P. 1
Boala lui Carre

Boala lui Carre

|Views: 103|Likes:
Published by Stefan Manea

More info:

Published by: Stefan Manea on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2011

pdf

text

original

Atestat Profesional in domeniul Medicina Veterinara sectia Animale de Companie

Elev

: Manea Stefan Clasa : a XII-a C Profesor : Popa Ileana Profesor Indrumator : Director : Ciumacenco Caterina Director adjunct : Costache Adrian Diriginte : Ignatencu Nadia

Š Semnele bolii. în trecut. care poate face o boal inaparent clinic. ƒ ƒ Maladia a avut. ƒ Unii autori. caracterizata prin sindrom febril . cutanate si nervoase. o inciden crescut doar în mediul urban. Dabija i colaboratorii. . datorit circula iei intense între ora i sat. în 1983 ar tau c inciden a bolii este în cre tere. animalele bolnave i cele trecute prin boal . mai rezisten i la aceast viroz fiind terrierii i boxerii. devine eliminator de virus i responsabil de dispersarea acestuia în mediul înconjur tor.apte zile (cu varia ii între 3 i 14 zile) În jigodie sunt multiple. specifica carnasierelor . pulmonare . În primul rând. care elimin virusul timp de cinci. precum Gh. în prezent.ase luni dup remitere.apte zile (cu varia ii între 3 i 14 zile). afec iunea putând evolua totu i mai drastic la rasele de câini perfec ionate. cu toate campaniile de vaccin ri f cute. tulburari digestive . Š Surse de infec ie: ƒ Š Omul. boala este r spândit în toat ara. ƒ Perioada de incuba ie este de trei.Š Boala infecto-contagioasa . Etiologie ² Perioada de incuba ie este de trei.

În mod obi nuit proprietarul observ urm toarele manifest ri la câinele bolnav: stare general proast (este Åab tutµ) inapeten a (lipsa poftei de mâncare) frisoane. localizarea i gravitatea complica iilor. iar clinic exist forme de boal : respiratorie digestiv (gastroenteric ) nervoas i cutanat . .Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Š Simptomele sunt în func ie de: virulen a tulpinii de virus receptivitatea individual la infec ie natura. Prim vara i toamna boala evolueaz mai grav.5°-41°C). Sub raport evolutiv se distinge o form supraacut i una acut . tuse congestia mucoaselor usc ciunea trufei febr (39.

dup care câinele are din nou febr (40-41°C). ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ La dou zile febra dispare. Câinele bolnav prezint semne de conjunctivit i cheratit . marcând faza a doua. pe baza c rora se poate pune diagnosticul de jigodie. cu sc deri bru te de temperatur . Câinele bolnav prezint : prurit (mânc rime) nazal i al extremit ilor. Diminea a Åbolnavulµ se scoal cu ochii Åcârpi iµ. cu diferi i germeni. starea general seîmbun t e te. Poate ap rea i un catar al mucoasei laringiene sau bron ice. îndeosebi fotofobie. . uneori chiar sangvinolente. animalul prezint o poft de mâncare crescut i revine la o stare. Rasele de câini cu botul scurt respir aproape numai pe gur i sunt dispneice (respira ie greoaie).Š Forma respiratorie. Din cauza acestor infec ii secundare apar deseori ulcera ii corneene bilaterale. curba termic este neregulat . Faza dureaz una-cinci zile. aparent . de s n tate. scurgeri seroase-purulente din orificiile nazale. apoi blefarit (inflama ia pleoapelor). tusea devenind dureroas i greoaie. când viroza ini ial se complic cu infec ia secundar . În aceast a doua faz .

Atingerea renal (ce poate fi accentuat în urma unei medica ii neadecvate) se manifest clinic prin instalarea albuminuriei. sangvinolent i cu dureri abdominale câinele are vome repetate i. Începe cu o amigdalit . fetid . prezen a în urin a cilindrilor hialini i a celulelor normale. prezentând totodat o sete exagerat . ƒ Dac nu. cre terea azotemiei. în urma acestora i a diareei grave. toate cu diferite grade de intensitate ƒ Dac viroza nu provoac o atingere gastro-intestinal marcat . simptomele se opresc aici.Š Forma digestiv . în faza digestiv propriu-zis apar urm toarele semne: . cu o faringit sangvinolent i stomatit (inflama ia mucoasei bucale). ƒ Š Š Š enterit cu diaree lichid . se deshidrateaz .

dup care pot urma perioade când apar. sau chiar la mu chii membrelor posterioare. Gh. Dabija i colaboratorii în lucrarea din anul 1983 arat c o atare form se întâlne te la circa 10% din totalul cazurilor de jigodie la câinii din ara noastr . epuizând animalul bolnav. care are o evolu ie lent . Atingerile meningo-encefalice pot determina simptome nervoase extrem de variate. i ele. imprimând a a-zisa paralizie ritmic . Unele manifest ri encefalice pot deveni din ce în ce mai frecvente i mai violente. s nu se ajung la aceste forme) este variabil . ca hiperestezie. Manifest rile nervoase implic un prognostic grav. de aproximativ 50-75% . cu cât boala dureaz mai mult. propor ia este mult mai mare. se instaleaz treptat. mi c ri în manej. Exist îns i sezoane sau ani de zile.Š Forma nervoas . crize epileptiforme grave. întotdeauna. progresiv . opistotonus. cu atât câinele bolnav are toate ansele s fac o form nervoas incurabil . de regul . când formele nervoase ale jigodiei lipsesc cu des vâr ire. ori coreea jigodioas . începând obi nuit cu mioclonii localizate la diferite grupe musculare. rostogoliri. în timp ce. torticolis. exagerarea sau abolirea auzului. De tiut c aceast form nervoas a jigodiei. Inciden a formelor nervoase (este de dorit ca. în alte ri. poate s dureze uneori luni de zile i se termin cu moartea. adeseori la un singur picior. dansul Saint-Guy. prin tratament bine condus.

cu atât este mai bine pentru stoparea evolu iei boli. dar pot fi i confluente. Cu cât este stabilit mai precoce. micotice. de aproximativ 2-3 mm diametru. . este o gre eal . prin complica ii bacteriene. f r a l sa urme de durat . Acest eritem este discret. a a cum o descriau i C. Dup cum se vede. Este semnalat destul de rar i se manifest prin apari ia unui exantem pustulos. Pot ap rea. O localizare special a formei cutanate const în hipercheratoza care afecteaz .Š Š Forma cutanat . abcese etc. fa a intern a coapselor). Tegumentul. Pustulele au. perinazal . De re inut c a eticheta orice hipertermie.Diagnosticul. la nivelul acestora. tirbu i colaboratorii. mai mult sau mai pu in extins pe suprafa a corporal . Precizarea diagnosticului. la câine. este sigur i rapid . cuzine ii plantari. dermatite. peribucal . La câteva zile apar cruste. prin metoda de imunofluorescen direct (IFD). se îngroa i crap (cr p turile sunt profunde i sângeroase). drept jigodie. câinele bolnav fiind chiop. în general. ƒ Aceast localizare este cunoscut i sub denumirea de boal a c lcâiului tare. dar se pot întâlni câini bolnavi cu forma cutanat generalizat . dimensiuni reduse. interesând numai pielea din anumite regiuni (auricular . diferite eczeme. care se vor usca i apoi se exfoliaz . în special. simptomatologia bolii este poliform i comun cu a altor boli.

sector 3. Lucrurile au r mas îns în stadiul de început. pe când terrierii i boxerii sunt mai rezisten i la ea).Noi credem c metoda propus de C. E un lucru ce trebuie f cut atât pentru ap rarea prietenilor no tri adev ra i ³ câinii ³. Bucure ti. ƒ Dat fiind importan a diagnosticului precoce în aceast boal . metoda s fie impus i practicat pe scara întins . un diagnostic. rasa câinelui bolnav (ciob ne tii germani i teckelii fac forme cu evolu ie grav . tirbu i colaboratorii pentru diagnosticul rapid prin IFD. în cadrul ei. Referindu-ne strict la Clinica veterinar din str. neexistând practic o popularizare i o utilizare larg a IFD. poate fi aplicat în orice clinic veterinar pentru animale mici. m car în viitor. de c tre medic. aici exist o activitate de profil în ceea ce prive te bolile infec ioase înc din 1972 i. de faza în care se pune diagnosticul. trebuie ca. elaboreaz aceste norme de efectuare a IFD. ƒ .Prognosticul este rezervat spre grav i el depinde. în primul rând. cât i în vederea cre terii prestigiului medicinei veterinare române ti. acuzându-se lipsa condi iilor materiale etc. Ilioara 16. Deci depinde de urm torii factori: momentul când a fost pus. modul în care este îngrijit i tratat câinele bolnav.

unguent cu Kanamicin sulfat. cofein n. În form cutanat se vor face pudr ri cu talc. În orice form ar fi jigodia. unguent oftalmic cu Polimixin i Neomicin etc. anesteziind (amestec de pudr în p r i egale). glucoz 33% (i. de la o ras de câini la alta. De aceea americanii vorbesc. de obicei cu un vaccin ce are mai multe valen e (jigodie. oxid de zinc. Cantastim etc. vitamina F. .. B(h Bn si B2). Ampicilin . Corneliu Cure a fost primul care a studiat boala i a preparat vaccinul antijigodios. Mibazon. vitamina A. vitaminele din grupa B (vitamina Bi. Prima vaccinare se va face dup deparazitarea intern obligatorie. Distemper etc.ƒ ƒ ƒ Eficacitatea tratamentului prescris este diferit de la un caz la altul. desigur c o gammaglobulin specific acestei boli ar fi medica ia ideal . vitamina C. Revenind îns la tratamentul simptomatic. cu rapel la trei luni i jum tate i se va repeta în fiecare an. În România. În forme nervoase: Fenobarbital (Primidon).Tratamentul. Siagloban SHL etc. În formele oculare: instila ii în ochi un colir de Sulfacetamid . oleum camphorat. gluconat de calciu (i. Prevenirea bolii se face prin vaccinare. la vârsta de dou luni i jum tate. Asocilin etc. Este mai mult simptomatic decât etiologic.b.). În formele respiratorii: Biseptol (Co-Trimoxazole).) . în prezent. leptospiroz . în medicina canin . pe care-l prescrie i-l conduce medicul. Jecozine. Oxacilin .v.): Candur. hepatit . Fosfobion (ATP) etc.v. se vor avea în vedere: medicamentele de sus inere a marilor func iuni ale organismului. de specializ ri pe rase de câini. solu ie de Petargol 2%. Polidin. parvoviroz etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->