APARATUL DIGESTIV

Aparatul / sistemul digestiv : tubul digestiv + glandele anexe

- Tubul digestiv - între cavitatea orală şi anus

- alcătuit dintr-o succesiune de segmente tubulare, separate prin sfinctere;

- se subîmparte în :

TD supradiafragmatic: cavitatea orală, faringele şi esofagul

TD subdiafragmatic: stomac, intestin subţire, intestin gros, canal anal

- Glandele anexe : glandele salivare, ficat şi pancreas

CAVITATEA ORALĂ

Segmentul iniţial al tubului digestiv, unde alimentele sunt fragmentate mecanic de dinţi ,suferă modificări
chimice prin amestecare cu saliva, ulterior sunt transportate în faringe şi esofag.

• CO - alcătuită din - vestibulul oral, anterior, cuprins între faţa internă a buzelor şi obrajilor şi arcadele
dentare şi

- cavitatea orală propriu-zisă, posterior de arcadele dentare.

• Cavitatea orală propriu-zisă :

- peretele superior - bolta palatină - formează plafonul; formată în 2/3 anterioare din palatul dur, care se
continuă posterior cu palatul moale;

- peretele anterior - suprafaţa internă a gingiilor şi dinţi;

- peretele posterior - plicile palato-glose / stâlpii vălului palatin (între care se află amigdalele palatine) de
unde se continuă cu faringele

-peretele inferior - planşeul CO - muşchii ce formează diafragma orală

♦ cavitate virtuală - ocupată în cea mai mare parte organul lingual.

♦ cuprinde : mucoasa orală cu diferitele ei particularităţi în funcţie de zonă, limba, dinții, glandele salivare,
amigdalele.

Sistemul stomatognat

Concept impus de practica stomatologică datorită legăturilor morfofuncţionale particulare pe care le

stabilesc între ele structurile care intră în alcătuirea cavităţii orale.

Definit ca o entitate unitară şi integrată formată din cele două maxilare, articulaţia temporomandibulară,
elementele musculare în relaţie directă cu mobilizarea osoasă, dintele şi ţesuturile sale de suport, mucoasa
orală şi glandele salivare.
BUZELE

●două cute musculo-membranoase care circumscriu orificiul extern al cavităţii orale

●la nivelul marginii lor libere se face trecerea de la tegument la mucoasa orală propriu-zisă

marginea liberă a buzei

- zonă de tranziţie între tegument şi mucoasa vestibulară

- roşul buzelor : epiteliul foarte subţire, prin transparenţă

- vascularizaţia capilară bogată a chorionului, numeroşi corpusculi senzitivi, nu conţine nici glande sebacee nici
foliculi piloşi.

La sugar, epiteliul din roşul buzelor conţine în partea internă numeroase papile lungi şi efilate cu rol în actul
suptului.

● Structura

- schelet conjunctivo-muscular - fibre musculare striate

- acoperit pe faţa externă (cutanată) de tegument

● tegumentul

- grosime importantă, f. aderent la fibrele musculare subjacente

- Chorionul - numeroşi foliculi piloşi, glande sebacee şi sudoripare, corpusculi senzitivi Meissner şi Krause.

- pe faţa internă (vestibulară) - mucoasa orală (labială).

Secțiune prin mucoasa labiala

A. epiteliu nekeratinizat

B. lamina propria

C. glanda salivara minora submucoasa

D fibre nusculare striate din orbicularul buzelor

 Sectiune prin tegumentul buzei

A. Epiteliul keratinizat,

B. folicul pilo-sebaceu,

C. glanda sebacee,

D. derm

Mucoasa orală

Structură histologică:

- 1. ţesut epitelial de căptuşire - epiteliul oral – stratificat, pavimentos (scoamos)

- 2. ţesutul conjunctiv, chorion, lamina propria

- 3. solidarizate - MB

- 4. submucoasa - în unele zone ale CO (mucoasa jugală, la nivelul buzelor, a palatului moale, mucoasa
planşeului oral)

Zonele topografice - aspecte morfologice

- asociate cu anumite funcţii

- funcţional - tipuri (varietăţi) :

1. mucoasa de căptuşire / tapetare

la nivelul buzelor, a palatului moale, mucoasa jugală, a planşeului, faţa anterioară a limbii, mucoasa alveolară;

2. mucoasa masticatorie :mucoasa gingivală, a palatului dur

3. mucoasa specializată faţa dorsală a limbii

Diferenţele de morfologie între tipurile funcţionale şi topografice de mucoasă orală se referă atât la epiteliul
oral cât şi la lamina propria.