STUDIU DE CAZ

A.DATE PERSONALE :
POSTU GABRIEL, nascut la 17.02.2000 in loc.VALEA GRECULUI ,
com. DRANCENI , jud.Vaslui, prescolar la Grupa de gradinita , la Scoala pentru
Surzi, Vaslui.
Dezvoltarea fizica normala : in septembrie 2005 avea 1m.inaltime si greutatea de 21
kg. In prezent are 113cm. Si 22 kg. Se remarca mici deficiente precum genuvalg si umeri
abdusi dar acestea sunt corectate in orele de Cultura fizica medicala .
Anamneza :
Copilul s-a nascut subponderal cu o greutate 2000 g. desi la termen.Primele silabe le-
a pronuntat la 1 an , iar primele cuvinte cu sens mai tarziu prin demutizare , in activitatile
de terapie din gradinita . Incepand cu varsta de 1 an si jumatate a fost sensibil la afectiuni
specifice varstei ( rubeola , rujeola , raceli frecvente ) .
La varsta de 3 ani si 6 luni a fost orientat catre Gradinita pentru Surzi Vaslui ,
copilul prezentand deficienta de auz , hipoacuzie bilaterala stanga.
Copilul nu a mai frecventat alta forma de invatamant .
In anul 2003 , POSTU CONSTANTA , mama copilului solicita Colectivului de sprijin
al autoritatii tutelare si de ocrotirea minorilor care se si deplaseaza la domiciliul familiei
POSTU si constata urmatoarele :copilul prezinta deficienta mintala si tulburari de limbaj.
Acesta este motivul pentru care parintii solicita internarea copilului intr-o unitate de
profil pentru scolarizare .
Comisia de expertiza complexa stabileste ca subiectul prezinta deficienta auditiva ,
asociata cu deficienta mentala usoara si recomanda procesul instructiv –educativ pentru
GRADINITA la Scoala pentru Surzi , Vaslui . Copilul va sta in regim de internat
semestrial .

B. ANCHETA SOCIALA

Parinti : mama –CONSTANTA, nascuta la 24.03.1970 , in loc. VALEA GRECULUI

Tata – Constantin, nascut la 27.12.1968,in loc .DRANCENI
Parintii prezinta o stare de sanatate fizica normala .
GABRIEL este singurul copil al familiei POSTU.
La nasterea luiGABRIEL mama avea 22 ani , iar tata avea 24 ani.
Conditiile de locuit : tata locuieste in casa parintilor impreuna cu o sora ce prezinta
deficienta motorie gr.1 si tatal ce este imobilizat la pat . Casa compusa din 2 camere este
saracacios mobilata si nu prezinta conditii de igiena .
Venitul familiei este realizat de tata ( prin munca ,ca zilier ), fiind insuficient pentru
familie .
Mama a parasit domiciliul inca din 2002 si nu i se cunoaste actuala adresa .
Tata este alcoolic , ceea ce ii afecteaza foarte mult responsabilitatile de parinte .

C. DATE PSIHOLOGICE :
Procese intelectuale si stil de munca :
Gandirea este predominant concreta .Q.I. este liminal , aproximativ 75.
Atentia este distributiva .
Memoria de : - scurta durata
- mecanica
- de lunga durata
- involuntara
- auditiva .
Limbajul –exprimare – saraca
- greoaie
comunicare –verbala , nonverbala si mimico-gesticulara .
Stil de munca :- se activeaza mai greu in munca ;
- trebuie stimulat

Trasaturi de personalitate
1. Temperament linistit
2. Afectivitate si motivatie :- trist , melancolic
- motivatie pentru joc
3. Psihomotricitate : - schema corporala –recunoaste segmentele corpului
propriu si al partenerului
- organizare spatiala – recunoaste pozitia obiectelor
fata de corp

-orientare temporala – in general buna

4. Lateralitate –dreapta
5. Gesturi –lente
6.Comportament general in munca –linistit

Integrare sociala
In clasa : - coopereaza , in general , in timpul activitatii ;
- este izolat .
Relatii interpersonale –prietenos , dar izolat
D. DATE PEDAGOGICE
Face fata cerintelor programei la nivel satisfacator daca se lucreaza
diferentiat si personalizat . Are nevoie de un permanent feed- back din partea
profesorului logoped ,dar si a educatoarei, iar daca nu i se acorda atentia cuvenita
renunta sa indeplineasca sarcina ceruta . Este sensibil si are nevoie de o atmosfera
destinsa pentru lucru , de incurajare , altfel se incapataneaza si se inchide in sine .
Lucreaza , in general , intr-un ritm lent , daca ii place sarcina data si asteapta sa
fie apreciat .
Sunt importante conditiile din sala de grupa : luminozitatea si asezarea
exact langa tabla , atunci cand este cazul . Il afecteaza foarte mult esecul , il face
necomunicativ , sau dimpotriva impulsiv .
Prezentarea subiectului :
- copilul are o pronuntie buna a cuvintelor ;
- motricitate ( generala , faciala si a aparatului fonoarticulator )
buna ;
- acuitatea auditiva si autocontrolul auditiv al vorbirii usor
afectate . Acestea sunt semnificativ perturbate atunci cand
intervin factori de stress ce-i determina o stare anxioasa care-l
fac sa nu mai fie receptiv la stimuli ;
- ritmul si fluenta vorbirii sunt normale in conditii de stress ;
- intelege cuvintele pana la nivelul celor care descriu relatii ;
- formuleaza si intelege propozitii simple , cu continut nou , doar in
urma explicarii relatiilor ;
- vocabularul este saracacios , specific varstei cronologice ;
- prezinta unele substituiri de foneme , respectiv grafeme ( dislexo-
disgrafic ) ;
- scrierea este afectata in sensul ca analizeaza separat literele
dintr-o silaba si nu realizeaza sinteza silabelor unui cuvant, mai
ales in cazul celor mai putin folosite
Concluzie :
GABRIEL este un copil cu deficienta de auz ( hipoacuzie medie ) , deficienta de
vedere –miopie si strabism , pe acest fond au aparut unele dificultati de invatare ,
probleme psihice ( personalitate anxioasa ) , care in ansamblu creeaza si tulburari
de limbaj.
Personalitate anxioasa : inhibat , nu initiaza , nu se implica , refuza , timiditate
excesiva .
FORMULAREA OBIECTIVELOR :
- constientizarea prescolarului privind problema lui , privind
deficienta auditiva , problemele legate de limbaj ;
- stimularea interesului pentru cooperare ;
- cultivarea increderii in sine ;
- dezvoltarea atentiei auditive ;
 - crearea unei atmosfere favorabile pentru dezinhibarea copilului ;
- insusirea semnificatiei cuvintelor ce descriu relatii ;
- asimilarea relatiei cuvant obiect ;
- stimularea psihomotrica permanenta in vederea inlaturarii
hipotoniei.
Modalitati de realizare a interventiei : Raportul profesor –elev trebuie sa fie
specific problemelor lui :
- asigurarea feed-back-ului , incurajarea permanenta , aplicarea
recompensei ;
- lucrul cu prescolarul trebuie facut diferentiat si personalizat ;
- sa beneficieze de terapie logopedica ;
- sa fie supravegheat si indrumat in rezolvarea sarcinii de lucru
independent ;
- apelarea la materialul intuitiv sub diferite forme ;
- activitatile sa fie desfasurate cat mai mult sub forma de joc si
pentru a dezinhiba copilul si a obtine o buna colaborare .
Psihopedagogul trebuie sa colaboreze cu :
- audiologul , pentru a imbina elementele de T.S.C cu cele de
educare a auzului fonematic ;
- psihologul, pentru a urmari latura psihocomportamentala si
pentru a consilia copilul in caz de necesitate ;
- medicul oftalmolog, in vederea realizarii consultului
oftalmologic , a recomandarii ochelarilor corespunzatori si
monitorizarea prescolarului ;
- parintii , in sensul constientizarii lor asupra problemelor
copilului , dar mai ales asupra nevoilor lui in special cea de
afectiune pentru asigurarea echilibrului interior .De asemenea ,
parintii trebuie sa fie constienti de importanta atitudinilor fata de
copil : de intelegere , apreciere , incurajare , ajutor . Copilul are
nevoie sa-si poata exprima opiniile , dorintele , in maniera
personala .

 
PSIHOPATOLOGIE ÎN MEDIUL MILITAR
INTERVENTIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA LA UN PACIENT AFLAT ÎN CRIZA
Locotenent colonel psiholog Alexandru JIANU*
 

Motto:
"Oamenii sunt perturbati nu de împrejurari,
ci de modul cum le interpreteaza "
- EPICTET -

ARGUMENT

Privitor la reusitele existentiale viitoare, sunt multe situatiile în care - desi hotarâti,
vrednici voitori, înarmati cu nenumarate cunostinte, în posesia metodelor, tehnicilor
si instrumentelor care mai de care mai bune, sprijiniti de reusitele trecute si animati
de dorinte demne de invidiat - ni se întâmpla totusi sa devenim, dintr-o data,
neputinciosi, descurajati, lipsiti de speranta, neîncrezatori, dar si mai trist,
deznadajduiti. Instantaneu, se porneste asaltul sumedeniilor de întrebari care, într-
un mars asurzitor pe culoarele mintii noastre, îsi cer raspunsurile. Surprinsa,
coplesita si neputincioasa în fata "invaziei", ratiunea, la sfaturile emotiei, adopta
strategii defensive, prima dintre ele, si cea mai paguboasa, fiind cea de "ferecare a
usilor". Nedumerirea capata proportii, se adânceste în necunoscut si ne face sa ne
simtim incapabili de a iesi din strânsoarea chinuitoare a neputintei de a ne explica pe
noi însine. Teama ne cuprinde întreaga fiinta, iar încercarile de a ne oferi raspunsuri
nu contenesc.

Mai mult sau mai putin multumitoare, raspunsurile ne biciuiesc imaginea despre noi
si ne erodeaza încrederea, cu truda si în timp câstigate, în propria persoana si în tot
ce ne înconjoara. Fara sa ne dam seama, deodata, "rasfoindu-ne", constatam ca
nimic din ceea ce ne încânta privirea în noi, nu mai este, ca totul este naruit, lipsit de
continut si de înteles. Facem cunostinta cu imagini despre noi confuze, sterse,
neclare, hâde, cu convingeri suspendate pe coloane si arcade care stau sa se
prabuseasca, cu asteptari spulberate si sentimente înselate. În încaperea din noi,
usile închise, ferecate si ferestrele zabrelite îsi ascund cadrele si permit sa patrunda
prin câteva fante doar o lumina difuza, iar atmosfera ne " inunda" cu incertitudini.
Efectele unor asemenea situatii conduc deseori la trairi psihice dezadaptative, care
ne dezarticuleaza întreaga viata.
“Pseudo-pledoaria pentru noi si cel de lânga noi", urmareste readucerea în atentie a
cotidianului care ne "inunda" sistematic pe noi, omul societal si care ne supune
unor presiuni carora, din nefericire uneori, nu le putem face fata, iar alteori chiar ne
îngenuncheaza.
Iata asadar, obiectul nostru de interes - omul pe care-l întâlnim în fiecare zi, pe care
îl salutam, îl gratulam sau îl criticam, omul pe fata caruia citim bucurie, tristete,
preocupari, griji, într-un cuvânt omul obisnuit, dar din pacate, uneori Omul coplesit
de propriul univers. Ne intereseaza în mod deosebit pentru ca EL reprezinta termenul
bazal al ecuatiilor care exprima sistemele si subsistemele personale, în special, si cele
ale societatii umane, în general, care da nota dezvoltarii, stagnarii sau regresiei
sistemelor si subsistemelor psiho-societale, indiferent de registrele în care acesta se
manifesta.
“Omul - spunea Protagoras - este masura tuturor lucrurilor". Neluând în
consideratie, chiar si pentru o secunda, faptul ca aceasta masura începe cu el însusi,
cu toate aspectele ce- i întregesc definirea, orice încercare de a cerceta, explica si
actiona în acest sens, este sortita esecului, frizeaza ridicolul si ne arunca în derizoriu.

CUM DEFINIM CRIZA ?...

Termenul de criza acopera o arie larga în registrele vietii sociale, politice si

economice fiind folosit pentru a defini generic starea extrema (abaterea de la
cursul normal al vietii, în toate planurile) pe timpul declansarii, consumarii sau în
perioada imediat urmatoare unuia sau mai multor evenimente de tipul:
razboaielor, atentatelor teroriste, actelor criminale, calamitatilor naturale,
accidentelor de mari proportii etc.

Acceptiunea psihologica a termenului de criza, în acest context, vizeaza complexul

trairilor unor asemenea evenimente negative care atenteaza la integritatea fizica si
psihica a persoanei. Criza poate fi considerata pierderea sau amenintarea cu
pierderea unei relatii apropiate (Golenberg, 1983), a prestigiului ori pozitiei
sociale, sau confruntarea cu o situatie cu caracter competitiv, iar Slaiku (1990) o
defineste ca reprezentând o stare temporara de dezorganizare, caracterizata de
incapacitatea subiectului de a face fata unei anumite situatii stresante cu ajutorul
metodelor obisnuite de rezolvare a problemelor.

Viata de zi cu zi a demonstrat însa ca nu numai tipul evenimentelor deja

mentionate conduc la instalarea unei stari de criza pentru indivizii umani, ci si
anumite dificultati existentiale majore carora, unii dintre acestia, dintr-un motiv
sau altul, nu le pot face fata, chiar daca persoanele în cauza prezinta o structura
de personalitate echilibrata, sunt bine integrati social si profesional.

În consens cu filozoful grec Epictet, criza nu trebuie privita doar sub aspectul
situatiei stresante, ci mai ales prin prisma semnificatiei pe care o are pentru
individ, precum si a modului în care acesta îsi apreciaza posibilitatile de a-i face
fata în mod eficient (Holdevici, 1993).

Consecintele frecvent întâlnite în situatii de criza sunt anxietatea si depresia. În

cazurile mai severe pot aparea fenomene de dezorganizare globala care presupun:
confuzie mentala, conduite dezadaptative, labilitate emotionala, pierderea stimei
de sine, pierderea stimei din partea celorlalti sau instalarea unor afectiuni
nevrotice si psihosomatice (Holdevici, 2003).

Conceptului de interventie în situatii de criza i-au fost atribuite mai multe sensuri,
conform conceptiilor autorilor care au abordat aceasta problematica potrivit
diverselor categorii de subiecti.

Astfel, Caplan (1961) definea situatia de criza ca fiind acea situatie în care o
persoana se confrunta cu un obstacol major ce îi blocheaza obiectivele de viata si
care nu poate fi depasit cu ajutorul metodelor obisnuite de rezolvare de probleme.
De asemenea, acest concept a fost utilizat pentru supravietuitorii unor dezastre
(Joseph si altii, 1992), ai violurilor (Elis, 1983), pentru consilierea telefonica în
cazuri de urgenta sau pentru camerele de garda ale spitalelor psihiatrice (Winter si
altii, 1987).

Greenstone si Leviton (1993) sunt de parere ca putem vorbi despre o situatie de

criza atunci când stresul si tensiunea psihica depasesc un anumit nivel de
intensitate, iar Burgers si Holstrom (1974) considera ca avem de a face cu o criza
atunci când homeostazia individului este perturbata si acesta nu mai poate face
fata situatiei în mod eficient. Asadar, subiectul va prezenta o serie de simptome
care constituie indiciul necesitatii unei interventii psihologice.

În literatura de specialitate se disting doua tipuri de reactii la stres (Lazarus,

1993):
- Reactia asupra sarcinii, aceasta fiind adecvata atunci când subiectul apreciaza
faptul ca este ceva de facut în situatia data.
- Reactia orientata asupra emotiilor, aceasta aparând în cazul în care persoana nu
întrevede nici o solutie pentru problema sa (modifica doar modul de interpretare
sau de tolerare a situatiei).
Tabloul manifestarilor reactive la stres, puse în actiune de mecanismele defensive
ale persoanei, îmbraca forme precum:
- Negarea - persoana considera ca problema sa nu mai exista - auto - întarire
negativa de evitare a confruntarii cu problema, ceea ce conduce la amânarea
rezolvarii acesteia si implicit la agravarea ei.
- Regresia - persoana se întoarce la modele de comportament timpurii care sunt
utile în mica masura si care conduc la transferarea rezolvarii problemei altora.
- Inertia - persoana nu întrevede nici o solutie pentru rezolvarea problemei, fapt
care o conduce spre dezvoltarea starii de inactivitate, depresive si lipsei de
speranta.
- Evitarea - persoana se întareste negativ prin adoptarea unor paliative
compensatorii - recurgerea la alcool, droguri, alte comportamente de evitare.

În general, interventia în situatii de criza are ca obiectiv rezolvarea psihologica a

situatiei imediate, precum si ajutarea individului sa revina macar la nivelul de
functionare pe care l- a avut înainte de instalarea crizei (Aguilera, 1990); iar
pentru ca durata unei crize dureaza în medie între patru si sase saptamâni,
interventia terapeutica trebuie sa fie imediata si pe termen scurt.

CARE NE SUNT OBIECTIVELE ? …

- Identificarea si modificarea schemei cognitive care directioneaza organizarea si

procesarea informatilor, precum si interpretarea experientelor de viata. Schemele
cognitive sunt cele care produc distorsionarile cognitive, generatoare de stari
afective si comportamente disfunctionale (Beck, 1967, 1976), accentuând sau
diminuând vulnerabilitatea persoanei în anumite împrejurari de viata. Schemele
cognitive reprezinta reguli de viata ce se formeaza înca din copilarie ca efect al
experientelor acumulate în familie precum si în cadrul grupurilor de
referinta/apartenenta culturale si subculturale (scolare, religioase, etnice,
regionale). Schemele cognitive pot fi active (cele care directioneaza interpretarea
informatiilor din viata cotidiana) sau latente (cele care structureaza interpretarea
informatiilor cu caracter mai profund si care preiau controlul în situatii de stres).
- Cunoasterea si modificarea modului de raportare a individului la ceilalti. Se
urmareste identificarea si evaluarea particularitatilor matriceale atitudinale si
motivelor circumstantiale care dezvolta comportamentele subiectului în registrele
relationarii si comunicarii cu ceilalti.
- Achizitionarea de catre subiect a unor abilitati de a face fata mai eficient
situatiilor stresante ale existentei. Subiectul îsi va însusi noi modele de
comportament, va testa efectele punerii în actiune a acestora si îsi va dezvolta
disponibilitatile psihice latente.

CUM INTERVENIM ? …

Situatia de criza, reprezentând în fapt o situatie de urgenta, necesita o interventie

rapida si focalizata " aici si acum", obiectivul prioritar fiind cel de reducere a
simptomelor, ulterior urmarindu-se restructurarilor în sfera personalitatii.

În aceasta idee, Greenstone si Levinton (1993) prescriu urmatoarele recomandari

care trebuie respectate la interviul cu pacienti aflati în criza:
- Terapeutul trebuie sa înceapa interventia imediat ce întâlneste persoana aflata în
criza. Acesta trebuie sa înteleaga semnificatia situatiei, sa reduca anxietatea, sa
amelioreze dezorientarea si sa se asigure ca pacientul nu- si va face rau lui însisi
sau celorlalti.
- Terapeutul îsi asuma controlul asupra pacientului aflat în criza, în sensul ajutarii
acestuia sa realizeze o anumita ordine în viata psihica si în situatia psihica în care
se gaseste (structureaza universul psihologic al pacientului pâna când acesta îsi
gaseste autocontrolul, face eforturi sa structureze situatia si exercita un anumit
control emotional asupra pacientului, pe fondul mentinerii unui comportament
calm si suportiv).
- Terapeutul cauta sa înteleaga cum si de ce a intrat persoana în criza, care sunt
elementele specifice carora trebuie sa le acorde prioritar atentie si sa identifice
acele variabile care împiedica mentinerea situatiei sub control.

Etapele de principiu ale interventiei cognitiv - comportamentale în situatii de

criza, propuse de Freeman si Dattilio (2000), sunt urmatoarele:
1) Realizarea unei relatii terapeutice corespunzatoare, ceea ce presupune
necesitatea ca terapeutul sa câstige încrederea pacientului care, prin aceasta, sa se
simta în largul sau si în siguranta pentru a putea relata situatia în care se afla.
2) Evaluarea severitatii crizei, cu precizarea elementelor care pot constitui pericole
potentiale pentru persoana în cauza, precum si pentru cei din jur. Se identifica de
asemenea, schemele cognitive prin intermediul carora pacientul proceseaza
informatiile în scopul adoptarii directiei de concentrare a eforturilor, precum si
potentialii factori care amplifica vulnerabilitatea la stres:
- Situatia de boala organica acuta a pacientului;
- Situatia de boala organica cronica a pacientului;
- Deteriorarea starii de sanatate a pacientului datorata înaintarii în vârsta;
- Deprivarea de hrana sau alimentatia insuficienta a pacientului;
- Oboseala datorata deprivarii de somn sau fragmentarii somnului pacientului
(cazurile somnului arhaic) în situatii speciale;
- Singuratatea datorata izolarii sau deprivarii senzorio - informationale a
pacientului în situatii speciale;
- Starea de iritare sau furie a pacientului;
- Pierderi emotionale majore - obiecte sau fiinte semnificative (prin deposedare
fortata sau accidentala, deces, divort sau separare);
- Abilitati de rezolvare de probleme, ale pacientului, insuficient dezvoltate;
- Abuzul de substante care genereaza doua tipuri de probleme: a. acute - judecata
perturbata în starile de intoxicatie;
b. cronice - consecinte pe termen lung asupra capacitatilor intelectuale;
- Durerile cronice persistente - suferintele fizice conduc la alegerea unor solutii
extreme pentru stoparea acestora;
- Autocontrolul scazut - cazurile de pacienti psihotici bipolari, pacienti cu
tulburari de personalitate (antisociale, "borderline", histrionice, dependente,
evitante etc.);
- Schimbari majore în viata pacientului - schimbarea statusului marital,
schimbarea locuintei sau a serviciului.

Demersul terapeutic în aceasta etapa se va centra, cu precadere, pe ajutorul

acordat pacientului de a-si defini problema.
3) Ajutarea pacientului sa-si evalueze si sa-si mobilizeze resursele pentru a-i face
fata (resursele de natura interna - disponibilitatile psihologice latente; resursele de
natura externa - familie, rude, prieteni).
4) Alcatuirea unui plan de actiune pentru rezolvarea problemei, pe baza unui
acord comun între terapeut si pacient. Terapeutul evalueaza totodata motivatia si
dorinta pacientului de a duce la îndeplinire planul stabilit.
5) Directionarea pacientului. Terapeutul, într-o maniera directiva, îl ajuta pe
pacient sa adopte decizii si sa testeze noile strategii de a face fata situatiei
stresante.

PREZENTARE DE CAZ: tulburare prin anxietate generalizata la un pacient cu

structura de personalitate obsesiva

REZUMAT
Prezentul studiu prezinta cazul unui subiect cu tulburare prin anxietate generalizata,
dezvoltata pe o structura de personalitate cu elemente obsesive-fobice: perfectionist si
hiperexact, teama de ridicol. Anamneza psihologica, polimorfismul simptomatologic
si demersul terapeutic constituie continutul studiului de fata. Totodata acestea ne-au
permis, echipei terapeutice, sa stabilim corect diagnosticul final.

Cuvinte cheie: anxietate, obsesie, fobie sociala, psihoterapie.

Motivul solicitarii consilierii psihologice

Daniel, inginer, dealer de vânzari la reprezentanta unei firme straine de
automobile în România, în vârsta de 27 de ani, s-a prezentat pentru starea de
anxietate pe care o resimtea, legata de reusitele sub asteptari ale actiunilor pe care
le initia si de autocontrolul scazut al impulsurilor de uz al alcoolului.
Pacientul afirma: "Am impresia ca nimic nu-mi reuseste ", "Mi-e teama sa nu
devin ridicol" si "Cred ca am capatat obiceiul de a consuma alcool". Aceste
convingeri îi creau o stare de neliniste permanenta, îngrijorare pentru ceea ce i se
întâmpla, stare de oboseala si dificultatea de a adormi.

Antecedente heredocolaterale
- interviurile realizate nu au scos în evidenta aspecte caracteristice acestui registru.

Antecedente personale patologice ale subiectului

- Nu se afla în evidenta cu antecedente psihiatrice personale.
- Nu se afla în conditii si tratamente medicale curente.
- Nu a suferit de boli si tratamente majore anterioare.
- A fost spitalizat în 1987 pentru operatie de extirpare a apendicelui.

Istoric
- Copilaria nu a fost marcata de evenimente traumatizante. Subiectul povesteste ca
de la vârsta de 4 ani pâna la vârsta de 11 ani a locuit cu bunicii din partea tatalui
(bunicii locuind tot în aceeasi localitate cu parintii sai - în Bucuresti - la adrese
diferite), întâlnirea cu parintii având loc de 2-3 ori saptamânal. " Altfel nu s-a
putut - spune subiectul - pentru ca parintii locuiau într-o garsoniera în care nu era
loc pentru patru persoane ".
- Subiectul afirma ca a avut o copilarie frumoasa si nu a simtit lipsa afectiunii din
partea membrilor familiei. " Faptul ca - spune acesta - eram cu adevarat cel mic
(fratele este mai mare cu 13 ani decât mine) m- a facut sa ma simt permanent la
adapost; protejat, îngrijit si iubit de toti ".
- În viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa cauzata de
ruperea relatiei cu prietena sa, în urma cu doi ani. Acesta a precizat ca nici pâna
în momentul în care ne- a contactat nu a putut întelege motivul declarat de
prietena sa - graba acesteia de a se casatori cu subiectul, care îsi dorea acest lucru,
dar la timpul la care ar fi dobândit o relativa stabilitate ocupationala, materiala si
financiara pentru noul cuplu. Relatia s-a rupt în mod brusc, fara explicatii,
prietena reorientându-se catre alta persoana, savârsind actul casatoriei cu aceasta.
socul emotional suferit de catre subiect, pe fondul pierderii obiectului investitiei
afective si al neîntelegerii suficiente a motivului, precum si pe fondul unei structuri
de personalitate perfectioniste si hiperexacte, au condus la distorsionari cognitive
care au constituit baza dezvoltarii gândurilor negative cu referire la imaginea de
sine a acestuia si la destructurarea încrederii de sine.
- Dupa terminarea facultatii subiectul s-a angajat ca dealer de vânzari la o
reprezentanta straina de promovare si vânzare a autoturismelor. Motivat de
atractivitatea noilor oferte ale pietii muncii, din anul 2003 a schimbat locul de
munca, pe aceeasi functie, la o alta reprezentanta straina de promovare si vânzare
a autoturismelor, despre care afirma ca îi satisface expectantele, atât din punct de
vedere al conditiilor de munca, cât si din cel al satisfactiilor profesionale si
financiare.

Relatiile familiale
- Copil dorit, crescut de catre bunici si de catre familia de origine.
- Familia de origine:
- Tatal - autoritar, aducator de venituri, exigent, moderat afectiv.
- Mama - educativa - este preocupata de cresterea si educarea copiilor.
- Bunicii - bonomi, binevoitori, educativi.
- Relatiile de cuplu ale bunicilor si parintilor subiectului pot fi caracterizate ca
fiind armonioase, de întelegere si întrajutorare.
- Tipurile de relatii:
- subiect - tata - armonioase, condescendente.
- subiect - mama - afectuoase, condescendente.
- subiect - frate - reciproc armonioase, de întrajutorare.

Ruta scolara
- Evolutia scolara a subiectului a avut o traiectorie ascendenta datorita, atât
mediului educogen, cât capacitatilor sale intelectuale. A parcurs formele de
pregatire scolara primara, gimnaziala, liceala (profil economic), universitara
(politehnica) si post - universitara (politehnica).

Relatii, prietenii
- Subiectul afirma ca “ relatiile cu prietenii si colegii de munca sunt bune, bazate
pe stima si respect, de colaborare si ajutor reciproc ".
- Afirma ca are o noua prietena cu care relatiile sunt însa într-o faza incipienta.

Diagnostic diferential

Axa I - tulburare de dispozitie prin anxietate generalizata.

Axa II - structura de personalitate obsesiv-fobica (perfectionism, hiperexactitate).
Axa III - fara conditie sau tulburare somatica
Axa IV - problema psihosociala de mediu - s-a produs fenomenul separarii
definitive de prietena, fenomen pe care pacientul l-a trait ca pe un simtamânt de
separare de o persoana semnificativa.
Axa V - functionare buna în toate domeniile, eficient social si ocupationala, cu
dispozitie anxioasa tranzitorie - scor 75.

Examen psihic general

Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima întâlnire,
rezulta:
- tinuta fizica foarte îngrijita, pedanta;
- Caracteristica posturala flexibila, usor defensiva;
- Mâinile sprijinite în maniera " diplomatica ";
- Picioarele usor deschise, cu miscare controlata;
- Gestica controlata;
- Mimica relaxata, controlata;
- Mersul ferm;
- Ritm respirator moderat cu apnee, urmate de oftat prelung.
- Vorbirea cu intensitate medie, cu fluenta continua, având o intonatie modulara
cu debit mediu;
- Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare elaborata;
- Vocabular bogat;
- Memorie foarte buna;
- Caracteristici aptitudinale: rabdator, atent, întelege usor si repede întrebarile
adresate, nu suprapune interlocutorul, atitudine conformista; îsi sustine cu
perseverenta opiniile, iar la opiniile noastre raspunde cu calm, întelegere si
acceptare;
- Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta în registrele
cognitiv (a sti, a cunoaste) si vizual (a vedea);
- Afect restrictionat;
- Viata sexuala normala - interesul sexual al pacientului este centrat în
exclusivitate pe prietena actuala;
- Dispozitie anxioasa, cu stari de neliniste, îngrijorare, iritabilitate, dificultatea de
a adormi si teama de a nu se face de rusine, pe fondul unei structuri de
personalitate cu elemente obsesive (perfectionism si hiperexactitate).

Teste aplicate
a. Chestionarul pentru evaluarea anxietatii (ASQ)
- Am administrat subiectului chestionarul ASQ pentru a surprinde nivelul
anxietatii prin dimensiunile cognitive, somatice si comportamentale asociate
acesteia. Ca urmare a aplicarii chestionarului, subiectul a obtinut urmatoarele
scoruri:
- La dimensiunea cognitiva - scor: 59 (din totalul de 88)
- La dimensiunea somatica - scor: 11 (din totalul de 128)
- La dimensiunea comportamentala - scor: 16 (din totalul de 72)
- Anxietatea generala - scor global: 86 (din totalul de 288)
- Din analiza de continut a rezultatelor obtinute, reies urmatoarele aspecte:
- Dimensiunile somatica si comportamentala înregistreaza scoruri mici care
reprezinta indicatori pentru un nivel redus al anxietatii. Acest fapt ne conduce la
concluzia ca la subiect nu sunt manifeste simptome somatice asociate dispozitiei
anxioase si nu au survenit modificari comportamentale care sa-i altereze
functionarea sociala si ocupationala.
- Dimensiunea cognitiva înregistreaza un scor ridicat, acesta reprezentând un nivel
crescut de anxietate. Acesta evidentiaza o stare de neliniste persistenta pe fondul
unei preocupari si îngrijorari excesive pentru anumite gânduri sau evenimente de
viata cum ar fi: obsesia unor gânduri si imagini care au legatura cu evenimente
neplacute din trecut sau care catastrofizeaza viitorul subiectului ori persoanelor
semnificative pentru acesta; hipervigilenta datorata nevoii de control total asupra
sa sau a mediului înconjurator pe fondul unei temeri excesive fata de potentiale
pericole (teama de a deveni ridicol, afirma subiectul).

b. Scala de anxietate Hamilton

- Cu ajutorul interviului semistructurat dezvoltat de Hamilton am evaluat
severitatea simptomelor asociate anxietatii si, totodata, am urmarit corelarea
rezultatelor celor doua instrumente administrate.
- Analiza rezultatelor pe fiecare scala a interviului ne arata:
- Dispozitie anxioasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii
îngrijorare, pesimism si iritabilitate în legatura cu situatia " de neputinta " în care
se afla si în legatura cu perspectivele sale, daca nu va reusi sa-si depaseasca
conditia prezenta.
- Tensiune nervoasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii
încordare, fatigabilitate, incapacitatea de a se relaxa si starea permanenta de
neliniste, ca fenomene asociate, se coreleaza ca intensitate cu cea descriptorilor de
pe scala precedenta.
- Tulburarile hipnice evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul
dificultatea la adormire reprezinta fenomenul asociat îngrijorarii excesive si
coreleaza cu cotele celorlalti descriptori.
- Tulburare prosexica evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul
hipoprosexie. Subiectul constientizeaza diminuarea orientarii sale selective spre
activitati de cunoastere, afirmând ca din tot ce si-a propus în acest scop, a ales, "
nu stiu cum, dar numai lucruri grosiere alegeam, indiferent la ce registru apelam:
literatura, muzica, film etc.".
- Comportamentul pe timpul interviurilor asociat dispozitiei anxioase a fost
evidentiat tinuta usor încordata (facem precizarea ca subiectul are o mare
capacitate de autocontrol).

c. Testul AUDIT
- Deoarece, la primul interviu, subiectul a afirmat ca a capatat obisnuinta de a
consuma alcool în mod repetat, am centrat discutia pe continutul itemilor testului
AUDIT. Din interviu a rezultat ca subiectul:
- si-a format obisnuinta de a consuma alcool cu o frecventa de 2- 3 ori pe
saptamâna.
- Consuma alcool în cantitati mici (1- 2 beri, seara dupa serviciu, acasa).
- Nu consuma niciodata mai mult de doua beri sau 30- 40 ml. de bauturi spirtoase
într-o singura zi.
- Nu i s-a întâmplat vreodata sa nu se poata opri din baut odata ce a început.
- Nu simte nevoia de a consuma alcool, dar nu stie de ce consuma.
- Am concluzionat ca subiectul nu a dezvoltat dependenta fata de alcool, explicarea
comportamentului sau în acest sens regasindu-se în alt registru.

Demersuri terapeutice
Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:
- Tehnica adresarii întrebarilor cu caracter provocativ;
- Tehnica metaforelor;
- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
- Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj;
- Tehnica descoperirii dirijate;
- Tehnici de relaxare;
- Tehnica sarcinilor pentru acasa.
Structura sedintelor:
Prima întâlnire
- Prezentarea calitatii de specialist psiholog nu a mai fost necesara deoarece
subiectului îi fusesem prezentat de un alt client.
- I-am adresat subiectului rugamintea de a ne comunica motivul pentru care a
solicitat întâlnirea. Subiectul a relatat ca se confrunta cu anumite probleme care
nu numai ca nu i-au fost caracteristice, dar, amplificându-se, au început sa-i
produca un disconfort intens si mai mult au început sa-l îngrijoreze într-atât încât
se afla într-o permanenta stare de neliniste. Referirile sale concrete s-au centrat
probleme legate de neîncrederea de sine, la teama de a nu fi ridicol si de obisnuinta
de a consuma alcool.
- În cadrul interviului pe care l-am desfasurat am urmarit sa culeg date
anamnestice despre subiect, si sa verific daca orientarea spre stabilirea tipurilor de
probleme (pre-diagnostic) este îndreptatita.
- Spre finalul întâlnirii l-am rugat pe subiect sa-mi confirme daca am înteles bine
problemele pe care le acuza, reformulându-i-le:
- Daca a devenit neîncrezator în reusita actiunilor sale.
- Daca are impresia ca nu se ridica la înaltimea a ceea ce ar vrea sa fie.
- Daca simte ca nu-si mai poate stopa pornirile pe care le are privitor la consumul
de alcool.
- Daca toate acestea reprezinta cauzele nelinistii si îngrijorarii sale crescute.
- Raspunsul subiectului a fost afirmativ si cu acest prilej ne-a facut cunoscute
asteptarile pe care le avea de la urmatoarele întâlniri, anume ca ne ruga sa-l
ajutam sa înteleaga de ce trece printr-o asemenea situatie si cum sa o depaseasca.
- Întâlnirea a luat sfârsit dupa o discutie de principiu, referitoare la modul si
conditiile în care vom desfasura întâlnirile, facând schimb de adrese si numere de
telefon pentru cazurile în care ar fi aparut modificari în cele stabilite.
- Pentru prima sedinta i-am solicitat subiectului sa parcurga si sa completeze
protocolul terapeutic, în asa fel încât la începutul primei sedinte sa ne dam acordul
pentru ce vom realiza împreuna, cu specificatia expresa ca pentru ce va urma
alegerea îi va apartine în exclusivitate, cu respectarea conditiilor noastre tehnice
specifice.

+ sedinta I:
Obiectivele fixate pentru prima sedinta au fost:
o Dezvoltarea relatiei terapeutice.
o Conceptualizarea problemelor pacientului si stabilirea prioritatilor.
- Dupa discutarea protocolului si stabilirea de comun acord a conditiilor
(frecventa: o sedinta / saptamâna - de regula, în ziua de joi dupa - amiaza), am
solicitat subiectului sa ne relateze cum decurg relatiile cu familia, prietena /
prietenii, colegii de serviciu si în general ce toti cei cu care intra în contact. Scopul
acestei solicitari l-a constituit identificarea eventualelor disfunctii de relationare.
Chiar daca nu am identificat aspecte disfunctionale în acest registru, am evidentiat
retinerea si selectivitatea subiectului în investirea încrederii în altii:
- T: … banuiesc ca despre unele probleme pe care mi le-ai spus mie, le-ai discutat si
cu parintii sau prietena, ori cu cel mai bun prieten …?!
- P: nu, categoric. Esti primul si singurul caruia i le spun …
- Dialogul purtat în continuarea ne-a ajutat sa conceptualizam problemele
subiectului, care ne-au aparut în felul urmator:
- schema cognitiva neconditionala - "sunt un om caruia nu-i reuseste mare lucru",
" nu am voie sa mi se întâmple asa ceva", "orice greseala de vorbire în engleza,
înseamna o bila neagra", " nu sunt în stare";
- schemele cognitive conditionale (convingerile) - " daca nu sunt în stare sa ma
organizez, înseamna ca nu merit nimic de la viata "; " daca nu renunt la prostul
obicei de a bea, se va termina cu mine"; "daca nu fac tot ce mi-am propus, în cel
mai scurt timp, nu voi mai avea nici o valoare", " trebuie sa reusesc sa vând
microbuzul tatalui, pentru ca numai asa se va asterne linistea în casa", " daca
clientii afla ca nu cunosc prea multe despre masinile pe care le vor ei, ma vor ocoli
".
- Comportamentele:
- supra dezvoltate - stabilirea unor standarde foarte înalte, autocontrolul si
asumarea responsabilitatilor în mod excesiv;
- sub dezvoltate - spontaneitatea, frivolitatea si caldura afectiva.
- Starea afectiva - anxios, îngrijorat, nelinistit, nemultumit, descurajat.
- Distorsionarile cognitive identificate la subiect:
- perfectionismul - manifest la subiect prin auto - impunerea repetata a
imperativelor categorice (" trebuie sa am casa mea ", " trebuie sa vorbesc perfect
o limba straina ", " nu trebuie sa ma pierd în nimicuri")
- abstractia selectiva - subiectul pierde din vedere, cu buna stiinta, realizarile
obtinute, capacitatile sale intelectuale, statusul sau socio -ocupational, si se
centreaza pe nerealizarea unor proiecte (nereusita pe care o amplifica artificial,
fara a cauta argumente).
- personalizarea - subiectul se percepe ca fiind singurul vinovat pentru nereusita.
- iluzia autocontrolului - subiectul percepe nerealizarea proiectelor ca pe vina sa
exclusiva (auto-culpabilizare) cauzata de lipsa de autocontrol, fapt care
favorizarea gândurilor negative ("trebuie sa detin controlul în tot ce ma priveste).
- Simtindu-l pe subiect, ca prioritatea sa este îndreptata spre a i se spune cum sa
renunte la obisnuinta de consuma alcool, i-am sugerat (tipul valorizarii
paradoxale) urmatoarele:
- Alcoolul este o inventie buna, Dan. Recomandabil ar fi sa nu renunti la obiceiul pe
care ti l-ai format, pentru ca ti-e mult mai usor sa te linistesti. As dori sa bei în
continuare seara. Chiar si acum, când vei merge catre casa, acelasi lucru ar fi bine
sa-l faci. "
- Ca tema pentru acasa, i-am solicitat subiectului sa întocmeasca o lista cu
planurile pe care si le-a facut si sa le ordoneze prioritar.

+ sedinta a II-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea listei de prioritati ale subiectului
(asteptarile, prioritatile si încadrarile temporale pe care acesta si le asuma).
- sedinta a debutat cu întrebari adresate de subiect cu privire la nedumerirea sa
fata de sfatul primit în sedinta trecuta. Raspunsul nostru a fost intentionat evaziv.
- P: … apropo, de ce m-ai sfatuit sa nu-mi schimb obiceiul de seara ?
- T: eu am înteles ca povara pe care o duci, este tocmai sa eviti obisnuinta de a bea
seara … asa mi-ai spus tu … ca îti este greu sa renunti la obisnuinta …
- P: … povara mea este obisnuinta însasi …
- T: daca asta este povara ta, atunci … da-o jos, arunc-o la prima ghena …
- Am continuat cu discutarea temei. Lista proiectelor subiectului cu intensitatile prioritatilor acordate
de acesta pe o scala de la 0 la 100, este urmatoarea:
 
Încadrare
Probleme Punctaj
temporală
Casă 100 03.2005
Renunţare la alcool 100 Rapid
Perfecţionare la limba engleză 95 Rapid
Învăţarea noţiunilor tehnice
90 Rapid
Wolksvagen
Constituirea bazei de date cu
90 Rapid
clienţii mei (ai firmei)
Vânzare utilaje patiserie 85 Rapid
Bază de date personale 80 Rapid
Vânzarea microbuzului TV 80 Rapid
Cumpărarea a două costume 80 Rapid
Asistenţă stomatologică (lucrări la
75 Rapid
dantură)
Program fittness 70 Rapid
Renunţare la fumat 65 Rapid
Achiziţionarea unei imprimante +
60 Rapid
scaner
Intrarea în posesia premiului
60 Rapid
Suzuki
Analiza CASH 60 Rapid
Analiza bursă 60 Rapid
Conceperea şi argumentarea 55 Rapid
 Încadrare
Probleme Punctaj
temporală
tehnică a unor planuri de investiţii
Deschiderea unei firme (acte,
40 Rapid
documentaţie etc.)
Dezvoltare personală – analiză
40 Rapid
tranzacţională
Dezvoltare personală –
40 Rapid
programare neuro- lingvistică

- Consultarea listei si raspunsul subiectului în legatura cu stadiul rezolvarii acestor

probleme ne-a edificat asupra modului acestuia de a-si fixa, atât standardele, cât si
termenele de realizare a lor. Astfel, s-a conturat clar tendinta acestuia spre perfectionism. Subiectul si-
a fixat scopuri înalte, dar pentru ca nu a luat în calcul anumite variabile (ex.: timpul, posibilitatile pe
care le are la dispozitie etc.) si-a auto-indus simtamântul de neputinta, de incapacitate de a duce la bun
sfârsit proiectele pe care si le-a propus, a devenit neîncrezator în fortele proprii, fapt care a condus la
destructurarea imaginii de sine. Judecata sa negativa, privind imposibilitatea rezolvarii acestor
probleme, i-a influentat modul de gândire, sentimentele si comportamentele (si-a întarit convingerea
ca nu poate, s-a simtit rusinat si a dezvoltat temerea ca într-o astfel de situatie poate fi perceput ridicol
în fata celorlalti, a abandonat orice efort de iesire din situatie si a adoptat comportamente
dezadaptative - consumul de alcool ca paliativ compensator pe care îl adopta numai atunci când este
singur si în lipsa altor activitati - gândurile negative automate îi induc anxietatea de care spera sa scape
prin îngurgitarea alcoolului).
- Asa cum am mentionat anterior, principala variabila pe care subiectul nu a luat-o în consideratie, a
fost cea temporala. Am considerat ca este necesar sa facem un calcul al timpului minim necesar a fi
afectat pentru fiecare proiect. Raportarea am facut-o la numarul de ore ale unei saptamâni, astfel:

 
timp minim
locul tipul de
Probleme necesar
(unde) acţiune
(minute)
Casă (apartament) 300 oraş Căutare
Renunţare la alcool * 20* oriunde Voinţă
Perfecţionare la limba
300 acasă Studiu
engleză
Învăţarea noţiunilor
120* serviciu Studiu
tehnice Wolksvagen
Constituirea bazei de date
120 acasă Lucru
cu clienţii mei (ai firmei)
Vânzare utilaje patiserie60 oraş Căutare
Bază de date personale 120 acasă Lucru
Vânzarea microbuzului TV 30* serviciu căutare
Cumpărarea a două 60 oraş căutare
 timp minim
locul tipul de
Probleme necesar
(unde) acţiune
(minute)
costume
Asistenţă stomatologică
60 cabinet Asist.
(lucrări la dantură)
Program fittness 240 sală Lucru
Renunţare la fumat 20* oriunde Voinţă
Achiziţionarea unei
60 oraş Căutare
imprimante + scaner
Intrarea în posesia
30* serviciu Căutare
premiului Suzuki
Analiza CASH 30 acasă informare
Analiza bursă 30 acasă Informare
Conceperea şi
argumentarea tehnică a 60 acasă Studiu
unor planuri de investiţii
Deschiderea unei firme
60 oraş informare
(acte, documentaţie etc.)
Dezvoltare personală –
60 acasă Studiu
analiză tranzacţională
Dezvoltare personală –
programare neuro- 60 acasă Studiu
lingvistică
 

Calculul timpului:
- ore de serviciu (inclus si transportul la /de la serviciu): (12ore / zi) = 60 de ore
- ore de odihna (inclus timpul de pregatire dînainte si dupa odihna) = 56 de ore
- ore destinate servirii mesei (acasa) = 10 ore
- ore petrecute în compania prietenei = 10 ore
- orele marcate cu asterisc nu se contorizeaza.
- Total ore ocupate = 136 ore
- Total ore la dispozitie (din totalul de 168 de ore)= 32 de ore
- Total ore necesare pentru înfaptuirea proiectelor (1620 minute) = 27 de ore
- Participarea la calculul timpului a subiectului s-a dovedit a fi fost benefica.
Acesta a afirmat ca niciodata nu-si pusese problema într-o astfel de maniera,
convins fiind pâna în acel moment ca ar fi fost o pierdere de timp.
- Dupa explicatiile pe care le-am dat subiectului cu privire la modul cum si-a
construit asteptarile, l-am întrebat pe acesta ce alte tipuri de probleme îi creeaza
stari asemanatoare cu cea descrisa de el. Raspunsul sau a fost negativ, subliniind
ca pentru celelalte tipuri de probleme care apar gaseste usor solutiile de rezolvare.
- Pentru a întelege mai bine de ce uneori nu reusim sa ne atingem scopurile, i-am
solicitat ca atunci când va ajunge acasa, sa-si noteze pe câte o hârtiuta fiecare din
cele 20 de proiecte si sa le aseze, în functie de valoarea pe care i-a acordat-o
fiecaruia, pe rafturile bibliotecii - marimea scorului trebuie sa fie direct
proportionala cu înaltimea rafturilor). Dupa un anumit timp sa încerce sa ajunga
la ele si sa le culeaga, initial fara a se ajuta de vreun obiect, iar apoi sa recurga la
orice mijloc pentru a finaliza actiunea. În tot acest timp sa-si monitorizeze toate
eforturile si gândurile sunt asociate acestora, pentru a ne împartasi impresiile.
- Tema propriu-zisa pentru sedinta urmatoare a constat în: pe baza listei de
proiecte, sa formuleze raspunsuri la un set de întrebari pe care le va asocia fiecarui
proiect. Obiectivul pe care l-am urmarit a fost de a-l determina pe subiect, pe de-o
parte sa gaseasca noi solutii la proiectele sale, iar pe de alta parte, sa faca distinctia
dintre centrarea pe problema de cea axata pe starea afectiva. Întrebarile au fost:
1. Cum gândesti ca ai putea pune în practica proiectul 1, 2, … 20 ?
2. Ce crezi în legatura cu ce gândesti referitor la proiectul 1, 2 …20 ?
3. Ce simti în legatura cu ce crezi si ce gândesti referitor la proiectul 1, 2, …20 ?
4. Care este starea în care te afli când te gândesti, crezi si simti referitor la
proiectul 1, 2, … 20 ?

+ sedinta a III-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea, modificarea si acceptarea de catre
subiect a gândurilor si sentimentelor negative.
- Subiectul ne-a povestit ca sarcina primita, referitoare la cele 20 de hârtiute, i s-a
parut interesanta si a trecut la actiune. Acesta relateaza ca pâna în momentul în
care a trecut la faza culegerii hârtiutelor (proiectelor) nu s-a gândit de ce trebuie
sa faca acel lucru. Odata cu sporirea eforturilor, a început sa construiasca variante
explicative. O singura nelamurire a avut si pe care o redam ca fragment din
dialog:
- T: … proiectele pe care ti le-ai propus sunt, în fapt, asteptarile tale...
- P: … da, m-am gândit si eu la asta …
- T: …iar asteptarile tale n-au fost altceva decât hârtiutele pe care le- ai scris, nu-i
asa ?
- P: … m-am lamurit … cu cât asteptarile mele sunt mai mari, … cu atât ajung mai
greu la ele …
- T: nu mai greu, cu eforturi mai mari, dar si cu mijloace adecvate.
- sedinta s-a centrat discutarea sarcinii pentru acasa:

 
 cum gândesc ce simt înstarea în care
că aş puteace cred în legătură
legătură cu
mă aflu când
prioritate
pune în cu ce gândesc ce cred şimă ce gândesc,
practică gândesc cred şi simt
Mă bucură,
m-aş simţi
Prin
Nu e uşor dar împlinit,
este mi-
obţinerea Confortabilă
posibil aş putea
unui credit
întemeia o
familie
Achiziţionarea Temere/
unui neîncredere
apartament Obţinerea Mult mai (dacă
credituluiavantajos, maiprietenia se
de către ales că eu am va rupe …, Neliniştită
prietenabanii pentru toată
mea avans agoniseala
mea de trei
ani …)
Prin a găsi
un substitut
(lucruri Pot să mă las
Renunţare captivante,
la definitiv; îmi Că pot şi Confortabilă,
alcool întâlniri cu
lipseşte timpulvreau optimistă
prietena şinecesar
prieteni,
lectură)
Printr- un
program
zilnic (celn- am folosit toate
Învăţarea lb.
puţin o oră;
ocaziile, dar nu s-
OptimismConfortabilă
engleze prin discuţii
au
cu persoaneterminat;lipseşte
native); prin
meditaţii.
Prin
învăţarea
Bază de date
ACCESSîmi – lipseşte timpul
OptimismConfortabilă
clienţi lui, şi necesar
construirea
bazei de date
 cum gândesc ce simt înstarea în care
că aş putea
ce cred în legătură
legătură cu
mă aflu când
prioritate
pune în cu ce gândesc ce cred şimă ce gândesc,
practică gândesc cred şi simt
Nu-mi
Să apelez la
convine, dar
Vânzare cunoştinţele îmi lipseşte timpul
… depinde Confortabilă
utilaje care se ocupă
necesar
de cererea
cu aşa ceva
pieţei
Să- mi
procur mai
Voi putea
Învăţarea multe
răspunde prompt
noţiunilor materiale Mă linişteşte
Confortabilă
la întrebările
tehnice WVSă apelez la
clienţilor
colegii din
Service
O voi rezolva
Baza de date
odată cu îmi lipseşte timpul
Mă linişteşte
Confortabilă
personală baza de date
necesar
clienţi
Nu- mi
îmi lipseşte timpul
Să apelez la convine, dar
necesar; îi voi
Vânzare cunoştinţele … nu
spune lui tata să Confortabilă
microbuz TVcare se ocupă depinde
se ocupe el,
cu aşa ceva numai de
pentru că e al lui.
mine.
Chiar dacă n- am
Repararea Să merg la timp, nimeni nu Măo simt Mi se face
danturii dentist poate face în locul hotărât ruşine de mine
meu pentru mine

- Analizând gândurile, simtamintele si proiectia actiunilor subiectului, s-a

evidentiat o reducere considerabila a proiectelor (ca motivare, afirma ca le-a
selectat, celelalte ne mai constituind prioritati) si formulari corecte, coerente a
modalitatilor de rezolvare a proiectelor. Dispozitia subiectului s-a ameliorat, fapt
confirmat de adoptarea în cadrul sedintei a unei pozitii posturale relaxate (în locul
celei usor defensive), a exprimarii unei angajari mai ferme cu referire la proiectele
de viitor si a jovialitatii care se îmbunatateste vizibil de la o întâlnire la alta.
Pentru a ne asigura de schimbarile survenite în modul de abordare al subiectului a
prioritatilor, am insistat asupra câtorva aspecte legate de prioritatea numarul 1 -
achizitionarea unei locuinte. Redam un fragment din cele discutate:
- T: care a fost primul gând care ti-a venit în minte când ai ales sa rezolvi problema
achizitionarii unui apartament ?
- P: îmi doresc sa am casa mea …
- T: corect. … si apoi …
- P: … ca trebuie neaparat …
- T: … te ai întrebat daca poti, daca esti pregatit pentru a-l achizitiona ?
- P: bineînteles, dar când îmi propun ceva nu ma las pâna nu rezolv?
- T: … reusesti întotdeauna ?
- P: … nu chiar, dar de cele mai multe ori...
- T: în situatia pe care o discutam înca n-ai reusit, asa cum vrei tu, iar lucrul acesta
te descurajat putin.
- P: asa se întâmpla când nu iei toate variantele în calcul.
- T: de data asta ai chibzuit mai mult asupra aspectului ?
- P: da, dupa ce am raspuns la cele 4 întrebari la care mi-ai cerut sa raspund.
- T: mda, am înteles ! cum te simti acum când te gândesti la proiectele tale ?
- P: le privesc altfel, … oricum mult mai relaxat. Îmi dau seama ca desi sunt
prioritati, e bine sa le rezolv sistematic. Cred ca ai vazut ca multe dintre ele au
disparut.
- T: te-ai gândit sa ti le împarti în functie de locul unde ai mai multe sanse sa te ocupi
de ele ?
- P: bineînteles, îmi tot vin idei când si unde au fiecare timpul si locul.
- ………………………………………………………………
- Am continuat sedinta ajutându-l sa-si întareasca noile gânduri si sa caute
permanent argumente valide la gândurile care-l nelinistesc. Ne-am exprimat
acordul referitor la variabila timp, care ocupa o pondere însemnata în rezolvarea
oricarei probleme, dar pe care de cele mai multe ori o introducem gresit în
ecuatiile pe care le construim.
- Catre sfârsitul sedintei l-am întrebat pe subiect daca ar fi interesat sa îl învat o
metoda de relaxare, pe care sa o folosim la sfârsitul fiecarei sedinte si, de
asemenea, sa o poata folosi si singur ori de câte ori va simti nevoia sa se linisteasca.
Astfel, sedinta s-a terminat cu un exercitiu de relaxare (antrenamentul autogen
Schultz).

+ sedintele a IV- a si a V- a:
Pentru aceste sedinte ne-am propus sa fixam gândurile si convingerile pozitive
dobândite în sedintele anterioare.
- sedintele au debutat cu discutii referitoare la ce s-a mai întâmplat între sedinte
pâna în momentele întâlnirilor. Subiectul a povestit ca majoritatea timpului l-a
avut ocupat cu problemele de serviciu care i-au adus si satisfactii privind
exersarea limbii engleze. Participând la un curs de management organizat de
Reprezentanta, pe parcursul a doua zile, a avut ocazia sa converseze în limba
engleza cu unii dintre participantii straini. Mai mult decât atât a fost solicitat sa
translateze oficial câteva discutii, motiv pentru care a fost apreciat si felicitat în
acest sens. Am exploatat situatia întarindu-i convingerea ca n-are motive de
îngrijorare privind cunostintele de limba engleza.
 

 
+ sedintele a VI-a si a VII-a:
În aceaste sedinte ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa exploram posibile
evenimente de viata, ale caror gânduri asociate sa-i destructureze încrederea în
sine si în ceilalti.

- La începutul sedintelor, a relatat ca parcurgerea schemei l-a ajutat sa-si

recunoasca faptul ca îi place sa detina un anumit control asupra evenimentelor
sale de viata si asupra modului cum reactioneaza, dar ca a reusit în ultimele zile sa
adopte si alte maniere de aborda anumite situatii care îl indispuneau. Astfel, ne-a
povestit ca, daca înainte nu se putea abtine sa nu se opreasca la barul cu pricina si
sa consume 1- 2 beri (ca de obicei), ca apoi sa-l evite, ca reactie la sugestia noastra.
În ultimele zile (asa dintr-o data - spune acesta) a intrat în bar, si-a cumparat o
cutie cu bere, fara sa mai simta nevoia sa ramâna sa o consume, îndreptându-se
linistit spre casa. A relatat situatiile noi s-au repetat, dar ca a simtit aceeasi stare
de satisfactie ca dupa evenimentul legat de conversatia în limba engleza.

- Într-una dintre sedinte, pentru ca l-am simtit nelamurit si întrebator cum de

survenise "dintr-o data" o asemenea schimbare, în continuare am explicat
subiectului ca în multe dintre cazurile de consum al alcoolului, nu dependenta de
acesta este cauza, ci un mod subconstient prin care o persoana îsi sustine, îsi
întareste anumite convingeri negative despre sine. Am ales exemplul subiectului
însusi, care desi nu simtea nevoia, adoptase un asemenea comportament.
Reamintindu-i cum vedea nerealizarea proiectelor sale - aflat în postura persoanei
care nu vedea nici o iesire din situatie, ajunsese sa creada ca nu este în stare, ca nu
poate - se descurajase si intrase în panica. Gândurile " negre " nu conteneau sa-l
asalteze, i se întarea convingerea ca într-adevar (pseudo adevarul) este "un
nimic", iar ca sa-i demonstreze ca asa este, prietenul sau, "subconstientul", l-a
determinat sa adopte obisnuinta bautorilor de mare "clasa" (pe care "tu îi detesti -
i-am precizat noi"), iar atunci poza omului de nimic a fost completa. Astfel, i-am
facut precizarea ca, nu "dintr-o data" s-a produs modificarea, ci ca urmare a
schimbarilor pe care le-a simtit el însusi si pe care ni le-a povestit.

- Discutiile care au avut loc s-au centrat pe relatia subiectului cu prietena sa si cu

ceilalti prieteni. Subiectul a recunoscut ca în ultimul timp întâlnirile cu acestia au
înregistrat o frecventa scazuta din cauza exclusiva a lipsei de timp si într-o
anumita masura si din cauza dispozitiei pe care a avut-o. Am insistat însa asupra
aspectului semnalat de subiect într-una din sedintele anterioare cu privire la
necomunicarea nici uneia dintre persoanele semnificative despre starea în care s-a
aflat.
- Pentru sedinta urmatoare, i-am solicitat subiectului sa-si urmareasca si sa noteze
reactiile (gânduri, sentimente si comportamente) pe care le are dar nu ar vrea sa le
aiba la situatiile pe care le întâlneste.

+ sedinta a VIII-a:
Scopul sedintei a fost de a identifica abilitatile pe care subiectul le-a dobândit
pentru a evita întoarcerea la gândurile si modelul comportamental care a instituit
interventia terapeutica.
- Discutiile de început ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a
mai întâmplat de la ultima sedinta pâna în momentul respectiv. Subiectul a
afirmat ca starea sa de dispozitie a fost buna în toata aceasta perioada; a discutat
cu tatal sau cum trebuie sa procedeze pentru a rezolva vânzarea microbuzului TV
si a primit asigurari de la acesta (tatal sau) ca se va ocupa personal de problema
aceasta; la serviciu a reusit sa convinga doi clienti sa achizitioneze câte o masina,
fapt care, adaugat succeselor de pâna la acel moment, i-a asigurat un loc în prima
serie, care va fi repartizata reprezentantei la care lucreaza, la o specializare de
patru luni în Germania (cândva în primavara).
- Întrebat daca poate sa ne spuna care crede ca este secretul unei existente linistite,
ne-a raspuns ca pe primul loc este calmul, apoi o gândire justa, iar apoi, " ceea ce
cred eu cu tarie ca înseamna linistea ".
- Discutiile au continuat, capatând însa o tenta filosofica, dar care ne- a ajutat sa
identificam realele abilitati/resurse ale subiectului: acceptarea de sine si acelorlalti,
spontaneitatea, obiectivitatea, independenta, implicarea sociala, capacitatea de
discriminare. Beneficiul identificarii acestor resurse ne-a creat convingerea ca
demersul terapeutic se derula în directia dorita (aprecierea este numai în raport
cu progresul înregistrat de subiect).
- Pentru sedinta urmatoare am solicitat subiectului sa se gândeasca la o mini-
strategie (de principiu) de abordare a unei situatii-problema.

+ sedinta a IX-a:
Scopul sedintei a fost de a ajuta subiectul sa identifice conduite de raspuns (de
principiu) pentru a obtine autocontrolul dorit.

- Discutiile de început ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a
mai întâmplat de la ultima sedinta pâna în momentul respectiv. Subiectul ne-a
povestit ca în perioada care a trecut a fost asaltat de probleme de tot felul (de la
probleme de ordin administrativ pâna la problemele sale de promovare si vânzare
a masinilor), carora le-a facut fata cu succes. A precizat ca desi în volum mare si
cu o complexitate crescuta, nu s-a simtit nicidecum obosit, dimpotriva l-au
mobilizat si mai mult. Explicatia pentru buna dispozitie a subiectului, pe care o
remarcaseram deja, nu s-a lasat prea mult asteptata. Acesta ne-a relatat ca urma
sa plece, la începutul lunii aprilie, la o specializare în Germania la firma
Wolksvagen, pentru o perioada de 4 luni de zile. Ne-a povestit ca evenimentul se
datora promisiunilor primite cu ocazia unui eveniment despre care ne relatase
într-o sedinta anterioara.

- Întelegând ca aceasta era ultima sedinta pe care urma sa o desfasuram, am

hotarât de comun acord, sa trecem direct la analiza sarcinii pe care a avut-o de
îndeplinit. Redam un fragment din dialogul purtat:
- Concluzia asupra temei am prezentat-o subiectului într-o maniera încurajatoare,
apreciindu-l pentru modul cum a raspuns cerintelor la întâlnirile noastre. I-am
reamintit ca problemele existentiale nu vor semana niciodata unele cu altele, iar,
pentru fiecare dintre ele abordarile, vor avea un specific aparte. De asemenea, i-
am amintit ca vietii îi sunt caracteristice paradoxurile si ambiguitatile care ne
creeaza tuturor, în nenumarate rânduri, stari de disconfort, de deznadejde sau de
teama, dar important este sa învatam si sa ne dezvoltam abilitatile de a face fata
problemelor care se ivesc. Redam dialogul dinaintea încheierii sedintei:
- T: Dan, ce este pentru tine altfel decât a fost ?
- P: ma simt linistit, calm, privesc lucrurile dintr-o alta perspectiva, … ma simt bine,
asa cum eram mai demult.
- T: … dar, ce seamana cu ce a fost ?
- P: …eu … dar … numai pe dinafara.
În încheiere, i-am adresat subiectului invitatia sa ne viziteze ori de câte ori va simti
placerea sau nevoia sa o faca.

BILIOGRAFIE

1. POPESCU-NEVEANU, P. - Dictionar de psihologie, ed. Albatros, Bucuresti,

1979
2. *** American Psychiatric Association - D.S.M.-IV, ed. Washington D. C. - A. P.
A. - 1994
3. IONESCU, C - Psihiatrie Clinica, ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000.
4. KAPLAN & SADOCK - Psihiatrie clinica, ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
5. DAFINOIU, I. - Elemente de psihoterapie integrativa, ed. Polirom, Iasi, 2001.
6. DAFINOIU, I - Hipnoza clinica, ed. Polirom, Iasi, 2003.
7. HOLDEVICI, I, VASILESCU, I. P. - Psihoterapia. Tratament fara
medicamente, ed. Ceres, Bucuresti, 1993.
8. HOLDEVICI, I - Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de
psihoterapie, ed. Orizonturi, Bucuresti, 1993.
9. HOLDEVICI, I. - Psihoterapie, ed. Ceres"Bucuresti 1993.
10. HOLDEVICI, I - Sugestie si psihoterapie sugestiva, ed. Victor, Bucuresti, 1995.

11. HOLDEVICI, I. - Autosugestie si relaxare. ed. ALL, Bucuresti 1995.

12. HOLDEVICI, I - Gândirea pozitiva, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2000.
13. HOLDEVICI, I. - Hipnoza clinica. ed, Ceres, Bucuresti 2001.
14. HOLDEVICI, I - Noua hipnoza ericksoniana, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2001.
15. HOLDEVICI, I - Psihoterapia cazurilor dificile, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2003.

16. HOLDEVICI, I - Psihoterapia de scurta durata, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2004.

17. HOLDEVICI, I - Psihoterapii scurte, ed. Ceres, 2004.

18. HUBER, W - Psihoterapiile, ed stiinta si Tehnica, Bucuresti,1997.
19. IAMANDESCU, I. B. - Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, ed. Info
- Medica, Bucuresti, 2003
20. IAMANDESCU, I. B. - Muzicoterapia receptiva, ed. Info - Medica, Bucuresti,
2004
21. MITROFAN, I.-Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Ed. stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti 1989.
22. MITROFAN, I MITROFAN, N. - Elemente de psihologie a cuplului. Ed. sansa
S. R. L., Bucuresti, 1994.
23. MITROFAN, I - Psihoterapie experentiala, Ed. Info-Medica, Bucuresti 1997.
24. MITROFAN, I., CIUPERCa, C. - Psihologia relatiilor dintre sexe. Ed.
Alternativa, Bucuresti, 1997.
25. VERZA, E - Psihologia vârstelor, ed. Hyperion XXI, Bucuresti 1993.

ANAMNEZA- prin aceasta se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in

procesul de diagnosticare in scopul reconstituirii biografiei celui testat si analizei
conditionarii social-educative a personalitatii. Analiza modului concret de viata, a
conditiilor de lucru si a situatiei familiale, a modalitatii de debut si evolutiei in
timp a tulburarilor psihice, aprofundarea problematicei cauza-efect arata
importanta anamnezei in psihodiagnoza etiologica.

METODA CONVORBIRII
Daca cele doua metode prezentate anterior investigheaza mai ales conduita si reactiile
exterioare ale subiectului, metoda convorbirii si interviului permite sondarea vietii
interioare, a intentiilor, opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspiratiilor,
conflictelor, prejudecatilor, mentalitatilor, sentimentelor, valorilor, statutului profesional,
dorintelor asteptarilor, idealurilor, etc.
Convorbirea este o discutie premeditata, angajata între cerce-tator/psiholog si subiectul
investigat, presupunând relatia directa, de tipul fata în fata, dar si sinceritatea deplina a
subiectului.
Convorbirea este o metoda mai complicata si mai greu de -învatat deoarece în cadrul ei,
influenta reciproca dintre psiholog si subiect este mai mare decât în oricare alta metoda si
presupune o selectie a relatarilor facute de subiect. De asemenea se bazeaza pe capacitatea
subiectului de introspectie, de autoanaliza, necesitând o motivare corespunzatoare a
subiectilor.
Exista mai multe tipuri de convorbire, în functie de situatie alegându-se dintre:
.Convorbirea standardizata, dirijata, structurata, care se bazeaza pe formularea acelorasi
întrebari, în aceeasi forma si aceeasi ordine pentru toti subiectii;
.Convorbirea semistandardizata, semistructurata, în care întrebarile, pot fi reformulate, se
poate schimba succesiunea acestora, se pot pune întrebari suplimentare;
.Convorbirea libera, spontana nu presupune folosirea unor întrebari prestabilite, acestea
fiind formulate în functie de situatia particulara în care se desfasoara;
.Convorbirea psihanalitica, propusa de S. Freud se bazeaza pe metoda asociatiei libere de
idei si este folosita pentru analiza si interpretarea diferitelor probleme ale pacientului;
.Convorbirea nondirectiva, propusa de C. Rogers, creeaza conditiile psihologice care sa
faciliteze relatarile spontane ale subiectului fara ca acesta sa fie permanent întrebat.
Eficienta acestei metode este data de respectarea unor conditii:
-necesitatea desfasurarii dupa o structurare anterioara a întrebarilor de catre
experimentator;
-întrebarile sa vizeze culegerea cu anticipatie a unor informatii despre subiect, prin
folosirea altor metode observatia, analiza produselor activitatii etc.;
-preocuparea pentru anticiparea raspunsurilor subiectului de catre experimentator, pentru
a sti cum sa se comporte în eventualele situatii neprevazute;
-motivarea adecvata a subiectilor pentru a obtine din partea acestora raspunsuri sincere.
Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obtinerii unor informatii numeroase si
variate, direct de la sursa, într-un timp relativ scurt, precum si faptul ca nu necesita
aparatura sofisticata ori instalatii speciale.
Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitate atât al experimentului, cât
si al subiectului si din eventuala lipsa de receptivitate determinata de lipsa de motivare a
subiectului.
Alaturi de convorbire se utilizeaza si interviul care se deosebeste de aceasta doar prin
faptul ca în cadrul interviului, locul experimentatului nu poate fi inversat cu cel al
subiectului, relatia fiind în acest caz univoca experimentatorul este cel care totdeauna
pune întrebarile, iar subiectul totdeauna raspunde.

Fragilitatea construcţiei personalităţii

 se manifestă atunci când solicitările depăşesc posibilitatea de răspuns;
 se înregistrează infantilismul în comportament, operaţiile logice de nivel scăzut
nefacilitând construirea raporturilor sociale stabile;
 poate fi:
o disociată – cu manifestări de impulsivitate, duritate, lipsă de control în condiţii
de mediu nesecurizat;
mascată – la cei care trăiesc într-un mediu securizat;

Fragilitatea şi labilitatea conduitei verbale (E. Verza)

 neputinţa de exprimare logico-gramaticală a conţinuturilor,
situaţiilor, imposibilitatea de a-şi menţine conduita verbală la un progres
continuu, de a o adapta la diverse situaţii;
 se manifestă prin retard în limbaj sau tulburări frecvente ale
limbajului.
Alte trăsături sunt analizate în funcţie de simptomatologia psihică cu implicarea
şi dezvoltarea proceselor psihice în diferite forme de dezvoltare.
Particularităţi specifice ale proceselor şi funcţiilor psihice în diferite
forme de activitate
 activitatea psihică se caracterizează prin desfăşurarea ei în limite inferioare,
stagnarea în evoluţia unor funcţii, dezorganizarea altora
 fragilitatea construcţiei personalităţii este valabilă şi pentru procesele şi
funcţiile psihice manifestându-se în raport cu gradul de deficienţă. La
deficienţii mintali severi aceste procese sunt foarte diminuate, evoluţia lor
având loc doar la debilul mintal

Testul Raven - revizuit de mai multe ori până în 1956, Raven cuprinde 5 serii
diferite: A-E. Există şi o serie pentru copii de la 5-11ani. Fiecare matrice cuprinde
12 figuri de desene geometrice ordonate astfel încât să prezinte dificultăţi
progresive. În fiecare matrice se află decupat un segment. Subiectul trebuie să
aleagă ceea ce lipseşte dintr-o serie de 6 variante. E vorba de analiza abstractă
privind forma şi detaliile. Bateria cuprinde factorul „g” în saturaţie (.82) şi factorul
de grup vizual perceptiv. Se aplică individual sau colectiv. Operează cu depistarea
similitudinilor, organizarea crescută a câmpului perceptiv, capacitatea de a analiza
şi organiza mintal elemente componente diferenţiale, utilizând operaţii perceptiv-
logice.
Testul de memorie Rey

Testul de memorie Rey este un test de memorie, care masoara capacitatea de

engramare, stocare si reactualizare.

Testul de memorie Rey are 6 faze, 5 de reproducere si 1 de recunoastere.

Testul de memorie Rey se poate folosi in masurarea capacitatii mnezice atat in

urma unei traume, cat si in condtii normale.

Testul de memorie Rey

Este un test de memorie, care masoara capacitatea de engramare, stocare si

reactualizare. Testul are 6 faze, 5 de reproducere si 1 de recunoastere. Se poate
folosi in masurarea capacitatii mnezice atat in urma unei traume, cat si in condtii
normale.