2006

TURISMUL URBAN

1

Diversificarea ofertelor este sustinuta de catre fortele de decizie politica. castele. ele au devenit ca element particular locuri unde oamenii poposesc inainte de a-si continua traseul de vizitare a unei alte regiuni. edificii religioase. asemeni acelora care au drept motivatie vacanta. In 1990. . monumente. Astfel.turism de afaceri. unde oamenii pot face cumparaturi.E. Turismul urban poate fi privit si ca rezultat al mobilitatii populatiei. viaducte.turism industrial si tehnic: baraje. ceea ce a condus la o echilibrare a fluxurilor turistice dintre nordul si sudul Europei. concerte. Potrivit unor alte opinii. manca.participarea la evenimente culturale : spectacole de opera. gari etc. balet. Tunbridge au ajuns la concluzia ca turismul urban este mai degraba “de incidenta” decat “de intentie”. Scopul general este acela 2 . pentru vizitarea acestora sau pentru unul din urmatoarele motive: . Aceasta viziune pare sa fi luat nastere din cresterea frecventei calatoriilor de o zi. In timp ce orasele sunt in unele cazuri motivul central al vizitelor. G. care au interesul de a promova turismul cultural. . arheologice. ci de o renastere a turismului urban.1) Consideratii teoretice Turismul urban presupune petrecerea vacantelor in orase. legat de aspecte specifice ale zonelor urbane. care combina o oferta competitiva. pentru care orasele au devenit puncte de posas inevitabile. a tranzitului si vizitarea cu predilectie de catre turisti a zonelor care inconjoara orasele. Astfel. nu putem vorbi de un nou tip de turism. .J. . teatru. Turismul istoric. interesul consumatorilor pentru trecut si dezvoltarile urbane etc.vizitarea muzeelor. cu o contributie pozitiva la dezvoltarea oraselor si bunastarea rezidentilor. economice si culturale. parcuri etc). tunele. Oamenii de afaceri.turismul de conferinte. legat de mediul economic. turismul poate fi vazut ca o politica de dezvoltare urbana. legat de infrastructura disponibila si de imaginea oraselor. social si cultural al oraselor. . ceea ce face ca turismul urban in Europa sa fie de importanta vitala. Orasele sunt locurile unde sunt concentrate majoritatea activitatilor sociale.vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice. ansambluri arhitectonice urbane etc. Ashworth si J. sarbatori traditionale. targuri etc. actiunile culturale de mare amploare si diversificate. turismul urban include activitati de tipul: . care isi petrec o parte a timpului in aceste orase.turism recreativ. Numerosi factori au jucat un rol fundamental in acest sens:necesitatea de a reabilita centrele istorice ale oraselor. ceea ce poate include canale vechi. deoarece acesta reprezinta un facor cheie in dezvoltarea economica. poduri. parte a turismului urban. aducand bunastare si ocuparea fortei de munca. expozitii. Este de asemenea rezultatul schimbarilor comportamentale care au transformat orasele in centre culturale si locuri de relaxare. de muzica. Faptul ca oameni intreprind calatorii mai multe. festivaluri culturale. Aceasta forma de turism a capatat o alta abordare si o importanta crescuta incepand cu anii 1980. implica vizitarea siturilor istorice sau industriale. Aproape 80% din populatia Europei locuieste in orase. dar de scurta durata si a cresterii generale in mobilitate au ajutat de asemenea la construirea turismului urban la nivel mondial. cunt vizitatori “accidentali”. sau petrece timpul in piete si alte locuri publice. capabila sa satisfaca cerintele turistilor.

Un exemplu in acest sens ar putea fi considerat un tur al unui oras .de a valorifica trecutul. Turismul cultural reprezinta o piata in plina dezvoltare. a teritoriului. stabilitate). care cuprinde toate tipurile de destinatii. altii merg la Mecca. 3 . in contextul unei cresteri medii totale de 4-5% a industriei turistice in general. Poate uneori include turismul in zonele rurale .turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile intreculturale. . De vreme ce atractiile istorice se afla cu precadere in orase. casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri. Turismul cultural include turismul in regiunile urbane. in special valorile ei artistice. in cautarea de diferite experiente culturale. Insa cea mai insemnata parte a turismului urban este detinuta de turismul cultural. care abordeaza cultura unei regiuni. atat interna cat si internationala. istoriei. care determina competitivitatea orasului in economia globala.mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor. capital uman. .turistul modern este sofisticat. Mai mult. Multi catolici din intreaga lume calatoresc la Vatican. De asemenea.climat fiscal. In afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale. un centru cultural urban reprezinta un factor care determină valoarea orasului care se adauga altor factori locali (accesibilitate. Ati turisti viziteaza situri care aduc in prim plan Holocaustul. exista si alti factori care explica acest trend: . traditiilor si civilizatiei. istorice si obiective culturale (muzee si teatre).tur cu tema “stafii” sau “vikingi”. turismul cultural este in mod firesc asociat cu turismul urban. . Turismul cultural atrage un numar din ce in ce mai mare de turisti. in special orase mari. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc in medie mai mult decat turistii “standard”. Tendintele majore care au fost observate in ceea ce priveste turismul cultural sunt: . in timp ce 60% dintre turistii europeni sunt intr-adevar interesati in descoperirea culturala in timpul calatoriei lor. OMT estimeaza o crestere anuala de 10-15% a calatoriilor de interes cultural. O alta forma este reprezentata de calatoriile religioase sau pelerinajele. este cazul festivalelor in aer liber. Turismul cultural este o particularitate a turismului urban. Investitiile competitive in dotarile culturale si in infrastructura necesara gazduirii turistilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei si induc o imbunatatire a nivelului de trai. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene.interactiunea intre cultura si turism isi are radacinile in perioada de inceput a turismului si in prezent castiga din ce in ce mai multa insemnatate. un numar semnificativ de evrei au vizitat Ierusalimul si/sau au emigrat acolo.autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice. care au fost dramatizate pentru a atrage mai multi turisti. 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala. peisaje la care s-a facut trimitere in literature. acest tip de turism poate fi atribuit evenimentelor istorice.

Teoria „ciclului de viata al destinatiilor turistice” Specialistii in domeniu au aratat ca orice locatie turistica are o cale de dezvoltare care urmeaza un model ciclic. Sectorul cultural al unui oras consta in: • caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala. Chiar daca schema este precisa din punct de vedere 4 . Jansen-Verbeke face referire la un produs cultural „derivat” (acele activitati care exploateaza atractia culturala a orasului. galerii de arta. Salzburg se poate observa ca o mare parte din activitatile economice sunt alocate prioritar utilizatorilor orasului si. In primele etape ale dezvoltarii turismului. galeriile. Altele. magazine de toate felurile. care sa netezeasca fluctuatiile prevazute de vizitatori si care sa duca la evitarea declinului printr-o strategie de „reintinerire” a zonei respective. magazine de haine. cat si ale rezidentilor: spalatorii. orasul atrage turisti care pot fi considerati „pionieri”. cum ar fi mijloacele de transport sau parcarile. Restaurante. dotarile recreative si comertul cu arta. cum ar fi teatrele. case de schimb. hoteluri. dar in zone mai dispersate. turistii se vor indrepta spre alte zone. ateliere de mestesugarie.Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura ( hoteluri. incluzand aici evenimentele. expozitiile. in detrimentul rezidentilor urbei respective. sunt acele servicii care raspund atat necesitatilor turistilor. in particular. zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural. muzeele. de la cele de lux pana la cele de suveniruri ieftine. institutiile si infrastructura. In orase ca Venetia. mijloace de transport. iar economia locala va cunoaste o evolutie ascendenta. Modelul ciclului de viata promoveaza un management turistic activ. librariile. turistilor. Orasul ar putea intra intr-o etapa de dezvoltare. servicii si promovare. urmeaza o suprapopulare si o stagnare sau chiar un declin turistic in conditiile in care caracteristicile de mediu ale zonei turistice respective sunt afectate negativ. Valoarea normativa si cea predictiva a schemei ciclului de viata a fost criticata din mai multe puncte de vedere. Oricum. Astfel. Bruges. • dotarile culturale in cel mai larg sens. din care o mare parte sunt localizate in aceleasi zone centrale. Atentia pentru un anumit oras s-ar putea sa nu atinga niciodata un nivel de interes turistic. In timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorita naturii lor partial nereproductibile. catering (preparare si distributie de hrana la domiciliul clientului). Enuntul initial al schemei „duratei de viata” introdusa de catre Butler in 1980 foloseste drept indicator numarul absolut de vizitatori. in acest moment beneficiile materiale şi nemateriale dobandite in urma activitatii turistice vor creste in mod surprinzator. cum ar fi magazinele de suveniruri si sectorul de servicii) si la un produs “aditional” care este infrastructura necesara pentru a face accesibil produsul propriu-zis. magazine alimentare. aceasta schema pur descriptiva vine cu indrumari prea putine in ceea ce priveste politica turistica. In urmatorul stadiu al dezvoltarii. Odata cu cresterea numarului de turisti se ajunge la atingerea pragului capacitatii de gazduire. toate sunt concentrate in jurul centrului de atractie si intra in legatura cu functia rezidentiala a orasului. saloane de coafura. industria locala se consolideaza si apar investitori straini. dar daca ar atinge acest nivel. vor aparea numeroase investitii in infrastructura. in asa-zisele „destinatii istorice” activitatile complementare pot fi localizate liber in vasta „regiune turistica”.

se arata intr-un studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC). precum Muntenegru. reusesc sa foloseasca industria turistica si de calatorii ca instrumente de dezvoltare a economiei in general. China si India.9% pe an in intervalul 2007-2016. Croatia. Aceasta piata. In urmatorii zece ani. in intervalul 2007-2016. Capacitate de cazare existenta (locuri) Capacitatea de cazare in functiune (mii-locuri zile) Monumente si obiective culturale incluse in patrimoniul UNESCO 5 . este de parere presedintele WTTC. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de Muntenegru. si cu 7. economia turistica din Romania ocupa. Jean-Claude Baumgarten. va avea o contributie de 4. turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa.2% in 2006. Sectorul turistic romanesc si de calatorii va genera in acest an activitati economice cu incasari totale de circa sapte miliarde de dolari. Letonia si Albania au ajuns in premiera intre primele zece plasate.Romania. locul 65 in termeni absoluti. Romania. potrivit WTTC.8% din PIB si va reprezenta 5. "Sectorul turistic mondial inregistreaza noi recorduri de crestere. impreuna cu zonele conexe cu impact direct sau indirect. dar interesant este modul in care tari mici. respectiv 458.9%. patru state central si est.europene .descriptiv. Namibia si Brunei.000 de locuri. Industria de calatorii va avansa cu 9. o analiza normativa presupune ca economia la baza mecanismului ciclului de viata este adaptata conjuncturii turistice. aflate in curs de dezvoltare.8% din forta de munca raportata la nivel national. dintr-un total de 174 de tari studiate. Raportat la piata mondiala. Aceste tari au ajuns sa perceapa importanta pe care o au vizitatorii straini si au luat decizii strategice la cel mai inalt nivel pentru a profita de potentialul economic". Potrivit topului realizat de WTTC. o rata anuala de crestere de 7. 2) Turismul urban national Piata turistica din Romania va inregistra. 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul patru pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale.

Valea Viilor si Viscri. dominand intreeaga zona si vizibila de la foarte mare distanta. pentru a disimila specificul etnic. care era pe atunci zona de granita. Chiar si in cazurile in care intreaga localitate este incercuita de ziduri. siturile sasesti reprezinta si monumente de arhitectura. din Harghita. propaganda comunista nominaliza obiectivele turistice din Transilvania pentru a trece sub tacere realitati din istoria recenta a zonei. Localitatea are mai multe pensiuni 6 . cetati medievale (1 obiectiv) si Rezervatia Naturala Delta Dunarii. Biserica fortificata din Biertan a fost construita intre 1492 si 1515 in stilul gotic tarziu. avand dimensiuni impresionante. biserici oltenesti (1 obiectiv). fiind si cea mai puternica dintre ele. Biserica evanghelica. incepand cu bisericile din nordul Moldovei (8 obiective). Pentru cazarea turistilor acestui obiectiv. fortificata in secolul al XVI-lea. dimensiuni si specific. este importanta prin biserica unitariana din secolele al XIV-lea sau al XV-lea. Prejmer este cea mai cunoscuta fortificatie saseasca in Romania. Calnic. si prin emigrarea in Germania in anii '80 pe de alta parte. bisericile de lemn din Maramures (8 obiective). altarul poliptic si usa sacristiei. numit astazi turnul Siegfried. Desi numarul acestora se ridica la peste o suta. imediat dupa razboi. lista UNESCO cuprinde un numar de sapte obiective: Biertan. reprezentat printr-un mic hotel (care nu se afla in Ghidul oficial al Romaniei) si 6 pensiuni agroturistice cu un numar de 512 locuri de cazare fiecare. cu elemente renascentiste. Sibiu. Darjiu. fiind ridicate de colonistii veniti din Saxonia in aceasta zona montana si piemontana. Oricum ar fi. si prin picturile murale interioare pe care aceasta le detine. fosta domeniu nobiliar si cumparata de comunitatea locala. concretizata prin depopularea acestor localitati dupa cel de-al doilea razboi mondial prin deportarea in Rusia. satele sasesti (7 obiective). cetatile dacice din Orastie (5 obiective). a fost ridicata la 1250. grupate toate in judetele Brasov. Asemenea sate sunt specifice primelor secole ale mileniului II. atestat inca din 1290. de grupuri de turisti straini. „fortificatii satesti“ sau „fortificatii sasesti“. Harghita si Alba. datorate predominant invaziilor turce sau tatare. pe de o parte. Localitatea beneficiaza in ultimul deceniu de o popularitate crescuta si turismul este incipient. a fost amenajata in secolele al XV-lea si al XVI-lea. militara si civil-laica. Prejmer. Cetatea taraneasca. Avand in istorie numeroase asedii. dar si numeroaselor razboaie civile sau religioase. Nu exista pensiuni agroturistice recunoscute si cazarea vizitatorilor acestui obiectiv se poate face doar in alte localitati din Harghita sau Brasov. realizata intr-un stil gotic timpuriu cu influente cisterniciene. Este vizitata indeosebi de turisti pe cont-propriu cu masini personale si. ele reprezinta doua tipuri in stransa relatie una cu cealalta: biserici fortificate si sate fortificate. este la randul sau fortificata si reprezinta citadela micii cetati.Sapte sunt tipurile de monumente si obiective culturale din Romania incluse in patrimoniul UNESCO. Satesc sasesc „Fortificatii satesti“ era eticheta sub care. Saschiz. la circa 2 ore distanta pe sosea. aduse in tur de agentiile de turism. biserica locala. Localitatea Darjiu. Cetatea Calnic impresioneaza prin planul sau rotund de constructie a carui geometrie este subliniata de un donjon puternic. rar. prin utilitate. exista o singura pensiune agroturistica si posibilitatea locuirii la unul dintre hotelurile aflate in Alba-Iulia sau in Sibiu. unicat in Europa prin polivalenta lor religioasa. avand ca puncte de foarte mare valoare sculptura in piatra. a unei parti insemnate a populatiei de origine germana.

dar din ce in ce mai raspandit in Romania. cat si pe cei exteriori ai acestor biserici. toate acestea au adus multe elogii pentru zona bucovineana si se constituie intr-un mare punct de interes pentru turistii din Romania si din strainatate. bisericile maramuresene au fost selectate pentru a reprezenta mai multe stiluri de constructie si decorare. dar a suferit numeroase modificari in timp. una dintre cele mai cunoscute. continua o constructie mentionata la 1360. Ca si in cazul celorlalte localitati. Poienile Izei (hram Sf. Localitatea beneficiaza de relativa apropiere fata de Sighisoara. Plopis (hram Sf. 3 si chiar 4 stele. biserica evanghelica a fost construita intre 1493 si 1496 si a fost remarcata pentru tehnicile de constructie si fortificare folosite. alaturi de zona Moeciu-Bran. Capodopere ale artei bizantine Catalogate de UNESCO in 1993. bisericile cu fresce exterioare din nordul Moldovei sunt considerate de acest for printre capodoperele artei bizantine. oferta hoteliera este destul de limitata si cuprinde doar 6 hoteluri. nu doar in Transilvania. hram Nasterea Maicii Domnului). Petru. 7 . integrarea deosebita in peisaj. Desesti (1770. Complexitatea si numarul picturilor si temelor care acopera atat peretii interiori. Judetul care straluceste prin lemn Maramures este locul de unde a pornit un nou stil arhitectural. Sub presiunea acestora. Experimentand in lemn solutii arhitecturale specifice pietrei. Budesti-Josani (1643. Arhanghel). hram Intrarea Maicii Domnului in Biserica). hram Sf. majoritatea de 2 stele si o stea. Paraschiva). Lista cuprinde bisericile din Barsana (1720. la Albesti. Cateva dintre cele mai vechi si mai valoroase asemenea constructii. |n Saschiz. hoteluri de doua sau trei stele. hram Cuvioasa Paraschiva. care dateaza din secolul al XVI-lea. si are o importanta colectie de icoane pe lemn si pe sticla). Valea Viilor detine biserica Sf. Rogoz (hram Sf. unic in lume.agroturistice si beneficiaza de apropierea Brasovului. Arhanghel) si Surdesti (hram Sf. una deosebit de complexa peisagistic. combinand o maiestrie artizanala specifica acestei zone si prezentand un important caracter de autenticitate. Ieud (1717. in timp ce Viscri. Printul Charles al Marii Britanii a anuntat ca intentioneaza sa investeasca in proiecte turistice si de conservare in zona Saschiz-Sighisoara. una deosebit de bine reprezentata la acest capitol. si acestea din urma ofera ca posibilitati de cazare doar pensiuni agroturistice si. Maramuresul fiind. toate din judetul Maramures. 2. eleganta personajelor si armonia culorilor (dintre care „albastrul de Voronet“ este o culoare care n-a iesit decat de pe paleta pictorilor moldoveni). iar Suceava (si statiunea Vatra Dornei) ofera un numar de 18 hoteluri de 1. constructie de secol al XIII-lea. ci si in Regat. unice in Europa. s-a impus prin incinta dubla a bisericii evanghelice in stil gotic. ceea ce reprezinta un nivel bun pentru traficul mediu de turisti inregistrat. in zona s-a dezvoltat o retea destul de complexa de vile si gospodarii agroturistice. la circa 50 km distanta. iar in apropiere se afla si un hotel de 3 stele. Pentru clientii care prefera totusi formele clasice de turism. precum si vile si cabane. toate datand din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Posibilitatile turistice ale zonei sunt reprezentate indeosebi prin pensiunile agroturistice. Arhanghel). Nicolae). care este totusi sub posibilitatile pe care le poate oferi zona. au fost integrate in 1999 in patrimoniul mondial. din Baia-Mare si Borsa.

Gheorghe. hram Adormirea Maicii Domnului. pictura exterioara are ca tema centrala Asediul Constantinopolului). a fost resedinta permanenta a regelui Burebista. pictura murala remarcabila). in timp. la o altitudine de 610 metri. tema centrala a picturii este Judecata de Apoi). care altcandva infierbantau imaginatia si faceau sa se vorbeasca despre civilizatia pelasga. pe dealul La Cetate. monument UNESCO azi. Suceava (1514-1586. era si cea mai importanta cetate de refugiu din Transilvania. al carui centru ar fi fost teritoriul Romaniei si care ar fi functionat ca o paleo-civilizatie pan-europeana. cel de-al treilea criteriu tine de specificul arhitecturii militare: colina fortificata si succesorul sau. Moldovita (datorata lui Petru Rares. hram Buna Vestire. hram Taierea Capului Sf. CostestiBlidaru este o alta cetate dacica bine cunoscuta. pictura din 1514. ultima capitala a statului dac. in urma razboiului cu Roma. Aleea sacra (pavata) si cele doua sanctuare. Costesti se mai inscrie cu fortificatia de pe Dealul Cetatuia (561 metri altitudine). erau caracteristice sfarsitului epocii fierului in Europa. se gasesc ruinele unei cetati importante in sistemul de aparare al lui Decebal. fuziune care a dat nastere unui stil unic. Trei au fost argumentele pentru care forul mondial s-a dovedit sensibil la acest patrimoniu romanesc. cea geto-daca. |n ceea ce priveste cazarea. Nicolae. Cea de-a doua ratiune priveste valoarea istorica a getodacilor ale caror regate din mileniul I i. totusi. Capalna este o localitate mai cunoscuta pentru folclor decat pentru dava dacica de aici. apoi pe jos. cea mai noua dintre bisericile pictate bucovinene. Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte). au atins un nivel cultural si socio-economic extrem de ridicat. pictura exterioara prezinta aceeasi tema ca si la Humor). practic necunoscuta pe plan mondial in afara mediilor de stricta specialitate. si a fost distrusa in 106. Ioan Botezatorul). „simbolizat“ de aceste fortarete. ca si numarul de turisti. iar Luncani-Piatra Rosie completeaza grupul cetatilor antice din Orastie. ridicata de fratii Movila) si Voronet (ctitorie a lui stefan cel Mare la 1488 cu hramul Sf. cel mai mare impediment pentru vizitatorii acestor monumente este accesul care se face pe o sosea nemodernizata. o solutie arhitectonica unica in lume numita „bolta moldoveneasca“). Cruce. iar fortaretele dacice sunt exemple remarcabile pentru acest tip de fortificatii. dupa cum spune argumentatia UNESCO. Ea a fost construita in secolul al IIlea i. Probota (1530. dar manastirea este reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca din timpul lui Petru Rares). Cei mai viteji si mai necunoscuti dintre traci Includerea in 1999 a cetatilor din Orastie in lista patrimoniului mondial reprezinta unul dintre primii pasi pentru aducerea in atentie a unei civilizatii.Bisericile din lista UNESCO sunt cele de la Arbore (1503. hram Sf. Patrauti (ridicata de stefan cel Mare la 1487. Sucevita (1583-1586. |n fine.C. sunt imaginile cele mai cunoscute. oferta agroturistica este limitata.C. Toate aceste cetati sunt amplasate in muntii Orastiei (Sebesului) si reprezinta cetatile care s-au opus cu cel mai mare succes cuceririi romane. Inainte de a se pune problema cazarii in aceasta zona alpina a Hunedoarei. pictura exterioara este distrusa. hram Sf. Primul dintre motivele retinute de specialistii din intreaga lume a fost combinatia de tehnici si concepte ale arhitecturii militare (cu o certa influenta clasica) si principii ale arhitecturii religioase. opidiumul. Gheorghe. in ciuda faptului ca se incearca de mai multi ani 8 . al caror mister este inca insuficient lamurit. dupa ce. cu o fortificatie de piatra cu cinci turnuri ale carei ruine sunt modeste dupa ce a fost distrusa in 106. Humor (1530. hram Sf.

Hotelurilor din Tulcea li se adauga pensiuni la Crisani si Mila 23. Turistii. Cea mai buna calitate care poate fi gasita nu depaseste astfel 3 stele. traseul urmand spre Hunedoara. Manastirea Horezu este singurul monument din patrimoniul mondial situat in tara Romaneasca. pasajul scarilor. Cu toate acestea. persana indeosebi. dar si hoteluri plutitoare. este zona cea mai apropiata unde turistii pot locui. canalele si mlastinile constituie o biodiversitate de o mare bogatie. Delta Dunarii. Oferta turistica straluceste si aici mai mult prin diversitate. Edilul sau a fost Constantin Brancoveanu. Alba-Iulia sau Targu Jiu. Importanta acestui sit e data de faptul ca este singura cetate medievala inca locuita din Europa si de gradul de conservare a ansamblului medieval (90%). inaltimea zidurilor. putinii turisti care ajung la cele cinci cetati dacice sunt aproape in totalitate grupuri in circuit. 9 . orase miniere. dar unde gradul de conservare variaza intre doar 30 si 40%. baltile. campinguri. |n discutie intra hotelurile din orasul modern. Pe langa oferta turistica a acestor orase resedinta de judet (mai bogata pe Valea Oltului. remarcabila indeosebi prin olarit. Manastirea Horezu Manastirea Horezu este situata in judetul Valcea. localitatea fiind si un important centru de arta populara. de care o leaga atat istoria. hoteluri la Sulina si Uzlina. Bazele turistice existente sunt in curs de modernizare si oferta la standarde europene este inca una limitata. la poalele cetatii. zona fiind una monoindustriala. Sibiu sau Medias. care avea la baza tocmai statutul de monument mondial al cetatii de aici. dar cuprinde si elemente decorative de arta orientala. care consta intr-o sinteza de elemente bizantine si renascentiste. este de asemenea monument mondial. iar biserica manastirii este considerata reprezentativa pentru stilul arhitectonic brancovenesc. biserica si cimitirul de pe culme. indeosebi prin pasari si vegetatie. Horezu beneficiaza si de o retea articulata de pensiuni agroturistice si moteluri. scoala. moteluri. ultimii doi ani au dus la o crestere semnificativa a numarului de turisti. Sighisoara raspunde notorietatii sale printr-o oferta turistica mai degraba variata decat bogata. Sibiu sau Targu Mures. Delta Dunarii Cel mai nou pamant al Europei. unde orasului Ramnicu Valcea i se adauga statinile Calimanesti. Sighisoara Constructia unui Dracula Park la Sighisoara a esuat datorita opozitiei nationale si internationale. Valea Jiului. mai putin sensibili la aspectul tehnic. crenelurile. in care s-a nascut tepes). cu Petrosani si Lupeni. eleganta donjonului. precum si hotelurile din relativa apropiere a orasului: Albesti. la acestea adaugandu-se un han in centrul orasului vechi (Casa Dracula. decat atunci cand in discutie intra si Sibiul. la jumatatea distantei intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu. Astfel. istoria si povestile sale. astfel incat se poate vorbi despre o relansare. cat si edilii. Olanesti si Govora). apreciaza frumusetea si romantismul vechiului oras. panorama asupra orasului modern si depresiunii Tarnavelor. cazarea intr-una dintre casele medievale care functioneaza ca pensiuni. Climatul specific. dar hotelurile de aici au o oferta inca limitata.construirea unei asemenea ramuri economice ca alternativa la minerit. Medias. mult mai mare decat in cazul oraselor Brasov.

este prima ţarã care participa astfel la o înfrãţire culturalã europeanã.În bugetul MCC pe anul 2005 sunt alocaţi 71 Mld lei (2 Mil. la granita Romaniei si in delta ucraineana. oraşul cu 20% iar UE cu doar 1. Bugetele totale ale lucrãrilor de infrastructurã culturalã şi edilitarã. impact de comunicare publicã. cu o medie de 70 de milioane de euro. pentru a cãrui bunã organizare MCC a propus guvernului desemnarea prin Hotãrârea de Guvern 77/2005 a unor structuri operaţionale care sã asigure promovarea. Organizarea capitalei culturale aduce un numãr important de vizitatori oraşului: între 1 Mil. (Luxemburg) şi 7 Mil. capitalã culturalã europeanã 2007 Programul Sibiu. perioada de desfãşurare. Programul Sibiu. Capitalele culturale europene sunt organizate începând cu 1985 şi din 2007 ele vor cupla câte un oraş din ţãrile Europei occidentale cu câte un oraş din ţãrile central şi est europene. Sursele de alimentare a bugetelor capitalelor culturale europene sunt în majoritate publice (cu o medie de 78% din bugetele totale). capitalã culturalã europeanã 2007 este un program prioritar al Ministerului Culturii şi Cultelor. Destinatii preferate ale turistilor straini in Romania 10 . Bulgaria. impactul organizãrii capitalei culturale europene este pentru promovarea oraşului superior celui obţinut prin gãzduirea unui campionat european sau a unei expoziţii mondiale.Fluxul turistic ramane insa unul mic.capitalã culturalã europeanã 2007 şi a municipalitãţii Sibiului pentru organizarea şi desfãşurarea în bune condiţiuni şi cu rezultate deosebite a programului cultural al anului 2007 este un obiectiv pe care Ministerul Culturii şi Cultelor îl considerã onorant şi care trebuie sã devinã un program de importanţã naţionalã. al carui impact ecologic inca nu a fost apreciat cu exactitate. Programul Sibiu. de vizitatori (Copenhaga). planificarea şi sprijinirea activitãţilor culturale şi conexe ale Sibiului în 2007. Dat fiind semnificaţia specialã a anului 2007 pentru integrarea României în UE. Sursele private de finantare conteazã pentru cca 13% din bugetele de operare ale capitalei culturale. cu o menţinere crescutã a gradului de vizitare şi în anii urmãtori. guvernele contribuind în medie cu 56%. Bugetele alocate programului cultural se situeazã între cca. 32 Mil. sprijinirea Asociaţiei Sibiu . mult sub potential. partenerul nostru de aderare. Din constatãrile de pânã acum. prin dimensiune. 6 şi 60 Mil.5%. Euro) pentru cheltuieli materiale aferente pregãtirii programului Sibiu 2007. capitalã culturalã europeanã 2007 este cel mai important proiect cultural organizat şi derulat în România. in ciuda cresterilor inregistrate. prin desemnarea Sibiului în 2007. Eforturile pe termen lung par insa a fi amenintate de constructia canalului Chilia-Bistroe. ce se ridica în medie la cca. este programatã pentru 2017. Euro. regiunile cu 11%. a dotãrilor şi activitãţilor conexe. au depãşit pentru majoritatea capitalelor culturale europene cifra de 50 Mil. România. Euro reprezentând în medie 2/3 din bugetele de operare ale anului Capitalei culturale europene. de Euro.

manastirile din Bucovina. .Marea Neagra.Europa tinde sa se asemene cu o retea din ce in ce mai mare de orase. turismul urban detine o cota de piata de 18%.turism rural.Bucovina Ungurii : Litoral Olandezii : turism balnear Israel : turism balnear Motivatii: Turistii americani :divertisment .Italienii prefera programele turistice cu plecare din Bucuresti.Bucuresti. Manastirile din Bucovina si Delta Dunarii Japonezii : Maramures.Perioade de sejur (de ramanere intr-un anumit oras) este scurta dar aceasta durata tinde sa creasca in ultimii ani .Corespunzator ETM (European Travel Monitor). care tinde sa creasca mult mai repede decat alte tipuri de turism.Delta Dunarii si Valea Prahovei. . turism rural Turistii japonezi :divertisment .Bucovina.Destinatii favorite in Romania : castele si cetati medievale (Brasov. cresteea continua a veniturilor).Acestea asociate cu schimbarile socio-demografice ( cresterea perioadei de viata.Norvegienii si Danezii : Litoral. 20 % italienii si 5 % Scandinavia . Suedezii. 30 % germanii si austriecii . Sibiu.turism balnear Italienii : Nordul Moldovei .Bucuresti Americanii : orasele medievale din Transilvania.tratament balnear la Eforie Nord (Efosan) Vanatoare : 50 % din turistii spanioli vin in Romania pentru vanatoare .Din ce in ce mai mult europenii isi impart vacanta lor astfel incat sa poata beneficia atat de evenimentele culturale cat si de cumparaturi sau pur si simplu de plimbari. 3) Turismul urban international Trenduri principale din punct de vedere al cererii (in Europa) .Sighisoara.Bucuresti. .Turismul cultural in orase este un fenomen de masa care a rezultat din cererea continua a turistilor pentru activitati culturale.Acest trend este specific Europei. si este in continua crestere in ceea ce priveste preferintele turistilor . Sighisoara.Dracula Park.Manastirile din Bucovina. iar in principal acestea sunt concentrate in marile orase 11 .statiuni balneare. ajuta la crearea unui mix complex al profilului turistului . Nemtii : Litoralul .Brasov.statiuni de schi. activitati sociale si participarea la anumite activitati cu tema. turism rural Turistii germani :litoral. .Turistii cauta tot mai mult diversitate si flexibilitate. Bucuresti( Muzeul Taranului Roman si Palatul Parlamentului). scaderea numarului de ore de munca. evenimente diverse.Europenii realizeaza mai multe vacante intr-un an si aleg turismul urban pentru ca sunt familiarizati cu aceasta forma de turism . Sinaia si Bran). iar in zilele lor de vacanta doresc sa combine: activitati sportive.turism cultural ( castelele din Transilvania). Polonezii : Litoral. activitati culturale.

datorita implicatiilor in economie si societate pe care acesta forma de turism le presupune.Adaposteste in fiecare an festivalul “Rhinul in flacari” ca combina muzica si artificiile.De cand orasele nu mai sunt centre industriale. Printre obiectivele turistice se numara bisericile.Strategiilor multor orase pentru dezvoltarea economiei lor a fost dezvoltarea unor produse turistice bazate pe patrimoniul istoric si contemporan: istorie. Heidelberg este recunoscut ca oras universitar. gazduind cea mai veche universitate germana – Universitatea Karl Ruprecht. . Venetia supranumita si “Regina Adriaticii” este un oras impresionant construit pe 117 mici insule si include 150 de canale si 409 de poduri. cafenelele sale.Turismul joaca un rol imporant in politicile de dezvoltare locale. cladiri ce ilustreaza arhitectura medievala alaturi de cladiri moderne precum cel mai mare mall acoperit din Germania. peste 30 de muzee excelente. oferind astfel standarde de calitate. . mijloacele de comunicatie sunt din ce in ce mai sofisticate si si pune baza unei imagini demne de mandria rezidentilor.Infrastructura combinata cu reducerile de preturi si permanentele oferte promotionale sunt printre factorii ce impulsioneaza cresterea turismului urban. Destinatii culturale in Europa Germania .viile si traseele pentru hiking si a inspirat numerosi scriitor si muzicieni germani. strazile pavate cu piatra cubica. si deseori este o strategie prioritara in reabilitarea si dezvoltarea lor . orasele lucreaza la strategii de diferentiere a imaginii lor.Orasul este de asemenea recunoscut pentru arhitectura medievala.Kölnul adaposteste cea mai mare catedrala a Germaniei (Domul din Köln) a carei contructie a durat 600 de ani.Trenduri principale din punctul de vedere al ofertei (in Europa) . parcuri tematice. . . cu camere mari care pot fi adaptate la evenimente sportive sau comerciale • Vaste activitati de relaxare (parcuri de relaxare. piscine tropicale) Intr-un context destul de competitiv. arta populara. facilitati. arta si cultura. si de asemenea investitii mari(de regula publice) in infrastructura. fantinile si monumentele si un castel de piatra aflat in ruina ce adapostest cel mai mare butoi pentru vin din lume. Florenta este capitala 12 .Acest fapt este reflectat de incercarile de a face aceste facilitati multi-functionale si in intreaga Europa prin: • Centre de conferinta conectate la hoteluri. pentru a mai castiga un procent din piata. turismul este privit ca factor cheie in reabilitarea socio-economica a acestor orase. regionale. Rhinul este cunoscut pentru catedralele sale. evenimente si atractii care se pot combina pentru a oferii turistilor o gama larga (complexa) de atractii. si europene. gastronomie. Italia – inima culturala a Europei are multe de oferit turistilor in care si unele dintre cele mai frumoase orase din lume cu o bogata istorie si un vast patrimoniu cultural. cladirile istorice si podurile venetiene. pentru padurile.Turismul urban devine inevitabil un important element de politica ce necesita o implicare mai mare din partea autoritatilor. etc. .

Istoria acestui oras este ilustrata de numele celor doua aeroporturi – Ameriggo Vespucci si Galileo Galilei. campuri cu lalele-veti intalni toate acestea si multe altele in Olanda. cinema. Milano reprezinta capitala modei internationale. Parisul si Amsterdamul sunt cele mai apreciate destinatii. Acestora li se adauga Brussels. comorile de arta din Luvru. Strauss. Roma. Acesta este situat intr-o zona cunoscuta sub denumirea de Campul Miracolelor ce include si alte monumente medievale cu o arhitectura uimitoare. Londra dispune de nenumarate monumente istorice precum Turnul Londrei. Brussels este recunoscut pentru cultura cosmopolita si vechiul sau sarm dar si pentru muzee. Londra. Brahms.Reperele culturale ale orasului precum Piata Poporului. Una dintre capitalele modei international. London Bridge. Piata Spaniei si orasul sfant. Austria – Viena este recunoscuta pentru arhitectura diversa. Pisa cunoscuta datorita celebrului turn inclinat ce reprezinta de fapt clopotnita catedralei din apropriere. canale. arte ). Palatine Hill si Forum. fantana Trevi si raul Tiber sunt bogate in istorie si legenda. Olanda . branza olandeza. O vacanta in oras (“citybreak”) este o vacanta scurta cu o durata de una pana la patru zile. vinuri fine si parfumuri frantuzesti. de la stancile de calcar de la Dover si observatorul din Greenwich la orasele universitare precum Oxford si Cambridge.Mori de vant. Belgia – Printre destinatiile culturale cele mai importante se numara Brussels. Antwerp. Arcul de Triumf si catedrala Notre Dame. Franta – Parisul -considerat cel mai romantic oras din lume. Beethoven. Piata vacantelor la oras se concentreaza la momentul actual pe un numar relativ restrans de destinatii si este o piata foarte competitiva.capitala Olandei.provinciei italiene Toscana si un important centru al renasterii europene. Schubert si Mozart care au locuit in Viena redau importanta muzicii pentru acest oras ce ofera si cateva experiente interesante in ceea ce priveste muzeele.are multe de oferit turistilor: Turnul Effel. si totodata un centru cultural (teatru. Amestec de traditie si modernitate. Champs Elysees. stilul arhitectural variind de la gotic la Art-Nouveau. Bruges si Ardennes datorita arhitecturii elegante dar si muzeelor ce detin importante comori de arta. Stedelikj ( arta moderna) si muzeul Van Gogh. Westminster Abbey. mancarea de fructe de mare.Alte orase de importanta pentru turismul cultural sunt Salzburg si Baden. Destinatiile situate 13 . Intre ansamblurile arhitecturale remarcabile trebuie mentionata cladirea Parlamentului Belgian. Big Ben. bere si ciocolata. Praga. Se remaca prezenta a numeroase muzee intre care cele mai importante sunt Rijksmuseum.Roma supranumita si “Orasul etern” este o uimitoare galerie locuita de arta adapostmai multe atractii turistice decat orice alt oras din lume printre care Colosseumul.Vaticanul. Barcelona. Acest orasa fost condus de familia de Medici caror emblema poate si astazi fii vazuta pe monumentele orasului. Amsterdam este un oras pitoresc cu o arhitectura impozanta. Dublin precum si Edinburgh si Glasgow. Parisul este sinonim pentru eleganta. Anglia – aceasta tara reprezinta o combinatie inedita de traditie si modernism cu o gama larga de obiective turistice de la monumentul preistoric de la Stonehenge la centrul istoric al Londrei si cladirile moderne de-a lungul Tamisei. Venetia.

Cele mai vizitate orase. incep sa fie afectate de probleme legate de lispa de capacitate. precum New York.1 milioane de vacante in orase atat din tara cat si din strainatate. Amsterdam si Paris. De asemenea Ryanair. si Krakow (Cracovia) in Polonia. care zboara acum catre aproximativ 50 de destinatii in Europa au inrestrat o crestere anuala. Acest fapt se datoreaza tendintei de fragmentare a traditionalei vacante de vara in mai multe vacante cu o durata mai scurta. mancarea. New York este de departe cea mai populara destinatie pentru calatoriile la mare distanta. nesustinuta si de cresterea timpului liber pe masura. Acest lucru determina cresterea popularitatii turismului urban. In Marea Britanie Londra este cea mai apreciata destinatie. Trendul general a fost realizat pentru pesoanele care isi petrec o mica vacanta in orase ca un supliment al vacantei principale. Cu toate acestea este de asteptat ca principalele destinatii nu vor fii singurele care vor vor avea de profitat datorita cresterii preconizate. Operatorii de turism incep sa promoveze destinatii alternative. Cumparaturile.la mare distanta atrag de asemenea un numar in crestere de vizitatori. devenind astfel cel de-al saptelea transportator din Europa. cu incasari de aproximativ 220 milioane $ pe parcursul anului 14 . urmata de Edinburgh. Orasul New York este vizitat anual de peste 40 de milioane de turisti si este cel mai vizitat oras din SUA. prin eforturile de marketing se poate asigura o crestere continua a turismului urban. Deoarece vacantele in orase sunt accesibile. Tallin in Estonia. cifrele pentru 1999 arata ca cetatenii Marii Britanii au realizat 12. Valoarea economica a acestor mini-vacante (ce presupun una pana la trei innoptari) a fost de £1. De exemplu. Aceasta crestere nu a inregistrat fluctuatii spre deosebire de celelalte componente ale industriei turistice. duce la cautarea unor noi metode antistres. Este previzionata o scadere a populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani si o crestere a numarului de persoane cu varsta intre 15 si 24 cu o medie de 6% si a numarului de persoane cu varste intre 55 si 64 cu o medie de 13%. sunt mai putin dependente de evolutia economiei globale. Intrucat tendintele sociale si de calatorie raman favorabile pentru vacantele in orase se intareste in continuare potentialul de dezvoltare. precum Ryanair si Easyjet au avut un impact deosebit de ridicat asupra cresterii popularitatii si accesibilitatii oraselor.6 miliarde. realizate de cele mai multe ori in afara granitelor. Cresta si Travelscene ofera in prezent excursii in mai mult de 100 de orase. de la 2 milioane de pasageri in 1995 la 11. Piata vacantelor petrecute in orase a cunoscut o dezvoltare rapida incepand cu 1980.1 milioane anul acesta. Dubrovnik in Croatia. Estimarile referitoare la populatie arata o tendinta de crestere a numarului de locuitori cu 2% in perioada 2000-2004. bautura si agrementul sunt cerintele fundamentale ale celor mai multi turisti si acestea sunt cel mai usor de gasit in mediul urban. Daca se tine cont de aceste evolutii. Cresterea intervalului de timp petrecut la munca. din care marea majoritatea sunt din Europa. Companiiler aeriene ce practica preturi reduse (”low cost airlines”). Cercetarile de piata realizate de compania Mintel indica o tendinta de crestere la nivelul acestei piete specifice. Mintel se asteapta la o crestere de pana la 20% in perioada 2000-2004. in ceea ce priveste numarul de pasageri. precum Lile sau Nice in Franta. De exemplu.

edu http://www. Cheltuielile directe ale turistilor se ridica la aproape 15.html http://altis.html www.1 mld. din care aproape jumatate au provenit din alte tari decat China. Turismul international reprezinta 13. Turismul este o mare afacere si pentru Hong Kong.org www.uk http://www. Bibliografie: http://www.insse.org/urbantourism.3% din totalul vizitatorilor din New York si 40% din incasari sunt generate de ei. Per total.american.tourismtrade.1 milioane de turisti.uk http://www.ro 15 .com/sections/tourism_content. Vizitatorii care au petrecut cel putin o noapte in oras au cheltuit peste 7.trrworld.ac.newz.wikipedia.9 milioane $.2004 din taxe de la hoteluri. In luna octombrie a anului 2005 orasul a fost vizitat de 2. industria turismului aduce in economia orasului 23 mld $ si asigura peste 250 000 de locuri de munca. $.ro http://www.citymayors.org.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful