TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate. În 1989. În prezent. În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. îl au arta plastică. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. La etapa actuală. Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare. 4 .  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. literatura artistică. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative. de relaţiile lui cu activitatea de creare. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen. Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. de mediu etc. Un rol important. reliefează actualitatea investigaţiei date. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate. rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative. prin intermediul creaţiilor literare. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative.

flexibilitate. creioane. probe psiho-diagnostice. Bonţaş. Levin.. experimentul de pedagogice. D..  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică.  Vom dezvolta priceperi. Comarova T. E. Vâgotski L.. A.S.P.M.. Rădulescu – Motru. variabilitate.. J.. Munteanu Anca.  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ. Ralea M. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor..  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. Fuster Michel. Pavelcu V. I. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. Duff. fluenţă. forme. Allport G. Chirev A. deprinderea de a lucra cu acuarela. matematică.. carioca şi paleta de culori. W. Teresa Amabile.S. Fleorina.  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. originalitate. ştiinţifică la problema în speţă.  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi. Guilford J. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate.Ş. Berdiaev N. Muhina V.W. de redare corectă a formelor..  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt. Odobleja Ş. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare. Teplov B. obiecte. Galperin. Piajet... Weisberg R. constatare şi formare.. Boden Margaret A. Saculina. artă plastică.. jocuri creative.. Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza. M. coerenţă. Gallton F. Barron F.). Leontiev. Cattell J. de a aplica independent elemente. Roşca Al. Nicola. Elconin.. 5 . Rogere C. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea...

artă plastică. am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. principiul accesibilităţii. Am ajuns la concluzia. matematică. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. principiul cooperării şi participării în actul educativ. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. activităţile de joc.o Metode statistice – analiza calitativă. formarea reprezentărilor 6 . • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă. literatură artistică. lucru manual. principiul continuităţii. că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială. principiul unităţii. principiul axării educaţiei pe copil. • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative. • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică.

„euristică”. b) evaluare formativă (continuă). c) evaluare sumativă (cumulativă). eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată. Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. • Am ajuns la concluzia că. Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate. jocurile creative. Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei. părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare. logică presupune şi noi forme de evaluare. 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. „educaţie”. sub directa conducere a pedagogilor. „stimularea creativităţii”. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1].elementare matematice. interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. 7 .

Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. „Pedagogie”. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru. educator. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. phiso-pedagogie. Cahul. 4) De a forma un volum de cunoştinţe. carioca). procedeelor de lucru). studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani. studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. Determinarea temei de cercetare. Etapele cercetării : 2007 – 2008. forme. 8 . procedee. La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. „Pedagogie generală”. tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. Cahul. în cadrul activităţilor propuse. metodist. de a aplica în practică acele metode. acuarele. priceperi. deprinderi la preşcolarii mari. 2008 – 2009. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. educatorii grădiniţei de copii. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor.

P. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor. După Allport G. creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini.W. Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional. tehnicii şi culturii. atitudini. Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi. 9 . atitudini şi calităţi temperamentale.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană. Prin originea ei. susţine.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. calităţi temperamentale. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. . În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei. natura umană este creatoare. Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. original şi adecvat realităţii. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. După Rogere C. (1961). Astfel Berdiaev N. tehnică şi cultură. justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie. Psihologul Guilford J. că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. un popor cu un nivel scăzut al creativităţii. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini.

Cox (1926). Pavelcu V. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei. În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare. dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. 309-314]. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere. Roşca Al. deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. Ellis (1904). p. a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. Weisberg R. El arată ca. Odobleja Ş.M.Gallton F. pp. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare. conceptul de geniu fiind un mit. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. Ralea M. inteligenţa judecăţilor. El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. apreciază. pag. 14 ]. 1994. creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. încrederea în sine. White (1931). Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile. intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. Astfel. Cattell J. (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. 16].

originalitate. 52]. iar 11 . Shakespeare. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. stări alterate de conştiinţă. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. pag. construcţie. Barron F. 16]. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. XVIII. imaginaţie. acelor decente de cele ridicole. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis. Descartes. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. de comportamente personale şi de mişcările sociale. Newton sau Berkeley. El consideră că. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. talent literar. pe care le consideră principalele componente ale geniului. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă. de educaţie. De multe ori. W. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte. pag. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. Duff şi a fost elaborată în sec. pag. 32]. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. Boden Margaret A. După Popescu – Niveanu P. evoluţie libertate interioară. de comunicare interumană. judecata şi gustul. 19]. Bacon. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. Ea semnifică : adaptări. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. aparţine lui W. observarea acordului sau dezacordului dintre ele.ceva nou şi de valoare. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. prin combinare şi recombinare a lor. de ideii vechi”. pag.”. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă. confuzie. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”.

care este absolut inovator şi valabil.. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff. şi Nicola I. W. ce este creativitatea. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi. prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. 1998. pag.. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei.). cât şi eficiente [Sternberg D. trebuie să fim conştienţi. Lubart. 3. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. original. idee. Deci. Feist şi Runco. talentul special în domeniul respectiv. care conferă eleganţa gândurilor noastre. 1996. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. iar cea dreaptă în buzunarul stâng. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme. 15 ]. Piercon.1994. 1995. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă. în acelaşi timp ?”. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii. fiind în special prezente la copii. generându-ne bucurie şi satisfacţie. abilităţile tehnice. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. produce ceva nou. 64. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. Bejan. 20-21]. asociativitatea. calificarea. Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate.judecata cu gândirea convergentă. Pe de o parte. Muchielli R. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii. motivaţia intrinsecă.. 2.este o capacitate (proprietate. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. creativitatea . Richard. 1993. creativităţii. pe de altă parte. 53 pp. Mai întâi. 1767. Piajet J. 51. Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi. După Bonţaş I. 1995. operă de artă). ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 . gradul de specializare în domeniul respectiv. Vîgotskii L. originale. pag. la oameni cu realizări excepţionale. Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea.

 creativitatea ca produs. Piajet. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. devenind obiect de cercetare de sine stătător. 26 . 53 pag. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. personalitatea creatoare [16 pag. procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L. în esenţă. 32 ]. Richard. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate. J. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie. După al doilea război mondial. considerat ca un fenomen rar. oamenilor de artă. M. teorii. Bejan. 44]. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. pag. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. Florin Druţă – 1997. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. H.  creativitatea ca proces specific. creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. 17]. 28].” (I. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. în plan individual sau social. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag. modele noi originale. 13 . E. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice. Piercson. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii. Kant) [3 pag.posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. În această accepţie. dispoziţie a intelectului de a elabora idei. Kubie. Produsul creator reprezintă. 33]. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine.

dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului. a noilor ideii. ea înseamnă şi învăţare nouă. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. restructurări de date. prin documentare şi experimentare (analize. modele. 21]. realizabilă prin operaţii de apreciere. Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. a creaţiei. 14 . etc. timp. aplicare. [18 pag. calcule). Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei. în condiţii de amendare. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde. combinări. bisocieri. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. 154].). Incubaţia presupune asocieri. modele. structuri. sub conştient. elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag. respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. preconştient şi conştient [18 pag. specific. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. sisteme. structurile. care se restructurează cu cele aperceptive. [18 pag. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului. principii. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. 153]. ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. modelele. Deci creativitatea de la un loc gol.). potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. În mod inconştient. finisare. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. creativitate. de la nimic. tehnologii. subconştient. care creează datele. recombinări. acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. structuri. preconştient şi conştient. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. sinteze. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior. validare. resurse posibile şi necesare. ideile. în mod inconştient. 154]. Opinia lui Osborn. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc.Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. teorii. 18]. 100].

când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. avansarea unor soluţii virtuale. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii. c) Niveluri ale creativităţii A. profesional. 154] [vezi Anexa № 2].. evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. 101]. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman. perfecţionare permanentă. fără preocupări de utilitate sau valoare. Acest control. Bonţaş I. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. autenticităţii valorii. operaţionali.orientează în mod special. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. 15 . comportamentali. Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. capacitatea acestuia de a angaja un proces creator. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime. 105]. etic. eşantioane. 2. Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. Obiectivul general vizează formarea. reorganizare. Funcţia pedagogică a creativităţii . 3. ipotetică a soluţiilor probabile. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme. făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag.L. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. dar în care specificul ei să fie slab exprimat. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi.ajustare. etc. aparatelor. dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural. probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale. [75 pag. 19]. creativitate expresivă. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei.) pilot. original şi eficient. creativitate productivă.

creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu. O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea. 100]. Un factor deosebit de important e intuiţia. 148]. sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ. aptitudinea interogativă (de căutare). Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa. interesele personale. flexibilitatea şi capacitatea de redefinire. creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. flexibilitatea acesteia. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. a ideilor. caracterizată prin noutate. nivelul de aspiraţie. 5. de personalitate şi sociali. transformarea şi unificarea imaginilor. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . elaborarea. Imaginaţia e un factor fundamental. a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie. originalitatea. care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice. flexibilitatea cognitivă. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism. 53]. surprinzătoare şi originale.4.P. ori la creaţia artistică. inventivitate [18 pag. J. cunoştinţele. finalizată în găsirea unor soluţii simple. familie.  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 .procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările.  Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. deschizând căi noi de abordare [18 pp. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. sentimentele şi atitudinile. Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea. 147-148]. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag.

A. neîncrederea în sine. S. autoexigenţa.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. A. T. Leontiev. Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice. Pevzner. Vîgotskii. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. Nonconformismul. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag. imperceptibile. Vlasova. Smirnov. Danilov. Comarova. Muhina. Zîcova. răbdarea. Atitudinea interogativă. Nicola. L. A. N. proces. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. realizând schimbări continue. angajarea socială. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. fluenţa. În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. 66]. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 . elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. N. Luria. ingeniozitatea. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice. spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. Factorii interni sunt: ereditatea. A. noutatea şi originalitatea. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. perseverenţa. 213]. S.S. entuziasmul. V. 149]. S. senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). Mencinskaia. M. ereditară şi psihosocială. I. L. afectiv. I. I. A. R. creează o anumită fuziune. Pe parcursul activităţii. Slavina. expresivitatea. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv .  Factorii externi: mediul şi educaţia. Bonţaş.  Factorii interni pot fi de natură biologică. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. A. Piajet.67]. încrederea în forţele proprii. personalitate. V. Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. A. 217]. T.S. A. conformismul. tenacitatea. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii. trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare. apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice.

analizate anterior. [82 pag. Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. realizabilă în sens convergent. gândirea. Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă . imaginaţia . 134]. 23]. caracteriale). proiectată multifazic. didactice subiect-obiect. procesului creator. 153]. reglatori în anumite domenii de activitate. Originalitatea . culturală . în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. divergent.în calitate de proces de cunoaştere logică. dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. care asigură premiza sesizării. la nivel temporal şi spaţial . inventării de probleme şi de situaţii-problemă. personalităţii creatoare [18 pag. atitudinile (afective. când vrem să testăm această calitate la cineva. specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. dezvoltate la nivelul: produsului creator. rezolvării. acţiuni educaţionale. S. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. 18 . în calitate de produs de cunoaştere logică. c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare. modul de abordare a unei probleme.. când un procedeu se dovedeşte inoperant. 23]. [82 pag. nu numai calitatea imediată a produsului creator.este expresia noutăţii. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag. Psihologia artei). În această accepţie. interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ. aptitudinile speciale. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale. 152]. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice.politică . motivaţionale. autoreglatori în orice domeniu de activitate . însă .Fiecare societate creativitate [51 pag. unele fără utilitate. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns. a inovaţiei. pe baza unităţii informaţional – operaţional. Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem .

retrageri a factorilor şi elementelor noi. 24]. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. care favorizează imaginaţia. [55 pag. ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă. tehnologie etc. Există anumite structuri cerebrale. 61]. Conform opiniei lui Bontaş. Bruner scrie „Orice formă de creativitate. asocieri etc. Imaginaţia creatoare . 74]. necesită învingerea unor obstacole. mai întâi. influenţate de alte funcţii psihice. a intelectului. teorie. Viaţa. 153]. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . Totuşi e nevoie de intervenţia mediului. metodă.. creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag. se poate vorbi. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc. un produs şi un proces. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc.constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan. Se are în vedere că este posibil contactul. ca urmare a unor combinări şi recombinări. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. a datelor elementelor existente. în toate domeniile ei. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere.. care să se obiectiveze în produse noi. întâmplător. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. deosebite. Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag. pe care nu le cunoaştem. 24]. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag. Piajet. prin experienţă. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. de aptitudini pentru creaţie. 19 . F. Este totodată şi un proces.) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate.) prin activitate. model. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag. În ce priveşte factorii creativităţii.Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. originale. etc. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. mai mult sau mai puţin dezvoltate. noi idei. uneori. 32]. necesitând foarte multă muncă. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă. este în acelaşi timp.

mediul socio-cultural. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. Ulterior. 20 . este nevoie de multă creativitate. evidenţiată de o anumită flexibilitate. caracterul. A. original. Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. expresivitatea. Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. după caz. c. aptitudinali. C. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou. a. tehnică. de depistarea. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. componentă principală a structurii mentale creative. în procesul educaţiei şi activităţii. caracteriali şi de mediu. fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. Osborn şi alţii. Trebuie cunoscut. un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea. în toate domeniile. artistică. N.Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. Creativitatea poate fi cunoscută. Autorii Bonţaş. în plan ideal – abstract ca şi. în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. printre care menţionăm pe (G. pe tot parcursul vieţii. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele. Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. Nicola I. pedagogică etc. b. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. sensitivitatea) desigur. SUA. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. Au studiat fenomenul H. Lehman. în plan practic. Allport. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea.  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”. Caterina Cox). deci inventivitatea ideatică şi practică. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete. F. organizatorică (management). însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani. Piajet. aptitudinile. economică. o descoperire a unor reprezentări care apoi. capacităţile intelectuale. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. măsurată şi stimulată. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. 93]. stimulat şi valorificat acest potenţial. fluenţa.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii..

iar mai apoi educaţia omului doar continuă. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. obişnuinţe. a imaginaţiei creatoare. trăsături de caracter în formare. . dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. principii de purtare. în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. afectivă. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. fără ajutorul educatorului. C. Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag.se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. şi anume.expresive. S. realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 . a gândirii intuitiv . artă. 72]. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. 1.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. 23 ]. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ. deprinderi. 29]. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. 152-153]. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar. bine orientate. drept o permanentă aspiraţie a omului. Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani. morală şi fizică.” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. unde ies în relief anumite trăsături dominante.d. Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. volitivă. e. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. A.

artă şi scris ci în toate domeniile curriculare. Astfel. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului. 73]. intervin cerinţele sociale. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. în ştiinţa. b) Planul productiv este planul creării de obiecte. se înregistrează anual peste 100. a omului care aduce schimbări radicale. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". 11]. unui aparat. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii.000 de brevete de invenţii. unei tehnici consacrate. de utilizare sau originalitate. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. cum este Japonia. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. E vorba de inventatori. într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. la acest nivel. În esenţă. revoluţionare. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag. Nu se pune problema. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag. aportul personal fiind redus.relaţiilor. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. Într-o ţară mare. specific muncilor obişnuite. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. În acest context. de exemplu. C. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. sentimentul că acea operă este unică. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. 47]. Desigur există mai multe trepte de creativitate. Strălucita 22 . dar şi în studiile sociale [76 pag. În primul rând. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. V. 8]. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. În ultima analiză. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. unei teorii controversate. A. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei.W.

într-un mod asemănător brainstorming-ului. 85]. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor. 79]. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. În înţelegerea acestui fenomen. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. încă de la naştere. În general. În esenţă. puţine dintre acestea fiind noi.într-un cuvânt. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului.epocă a Renaşterii italiene. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. 91]. Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă. în schimb. ei nu sunt nici la fel de creativi. Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. care pare să fie baza potenţialului creativ. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. semnificative şi de o înaltă calitate. Studii recente. Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. dimpotrivă. însă. Gândirea divergentă. 23 . fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. de o calitate înaltă şi funcţionale . În secolul nostru. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent. adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. accentul ar trebui pus pe proces. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. 69]. ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ. Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. creative [56 pag. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. În cazul copiilor. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. 77]. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. în domeniul picturii şi sculpturii.

. . de a pune la îndoială. 8]. Pentru mulţi copii. tratând copiii cu egală consideraţie. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere.Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii. Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul.Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor.Încurajând procesul. grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente. pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale. . cât şi asupra celei divergente. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor. iar nu scopul. decât ceea ce li s-a oferit acasă. 42]. deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca.Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. 39]. poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă. Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag. în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. Un educator. astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . La aceasta vârstă. . accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii. . Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi.ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii. Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului. cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag. Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag.Prin adaptarea la ideile copilului. 24 . fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă.Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate.

ci umilesc. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. Cu o nerăbdare necontrolată. creativi şi originali” [33 pag. Dacă uneori însă fac rău. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. stereotipi. pentru a-şi face meseria cum trebuie. cred numai în limitele lui. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. În asemenea cazuri. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. Ei nu cred în posibilităţile copilului. 88]. jignind un altul. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. Pe de altă parte. 46]. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului. şi nu gânditori liberi. Prin comparaţii care stârnesc invidia. fie pregătirea. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat. aceasta nu este intenţionat. ci făcând apel la teamă. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . fie ambele. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. de a se 25 . 94]. „Prin educaţie”. în afară de ameninţările cu pedeapsa. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. „avem tendinţa de a deveni conformişti. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. aprinzând flăcări în minţile copiilor. Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. Sunt educatori care nu stimulează. ci stingându-le [47 pag. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor.Dar pentru unii copii. ei laudă un copil.

directă. de psihologie. sociologie şi pedagogie. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”. 69]. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. ca un bun al vieţii personale şi sociale. Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică. Desigur. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul.perfecţiona în muncă. Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. în ştiinţe şi în tehnologii . inclusiv în educaţie şi în didactică. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. Dar în calităţile cercetătorului. în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice. se naşte şi se dezvoltă în libertate. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori. acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. demnitatea de a apăra adevărul. morale şi culturale – ale societăţii. Este vorba de o libertate a tuturor. 239]. 33]. modelarea euristică tehnică. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. 118]. apelul necontenit la faptele concrete. După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. ca şi ale învăţătorului sau profesorului. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă. Creativitatea în toate domeniile. Deci vom preţui onestitatea muncii. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. individuală şi socială. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. 52]. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. cu observaţia şi autoobservaţia copilului. va putea dovedi eficienţa reală. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. pentru ca el să beneficieze de 26 .

prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare. Conform pedagogiei Freinet. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. 63]. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. Universitatea Pedagogică de Stat „I. 82]. 38]. Creativitatea solicită procese de combinare. creativ. de calităţi perceptive şi de personalitate. să posede priceperi de realizare a lor în practică. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. 172]. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. Niculina Velea. doctorandă. de conversie. 163]. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Învăţarea creativă formează copilul creativ. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. inventiv. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ. În acest sens. de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag. stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi.marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. a gândurilor. de raţionamentul inductiv. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale. Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. de fi original. pe învăţarea prin efort propriu. a faptelor. 27 . Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. 47]. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă.

Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag. gândirea divergentă. abilitatea de a crea situaţii de probleme. Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate.). 112]. ideilor. Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. realizat în activitatea cu copiii. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi. Aşadar. simţul dezvoltat al umorului. 9]. artistismul.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. imaginaţia pedagogică. empatia. 59]. Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă. care presupune renovări. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag. tehnică. tactul pedagogic. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. 122]. 28 . aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor. etc. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. deoarece irepetabili sunt copiii. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică. condiţiile de instruire şi de educaţie. reprezintă un act relaţional. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor.

mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. 29 . Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului .Randamentul preşcolar reprezintă nivelul. autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale. evitând gândirea stereotipă. Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare. A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. şi altele [12 pag. creativitatea are un rol foarte important [24 pag. în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare. valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale). învăţarea prin investigare. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. de aflare (căutare).. Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. 57]. imaginaţie. Totuşi. Se constata că cei inteligenţi nu obţin. cercetare. 70]. în procesul învăţării (instruirii). legate de practică. rezolvarea de probleme concrete.subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică. Creaţia este adierea blândă a vântului. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. calitatea. inteligenţa şi creativitate. 13]. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri.

cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. Capacităţile creative ale copiilor 30 . Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite. 154]. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou. Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. de obicei. Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. trebuie sa fim conştienţi. e nevoie de preocupare specială. în multe ţări..Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. să combată blocajele. blocaje [5. pe de o parte. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. Şi. 68]. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator. a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care. creativităţii. într-adevăr. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ. asistăm astăzi la deschiderea unor .. Ca dovada că. pag.cursuri de creativitate’’ şi chiar .1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. şcoli de inventică’’. o mică inovaţie sau invenţie. iar pe de alta. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă.

Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor.necesită o dezvoltare multilaterală. chiar şi cele bizare. de oarece nu pot înceta să gândească. 95]. 108]. Geothe este de părere că. 173]. etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. 36]. ci cantitatea. dar pot şi începe un joc câştigător. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. sinectica). Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări. soluţiilor descoperite în grup. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative.” [21 pag. de aceea sunt acceptate toate ideile. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. de oarece nu calitatea contează. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag. ele pot fi bătute. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup. cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. la noi descoperiri.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag. „ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 .

Gordon. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări. cu întrebări. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. 37]. 48]. 53]. Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări.  Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. 157. J. asemenea exploziei stelare. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie. Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii. 84 pag. dezvoltă construcţia de idei pe idei. 121]. Ea fiind o modalitate de relaxare. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. cât mai multe conexiuni între concepte. 55 pag. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul. Această tehnică a fost elaborată de W. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. spontaneitatea. 54.• • dezvoltă creativitatea. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi.  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. 32 . 48].

Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei. Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date. să vadă. Analiza elementară a unui tablou. Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut. Robert Gagne. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. 33 . interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică. Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele.XX). etc. artisticul din natură. analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. Ioan Suretu etc. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. Siminica Şova. Teresa Engelman. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. îl obişnuieşte să audă. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag. 157]. fapte. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. 40].Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. Piajet. dezvoltă spiritul de observaţie. Participanţii analizează unele probleme. Ion Berca. 44]. lectura imaginilor. Hans Aebli. îl familiarizează frumosul [51 pag. Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu. Ion Dănilă. situaţii. David Ausubel. Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile. 149]. Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. dezvoltă idei noi şi originale. să simtă şi să explice.

şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. Cel mult. zicătorilor.serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale. . ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. aplicaţie. . Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag . psihologie ]. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. vom vedea când se va studia gândirea. modelare. competenţe sedimentat deja. construire. 63]. care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. Apoi.ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. a raţionamentelor. achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. 113]. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. . .include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului.dezvoltă sensibilitatea. Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe. Audierea şi repovestirea poveştilor. ei pot distra un grup. dar comozi. naţionale şi general umane. şi a cunoştinţelor. 34 . există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice. ghicitorilor. dar să creeze opere de valoare. 71]. sunt amintite blocajele culturale. şi utilizarea lor în vorbire. comportamente [42 pag. lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. leneşi. Activitatea verbal-artistică. şi nu pe teren gol. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen.ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant. atitudini. Dar. cât şi la cei cultivaţi. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire. Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. memorizarea şi recitarea versurilor. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare. însuşirea proverbelor.serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. . integrată cu cea artistică plastică: . în care copiii dobândesc. observată atât la oameni simpli. Aceasta atitudine sceptică. artistice plastice [12 pag. arta plastică.contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. la o petrecere [ 89. morale. intelectuale şi morale.

2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. întrucât. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă. Dacă. stăruim în a-l aplica. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. Unii se descurajează rapid. graba de a accepta prima idee este greşită. se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. modelare. de a nu se face de râs. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. Acolo ramaseră mai multe scaune. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. în loc să încercăm altceva. îndată ce apare o sugestie. de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. 153]. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. De asemenea. Creativitatea şi elementele ei. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. De asemenea. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. pictură. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. dar nu exista nici o masă. ne aflăm în impas. 3) În fine. spune el. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. mai există şi blocaje emotive. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. Obsborn. aşa cum se ştie. fiindcă rareori soluţia apare de la început. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. 32]. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. despre care vom vorbi imediat [31 pag. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă. unul din promotorii cultivării creativităţii. punând-o pe patru scaune. deşi nu pare a se potrivi. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. aplicare. dat fiind că munca de creaţie. Aceasta idee a venit foarte târziu. evidenţiată de Al. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. au avut o masa foarte comodă. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei.

Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 . Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere. Expresivitatea exprimă culoarea. 90]. uneori neprevăzute. ritmul. de iniţiativă . artistică [35 pag. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag.calităţi indispensabile creativităţii umane. Ingeniozitatea indică spiritul inventiv. clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare. forma. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp. 81]. comentarea unor opere artistice. 94]. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice. de a fi sensibil. simetria. mărimea. educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. asimetria şi dinamica. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii. evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. 78]. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui).

158]. 22].. Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag. Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor.  Pasiunea pentru literatură şi artă. Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. psihologie. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit. La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. Este vorba de o “transformare” [18 pag. discipolilor). artistice. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag. afective. 45]. al formării priceperilor şi deprinderilor necesare. 159]. 3. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. motivaţionale. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. 4. eficienţa de muncă şi o bună pregătire). Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. muzicale.  Structuri fizice şi psihice cognitive. 2. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală. predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. 57]. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. filozofie. simţul noutăţii. aptitudini literare. etică etc. 37 .1. elev”. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane.

cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii. Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. 31]. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces. Aşa cum spuneam mai sus. 110]. În acelaşi timp însă. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. şi chestionare adecvate. de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. echilibrul afectiv. 76]. care exclude dialogul. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. De asemenea. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag. 38 . Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă.o cunoaştere. conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. şcolare. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. dominatoare. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. Este adevărat că stimularea creativităţii. 52]. Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie. Un educator incompetent. originalitatea. absolut esenţială în creativitate [35 pag. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. atât în activităţile preşcolare. experienţe. o atitudine rigidă. perseverenţa. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută. creativ la stilul profesorului.

Imaginaţia. eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. 4. Şi cum noutatea. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. Supraestimarea valorii docimologice a notelor. Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. nu se obţine cu uşurinţă. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. Momentul schimbării bate mereu la uşă. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. fluiditate 39 . Acestea. 2.Pe de altă parte. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice. egalitarist şi uniformizator. deci şi creativitatea. şi multe altele asemenea lor. o altă componentă este voinţa. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. dorinţa de a realiza ceva nou. afectiv sau motor [85 pag. 27]. sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. 92]. 5. azi . ceva deosebit. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. constituind un progres în planul social. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. adeseori absolut teoretic. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. 3. perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. 61]. 29]. Valoarea de fetiş a programei. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei. presupun trei însuşiri: a. Creativitatea este o capacitate mai complexă.

stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. caracteristica principală rămâne originalitatea. de înnoire. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect.b. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. Se cer relaţii distinse. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. deşi. modul de predare trebuie să solicite participarea. În fine. atât în mentalitatea profesorilor. 83]. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. Apoi. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. din păcate prea puţin utilizate. originalitate. 42]. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. În primul rând. Aceasta implică schimbări importante. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. trebuie schimbat climatul. alături de temeinicia cunoştinţelor. stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major. plasticitate c. 40 . e drept. între preşcolari şi educatori. democratice. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător. e vorba de acele metode active. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive. iniţiativa elevilor.

34]. Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. mini-manuale. creativitatea. a „Curriculumului preşcolar.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). caiete didactice. Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor. Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008). 45].2. s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară. intelectul. iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 . care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag. seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea. punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag.

texte din creaţia folclorică. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară. În baza caietelor. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. capacităţile şi incapacităţile. culegeri de jocuri. să povestească. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. motivele cognitive şi competiţionale. corecte. formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. al autoafirmării. repovestire. să converseze. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. modeşti. folosind pe larg texte din literatura copiilor. succesele şi insuccesele lor. ne invidioşi. spunând unele motive altora. să compună poveşti. Caietul preşcolarului. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. Cărţile. etc. complete de tablouri. caiete didactice. fiind deprinşi să fie sinceri. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale. a perceperilor de comunicare [80 pag. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. Abecedarul preşcolarului. completarea şi activizarea vocabularului. politicoşi. abecedare şi dicţionare ilustrate. povestire. ghicitori. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. cărţilor didactice. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. oneşti. Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare. Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. Litera este însoţită de imagini. seturi de imagini. 21] [Anexa № 16]. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. antologii de texte. expresive şi creative. 9]. creativitate verbală. formarea comunicării verbale elementare fluente. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. jocuri-teatru în baza textelor literare. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. b. cum trebuie să comunice. dezvoltarea capacităţilor de descriere. dramatizare). să se comporte [12 pag. textele literare. 42 . educarea capacităţii comunicării culte. tablourile.

etc. formarea aptitudinilor de comunicare. pe realizarea unor conlucrări sistematice. ghicitori. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. proverbe. legende. literare şi muzicale. snoave. adulţii le vor forma atitudini. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. vor încercui grupuri de obiecte etc. natura şi dezvoltarea literar-artistică. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame. 43 . educaţia literar-artistică. cu flora şi fauna plaiului natal. să compună o poveste. Lucrând independent cu copii. începutului. natură şi societate. Caietul № 4 Creativitate. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. Cine le vede nu le crede. să compună poveşti. organizarea jocurilor cu subiect. completarea textului. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. cunoştinţe şi competenţe necesare. Caietul № 3 Literatură şi desen. cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. schimbarea subiectului. conţinutului textelor literare. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. Caietul № 2 Matematica. descrierea unor personaje. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. poveşti. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare. selectând poezii. vor colora.Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. ghicitori. alcătuirea independentă a sfârşitului. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice. vor haşura.

părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. 44 . urmând să haşureze. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice. atenţia. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. matematice. să învăţăm”. să deseneze. Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. artistico-plastice. muzicale. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. faţă de flora şi fauna plaiului. etc. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică. Realizarea itemilor solicită gândirea. etc. Este destinat copiilor preşcolari. Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. imaginaţia. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm. să coloreze. Caietul № 5 Ştiinţe. să ascultăm. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”. creativitatea copiilor. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. ci şi a mişcărilor mâinilor. să contureze. literare. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii.

ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului. intuitiv-imaginară. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă.2. Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei. Psihologia preşcolară susţine. la copii se dezvoltă emotivitatea. Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor. interpretarea emotivă a conţinutului. că gândirea preşcolarilor e concretă. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie. formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul. În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului. priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii. În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 . 58]. 289]. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui. formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date. Familiarizându-i cu textele literare.

În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. jocurile. fenomenele lumii înconjurătoare. imită mişcările lui [47 pag. 69]. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. B. Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. pedagogie]. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele. Cu caracter creator – copiii singuri. 78]. O altă metodă este demonstrarea obiectelor. sau. compun o variantă proprie. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii. 75]. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. recitarea poeziilor. de repovestire. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). să-şi imagineze personajele din text [89. desenul. imitarea mişcărilor personajelor din text. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg.conţinutului textului literar. alcătuind o povestire. dezvoltarea imaginaţiei. demonstrarea teatrelor. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile. Observarea este una dintre metodele intuitive. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă. caută mijloacele interpretării expresive. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. 33]. La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. să le mărească volumul de cunoştinţe. dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag. 46 . Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. adică aplicarea lor în practică. • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. experienţele elementare şi modelarea. repovestirea. ilustraţiilor şi a tablourilor.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. Fiind create în scopuri didactice. capacitatea de analiză şi planificare. maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc. Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. înţelegerea normei. care să-i înlesnească munca de învăţare. asupra formelor. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. 113]. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag. triunghi. pătrat. ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. emoţional. Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice.E. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă. trebuinţa de performanţă [28 pag. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. 13]. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. Fundalul emoţional al jocului. În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă. atenţia şi perseverenţa. conştiinţa sarcinii . personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică . izvorât din caracterul lui creator. Bernard.capacitatea de autoreglare. din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. la intrarea în şcoală. maturitate mentală. 45]. maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. copilul trebuie să posede. capătă încredere în puterile sale intelectuale. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. dreptunghi. a cantităţilor. atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. stimulează atenţia voluntară la copii. din diversitatea materialului didactic. mărimii şi culorilor mai importante. Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. a regulii. Învăţând să deosebească formele: cerc. 14]. îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător.rezistenţă la efort . devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. a spiritului colectivist [25 pag. conduita socială adecvată în grup. maturitate volitivă . se nelinişteşte se bucură. 25]. 50 . chiar sumară. consideră că. copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale.

Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. Creangă. unde începe munca intelectuala independentă. Scăderea. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. 73]. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag. Educatoarea are rol de organizator. Cemortan. de îndrumător. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I. situaţii cu elemente de problematizare. În procesul formării reprezentărilor matematice. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active. 51 . îşi însuşesc o terminologie adecvată. 54]. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. 15]. Astfel se formează spiritul de echipă. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. Tema : Semnul minus. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. copiii îşi exersează vorbirea. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. cu organizarea schimbului de experienţă. „Spicul de grâu”. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. Treptat însă. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. îşi dezvoltă vocabularul matematic. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă.

„Capra cu 3 iezi” de I. Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. 103]. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia. >. vulpea şi ogarul” poveste populară. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10.• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. „Gogoaşa” poveste populară rusă. Creangă. Tema : Evaluare. Banii şi valoarea lor. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. Tema : Consolidare. formă. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare. minus. Creangă. Plus. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. Pe casetă se plasează 8 pătrate. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <. formă. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară. Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. „Punguţa cu 2 bani” de I. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 . Banii şi munca. egal. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. Adunarea a 3 numere. Tema : Numărul şi cifra 8. Tema : Evaluarea. Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. 87]. mărime. = [50 pag. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. Tema : Ovalul. dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. Determinarea componenţei numărului. mărime şi indică numărul corespunzător.

Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. directă şi de o mare intensitate. a imaginaţiei. să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. 53 . atenţiei voluntare. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate. sus. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. la dreapta.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. 102]. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag. jos. a imaginaţiei. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. Deci. 72]. dezvoltarea gândirii logice. adecvat siluetei : la stânga. a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. asupra disciplinei. lăţimea. înălţimea. 69]. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. Materiale : Rigle. utilizarea corectă a semnelor. a fanteziei. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. Materiale : Set de figuri geometrice. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag.

în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur. 81]. artă etc. la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . tradiţii. Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură.Capitolul III. Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3. pedagogie ]. în contemplarea peisajelor naturii. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag. folclor. Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. este o activitate care produce . 54 .1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice .

necesitatea lăuntrică a afirmării. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme . chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8]. La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate. curiozitatea. Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale. Taylor. Ca factor intelectual la creativităţii. pot da soluţii [23 pag. totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag. cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea. 17]. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . să observe şi să aprecieze 55 . imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. mai largă. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii.Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului. Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. 92]. Există. Apelând la afectivitatea copilului. pot pune întrebări. pot avea iniţiativă. flexibilitatea. abilităţi. după A. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. Referindu-se la activitatea artistică M. imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său. activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9]. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică.L.

88]. Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată.familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. . deprinderi şi aptitudini ca: . neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. a vedea. De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie.realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect.frumosul din lumea înconjurătoare. presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite. 89]. declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. asigurarea unui climat educaţional dezinhibant. De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula. 8]. 71].mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă. Astfel.aşezarea în pagină a elementului temei. În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag. . . să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi. În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului .respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte. Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag. a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. Dar orice activitate creatoare. priceperi. 56 . . folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă. utilizând metode de stimulare a creativităţii. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi. A fi creator în sens general.

este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor. motorii). 7]. A. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii. Gândirea plastică însă. copiii operează în special cu imagini (vizuale. ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. capacităţile. a primului sistem de semnalizare.52]. auditive. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. accentuarea procesului creator.P. interesele). Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor.S. Desenând. a lumii. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag. a reflectării plastice. invenţii din material natural. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. accentuarea personalităţii creatoare. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. Imaginaţia este unul din indicii după care I. aplicaţii. de a-i pasiona prin visul său. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. este doar o parte a gândirii artistice [75 pag.

gândirii. Thurstone. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii. 95]. Postolache. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. Roşca. etc. clasificarea. a lua decizii. 168]. Conform convingerilor altor cercetători (D. o dezvoltarea curiozităţii. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. N. a analiza. Conform convingerilor acestor cercetători. M. Hubenco [26 pag. L. un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. inventivitatea. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse. A. A. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea.). Berlyne. N. comparaţia. J. limbajului. 58 . S. fluenţa. impulsul. S. a sesiza. Piaget. a senzaţiilor. o formarea abilităţilor intelectuale. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. Vetlughin.o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. Cemortam. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. gândirea imaginativă [23 pag. Al. a trage concluzii. memoriei. flexibilitatea. sinteza. percepţiilor. curiozitatea. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. a compara. fluxul informativ.mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag. a capacităţilor intelectuale. E. Rubenştein. Maltzman. Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. imaginaţia constructivă. Ştern. emotivitatea. Maier. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. I. T. a deprinderilor de a observa. 18]. Guilford.

dezvoltarea simţului de frumos. creând noi situaţii de joc în imaginaţie. 89]. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. provocarea curiozităţii. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. armonie. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. creativităţii. tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. transforma. 39]. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ.Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. mijloace materiale. Copiii pot crea poezii. 3. asocieri combinări. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de . Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. fizică a copilului [36 pag. modela noi forme. povestiri. sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. Capacitatea de a percepe. Folosind plăcerea copilului de a se exprima. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. 18]. de a se realiza prin mijloace artistice. 64]. favorizarea. tehnică. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. morală. cât şi spre descoperirea. compara. perfecţiune la copii [9 pag. muzică. Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. a-şi asuma cele mai diverse roluri.

copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. ce stă lângă maşina de cusut. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. de destindere.fotografia unei fetiţe. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. pe care ele îl înlocuiesc. 134-134]. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. 28-29]. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. Ap. Copilul simulează în joc acţiunile omului. modul ei personal de a se juca [71 pag. legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. necesităţile şi trăirile altor oameni. Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. Ca activitate primordială. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. Astfel jucându-se de-a spitalul. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. D. 60 . Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. Psihologul şi filosoful Vund V. necesităţi şi trăiri cu acţiunile. XX afirmă că. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. Încorporat în activitatea didactică. or le-a văzut la alţii. la începutul sec. În joc. 57 ]. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. 184]. 41]. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. : „ jocul este copilul muncii”. fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag. de veselie şi bucurie. a oboselii [70 pag.

Vom examina jocurile creative care. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. 57]. reflectă evenimente din viaţa socială. V. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. relaţiile dintre copii. jocuri-dramatizări (poveste. ei dezvoltă subiectul jocului. Ne cătând la caracterul multiplu. Ele pot fi clasificate în câteva grupe. aleg rechizitele necesare. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. traiul celor adulţi. Jocurile au particularităţile lor specifice. D. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. 51]. modul de transfigurare a realităţii. Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. Jocurile creative sunt variate şi multe. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. structura.J. copiii aleg singuri tema jocului. 61 . jocuri de construcţie sau constructive [81 pag. 49]. repartizează rolurile. Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. 11]. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale. Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag. pregătirea jocului. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. Se diferenţiază treptat momentele jocului. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. jocurile creative au trăsături comune. povestirea). precum şi raportul dintre real şi imaginar.

miros. Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ. gust. b. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul. poezie. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a.” [vezi Anexa № 11]. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti. etc. Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17]. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. cântec. 22]. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii.Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. Pregătirea copiilor pentru joc. Multe jocuri conţin lupte competitive. a determina calităţile lor caracteristice (formă. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. De exemplu. 62 . şi să dorească să se joace. c. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri. Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86]. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. despre traiul şi munca oamenilor. 3]. isteţimea („Culorile”. care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11].

Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul. Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag. influenţează sentimentele lui. amabilitate sau cruzime. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. 1978. Jocul nu se caracterizează prin adaptare. Jocurile au 63 . Conform rezultatelor lui J. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc. povaţa pe parcursul jocului. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă. Piaget. USEFS. De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. Piaget. 2. ajutorul. În al doilea rând în cadrul jocului. 38]. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil. Elkonin. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag. J. brutalitate. În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. acumulând astfel experienţă morală. 77]. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. atenţie. 19]. gingăşie. 91]. afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. explicaţiile pe care le dă copiilor. citat de D. propunerea unei noi teme de joc. promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. Victoria Rotaru magistru în psihologie.

ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. pretenţios [27 pag. 24]. cinstiţi. 27]. 64 . principiali. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. proiectarea didactică. 3. săritor. binevoitori. efectuarea evaluării (iniţiale. Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. activităţilor individuale şi colective [11 pag. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii.3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. În viziunea lui J. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun. se manifestă ca un încăpăţinat. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti. 69]. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. Dewey. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor. dimpotrivă. altul. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag. 6]. a formelor învăţării specifice vârstei.

Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. Cojocaru. 75]. este o acţiune practică de cunoaştere. a acumulării de experienţă pozitivă.109 ]. V. A. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor. Proiectarea este o activitate continuă. L. J. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. proiectarea lor riguroasă. H. în dobândirea măiestriei didactice. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. Minder. procedeele de muncă individualizată. Găvenea. reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. Pulkkinene. cu caracter de învăţare prin descoperire. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. M. Knoll. ceea ce am vrea să realizăm în viitor. sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al. Bulboacă. situaţia de învăţare [45 pag. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii. Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. ceea ce presupune în timp. 107].După cum susţine W. M. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. materialul utilizat. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. sarcinile de lucrul pentru copii. documentele de proiectare elaborate de minister. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. 65 . Secară. 112]. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. 26]. desfăşurată de copil. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. a evitării greşelilor şi lipsurilor. observarea zilnică a comportamentului.

prospectivă şi retrospectivă. de ale moderniza. Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. de a asigura educarea şi formarea. În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). Stabilirea tipului de investigaţie. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. Angajarea inovaţiei. de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. de fenomene. 3. 2. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. cu scopul de a le constata utilitatea. Delimitarea şi alegerea surselor. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. sau unor aspecte particulare ale acestora. Etapa realizării presupune : 66 . Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare. în predare şi învăţare. de Landsheere. filosofică – acţiune. Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică. cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag.114]. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. pag. eficienţa neajunsurile. de a le ameliora. respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. 1992. Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate. 254-259].Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ.

Evaluarea rezultatelor cercetării. Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. convorbiri [ 63 pag. trăsături de caracter. determinarea echipei. despre nivelul cunoaşterii. metode. procedee. a unei lucrări de cercetare. Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate. Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice. fişe de observare). temperament. în activităţile alese. 119]. instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului. 67 . Studiul documentelor de programare emise de minister. Extinderea rezultatelor. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. Observarea copiilor în timpul activităţilor. tehnicilor. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. Redarea grafică a rezultatelor. Redactarea unor concluzii preliminare. instrumente costisitoare. Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică. 4. Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. la joacă. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. a activităţii creative. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. despre aptitudini. (Auto)biografia : curriculum vitae. În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. mijloacelor de cercetare. Elaborarea unor studii.117-118].• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. Organizarea cercetării. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. numit şi observare dirijată. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul.

În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. 1. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. 3. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic. jocurilor logice. Experimentul poate fi abordat cu succes. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. 2. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1.Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape. 36]. comentariile. şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 . [Anexa № 14] L. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. izvorul apariţiei noului” [11 pag. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa. 220 ].” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. Folosirea testelor. reacţiile emoţionale. tehnicilor experimentale. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. ci şi cele în formare. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”. „Testul arborelui”. metodelor. Metode proiective „Desenul familiei”. a sprijinului dat de colectivul din care face parte. cu precauţii deontologice [63 pag. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare.

Pe care treaptă te va plasa mama?. şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare. a IV-a. Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 . 2. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită. a II-a treaptă – subapreciază. Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1.- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. VII-a – supraapreciere. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. − dacă pe treapta a VI-a. şi graficul № 1. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă. Dar tata?. răspunsurile se înregistrează. Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a. a V-a – autoapreciere adecvată. Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani. după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?. − dacă pe treapta a III-a.

− La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării. am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate. atitudine pasivă. formativ cât şi finale. În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. frica. unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13]. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste. neliniştea. agitaţie în timpul sarcinii de lucru.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %. redarea corectă a formelor.  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii.

lucruri : 1. Barem : 1. 2. 3. fiinţe. Copilul ce depistează erorile. pădurea. Toate animalele care trăiesc în pădure. capacitatea de a generaliza. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen. 53]. Tot ce poate zbura.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii. 3. masa de ceară. a vorbirii coerente. 71 . utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. Materiale. altele nici o dată. Desfăşurarea. Tot ce poate înota. să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. 4.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. Desfăşurarea. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător. se anunţă. 71]. Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. făcând apoi precizările respective. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. vulpea. texte literare. Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag.iezii. lupul. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. Dimensiunile pot varia. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte. Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini. Episoadele improvizate să fie cât mai variate. Regulile jocului. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. 2.

în spate). 10. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare. la dreapta. Barem : 1. Toate fructele care se pot consuma. la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm. Toate obiectele care fac zgomot. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. 2. la spate. 9. Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului. Toate hăinuţele de care ai nevoie.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga. Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. Propunem să spună unde se află fiecare obiect. finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag. la stânga la dreapta lui. Toate legumele care se pot consuma. 3. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor. la spate. 8. la stânga. În continuare copilul stând în centrul camerei. Materiale : Corpuri geometrice. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. 6. trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui. în faţă. 15].5. 7. 72 .

3.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare. Vişinele sunt dulci. Cerul este albastru. Primăvara se topeşte zăpada. Corabia pluteşte pe mare. Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. [46 pag. 29]. Bunica poartă ochelari. În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. important e să reţină sensul ei. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. 5. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală . 49]. capacităţii de a respecta instrucţiunea. 57]. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate. 6. Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. Soarele are formă rotundă. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct. 4. enunţurile se mai repetă încă o dată.) [46 pag. Examinând rezultatele.Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat. Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). 2.

” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii. folclorul. şi apare ca o componentă a sistemului social. c. cu un conţinut şi o logică specifică. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect. să descopere. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. Creativitatea este de natură socială. deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. 2. 5. Având succes la operele literare. cu o structură. la bogăţia spirituală a poporului. b. anumite norme morale. încurajarea procesului. 4. să însuşească cunoştinţe. copilul îşi formează la baza celor audiate. le trăiesc emoţii. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. adaptarea la ideile copilului. 3. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială. trăiri care îi sensibilizează. Creativitatea poate fi încurajată prin : a. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială.Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 . jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor. acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. învăţate. să creeze. a lui Dumnezeu. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. el fiind tot o creaţie. formative şi finale la percepţie.

activităţi cu conţinut creator. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui. decizii şi activităţi. Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare.. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii.. Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale. În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J.P. mijloace. Rogere C. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman.parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text. distracţii. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. empatia. să organizeze convorbiri speciale în baza textului. de cultivare a calităţii nobile omeneşti. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. deschiderea trebuie să accepte permanent noul. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii.. însuşesc normele morale acceptate de societate. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor. cu părinţii. forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ. lucrând împreună cu colegele sale. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. Weisberg R. Alport G. flexibilitatea în planificare. parteneriatul. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe.. Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. facilitatea constructivă. şi alţii. sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii. astfel ei învaţă a aprecia faptele.W.

Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii. fluenţă. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor. Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea. originalitate. - Din ultimele ipoteze putem concede. obiectelor. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. flexibilitate.- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. libertatea. adevărul. coerenţă. 2. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor. propunerilor. 3. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. variabilitate. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 . frumosul. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. a-şi expune toate ideile. sentimentelor : 1.

Polirom. Chişinău. 3. 1986. teste. Iaşi." (varianta electronică). Harrington. 1998. au fost elaborate proiecte didactice. În cercetare sunt arătate principiile. Alois Ghergut . şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie. Albu Gabriel .H. Barron Frank and David M.Sinteze de psihopedagogie specială. metodist. "Creativity. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice. 4. 2006. Iaşi. Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. numărul de pagini : 160. 77 . 5. S. formele. Andre de Peretti. educatorilor. jocuri creatoare. numărul de pagini : 424. Psihologie. numărul de pagini : 192. metodele. Bibliografie 1. Educaţia în schimbare.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. Iaşi. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). psiho-pedagogie. Teoria educaţiei. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară. Intelligence and Personality. 2005.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Axentii I-A. 2. Polirom.

Iaşi. învăţare. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor. 1983. Arta plastică în instituţiile preşcolare. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală . Cartier. Constantinescu. Ed. număr pagini: 464 21. Polirom. 15. Iacob L. revăzută şi adăugită). numărul de pagini : 25. Cucoş Constantin . numărul de pagini : 140.P. (Ediţia a II-a. Chirev A. Claparedé E. 78 . Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. numărul de pagini : 105. 22. numărul de pagini : 301. Bontaş Ioan. Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. 20. Chişinău Universitas 2001. numărul de pagini : 288. Consideraţii psihologice asupra scientismului.6. Chişinău. Cemortan S.. 1970. 18. Lyceum. Chişinău. Cojocaru C. Chişinău. Călcîi Maria.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice. 2008. 1975 17. 1998 9. Creativitate şi inovaţie. Cemortan Stela.Pedagogie. Chişinău.. 1991. 2001. numărul de pagini : 96. Cucoş Constantin . Bucureşti. Învaţă jucîndu-te.” Bucureşti 1964. Iaşi. numărul de pagini : 96. Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. Cucoş Constantin . Polirom. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Istoria pedagogiei. Polirom. Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării. 8. Bejan F. Copilul la debutul şcolar. Bucureşti. 2003. 1999. 2003. Politică. „Dezvoltarea copilului prin joc. 1998. Chişinău. Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). numărul de pagini : 736. Lumina. „Pedagogie”. numărul de pagini : 160. psihoeducaţionale). 14. Bucureşti. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. Editura Ruxanda. 2001. 13. Lumina.1975. 12. Bucureşti Ed. numărul de pagini : 130. muncă. Ciobanu-Mocanu L. 2008. ALL Educational S.D. 23. Cemortan S. 7. Tipografia Universităţii. Psihologie şcolară. Bădina Ovidiu. Iaşi. Cosmovici A. Stoleru P. Chişinău. 24. 11. 10. Polirom. Chişinău. 16. Ed.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. E. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare. Didactică şi Pedagogică. Iaşi. 19. Institutul de ştiinţe ale educaţiei. Ed. psihologice. Calistru R.A.

Zenke . III.. 30. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă. 36. Iaşi.A. III. Gusac M. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii. Fleorina E. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. 41. Lumina. Polirom. Bucureşti. numărul de pagini : 344. 38. and James D. numărul de pagini : 176. Păişi Lăzărescu M. 2004. „Psihologia jocului. Chişinău." 2001 43. Golu P. (2001) . 27. 1999. 37. Îndrumări metodice „Desenul. 2001. Joiţa Elena . Aramis. 40. Janet K. Chişinău. Janet K.A. Ed.V. Bucureşti. Sawyers. numărul de pagini : 160. numărul de pagini : 112.Pedagogie. 1972. 29. Bucureşti. Editura V& I Integral. Groves Melissa M. Bucureşti.. Chişinău.” Bucureşti 1975. Editura Didactică şi . Pedagogie. 34. Racu I. 2007. 35. Moran James D. numărul de pagini : 270. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Elconin D.". Lumina.. Polirom. Chişinău 11-13 decembrie” 1996. Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. Sawyers.” Bucureşti 1965. Karl G.25. 2001. Druţă M. 2003. Zlate M. 26. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt.Dicţionar de pedagogie. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children. Moran.Psihologia copilului. "Original Thinking in Preschool Children. Chişinău 1997. Iaşi. 42.” Bucureşti 1976. 79 .Laborator preşcolar. numărul de pagini : 230. Racu Al. „Creativitatea”. numărul de pagini : 352. Ezechil L. 39. Bucureşti 1980. Milgrim. „Jocul şi jucăria.. Bucureşti. Cunoaşterea elevului. Verza E. 33. 2007. 1995. Horst Schaub. Fu. 31. 28. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică. Zemţov T. Psihologie generală. Macavei E. Danii A.. Didactică şi Pedagogică. Nestor Iacob Marius. numărul de pagini : 50.. Roberta M. Tipografia Centrală. (1992) Pedagogică. Melnic P. Aramis. Chişinău. 32. Ed. Jelescu P. and Victoria R. numărul de pagini : 70. E. R.

Psihologia Copilului. Sova S. 46. 47. CEP USM. Iaşi. Psihologie. „Creativitatea”. 51.Creativitatea elevilor. Editura Aramis. numărul de pagini : 120. numărul de pagini : 120. Chişinău. 2007. Perjan C. 48. Bucureşti. numărul de pagini : 248. 61. Dan Potolea .. 1993. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar. 1979. Chişinău. Academiei Române. 80 . 55. Ed. 54. Savca L. 1993. Lumina. Roşca AL. Roco Mihaela. 59. Chişinău. Iaşi. Chişinău. Cunoaşterea mediului . 60. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. Pereteatcu M. numărul de pagini : 202. numărul de pagini: 100. Lumina. Stoica A. Polirom.. Lumina. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. Psihologie. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti 1972. 50. 1994. Editura Enciclopedică Română. Editura Ruxanda. Roşca Alexandru. 2004. 2002.educaţie ecologică. 1973. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Tipografia Panfilius. Situaţii pedagogice. 1991. Bucureşti. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. 2003. 1967. Pascari V. Chişinău. Răfăilă E. numărul de pagini : 190. numărul de pagini : 160. 1967. Chişinău.Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. 52. Colecţie. Oprea Nicolae. 1991. Educaţia Didactică şi pedagogică. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. Nicolae Iorga şi educaţia maselor. 45. numărul de pagini : 158. 57. Iaşi. Polirom. 49. Bucureşti. Pascari V. 58. Colaborare şi educaţie. Lumina. Roco Mihaela. 2008. 62. Bucureşti. numărul de pagini : 43. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. Teodorescu Barbu. Mîine vom fi şcolari. Editura Didactică şi Pedagogică. 53.Pedagogie. Ostrovskaia L. 56. (1971) . Păruş E. Creativitatea. 2005. Orizonturi. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. 1998. Tărîţă Zinaida. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. Păun Emil. numărul de pagini: 246. 2002. Racu I. .44. Popescu – Niveanu P. Şchiopu U.

64. Витаев Т. Психология копилулуи. 66. Vrabie D. Ананьев Б. Stelart. (49). 80. Ediţia a II-2003. Проблемы способностей. Reviste şi ziare : 76. № 4. 1962. Voiculescu E.Chişinău. Кишинэу. (41-42). № 1-2. numărul de pagini : 92. Развитье творческого воображения. Лумина. 72. 65. numărul de pagini : 16. Мясьщев В. numărul de pagini : 88. Бурятия. М. Воронова В. Теплов Б.Numărul de pagini : 28. 1947. numărul de pagini : 303. Л.Г. Psihologia educaţiei. opinie şi cultură pedagogică. . 77. Кишинэу. numărul de pagini: 142. Вопросы художественного воспитания.С. 2006. 1962. 1965. 1930 70. 67. . Воображение и творчество в школ М.Chişinău. 68.63. Проблемы способы. № 2-3.Chişinău. aprilie 2007. Pedagogie preşcolară.П. Космынская В. Рыбалко Е. Москва. Москва. Мухина В. . Bucureşti. 81 . О соотношений способностей и одариностей в себе.Ф. Revista : Didactica PRO. 1990. 1987. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor. 78. Я. numărul de pagini : 77. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. В. Москва. Рисование в дошкольном возрасте. Н. iunie 2008. 1983. Făclia. 73. Revista : Didactica PRO. Editura Geneze. 2006. Москва. 79. Săptămînal de informaţie. (36-37). МП. Лумина.Б. 71. Galaţi. Сакулина Н.Moldova. № 5. numărul de pagini : 56. 69. Revista : Didactica PRO. 75. 7 februarie 2009. 74. 2002. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. UNICEF . numărul de pagini : 122.С. Voloşin E. 2004.Л. № 3. Revista : Să nu excludem nici un copil. 1962. numărul de pagini : 300. Aramis. 1966. Сколость и способность. Выготски Л. Chişinău.

3. Univers Pedagogic. № 2 (10).ro 87. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor. Chişinău. preţuire. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie. numărul de pagini : 79. apreciere. 83.uab. 82 . evoluare. 5. Chişinău. amplificare. putere creatoare. Revista MET al RM : Univers pedagogic. 84. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei. calcul.preferatele.ro 88. № 46. socoteală. www.81. 2006. Revista MET al RM : Univers pedagogic. 4. competenţă. numărul de pagini : 8. forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. www. 85. 82. № 1 (9). www. de a produce valori.com 89. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie. Revista MET al RM : Univers pedagogic. 2006. numărul de pagini : 79. Creativitate – Însuşirea de a fi creator.” № 3 1991.ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1. Culegere de articole ştiinţifice.ubbcluj. 18 decembrie 2008. 2006. numărul de pagini : 80. Săptămânal al MET al RM. Resurse Internet : 86.regielive. aptitudine. Chişinău. Capacitate de a crea. 2.didactic.bcu. www. Revista „Pedagogul”. № 4 (12). Culegere de articole ştiinţifice. www. creştere. Îndemânare. abilitate.ro 90. Culegere de articole ştiinţifice. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei.

9. teorii etc. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană. instrucţie. totalitatea actelor. Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. îndemn. bună creştere. felul propriu de a fi al cuiva. 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare. Euristică . 17. 13. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei.Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. joacă. ale societăţii etc. 83 . sentimentelor. 15. 2. spirit. închipuire. cunoştinţelor etc. însufleţire.Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. 18. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe. Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. completat.. 7. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. Personalitate – Ceea ce este propriu. 12. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. fantezie. conştiinţă. aprobat şi apoi pus în aplicare. 10. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. comportare civilizată în societate. Educaţie . Stimulare – Acţiunea de activare. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. ale oamenilor. rezultatul acestei activităţi pedagogice. Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective. 11. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. acţiune judecătorească.6. activitate distractivă (mai ales la copii). mişcărilor. din trecut. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau. judecăţi. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). 16. 8. 14.

senzitivitatea cerebrală.Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. fluenţa. Educaţionali 84 . Originalitatea.

Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. Ce fac ei ? 4. iar în locul ei ar fi desenat un om. resemnarea. timiditatea. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6. cine ar fi acesta ? 2. Unde se află ei ? 3. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . Dacă pe acest desen ar fi o pasăre.Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea. Pe cine ai desenat aici ? 2. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1.

Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . dar unui membru nu i-au ajuns detalii. dar mama se simte rău. Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie.6 situaţii 1. Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru. iar roţile din roticele de morcov. Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei). pe cine ai lua cu tine ? 2. Cine va rămînea cu ea acasă ? 3. Tu ai primit în dar un constructor interesant. Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. dar sunt doar 2 bilete. Cine nu se va juca ? 6. Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5. Toată familia se joacă.

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. individuală. întrebări. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. scriitori şi specii literare. lucrul individual în caiet. învăţare. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. O9 să recunoască cartea. jocul – dramatizare. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. a desena tablourile descrise în text. răspunsuri. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. 89 . analiza. O8 să manifeste interes faţă de teatru. utilizînd cuvinte şi expresii din text. citirea. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje. Forma de organizare – frontală. exersarea. a receptivităţii. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. O3 să poată evidenţia personajele principale din text.Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. sau însuşite anterior. explicarea. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat. generalizare. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. formarea cunoştinţelor elementare despre carte.

Deosebirea părţilor textului. Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. măşti pentru dramatizare. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi. Demonstrarea portretului O10 scriitorului. conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. cuvinte. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje. cartea ilustrată a lui I.II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete. III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. mimicile adecvate scenei date. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului. a-şi pune pofta-n cui. reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. expoziţia de carte a scriitorului. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă. Desenarea corectă a imaginilor Et. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile. Recunosc şi numesc scriitorul dat. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. Creangă. Verificarea cunoştinţelor Et.Resurse materiale : portretul scriitorului. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. corecte. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. Aprecieri prin calificative.I (pregătit. Audiază atent textul. Vocabular: caţaveică. în text. Citirea expresivă a textului. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I.

Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 . vulpe.poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe.

Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă. foi cu exerciţii. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . sferă mică. fişe colorate. recitare. clasificarea). Chişinău. O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. 1994 Vieru Gr. interpretare. covrig. foi cu imaginea brăduţului. în grup. întrebări.Compartimentul – matematică Tipul activităţii . algoritmul. = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Secvenţele activităţii O. Chişinău. Chişnău. descoperire. 1990. Forma de organizare Frontală individuală. <. Lumina. răspunsuri. mic. măşti pentru dramatizare. creioane colorate. „Albinuţa”. exerciţiu. beţişoare. Lyceum. comparaţia. Vieru.O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc. a calităţilor gîndirii (independenţa. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. problematizare. 1997 Pereteatcu M. a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. corectitudinea. capac. conversia. Chişinău. reversibilitatea operaţiilor intelectuale). buburuze. comparîndu-le folosind simbolurile necesare. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. învăţare. lămurirea. fluturaşi. evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza. castane. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare.predare. Material didactic Setul de citire (1-5). 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar. egal). minge. culoare).

Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. 1. isteţe. Astăzi a venit aici. cu aceste buburuze. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri.Et. 3. Să nentrecem dragi amici. 2. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. Cu frumoşii fluturaşi. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”. Explicarea. Frumuşei şi drăgălaşi. Interpretează cîntecul. Cît de agere. doar cu unu mai mult. Bila se învîrte pe capac. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Suntem micii fluturaşi. Joc mobil „Degeţelele” Explicare. îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”.La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate. Ne-om întrece în mulţi paşi. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”. „Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare . I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. doar cu unu mai puţine. Şi în fapte şi-n poveţe. 4. citim indicaţia de pe săgeată. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată.

< . Măi cucoş. mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . Şi rămîn numai cu (1-unu). Vieru. Construiesc obiecte. 2. şi scriu simbolul necesar >. răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. Întrebări. Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”. Împarte beţişoare. Cîntă şi imită mişcările. Probleme – poezii: 1. 1. Doi dar unu-i dau lui bunu. bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. Ridică fisa cu cifra 1 . constructoare. Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et.mişcarile II pas. Învingătoare au ieşit ambele echipe. ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr. Juriul face activităţii. = . Bună ziua. imagini de diferite mărimi şi le compară. Unul jos îşi face . mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 . Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. Cîţi păuni de toţi sunt? 2. patul. Am 3 floricele de 2 culori. III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. Una-i galbenă ca luna.

demonstraţia. Vocabular : ie. mileuri. joc didactic. lucrul individual.Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. explicaţia. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. exersarea. redarea formelor. broderii. desene. păpuşă îmbracată în costum naţional. bondiţă aplicată. Metode şi procedee Etapa activităţii O. specificul ornamentării bondiţei naţionale. creioane colorate. brîu. exemplul educatorului. figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. fetiţă îmbracată în costum naţional. elementelor decorative specifice pentru ornamentare. Tema de organizare : frontală şi individuală. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională. carioci. folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. linii. basma. învăţare. catrinţă. pînză. opinci. stofă.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea . bondiţă. a imaginaţiei creatoare. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice. ţesături ale meşterilor populari.

ce culori au ele? Soarele cît e de mare. I. Numesc corect părţile costumului. Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. Evidenţierea perceperilor acumulate. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. Spune-ţi. Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”. Chestionarea orală. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare. O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. Albastru Galben Negru 96 . Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans. Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. ce culoare Se salută cu oaspeţii. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). Etapa introductivă 1. Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate. Momentul de surpriză O1 O4 2. Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. Apoi dansează la mesele de lucru.Momentul organizatoric. Verificarea cunoştinţelor O9 II.

gît. Spune-ţi. Exersare. Copiii fac analiza Întrebări. Redau frumuseţea costumului naţional. Sunt apreciate toate lucrările. O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. Bondiţa este ornată la poale. Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. Spune-ţi. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. Spune-ţi. pe piept. Copiii lucrează la bondiţe. Foarte mîndru şi înalt. ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei. cum e colorat? La copac tulpina-i mare.are? Buburuza-i mică tare. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor. Asigurarea reţinerii şi a transferului. Etapa de consolidare. demonstrarea lucrărilor. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. Explicare. Verificarea nivelului de cunoştinţe. propriilor lucrări şi răspunsuri. Anexa № 9 97 . cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei. figuri geometrice). mîneci. străduinduse să aibă un aspect estetic. a semenilor lor. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. puncte.

mijlocie. cuţite. Reguli 98 . Strategii didactice Convorbirea. jucării. educarea dragostei faţă de muncă. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. răspunsuri. Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. explicaţii. demonstrarea. bastonaşe. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante. hîrtie de staniol. foarfece. lucrul în grup şi individual. evaluarea. analiza. şi a gustului estetic. întrebări. jocul. mică. carton colorat. O9 să ia parte la jocul colectiv. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. seminţe. clei. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. cutioare. Materialul didactic Plastilină.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. morcov. O10 să poată povesti despre lucrarea sa. a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. planşete. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. pene. sîrmă moale. plante uscate. aţă de diferite culori. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor.

Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et. jucîndu-te”. 1. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”. Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu. orientarea pe foaie. Unesc detaliile cu ajutorul . păstrînd lucrul copiilor simetria. Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. „ Învaţă.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. Livezi cu pomi roditori.I(pregătitoare). Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate. distanţa. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text. Lyceum. Animale păsări mii Peşti. Vocabular Creaţia lui. viaţă veşnică. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară. Stelart 2006 Cemortan S. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. Şi grădini înfloritoare.Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei. Audiază atent textul. Rîuri multe şi izvoare. 1997 Volşin El. folosirea corectă a obiectelor. 2. Chişinău. O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea.

III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol. 4. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile.Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. Recită calificative. Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate. mică. mijlocie. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon.din cutioare. Anexa № 10 100 . 3. Et. mici poezioare despre jucăria sa. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei. 5. tăind din morcov roticele.

oblice. imaginaţia creatoare . povestirea. gene. lucrul individual evaluarea. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu. verticale. Chişinău. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. Forma de organizare : frontală şi individuală. exersarea. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică. lipici. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice.Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. Cuvinte cheie Zimţi.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . caiete de desen. zare. orizontale. nea. Lyceum. formarea sensibilităţii artistice. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. 2008 101 . OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. explicarea. Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. întrerupte. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. vată. Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. liniilor : drepte. creioane colorate. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale. joc didactic. stări. şerveţele din hîrtie. sentimente.

I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. „Abecedarul preşcolarului”. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii. omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului. conversaţia Et. 1980 Ghidul cadrelor didactice O.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et. „Arta plastică”. Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu. Lungi troiene călătoare. Des viscoleşte .II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. „Din văzduh cumplita iarnă. Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor. De gene se /fulgii de nea/ prind. „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. recitarea unei poezii : pastelul lui V. Cu zimţi de argint. 1990 Comarova R. demonstrarea. cele mai reuşite sunt 102 exersarea . Adunate-n stol grămadă. Chişinău. Universul. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. Chişinău. Cerne fulgii de zăpadă. Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului. Alecsandri „Iarna” fragment. Lumina. (zi de iarnă). 2003 Cemortan E. OO6 Minutul fizic Et.” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului. din nori. III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. Lămuresc cum să aplice. Chişinău.

Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .apreciate.

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

..ce sunt? 15. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11.. blană.. Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte. 6. 7.... şurubul se înşurubează.Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice. Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări. Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13.. 20. Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus.. 18. hochei. Ziua e lumină... Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2.. 11. iar noaptea.. Trebuie să numească minimum 3 varietăţi. Cahul.. Tighina. 3. blană etc... 16... întuneric... Chişinău.. Oraşe. Bucureşti. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18. 19.. iar seara... Răspuns corect .. 17. 4. gutuile ... Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10... Fructe.. gheare 10.. 15. dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9. Căţel.? 5. Cerul e albastru. 2.. miel. Să numească minimum trei particularităţi. De ce se lasă bariera la căile ferate.ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării. 5. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului. au labe...indicarea corectă a orei şi minutei. Desfăşurarea: Întrebările 1. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12.filet. Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 . Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20. ce sunt? 8.. Ca să fie sănătos.ce sunt. Ce mijloace de transport cunoşti? 16. Caisele. 8. Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14.. merele.. O văcuţă mică o numim viţeluş.? 4. vişinele. Calul. Fotbal..? 6. înainte de a sosi trenul? 7. coadă.... Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17. coadă. deoarece au câte patru picioare.. iar iarba e. în felul acesta se achită plata pentru expediere.... 12. Sunt animale care se caţără pe copaci. Dimineaţa servim ceai. Sunt unelte de muncă.... frumos etc. Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă. Seara servim cina.? 3... puternic. Verde... 14. Cuiul este neted.... De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19.. 9.. Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul.. cuiul se bate.. sărituri în înălţime. tenis .. Probe sportive.. şurubul . Cu pisica.. 13.... De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1.

despre cântecele învăţate. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . Testul 2. competenţele de reproducere acumulate. un fragment dintr-o poveste. priceperea de a recunoaşte textul. priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. ghicitoarea. Sarcini: Ascultaţi textul. Educaţia muzicală. tamburină. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii . Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi.Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare. Dacă li se spune o ghicitoare. povestirea. vioară etc. proverbul etc. ghiciţi ce vi s-a spus. snoava. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv.simbol. Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie. Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. snoavă. trianglu. pian. poezia. povestire etc. Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului. arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect.

Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 .Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. după ce s-au jucat. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. Udă cu ulciorul Să crească feciorul. Vino de mă udă. ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. specifice pentru ornamentare. Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă. Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. varietatea şi frumuseţea formelor. Apoi. Udă cu găleata Ca să crească fata”. sar în sus. elementelor decorative.

Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . încălţămintea lor. nuanţele culorilor. ai în călimara ta? . am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. care a rămas în joc ultimul. alb.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat. tu galben ai în călimara ta? Galben. 110 . sur. verde.“Am o călimară cu trei culori: albastru. Dar. atunci iese din joc. n-am!” În aşa mod jocul continuă. Acel copil rămâne învingător.Da. tu alb. alb. “Am o călimară cu cinci culori: roşu. negru. Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea. Dar. galben.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful