RODICA CRI AN

CONSTRUC II DIN LEMN
PUBLICA IE DE UZ DIDACTIC

Editura universitar “Ion Mincu” Bucure ti, 2006

CONSTRUCŢII DIN LEMN

1. LEMNUL DE CONSTRUCŢII
1.1. GENERALITĂŢI
Lemnul poate fi considerat primul material de construcţie. Din preistorie şi până astăzi acest material a fost utilizat constant, în cele mai variate moduri, în alcătuiri constructive cu sau fără rol structural. Acest fapt se datorează atât răspândirii lemnului, sub forma unor specii diverse, în toată lumea, cât şi lucrabilităţii sale, greutăţii reduse şi bunelor sale caracteristici mecanice. Cu toate acestea, puţine sunt mărturiile unor realizări foarte vechi din lemn şi, în orice caz, mult mai puţine decât cele din piatră. Intr-adevăr, lemnul este caracterizat de o perisabilitate crescută, legată de factori multipli, şi nu în ultimul rând de bine cunoscuta sa vulnerabilitate la foc. Totuşi poate fi cu uşurinţă constatată şi astăzi o largă utilizare în timp a planşeelor din lemn, în special în zonele rurale şi în vecinătatea pădurilor. Succesul şi răspândirea planşeelor de lemn, ca şi a şarpantelor din lemn, este justificată de posibilitatea acoperirii unor deschideri destul de mari cu structuri uşoare, costuri reduse şi fără a fi necesari pereţi perimetrali masivi ca în cazul bolţilor din zidărie. Termenul ‘lemn’ nu desemnează un material în sensul strict al cuvântului. Intr-adevăr, fiecare ‘lemn’ este caracterizat de dimensiuni, aspect şi proprietăţi (durabilitate, lucrabilitate, etc) tipice pentru specia căreia îi aparţine. Ca atare, prin acest termen se desemnează de regulă la modul general partea rezistentă (care nu e verde) a plantelor. Lemnul care răspunde cel mai bine cerinţelor de utilizare provine din plante ce pot fi grupate în două mari specii: foioasele, cărora le corespund lemnele dure, şi coniferele, cărora le corespund lemnele moi. Pentru aceste două mari familii, procesul de dezvoltare, atât fizică, cât şi a proprietăţilor mecanice, are loc în acelaşi mod şi anume prin suprapunerea în sens radial a inelelor de creştere. Zona internă, cea mai veche, este cea mai rezistentă. Cu referire la trunchi - partea din care se extrage lemnul de construcţie - pot fi evidenţiate 3 secţiuni: transversală, radială, tangenţială. Fiecăreia din aceste 3 secţiuni îi corspund proprietăţi de rezistenţă mecanică specifice: lemnul răspunde diferit funcţie de planul în care acţionează forţele. De aceea, se spune că lemnul este un material puternic anizotrop. Cu referire la un segment de trunchi, cu cele 3 secţiuni evidenţiate, se pot recunoaşte zonele caracteristice de creştere. Partea cea mai rezistentă este constituită de duramen, în timp ce alburnul, sau lemnul tânăr, reprezintă partea fiziologic activă, şi, prin substanţele depozitate, constituie o zonă putrescibilă. Zonele externe nu prezintă de regulă interes pentru întrebuinţările curente.

1

Peste starea anhidră. îl constituie sensibilitatea sa la umezeală.Funcţie de caracteristicile botanice: conifere (plante cu frunze aciculare) şi foioase (plante cu frunze late) . stabilitatea formelor şi rezistenţa mecanică (care scade cu creşterea umidităţii). Conţinutul de apă influenţează greutatea specifică. manele. Procesul de uscare a lemnului proaspăt tăiat (al cărui conţinut de apă poate ajunge la 75% din greutate) are ca scop aducerea umidităţii conţinute la o limită acceptabilă pentru utilizarea lemnului în construcţii fără pericolul unor fenomene deformative importante. ca urmare a îmbătrânirii (uscării) şi a variaţiilor de umiditate inerente. totodată umiditatea crescută (peste 18%) determină procese biologice de degradare a lemnului.curs UAUIM.2. Contragerea axială este mai redusă decât contragerea transversală (radială şi tangenţială).Funcţie de provenienţă: esenţe (sortimente de lemn) europene şi exotice . funcţie de diverse criterii: provenienţă. rigle. respectiv atingerea unui echilibru higroscopic optim. Lemnul păstrează însă proprietatea de a realiza schimburi de umiditate cu mediul ambiant (este higroscopic): de aceea. bulumaci .contragere axială (minimă) 1 2 Cherestea: denumire dată materialului lemnos cu cel puţin două feţe plane şi paralele. 2 . Contragerea lemnului prin uscare provoacă tensiuni şi deci deformaţii. caracteristici botanice. procent mai mic sau mai mare de scânduri cu latura mare a secţiunii perpendiculară pe direcţia cercurilor anuale (nedeformabile sau puţin deformabile) A. contragerea axială este mai redusă decât contragerea transversală (radială şi tangenţială). cu implicaţii directe asupra folosirii sale în construcţii.CONSTRUCŢII DIN LEMN Lemnul de construcţii se poate poate clasifica în diverse categorii. ‘Lucrul’ lemnului. pot fi identificate următoarele categorii: . etc Astfel. Funcţie de zona de trunchi din care au fost extrase. cu efecte diferite pe diferite direcţii şi în diferite secţiuni ale trunchiului. dimensiunile.2. mod de prelucrare.contragere tangenţială (maximă) B. piesele de lemn se vor deforma diferit. radială şi tangenţială. se produce ‘umflarea’ lemnului. Sensibilitatea la umezeală.1. Modificarea conţinutului de apă al lemnului între anumite limite. se spune că lemnul ‘lucrează’. rezultat din tăierea buştenilor la gater V.Lemn rotund: stâlpi. grinzi.Lemn cioplit: blăni. şi Materiale pentru construcţii şi finisaje . CARACTERISTICI TEHNICE 1. Sub valoarea de saturaţie a fibrelor (cca 30%) volumul se reduce: are loc o ‘contragere’. bile. Pentru o aceeaşi modificare de umiditate. grinzi cioplite. Contragerea are valori diferite pe cele trei direcţii: contragerea este mai mare pe direcţie tangenţiala decât pe direcţie radială. se recomandă ca umiditatea conţinută să fie de cca 8-12% pentru utilizare la interior şi cca 13-18% pentru utilizare la exterior.Lemn de cherestea1: scânduri. an I.Funcţie de modul de prelucrare: . piloţi . Sensul probabil al variaţiilor dimensionale şi de formă ale pieselor din lemn. trebuie prevăzut şi avut în vedere la proiectarea de detaliu a construcţiilor din lemn. respectiv între starea anhidră şi valoarea de saturaţie a fibrelor.2 1.contragere radială (medie) C. dulapi. este indicată adaptarea lemnului la mediul în care va sta. dincolo de practica uscării prealabile. şipci. înaintea punerii în operă. determină variaţii de volum şi dimensiuni pe cele trei direcţii principale: axială. Unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnului.

3. Greutatea specifică Intre materialele folosite la realizarea structurilor portante. catran sau carbonatare) trebuie făcută pe lemn bine uscat. ciuperci. apa menţinută în interiorul unui lemn prea tânăr impermeabilizat superficial va determina în scurt timp putrezirea acestuia.2. stejarul).esenţe cu contrageri reduse: 5 . apte pentru lucrări de tâmplărie şi furnire. Puterea calorifică este proporţională cu densitatea. prezintă fisuri medii şi pot fi con servate ca lemn rotund.15% (ex. în cadrul fiecărei 3 .20% (ex. tensiuni datorate contragerii tangenţiale 1. precum şi unele tratamente superficiale ignifuge. îmbinările. lemnul se 0 descompune progresiv.2. Agenţii biologici sunt de regulă specifici fiecărui tip de lemn.CONSTRUCŢII DIN LEMN tensiuni datorate contragerii radiale . Degradarea biologică Dată fiind originea sa organică. lemnul este atacabil de micro şi macro organisme: bacterii de putrefacţie. lemnul este considerat un material uşor (spre deosebire de zidărie şi beton).3. plop. Sensibilitatea la foc Lemnul este un material combustibil.10% (ex. prezintă crăpături mari din uscare şi este necesară debitarea rapidă. nuc). decât cele de lemn dur. insecte parazite. Unii agenţi biologici atacă lemnul uscat (insectele parazite). . . Sunt mai vulnerabile părţile tinere ale lemnului şi. înaintea uscării.2. Supus unor temperaturi crescânde în prezenţa aerului. în general. 1. In ceea ce priveşte putrescibilitatea. calitatea lemnului şi gradul de expunere la foc a pieselor.esenţe cu contrageri medii: 10 . ciuperci parazite) sunt favorizate de umiditatea crescută asociată căldurii şi lipsei ventilaţiei. pentru a se aprinde la 270 C. răşinoasele).esenţe cu contrageri mari: 15 . speciile de lemn moale. Ca atare. Greutatea specifică variază funcţie de specie şi funcţie de conţinutul de apă.2. Asigurarea unei rezistenţe omogene la foc a tuturor pieselor unei structuri din lemn implică o serie de constrângeri în ceea ce priveşte dimensionarea pieselor. 1. lemnul este afectat în special de situaţiile mixte (părţi ude / părţi uscate) şi de variaţiile ciclice de umiditate. Aplicarea unor tratamente protective (vopsire sau lăcuire. alte atacuri biologice (bacterii de putrefacţie.

2. cel cu vase mici şi difuze. sunt definite mai multe clase de calitate cărora le corespund caracteristici mecanice diferite.5. termică.50 t/m 0.80 t/m3 Porozitatea este o caracteristică generală a lemnului. In zonele de îmbinare eforturile sunt verificate ţinând cont de slăbirea secţiunii interesate prin chertare. pe aceeaşi direcţie. rezistenţa este diferită funcţie de direcţie. 1996) 4 . 1 1 Anizotrop. lemnul este poros.75 t/m 3 mãslin carpen stejar abanos 0. care prezintă direcţii privilegiate (DEX. ce priveşte utilizarea şi consevarea diverselor tipuri de lemn.CONSTRUCŢII DIN LEMN specii în parte. lemnul de brad este de peste 3 ori mai izolant decât cărămida cu goluri) Conductibilitatea fonică a lemnului este redusă. se pot face referiri la valori stabile ale greutăţii specifice numai în raport cu conţinutul de apă.94 t/m3 1. salcie plop brad mesteacãn 1. Care nu are aceleaşi proprietăţi fizice în toate direcţiile. cel fără răşină.90 t/m 0. determină o reducere a nivelului sonor de 27 dB pentru sunete de 1000Hz) 1.26 t/m3 0. ca şi prezenţa. decât cel cu vase mari. creşte cu umiditatea. In zona îmbinărilor este necesar să fie utilizat cel puţin lemn cu rezistenţă medie sau lemn lamelar încleiat de calitate.2. Conductibilitatea termică a lemnului este slabă. pentru o umiditate de 15%. la 20 mm grosime. Caracteristicile mecanice Lemnul este un material HETEROGEN (neuniform ca structură. lemnul este un bun izolant termic (ex.70 t/m 0. Funcţie de felul în care se prezintă lemnul. este bine să se verifice regularitatea creşterii. Porozitatea influenţează capacitatea de izolare termică (lemnul poros este mai bun izolant termic). rezistenţa la întindere şi cea la compresiune au valori sensibil diferite) Rezistenţa mecanică creşte în general cu greutatea specifică. în general. se consideră mai poros lemnul moale. 1. calitate. Ea este influenţată (negativ) de conţinutul de apă al lemnului.2. decât cel dur. Porozitatea 0.77 t/m3 0. Porozitatea lemnului variază funcţie de specie.54 t/m 3 paltin salcîm cireº fag 0. lemnul de balsa. esenţa lemnoasă şi densitate. Rezistenţa şi deformabilitatea îmbinărilor depind esenţial de proprietăţile elementelor de lemn asamblate.60 t/m3 0. anumite tipuri de îmbinări speciale pot să impună condiţii mai severe.7. decât cel cu răşină. dar şi sensibilitatea la umezeală (accentuată de o porozitate crescută). In tabelul următor sunt prezentate cîteva exemple de greutăţi specifice (t/m3) pentru diverse specii de lemn. etc) şi ANIZOTROP (pentru o aceeaşi solicitare. In general. şi ca atare un bun izolant acustic (ex. localizarea şi starea eventualelor noduri sau alte defecte.92 t/m3 0. fonică Conductibilitatea electrică variază funcţie de conţinutul de apă.6. Conductibilitatea electrică. deci mai vulnerabile din punct de vedere al absorbţiei de apă. deşi uşor.60 t/m3 0. Suprafeţele de capăt (secţiuni transversale) sunt mai poroase decât cele longitudinale. La evaluarea proprietăţilor mecanice ale unui element din lemn.

în schimb fagul. proprietatea de a suporta simultan eforturi ridicate şi deformaţii mari.rezistenţă la îndoire: săgeată mică înainte de rupere.lemn rezilient: frasin. un cui.60% mai mică decât cea la forfecare transversală (perpendiculară pe direcţia fibrelor) Deformabilitatea este diferită pe cele trei direcţii de solicitare (axială. . această caracteristică este puternic influenţată de sensul fibrelor. Rezistenţa la compresiune pe direcţie transversală (radială şi tangenţială) este 15-20% din rezistenţa pe direcţie axială. lemnul cel mai rigid se rupe repede şi casant. comportarea la încovoiere variază funcţie de poziţia suprafeţelor de separaţie între inelele de creştere (v. Bucureşti. în raport cu greutatea lor specifică mai mică. . dar este ceva mai bună la lemnul dur de foioase. înainte de a se rupe.tenacitate: fermitate. schiuri. Este proporţională cu densitatea lemnului şi scade cu creşterea umidităţii. un şurub.lemn fragil: pin.solicitarea la forfecare cel mai frecvent întâlnită în construcţii este proporţională cu densitatea. brad. Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitări prin şoc. DEX. o astfel de utilizare trebuie evitată. răşinoasele au o comportare mai slabă. răşinoasele au o rezistenţă semnificativă la îndoire. Funcţie de rezistenţa la şoc.lemn mediu rezilient: stejar.CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezistenţa la compresiune creşte aproape proporţional cu densitatea şi scade odată cu creşterea conţinutului de apă (ex. rezistenţa la întindere este apropape dublul celei la compresiune. în raport cu următoarele proprietăţi: . Duritatea exprimă rezistenţa pe care lemnul o opune la penetrarea unui corp dur (o unealtă de prelucrare. Prezenţa fisurilor din contragere scade foarte mult rezistenţa la întindere perpendiculară pe fibre. din acest punct de vedere.f). lemnul se clasifică astfel: . 1998) 1 5 . este folosit la fabricarea mobilei.Totodată.dispunerea inelelor de creştere în secţiune) Rezistenţa la forfecare în lungul fibrelor (lunecare longitudinală) . pentru o aceeaşi încărcare. Rezistenţa la compresiune transversală este în general slabă. . apt pentru unelte. Ed. Rezistenţa la întindere transversală este în general foarte slabă. o creştere de 1% a umidităţii determină în medie o scădere a rezistenţei cu 4%). Duritatea este diferită pentru diferite zone ale trunchiului (duramenul este mai dur ca alburnul). grinzi. Pe direcţie axială. Rezistenţa la forfecare în lungul fibrelor este cu 50 . precum şi de defecte (cum sunt nodurile sau fibrele torsionate). . fag. între diversele esenţe. de unde utilizarea lor la schelete structurale. Rezistenţa la şoc (rezilienţa) maximă se manifestă pe direcţie radială. radială. etc). apt pentru alcătuiri fixe (ex. tangenţială). cedru.Univers enciclopedic. Rezistenţa la încovoiere Pentru probe de aceleaşi dimensiuni şi aceleaşi forţe care acţionează perpendicular pe axă. care se curbează uşor. (Academia Română. egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea unei epruvete şi aria secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. tavane suspendate) Flexibilitatea caracterizeză mai mult sau mai puţin lemnul. apt pentru tâmplărie.rigiditate: raportul între secţiunea piesei şi săgeata sa în momentul ruperii. Deformabilitatea pe direcţie axială este de regulă ceva mai mare la compresiune decât la întindere. Rezistenţa la întindere a lemnului are valoarea maximă. 1 Rezilienţă (s. Duritatea mare implică o lucrabilitate mai redusă a lemnului. iar cea minimă pe direcţie tangenţială.

esenþe rezistente la ciuperci Protecþie chimicã Folosirea unor . p. intemperii.8. Lemnul supus unei umidităţi constante este durabil. . ulm.este amplasat într-un mediu uscat. In general. oleo-răşini (tek. mormintele egiptene) Conservarea lemnului Longevitatea lucrărilor executate din lemn este asigurată printr-o concepţie corectă a construcţiei şi a detaliilor. solicitări termice.nu conţine substanţe care fermentează. suprafeþelor în general suficientã Tratarea suprafeþelor (vopsea sau lac protector) Protecþie chimicã Protecþie chimicã Folosirea unor . esenþe rezistente.CONSTRUCŢII DIN LEMN 1. . In atmosferă uscată. tanin (stejar. Durabilitatea Se referă la proprietatea lemnului de a rezista la acţiunea factorilor de mediu (umiditate atmosferică. Lausanne. esenþe rezistente la ciuperci Tratarea suprafeþelor (vopsea sau lac protector) Protecþie chimicã Folosirea unor . pitchpin). la adăpost. apă absobită prin capilaritate. eucalipt). Bâtir. Produsele chimice fungicide (antiseptice) nu acţionează eficient contra putrezirii decât dacă pătrund suficient în masa lemnului. MIJLOACE DE CONSERVARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE DIN LEMN Gradul de expunere Elemente protejate de intemperii Elemente parþial protejate de intemperii Agresiuni posibile Insecte Intemperii Zone relativ uscate atacate de insecte Zone umede atacate de ciunperci Elemente expuse la intemperii Intemperii Ciuperci Elemente umede Elemente scufundate în apã Ciuperci Acþiuni chimice ale apelor poluate. castan). alegerea judicioasă a materialelor şi a tehnicilor de punere în operă şi. ciuperci şi insecte. . esenþe rezistente la ciuperci Protecþie chimicã Folosirea unor . Renée.2.conţine cantităţi suficiente de răşini (pin. acesta poate dura mai multe milenii (v. Construction en bois (după VITTONE. complet scufundat în apă dulce poate dura cinci secole. chimice şi mecanice). la nevoie.105) 6 . 1996. prin tratamente superficiale adecvate sau printr-o protecţie chimică în masă. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Manuel de la construction. 1 Conform Normelor SIA 164. această condiţie nu este îndeplinită decât de tehnologiile industriale de impregnare.este dens. lemnul cel mai durabil în condiţii normale de utilizare este cel care: . stejar. alburnul conţine amidon şi glucoze ce constituie o hrană obişnuită a insectelor xilofage. bacterii 1 Mijloace de conservare Protecþie chimicã impregnarea . lemnul de arin.

SISTEME CONSTRUCTIVE A. + grinzi simple B. SISTEME CU PEREŢI PORTANŢI (sisteme ‘închise’) PEREÞI DIN BÎRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) PEREÞI CU SCHELET IN ZÃ BRELE (FACHWERK) PEREÞI DIN PANOURI DIN DULAPI B1 B1a FĂRĂ FÃ RÃ MONTANÞI NOD CARACTERISTIC B2 B1b CU MONTANÞI B3 B3a TIP 'BALOON" B4 B3b TIP 'PLATFORM" NR. Draced Frame. prefabricare în serie mare Posibilãvariantãcu stîlpi din 4 elem. Westwrn Frame) º i cele contemporane derivate Adecvat pt. 7 . NIVELE IMBINÃ RI DULGHEREª TI IMBINÃ RI INGINEREª TI OBS .CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. prefabricarea în serie mare a clã dirilor Adecvat pt. 1 2 2 2 2 Acoperiº plat Adecvat pt. au structură proprie) A1 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE SUPRAPUSE A2 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE COPLANARE A3 CU GRINZI SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' A4 CU STILPI 'ÎN CLEª TE'+ GRINZI SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' A5 CU GRINZI PRINCIPALE ª I SECUNDARE 'ÎN CLEª TE' NOD CARACTERISTIC NR. SISTEME CU STÂLPI ŞI GRINZI (sisteme „deschise”) Închiderile şi compartimentările sunt diferite de structura portantă a clădirii (sunt neportante sau autoportante. prefabricare în serie mare a clã dirilor Inchiderile şi compartimentările coincid cu structura portantă a clădirii. NIVELE IMBINÃ RI DULGHEREª TI IMBINÃ RI INGINEREª TI OBS 2 2 >2 >2 >2 1 Sistemul tradiþional cu umpluturãdin zidã º i rie sistemele contemporane derivate Sistemele tradiþionale americane (Baloon Frame.

cuie (la extremităti) 8 .1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu cep si scobitură (tipul principal) b) Îmbinare cu guseu din lemn. SISTEME CONSTRUCTIVE CU STÂLPI ŞI GRINZI 2.1.1. încastrat si fixat cu.

2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE COPLANARE S C HEMĂ AXONOMETRICĂ A STR U C T U R I I (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare grindă / stâlpi cu cornier din oţel b) Grinzi principale îmbinate la 60 pe un stâlp continuu 9 .

fixarea diagonalelor 10 .3.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.1. GRINZI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI cu eclise din lemn sau din otel.

CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. stâlp cu secţiune compusă din doi dulapi+furură Variantă: stâlp compus din 4 elemente + grinzi cu secţiune simplă continui pe două direcţii 11 . STÂLPI „ÎN CLEŞTE” + GRINZI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu buloane. stâlp cu secţiune compusă prin alipirea a doi dulapi b) Îmbinare cu buloane.4.1.

1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. 12 .5. GRINZI PRINCIPALE ŞI SECUNDARE „ÎN CLEŞTE” SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simpl i f i c a r e n u a u fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinarea grindă / stâlp cu sectiune circulară cu buloane galvanizate si crampoane „bulldog”. dopurile de lemn oferă îmbinării metalice o mai bună rezistentă la foc. b) Îmbinare cu buloane + gujoane. la o constructie cu deschideri mici.

îmbinare cu lambă adăugată. etanşat cu muşchi sau fuior de cânepă gudronată c) Bârne cu suprafaţă mare de rezemare.1.1a.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. perete aerat b) Bârne cu secţiune regulată. suprapuse alternativ în raport cu diametrele.Pereţi interiori: 8-10 cm a) Bârne cu rosturi cioplite concav. a ÎMBINĂRI a) Bârne circulare: îmbinare de colţ la jumătate lemn b) Bârne circulare cu suprafaţă mare de rezemare: îmbinare de colţ la 2/4 lemn c) Bârne rectangulare: îmbinare de colţ la 2/4 lemn. FĂRĂ MONTANŢI BÂRNE CU SECŢIUNI CIRCULARE a) Bârne din lemn brut. cu uluc si lambă adăugată. cu capetele petrecute d) Bârne rectangulare: îmbinare de colţ în coadă de rândunică (la fată) e) Bârne rectangulare: îmbinare cu perete interior în coadă de rândunică (la faţă) b c d e 13 .2.Pereţi exteriori: 10-12-14 cm . SISTEME CONSTRUCTIVE CU PEREŢI PORTANŢI 2. BÂRNE CU SECŢIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) „inima” lemnului spre exterior Grosimi: . rost cioplit concav. PEREŢI DIN BÂRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) 2.2.2. umplute cu muşchi sau cânepă gudronată (streaşină destul de amplă) b) Bârne cu dublă lambă si uluc (10 cm grosime) c) Bârne cu dublă pantă.

1b.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. CU MONTANŢI PEREŢI CU MONTANŢI DIN LEMN a) Montantul serveşte la asamblarea si rigidizarea pereţilor portanţi b) Montant cu rol de stâlp (dimensionat pentru preluarea încărcărilor verticale).2. a b PEREŢI CU MONTANŢI METALICI 14 . perete autoportant Etanşeitatea poate fi ameliorată prin comprimarea unui resort.

PEREŢI CU SCHELET ÎN ZĂBRELE (FACHWERK) SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE ÎMBINĂRI a) Îmbinare cu cep si scobitură b-c) îmbinare în planul faţadei. în dreptul planşeului intermediar (varianta c – etaj în consolă) căprior cosoroabă grindă planseu stâlp (montant) traversă talpă inferioară talpă superioară buiandrug diagonală glaf PRINCIPALELE NODURI ALE SCHELETULUI TRADIŢIONAL talpă inferioară soclu 15 .2.2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2.

schema nodului cu stâlpi şi grinzi 16 .3.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. PEREŢI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMĂ AXONOMETRICĂ A STRUCTURII (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) Structură tip BALOON Structura tip PLATFORM SCHEMĂ DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC a) structura tip „BALOON” b) structura tip „PLATFORM” 1) stâlp 2) grindă secundară 3) grindă principală 4) talpă inferioară 5) talpă superioară c) pentru comparaţie.2. la aceeaşi scară.

CONSTRUCŢII DIN LEMN SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADIŢIONALE AMERICANE DIN DULAPI Balloon Frame. Draced Frame. stâlpii peretelui (montanţii). sunt continui pe două nivele. Sistemul Western Frame se diferenţiază în plus prin faptul că se plachează cu scânduri diagonale atât pereţii. nemaifiind necesare elemente de contravântuire (diagonale) în compunerea scheletului. Western Frame În sistemul Balloon Frame. Baloon Frame Western Frame 17 . cât şi tavanele şi pardoselile. îmbinările sunt realizate cu cuie. cel mai simplu şi cel mai frecvent utilizat. Toate piesele utilizate au dimensiuni standard. astfel scheletul este rigidizat în cel mai simplu mod. dispuşi la circa 40 cm interval. În celelalte sisteme (Draced Frame si Western Frame) construcţia peretelui este întreruptă în dreptul fiecărui nivel de către o structură orizontală.

grindă de planseu. 8. 4. 6. 2. 18 . cosoroabă. talpă inferioară. 5.CONSTRUCŢII DIN LEMN SISTEM CONSTRUCTIV CONTEMPORAN DIN DULAPI 1. 9. diagonală. traversă. buiandrug si glaf fereastră. 7. 3. soclu. căprior. stâlp (montant).

Construcţie din panouri de mici dimensiuni. In acest caz. înalţime h = înalţimea etajului. Sistemul permite prefabricarea cea mai completă a construcţiei de case din lemn. Distanţa între montanţi depinde de sistemul de descarcare a forţelor. sunt utile pentru partiuri flexibile. construcţii individuale şi prefabricare. a. Panourile de dimensiuni mici permit multiple combinaţiii în plan. realizate prin preasamblarea unor panouri de dimensiuni mici. panouri de acoperiş (plan sau înclinat) 19 . fără placare exterioară suplimentară c. rosturile mai multe şi expuse implică rezolvări 'delicate' pentru asigurarea etanşarii b.CONSTRUCŢII DIN LEMN 2. — Panouri de dimensiuni mari: laţime l = 4..1. proiectarea modulară este menită să permită integrarea si intercorelarea panourilor ‘de catalog’ în cadrul unor clădiri diverse. CONSTRUCŢII CU PEREŢI DIN PANOURI Sistemele constructive bazate pe panouri prefabricate sunt în general sisteme modulare. 10 m. Construcţie cu panouri chesonate de planşeu b) După poziţie: Panouri verticale: panouri de pereţi. Panourile pot fi clasificate astfel: a) Dupa dimensiuni: — Panouri de dimensiuni mici: laţime l = 1 . Panourile de mari dimensiuni se obţin din preasamblarea unor panouri de dimensiuni mici asociate prin tălpi superioare şi inferioare continui. modul de racodare cu pereţii perpendiculari. urmărinduse compunerea clădirilor cu un număr cât mai mic de elemente (panouri) repetabile. fără placare exterioară suplimentară.2 m (funcţie de materialul de placare). urmând să primească o placare exterioară în şantier d..2. prin folosirea de panouri complet finisate. trama compoziţionala. Construcţie din panouri portante de mari dimensiuni. dimensiunea materialelor de placare. înalţime h = înaltimea etajului. în variantele dimensionale definite anterior Panouri orizontale (sau înclinate): panouri de planşeu intermediar.4. Construcţie din panouri portante de mici dimensiuni. standardizate si produse industrial.80 .

Dimensiunile elementelor spaţiale sunt determinate. depozitare şi manipulare existente. dar şi a compartimentărilor nestructurale. cu grad diferit de prefabricare) — Elemente spaţiale Elementele spaţiale permit un grad avansat de prefabricare a structurii. făcând posi bil un montaj foarte rapid. de greutatea acestora şi de posibilităţile de transport.CONSTRUCTII DIN LEMN c) După formă: — Panouri plane (de diferite dimensiuni. în diverse poziţii. d) După gradul de prefabricare: — Panouri integral prefabricate — Panouri parţial prefabricate Panouri parţial prefabricate (numai scheletul) Panouri integral prefabricate (inclusiv tâmplăria) de dimensiunea unei încăperi Panouri integral prefabricate (inclusiv tâmplăria) de dimensiuni mici Elemente (celule) spaţiale prefabricate 20 . între altele. a finisajelor şi chiar a instalaţiilor integrate.

precum şi o manoperă complicată ce lungeşte timpul de execuţie. în raport cu încărcările transmise. broşe. Totodată. mai simple sau mai sofisticate . Pe de altă parte. de formă cilindrică. etc . din lemn sau metalice (pene. exigenţele de rezistenţă la foc. PIESE DE LEGĂTURĂ DIN LEMN DORNURILE (CUIELE) şi PENELE DE LEMN sunt cele mai frecvente piese complementare îmbinărilor tradiţionale. Exemple: (a) îmbinare ‘în furcă’ + dorn. conectori dinţaţi. În general sunt asociate îmbinărilor cu cep şi scobitură. îndeosebi în cazul sistemelor cu schelet tradiţionale. şi sunt verificate în detaliu prin calcule. permiţând demontarea.cu ajutorul cărora au fost realizate toate structurile clasice din lemn şi multe din cele recente. Îmbinările tradiţionale (dulghereşti) corelează aceste caracteristici ale lemnului. DORNURILE sunt piese din lemn dur. fiind puţin dens. Sistemele moderne de îmbinare (inginereşti) folosesc materiale auxiliare mai fiabile.pot necesita folosirea unor piese auxiliare de legătură. crescând preţul construcţiei. Tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asamblare trebuie în mod deosebit avut în vedere. Îmbinările tradiţionale . etc) cu rol de siguranţă. frecvent prismatice). buloane. scoabe. uşor tronconice sau nu (în trecut. ÎMBINAREA PIESELOR DIN LEMN 3. în raport cu riscuri atăt structurale cât şi estetice. cuie. criterii estetice. ceea ce implică tăierea adecvată a pieselor ce urmează a fi îmbinate (îmbinări cu chertare sau dulghereşti). sunt însă de natură empirică. Îmbinările tradiţionale. bazându-se în mod esenţial pe geometria îmbinării. în sensul împiedicării deplasărilor relative ale pieselor în caz de încărcări neprevăzute. expunerea la intemperii.2. condiţiile de montaj. Alegerea poate fi făcută în raport cu: cerinţele structurii portante (eforturi şi deformaţii). implică o reducere importantă a secţiunii eficiente a pieselor în zona îmbinării (şi deci o majorare a secţiunii lor curente).1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. dornuri. (b) îmbinare cu cep şi scobitură + dorn. plăcuţe dinţate. chiar de mari dimensiuni . b a 21 . se fasonează uşor. îmbinărilor ‘la jumătate-lemn’ şi celor ‘în furcă’. permiţând geometrii mai puţin complicate şi restrictive ale îmbinărilor.buloane. ÎMBINĂRI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE Puţin dens. Transmiterea eforturilor trebuie făcută ţinând cont de direcţia fibrelor şi asigurată printr-o suprafaţă de contact suficientă. bazându-se mai mult pe meşteşug decât pe calcule. lemnul rezistă prost la încărcări concentrate şi legături punctuale. pentru a împiedicadeplasările şi/sau desfacerea îmbinării. şuruburi. gujoane metalice. Piesele moderne de asamblare.sunt în general produse în serie mare şi au capacitatea de a transmite diferite eforturi. 3. lemnul implică piese cu secţiuni mari.1. PIESE DE LEGĂTURĂ 3.2.

de două categorii: (a) pene cu feţe paralele. a (b) pene cu o faţă înclinată. adecvate unor lucrări de mică şi medie importanţă. introduse în locaşuri de aceeaşi formă şi dimensiuni practicate la joncţiunea dintre două piese de lemn ce trebuie asamblate. Aceste îmbinări (de tip ingineresc).CONSTRUCŢII DIN LEMN PENELE sunt elemente prismatice din lemn dur. 22 . fiind fixate cu cuie sau şuruburi (eventual cu încleiere suplimentară). leagă în acelaşi plan două sau mai multe piese de lemn. sunt calculate funcţie de grosimea plăcilor şi distanţele reglementare de fixare a cuielor. sunt solicitate în principal la compresiune axială şi forfecare. solicitate la compresiune pe direcţie înclinată sau schiar transversală b ECLISELE de lemn (în general din contraplacaj).

În cazul solicitării la smulgere (nerecomandabil). PLĂCILE PERFORATE FIXATE CU CUIE: ilustrează simplitatea şi performanţele cuielor (în acest caz. Foi de tablă (2 mm grosime) introduse în fante tăiate în lemn multiplică numărul de secţiuni pe care se repartizează eforturile. pentru menţinerea în poziţie a îmbinărilor. ceea ce previne crăparea lemnului şi permite utilizarea mai eficientă a cuielor (indispensabil în cazul lemnului de stejar sau fag). cu atăt relaţia cui / gaură se alterează în raport cu eforturile perpendiculare pe cui (o dată în plus. Plăci metalice (4-6 mm) fixate în atelier de interfeţele pieselor de asamblat. 3. Pe şantier. Pe de altă parte. un bulon de articulaţie (3) asociază piesele realizând o articulaţie ideală cu părţi metalice ascunse şi deci protejate contra focului. Această rezistenţă se reduce cu timpul. CUIELE: deopotrivă empirică şi modernă. Bulon de asociere a pieselor pe şantier SCOABELE: sunt în general utilizate în cadrul construcţiilor tradiţionale. ŞURUBURILE PENTRU LEMN: prezintă avantajul mai bunei rezistenţe la smulgere decât cuiele netede. Distanţele între cuie şi faţă de margini sunt reglementate. Străpungere cu margini ranforsate. 2. sunt fixate în atelier cu cuie de interfeţele pieselor de asamblat. asamblarea cu cuie poate fi utilizată pentru îmbinări portante şi este simplu de pus în operă.2. De preferinţă găurile sunt date în prealabil. trebuie utilizate cuie profilate.2. îmbinări cu scoabe 23 . TIJE METALICE Îmbinările cu tije funcţionează pe principiul repartizării eforturilor pe un număr mare de secţiuni mici. având un diametru de cca 95% din diametrul cuielor.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. cu cât lemnul este mai umed. pe măsură ce lemnul se usucă. fără a transmite propriu-zis eforturi. Plăci metalice de 4 . tije cu înaltă rezistenţă la smulgere). este de dorit o umiditate adecvată şi constantă !) 1. PIESE DE LEGĂTURĂ DIN METAL I.6 mm grosime perforate (1) şi prevăzute cu o străpungere axială cu margini ranforsate (2).

fără rupere locală). Exemple: (a) Gujoane din fontă Greim şi un nod de grindă cu zăbrele realizat cu un astfel de dispozitiv. permit asocierea de broşe cu diametre foarte mici. şi piuliţe (pentru îmbinări portante.14 mm) . ele transmit . 24 a b . Datorită diametrului foarte mic şi a penetrării lor ce perturbează nesemnificativ fibrele lemnului. (b) Gujoane din oţel: un gujon inelar şi un semicrampon Bulldog. v. Agrafe 0 1-2 mm. Asamblarea are un comportament ductil (broşele cele mai solicitate ating ‘limita de plasticitate’ înaintea ruperii lemnului şi permit astfel o redistribuire a eforturilor către broşele învecinate. asistate de computer. ‘pene’). introduse forţat în perforaţii prealabile cu diametru cu 0. în general cu răşini sintetice aplicate pe vârfuri îmbinări cu buloane BROŞELE: sunt tije de oţel cu diametre peste 6 mm.la suprafaţă egală a îmbinării .2 .CONSTRUCŢII DIN LEMN AGRAFELE: în general utilizate în atelier. PIESE METALICE DE SUPRAFAŢĂ GUJOANELE: pot fi din fontă sau oţel (sau din lemn dur.5 mm mai mic ca diametrul tijei (contrar perforaţiilor pentru bulonare) şi traversând integral ansamblul pieselor. BULOANELE: asamblarea numai cu buloane prevăzute cu rondele sau plăcuţe. trebuie verificat ca rondelele sau plăcuţele să aibă o suprafaţă suficientă pentru repartizarea eforturilor de compresiune pe lemn. min 2 buloane 12 . cu piese metalice în plane multiple. favorizat de diametre cât mai mici. ACELE sunt tije de oţel cu diametru foarte mic (< 6 mm). în general prin presiune. Crampoanele Bulldog sunt frecvent utilizate. Pentru siguranţă. In cazul în care buloanele lucrează la întindere.este adecvată doar în cazul îmbinărilor solicitate la întindere şi pentru construcţii provizorii demontabile. dar rareori cu lemn dur. este utilă prevederea unei legături suplimentare (în general cu unul sau mai multe buloane).eforturi mai mari decât broşele II.0. Trebuie să fie suficient de groase pentru a nu ‘dispare’ datorită ruginii care le poate afecta. Tehnologii recente de mare precizie. sunt de regulă utilizate la pereţii clădirilor cu schelet de lemn. Permit realizarea de îmbinări fără joc. spre deosebire de buloane. introduse forţat în găuri prealabile. cu pistoale performante şi calculate pe baza rezultatelor încercărilor de laborator.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

CONECTORII DINŢAŢI

(a) CONECTORII DINŢAŢI MENIG sunt compuşi din tije de oţel fine şi ascuţite fixate într-o placă constituită din două straturi de material plastic. Plăcile standard pot fi decupate după geometria suprafeţei îmbinării.

(b) CONECTORII DINŢAŢI OBIŞNUIŢI, cu utilizare diferită de cea a plăcilor Menig, sunt din tablă de oţel cu dinţi ridicaţi prin ştanţare pe una din feţe. Puşi în operă prin presare, permit asamblarea unor piese de aceeaşi grosime (min. 30 - 50 mm), pe baza unui principiu înrudit cu prinderea în cuie dar asigurând o mai bună transmitere a eforturilor; zona de tablă neştanţată contracarează tendinţa de crăpare a lemnului. Constituie unul din cele mai economice sisteme de asamblare a pieselor cu secţiune mică. Necesită însă studii şi prevederi speciale în ceea ce priveşte exigenţele de rezistenţă la foc.

protecţie antifoc

III. PIESE METALICE SPAŢIALE Permit o gamă largă de asamblări, putând înlocui majoritatea îmbinărilor tradiţionale, cu condiţia protejării lor anticorozive şi antifoc. Avantaje: montaj simplu; creştere sensibilă a valorii eforturilor posibil de preluat fără deplasări; performanţe mari asociate unor secţiuni de lemn de dimensiuni reduse; permit un calcul mai puţin aleatoriu şi o verificare prin încercări (fiabilitate specifică verificărilor de atelier). Piesele metalice sunt fixate de piesele de lemn fie cu tije scurte galvanizate sau din inox (crestate, inelate sau spiralate), fie cu broşe şi/sau buloane. Unele piese sunt prevăzute cu pinteni de poziţionare care facilitează montajul. Pot fi piese STANDARD (disponibile pe bază de catalog, cu posibile adaptări) sau piese SPECIALE (realizate la comandă), ASCUNSE sau APARENTE. Piesele aparente presupun, dincolo de criteriile de rezistenţă şi montaj, un studiu estetic al conformării; uneori necesită aplicarea unui material de acoperire, cu rol de protecţie antifoc şi/sau estetic; implică un control riguros al tratamentului anticoroziv după punerea în operă. Piesele ascunse implică frecvent un tratament anticoroziv special’; precizia de montaj limitează multiplicarea numărul de piese inimă şi ca atare eforturile posibil de preluat; presupun un utilaj asistat de calculator; necesită un montaj specific pentru tăierea axială a barelor de lemn. 25

CONSTRUCŢII DIN LEMN

A. PIESE STANDARD SABOŢI Saboţi curenţi, relizaţi din tablă galvanizată (sau din inox, la comandă). Trebuie utilizate profilele adecvate (min de joc 2/3 din secţiunea lemnului de rezemat) Exemple: (a) saboţi cu aripi exterioare şi pinteni de prepoziţionare; (b) saboţi cu aripi interioare (posibil una interioară şi alta exterioară) (c) saboţi cu unghi (în general unghi la comandă); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare; (d) saboţi cu bretele, îndeosebi pentru fixare pe profile metalice. (e) Saboţi Cantilever: permit continuitatea momentelor încovoietoare la reazeme şi deci reducerea eforturilor şi deformaţiilor în grindă; de remarcat găurile ovale care pemit jocul normal al pieselor de lemn. Exemple: (a) cornier pentru fixarea tălpii inferioare a unei ferme fără posibilitate lunecare şi (b) cu posibilitate de lunecare; (c) cornier de fixare a grinzilor de planşeu pe grinda de bordaj, împiedicând tendinţa de ridicare. CORNIERE Disponibile într-o gamă largă de dimensiuni, permit realizarea de legături simple, foarte frecvent utilizate. Există diverse tipuri ce răspund unor necesităţi specifice de împiedicare a anumitor tendinţe de deplasare.
protecţie antifoc

a

b

c

d

e

a

c
PLATBANDE DE ANCORARE Sunt pre-perforate şi permit legarea feţelor superioare ale grinzilor, asigurând continuitatea şi conlucrarea între acestea. Exemplu de continuitate a două grinzi secundare, îmbinate cu grinda principală prin intermediul unor corniere.

b

26

CONSTRUCŢII DIN LEMN

B. PIESE STANDARD CU PARAMETRI VARIABILI LA COMANDĂ Plecând de la piesele de catalog, fabricanţii realizează adaptări, îndeosebi la piesele pentru îmbinările de şarpante, rezolvând astfel asamblări uneori foarte delicate. Exemplu de îmbinare la vîrful unei şarpante cu plane înclinate multiple.

C. PIESE SPECIALE (DE COMANDĂ)

PIESE METALICE APARENTE Pot constitui o parte integrantă şi valorizantă a arhitecturii unei clădiri.

PIESE METALICE APARENTE TURNATE Progresele în domeniul turnării oţelului sau chiar aluminiului, au permis reducerea costurilor de realizare a unor astfel de piese şi deci ameliorarea competitivităţii lor. Repetitivitatea rămâne totuşi un criteriu determinant în alegerea unei astfel de asamblări, ce face un larg apel la creativitatea arhitectului. Exemplu cu reazem articulat.

27

ştift (2). Barele centrale sunt broşate lateral (fixare prioritară) iar orizontalele la 450 sunt bulonate vertical pentru a permite montarea lor într-un al doilea timp. Exemplu de îmbinare: (1) diblu lucrând la tracţiune. piesele laterale prind fiecare câte 4 bare.CONSTRUCŢII DIN LEMN PIESE METALICE ASCUNSE Realizarea la comandă permite aproape orice geometrie. Absenţa unor solicitări de tip tracţiune transversală. (2) diblu de menţinere în poziţie lucrând la compresiune axială. 3. Diblurile cu injectare sunt în general prevăzute cu un pas de filet putând primi orice fel de tijă filetată. RĂŞINI. un nod cu 10 bare. asociată unei ajustări foarte precise. Punerea în operă implică însă anumite constrângeri de care arhitectul trebuie să ţină cont. 28 . MORTARE. Ex: diblu cu injectare: orificiu de injectare (1). broşe (3). conferă acestu tip de îmbinare un nivel înalt de performanţă. ADEZIVI DIBLURI CU INJECTARE MORTARE PE BAZĂ DE RĂŞINI Sunt utilizate pentru blocarea jocului de montaj între dibluri.3. În exemplu. broşe şi golul prevăzut.2. Profilatura diblului permite un blocaj perfect.

a permis dezvoltarea tehnicilor constructive bazate pe lemn lamelar încleiat. implică menţinerea sub control a temperaturii ambiante şi a umidităţii lemnului. Alte avantaje: obţinerea de forme ‘pure’. pe bază de resorcină sau de melamină). Răşinile epoxidice sunt adecvate îndeosebi la îmbinări cu rosturi mari sau pentru asamblări lemn / metal. Modul particular de tăiere a capetelor are în vedere majorarea suprafeţei de contact. înaintea realizării fixării lor definitive. necesită testări de etalonare. Aspecte delicate: ruperea în planul îmbinării nu trebuie să se producă anterior ruperii pieselor asamblate (trebuie asigurate rezistenţe mecanice comparabile). protecţie la foc prin ‘scut termic. realizând continuitatea dintre elementele îmbinate pe toate suprafeţele de contact. a apărut o întreagă generaţie de adezivi cu priză rapidă. Sunt folosiţi adezivi pe bază de răşini sintetice rezistente la acţiuni climatice (de ex. Îmbinare cu cuie ranforsată prin încleiere Exemple de îmbinare cap la cap a lamelelor de lemn prin încleiere. Progresele realizate în producţia de adezivi. în ceea ce priveşte calitatea şi fiabilitatea acestora. în condiţii economic avantajoase. Constitue o etapă importantă într-un lung şir de inovaţii în domeniu. reparaţii simple. pentru menţinerea provizorie în poziţie a pieselor de lemn. (v. cap 6) Încleierea poate fi utilizată.CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMBINĂRILE PRIN ÎNCLEIERE Oferă avantajul unei distribuţii optime a eforturilor. Pentru a răspunde acestei nevoi. Acest fapt constituie un avantaj în ceea ce priveşte transmiterea eforturilor de tracţiune şi de forfecare. 29 .

Variantă cu pană de blocaj Dacă încărcările nu sunt mari. EXEMPLE DE ÎMBINĂRI 3. intersectarea a 2 grinzi pe stâlp trebuie să ţină cont de reducerea de secţiune a stâlpului. Pentru un aspect cât mai îngrijit. Piese metalice ‘în inimă’ Sunt în general fixate cu broşe ce permit o îmbinare fără joc şi sunt mult mai discrete ca buloanele. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN ACELAŞI PLAN Cep şi scobitură + dorn Îmbinare tradiţională. Cercetări actuale urmăresc eliminarea acestor inconveniente cu ajutorul unui mortar adeziv expansiv.3.3. unghiul poate fi oarecare. Cercetări actuale urmăresc ameliorarea acestui tip de îmbinare prin injectări cu răşini care să suprime jocul de montaj. 30 .1.pană de blocaj) Chertări compuse: cep şi scobitură + prag Ca şi alte tehnici tradiţionale. constituie o îmbinare ce permite montarea / demontarea foarte simplă şi reduce la minimum jocul între piesele asamblate. (1 . este posibilă încastrarea platbandei în capătul grinzii sau în stâlp.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. chertarea în prag prezintă inconvenientul slăbirii secţiunii şi permite jocuri importante între piese. Este foarte des folosită în Japonia ca ‘amortizor seismic’ tradiţional: pana permite disiparea unei părţi din energia transmisă structurii de mişcarea seismică şi poate fi înlocuită ori de câte ori este nevoie.

îmbinarea se pretează în principal la legături de mai multe elemente sub un unghi oarecare. Buloanele se înşurubează în piesele metalice înglobate. unghuri) 1.stânse şi menţinute între piese cu buloane. Îmbinare cu prag simplu anterior 1 2. la o fermă cu căpriori.metal) şi de la inserţia metalică a stâlpului la stâlp prin broşe (legătură metal . cu eforturi reduse în bare. Corect rezolvat. Dezavantaje: legătura cu buloane trebuie să fie restrânsă după un timp.metal). -variante de realizare (ex. Transmiterea eforturilor de forfecare este asigurată cu gujoane speciale . Îmbinare cu prag simplu posterior: prezintă riscul despicării piesei înclinate în lung şi. aproape nedeformabilă. Sistemul poate rămâne şi parţial vizibil pentru a pune în valoare fineţea legăturii. adecvată pentru elemente portante şi uşor de pus în operă. ranforsată cu fururi.în acest caz crampoane Bulldog . ca atare. Transmiterea eforturilor se face de la grindă la inserţie prin broşe (legătură lemn . arbaletrier / talpă-tirant. Îmbinare între un element oblic comprimat şi un element orizontal. Îmbinare cu conectori Menig Piesele de lemn trebuie să aibă min. trebuie verificată prin calcul cu mare precizie (idem cea cu prag dublu). reducere locală a secţiunii pieselor. acest dispozitiv constituie o îmbinare rigidă. căprior / talpă. Creşterea diametrelor inserţiilor metalice poate permite preluarea unor eforturi mai mari. 80 mm grosime (fermă grea). 31 2 . montajul este facilitat prin asamblarea separată a pieselor prevăzute cu inserţii metalice profilate adecvat pentru îmbinarea între ele. la o fermă cu arbaletrieri.lemn).CONSTRUCŢII DIN LEMN ‘Cepuri’ metalice Piesele metalice rămân ascunse. diagonală / talpă inferioară la sisteme în zăbrele) Îmbinare cu prag simplu Îmbinarea cu prag este singura îmbinare oblică dulgherească verificabilă prin calcul şi trebuie să respecte anumite reguli (dimensiuni. Buloane + inserţie metalică Cu sau fără crampoane. Îmbinare cu prag dublu Îmbinare element înclinat din doi dulapi/talpă din element unic. de la inserţia metalică a grinzii la cea a stâlpului (legătură metal .

CONSTRUCŢII DIN LEMN

3.3.2. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN CLEŞTE

Sistemele ‘în cleşte’ constituie o tehnică de îmbinare ce permite ca secţiunile pieselor de lemn să nu fie slăbite. Funcţie de efectul estetic căutat, deschiderile de acoperit şi încărcările de suportat, se preferă dublarea elementelor portante verticale sau orizontale.

Grindă dublă Este cazul cel mai frecvent, întrucât, pentru limitarea deformaţiilor, grinzile de planşeu implică de multe ori secţiuni mai mari decât stâlpii, în general dimensionaţi la flambaj. În cazul unor solicitări importante la reazeme, pot fi inserate crampoane sau inele.

Stâlp dublu Configuraţie interesantă atunci când se urmăreşte preluarea unor împingeri orizontale importante, cum ar fi cele ale arbaletrierilor de şarpantă fără talpă-tirant.

Stâlp cvadruplu Configuraţie cu un potenţial formal extrem de bogat. Cu toate acestea este deficitară în ceea ce priveşte rezistenţa la foc (mai buna repartiţie a încărcărilor determină secţiuni mai mici ale pieselor) şi condiţiile de întreţinere. 1 - Furură de legătură, continuă sau locală, reducând lungimea de flambaj şi servind ca reazem pentru grinzi în ambele direcţii.

1

32

CONSTRUCŢII DIN LEMN

3.3.3. ÎMBINĂRI LEMN PE LEMN ÎN PLANE OARECARE

Sistemele în cleşte şi cele cu chertare permit o mare supleţe în ceea ce priveşte unghiurile pieselor de îmbinat. Cu toate acestea, căutările formale şi tehnologice orientate către alcătuiri uşoare conduc la realizarea unor structuri tridimensionale şi cu curburi libere ce reclamă noduri din ce în ce mai performante.

Cep şi scobitură, praguri, dornuri Exemplul prezentat prezintă particularitatea de a utiliza un unic dorn (1) pentru asocierea a 3 piese îmbinate cu praguri şi cepuri. În cazul unui risc de deplasare pe verticală, pragul poate fi combinat cu cep şi scobitură.

Piese metalice speciale, cep şi scobitură, buloane Exemplu de îmbinare mixtă: piesă metalică aparentă + chertare. Buloanele au ca rol asigurarea îmbinării. Eforturile fiind transmise de cepuri şi scobituri, sunt în mod obligat limitate.

atenţie la întreţinere!

Piese din tablă îndoită sau decupată Îndoirea şi decuparea tablei permit realizarea unor geometrii extrem de variate ale îmbinărilor, folosind pentru fixare buloane sau tije filetate; în particular, fac posibilă obţinerea unor forme geodezice.

33

CONSTRUCŢII DIN LEMN

Tole sudate Concentrarea unui număr mare de bare într-un punct presupune folosirea unor piese metalice spaţiale mai mult sau mai puţin elaborate, mai mult sau mai puţin standardizate. Exemplul prezintă o piesă realizată din tole decupate în jumătăţi şi sferturi de discuri de acelaşi diametru, sudate între ele pe o placă circulară.

Noduri de reţele tridimensionale, din sfere metalice Utilizarea diblurilor cu injectare permite realizarea unor structuri tridimensionale din lemn, cu noduri din sfere (larg răspândite cele din oţel şi aluminiu); sferele sunt asociate barelor prin intermediul unor tije filetate înşurubate în diblurile din bare. 1 - Secţiune longitudinală printr-un capăt de bară, cu tijă filetată înşurubată într-un diblu cu injectare. 2 - Sferă din oţel sau aluminiu turnat.

Reazeme pentru structuri textile Structurile textile au cunoscut o dezvoltare constantă în ultimii ani şi nu se mai limitează la lucrări provizorii sau urgente. În acest context, lemnul, prin excelenţă material pentru catarge de toate felurile, trebuia să-şi valorifice toate atuurile, în asociere cu oţel şi nylon, dar şi cu cordaje tradiţionale.

34

se poate recurge la ancoraje cu platbande (1) şi rezemare pe piese metalice la partea inferioară (2) 35 . permiţând totodată încastrarea.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. încastrările având drept consecinţă concentrări mari de eforturi sau necesitatând secţiuni prea mari. Un mod simplu de a rezolva problemele de stabilitate verticală constă în a recurge la stâlpi metalici. iar oţelul la întindere. Legendă: 1 . Lemnul lucrează în general la compresiune. dacă este posibil. disociate pentru asigurarea unui joc diferit al lemnului şi al oţelului.Stâlp din lemn lamelar.3. Montanţi de lemn şi tiranţi metalici Tiranţii metalici sunt astăzi oferiţi pe bază de catalog de către diverşi fabricanţi. 3 . fiind frecvent folosit sub formă de cabluri sau tiranţi. este deosebit de interesantă realizarea unor stâlpi micşti lemn / oţel. De notat faptul că legăturile lemn / metal permit combinaţii foarte uşoare.. Ţinând însă cont de slaba rezistenţă la foc a acestor stâlpi.Grindă din lemn lamelar. cu efecte negative atât în plan economic. Relaţia consolă lemn / element de beton armat Pentru a evita încastrarea pieselor de lemn în b. 4 -Piese metalice de îmbinare. sau la partea superioară. cât şi în plan estetic. inclusiv toate accesoriile de montaj şi de tensionare. Sisteme mixte pentru stâlpi şi grinzi Îmbinările structurilor din lemn sunt prin excelenţă de tip articulaţie. toate piesele metalice spaţiale pot servi pentru legături între piesele de lemn şi suporturile din metal sau beton. ÎMBINĂRI LEMN PE METAL SAU BETON Evident. cu încastrare la bază. 2 .a.Profil metalic H. de exigenţa simplificării îmbinărilor şi cea de a nu mări numărul materialelor.4.

F. C D E. Stâlp pe ţeavă pătrată cu piesă metalică de îmbinare bulonată. Stâlp pe reazem constituit dintr-o placă şi un profil de oţel. cu strat de separaţie din carton asfaltat. solicitare la compresiune sau întindere. D. partea inferioară a stâlpului trebuie pe cât posibil protejată de ploaie. Stâlp pe ţeavă rotundă de oţel. A B C. solicitare la compresiune sau întindere. Stâlp fixat între eclise bulonate. solicitare la compresiune sau întindere. Stâlp aşezat pe soclu de beton.CONSTRUCŢII DIN LEMN Legătura stâlp de lemn / fundaţie beton A Stâlp pe reazem constituit din 2 plăci şi o bară de oţel rotund sau o ţeavă. fixare cu şuruburi. solicitare la compresiune sau întindere. B. solicitare numai la compresiune. solicitare numai la compresiune. E F 36 .

funcţie de modul de dispunere. nu trebuie subestimate compresiunile din diagonale care. aceste contravântuiri pot fi completate cu altele din lemn sau din zidărie. Ca atare. cu îmbinări tradiţionale cu chertare (cep şi scobitură + prag). ca o compensare firească a îmbinărilor de tip articulaţie.în plus faţă de solicitările din forţe orizontale . sau chiar combinând îmbinări cu chertare (în furcă) cu piese metalice ‘în inimă’. Posibilităţile de reglare a tensiunilor sunt simple şi fiabile. realizarea unor noduri de tip încastrare necesită de regulă secţiuni mari. ca în exemplul alăturat. nejustificate în raport cu deschiderile sau încărcările.3.Îmbinare ‘în furcă’ şi asigurare prin bulonare. Contravântuire din lemn Blocarea articulaţiilor unui portic se poate face în multe feluri. Blocaj cu contrafişe Blocarea articulaţiilor cu contrafişe se poate face cu sisteme în cleşte. În aceste condiţii. În cazul unor cerinţe speciale privind rezistenţa la foc.Dublă bulonare. vor prelua . 2 . se impune introducerea triangulaţiilor. sau cu îmbinări moderne.şi o parte a încărcărilor verticale transmise de grindă. 37 .CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. TRIANGULAŢII În cazul pieselor de lemn.Piesă metalică ‘în inimă’ cu broşe. 3 . putându-se totodată adapta exigenţelor arhitecturale. cu piese metalice aparente sau ascunse. Legendă: 1 .5. Contravântuire cu cabluri tensionate Cablurile tensionate constituie sisteme de contravântuire economice şi uşoare.

etc) este contraindicată utilizarea unor piese din oţel netratat. diversele tratamente preconizate reiau procedeele descrise mai sus cu referire la tije. şuruburi. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE Variaţiile de echilibru higroscopic al lemnului trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte tratamentul necesar a fi aplicat pieselor metalice de îmbinare.CONSTRUCŢII DIN LEMN 3. în îmbinările ce folosesc piese metalice. În cazul îmbinărilor cu tije (buloane. 38 . protejate cu dopuri de lemn lipite în lăcaşurile de capăt.4. Funcţie de caracteristicile mediului ambiant (normal. galvanizare. cuie. inox. 3.1.4. Îmbinare cu placă metalică (1) protejată de o furură termică din lemn (2). buloanele trebuie protejate cu dopuri de lemn lipite în lăcaşurile de la capetele acestora (2) Îmbinare cu piesă metalică ‘în inimă’ (1) şi broşe (2). Crampoanele (1) sunt protejate de cleşti. tratamentele preconizate sunt (în ordine crescătoare a performanţelor): zincare. pudre termorigide pe bază de răşină poliesterică. Îmbinare în cleşte cu crampoane şi buloane. În plus pot fi adăugate trei alte procedee curent utilizate: pentru mediu normal. formând un strat izolant de cărbune. Acest strat întîrzie ridicarea temperaturii în piesa de lemn şi deci progresia combustiei (viteza de combustie a lemnului dur şi dens este de aproape 2 ori mai mică decât a răşinoaselor curente). ÎMBINĂRI UNDE LEMNUL PROTEJEAZĂ METALUL CONTRA FOCULUI În contact cu focul. expunere la intemperii. Pentru celelalte piese metalice. vopsitorie antirugină bogată în zinc sau bicromatare. PROTECŢIA PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE 3.4. iar pentru expunere la intemperii şi mediu salin.2. inox ameliorat (cu molibden). lemnul face oficiul de scut termic şi limitează creşterea temperaturii în piesele metalice. Ca atare. lemnul se consumă lent. mediu coroziv sau foarte coroziv).

rezistenţa la compresiune. REZISTENŢA LA FOC. numite solicitări. funcţie de solicitarea specifică fiecarui element structural (grindă. stâlp.1. vânt. căpriori de deschideri uzuale) Sub linia C: sectiuni rectangulare dezvoltate pe înaltime. permitînd obtinerea unei bune rezistente la încovoiere în conditiile unui volum mic de lemn. popi. construction 1. SECŢIUNI DE LEMN ECARISAT ŞI TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RĂSPUND CU MINIMUM DE MATERIAL1 cm 6 A 6 6/6 6/8 6/10 6/12 6/14 6/16 6/18 6/20 8 10 12 14 16 18 20 22 24 Deasupra liniei A: secţiuni supuse la eforturi de compresiune (stâlpi. PRINCIPII DE PROIECTARE 4. EPFL-DA-ITB Chaire d’Architecture et Construction. atacuri chimice. Limitele în care acestea pot fi 'suportate' de elementele structurale (rezistenţa ultimă) sunt determinate de caracteristicile materialului şi ale secţiunii utilizate (aria).LIMITAREA DEFORMAŢIILOR La acestea se adaugă. Lausanne . presiunea pamântului sau a apei. Verificarea rezistenţei presupune a demonstra că solicitarile rezultate din încărcări. trepidaţii ale unor utilaje.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. încărcări utile uniform repartizate sau concentrate. încastrări).STABILITATEA LOCALĂ . contrafişe.Le bois. vânt. 1După TSCHUMI. rezistenţa la întindere. REZISTENŢA LA SOLICITĂRI Transmiterea încărcărilor implică 'mobilizarea' forţelor interne.1. 4 / 7 (grinzi. nu depăşesc rezistenţa ultimă a elementelor structurale. respectiv durata de conservare a proprietăţilor de rezistenţă la solicitari prin mecanisme proprii materialului. contravântuiri) Între liniile A şi B: secţiuni supuse la eforturi de încovoiere reduse. contracţia betonului cutremur. impact. cu un raport al laturilor cca.1.REZISTENŢA LA SOLICITĂRI . Încărcările pot fi grupate în mai multe categorii: Încărcări statice: Încărcări dinamice: Încărcări ocazionale: Încărcări speciale: greutate proprie. 5 / 7 (piese de schelet în zăbrele. multiplicate cu un coeficient de siguranţă. variaţii de temperatură. etc) vom avea: rezistenţa la încovoiere. AG. LUPU. etc. Principiile de bază pentru dimensionarea şi conformarea unui element structural sunt: . incendiu. 1989-’90. tirant.) şi a legăturilor care îl menţin în poziţie (reazeme. exigenţa ce poate impune majorări ale secţiunii în raport cu aria necesară pentru asigurarea rezistenţei la solicitări. CONCEPŢIA STRUCTURII PORTANTE 4. M . tălpi. vibraţii din trafic auto. greutate proprie. arbaletrieri) 8 B 8/8 8/10 8/12 8/14 8/16 8/18 8/20 8/22 8/24 10/10 10/12 10/14 10/16 10/18 10/20 10/22 10/24 10/26 10/28 12/12 12/14 12/16 12/18 12/20 12/22 12/24 12/26 12/28 14/14 14/16 14/18 14/20 14/22 14/24 14/26 14/28 16/16 16/18 16/20 16/22 16/24 16/26 16/28 18/18 18/20 18/22 18/24 18/26 18/28 20/20 20/22 20/24 20/26 20/28 22/22 22/24 22/26 22/28 24/24 24/26 24/28 10 12 C 14 16 18 20 22 24 26 28 jntre liniile B şi C: secţiuni supuse la eforturi normale de încovoiere. în cazul lemnului. etc. montanţi. cu un raport al laturilor cca. ELEMENTELE STRUCTURALE Orice element structural trebuie să se afle în stare de echilibru sub acţiunea forţelor exterioare (încărcări utile. C B 39 A .

Această zvelteţe (raportul între secţiunea transversală şi înălţime) depinde de lungimea liberă a elementului (lungimea de flambaj) şi de 'împrăştierea' materialului în secţiune. b 40 . Exemple de stâlpi cu secţiuni compuse: a. cu cât elementul este mai zvelt (lungime de flambaj mare şi/sau material concentrat în centrul secţiunii). Astfel. ca şi la 'voalarea' (ieşirea din planul propriu) a unor părţi de secţiune. pentru limitarea riscului de flambaj: d min = 1 / 18 H (unde d = latura sectiunii. numită flambaj. cu atât încărcarea la care elementul comprimat îşi pierde stabilitatea va fi mai mică. prin sisteme de rigidizare. zăbrele fixate cu cuie. şi influenţa condiţiilor de rezemare). fixate cu cuie sau cu gujoane. Dimensionarea aproximativă a 'zvelteţei' pieselor comprimate din lemn masiv supuse la încărcari obişnuite. H = înaltimea piesei) INFLUENŢA CONDIŢIILOR DE REZEMARE A UNUI STÂLP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: Conditiile de rezemare determina lungimea de flambaj (Lfl). ÎMPIEDICAREA VOALĂRII UNEI GRINZI ÎNALTE: Împiedicarea ieşirii grinzii din planul vertical (voalare) datorită eforturilor locale de compresiune. Barele supuse la compresiune sunt asociate între ele prin: fururi încleiate. (a) Rigidizarea grinzii cu colţare (b) Rigidizarea grinzii cu bare din oţel a INFLUENŢA GEOMETRIEI SECŢIUNII UNUI STÂLP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: 'Împrăştierea' materialului în secţiune influenţează pozitiv rigiditatea elementelor comprimate (stabilitatea la flambaj). b. riscul de flambaj creste proportional cu lungimea de flambaj. Stâlp cu secţiune compusă încastrat în fundaţie (v. Exemplul cel mai frecvent întâlnit îl constituie barele comprimate zvelte ce prezintă o forma de instabilitate specifică.CONSTRUCŢII DIN LEMN STABILITATEA LOCALĂ Problema stabiltăţii se referă la prevenirea flambajului şi a răsucirii elementelor comprimate şi respectiv încovoiate.

Pentru a trece de la o rezistenţă la foc F30 la F60. PENTRU O REZISTENŢA LA INCOVOIERE DATĂ. L = deschiderea grinzii) F 30 expunere la foc 3 laturi 4 laturi 3 laturi F 60 4 laturi Eforturi din încovoiere (N/mm2) 14 11 7 3 expunere la foc b min (mm) 150 120 90 80 h min (mm) 260 200 160 140 F 30 b min (mm) 160 130 100 90 h min (mm) 300 240 200 180 b min (mm) 300 240 200 180 h min (mm) 520 400 320 240 F 60 b min (mm) 320 260 220 200 h min (mm) 600 480 400 320 3 laturi 4 laturi 3 laturi 4 laturi Eforturi din încovoiere (N/mm2) 14 11 7 3 b min (mm) 140 110 80 80 h min (mm) 260 200 150 120 b min (mm) 150 120 90 80 h min (mm) 310 250 190 160 b min (mm) 280 220 160 140 h min (mm) 520 400 300 220 b min (mm) 300 240 180 160 h min (mm) 620 500 380 300 1Dupa TSCHUMI. ÎN RAPORT CU NUMARUL DE FEŢE EXPUSE ŞI DURATĂ DE CONSERVARE A PROPRIETĂŢILOR DE REZISTENŢĂ (30 min şi 60 min)1 N. Verificarea presupune a demonstra că deformaţiile corespunzătoare încărcărilor reale din exploatare ('săgeţile') nu vor depăşi valori acceptabile pentru utilizarea clădirii. M . AG. 1989-'90. singurul factor care influenţează deformaţia este forma secţiunii. Dimensionarea aproximativă a înalţimii secţiunii unei grinzi supuse la încărcări obişnuite (ex. respectiv 'împrăştierea' materialului pe direcţia de încovoiere ('săgeata' unei grinzi va fi cu atît mai mica cu cît materialul este mai 'împrăştiat' pe verticală). lăţimea (b) şi înălţimea (h) se dublează.B. 1 (unde h = înălţimea secţiunii grinzii.Le bois. EPFL-DA-ITB Chaire d'Architecture et Construction.CONSTRUCŢII DIN LEMN LIMITAREA DEFORMAŢIILOR Este cazul general al elementelor încovoiate (grinzi.1 / 20 L REZISTENŢA LA FOC Este vorba despre cerinţele ce privesc durata de conservare a proprietăţilor de rezistenţă la solicitări prin mecanisme proprii materialului şi care pot impune majorări ale secţiunii în raport cu aria necesară pentru asigurarea rezistenţei la solicitări. Lausanne . DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT ŞI DIN LEMN LAMELAR. plăci). 41 .locuinţe) pentru limitarea 'săgeţii': h = 1 / 17 . Construction 1. LUPU. Pentru un anumit material solicitat la încovoiere.

panouri din derivate de lemn. nu este necesară contravântuirea la nivelul planşeelor. COMPORTAMENTUL LAACŢIUNI ORIZONTALE A 2 SEMI-TRAVEI STRUCTURALE. pot fi pereţi din zidărie sau beton. SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVÂNTUIRE în 2 sisteme posibile: (1) Rigidizare numai în plane verticale: presupune câte un plan de contravântuire verticală pe fiecare axă a tramei structurale. pe cele două direcţii. rezistent la întindere şi compresiune. diagonale din lemn. diagonale din platbande de oţel dispuse în cruce Exemple de contravântuiri verticale din lemn. structură nedeformată. scânduri bătute diagonal. cu sabot meta l i c .2. în 2 straturi pe direcţii opuse. cutremur. Fixarea unei diagonale din oţel rotund de o grindă principală. în două straturi cu rosturi decalate. cu condiţia ca ele să nu fie concurente. verticale şi orizontale. (3) Contravântuire în plan vertical şi orizontal: stabilizarea grinzilor împotriva ieşirii din plan vertical. etc). presupune prezenţa unor aşanumite plane de contravântuire rigide (nedeformabile). (1) Semi-cadre contravântuite cu contrafişe din lemn. ÎN 3 SITUAŢII (1) Fără contravântuiri: deformare laterală ce poate duce la prăbuşirea structurii (colaps). panouri rigide din derivate de lemn. (2) Numai contravântuire verticală: instabilitatea zone comprimate a grinzilor în sens longitudinal. (3 . sau pereţi cu schelet de lemn prevăzuţi cu sisteme de rigidizare: diagonale din bare de oţel tensionate dispuse în cruce. (2) Contravântuiri verticale cu o diagonală rezistentă atât la întindere cât şi la compresiune. stabilitatea ansamblului structurii în raport cu forţele orizontale ce acţionează asupra unei construcţii (vânt.1. presupune o concepţie particulară a planşeelor (rigide în planul lor) Posibilităţi de realizare a planelor rigide: Contravântuiri verticale: de utilizat pe cât posibil pereţii de compartimentare.4) Pereţi contravântuiţi prin închideri realizate cu placare sau umplutură din scânduri aşezate diagonal. grizile perimetrale asociază planele verticale şi le transmit încărcările orizontale. Contravântuiri orizontale: în planul planşeelor şi acoperişelor trebuie prevăzute sisteme de rigidizare: scânduri aşezate diagonal în raport cu trama.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. STABILITATEA ANSAMBLULUI STRUCTURAL În cazul sistemelor constructive cu stâlpi şi grinzi. (2) Rigidizare în plane verticale şi orizontale: prezenţa contravântuirilor orizontale permite reducerea la 3 a planelor verticale de contravântuire. 4 1 3 2 42 .

2.protejarea lemnului împotriva transferului de umiditate prin ascensiune capilară . 43 .2.favorizarea scurgerii rapide a apei şi evitarea acumulărilor . fuior de cânepă gudronat. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA SURSELOR DE APĂ Se va avea în vedere. etc. cioplirea concavă a părţii inferioare a bârnelor asigură o bună rezemare şi împiedică într-o oarecare măsură pătrun derea apei în rosturi. asigurarea posibilităţii de uscare a pieselor ocazional umede. Ca atare.protejarea lemnului împotriva umidităţii din depunerea de zăpadă şi din ricoşeul apei de ploaie Streşini ample. Asigurarea unei cât mai bune etanşeităţi la pereţi din bârne suprapuse. funcţie de esenţele de lemn şi tratamentele hidrofuge alese. 4. se va comporta evident mai bine decât dacă este supusă unei permanente instabilităţi. PROTECŢIA CONTRA UMIDITĂŢII O construcţie din lemn care se menţine într-o stare higroscopică stabilă. 2. îmbinare etanşă. suprafeţele plane asigură rezemarea pe o suprafaţă mai mare. decroşuri pe verticală: volumetrie tipică pentru costrucţiile din lemn. .protejarea faţadelor expuse ploii (ceea ce poate asigura totodatăprotejarea lemnului împotriva radiaţiei solare excessive). În acest sens se disting două categorii de măsuri: a.1. dar nu împiedică pătrunderea apei în rosturi 3. protejarea în raport cu surse de apă (ape meteorice şi contacte cu alte materiale sau medii cu umiditate mare).prevenirea infiltraţiilor directe ale apei de ploaie . . de echilibru cu mediul ambient. b. profilul triunghiular adăugat şi ulucul tăiat în bârna superioară asigură o bună etanşare În rosturi se introduc straturi de materiale izolante: muşchi.acoperirea capetelor pieselor de lemn a căror expunere favorizează absorbţia apei . lut.acoperirea suprafeţelor oblice . Pereţi din elemente profilate cu lambă şi uluc. ca autoprotecţie împotriva ploii. proiectarea de detaliu trebuie să aibă în vedere protejarea lemnului împotriva riscului retenţiei de apă.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4.eliminarea sau acoperirea suprafeţelor orizontale . mortar. prin ventilare. prin forma acestora în secţiune + straturi de material izolant 1.

două variante de rezolvare a colţului.CONSTRUCŢII DIN LEMN Două tipuri de placare cu scânduri verticale care favorizeză scurgerea rapidă a apei. Profilele obişnuite de scânduri fălţuite (1) nu asigură o bună etanşare contra ploii + vânt. este uneori mai simplă şi mai fiabilă prevederea posibilităţii de evacuare rapidă a apei. Suprapunere: 12% din lăţimea scândurii şi minim 10 mm. cu lăcrimar. exemplu cu lăcrimar (1) şi exemplu cu drenare rapidă din “scobitură”(2). (2) scânduri fălţuite cu o geometrie adecvată unei protecţii contra ploii + vânt. placare cu scânduri verticale cu lambă şi Dluc formând nuturi verticale. Scândurile sunt fixate cu un singur rând de cuie. (3-4) scânduri orizontale în caplama. atenţie la întreţinere! (prevenirea înfundării scurgerii) 44 . Lungimile scândurilor sunt limitate pentru limitarea lucrului lemnului. (1). pentru a le permite deformarea liberă. (2). În loc de a urmări împiedicarea infiltraţiilor de apă în îmbinările expuse. Scândurile provenite dintr-o tăiere radială se vor comporta evident mai bine la variaţiile climatice mari. rezolvare preferabilă pentru faţade neadăpostite. cu baghetă de acoperire a rostului Placare cu scânduri orizontale. placare cu scânduri verticale simple.

1 2 Rezemarea unei grinzi pe toată grosimea zidului (traversantă) lasă lemnul să respire.(1) protecţie cu scândură + tratament hidrofug. protejată cu o piesă de lemn. contraplacaj sau material plastic (3).CONSTRUCŢII DIN LEMN Nuturile verticale previn formarea de crăpături aleatorii la suprafaţa lemnului şi totodată. prevăzută cu lăcrimare. în cazul expunerii exterioare. (2) stâlp tăiat oblic şi acoperit cu un strat protector subţire. Piesele orizontale de lemn al căror capăt ar rezulta expus (pane. cu capacitate mare de absorbţie. (2) protecţie cu piesă de lemn cu secţiune curbă + tratament hidrofug. Exemplu cu secţiune de capăt hidrofugată prin badijonare (1). Protejarea secţiunilor de capăt ale pieselor din lemn. tratament hidrofug atenţie la intreţinere 45 . permit scurgerea rapidă a apei de ploaie. grinzi de planşeu) pot fi de asemenea tăiate oblic în jos. prevăzută cu lăcrimar (2) şi placă de calare din lemn dur. protejând capetele montanţilor de lemn. în exemplu: stâlp circular cu piesă metalică de îmbinare atenţie la intreţinere! Evitarea suprafeţelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibil de înlocuit. (1) traversă de parapet cu curbură redusă. Capăt expus protejat cu o piesă de lemn cu lăcrimar. (3) protecţie cu copertină de tablă aşezată pe piese de calare. fixată pe o furură cu rol de distanţier. dar faţa sa exterioară trebuie protejată în raport cu riscul expunerii la apă.

ţeavă pătrată. momente. găuri ovale. crestătură închisă cu mastic elastic (4). dar şi acţiuni orizontale. buloane (3). transfer de la un material la altul). Acest tip de reazem necesită o pregătire exactă a fundaţiei şi. Un strat hidroizolant separă lemnul de soclu (umiditate din ascensiune capilară. Talpa uşor în consolă. pe cât posibil. Componente: soclu din beton cu pante spre exterior. talpă metalică în formă de T încastrată în capătul lemnului. formează împreună cu paramentul exterior un lăcrimar. Forma piesei metalice şi legăturile sale cu stâlpul răspund necesităţii de transmitere a unor diverse solicitări: greutate. zăpadă şi ascensiunea capilară a umidităţii. 46 .CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezemarea unui stâlp exterior pe un soclu de beton ( h min = 30 cm) ce fereşte lemnul de acumulările de apă. Perete de lemn pe un soclu masiv din zidărie cu înălţimea de min 30 cm de la nivelul terenului (protecţie contra stropirii). întinderi. prevederea reazemului cu sisteme de reglare (pene. şuruburi).

CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. fundul golului de rezemare este termoizolat pentru prevenirea condensului. permiţând astfel intrarea aerului. placarea cu scânduri la extradosul căpriorilor include fante de ventilare închise cu grile antiinsecte. zidită ‘uscat’. protejată de soclu şi distanţată de acesta. În cazul pereţilor exteriori.1/500 din suprafaţa acestuia). Orificii prevăzute în soclu permit ventilarea golului sanitar (min.2. strat hidroizolant sub grindă. Stratul de aer ventilat al acoperişului continuă pe cel din alcătuirea pereţilor exteriori. Secţiunile orificiilor de intrare şi ieşire a aerului însumează o suprafaţă de 1/500 din suprafaţa de ventilat. Mici grile împiedică intrarea insectelor xilofage sau altele. şi Prevenirea strivirilor locale – rezemarea pieselor de lemn pe zidărie) Gol sanitar ventilat sub un planşeu de lemn: degajarea de umiditate din sol este împiedicată de un strat mai mult sau mai puţin etanş. spaţiu de ventilare (1-2 cm) lateral şi în spatele capătului grinzii (tratat chimic). (v. Grinzile sunt tratate chimic. Placare cu lemn retrasă.2. Încastrarea grinzilor de lemn într-un perete de zidărie. VENTILAREA ALCĂTUIRILOR Streaşină cu prize de aer pentru ventilarea unui acoperiş cu termoizolaţie în planul învelitorii. Transferul de umiditate de la zidărie la lemn este prevenit prin: contact cu zidăria redus la faţa superioară. Placajele exterioare din lemn trebuie ventilate pe toată suprafaţa lor internă: trei tipuri de rezolvare a suportului ce permit o circulaţie de aer verticală (prin convecţie) şi orizontală (datorită diferenţelor de presiune a vântului ce acţionează asupra faţadelor. 47 .

etc). la modul de prindere şi îmbinare a pieselor (sisteme de fixare.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. rosturi. desen) Menţinerea sub control a deformării lemnului prin proiectare şi punere în operă se referă. O parte a caracterului particular al îmbinărilor duble (în cleşte) sau multiple din lemn se explică prin valorificarea în acest mod a asimetriei cvasi-inevitabile a pieselor ce le compun (cleşti. (Ex: ‘precomprimarea’ naturală a stâlpilor de lemn rotund sau ecarisat simetric faţă de inima trunchiului. la orientarea secţiunilor în raport cu solicitările şi. Contragerea tangenţială avînd valori de cca 2 ori mai mari decât cea radială. compensarea deformaţiilor din încovoiere şi contragere axială la grinzi – v. 48 . în ciuda simetriei aparente a pieselor) joacă un rol important în ceea ce priveşte criteriile de proiectare şi punere în operă. pe de altă parte. Crestăturile practicate în lungul scândurilor permit deformarea acestora fără a crăpa (v. Fixarea scândurilor de placare. toleranţe). deschizându-se ele se ‘aşează’ progresiv pe marginile laterale. Orientare corectă a unei piese încovoiate (grindă.3. nuturile verticale ale stâlpilor. în aşa fel încât ‘lucrul’ acestora să nu fie împiedicat (cuiele fixează fiecare scândură într-un singur punct al secţiunii sale). lăsând crăpăturile din uscare la interior. cât şi la proiectarea şi execuţia construcţiilor. secţiunile cleştilor se deformează. secţiuni compuse. exterior Orientare judicioasă a bârnelor din lemn ecarisat şi a scândurilor de placare. pană): deformarea datorată contragerii axiale (mai mare către periferia secţiunii) este contrabalansată de ‘săgeata’ din încărcare. şi crestarea bârnelor la construcţiile cu pereţi masivi. dar fiind dispuse în acest fel. rămân stabile şi întăresc legătura. respectivele deformări ale materialului pot fi nu numai compatibile cu construcţia şi soliditatea ei. Atunci când aceste caracteristici sunt luate în considerare atât la tăierea pieselor. secţiuni din lemn lamelar). ci pot fi chiar folosite în favoarea acesteia. prin contragerea axială simetric repartizată în secţiune şi crescând către periferie. pe de o parte. CONTROLUL DEFORMĂRII LEMNULUI Deformabilitatea lemnului din variaţii inerente de umiditate şi anizotropia sa (deformabilitate diferită pe cele trei direcţii.

(2) Zonă hidrofugată. consolă metalică bilă o profunzime suficientă a golului) Toleranţele mult mai mari specifice lucrărilor de zidărie impun un sistem de rezemare cu piese de calare din lemn dur. putând acompania deformaţiile elastice ale grinzii.CONSTRUCŢII DIN LEMN 4. piesă de calare. eventual cu interpunerea unor piese de calare. contraplacaj sau material plastic. 5. După verificarea umidităţii lemnului (max 18%).4. acesta trebuie hidrofugat pe zona în contact cu zidăria. 4. furură de reglare a distanţei faţă de zid. se va prevedea o prindere ‘uscată’. (c) Rezemare într-un gol practicat în zid (dacă este posi. Rezemarea lemnului pe zidărie sau beton. 49 . (3) Piesă metalică de montaj ‘uscat’. atunci cînd dimensiunea pieselor de lemn permite traversarea cu un ştift metalic filetat. (1) Piesă de calare. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE 4. Fixarea în dibluri expansive constituie o soluţie eficientă de realizare a unei simple rezemări. soluţiile cele mai fiabile sunt cele bazate pe piese metalice de legătură.4. 3. La ora actuală.1.legendă: 2 hârtie bitumată. Rezemarea în nişe prezintă riscul retenţiei de umiditate. Atunci când finisajul interior permite. Pe de altă parte. (a) Rezemare cu talpă de lemn continuă care repartizează greutatea grinzii pe suportul din zidărie şi totodată previne o posibilă strivire locală a grinzii de lemn. În continuare sunt prezentate câteva elemente necesar a fi avute în vedere în cazul în care rezemarea directă nu poate fi evitată. 6. grindă. REZEMĂRILE Condiţiile de rezemare a pieselor de lemn nu trebuie să conducă la apariţia unor eforturi locale de compresiune transversală mai mari decât cele capabil a fi suportate de lemn. rezemările implică frecvent relaţia dintre lemn şi un alt material (zidărie. beton) cu rezistenţe mecanice mai mari. (b) Rezemare pe consolă metalică înglobată în beton.

pe măsura tasării bârnelor. ca atare. care. cepurile în coadă de rândunică cu care sunt prevăzute capetele bârnelor.CONSTRUCŢII DIN LEMN Rezemare lemn pe lemn Rezemare grindă pe stâlp cu talpă de repartiţie din lemn dur (1) pentru limitarea eforturilor de compresiune transversală în grindă. iniţial lăsat descoperit pe câţiva centimetri.2. 50 . 4.4. EFECTELE TASĂRILOR La construcţiile tip ‘blockhaus’. trebuie prevăzut un joc (luft) de tasare la capetele superioare ale pieselor verticale . pe măsura tasării peretelui.în principal montanţii laterali de uşi şi ferestre (contragerea transversală a lemnului este mai mare decât cea axială). coboară şi acoperă cepul montantului. bârnele se tasează prin uscare şi. Montanţii laterali se prevăd cu ulucuri în care vor aluneca. Traversa superioară este prevăzută cu un uluc adânc.

închiderile trebuie să satisfacă următoarele CERINŢE: . In condiţii de climă rece.compartimentări Pentru buna funcţionare a clădirii. ALCĂTUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE Componentele constructive ale unei clădiri pot fi grupate în 2 mari categorii: . al acoperişelor şi al planşeelor. formând ceea ce se mai numeşte şi ‘anvelopa’ (sau ‘anvelopanta’) construcţiei. sau numai locală. în cazul pereţilor neportanţi) .aspect În cazul construcţiilor din lemn.1. a respectivei componente. închiderile delimitează spaţiile încălzite. ÎNCHIDERILE Această denumire generică se referă la componentele (subansamblurile) constructive care separă spaţiul interior al clădirii de mediul ambiant. Inchiderile verticale (pereţii exteriori) pot avea o deci alcătuire monostrat (un material care trebuie să îndeplinească toate cerinţele) sau multistrat (mai multe straturi cu funcţiuni specializate. Panouri prefabricate). În general.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5.izolare acustică . insecte.izolare termică .rezistenţă şi stabilitate (locală şi de ansamblu. la care se adaugă alte straturi ce îndeplinesc diverse funcţiuni. 5. în raport cu cerinţele de mai sus. a clădirii. Închiderile pot fi verticale (pereţi exteriori). pereţii exteriori pot fi realizaţi din lemn masiv (bârne suprapuse) sau pot avea alcătuiri cu schelet: scheletul constituie ‘structura’ peretelui. integral sau parţial (v.controlul migraţiei vaporilor de apă . care nu fac însă obiectul lucrării de faţă. Inchiderile orizontale şi cele înclinate sunt prin excelenţă alcătuiri cu schelet (scheletul fiind reprezentat de grinzile planşeului şi respectiv căpriorii şarpantei). Din punct de vedere static. închiderile pot fi portante (parte a sistemului portant al clădirii – cazul pereţilor exteriori la construcţii cu pereţi portanţi) sau neportante (independente de sistemul portant al clădirii – cazul pereţilor de închidere la construcţii cu stâlpi şi grinzi). închiderile pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate. Ele pot fi înglobate în închideri şi compartimentări. rozătoare) . orizontale (acoperişe de tip ‘terasă’. planşee peste spaţii exterioare sau pe pământ) şi înclinate (acoperişe cu pantă vizibilă). Din punct de vedere al modului de execuţie.protecţie la intemperii .protecţie mecanică . realizate din diverse materiale).protecţie împotriva intruziunilor (ex. 51 . în cazul pereţilor portanţi.protecţie la foc . la aceste categorii de componente constructive se adaugă instalaţiile şi echipamentele.închideri .

Decizia privind prevederea unei bariere de vapori trebuie să ţină cont de ansamblul factorilor care influenţează difuzia vaporilor. Dacă un flux de aer cald şi umed pătrunde într-un element de închidere (perete.protecţie bună contra intemperiilor (ploaie batantă: anularea posibilităţii de propagare a apei prin capilaritate.barieră contra vântului şi ploii: hârtie gudronată. folii de aluminiu) .dispunerea straturilor din alcătuirea construcivă respectivă (permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie să crească spre exterior. tencuială aplicată pe panouri din aşchii lemnoase sau pe plăci din fibrociment. plăci din derivate de lemn hidrofugate. sunt normate. ciuperci.condiţiile de însorire.temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior şi exterior . enunţaţi mai sus. Ea este absolut necesară atunci când spaţiile interioare au o umiditate relativă a aerului mare (spălătorii. plăci de gips-carton . capilaritate) . are loc o uscare completă a apei condensate prin difuzie. hibernal).materialele care vin în contact cu această apă din condens nu sunt sensibile la umezeală (nu există riscul unor degradări cum ar fi coroziune. cu baghete de acoperire a rostului) aşezate orizontal. *) Bariera de vapori are ca rol CONTROLUL DIFUZIEI VAPORILOR DE APĂ Diferenţa de presiune a vaporilor de apă între interior şi exterior. cantitatea de apă care condensează astfel este mult mai mare decât cea condensată prin difuzia vaporilor.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. Fenomenele de difuzie a vaporilor prin închideri sunt influnţate de: .termoizolaţie: plăci de vată minerală între elementele sheletului .placare interioară: scânduri din lemn. intensitatea radiaţiei solare. Observaţie: Fenomene mult mai grave de acumulare a apei în interiorul închiderilor pot fi cauzate de neetanşeităţi. realizată din materiale în foi subţiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusă. se poate prevedea o barieră de vapori.1. dacă difuzia vaporilor către exterior nu este împiedicată. Atunci când în interiorul unui element de construcţie presiunea vaporilor tinde să depăşească presiunea de saturaţie a vaporilor. conductibilitatela vapori. contravântuiri . o proiectare deosebit de atentă la calitatea viitoarei construcţii presupune verificarea prin calcul a riscului de condens. montanţi. hârtie uleiată (Kraft) sau alte foi/folii rezistente la apă şi permeabile la vapori . Cantităţile de apă din condens ocazional prin difuzie admisibile pentru diverse materiale din alcătuirea închiderilor (termoizolaţii.caracteristicile materialelor din alcătuirea respectivă (umiditate. ÎNCHIDERI CU SCHELET Pereţii exteriori ai construcţiilor cu schelet din lemn se compun în general din următoarele straturi (de la interior către exterior): . plăci din lemn de dimensiuni mici (tip ‘solzi’). decetemină o deplasare a vaporilor (difuzie) către zona cu concentraţie mai mică. acoperiş) prin zonele permeabile la aer venind în contact cu suprafeţe reci. Bariera de vapori este întotdeauna plasată pe faţa caldă a termoizolaţiei.posibilitatea de deformare liberă a stratului exterior (expus variaţiilor de temperatură şi umiditate) în condiţiile rezolvării adecvate a îmbinărilor . caracteristicile suprafeţei în raport cu radiaţia incidentă . poate fi tolerat în următoarele condiţii: . În general. rigle. vertical sau diagonal. invers. până la egalizarea presiunilor. Acest fenomen.eventual strat de aer ventilat**) . în caplama.placare exterioară: scânduri din lemn (cu lambă şi uluc. plăci din derivate de lemn.apa produsă iarna prin condens se poate evapora în timpul verii. lemn şi derivate. mucegai.evacuarea vaporilor de apă datorită curentului de aer din stratul ventilat 52 . diverse materiale poroase). porozitate. posibilitatea colectării şi evecuării apei înfiltrate) şi radiaţiilor solare . piscine acoperite).schelet: stâlpi. pereţii şi acoperişele trebuie să fie cât mai impermeabile la aer. ca şi între diverse zone ale alcătuirii închiderilor. în perioada de uscare. **) Construcţiile cu INCHIDERI VENTILATE au următoarele avantaje: . Pentru prevenirea unor astfel de situaţii.barieră de vapori*): materiale în foi subţiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusă (foi bituminoase. mai ales atunci când condiţiile de mediu şi de utilizare prognozată sugerează un anumit risc.1. descompuneri) . eflorescenţe. polietilenă. începe perioada de condens interstiţial (ca fenomen ocazional.cantitatea de apă din condens care se produce iarna nu este foarte mare . favorizând astfel evacuarea vaporilor de apă) Pentru împiedicarea condensului în interiorul pereţilor. cu o barieră de aer continuă şi rosturi etanşe. care produce cantităţi mici de apă. rezistenţă la difuzie.

scheletul este reprezentat de grinzile planşeului 53 . (După VITTONE. vopsea etanşă. ÎNCHIDERE ORIZONTALĂ (planşeu spre pod neîncălzit). Bâtir. lungimi mici) Viteza de deplasare a aerului (m/s) până la 0.Strat de aer orizontal (acoperişe) în medie max. materialul de învelitoare la acoperişe). etc). cu necesarele adaptări în ceea ce priveşte materialele folosite pentru realizarea stratului exterior (ex. grosimea stratului de aer ventilat trebuie să fie de min. Manuel de la construction. ÎNCHIDERE ÎNCLINATĂ (peste mansardă încălzită).5 – 2. Renée.) aer ventilat barieră de vânt şi ploaie (nu este etanşă la vapori) eventual aer ventilat (obligatoriu dacă învelitoarea este etanşă-ex: tablă învelitoare A. tablă. PERETE EXTERIOR CU SCHELET vată minerală protecţia hidroizolaţie etanşe hidroizolaţie barieră de vapori gips carton eventual barieră de vânt vată minerală gips carton strat de aer ventilat obţinut prin rezolvări de detaliu speciale (vara se se evită şi supraîncalzirea) barieră de vapori B. (furtună.etc. prin forţă ascensională termică max. barieră de vapori (carton asfaltat/pânză asfaltată/folie de polietilenă.CONSTRUCŢII DIN LEMN .6 2. prin acţiunea vântului . Presses Polytechniques et Universitaires Romanes. Viteza de deplasare a aerului nu poate fi stabilită cu precizie.5 – 0. Ordinul de mărime al vitezei aerului în astfel de straturi ventilate este prezentat în continuare.Strat de aer vertical (pereţi) în medie max.protecţie termică ameliorată în perioada estivală.8 până la 0. scheletul este reprezentat de grinzile planşeului termoizolaţie barieră de vapori D.0 – 2. Aceeaşi alcătuire de principiu este valabilă şi în cazul închiderilor înclinate sau orizontale. ÎNCHIDERE ORIZONTALĂ (acoperiş terasă).1 1.5 0. datorită curentului de aer din stratul ventilat care redistribuie radiaţia solară absorbită către aerul exterior Ventilarea stratului de aer prevăzut între placarea exterioară şi termoizolaţie este determinată de forţa ascensională termică şi de acţiunea vântului.0 Dacă placarea exterioară este etanşă (carton asfaltat.35 cm. Lausannne. scheletul este reprezentat de căpriorii şarpantei C. 1996) Poziţia stratului de aer (tipul de mişcare a aerului) .

Alcătuirile ventilate pot fi ‘deschise’ sau ‘închise’. Alcătuirile ventilate ‘închise’. strat de aer ventilat 22 mm 3.CONSTRUCŢII DIN LEMN Închiderile cu schelet pot fi neventilate (compacte) sau ventilate.1/500 din suprafaţa ventilată. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6. placi aglomerate 19 mm PERETE EXTERIOR COMPACT 1. hîrtie uleiată). hârtie gudronata 4. vata minerala 100 mm 4. bariera de vapori 7. unde între stratul de aer ventilat şi termoizolaţie se interpune o astereală (scînduri sau plăci din derivate de lemn – de ex. PERETE EXTERIOR COMPACT 1. bariera de vapori 5. respectiv alcătuiri caracterizate de prezenţa unui strat de aer ventilat **) poziţionat la exterior faţă de termoizolaţie. placi aglomerate 13 mm 2. PAL) au un consum mai mare de material. hârtie gudronata 3. placi aglomerate 16 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. vata minerala 100 mm 5. La închiderile ventilate ‘deschise’ termoizolaţia este în contact direct cu stratul de aer ventilat şi este protejată contra eventualelor infiltraţii de ape meteorice (ploaie/zăpadă+vînt) cu o folie rezistentă la umezeală dar permeabilă la vapori (ex. dar oferă o mai bună rezistenţă la foc (împiedică circulaţia gazelor de combustie interioare) şi asigură o protecţie mai bună a scheletului şi a termoizolaţiei contra insectelor şi umidităţii aerului exterior. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. placi aglomerate 13 mm 5. bariera de vapori 7. bariera de vapori 6. strat de aer ventilat 22 mm 3. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6. placi aglomerate 19 mm 5. placi aglomerate 13 mm + gips-carton 12 mm 54 . scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. scânduri cu lamba si uluc 19 mm 2. hârtie gudronata 4. Suprafaţa golurilor de intrare şi ieşire a aerului trebuie să fie min. hârtie gudronata 3. placi aglomerate 13 mm + gips-carton 12 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. placi aglomerate 13 mm 4. stratul de aer ventilat este întotdeauna în contact cu exteriorul (ventilare cu aer exterior).

aşezate coplanar sau cu suprapunere. Bâtir. şipci fixare plafon. Acest tip de acoperiş prezintă avantajul că. ca şi cea a eva cuărilor de aer. 1996) ACOPERIŞ PLAT VENTILAT SECŢIUNE TRANSVERSALĂ SECŢIUNE LONGITUDINALĂ 1. în cazul unor infiltraţii (uşoare). Pentru acoperişele plate. tip terasă) sunt în mod special utilizate la structurile din lemn şi metal. 9. Suma suprafeţelor prizelor de aer. 2. 8. termoizolaţie vată minerală. 7. şipci fixare termoizolaţie.16 mm iar a celor orizontale de min. Toate cuiele. în Elveţia şi în Germania grosimea curentă este de 19 mm) 55 . secţiunea minimă a golul de ventilare trebuie să fie 1/50 din suprafaţa acoperişului şi să aiba o înălţime de min. FINISAJUL EXTERIOR AL PEREŢILOR Poate fi realizat în diverse moduri: din lemn masiv şi derivate de lemn. Lausanne.1. Finisarea (placarea) exterioară cu lemn masiv se pate realiza în mai multe variante: . şuruburile şi agrafele trebuie să fie rezistente la coroziune. barieră de vapori.cu scânduri verticale . Dacă sub grinzi (căpriori) este fixat un plafon. trebuie să fie cel puţin egală cu jumătate din suprafaţa minimă a golului de ventilare. cea mai mică dimensiune a unui orificiu trebuie să fie de cel puţin 3. ventilaţia face posibilă uscarea alcătuirii constructive. din tencuială. plăci din aşchii lemnoase aglomerate (PAL). grindă principală din lemn lamelar încleiat. plafon suspendat. pe când în cazul acoperişelor compacte este de regulă necesară înlocuirea termoizolaţiei. precum şi cu placaje din alte materiale. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes.CONSTRUCŢII DIN LEMN ACOPERIŞELE VENTILATE (înclinate sau plate. hidroizolaţie. Manuel de la construction. grindă secundară din lemn lamelar încleiat.10 cm. Renee.cu elemente de tip ‘solzi’ Dimensiunile şi modul de fixare a acestor elemente de placare trebuie să asigure rezistenţa lor la intemperii şi la solicitările ce pot apărea. Scândurile pot fi simple sau cu canturi profilate în lambă şi uluc. după VITTONE. protecţia hidroizolaţiei pietriş 4 cm. spaţiul dintre grinzi trebuie foarte bine ventilat.2.cu scânduri orizontale . 3. 10. Termoizolaţia este de regulă fixată între grinzi (căpriori). 5. 6.5 cm.18 mm. ca atare este preferabilă alegerea unor secţiuni de lemn suficient de înalte care să permită o ventilare naturală eficientă deasupra termoizolaţiei. Se recomandă ca lăţimea scândurilor să nu depăşească de 5 ori grosimea acestora (Cu titlu informativ: în Franţa grosimea scândurilor verticale este de min. (Conform Normelor SIA 271 Toits plats. 4. 5.

Elementele tip ‘solzi’ trebuie să aibă o grosime mai mare de 10 mm şi o acoperire mai mare de 15% din lăţime. plăci de ardezie. pot dura 6 – 10 ani.25 mm. durează 1 – 3 ani şi pot fi reînnoite cu uşurinţă. Ca şi tencuielile. . ajungând la o grosime finală de min. se aplică pe lemn uscat. aceste materiale străine ca natură.lazuri – produse de impregnare conţinând în general un compus insecticid şi fungicid. de fibro-ciment sau placaje metalice. cu lambă şi uluc Scânduri orizontale: c) Scânduri profilate d) Scânduri simple aşezate cu suprapunere (în caplama) Elemente de tip ‘solzi’ e) ‘Solzi’ di lemn masiv 5.. nuanţele deschise au o durabilitate mai bună. Tencuiala are ca suport un panou din aşchii lemnoase protejat cu o folie.30 cm de nivelul terenului. dar nu mai puţin de 20 mm. Anumite esenţe. prin folie. cum este cedrul roşu. aşezate cu suprapunere b) Scânduri profilate.1. dar îşi modifică culoarea (capătă o tentă gri) în zonele expuse. Acestea se fixează cu ajutorul unor piese de agăţare pe un raster bidirecţional (structură secundară) care formează un spaţiu de aer ventilat. prinderea se realizează cu un singur rând de cuie (ace) sau agrafe. punerea în operă şi mai ales întreţinerea sunt destul de delicate. Intre placarea exterioară şi structura peretelui trebuie asigurată o circulaţie de aer printr-un spaţiu de min. utilizate frecvent la locuinţele individuale vândute pe bază de catalog. pot fi deasemenea folosite ca finisaj exterior. cum ar fi plăci ceramice. 56 . cu cuie (ace) sau agrafe protejate contra coroziunii. zăpadă. drenat la fiecare întrerupere orizontală. umiditate atmosferică) trebuie protejat.10 mm. dar expunerea la soare sau ploaie poate determina discontinuităţi parţiale (fisuri) ale filmului protector făcând posibilă infiltrarea apei şi dezvoltarea mucegaiului. ‘Solzii’ sunt fixaţi pe astereală sau pe şipci orizontale şi distanţate cu min. Alte materiale. Tencuielile hidraulice constituie finisaje exterioare foarte economice.lacuri – mai durabile decât lazurile. O armătură de legătură este fixată de montanţii scheletului.. . Tencuielile pe bază de ciment şi de var hidraulic sunt aplicate în 3 straturi.vopsele – pot fi permeabile la vapori sau etanşe. disimulează şi maschează structura din lemn a construcţiei.3. ploaie.60 cm). PLACAREA EXTERIOARĂ A PEREŢIOLR DIN LEMN CU ELEMENTE DIN LEMN MASIV Scânduri verticale: a) Scânduri simple. Protejarea suprafeţelor poate fi asigurată de următoarele categorii de produse: .CONSTRUCŢII DIN LEMN Scândurile sunt fixate pe şipci poziţionate la distanţe ce nu trebuie să depăşească de 25 de ori grosimea lor (40. pot rezista intemperiilor. PROTECŢIA LEMNULUI LA EXTERIOR Lemnul expus la acţiunea factorilor climatici (soare.

portanţi sau neportanţi. COMPARTIMENTĂRILE Denumirea generică se referă la componentele (subansamblurile) constructive care separă între ele spaţii interioare. vata minerală – poate contribui deopotrivă la rolul termo şi fonoizolant al compartimentării) Compartimentările pot avea o alcătuire monostrat (un unic material care trebuie să îndeplinească toate cerinţele) sau multistrat (straturi cu funcţiuni specializate.rezistenţă şi stabilitate (a clădirii. Din punct de vedere al comportării structurale.1. compartimentările pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate.izolare acustică (la zgomote aeriene şi de impact – îndeosebi în cazul planşeelor) .sau altele) sau pot fi alcătuiri multistrat cu schelet (planşeele. de tip schelet sau panouri monostrat din derivate de lemn. Placarea poate fi dispusă între montanţi (montanţi vizibili) sau la faţa acestora (montanţi ascunşi). panouri pline sau cu goluri de ferestre şi uşi. panouri de planşee. cu agrafe. cu termoizolare şi finisare în şantier) sau integrală (panouri complet finisate.compartimentări portante din bârne suprapuse). fie el cu pereţi portanţi sau cu stâlpi şi grinzi) Compartimentările trebuie să satisfacă următoarele CERINŢE: . Pot fi realizate din lemn masiv (ex. pentru a menţine sub control regimurile termice diferite ale unor încăperi. 57 . Panourile prefabricate pot fi panouri de pereţi exteriori şi interiori. are o temperatură mai scăzută decât o cameră de locuit). PALEX .ex. sarcina preluării încărcările orizontale revine straturilor de placare. a unui ansamblu. chiar prevăzută cu încălzire. montanţii au rolul de a prelua încărcările verticale. PANOURI PREFABRICATE CU SCHELET Alcătuirea panourilor de perete are la baza aceleaşi principii general valabile pentru construcţiile cu schelet.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. chiar dacă este un spaţiu interior. Panouri sunt compuse dintr-o ramă (formată din montanţi. o casă de scară. inclusiv tocul tâmplăriei). Compartimentările pot fi portante (parte a sistemului portant al clădirii – cazul planşeelor şi al pereţilor interiori portanţi) sau neportante (separate de sistemul portant al clădirii. Totodată îmbinarea trebuie să asigure etanşeitatea la apă şi la aer.aspect Notă. răspunzând cerinţelor ce rezistenţă şi stabilitate. eventual.2. panouri de acoperiş. Panourile pot avea o structură de tip schelet sau o alcătuire monostrat. PANOURI PREFABRICATE Prefabricarea panourilor poate fi parţială (ex. Prefabricarea se poate limita la scara unei construcţii.protecţie la foc . 5. în raport cu funcţiunile pe care le adăpostesc (ex. prin încleiere sau. Panourile pot fi neventilate sau ventilate. Panourile trebuie să fie solid asamblate între ele. pot fi alcătuiri monostrat din diverse materiale uşoare (pereţi de compartimentare neportanţi din placi pe bază de lemn . în cazul pereţilor neportanţi) . termoizolaţie. Materialele de placare sunt fixate cu cuie. pereţii portanţi cu schelet. un acelaşi material – ex. cu şuruburi. la care se adaugă celelalte straturi specializate (placare exterioară/interioară. Ca atare. Compartimentările sunt verticale (pereţi interiori) şi orizontale (planşee curente). etc). 5.protecţie mecanică . pereţii neportanţi cu schelet) Ca şi închiderile. realizate din diverse materiale).3. pereţii de compartimentare trebuie să îndeplinească şi cerinţe de izolare termică. doar partea structurală. sau poate avea în vedere producţia pe scară industrială a unor panouri standardizate. există situaţii în care. în cazul pereţilor portanţi şi al planşeelor.3. panourile ventilate pot fi închise sau deschise. (De notat faptul că. o cămară este prin natura funcţiunii un spaţiu rece. talpă superioară şi talpă inferioară) cu traverse intermediare (alcătuind structura panoului). sau proprie. Spaţiile interioare pot avea regimuri termice diferite. ca şi în cazul pereţilor cu schelet ‘montaţi’ in situ.

plăci din aşchii lemnoase aglomerate 16 mm. structura în formă de cadru şi rosturile expuse. CU FINISAJ EXTERIOR CONTINUU (grosime = cca 20 cm) a. au rosturi mai multe. 8. plăci din aşchii lemnoase aglomerate 13 mm b. 2. placare cu scînduri verticale. Plăci gips-carton. 5. talpă inferioară. CU INSTALAŢII INGLOBATE 58 . plăci din aşchii lemnoase. barieră contra vaporilor. Secţiune orizontală Finisajul exterior cu scînduri verticale este continuu. PERETE DE COMPARTIMENTARE PREFABRICAT. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN Profilatura ramei asigură îmbinarea dintre panouri. Panourile cu placarea dispusă între montanţi. deci izolant). Uneori panourile pot avea o placare exterioară continuă. Secţiune verticală 1. vată minerală. strat de aer interior (stagnant. De regulă rosturile dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperire sau de nuturi. 2. generând o imagine specifică. PANOU PREFABRICAT DE FAŢADĂ NEVENTILAT (grosime = cca 10 cm) a. şipci orizontale. Secţiune orizontală Îmbinarea dintre panouri se realizează prin intermediul unui montant intermediar din 2 piese asociate cu buloane. 3. termoizolaţie. 7. 6. Rostul dintre panouri este rezolvat cu lambă adăugată + acoperire cu baghetă (la interior) + scîndură de placare (la exterior). PANOU PREFABRICAT DE FAŢADĂ VENTILAT DESCHIS. fie cu lambă şi uluc. 6. implică rezolvări de detaliu mai delicate pentru asigurarea etanşeităţii. 3. 4. fie cu montant intermediar. beton b. cu tencuială. Secţiune verticală 1. şipci verticale. 5. barieră de vapori.

Dar.3. ce pot fi utilizate ca elemente portante la construcţii mici. panou din aşchii lemnoasă aglomerate 80mm. mai mult sau mai puţin provizorii.44 (pentru 40 mm vată minerală) la 0. Greutatea specifică a panourilor este de cca. PANOURI MONOSTRAT Un exemplu de panouri din această categorie îl constituie panourile din aşchii lemnoase aglomerate de 8-10 cm grosime. Planşeele şi acoperişul sunt realizate cu grinzi şi respectiv căpriori din lemn. Variaţia coeficientului de transmisie termică k funcţie de grosimea termoizolaţiei: de la 0. Placajul exterior cu prindere mecanică (finisaj ‘uscat’) poate fi din fibro-ciment sau alte materiale. Panourile pot fi utilizate în următoarele variante constructive: a) Alcătuire compactă. cu 1 nivel (eventual 2). Golurile de uşi şi ferestre sunt decupate sau sunt obţinute prin combinaţii de piese mici. 35 dB). ceea ce impune realizarea unui dublaj termoizolant in situ. fiind mai slab decât cel al unei fereste moderne (cca. Panourile sunt profilate (prevăzute cu ulucuri) pe tot conturul. cu tencuială Termoizolaţie din plăci de polistiren acoperite cu 2 straturi din vată de sticlă de 5 mm şi tencuială minerală armată cu fibre de sticlă. 3. Panourile sun fixate de tălpi prin încleiere şi sunt asociate între ele prin încleiere sau prin bulonare. construcţia este ancorată cu tiranţi de infrastructură. 44 dB. Este fixat pe un schelet din montanţi dispuşi la o distanţă dictată de dimensiunile plăcilor. Peste soclu sau pereţii demisolului. panourile exterioare şi interioare. plăci de fibrociment fixate pe şipci verticale din lemn 30x60 mm. 5. coeficientul de transmisie termică k este aproximativ 1. Indicele de atenuare fonică pentru zgomote aeriene poate atinge cca. din zidărie sau beton. tencuială exterioară cu liant mineral 25-30 mm. Construcţiile realizate în acest sistem trebuie mult distanţate de sol. lambă de îmbinare. armată cu reţea din fibre de sticlă. au înălţimea unui etaj şi 1-2 m lăţime. 32 dB. inclusiv cele neportante. cu placaj ‘uscat’ Termoizolaţie din vată minerală 2x50 mm în plăci de 50x50 cm introduse în ochiurile unui grătar din şipci de lemn dispuse pe două direcţii. 4.500 kg/m3. Pentru combaterea efectelor vântului.2. Indicele de atenuare acustică pentru zgomot aerian este de cca. termoizolaţie. sunt aşezate pe o reţea de tălpi din lemn.093 W/mK. 59 . 1. 2.25 (pentru 100 mm vată minerală). prin aplicarea unei termoizolaţii suplimentare.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. se ameliorează izolarea acustică. prin aşezare pe un soclu înalt sau demisol realizat cu procedee tradiţionale. Coeficientul de conductibilitate termică λ= 0. prinse cu cuie pe un grătar dublu din şipci 50x50 mm b) Alcătuire ventilată.

finisaj “uscat” la plafon( scânduri. CONSTRUCŢII CU PEREŢI DIN BÂRNE SUPRAPUSE PEREŢI EXTERIORI (SECŢIUNI VERTICALE) A. luft de tasare 3. riglă de fixare 8. plăci pe bază de lemn. gips carton) 4. baghetă 5. CONSTRUCŢIE CU PEREŢI DIN BÂRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detaliu a placării interioare ţine cont de tasarea peretelui prin contragerea transversală a bârnelor. platbandă oţel 7. finisaj “uscat” la pereţi (scânduri. duşumea oarbă 13. riglă inferioară A B 60 .DETALII CARACTERISTICE 5.4. perete din bârne 10. termoizolaţie 9. EXEMPLE DE ALCĂTUIRI .4. plintă 11. profil tablă îndoită 16. pardoseală din scân duri cu lambă şi uluc 12. luft + baghetă de acoperire) 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. CONSTRUCŢIE CU PEREŢI DIN BÂRNE ROTUNDE B. grindă de planşeu 2. (v. plăci pe bază de lemn. hidroizolaţie 15. gips-carton) 6.1. grindă de planşeu 14.

A B. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperiş în două ape) 1. jgheab cârlig jgheab călcâi lemn hidroizolaţie astereală lespezi de piatră căprior bârnă de completare (între căpriori) bârnă de rezemare a căpriorilor (cosoroabă) pazie antivânt riglă de rezemare căprior liber (exterior) căprior de margine B 61 . 3. 6. 7. fără termoizolaţie) A. 9. 10. 12. 5. cosoroabă) vor fi menţinuţi în poziţie cu agrafe care să permită lunecarea liberă.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU 2 (4) PANTE Învelitoare: lespezi de piatră Închidere la partea superioară a căpriorilor (alcătuire minimală. Căpriorii nu vor avea decât o singură legătură fixă. STREAŞINĂ DE POALĂ Modul de rezemare a căpriorilor trebuie să ţină cont de tasarea peretelui prin contragerea bârnelor. 11. 8. la coamă. 2. 4. 13. punctuală. La toate celelalte reazeme (pane intermediare.

saltea vată minerală 6. PLANŞEU MINIMAL B.u. RACORDARE CU COŞUL DE FUM 1. pervaz profilat 8.a. coş de fum din zidărie A B C 62 . perete din bârne rotunde 5. placă termoizolantă din material anorganic 15. grindă 3. duşumea din scânduri l. pervaz 4. PLANŞEU PREVĂZUT CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) C. finisaj interior al peretelui 10. plafon (scânduri l. scândură de capăt (rigidizare) 11.) 9. rost de tasare 7.u.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . tencuială interioară 13.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR A. centură b. 14. parament de zidărie la faţa interioară a coşului 12. 2.

6. 7. D. B. placare inerioară. 1. strat de aer ventilat 63 . 8. placare exterioară. CONSTRUCŢII CU SCHELET PEREŢI EXTERIORI CU SCHELET (SECŢIUNI ORIZONTALE) A. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT A. 5. C.2. stâlp. saltea termoizolantă. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALĂ ŞI ETANŞARE CONTRA PLOII+VÂNT D.CONSTRUCŢII DIN LEMN 5. 3.4. 4. 2. PERETE EXTERIOR MINIMAL B. barieră de vânt. astereală din scânduri aşezate diagonal. şipcă verticală de fixare. PERETE EXTERIOR CU TERMOIZOLAŢIE C.

plasă rabiţ. 3. rezolvarea de tip A se aplică numai la sistemele cu stâlpi continui. umplutură zidărie de cărămidă. Rezolvările de tip B şi C sunt specifice sistemelor cu stâlpi întrerupţi în dreptul planşeului. tencuială. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase (tip stabilit) 5. 6. 64 . 7.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI EXTERIORI CU SCHELET (SECŢIUNI ORIZONTALE) A. 2. stâlp. 4. strat nivelare mortar În cazul clădirilor cu mai mult de un nivel. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI UMPLUTURĂ DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) C. placare interioară. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI PLACAJ EXTERIOR DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) B. PERETE EXTERIOR CU SCHELET ŞI UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. 8. saltea trmoizolantă.

6. 7. montant perete interior.8. 2. stâlp. 3. COLŢ EXTERIOR E-M.REZOLVĂRI DE COLŢ ŞI RACORDARE CU PEREŢI INTERIORI (SECŢIUNI ORIZONTALE) A-D. şipci de montaj. 5. RACORDARE CU PEREŢI INTERIORI 1. placare interioară 4. riglă superioară.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI EXTERIORI . scândură sau montant de montaj 65 . astereală cu barieră de vânt. placare exterioară cu strat de aer ventilat.

9. 13. pardoseală. placaj interior. barieră de vânt. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCÂNDURI ORIZONTALE ÎN CAPLAMA ŞI ASTEREALĂ E. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT 1. placă termoizolantă. talpă inferioară 7. placaj exterior. 4. PERETE EXTERIOR PLACAT CU ŞINDRILĂ (ŞIŢĂ) F. placaj şindrilă (şiţă). 14. 8. 11. strat de aer ventilat (şipci) 66 . grinzişoare. plintă.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) A. 5. 2. fişe de placă termoizolantă sau calaj. saltea termoizolantă. ALCĂTUIRE MINIMALĂ C. 3. 10. PERETE EXTERIOR MINIMAL B. hidroizolaţie. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCÂNDURI ORIZONTALE ÎN CAPLAMA. 6. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALĂ D. 12. astereală.

panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase 2. SCHELET “ÎN ZĂBRELE” CU UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ 1. PERETE EXTERIOR PLACAT CU PANOURI UŞOARE (tip STABILIT) B. nivelare mortar A Întrucât în variantele B şi C scheletul de lemn este aparent. se recomandă folosirea lemnului de stejar. umplutură din zidărie de cărămidă 10. SCHELET “ÎN ZĂBRELE” CU UMPLUTURĂ DIN PANOURI UŞOARE (tip STABILIT) C. plintă 6. placare interioară 5. tencuială exterioară 3. pietriş şi piatră spartă 9. folie izolantă 8. podină între grinzi cu umplutură în vrac 7. saltea termoizolantă 4. B C 67 . esenţă mai rezistentă la intemperii decât răşinoasele.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) A.

plintă. cu termoizolaţie în vrac. 5. duşumea oarbă (aşezată diagonal). centură 68 . 2. folie izolantă. 11. 9. 10. placare interioară. 12. 3. 6. 8. 4. duşumea pe grinzişoare. podină între grinzi. PE GRINZI DE LEMN. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDAŢII D. 13. PE GRINZI DE LEMN.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECŢIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A PLANŞEULUI A. LA SCHELET CU STÂLPI CONTINUI-STÂLPI ŞI GRINZI PE TĂLPI DE LEMN 1. LA SCHELET CU STÂLPI CONTINUI-GRINZI REZEMATE PE TĂLPI DE LEMN F. PE PLACĂ DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ B. placare exterioară cu strat de aer ventilat. pietriş şi piatră spartă. talpă inferioară. astereală cu barieră de vânt. saltea termoizolantă. PE DALĂ DE BETON C. panou termoizolant. 7. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TĂLPI DE LEMN E.

69 . 7. saltea termoizolantă 17. STREAŞINĂ CU JGHEAB MASCAT (variantă) jgheab din tablă învelitoare din ţiglă profilată agrafă pazie cârlig tablă galvanizată piesă de fund a jgheabului închidere din scânduri cu goluri de ventilare 8. gol de ventilare 9. astereală 14. 3. talpă superioară (cosoroabă) 16. STREAŞINĂ CU JGHEAB MASCAT B. călcâi de lemn 10. 4. folie hidroizolantă 11. 6. tavan din plăci (pe bază de lemn sau gips-carton) 18. dulap (căprior) de capăt 19. grătar de şipci 12. consolă 20. STREAŞINĂ CU JGHEAB APARENT D. dulap intermediar (între console) 1. grătar de şipci 13. REZOLVARE LA TIMPAN C. 2.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ ÎN DOUĂ PANTE / TAVAN ÎNCLINAT învelitoare: ţigle profilate închidere interioară la faţa interioară a căpriorilor A. căprior 15. 5.

dulap intermediar (între console) 1. dulap (căprior) de capăt 17. 4. învelitoare din ţigle flamande 9. grătar de şipci C 10. consolă 18. căprior 12.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DE STREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU O SINGURĂ PANTĂ / TAVAN ÎNCLINAT Învelitoare: ţigle flamande Închidere interioară la faţa interioară a căpriorilor A. saltea termoizolantă 14. astereală 7. tavan din plăci (pe bază de lemn sau gips-carton) 15. REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL A B agrafă gol de ventilare călcâi de lemn pazie cu lăcrimar închidere cu scânduri cu goluri de ventilare 6. folie hidroizolantă (hârtie Kraft) 8. REZOLVARE LA PARTEA SUPERIOARĂ C. 5. grătar de şipci 11. STREAŞINĂ CU JGHEAB APARENT B. 2. pazie anti vânt 16. 70 . 3. talpă superioară (cosoroabă) 13.

STREAŞINĂ CU CĂPTUŞEALĂ DIN ŞINDRILĂ B. piesă de completare/rezemare 14. căprior 12. folie hidroizolantă 1. şipci suport ţigle 11. pazie anti vânt 13. căptuşeală scânduri (astereală) 16. saltea termoizolantă 10. A B C 71 . cosoroabă 9. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperiş în 2 ape) C. STREAŞINĂ CU CĂPTUŞEALĂ DIN SCÂNDURI pazie cu lăcrimar agrafă călcâi lemn rigle în lungul pantei şipci fixare şindrilă căptuşeală din şindrilă învelitoare din ţigle solzi dublu aşezate 8. 4. 5. căprior de margine 15.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERIŞUL (SECŢIUNI VERTICALE) REZOLVĂRI DESTREAŞINĂ LA ACOPERIŞ CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Învelitoare: ţigle solzi Închidere interioară la partea interioară a grinzilor de planşeu A. 6. 3. 7. 2.

15. pardoseală din scânduri cu lambă şi uluc. talpă inferioară. 12. 7. 5. 16. 9. grindă de legătură. cu strat de aer ventilat.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE LA CONSTRUCŢII CU SCHELET ÎN ZĂBRELE A. scândură de capă (rigidizare). 8. 10. 2. 6. şipci susţinere pla fon. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI SAU TERMICĂ) aşezată pe podină intermediară B. talpă superioară. plintă. placare exteri oră. 14. plafon. 13. placare interioară. 11. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt. grinzişoară. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI SAU TERMICĂ) cu pardoseală flotantă 1. grindă de planşeu. 4. podină intermediară. plăci PAL (sau contraplacaj) 72 . strat izolant.

CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . placare interioară 11.. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt 73 . 6. 5. traversă de legătură. 9. traversă de rezemare. 2.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR CONSTRUCŢII CU PEREŢI CU SCHELET DIN DULAPI. 3. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) din saltele de vată minerală dispuse între grinzi 1. 10. 4. plafon din scânduri l. 7. scândură de rigidizare. pardoseală din scânduri cu lambă şi uluc. CU STÂLPI CONTINUI A. grindă de planşeu. placare exterioară cu strat de aer ventilat. saltea izolantă.u. 8. plintă. PLANŞEU MINIMAL B.

grinzişoară 13. plintă. placare exterioară cu strat de aer ventilat. grindă de planşeu. 4. 12. plafon. 5. astereală din scânduri dispuse diagonal + barieră de vânt 3. strat izolant. 10. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) aşezată pe podină intermediară D. şipci fixare plafon. strat suport pardoseală din plăci PAL (sau din lemn masiv) 74 . 2. 9. pardoseală scânduri fălţuite. 8.RELAŢIA CU PERETELE EXTERIOR C. PLANŞEU CU IZOLAŢIE FONICĂ (ŞI/SAU TERMICĂ) cu pardoseală flotantă 1.CONSTRUCŢII DIN LEMN PLANŞEE . 11. podină intermediară. traversă de rezemare. 7. placare interioară. 6.

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

SISTEM CONSTRUCTIV CU STÂLPI ŞI GRINZI COPLANARE PE 2 DIRECŢII Secţiune axonometrică

1 2 3 4 1. panou de faţadă prefabricat 2. rama verticală a panoului de faţadă 3. stâlp pe 2 nivele 115/115 mm 4. placare exterioară cu scânduri orizontale fălţuite 5. rama orizontală inferioară a panoului de faţadă 6. şorţ din tablă: protecţie contra apei 7. grindă din lemn lamelar îcleiat 8. rama orizontală superioară a panoului de faţadă 9. fonoizolaţie din vată minerală 10. tavan din gips carton 11. finisaj interioar din plăci de gips carton 12. termoizolaţie: din vată minerală, cu grosime variată pentru compensarea lipsei de inerţie termică

5

6 7

8 9 10 11 12

Sistem constructiv finlandez, conceput pe o tramă de 3,75 x 3,75 m în 2 variante de înălţime (2.16 m şi 2.58 m). Toate grinzile sunt din lemn lamelar încleiat şi au dimensiunile 115/22 cm. Legăturile dintre elementele structurale se realizează cu ajutorul unor conectori metalici. Grinzile planşeului alternează (ca poziţie în plan) în “tablă de şah”. Există o gamă largă de panouri de faţadă variate (ca formă şi dimensiuni, dar identice ca alcătuire). Acoperişul este de tip terasă cu pantă zero. Stâlpii primesc la interior o protecţie termică suplimentară.
Sursa: Construire en bois 1, p.209, Lausanne 1988

75

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

STRUCTURĂ PREFABRICATĂ DIN DULAPI Secţiune verticală prin zona de plin

Secţiune verticală prin zona vitrată

Alcătuirea acoperişului (de sus în jos) învelitoare din tablă de zinc astereală de 24 mm, pâslă cu rol de insonorizare fonică pane 60/120 mm dispuse la 625 mm şipci pentru distanţare, 12/60 mm carton bitumat PAL de 19 mm căpriori h = 220mm, dispuşi la 625 mm termoizolaţie vată minerală de 120+100 mm barieră de vapori din folie polietilenă şipci suport tavan = 24 mm tavan din plăci de gips carton de 15 mm

Alcătuirea pereţilor: (de la interior spre exterior - plăci din gips carton de 12.5 mm+10 mm - barieră de vapori din folie de polietilenă - termoizolaţie vată minerală de 100 mm - schelet din lemn: montanţi de 60/140 mm la 625 mm - PAL 16 mm - barieră contra vântului din folie de polietilenă - strat de aer ventilat; şipci de 24 mm bătute vertical - placare exterioară cu scânduri orizontale în “caplama” Alcătuirea planşeului intermediar: (de sus în jos) - strat de uzură: mochetă - dală flotantă - şapă din ciment armat de 50 m; strat separator; material fonoamortizant (ex: PFL poros) - PAL 16 mm - grinzi perpendiculare pe planul faţadei, dipuse la 625 mm una de alta - material fonoabsorbant, vată minerală 100 mm - schelet (cadru) din şipci, suport tavan - tavan din plăci de gips carton 12,5 mm

Sursa: DETAIL, 1/1997, p. 43-44

76

CONSTRUCŢII DIN LEMN

RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR

CLĂDIRE CU STRUCTURA DIN STÂLPI (PE 2 NIVELE) ŞI GRINZI (ÎN CLEŞTE) Secţiune axonometrică

1

2 1. acoperiş în terasă cu pntă zero ieşit în console pentru protejarea faţadei 2. grindă principală de faţadă, coplanară cu stâlpul 3. grinzi în”cleşte”, perpendiculare pe faţadă 4. supralumină 5. grindă de faţadă 6. panou de faţadă multistrat 7. stâlp continuu pe 2 nivele 8. uşă de balcon din lemn 9. planşeu fonoizolat (pe dală flotantă) 10. grindă de faţadă în “L”, pentru coborârea nivelului pardoselii interioare la nivelul celei exterioare (a balconului) 11. balcon: scândurile sunt aşezate distanţat pentru buna scurgere a apelor meteorice

3 4

5 6 7 8

9 10

11

Elementele de faţadă sunt alcătuite (de la interior la exterior) din: - Placare interioară (plăci gips carton) - Barieră de vapori (folie polietilenă) - Termoizolaţie (vată minerală) - Barieră de vânt (polietilenă) - Strat de aer ventilat (grilă de şipci) - Placare exterioară (posibil orice material rezistent la intemperii)

Sursa: Les systemes constructifs en bois, Paris 1981, p.38

77

în acest caz grinzile de faţadă (şi nu cele interioare. Paris 1981. placare exterioară 3. Pe faţa interioară a ramei se fixează plăci din PAL. La interior se poate înlocui placajul din PAL cu plăci din gips carton Observaţie: spre deosebire de soluţia prezentată în pagina precedentă. 43-44 12. stâlp continuu pe 2 nivele 9. tolă metalică introdusă într-o fantă tăiată în stâpl închisă cu chit 4. ale planşeului) sunt realizate în “cleşte”. Sursa: Les systemes constructifs en bois. 1/1997. strat de aer ventilat 2. pardoseala planşeului Pereţii exteriori se compun dintr-o ramă suport în grosimea căreia se introduce materialul termoizolant. grinzi de planşeu perpendiculare pe faţadă 11. izolaţie termică în spaţiul dintre cleşti DETAIL.39 78 . protejarea pieselor orizontale cu şorţuri din tablă 5.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR CLĂDIRE CU STRUCTURA DIN STÂLPI (PE 2 NIVELE) ŞI GRINZI DE FAŢADĂ (ÎN CLEŞTE) Secţiune axonometrică 1. platbande metalice de ranfor sare a stâlpului 8. p. La exteriorul ramei se bat şipci peste care se aplică placajul exterior. grindă de faţadă în “cleşte” 6. talpă inferioară cu şanţ pe mijloc (bizotată) pentru fixarea geamului 7. planşeu intermediar 10. p.

baterea unor plăci aglomerate din lemn de tip PAL. dar implică o proiectare mai atentă şi mai laborioasă. pentru toate componentele. Utilizarea conectorilor metalici (aparenţi sau mascaţi) măreşte şi mai mult viteza de execuţie. Rigidizarea construcţiei este obţinută pe 2 căi: .CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURĂ TIP “PLATFORM” Secţiune axonometrică Sistemul prezintă avantajul utilizării aceloraşI tipuri de secţiuni de lemn. Sursa: Amerikai Csaladi Haz Epitese. OSB. Faszerkettel.dispunerea elementelor structurale (montanţii+grinzile planşeului) la un pas mic (până la 60 cm) . (câteodată şi a unor scânduri) în planşeului şi al faţadei. Budapesta 1999 79 . la o simplificare a îmbinărilor şi deci şi la o economicitate crescută. unde (constituie şi suportul pentru bariera contra vântului). fapt care conduce la o mai mare rapiditate de execuţie.

Aceste clădiri au 4 etaje din lemn peste un parter din beton.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURĂ TIP “PLATFORM” Secţiune axonometrică (vedere dinspre interior) plintă din lemn rost elastic dar etanş strat uzură mochetă material fonoabsorbant (Vermaspha) 5. la cca 1700 m altitudine. 4. 3. vată minerală 100 mm 12. vată minerală 145 mm (100+45) 14. placă gips carton 10 mm 17. S-a utilizat un sistem modulat şi industrializat ce a dat deplină satisfacţie cu precădere în domeniul izolării termice şi al rapidităţii de execuţie. barieră de vapori 13. suport tavan 9. împâslitură (barieră împotri vavântului şi a ploii) 19. placare exterioară cu scânduri verticale. Sursa: Le bois dans la construction.305 80 . p. 1. Acest sistem constructiv a fost utilizat în premieră în Franţa în 1981 la locuinţele sociale din Alpi la frontiera cu Italia. schelet din lemn 18. Paris 1990. PAL 22 mm 8. PAL 19 mm 7. PAL 12 mm 15. grindă din lemn 10 placă gips carton 13 mm 11. barieră de vapori (Powan) 16. grătar din lemn. 2. împâslitură 6.

3. 6.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR STRUCTURA DIN STÂLPI ŞI GRINZI (PRINCIPALE ŞI SECUNDARE) “ÎN CLEŞTE”. Lausanne 1988 81 . p. 5.strat de aer . CLĂDIRE INTEGRAL PREFABRICATĂ Secţiune axonometrică Secţiune verticală 5 8 7 6 Sistemul utilizat “Herrenath” . 8. 4. 2.PAL melaminat rama panoului.permite construirea unor case extrem de flexibile ca plan. Panourile de faţadă conţin toate straturile uzuale şi sunt integral prefabricate. 9. învelitoare din plăci ondulate de azbociment şipci 4/6 cm termoizolaţie de 8 cm cu barieră de vapori + carton asfaltat scânduri fălţuite de 18 mm prinse sub căpriori panouri de faţadă: .termoizolaţie + folie PVC . 9 1. 7.plăci de azbociment lipite pe scheletul panoului . 217. Scheletul se compune din stâlpi de 14/14 cm pe 2 etaje şi grinzi “în cleşte” suprapuse. profilată special pentru realizarea îmbinărilor talpă inferioară pardoseala balconului: scânduri aşezate distanţat grinzile în consolă ale balconului Sursa: Construire en bois 1.

1988 82 .CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Secţiune axonometrică de ansamblu Sistem constructiv japonez ce se remarcă prin îmbinări simple şi secţiuni reduse. Planşeul parterului. având şi rolul de a prelua o parte din sarcinile gravitaţionale. sistemul structural cu stâlpi şi grinzi a fost întărit cu o serie de pereţi portanţi de rigidizare.70 m. au fost prevăzuţi pereţi de contravântuire . Clădirea este detaliată în paginile următoare. continui pe 2 etaje. p. stâlpi continui pe 2 nivele. pane acoperiş 3. Lausanne.230. Pereţii sunt tencuiţi sau placaţi cu gips carton. Suplimentar structurii cu stâlpi şi grinzi. Sursa: Construire en bois 1.70 m una de alta 2. distanţat de sol 8. Datorită seismicităţii ridicate. montanţi din dulapi de 3. Stâlpii. grindă de faţădă 4. sunt dispuşi pe o tramă de 3. ferme reticulare dispuse la 3.80/10 cm dispuşi la 60 cm unul de celălalt 5. fiecare modul fiind constituit din 4 grinzi solidarizate prin intermediul unor plăci OSB* bătute pe ambele feţe (superioară şi inferioară) a grinzilor. cu schelet din montanţi de 60cm. plăci prefabricate de planşeu din 4 grinzi prinse cu plăci OSB 6. servesc şi ca suport pentru aplicarea tencuielilor) 1 2 3 4 5 6 7 1. 10 /10 cm 7. soclu-fundaţie din beton 8 Solidarizarea grinzilor între ele şi cu stâlpii se realizează cu ajutorul unor platbande din oţel bătute in cuie şi întărite cu buloane. OSB* (Oriented Strand Board = plăci din aşchii lemnoase mari. Planşeele sunt prefabricate.70 / 3.

2. platbandă din oţel 10.230.CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Secţiune axonometrică a detaliilor constructive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fermă reticulară bulon de fixare platbandă de oţel grindă principală 10/10 cm montant rigidizare şi suport pentru placarea faţadei. 4.8/10 cm 11.8/10 cm 6. talpă inferioară 10/10 cm 12. soclu din beton 1. Lausanne. montant rigidizare şi suport pentru placarea peretelui interior 3. 1988 83 . 11 12 Sursa: Construire en bois 1. p. stâlp continuu 10/10 cm 7. grindă principală 10/10 cm 8. 3. 5. 3. bulon de fixare 9.

CONSTRUCŢII DIN LEMN RELAŢIA DINTRE PERETELE EXTERIOR ŞI UN PLANŞEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STÂLPI ŞI GRINZI (COPLANARE) + PEREŢI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN 1. bătute in cuie 6. tencuială sintetică pe suport din fibră de sticlă 5. 1988 84 . acoperire realizată din: . plăci din gips carton 8. p.8/18 cm 10.pane din lemn de 6/6 cm 2. cornier metalic de racord secţiune verticală secţiune axonometrică Sursa: Construire en bois 1. fermă în zăbrele 3. pardoseală din plăci de PAL furniruit 9. grinzi din dulapi de 3. grinda de faţadă 4.230. plăci din vată minerală cu rol de termoizo laţie (la exterior) şi de fonoizolaţie (la interior şi exterior) 7. Lausanne. panouri OSB.PAL .învelitoare metalică .

5. placă izolantă. PERETE TEMOIZOLANT C. placare. stâlp. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI . PERETE CU FEŢE DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE 1. şipcă de montaj. PERETE MINIMAL B. 8.VARIANTE DE ALCĂTUIRE A. saltea izolantă. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase. PERETE FONOIZOLANT D. plasă rabiţ 7. 3. 6. tencuială 85 . 2.

pardoseală din lemn 10. plafon 11. PLAFOANE A. PLAFON 1. panou uşor pe bază de deşeuri lemnoase (tip Stabilit) 14. plintă 9. talpă inferioară 8. astereală cu barieră de vânt 3. placare exterioară cu strat de aer ventilat 2. PERETE INTERIOR CU FEŢE DIN PANOURI UŞOARE PE BAZĂ DE DEŞEURI LEMNOASE (tip STABILIT) SECŢIUNE ORIZONTALĂ SECŢIUNE VERTICALĂ SECŢIUNE VERTICALĂ JOS SUS 86 . PERETE INTERIOR FONOIZOLANT D. scândură de montaj 13.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI – RACORDĂRI LA PEREŢI EXTERIORI. PERETE INTERIOR MONTAT FĂRĂ îNTRERUPEREA FINISAJELOR LA PEREŢI. PARDOSELI. PARDOSEALĂ. PLAFON C. PARDOSEALĂ. tencuială perete 16. tencuială plafon B. placare interioară 4. plasă rabiţ 15. PERETE INTERIOR MONTAT CU îNTRERUPEREA FINISAJELOR LA PEREŢI. montant perete interior 6. saltea termoizolantă 7. duşumea oarbă 12. stâlp 5.

PERETE DESPĂRŢITOR DIN PANOURI PE BAZĂ DE LEMN. AŞEZAT PE GRINZI-JUG D. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN. AŞEZAT PE GRINDĂ DE PLANŞEU GRINDA JUG C.RELAŢIA CU GRINZILE PLANŞEULUI PEREŢI DESPĂRŢITORI (NEPORTANŢI) DIN LEMN. DISPUŞI PARALEL CU GRINZILE PLANŞEULUI A. AŞEZAT PE GRINDĂ DUBLĂ DIN DULAPI+ FURURĂ 87 . AŞEZAT PE GRINDĂ DE PLANŞEU B. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLĂCI. PERETE DESPĂRŢITOR CU SCHELET DIN LEMN.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEREŢI INTERIORI .

buloane. prin realizarea unor elemente structurale compuse. 6. au evoluat şi posibilităţile de utilizare a lemnului în structuri cu performanţe superioare. este evident faptul că. un rol deosebit de important revine modalităţilor de asamblare a pieselor ce compun elementul structural.grinzi cu secţiuni şi chesonate din scânduri sau plăci din derivate lemnoase .1. etc). pot fi utilizate grinzi cu secţiuni compuse. Grinzi reticulare (în zăbrele) Deşi de dimensiuni mari. Pentru elementele verticale pot fi adoptate tehnici similare de realizare a unor stâlpi cu secţiuni compuse. etc) au menirea de a face posibilă transmiterea eforturilor şi deci de a asigura deplina conlucrare între diverse părţi componente ale elementului structural. dincolo de caracteristicile mecanice proprii speciei de lemn utilizat. Aceste sisteme de asamblare (cuie. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE Indiferent de specie. grinzi.CONSTRUCŢII DIN LEMN 6. Astfel. Cu elemente structurale compuse pe baza unor astfel de tehnici se pot acoperii deschideri şi pot fi preluate încărcări de acelaşi ordin de mărime ca şi în cazul construcţiilor din oţel sau din beton armat. ci şi de dimensiunile maxime posibile ale elementelor masive. Grinzi cu inimă plină . o dată cu perfecţionarea tehnicilor de prelucrare şi asamblare a pieselor de lemn. Ca atare. plantele lemnoase sunt în general caracterizate de o conformare în care una dintre dimensiuni este accentuat dominantă.grinzi din lemn lamelar încleiat (LLI) B. pentru acoperirea unor deschideri medii şi mari. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE 88 . nu numai de rezistenţa materialului. ca atare sunt adecvate pentru realizarea de elemente constructive liniare (stâlpi. Această utilizare a lemnului este însă limitată.grinzi din elemente masive suprapuse . aceste elemente structurale sunt realizate din piese mici. Funcţie de modulul de realizare. impuse de natură. Ca atare. gujoane. cleiuri. acestea se încadrează într-una din următoarele categorii: A.

h max: 800mm. Grinzi cu inimă plină ondulată. necesită rigidizări în dreptul reazemelor şi în câmp. Lungime teoretic nelimitată. cu fibrele paralele. 65X160 mm 89 . h curente: cu inimă simplă: 240500 mm. dimensiuni max. cuiele asigurând presiunea de încleiere a tălpilor. contra voalării.CONSTRUCŢII DIN LEMN Inele Appel 126mm buloane 20mm Inele Schulz 80mm buloane 13mm 6. sau din plăci de derivate din lemn. Tălpi din trei straturi de lemn încleiate. Grinzi grele cu inimă plină din straturi încrucişate de scânduri.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN SCÂNDURI Grinzi cu inimă plină subţire din două straturi de scânduri aşezate la 45 pe direcţii alternate. chesonate (inimi min 5cm): 460-600mm. cu inimă dublă 430-440mm.

Lungimea maximă a elementelor: 15m. din lemn de brad foarte dens. 750. distanţa între ferme: curent 2. diagonale: max19X60 mm. cu orice dimensiuni şi forme (ca secţiune transversală şi profil longitudinal) prin suprapunerea şi lipirea de scânduri subţiri (lamele) de grosimi mici (10 . grinzi triangulate încleiate. în Elveţia 90 . înălţime la coamă h = 1/10 L. 2 a b. 1 Lemnul lamelar încleiat a fost utilizat pentru prima dată în 1893. h = 1/12L. curburi) fără dificultate.45 mm).4. Unghiul dintre diagonale şi tălpi: max. grinzi pentru acoperişe plate. 6. rosturile fiind decalate min.4/21) Fiind alcătuite din lamele cu dimensiuni transversale mici. Unghiul dintre diagonale şi tălpi: 30-60 b a. deschideri 10 – 45 m. deschidere L= 7 – 35 m. deschidere maximă: 20m.65 – 2. a b c c. fără încărcări importante. Secţiunile pieselor: grosime maximă: 80mm. lamelele sunt îmbinate cap la cap cu crestături în dinţi sau tăiere oblică.3. ferme grele. b.50 m. La elementele curbe. LLI este tot un material anizotrop. distanţa între ferme curent până la 5m.5 (uscare uniformă). raza de curbură determină grosimea: a / R = 1 / 200 (a = grosime lamele. Poate fi utilizat eficient în medii cu umiditate mare (ex.CONSTRUCŢII DIN LEMN 6.55 m. înălţime: 30-80 cm Secţiunea pieselor: tălpi. la acoperirea unui auditoriu la Basel.p. rezistenţa este dată de ansamblul scândurilor suprapuse iar secţiunea poate fi considerată integral activă. R = raza de curbură) După încleiere. deschidere L = 10-20 m. îmbinare cu plăci de oţel introduse în fante. îmbinări cu conectori dinţaţi din tablă subţire de oţel zincat. Variantă cu tălpi înclinate (ferme). current 1. cu secţiuni mari. b/h max. elementele pot căpăta forme particulare (secţiuni variabile. 50 cm (v. dar de calitate omogenă şi stabil dimensional. max 30X60 mm. apoi fixate cu cuie dinspre exterior. GRINZI ŞI FERME ÎN ZĂBRELE a. şi deci flexibile. LEMNUL LAMELAR ÎNCLEIAT (LLI)1 Sistemul permite obţinerea de elemente structurale. deschidere max 20m. Îmbinări prin încleiere . fermă uşoară.piscine) şi în medii agresive chimic. îmbinări cu plăci metalice ascunse intercalate între bare (conectori dinţaţi Menig). s max: 120 cm . curent 15 – 25 m.25 m. 2. distanţa între ferme: 0. Lungimea elementelor teoretic nelimitată. h la mijloc min 1/10L.

sunt necesare nuturi de detensionare pe toată lungimea lamelelor şi pe ambele lor feţe. SEMI-CADRU DIN LEMN LAMELAR Schemă de realizare (forma finală este indicată punctat) SECŢIUNI DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT 91 .lăţimea secţiunii (b): 50-200mm . b < 220 mm: ‘inima’ lamelelor este orientată în sus.CONSTRUCŢII DIN LEMN Dimensiunile curente ale elementelor: . b) În cazul secţiunilor cu lăţime mai mare (b>220 mm). cu excepţia lamelei inferioare (pentru limitarea întinderilor pe direcţie transversală datorită lucrului lemnului). rosturile fiind decalate pe verticală.00m .lungimea: < 400 (limitată de posibilităţile de transport) a) Secţiune dreptunghiulară de grindă din lamele orizontale.înălţimea secţiunii (h): < 2. fiecare strat este compus din 2 lamele. c) Atunci când lamelele utilizate au lăţimi mari (b>220 mm).

b) grindă cu înălţime variabilă pentru acoperiş cu o pantă. 92 CURBE f) grindă cu partea inferioară curbă pentru acoperiş cu 2 pante.CONSTRUCŢII DIN LEMN SECŢIUNI DE STÂLPI DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT GRINZI ŞI CADRE DIN LEMN LAMELAR ÎNCLEIAT DREPTE a) grindă cu înălţime constantă. . e) semi-cadru. h) cadru cu colţ curb.la tribune). c) grindă cu partea inferioară dreaptă. g) cadru cu colţ proeminent. d) grindă frântă (de ex. pentru acoperiş cu 2 pante.

Rezemarea căpriorilor se poate face într-una din următoarele variante: . funcţie de poziţia termoizolaţiei: în planul planşeului spre pod (pod rece) sau în planul învelitorii (pod cald). şi care suportă încărcările din învelitoare. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBIŞNUITE Structura acoperişelor destinate locuinţelor sau altor clădiri similare ca deschideri. Acestea pot fi realizate în manieră tradiţională (şarpante dulghereşeti) sau cu mijloace moderne (şarpante ‘inginereşti’). atât în ceea ce priveşte scheletul. cu 2 ape.300. . ŞARPANTELE CU CĂPRIORI (FERME-CĂPRIORI) Şarpantele cu căpriori (fără pane) constituie cu siguranţă cel mai vechi sistem. se prevăd legături suplimentare între căpriori. respectiv un schelet spaţial din piese de lemn (sau înlocuitori) care susţine învelitoarea şi dă forma acoperişului. încărcările sunt transmise de căpriori direct către restul construcţiei.1. respectiv a unei ferme.1. Stabilitatea longitudinală este asigurată prin dispunerea unor contravântuiri sub căpriori. La construcţiile cu lăţimi mari. având o pantă de min. Pereţii exteriori sunt astfel mai puţin solicitaţi. în cazul construcţiilor din zidărie) permite. SISTEME DE ACOPERIRE 7. la partea superioară a fermelor (falşi tiranţi. odată cu realizarea planşeului. podul poate fi cald sau rece.pe un sistem de grinzi din lemn. şi necesită o cantitate relativ mică de lemn. Şarpantele cu ferme-căpriori sunt adecvate pentru forme simple de acoperişe. Poziţia pereţilor interiori ai construcţiei este independentă de ordinea constructivă a şarpantei. legând în diagonală baza căpriorului cu coama. Acoperişele pot fi plate (tip terasă) sau înclinate cu una. . obţinerea unui sistem triangulat indeformabil. solicitaţi la compresiune).pe o dală de beton. prin intermediul unui rebord (în cazul construcţiilor din zidărie) Asocierea în plan orizontal a căpriorilor cu grinzile de lemn ale planşeului (sau cu dala din beton. Se obţine astfel o succesiune de ferme simple. Spaţiul de sub acoperiş este liber de elemente de sprijin verticale.direct pe pereţii exteriori. Acoperişele înclinate pot fi cu pod (spaţiu sub învelitoare separat printr-un planşeu de restul clădirii) sau fără pod (fără planşeu de separaţie între ultimul nivel şi învelitoare). cât şi în ceea ce priveşte îmbinările. este de regulă ŞARPANTA DIN LEMN. având de suportat numai componenta verticală a forţelor transmise de căpriori.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. care trebuie să fie suficient de solizi pentru a putea prelua forţele înclinate din căpriori. Căpriorii sunt piese înclinate din lemn dispuse după panta acoperişului. căpriorii au cca.1. la intervale de 70-80 cm. 93 . ŞARPANTE PENTRU ACOPERIŞE INCLINATE Pentru construcţiile de locuinţe (şi similare) se folosesc curent 2 sisteme de şarpante din lemn: şarpantele cu căpriori şi şarpantele cu pane. 7. la un pas de 70-80 cm. El are o concepţie foarte simplă. In cazul acestui sistem. A. 5 m lungime. două sau patru ‘ape’ (pante). încărcările transmise de aceasta fiind preluate de pereţii exteriori.

CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTĂ TRADIŢIONALĂ CU FERME-CĂPRIORI (FĂRĂ PANE) Planşeu de b. 8. Distanţa uzuală între ferme: cca 100 cm (funcţie de materialul de învelitoare).a. cu planşeu de b. 4. talpă superioară. Îmbinări ‘inginereşti’. 8. 1. Căpriorii reazemă pe rebordul din beton.. contravântuire longitudinală.a. 0 94 . grindă de planşeu. 3. talpă superioară. contravântuire. cu rol de tirant inferior. talpă inferioară. 3. axonometria) 1. bară diagonală. legătură superioară. Pantă 0 minimă: 30 . ancorare. 5. Şarpantă cu căpriori. căpriori. căprior scurt de straşină. cu planşeu din grinzi de lemn. 2. 2. SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN ŞARPANTE TRADIŢIONALE CU FERME-CĂPRIORI a. Şarpantă cu căpriori.9 m. şipcă de ghidaj. 6. talpă. guseu. b. ŞARPANTĂ CU FERME-CĂPRIORI ÎN ZĂBRELE PREFABRICATE Pantă minimă: 13 . fiecare pereche de căpriori + grinda de planşeu corespunzătoare formează o fermă. eclise. 7. (v. Deschidere: 6 . contravântuire diagonală. 4. 5. 6. 7. eclisă de coamă. 9.

6. funcţie de modul lor de rezemare. fie pe stâlpi (popi). montant (pop întins). dacă lungimea clădirii depăşeşte . La alte sisteme. se folosesc contrafişe. De la caz la caz (funcţie de deschiderea construcţiei ce trebuie acoperită) şarpanta poate include şi pane intermediare. contrafişă. b. rezemarea panelor se poate face şi pe ferme în zăbrele. panele reazemă fie pe ferme. Ferma cu 2 macaze (macaz dublu) 95 . B1. panele reazemă direct pe pereţii de capăt (timpane) sau. dar de formă simetrică. Interaxul fermelor este de cca. In loc să fie preluată prin încovoierea arbaletrierului. 7. sau chiar doi. talpă. pe pereţi sau pile de zidărie intermediare. el este susţinut de un pop (montant) suspendat (pop întins). pană intermediară. dar care nu oferă decât spaţii limitate sub acoperiş. cleste. 2. 10. Acest tip de ferme poartă denumirea de ferme cu arbaletrieri sau ferme-macaz. Montantul (popul) este suspendat la partea sa superioară şi deci descarcă pe arbaletrieri care sunt solicitaţi în principal la compresiune şi nu la încovoiere. grindă de planşeu. ŞARPANTE CU PANE Panele sunt elemente portante orizontale care preiau încărcările din căpriori şi le transmit către restul construcţiei în diverse variante. 0 SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN FERME CU ARBALETRIERI a. ŞARPANTE CU PANE PE FERME Fermele tradiţionale (dulghereşti) sunt compuse din doi arbaletrieri şi un tirant (coardă). Pana de la partea superioară a şarpantei se numeşte ‘pană de coamă’. arbaletrier. 8. 5. cosoroabă. 9. 3. Dacă lungimea căpriorilor impune o pană intermediară.50 m). ŞARPANTĂ TRADIŢIONALĂ CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI 1. ce formează împreună o triangulaţie stabilă. căprior. La construcţiile de dimensiuni mici. Ferma cu 1 macaz (macaz simplu). în condiţiile menţinerii căpriorilor la lungimi economice de 3-4 m (până la 4. Panta minimă a acoperişelor este 30 .5 m. Spaţiul podului este liber de orice reazem. Sistemele cu pane permit creşterea deschiderilor acoperite. şi care asociază pana de montant (pop). Imbinarea dintre pop (montant) şi tirant este denumită ‘macaz’. puţin costisitoare. pană de coamă. 4.CONSTRUCŢII DIN LEMN B. În locul fermelor tradiţionale cu arbaletrieri. Atunci când deschiderea tirantului este mare. 4. pana de la baza şarpantei se numeşte ‘cosoroabă’ şi reazemă direct pe peretele exterior. mai complexe. Este o soluţie foarte simplă. încărcarea din pană este transmisă montantului prin intermediul contrafişelor. acestea sunt bare înclinate dispuse pe direcţie longitudinală.50 m.

.elemente înclinate de contravântuire longitudinală şi transversală: contrafişe ŞARPANTĂ CU PANĂ DE COAMĂ PE POPI CENTRALI (CU 1 SCAUN) Planseu cu grinzi de lemn.elemente verticale: popi-scaune . funcţie de numărul popilor în secţiunea transversală). în funcţie de poziţia pereţilor portanţi. pană de coamă. cleşte. cosoroabă) . 7. Şarpantele cu pane pe popi sunt numite şi ‘şarpante pe scaune’ (cu 1. 6. prin intermediul unei tălpi de distribuţie). 2. 3. Rezemarea popilor pe perete portant longitudinal.. se dispun în lungul clădirii la intervale de 3. In cazul planşeelor din b. ei asigură legătura dintre popi.50 (5. rezemarea popilor se face pe placă. în cazul rezemării pe grinzile de lemn ale planşeului sunt necesare măsuri speciale (grindă mai solidă sau rezemare pe trei grinzi consecutive ale planşeului.00) m. dispuşi în dreptul popilor.. popii reazemă de regulă pe pereţii portanţi interiori (transversali sau longitudinali). cosoroabă. 1. care formează sistemul plan al şarpantei.50 4. care reazemă pe popi . 8. pane. 1 Şarpantele pe scaune nu constituie o rezolvare specifică construcţiilor realizate integral din lemn. ŞARPANTE CU PANE PE POPI (ŞARPANTE PE SCAUNE) 1 Popii sunt elemente de sprijin verticale izolate (stâlpi) care preiau încărcările din pane şi le transmit către restul construcţiei. pentru care se preferă de regulă sistemele cu ferme. poziţia pereţilor interiori portanţi trebuie corelată cu structura şarpantei. 4. 5. .elemente orizontale longitudinale: pane. Spre deosebire de construcţiile cu şarpante pe ferme. unde spaţiul de sub acoperiş nu este în mod necesar separat de restul spaţiului interior (posibile construcţii fără pod). Acestea formează un sistem spaţial alcătuit din: . contravântuire longitudinală.elemente înclinate: căpriori. scaune. Ca atare.CONSTRUCŢII DIN LEMN B2. la construcţiile cu şarpante pe scaune de regulă această separaţie există (construcţii cu pod). preferabil în dreptul unor pereţi portanţi transversali sau longitudinali. grindă de planşeu În cazul construcţiilor cu planşee din lemn. prin intermediul unor tălpi. care reazemă pe pane (pană de coamă. 96 .elemente orizontale de rigidizare transversală: cleşti. pană intermediară. Scaunele. pop. căpriori şi contrafişele transversale . 3. căprior.a.

pană intermediară. pană de coamă. 3. 7. grindă de planşeu 7. 3. Talpă superioară a pretelui. Rigidizare. cleşte. pană intermediară. ŞARPANTE PENTRU ACOPERIŞE PLATE (TIP TERASĂ) EXEMPLU DE ŞARPANTĂ PENTRU ACOPERIŞ PLAT Rezemare pe pereţi cu schelet 1. Grindă planşeu. 1. 8. 4. căprior. cosoroabă. Grindă de bordaj. 7. 8. 3.2. cosoroabă. 2. 5.1. contravântuire longitudinală. grindă de planşeu ŞARPANTĂ PE SCAUNE PENTRU ACOPERIŞ ÎN 4 APE 1. 5. c. 5. căprior.6. 2. cleşte. pană de coamă. b. 6. 4. Şarpantă cu 2 scaune. 2. contravântuire longitudinală. 4. pop. 97 .CONSTRUCŢII DIN LEMN SECŢIUNI TRANSVERSALE PRIN ŞARPANTE PE SCAUNE a. pop. Şarpantă cu 3 scaune. Şarpantă cu un scaun. Grindăjug.

Dacă nu este posibilă rezemarea popilor pe un perete interior. Pftr = pană portantă. Hs = pop. Pod fără reazeme verticale. Popii cresc stablitatea ansamblului spaţial. G0 = greutatea acoperişului. Rigidizarea căpriorilor de dimensiuni mari cu legături la partea superioară. 5. 1987. Wn = acţiunea vântului asupra pereţilor (forţa rezultantă). Pop central (montant) susţinut de o fermă simplă (pop întins). Consum de lemn mai mic decât în cazul şarpantelor pe ferme. cu cleşti dubli. Wg = acţiunea vântului asupra timpanului (forţa rezultantă). Paris. Wr = contravântuire. 3. St = pop. 98 . Pane intermediare rezemate pe popi. Forma de bază a unui acoperiş în 2 ape. Pane intermediare şi pană de coamă susţinute de contrafişe (fermă înclinată). Pop central rezemat pe perete interior (pop comprimat). Rezemarea căpriorilor cu lungimi mari pe pane intermediare şi de coamă. Gu = grautatea planşeului. pane. închis pe toate laturile. 8. K0 = contrafişă longitudinală. cu secţiune triunghiulară. căpriori şi contravântuiri. 6. W0 = acţiunea vântului asupra acoperişului (forţa rezultantă). Zd = cleşte dublu. Editions Eyrolles. Pratique de la construction des bâtiments. căpriori şi contravântuiri. Pane intermediare şi pană de coamă rezemate pe popi susţinuţi de ferme (popi întinşi). Pfa = pană de rigidizare. 2. K = legătură superioară.SCHEME CONSTRUCTIVE 2 1. Str = arbaletrier. Structură simplă formată din grinzi. 9. Structură simplă formată din grinzi. trebuie prevăzute ferme. S = căprior. 4. 2 După Mittag. Grindă în zăbrele orizontală la nivelul legăturilor superioare. SBa = tirant. Ba = grindă.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU DESCHIDERI OBIŞNUITE . 7. BS = arbaletrier. cu rol de contravântuire a ansamblului. R = contrafişă transversală. popi. Martin.

CONSTRUCŢII DIN LEMN A. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 99 .

CONSTRUCŢII DIN LEMN A. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 100 .

ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI 101 .CONSTRUCŢII DIN LEMN A.

102 . FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI Construcţie fără pod (ferme vizibile în spaţiul interior). Interax 0.50 .1.8 m. Dimensiunile scândurilor: 45 x 150 mm. ŞARPANTE CU FERME-CĂPRIORI IN ZĂBRELE a) FERME PENTRU CONSTRUCŢII FĂRĂ POD SAU CU POD PIERDUT FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI Deschideri curente: 6 . Imbinări cu conectori dinţaţi.CONSTRUCŢII DIN LEMN A.00 m. Prinderi mecanice.

Detaliu coamă. Scânduri de închidere a streşinii. 9. Plăci din derivate de lemn. Prinderi mecanice. 1. 5. 3.1. Tencuială. Placă b. Spumă poliuretan. Detaliu streaşină. Talpă superioară.a. Dimensiunile scândurilor: 45 x 150 mm. 103 . 4. Element de coamă.8 m.00 m. b) FERME PENTRU PODURI LOCUIBILE FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI PENTRU PODURI LOCUIBILE Deschideri curente: 6 . Talpă inferioară. închise cu grile anti-insecte. 6.50 . Interax 0. Şipci. 2. 10. 11. 8.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERME UŞOARE PREFABRICATE DIN SCÂNDURI IMBINATE CU CUIE a. 7. Invelitoare plăci ondulate. b. Fante pentru circulaţia aerului..

In dreptul rezemării panei intermediare. La acest tip de ferme popii nu intervin în stabilitatea ansamblului. dar facilitează îmbinarea arbaletrierilor şi susţin tirantul spre a nu se încovoia sub greutatea proprie. este necesară rezemarea căpriorilor pe pane intermediare. arbaletrierul este susţinut de o cantrafişă. Deschideri uzuale: 6-8m Secţiunile pieselor: contrafişă 65 x 165. pană intermediară 165 x 65. un pop (suspendat) şi un tirant. ŞARPANTE CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI FERMĂ SIMPLĂ.10 m o singură pană intermediară este în general suficientă. Ferma este compusă din 2 arbaletrieri. Deschideri uzuale: 4-5m Secţiunile pieselor: tirant 65 x 165. tirant 65 x 165. Contrafişele sunt piese înclinate care pornesc de la arbaletrieri şi se îmbină pe popul central. ŞARPANTE CU PANE B1. arbaletrier 165 x 65. căpriori 65 x 65 104 . FĂRĂ PANE INTERMEDIARE Căpriorii reazemă direct pe pana de coamă şi pe cosoroabă. pană de coamă 165 x 65.CONSTRUCŢII DIN LEMN B. Ele transmit eforturi care tind să producă coborârea popului. pop 105 x 105. Până la deschideri de 9 . arbaletrier 165 x 65. căpriori 65 x 65 FERMĂ CU PANE INTERMEDIARE Atunci când deschiderile cresc. pop 105 x 105. Eforturile transmise de contrafişe sunt proporţionale cu înclinarea lor. pană de coamă 165 x 65.

aceştia se prelungesc până la nivelul cleştelui scurt cu care se îmbină. Deschideri uzuale: 6 . cu condiţia ca acoperişului să nu aibă pantă foarte mare. pană intermediară 165x 65. Tirantul fals se înrudeşte mai curând cu contrafişa decât cu tirantul. popii şi contrafişele constituind obstacole. în timp ce tirantul lucrează de regulă la întindere. pop 105 x 105. Originalitatea sistemului permite ridicarea (sau ‘retragerea’) tirantului la 2 .10 m. pană de coamă 165 x 65. Deschiderile acestor ferme pot ajunge la 9 .10 m Secţiunile pieselor: tirant ridicat 65x165. pop 155x155. Fermele cu tirant ridicat pot avea arbaletrieri continui sau întrerupţi. Popul serveşte la susţinerea tirantului fals şi poate fi prelungit până la tirant. pană intermediară 165 x 65. Tirantul fals lucrează la compresiune.8 m Secţiunile pieselor: tirant 75 x 225.cu 1 pană . căpriori 65 x 65 FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ÎIn general. Deschideri uzuale: . contrafişă reazem 165x 65.2.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERMĂ CU PANE INTERMEDIARE ŞI TIRANT FALS Tirantul fals este o piesă orizontală care asociază cei doi arbaletrieri la nivelul rezemării panelor intermediare. Aşa numitele ferme cu tirant ridicat permit utilizarea podurilor ca spaţii locuibile. arbaletrier 165x 65. tirant fals 55 x 155.cu 2 pane 6-8m 8 .5 m deasupra cotei planşeului. cleşte scurt 2x75x105 105 . formânduse astfel un sistem triangulat. In unele cazuri. fermele au dezavantajul de a face dificilă circulaţia prin pod. porţiunea de pop situată sub tirantul fals se înlocuieşte cu o coardă suspendată (care lucrează la întindere). La acest tip de ferme este important ca arbaletrierii să fie realizaţi dintr-o piesă unică. Tirantul este alcătuit din doi cleşti care prind arbaletrierii. arbaletrier 165 x 65. pană de coamă 165x65. a) FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ŞI ARBALETRIERI CONTINUI În cazul fermelor cu arbaletrieri continui.

Deschideri uzuale: . contrafişă reazem 165 x 65.10 m Secţiunile pieselor tirant ridicat 75 x 225.cu 1 pană . Contrafişele ce asigură indeformabilitatea îmbinării dintre tirant şi contrafişele de reazem. con travântuiri 165 x 65. creindu-se astfel o triangulaţie care permite preluarea forţelor din arbaletrier. şi alta. con trafişă reazem 225 x 75. Ea cuprinde 2 zone cu înclinaţii diferite: una cu pantă mică. contrafişă 165 x 65. pană de coamă 165 x 65. pană intermediară 165 x 65. care constituie versantul de faţadă al mansardei. Deschideri uzuale: 8 m Secţiunile pieselor: tirant ridicat 75 x 225. tirant în cleşte 2 x 65 x165. Contrafişa de reazem şi tirantul sunt asociate cu o piesă înclinată.50 m înălţime faţă de cota planşeului pentru ca mansarda să fie locuibilă. foarte înclinată. pot fi înlocuite cu corniere metalice. arbaletrier 165 x 65. situată la partea superioară. contrafişe de reazem şi contrafişe de rigidizare. 2 arbaletrieri cu pantă mică.cu 2 pane 0 6. tirantul este susţinut de două contrafişe de reazem încastrate la bază în grinzile planşeului. pop 75 x 225. Contrafişele de reazem sunt asociate cu cosoroaba prin intermediul unor cleşti scurţi.CONSTRUCŢII DIN LEMN b) FERMĂ CU TIRANT RIDICAT ŞI ARBALETRIERI INTRERUPŢI In acest caz. pop 75 x 225. Aceste ferme nu pot fi utilizate decât dacă panta acoperişului este de min.8m 8 . un tirant în cleşte. Frângerea pantei trebuie să se situeze la min.30 . con trafişă 165 x 65 106 . pană de coamă 165 x 65. cleşte scurt 2 x 75 x 105 FERMĂ TIP MANSARD Ferma tip Mansard este o fermă cu tirant ridicat şi arbaletrier întrerupt care permite un volum locuibil mare.2. pană intermediară 165 x 65. Fermele tip Mansard se compun dintr-un pop central. arbaletrier 165 x 65. aproape de verticală.

CONSTRUCŢII DIN LEMN B2. ŞARPANTE CU PANE PE POPI (ŞARPANTE PE SCAUNE) a) ŞARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE LONGITUDINALE NODURI CARACTERISTICE A A B 107 C .

CONSTRUCŢII DIN LEMN b) ŞARPANTE PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE TRANSVERSALE 108 .

Imbinare cu piesă de susţinere din lemn ecarisat. Rost de coamă cu eclise duble şi crampoane inelare din oţel C D E A E F B F 109 . cu eclise fixate D cu cuie F. Prag simplu posterior. folosind ca rigidizare longitudinală E. Prag dublu. Rost drept pe pană de coamă B.CONSTRUCŢII DIN LEMN ŞARPANTE DIN LEMN . Imbinare cu piesă de susţinere din scândură. Prag simplu posterior C. Prag dublu D. Prag simplu anterior B. Prag dublu. Prag cu piesă de ranforsare din lemn dur E. Pană de coamă pe pop de coamă la o fermă cu arbaletrieri E. folosind ca rigidizare longitudinală F. Prag simplu anterior. Pană de coamă cu cleşti din scânduri C. Rost drept cu piesă de susţinere longitudinală pe cleşti A B C D DETALII DE COAMĂ LA ŞARPANTE CU PANE A. cu eclise fixate cu cuie H. Pană de coamă pe pop D.DETALII DETALII DE IMBINĂRI LA BAZA FERMELOR-CĂPRIORI ŞI A FERMELOR CU ARBALETRIERI A A. Pană de coamă pe popul central al unei ferme cu arbaletrieri F. cu eclise fixate cu cramG poane inelare din oţel B C E F H DETALII DE COAMĂ LA FERME-CĂPRIORI A. cu eclise fixate cu cuie G. Imbinare în furcă cu dorn de lemn B. Imbinare la jumătate-lemn fixată cu cuie C. Rost drept cu eclisă din scândură D.

Îmbinare în prag cu reazem din scânduri + eclise E. Îmbinare în prag + cep C. rezistentă la întindere şi compresiune B.CONSTRUCŢII DIN LEMN DETALII DE ÎMBINARE A PANELOR INTERMEDIARE 2 3 1 4 5 6 DETALII DE IMBINARE A TIRANŢILOR SUPERIORI A. Îmbinare în coadă de rândunică. Grinzi longitudinale pe tirant fals în cleşte A B C D E F 110 . Tirant fals în cleşte cu pană de susţinere inferioară F. Îmbinare în prag + eclise din scânduri D.

Rezemare simplă a unui pop de margine pe talpă chertată la jumătate-lemn B. Îmbinare cu eclise duble. Imbinare uzuală pentru încărcări reduse B. Rezemare ranforsată cu călcâi de lemn contra lunecării unidirecţionale C. Suspendare pentru încărcări mari D. Suspendare cu etrieri în U şi corniere încastrate F. Rezemare ranforsată cu călcâi de lemn contra lunecării bidirecţionale D.CONSTRUCŢII DIN LEMN DETALII DE ÎMBINARE A POPILOR CU TIRANŢII FERMELOR A. Pop în cleşte. Îmbinare popului cu contrafişe. îmbinare cu prag + buloane A B 111 C D . Suspendare cu gujoane din oţel. grindătirant şi grindă longitudinală A B C D E F G H DETALII DE REZEMARE A POPILOR A. Îmbinarea popului cu tirant superior în cleşte şi contrafişe orizontale H. fixate cu cuie G. economică C. pentru încărcări foarte mari E. Suspendare simplă.

scale and technique. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDII ŞI MARI 7. Ltd.L/5. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.1.2.2. Andrew. GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFAŢĂ ELEMENT Grinzi din lemn lamelar SECTIUNE SI VEDERE d (mm) 180-400 L (m) 4-30 L/d 15-20 Observaþ ii distanta între grinzi: L/3 .. raportul d/b = 5-8 Grinzi chesonate 200-2000 6-20 10-15 Grindã în zãbrele cu tãlpi de lemn si diagonale din teavã de otel 500-2000 9-30 10-15 Fermã în zãbrele fãrã pane 12002000 20-30 4-6 la interval de 600 mm Fermã în zãbrele + pane 10003000 6-20 5-7 la interval de 2-5 m Grinzi în zãbrele din lemn 15003000 40-80 8-10 la interval de 4-6 m DUPĂ ORTON. The way we built now: form. 1988 112 .CONSTRUCŢII DIN LEMN 7.

. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.CONSTRUCŢII DIN LEMN FERMĂ ÎN ZĂBRELE SCHEMA FERMEI ÎMBINĂRI CU GUJOANE+ BULOANE ÎMBINĂRI CU CUIE SCHEME DE ACOPERIRE DUPĂ ORTON. Ltd. The way we built now: form. scale and technique. 1988 113 . Andrew.

plan rectangular sau circular DUPĂ ORTON. 1988 114 .2. raport L/h = 5-7 cadrul poate fi curbat si cu sectiune variabilã. dar rezultã mai scump. Andrew. Ltd. The way we built now: form. raportul L/h = 5-7 forma arcelor apropiatã de curba funicular în cazul unor încãrcãri importante. 4-6 m.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7.2. scale and technique. Grindã si stâlpi din lemn lamelar 4-30 18-22 cadrul nu este rigid în planul sãu.. CADRE ELEMENT Cadru rigid din lemn lamelar SECTIUNE SI PLAN L (m) 12-35 L/d 30-50 Observatii distanta între cadre cca. asa încât sunt necesare contravântuiri verticale Cadru portal cu sectiune chesonatã 9-45 20-40 distanta între cadre cca. 4-6 m Arce din lemn lamelar 15-100 30-50 lungimea maximã convenabilã pentru transport: 15-25 m. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.

CONSTRUCŢII DIN LEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR A. LEGĂTURĂ LA FUNDAŢIE 115 . ÎMBINARE LA ‘CHEIE’ Variantă de cadru-portal realizat din elemente distincte îmbinarea elementelor componente B.

CONSTRUCŢII DIN LEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR VARIANTE DE REALIZARE A LEGĂTURII LA FUNDAŢIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECŢIUNI VARIANTE DE REALIZARE A LEGĂTURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE ŞI ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALĂ 116 .

legãturi semirigide sau cu cuie de regulã elemente lamelare dispuse pe 2 directii paralele intersectate. suprafata din 3 straturi de placaj Boltã cilindricã. panouri plane în 2 straturi Paraboloid hiperbolic.2.CONSTRUCŢII DIN LEMN 7. SUPRAFAŢE CONTINUI SUPRAFEŢE CONTINUI ELEMENT SECTIUNE SI PLAN L(m) Suprafete cutate. raport L/d = 60-80 Suprafata cilindricã din arce lamelare 15-25 5-7 Retea rectangularã cu dublã curburã (paraboloid hiperbolic) Cupolã reticularã 12-80 5-10 12-80 5-7 elementele retelei sunt flexibile pentru a permite curbarea. raportul L/d = 60-80 L/h Observatii 12-30 2-8 4-8 9-30 necesitã grinzi de bordaj. linii radiale sau lamele curbe. frecvent utilizatã cu tiranti de otel la bazã 12-35 2-6 Cupolã din lemn lamelar încleiat 12-100 5-7 de regulã proiectia în plan evidentiazã retele tridirectionale. creind forme de 'diamant' în proiectia în plan Retea rectangularã cu dublã curburã (paraboloid hiperbolic) retea acoperitã cu panouri de placaj. suprafaþ din 3 ã straturi de placaj Acoperis piramidal 9-20 8-15 raportul w/d = 20-30. grosime panou = 75200 mm necesitã grinzi de bordaj.3. raportul w/h = 2-4 simplu de construit. forma urmãres te pe cît posibil curba funicular din greutatea proprie 117 .

CONSTRUCŢII DIN LEMN REŢEA TRIDIRECŢIONALĂ DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR Îmbinare cu piesele metalice ascunse (“în inimă”) SUPRAFEŢE CONTINUI DIN SCÂNDURI + NERVURI nervuri ortogonale în 2 straturi suprapuse + un strat de scânduri dispuse diagonal nervuri ortogonale în 2 straturi suprapuse + 2 straturi de scânduri încrucişate dispuse diagonal nervuri ortogonale în 4 straturi suprapuse + un strat de scânduri dispuse diagonal Variantă cu nervuri coplanare 118 .

CONSTRUCŢII DIN LEMN 8.4 m) B.IMAGINI ÎN CURSUL EXECUŢIEI A. EXEMPLE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN CONSTRUCŢII CU SCHELET . SISTEM CU STÂLPI ŞI GRINZI (stâlpi la 3 . PEREŢI PORTANŢI CU SCHELET (montanţi la 60 – 90) 119 .

plăci ipsos 13 mm. şipci suport. stâlp din lemn de pin. termoizolaţie.CHÂLONS-SURMARNE.a. 9. FRANŢA Arhitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404. 3. 10. placă b. plăci din derivate lemnoase 22 mm. 8.CONSTRUCŢII DIN LEMN DIRECŢIA REGIONALĂ A AGRICULTURII ŞI PĂDURILOR . ÎN DREPTUL UNUI STÂLP EXTERIOR SECŢIUNE PRIN PLANŞEU ÎN DREPTUL UNUI STÂLP INTERIOR 120 . 7. plafon plăci Heraklith. 4. 60 mm. plăci din derivate lemnoase 16 mm. barieră ploaie SECŢIUNE VERTICALĂ ŞI PLAN PLANŞEU. scânduri lemn de pin 22 mm. 6. barieră de vapori. 2. grindă cu secţiune compusă. octombrie-noiembrie 1992) SECŢIUNE PRIN FAŢADĂ 1. 5. 11.

izolaţie fonică 3 cm.şapă beton 5 cm.baghetă protecţie.piesă metalică fixare stâlp.termoizolaţie 10 cm. 16 buloane. înălţime de nivel : 3m Îmbinări cu buloane din oţel inox 1 . 3 .panou placaj bachelitizat.plintă 1 x 10 cm. 10 . 13 . 17 . 5 .riglă de lemn 6 x 10 cm. 121 .montant lemn 8 x 10 cm. 11 . 19 . 8 .planşeu lemn 7. 6 .grindă lemn lamelar 20 x 20 cm.placă suport stâlp. 7 . 12 . Franţa Arhitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404. octombrie-noiembrie 1992) Structură cu stâlpi şi grinzi din lemn lamellar.stâlp lemn lamelar 20 x 20 cm.soclu beton 30 x 30 x 10 cm.3x15 cm.cabluri electrice.CONSTRUCŢII DIN LEMN ATELIERE PENTRU ARTIŞTI . 9 .panou placaj bachelitizat fixat cu şuruburi. 2 .fîşie placaj bachelitizat.Paris. 14 . 18 . 15 .şorţ tablă inox. Tramă: 2. 4 .85m.85X2.

122 . FRANŢA Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404. 2 .schelet lemn + vată de sticlă. 4 .placare interioară. 3 .plăci din derivate lemnoase 13 mm.grinzi de lemn. 7 . 5 .placare scânduri. 6 . octombrie-noiembrie 1992) 1 .contraplacaj. 10 .contraplacaj.barieră ploaie.CONSTRUCŢII DIN LEMN ANSAMBLU LOCUINŢE (HLM) / CLAYES-SUR-BOIS.şipci. 8 .fonoizolaţie. 9 .

T. 5.CONSTRUCŢII DIN LEMN CLUB ŞI MANEJ / Ecublens. Voiz. 1. geluite şi impregnate în autoclavă (22 mm) 2. astereală. M. Termoizolaţia. Elveţia (1984) Arhitectura: Atelier Cube. 3. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. 4. 1994) Faţade din panouri prefabruicate. placare exterioară. stâlp beton grindă principală din lemn lamellar grindă secundară grindă de faţadă (120 X 240 mm) panou de faţadă prefabricat + termoizolaţie şi placare interioare montate pe şantier 7. Construire en Bois 2. Lausanne. cuprinzând: ramă. Lausanne(J. cu înălţime de până la 2 etaje. acoperitor de rost 123 . Herzog. Natter. bariera de vapori şi placarea interioară sunt adăugate pe şantier. lamele mobile din lemn (parasolare) 8. perete exterior (186 mm) placare interioară cu scânduri orizontale (22 mm) barieră de vapori termoizolaţie ( 80 mm) astereală scânduri diagonale ( 22 mm ) strat aer ventilat/şipci verticale (40 mm) placare exterioară cu scânduri orizontale lambă şi uluc. 6.

6 . 2 .grindă secundară. 10 plăci din derivate lemnoase 16 mm. 5 . 8 . Elveţia Arhitectura: Meinrad Morger. octombrie-noiembrie 1992) 1 .grindă principală.contraplacaj 16 mm.CONSTRUCŢIE PROVIZORIE / Bâle. 11 . Heinrich Delego.fantă ventilare cu grilă. 13 .termoizolaţie 120 mm. 12 . 7 . 9 .termoizolaţie 150 mm. 3 .CONSTRUCŢII DIN LEMN GRĂDINIŢĂ DE COPII . 4 . Gerhard Prętre (Technique & Architecture 404.placare cu scânduri.geam termoizolant 124 .barieră ploaie.contraplacaj 21 mm.învelitoare.spaţiu ventilare 24 mm.

fixat cu cuie + încleiere pe rame din lemn moale 50x75 mm. 125 .CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe.5 mm grosime. în timp ce pentru punerea în poziţie a componentelor scheletului din lemn tare (stâlpi şi grinzi) este necesară o macara. Panourile au fost astfel concepute încât să poată fi manevrate de 2 oameni. Andrew. panouri de faţadă sunt asociate între ele cu cuie. Toate panourile folosesc placaj de 9. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. scale and techniqe. England (1976) Clădire de birouri cu 3 nivele: parter din zidărie + 2 etaje cu structură din lemn. Rosturile dintre panourile de faţadă sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. prin montarea de subansambluri şi elemente prefabricate. Arhitectura şi structura: TRADA (Orton.Ltd. 1988) VEDERE PARŢIALĂ A FAŢADEI NORD-EST Concepţia clădirii permite execuţia rapidă. la colţuri fiind utilizate buloane. The way we built now: form.

England (1976) VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE EST PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile planşeului primului nivel şi ale celui de acoperiş (nervuri dese din lemn tare) reazemă pe grinzi chesonate. stâlpii şi grinzile principale au secţiuni mari şi protecţia lor antifoc se bazează pe carbonizarea superficială. ca şi utilizarea unui lemn tare cu modul de elasticitate mai mare decît al lemnului moale. Stâlpii şi grinzile de pe linia mediană preiau numai încărcări gravitaţionale. Rezistenţa la foc cerută a fost 30’ (o rezistenţă de o oră ar fi fost obţinută uşor. rigiditatea cerută (limitarea deformabilităţii) determină frecvent dimensiunile grinzilor secundare. au înălţime dublă faţă de o grindă din oţel. ca atare sunt necesare îmbinări simple între stâlpi şi grinzi (noduri articulate). în zona centrală a clădirii. integrate faţadei lungi. au contraplacajul şi ramele protejate de termoizolaţia din vată minerală şi de plăcile fibrolemnoase de la interior. precum şi solicitările din acţiuni orizontale (vînt). Panourile de faţadă preiau restul încărcărilor gravitaţionale. şi. La proiectarea planşeelor de lemn. panourile de faţadă. Grinzile secundare din lemn tare utilizate în acest caz pot fi mai ieftine ca grinzile chesonate. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite o majorare a deschiderilor cu 25%). şi prin suplimentarea placării rezistente la foc. mai vulnerabile dar mai puţin încărcate. Această rezolvare permite un spaţiu interior liber şi constituie o bună strategie contra focului. 126 . Grinzile chesonate de faţadă sunt fixate cu cuie de panourile de faţadă înferioare şi sunt acoperite la exterior cu un bandou orizontal din scânduri fălţuite. prin majorarea secţiunilor de stâlpi şi grinzi. la pereţi şi planşee). la interior. pe un şir de stâlpi şi grinzi din lemn tare. deşi. pentru aceeaşi deschidere. din lemn lamelar sau din oţel.CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe.

j) grindă din lemn tare 100x280 mm.F. SECŢIUNE PRIN PERETE EXTERIOR . k) fundaţii din beton 600x300 mm. i) grindă chesonată 600 mm. f) termoizolaţie vată minerală 75 mm + barieră de vapori din polietilenă 65 m + P. c) nervuri planşeu de acoperiş 63x300 mm din lemn tare. h) contraplacaj 16 mm. b) contraplacaj colorat 9. England (1976) Concepţia de detaliu a avut în vedere posibilitatea ‘lucrului’ liber al lemnului funcţie de variaţiile de umiditate. la 400 mm interax. la 400 mm interax. d) termoizolaţie.L de densitate medie 6 mm. fixat pe rame din lemn moale 50x75 mm. O barieră de vapori din polietilenă este prevăzută la faţa interioară a peretelui exterior pentru a preveni condensul în interiorul peretelui. e) spaţiu pentru trasee electrice peste tavan din scânduri.5 mm. g) nervuri de planşeu 75x300 mm din lemn tare. 127 .CONSTRUCŢII DIN LEMN TRADA OFFICES / High Wycombe.SUD VEDERE PARŢIALĂ A FAŢADEI SUD-VEST REZOLVARE CURENTĂ FAŢADĂ + FEREASTRĂ a) placare cu scânduri orizontale fălţuite 19 mm. fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termică şi ar putea conduce la un conţinut crescut de umiditate în piesele de lemn.

CONSTRUCŢII DIN LEMN CLĂDIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo. Samyn et Associes. octombrie-noiembrie 1992) plan şarpantă secţiune transversală secţiune longitudinală 128 . SPRL (Technique & Architecture 404. Belgia Arhitectura.

Planşeul de acoperiş acţionează ca diafragmă orizontală. Timp de execuţie (pentru 2 clădiri): 12 luni. acest tip de structură are un comportament favorabil în zone seismice: lemnul este uşor. pe 2 nivele. Arrigoni and Ross Structura: J. Papp and Associates (Orton.00x3. iar îmbinările sunt capabile să absoarbă deformaţii substanţiale ramînînd totuşi intacte. Închideri. Cu condiţia ca toate elementele să fie asociate în mod corespunzător între ele. California. asociind toţi stâlpii şi asigurînd conlucrarea de ansamblu. scale and techniqe. Stabilitatea la acţiuni orizontale este asigurată pe 3 din faţade cu contravîntuiri diagonale din bare de oţel (pe fiecare faţadă. SUA (1974) Construcţie cu 2 nivele (parter şi supantă). participînd la imaginea interioară şi constituind ‘principiul ordonator’ al clădirii. stâlpi: 150x150 mm. Vitraj pe 2 nivele cu profile din lemn. retras faţă de perimetrul structurii. 1988) PLAN PARTER VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE VEST Structura. S. Tramă 3. 129 . Andrew. Pe cea de a 4a faţadă (NE) construcţia exterioară din zidărie asigură rigiditatea necesară.exterior. Arhitectura: Backen. Scheletul tridimensional din lemn este permanent vizibil.Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.CONSTRUCŢII DIN LEMN MARIN TENNIS CLUB / San Raphael. grinzi curente: 150x250 mm. The way we built now: form. totodată permite o trecere gradată interior . are o bună rezistenţă la şoc. structură cu stâlpi şi grinzi din lemn. traveile de capăt sunt rigidizate).00m.

f) Termoizolaţie rigidă. California. g) Membrană impermeabilă. h) Plăci contraplacaj. i) Opritor de pietriş 130 . SUA (1974) VEDERE TERASĂ FAŢADA SUD-VEST VEDERE ÎN LUNGUL FAŢADEI SUD-VEST IMAGINE INTERIOARĂ DETALIU ACOPERIŞ a) Stâlp de lemn. e) Strat de bitum + pietriş.CONSTRUCŢII DIN LEMN MARIN TENNIS CLUB / San Raphael. b) Grindă de bordaj. d) Podină din scânduri cu lambă şi uluc. c) Pazie din lemn de cedru.

octombrie-noiembrie 1992) Structură de acoperire cu perechi de grinzi înclinate din lemn lamellar (18 m ) deschidere associate la coamă cu piese metalice aparente. îmbinate articulat. grinzile sunt subântinse cu tiranţi metalici şi contrafişe ce preiau o parte din încărcările grinzii. Germania Arhitectura: Archis (Technique & Architecture 404. 131 . Rheinstetten-Forchheimer.CONSTRUCŢII DIN LEMN MAGAZIN ŞI EXPOZIŢIE.

închiderile au schelet propriu.depozit: 3.CONSTRUCŢII DIN LEMN DEPOZIT.a. expunere: schelet de lemn plan nivel inferior. MAGAZIN ŞI BIROURI / Hergatz Germania Arhitectura: Karl Baumschlager.birouri structură din cadre de lemn lamelar prefabricate rezemate pe subasment din b. 132 . octombrie – noiembrie 1996) plan nivel superior.hală expunere: 2. (Technique & Architecture 428. depozitare: structură beton armat secţiune longitudinală. Dietmar Eberle. 1.

133 . Germania Arhitectura: P.CONSTRUCŢII DIN LEMN SALĂ DE SPORT / Heppenheim. 1/1997) Structură de acoperire din cadre de lemn lamellar. Hubner (Detail nr.

Ltd. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. scale and techniqe. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. Andrew. Arhitectura: W. Henley-on-Thames. 1988) VEDERE DINSPRE VEST PLAN PARTER 134 . The way we built now: form. Crabtree and Jarosz Structura: Taylor Whalley and Spyra / Rainham Timber Engineering (Orton. England (1972) Biserică cu structura din cadre de lemn lamelar.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST.

La acţiuni orizontale. dar mult mai ieftine. Deschiderea cadrului cu înălţimea mai mică este 18. Cadrele sunt articulate la baze şi la vîrf. peste astereală este aşezatăi învelitoarea din tablă de cupru. Construcţia a fost executată în 18 luni. unde ambele coame înclinate ating înălţimea lor maximă. Toate cadrele din ‘pachetul’ de vest sunt diferite între ele: elementele înclinate au lăţimea de 120 mm. Pentru pereţii interiori şi exteriori a fost folosită zidărie de cărămidă. în cazul de faţă. cu contravîntuiri diagonale la capetele fiecăruia dintre ‘pachete’. Peste cadre sunt dispuse scânduri cu lambă şi uluc de 64 mm grosime. cele 2 plane ale acoperişului s-ar putea comporta ca plăci cutate dacă scândurile ar fi asociate în lungul rosturilor lor. ele se întâlnesc pe o linie. elementele liniare sunt în general mai puţin eficiente decât cele curbe. aparente la interior. fapt mai puţin semnificativ în cazul pantelor foarte mari.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. Cadrele A se comportă ca arce triplu articulate în preluarea încărcărilor gravitaţionale. ANNE’S CHURCH / Fawley Court. cu excepţia cadrului terminal de pe linia de joncţiune. care are 150x620 mm. iar înălţimea lor la mijlocul deschiderii variază de la 324 mm la 918 mm. Din punct de vedere structural. Cele 2 ‘pachete’ de cadre A constituie entităţi structurale separate. England (1972 VEDERE INTERIOARĂ CĂTRE EST Corpul principal este constituit din 2 şiruri de cadre din lemn lamelar în formă de A cu înălţimi ce cresc spre centrul bisericii. dar. s-a considerat mai convenabilă fixarea unor contravîntuiri diagonale la extremităţile fiecărei unităţi structurale. Comportament structural. Henley-on-Thames. iar elementele înclinate din lemn lamelar au secţiunea redusă în aceste zone. în centrul navei bisericii. 135 . Elementele înclinate din ‘pachetul’ de est au 120x918 mm.89 m.

a) element înclinat din lemn lamelar. b) conier de ancorare. c) şapă mortar.CONSTRUCŢII DIN LEMN ST. f) element de coamă. England (1972) VEDERE AXONOMETRICĂ DINSPRE VEST SECŢIUNE VERTICALĂ PRINTR-UN CADRU DE LEMN LAMELAR. Henley-on-Thames. NODURI CARACTERISTICE. e) tijă din oţel. j) îmbinare cu sferă de oţel (articulaţie tip ‘nucă’) + buloane. ÎMBINAREA DINTRE UN ELEMENT DE CADRU ŞI CONTRAVÂNTUIRI. h) contravîntuire din lemn. i) plăci oţel + buloane. k) placă oţel fixată cu buloane de elementul din lemn lamelar. VEDERE ŞI PLAN. d) plăci oţel + buloane. 136 . fixat cu buloane de elementul din lemn şi de soclul din beton. g) scânduri. ANNE’S CHURCH / Fawley Court.

Dimensiuni în plan. 43 X 27 m . înălţime: 12. 137 . Belgia Arhitectură: Samyn et Associes Suprafaţă ovoidală din două reţele associate.CONSTRUCŢII DIN LEMN PEPINIERĂ / Marche-en-Flamenne.5 m. capabilă să împiedice supraâncălzirea. Închidere cu sticlă pirolizată.

CONSTRUCŢII DIN LEMN PAVILION EXPOZIŢIONAL / Nara. 138 . Kibayashi Suprafaţă cu dublă curbură din reţea de nervuri 4 X 7 cm cu ochiuri de 50 X 50 cm. Japonia Arhitectura: M. în 4 straturi suprapuse încrucişat.

The way we built now: form. DETALIU DE NOD STANDARD a) şipcă lemn 50x50 mm. Arhitectura: C. ACOPERIREA RESTAURANTULUI. b) bară filetată 8 mm. e) şaibă resort (Grower) 1 x 35 mm 139 . Mutschler and Partner Consultant structură acoperire: Frei Otto Structura de acoperire: Ove Arup and Partners Infrastructura: H. Spah (Orton. scale and techniqe. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. Germany (1975) Sistem de scoperire cu suprafaţă continuă reticulară din lemn şi infrastructură din beton. c) şaibă 55 mm. Andrew. d) şaibe resort (Grower) 3 x35 mm. PARŢIAL RIDICATĂ. IN FUNDAL. 1988) IMAGINE AERIANĂ VEDERE A STRUCTURII DE ACOPERIRE PESTE SPAŢIUL PRINCIPAL.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim.

Cele 2 spaţii principale sunt legate printr-un hol central cu 3 ramificaţii ce conduc spre exterior. Sistemul este conceput ca ‘funicular’. utilaje şi spaţii auxiliare. Această procedură de ridicare a fost posibilă datorită flexibilităţii şipcilor şi îmbinărilor articulate dintre şipcile pe 2 direcţii permitând rotirea lor relativă în planul propriu. grătarul de lemn a fost ridicat de jos şi pus în poziţie folosindu-se eşafodaje.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. respectiv forma este aleasă astfel încât în cadrul structurii să nu apară momente încovoietoare sub greutatea proprie sau sub alte încărcări uniform distribuite. În condiţiile unei greutăţi reduse. în zonele unde curbura este nulă (şi deci apar eforturi axiale mari). cu o deschidere est-vest de cca 50 m. fiecare ochi de reţea iniţial pătrat se poate deforma diferenţiat. f) soclu din beton (linie plină). j) arcuri din lemn lamellar Acoperişul are o formă cu dublă curbură şi este alcătuit dintr-un grătar uşor din şipci de lemn de 50x50 dispuse pe 2 direcţii într-o reţea cu ochiuri de 500x500 mm. i) bordaj cu cabluri. cu o deschidere est-vest de cca 60 m. structura acoperă un spaţiu cu dimensiuni în plan de cca 60 m pe ambele direcţii. luând forma diverselor paralelograme din cadrul suprafeţei finale cu dublă curbură. acoperişul are forma unei reţele plane cu ochiuri pătrate. necesară pentru a asigura o rigiditate suficientă la încovoiere. cricuri hidraulice şi motostivuitoare . Inainte de ridicare. de a fi ridicată la forma finală in situ. care acoperă o deschidere modestă.una din cele mai ieftine soluţii de a pune în operă o structură de acoperire cu deschideri mari. totodată. Sub nivelul principal există o amplă infrastructură din beton care include depozite. şi un restaurant în partea de est. în zone concave. astfel. Germany (1975) Complexul include un spaţiu polifuncţional în partea de vest. 140 . dar construcţia capătă un caracter unitar datorită structurii de acoperire. În cazul de faţă. Planul cuprinde spaţii diverse. O reţea simplă constă din 2 straturi de şipci suprapuse încrucişat. h) grindă circulară pe stâlpi din oţel. a fost necesară o reţea triplă pentru a asigura suficientă rigiditate la încovoiere. VEDERE INTERIOARĂ Cel mai interesant aspect al unei astfel de structuri este capacitatea sa de a lua o formă liberă peste aproape orice compoziţie de plan şi. plecând de la o reţea plană din şipci drepte. individualizate. în rest majoritatea suprafeţei acoperişului este realizată dintr-o reţea dublă. Reţeaua simplă a fost utilizată pentru zona convexă cu curbură mare. g) grindă de bordaj din lemn lamelar pe stâlpi de oţel.

Germany (1975) Pe majoritatea conturului reţeaua este bordată de o scândură din contraplacaj aşezată pe suporţi din oţel la 1. la parte inferioară fixaţi cu buloane pe un soclu din beton. stâplii sunt înclinaţi spre interior pe direcţia forţelor din reţea. reţeaua este susţinută de o grindă înaltă din lemn lamelar. DETALIU IN ZONA BORDAJULUI CU SOCLU DE BETON k) piese de blocaj. de 60 mm grosime.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim.25 m interax.5 m interax. rezemată pe stâlpi din oţel. q) baghetă de fixare a pânzei de acoperire. p) şipci de reţea fixate de scândura de bordaj cu buloane 10 mm. m) piese de blocaj asigurate cu 3 buloane 8 mm. In alte zone de margine. 141 .25 m interax. conform detaliului de nod standard. pe direcţie diagonală faţă de ochiurile reţelei. o) reazeme din oţel la 1. la 4. l) 2 cabluri x 6 mm diametru din câte 19 fire răsucite. n) scândură groasă din contraplacaj fixată pe plăci din oţel cu buloane 8 mm.

BORDAJ CU CABLURI ÎN ZONA RESTAURANTULUI r) scânduri de bordaj din contraplacaj (2 x 36 mm grosime) care prind între ele marginea reţelei. totuşi un bordaj din contraplacaj asigură oarecare rigiditate la încovoiere.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. Germany (1975) În zona terasei restaurantului. 142 . v) stâlp din ţeavă rotundă de oţel 300 mm diametru. u) arc din contraplacaj. a fost realizat un bordaj cu cabluri: 2 cabluri. dispuse parabolic ceea înseamnă că forţele din şipci sunt oarecum uniforme. fiecare tensionat la peste 6 t. t) cablu întinzător 15 mm diametru. s) cabluri de bordaj 2 x 30 mm diametru.

ridicată şi acoperită în cca 7 luni. s-a realizat o testare sub încărcare a structurii terminate. Acolo unde pânza este perforată. Altă machetă a fost realizată la scară. inclusiv realizarea infrastructurii. este imediat etanşată cu un film de pvc aplicat sub formă lichidă. VEDERE DE ANSAMBLU DINSPRE EST 143 . Materialul de învelitoare este o plasă de poliester îmbrăcată cu pvc. servind ca verificare a valabilităţii modelului matematic. cu mare precizie. întregul acoperiş a fost proiectat şi executat în 18 luni. furnizată în suluri şi fixată de baghetele din lemn. calculele bazate pe această machetă au condus la definirea geometrică exactă a formei ‘funicularului’ acoperişului sub încărcarea proprie. sub orice fel de încărcări. folosind principiul echilibrului.CONSTRUCŢII DIN LEMN BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim. Execuţia a durat 16 luni. pentru a reproduce caracteristicile structurale majore. materialul este asigurat cu cu benzi din oţel galvanizat şi şuruburi. cu agrafe din oţel galvanizat de 26 mm lungime. La margini. În final. în paralel. Germany (1975) Construcţia are la origine studiile efectuate pe o machetă la scară mică. a fost realizată o modelare matematică menită să simuleze cât mai aproape de realitate comportarea reţelei în toate aspectele sale de detaliu. Cu toate că au fost necesare studii preliminare pentru stabilirea valorilor de calcul. reţeaua a fost întinsă pe eşafodaj.

8/1995. Materiale pentru constructii si finisaje. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. 6/1995. T. Tehnica. 1996. Bucuresti.. HERZOG. 7/1995. K. GAUZIN-MULLER D. MATANA. 12/1996. Milano. octombrie-noiembrie 1992 TECHNIQUE & ARCHITECTURE 428. Syros-Alternatives.. JOURNAL DE LA CONSTRUCTION nr. M. Holzhausbau (1930) / ZORGNO. HARDT.germana M. Construire en bois. ORTON. 1988.. (Traducere din lb. Budapest. realiser. DETAIL nr. Proiectarea detaliilor de constructii. Guerini Studio. A. Editions du Moniteur. M. Konrad. Costruzioni in legno technica e forma.Le bois. Lignum. 9/1996. Le bois dans la construction. Paris 1991. Costruzioni. 5/1995. Constructii 1 .. Paris. octombrie-noiembrie 1996 144 . J. VITTONE. 1991. Construction 1 . NATTERER J. Bâtir. HOOR D. Lausanne. Les systemes constructifs en bois. 1990. Ed. 1981. D.Zidarie si lemn. Evelyn Carola. Lausanne. 35/1994. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Paris TECHNIQUE & ARCHITECTURE 404. CNDB. 2001. 10/1996. Bucuresti. 1973.CONSTRUCŢII DIN LEMN Bibliografie FRISCH. Elementi di tecnica delle costruzioni. M.. TSCHUMI. WACHSMANN. 1/1997 DÉTAILS BOIS nr.. 5/1990. Michel. HARDT.7/1998. Lausanne.C. The way we built now: form. concevoir. 9/1996 SÉQUENCES BOIS nr. Zurich.Ltd. Zurich. PRACHT. Bucuresti. M. VOLZ. GOTZ K-H. CNDB. 1992. choisir. Andrew. 11/1996. 1989-90. Zehn argumente fur den Holzbau.. MOHLER K. Paris. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. BEOLCHINI G. *** Amerikai Csaladi Haz Epitese-Faszerkezettel. SMIGELSCHI.Trisciuolo)..1996. numéro hors série sept. 1999. Lignum. A.. Charpentes (Coll. 1988. 3/1995. 6/1996. Milano. D. Editions du Moniteur. Cser Kiado. C.Concevoir et Construire). 13/1996.G. si colectiv. scale and technique. 15/1997. a cura di. Dorian. 16/1997. Paris. LUPU. Periodice: BULLETIN BOIS nr. 1996.. Renée. EPFL-DA-ITB Chaire d'Architecture et Construction. Manuel de la construction. GAVARINI. Lausanne. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes. Construire en Bois 2. Hoepli. IAIM.. 1994... IAIM. NATTERER. MATTEOLI G. HARDT. 1988.

PROTECŢIA CONTRA UMIDITĂŢII / 43 4.4. PANOURI PREFABRICATE / 57 5.1. GRINZI CU INIMA PLINĂ DIN SCÂNDURI / 89 6. PIESE DE LEGĂTURĂ / 21 3.3. CONTROLUL DEFORMĂRII LEMNULUI / 48 4.1. SISTEME CONSTRUCTIVE CU PEREŢI PORTANŢI / 13 3. PRINCIPII DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN / 39 4. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE / 88 6.CONSTRUCŢII DIN LEMN CUPRINS 1. EXEMPLE DE ÎMBINĂRI / 30 3. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE / 49 5.2.2.2. ÎNCHIDERILE / 51 5.3.1. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBIŞNUITE / 93 7. LEMNUL DE CONSTRUCŢII / 1 1. EXEMPLE DE ALCĂTUIRI . ÎMBINAREA PIESELOR DIN LEMN / 21 3.2.1.4. SISTEME DE ACOPERIRE / 93 7.3.DETALII CARACTERISTICE / 60 6.1.4. GRINZI CU INIMA PLINĂ DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE / 88 6. LEMNUL LAMELAR ÎNCLEIAT / 90 7. ÎMBINĂRI TRADIŢIONALE ŞI MODERNE / 21 3.2.4.1. GRINZI ŞI FERME ÎN ZĂBRELE / 90 6. SISTEME CONSTRUCTIVE CU STÂLPI ŞI GRINZI / 8 2. GENERALITĂŢI / 1 1. SISTEME CONSTRUCTIVE / 7 2. CARACTERISTICI TEHNICE / 2 2. EXEMPLE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN / 119 BIBLIOGRAFIE / 144 145 . CONCEPŢIA STRUCTURII PORTANTE / 39 4. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDII ŞI MARI / 112 8.2.1. ALCĂTUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI / 51 5.3. COMPARTIMENTĂRILE / 57 5. PROTECŢIA PIESELOR METALICE DE ÎMBINARE / 38 4.2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful