Metoda observaţiei

Observaţia ştiinţifică
• Un proces de investigare sistematică a
realităţii (observare sistematică)
• În vederea:
formulării unor ipoteze
testării unor ipoteze
rezolvării unor probleme
Principalele obstacole ale observaţiei
ştiinţifice

• Implicarea subiectului care observă

• Personalitatea şi valorile culturale ale celui
care observă
• Locul şi momentul realizării observaţiei
• Observaţia este întotdeauna selectivă şi
interpretativă
Modalităţi de a combate aceste obstacole

• Planificarea atentă a actului de observare Ce

observ?
• Formularea unor ipoteze sau definirea clară
a universului investigat: Cum observ? Ce
vreau să arăt?
• Folosirea comparaţiilor, ierarhizarea,
stabilirea de asemănări şi diferenţe
Avantaje ale utilizării observaţiei

• Cercetarea unor teme care pot fi mai dificil

analizate cu alte metode
Ex: comportamentul nonverbal
• Observaţia este slab reactivă
• Elimină artificialitatea în studiul
fenomenelor sociale
• Permite analize timp îndelungat, analize
longitudinale
Dezavantaje ale utilizări observaţiei

• Control redus asupra variabilelor

• Dificultăţi de cuantificare
• Eşantioane mici
• Imposibilitatea pătrunderii în anumite zone
sau studierii anumitor teme
Tipuri de observaţie

• Observaţia structurată/
nestructurată
• Observaţia participativă/ externă
• Observaţia eşantionată / continuă
Observaţia structurată / nestructurată
• Metoda etnografică – observaţie
nestructurată
-specifică cercetărilor antropologice
-serendipitate ( R. K. Merton, 1972)

• Observaţia structurată – atât în cercetările

de teren cât şi de laborator
-un sistem de categorii de observaţie
(fişă de observaţie)
Exemplu: analiza comunicării nonverbale pe
un grup de copii preşcolari

• Dimensiuni
comunicarea proxemică
comunicarea tactilă
comunicarea kinezică
comunicarea artefactuală
Comunicarea proxemică ( E. Hall, 1959)
indicatori Indici
Distanţa formală (1,5-3m) 1

Distanţa informală (50-75 cm) 2

Distanţa intimă (40-50 cm) 3

Comunicarea tactilă
Frecvenţa Frecvenţa Indici
atingerilor autoatingerilor
Mică Mică 1
(maxim 5) (maxim 1)
Medie Medie (2-4) 2
(6-12)
Mare Mare (peste 5) 3
(peste 13)
Comunicarea kinezică
Nivelul dinamismului Indici

Puţin dinamic (maxim 24 gesturi, 1

maxim 9 schimbări de postură)

Dinamic (între 25-49 gesturi, 10-19 2

schimbări de postură)

Foarte dinamic –minim 50 de gesturi, 3

20 schimbări de postură)
Comunicarea artefactuală
Variabilitatea vestimentaţiei Indici

Redusă (îmbrăcăminte neglijentă, 1

comună, puţin demodată)

Moderată (îmbrăcăminte curată, croială 2

clasică pentru copii)

Ridicată (îmbrăcăminte extravagantă, 3

croială modernă)
 Exemplu 2: observatia
vizitatorilor unui muzeu
Unitatile observate:
• Individul singur
• Cupluri
• Grupuri de 3 sau mai multi
Comportament in timpul vizitei
Durata medie a vizitei intr-o sala Indici

Mica (sub 1 minut) 1

Medie (intre 1 si 5 minute) 2

Mare (peste 5 minute) 3

In fata carei exponate s-a oprit __________
cel mai mult
In fata carei exponate s-a oprit __________
cel mai putin

Exista sau nu remarci despre Da/NU

exponate

Tipul remarcilor Pozitiv/

Negativ/ Nu
se poate
stabili
Comportament ulterior vizitei
Intra in magazinul de suveniruri DA/Nu

Cumpara ceva din magazin Da/NU

Completeaza in cartea muzeului DA/NU

Cere lamuriri suplimentare DA/NU

Observaţia externă / observaţia participativă

• Observaţia externă:
-observatorul în afara sistemului observat
-este caracteristică studiilor de laborator
Observaţia participativă

• A lua parte la viaţa activă a grupului studiat

• Specifică antropologiei culturale, studiilor
de teren
Descrierea vieţii sociale din perspectiva celor
dinăuntrul grupului
Paradigma: Teorema lui Thomas
Observaţia participativă
• Se are în vedere viaţa de zi cu zi a oamenilor
• Viaţa în condiţii naturale, neprovocate, aici
şi acum
• Nu duce la testarea unor ipoteze, ci la
generalizări ca teorii interpretative
• Descrierea calitativă a vieţii grupului studiat,
utilizând limbajul membrilor acestuia –
abordare deschisă, flexibilă
Observaţia participativă

• Este o abordare în profunzime

• Descrierea detaliată a unităţii sociale
• Descriere comprehensivă şi exhaustivă
• Uzează de strategii specifice în funcţie de
unitatea investigată
Rolul cercetătorlui în observaţia participativă
• Totalmente participant
• Participant ca observator
• Observator ca participant
• Totalmente observator
Ex. W. Foote Whyte: Street Corner Society: The
Social structure of an Italian Slum (1943)
Helbert. Gas: The Urban Villagers. Group
and Class in the Life of Italian-Americans
(1962)
Observaţia eşantionată / continuă

• Observaţia continuă
- Se selectează un număr mic de actori sociali
- Se observă momente cheie din viaţa unei
colectivităţi
Observaţia eşantionată (instantanee)

• Tehnica sondajului
• Tehnica inspecţiei
• Aplicată în studiul unor activiţăţi (analiza
muncii, analiza orgnizaţională)
• Fixarea intervalelor dintre observaţiile
instantanee
Studiul dezordinii sociale (R. Sampson, S.
Raudenbush, 1999)

• În spiritul Scolii de la Chicago

• Observarea locurilor publice
• Observaţia în acord cu reguli specifice de
observare şi înregistrare
Procedeu – design-ul cercetării
• Iunie- Octombrie, 1995 Chicago
• Rute specifice – 343 (“neighborhood
clusters”)
 Eşantionare- formarea rutelor
Rasă ID scăzut ID mediu ID ridicat
Peste 75% 9 4 4
negri
Peste 75 % 0 4 8
albi
Peste 75% 4 4 0
latino
20% latino/ 4 5 4
20% albi
20% latino/ 4 4 0
20% negri
20% negri/ 2 4 4
Dezorninea socială - operaţionalizare

• Dezordine fizică
• Dezordine socială
Dezordine fizică - indicatori
Indici: 1- prezenţă 0- absenţă
Ţigări pe stradă (1- 16758, 0- 6815)
Gunoi pe stradă ( 1 –11925, 0 – 11680)
Cutii de bere goale (1 –5870, 0-17653)
Graffiti urme (1-2252, 0-12859)
Graffiti total (1-1721, 0-13390)
Maşini abandonate (1- 806, 0-22782)
Prezervative (1-173, 0-23392)
Ace/siringi (1-173, 0-23392)
Mesaje politice ( 1-14, 0-23392)
Dezordine socială – indicatori – din
înregistrări video
Adulţi care pierd vremea (1-861, 0-14250)
A bea alcool în public (1-36, 0-15075)
Bande de tineri (1-20, 0-15091)
Public intoxication (1- 18, 0-15093)
Adulţi certându-se ( 1-12, 0-15099)
Vânzare de droguri ( 1- 12, 0-15099)
Prostituţie în stradă ( 1-11, 0-15100)
Unitatea geografică înregistrată

• Blocul- segment aflat pe o parte a străzii

23816 blocuri au fost observate şi filmate
Media: 298 pe fiecare zonă selectată (cluster)
120 prentru fiecare rută
Pentru bocurile filmate: un eşantion aleator
Fişa de observaţie trebuie să includă

• Data, ora şi durata observaţiei

• Circumstanţele observării
• Aparatele utilizate în observaţie
• Factorii de mediu implicaţi (temperatura,
iluminatul, zgomotele)
• Modificările care au apărut în timpul
observării
Fişa de observaţie trebuie să includă

• Expresiile emoţionale ale persoanei

observate
• Conversaţia acestora, aşa cum s-a
desfăşurate ea
!!! Nu remarci ale cercetătorului, propriile
interpretări ale situaţiei
Bibliografie
• Chelcea, S. (2004). Iniţiere în cercetarea
sociologică. Bucureşti: Editura
Comunicare.ro.

• Sampson, Robert J., Raudenbush, Stephen W.

(1999). Systematic Observation of Public
Spaces: A New Look at Disorder in Urban
Neighborhoods, The American Journal of
Sociology, 103, 3, pp.603-651