corpului. Sa observ m lucrurile în ADEV RATA LOR NATUR .Ani un s pun pentru a-mi sp la murd ria. dar far ata ament fa de ea: starea de Nibbana. vedem senza iile luând na tere i plecând. i aceast practic elimin toate astea. subtil. Asta vine si pleac .problemele ni se agraveaz i mai mult.Optimism i munc ! Cele dou aspecte ale tehnicii l. 2. Am un remediu pentru a ie i din suferin . Tot ceea ce este adunat în subcon tientul nostru urc la suprafa i iese i apare i pleac . ele fac toat apa murdar . m-am eliberat de ea. Fiecare pas în plus în practic face teoria mai limpede. Pentru mine. i întrucât agit mizeriile. M bucur de bucurie. totul este optimist. Exemplu: Un pu cu ap limpede. plin de prejudec i. fiindc toat via a am f cut asta pentru a dovedi c inteligen a noastr este superioar celei a altuia. i vederea limpede este eliberarea. Oricare ar fi chinul pe care trebuie s -1 îndur m la început încetul cu încetul ea se duce si noi tr im Bucuria.Echianimitatea.

si ies din problema mea i o împiedic s se multiplice. Dac . m aflu într-o anume situa ie în care m cuprinde mânia: din nou intru în ciclu. am f cut cealalt .via a de zi cu zi. Exemplu: Focul arde i noi îl a â m din ignoran . de zece zile?Atunci? este f cut din experien . Este legea Naturii. Trebuie s tai vechile noduri si s împiedic crearea altora noi. se stinge. Daca este numai o experien întreaga via i pe urm ? Dac sluje te la a-mi înt ri Ego-ul zicându-mi: Am f cut asta. identice celorlalte în calitate. Am luat obiceiul s observ lucrurile pe dinafar . atunci este zero. nu v d întotdeauna decât o fa a monedei. i din nou r sar i din nou un banian creste. Fructe cu boabe. Oare asta m ajut în via a de zi cu zi?Aici e întrebarea. în ce fel trebuie aplicat aceast tehnic în via a noastr cotidian ? De ce în primul rând SENZA IA?Ea are o rela ie directa cu impurit ile-noastre mentale. Banianul d roade gra ie boabelor . Ceea ce m st pânea înainte vreme de patru zile. în via a cotidian . Le oferim totdeauna demonilor no tri un p mânt roditor. nu înseamn absolut nimic. Dac nu ne ajut . egale. încetez s -1 mai a â . i înmul irea le reu e te. Un bob d mai multe roade. acum m st pâne te doar zece minute (mânie etc. Exemplu: Sem n boabele unui banian..). i el arde si mai tare. Dar dac utilizez aceast tehnic sunt mereu con tient de ceea ce se întâmpla în mine. mizeriile se creeaz . i procesul invers este o lege a Naturii: împiedicarea multiplic rii.. De fiece dat când spiritul meu î i pierde echilibrul." Nu. O ac iune aduce o reac iune etc. si tot a a la nesfâr it. . printr-o anume tehnic .

nu intr a a ceva. S TE SIM I SIGUR. Este o art de a tr i. Poate fi aceasta sau cealalt . Dac nu o aplic. ca i restul.Când nimic nu mai merge. . Vibra ia spiritului pur se mi c în spirit i împinge vibra iile rele afar din noi. Exemplu: Dac un metal con ine o singur molecul str in de el însu i. Pentru a ob ine aceast puritate. i acum am înv at s fiu con tient de senza iile mele i s fiu echianim. s . nu are for a si puritatea pe care ar trebui s le aib . Dar via a trebuie s ne-o tr im.Con in în mine un pu de petrol. Altfel Vipasana devine un rit. Nu-mi pot dori decât ca totul s fie bun în via a mea. atunci toat practica este Fiindc orice situa ie provoac senza ii. Fiecare vibra ie are o antivibra ie Dac dezvolt în mine puritatea. îmi împart r ul la ceilal i. acest lucru d na tere unor explozii incredibile si care se intensific tot mai mult.i p strezi echilibrul spiritului. Dar cum s fac fa situa iilor asta înseamn practica. Dac în via ira ional . eu trebuie s zâmbesc. eu trebuie s zâmbesc. Dac fac Vipasana dou ore pe zi si pe urm m înfurii? Ei bine? Vipasana este o munc pentru întreaga via . pentru a scoate moleculele str ine. trebuie s -1 punem în contact cu o anumit vibra ie. Exemplu: Buddha. trebuie s zâmbesc i o fac. Când cineva ip . într-o zi lumea l-a întrebat: Care este fericirea noastr ?' Pentru fiecare este ceva diferit. Când ajung s m întind la p mânt. acest fapt distruge impurit ile. Iar ceea ce trebuie s le dau celorlal i este armonia si pacea. si a a ceva nu are trecere în via . Care este fericirea noastr ?" Propriile mele karme bune sunt r spunz toare de fericirea mea. Toate cele rele sunt împotriva fericirii mele.

care creeaz nevoia unui prozelitism necontrolat i o mare încredere în sine. Magia nu func ioneaz . zâmbesc. aduse de cunoa terea Manifest rii si a Dispari iei" sunt: o senza ii extatice. o beatitudinea. frisoane voluptuoase. pot interveni un anumit num r de fenomene psihofiziologice pe care ar fi tentant s le asimil m ilumin rii i termenului de medita ie. tur . de Buddha. Fiindc este ACUM. c ldur în membre si în organe. Ei bine? S fac invers: s fiu fericit cu ceea ce ESTE. Numai practica func ioneaz . dând un sentiment de putere. Asemenea st ri. o vederea unor lic riri sau a unor forme i puncte luminoase. o senin tatea spiritului i a corpului. Nici miracolele.Când totul e confortabil. sublima fericire invadând întreaga fiin . Nu este o Predica. încânt ri. o o medita ie energic . nici s -1 opreasc progresia. . Cele zece concep ii asupra introspec iei Când medita ia a reu it s împiedice împr stierea spiritului. Este de fapt vorba de ni te pseudonirvane" care m rturisesc anumite schimb ri de con tiin trebuie în nici un caz s -1 instaleze confortabil pe subiect în acest sentiment de superioritate spiritual . sunt fericit. este o Experien a. i când m nânc legume vechi i uscate Fii fericit în toate situa iile. calmul interior. Totdeauna ur sc ceea ce este aici i ador ceea ce nu este aici. o venera ia total fa înv de maestru. de dar nu zâmbesc.

Doamne. tr im s n to i printre bolnavi. r mânem lipsi i de du m nie. Ce se întâmpla. în perfect bucurie. o ata amentul fa sus. Veselia este hrana noastr .o egalitatea spiritului. el contempl fa în fa adev rul. de toate fenomenele descrise mai Lunec ri progresive ale trezirii de sine însu i. o aten ia asupra acestei forme de percep ie. Printre oamenii care se obosesc. ba dimpotriv . o perceperea acut a fiec rei mi c ri a con tiin ei în în elegerea vremelniciei tuturor lucrurilor. Sona? Dac pe l uta ta corzile sunt prea întinse. r mânem feri i de oboseal . în bucurie perfect . va da atunci l uta tonul potrivit i va fi gata s fie atins ? . Mae trii sistemului Visaddhimaga spun c nu sunt st ri rele. . dar c trebuie îndeosebi s nu le acorzi o importan fundamental i s nu te opre ti la ele. îndemânatic în atingerea l utei? . In perfect bucurie.i ce crezi tu despre asta. tr im s n to i printre bolnavi. printre oameni plini de du m nie. Sona? Erai tu. înainte s pleci de acas . c rora nimic nu ne apar ine. ca i a zeilor str lucitori. în perfect bucurie tr im noi. Sunt etape de care trebuie s treci. Sona? Dac pe l uta ta corzile sunt . mai înainte. deta area neutr . tr im neobosi i printre aceia ce se obosesc. tr im f r du mani în lumea du m niei. Doamne.Atunci ce crezi despre asta. .Da. C lug rul care s l luie te într-un ungher solitar i c ruia inima îi esle plin de pace gust o fericire supraomeneasc . printre oameni bolnavi. r mânem feri i de boal .De meditat în bucurie perfecta.Nu va fi nimic din acestea.

unde s-a amestecat cu i apoi a înlocuit religia amanic Bon-po.. budismul s-a r spândit mai întâi la curtea regal . tinde f r încetare c tre echilibrul facult ilor tale spirituale i propune. Marea for a misticii budiste a fost c a tiut mereu s se adapteze condi iilor particulare din jur. . Marele guru.Da. bazat pe magie i vr jitorie. va da l uta tonul potrivit si va fi gata s fie atins ? . nici prea destinse. apoi în ara întreag . p truns de puterea unei naturi s lbatice si grandioase. Sona? Dac pe l uta ta corzile nu sunt nici prea întinse. o.H. realizeaz în tine echilibrul for elor tale. a dat na tere unor comportamente.i aceasta ca scop. dac p streaz ele justa m sur . o. Sona. în secolul al VUI-lea d. tot astfel. Doamne. a fost trezit acea form particular de . va da atunci l uta tonul potrivit i va fi gata s fie atins ? . for ele fiin ei prea tare întinse duc la exces. .Nu va fi nimic din acestea. Este sigur c Hinayana. a sosit în Tibet un maestru venit probabil din Afganistan. care va fi ctitorul primului ordin monastic na ional.Ei bine. Acest popor tip munteni.i atunci cum e. o mistic s lbatic i ea. unde climatul este aspru î condi iile de via dificile.H. prea destinse duc la moliciune. Astfel încât. sub influen a unor foarte mari mae tri. avea s dezvolte. care s-a r spândit în rile calde. Tehnici tibetane Introdus în Tibet în secolul al IV-lea d. Doamne. unor practici i unei arte de a tr i budice foarte diferite de acelea dezvoltate în Tibet. Sona. Padmasambhava (cel n scut dintr-o floare de lotus). asimilând practica religioas anterioar i starea de spirit a autohtonilor. tropicale.prea destinse. Nyingma-pa. unde crestele mun ilor se ridic la în l imi inegalate i alc tuiesc ceea ce poetic a fost numit Acoperi ul lumii".

Am avut atunci dorin a s merg s recunosc inutul si s iau aer. Am c utat senin tatea spiritului prin condi ia propriei mele eliber ri ce pune st pânire pe imagina ie.. în secolul al Xl-lea. Calea fulgerului. fiindc el. nefiind consacrat decât tehnicilor de medita ie. a parcurs de-acum drumul i îl poate ar ta si altora. unde capcanele nu lipsesc. magician cu puteri miraculoase. coala înv turii transmise. Ascet capabil de cele mai aspre mortific ri ale trupului. maestru a sute de discipoli. care adun cele cinci vetre interioare. Dup care am intrat în medita ie. foarte mare poet si în elept via a lui Milarepa este povestit în ceea ce a devenit o lucrare clasic a literaturii universale. Apoi a trecut un an. Milarepa ( Mila cel cu roba de bumbac".definit i drept Calea Mantrei (Mantrayatia) si Calea Tantrei (Tantrayana). Binecuvânteaz cer etorul. aici i acum. iat a sa primele rânduri ale povestirii lui Milarepa despre cea dintâi experien de pustnic într-o pe ter : . Calea Diamantului. el însu i i-a narat via a în fa a discipolului s u Retchung: portretul acestei fiin e omene ti hot râte s înving puterile demonilor interiori si s mearg dincolo de dincolo r mâne un exemplu deosebit ce dovede te înc o dat ca aventura interioar nu se desparte cu nimic de existen Cartea de fa i reprezint suprema aventur de tr it. pentru .. îndat c ldura interioar a început s m invadeze. am c utat confortul corpului în pozi ia ghemuit. incarcane a lui Marpa Port-Sceptru. M-am preg tit s ies. maestrul.budism numit Vajrayana. numit UNI fel fiindc practica yoga c ldurii interne în sih stria lui himalayan t r sa pun alte ve minte) va fi modelul genera iilor de pustnici i de c lug ri i patronul puternicei ramuri de Kargyud-pa. Dar mi-am amintit leg mântul de odinioar si mi-am adresat mie însumi loviturile de bici ale acestui cânt: O. Acest budism tantric privilegiaz rolul mimulut care singur poate c l uzi pe novice pe calea periculoas si semea a Vujrei.

Biciuindu-m astfel. Valea dorin elor este o vale de art .Am uitat s iau parte la polemicile de doctrin . ci mediteaz . am meditat f r s mai deosebesc ziua de noapte. Cresteam în sfin enie i astfel trecur înc trei ani. Nu adormi. iat testamentul s u. Gustând bucuriile singur t ii. Meditând alc tuirea celor Trei Corpuri în Sine. Meditând via a aceasta si lumea de dincolo. Nu.Am neglijat toate formele de conven ii. nu pleca. Meditând Ydamul meu în acela i timp.i patul de odihn . ci ncsocote te. nici loc.i mâhnirea.Am uitat deosebirea dintre mine i ceilal i. Dac pleci.i spiritul.Am uitat c r ile de dialectic . Obiectul dorin elor tale e n lucire.ca el s .Am uitat iluziile ignoran ei. medita ia ta va fi luat de vânt. Alung . nu adormi. pe care 1-a cântat înainte de a muri: Salut t lmaciului Marpa. nici nega ie. Dac îl distragi. Meditând ceea ce nu are nici început.Am uitat p rerea fra ilor si prietenilor mei. superbulc. ci r mâi unde e ti. Meditând formulele tradi iei orale. Milarepa. .S m binecuvânteze ca sa evit controversa. nu ai decât propriile tale sfaturi. î i vei aminti toate chinurile. Nu pleca. P strând tiin a celui de rând. Dac ov i. cele cinci otr vuri ale corup iei te vor cople i. i nu ai pe nimeni care s . Meditând blânde ea si mila.Am uitat s visez la speran i la team . si înt re te. piciorul i se va poticni de o piatr .i s vâr easc retragerea în pustie. Meditând lama al meu pe culmea sufletului meu.Am uitat de aceia care comand prin influen . nu-1 cl tina." Cu mul i ani mai târziu si Ia cap tul unui drum lung. Dac adormi. Compunând versuri pentru descenden .i vorbeasc prietene te. Nu-1 cl tina. Prive te.i distrage spiritul.Am uitat lumea grosolan a sim urilor. nu-1 distrage. o.Am uitat spaima na terii i a mor ii.

a deschiderii.Am uitat m n stirea ora ului. Adoptând spiritul f r liter . în chip atât de savant artificial si în el tor. Dispre uind f r pref c torie discursul. vorbindu-ne despre anumite efecte ale medita iei tibetane. este în chip atât de str lucit. atunci când îl uit m. medita ia este mijlocul de a ne dezvâ a de tendin ele de a voi s prindem. a vrea s apuci sunt dou atitudini ale mentalului." Fiindc nu putem intra aici în subtilit ile si profunzimile budismului tantric tibetan. Ea se serve te de mental ca s domoleasc mentalul. Alegând corpul si limbajul celor umili. o fireasc senza ie de spa iu urc în noi. asta înseamn medita ia. a spus: Inima nu se poate schimba decât prin sentimentul intens al precarit ii condi iei noastre. Atunci când totul se tope te si devine ireal. se cuvine s preciz m înc o dat importan a maestrului în aceast Cale. a juste ei.Am uitat s disec cuvintele.Am omis s meditez crea iile spiritului. . Toate problemele noastre vin din dorin a de a apuca.Am uitat dispre ul si arogan a personajelor importante. Medita ia este calc simplit ii. A l sa din mân .Am uitat folosin a ipocriziei. F când din corpul meu propria mea m n stire.Examinând corpul nirvanic al aparen elor. pe care o întâlne te mentalul. L sându-ne în voia lucrurilor. si ne vom m rgini s preciz m unele indica ii practice utile pentru în elegerea spiritului de medita ie. ci de a o realiza pe a ta proprie. precum Sogyal Rinpochc care. Dup noaptea întunecat vin zorile. Nu este vorba aici de a adopta o experien «tibeum ». acest mental care. Indica ii ce merg în direc ia efortului f cut de unii lama exila i pentru a adapta mesajul lor c tre Occident. trebuie numai s accep i i s la i lucrurile în voia lor.

cu condi ia s se disting lesne în mediul din jur. mae trii recomand în general s se foloseasc un obiect simplu. s nu reflectezi. R mâi nemi cat si respir cum se nimere te. a a c las -te în voia lucrurilor.Baza practic rii medita iei este relaxarea. Tilopa: s nu gânde ti. Nu trebuie s ajungi nic ieri. Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite ace ast realizare. extremitatea ro iatic a unui be i or de t mâie care arde sau orice alt obiect de mici dimensiuni. pentru ca gândurile i sentimentele s se lini teasc . acesta este scopul primordial al discipolului1 care se conformeaz mai întâi regulilor unui mare maestru al tradi iei tibetane. în t cere i singur tate. gândurile vor trece de la sine.î suprimi gândurile ori s Ie re ii. în general. f r a te l sa pe tine distras ori sedus de ele. ei bine. o pietricic . Uit orice idee primit .i p strezi spiritul în starea lui fireasc . viseaz . Cât despre mental. ci dimpotriv . Concentrarea cu respira ie libera Pentru aceast prim etap a practic rii concentra iei. s . în chip firesc. s le la i s treac . Dac e ti pe cale de a visa ori a te gândi. pur si simplu. Dac nu adaugi altele noi. 1. Respectiva concentrare unic este împ r it ." Regulile medita iei Sa ajungi la tranchilitatea corpului i a spiritului. nu trebuie s îndepline ti nimic. nu e vorba s . flac ra unei lumâ n ri ... în dou tipuri de practici: acelea care nu implic respira ia ritmat implic . gândeste-te. Nu încerca s le influen ezi. i acelea care o . In primul rând este important s ne instal m confortabil. s nu analizezi. uit chiar c e ti pe cale de a medita.

sau în patru timpi: inspira ie-respira ie-expira ie-vid. Metoda cea mai simpl consta în a num ra ritmic. Dac . îl prive te i las deoparte orice activitate fizic si mental . se recomand s practice medita ia într-un Ioc închis. Dup ce i-a aranjat postura. Mi carea se poate efectua în doi timpi: inspira ie-expira ie. Oricine î i poate da seama. Trebuie de asemenea s urm re ti aerul în c l toria lui prin corp. Dup ce a experimentat cu succes aceast prim metoda de concentrare. a cuvântului i a spiritului lui Buddha. fiindc exist o leg tura profund între cele dou func ii. i . simbolizate de o imagine a lui Buddha. Concentrarea cu respira ie ritmata Aceste tehnici au o importan capital fiindc deschid poarta st pânirii perfecte a respira iei. meditantul se concentreaz asupra inspira iei i expira iei suflului. Fiece mi care s fie lent imperceptibil . Reprezint una dintre tehnicile practicate în cursul medita iei pentru a alunga formarea gândurilor i a amintirilor care împiedic concentrarea. este de ajuns s schimbi ritmul respirator. spiritul este indolent. sih strie sau chilie. Nu se identific cu obiectul ei. pe un loc ridicat de pe care s poat vedea departe ca sa stimuleze energia. dimpotriv . atunci e mai bine s mediteze în aer liber. adoptând postura corect . împiedicând-o s vagabondeze. care doar ea îi îng duie ascetului s ating cele mai înalte st ri extatice. discipolul î i concentreaz spiritul asupra obiectului i î i fixeaz gândirea. l sându-te absorbit cu totul de ritm. de o mantr si un punct luminos.Dup ce îi adreseaz o rug ciune maestrului s u i îi implor afluxul de haruri. ritmându-le. St pânirea suflului se dezvolt în paralel cu st pânirea gândirii. pentru a schimba i regiunea mental . discipolul abordeaz tripla contempla ie a corpului. Când spiritul este agitat de n vala gândurilor. 2.

în perfect contempla ie. ci pur i simplu s te fac indiferent i neutru la derularea gândirii. înc de la începutul medita iei. Meditantul nu trebuie nici s -si încordeze. deci oboseala.Practicând aceste tehnici. Sa nu reac ionezi la gânduri Metoda aceasta nu încearc s suprime obiectul. se cuvine s ai con tiin a ritmului gândirii ce ne str bate într-o infinit succesiune de elanuri i ne împiedic s realiz m vacuitatea fundamental a propriului nostru spirit. în starea aceasta care evit orice extrem . discipolul cap t con tiin a i totodat st pânirea corpului i a spiritului. Metoda se nume te metod de t iere a r d cinii". 3. imediat ce a dat n val . S ajungi la starea fireasc a spiritului Aceast metod este a echilibrului perfect. 1. Atitudinea lui fa de viziunile ce se s produc atunci este aceea i. 2. S tai r d cina gândirii Inainte de toate. meditantul se disociaz de fluxul lor continuu i nu le mai acord nici o aten ie. încordarea i relaxarea. meditantul î i p streaz spiritul desprins de idei. i nu se fixeaz asupra lor. nu . nici s -si relaxeze spiritul. F r s fac efortul de a le opri. le las cu indiferen curg . care îi îng duie spiritului s -si reg seasc starea nemurd rit . trebuie. s întrerupi orice gând.Concentrarea f r obiect Cele trei metode care urmeaz î i permit s st pâne ti fluxul gândirii automate i s te desprinzi de ea pentru a cunoa te extazul. 3. O dat ce con tiin a aceasta e clar . Meditantul nu alimenteaz gândurile ce se produc In el. de parc ar fi vorba de lucruri str ine lui însu i. El se preg te te pentru practicarea concentr rii a a cum o definea Tilopa.

Asociere a celor dou obstacole precedente. De i nu ui i obiectul. 4. Iat acum regulile tradi ionale privind medita ia. spiritul e dominat de del sare i împr tiere.se împotrive te lenei mentale Energia Voin a Amintirea obiectului Inteligen a vigilent împr stierii Reac ia imediat de cum apare distragerea. a a cum le pred Sanctitatea sa al XlV-lea Dalai-Lama. f r s se ata eze în nici un fel de fenomenele ce se produc. r mâne pur i simplu în starea de concentrare. se împotrive te uit rii. 3. dup ce ai f cut efortul necesar pentru com baterea obstacolului i ai izbutit s produci factorii opu i. Lenea care te descurajeaz de practicarea medita iei. 2. Uitarea obiectului medita iei prin sl biciunea memoriei. Del sarea.încearc s le dea deoparte. Se întâmpl uneori ca. nu po i concentrarea. 5. cel de-al patrulea obstacol este cazul meditantului care tie c mentalul s u este dominat de del sare i împr tiere. dar nu face nici un efort pentru a dezvolta factorii opu i i a suprima obstacolul. s continui efortul atunci când nu mai e nevoie. Cele opt dharme sunt: Credin a Hot rârea . Pentru a antrena mentalul i a-i îng dui s -si ating scopul se folosesc cele opt dharme care se opun obstacolelor i le neutralizeaz . Cele cinci obstacole 1. Cât vreme cele cinci obstacole nu sunt suprimate. se împotrive te del s rii si .

Mentalul se dezvolt si în acela i timp se limiteaz exact la forma obiectului. Cele noua etape ale medita iei 1. dar când se ive te o dificultate meditantul este capabil s o dep easc ! 7. Mentalul este constrâns s revin asupra obiectului. 3. Cele ase for e 1. c tre obiect. Sentimentele opuse concentr rii se atenueaz . Mentalul constat rezultatele proaste ale distragerilor i ale pasiunilor.Destinderea si ecriianimitavea. din ce în ce mai dens i unificat. 3. se fixeaz . Astfel se dezvolt prima for . For a amintirii aduce înapoi mentalul distras i îl fixeaz din nou asupra obiectului medita iei. Fluxul mentalului curge în mod regulat. Se stabile te asupra obiectului medita iei. El î i d scama de avantajele concentr rii i se disciplineaz . 2. Pacificarea si purificarea subtile ale mentalului. Dobânde te capacitatea de a readuce mentalul asupra obiectului îndat ce intervine o distragere. 8. Mentalul manifest înc atrac ie pentru obiectele sim urilor. 2. mentalul înceteaz s mai fie afectat de obiectele exterioare. 4. S cite ti textele despre metoda de urmat pentru a fixa mentalul.6. dar pentru scurt timp. 5. Inteligen a vigilent îng duie s se vad prostul rezultat al pasiunilor i excelentele roade ale medita iei. Aceasta suscit . For a unui gând repetat stabile te mentalul asupra c ii de concentrare. 4. Mentalul se lini te te. Curentul for ei mentale se îngr de te i se regularizeaz . In primul stadiu. S ascul i înv tura unui maestru.

Efortul aten iei mentalului a devenit inutil. Pare c un adev rat val de gânduri â ne te pe nea teptate. Concentrarea discontinu . Acum. 3. 4. tarat fara nici un efort.bucuria de a medita. Cele zece etape succesive ale concentr rii Dup cum am spus. 1. Gândurile n v lesc si se revars ca apa unei cascade. prima for rezult din audierea cuvintelor unui maestru. Intensitatea i convergen a. împiedic mentalul s se îndep rteze si îl readuce asupra obiectului. mentalul se întoarce i-sî arunc profund privirea în el însu i. Mentalul nu r mâne mult timp asupra obiectului. Cele patru activit i mentale l. 6. ci o experien fireasc . Prin intermediul acestei activit i. In realitate. Concentrarea spontan .mentalul p trunde în obiect. Pe întreaga durat a respectivei etape se folose te cea de-a doua .Aceast activitate readuce mentalul asuprii obiectului. Experien a este comparabil cu aceea a unui om distrat. folosind memoria i inteligen a vigilent . înecat într-o mul ime si care. Descoperirea aceasta nu e o gre eal . dar acest val de gânduri nu ap ruse niciodat în con tiin . fiindc pân acum privirea nu se întorsese spre în untru. Mentalul r mâne fixat asupra obiectului. 5. ea orienteaz mentalul spre studiul concentr rii. totdeauna a fost vorba despre a a ceva. s cunoasc si s claseze diversitatea de gânduri pe care le arbilreaz . îndat ce mentalul începe s se stabileasc asupra obiectului. For a obi nuin ei" este rela ia fireasc i complet dintre mental i concentrare. ajungi la prima etap . de aceea apar toate aceste gânduri. 2. deodat . cap t con tiin a a tot ceea ce îl înconjoar . Concentrarea regulat gra ie efortului. Puritatea energiei prezerv de pasiuni mentalul. Mentalul începe s priveasc .

Uneori. a a încât trebuie s reintri în posesia lui i s -l fixezi din nou asupra obiectului. Atunci când mentalul este men inut astfel un timp. Inteligen a vigilent .In cursul acestei a treia etape. intensitatea si converien a. gândurile si pasiunile apar în mod repetat.for . îl obligi s se întoarc la obuviu. pentru a readuce i a restabili f r încetare mentalul asupra obiectului medita iei. 4. 3.In timpul concentr rii. Imediat ce ai reu it. Totu i mentalul continu s se lase distras. ob ii prima activitate mental . el ignor pân i roadele pure ale concentr rii.fiindc meditantul nu cunoa te înc prostul rezultat produs de aceste perturb ri. i abordezi astfel a treia etapa. în sfâr it. reflec ia. mentalul înc întâmpin del sarea i împr tierea. iar acest sentiment declan eaz împr tierea. s le recunoasc i s le înl ture. mentalul se stabile te. Dac de fiece dat când se mai ridic un gând îl întrerupem imediat. dar obligând mentalul s treac de respectivul obstacol ajungem la a sasea etapa. Cu toat hot rârea trebuie s readuci mentalul i s -I fixezi din nou asupra obiectului. 5. folose ti pentru asta cea de-a treia for . Gândurile care apar din când în când pricinuiesc un deranjament. dar încetul cu încetul dispar si încep torul î i realizeaz pentru prima oar oprirea gândurilor. memoria. energia îi lipse te i el se descurajeaza foarte mult de a treia for . amintirea. Cea de a treia for îng duie i delimitarea exact a câmpului mentalului când el caut s se r t ceasc asupra altor obiecte. Ajungi la a cincea etapa. se ajunge la a doua etap . cu fermitate asupra obiectului s u. 2. Accezi la a patra etapa. Uneori mentalul încearc un sentiment de insatisfac ie cu privire la concentrare. care este cea de a patra for . Aici apar dou gre eli: del sarea i împr tierca. îi permite medilantului s remarce aceste gre eli. .

mentalul se concentreaz f r efort. meditantul nu se afl la ad post de del sare i de împrâ tiere. cu grij i perseveren . totu i efortul este înc necesar i va r mâne astfel pân la apari ia celei de a asea for e. trebuie totdeauna s . Chiar dup lungi intervale. De la a doua si pân la a aptea etap . gra ie trezirii con tiin ei va putea s se debaraseze de respectiva pasiune si totodat energia lui devine destul de sus inut . în cursul acestei a opta etape.6. el r mâne stabil f r a mai fi nevoie s utilizezi amintirea i nici inteligen a vigilent . Dac se manifest vreo gre eal sau vreo pasiune. 8.i evalua for a trezirii con tiin ei pe care inteligen a vigilent a suscitat-o în el. fiindc ele pot reap rea. neutralizeaz împr tierea. . care nu mai pot întrerupe medita ia. Concentrarea se reinstaleaz cu ajutorul celei de a treia for e. de i a ob inut cel pu in într-o anumit m sur concentrarea iar mentalul îi este stabilit asupra proiectului s u. A treia si a patra for . For a în cauz se aplic de la a treia i pân la a aptea etap .i continui efortul. concentrarea devine aidoma unui curent regulat neîntrerupt si se ajunge la a opta etapa. energia mental . când puterea obi nuin ei a intrat în joc. obiectul medita iei este foarte limpede. O dat cele dou obstacole suprimate. inteligen a vigilent . cupiditate sau desfrâu. începând din acest moment. dar trebuie s r mâi la pând . amintirea. aceste distrageri se pot înc produce si pot întrerupe medita ia. concentrarea regulat . neutralizeaz del sarea. Acum concentrarea nu mai este supus nici unei perturb ri i ob ii cea de a treia activitate mental . apare pentru meditant prilejul de a. 7. Ai ajuns la a noua etapa. puterea obi nuin ei. ceea ce va permite distrugerea definitiv a del s rii si împr stierii. Acum gre elile si pasiunile au disp rut. Cea de a cincea for . Aceasta e clipa ajungerii la a aptea etapa. oricare ar fi pasiunea ce se manifest .

. Totu i. în realitate este chiar pân într-atâta deschis . prin lucrurile simple si directe. de vajra si a realizat un corp de vajra. prin puterea obi nuitei. ajunge oricine la realizarea st rii de trezire". ea e totdeauna deschis . Guru-ul Chogyam Trungpa. simpl . La fel se întâmpl atunci când mentalul este ferm fixat asupra obiectului medita iei. Termenul vajra ar reprezenta o substan atât de tare. Calea Diamantului: Vajrayana Dar aceast aser iune privind nesecretul" doctrinelor tibetane trebuie modulat în privin a practicilor tantrice ale Vujrayanei (Calea Diamantului). f r gre eal ..9. Nu vom spune deci aici decât câteva cuvinte despre asta. obi nuita încât.. Mentalul r mâne atunci într-o stare de egalitate stabil f r a fi comparabil cu starea de spirit a cuiva care. în tot ceea ce se refer la înv tur nu exist nimic ascuns. fiindc f r supravegherea unui adev rat maestru ele sunt în mi care energii necontrolabile. nici întrerupere. far a fi accesat nu folose ti amintirea nici inteligen a vigilent . De in tori ai Vajrei. discipolul care a ajuns la o realizare pe care nimic nu o poate afecta si a devenit o fiin Hndhisattva sunt numi i Vajra-Dhamas.el e con inut în ea. 10. recitarea con inua de la sine. el r mâne imobil. prin lucrurile obi nuite din conduita i cientalitatea lui. care pred în Statele Unite ne aminteste c nu trebuie s presupui c exist vreo doctrin secret . To i Buddha si .. î i începe recitarea dar la mijlocul textului intervine ceva ce îi distrage spiritul. hot rând sa recite un text religios pe care îl cunoa te bine. Aceast ultim etap deschide adev ratele por i ale misticii tibetane si poart medita ia spre vacuitate i Universul infinit care ea le cuprinde. oricare ar fi caracterul personal al unui individ. încât nimic n-ar putea-o iiiia. satnadhi-ul continu de la sine prin propria lui for i poate continua timp foarte îndelungat este cea de a patra activitate mental : concentrarea spontan .

autorizarea dat adeptului de a se adresa în particular anumitor zeit i ale mandatei. purificarea întunecimilor. 3. în timp ce a patra ine de domeniul metafizicii absolute. de acum înainte. permite practici speciale (inclusiv cele de tip Hatha-yoga) si duce la anumite alte rezultate. permiterea accesului la un corpus de înv tur si de practic .Transmiterea Puterii Divinei Cunoa teri. asemeni celorlalte trei niveluri. 2. 4. care duce la recunoa terea esen ei veritabile a spiritului." Primele trei desfac nodurile relativit ii. Transmiterea Puterii Ultime. autorizeaz vizualizarea zeit ilor i. Chi sau Ki din chinez ). 3. Putem considera c fiecare ini iere aduce patru tipuri de beneficii: 1. simbolurile pot fi transcense iar identitatea dintre subiect i obiect resim it prin experien direct . creste puterile cuvântului astfel încât mantrete pot fi folosite eficient i duce la anumite alte rezultate. care purific trupul de obstacolele karmice si de obstruc iile canalelor psihice. 2. Riturile de ini iere prezint unice diferen e minore în conformitate . 4. care purific cuvântul. Ea autorizeaz practicarea de Ati-yoga i are rezultate mistice profunde. duce la anumite rezultate ce nu pot fi dezv luite. permite circula ia suflului vital (cf. care purific spiritul. Transmiterea Puterii Vasului.Totdeauna este necesar o ini iere i ea se practic în toate scolilee tibetane de fiece data când un lama trebuie s le comunice Discipolilor lui o înima irhnic si s -i fac s accead la un nou nivel de constiinta le vorbe te de patru ini ieri majore: 1. conferirea puterii. Transmiterea secret a Puterii.

asupra c rora discipolul va trebui s mediteze. este descris în medita ia consacrat lui Chenrezig. Creând iconografia proprie fiec rei mandale. dar to i ini ia ii au con tiin a identit ii lor reale.Mandala Fiecare adept prime te de la guru-ul s u o divinitate tutelar . Procesul cre rii i al ilumin rii mandalei. suport de medita ie. Procesul vizualiz rii acestei structuri. care culmineaz în clara lumina. axa universului mental i fizic unde discipolul realizeaz vidul. formelor si culorilor mandalei. pictat pe o tanka sau rulou de pânz ." Ce este îns mandatai . Acest univers este reprezentat într-o mandala.cu ramurile Vajrayanei. mantra corespunzând divinit ii. o ini iere îi dezv luie universul simbolurilor divinit ii sau ale formei alese. Dac mandala este un loc privilegiat. acest lucru proprie. zeit ile personificând for ele Universului pot avea forme i nume diferite. Mandata este locul privilegiat. i în el se întoarce meditantul atunci când opereaz în sine disolu ia oric rei imagini. Vidul este matricea mandalei. Structurile mandalei i divinita ile ce locuiesc în ea nu au deci existen se întorc întotdeauna acolo. Ie ite din vid. a a cum ne este descris de Daniel Odicre. O dat cu mandata. si care va trebui s fie repetat (num rându-se cu ajutorul unui irag de 108bile. medilantul experimenteaz vacuitatea oric rei crea ii si devine la rându-i creator al oric rui lucru. care a fost ini iat de marele în elept Khempo Kalo Rinpoche este urm torul: Orice creare da mandala de c tre meditare începe cu realizarea vidului. ele . discipolul se va putea topi în arhetipul care îi va fi fost astfel ales. Tankax tibetane sunt celebre prin bog ia iconografiei lor care dezv luie proiec ia omeneasc a nenum rate universuri cosmice unde se amestec zeit i pa nice sau iritate i toate clasele de Buddha. maestrul transmite i un text sacru.si marere (gesturi simbolice ale mâinilor) utile. printr-o lung contemplare a figurilor.

pip itul. inteligen a. discipolul ajunge în prezen a mandalei propriuzise.3. Trecând de al treilea cerc. propriu mandalei reprezentând divinit ile mâniate. prin prezen a vajrei. universul ilumin rii. acela al coroanei de lotus. instrumentul ritual care alc tuie te. In jurul pere ilor figureaz adesea reprezent ri ale celor opt . 5. Al doilea cerc simbolizeaz . alot tiin a. gustul. p trat . meditantul abandoneaz toate percep iile. Palatul unde î i au re edin a divinit ile este simbolizat de construc ia rectangular . con tiin a individual . simbolizeaz iinuuninii dezvoltare a tuturor for elor iluminatorii ce îng duie realizarea vucuililii. Structura unei mandale Pornind din afar c tre centru. Primul cerc simbolizeaz fl c rile a cinci culori diferite. auzul. mandata este construit dup cum urmeaz : 1. v zul. îns arde si toate impurit ile. toate forma iunile mentale si fizice ale celui care înainteaz spre inima mandalei unde î i au re edin a divinit ile.se datoreaz faptului c structura ei este o dubl frontier . în general orice con tiin legat de lumea fenomenelor. Al patrulea cerc. Ea îl izoleaz pe discipol de orice intruziune i îl purific prin foc de orice leg tur cu lumea fenomenelor. al turi de clopot. care plute te în mijlocul unui spa iu pur. Al treilea cerc. centura de diamant si-i d discipolului puterea iluminatoare care îl va putea conduce la vacuitate atunci când va fi p truns în inim i va fi devenit o divinitate el însu i. cu patru por i p zite de patru dragoni. este acela al celor opt cimitire care simbolizeaz cele opt forme de con tiin : mirosul. El simbolizeaz puritatea absolut a con tiin ei. 2. Aceast barier de foc interzice p trunderea neini iatului în untrul mandalei. O dat cele patru bariere dep ite. 4.

mânia este o emo ie puternic . Via a psihica i fizic a individului o reflect pe aceea a Universului.Cele cinci otr vuri: ignoran a." Conform teoriilor lui C. Lotusul de foc al buricului este considerat. orgoliul. mânia. De altfel tibetanii a az pe primul plan chakrele superioare pornind de la pântec si nu insist asupra lui Kundalini.G. drept locul fazei cruciale a transform rii energiilor. . mandala exterioar se transfer la mandata interioar a corpului si aici i-ar g si coresponden e. în Tibet. Astfel. o asemenea form de medita ie este cunoscut sub numele de Eliberare prin v z. care personific Energia puternic ce trebuie s o consum m în practicarea medita iei. este chiar a a ceva: O fiin necorporal este ascuns în corp. sunt agregai al forma iikir impulsive si vor fii reprezenta i ocupând câmpul de energie al inimii. ca si în tantrismul hindus. receptaculul for elor cosmice particulare ce-l locuiesc. unificând în desenul si coloritul lui for ele ascendente i contrare. Corpul este suportul fizic al fulgura iei divine" (Tucci). pasiunea i râvnirea î i g sesc deci contrariile în: cunoa tere. sunt cei cinci Jinas (Cuceritori) ei simbolizeaz în elegerea emo iilor noastre aberante. energia aceasta este deturnat de la scopul sau. am putea considera mandala drept o reprezentare a psihismului în totalitatea lui. uni i cu partenera lor în elepciunea. Inima propriu-zis a mandalei unde apare divinitatea tutelar a discipolului aleas de c tre guru în cursul ini ierii. Se mai spune c trupul omenesc con ine o mandala. Jung. Vajrapani. In timpul medita iei. în starea de mânie. r sucit . creatoare i distrug toare ale personalit ii. Cinci Buddha senini. 6. acela care are con tiin a prezen ei ei este eliberat" (Doha de Saraha).semne benefice care garanteaz succesul spiritului ce p trunde în inima edificiului. mai ales la nivelul chakrelor Tantrei.

care nu este cu adev rat cunoscut decât când atingem cele mai înalte culmi ale medita iei si nu e altul decât Sambfwxa-kaya. Y. adic necondi ionat. o întoarcerea la compasiunea universal . o intrarea în Sunyata. o recunoa terea puterii arhetipale a imaginilor. s le purifice i s le însufle easc pe toate celelalte. diferitele . de o concentrare si o intensitate i în acela i timp de o subtilitate crescând pân în punctul central al fiin ei. Corpul de Extaz al budismului. Conform c lug rului T. mano-mayakosa. al con tiin ei universale." Venerabilul lama Kunzang Dorjc ne spune c Sambhoga-kaya acoper distan a care desparte numeroasele st ri aparent contradictorii. simplitate. gra ie cxerci iilor psihofiziologice ale sistemului Yoga tantric. care se ridic din nedualitate. el devine atunci Corpul supremei beatitudini cosmice. cea mai din afar si materialmente cea mai dens . Dokan. alc tuit din vsara prana-maya-koaa. care sunt roadele (Ati-yoga) aceste practici r mân misterioase neini ia ilor.energia pozitiv . în sfâr it vijnana-mayakosa. se va percepe pe sine însu i ca fiind constituit din cinci Semin e suprapuse sau întrep trunzându-se. o realizarea unicei realit i înn scute. o vizualizarea zeit ilor ca fiind identice lui însu i. dinspre afar spre în untru: anna-maya-kosa. corpul hr nit prin suflu (prana). fecundându-se unele pe altele. ce îi permite s le iradieze. discipolul trece prin diferite etape: o vizualizarea zeit ilor în afara lui însu i. Pe parcursul lucrului cu mandata. înveli ul cel mai din untru i cel mai subtil. ini iatul va ajunge la o con tiin experimental a tuturor poten ialita i -lor corpului s u propriu. care este vid. singurul pe care îl treze te si îl face con tient medita ia. ananda-maya-kosa. Aceste semin e sau kosas sunt urm toarele. senin tate i compasiune.corp gânditor i alc tuit din gândire. Exist si alte grade. Vacuitatea care subîntinde toate formele.

lumea nu este altceva . ca i lumea c reia fiin a trebuie sa-i sim i natura i întinderea. f r ca pentru asta s diferen ieze si nici s individualizeze lucrurile sau s pretind c exist diferen e de eliminat. care une te dar nu desparte. a clasa. Sunyata nu este nimic. care s poat fi posedat. i cea mai mare impruden a ei este s -i spun fiin ei c nici aceasta din urm nu e nimic.niveluri de con tiin i formele de existen .este o sfidare aruncat dorin ei permanente a fiin ei de a conceptualiza. Prin opozi ie cu acest demers este posibil s specifici un nivel de con tiin foarte exact ce trebuie atins. Ea îi refuz scuza c e pierdut într-un somn de fascina ie sau de con tiin limitat . spiritul s u i obiectele c rora ea le acorda aten ie sunt tot atâtea expresii ale unui câmp de posibilit i de o bog ie nem rginit . Dar Sunyata nu se poate confunda cu altceva. O dat ce fiin a a realizat aceast lucrare. S afirmi c anumite lucruri exist sau c posed un Sine unic si independent sau o esen care fac din ele exclusiv ceea ce se pretinde c sunt înseamn doar s te lansezi într-un proces de selec ie ori de stipulare. Ea îi anuleaz fiin ei orice baz a pasiunilor sale cele mai constrâng toare i a temerilor sale cele mai poruncitoare. cu un vid". s se în eleag ori s se realizeze. El exprim o leg tur esen ial . Dac nu. Sambhoga-kaya nu este un mediu subtil unde toate entit ile ar fi în suspensie. care se ofer si se dezv luie pe deplin unei fiin e con tiente de caracterul lor comun. ultimul i cel conven ional. Ego-ul omului intr în alert în fa a unui adversar atât de nemilos si declar c nu e vorba decât de o legitim team de vid". Rezult din respectiva doctrin c fiin a. acela de Sunya". Totu i doctrina Sunyatei nu trebuie considerat ca o insult adresat fiin ei sau o sinistr tendin de a o împu ina. Sunyata . pe ea sau lumea ei. Este un punct absolut unic. a discrimina. Sunt mai degrab entit ile însele. i lumea aparent devine pentru ca realitatea ultim " si nu mai exist poten ialit i ascunse sau înc nerealizate. Nimic care s aib propriet i precise.

rezult pentru fiin Unitatea se afl la îndemâna ei si c nu mai trebuie s accepte o desp r ire ce-i este impus . Sumbhoga-kaya. de a realiza sau existen a unei fiin e independente care ac ioneaz în interesul ei. tiin a c . Dac toate frontierele si distantele sunt Sunya. i Buddha nu-i va acorda nici o îng duin . Sambhoga-kuya reconforteaz fiin a izolat într-însa. cu un mers foarte încet i impasibil. lumina lui $atnbh(ga-kaya reveleaz c ultimul i obi nuitul sunt doar una. dezv luindu-i unitatea Universului. care r mâne departe de pasiuni. Dar ce mult drum de str b tut pentru a ajunge la o viziune clar ! La fel cum de pe suprafa a unei m ri limpezi Se avânt deodat un pe te. cum înainteaz în elefant în jungl . Dar un c lug r care nu are decât robe. e perfect fluida. mi care corect . Din nefericire. ea dovede te. nici o explica ie nu poate face ca a a ceva s se simt . asta înseamn Nirvana. F r a face si nici a schimba indiferent ce. Iese pânza Iluziei miraculoase. Doctrina Sunyatei implor fiin a s nu.decât un infern în mijlocul Paradisului. S ai puterea de în elegere. dar care se continu pas cu pas. dac acest c lug r se ata eaz de robele lui este impur. demn. Tot a a din Vidul absolut si din Claritate.i reduc lumea la un ansamblu de elemente solide sau fragile. nu spune nimic. îns arta tibetan .(Al XW-lea Dalai-Lama) Când spiritul este l sat în condi ia sa primordiala nemodificat . Gra ie ac iunii ei pline de compasiune. f cute din cârpe cusute una de alta. (Chogyam Trungpa) Un om bogat care î i folose te bog iile f r a fi legat de ele." De meditat Astfel trebuie s înainta i. expresie a Sambhoga-kaya. Sunyata incit fiin a s aleag libertatea mai curând decât s cad înlr-o capcan . acest om este cu adev rat demn s posede bog ii i renume. Sunyata neag nevoia de a face.Discipolul a luptat. i ca s ajung la aceast putere de în elegere.

Nu. (Perceptele înv torilor) Trebuie s în elegem c . candidat la lumin ?(Tezaur Pre ios) Cel care merge încet va ajunge repede. (Milarepa) C rarea este unica pentru to i. Mesajul s u: O transmitere special . în afara Scripturilor. Când aceast condi ie este men inut . Practica Zen Din India. floarea în elepciunii.str luce te. obosit de degenerescenta scolastic a budismului din India. discern mântul si puterea de în elegere. o dat cu Bodhidharma. Nici o dependen în privin a cuvintelor i a literelor. Cea mai bun metod pentru a o dobândi r mâne efortul f r sl biciune. i-ai acordat oare fiin a la diapazonul marii suferin e a omenirii. o.Pentru a domina acest du man este necesar în elepciunea. în secolul al Vl-lea d. Acest patriarh. (Milarepa) Cea mai mare gre eala de evitat este ignoran a.i a eze s mân a. comparabil în calmul ei cu apa egal a unui râu pa nic. tiin a este atins în plenitudinea ei.H.(Udanavurgu). cea mai bun medita ie este o concentrare a spiritului sus inut de unul dintre cele dou concepte dualiste (al fenomenului i al numelui. sârguinta.i l sa sim urile s fac din tine un teren de joc. în eleptul care posed memoria perfect . (Tezaur Pre ios) Pentru o inteligen a mic . prin mijlocirea în elepciunii lor î i elibereaz spiritul de orice greseala. . mijlocul de atingere a scopului se schimb cu fiecare pelerin. nu trebuie s pierdem nici o clip din timpul care trece. budismul a trecut în China. al con tiin ei i al spiritului). medita ia cea mai bun este concentrarea total a spiritului asupra unui obiect unic. Pentru o inteligen obi nuit . a venit în Ceylon s g seasc un p mânt nou unde s . la fel ca în cazul unui om r nit în mod periculos de o s geat .

este ca Ananda contemplând regiunea lui Buddha din Aksobhya.lat -1 deci lini tit. Eka a ezitat si a spus: . Bodhidharma a dorit s se întoarc în ara lui i i-a convocat discipolii apropia i pentru a Ie pune la încercare o ultim oar puterea de în elegere i a le transmite înv tura. gra ie exemplului i for ei lui.V rog. îl voi lini ti. nici prinde." Inainte s moar . maestre. R spunsul s u c tre discipolul i viitorul succesor Huei-ko (Eka în japoneza) este celebru: .Dup în elegerea mea. nu este nici un lucru pe care s -I po i prinde ca real.Mi-ai luat carnea. pân ce spiritul s -i devin ca un zid drept". Analele men ioneaz c a petrecut nou ani în medita ie neîntrerupt . S . a spus Tao-fu.Adu-mi aici spiritul dumitale. Dharma i-a r spuns:. budismul s-a dezvoltat si a devenit Chan. Acest mare maestru considera drept esen ial s adop i postura lui Buddha ca baz a medita iei. . Atunci a venit i Tao-iu s -si spun p rerea: .S prinzi direct spiritul omului. . s -mi lini ti i spiritul. ." Bodhidharma a petrecut mai mul i ani în China unde.i contempli propria natur si s realizezi starea lui Buddha. adev rul este mai presus de afirmare i de negare. i-a replicat maestrul.L-am c utat timp de ani în ir i nu-1 pot g si. Dharma i-a r spuns: . acea viziune care se produce o dat si nu se reproduce niciodat .Vide sunt cele patru elemente si neexistente cele cinci agregate. Dharma i-a r spuns: . fiindc acesta este modul în care el se mi c . Dup p rerea mea.Mi-ai luat pielea! Atunci c lug ri a Tsung-t'shish a spus: .Dup opinia mea.

încet-încet aceste forme dispar. apar la suprafa a con tiin ei. cunoscând Zen-ul doar din c r i. in postur .Un b pentra excremente. în secolul al XH-lea d. am în eles: odinioar . bazat pe t cere si postur . înclinându-se cu respect în fa a maestrului s u. mai limpede.Mi-a luat oasele. zazen. Dup câteva luni de practicare a medita iei ezând. Te reg se ti. Atunci Dharma i s-a adresat: . unde a devenit Zen. asupra expira iei. O armonie se creeaz în tine. devii mai profund. mai curat. Zen-ul este pentru excremente. Ce este Zen? . cu delicate ea ceremoniei ceaiului.." Acest koan cu formulare grosolan a r mas mult vreme o enigm pentru mine.Dumneata îmi iei m duva.în Japonia. imaginile-gânâuri se ridic precum baloanele. E ti singur i totodat cu ceilal i. în primul rând. demnitatea posturii. i prin postura zazen se cur impurit ile din spiritul si din corpul nostru. ajungi la un mare calm. murd riile vie ii noastre apar si se duc. elegan a gesturilor i a manierelor: ma întrebam. Oare ce putea avea el în comun cu subtilul traseu al gr dinilor Zen. neexistând hârtia igienic ." Acest adev rat spirit al trezirii. a r mas pe scaun si nu a spus nimic. li-l joci i celorlal i. la toalet . Dac te concentrezi asupra posturii. Poate redevii. pentru a se cur a.H.. în cele din urm Huei-ko (Eka). ca i când ne-am sc lda într-o ap vie care spal si duce cu ea murd riile. cu mi carea caligrafiilor i cu sumi-e. pur si simplu omenesc? . înve i i vezi reac iile puerile ale Ego-ului i spectacolul pe care îl joci în via . va fi dus de c tre Maestrul Dogen. oamenii foloseau un be i or plat. într-adev r un b Când stai a ezat. problemele sunt aduse la expresia lor cea mai simpl . le descoperi.

iluzii.i so ia. ci dimpotriv . viziuni. visuri. însu i creierul lor eaceast grot în care se zbat în mijlocul contradic iilor speran e. Totu i Maestrul Dogen spune: Caverna demonului de pe Muntele negru poate fi i o perl str lucitoare. cea mai înalt tehnic de medita ie. Toat experien a lumii. dar tinde s le epureze comportamentul. f r contesta ie posibil .. O în elepciune infinit .. Zazen r mâne.Maestrul Deshimaru spunea totdeauna: Esen ialul este sa revii la condi ia normal a fiin ei. Con ine trecutul inepuizabil." Cum? Schimbându. Prin ul Fuse Daishi (unul dintre discipolii lui Buddha) s-a retras într-o zi în mun i. pur i simplu ca s descopere ceea ce era în adâncul lui însu i. existent în timp si ajungând pân în prezent" (Dogen). s canalizeze i s sublimeze tendin ele negative ale fiin ei. în care simplitatea se îmbin cu imensitatea. abandonându. este numele Universului.i spiritul. s le dezvolte calit ile pozitive. O perl str lucitoare. Infernul nu sunt ceilal i. A ezat cu fa a spre tine însu i. i toate acestea cu un singur scop. pacificându." Cea mai mare parte a oamenilor tr iesc în ceea ce Zen nume te Grota demonului de pe muntele negru". exprim realitatea f r a o numi realmente. de fapt. Cosmosul i întreaga lui realitate î i cap t în elesul. fiindc pân atunci nu se cunoscuse cu adev rat" (Kodo Sawaki). ci suntem mai întâi noi în ine. fiii. In aceast simpl postur în care Buddha a în eles mersul Cosmosului const totul. Universul se descoper în corp. discriminând i transcendând discriminarea. Doctrina Zen nu vrea s despart fiin ele omene ti de social.i con tiin a. rangul i bog iile. . întrerupând karma rea. dup expresia lui Sartre.

Dup expresia îndrept it a lui Jacques Brosse. imaginile. expira ia cât mai îndelun gat cu putin .i puternic genunchii la p mânt. puternic împins dedesubtul buricului. în zona Hara Oceanul de Energie (Kikai Tanden). cu palmele spre cer. dac fac munte". cu degetele mari atingându-se la vârf i inute orizontal. Nasul la verticala buricului. Nu alimenta. lipite de abdomen. hishiryo. nici nu goni gândurile. te lini te ti. Dac fac vale". Spatele drept. Zazen: medita ia a ezat A az -te în mijlocul zafu-ului (perna rotund ).. respira iei. gânde te f r s gânde ti. Ochii pe jum tate închi i. Inspira ia se face firesc. îndrepta i (nu fixa i) la un metru distan . centrul de gravita ie al fiin ei omene ti. te înfl c rezi. Postura zazen este în ca îns i muntele. f r zgomot. din lini te se ridic spiritul nemuritor. Oglind vid a spiritului.în timpul zazen-ului: . Mâna stâng în mâna dreapt . Apas . ceafa dreapt . Respira ia trebuie s fie calm .Dar este inutil s te retra i în mun i. b rbia în piept. dincolo de orice gând.i coloana vertebral la nivelul celei de-a cincea lombare. Vârful limbii în cerul gurii. postura exclude impostura Cambreaz . Concentrare total asupra posturii. Cu picioarele încruci ate în lotus sau semilotus.Maestrul Deshimaru scrie cu privire la postur : . Umerii cad în mod firesc. forma iunile mentale las -le s treac precum norii pe cer.

.. Mâna dreapt înv luie pumnul stâng.. Func iile lor sunt opuse si complementare. privirea îndreptat înainte. înainte s ie i din ea.. Dac postura ta este corect . S fii ca un general c lare în fa a armatei sale. b rbia în piept. Coloana vertebral dreapt . Pe timpul expira iei.Pune energie în postura ta. la fel. antebra ele sunt întinse la ori zontal . Postura trebuie sa fie ca aceea a unui leu ori a unui tigru si nu ca aceea a unui porc adormit... î i influen eaz parasimpaticul i ortosimpaticul. i dac tensiunea ta e bun ea echilibreaz cele dou for e. Degetele mari trebuie s se ating s fie orizontale f r munte si f r vale.Kin hin: mersul Postura stând în picioare. trebuie s execu i gassho s salu i cu mâinile împreunate. Degetul mare stâng strâns în pumnul stâng a ezat perpendicular pe plexul solar. La sfâr itul expira iei. Un gest de concentrare i de respect. ceafa încordat . încordând genunchiul. relaxezi corpul i înaintezi cu o jum tate de talp . Prin zzzen si numai prin zazen mu chii i tendoanele ( în tensiune corect . Intui ia devine puternic . si reîncepi . se apas puternic mâinile una de alta si ambele pe plex. Trebuie s ai o încordare în mâini i în special în degete. cu piciorul drept. Creierul extern devine calm i lini tit. Bra ele s fie u or dep rtate de corp. A ezi energic piciorul acesta pe p mânt cu r d cina degetelor." i Inainte de a te a eza în postur . dintr-o sticl deschis în ajun. altfel ea este ca berea trezit .. inspirând. ea î i influen eaz nervii autonomi i creierul profund..

Ele dezvolt diferen ieri. aici i acum. i în t cere iese la iveal realitatea fiin ei noastre. via a ne este lung . alimente chimice si chiar mijloace de deplasare ce nu mai solicit nici un efort. intens . Occidentalilor nu le place deloc ceea ce se repet . concentrare i stimulent. în accep ia comun a termenului. Cele dou posturi reprezint fundamentul practic rii Zen-ului. Ki vrea mereu s â neasc . Ne putem dezvolta AV-ul prin practicarea zazen-ului s abandonezi Ego- ul. s pun în mi care. civiliza ia face sa descreasc energia pe care o posed orice corp. nici energie în sens strict. Ki se caracterizeaz prin mi care. intui ie i Ki. s propulseze.expira ia pe nas. Mersul acesta se bazeaz pe zazen i trebuie s se execute în acela i spirit ca si el. s te abandonezi înseamn s g se ti veritabila for a a Universului. fiindc toate aceste artificii împiedic evolu ia omului si îl fac s regreseze de la . Dac posturile i respira ia sunt corecte. In zilele noastre. energic . fiin a devine creativ . Se manifest în acela i timp ca for interioar i ca putere de reac ie la stimulii exteriori. Este ac iunea spiritului însu i. Ce este Ki-ul? Nu e numai vitalitate. prezent în corp: S reg se ti acordul dintre suflu i clipa prezent : totul devine just" (Deshimaru). energie. strângând mâinile una în alta si în plex. este activitatea care în ultim instan devine spiritual . ap sând în abdomen. Când Ki-ul nostru e puternic. propunând un mod de via artificial. Exist aici un foarte mare pericol. când de fapt tocmai repeti ia mobilizeaz incon tientul profund. Atunci când cele trei calit i sunt reunite. El condi ioneaz adaptarea la mediu prin dobândirea de obi nuin e. spiritul î i reg se te condi ia natural .

Cosmosul întreg este plin de aceast for a. Spiritul nostru in principiu. S te treze ti din vis pentru a tr i aici i acum. se duce la pia a din or el. vin si trec. c totul este condus de legea interdependen ei i c atitudinea corect în plan social const în a-i ajuta pe ceilal i. R bdarea si anduran a. Este un pustnic b trân cu p rul alb. de fenomene. a abandona ochelarii de cal care te silesc s te învârte ti pe loc în suferin i c utând o fericire iluzorie. Spiritul este schimb tor. respira ia i postura corecte aduc marea compasiune i veritabila în elepciune. creeaz el însu i timpul si spa iul. dimpotriv . în elegerea vie ii si a ta însu i. acela i. pare ceva dificil ca un singur om s le-o poat de tuturor celorlal i. el ne face existen a s evolueze spre ve nic i nem rginit. Adev rata fericire. a le în elege fiin a. Eu sunt în postura. Fiece zi este o nou zi. zazen-ul î i permite sa cape i cu acuitate con tiin a acestui fapt. M v d tr ind." Practicarea zazen-ului si a spiritului doctrinei Zen nu te desparte deloc de lume. Si se amestec îndeaproape în mul ime. i propria noastr viata nu e decat un val în via a cosmic nem rginit . este deci inutil sa te legi prea mult de evenimente. i niciodat acela i. El iese. Adev ratul ajutor spiritual înseamn s le dai energie altora. m simt existând. O mi care de via . Ele sunt aici.activitate la pasivitate. respectul. Sih stria lui se afl într-o vale adânc . . adev rata libertate sunt con tiin a vremelniciei. Fiindc medita ia te face s în elegi c Universul este un corp. Fiindc omenirea nu se poate satisface cu pl cerile p mânte ti. De fapt. ea vrea sa-si îndeplineasc func ia cosmic ". ne spune Maestrul Deshimaru.

Poate accede la condi ia normal a corpului si a spiritului (care sunt una) luând în posesie existen a la r d cina ei. de dezv luit. Cortexul se odihne te. dezvoltat intelectul i am pierdut for a. ne-am educat.Efecte psihofiziologice ale Zazen-ului Circula ia cerebral este în mod notabil ameliorat . Prin practicarea regulata a Zazen-ului ti se d ansa de a deveni un om nou. prin fiecare dintre celulele corpului. si activitatea lor d o impresie de confort senin tate. orice dualitate. Sistemul nervos este destins. poate. de privit în fa . creierul primitiv" în plin activilate. Dezvoltând tipul nostru de civiliza ie. concentrare ce devine încetul cu încetul fireasc precum zborul unei p s ri pe cer. Mai bine irigate. ce aventur ! Ea îi sperie pe mul i. al concentr rii asupra fiec rei mi c ri. intui ia. în elepciunea legate de nucleul intern al creierului. i s nu fi p strat despre ea o impresie de neuitat. în fa a ta însu i. Fiindc tu însu i e ti. Gânde ti cu corpul. Koan-urile i Satori-ul Zen-ul Kinztii acord în cele din urma prioritate în elegerii prin intelect mai degrab decât în elegerii prin intui ia dezvoltat numai prin practicarea zazen-ului i preconizat de ramura Sinto. Popoarele a a-zis primitive au p strat un creier profund foarte activ. Tocmai de aceea doctrina Zen este un tezaur inestimabil pentru omul de azi. în timp ce se aflueaza spre straturile profunde. ce cufundare. orice contradic ie fiind dep ite. i fluxul con tient al gândurilor este oprit. timp de o or . inamicul cel mai dificil de înfruntat. dar în plin stare de veghe. apropiat de somnul adânc. Nu am întâlnit niciodat vreo persoan care sa fi încercat postura Zen întrun dojo. f r a uzita de energie. întorcându-se la originea vie ii. acestea sunt dintr-un semi somn.Zazen dezvolt sim ul gestului potrivit. S te g se ti astfel. cel pu in pentru acela ce are ochi pentru a vedea si urechi pentru a auzi. E ti receptiv si atent în cel mai înalt grad. incon tient. ascu it. Mae trii Rinzai le dau adesea . de calm.

mai mult sau mai pu in îndelungat.discipolilor lor kvim-un.SYzfrvi" Pentru maestrul Rinzai. de medita ie i o lumin a adev rului se arat într-o zi în spiritul discipolului. noi suntem prea mult bran a i la intelect i nu îndeajuns la corp si posibilit ile lui. munc mental . pragul. Aceste no iuni nu sunt false. în Occident. Satori-ul. In timp ce la Rinzai exist reflec ie. scurte formule ce devin puncte focale ale concentr rii în timpul medita iei si a c ror dezlegare ar aduce Trezirea. Dar fiec ruia . Fiece zi care trece este diferit . nici spirit al profitului) pare mai necesar decât acela unde se face scrim cu o no iune. dar nu for eaz reflectarea asupra lor. care ar fi iluminarea ultim . pacea ce vine cu de Ia sine putere. Dar dup aceea. ei arunc pur i simplu în spirit o s mân ce se dezvolt în chip firesc. o fixare mental . De mici sau mari dimensiuni. i acesta realizeaz o stare unde contrariile sunt rezolvate i conciliate i unde îi apare sensul c ut rii sale. koan-ul este un suport al medita iei discipolului asupra lui însu i. în conformitate cu situa iile. imprevizibil . bineîn eles. Pentru maestrul Soto Deshimaru: Fiecare zazen este . Mae trii Solo dau i ei zcoon-uri. în elegerea total . Dai timp. revela ia. via a rezerv f r încetare multiple înv minte. Nu exist Salari (si exist Satori). toate înv aturile. evenimentele i reac iile noastre la acestea. S-a glosat mult cu privire la aceast poveste a Saiori-ului. cu toate c no iunea de mic i mare nu func ioneaz deloc la respectivul nivel. ci incomplete. trebuie ca aspirantul C ii s cunoasc într-o bun zi ceva diferit de închisoarea lui mental si s se trezeasc la o alt form de realitate decât aceea refleclat de cu ca lui: Satori. zazen-ul mushokolu (f r scop. i numeroase pove ti Tennarea despre formidabilele palme i lovituri de baston care potopeau r spunsurile polilor afla i în c utarea disperat a dezleg rii koan-ilor lor. chiar si numai pentru a epuiza mentalul. v lul ce se sfâ ie. toate st rile de în elegere pe care via a le aduce cu ea vor fi i ele Satori. Atunci. Ast zi. f r efort.

si pe toate. Maestrul întreb : Care este în elesul a toate astea?' Lao strig : Nenum rate. desigur." Nici un c lug r ner spunzând. ca i când s-ar fi produs absolut pe nea teptate un eveniment foarte mult dorit.drumul lui. fiindc se ridic râzând vesel. chiar a a cum sunt ele la izvorul lor.i glicinele. Mort? Nu v spun. lata o mul ime de koan-uri istorice Suei Lao. Cum oare la început nu exist nimic Unde s-ar putea aduna praful'? Ce-i asta?" te întreab Jun Hin. nu po i evita s fii îngropat de viu.i spun." Corpul este copacul lui Bodhi. Sufletul este ca o oglind str lucitoare. Dar dac r spunzi îndat : E acest lucru". Dar aceast c dere îi deschise brusc mintea la o stare de Saiori. la aceast întrebare r mâi stupefiat. Vegheaz s -1 p strezi mereu curat i nu l sa praful s -i întunece str lucirea. Dar ce se poate spune despre cele cincisprezeze zile viitoare? Spune i-mi ceva despre asta." . Fiecare e o zi bun . l-a întrebat pe maestrul s u Ma zi: Ce înseamn venirea pân aici a Patriarhului Apusului?" Ma zi r spunse: Vino pu in mai aproape si am s . Kien-juan. lovind în peretele sicriului." Când Suei Lao se apropie. spune: Viu? Sau mort?" Tao-ul r spunde: Viu? Nu v spun. Oglinda str lucitoare nu luce te nic ieri. aranjându." Maestrul Unmon spuse: Nu v întreb nimic despre cele cincisprezeze zile trecute. maestrul îi trase o lovitur de picior care îl trânti la p mânt. le percep acum în vârful unui fir de p r. Maestrul Tao-ul i cu Kien-juan ies împreuna ca s viziteze familia unui mort i s -i aduc un ultim omagiu r posatului. ci spuse. Bodhi nu este precum copacul. sunt adev rurile propov duite de Buddha.

ridic -te imediat!" Acesta i înainta anevoie. cu care spirit o faci? Doi c lug ri vorbeau despre un drapel. Privi i.Spui c merg încotro vad. Eno (Huei Neng). un stol de gâ te s lbatice trecu pe deasupra lor. spiritul prezentului nici atât.Un stol de gâ te s lbatice. Ar fi putut r mâne întreaga zi cu capul sub ap ?" Se ridic . . îl trânti pe c lug r i ie i. spuse cu asprime Yakusan. Când m nânci. de la origine.Incotro vad. Maestrul Yakusan fu abordat de un c lug r care spuse: Am o problem . B iatul acesta are o problem . Intr-o zi." Cel lalt spuse: Vântul se mi c .Ce-i asta? întreb Baso. Pute i s mi-o rezolva i?" O voi rezolva disear ". c lug ri. r spunse el.Unde se duc? . maestre. In seara aceea. Yakusan strig : C lug rule care de diminea se ridic mi-a spus c are o problem .Care î i era chipul înainte de na terea p rin ilor t i? Dup conferin a inut diminea a." Cel de-al aselea patriarh. când to i c lug rii erau reuni i. Baso spuse: . Hyakujo avu Satori-ul. când Hyakujo îl vizita pe Maestrul Baso. Unul spuse: Drapelul se mi c . Atunci Baso prinse pe nea teptate nasul lui Hyakujo si-1 r suci.ascultându-i. dar ele au fost totdeauna acolo.Un c lug r îl întreb pe Maestrul Kegon: Cum revine la lumea de rând un iluminat?" Kegon îi replic : Florile i frunzele c zute nu se mai întorc niciodat la vechile crengi". Hyakujo url de durere. maestre. Spiritul trecutului nu poate fi prins. nici spiritul viitorului." Likudo îi spuse Maestrului Nansen: . .zise: Spiritul vostru se mi c . .

i l sa aten ia distras atunci când maestrul î i ridic sprâncenele sau clipe te. 2. Nu lua Zen-ul ca pe o stare de simpl pasivitate. Nu anxios toat via a. nu poti.La mine acas am o piatr pe care o po i ridica sau culca. Cele dou palme lovite una de alta produc un sunet. 7. 3." Calc este ca o oglind . Nu în eleg". Daca nu în elegi. Nu calcula conform imagina iei tale. mânc m". Nu." Tuei d du zece precepte asupra telului de a considera koan-ul: 1. nici modern . S nu fug . nasul vertical. dar reflecteaz tot ce se petrece. 6. Multele discu ii în contradictoriu dizolv pân si aurul. 5. La spirit liber. M garul prive te pu ul. Pinii nu au culoare nici veche." Likudo insist : Pot cu adev rat?" Nansen r spunse: Nu. Un c lug r îl întreb pe Mu Cheu: Cum s m eliberez de nevoia de a mânca în toate zilele si de a m îmbr ca"? Maestrul r spunse: Ne îmbr c m. Nu anxios aici i acum. O consider drept un Buddha. po i. Nu se mi c ea îns i. mediu înconjur tor liber. pu ul prive te m garul. Nu crede c în elesul koan-ului trebuie s fie g sit acolo unde acesta e propus ca obiect al gândirii. Care este sunetul unei palme? Ochii orizontali. relu maestrul îmbrac .i hrana. Pot s-o fac?" Nansen r spunse: Da. Nu încerca s sco i un în eles din felul cum e formulat 4. r spunse c lug rul. Nu judeca un koan conform legii dualiste a lui este" i nu . Nu încerca s faci o demonstra ie asupra cuvintelor.i hainele si m nânc .

kendo (Calea s biei). 9. Din grija de a ti s se apere într-o lume agresiv ? Da. karate (Ana mâinilor goale). precum judo (Calea blânde ii). Spiritul artelor mar iale Cine nu a auzit vorbindu-se de karate. Iar în dojo-uri. Nu. de judo i de performan ele incredibile imortalizate pe ecran de Bruce Lee? Artele mar iale japoneze sunt la mod . locurile unde ele sunt predate. Un c lug r se apropie de el si f cu urm toarea remarc : Natura aerului exist peste tot i vântul sufl în tot locul. kyitdo (Tragerea cu arcul). spiritul i koan-ul fiind m turate în acela i timp de vântul Trezirii. Artele mar iale grupeaz arte absolut diferite. Discipolul se înclin adânc. dar mai întâi din nevoia de a se deda unor exerci ii de st pânire a Sinelui i a situa iei din exterior. aikido (Calea armoniei cu energia universal ). se v d din ce în ce mai multe femei interesându-se de aceste sporturi cunoscute ca violente i virile. corpul. Totu i ignori de ce vântul sufl în tot locul!" Atunci c lug rul întreb : Ceea ce vrea s spun : nu exist nici un loc unde vântul nu sufl ?' Maestrul continu s . nafinatado (Calea . Intr-o zi.este". Nu interpreta koan-ul ca desemnând vidul absolut. 8.i l sa spiritul în atitudinea de a a tepta s apar Satori. maestrul Zen Pao Zhe î i f cea vânt cu eventaiul. maestre? De ce crea i vânt?" Maestrul r spunse: Tu singur tii c natura aerului exist peste tot. De ce folosi i un eventai. Nu ra ionaliza asupra koan-lui 10. nu conteaz decât s te desprinzi". desigur. De fapt.i fac vânt. în t cere.

. î i antrena corpul. . oricare discipol ar fi fugit dup numai câteva zile. câteva ore chiar. la porunca maestrului. vreme de o lun . unde nu este vorba doar de a concura i a ti sa te ba i. spiritul (a nu se confunda cu gândirea). Samuraiul îns continua s îndeplineasc poruncile i. No iune pe care se întemeiaz toate aceste tehnici corporale. Toate aceste mijloace de lupt fac parte din judo. Devenit discipolul s u. sim al onoarei si al cuvântului. Calea. trei ani. bine. A înv a s c l uze ti spiritul". nu am du man. i asta în fiecare zi.l ncii). samuraiul î i petrecea timpul. Acesta din urm a acceptat. r spunse maestrul. comportament corect. dou luni. este acela care hot r te în ultim instan soarta luptei. La cap tul celor trei ani n-a mai rezistat totu i. ci i de a g si în tine pacea. Când m ini ia i?" Bine. c rând i t ind lemne si mergând la un izvor îndep rtat ca s aduc ap . în zilele noastre.. un an. bun voin a fa de omenire. Iar secretul artelor mar iale ine de o formul : Ryu Gi. i i-a spus maestrului: Dar ce fel de antrenament m face i s m supun aici? Nu m-am mai atins de sabie de când am venit. de fapt. Calea R zboinicului. O poveste tradi ional japonez ne va ajuta mai bine s în elegem: Un samurai a venit s -1 vad pe marele maestru Miyamoto Musachi si s -i cear s -l înve e adev rata Cale a s biei. loialitate. Calea Samuraiului este bazat pe un cod în apte puncte: atitudine corect ." Do. fac din lipsa de r spundere du manul meu. echilibrul si libertatea. este în primul rând o metod pentru în elegerea naturii propriului t u spirit si a Eu-lui t u. sinceritate total . vitejie.. fac din spiritul prompt talentul meu. Calea Samuraiului.. îmi petrec timpul t ind lemne cât e ziua de lung i aducând ap . i r zboinicul tradi ional cânt : Nu am talent.

ne tiind ce sa fac ." Bine. urmeaz -m ." II puse s intre în dojo i în fiecare zi. F r a lua în seam prezen a lor. înv a i-m . i în clipa aceea maestrul i-a zis: Timp de un an întreg ai mers pe marginea satami-ului -ului. trucurile. toc-toc-toc". de diminea a pân seara. dac asta vrei. am practicat mult scrima si am întâlnit i al i mae tri în kendo. zgomotul bastonului unui orb. în sfâr it. în fa a pr pastiei. El a în eles si a str b tut puntea cât ai clipi. orbul a trecut pe lâng ei i a traversat f r ezitare pr pastia. acela al concentr rii asupra unei tehnici (mersul) vreme de . a spus maestrul. Iat . antrenamentul era complet: acela al corpului vreme de trei ani. S se concentreze asupra actului. s -1 execute perfect. si-a spus samuraiul." Il duse departe în mun i. pasele sunt de fapt secundare în raport cu concentrarea. A adar discipolul a mers astfel un an întreg de-a lungul marginii satami-ului. v rog. unde se afla un trunchi de lemn aruncat peste o pr pastie de o adâncime nemaiv zut . pas cu pas. a spus maestrul. i-a spus maestrului: Sunt samurai. Iat . trebuie s o fac si eu". îi poruncea s mearg pe marginea satami-ului si s fac .Samuraiul discipol nu mai în elegea nimic i. înconjurul s lii. înfrico toare. care e mai îngust decât acest trunchi de copac. lovind mereu pode ul cu b ul lui. un gest. f r a c lca al turi. unul singur este de ajuns. Daca e ti suficient de concentrat. ezita. adev rata Cale a s biei. a a c po i s treci". Ah. Deodat cei doi au auzit in spatele lor. trebuie s treci pe aceast punte. încep s în eleg. Nici unul nu m-a înv at a a cum o face i dumneavoastr . Fiindc detaliile tehnicii. Dac orbul traverseaz astfel. La cap tul acestui interval de timp. Maestrul îl înv a astfel concentrarea asupra mersului.Am s te înv tehnica.

Fur adu i numero i coco i de lupt i se organiz un turnir.. Aceast ucenicie a corpului si a con tiin ei. regele întreb din nou: Acum este posibil?" Educatorul r spunse: Acum nu se mai pasioneaz ." Avtunci convenim asupra unei lupte?" întreba regele. dac aude sau vede vreun alt coco . regele îl întreb pe instructori Ei bine. chiar din satul vecin. Postura îi e corect . însp imânta i! A a c nu mai fu nevoit s lupte. o arm extraordinar pentru a. Este ceva posibil printr-un antrenament care dezvolt în acela i timp puterea corpului si cunoa terea de sine însu i.un an si acela al spiritului în fa a pr pastiei. Coco ul de lupt devenise un coco de lemn. vrea mereu s se bat . înc este p tima . regele întreba: Putem organiza lup i cu acest coco ?" Dar instructorul zise: Nu! Nu! Nu! E puternic. sau mai degrab s învingi fara lupt . Nu se mai înfurie. La început. el vrea mereu s se bat .Nu! Nu! Nu înc . dar încordarea mare. evident. Dar coco ii de lupt nu se puteau apropia de coco ul cu pricina. Fugeau. Energia i for a lui nu se manifest la suprafa . este excitat.i asuma via a cotidian . acum putem organiza lupta? . Fiindc un alt secret al artelor mar iale const în a ti s evi i lupta. Educatorul r spunse Poate". a încord rii potrivite i a vigilen ei." Dup alte zece zile. O alt poveste tradi ional explic acesi lucru într-un fel minunat: Un rege dorea s aib un cocos de lupt foarte puternic i îi ceru unuia dintre supu ii lui sa-i înve e unul. se înfurie si vrea s se bat " Dup înc zece zile de antrenament. în fa a mor ii. . Dup zece zile. si for a îi este efemer . acesta îl înv pe cocos tehnica luptei. a reac iei oportune i a adev ratei concentr ri se dovede te. dar for a lui e goal . Când aude glasul unui alt cocos. r mâne calm.

permite cunoa terea celorlal i si a Universului. . se g se te drumul nostru adev rat. Cântarea sutrelor ocup i ea un loc important. fiecare cu semnifica ia lui: clopote. eficien a i în elepciunea. în fa a ta? S tii s te concentrezi înseamn s . tob . numai într-o singur ac iune. dup primul zazen al dimine ii. foarte util în zilele noastre. rezumat a! textului sacru fundamental la budi tii tibetani i Zen: Prajnaparamiia. i abandonarea Ego-ului. acum i aici. devii mai puternic deci î i po i umfla umerii i Ego-ul." Ceea ce vrea s spun c în realitatea îns i. ceea ce. în elepciunea perfect . lemn. Avea o puternic energie l untric . în fiecare gest. aici î i defulezi agresivitatea. într-o total adecvare la realitate. prin antrenamentul lor fa fa de gesturile potrivite. S regret m doar c în Fran a prea multe dojo (locuri unde se practic Drumul) nu v d decât aspectul sportiv al actelor mar iale.i pui pe deplin A7-ul. Un aforism Zen te înva : Calea e sub picioarele tale. astfel. i nu se g se te în fiece clip lupta în Sine. Cum s te mai miri c în Japonia se zice c spiritul Zen-ului i cel al Budo-ului au aceea i savoare: cele doua C i reconciliaz medita ia si ac iunea. si Trezirea? Cântarea sutrelor Via a într-un templu sau într-un dojo Zen este ritmat prin diferite sunete. Dar unde se g se te con tiin a dreapt . la realitatea noastr . i ceilal i nu puteau decât s se încline în fa a siguran ei lui lini tite i a adev ratei lui for e ascunse. clopo ei. în aceast privin . metal. maestrul sau unul dintre discipoli organizeaz o ceremonie în timpul c reia este cântat Sulra în elepciunii Infinite. artele mar iale. Puterea se afla acum în el. fa de respira ia corect . ele te ajut s te cuno ti pe tine însu i.Dep ise antrenamentul de wasa. energia vital . de justa atitudine a spiritului se dovedesc o terapie eficient a fiin ei. nemanifestat în afar . dup cum au spus-o mul i în elep i.

apoi un cioc nel lovind unul peste altul de lemn anun sfâr itul zajen-ului la buc t rie. yaku bit nyo ia . ritmat de clopo ei. ea e considerat în acela i timp o mantra puternic .fit so fu gen . al expira iei prelungite. toku a nokuta ra sân myaku sân bodaiko chi.. Se cânt atunci Sutra Kesei. sho ken go on kai ku .ju so gyo shiki. s mergem împreun dincolo de dincolo.. iar laicii se întorc la pernele lor i ceremonia începe: este intonat Maka Hannyu Haramita Shingyo. ie dai myo . s mergem. sha ri shi. cântat în chineza arhaic . mu u kufu . noii discipoli o cânt mai întâi ca antrenament al suflului. Discipolii salut (gassho). sân ie sho butsu . Gya tei .Kan ji iai bo satsu . bo dai sat ta . Sutra în elepciunii Infinite este nu numai un text de o mare profunzime metafizic .fukufujo . Apoi o lovitur de gong marcheaz sfâr itul medita iei.mu shiki mu ju so gyo shiki. S mergem. shin muke'i get muke'i geî ko . mu mu myo yaku mu mu myo jin . ku soku te shiki . hannya yaramita ko . în Occident. mu gen kai nai shi mu i shiki kai ... do i ssai ku yaku . han nya ha ra mita . gongul mare. un soi de clopot din lemn. ^ han nya iuirami ta ko . z^ dai jin shu .mokuhio (instrument special. se ridic pentru prostern ri atunci când sunt c lug ri.Ku gyo ne han . mu chi yaku mu toku . mu shiki sho ku mi soku ho .Mu gen ni bi ie shin i. gyo jin han nya Hara mita ji .fu sho fu metsu . iar acestuia îi r spunde sunetul metalului indicând c micul dejun este gata. shikifu i ku . mu sho toku ko . shiki soko ze" ku . ie sho hokuso ..Orele sunt marcate prin tot atâtea lovituri într-o toba mare. mai cu seam în ultimele versuri: -Gvtei. sha ri shi. care d un sunet surd) i uneori o tob mare. Maka hannya haramita shingyo. 194): .ieko kuchu . on ri issai ten do mu so. Apoi î i dau seama de virtu ile ei psihosomatice i de binefacerile cânt rii în comun dup ora de medita ie t cut 1 Vom reproduce mai jos în întregime aceast sutra. în original i în traducere (vezi p. kufit i shtki. nai shi mu ro shi yaku mu ro schi jin . mu ku shu metsu do .Hora Gya tei Hara so Gya tei.

ea suprim orice suferin i f r seam n. O.. nici nas. zemu jo shu . nici câ tig. nici temere. Fenomenele devin Ku. în elege c trupul i cele cinci skande (senza ie. Gya tei gya tei. nu exist nici culori. nici încetare a suferin ei. shin jitsu ju . nu exist cunoa tere. prin aceast incanta ie (mantra) incomparabil autentic . nici murd rie. ie mu to do shu . i î i permite s g se ti Realitatea. nu exist nici tiin . nici obiect al gândirii. adev ratul Ku: GYA TEI. De aceea. nici descre tere. cele cinci skande sunt fenomene de asemenea.shu . ko ko setsu han nya ha ra mi ta shu . nici urechi. nici puritate. nici ignoran . ha ra gya tei . soku setsu shu watsu. nu exist nici fric . nici declin. gândire. percep ie. activitate. nici corp. gra ie acestei în elepciuni care duce dincolo. no jo issa'f ku . Esen a Sutrei în elepciunii Infinite care permite ajungerea dincolo Bodhisattva al Adev ratei Libert i. hara so gya tei . Orice iluzie si ata ament sunt îndep rtate si el poate în elege sfâr itul ultim al vie ii. nici ochi. în Ku nu exist nici form . nu exist nici origine a suferin ei.). nici iluzie. Ku devine fenomen (forma este vidul. Ku. Sariputra. nici miros. Satori-ul. Pentru Bodhisattva. nici încep tur . nici sunete. . nici limb . boji so wa ka . GYA TEI. Sariputra. i prin aceast în elegere îi ajut pe to i aceia care sufer . To i Buddha din trecut. nici moarte. vidul este forma.. el nu are nici na tere. prin practicarea profund a Marii în elepciuni. con tiin ) nu sunt decât vacuitate. nici încetarea iluziei. întreaga existen are caracterul lui Ku. nici sfâr itul declinului i al mor ii. nici gust. nici akande. nici cre tere. O. nici con tiin . nici necâ tig. Ku nu este diferit de fenomene. Nirvana. nici pip it. din prezent i din viitor pot ajunge la în elegerea acestei în elepciuni Supreme care te elibereaz de suferin . fenomenele nu sunt diferite de Ku.

nu ar exista posibilitatea s se scape de diferen iere.HARA GYA TEI HARA SO GYA TEI BO Jl SO WA KA ( S mergem. înso it sau nu de c tre unul dintre discipolii s i. în întuneric. dar s te legi de Adev r nu este Satori. Pentru fenomene e ceva ca frunzele unui copac: ele sunt ie ite din aceea i r d cin . aerul se mi c . cânt uneori în timpul zazen-ului alte suire. San Do Kai: Uniunea dintre esen e i fenomene Maestrul. Izvorul C ii Spirituale este limpede i pur. Dac nu ar fi a a. pentru nas mirosurile. extraordinarul text ce rezum filosofia vie a budismului Zen: Uniunea dintre esen e si fenomene Spiritul Marelui Maestru al Indiei s-a transmis cu fidelitate de la r s rit la apus. Lumina i întunericul . Lumina exist în întuneric. Cele patru elemente ale corpului se întorc cu de la ele putere Ia izvorul lor. începutul i sfâr itul au aceea i origine. pentru urechi exist sunetul. Unele sunt inteligente. Fiecare forma se deosebe te prin caracteristicile ei. nici Maestru al Sudului. apa ud . S te legi de fenomene este pricin a iluziilor. Exist deosebiri în personalitatea omeneasc . cum se întoarce copilul la mama lui. la lumin se deosebe te ce e pur i ce e murdar. nu-i vezi decât partea întunecat . pentru limb gustul. cum dore ti! Intunericul exist în lumin . par f r leg tur între ele. pe rmul Satori-vlui"). s mergem. printre care i San Do Kai. Percepute de sim uri. Fiindc sunt interdependente. s mergem împreun dincolo de dincolo. Pl cerea i suferin a par desp r ite.Pe Cale nu exist nici Maestru al Nordului. numai afluen ii lui sunt noroio i. fenomenele se întrep trund. Nobil sau de rând. p mântul sus ine. nu-i vezi decât partea luminoas . Pentru ochi exist forma. altele mai pu in. nu exist nici sus nici jos. Focul arde.

Când just i fals pornesc b t lia. ca în somn. esen a C ii. precum intrarea unei pe teri pe povârni ul muntelui. ea [Calea] apare limpede. ca un munte de un râu. Acest adev r este ca o lance oprind o s geat în plin zbor. spiritul este bolnav. 3. Adev rata Cale. Nu. Daca spiritul ne r mâne calm. Cuvântul primit trebuie în eles la izvorul lui. poemul credin ei în zazen l. 5. dar nu trebuie s nu iubim sau s alegem. Exist desp r ire. în elege-o dac vrei s te realizezi. Ca s realiz m trezirea aici si acum.i construi propriile tale categorii. folose te-o oricare i-ar fi pozi ia. CU UMILIN ÎI SPUN CELUI CARE CAUT DRUMUL S NU IRO. nici dep rtat. Adev rata Cale este precum Cosmosul infinit. îndat o infinit desparte cerul i p mântul. nimic nu e lipsit de importan . s nu întârziem asupra vidului. în clipa îns i nu exist nici apropiat. 6.par opuse. nimic nu-i lipse te. noi nu suntem liberi. 10. 4. dac ai iluzii.) SEASC CLIPA DE FA Alte texte fundamentale Shin Jin Mei. se estompeaz în chip firesc. ele depind una de altul la fel cum un pas înainte depinde de un pas înapoi. lini tit. (Bodhidharma. Picioarele tale merg pe Cale. con tiin a ni se epuizeaz . . 9. distinct. în condi ia lui originar . trebuie s fim elibera i de ideea de just i de fals. înaintând. se îmbuc perfect. Dac nu urâm nici nu iubim. Dac se creeaz o diferen distan de m rimea unui atom. S nu alerg m dup fenomene. 7. spontan. 2.8. Dependen i de câ tig sau de pierdere. Dac nu cunoa tem profunzimea originii. Fiecare existen Fenomen i Esen are utilitatea ei. nu este dificil .

Trebuie s înv a i întoarcerea cu o suta optzeci de grade. a ezat în pozi ia de lotus. întrev zând în elepciunea ce p trunde toate lucrurile. Pentru zazen se cuvine o camer silen ioas . Am nevoie sa vorbesc de Buddha. Mânca i i be i cu . alergând dup cuvinte i inându-v de liter . închipui i-v o persoan care se flateaz c în elege si î i face iluzii asupra propriei Treziri. Cum ar putea depinde de practic i de realizare? Vehiculul Dharmei este liber i degajat de orice leg tur . în consecin . pentru a v scoate din întuneric adev rata natur . într-o nemi care total . s abandona i o practic bazat pe în elegerea intelectual . Ea p trunde totul. spiritul se pierde în confuzie. Acesta a întreprins explorarea ini ial i limitat a zonelor de grani . Corpul i sufletul v vor disp rea de la sine i va ap rea fa a voastr originar . oricât de îngust.Extrase din Fukanzazenji Calea este în mod fundamental perfect . în ce fel efortul concentrat al omului este necesar? întradev r Marele Corp se afl mult dincolo de pulberea lumii. La ce bun sa mergem aici pentru a-l practica? Totu i. Calea r mâne la fel de îndep rtat ca i cerul fa mai mic preferin de p mânt. Fiindc a a se întâmpla cu sfin ii de odinioar . i Bodhidharma. care se afla în posesia cuno tin ei înn scute? Sim im înc influen a celor ase ani pe care i-a petrecut. Cine ar putea crede c exist vreun mijloc de a-l terge de praf? Nu este niciodat distinct de oricare. p streaz amintirea celor nou ani ai lui de medita ie în fa a unui zid. care c l uze te lumina voastr spre interior. cum pot oamenii de azi s se dispenseze de negocierea C ii? Trebuie. Dac manifest m chiar i cea sau cea mai mic antipatie. întâlne te Calea i î i limpeze te sufletul i face s apar dorin a de a escalada el însu i cerul. daca exist vreun an . transmiterea Pece ii pân în zilele noastre. dar ea e înc insuficient pe Calea vital a emancip rii absolute. mereu exact acolo unde suntem noi.

De ce s abandonezi scaunul care. într-adev r. Când î i concentrezi efortul cu un singur spirit. pa nic i fericit în s la ul c lug rului-pustnic. a ezat sub un mare pin. un ac. unui strig t. comentate de Maestrul Deshimaru S te retragi în mun ii adânci. Opri i mi c rile spiritului con tient. deschiderea spre iluminare cu prilejul oferit de un deget. Nu aprecia i gânduri si perspective. Cântecul Sutori-ului imediat.i contribu ia la opera esen ial a C ii lui Buddha. via simpl i senin . veritabil frumuse e. Toate acestea sunt dincolo de ceea ce omul aude si vede de un principiu anterior cuno tin elor si percep iilor? Asta fiind spus. Nu exist deosebire între prost i omul avizat. Nu v gândi i: Acest lucru e bun. si asta în tine însu i.sobrietate. destinul aidoma unei lic riri disp rute în aceea i clip . îndeplinirea realiz rii gra ie unei ap r tor de mu te. unui pumn. si te îndep rtezi de drumul trasat absolut drept în fa a ta. s practici zazen-ul. Adu. înseamn c negociezi Calea în acela i fel practicând zazen-ul. s tr ie ti într-o mic sih strie." Nu lua i partea nici lui pentru. pentru a r t ci pe p mânturile pr fuite ale altor regate? Un singur pas gre it. ca si . Respinge i orice angajament i abandona i orice afacere. ei exist în spiritul nostru.. nici lui împotriv .-l In plus. cel lalt e r u. [. are prea pu in importan dac e ti inteligent sau nu. ele nu pot fi nici cunoscute mai bine prin excitatea puterilor supranaturale. nu este oare vorba Mun ii adânci nu sunt numai un peisaj. Cine s-ar bucura în van de flac ra ie it din silex? Forma si substan a sunt ca rou pe iarb . Ai avut ansa unica de a cap t forma omeneasc .Nu-ti pierde timpul. unui baston. calm i lini tit. o flamur . Trei poeme din Shodoka. un ciocan de lemn. toate acestea nu pot fi prinse în întregime de gândirea dualist a omului. Nn sim i i nici o dorin de a deveni un Buddha.i este rezervat în cas .

Negândit. pentru c vreau s beau." Muntele. Po i s -i min i pe ceilal i. adev rata libertate. Spiritul le e plin de contradic ii pe care nu le pot rezolva i care cresc zi de zi. Nu este nevoie s fugi din marele ora pentru a te retrage în ace ti mun i. numai cu tine însu i. Dar la urma în acest fel via a cosmic nu înseamn adev rata abandonare a Ego-ului. dar aici nu te po i min i pe tine însu i. Maestrul Daichi a spus: Dacrt cu adev rat Mttshin. în poem. ca s sfâr im în disperare. Spiritul nostru trebuie s fie ca ace ti mun i. astfel vom putea s ne a ez m acolo întreaga existen . sinceritate. niciodat pa nice." Tr im ca ni te animale. t cerea i singur tatea. cuvântul sih strie" înseamn exact: Loc de unde nu po i auzi zgomotul vacilor. Via a aceasta simpl si pa nic simbolizeaz totodat condi iile spiritului. Zazen-ul este educarea f r r d cini. niciodat lini tite.mica sih strie. F r r d cini. dar oamenii ar trebui s . de ce be i?" ni se r spunde: Pentru c vreau s m nânc. Via a social ne face spiritul complicat i trebuie s c ut m veritabila simplitate. acesta este muntele adânc. puternic i pa nic ." Astfel încât ace ti mun i se afl pretutindeni: în spiritul nostru. Dac întreb m: De ce mânca i. Pentru asta nu sluje te la nimic s alerg m în toate p r ile ca ni te nebuni. Animalele tr iesc a a pentru c sunt animale. ezând sub un pin mare. mereu mai înalt i mai adânc în el însu i. ca trebuie s tr iasc în spiritul nostru. lâng s la ul unui c iug r-ermit: o viziune care devine mai mult decât un peisaj. loc privilegiat al singur t ii si calmului: zazen este muntele adânc. Oamenii sunt cel mai adesea ca ni te g ini care ciugulesc f r încetare. . dincolo de r d cini i de personalitate.i în eleag motiva ia. S faci zazen în de mun i înal i i de v i adânci.

Vrem sa definim Satori-ul. vom r mâne ca ni te copii doritori de o ciocolata i care.. apoi o bomboan . lini tea spiritului lipsesc din dorin a aceasta. facem categorii si în cele din urm c dem în Naraka. s ne debaras m de iluzii. astfel i moartea devine simpl i lipsit de spaim . G sim aceea i fraz la începutul cântului Shodoka. In Sutra Lotusului se scrie: Adev rul este foarte aproape. dorin de schimbare. S nu caut adev rul... în chinez si în japonez . se las influen ate de discursul fiec ruia ca i când le-ar lipsi inteligen a.i creeze propria în elepciune si continu s caute mereu în dreapta i-n stânga.. dar sunt incapabile s creeze. De ce e u m în Naraka? Fiindc ne imagin m o lume utopic si îndep rtat ca mirajul din de ert al unui însetat. în dragoste. Dar când ne-am schimbat. . Cu cat vrem mai mult s -1 facem s intre într-o categorie.. care au memorie bun .. Ele nu pot s aprofundeze.f r form . Sa g sim adev rul etern. cuvântul religie" înseamn : înv tur de la izvor.. nici simpl . aici si acum. Adev rul originar al vie ii omului. infern. banii sunt necesari.De meditat Ce e prostia? Faptul de a nu putea schimba din proprie voin ni te fenomene.. Exist persoane inteligente. vor p pu a aceea. Evident. s manifeste o individualitate proprie. s -1 diger m. în afaceri. nu e nici complicat .. Trebuie s în elegem. Aceasta este adev rata religie. Aici si acum s ne hot râm via a. Vrem s sc p m de acolo unde suntem. acela i cerc. Adev rul nu e o categorie. în noi. de a câ tiga din ce în ce mai mult.. dar ÎI c ut m foarte departe. cu atât el se îndep rteaz . debutan ii în zazen îmi spun: Nu reu esc s întrerup iluziile si s g sesc Satari-ul" Dar cei doi termeni sunt identici. doar vânt i nisip: acesta este infernul. adev rata comoar este foarte aproape. s -l asimil m. Sunt pro ti i copil ro i cei ce creeaz o falsa realitate în pumnul lor gol sau în vârful degetelor lor. cre m f r încetare aceast veritabil simplitate. Receptive la în elepciunea celorlal i. un loc al frumuse ii simple. i acolo nu mai exist nimic. Vrem mereu s g sim adev rul. Societatea noastr de consum declan eaz aceea i mi care: vrem o cas frumoas . Apoi. o ma in frumoas . Adev rul este aici. autenticul Buddha exist în spiritul nostru. nici a te adapta la schimb rile lor. Prin zazen.Trebuie s ne reg sim peisajul de calm si lini te. schimbarea necontenit . întotdeauna c utarea creeaz o foarte mare suferin ." Dumnezeu cel adev rat. în primul poem. în via a noastr . de la origine". izvorul â ne te mereu.. aduce adev rata pace. regret m ceea ce aveam mai înainte i acel lucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut. Trebuie s în elegem c e inutil s mergem s c ut m aiurea. nici departe. iluzia j adev rul sunt una. în noi în ine. Adev rata pace. S tr im într-o speran simpl . i extazul se dovede te asem n tor st rii acesteia.. Cele mai multe dintre religii ne înva asta. în însu i adâncul spiritului t u. aici i acum. o femeie frumoas . nu vrem s r mânem aici si acum. Dar a te elibera de ei. atunci când v d o p pu în bra ele altui copil. Uneori. Ne apropiem. Nu sunt în stare s . de a ob ine Satori-ul. Dac nu. Fiindc în eleg limpede c aceste dou elemente sunt . Maniera de a-l g si nu e nici una singur .Dar suntem incapabili s-o vedem.. s nu întrerup iluziile.. practici.. apoi altceva. schimbându-se într-una.

încât a început sâ-si scoat sabia." Dumneata. i japonez . Când ce este drept si ce este piezi se întâlnesc si se încruci eaz (ca picioarele în pozi ia Lotus). S po i crea fa de mobilitatea fenomenelor dovede te intui ie. întrebare i r spuns amestecate. Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea o vedere larg i întins asupra lucrurilor. Iar Hakuin a remarcat: lat c se deschid por ile infernului. celebru maestru Zen. i iat c se deschid por ile Paradisului". a spus Hakuin. Prostia: s nu po i s creezi i nici s fii proasp t ca un izvor în lumea infinitului.Prostia: s nu vezi decât o latur a lucrurilor. ghinionul. libertate adev rat . si spiritul devine nemi cat. Un samurai. (Hokyo Zan Mai) Fii atent la comportarea corpului t u! Postura ta. atitudinea. Si a început s -l insulte violent: Nimeni nu te-ar vrea ca p zitor. a absolutului. samuraiul a în eles i s-a înclinat. i spiritul t u devine drept. puritatea. pierderea. si î-a pus întrebarea: Exist cu adev rat un paradis i un infern?' Cine e ti dumneata?" s-a interesat Hakuin." Atunci Nobushige i-a fluturat arma. O femeie frumoas în pielea ei este ca un iepure jupuit. un samurai! a exclamat Hakuin." Nobushige s-a înfuriat atât de r u. va s zic ai o sabie." La aceste cuvinte. dup expresia chinez unui arpe. norocul. spiritul si corpul t u sunt una. Dac postura este corect . în vreme ce Hakuin continua si mai i: A. Dac postura e linistit . Putem admira oglindirea lunii pe apele râului. Adev rata practicare a Zen-ului te face s tr ie ti o via creatoare în lumea infinitului. Un r zboinic numit Nobushige a venit în vizit la Hakuin. i spiritul devine lini tit. este ca un r zboi între liliputani sau ca o lupt pe col ii Profitul. Postura. nici o în elegere adânc a viitorului.. comportamentul influen eaz spiritul. impuritatea. asemeni unui cal care merge cu ochelarii lui. Via a noastr . dar nu o putem prinde cu mâna. Dac postura este nemi cat .. în elepciune... ai înf i area unui cer etor p duchios. Secretul ultim ai artelor mar iale. Exist ceva minunat. care nu se limiteaz Ia o tehnic a luptei. dar pe semne c e ti prea prost ca s reu e ti s -mi tai capul. toate acestea sunt ca un pumn gol. în elepciune creatoare. Ei nu v d decât o mic parte. Astfel încât în eleg numai la nivelul c u ului palmelor sau la vârful degetelor. (Taisen Deshimaru) .

râurile i mun ii de asemenea. cu mai mult sau mai pu in succes.. A desface nodurile corpului In zilele noastre. care au ameliorat în mod constant conexiunea. sectele i grupusculele mi un . Sfântul este lipsit de Ego. principiul realit ii. I. credincio i. tr it într-o prezen constant . fideli ai lui Maharaj Ji sau ai unor Hristo i de ar . voga charterelor i a convertirii Beatles-ilor si a altor grupuri de muzic pop {Santana. Oamenii nu tiu ce înseamn asta.i mai pas de marea Eliberare si în elegi c aici si acum trebuie s fii disponibil" (Jean-Francois." (Agnes. apostolii i al i profe i inspira i se ridic fimurându. Deci nu mai este nevoie s învingi. penticostali. Copiii Domnului. J. pe jos. Omenirea ca un singur corp! Un concept care te poate face s visezi ori s zâmbe ti. nimeni nu exist în afara lui însu i i Eul nu exist în afara celorlalte.. adep i i misionari. Putem sim i aceast energie pe care ne întemeiem. grupuri celtice ori scientiste lista se poate întinde pe pagini întregi. Survine un punct unde. drumul halucinat spre Katmandu si spre alte locuri.Demonii si îngerii au aceea i origine. pelerinajul la izvoare". De altfel.) la înv tura mae trilor orientali au r spândit o veritabil mod care acum a devenit un fapt de civiliza ie. care î i întemeia înv tura pe faptul ca Trezirea unui om începe din clipa când el î i d seama c nu merge nic ieri i nu tie încotro s mearg ". când Lanza del Vasto î i f cea." Se tie ca toate psihozele i nevrozele. din ce în ce mai numeroase. trebuie s cuno ti renun area.i mesajul care este MESAJUL i fac. nu. de sute de mii de ani.. se opune direct ac iunii impulsiei spre moarte. dar nu e mai pu in adev rat c supravie uirea speciei depinde i de aceast con tientizare. într-o întoarcere la r d cinile fiin ei i ale vie ii. Iar aceasta leg tur cu realul implic o leg tur cu trupul. (Edgar Morin) In cele din urm . (Taisen Deshimaru) Rela ia cu realul Omul poarta misterul viefii. clar în acela i timp nu si de personalitate. adep i ai lui Sokka Gakai. Chiar i pentru copilul mic conexiunea la realitate r mâne cea mai bun arm împotriva angoasei si obsesiei. în acel moment. Sub raport filogenetic. indic o desprindere de real i o încarcerare în universul fantasmelor. florile. Wallce spune: Interfa a pe care se dezvolt Eul este preg tit de trei miliarde de ani de evolu ie. Unele dau na tere escrocheriilor. fiindc dac vrei s ucizi pe cineva va trebui s mori din asta. martori ai lui Iehova sau ai lui Moon. Vorbind despre puterea în germene din creier. Enormitatea r d cinii arat c a face din ea un simplu slujba al principiului pl cerii este cam prea pu in. apoi de fenomenul hippie. Copacii. ine în mi care atomii Universului. conform func ion rii biologice a oric rui organism. Din acele timpuri. corpurile omene ti actualmente în via pot fi considerate drept cap tul de sus al unei spirale genetice ale c rei celule mor i se nasc. în reintegrarea permanent în sine însu i. Avem de ales între sectele spirituale. Krishna). când Daumal i Katherine Mansfield se conformau preceptelor lui Gurdjieff.. care ne face sa tr im. care vizeaz conectarea la lume. Terry Riley. (Kodo Sawaki) Secretul C ii s biei i al artelor mar iale este s nu sco i sabia din teac . este mo tenitorul acestei munci uria e. dup ce ai vrut a a ceva. cre terea Eului care este identic amelior rii conexiunii la real. Iar religia în papuci s-a r spândit puternic din vremea când Romain Rolland îi descoperea pe în elep ii din India.. care poart misterul lumii. credincio i ai lui Krishna. nu trebuie s sco i sabia. Fenomenul nu este nou si apare ciclic în istorie. Mahavishnu. noua gnoz " (Morin) vehiculat de revista Planete. Cerul i p mântul sunt una si infinite. dar toate vorbesc de speran : Pentru a te implica mai mult. discipol a guru-ului . ceilal i se sperie i fug sau nu se apropie de tine..

Unii cred în moartea corpului. dar pune i-1 în situa ii doar pu in diferite. poe i. nu e vorba numai de societatea spectacolului. pentru a face din el doar o imagine. Cum s împaci aceste contrarii. Lefebvre. muzicieni. dac nu vrea s moar . dup moartea omului. H. Pân la urm . Noi cu to ii particip m la crea ie. Vechiul adagiu spune c prin credin po i mi ca mun ii din loc.în timpul unei întrevederi la el acas . scopul a ceea ce Gurdjic numea lucrarea". una cu filosoful Henri Lefebvre.. ne a teapt acelea i r spunsuri: s îmbr i m o religie solu iile propuse trec prin aceast prism . sectele cristalizeaz aten ia asupra unei forme de credin religioas care î i poate avea eficien a ei. iat numitorul comun al tuturor tehnicilor de medita ie. scrie undeva Henry Miller. într-un limbaj de fiece dat diferit. îi r spunde vocea grav a lui Francis Huxley care." Ca un ecou. ci de societatea unde corpul e dezintegrat... Sunt sigur c astfel putem g si începutul unei salv ri sau al unei deschideri interioare. spune doctrina Zen.. e ceva foarte nes n tos. va deveni el însu i. Lucrare în tine însu i: s te treze ti. alta cu antropologul Francis Huxley. 1-ar fi ales ca ascunz toare pe om. C utarea intelectual este prea simpl . tot el aminte te acest adagiu hindus: Dac Dumnezeu voia s se ascund . pentru a-1 reduce. noi cu to ii suntem regi. S . si este adev rat." In aceast ambiguitate se g se te realitatea. Por ile templelor stau deschise i. Exist deci o c utare a adev ratelor tehnici de Trezire. medita ie filosofic . cele dou fe e ale aceleia i medalii". Trebuie s c dem de acord c nu ar fi deloc vesel. Ele propun un sistem al omului: cosmologie. dac este înso it de concentrarea necesar i senza ia a ceea ce este blocat. poate duce la eliberarea tensiunilor. evolutiv . fiin a omeneasc poarta în ea binele si r ul. nu trebuie decât s ne deschidem.. simbolism.Maharaj Ji). pe care le joac în împrejur rile obi nuite. vom avea moartea corpului. fiindc implic o neparticipare la experien e pe care încerc m s le încercuim prin limbaj.i desfaci nodurile corpului t u. îi revine fiec ruia s g seasc în corpul s u c ile ce-i îng duie s ajung la realitate. dup moartea artei.. ajunsese la ideea esen ial . Studiul rolurilor pe care le joac fiecare este o parte indispensabil a cunoa terii de sine. unde alfa. i îmi vin în minte dou convorbiri.. îns defectul lor major e c nu se pot adresa tuturor." i continua cu privire la acea Poarta a viitorului" pe care omenirea trebuie s o g seasc si s treac prin ea. s le transmu i în energie creatoare. pentru a-l suprima. este ceea ce vin s caute adep ii lor. Dar în alt parte.. dar pân unde? i sunt convins c frenezia i complexitatea civiliza iei noastre presupun mijloace elaborate pentru a ajuta la reintegrarea fiin ei omene ti f râmi ate" i a-i îng dui s . Lua i bine seama la asta. Are câte un rol pentru fiece soi de împrejurare în care se g se te în mod obi nuit. care cu siguran c nu se limiteaz la imaginea ei trimis înapoi de c tre societate. a halucinogenelor i a tehnicilor arhaice de extaz. comunitate.. a tribunalelor samanice (a a-zis primitive)..i reg seasc adev rata natur . rituri de trecere. dup ani de munc asupra nebuniei. spune Gurdjieff în leg tur cu cele de mai sus: fiecare om are un repertoriu definit de roluri. pentru a descoperi ceea ce se afla în noi". ini iere. unde revolta corpului risc s pun sub semnul întreb rii ansamblul societ ii i poate trecerea pragului. s te cuno ti. ca ni te lotu i. care se întâlne te cu propunerea noastr : Am g sit c localizarea tensiunilor musculare conduce la noduri care paralizeaz viziunea fiin elor i c manipularea corpurilor." . va fi incapabil s descopere rolul în concordan cu ele pentru o scurta clipa. dup moartea istoriei." Sa înve i s ..i descoperi Eul. Dup moartea lui Dumnezeu.. îmi spunea: Ceea ce îi repro ez lumii contemporane este faptul c se înver uneaz asupra corpului.

Ce este Calea (Tao)? . întotdeauna nou . O dat î numai o dat în cursul existen ei sale planetare Terra s-a putut înve mânta în Via . întrînsul. rod al unei anumite experien e. Nou ne revine s cum s ne întoarcem la simplitate. nu trebuie sa stagnezi si nici s te împotmole ti. s nu uit m asta. ca atare. am hot rât. Drumurile. pentru ca. care trimite la r d cinile fiin ei i ale vie ii i ilumineaz existen a revelând-o. Sa spunem totu i c în acest domeniu al medita iei experien a trebuie s se dovedeasc nou . personal. în aici-acum. Dar nu trebuie s ne pierdem timpul suscitând noi iluzii.Spiritul de fiece zi. adic ale biogenezei.Dar nu a a ceva face fiecare? . la Castaneda: Lucrurile nu sunt reale decât când înv m s le accept m realitatea. Omul cu adev rat împlinit se recunoa te prin aceea c nu are spiritul împ r it. iat motivul pentru care. îns . Tot astfel o dat si numai o dat Viata a fost capabil s decid Reflec ia. s se deschid în aceea i clip por ile acestui infinit: realul. r spunde maestrul. m nânc. i nu. Aceast filosofie a crizei". când sunt obosit. con tiin a a ceea ce creeaz si a ceea ce este creat nu cunoa te margini. spune unul dintre noi. majoritatea fiin elor nu sunt niciodat prezente în ceea ce fac. Din acel moment. a a ceva nu se întâmpl niciodat . sunt concentrate de acum speran ele de viitor ale Noosferei. am impresia ca am spus pu ine lucruri. s reduc la t cere sporov ial interioar . Incheind cartea de fa . adic în cele din urm ale Cosmogenezei. f r nimic altceva. în egal m sur . din nefericire. i cine este în m sur s spun c trupul lui func ioneaz în mod ideal?" Numai concentrarea asupra unei practicii corporale corecte poate epura por ile percep iei. Aici.Nu. afirm c trebuie s dezvol i latura moral i spiritual a naturii tale si c . cufundarea în Eul care tr ie te Universul i este tr it de cel din urm . de i diverse. (Teilhard de Chardin) i don Juan acest mistic din pustie. dorm. prin ata amentul fa de obi nuin e i înainte de toate prin proasta lui func ionare. descoperirea de sine. Cale de mijloc. al unei c ut ri de circa doisprezece ani si oglind a înv turii autentice din partea fiin elor pe care le putem numi. acea cale despre care Jacques Masui spunea. Un discipol îl întreab pe un maestru b trân:. a sistemului Yoga budist si a lui Tao. Totul rezid în «dac ». se dovede te actual mai mult decât oricând. dar numai în cazul unei func ion ri ideale a corpului. Când mi-e foame. absolut simplu. deoarece corpul intervine prin automatismul s u. ea ne îng duie s cuprindem ve nicele tim . sunt toate respectabile. corpul nu se va opune nici la împlinirile ulterioare. s urmez calea abrupt a Zen-ului. dac ob ii rezultate în aceast direc ie.Lucrare asupra corpului: Anumite teorii. în elep i sau trezi i." Ego-ul fiin ei omene ti î i petrece timpul complicând lucrurile. Dezvoltarea naturii morale i spirituale f r opozi ie din partea corpului e teoretic posibil . Omul ajunge s fie s geata Copacului. cu excep ia acelora pe care i le aplic m noi. Un singur anotimp pentru Gândire. a Indiei i a Chinei. înc de acum ase ani. r spunde Gurdjieff. pe drept. Este dificil s exprimi în cuvinte complexitatea unei realit i unde fizica i metafizica se amestec . Pân Ia urm orice adev rat tehnic de medita ie încearc s aduc în noi o t cere. nu vei întâmpina obstacole din partea corpului. ca si un singur anotimp pentru Via . pe bun dreptate. Daca un om ajunge la perfec iunea naturii morale si spirituale f r piedici din partea corpului. drumul nu se termin niciodat . c sintetizeaz ". c este mo tenitoarea. discipolul a întrebat iar i: . Este cu putin a a ceva sau nu?" i da. Surprins.

contradic ii ale horei fenomenelor i situa iilor tr ite de fiin ele omene ti. indicând f r încetare atitudinea de adoptat. bunul-sim si concentrarea asupra lui aici i acum. In aceste vremuri de confuzie este. Zen-ul mi se pare din ce în ce mai mult o nonreligie ce înglobeaz orice religie. energia. ar tându-le ve nica interdependen si totodat vacuitatea. întregul echilibru. îmr-adev r. i mai necesar s vezi limpede.) . libertatea. rigoarea i calmul se aliaz cu t cerea. Cale dreapt a Trezirii. Fayard. (Cheminments. con tiin a. întemeiat pe postura esen ial a lui Buddha. în care simplitatea. compasiunea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful