P. 1
LUCRARE LICENTA_APARATUL DIGESTIV

LUCRARE LICENTA_APARATUL DIGESTIV

|Views: 1,606|Likes:
Published by VioPet_59

More info:

Published by: VioPet_59 on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI DIGESTIV
Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca funcţii principale digestia şi absorbţia principiilor alimentare şi totodată eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate. Organele aparatului digestiv formează un tub de calibru diferit în diferitele sale segmente, formând tubul digestiv (canalul alimentar) şi glandele anexe (glandele salivare, ficatul, pancreasul) Tubul digestiv are o structură unitară, fiind alcătuit pe toata intinderea sa din patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculara şi adventice. Cavitatea bucală este despărţită de fosele nazale prin bolta palatină. Comunică anterior cu exteriorul prin orificiul bucal şi posterior cu faringele. În cavitatea bucală se găsesc limba şi dinţii. Limba este un organ musculo-fibros acoperit de mucoasă, care îndeplineşte roluri importante în procesele de masticaţie şi deglutiţie, în vorbire, în perceperea gustului alimentelor, având sensibilitate la tact,
7

presiune, cald, rece şi durere. Dinţii sunt formaţiuni osoase dure, inplantate în alveolele dentare, adaptate pentru taierea, zdrobirea şi măcinarea alimentelor; de asemenea, au rol în vorbire, în pronunţarea unor consoane. Formula dentara la dentiţia provizorie este : incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2; la cea definitivă: incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2, molari 3/3. Faringele este un conduct musculofibros, situat înaintea coloanei vertebrale cervicale, ce reprezintă o răspântie a căilor respiratorii şi digestive. Astfel, realizează legătura între fosele nazale şi laringe, precum şi între cavitatea bucală şi esofag. Musculatura faringelui deţine un rol important în deglutiţie. Esofagul este un segment tubular lung de 25-30 cm la adult, realizând legatura între faringe şi esofag. Stomacul, situat în abdomen, în loja gastrică, este segmental cel mai dilatat al tubului digestiv. În poziţie verticală stomacul are forma literei J , cu doua feţe (anterioară şi posterioară), două margini sau curburi (marea şi mica curbura) şi două orificii : cardia, prin care comunică cu esofagul şi pilorul, care face legatura cu duodenul. Intestinul subţire , segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4 m), se întinde de la pilor până la valvula ileo-cecală, prin care se deschide în intestinul gros. Intestinul subţire este diferenţiat în trei segmente : duodenul, jejunul şi ileonul. Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. Intestinul gros are o lungime de aproximativ 1,7 m şi un calibru superior faţă de intestinul subţire. Se descriu mai multe porţiuni : cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecală şi terminat într-un fund de sac, prezentând la acest nivel apendicele vermiform; colonul ce formează un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers, descendent şi sigmoid; rectul, ultima parte a intestinului gros, care se termină cu canalul anal – ce se deschide prin anus. Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare : parotide, sublinguale şi submaxilare, sunt situate în vecinătatea cavităţii bucale, cu care comunică prin canalele excretoare. Glandele parotide au o secreţie seroasă, cele sublinguale – o secreţie mucoasă, iar cele submaxilare au ambele tipuri de secreţie. Ficatul , cea mai mare glandă din corpul uman (cântăreşte aproximativ 1,5 Kg la adult), în afara multiplelor roluri metabolice, are şi o secreţie exocrină – bila – care se elimină în perioadele digestive în duoden.
8

şi un canal excretor secundar Santorini. stări funcţionale şi pozitia corpului. constitutie. cel în forma de “J” este hipoton. cardia îl separă de esofag şi pilorul de duoden. două margini. Se mai descriu: stomac în formă de corn de taur şi “L” inversat. lăţimea dintre cele doua curburi de 12 cm. iar cel in forma de”L” inversat prezinta tonicitate intermediară. grosimea între cei doi pereţi peste 8 cm. CONFIGURAŢIE. este situat retroperitoneal. fiind cea mai dilatată parte a tubului digestiv. având o pozitie transversală. Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic care este colectat în două canale mari : canalul principal Wirsung. Capacitatea stomacului este de 1200-2000 cmc. RAPORTURI Stomacul are forme şi dimensiuni diferite în funcţie de: individ.Pancreasul . glanda mixtă. Se considera că stomacul în forma de corn este tonic. Este situat între esofag şi duoden. situat în potcoava duodenală. dreapta (mica 9 . În stare de umplere are lungimea de 25 cm. împreună cu coledocul (prin orificiul Oddi). STOMACUL Stomacul este un organ cavitar toraco-abdominal. Pancreasului i se descriu : un cap. care se deschide în canalul Wirsung sau direct în duoden. vârstă. un corp şi o coadă. În mod normal are forma de “J” a cărui porţiune verticală este mai lungă decât cea orizontală. Stomacul are doi pereţi. 7 cm lăţime şi 3 mm grosimea pereţilor. care se deschide în duoden. fixat în etajul supramezocolic. anterior şi posterior. înapoia stomacului. Stomacul gol are 18 cm lungime.

inferior de colonul transvers şi mezocolon. Porţiunea orizontală este denumită fiziologic partea egestorie. situat în etajul supramezocolic în loja gastrică delimitată supero-posterior şi lateral stâng de bolta diafragmului anterior. conţine muşchiul piloric. anterioară şi posterioară gastrică. iar medial cu faţa viscerală a lobului stâng hepatic. Medial este numai comunicarea cu baza hepatica. şi canalul piloric de 3-5 cm. fund şi corp. cardia (superior) şi pilorul (inferior). Anatomiştii împart porţiunea verticală într-un segment superior cardial. Mica curbură are două versante. pediculul vascular. distală a stomacului. ca o îngroşare a fibrelor circulare musculare gastrice. Curburile despart cele doua feţe. iar distal până la incizura duodenopilorică. Partea orizontală prezintă doua mici denivelari: una delimitează graniţa dintre antru şi pilor (incizura pilorică) şi cealaltă dintre canalul piloric şi duoden (incizura piloroduodenală). Stomacul este fixat prin continuitate cu esofagul şi duodenul. Marea curbura convexă continuă marginea stângă a esofagului. iar corpul este limitat de asemenea de o linie imaginară verticală ce trece prin incizura unghiulară. mai dilatat. ca un inel circular. situat spre dreapta corpului gastric. Trecerea dintre cele două segmente (orizontal şi vertical) formeaza incizura unghiulară. Fundusul este considerat limitat de o linie imaginară. Stomacul. nervii vagi. Între marginea stângă a falselor coaste şi marginea anterioară a ficatului este o porţiune liberă epigastrică ce ia raport cu peretele abdominal.curbura) şi stânga (marea curbura) şi două zone cu aspect sfincterian. uşor ascendent spre dreapta (mai scurt ca porţiunea verticală). iar în stenozele medii şi avansate dispare din cauza ţesutului conjunctiv scleros. Porţiunea pilorică se împarte şi ea în antru piloric. unul vertical ce continuă marginea dreaptă a esofagului şi versantul orizontal. micul epiploon şi diferite formaţiuni peritoneale ce îl leagă de organele vecine. Pilorul este partea terminală. toate denumite fiziologic partea digestorie. această linie desparte şi partea digestorie (fund şi corp) de partea egestorie (antru şi jonctiunea piloro-duodenală). zona importantă în patologia gastrică. În procesele aderenţiale este greu determinat. Se delimitează intraoperator prin palpare. situată între vena prepilorică. cilindric. Partea toracică este în raport cu diafragmul şi cu coastele 5-9 din stânga. inelul piloric şi incizura unghiulară. cu o direcţie uşor ascendentă spre dreapta şi înapoi. orizontală ce trece prin cardia şi unghiul His. 10 . Pe aceste versante sunt cele mai frecvente localizări ale ulcerului gastric. are doua porţiuni: toracică şi abdominală. loc unde determinâ incizura cardică (unghiul His). de diafragma şi peretele abdominal anterior. Faţa anterioră este cea chirurgicală .

omentul mic se inseră pe aceasta şi conţine vasele gastrice stângi şi drepte. situat profund la 2-3 cm deasupra ombilicului şi pe linia mediană. din fibre circulare . Stratul subseros este format din ţesut conjunctiv peste care aderă seroasa.Faţa posterioară constituie peretele anterior al bursei omentale şi are raport cu pancreasul situat la mijloc şi transversal. pleura şi plămânul stâng. . Fundul stomacului ajunge până la coasta 5. Prin intermediul pancreasului.profund . are raport cu colonul transvers de care se leagă prin ligamentul gastro-colic. Cardia se proiectează la nivelul vertebrelor T 10-11 şi la 3 cm sub hiatusul diafragmatic.mijlociu. Superior se leagă ligamentul gastro-splenic ce conţine vasele scurte ale stomacului şi artera gastro-epiploică stângă. submucoasa şi mucoasa. cu artera aortă. 11 . a cărei faţă prehilară este delimitată de stomac. nervii şi lanţul limfatic. . iar sub pancreas cu mezocolonul transvers. se sprijină pe aortă. La 1cm. partea posterioară gastrica mai are raport cu rinichiul stâng şi glandele suprarenale. iar posterior de bursa omentală. trunchiul celiac şi plexul solar. musculara. având anterior lobul stang hepatic şi în stângă grosimea retroperitoneală. vena cavă inferioară. Stratul muscular cuprinde trei planuri : . Stratul seros este format din peritoneu ce acoperă stomacul în cea mai mare parte. din fibre oblice. are raport cu lobul caudal. sub incizura unghiulară doua ligamente ce menţin forma de “J” a stomacului. sub cupola diafragmatică prin intermediul căreia are raport cu vârful inimii. când stomacul este gol la nivelul vertebrei lombare L 1-2. din fibre longitudinale . Curbura mica este orientată în sus şi spre dreapta. STRUCTURA STOMACULUI Peretele gastric are o grosime de 3 mm şi este format din patru straturi : seroasa. Pilorul este mobil. convexă în jos şi spre stângă. La stânga şi superior se află splina. până la fund. venele gastroepiploice străbat foiţele acestui ligament.superficial. În acest strat se formează. Curbura mare. care poate adera la diafragmă.

Are două componente. care străbat ligamentul gastro-splenic şi asigură vascularizaţia fundului gastric. artera splenică. morfofuncţional gastric. Ocupă jumătate din grosimea peretelui gastric fiind mai gros spre pilor. prin amestecul cu sucul gastric şi la evacuarea acestuia. prin cele trei ramuri: artera hepatică. La nivelul pereţilor fibrele se răresc.Fibre musculare longitudinale sunt mai numeroase pe cele două curburi. Artera splenică dă naştere arterei gastro-epiploice stângi ce trece pe marea curbură şi arterelor gastrice scurte. conţine glandele ce constituie aparatul secretor al stomacului. Artera coronară gastrică stângă (coronara 12 . Lipsesc în porţiunea distală a stomacului. conţine vase. filete nervoase. artera coronară gastrică stângă. Stratul mucos reprezintă un element principal. Fibrele longitudinale şi circulare ale stomacului sunt în continuarea celor de pe esofag şi trec în parte mai departe pe duoden. care contribuie la omogenizarea alimentelor ingerate. Contribuie la mobilitatea straturilor şi la adaptarea mucoasei în funcţie de mişcările musculare. conjunctivă şi epitelială. Fibrele oblice sunt situate profund faţă de stratul circular şi se răsfiră pe cei doi pereţi amestecându-se cu cele circulare. ce urcă pe mica curbură şi artera gastro-epiploică dreaptă ce urcă pe marea curbură. ale micii şi marii curburi gastrice. Din artera hepatică pleacă artera gastrică dreaptă (pilorică) ce merge înaintea pilorului şi apoi pe mica curbură. ultimul este un epiteliu cilindric cu funcţie de protecţie. laxă. Artera gastro-duodenală trece posterior de pilor în artera pilorică. VASCULARIZAŢIA STOMACULUI Sistemul arterial gastric îşi are originea în trunchiul celiac al aortei. Aceste artere trimit colaterale şi formează două arcuri arteriale. Stratul muscular este aparatul motor al stomacului. plexul Meissner. Stratul submucos are structură conjunctivă. Fibrele circulare sunt în strat continuu. uniform dispuse şi în regiunea pilorică se îngroaşă formând muşchiul circular piloric de aproximativ 2-3 cm întindere.

stomahică) trece prin ligamentul gastro-pancreatic în regiunea cardiei şi coboară pe mica curbură gastrică. Cele două arcade sunt intens anastomozate între ele şi trimit ramificaţii la tunicile stomacului şi la epiploon. Mica curbură şi zona pilorului sunt mai slab vascularizate. Sistemul venos. Venele urmează în general drumul arterelor, se formează din reţelele capilare, superficiale din submucoasă şi colateralele lor se varsă în portă sau în afluienţii acesteia. Venele gastrică stângă şi dreaptă se varsă în vena portă. Vena gastro-epiploică stângă şi venele scurte gastrice se varsă în vena splenică. În segmentul esogastric, prin venele esofagiene şi gastrice stângi se realizează anastomoze între cele două sisteme cav superior şi al venei porte, cu importanţă clinică şi terapeutică în sindromele de hipertensiune portală. Se mai descriu şi alte anastomoze porto-cave retro gastrice ce se realizează prin venele Ritzius (sistem de vene subperitoneale). INERVAŢIA Inervaţia stomacului provine din două surse: nervul simpatic şi parasimpatic. Fibrele simpatice provin din plexul celiac şi pătrund la stomac pe calea ramurilor trunchiului celiac, formând plexuri periarteriale cu conţinut de fibre aferente, senzitive şi fibre simpatice. Fibrele parasimpatice aparţin nervilor vagi: cele două trunchiuri vagale stâng şi drept se ramifică în nervul vag anterior şi nervul vag posterior. Vagul anterior trimite filete la mica curbură, faţa anterioară gastrică şi pediculul hepatic, iar vagul posterior trimite filete la faţa posterioară gastrica şi trunchiul celiac. Nervul vag are o acţiune motorie şi secretorie, în timp ce fibrele simpatice sunt inhibitorii. SISTEMUL LIMFATIC Lanţurile (vasele) linfatice i-au naştere din reţelele submucoase, musculare şi subseroase şi se varsă în colectori perigastrici care dispun de o reţea întinsă de anastomoze.Topografia sistemului linfatic este dispusă astfel: Lanţul coronarian cuprinde trei grupe: a crosei, a micii curburi, ganglionii parietali şi juxta cardiaci. Celulele colectoare linfatice sunt situate în ”pars flaccida” cu anastomoze între ganglionii micii curburi şi ganglionii trunchiului celiac. Colectorii mari ies din colectorii cardiali posteriori şi ajung în trunchiul celiac ocolind posterior cardia şi esofagul abdominal. De aici pot cobora colectori la pediculul renal stâng inainte de a ajunge la pediculul renal stâng. Lanţul splenic Este format dupa descrierea lui Rouviere din patru grupe: gastro-epiploică stângă, ganglioni ligamentului gastro-splenic, ai hilului şi epiplonului pancreatosplenic şi ai arterei splenice . În 80% din cazuri, limfa se drenează direct în
13

ganglionii lanţului splenic plecând de pe marea curbură fără să treacă prin epiploonul gastric şi pancreato-splenic. Lantul hepatic Varietatea frecventă a lanţului hepatic principal este centrată pe artera gastro-duodenală si se compune din cinci grupe: duodeno-pancreatic anterior, subduodenal, retroduodenal, supraduodenal şi a arterei hepatice comune. Lanţul hepatic accesoriu este satelit al arterei pilorice. Spre zonele limită gastrice lanţurile ganglionare se continuă cu cele ale esofagului, ceea ce explică posibilitatea metastazelor ganglionilor mediastinali şi ai pediculului pulmonar. În zona pilorică aspectul de autentic inel constituie o veritabilă barieră ce se opune invaziei neoplazice. Zonele de drenaj limfatic gastric se întrepătrund. GLANDELE SI CELULELE ENDOCRINE ALE MUCOASEI Mucoasa gastrică conţine numeroase glande cu variate funcţiuni: • glandele corpului şi fundului secretă suc gastric ce conţine pepsina şi HCl; • glandele pilorice şi cardiale; • glandele exocrine elaborează o secreţie mucoasă. Alte celule din mucoasa gastrică produc gastrina, secretina, enteroglucagon, factor intrinsec Castle. La acest nivel se resorb: apa, alcoolul, cofeina şi alte substanţe. Protecţia mucoasei este asigurată de mecanisme ce impedica autodigestia. Celulele din corion au rol fagocitar, iar aciditatea are o acţiune bactericidă. Epiteliul de suprafaţă elaborează o secreţie alcalină ce se opune autodigestiei, insolubilă în HCl şi deci cu rol protector. DUODENUL Duodenul, segment digestiv bine distinct, are conexiuni embriologice, anatomice şi fiziopatologice cu pancreasul, coledocul şi canalele pancreatice. Este prima porţiune a intestinului subţire şi spre deosebire de acesta este fixat la peretele abdominal posterior. Duodenul are forma de potcoavă cu concavitatea în sus şi la stânga. El este situat profund deasupra mezocolonului transvers şi o parte dedesupt. I se descriu mai multe părţi: Partea superioară este orizontală şi se întinde de la pilor la flexura duodenală
14

superioară şi are raport superior cu gâtul vezicii biliare; anterior cu faţa inferioară a ficatului; în jos, la canalul pancreatic; înapoi se află pediculul hepatic format din vena portă, artera hepatică şi canalul coledoc; partea superioară se mai numeşte curent şi duodenul 1 (D1) distingându-i-se: bulbul (mai dilatat), segmentul al II-lea al D1 şi flexura superioara sau genunchiul. Partea descendentă (D2) are raport cu hilul rinichiului drept, bazinet, artere şi vase renale; anterior cu faţa viscerală a ficatului şi rădăcina mezocolonului transvers, partea supramezocolică ia contact cu fundul veziculei şi inframezocolică cu ansele intestinale. Partea orizontală inferioară (D3) legată de D2 prin flexura inferioară, situată inferior de lombara a lll-a, are raport cu rădăcina mezenterului şi vasele mezenterice; înapoi cu vena cavă superioară şi aorta; superior cu capul pancreasului. Partea ascendentă (a patra), de-a lungul părţii stângi a aortei abdominale, sub mezocolonul transvers şi se cudează în flexura duodeno-jejunaăa; înainte are raport cu ansele intestinale şi faţa inferioară a mezocolonului transvers; înapoi, vasele renale şi spermatice stângi; la dreapta este pancreasul, aorta şi rădăcina mezocolonului; la stânga arcul vaselor Treitz ce îl desparte de rinichiul stâng. Începutul şi sfârşitul duodenului sunt apropiate de vertebrele 1 si 2 lombare. Diametrul duodenului este de 3,5-4 cm, iar lungimea de aproximativ 25 cm. Este mai larg în porţiunea initială, îngustându-se către jejun. Fascia retroduodenală pancreatică Treitz, care este o lamă de ţesut conjunctiv între retroduoden, pancreas şi peretele abdominal posterior, ea permite decolarea duodeno- pancreatică. STRUCTURA DUODENULUI În endoduoden întâlnim plici circulare Kerkring şi vilozităţi intestinale, care sunt ambele caracteristice întregului intestin subţire. La jumătatea părţii distale, posterior pe marginea medială se întâlneşte o plică longitudinală, ce conţine ampula lui Water, care poate lipsi-frecvent în 30% din cazuri, cavitate în care se varsă comun canalul coledoc şi canalul Wirsung. La 3 cm superior de acesta, poate exista o altă mică denivelare, papila mică, în care se varsă canalul Santorini, când există. Prin canalul Wirsung, se varsă în duoden sucurile pancreatice şi sfincterele nu permit trecerea în pancreas a sucurilor din duoden. Duodenul prezintă cele patru tunici caracteristice organelor tubului digestiv: seroasa, musculoasa, submucoasa şi mucoasa.

15

Linfaticile peretelui posterior trimit limfa in ganglionii mezenterici superiori. Vena prepilorică Mayo are o mare variabilitate şi când există se află în faţa anterioară a pilorului. Celelalte segmente duodenale primesc sânge prin ramurile duodenale ale arcadelor arteriale supraduodenale şi pancreaticoduodenala inferioară. pancreaticoduodenale şi se varsă în vena portă sau în vena mezenterică superioară. Pancreatico-duodenala se varsă în vena mezenterică superioară sau direct în vena portă. Ea este alimentată din arterele supraduodenale şi retroduodenale. Aceste patru vase formează doua arcade în jurul capului pancreasului din care se desprind mai multe ramuri pentru duoden şi pancreas. Vena pancreatico-duodenală inferioară se varsă în vena mezenterică superioară. Din partea anterioară a duodenului sângele venos este colectat în vena gastroepiploică dreaptă ce trece între duoden şi pancreas şi se varsă în vena mezenterică superioară primind aproape de vărsare şi vena colică dreaptă. duodenul superior primeşte sânge din artera gastrică dreaptă. ramuri subţiri ale gastroduodenalei. Celelalte porţiuni primesc filete nervoase din plexul celiac. Peretele inferior al duodenului 1 (D1). Partea superioară a duodenului primeşte fibre nervoase şi din nervul vag anterior. provin din artera gastroduodenală ramură din hepatica şi ramuri din artera mezenterică superioară. Linfaticele duodenului anterior dreneaza in ganglionii situari anterior de capul pancreasului. Auerbach. Plexurile mienteric. cum ar fi vena prepilorică despre care se ştie că marchează limita dintre stomac şi duoden. primeşte sânge din artera gastroepiploică dreaptă sau din artera gastroduodenală. iar din mezenterica superioară două pancreatico-duodenale-inferioare. Mai sunt o serie de vene mai mici. Când artera supraduodenală lipseşte sau este de calibru redus. INERVAŢIA ŞI SISTEMUL LIMFATIC Inervaţia superioară provine din nervii destinaţi ficatului. Arterele au în general dispoziţie variabilă. ajung in ganglionii hepatici si cei celiaci. submucos Meissner se întâlnesc in pereti duodenului. 16 . Venele sunt constituite din afluenţi ai arcadelor venoase.VASCULARIZAŢIA DUODENULUI Fiind în raporturi foarte intime cu pancreasul şi vascularizaţia lor are relaţii foarte strânse. În partea superioară a duodenului irigaţia este mai săracă. Din gastroduodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale-superioare. Nervii sosesc la duoden pe calea vaselor din plexul celiac şi mezenteric superior. Din prima parte a duodenului sângele venos se varsă prin vene infra sau subpilorice în vena gastroepiploică dreaptă şi prin vene suprapilorice în vena portă. Venele urmează în general dispozitivul arterelor. din nervul Latarget ce se ramifică în aceasta zona in forma de “laba de gasca”.

prin contactul direct al alimentelor cu stomacul. Sunt tubulo-alveolare. de aici numărul lor scade. grupate în pachete formate de celule mucoase. chimul este supus acţiunilor sucului secretat de aceste glande. ele reprezintă circa 5% din populaţia celulară a axei glandulare la nivelul genunchiului superior şi D2. Alimentele care au suferit în stomac acţiunea acidului clorhidric şi enzimelor trec sub forma de bol prin pilor. uşor descrescute la nivelul D3. partea aplicală atinge lumenul glandular şi proiectează numeroase vilozităţi. se succed într-un ritm de aproape 3-4/minut şi au o amplitudine crescută spre pilor. 1-2% la nivelul D3. În duoden. Presiunea din stomac este indusă de unde peristaltice iniţiale în regiunea cardiei. cu rol propulsiv. puternic ramificate. iar plexul nervos intramural submucos 17 . ROLUL EI DESFĂŞURAREA PROCESELOR DE DIGESTIE ŞI EVACUARE ÎN Joncţiunea gastro-duodenală este demarcată de o îngroşare a muşchiului circular. JONCŢIUNEA GASTRO-DUODENALĂ. care sunt situate în submucoasa duodenală şi în număr redus se află şi în regiunea pilorică a stomacului. astfel încât infăţişarea lui sugerează acţiunea de sfincter. De asemenea contracţiile sistolice ale antrului au un dublu rol: amestecul chimului cu secreţia gastrică şi rol motrice de evacuare. pot fi văzute cu ochiul liber. Această presiune este crescută periodic de undele peristaltice gastrice. Au în general D=3mm. În duoden se află în porţiunea superioară şi descendentă până la papila mare. Această porţiune a fost considerată că ar avea implicaţii neprecizate în funcţionarea ca valvă pentru regularizarea ieşirii conţinutului gastric.GLANDELE SI CELULELE ENDOCRINE ALE DUODENULUI Glandele duodenului caracteristice sunt glandele Brunner. S-au putut evidenţia şase tipuri de celule endocrine ale mucoasei duodenale: a) Celule de tip S (secretina) b) Celula de tip L (enteroglucagon) c) Celula de tip I (CCK) d) Celulele D (somatostatina si secretie infima de gastrina) e) Celulele G-like (gastrina) f) Celulele EC (motilina) Celulele endocrine sunt extrem de dense în duodenul D1 şi D2. Procesul normal de evacuare gastrică se datorează rezultatului presiunilor diferite între stomac şi duoden. a sucului pancreatic şi a bilei. Tot în duoden se află şi glandele intestinale Lieberkuhn. Anatomic poate fi identificat ca o suprafaţă a muşchiului circular îngroşat. Celulele endocrine prezintă caractere generale identice: formă piramidală.

aciditate). de compoziţie (lichidele se evacuează mai rapid. 18 . laptele de asemenea.participă direct la acest mecanism. Trecerea bolului alimentar din stomac în duoden este influenţată şi de alţi factori: de proprietăţile fizico-chimice ale chimului (vascozitate. iar grăsimile întârzie evacuarea şi inhibarea motilităţii. Evacuarea are loc când undei peristaltice i se asociază şi contracţia sistolică antrală care determină creşterea presiunii cu aproximativ 10-25mmHg. volum. presiune osmotica. lactoza excitând motilitatea).

dar incidenţa maximă este în decada 4 pentru ulcerul duodenal şi decadele 5-6 pentru ulcerul gastric. Ulcerul duodenal este de 2-3 ori mai frecvent decât ulcerul gastric. 19 .CAPITOLUL II ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL DEFINIŢIE Reprezintă un spectru de afecţiuni cu etiopatogenie complexă ce au ca rezultat final autodigestia mucoasei gastrice sau duodenale de către secreţia clorhidro-peptică. Boala ulceroasă se întâlneşte la orice vârstă.

este situat postbulbar. pe când frecvenţa ulcerului duodenal vădeşte o uşoara scădere. MORFOPATOLOGIE Aspectele macroscopice şi microscopice ale ulcerului gastric şi ulcerul duodenal sunt identice. Mucoasa gastrică poate fi întreruptă de trei tipuri de ulceraţii peptice. are localizare dublă bulbară (“kissing ulcer”). În 6% din cazuri. În 98% din cazuri. ulcerul se constată în stomac sau duoden şi în 2% din cazuri. când ulcerul duodenal precede întotdeauna ulcerul gastric. În general ulcerul gastric şi ulcerul duodenal sunt leziuni solitare. ulcerul acut şi ulcerul 20 . în 1% din cazuri. Alte localizări ale ulcerului pot fi găsite în esofagul inferior. Frecvenţa ulcerului duodenal este de patru ori mai mare la bărbaţi şi egală cu a ulcerului gastric la femei.INCIDENŢA Aproximativ 10% dintre bărbaţi şi 4% dintre femei suferă de ulcer de-a lungul vieţii lor . fiecare cu caractere speciale: eroziunea. Localizarea multiplă există în sindromul Zollinger-Ellison. pe anastomoza gastro-duodenală sau gastro-jejunală. Frecvenţa în creştere a ulcerului gastric se explică prin folosirea de AINS (aspirina şi congenerii) mai ales de femeile în vârstă. ulcerul gastric este multiplu iar ulcerul duodenal. în divertriculul Meckel. Incidenţa în ulcerul duodenal este maximă la 30-40 ani şi a ulcerului gastric la 50 ani. Ulcerul gastric şi ulcerul duodenal sunt asociate în 6% din cazuri şi evoluează sincron sau metacrom.

cardiogen sau hemoragic). În ulcerul gastric apărarea mucoasei gastrice este scăzută. infecţios. ulcerele benigme au marginele netede.cronic. este o peliculă de fibrină gri.Soclul de fibroză care fuzionează cu musculara mucoasei. Eroziunile sunt leziuni multiple circulare sau ovalare situate în antru. Ulcerul cronic este solitar. 2.Ţesutul de granulaţie din baza ulcerului. Ulcerul gastric este situat la inter linia corpantru pe mica curbură şi ulcerul duodenal la 1-3 cm distal de pilor. penetrează musculara mucoasei şi distruge glandele gastrice. 3. 4. edemaţiate şi hiperemice. Nu depăşesc epiteliul. fără urme. Vindecarea se face cu cicatrice şi retracţie. Ea constitue precis vindecarea ulcerului şi diferenţiază ulcerul cronic de eroziuni sau ulcerele acute după diametru. distinge greu adâncimea leziunii. nu poate evalua nici distrugerea glandelor. Apar în stările de şoc sau stres (traumatic.Zona de necroză fibrinoidă formată din detritusuri celulare. numărul leziunilor şi viteza lor de vindecare. situată superficial. au diametrul mai mare şi penetrează musculara mucoasei. aplecate în crater. Vasele ce apar în baza şi pereţii ulcerului sunt îngroşate şi trombozate. Endoscopia vede mucoasa în suprafaţă. topografia. 21 . rotund sau ovalar. Ele pot fi recidivante şi mai rar perforează. cu diametru sub 5 mm. Adesea sunt insoţite de reacţie fibroasă minimă. Baza este bogată in fibroza care adesea ajunge la seroasă şi înglobeaza vasele mucoasei. Anomaliile fundamentale din ulcerul gastric aparţin mucoasei gastrice şi motilităţii piloroduodenale. Modificările fiziopatologice din ulcerul gastric. Histologia descrie patru zone: 1. Ulcerele acute se deosebesc de eroziuni. FIZIOPATOLOGIE ŞI PATOGENEZA Ulcerele gastro-duodenale sunt leziuni peptice ce provin din dezechilibrul factorilor de agresiune luminală şi factorilor de aparare ai mucoasei gastroduodenale. Macroscopic. vizibilă endoscopic. colorate eozinofil. elevate. nici fibroza profundă. lasă glandele intacte şi se vindecă rapid. ce conţine polinucleare şi rare linfocite. Evoluează acut şi se vindecă rapid fără cicatrice. Histologia diferentiază sigur cele trei leziuni apreciind corect profunzimea necrozei şi retracţia fibroasă.Inflamaţia acută exudativă.

Ulcerul gastric localizat prepiloric cu obstrucţie sau spasm piloric. c) Retrodifuziunea H+ este consecinţa acţiunii detergente a acizilor biliari care degradează mucusul fix şi decapează celulele epiteliale. 22 . Debitul de acid. Nu toate aceste modificări fiziopatologice se găsesc la toţi bolnavii şi nu totdeauna există una dintre ele la anumiţi bolnavi cu ulcerul gastric. pe care o digera. Ea se face printr-un receptor de pH situat pe celula G.Tipul lll. b) Gastrita cronică antrală este însotită de metaplazie intestinală. este suficient să producă ulcerul gastric. În ulcerul duodenal receptorul de pH al celulei G antrale este defectuos şi nu răspunde prin feedback negativ încât secreţia postprandiala de gastrină şi acid se continuă la nivele înalte. creşte secreţia de gastrină şi implicit secreţia acidă. activează enzimele proteolitice lizozomale şi generează ulcerul gastric . Acestea scindează fosfolipidele din membrana luminală a celulelor epiteliale şi produc o spărtura prin care acidul şi pepsina pătrund în adâncimea mucoasei gastrice. prezent în 80% din cazuri. Patogeneza ulcerului gastric. staza gastrică şi normoclorhidrie. Debitul acid bazal (DAB) este deteminat de MCP si vag. b) Creşte secreţia acidă postprandial. subcardial. Retrodifuziunea H+ acidifică straturile submucoase. Secretia nocturnă acidă şi DAB crescute sugereaza o hipertonie vagală. Ea este cauzată de agresiunea refluxului biliar şi de Helicobacter Pylori. În ulcerul duodenal se continuă postprandial o secreţie înaltă de acid şi gastrină. Asociază ulcerul gastric şi ulcerul duodenal .Tipul ll. 3. este mai frecvent în ulcerul gastric şi aduce în stomac acizi biliari şi lizolicitina pancreatică. Sunt asociate pilorului beant care permite refluxul biliar. Ulcerul gastric este situat înalt pe mica curbură. La sănătoşi alimentele excită secreţia de gastrină şi acid iar pH-ul scăzut le inhibă. Staza gastrică pe calea baroreceptorilor. 2.Tipul l. Modificările fiziopatologice din ulcerul duodenal . gastrita atrofică antrală extinsă şi hipoclorhidria. Refluxul duodeno-biliar se produce în 60% din ulcerul gastric datorită pilorului beant. În baza heterogenităţii tulburărilor functionale. La sănătoşi DAB şi concentraţia gastrinei serice cresc pe durata digestiei dar ulterior revin la normal.a) Refluxul duodeno-biliar. deşi redus. a) Creşterea secreţia acidă bazală. c) Reducerea inhibiţiei secreţiei de acid şi gastrina. d) Staza şi atonia gastrică sunt secundare spasmului piloric şi tulburărilor de motilitate gastrică. aceasta subliniind heterogenitatea ulcerul gastric. Adaptarea secreţiei de gastrină şi acid în funcţie de fazele digestiei gastrice. un agent infecţios. Johnson a izolat trei subgrupe de ulcer gastric cu patogeneza diferită: 1. confirmată de vagotonie care le reduce drastic.

Există ulcer duodenal la persoane cu normoclorhidrie sau chiar hipoclorhidrie. f) Reducerea rezistenţei mucoasei duodenale.caracteristică sindromului Zolllinger-Ellison. În ulcerul duodenal debitele acide maximale (DAM) se obţine cu 1/3 din doza de gastrină sau histamină necesare la loturile de control pentru un efect similar.bismut coloidal si PGE2. 23 . Dublarea MCP şi creşterea mecanismelor neurohormonale în ulcerul duodenal explică rolul central al agresiunii acidopeptice în patogeneza ulcerului duodenal. 3. în doze ce nu reduc debitul acid. Mai mult. care prin enzimele sale.Acidul degradează mucusul local şi reduce rezistenta mucoasei duodenale. care sugerează ca in aceste cazuri se asociaza reducerea apararii locale. ulcerul duodenal de hiperclorhidrie în care există o scădere a rezistenţei mucoasei duodenale. creşte proteoliza locală. ulcerul duodenal cu hiperclorhidrie bazală excesivă cauzată de hipersecreţia de gastrină. În ulcerul duodenal prezenţa acidului în duoden accelerează golirea gastrică şi expune permanent duodenul la un mediu foarte acid ce depăşeşte tamponarea locală asigurată de bicarbonaţi şi lezează mucoasa duodenală. 7% din gastrinoame nu fac ulcerul duodenal. Acest rol este întărit de constatarea că nu există ulcer duodenal cu aclorhidrie (no acid. care cresc apararea mucoasei. e) Golirea gastrică accelerată creşte acidificarea duodenului. Toate aceste constatari subliniaza heterogenitatea ulcerului duodenal si existenta urmatoarelor grupe de ulcer duodenal : 1. În 10% din ulcerul duodenal se asociază infecţia cu Helicobacter pylori. no ulcer). La sănătoşi instilarea unei soluţii acide în duoden inhibă golirea gastrică.d) Creşte sensibilitatea MCP la secretogogi. Patogeneza UD. Ulcerul duodenal este asociat cu duodenita secundară agresiunii acidului clorhidric evacuat din stomac. ulcerul duodenal cu hiperclorhidrie de debit produsa de dublarea MCP si dereglarea controlului secreţiei de acid şi gastrină. 2. fapt atestat de vindecarea ulcerului duodenal prin sucralfat. de vindecarea ulcerului duodenal prin blocante H2 si Omeprazol.

Liza imunologică a mucoasei gastrice şi duodenale o 24 . ureaza şi fosfolipaza. Citoprotecţia gastrică este definită / determinată de abilitatea PG de a proteja mucoasa gastrică de acţiunea aspirinei şi alcoolului. Perturbă fiziologia gastrică şi generează hipergastrinemie şi hiperclorhidrie. unde descompune apa oxigenată. HP modifică structura şi funcţia mucoasei gastrice şi duodenale graţie virulenţei sale (toxine. Ulcerul gastric şi duodenal cauzat de HP. 3. Iniţial apare un deficit local şi general de PG care reduce citoprotecţia gastrică. Gastrita cronică activă atestată de infiltratul cu polinucleare şi hipergastrinemia secundară. Rolul AINS în scăderea PG şi a citoprotecţiei este atestat de studii epidemiologice ce arată că este posibilă vindecarea ulcerului gastric numai după eliminarea factorului cauzal (AINS). 2. enzime. Absenţa lui în gastrita atrofică din anemia pernicioasă sau cancerul gastric sugerează ca prezenţa lui în ulcerul gastro-duodenal este patogenă. B. HP insoţeste gastrita antrală sau duodenita cu metaplazie intestinală şi se constată în 80% din ulcerele gastrice şi 100% din ulcerele duodenale. Coadministrarea de PGE2 reduce frecvenţa sa. 3. Induce un răspuns inflamator umoral şi celular intens în mucoasa gastroduodenală care interacţionează şi produc ulcerul cronic. Secreţia de enzime lipoproteolitice. AINS reduc sinteza de PG şi diminua regenerarea epitelială. Elaborează enzime proteolitice. 2. Helicobacter-Pylori este un spiril anaerob cantonat la joncţiunea celulelor epiteliale deshidratate şi în adînc. Catalaza intră în fagolizozomii polinuclearelor. care prin asociere cu amoniac genereaza compuşi toxici pentru epiteliul gastric. în spaţiul intercelular. Toti aceşti factori fiziopatologici reuniţi vor iniţia ulcerul. Ulcerul produs de AINS. reduc secreţia de mucus şi bicarbonaţi precum şi irigaţia mucoasei gastrice. Antigenele lui HP stimuleaza celulele G antrale care secretă.ETIOLOGIE În prezent sau identificat 3 factori etiologici care individualizează 3 grupe de ulcer duodenal: ucerul produs de AINS. Frecvenţa lui este direct proporţională cu doza administrată şi durata tratamentului. A. Acest tip de ulcer apare indiferent de calea de administrare parenterală sau orală. antigene) prin trei acţiuni propii: 1. ulcerul produs de Helicobacter pylori (HP) şi ulcerul produs de hipersecreţia de gastrină (exemplu fiind gastrinomul). catalaza. excesiv gastrina şi astfel creşte MCP şi debitul acid. pe care se validează factorii agresivi. HP produce ulcerul prin trei mecanisme esnţiale: 1. Aspirina şi congenerii (AINS) administrate prelungit produc ulcer cronic situat prepiloric sau în antru. Proteazele şi fosfolipazele fragmentează mucusul stabil şi reduc apararea mucoasei. El nu invadeaza direct mucoasa gastrică deşi uneori este găsit în fagolizozomii neutrofilelor ce infiltrează lamina propie.

Alţi factori de risc în ulcerul gastro-duodenal . agravată de alimente în ulcerul gastric şi calmată de masă în ulcerul duodenal dar reapare tardiv postalimentar sau noaptea la ora 1-2. Pe această breşa acţionează acidul şi pepsina. Predominenţa ulcerului gastro-duodenal în unele familii şi transmiterea lor separată sugerează implicarea unor factori genetici. b) Alcoolul. alterează motilitatea pilorică şi induce refluxul biliar. Sunt greu de certificat şi acceptat ca factori de risc în ulcerogeneza. Rolul etiopatogenic al HP este întărit de vindecarea gastroduodenitei sau a ulcerului după vindecarea sa. Ulcerele unghiului gastric sunt asociate cu grupa sangvină AII. d) Factorii genetici. Aceste motive impun stoparea definitivă a fumatului. cafeaua şi stresul. ea este uzual intermitentă şi periodică. insoţită de transpiraţii şi anxietate semnalează penetraţia în pancreas a ulcerului. Ameliorarea durerii prin alcaline şi alimente sugerează ulcer duodenal. Are caracter de arsură sau gheară şi iradiază transfixiant în coloana dorsală sau retrosternal când denotă asocierea esofagitei de reflux. Ulcerul gastric şi duodenal din apudom. a) Fumatul. Intensitatea ei este medie şi egală ceea ce o deosebeşte de durerea colicativaă din suferinţele biliare sau intestinale. c) Dieta. Hiperpeptinogia I (P I) are o transmitere autosomală dominantă şi determină mai ales hemoragia digestivă superioară la ulcerul duodenal. MANIFESTĂRI CLINICE Durerea este simptomul cardinal şi comun al ulcerul gastro-duodenal. Durerea lancinantă care difuzează în întreg abdomenul sau în spate. dar nu există alţi markeri genetici cunoscuţi. reduc PG. Nu intervin convingător în patogeneza ulcerului gastro-duodenal . Efectele fumatului sunt multiple: stimulează secreţia acidă. Nu creşte şi nu influenţeaza concludent vindecarea ulcerului. Susceptibilitatea pentru dezvoltarea ulcerul gastro-duodenal apare ca o interfaţa a factorilor de mediu pe un fond polygenic. C. Marcherii genetici sunt mai pregnanţi pentru ulcerul duodenal. Există dovezi solide că fumatul perturbă vindecarea şi promovează recurenţa ulcerului cronic. Este un experiment al naturii ce ilustreaza etiopatogeneza ulcerului din sindromul Zollinger-Ellison în care hipergastrinemia este esenţială. Localizat în epigastru sau subcostal drept. reduce secreţia locală şi pancreatică de bicarbonaţi. Durerea clasică descrisă până aici apare numai în 30% a bolnavilor iar la restul de 25 . Persoanele cu grupa grupa sangvina OI au risc de 55% în dezvoltarea ulcerului duodenal faţă de celelalte grupe sangvine. perturbă fluxul sangvin al mucoasei (spasme). Judecarea efectului său este dificilă şi greu de disociat cu cel al fumatului cu care adesea se conjugă.produce linfocitele T0 sensibilizate la antigenele HP şi ale epiteliului gastric.

Totodată biopsia permite diagnosticul cu HP. Durerea poate dura zile sau săptămâni iar acalmia între 1-6 luni. neprecedate de durere.70% a lor este atipică şi se manifestă ca disconfort. Dispepsia recentă la tineri fie va fi tratată ca ulcer şi supusă examinărilor paraclinice dacă nu se ameliorează.sindromul ulceros cu slăbire în greutate şi anemie. DIAGNOSTIC CLINIC Simptomele şi semnele fizice nu indică precis diagnosticul de ulcer care trebuie stabil prin endoscopie sau radiologie. DIAGNOSTIC IMAGISTIC Endoscopia este examinarea de primă intenţie când are specificitate de 98100% şi prin biopsie determină precis natura malignă sau benignă a ulcerului gastric. Dar în 10% din cazuri poate debuta prin hemoragie digestivă superioara (HDS) sau perforaţie. când testul ureazei este pozitiv în ţesut. Endoscopia a izolat grupul bolnavilor cu dispepsie neulceroasă şi grupul bolnavilor cu ulcer silenţios. este provocat de insuficienţa evacuatorie gastrică. Examenul fizic este normal în ulcerul necomplicat. Clapotajul. Perioadele de acalmie de câţiva ani sunt rare. Sensibilitatea epigastrică la palpare nu este un semn sigur. nici pentru localizarea acestuia. fie se datorează colonului iritabil. 26 . Obligatoriu vor fi supuşi examinărilor paraclinice toţi bolnavii peste 40 de ani cu dispepsie recentă şi fără ulcer cunoscut mai dinainte şi pentru a exclude cancerul gastric. Indicaţiile endoscopiei sunt: . Endoscopia stabileşte diagnosticul cauzal al HDS şi asigura hemostaza prin injectarea perilezională de alcool sau soluţie de adrenalină etc. Ea fie lipseşte. În general ulcerul debutează prin durere. apendicitei sau unor formaţiuni abdominale sau ovariene. Evocator pentru ulcer este alternanţa dintre faza activă şi acalmie.bolnavii peste 40-60 de ani cu dispepsii recente şi radiologie negativă pentru ulcer. cu sau fără vărsături alimentare. fie se fac examinări de la început spre a elucida cauza ei. . Febra şi tahicardia apar în ulcerul complicat fiind cauze de hemoragie sau de penetraţie ulceroasa. litiazei biliare. nefiind evocatoare nici pentru diagnosticul de ulcer. În prima grupă durerea este de tip ulceros dar ulcerul nu se constată la endoscopie (sau radiologie) iar în grupa a II-a endoscopia afirmă recurenţa nişei dar lipseşte durerea.

Peristaltismul de asalt şi staza gastrică sugerează insuficienţa pilorică (spasm sau organică)..stelat-neregulat. . Aspectul endoscopic al ulcerului gastro-duodenal.ulcer “salami” (cu insule de mucoasă în interiorul nişei). Radiologia are specificitate diagnostică de 70-80%.rotund şi regulat. antrului şi canalului piloric. Ele se repetă dacă rezultatul este benign şi impresia clinică este de ulcer malign.bolnavii operati pentru ulcer gastric care revin pentru sindrom ulceros epigastric. restul fiind diagnostic fals negativ sau fals pozitiv.dispepsiile care nu raspund la tratament antiulceros. Ea se practică în centrele medicale lipsite de acces la endoscopie sau când există tulburări de evacuare. . Nişa este semnul direct de ulcer iar semnele indirecte sunt: deformarea bulbului.liniar şi . Nu se ştie dacă ultimile două sunt etape de iniţiere sau vindecarea ale ulcerului rotund. eventual asociate cu reziduu gastric şi tulburări peristaltice. Radiologia gastro-duodenală deţine o acurateţe de rezultate fals negative în 32% din cazuri şi 27 . Problema centrală în ulcerul gastric este diagnosticul etiologic al nişei. Biopsiile prin endoscopie sunt esenţiale pentru diagnosticul de malignitate sau benignitate şi se recoltează din buzele şi soclul ulcerului aproximativ 8-12. . Există patru tipuri de ulcer: . .bolnavii care au folosit recent AINS indiferent daca au sau nu au avut ulcer.

Leucocitele şi amilazele cresc în ulcerul penetrant în pancreas. Aceste semne nu sunt întotdeauna prezente iar în 4% din ulcerele gastrice considerate benigne prin examenul radiologic se dovedesc a fi maligne dupa biopsie . fie traversează nişa. nu depăşeşte 2 cm în diametru şi iese din conturul gastric iar peristaltismul se continuă până la pilor. sudate sau în măciucă şi fie se opresc la distanţă. Eroarea este apreciată în 4-20%. În hipercalcemia secundară creşte debitul clorhidric. Radiologia este preferată de bolnavi fiind mai uşor de suportat. nu iese din conturul gastric şi poate aparea ca un crater pe o lacună (zona de proliferare canceroasă intraluminală). întrerupte. în funcţie de experienţa radiologului. rigide.fals pozitive în 8-21% din cazuri. A. Nişa gastrică benignă este situată în curbura mică în 1/3 medie a porţiunii verticale a stomacului care are pliuri suple convergente spre ea. Nişa duodenală odată stabilită. când DAB este de 4-10 ori valoarea normală. Ulcerul gastric benign situat pe una din curburi. Semnele directe includ caracterele nişelor gastrice benigne şi maligne. Nişa malignă este dispusă pe un perete rigid “sărită” de peristaltism. Localizarea subcardială. Radiologia în dublu contrast scade rezultatele fals negative şi creşte rezultatele fals positive. prezintă în poziţie frontală următoarele elemente: 28 . Pliurile sunt neregulate.Vindecarea nişei gastrice trebuie controlată radiologic la 6-8 săptămâni de la tratament şi la 1-2 ani în acalmie. ALTE EXAMINARI PARACLINICE Reactia Gregercen pozitiva în sucul gastric şi fecale denotă HDS. la unghi şi antru este o suspiciune de nişă malignă şi trebuie examinată endoscopic şi prelevate biopsii. nu necesită nici examen de control şi nici reafirmarea ei la internările ulterioare decât dacă persistă alte simptome ce sugerează o complicaţie (stenoza duodenală sau pilorică. asocierea ulcerului duodenal sau ulcerului gastric). Sunt necesare dozarea gastrinei pentru diagnosticul etiologic al hiperclorhidriilor înalte şi dozarea calciului în ulcerele din hiperparatiroidism. Problema centrală a radiologiei în ulcerul gastric rămâne natura benignă sau malignă a nişei. Importanta tubajului gastric este limitată în sindromul Zollinger-Ellison. Nişa bengnă este regulata. DIAGNOSTIC POZITIV Semiologia radiologică a ulcerului gastric şi duodenal înscrie semne directe (nişa) şi semne indirecte (variate). la gastrita atrofică din anemia pernicioasă (anaciditate histaminorezistentă) şi în unele ulcere duodenale care au stare dissecretorie nocturnă.

pliurile mucoasei nu converg către nişă. predominant la nivelul porţiuni verticale a micii curburi.pliurile sunt convergente. 29 . dimensiuni predominant crescute. gigante) cu contur bine delimitat.nişa în platou. Ulcerul duodenal ridică indirect prin: prezenţa. . nişa se opacifiază omogen.nişa se proiectează înăuntrul conturului gastric şi prezintă o bază largă de implantare. neregularităţi ale conturului gastric şi desen imprecise al porţiunii orizontale al micii curburi. deschiderea ampla a unghiului gastric. . sediul nişei. dimensiunile variate (mici. linia Hampton (la baza de implantare a nişei). rigiditate indirect cu îngustare şi retracţie progresivă a pereţilor indirect. frecvent rotundă sau ovalară. localizare. reacţia şi rigiditatea micii curburi cu deplasarea pilorului către stânga. . nişa incastrată. - Ulcerul gastric benign. se traduce radiologic prin opacitate baritată suspendată cu edem perilezional realizând imaginea de nişă în cocardă. forma nişei este variată. .opacitate baritată proeminentă din conturul gastric. B. rar stratificat. evoluţie şi nu necesită discuţii pentru malignizare. Ulcerul gastric malign prezintă urmatoarele caractere: . Semnele indirecte ale ulcerului gastric malign sunt: scurtarea porţiunii orizontale a micii curburi. imagini de semiton. Semnele indirecte ale ulcerului gastric benign include: biloculara indirectă.nişa prezintă burelet periulceros. .nişa are contur neregulat. situate pe una din feţele stomacului.

Dispepsia fără ulcer. Este remitent la blocante H2. b) Ulcerul piloric este însoţit de vărsături alimentare care denotă constituirea stenozei pilorice. Diferenţierea prin examenul clinic este nesigură. 3. Investigaţiile paraclinice confirmă gastrita sau esofagita de reflux. biloculare. În general ea nu cedează la blocante H2. cu discret edem perilezional. asociata cu anemie şi care nu cedează la tratamentul antiulceros. Manifestările clinice asociază dispepsia la tulburări motorii digestive şi cardiovasculare. diverticule. c) Ulcerul postbulbar localizat în duodenul distal sau jejunal proximal este asociat cu hiperaciditatea. Nişa mică. Ulcerul gastric benign-malign. iar endoscopia nu confirmă ulcerul. Are recurenţă crescută sub blocante H2. litiaza biliară. chiar imposibilă. dificil de decelat. 30 . Nişele duodenale prin exclusivitate pot prezenta forme variate. pareze inflamatorii. Rar perforează şi adesea scapă evidenţierii endoscopice şi radiologice dar este bănuit în îngustarea segmentului duodenal pe care se localizează. bulb scurtat. 1. fiind mai puţin profunde. Semnele indirecte releva: bulb deformat. Alte varietăţi de ulcer gastro-duodenal : a) Ulcerul duodenal gigant situat pe peretele posterior se complică frecvent cu hemoragie şi penetraţie în pancreas şi mai rar cu stenoza pilorica. bulbita. spasm. restul au alte boli digestive cu manifestări clinice asemănătoare. ulcer piloric DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Numai 25% din bolnavii suspectaţi de ulcer gastro-duodenal vor fi confirmaţi dupa radiografie/endoscopie. Endoscopia şi biopsia permit diagnosticul etiologic al nişei.Semnele directe: nişele duodenale pot coexista cu ulcerul gastric sau pot fi aşezate în pereche (în oglindă). 2. periduodenita. pseudodiverticuli. cu pliurile mucoasei convergente. se evidenţiază numai în semirepleţie sau după evacuarea bulbului. Se complică cu hemoragie în 60% şi răspunde greu la blocante H2. Cancerul gastric este sugerat de dispepsia recentă mai ales la vârsta înaintată. Radiologic se prezintă ca un divertricul. pancreatita cronica sau colonul iritabil. peristaltism accentuat al bulbului etc. ce trebuiesc diferenţiate de ulcerele gastro-duodenale .

când se vorbeşte de penetraţie. iar amilazele serice se multiplică de 3-5 ori. făcând spitalizarea obligatorie. Perforaţia. Hemoragia survine în 15% din ulcere.Istoria naturala a ulcerului gastro-duodenal. Stenoza se întâlneşte în 5% cazuri în ulcerul duodenal sau ulcerul piloric şi foarte rar în ulcerul corpului gastric. distensie 31 . Pe radiografii se vede aer liber în cavitatea abdominală. vărsături postalimentare şi peristaltism viguros. 76% sunt asimptomatice. Clinic stenoza pilorică se manifestă cu stază gastrică. stenoză. Îngustarea lumenului rezultă din spasm. Endoscopia face diagnosticul leziunii şi evaluiază dacă sângerarea este activă şi în ce ritm. absenţa borborismelor intestinale şi sonoritate asupra ficatului. Alţi 25% au hemoragie masivă şi necesită operaţie iar 20% decedează. Semnele fizice sunt ajutătoare numai în perforaţie. Perforaţia se întâlneşte în 5% dintre ulcere. când apare rigiditatea abdomenului. Recurenţele şi complicaţiile diminuă în evoluţia ulcerului duodenal. plenitudine.5% la 7 ani. edem acut sau fibroza cu retracţie. COMPLICAŢIILE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL Ulcerul este o boală benignă. În 85% din cazuri. Ulcerul gastro-duodenal ale peretelui anterior produc perforaţii. După 15 ani. vărsăturile. hemoragia se opreşte spontan în primele 48 de ore dar resângerarea în 25% din cazuri. Ulcerele cronice evoluează cu recurenţe multiple când endoscopia confirmă nişa. paloarea. Recurenţa este spontană în 80% din cazuri la 12 luni dupa tratament. Riscul complicaţiilor este de 1. Orice hemoragie digestivă reprezintă un risc vital prin abundenţa şi recidiva sa. Mai adesea toate aceste procese sunt concurente. Extinderea este limitată de viscerele invecinate (pancreas). Operaţiile de urgenţă făcute pentru hemoragie şi perforaţie reprezintă jumătate din totalul operaţiilor pentru ulcer. Examenul fizic constată clapotaj. Comcomitent se face şi hemostaza locală. Hemoragia gastroduodenală. pe când cele posterioare penetrează în structurile vecine. perforaţie) sau operatii. transpiraţii şi rar şocul. După 10 de ani de evolutie 60% dintre ulcerele duodenale sunt asimptomatice şi 5% au recurenţe mai severe şi mai frecvente. Tratamentul în general este chirurgical. leucocitoza creşte la 10-20 000/mm cubi. 12% au simptome severe şi 8% s-au operat pentru perforaţie. La bolnavii cu risc operator se recurge la sucţiune nazogastrică asociată cu reechilibrare hidroelectrolitică si antibioterapie prelungită. Mortalitatea este produsă numai de complicaţii (hemoragie. Extinderea ulcerului în musculatura şi seroasa stomacului sau duodenului permite eliminarea conţinutului luminal în cavitatea peritoneală (perforatia acută liberă). tahicardia. În 15% din cazuri recurenţele sunt silenţioase. Controlul chirurgical al hemostazei se impune numai daăa sunt necesare transfuzii peste 2-3 l în 24 de ore. Simptomele sunt: durerea severă.5% anual pentru ulcerul duodenal şi scade după tratament la 1. Tratamentul cu blocante H2 a modificat istoria naturală dar nu a modificat boala.

Tratamentul de prevenire se aplică anumitor subgrupe cu ulcer duodenal şi în general nu se practică în ulcerul gastric. faţă de 26%. peristaltism provocat. Recureţa este mai mare. Recidivele de la un an după tratamentul fazei acute sunt de 80% şi scad la 20% sub tratamentul continuu. vizibil pe peretele abdominal şi emaciere. Se practică aspiraţia gastrică continuă 72 ore şi tratament cu blocante H2. Aspiraţia gastrică relevă reziduu peste 100 ml cu resturi alimentare. De aici indicaţia pentru sucralfat sau bismut coloidal prin asociere de antibiotice (claritromicina) mai ales când se constată infecţie cu helicobacter pylori. famotidina) administrată 4-6 săptămâni pentru ulcerul duodenal şi 8-12 săptămâni pentru ulcerul gastric vindecă nişa în 85-90% şi respectiv 80%. Ulcerul gastro-duodenal se vindecă în 40% sub tratament placebo şi 85-90% după blocante H2. infecţia cu HP şi factorul genetic (grupa sangvina OI NeSe şi Fenotipul P1 al pepsinei). În anumite situaţii se recurge la aspiraţie continuă (perforaţie) sau hemostază endoscopică (HDS). hipersecreţie acidă sau DAB peste 10 mEq/h si DAM de 60 mTq/h. stress. 61% dacă vindecarea se produce tardiv. ceea ce a condus la tratamentul de durată pentru a reduce recurenţa şi complicaţiile. În ulcerul complicat sau rezistent la tratament se recurge la chirurgie. fumat. Este indicat pentru ulcerul duodenal şi ulcerul gastric deşi eficienta tratamentului în ulcerul gastric este mai putin studiată. prin administrare de inhibitorii ale secreţiei gastrice de tipul inhibitorilor de pompa de protoni (omeprazol) UD se vindecă mai repede decât ulcerul gastric care are nişa mai mare şi asociază preponderent reducerea apărării mucoasei gastrice. Cimetidina( ranitidina. Preferenţial se începe cu blocante H2. Tratamentul de prevenire a recurenţelor. Modalitaţi terapeutice Tratamentul episodului acut. alcoolul peste 40 g/zi. TRATAMENTUL Ulcerul necomplicat se tratează medical. dacă vindecarea se face în 4 săptămâni. Tratamentul constă în reechilibrare hidroelectrolitică şi corectarea alcalozei hipocloremice cu soluţii saline şi de clorură de potasiu. Nu se cunosc factori care produc recidiva dar se prezuma persistenţa factorilor de risc ai ulcerului: sex masculin. Endoscopia diferenţiază între obstrucţia pilorică şi atonia gastrică şi stabileşte natura benignă sau malignă a stenozei.gastrica.Reducerea hipersecreţiei acide gastrice. El se face cu dozele pe jumătate sau pe 32 . iar HDS diminuă de 7 ori. iar în final se face operaţie. Recurenţa ulcerului face parte din istoria naturală a bolii.

se continuă cu doza redusă la jumatate sau ¼. În general se permit trei mese cu alimente la alegere iar în perioadele de acalmie regimul alimentar este liber dar echilibrat şi fără toxice. Stresul va fi ecranat cu trimipramida (Doxepin). Există loturi de ulcer duodenal tratate 7 ani cu cimetidina fără efecte secundare. în prima linie a tratamentului indiferent de localizarea ulcerului rămâne indicaţia de 33 . rântaş.la bolnavii cu HDS sau cu organopatii ce cresc riscul operaţiei. Se va doza gastrina serică spre a exclude sindromul Zollinger-Ellison. eliminarea cafelei şi a alcoolului care vor fi permise în cantităţi reduse. . iar terapia de lungă durată (menţinere) reduce frecvenţa recurenţelor şi a complicaţiilor.când nişa s-a vindecat dupa 8 săptămâni şi la cei cu ulcer rezistent la tratament (12 săptămâni). în caz de eşec se consideră ca ulcer iritabil şi se recomandă operaţia. Scopul pe termen lung este prevenirea recurenţelor şi a complicaţiilor. Tratamentul de durata în ulcerul duodenal. numai după închiderea nişei. . Deasupra dicotomiei artificiale patogenice. Ele vizează dieta. Indicaţiile tratamentului de prevenire a ulcerului duodenal sunt : . factorii de mediu şi stresul.sfert din cele de atac şi pe durata de cel puţin un an.în recidivele frecvente sau când recidiva apare sub tratament. supele concentrate de carne. grăsime. Tratamentul medical Scopul imediat al tratamentului medical este îndepărtarea durerii şi vindecarea nişei. Durata taratamentului va fi extinsă ani de zile. Aceasta va fi restrictivă în perioada activă când se elimină condimentele. care produc diaree (asocierea ulcerului cu deficitul dizaharidazic este frecventa) şi orice aliment care produce dispepsie (sos. Măsuri generale. fie în 10% din cazuri când recidiva simptomelor apare sub cimetidina se trece la ranitidine sau omeprazol.Tratamentul de lungă durată este adoptat de unii în recurenţele frecvente şi pentru faptul că 13% dintre ele sunt asimptomatice. stoparea definitivă a fumatului care întârzie cicatrizarea şi grăbeşte recurenţa. Dacă este benignă se face tratament de durată mai ales la persoanele cu risc chirurgical. Terapia actuală accelerează vindecarea nişei. În caz de recidivă a ulcerului gastric se va verifica endoscopic şi biopsic natura nişei.problema tratamentului de prevenire a recurenţei este diferită în ulcerul gastric unde indicaţia secretoarelor nu are justificare fiindcă debitul are un rol limitat în patogeneza bolii. un antidepresiv care reduce secreţia acidă. Alţi medici preferă tratamentul “la cerere” motivate de răspunsul identic al oricărui puseu acut. eliminarea factorilor de mediu cunoscuţi că au contribuţie etiologică. prăjeală). excluderea AINS şi eradicarea infecţiei cu HP. Dieta. laptele. Spitalizarea este obligatorie în ulcerele rezistente la tratament sau complicate. . Tratamentul medicamentos este identic în ulcerul gastric şi ulcerul duodenal cu mici diferenţe. fiindcă în ambele ulcere sunt implicate în grad diferit factorii de agresiune şi factorii de apărare.

Ambele pot cauza depleţie de fosfor cu hipofosforemie. famotidină.eliminarea factorilor de mediu. Ritmul de administrare poate fi multiplu (2-3 doze pe zi) dar bolnavii prefera doza unică luată la culcare. Tratamentul acut se face cu cimetidina 1600 mg/zi. Reducerea acidităţii gastrice se face prin: a) antacide care alcalinizează şi tamponeaăa acidul preexistent în lumenul gastric . Inhibiţia pompei de protoni prin imobilizarea ATP-azei H+-K+ (o enzimă care expulzează H+ din celula parietală în lumenul gastric) şi inhibiţia anhidrazei carbonice (o enzimă cu dublu rol de expulzia a H+ în lumen şi a CO3H.Vindecarea ulcerului gastric trebuie controlată radiologic sau endoscopic. ranitidină. Durerea dispare în 1-2 săptămâni de la iniţierea tratamentului şi nişa duodenală (mai mică) se vindecă în 85-90% în 4-6 săptămâni iar nişa gastrică (mai mare) dispare în 8-12 săptămâni. dicumarina etc. Întreruperea activării şi transportului intracelular. Bicarbonatul de sodium are acţiune scurtă. ranitidină 300 mg/zi. propanololul. famotidină 60 mg/zi. luminalul. 2. maalox şi myalanta l si ll) care produc constipaţie. Cele mai folosite antacide sunt preparatele de Mg ce pot cauza diaree şi preparatele de aluminiu (almagel. în cantităţi cât să neutralizeze 120 mEq HCl. ele interferă cu absorţia altor medicamente ca tetraciclina.blocante H2 sau inhibiţia pompei de protoni ceea ce subliniază rolul essenţial al acidului în intreţinerea ulcerului iar în prezenţa infecţiei cu HP este necesar tratamentul etiologic al acesteia. Blocarea receptorului de histamine se face cu cimetidină. b) inhibiţia secreţiei acide care se obţine prin medicamente ce acţionează asupra CP. Bicarbonatul de sodium şi carbonatul de calciu produc efecte secundare ce nu permit administrarea lor prelungită. 34 . Controlul nişei nu este necesar în ulcerul duodenal. Carbonatul de calciu stimulează secreţia de gastrină şi generează hiperclorhidrie secundara şi diaree osmotică. astenie şi slăbiciune. Medicamentele pot interfera secreţia acidă a CP prin trei moduri: 1. produce alcaloza sistemică şi cu aport sodat important fiind contraindicate la cardiaci. Blocarea receptorului de histamine. Antacidele reduc aciditatea şi activitatea pepsinei sucului gastric. gastrobent. .creşterea rezistentei/protecţiei mucoasei gastrice. Ele calmează eficient durerea în ambele tipuri de ulcer şi vindecă nişa în 6-8 săptămâni dacă sunt administrate de 7 ori pe zi la 1-3 ore postprandial şi la culcare. .în ser). 3.reducerea acidităţii gastrice prin antacide şi inhibitori ai secreţiei acide. Tratamentul medical poate fi unic sau combinat şi vizează: . acetilcolina sau gastrina. Inhibitorii celulei parietale. 1. salicilaţii. Declanşeaza hiperclorhidrie de ricoşă. nizatidina şi roxatidina.

Misoprostin (cytotec) şi euprostil-analogi de prostaglandina E2-sunt recomandate în ulcerul gastric pentru dubla lor acţiune de creştere a rezistenţei mucoasei gastrice şi a inhibiţiei secreţiei de acid. Stimulează secreţia de prostaglandine şi creşte ceilalti factori ai apărării mucoasei. impotenţa şi tulburări nervoase care impun supravegherea şi sistarea la nevoie a tratamentului.H+-K+). 3. Nu se aplică drept tratament de durată sau în prevenirea recurenţelor. 2. Bismutul coloidal (DENOL) sub forma de tripotasiu-dicitrato-bismutat. Inhibitia anhidrazei carbonice se face cu acetazolamida (Ulcosilvanil). 2. Datorită efectelor secundare. Se leagă de proteinele din craterul ulcerului formând o peliculă ce-l protejează de acţiunea acidului şi pepsinei. Sterilizează concomitant infectia cu HP şi 35 . Nu este indicat în tratamentul de prevenire a recidivelor. Eficienţa sa terapeutică şi frecvenţa recidivelor la un an este similara cu a cimetidinei (92% vindecări şi 80% recidive). Inhibiţia activării intracelulare prin blocarea adenilciclazei este posibila cu PGE2 şi cu somatostatina (n-a intrat în uz current). Se administreaza 60 mg/zi în 3 doze şi eficienta vindecarii UG-D este peste 95%. fenitoina. Omeprazolul. un derivate de benzimidazol. reducerea eficienţei unor medicamente ca: anticoagulante. Sucralfatul (Carafat) este sarea de aluminiu a sucrozei octosulfatate. Antigastrinicele (proglumid) n-au intrat în uzul terapeutic. Produce acidoza tisulară. Efectele secundare sunt mai exprimate pentru cimetidină: ginecomastie şi impotenţa sexuală secundară efectului antiandrogenic.Sindromul Zollinger-Ellison este rezistent la cimetidină dar sensibil la ranitidină şi famotidina şi mai ales la omeprazol. Sunt recomandate în prevenirea UG cauzat de AINS. Uneori se asociază cu blocante H2 în ulcerele refractare sau cu debit acid înalt. Au efect redus antisecretor şi nu sunt recomandate în tratamentul de prima linie în tratamentul ulcerului duodenal. inactiveaza ATP-aza H+-K+ în doze de 60 mg/zi. Produce aclorhidrie în 100% a cazurilor urmată de hipergastrinemie dar nu se dezvoltă carcinoide sau hiperplazii cu celule ECL în stomac nici după tratamente îndelungate. Administrat câte 1g pe doză de patru ori pe zi vindeca ulcerul gastro-duodenal în 87% dupa 8-12 săptămani. Inhibiţia pompei de protoni (ATP-aza. eufilina. Este foarte important în sindromul Zollinger-Ellison şi ulcerul duodenal cu hiperclorhidrie. are eficienţa egală cu a cimetidinei. Au efect identic cu al cimetidinei în doza de 300 mg administrate de 4 ori pe zi. În doze de 25 mg/kg vindecă nişa gastrică şi duodenală în 70-80% din cazuri. Totuşi omeprazolul nu se indică în cura de lungă durată pentru prevenirea recidivelor decât in sindromul Zollinger-Ellison. Antimuscarinicile noi (pirenzepina) sunt lipsite de efectele secundare ale anticolinergicelor clasice. sunt de uz limitat şi contraindicate la gravide. Cresterea rezistentei mucoasei gastrice 1. ca diareea şi contracţia uterină.

În HDS pentru ulcerul gastric se face rezecţie gastrică cu excluderea ulcerului hemoragic. Profilaxia sa se face cu blocante H2. În schimb. Ulcerul recurenţial postoperator va fi tratat medical şi dacă recidivează se va face vagotomie. 36 . ulcerului de stres sau ulcerului gastro-duodenal iritabil medical. şoc posthemoragic sau insuficienţa pluriorganică. Ulcerul recurenţial apare în 10-15% după vagotomie proximală gastrică sau vagotomie tronculară cu piloroplastie. Apariţia HDS în ulcerul de stres produce o mortalitate de 40-60%. Eficienţa unei operaţii va fi comparată cu riscul ei şi cu consecinţele postoperatorii. ulcerului recurenţial postoperator. vagotomia proximală gastrică şi vagotomia selectivă gastrică. şoc cardiogen. Ulcerul de stress este asociat cu infecţie.hipocaloric. Regimul alimentar în boala ulceroasă Faza dureroasă( stadiul I ). gastrectomia subtotala. frecvenţa spitalizării pentru hemoragie şi perforaţie a crescut. primele 5-7 zile Caracteristici: . Ulcerul iritabil va fi soluţionat prin vagotomie proximală gastrică. În perforaţia ulcerului duodenal se va face fie înfundare. iar aplicarea chirurgiei de urgenţă a crescut de la 20 la 50% dintre toate operaţiile pentru ulcerul gastro-duodenal . traumatism. . fie o operaţie definitivă ca vagotomia cu piloroplastie. În ulcerul gastric perforat se face excizie cu resuturare şi piesa este supusă examenului histologic. Procedeele cu morbiditatea cea mai mică şi efecte secundare reduse este vagotomia proximală gastrică. omeprazol.hipoglucidic. Eficienţa tratamentului medical şi reevaluarea tratamentului procedeelor clasice. sucralfat care sunt eficiente în 88-97% a cazurilor. Tratamentul chirurgical Chirurgia se aplică ulcerului complicat. În HDS pentru ulcerul duodenal se recomandă ligatura şi sutura vasului hemoragic asociate cu vagotomie şi piloroplastie la bolnavii cu risc mare chirurgical sau vagotomie cu antrectomie pentru bolnavii fără risc operator.reduce recidivele la un an de la 80% la 27% dacă testul ureazei rămâne negativ după tratament. vagotomia tronculară cu antrectomie. În ulcerul duodenal cu stenoză se preferă vagotomia tronculară sau proximală asociată cu drenaj. ca şi dezvoltarea vagotomiei proximale gastrice au modificat indicaţiile operatorii în ulcerul gastro-duodenal. Operaţiile pentru ulcer vor fi adaptate scopului specific pacientului. Procedeele chirurgicale sunt următoarele: vagotomia tronculară cu drenaj.

bezele. Băuturi: lapte. la 2 ore. Vitamine: din lapte. legume. smântână. ceaiuri neastringente. Supe: supe mucilaginoase. . spume de piureuri de fructe coapte. Stadiul II-puseu acut şi cronic Următoarele zile după I săptămână Caracteristici: normo-hipocaloric. din apele alcaline.normolipidic. sos dec smântână. Dulciuri: cremă de ouă.normo-hiperprotidic. Lapte şi produse lactate: lapte 1500-2000ml/24 ore. Sodiu: din lapte (0. frişcă. Legume: piureuri bătute cu lapte (morcovi.normo-hipoprotidic.75-1g/24h).normo-hipocaloric. noaptea la 4 ore . cartofi. Vitamine: se vor da parenteral. Fructe : gelatină din sucuri de fructe. . Condimente: fără piper.. Băuturi: lapte. spume de albuş. mucilagii. . Ouă: moi sau în sufleuri. supe de făinoase. ca omletă la aburi. Sodiu: după indicaţii. piureuri de fructe coapte. brânză de vaci. ape alcaline. dovlecei). mici ca volum. Sosuri:sos alb dietetic. Orar de mese: la 3 ore. Grăsimi: unt. Lapte şi produse lactate: lapte 1000ml/24h.normo-hiperglucidic. fructe. supe cremă de legume. STADIUL III Caracteristici: . sucuri de frişcă. tăiţei cu lapte. ouă. ape alcaline. şarlotă. .normo-hipolipidic. frişcă. oţet etc. Orar mese: ziua. savarină. spumă de griş. Grăsimi: uneori frişcă şi smăntână. Dulciuri: 30-40g zahăr. normo-hiperprotidic. caşă de griş. Făinoase: cu lapte. sos de legume permise. normolipidic. ceaiuri de plante. din făinoase - 37 .

ca omletă la aburi. Sosuri: sos alb dietetic. Orar de mese: la 5 ore. Ouă: în sufleuri. mici ca volum EVOLUŢIE Ulcerul gastro-duodenal se vindecă în 40% sub tratament placebo şi 85-90% după blocante H2. frişcă. ouă. Supe: supe mucilaginoase. mucilagii. hipersecreţie acidă. Pâine: albă veche de o zi. Fructe : gelatină din sucuri de fructe. Condimente: vanilie. ulei. iar HDS diminuă de 7 ori. urdă. Făinoase: în lapte. ceaiuri de plante. dovlecei). De aici indicaţia pentru sucralfat sau bismut coloidal mai ales când se constată infecţie cu HP. legume. Legume:piureuri bătute cu lapte (morcovi. Apariţia HDS în ulcerul de stres produce o mortalitate de 40-60%. papanaşi. tăiţei cu lapte. dacă vindecarea se face în 4 săptămâni. Vitamine: din lapte. supe slabe de carne. şarlotă. 61% dacă vindecarea se produce tardiv. Grăsimi: unt. Gustări: diferite brânzeturi permise. smântână. brânză de vaci. piureuri de fructe coapte. PROGNOSTIC Ulcerul duodenal se vindecă mai repede decât ulcerul gastric care are nişa mai mare şi asociază preponderent reducerea apărării mucoasei gastrice. 38 . sucuri de frişcă. stress. Dulciuri: cremă de ouă. sos de legume permise. Recurenţa este mai mare. caşă de griş. alcoolul peste 40 g/zi. spume de piureuri de fructe coapte. fructe. fumat. cartofi copţi. faţă de 26%. Nu se cunosc factorii care produc recidiva dar se prezumă persistenţa factorilor de risc ai ulcerului: sex masculin. supe cremă de legume. frişcă. supe de fainoase. supe creme. ape alcaline.Lapte şi produse lactate: lapte 1000ml/24h. Recidivele de la un an după tratamentul fazei acute sunt de 80% şi scad la 20% sub tratamentul continuu. budinci. infecţia cu HP şi factorul genetic (grupa sangvină OI). sos dec smântână. ouă moi. spume de albuş. caş. bezele. telemea desărată. spumă de griş. savarină. cartofi copţi cu unt. Băuturi: lapte. Sodiu: după indicaţii. cartofi. Carne şi peşte:100-150g carne slabă tocată (sau 20 g peşte slab).

Pentru liniştirea pacientului. este îngrijorat în privinţa procedurii şi a diagnosticului. . . Examenul clinic este efectuat de medic prin inspecţia generală şi inspecţia locală: la examenul fizic în ulcerul gastro-duodenal.să asigure liniştea necesară desfăşurării examenului.să asigure iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului. iar în unele cazuri. participarea acesteia fiind esenţială în relaţia medic-pacient-asistentă prin asigurarea unui climat favorabil.CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORĂRI CLINICE ŞI PARACLINICE Asistenta medicală colaborează cu medicul la examinarea clinică a bolnavului. asistenta încearcă să: 39 . Orice pacient ce urmează a fi supus investigaţiilor sau altor examinări. infirmarea sau reconsiderarea diagnosticului clinic.să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii. Pentru aceasta. .să pregătească produsele biologice ale pacientului. oferă date despre evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului. asistenta trebuie să-l încurajeze. Toate aceste elemente ajută la confirmarea. . . pentru a le arăta medicului la vizită. .să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării. observaţie). palparea superficială sau profundă pune în evidenţă o sensibilitate bine delimitată în punctul epigastric mijlociu şi paraombilical. . astfel încât să-l determine să-şi exprime sentimentele. anxietatea este foarte accentuată.să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării. asistenta are următoarele sarcini: . . confirmă vindecarea sau semnalează apariţia complicaţiilor. să comunice.să semnaleze medicului orice modificare aparută în simptomatologia bolii. . atunci calmarea pacientului.să pregătească fizic şi psihic pacientul pentru explorările clinice şi paraclinice. curenţi de aer.să ferească pacientul de traumatisme. Se impune. rezultatele examinărilor de laborator ale produselor biologice).să monitorizeze şi să completeze în foaia de observaţie valorile funcţiilor vitale. În cadrul acestei comunicări (discuţie. foaia de observaţie clinică.

păstrarea şi transportul în condiţii optime a produselor recoltate. Scop 1. de căldură umană.recoltarea produselor de sânge pentru examene de laborator hematologice.măsurile de asepsie şi antisepsie. biochimice.- - evalueze gradul anxietăţii pacientului. îi demonstrează pacientului că îi înţelege problemele (climat de înţelegere empatică). Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în explicarea acestuia asupra necesităţii tehnicii (colaborarea sa fiind indispensabilă pentru reuşita recoltării) şi obţinerea consimţământului informat.completarea buletinului de trimitere la laborator şi etichetarea produselor recoltate. bacteriologice. rugându-l ca. cauza anxietăţii (frica de investigaţie.pregătirea instrumentarului şi a materialelor necesare pentru recoltare.tehnica de recoltare propiu-zisă. Recoltarea în mare parte a produselor biologice este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte următoarele norme generale: .pregătirea fizică şi psihică a pacientului. repaus la pat.orarul recoltărilor. . frica de durere. serologice.).recoltarea de sânge în vederea transfuzării acesuia. 2. printr-o comunicare eficace. pentru a putea coopera în timpul examinării. în funcţie de aceste probleme identificabile. terapeutic: . Pacientul este pregătit fizic prin regim alimentar. printr-un efort de voinţă. . . . să le depăşească. asigură un climat calm. îi explică efectele dezagreabile ale investigaţiei. aplică intervenţiile autonome corespunzatoare. Tehnica 40 . explorator: .administrarea de medicamente sau soluţii perfuzabile. verbală şi nonverbală. . poziţie adecvată în funcţie de recoltarea ce se va efectua. PUNCŢIA VENOASĂ Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţii. . . Utilitatea şi obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizează şi de modul cum se efectuează examenul de laborator. frica de diagnostic grav. etc.

După plasarea garoului pacientul este rugat să închidă şi să deschidă pumnul de mai multe ori ceea ce va duce la creşterea fluxului sanguin în membrul respectiv cu o mai bună vizualizare a venelor. Se identifică vena ce urmează a fi puncţionată. Se recoltează sau se ataşeaza transfuzorul sau perfuzorul. Se dă drumul la garou. după care se schimbă direcţia paralel cu vena.8% sau tub vacuette (capac negru) cu anticoagulant steril. apoi peretele venos sub un grad de 30°. Se reorganizează locul de muncă.- - - - Se pregătesc materialele necesare în funcţie de scopul puncţiei venoase. ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc.H. Se dezinfectează zona pe o suprafaţă largă cu alcool. Cu policele de la mâna stânga se fixează tegumentul la o distanţă de 4-5 cm de locul puncţiei. comprese şi tampoane de vată sterile. mâna pacientului se află în abducţie şi supinaţie fiind bine întinsă. Se înţeapă tegumentul. Pacientul este rugat să ţină mâna întinsă şi să facă compresie pe tampon 3-5 minute. Cu mâna dreaptă între policele şi restul degetelor se susţine seringa cu acul ataşat cu bizoul în sus. de locul puncţiei. soluţie antiseptic (alcool 700). seringă de 2ml sterilă. Garoul va fi strâns în aşa fel încât va fi întreruptă doar circulaţia venoasă. stativ. Asistenta medicală se spală pe mâini. eprubete curate. anticoagulant soluţie de citrat de Na 3.. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU V. Plasarea garoului la distanţă face ca patul venos în care se adună sângele să fie mai mare şi implicit venele care urmează a fi puncţionate vor fi mai puţin umplute. Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare: - tavă medicală/cărucior. se extrage acul de punţie punând la baza lui un tampon steril. RECOLTAREA SÂNGELUI Pentru recoltarea sângelui se folosesc materiale şi instrumente în funcţie de scopul pentru care se face aceasta dar şi de locul unde se va efectua tehnica. Se aplică garoul la 5-7 cm.S. pacientul este aşezat în poziţie decubit dorsal. uscate. 41 . nu şi cea arterială (oprirea circulaţiei arteriale va face dificilă umplerea venoasă).

Se aseptizează mâinile cu alcool 700 sau alt produs special destinat pentru aceasta (ex. Se retrage acul după aplicarea tamponului cu alcool.Se aplică garoul ca pentru punţia venoasă şi se evidenţiază vena. Se exercită o presiune asupra tamponului de 2.partea superioară.Se aspiră în seringă 0.Se aşează seringa pe o compresă sterilă.Se aseptizează locul pe o suprafaţă corespunzătoare. aleză sau câmp de unică folosinţă steril. . Recipiente pentru colectarea deşeurilor.Se ia seringa în mâna dominantă. Se punţionează vena. Se fixează tubul vacuette destinat recoltării VSH. .Se dezleagă garoul.Se schimbă acul pentru efectuarea puncţiei.Se spală mâinile cu apă şi săpun. tăviţă renală. - b) prin metoda vacuette Se spală mâinile/se aseptizează /se pun mănuşile sterile de unică folosinţă.6ml sânge. . . - Efectuarea procedurii a) prin metoda clasică . muşama. Se îndepărtează cauciucul de pe ac . garou. Desmanol). Se aplică garoul. şi se aplică o bandă adezivă non alergică deasupra tamponului.3'.Se aşează eprubeta în stativ.8%.Se exercită o compresiune asupra tamponului 2-3'.Se transferă amestecul sânge/citrat în eprubetă şi se agită uşor. Se dezleagă garoul. .Se retrage acul după aplicarea tamponului cu alcool 700.Se aspiră în seringă 1. Se agită lent tubul vacuette. . Îngrijirea pacientului Se aşează pacientul în poziţie comodă.Se puncţionează vena cu acul cu bizoul în sus. .mănuşi sterile de unică folosinţă. . . Se umple până la semn recipientul cu sânge.4 ml citrat de Na 3. Se montează acul dublu la holder prin înşurubare. .Se îmbracă mănuşile sterile . Pacientul este poziţionat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit pe pat ca pentru puncţia venoasă şi cu materialele de protecţie aşezate dedesubt. 42 . . . . .

A. timpul Quick. creatinina.Se recolteazǎ HLG +F+T. - Hematocritul: se recoltează prin puncţie venoasă./mm3 la bărbaţi.- - Se observă faciesul.A. 2 ml sânge pe cristale E. RECOLTAREA CU VACUTAINER Eprubete cu dop MOV .000/mm3.D.D. 43 . Eprubete cu dop NEGRU . acid uric) Eprubete cu dop BLEU .T. . reticulocite: 10-15%o. leucocite: 4200-8000/mm3.8%). tegumentele. Se spală mainile. monocite:-4-8%.T. . Reorganizarea locului de muncă Se colectează deşeurile în recipiente speciale conform PU Se îndepărtează manuşile. 13+/-2 la femei.8 ml.trombocite:-150.A sau pe heparină. Valori normale: 46+/-6% la bărbaţi. hemoglobină:15+/-2 la bărbaţi.D.Nu conţine anticoagulant . Se trimite imediat produsul la laborator. limfocite: 20-40%.Conţine autocoagulant (E.) Eprubete cu dop ROŞU . 41+/-5% la femei. 4.Conţine anticoagulant (citrat de Na 3. comportamentul pacientului şi locul punţiei./mm3 la femei.Se recolteazǎ analie de biochimie (ex: uree.5-5 ml.000-400.T. (acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0.2-4. Se completează fişa de laborator.Se recolteazǎ Fibrinogenul.5 ml sau prin înţeparea pulpei degetului. Interpretarea rezultatelor: eritrocite: 4. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMĂ Recoltarea se face prin puncţie venoasă strict 2 ml de sânge pe cristale E. Pregătirea produsului pentru laborator Se etichetaţi eprubeta sau vacutainerul pentru laborator.

2 g %.5ml sânge prin puncţie venoasă + 0. Pregatirea fizică Se efectueaza toaleta genito-urinară. . după care se agită uşor.se recoltează 2 ml sânge prin puncţie venoasă.5 ml citrat de Na 3.1-0.8-1. RECOLTAREA URINEI RECOLTAREA URINEI PENTRU SUMARUL DE URINĂ - - Obiective Determinarea densităţii.Se recolteazǎ Glicemie.4 g% Glicemia: .2-0.se recoltează 2 ml sânge prin puncţie venoasă + 0. să folosească mănuşi de cauciuc.Eprubete cu dop GRI .se recoltează 2-3 ml sânge prin puncţie venoasă. Valori normale: 2-16 UI/%0 Bilirubina: . Transaminaza glutamico-piruvică (TGP): . Se obţine consimţământul şi colaborarea. Efectuarea procedurii : a.4 ml heparină după care se agită. Valori normale:0. Recipient curat şi uscat sau steril .6-1 mg% . se explică pacientului care îşi recoltează singur urina : să-şi spele mâinile. urobilinogenului . Examinarea sedimentului urinar. D: 0. Se explică procedura în termeni accesibili. Valori normale: 0.4mg % . glucozei. Mănuşi de unică folosinţă pentru manipularea urinei. albuminiei. Valori normale T:0. ph-ului. Materiale necesare Tavă medicală. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Fibrinogen: . 44 .se recoltează 4. Pregătirea psihică Se informează pacientul .14%.Conţine anticoagulant (florura de Na).

Se notează data şi ora recoltării.  depistarea unor purtători sănătoşi de germeni. Scop : . Dupǎ recoltare recipientul se eticheteazǎ şi se trimite la laborator. recipient de colectare a urinei recoltate. biochimice. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Definitie: Scaunul este reprezentat de resturile alimentare supuse procesului de digestie. să-şi spele mâinile . 45 . să eticheteze recipientul. Se recolteazǎ 10 ml în recipient din prima urinǎ de dimineaţǎ. bacteriologice şi parazitologice. b. Efectuarea procedurii Se aşează plosca sub pacient.explorator:  depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv. ploscă. muşama.Recoltarea materiilor fecale se realizează în vederea examinării macroscopice. prima cantitate de urina emisǎ ≈ 50ml se eliminǎ.  depistarea unor tulburări în digestia alimentelor. alezǎ. Generalitati . să colecteze 10 ml urina direct în recipient . să aşeze capacul pe gura recipientului după recoltare . materiale pentru igiena organelor externe.- să se aşeze într-o poziţie în care jetul urinar să fie dirijat în recipient: ortostatism la barbat şi în poziţie sezândă la femeie . eliminate din organism prin actul defecatiei. Se efectuează toaleta organelor genitale externe. Notarea procedurii Se noteaza procedura în foaia de observaţie/ planul de îngrijire . recoltarea este efectuată de asistenta medicală (pentru pacienţii imobilizaţi la pat) - - - Materiale necesare: urinar.

-

-

Examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecţioase, gastrointestinal Examenele biochimice si de digestie permit descoperirea unor tulburări în secreţia fermenţilor digestivi, prezenţa microscopică a sângelui etc. Examenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidenţierea ouălelor de paraziţi. Pregătirea 1.Materialelor: tavă medicală, ploscă sterilă, tub recoltor; tampoane sterilizate, montate pe porttampon, prevăzut cu dopuri de cauciuc şi introduse în eprubete sterile. sondă Nelaton sterilă; eprubete cu medii de cultura; materiale pentru toaleta perianală muşama, aleză.
2. Pacientului

-

psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinarii, se obţine consimţământul;

fizic : - în preziua examenului, seara, se administrează un purgativ salin (sulfat de magneziu 20-30g); - se invită pacientul să-şi golească vezica urinară; - se efectueaza toaleta regiunii perianale; - se instruieşte pacientul să foloseacă recipientul steril pentru defecare. Tehnica Recoltarea din scaun spontan sau provocat - Se spală mâinile; - Se protejează patul cu muşama şi aleză; - Se aşează bazinetul sub bolnav; - Se recoltează cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului (mucus, puroi), - Se introduce în recipientul colector. Recoltarea din rect - Se aşează pacientul în decubit lateral stâng cu membrul inferior drept întins, iar cel stâng în flexie; - Se îndepartează fesele şi se introduce tamponul steril, prin mişcări de rotaţie prin anus în rect; - Se şterge mucoasa rectal; - Se îndepărtează tamponul şi se introduce în eprubeta sterilă.
46

-

Recoltarea la copil Se face cu sonda Nelaton; Se ataşează la capătul liber al sondei o seringă sterilă; Se introduce sonda prin anus pe o distanţă de 10-15 cm; Se aspiră cu seringa; Se îndepărtează sonda şi se goleşte conţinutul într-o eprubetă sterilă; Îngrijirea ulterioara a pacientului Se efectuează toaleta în regiunea anală; Se îmbracă pacientul şi se aşează comod în pat; Se aeriseşte camera. Reorganizare Se îndepartează materialele folosite, se curăţă riguros şi se pregătesc pentru sterilizare. RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

Definiţie: Vărsătura reprezintă eliminarea spontană a conţinutului gastric, de obicei în afecţiuni digestive, dar întâlnită ca un simptom şi în alte afecţiuni (alcoolism, tensiune intra-craniana) sau în sarcină. Scop : - explorator : se fac examinări macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului. Pregatirea materialelor: - 2 tăviţe renale curate şi uscate; - pahar cu soluţie aromată; - muşama, aleză/câmp de unică folosinţă/prosop pacientului: - psihic, se încurajează şi susţine în timpul vărsăturii; - fizic, se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral; cu un prosop în jurul gâtului, se protejeaza lenjeria de pat şi de corp cu muşama, aleză, câmp de unică folosiţă. Tehnica - Se îndepărtează proteza dentară (când este cazul); - Se ofera tăviţa renală sau o susţine asistenta; - Se sprijină fruntea bolnavului; - Dacă varsă după intervenţii chirurgicale intraabdominale pacientul va fi sfătuit să-şi comprime uşor, cu palma, plaga operatorie; - După vărsături se îndepărtează tăviţa; - Se oferă paharul cu apă pentru clătirea gurii (se aruncă în altă tăviţă). Îngrijirea ulterioara a pacientului
47

Se şterge gura pacientului; Se aşează pacientul în poziţie comodă şi se înveleşte ; - Se supraveghează pacientul în continuare. - Se îndepărtează materialele folosite ; - Se aeriseşte salonul ; Pregătirea produsului pentru examen de laborator - Se completează buletinul de recoltare şi se trimite produsul la laborator. Notarea în foia de observaţie - Se notează aspectul macroscopic, cantitatea şi semnele însoţitoare sau premergătoare (cefalee, vertij, transpiraţii, emisie fără efort, în jet etc.).
-

TESTUL PENTRU HELICOBACTER PYLORI Testul pentru Helicobacter pylori se efectuează pentru depistarea prezenţei unei infecţii cu Helicobacter pylori la nivelul stomacului şi a părţii superioare a intestinului subţire (duodenul). H. pylori poate cauza ulcer gastroduodenal dar, cu toate acestea, majoritatea persoanelor care prezintă infecţie cu H. pylori nu dezvoltă boala. Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenţa infecţiei gastrice cu H. pylori. 1. Testul anticorpilor serici: - constă în depistarea anticorpilor serici IgG şi IgA împotriva H. pylori; - testul pozitiv (există anticorpi) semnifică fie o infecţie recentă, fie o infecţie în trecut . Pregătirea pacientui - Nu este necesară o pregatire specială a pacientului la efectuarea testului pentru determinarea anticorpilor anti H. pylori serici sau a antigenului H. Pylori in materiile fecale Tehnica Se recoltează o mostră de sânge astfel: - în jurul braţului se aplică o bandă elastică, cu scopul de a împiedica curgerea sângelui la acel nivel; acest lucru determină dilatarea venelor situate sub bandeletă, uşurând introducerea acului la nivelul venei; - se aseptizează locul puncţiei cu alcool; - se introduce acul (montat la holder) în venă; - pot fi necesare mai multe puncţii venoase; - se ataşează vacutainerul şi se colectează sângele, - se îndepărtează banda elastic - pe măsura scoaterii acului din venă, se aplică pe locul respectiv un tampon de vată;
48

în cazuri foarte rare biopsia poate fi plasată într-un recipient care stimulează creşterea lui H. cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie de teste care identifică infecţia cu H. pylori. la domiciliu. (se efectuează cultura H. 4.pylori). se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotic prin antibiogramă. în cazul în care bacteria creşte la nivelul culturii. pylori sau pentru evaluarea răspunsului la tratament (confirmarea vindecării bolii sau persistenţa ei). determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face pentru confirmarea infecţiei cu H. pylori cu markerul radioactiv. 3. pylori. mostrele respiratorii vor fi testate dacă conţin un material ce se formează prin contactul H.pylori. Testul respirator cu uree 49 . Testarea prezenţei antigenului la nivelul scaunului: - - acest test identifică la nivelul materiilor fecale porţiunile din H. testul respirator cu uree dureaza de obicei o oră şi treizeci de minute. pot fi recoltate până la cel mult zece asemenea mostre. pacientul va înghiţi o capsulă sau un lichid ce conţine un marker radioactiv.pylori. se vor colecta mostre respiratorii în momente diferite. 2. pylori care determină apariţia unui răspuns imun (antigenul). Tehnica mostra de la nivelul căii respiratorii se recolteaza prin suflarea într-un balon sau prin formarea de bule în interiorul unei sticle cu lichid.se aplica presiune pe locul respectiv. anormal: mostra de sânge conţine anticorpi antiH. Rezultatele testelor pentru detectarea prezenţei de H. Biopsia gastrică: - constă în prelevarea unor mici porţiuni din mucoasa gastrică sau duodenală în timpul endoscopiei gastrice. monstra necesară efectuării acestui test se poate recolta în spital în timpul internării sau de către pacient. Pylori. Testul respirator cu uree: - - - acest test identifică prezenţa infecţiei la nivel gastric. - Testul anticorpilor serici normal: mostra sanguină nu conţine anticorpi antiH. se va colecta o mostra respiratorie înainte de începerea testului. testul nu este totdeauna disponibil..

amestecându-se cu lingura de lemn. explicându-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii.se obţine consimţământul informat.pylori.se pregăteşte suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate mică de apă caldă până se obţine o pastă omogenă.se anunţă pacientul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănânce. Examinarea radiologică este contraindicată la pacienţii caşectici. în stare gravă. 50 .se explică pacientului tehnica de investigaţie. . . adinamici. la care se adaugă până la 200-300 g. . precum şi la femeile gravide în prima jumătate a sarcinii. care suferă de tromboze. este un test negative dar nu exclude existenta unei infecţii. . .150 g sau un pachet original (sulfat de bariu pentru roentgen). pylori.lingură de lemn.pylori. Biopsia gastrica: normal: fragmentul de perete gastric nu conţine H. Pregătirea materialelor necesare . anormal: mostra de materii fecale conţine antigen de H. bacteria creşte la nivelul culturii efectuată din biopsia gastrică. Pregătirea fizică a pacientului: . Scop: studierea morfologiei şi funcţionalităţii organelor tubului digestiv pentru stabilirea diagnosticului. ileus. pylori. anormal: porţiunea de biopsie conţine H.- normal: mostra respiratorie nu conţine atomi de carbon radiomarcat anormal: mostra respiratorie conţine carbon radiactiv.se anunţă pacientul cu două zile înainte. bacteria nu creşte la nivelul culturii din biopsia gastric. în perforaţia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinală acută. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale : normal: mostra de materii fecale nu conţine antigen de H.cană cu apă. EXPLORĂRI RADIOLOGICE - - Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanţe de contrast pe cale orală sau bucală. Pregătirea psihică a pacientului: .purgativ (ulei de parafină) .

pentru că fumatul măreştre secreţia gastrică. . la comanda medicului. permiţând şi recoltarea biopsiilor de mucoasă. pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului.pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb. se efectuază bolnavului o clismă evacuatoare. pacientul poate să mănânce.terapeutic (polipectomie. umplerea intestinului subţire şi a colonului.Vizualizarea directă a reliefului mucos eso-gastro-duodenal.se atenţionează pacientul că nu trebuie să fumeze. pacientul este condus în serviciul de radiologie. . tratament cu laser. după terminarea examinării.Laserterapie fibroendoscopică. Scop: . pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat. în ziua examinării. . . un regim alimentar neflatulent şi usor de digerat. 24 ore. făinoase. produse lactate. pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicaţiilor medicului). cu 1-2 zile înaintea examinării. la 2ore de la începutul examinării.diagnostic de certitudine.seara. dimineaţa. cu ajutorul endoscopului cu fibre optice (fibroendoscop). . - - Participarea la examen: pacientul (după ce şi-a dezbrăcat toracele) este condus sub ecran. ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ Definiţie . format din supe ouă..se administrează pacientului. tratament endoscopic pentru hemoragiile digestive. . . pâine prăjită. 8.se aministreză un purgativ (o lingură de ulei de parafină) după terminarea examinării. după 2. pacientul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat. Pregătirea materialelor necesare: 51 .Control scopic pe monitor TV color sau videoînregistrare.se informează pacientul privind regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte. se oferă cana cu sulfatul de bariu (pregătit înaintea examenului). unt. Îngrijirea pacientului după tehnică: . în ajunul examinării.

sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de diazepam. ochelari de protecţie.  în seara zilei precedente.pentru buna pregătire fizică a pacientului.recipient şi soluţie pentru testul ureazei. . Endoscopia digestivă superioară se efectuează cu ajutorul a două asistente: 52 . comprese sterile. scobutil sau diazepam. în decubit lateral stâng. se efectuează pacientului la care evacuarea stomacului e deficitară o spălătură gastrică cu apă caldă. se aşază pacientul pe masa de examinare. - Pregătirea pacientului psihică: . în vederea determinării prezenţei Helicobacterului pylori. . scobutil. pentru ţesutul prelevat. pentru lubrefierea tubului gastroscopului. . substanţe anestezice.medicamente: atropină.se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinarii. porttampoane. . (dacă nu există contraindicaţii). . i se efectuează o injecţie de atropină.recipient cu formol. mănuşi sterile. recipinte cu substanţe dezinfectante. adrenalină (trusa antişoc).se pregătesc materialele necesare în funcţie de scopul investigaţiei:măşti sterile.pensă pentru prelevat biopsia şi pensă anatomică. pe o perniţă tare.periuţe de citologie.glicerină sterilă sau Silicon. şorţuri de cauciuc. în seara precedentă examinării şi dacă este nevoie şi dimineata iar cu 40-50 minute înainte de probă. . sondelor. . pipe Guedel. - - Participarea la tehnică: înainte de începerea investigaţiei.seringi sterile.se va administra medicaţia recomandată de medic (intervenţie cu rol delegat) pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente-accidente. .) sau se face badijonarea locală (baza limbii şi faringele) ori prin gargară. . tăviţă renală. se obţine consimţământul informat. diazepam. asistenta îi va explica importanţa golirii şi curăţirii complete a stomacului astfel:  să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de examinare şi în seara precedentă investigaţiei. fizică: . midazolam. asistenta efectuează anestezia locală cu spray (lidocaină.

. endoscopul. . la indicaţia medicului.vorbeşte cu pacientul şi îl linişteşte. să nu bea.este supravegheat atent timp de două ore după terminarea examinării.dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză dureri. .este supravegheat încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat.este transportat în salon (atenţie la cei cu hemoragie digestivă superioară în curs). urmărindu-se să nu mănânce. se introduce sonda gastrică şi se elimină aerul şi mucozitaţile.pacientul căruia i s-a prelevat biopsie.Asistenta I: .şterge pacientul de secreţii cu o compresă. . oferindu-i Îngrijirea după tehnică: . 53 . Pregătirea produselor pentru laborator: .asigură poziţia capului în extensie forţată. .sustine tăviţa renală. . în vederea examinării histologice. se etichetează şi se trimit urgent la laborator. .produsele prelevate. instrumentele. pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât.se efectuează pacientului inhalaţii cu menthol. - Asistenta II: ajută medicul la introducerea aparatului. este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi. .

CAPITOLUL IV INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO-DUODENAL Internarea bolnavului în spital se face pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie cu exepţia urgenţelor care necesita asistenţă medicală promtă. dezvelirea parţială a suprafeţelor de examinat prin tragerea şi răsucirea cămăşii la gâtul bolnavlui spre exemplu. Se recomandă selectarea pacienţilor pe saloane. asistenta trebuind să asigure condiţiile optime de mediu. bolnavul va fi îmbăiat şi eventual deparazitat. pentru a nu provoca dureri. fǎrǎ curenţi şi zgomot. La sosirea în secţie. lumină corespunzătoare. urmând ca documentele să fie prezentate ulterior. nu trebuie practicată deoarece. îmbrăcarea şi dezbrăcarea fiind efectuate cu foarte mult tact şi fineţe. evitându-se contactul nou internaţilor cu cei care au avut o evoluţie dificilă. Pacientul este examinat în cabinetul de consultaţii de către medicul de gardă. Hainele vor fi înmagazinate pe toată perioada internării şi dacă este cazul. iar bolnavul este înregistrat în registrul de internare. aer curat. După terminarea examenului clinic.condiţii optime în salon: temp. gravă sau cu muribunzii. Asigurarea confortului şi a condiţiilor de mediu: Asistenta medicala trebuie să asigure : . 54 . bolnavul va fi preluat şi condus la pat. 220C. . . În triaj se întocmeşte foia de observaţie.pozitie cât mai comodă în pat (să fie prevăzute cu somiere reglabile pentru a se evita poziţiile forţate. astfel se pot ascunde o serie de semne importante.repausul la pat . bolnavul trebuie îmbrăcat în pijamaua de spital. Bolnavul nu trebuie să stea complet dezvelit în timpul nici unei examinări.

foarte importantă pentru obţinerea acceptului şi colaborării acestuia. 55 . Culegerea de date . Etapele procesului de nursing sunt: . Analiza şi interpretarea datelor presupune examinarea datelor. adică organizarea îngrijirilor conform unei strategii bine definite. tînând cont în mod deosebit de îngrijirile şi tratamentele prescrise de medic. a etapelor şi mijloacelor ce se impun în îngrijire. Procesul de îngrijire reprezintă un set de acţiuni prin care se asigură pacientului condiţii optime pe perioada spitalizării. . Asistenta medicală trebuie să-i creeze pacientului imaginea unei persoane competente care contribuie la îngrijirea sa.analiza şi interpretarea datelor.culegerea de date. stabilirea problemelor şi a priorităţilor de îngrijire.înlăturarea excitanţilor auditivi. îngrijit şi a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o ţinută decentă şi o pielea sănătoasă astfel încât aceasta să-şi poată îndeplini funcţiile. a fi curat. fără însă să deranjeze odihna acestuia. . identificarea cauzelor sau a surselor de dificultate.este etapa iniţială a procesului de îngrijire şi reuneşte toate informaţiile necesare îngrijirii pacientului. . vizuali şi olfactivi cu efecte negative asupra - sistemului nervos.evaluarea.. odată cu primul contact cu bolnavul.planificarea îngrijirilor. Planificarea îngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de acţiune. . vizita frecventă a bolnavului şi la solicitare. clasificarea lor în independente şi dependente. Se începe de la internare.aplicarea îngrijirilor. Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi Igiena bolnavului constituie una din condiţiile indispensabile ale procesului de vindecare.

ŞI INTERPRETAREA DATELOR BOLNAVULUI 2. alimente preferate şi evitate. ANALIZA ULCEROS a. fumatul. evaluarea stilului de viaţă şi obiceiurilor alimentare: profilul psihologic şi tipul de activitate profesională. astenie.schimbarea caracterului durerii. persoane cu tratamente cronice cu aspirină. gradul de anxietate şi exprimarea acesteia. incidenţă maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani. în general un obiectiv indică în ce ritm trebuie facută evaluarea. gradul de satisfacţie în viaţa cotidiană. toamna şi primăvara (marea periodicitate). condimente. c. manifestări de dependenţă (semne şi simptome): durere epigastrică care apare la 2-3 ore după mese (mica periodicitate). Se face după o anumită perioadă. CULEGEREA DATELOR ÎN ULCER - - - - a. circumstanţe de apariţie: persoane cu orar neregulat de viaţă. consumul de cafea. durerea apare în pusee dureroase. b. vărsături postprandiale. exces de condimente.Implementarea sau aplicarea îngrijirilor constintuie momentul realizării intervenţiilor. evaluarea posibililor complicaţii: .consumul de medicamente cu potenţial iritant gastric. de satisfacere a nevoilor. pentru localizarea gastrică a ulcerului. b. persoane cu stres fizic şi psihic. . care se calmează după alimentaţie. . 56 . urmate de perioade de remisiune. scădere ponderală.ancheta alimentară: orarul meselor. antiinflamatoare nesteroidiene. alcool şi tutun. 1. coticoizi. ceai şi alcool. Scopul este aducerea pacientului într-o stare optimă de independenţă. pirozis. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentei medicale în funcţie de rezultatele obţinute. persoane cu teren ereditar. frecvenţă mai mare la bărbaţi. - evaluarea caracterului şi severităţii durerii ulceroase.

prezenţa sindromului anemic. 4. Maalox. APLICAREA INTERVENŢIILOR A.pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluţie a bolii. seara. Rolul asistentei medicale este de a administra tratamentul medicamentos indicat de medic . anxietate. (hematemeză şi/sau 3. medicaţia antiacidă şi alcanizantă la 1-2 ore după mese. . . problemele pacientului disconfort abdominal cauzat de durere. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR (OBIECTIVE TERAPEUTICE) . poate preveni apariţia complicaţiilor. . . Gelusil.pentru a evita recidivele este necesară eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea de antibiotic adecvat. . tratamentul durează în medie 6 săptămâni. .apariţia unor manifestări noi: vărsături alimentare. Intervenţii delegate: a. risc de comlicaţii:  hemoragie digestivă superioară melenă). d. nevoilor sale calitative şi cantitative.să se reducă anxietatea. etc  antisecretoriile anticolinergice: Propantelină. Pirenzepină.se va respecta ritmul şi modul de administrare: medicaţia antisecretoare înaintea meselor.pacientul să fie conştient că prin modul său de viaţă şi de alimentaţie.calmarea durerii ulceroase. . 57 .să se educe pacientul ulceros. . . ..odihnă.să se obţină complianţa terapeutică a pacientului ulceros.  stenoză pilorică.să se prelungească perioadele de remisiune. .  malignizare.  perforaţie.la indicaţia medicului se va administra:  antiacidele: Dicarbocalm. deficit de volum lichidian.pacientul să prezinte stare de confort fizic şi psihic.  antagoniştii receptorilor H2: Ranitidină (Zantac). . 150mg x 2/zi sau în doză unică.

m.m.  urină. tehnici de relaxare. 40mg/zi. explicarea raţiunii tratamentului dietetic şi farmacologic.m.: priză de antiacid. se poate administra şi în doză unică. Asistenta: . ingestie adecvată de apă.: priză de antiacid. repartizată în 2-4 prize. 30mg/zi. Lansoprazol.  materii fecale pentru proba Adler. seara sau dimineaţa.: micul dejun. respectarea medicaţiei recomandate (antiacide. Bismut coloidal (De-nol). pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru explorări funcţionale şi îl îngrijeşte după examinare (examen radiologic cu sulfat de bariu. Calmarea durerii ulceroase evitarea alimentelor şi băuturilor ce determină hipersecreţia acidă.: priză de antiacid. Intervenţii autonome a. 58 - .recoltează produsele biologice indicate de medic:  sânge.m. 12 a. durata tratamnetului este de 4-8 săptămâni. b. Reducerea anxietăţii exprimarea temerilor şi nemulţumirilor. 2-4 p. antisecretorii): Schema orarului meselor şi prescrierii medicţiei antiacide 7. evitarea fumatului. 1g x 4/zi.: prânz.m. explicarea tehnicilor de investigaţie.30-8 a. B. de preferinţă cu 1 oră înainte de masă. 40mg/zi doză unică sau 20mg în două prize. 20mg x 2/zi. 7-9 p. durata tratamentului este de 2-4 săptămâni  medicaţia protectoare: Misoprostol (Cytotec).m. seara. Sucralfat (Ulcogant). respectarea recomandărilor dietetice./zi.Famotidină.: cină. 11 a. chimism gastric. Înainte de culcare: inhibitor de pompa de proton/antagonist receptorH2 .  inhibitorii pompei de protoni(H+/K+-ATP-aza): Omeprazol(Losec). 5-6 p. b. iar durata tratamenetului este în medie 2-4 săptămâni. 120mg x 4/zi. fibroscopie esogastroduodenală cu biopsie. 800microg.

sufleuri. semnele de deshidratare. Pregătirea preoperatorie se pregăteşte pacientul preoperator.alcaline”). bine mestecate. fructe coapte. pâinea neagră. pâine veche de o zi. soteuri. Recomandări dietetice evitarea băuturilor alcoolice.  în faza de acalmie sunt permise: laptele dulce. alimente reci sau fierbinţi riscul dietei exclusiv lactate prelungite (sindromul „lapte. fiartă sau la grătar. legumele tari (varză.economisirea energiei prin rearanjarea programului de activitate şi a organizării activităţilor casnice. sufleuri. Odihna . făinoase fierte în lapte. . apetitul. sosuri cu prăjeli. se face bilanţul zilnic intre lichidele ingerate cele excretate. repartizate în 5-7/zi. scaunul. se educă pacientul pentru a recunoaşte semnele complicaţiilor (scaunul melenic. când se impune necesitatea intervenţiei chirurgicale. interzicerea următoarelor alimente: laptele bătut. orar regulat al meselor. prăjituri de casă. ciocolata. Pregătirea psihică: 59 - . d.asigurarea unei perioade suficiente de somn (minim 8 ore/noapte). evitarea extractelor concentratea de carne şi cereale (hipersecreţie acidă). dietă liber alcătuită. evitarea condimentelor ce induc hipersecreţie acidă: piper. - e. ou fiert moale sau sub formă de ochi românesc. cafeaua. evitarea alimentelor prea reci sau prea calde (hipersecreţie acidă). făinoase fierte în lapte şi apoi carne fiartă de pasăre sau vită. piure de zarzavat. brânză de vaci. TA. fasole). legume sub formă de piureuri. paâine veche. supe de zarzavat. vărsăturile alimentare cu conţinut vechi în caz de stenoză pilorică). supele de carne. mese mici. carne de vită sau pasăre. prin testarea alimentelor tolerate şi individualizată în funcţie de fazele evolutive ale bolii:  în faza dureroasă : supe de zarzavat strecurate.- - - - c. castraveţi. Alte intervenţii se supravegează pulsul. lapte îndoit cu ceai. a celor cu conţinut crescut de cofeină (inclusiv cafeaua decofeinizată) sau teofilină. carnea grasă. caracterul durerii în caz de perforaţie. la care treptat se adaugă supă cremă de zarzavat. muştar. biscuiţi. greutatea corporală şi le notează în foaia de observaţie. iaurtul. evitarea fumatului (reducerea secreţiei alcaline pancreatice de bicarbonaţi). f. a ciocolatei (hipersecreţie acidă).

se semnalează medicului eventualele modificări ale tegumentelor din zonele prevăzute pentru intervenţie cum ar fi semnele de inflamaţie sau de alergie. se sistează aportul de alimente şi lichide de la orele 21. pe o suprafaţă largă (15 / 25 cm) având grijă să nu se creeze soluţii de continuitate. Îngrijiri igienice: se asigură igiena corporală a bolnavului (duş. se notează şi se raportează eventualele simptome de infecţie a căilor respiratorii superioare. pentru o bună observare a extremităţilor. Evacuarea intestinului se face clismă evacuatoare în seara dinaintea şi în dimineaţa intervenţiei chirurgicale Supravegherea înaintea operaţiei: se măsoară şi se reprezintă grafic funcţiile vitale: temperatura.- - - - - - asistenta discută cu bolnavul despre necesitatea intervenţiei. se strânge părul lung într-o bonetă. a rujului. precum şi apariţia menstruaţiei la femei. la cei cu stază gastrică se practică spalatura gastrică. puls. se cântăreşte bolnavul şi se apreciază talia pentru dozarea premedicaţiei şi anestezicelor. TA. se scade aportul alimentar oral cu o zi înainte de operaţie. Pregătirea locală: se depilează zona de intervenţie prin raderea pilozităţilor cu un aparat de ras individual. dacă medicul indică. se invită pacientul să-şi golească vezica urinară sau se montează aseptic o sondă vezicală. deschisă. 60 . îngrijirea părului. accesibile legate de actul operator şi perioada postoperatorie. îl informează despre posibilele riscuri. iar pacientul îmbracă o pijama curată. Regimul dietetic: se asigură caloriile necesare cu un regim uşor digerabil. sau se împleteşte în coadă. tăierea unghiilor). se suprimă tot ceea ce ar putea să producă bolnavului o stare de nelinişte. bogat în vitamine. se oferă informaţii clare. îngrijirea cavităţii bucale. iar femeile cămaşă de noapte. se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal sau betadină (se exclude riscul la alergie prin anamneză). Administrarea medicaţiei preanestezice indicată de medicul anestezist. se asigură bolnavului încurajare punându-1 în contact cu bolnavii convalescenţi care au o evoluţie postoperatorie optimă. se cere pacientei să-şi facă toaleta de dimineaţă fără folosirea machiajului sau a lacului de unghii. respiraţie. şi i se obţine consimţământul. în seara de dinaintea operaţiei. se acoperă câmpul operator cu un câmp steril.

 aerisirea salonului. . patul rulant.O.  urinar. fără zdruncinături.  se verifică sursa de oxigen.se însoţeşte bolnavul de documentele administrative: F. de aspiraţie. bolnavul fiind aşezat în poziţie de decubit dorsal cu capul întors într-o parte pentru a nu-şi aspira vărsătura. 61 . a operatului:  igiena salonului.  alte materiale în funcţie de tipul intervenţiei şi de îngrijiri (borcan de drenaj.se pregăteşte.  tăviţa renală.  soluţii perfuzabile şi medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie. salonul pentru primirea în condiţii optime. de aspiraţie.se supraveghează atent bolnavul până la apariţia reflexelor de:  deglutiţie.  schimbarea lenjeriei de pat. între timp.se pregătesc:  monitor sau tensiometru şi stetoscop biauricular. Supravegherea bolnavului: .încep imediat după intervenţia chirurgicală şi durează până la vindecarea completă a bolnavului.se transportă bolnavul cu un mijloc adecvat stării sale: cu brancarda.se efectuează cu blândeţe.se supraveghează perfuzia pe timpul transportului de la sală la salon.  asigurarea cu material de protecţie a patului. cu rezultatele investigaţiilor.până la trezire bolnavul este aşezat în decubit dorsal cu capul întors într-o parte.se instituie monitorizarea prin plasarea electrozilor şi manşetei tensiometrului. . g.  trusa de perfuzat. etc). Transportul bolnavului de la sala de operaţii: . Instalarea bolnavului operat în pat: . bine acoperit şi însoţit de asistenta. cu consimţământul scris.Transportul la sala de operaţie: . . Îngrijiri postoperatorii . . .  bazinet.  stativ.

perfuzia). după terminarea intervenţiei trebuie să aibă valori apropiate de cele preoperatorii. se înlătură firmiturile.a 4 zi p. se supravegherea comportamentul bolnavului (poate prezenta la trezire stare de agitaţie (smulge pansamentul. se supraveghează funcţiile vitale. tensiunea arterială este un alt element de apreciere a evoluţiei generale. dacă bolnavul nu poate evacua urina spontan se va face sondaj vezical.. să nu se îmbibe cu sânge. se schimbă frcvent poziţia bolnavului în pat. temperatura are o valoare clinică importantă în urmărirea evoluţiei postoperatorii a bolnavului. Prevenirea escarelor se efectuează fricţiuni cu alcool în regiunile predispuse. cu serozităţi. Schimbarea poziţiei bolnavului: după trezire bolnavul poate sta în poziţie semişezândă dacă nu este contraindicată. se evită umezeala lenjeriei. pulsul se apropie treptat de valorile sale normale chiar din prima seară a intervenţiei. Orice scădere relevă apariţia unei complicaţii de ordin cardiac. şi în a 3 . se supraveghează pansamentul. în a 2 zi p. În primele zile şi mai ales când valorile ei nu depăşesc 380C ea poate fi etichetată ca expresie a unei bune reactivităţi a organismului produsă în urma iritaţiilor nervoase din plagă. trebuie să rămână uscat. sau să se întoarce din decubit dorsal în decubit lateral stâng sau drept. Îngrijirile mucoasei bucale: pentru a umidifica mucoasa bucală se şterge cu tampoane umezite în soluţii diluate de bicarbonat de sodiu. se curăţă stratul existent pe limbă cu tampoane umezite. faciesul şi orice modificare care semnalează posibile comlicaţii immediate. 62 .o.  cornean. pentru materii fecale. acid boric. Evacuarea vezicii urinare şi a conţinutului intestinal: se stimulează micţiunea spontan (se lasă apa la robinet să curgă. În mod normal ea nu afectează starea generală a bolnavului şi se remite în 2—3 zile de la intervenţie. dacă există pe suprafaţa cerşafului.  faringian. se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze.o. circulator sau reflex. se introduce plosca încălzită sub bazinul bolnavului).- - - - - -  tuse. a tulburărilor vasomotorii şi a resorbţiei de substanţe toxice din regiunea operată.

rehidratarea per os. 63 .pacientul obţine autonomie în asigurarea necesităţilor.se refera atit la prevenirea infecţiei unor aparate şi sisteme. 5. În acest răstimp iniţiindu-se alimentaţia enterala pe sonda introdusă intraoperator transanastomotic până în jejun .pacientul conştientizează importanţa dietei şi a tratamentului. .în scopul prevenirii infecţiilor respiratorii.pacientul efectuează controalele medicale periodice.se va avea grijă de aspirarea secreţiilor în perioada de trezire şi de asigurarea unei bune ventilaţii pulmonare prin mişcări ample de inspiraţie şi expiraţie care să evite atelectazia. operatul va fi ţinut într-un salon unde nu sînt permise vizite ale persoanelor străine pînă la completa restabilire funcţională. Sondă naso-gastrică Prevenirea complicaţiilor .- Asigurarea somnului: se asigură liniştea în salon. . Evoluţia aşteptată: . de stimularea circulaţiei sanguine prin mobilizări precoce şi masaje uşoare ale membrelor inferioare.rezultatul obţinut sau schimbarea observată. . . Evaluarea: Se evaluează: . se va aduce la cunoştinţă medicului. Alimentaţia în cazul intervenţiilor pe stomac. la indicaţia medicului se administrează un hipnotic. . . .administrarea profilactică a antibioticelor este obligatorie doar la pacienţii taraţi si imunodeprimaţi. cât şi la menţinerea asepsiei plăgii operatorii.orice modificare a stării pacientului observată de către asistentă. iluminarea se va efectua cu o lampă de veghe lângă pat.satisfacţia pacientului. pentru a se proteja anastomozele.pacientul respectă dieta. se începe după 5-7 zile. .

Obiceiuri: îngrijeşte animale. 64 .ECHIPA MEDICALǍ . . Elemente fizice RH – pozitiv Grupa sanguinǎ – AII. lucrează la câmp. cu ULCER GASTRIC 1.FOAIA DE OBSERVAŢIE.CAPITOLUL V PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI C. CULEGEREA DATELOR Sursa de date: . judeţul Iaşi Ocupaţie : pensionar Naţionalitate: românǎ Religie: ortodoxǎ Condiţii de viaţǎ:  locuieşte singurǎ într-o casǎ cu 3 camere. cǎsǎtoriţi. în condiţii salubre .  are 4 copii. . Vârsta: 62 ani Sex: masculin Stare civilǎ: căsătorit Domiciliu: comuna Voineşti .S. Date relativ stabile: - - Numele şi prenumele: C.PACIENTA .S.

 2007: BPOC st. iar pe 14 Mai se internează în Clinica I Chirurgie pentru instituirea tratamentului chirurgical Diagnostic medical 1. De la 11.35g%.2g%. K= 3.. Prepiloric ulcer cu Ø 0. ENDOSCOPIE DIGESTIVA SUPERIOARA: 1. Istoricul bolii Pacientul relatează că în 1987 a fost diagnosticat cu ulcer gastric la Clinica Medicală II. sechele fibroase post TB (1969) .75g%. TC=6min. aspect cu eroziuni superficiale.Hepatită cronică.25 cm. greţuri.  fost fumător 30 ani 1 pachet jumătate/zi . TGO=58UI/L. . Hb=12.8mg%. Explorări şi analize de laborator VSH=20mm/lh.hematemeză. 65 .C : părinţii aparent sănătoşi A. L=9000/mm3.69 m Anamneza A. ll exacerbate infectios. Na= 132mEq/l.04.Date Antropometrice Greutate –54 kg Inǎlţime – 1.P. colesterol=183 mg%.2010 acuză dureri intense. uree=0.ll : -Esofagoscopie: resturi alimentare în esofag -Gastroscopie: resturi alimentare în cantitate mare amestecate cu sânge proaspat ce fac imposibila GDS. TGP=68UI/L.nr.. TS=3min.H. Ht=31%.BPOC st II.Ulcer gastric 2. 611/26. vărsături. pirozis. glicemie=0.  consumator de alcool - Motivele internării dureri epigastrice la dreapta liniei mediene cu iradiere în hipocondrul drept. pentru care a urmat tratament cu ranitidină. 3. anxietate. inapetenţă şi scădere în greutate (aproximativ 3 Kg în 2 luni.P :  1997: diagnosticat cu hepatită cronica.

coledoc. 2010 Data externării: 21. hiperreflectivitate difuză.02. Data internării:17. VP=14mm. cu Ø bipolar=131mm. RD. 2010 66 . Pancreas fără modificări. CB/71 nedilatat. Splina omogenă.ECHOGRAFIE ABDOMINALĂ: hepatomegalie cu structură moderat neomogenă.02. RS –N.

-hematemeză .durerea .reflex de deglutiţie.inapetenţǎ . de consistenţǎ bunǎ .spitalizarea . . .pirozis. .expectoraţie matinală. .ochii încercǎnaţi . . . cu sânge proaspăt . adducţie. A bea şi a mânca 3.zgomote cardiace bine bǎtute.urină în cantitate 1400-1600 ml/24h normocrome . flexie. a se odihni 6. A respira şi a avea o bunǎ circulaţie MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ .boala.transpiraţii.aţipiri în timpul zilei . prezent .respiraţie de tip abdominal.dezinteres faţă de . . ridica) .poziţii antalgice .vǎrsǎturi alimentare.ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare şi coborâre în timpul respiraţiei şi expiraţiei. . alimente.durerea . aşeza.scaun normal.alterarea mucoasei gastrice . DE DEPENDENŢǍ . A se mişca. I .adoarme greu. somn agitat .masticaţie uşoarǎ . A se îmbrǎca şi . extensie.consum redus de lichide.dificultate în a se deplasa (a merge. sǎruri minerale. . . . .mişcări active de abducţie .greţuri .alterarea mucoasei gastrice SURSA DE DIFICULTATE -boala BPOC 2.tuse cronică .dentiţie : dentiţie lipsă.mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ . pronaţie şi supinaţie ale membrelor corespunzătoare . ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1. .2.durata somnului 4-5 ore Dependent . .A dormi. a avea o bunǎ posturǎ 5. . 67 . A elimina 4.frecvenţǎ scaun 1/zi.

vârsta .BPOC Dependent . igienă .cunoaşte mǎsurile de prevenire a accidentelor .temperatura mediului între 18-25oC ţinuta vestimentară .ordin biologic. A menţine temperatura corpului în limite normale 8.dezbrǎca 7.A practica religia 12. A se recrea 14. A se realiza 13.diminuarea interesului .vârsta.anxietate 11. .anxietatea . A învǎţa Independent .transpiraţii .durerea.vorbeşte rar.mediul de spital .credincios .durere .anxietatea  68 .imposibilitatea de a efectua activităţi recreative .ordin psihologic: doreşte să comunice despre boală .participǎ la slujbe religioase Dependent Dependent . funcţionare adecvatǎ a organelor de simţ . îngrijit 9. cu pauze .tegumente palide . A fi curat.anxietatea .anxietate .spitalizarea. . A evita pericolele 10.boalǎ .doreşte să obţină informaţii despre boală dezinteres fată de măsurile de . A comunica .nu are cunoştinţe despre boală Nu există .

deshidratare. alterarea stimei de sine manifestată prin dezinteres faţă de ţinuta vestimentară şi măsurile de igienă. disconfort legat de durerea din epigastru şi hipocondrul drept. asistenta medicală elaborează planul de îngrijire şi aplică intervenţiile autonome şi delegate 69 . lipsa cunoştinţelor despre boalǎ . După identificarea problemelor. isomnie.PROBLEME - - - - - alimentaţie inadecvatǎ din cauza greţurilor. risc crescut de apariţie a complicaţiilor. Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-şi redobândi independenţa. alterarea respiraţiei. vărsăturilor şi a pirozisului. dificultate în a se recrea. anxietate. hematemeza.

. aproape de marginea patului. cu capul într-o parte. Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturilor. apoi 1x3tb/zi.se izolează patul cu paravan.Greţuri. 4. P=72 pulsatii/min T.se susţine fruntea pacientului şi se linişteşte din punct de vedere psihic.se schimbă lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie . . APLICAREA. .3.se protejează lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ.se administrează medicaţia prescrisă (Metoclopramid 1 fiolă i.în funcţie de starea bolnavului. PLANIFICAREA.6°C 1. .se asigură repaus la pat ./minut T=36. vărsături şi pirozis Pacientul să prezinte diminuarea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor. . . . 5.se oferă un pahar cu apă aromatizată pentru clătirea gurii. EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME .m.=139/80mm Hg R=18 resp. vărsăturile şi greaţa diminuează treaptat.A. 70 . şezând sau în decubit dorsal. .se educă pacientul sǎ respire profund pentru diminuarea senzaţiei de vomǎ. . se aşează în poziţie semişezândă.se aeriseşte salonul. EVALUARE DELEGATE .se obţin informaţii de la pacient despre situaţiile care accentuează senzaţia de greaţă şi vomă.se păstrează produsul eliminat pentru a-l arăta medicului. -în urma intervenţiilor. .

am asigurat condiţii optime în salon: temp. HLG. . a efectua exerciţii de respiraţie . . . .repaus obligatoriu la pat.se monitorizează funcţiile vitale şi vegetative.A. transaminaze. glicemie.se recoltează sânge pentru determinarea HLG.durerea se ameliorează sub tratament.se pregăteşte pacientul explorări endoscopice .se administrează fluidifiante şi expectorante la indicaţia medicului -în urma intervenţiilor respiraţia se ameliorează. . conform recomandării medicului. pacientul se hidratează corespunzător. . P=84 pulsatii/min T.=138/80mm Hg. 4. uree etc. . Famotidină 1 tb/zi. . . .se educă pacientul pt. aer curat.educă pacientul:  sǎ adopte poziţii antalgice.perioadele de acalmie se prelungesc. .2. Dureri în Pacientul să epigastru şi prezinte hipocondrul ameliorarea drept durerii . bine luminat . .VSH. 3. VSH.se protejează lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ.starea generală 71 .se susţine şi calmează pacientul în timpul vǎrsǎturilor.6°C R=18resp.  să excludă din meniu alimentele grase şi iritante. Dicarbocalm 4 tb/zi.se administrează Omeprazol1tb/zi.  privind tehnicile de preparare a alimentelor pentru a evita afumarea . Alterarea respiraţiei Pacientul să prezinte o respiraţie corespunzătoare Pacientul să fie hidratat corespunzător .hidratarea orală pentru favorizarea fluidifierii secreţiilor bronşice .se asigură repaus la pat în poziţia Fowler . 220C.umidifierea aerului . fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot. . grup -în urma intervenţiilor hematemeza se remite.repaus la pat obligatoriu postprandial./minut . T=36.Hematemeza Pacientul să nu mai prezinte hematemeză .se recoltează sânge pentru determinarea electroliţilor.

.alimentaţia pe gură este suspendată administrându-se la început lichide reci cu linguriţa. a treia zi.v etamsilat. apoi transfuzie cu sânge izogrup.se recoltează 1. ajungându-se la o raţie calorică de 1500-2000 calorii.60C 4. adrenostazin  i.aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui. regimul se îmbogăţeşte.se administrează hemostatice:  i. apoi a doua zi . Rh. legume fierte. ceaiuri cu gheaţă). vitamina K. .se administrează ser fiziologic 9%0 în perfuzie. .se monitorizează funcţiile vitale şi vegetative. 12-14 mese . .sedative pentru linistire: diazepam 1 tb/zi -pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata sterila .se aplică pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică. izoRh ameliorată TA=110/50mm Hg P=95bat/min R=17R/min t0=36.se colectează într-un vas sângele eliminat de bolnav şi se prezintă medicului Pacientul să prezinte recolorarea tegumentelor sanguin.m.se face bilanţul increta-excreta.Risc crescut Pacientul să nu de complicaţii prezinte complicaţii Se pregăteşte pacientul pentru intervenţia La indicatia chirurgicală medicului pre operator: . pregătire psihică determinarea: T. . glicemie.C. gluconat de calciu. ( pulsul. este echilibrat hemodinamic 72 .toaleta cavităţii bucale. greutatea corporală) si se notează în foia de observaţii. adăugându-se supe mucilaginoase. . pregatire generală sânge pentru . semnele de deshidratare. Pacientul prezintă o stare generală bună. -se pregăteşte fizic şi psihic pentru explorări. . . regim hidrozaharat.repaus fizic.rehidratarea orală cu cantităţi mici de lichide reci (apă. Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic. . . uree. scaunul. tensiunea arteriala.

poziţia în pat.=136/81mm Hg. medicaţie . sanguin.se asigură igiena corporală -se efectuează . grup intervenţia chirurgicală. comportament.m. funcţii vitale medicului: şi vegetative. pansamentul.S. -solutie perfuzabila .la aparitia frisoanelor se încălzeşte pacientul la nevoie cu perna şi pături electrice. monitor. . T=36. diazepam. glicemie . glucoză. postoperator P=84 pulsatii/min T. Metronidazol .la indicaţia . preanestezică: aspiratorul. Rh./minut 73 .postoperator se .evacuarea şi sarea abdomenului. stomacului prin .suprimarea alimentatiei cu 12 ore înainte de T. medicului anstezist se schimbă lenjeriei de pat şi se protejează cu se adminstrează muşama şi aleza.se măsoară şi notează funcţiile vitale testări la şi vegetative anestezice: xilină 2. pregatire locală: .se efectuează curăţarea..se pregăteşte salonul de ATI: aerisire 18-20°C. creatinină.9°C R=18resp. .se verifică şi se pregătesc sursa de oxigen. adminstrează la bolnavului şi va fi supravegheat cu atenţie : indicaţia facies. -1f algocalmin i. sondele de aspiraţie.se mobilizează pacientul .în salon se asigură liniştea si somnul. spălătura .A.se combate meteorismul abdominal . .se efectuiează clismă seara şi dimineaţa uree. .se aseptizează pielea cu betadină. atropină medicaţie şi soluţii de perfuzat.se transportă pacientul la sala de operaţii sondă gastrică .se asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor NaCl. postoperator: . .se efectuează . . epilarea şi degre.dimineaţa pacientul îşi goleşte vezica urinară transaminaze.

se trezeşte dimineaţa odihnit. .pacientul se odihneşte fără întrerupere 7-8 ore pe noapte.se stimulează pac. lapte 4.se explică legătura dintre ţinuta vestimentară..Alterarea stimei de sine Pacientul să-şi redobîndească stima de sine. -conştientizează pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirilor. .se facilitează accesul la ziare. . să-şi schimbe atitudinea faţă de aspectul fizic. 220C. . fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot. bine luminat -pacientul conştientizează importanţa igienei şi a ţinutei vestimentare pentru un aspect fizic plăcut.se menţin tegumentele intacte şi curate. .se asigură condiţii optime în salon: aerisit cu temp. imagine şi stima de sine. reviste.Insomnie Pacientul să beneficieze de somn corespunzător.dupa evacuarea gazelor si reluarea tranzitului intestinal se va putea consuma supe de legume strecurate . . . 74 . TV. 5. Dificultate în a se recrea Pacientul să efectueze activităţi recreative -pacientul prezintă o stare de bine fizic şi psihic 6. .se antrenează şi stimulează în aceste activităţi. .pacientul învaţă să practice tehnici de relaxare înainte de culcare. . .se explorează gusturile şi interesul pacienului pentru activităţi recreative.se educă pacientul sǎ schimbe lenjeria de câte ori este nevoie.

Pacientul să obţină informaţii despre boală şi tratament . .se oferă pacientului un pahar cu lapte cald sau ceai de tei.  -pacientul are cunoştinţele despre boalǎ. .se oferă informaţii despre boalǎ şi tratament . nu mai este anxioasǎ 75 .7. .se încurajează pacientul sǎ-şi exprime temerile. . Anxietate Pacientul sǎ aibǎ o stare de bine psihic şi fizic .se pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru explorări.se facilitează contactul cu familia.se asigură un climat de linişte şi securitate .

La examenul clinic se constată durere epigastrică la stânga liniei mediene drepte. Se externează cu recomandările: . se internează pentru dureri în hipocondrul drept. hematemeză şi melenă.5. greturi. Examenele clinice şiendoscopic susţin diagnosticul de ulcer gastric hemoragic. . Evoluţie favorabilă. Dicarbocalm. Se intervine chirurgical.  igiena psihonervoasă – servirea mesei în condiţii de relaxare nervoasă.regim igieno-dietetic de gastro-protecţie. fierbinţi sau reci. - să revină la control peste o lună. 75 .  orarul mesei – mese regulate. Famotidină. ambianţă placută. postoperator se administrează tratament cu Omeprazol.să respecte tratamentul prescris de medic.  pregătirea alimentelor fără excese de condimente. EXTERNAREA Epicriza Pacient în vârstă de 62 ani.

. Date relativ stabile: - - Numele şi prenumele: R. .F :  menarha 13 ani . cǎsǎtoriţi care o vizitează rar.A. a lucrat ca bucătăreasă Naţionalitate: românǎ Religie: ortodoxǎ Condiţii de viaţǎ:  locuieşte singurǎ într-o casǎ cu 3 camere. judeţul Iaşi Ocupaţie : pensionarǎ.  douǎ naşteri la termen fǎrǎ complicaţii .H.FOAIA DE OBSERVAŢIE.S.C : fǎrǎ importanţǎ . CULEGEREA DATELOR Sursa de date: .PACIENTA .68 m Anamneza . în condiţii salubre . Date Antropometrice Greutate –78 kg Inǎlţime – 1.ECHIPA MEDICALǍ .A.P. Obiceiuri: îi place sǎ lucreze în grădină. cu ULCER GASTRODUODENAL 3. sǎ se uite la televizor. Vârsta: 59 ani Sex: feminin Stare civilǎ: vǎduvǎ de 2 ani Domiciliu: comuna Popricani.  are 2 copii.S. Elemente fizice RH – pozitiv Grupa sanguinǎ – 0I.  menopauza la 50 de ani 76 .PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI R.

1977. K= 3. durerile s-au accentuat şi sunt însoţite de greţuri şi vărsături. inflamat. cu Ø bipolar=130mm. Pilor spastic. esofagită tip C G-scopie: lichid de stază şi bila în cantitate medie. însoţite de vărsături alimentare si bilioase. 2010 Data externării: 21. numeroase eroziuni în ulceraţi antrale cu Ø <5mm.8mg% ECHOGRAFIE ABDOMINALA: hepatomegalie cu structură moderat neomogenă.Ulcer duodenal. Splina omogenă. 2010 77 . ENDOSCOPIE DIGESTIVA SUPERIOARĂ E-scopie: VE gr lll.Cistită acută 3.gastrită acută 1978. De aproximativ 2 săptămâni. RS –N. uree=0.02.02. dar permeabil. greţuri.-   A. gastropatie hipertensivă corporeală.77g%. Istoricul bolii Bolnava acuză. cefalee occipitală. vărsături. Na= 132mEq/l. RD.Colecistită cronică Explorări şi analize de laborator VSH=18mm/lh.P :  apendicectomie la 19 ani . În cursul dimineţii prezintă dureri intense în hipocondrul drept. Data internării:17.2g%.P. VP=12mm. Pancreas fără modificări. Ht=38%. CB/71 nedilatat. Se prezintă la spital pentru diagnostic şi tratament. dureri epigastrice pe care nu le poate lega de alimentaţie. disurie. de aproximativ 1 an. glicemie=0.35g%. Diagnostic medical 1. Hb=12. hiperreflectivitate difuză.fază dureroasă 2.colecistită cronică Motivele internării dureri epigastrice şi la nivelul hipocondrului drept. coledoc.

respiraţie liniştitǎ în timpul somnului .zgomote cardiace bine bǎtute .durerea . extensie.disurie . A se mişca.A dormi.transpiraţii .dificultate în a se deplasa (a merge.reflex de deglutiţie. secreţii reduse transparente .scaun normal. A elimina .greţuri . alimente. bilioase . pronaţie şi supinaţie ale membrelor corespunzătoare . sǎruri minerale . a se .mucoasa respiratorie umedǎ.micţiuni 10-12/zi .inapetenţǎ .durerea 78 . adducţie.durata somnului 4-5 ore 4. de consistenţǎ bunǎ .ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare şi coborâre în timpul respiraţiei şi expiraţiei .dentiţie : lucrări dentare DE DEPENDENŢǍ SURSA DE DIFICULTATE Independent Nu există 2.frecvenţǎ scaun 1/zi . A bea şi a mânca 3.urină în cantitate 1400-1600 ml/24h .consum redus de lichide.respiraţie de tip costal superior .mişcări active de abducţie . a avea o bunǎ posturǎ 5.poziţii antalgice .alterarea mucoasei digestive -proces infecţios .masticaţie uşoarǎ .mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ . prezent .adoarme greu. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1.polakiurie . aşeza. somn agitat . flexie.vǎrsǎturi alimentare. ridica) .2.fatigabilitate . A respira şi a avea o bunǎ circulaţie MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ .

mediul de spital .credincioasǎ .vârsta.uşor dezinteres faţǎ de cei din jur .teamǎ. cu pauze. . A se recrea 14.dezinteres faţă de ţinuta vestimentară .vorbeşte rar.aţipiri în timpul zilei . A se realiza 13.tegumente palide dezinteres fată de măsurile de .depresia . A învǎţa  . funcţionare adecvatǎ a organelor de simţ . .starea depresivă .boalǎ . .anxietate .durerea.A practica religia 12.tristeţe .singurătate  Nu există .ordin psihologic: doreşte să comunice despre boală .transpiraţii . A fi curat.ochii încercǎnaţi . igienă . .spitalizarea .temperatura mediului între 18-25oC .stare depresivǎ .durere .proces infecţios Dependent . A comunica . A evita pericolele Dependent .anxietatea .depresia  79 .depresie 11.odihni 6.doreşte să obţină informaţii despre boală . Amenţine temperatura corpului în limite normale 8. fricǎ 10.depresia.participǎ la slujbe religioase Dependent Dependent .ordin biologic.cunoaşte mǎsurile de prevenire a accidentelor . A se îmbrǎca şi dezbrǎca 7. îngrijit 9.îngândurată.

lipsa cunoştinţelor despre boalǎ. - Pacienta are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-şi redobândi independenţa.alterarea stimei de sine manifestată prin dezinteres faţă de tinuta vestimentară şi măsurile de igienă .PROBLEME alimentaţie inadecvatǎ din cauza greţurilor şi vărsăturilor . . asistenta medicală elaborează planul de îngrijire şi aplică intervenţiile autonome şi delegate 80 . disconfort legat de durerea din epigastru şi hipocondrul drept . .dificultate în a se recrea. . . .anxietate .alterarea eliminării urinare manifestată prin disurie şi polakiurie.depresie . deshidratare . După identificarea problemelor. .

vărsăturile şi greaţa diminuează treaptat.Greţuri şi vărsături Pacienta să prezinte diminuarea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor.m. Pacienta să fie . P=82 pulsatii/min T. .se protejează lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ.în funcţie de starea bolnavului. şezând sau în decubit dorsal.se izolează patul cu paravan. pentru clătirea gurii.se asigură repaus la pat . se aşează în poziţie semişezândă.A.se susţine fruntea pacientei şi se linişteşte menajată fizic şi din punct de vedere psihic. psihic în timpul .3. . EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME EVALUARE DELEGATE .se oferă un pahar cu apă aromatizată vărsăturilor. . . .se schimbă lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie . 5. aproape de marginea patului.se educă pacienta sǎ respire profund pentru diminuarea senzaţiei de vomǎ.se administrează medicaţia prescrisă (Metoclopramid 1 fiolă i./minut T=36. 4. APLICAREA. cu capul într-o parte. apoi 1x3tb/zi.se aeriseşte salonul. PLANIFICAREA. 84 . . .6°C 1.se obţin informaţii de la pacientă despre situaţiile care accentuează senzaţia de greaţă şi vomă. . . -în urma intervenţiilor.se păstrează produsul eliminat pentru a-l arăta medicului.=110/50mm Hg R=18 resp.

importanţa igienei . ameliorează sub  sǎ adopte poziţii antalgice.se pregăteşte pacienta pentru explorări radiologice şi endoscopice . conştientizează .se monitorizează funcţiile vitale şi VSH. fizic plăcut.se explică legătura dintre ţinuta şi a ţinutei vestimentară.2. imagine şi stima de sine.=100/50mm Hg. electroliţilor. supe.Alterarea stimei de sine Pacienta să-şi redobîndească stima de sine. HLG.perioadele de şi iritante. Ranitidină 2 tb/zi.se educă pacienta sǎ schimbe lenjeria de -pacienta câte ori este nevoie.se face bilanţul increta-excreta. conform acalmie se  privind tehnicile de preparare a recomandării prelungesc.Deshidratare Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic. compoturi) pentru determinarea . P=84 pulsatii/min T.  să excludă din meniu alimentele grase Dicarbocalm 4 tb/zi.educă pacienta: Quamatel. vegetative.se stimulează pac.6°C R=187resp. . vestimentare . 4.se administrează .repaus la pat obligatoriu postprandial. -în urma intervenţiilor bolnavul se hidratează corespunzător. .A. .se recoltează sânge lichide reci (ceaiuri. uree. .durerea se . . 85 . glicemie. Dureri în Pacientul să epigastru şi prezinte hipocondrul ameliorarea drept durerii .rehidratarea orală cu cantităţi mici de ./minut . -conştientizează pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirilor. tratament.se administrează perfuzie cu Ringer lactat şi ser fiziologic 9% 3. alimentelor pentru a evita afumarea medicului .se menţin tegumentele intacte şi curate. să-şi schimbe atitudinea pentru un aspect faţă de aspectul fizic. T=36.

. nu mai este anxioasǎ 86 . bine luminat .se încurajează pacienta sǎ-şi exprime temerile.se trezeşte dimineaţa odihnită. Cefalee occipitală 6. 220C. .pacienta învaţă să practice tehnici de relaxare înainte de culcare. .Insomnie . Anxietate.se asigură condiţii optime în salon: aerisit cu temp. . Diminuarea cefaleei.se asigură un climat de linişte şi securitate . Pacienta să beneficieze de somn corespunzător. -se pregăteşte pacienta pentru explorări. .se administrează medicaţia prescrisă de medic: Ciprofloxacin 2cp/12 ore -se administrează medicaţie la indicaţia medicului -în urma intervenţiilor durerile dispar .Alterarea eliminării urinare (disurie.cefaleea se remite. .pacienta se odihneşte fără întrerupere 7-8 ore pe noapte. . Pacienta sǎ aibǎ depresie o stare de bine psihic şi fizic . frecvenţa micţiunilor se normalizează . .se recoltează urină pentru bacteriologie şi biochimie.se facilitează contactul cu familia. .se menţine o igienă corespunzătoare a lenjeriei şi organelor genitale externe. . fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot. . -se asigură repaus la pat.se oferă pacientei un pahar cu lapte cald sau ceai de tei. polakiurie) Pacienta să .se aplică comprese calde ( buiote) pe prezinte emisii regiunea pubiană.se învaţă pacienta să facă băi calde de şezut.se oferă informaţii despre boalǎ şi tratament . urinare normale. 7. 5.5.se pregăteşte pacienta fizic şi psihic pentru explorări. Pacienta să obţină informaţii despre boală şi tratament  -pacienta are cunoştinţele despre boalǎ.

EXTERNAREA Epicriza Bolnava se prezintă la clinica IGH pentru dureri la nivelul hipocondrului drept şi epigastrului.6. ambianţă placută. Metoclopramid 3 tb/zi şi Dicarbocalm 4-6 tb/zi. Examenul urinei indică infecţie urinară joasă. Recomandări la externare .  igiena psihonervoasă – servirea mesei în condiţii de relaxare nervoasă.tratament cu Ranitidină 2 tb/zi. . iar radioscopia gastro-duodenală susţine diagnosticul de Ulcer duodenal. A urmat tratament cu Metoclopramid.regim igieno-dietetic de gastro-protecţie.tratament cu Ciprofloxacin 2 cps x 2/zi 87 .  orarul mesei – mese regulate. Ranitidină. vărsături şi cefalee. Dicarbocalm. Ciprofloxacin cu evoluţie relativ bună. Examenul ecografic indică colecistita cronică. însoţite de greţuri. Examenul obiectiv evidenţiază dureri la palparea epigastrului şi hipocondrului drept. . fierbinţi sau reci.  pregătirea alimentelor fără excese de condimente.

Vârsta: 33 ani Sex: masculin Stare civilǎ: necăsătorit Domiciliu: Iaşi Ocupaţie : şomer Naţionalitate: românǎ Religie: ortodoxǎ Condiţii de viaţǎ:  locuieşte cu părinţii într-un apartament cu 3 camere.C : 88 - - .PACIENTA . . .PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI B. S.S.ECHIPA MEDICALǍ .FOAIA DE OBSERVAŢIE. CULEGEREA DATELOR Sursa de date: .H. Date Antropometrice Greutate –78 kg Inǎlţime – 1. Date relativ stabile: - Numele şi prenumele: B. cu ULCER DUODENAL 3. în condiţii salubre .85 m Anamneza A. Obiceiuri: îi place să iasă cu prietenii Elemente fizice RH – pozitiv Grupa sanguinǎ – AII.

Colecist voluminos. bilioase cu sânge proaspăt. glicemie=0. Motivele internării dureri în bară în etajul superior al abdomenului cu iradiere în regiunea lombară. apoi bilioase cu striuri sanghinolente.-  tata aparent sănătos . Coledoc=8 mm.  pancreatită cronica. gamaGT=57UI. vărsături alimentare.Ulcer duodenal hemoragic 2.77g%. . Ecografie abdomminală :hepatomegalie hiperreflectivitate difuza.P :  2000-ulcer bulbar.paloare.  consumator de etanol . TGP=35UI.35g%.Pancreatită cronică Analize de laborator şi explorări: VSH=18mm/lh. . Istoricul bolii Pacient este în evidenţa clinicii IGH cu pancreatită şi ulcer bulbar din 2000.  fumător 20 ţigări/zi. motiv pentru care se interneaza în IGH pentru investigaţii clinice şi paraclinice.P.  mama cardiopatie ischemică A. uree=0. Pancreas dificil de vizualizat.agitaţie.Hepatită cronică 3. Hb=9. greţuri.05.  hepatita cronica toxica. Diagnostic medical 1. apărute pe fondul consumului de etanol şi al efortului fizic. fh. sub tratament igieno dietetic si medicamentos. 2010 89 .Splina şi rinichii normali Data internării: 3. însoţite de vărsături alimentare.2g%.CBIH nedilatate VP=12 mm. acuză în urmă cu 2 zile dureri în bară în etajul superior al abdomenului cu iradiere în regiunea lombară. Ht=22g%.

05. 2010 90 .Data externării: 21.

a avea o bunǎ posturǎ 5.dificultate în a se deplasa (a merge.alterarea mucoasei digestive . A elimina .spitalizarea 91 .frecvenţǎ scaun 1/zi .hematemeză .reflex de deglutiţie.alterarea mucoasei digestive 4.mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ . aşeza.vǎrsǎturi alimentare cu sânge proaspăt .consumator de etanol .respiraţie de tip costal superior .masticaţie uşoarǎ .somn agitat . adducţie. prezent .respiraţie liniştitǎ în timpul somnului .mucoasa respiratorie umedǎ. normocrome .dentiţie bună . secreţii reduse transparente . ritmice .scaun normal. flexie.inapetenţǎ .A dormi.greţuri . a se odihni . extensie.ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare şi coborâre în timpul respiraţiei şi expiraţiei . A se mişca. .durerea . . de consistenţǎ bunǎ . . ridica) .mişcări active de abducţie .poziţii antalgice .durata somnului 6-7 ore DE DEPENDENŢǍ SURSA DE DIFICULTATE Independent Nu există 2. pronaţie şi supinaţie ale membrelor corespunzătoare .durerea.urină în cantitate 1400-1600 ml/24h. A respira şi a avea o bunǎ circulaţie MANIFESTǍRI DE INDEPENŢǍ . A bea şi a mânca 3.2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALǍ 1.zgomote cardiace bine bǎtute.

.diminuarea interesului . A se îmbrǎca şi dezbrǎca 7.ordin biologic. îngrijit 9.declară că este de religie ortodoxă Dependent Dependent .transpiraţie Independent .veşminte adecvate conform personalităţii .convingerile proprii .imposibilitatea de a efectua activităţi recreative  Nu există Nu există . funcţionare adecvatǎ a organelor de simţ .nu participă la acţiunile religioase .doreşte să obţină informaţii despre boală Independent Independent -cicatrici multiple şi tatuaje .6.conceptiile personale . Amenţine temperatura corpului în limite normale 8. A se recrea 14.A practica religia 12.ordin psihologic: doreşte să comunice despre boală . . A evita pericolele 10. .hematemeza Nu există .educaţia -spitalizarea  11. .îmbrăcăminte adecvată.propriile convingeri. Dependent . A comunica . A se realiza 13.anturajul.cunoaşte mǎsurile de prevenire a accidentelor . A învǎţa 92 .agitaţie.temperatura mediului între 18-25oC. A fi curat.

dificultate în a se odihni. asistenta medicală elaborează planul de îngrijire şi aplică intervenţiile autonome şi delegate 93 .lipsa cunoştinţelor despre boalǎ. dificultate în a se recrea. - Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-şi redobândi independenţa. . agitaţie. După identificarea problemelor. disconfort legat de durerea în bară în etajul superior al abdomenului . . hematemeza .PROBLEME alimentaţie inadecvatǎ din cauza greţurilor şi vărsăturilor . anxietate .

. . EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME . . PLANIFICAREA.3. . şezând sau în decubit dorsal. Metaspar 3cp/zi -în urma intervenţiilor. se aşează în poziţie semişezândă. APLICAREA. 94 .în funcţie de starea bolnavului. 5. 4. .5 C P=80bătăi/min 1. vărsăturile şi greaţa diminuează treaptat. . .se oferă un pahar cu apă aromatizată pentru clătirea gurii.se obţin informaţii de la pacient despre situaţiile care accentuează senzaţia de greaţă şi vomă.Greţuri şi vărsături Pacientul să prezinte diminuarea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor.se aeriseşte salonul.se asigură repaus la pat . aproape de marginea patului. . EVALUARE DELEGATE .se susţine fruntea şi se linişteşte pacientul din punct de vedere psihic. . TA=120/70mgHg t=36.se administrează medicaţia prescrisă Metoclopramid 1 fiolă i. cu capul într-o parte.m. . apoi 1x3tb/zi.se educă pacientul sǎ respire profund pentru diminuarea senzaţiei de vomǎ.se păstrează produsul eliminat pentru a-l arăta medicului. Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturilor.se izolează patul cu paravan.se protejează lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ.se schimbă lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie .

. Pancreas dificil de vizualizat. ajungându-se amestecate cu la o raţie calorică de 1500-2000 calorii.se face bilanţul increta-excreta. Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic. . apoi si se notează în foia de observaţii.m. Colecist voluminos.se aplică pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică.2. sterila . trombina uscata . . administrându-se la început lichide reci cu . .toaleta cavităţii bucale. 12-14 mese . glicemie.sedative pentru linguriţa. .se recoltează sânge pentru determinarea electroliţilor. semnele de ser fiziologic 9%0 în deshidratare. uree.  i.se administrează ( pulsul. regimul se tb/zi îmbogăţeşte.starea generală ameliorată TA=110/50mm Hg P=95bat/min R=17R/min t0=36. . tensiunea arteriala.CBIH nedilatate VP=12 mm.se monitorizează funcţiile vitale şi vegetative.rehidratarea orală cu cantităţi mici de adrenostazin. scaunul.se protejează lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ.aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui. adăugându-se supe -pansamente gastrice mucilaginoase.se administrează hemostatice:  i.Hematemeza Pacientul să nu mai prezinte hematemeză . transfuzie cu sânge -se pregăteşte fizic şi psihic pentru explorări. . lichide reci (apă. vitamina .repaus obligatoriu la pat. . Pacientul să prezinte recolorarea tegumentelor . Rh. izoRh . grup sanguin. legume fierte. regim linistire: diazepam 1 hidrozaharat. izogrup. . fh. a treia zi. VSH. Coledoc=8 mm.se colectează într-un vas sângele eliminat de bolnav şi se prezintă medicului -în urma intervenţiilor hematemeza se remite. apoi a doua zi . HLG.v etamsilat. greutatea corporală) perfuzie.Splina şi rinichii normali 95 . ceaiuri cu gheaţă).se susţine şi calmează pacientul în timpul vǎrsǎturilor.60C Ecografie abdomminală : hepatomegalie hiperreflectivitate difuza. gluconat de calciu.alimentaţia pe gură este suspendată K.

.se pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru explorări.perioadele de acalmie se prelungesc.pacientul învaţă să practice tehnici de beneficieze de relaxare înainte de culcare. nu mai este anxios 96 .se asigură un climat de linişte şi securitate . Pacientul să îndeplinească activităţi recreative .Dificultate în a se odihni .pacientul se odihneşte fără întrerupere 7-8 ore pe noapte. conform recomandării medicului . .se asigură condiţii optime în salon: aerisit corespunzător. Anxietate. Sucralfat 4 tb/zi. . prăjirea.  -pacientul are cunoştinţele despre boalǎ. Pacientul să obţină informaţii despre boală pacienului pentru activităţi recreative.se trezeşte dimineaţa odihnit. . .durerea se ameliorează sub tratament.Dificultate în a se recrea 6. . .3. . .  să excludă din meniu alimentele grase şi iritante.  privind tehnicile de preparare a alimentelor pentru a evita afumarea. somn . .se facilitează accesul la bibliotecă. condimentarea.repaus la pat obligatoriu postprandial. Pacientul să .se oferă informaţii despre boalǎ şi tratament . reviste . Pacientul sǎ agitaţie aibǎ o stare de bine psihic şi fizic .se oferă pacientului un pahar cu lapte cald sau ceai de tei. cu temp. -pacientul prezintă o stare de bine psihic 5. 220C. se antrenează şi stimulează în aceste activităţi .se încurajează pacientul sǎ-şi exprime temerile.se facilitează contactul cu familia.se administrează Omeprazol 40mg/zi. cărţi. 4.educă pacientul:  sǎ adopte poziţii antalgice. fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot. Dureri în bară în etajul superior abdominal Pacientul să prezinte ameliorarea durerii .se explorează gusturile şi interesul .

greţuri. Metoclopramid 3 tb/zi. Sucralfat 4 tb/zi. se internează pentru dureri în bară în etajul abdominal superior. EXTERNAREA Epicriza: pacient în vârstă de 33 ani.6. tratament cu: Omeprazol 40mg/zi. vărsături bilioase după un exces alimentar şi ingestie de alcool. în evidenţa clinicii IGH . control periodic în clinica IGH 97 . evitarea consumului de alcool şi tutun. - - Recomandări la externare regim igieno-dietetic de gastro-protecţie.

În schimb.). nutriţia se apropie tot mai mult de deprinderile alimentare anterioare. Cel mai elocvent exemplu îl constituie consumul de lapte. ca în evoluţia bolilor digestive deja existente să nu apară complicaţii grave. abuzul de băuturi alcolice. când. într-un număr impresionant de cazuri şi. fumatul excesiv.CAPITOLUL VI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE Măsuri de profilaxie primară 1. rântaşuri. prin măsurile luate. dietei slab excitosecretorii i-ar reveni un rol mai important în terapia ulcerului concomitent cu restrângerea duratei de utilizare a omeprazolului (vindecarea nişei dureaza cel puţin 4 săptămâni). 2. Prin respectarea acestor indicaţii. După ieşirea din puseul acut. cel putin teoretic. dieta propriu-zisă contribuie la cicatrizarea leziunilor ulceroase. Nutriţia deficitară facilitează acţiunea altor agenţi cu potenţial nociv asupra mucoasei intestinale. el reduce o parte din potenţialul eroziv al acesteia. Se fac totuşi anumite eliminări şi limitări în consumul anumitor produse culinare. anus iliac). cărnuri fibroase etc. 98 . gastrostomie. hepatita cronica) Profilaxia tertiară: se realizează prin acţiuni destinate diminuării incapacităţilor funcţionale ale bolnavilor (gastrectomie. Prin capacitatea sa de tamponare a acidităţii gastrice. În condiţiile menţionate. care să asigure masticaţia eficientă).dispensarizarea persoanelor cu risc crescut şi a persoanele cu teren ulceros (descendenţi din familii. . Vizeză reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnavire. deseori. în care unul sau ambii părinţi au ulcer gastroduodenal). alimentaţia neregulată şi presărată cu condimente. regimul alimentar cu proprietăţi protective facilitează efortul de cicatrizare a leziunilor deja constituite. Profilaxia secundară: urmăreşte.dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice.educarea populaţiei privind igiena buco-dentară (dentiţie bună. previne reinstalarea puseurilor evolutive. 3. Constau în : . permiţând astfel mecanismelor de apărare locală să refacă mai repede zona afectată. cât şi cum să mănânce! În acest fel contribuie la reducerea riscului de reactivitate a bolii. Se realizează prin dispensarizarea bolnavilor digestivi (bolnavi cu ulcer gastric sau duodenal. . Educarea populaţiei privind igiena alimentară Bolnavul ulceros trebuie să înveţe ce. mai ales când sunt prezente condiţii ulcerogene (stări de încordare psihica şi fizică.

diagnosticul. Ulcerul duodenal este de 2-3 ori mai frecvent decât ulcerul gastric. recoltări. Partea de explorări şi de îngrijiri acordate bolnavului cu ulcer gastroduodenal. alimentaţie. ulcerul gastric este multiplu iar ulcerul duodenal în 1% din cazuri are localizare dublă bulbar.CONCLUZII Boala ulceroasă se întalneşte la orice vârstă. Capitolul unu cuprinde noţiuni de anatomie şi fiziologie ale aparatului digestiv. obictivele şi intervenţiile acordate celor 3 pacienţi. planul de îngrijire cu problemele. Frecvenţa ulcerului duodenal este de patru ori mai mare la barbaţi şi egală cu a ulcerului gastric la femei. cu rol important în prevenirea şi tratarea ulcerului gastro-duodenal. prezentarea celor 14 nevoi fundamentale. 99 . manifestările clinice. dar incidenţa maximă este în decada 4 de viaţă pentru ulcerul duodenal şi decadele 5-6 pentru ulcerul gastric. pornind de la definitie. punând accent pe anatomia. şi realizarea educaţiei pentru sănătate. complicaţiile şi încheind cu tratamentul chirurgical. În 6% din cazuri. Educatia pentru sănătate. Capitolul V prezintă evoluţia a 3 pacienţi pe care i-am supravegheat şi îngrijit pe perioada stagiilor medicale. tratamente. asigurarea condiţiilor de mediu. reprezinta continuţul capitolelor lll şi IV. punând accent pe rolul care îi revine asistentei medicale în pregătirea pacientului pentru explorări. fiziologia stomacului şi duodenului. etiologia. aproximativ 10% dintre bărbaţi şi 4% dintre femei suferă de ulcer de-a lungul vieţii lor. În concluzie. reprezintă conţinutul celui de-al VI-lea capitol. incidenţă continuând apoi cu morfopatologia. În cel de-al ll-lea capitol am prezentat ulcerul gastro-duodenal. În general ulcerul gastric şi ulcerul duodenal sunt leziuni solitare. Cuprinde : culegerea datelor.

Bucureşti.UNGUREANU G. Editura Medicală. Editura viaţa medicală românească. ALBU ROXANA MARIA . 1976 4. 2004 10. PUSCAŞ IOAN . Bucureşti. Editura Corint. PASCU . NICULESCU GHEORGHE .. Editura medicală. . 2004 3. COVIC M.Tratat de gastroenterologie clinica.Probleme actuale şi concepţii noi în patologia gastroduodenală. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.IFRIM MIRCEA .noţiuni de bază. Editura Junimea. 1996 6.Clinica medicală.GRIGORESCU M. 1996 2.TITIRCĂ LUCREŢIA Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali. Iaşi.BIBLIOGRAFIE 1. 1985 9. 1997 5. R.Terapeutica 100 . GHERMAN ION . 1978 8. Bucureşti.A.. Bucureşti. Editura Tehnica. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.ALEXA IOANA DANA .Ce trebuie să ştim despre bolile digestive. Editura Ştiintifică şi Enciclopedică. RANDAŞU GEORGETA ELENA -Ulcerele tubului digestive. Bucureşti.NEGOIŢA CONSTANTIN I.DR. 1988 7.Medicina internă. .Anatomia şi fiziologia omului.Compendiu de anatomie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->