P. 1
Cultura graului

Cultura graului

|Views: 403|Likes:
Published by diiianaa

More info:

Published by: diiianaa on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/14/2013

pdf

text

original

CULTURA GRAULUI

Importanta graului
Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care se seamana, precum si atentia de care planta se bucura se datoresc : continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste substante, corespunzator cerintelor organismului uman; conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate; faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone a culturii . Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei destinata fabricarii painii – aliment de baza pentru un numar mare de oameni ( dupa unele statistici , 35-40 % din populatia globului). De asemenea boablele de grau sunt folosite pentru fabricarea pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte industrii foarte diferite. Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple : materie prima pentru fabricarea celulozei, asternut pentru animale , nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare, sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare.

8 62-72 78-83 10-16 3-7 10-16 15-24 9-15 1. in principiu orice cultura.8-2.Taratele – reziduri de la industria de morarit – sunt un furaj concentrat deosebit de valoros.1 4-6 0. Totodata.0-3.3-0.75 2.1-0. dar este practicata in majoritatea tarilor mari producatoare de grau .8-2.5 75-86 1-1.5 0.8 5-12 15-20 15-25 25-32 10-20 4-6 .3-4. Ca urmare dupa grau poate fi semanata. sub aspectul valorii nutritive.7 81 1.5 40-60 1. lipide si saruri minerale.3 6-11 0.8 6. Sub aspect agronomic.2 2-4 7-15 16-19 0. Partea din cariopsa % din cariopsa : Limit e media 100 5.7) Lipide Saruri minerale Cariopsa intreaga Pericarp Testa Stratul de alcurona Endosperim Embrionul propriuzis Scutellum 100 4. Boablele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat. graul este o foarte buna premergatoare pentru efectuarea araturilor de vara.10 4. bogat in proteine.23.5 0. dupa recoltarea soiurilor timpurii de grau pot fi amplasate unele culturi succesive.4 0.2 celuloza Pentozani Zahar Amidon Proteine (N x 5.3 5.15 1-2 2.8 2-4.7-2 1. Folosirea boablelor de grau ca furaj este mai putin raspandita la noi.5 1.55. superior porumbului.6 – 8.5 30-50 30-50 28-30 1-3 2. cultura graului ofera avantajul ca este integral mecanizata.6-8.5 2. al pretului si chiar ca productivitate.

2 7.5 .0 5.2 1.4 1.0 5.33 4.5 4.Compozitia chimica Glucidele. stratul aleurona).5 Pericarp Testa Stratul cu aleurona Endospermul extern Endospermul median Endospermul intern Embrion Scutellum 5.0 19.0 1.7 2.7 30.8 2. Substante proteice reprezinta in mod obijnuit 1016% din masa bobului ( cu limitele intre 8 si 24% ) si sunt situate in cea mai mare parte spre partile periferice ale bobului ( invelisuri.4 24. iar restul fiind dextrine. formate in proportie de peste 90% din amidon.0 12.7 s.5 1.5 12.5 57.0 12.u. Fractiunea in bob Proportia din bob X (% din N x 5.0 12. in embrion si scutellum .27 2. si alte glucide mai simple.7 18.3 % din total proteine din bob 1. in principal.5 8.) 0.0 41. in endosperm Protidele. In compozitia bobului de grau predomina substantele extractive neazotate (62-75%) din masa proaspata a bobului.0 3. Extractivele neazotate sunt acumulate.5 1.8 9.3 16.15 2.7 3.

Prin adaugare de apa. . Acumularea proteinelor in bob depinde de o serie de factori. din prolamine si gluteine si mai putin albumine si globuline. glutenul formeaza niste membrane colodiale care vor retine bulele de dioxid de carbon in procesul de crestere a aluatului si dau aluatul pufos. conditiile climatice au un rol deosebit de important. ca urmare procentual. pe de alta parte perioada de formare si umplere a boabelor este mai scurta. fertilitatea naturala a solului si dozele de azot folosite. continutul boabelor de grau in substante proteice este mai scazut. conditiile climatice.Cantitatea si compozitia proteinelor dau calitatea nutritiva a bobului. In climatele secetoase si calde. Proteinele din bobul de grau sunt constituite in principal. perioada de formare a boabelor este mai lunga . De asemenea. din care ocupa spatiul dintre graunciorii de amidon din endosperm si care. in faina inglobeaza graunciorii de amidon. proteinele reprezinta mai mult din compozitia bobului. cum ar fi : specia de grau. Proteinele din bobul de grau sunt constituite. Din contra. acumularea proteinelor in bob este favorizata . dupa macunat. in conditii de irigare. soiul . ceea ce favorizeaza acumularea unor cantitati mai mari de amidon. in principal. coacerea este grabita si . Dintre acesti factori. in climatele umede si racoroase este favorizata acumularea hidratilor de carbonl totodata.

in stratul cu alurona.Boabele de grau “durum”. aceste grane “de forta” nu sunt folosite ca atare in panificatie. Cu. pentru a le inbunatati calitatea. Na. triptofan. Mn). Valoarea biologica a poteinelor din boabele de grau este ridicata. ci sunt amestecate ca “grane mai slabe”. destinate fabricarii pastelor fainoase. Lipidele .5 – 2. mai ales din complexul B (B1 .6 % din compozitia bobului si sunt acumulate. B5. Ca. comercializarii si industrializarii boabelor de grau se foloseste notiunea de “grane tari”. produse in Canada si S. datorita filamentelor de proteina farte rezistente. Mg. in schimb este forte potrivit pentru fabricarea pastelor fainoase.A.3 %. B2. au o pondere de 1. In domeniul producerii. B6) si vitamina PP. Mb. aflandu-se spre partile periferice ale bobului. . ca grane de primavara. un impediment il constituie continutul redus al boabelor de grau in lizina.U. Reprezinta 1.8 – 2. bobul de grau contine si vitamine. Reprezentate de un numar mare de elemente chimice (K. In sfarsit. care defineste grane de foarte buna calitate sub aspectul continutului in proteine (peste 14 – 15%). dar glutenul are o calitate inferioara pentru panificatie. in special. contin o cantitate mai mare de proteine si gluten. avand stabilitate mare la fiert. Totusi. Si. deoarece acestea contin toti aminoacizii esentiali pe care organismul uman nu-I poate sintetiza. Substantele minerale. “granele semitari” contin 11 – 12 % proteine.

fiind produse.R. din care provin T. din Europa de Vest si pe coasta Pacificului in S.. aestivium ssp.U. turgidum ssp. monococcum. de asemenea.S. Acestea sunt denumite si “grane pentru panificatie”. turgidum ssp. timopheevil centrul abisinian. polonicum.. de unde provine specia Triticum aestivum. T. centrul din Orientul apropiat. turgidum ssp. centrul meditarenean din care provin: T. In sfarsit “granele moi”. aceste grane sunt destinate in principal. compactum si sphaerococcum. macha. T. in Argentina. turgidum. turgidum conv. turgidum. . granele romanesti. carticum si T.S. oceanice. cu subspeciile : vulgare. cu sub 11% proteine (si chiar sub 9% proteine). T. ssp vulgare si ssp. Originea graului In urma expeditiilor stiintifice si studiilor sale. tarile fostei U. aestivum. Ungaria. turgidum conv. N. turgidum ssp. spelta. T. pentru foraj. T. durum si conv. Vasilov a identificat pentru grau patru centre de origine : centrul asiatic central. produse pe cernoziom si cu o tehnologie corecta de cultivare apartin acestei categorii. polonicum. din care provin : T. durum si conv. sunt produse in climatele ude.A. de regula.

stabilitate a recoltelor. . rezistenta la cadere. Fundulea 4. Dropia.Soiurile cultivate. Rapid Flamura 85. neirigat Soiuri recomandate Flamura 85. Flamura 80. Lovrin 34. irigat Sudul tarii. Pentru graul “comun” de primavara se recomanda soiul romanesc “ Speranta”. Aceste soiuri se caracterizeaza printr-un potential de productie de 9-10 tone boabe/ha. Pentru graul de “durum” exista in cultura soiurile de creatie romaneasca “Durom” si “Rodur” Zonarea soiurilor de grau de toamna in Romania Zona de cultura a graului Sudul tarii. Fundulea 29. Sortimentul de soiuri actualmente acceptate pentru a fi cultivate cuprinde numai soiuri romanesti. la seceta si la boli. valoarea nutritiva si tehnologica ridicata a boabelor. la iernare. Lovrin 34. la ger.

Moldova 83. intre 66 grade latitudine nordica si 45 grade latitudine sudica de la nivelul marii si pana la 3. Turda 81. Lovrin 34. In deceniul trecut. Gabriela Raspandire Planta de grau se caractrizeaza printr-o mare plasticitate ecologica. pe glob. s-au cultivat cu grau circa 230 milioane ha dar in ultimii ani suprafata a cunoscut o oarecare scadere.Oltenia Zona piemonturilor sudice Vestul tarii Zona colinara de vest Transilvania Moldova centrala Nordul Moldovei Fundulea 4. ceea ce ii permite sa fie cultivata pe toate continentele. Apullum Fundulea 29. Turda 81. Ariesan. Aniversar. Flamura 85. Lovrin 34. Fundulea 29. Fundulea 4. Productia globala de grau a atins 599 milioane tone in 1991 si 563 milioane tone in . pana la 220 milioane ha in 1992. Trivale Flamura 85.000 – 3.500 m altitudine. Rapid Flamura 85. Fundulea 29 Ariesan. Fundulea 4 Turda 81. Delia Ariesan. Suceava 84. Delia Albota. Fundulea 4. Lovrin 41. Transilvania. Fundulea 4. Simnic30. Ariesan. Fundulea 4.

de lucrari ale solului. Tarile Europei Comunitare se inscriu printre marii producatori si exportatori de grau (18. in ultimii ani se pot semnala o oscilatie ale suprafetelor. in anul 1838 se cultivau cu grau 2.45 milioane hectare semanate cu grau reprezinta o exceptie. Egipt. in acelasi timp.1 milioane hectare in perioada 1979-1981.2 milioane hectare ) si o tendinta de crestere in ultimul an (1994) anul agricol 1991/1992. Din productia mondiala 106 milioane tone au facut. Mari importatoare de grau sunt. In Romania. in prezent. Tarile mari producatoare si. Randamentul mediu mondial in ultimii ani a fost de 23702600 kg boabe/ha. cu numai 1.9 milioane tone la export) .2 milioane hectare si 4. (9.5 milioane hectare.1992 . suprafete cultivate cu grau au cunoscut modificari putin importante in ultimile decenii.8 milioane ha si 20.2 milioane ha si 28.8 milioane tone de grau “durum” exportate in 1992 ).8 milioane tone de grau “comun” si 2.3 milioane tone de grau exportate). printre altele neclaritati legate de sistemul de finantare. 9 milioane tone la export) si Argentina ( 4. obiectul comercializarii. avand drept cauza.1 – 2. Astfel. China.1 milioane hectare si 10. de forma de proprietate. Australia. exportatoare de grau sunt SUA (25. suprafetele s-au redus treptat pana la 2. Canada (13. in jurul acestei valori (2. Japonia si tarile fostei URSS. 7 milioane tone la export). dar si de .

au crescut considerabil intre anii 1938 (963 kg/ha) si 1979-1981 (2487 kg/ha). Celelalte boli au un rol mai redus in cadrul tehnologiei de cultura. osciland de la un an la altul. A fost semnalata in 1961 de POP si studiate in mod detaliat. . Mozaicul dungat ( Wheat streak mozaic virus) Raspandire. in primul rand in functie de gradul de favorabilitate al conditiilor meteorologice ale anilor de cultivare. Se detaseaza randamentele medii obtinute la grau in anii 1977(2820 kh/ha) si 1990 (3301 kg/ha). in Romania. fuzarioza si rugina bruna.5 milioane hectare si a produs in jur de 2400 kg boabe/ha – medie pe intreaga suprafata.conditiile climatice putin favorabile din perioada de semanat a graului. In anul agricol 1993/1994 graul a fost semanat pe 2. cornul secarei . Bolile graului Principalele boli ale acestei culturi care impun an de an tratamente sunt : malura. fainarea. Boala se intalneste in tara noastra in diverse zone. dupa care s-au mentinut in jurul acestei valori. Randamentele obtinute la grau.

virusul se mentine activ pana la 16 ani. Ingalbenirea. ovaz. Dintre metodele agrofitotehnice. epoca optima de semanat si mai ales evitarea semanatului timpuriu au o eficacitate ridicata. piticirea si aspermia graului (mycoplasma like organisms) . de 700x15 nm. In natura virusul este transmis de pe Lolium multiflorum si alte gazde din natura. orz. a florei spontane din jur si distrugerea samulastrei. cu unele pete verzi. Pentru combaterea vectorilor nu se recomanda deocamdata decat combaterea eficace a buruienilor. Virusul mozaicului dungat se prezinta sub forma de particule filamentoase . porumb si multe graminee spontane. Virusul se inactiveaza la temperatura de 54 grade C. mai tarziu. intreaga frunza capata o culoare galbena-aurie. Au fost izolate mai multe tulpini ale virusului importante inprocesul de ameliorare. iar cresterea plantelor se reduce cu 22-28%. Prevenirea si combatarea. Soiurile Fundulea 29 si Lovrin 34 au o rezistenta medie la aceasta boala. In frunzele deshidratate cu clorura de calciu. cu o singura molecula de ARN monocatenar. Spicele raman mici. Simptomele pot aparea in toamna. cu multe spiculete sterile. Frunzele plantelor bolnave prezinta struri galbele in lungul nervurilor. Patogenul.Simptone. de unde il transmit la grau.

O eficienta ridicata prezinta rotatia in care cerealele paioase revin pe aceeasi sola abia dupa 3-4 ani. O rezistenta medie la aceasta boala prezinta soiurile Delia. insotite de gofrare si. Banat si Dobrogea. Ca urmare a atacului. Dintre alte metode de combatere. Boala a fost semnalata in Transilvania. in mod artificial prin grefare. si . ulterior a fost observata in Moldova. orz. in unele cazuri chiar a vectorilor. . Boala se manifesta in principal prin dungi galbene ce se intind de la varful frunzei spre baza. secara si ovaz. putin ingrosate.Raspandire. Prevenire si combatere. Frunzele sunt mai late. Patogenul. de uscare. Simptome. Pe unele soiuri se produce o antocianizare ( inrosire ) a frunzelor. Boala se manifesta pe multe specii Triticum . spicele sunt reduse ca dimensiuni si cu numar redus de boabe. combaterea eficace a buruienilor si. Fundulea 133. au un luciu caracteristic. plantele raman mici. iar in sera . ulterior. trebuie mentionate evitarea semanatului timpuriu. Organismul de tip Mycoplasma (MLO) care produce aceasta boala se prezinta sub forma de particul sferice sau ovale (100 – 300 mm) in camp se transimte prin cicada Deltocephalus (psamotettx) alienus si prin cuscuta. si Fundulea 5.

de 18-36 x 11-17 nm dispuse in lanturi. pe pai si. La inceput frunza prezinta mici decolorari. de regula nu omoara planta. la suprafata frunzelor. Simptome. Atacul variaza de la an la an in functie de conditiile ecologice si de tehnologia de cultura. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie a plantelor. devin purverulente datorita conidiilor ce se formeaza. prin care extrage din frunza apa si substanta nutritiva. Este o boala care se intalneste in toate zonele de cultura a graului din tara noastra an de an si impune masuri de protectie sistematice. mai tarziu tesutul se brunifica. Acest stadiu . care se afla pe ambele fete ale frunzei. Patogenul. de pe care pornesc haustori digital ramificati. Petele alb-pasloase pot cuprinde treptat majoritatea limbului foliar. pe teci. Conidioforii sunt scurti si hialini si pe ei se formeaza conidiile elipsoidale si hialine. pe miceliul ciupercii apar cleristoteciile ( corpurile de fructificare) ciupercii sub forma unor puncte negre in masa miceliului. de marime diferita. Ciuperca (Erysiphe graminis) este un parazit obligat. care formeaza un miceliu . Fainarea apare sub forma unor pustule albicoiase. Boala se manifesta mai ales pe frunzele de la baza plantei. unicelulare. chiar pe spice. de culoare alba. Patogenul. la atacuri puternice.Fainarea graului (Erysiphe grammis ) Raspandire.

multe forme specializate. Totusi. pe secara – f.sp. avenae. cu exceptia porumbului. Specializare pe gazde. Plante gazda. Pe multe graminee spontane au fost descrise. formele de Erysphe graminis de pe gramineele spontane nu infecteaza cerealele cultivate. fiecare cate 4-8 ascospori unicelulari. la randul lor. produc infectii pe frunzele sanatoase. Erysphe graminis se intalneste pe foarte multe graminee. luate de curentii de aer in conditii favorabile. hialini de forma elipsoidala. secalis. dintre care pe cerealele cultivate au fost stabilite urmatoarele : pe grau – f.sp. NEGULESCU si colab. In tara noastra. de 66-100 x 24-40 micrometrii care contin. de asemenea.(1979) au stabilit rezisteenta soiurilor cultivate de grau la fainare. pe orz – f. hordei. se apreciaza dupa unele pareri ca aceasta specializare nu este asa de stricta.conidian (anamorf) poarta numele de Oedium monilioides (Nees) Link. Conidiile se desprind usor si. Ciuperca Erysphe graminis prezinta mai multe forme specializate. In interiorul cleistoteciilor se formeaza 8-25 de asce. In general insa. pe ovaz – f. Cleistoteciile au forma globuloasa. meiului. tritici. care nu infecteaza reciproc aceste plante gazda.sp. se formeaza in pasla micelieana si reprezinta corpurile de fructificatie ale ciupercii. . identifican si rasele existente.sp. tinand seama de experientele prin inoculare incrucisata. si srobului. orezului.

rolul acesta este mai putin clar. se pot mera epoci prea timpurii de semanat. exista posibilitatea transportului pe distante mari a conidiilor din zonele foarte indepartate. Se apreciaza ca pierderea de recolta este de 2 ori mai mare . neechilibrate cu fosfor si potasiu.Totusi. Fainarea este una din bolile principale ale graului. Agentul patogen al fainarii iernezaza pe plantele vii de grau de toamna. mai important in transmiterea in zonele meditareene ale Europei. iar boabele sunt mai mici. procesul de sporulare si dispersare realizandu-se la umiditati mai scazute . un rol. densitati prea mari de plante. de asemnea. doze mari de ingrasamant. totusi . Ascoporii din cleistoteciile ce ierneaza au. care impune an de an lucrari speciale de protectie. fratirea poate fi mai redusa. soiurile mai rezistente devin cu timpul sensibile. Factorii ecologici ai bolii. Plantele de grau atacate din toamna. Conidiile germineaza la temperaturi intre 5 si 30 grade Celsius. Dintre factorii agrofitotehnici care favorizeaza boala. datorita capacitatii ridicate de a forma rase noi. In zona noastra de cultura. au o rezistenta mai scazuta la ger. azot. apa libera reduce germinarea comidiilor. cu un optimum la 15-20 grade Celsius si la o umiditate de 95%. Importanta economica. In general.

infestarea cu boli si daunatori. In conditii de irigare si atunci cand nu se respecta tehnologia de cultura. rezerva de buruieni. pierderile pot trece de 25% din recolta. Sunt situatii extreme in care sunt necesare numai 1-2 lucrari de ingrijire si sunt situatii in care sunt necesare foarte multe lucrari.decat radacina patrata a procentului suprafetei frunzelor infectate la sfarsitul perioadei de vegetatie. dezvoltarea plantelor de toamna si starea de vegetatie la desprimavarare. astfel absortia apei. Controlul culturilor pe timpul iernii si eliminarea apei pe portiuni depresionare sau microdepresioanare sunt operatiuni de buna gospodarire care se fac de catre orice bun cultivator de grau. . si se face cu scopul de a favoriza. mersul vremii si al vegetatieide primavara. Felul lucrarilor de ingrijire care se aplica graului si numarul acesta depinde de foarte multi factori ( calitatea patului germinativ. deosebit de rentabilasub aspectul consumului de forta de munca. Lucrarile de ingrijire Graul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabila. Tavalugitul semanaturilor de grau imediat dupa semanat aparent necesar atunci cand s-a semanat in sol afanat si mai uscat.

desi continua sa fie efectuatde unii cultivatori de grau la noi. In prezent. Grapatul culturilor de grau la desprimavarare este o lucrare tehnologica clasica de cultivare. din cauza alternantei temperaturilor negative cu cele pozitive pe timpul iernii. terenurile unde in timpul iernii apar baltiri. Tavalugitul la desprimavarare este necesar numai in situatii extreme cand. lucrarea de tavalugit trebuie executata pe un sol bine scurs. pentru a realiza aderarea radacinilor la sol si a nodului de infratire. Atunci cand situatia o impune. grapatul a fost scos din tehniologia recomandata. dar inca reavan. radacinile plantelor de grau au fost desprinse de tot. inca umed. este tasat la trecerea tractorului. grapatul a fost scos din tehnologia clasica de cultivare. In majoritatea cazurilor se considera ca lucrarea de grapat a semanaturilor de grau la desprimavarare nu mai este necesara. partial dezradacinate. ca urmare. terenul.La amplasarea culturilor de grau trebuie evitate. iar consecintele negative sunt. incalzirea vremii la desprimavarare poate determina ofilirea si uscarea plantelor de grau. adesea importante : multe plante de grau sunt distruse. In prezent. fenomenul este mai frecvent pe solurile argiloiluviale . cresc costurile. . dar fara a tasa suprafata solului. pe cat posibil. altele sunt dezradacinate.

este acceptata impartirea perioadei de vegetatie a plantelor de grau in urmatoarele faze fenologice: germinare (rasarire) . de detaliere a stadiilor fiziologice cele mai importante din puncul de . a florilor si formarea boabelor. formarea si coacerea boabelor. este dificil de a delimita strict aceste faze. La randul lor. perioada vegetativa. inradacinare. fazele prezentate se grupeaza in etapa. In general. deoarece ele se suprapun partial sau se desfasoara in paralel. in conditiile din tara noastra. infratire. atat specialistii in biologia cerealelor cat si tehnologii apreciaza ca aceasta “divizare” a vegetatiei graului nu este suficient de precisa si au propus “subdivizari” mai fine. In perioada actuala. circa 9 luni . In acest interval de la germinare pana la maturitate. plantele de grau trec prin anumite faze (stadii) fenologice . inspicare-inflorire –fecundare. caracterizata prin dezvoltarea inflorescentei. formarea (alungirea) paiului. care se recunosc prin schimbarile in aspectul exterior al plantelor si care sunt insotite de modificari interne in biologia plantei. De regula.Particularitati Biologice Perioada de vegetatie a graului de toamna dureaza. caracterizata prin dezvoltarea organelor vegetativeale plantelor (de la germinare la infratire) si etapa generativa (reproductiva).

Chang. Ulterior. inflorirea si formarea boabelor.vedere al cultivarii graului si al randamentelor. Roman . Bibliografie 1. prin intocmirea unor scari de coduri care marcheaza stadiile de vegetatie. in prezent. precum si de Zadocks. Konzak. dupa un sistem decimal. aceasta din urma fiind. a fost realizata “coditionarea vegetatiei” . Mai nou au fost intocmite codificari mai amanuntite de catre Keller si Baggiolini. care codifica vegetatia graului incepand de la rasarire si detalieaza etapele premergatoare infloritului. Mihai Axinte 3. Prima scara de coduri a fost realizata de Jonard. scara lui Feeker a suferit mai multe modificari efectuate de unii biologi si fitotehnisti. Ca urmare. Scara cea mai des citatain literatura de specialitate este cea realizata de Feekes. Gheorghe V. Jenos Munteanu 2. cea mai frecvent utilizata in domeniul biologiei si al cultivarii graului.

Ioan Borcea .4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->