Scoala postliceeala F.E.

G Brasov

LUCRARE DE PRACTICA

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral

Cursant: Boricean (Baila) Elena Clasa:A.M.G III C

CUPRINS

-Introducere -Cap I Anatomia şi fiziologia sistemului nervos central -anatomia sistemului nervos central -fiziologia sistemului nervos central -Cap II Accident vascular cerebral - definiție - etiologie - simptomatologie - tratament - evoluţie, complicaţii, prognostic -Cap III Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral - Rol propriu - Rol delegat - descriere tehnici -Cap IV Studiu de caz - Culegerea de date - Grilă de dependenţă - Investigaţii - Plan de îngrijire - Bibliografie

2

Capitolul 1 Anatomia si fiziologia sistemului nervos central
Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe, coordonate. controlate si conduse de sistemul nervos. Aceasta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiilor organismului ca intreg cu mediul expern. Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate organismul se comporta ca o unitate functionala. Proprietatea sistemului nervos de a realize aceasta coordonare se numeste functie integrative. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de integrare propriu-zisa care subordoneaza si functiile celorlalte etaje este scoarta cerebrala. Se deosebesc un system nervos vegetative si un system nervos al vietii de relatie, alcatuit din sistem nervos central si sistem nervos periferic. Sistemul nervos vegetative nu este cum se credea in trecut un sistem autonom independent, este o componenta a sistemului nervos care isi poate desfasura activitatea si independent de vointa . Activitatea sa este reglata de regimentele superioare ale sistemului nervos central si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetative – coordoneaza activitatea organelor interne, bataiile inimii si presiunea sanguina, distributia sangelui, frecventa miscarilor rspiratorii, secretia, etc. Cele doua componente ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul, exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste : unul stimuleaza, celalalt inhiba. Excitatia simpatica mareste metabolismul , deci creste caldura, glicemia, accelereaza bataiile inimii, diminueaza circulatia periferica si creste circulatia cerebrala. Parasimpaticul are actiune antagonista - el creste anabolismul. Sistemul nervos este constiuit din elemente esentiale: Neuronul - celula nervoasa propriu – zisa si nevroglia – tesut de sustinere . Neuronul unitatea anatomo – functionala a sistemului nervos este alcatuita din corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt: axonul - prelungire de obicei unica si lunga prin care influxul nervos pleaca de la celula; si dendritele – prelungiri scurte prin care influzul vine la celula. Fibra nervoasa – este continuarea axonului si este constituita dintr-un fascicul de neurofibrite, numite chidrax invelite sau nu de o teaca de mielina Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza o legatura intre doi neuroni , legatura care poarta denumirea de sinapsa. Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie, de la cilindrax, si corpul celular. Energia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste impuls nervos.
3

Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent . de elaborare a ideilor – gandirea ( rationamentul ) . Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii ( paralizii). influzul nervos transmitandu-se spre organele efectuare pe calea neuronului motor. articulatii . In general nervii periferici sunt mixti leziunea lor provocand tulburari chimice . analizatorului sensibilitatii generale. Emisferele cerebrale – prezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos Fiecare dintre ele cuprind cate patru lobi : frontal. este sediul neuronului motor central. Substanta alba – este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite zone corticale ( fibra de asociatii ) . reflexele conditionate sunt dobandite . inregitrate cu finete si precizie. denumita de Pavlov “ activitate nervoasa superioara” Spre deosebire de reflexele neconditionate . Substanta cenusie – prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni . Pe calea lor vin informatii de la periferia corpului. motorii si sensitive. legatura intre cele doua emisfere ( fibre comisurale – corpul calos ) si legatura intre diferite etaje ale sistemului nervos central ( fibre de protectitie) Coordonand functionarea sistemului nervos . articulatii. Lobul frontal – corespunde circumferintei centrale ascendant. care poti fi extrareceptori. motori si vegetativi. aparand in cursul existentei individului . Encefalul este format din substanta cenusie si substanta alba. cu alte cuvinte. tendoane. tendoane. tulburari de comprtament. tulburari in articulatia vorbirii ( disartrie sau anartrie ). deci mediul miscarilor voluntare. determinate de conditii diferite si variate ale mediului extern. a nervilor motori. parietal temporal si occipital. In scoarta se regasesc 14 miliarde de celule. Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate. Lobul parietal – este mediul cortical. periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie. care culeg excitatiile pornite de la mediul extern . cerebel si maduva spinarii. . iar in profunzime nuclei cenusii centrali . precum si legatura dintre parti ale organismului.care conduce impulsul de la periferie catre centru ( calea senzitiva ) si un neuron aferent care conduce influzul de la centru la periferie (calea motorize ). alcatuind la suprafata scoarta cerebrala . La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate. . In excitatiile plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos central vegetative. Ea detine in primul rand functia de reprzentare si selectionare . care sunt inascute . Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali.interoceptori care culeg excitatiile viscerale. numite receptori. Formatiunile de la baza craniului. adaptarea organismului la schimbarile mediulu extern. triunchiului cerebral. scoarta cerebrala controleaza intreaga activitate a organismului . Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi si nervi rahideieni.proptoreceptori care culeg informatii de la muschi . sau din organelle interne care vor merge prin intermediul neuronului senzitiv spre centru. Acestia sunt impartiti prin santuri si circumvolutii. 4 . Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi. SNC – este alcatuit din encefal care este format din doua emisfere centrale. La nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara.

Diencefalul – este alcatuit in principal din : talamus. ( de constiinta ) Cerebelul . grave si adesea mortale.) a cailor si a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral . au un rol deosebit in realizarea miscarilor autonome. Leziunea sa duce la tulburari de orientare in spatiu. care condc spre centrii superiori sensibilitatea tactila si profunda constienta . uneori este pierduta intelegerea semnificatiei cuvantului vorbit sau scris ( afazie senzoriala ). Este impartita in doua jmatati simetrice . adica la nerecunoasterea prin pipait a obiectivului respectiv. a greturilor ( barestezie ). 5 . Functia sa principala consta in reglarea tonusului muscular si coordonarea miscarilor. leziunile acestora produc manifestari complexe. Triunchiul cerebral – este prima portiune cuprinsa in cutia craniana . In fiecare jumatate de maduva se disting trei coordonate de substanta alba .asezat in fosa superioara a cutiei craniene . este alcatuit din doua emisfere laterale cu rol in coordonarea motorize si o regiune mediana . Lobul occipital – este sediul capatului cortical al analizatorului visual. cele posterioare sensitive . Corpii striate – formati dintr . Cordonul posterior contine fascicolele Goll si Burdanch .cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. de tulurari privind aprecirea volumului si a formei obiectului ( stereagnezie ). separate de emergentele radacinilor anteriore ( motorii ) si posterioare 9 senzitive ) Cordonul anterior contine fascicolul piramidal direct. care contribuie in mod deosebit la mentinerea echilibului . Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate in notiunea generica de sindrom extrapiramidal.un numar de nuclei de substanta cenusie. Surditatea verbala ( bolnavul aude . Si a tonusului muscular fiind segmental cel mai important al sistemului extrapiramidal . privind discriminarea tactila ( aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii ). Substanta cenusie este situate central si imbraca aspectul literei “H “. de deglutitie. De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care indeplinesc importante functii motorii si sensitive. Maduva Spinarii – ultima portiune a sistemului nervos se prezinta sub forma unui cilindru de substanta nervoasa care incepe de la bulb si se termina la L2 . halucinatii auditive. imposibilitatea de a intelege scrisul ( cecitate verbala ) incapacitatea de utilizare a obiectlor si de efectuare a gesturilor obisnuite ( apraxie ).Leziunile lobului parietal se vor insoti deci. in prelungirea maduvei spinarii. Tinand seama de importanta centrilor nervosi ( respiratorii. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii. tulburari de vedere ( halucinatii vizuale ) Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striate. Lobul temporal . tulburari de echilibru. dar nu intelege ). circulatori. Distrugerea totala duce la agnezie tactila . care merg dspre scoarta cerebrala ( leziunile talamusului provocand grave tulburari de sensibilitate ) si hipotalamus – coordonatorului sistemului vegetativ si al sistemului endocrine. iar cele laterale au functii vegetative. in trunchiul cerebral se gasesc se gasesc o serie de muschi nespecifici care alcatuiesc formatiune reticulara care are loc in transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero si interoceptive contribuind la edificarea starii de veghe. Substanta alba este alcatuita din cai motorii descnendente si cai sensitive ascendente. statia cea mai importanta de releu pentru toate fibrele sensitive. fiind formata din substanta cenusie . In sfera muschilor nervilor cranieni si ai centrilor reflexelor vegetative . numit vermis El este legat de neurax prin pediculii cerebelosi.

se formeaza nervii rahidieni. In interiorul encefalului se afla un sistem de cavitati SISTEM VENTRICULAR . Axonii lor alcatuiesc calea pirmidala si se termina in coarnele anterioare ale maduvei . Nervii rahidieni dau nastere nervilor periferici. calea motorize este unica .o foita subtire care captuseste fata interna a duramaterului si PIAMATER . unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic . aflata in cordoanele anterioare . Neuronul motor central – formeaza calea piramidala Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoarta circumvolutiei frontale ascendente.Ventricolul III este legat de ventricolul IV prin aspectul Sylvion . si caile extrapiramidale spre celula neuronului periferic . dureroasa si peofunda inconstienta. intre protuberanta si cerebel se afla ventricolul IV. Tot la nivelul cordonului lateral coboara fascicolul piramidal incricisat.neuronal periferic Neuronul motor si neuronal extrapiramidal . Pe traiectul radacinii posterioare exista o umflatura . ganglinul spinal. LCR se resoarbe din spatiul subarahnoidin . care merg de la encefal la maduva. de unde porneste calea motorize finala. Fascicolul pyramidal incrucisat care reprezinta cea mai mare parte a fascicolului pyramidal si ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a bulbului (decusatie) pentru a ajunge apoi in coordonatele medulare laterale si coarnele anterioare 6 . La nivelul acestuia. care contine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic. CAILE MOTORII.neuronal central . Leziunile maduvei provoaca grave leziuni sensitive . Acesta este secretat in ventriculi de catre plexuri coroide si patrunde in spatiile subarahnoide prin orifiuciul lui Magendie si Laschka.un tesut celular bogat vascularizat care acopera tesutul nervos. in care se formeaza si circula LC . Ventricolul Iv comunica cu spatiul arahnoidian prin orificiul Lusckha si Magendie . motorii si vegetative. cu exceptia unor fibre scurte ( fascicolul genicular ) care se termina in nuclei de origine ai nervilor cranieni. ARAHNOIDA . La nivelul dintre cele doua radacini – anterioara ( motorie) si posterioara ( senzitiva ) .neuronal extrapiramidal . fiind reprezentata de neuronal periferic numit de aceea si calea motorie finala comuna.Cordonul lateral contine o serie de fascicle ascendente care conduc spre centri superiori informatii legate de sensibiliatea termica . prin vilozitatile arahnoidiene. la nivelul trunchiului cerebral . SENZITIVE SI A REFLEXELOR A ) Caile motorii Sistemul motor cuprinde 3 elemente: . Sistemul nervos central ( encefalul si maduva spinarii ) este acoperit si protejat de cele trei foite meningiene: DURAMATER –o membrane fibroasa in contact cu osul . reprezinta cele doua cai motorii . si ventriculul III. Spatiul sudarahnoidian cuprins intre piamater si arahnida contine lichidul cefalorahidian. Prin intermediul acestuia se transmit atat impulsuri venite pe calea neuronului central ( calea piramidala) cat si cele venite pe caile extrapiramidale.In emisfera se fala ventriculii laterali I si II .

Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre . joaca un rol in miscarile automate si in coordonarea si reglarea tomusului muscular. numita PLACA MOTORIE. de origine filogenetica mai veche . 7 . sub controlul sistemului nervos vegetative. Prin intermediul lui se transmit impulsuri notorii active ( pentru miscarile voluntare ) si impulsuri modelatoare ale scoartei pentru activitatea autamatorefleza a maduvei. se face cu ajutourul unui mediator chimic numit acetilocolina. Fascicolul piramidaldirect .Toti acesti nuclei sunt legati prin fascicole scurte. de aceea se mai numeste si calea finala comuna. Sistemul extrapiramidal . Neuronii extrapiramidali . axonii trec radacina anterioara in nervii perifeici .sistemica Sensibilitatea elementara cuprinde: . Subo . Fascicolul pyramidal este de origine filogenetica mai noua. locus neger .sensibilitatea superficiala sau cutanata pentru pipait . oase si articulatii . iar. tendoane ligamente. Informarea sistemului nervosa supra variatiilor mediului extern si intern se realizeaza prin existenta la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate Se disting doua forme de sensibilitate: .elementara .sensibilitatea viscerala ( interoceptiva) . Sensibilitatea sistemica cuprinde: . In leziunile neuronului motor sunt pierdute toate categoriile de miscari. Neuronul motor periferic . tot in coarnele anterioare ale maduvei . Transmiterea influxului la acest nivel .) Caile sensibilitatii. cu cateva segmente inainte de a se termina .este portiunea terminala a caii motorii Corpurile celulare se gassc in coarnele anterioare ale maduvei . se intelege de ce o leziune encefalica antreneaza paralizie pe partea superioara a corpului. cat si a neuronului extrapiramidal si a aecului reflex medular . caldura si durere ( termica.sensibilitatea profunda sau proprioreceptiva . tactila si dureroasa) . care provine din muschi . constituit din cateva fibre care nu se incruciseaza la nivelul bulbului . Caile descendente se termina in coarnele anterioare ale maduvei prin diferite fascicole.senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.este fascicolul subtire . Legatura intre nerv si muschi se face la nivelul unei formatiuni de tip sinaptic .formeaza calea extrapiramidala care este o cale motorize indirecta Corpurile celulare isi au originea in nuclei centrali ( reticular si caudat ). ci cu mult mai jos . Nervul periferic primeste excitatii atat pe calea neuronului motorcentral . B. nucleul rosu . la nivelul maduvei spinarii . terminandu-se in muschi.spinal Olivo – spinal Tecto – spinal Vestibule – spinal De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie extrapiramidala.

prfunda inconstienta. care apare in leziunea fascicolului pyramidal. El este o prelungire cu rol de dendrite . Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiuni inhibitoare asupra acestor reflexe.Caile sensibilitatii. C ) Caile reflexelor: Se intelege prin reflex un raspuns secretor sau vasomotor. Excitatia unor zone prin exagerarea lor . in ganglionii spinali si in ganglionii anexati nervilor cranieni. Aceasta prelungire poate fi scurta . La nivelul acestuia se afla originea renala ( pentru fibrele motorii din nervi micsti si motorii) nuclei terminali (pentru fibre sensitive ) si originea aparenta ( la locu intrarii si iesrii nervilor din neurax) Nervii cranieni sunt : motori . obisnuit prin intermediul sistemului nervos. pe liania mediana si se termina in talamus Al treilea neuron este portiunea cailor sensitive intre talamus si circumvolutia parietala. Caile senzitive cuprind trei neuroni: Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului rahidian .senzitivi – conduc impulsuri de miros la scoarta cerebrala Nervii optici – conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala 8 . music. care alcatuieste fibra senzitiva a nervului periferic si o prelungire cu rol de axon care patrunde in maduva. printr-o inlantuire de trei neuroni . senzitivi. Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi neuron . o celula motorize ( in cornul anterior al maduvei ) si o terminatie motorize in muschi. Reflexele superficiale ( cutanate si mucoase ) sunt formate din inlantuirea mai multor neuroni. Se recunosc mai multe tipuri de reflexe. Pentru ca sa se produca un reflex este necesara continuitatea arcului reflex intre nervul afectat si cel eferent. tendoane ) si un nerv senzitiv care constituie fibrbra aferenta . si micsti Nervii olfactivi . La leziunile extrapiramidale aceste contractii sunt exaggerate. modificarea pasiva a pozitiei unei ariculatii determina o stare de contracie a muschilor interesati. In afara acestor reflexe pot aparea si alte reflexe patologice care se ivesc numai in leziunile neuronului motor central ( calea piramidala ) In afara reflexelor somatice maduva este si sediul unor reflexe vegetative Nervii cranieni Sunt in numar de 12 perechi cu exceptia nervului olfactiv 1 si optic II care apartine trunchiului cerebral . a sensibilitatii tactile – profunda constienta . iar pentru sensibilitattea profunda fibrele care pornesc din nuclei Goll si Burdach se invecineaza in bulb . formate din doi neuroni : unul senzitiv care receptioneaza ectitatia de la nivelul tendonului ecitat prin intindere si unul motor ( neuronul motor periferic) care executa raspunsul motor. pentru sensibilitatea superficiala ( care se termina 2-3 segmente medulare mai sus) si lunga pentru sensibilitatea profunda constienta ( care se termina in nucleul Gool si Burdach din bulb) Al doilea neuron transmite excitatia senzitiva pentru sensibilitatea superficiala prin fascicul spino – thalamic posterior si pentru sensibiliatatea tumo – algica . o celula intermediara aferenta situate in ganglionul spinal posterior . dar sunt reglate in special de sistemul extrapiramidal care exercita asupra lor o influenta moderatoare. cu alte cuvinte o suprafata receptoare ( pile . alcatuiesc calea sensibilitatii tumo – algice . Reflexele osteotendionoase sunt reflexe spinale . Lasubiectul normal .

inerveaza muschii sternomastoidianai si trapeze. secretia glandelor salivare . interventia musculaturii mimicii. formati din fibre fibre sensitive si motorii. dreptul inerior . maxilara. sunt formati din trei ramuri . organelle abdominale) Nervii accesori – sunt nervi motori . Nervii vestibule cohleari – sunt nervi senzitivi . Nervii trigemeni sunt nervi micsti . 9 . Ei concentreaza activitatea muschilor faringelui .Nervii oculomotori –pun in actiune prin ramura somatica o parte din muschii globilor oculari ( dreptul superior . si mandibulara. Nervii glosofaringieni sunt nervi micsti asigura sensibilitatea gustative Nervii vagi sunt nervi micsti . oftalmica. oblicul inferior ) si ridica pleoapa superioara. Primele doua sunt sensitive iar cea de-a treiea este mixta. impulsuri in legatura cu echilibru. Prin fibrele sensitive inerveaza tegumentl si musculature fetei iar prin fibrele motoare inerveaa muschii masticatori Nervii abduces sunt nervii motori ai muschiului drept extern al globului celular Nervii faciali nervi micsti asigura sensibilitatea gustative .laringelui si a majoritatii organelor interne (inima . Prin ramura vegetatica inerveza muscii circulatori ai irusului si muschii circulari ai corpului ciliar. formati din doua componente : cohleara ( acustica) conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna . Nervii trohleari sunt nervii motori ai muschiului oblic superior. submaxilare si secretia glandelor lacrimare. plamani. Nervii hipoglosi sunt nervi motori si inerveaza musculature limbii.

lobul occipital.Ea se bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare.Date anatomice de vascularizatie cerebrala Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale: Teritoriul anterior(carotidian) Teritoriul posterior(vertebro. Teritoriul vertebro-bazilar Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala.un deficit neurologic focal aparut brusc.bazilar) Teritoriul arterial carotidian Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si interna(ACI).Epidemiologia 10 . hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei artere dintr-unul din teritorii.de origine vasculara. ce are la baza leziuni ischemice. 2. Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus.artera cerebrala anterioara(ACA). 3.artera comunicanta posterioara.ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata. Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor forma artera bazilara.ACM).Definitia Definitie= o afectiune tratabila.artera cerebrala mijlocie(sylviana. Arterele cerebrale posterioare dau ramuri: Superficiale pentru fata interna a lobului temporal. Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul in altul.ACI patrunde in interiorul craniului si da ramuri:artera oftalmica.Capitolul II Accidentul vascular cerebral 1. mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala. Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii si bulbul rahidian. Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.

3O-4O% cu deficiente moderate. 1.In marea majoritate a cazurilor.in jurul varstei de 5O de ani.cresteri ale tensiunii arteriale. II.Etiologie: Factori favorizanti: -varsta(mai mare de 6O ani) -fumatul -obezitatea -DZ -alcool -contraceptive orale Factori determinanti: -arteriolopatia din HTA -malformatii arterio-venoase -angiopatia amiloida -medicamente(anticoagulante.antiagregante) -vasculite inflamatorii Factori declansanti: -efortul fizic -puseul de HTA -stress-ul III. 53% supravietuiesc.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a rupturii unei artere sau arteriole.Simptomatologie Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.coitus.stranut.tulburari de limbaj tranzitorii.ameteli. 4.excese alimentare.Faza comatoasa: Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne: 11 . In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma. o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 3O% din cauzele de deces.cu cefalee intensa si stare de coma.4O-5O% dependenti total. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC.se apreciaza ca: 47% mor in prima luna.mai frecventa la barbati.AVC constituie. A.acufene.urmata de varsaturi.Hemoragia cerebrala I.defecatie.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului:cefalee.Clasificarea AVC Exista doua tipuri de AVC: AVC ischemice(infarctele cerebrale) AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.ictusul survine in plina zi. Parestezii localizate intr-un hemicorp.rareori convulsii.De cele mai multe ori HTA si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.din care:1O% imoibilizati la pat.putand fi declansat de eforturi fizice.(4) Debutul este brusc(ictus apoplectic).10% internati in spitale de bolnavi cronici.tuse.hemi-plegia flasca si hemiplegia spastica. prin incidenta si gravitate.

intereseaza emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta. Alte semne clinice: Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie.Tot in timpul expiratiei.in cateva ore sau 1-2 zile.hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.Faza de hemiplegie flasca Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde din hemoragia cerebrala.Frecvent (cca.care arata ca este vorba de o coma profunda.hipotonie. Dupa 1-2 luni de la debut. Survine brusc.simptomatologia se agraveaza si bolnavul decezeaza.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculocefalogiri din trunchiul cerebral. 3.se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.care se agraveaza progresiv. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut a.Mai rar(cca. In timpul expiratiei.7O%).denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabii atunci cant sunt suflate de vant. La unii bolnavi se constata anizocorie.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate.aerul este eliminat prin comisura bucala homolaterala paraliziei:”bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt deviati spre partea hemiplegica.bolnavul cade si intra in coma.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilor fetei de partea sanatoasa.obrazul de partea paralizata.pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.Leziunile situate sub acesti centri.diminuarea ROT.dacafocarul cerebral este distructiv.Fata este adeseori congestionata.Bolnavul devine areactiv. Temperatura uneori creste progresiv.pupila de partea 12 . Reflexele in general sunt abolite.Dintre reflexele piramidale patologice semnul Babinski este prezent de partea hemiplegica.Abolirea reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului. Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute. Respiratia este zgomotoasa.tabloul se amelioreaza treptat. pe langa pierderea constientei si urmatoarele semne: Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii durerosi.daca focarul cerebral este iritativ. IV.cu cefalee violenta.genereaza o simptomatologie inversa.datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si laringe.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelor sanatoase.in unele cazuri. Examenul neurologic evidentiazain coma.mai rar incontinenta de fecale.O valoare deosebita are abolirea reflexului corneean.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).3O%).constituind”semnul panzei de corabie”.ajungand la 39-40 C Pulsul este tahicardic.in care procesele de inhibitie supraliminara.Faza de hemiplegie spastica.sau spre partea opusa hemiplegiei.se”umfla”.bolnavul iese din coma si ramane cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice.Se constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare. Tensiunea arteriala poate fi marita 2.in general in situatii tensonate.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.

starea de coma fiind mai putin profunda. Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare: 1. c.dorsal-hemipareza tranzitorie sau deloc.pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.Examenul clinic arata semne de focar.Semnele vegetative au o mai mica amploare.cu redobandirea starii de vigilitate.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma.in colectii sanguine mari Prognostic peste 50cm3-letal 2.Hemoragia talamica Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75% -hemipareza severa -hemiataxie.aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei. redoare de ceafa 3.afazie -sindrom Foville -HHL.dar nu imbraca dramatismul formei supraacute.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA.tulburari respiratorii. HTA 25% Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala -hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala -afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant 13 . mari.CT-cerebral.cu agravarea starii generale.cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma. b.LCR-ul poate fi clar. Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventriculara cu tulburari vegetative mari.fie progresiv-cu sau fara cefalee.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6% din HC Forme:a)clasica in 2 timpi b)progresiva c)pseudotumorala Etiologie:malformatiile vasculare 50% .in cateva ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori.parestezii sau deficite motorii.atingerii globului palid si capsula interna -hemiplegie+hemisindrom senzitiv -+/.hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic) Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta unor tulburari vegetative importante:hipertensiune.vertij.Deseori.iar examenul obiectiv arata semne de focar.in aceste cazuri.dezorientare.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida.Hemoragia caudata-fara deficit motor.edem pulmonar acut.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc.Bolnavul supravietuieste cu sau fara sechele de obicei.sindrom Parinaud Cheia diagnosticului -sindrom Parinaud -skew deviation -sindrom varful nasului -pseudopareza III Prognostic:peste 30cm3-letal 4.moartea este subita).Evolutia poate fi progresiva.hemoragii digestive.Evolutia se face progresiv.mimeaza HSA: cefalee.hipoextezie -sindrom Parinaud Medial. voma.confuzie. somnolenta.

b)laterala-CBH.miscari conjugate globi oculari.acut sau subacut. somnolenta.Evolutie si prognostic Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in hemoragiile supraacute -5O% in hemoragiile acute.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.rigiditate decerebrare-1/4 din Hemoragia pontina Forme:a)paramediana unilaterala asemanatoare infarctului lacunar.stare comatoasa(aproximativ 5%). Debutul bolii poate fi supraacut.tulburari de vorbire.hemipareza.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor.-HHL in localizarea occipitala Prognostic: peste 60 cm3-letala 5.). Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke. B. hemiataxie. halucinatii pedunculare. Agravarea se datoreaza: -inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi) -hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral. confuzie.cu rigiditate prin decerebrare.modificari ale campului vizual.varsaturi.inferior-pareza IV bilateral sau III +/.Hemoragia pontina -8-10% din HC -deficit motor bilateral.Etiologie: Factori determinanti: -6O%anevrisme -6%malformatii arteriovenoase -15%HTA -alte cauze:boli hematologice.tulburari de sensibilitate(disociate) Prognostic:peste 5cm3-letal 7.crize convulsive. Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de cutit.edem papilar.bobing ocular.Mezencefal-superior-Parinaud.tulburari respiratorii. 8.LCR hemoragic.VII.Apare frecvent la varstele tinere(pana la 55 ani) II. Hemoragia subarahnoidiana(HSA) I. Babinski Prognostic:peste 20cm3-letal V.ataxie. III. 14 .hemipareza.VI.topor.tratamente cu anticoagulante Factori declansatori: -puseu de HTA.dar apare cefalee.instabilitate posturala.Simptomatologie Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina tabloul clinic cu:cefalee.la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale.pupile punctiforme.stress.senzitiv.vertij.sindrom CBH Prognostic:peste 30cm3-letal 6.semne de nervi cranieni V.semne meningeale.etc.efort fizic.

Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala.R.somnolenta.Bolnavul mai prezinta rahialgii difuze. Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa a p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.Tulburarile de sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.transpi-ratii profuze.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari de mers.delir.L.si apar la aproximativ 3O%.stranu-tului. b.Examene specifice a)CT cerebral b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si angioamelor B.C.S. c. Modificarile starii de constienta constau in obnubilare.Atitudinea bolnavului este in „cocos de pusca”.dementa).a musculaturii lombare.Examene paraclinice A.HTA cu bradicardie(explicate prin dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana).tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unui hematom.insuficienta respiratorie.incontinenta urinara.Examene de laborator a.cu iradiere pe trunchiu si pe membre.de la usoara stare confuzionala la coma superficiala. Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.aritmii cardiace.usor crescuta.Hiperestezia cutanata este un fenomen frecvent si foarte neplacut.coma.repetarea lor poate sugera resangerarea.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele zile de evolutie.semn Babinski bilateral.fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea presiunii intracraniene).hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o saptamana.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene: a.cu rigiditatea cefei.Manevrele meningeale sunt pozitive.a trunchiului.stari de agitatie psiho-motorie.edem pulmonar.fregvent apare fotofobie si fonofobie.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv. VI. Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat). Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau in timpul mobilizarii corpului. b.halucinatii.tulburari ale starii de constienta.sunt interesati oculomotorii si nervul facial.H. VII.Crizele convulsive pot fi generalizate sau localizate.Se mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic). Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean. Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale.V.Bolnavul prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala.paralizii de nervi cranieni(pot apare prin procese de arahnoidita.modificari ale starii de constienta.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau tardiv.abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea radacinilor cozii de cal in procesul meningeal).Mai frecvent.semne neurlogice .dezorientare temporo-spatiala.tusei.leucocitoza moderata.actului defecatiei. 15 .fenomene vegetative.Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi.care dureaza aproximativ 3 zile.

Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau cu HSA dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos Diagnosticul diferenţial între AVC hemoragic şi AVC ischemic IC Debut: de regulă în somn TA crescută< 220 mmHg Simptome vegetative (transpiraţii. -1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat 5. -4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala. -4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri.c. cefalee. “lovitură de tun” prezentă Nu apar LCR hemoragic totdeauna Hiperdensitate la nivelul şanţurilor. vărsături): de intensitate mică Redoare de ceafă : nu există Puncţie lombară: LCR clar CT: hipodensitate HC După efort fizic sau stress TA > 230 mmHg Importante Prezentă de obicei LCR hemoragic Hiperdensitate Diagnosticul diferenţial între Hemoragia cerebrala şi Hemoragia Subarahnoidiana HC HSA APP Cefalee la debut Redoare de ceafă Semne de focar (deficit motor) Puncţie lombară CT cerebral HTA Prezentă Prezentă Prezente ± LCR hemoragic Hiperdensitate intraparenchimatos 16 ± HTA – migrene unilaterale foarte violentă “cea mai puternică din viaţă”.resangerarea VIII.incontinenta sfincteriana)(2) Dintre supravietuitori -1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale.somnolenta.Evolutie si prognostic Pot apare complicatii acute ca: -resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore) -vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate) -hidrocefalia(cu abulie.cisterne bazale .

Hemoragia subarahnoidiana Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O. -IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie.Hemoragia cerebrala Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin. II.monitorizarea:temperatura. 2.CURATIV consta in: A. -dislipidemii. -scorul Glasgow. -O2 pe masca.Tratamentul etiologic a. -scaderea consumului de sare si grasimi animale. -perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza). 17 .K.9% si tratamentul HTA daca sunt valori ridicate. Tratamentul hemostatic. In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cu vit.cu agravarea progresiva a simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului. Tratamentul chirurgical In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm .puls. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE I.usureaza eliminarea secretiilor nasofaringiene.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC: -fibrilatia atriala.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim de resangerare). -DZ.6. -scaderea in greutate. Tratamentul depletiv cu dexametazona.la scorul Glasgow sub 5).tramadol -varsaturi-metoclopramid cu masuri generale si masuri specifice. -HTA. -glicemia pe glucotester. b.diminua tensiunea intracraniana).Tratament prespitalicesc Pozitionarea -decubit lateral(de securitate)sau -decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia. -cresterea activitatii fizice.previne aspiratia varsaturilor. ECG . -scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat.TA. 2.PROFILACTIC consta in: 1.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru: -modificarea stilului de viata.

Pentru deficitul senzitiv Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere. Pentru deficitul motor : Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara.perne.ochelari).apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa. La nevoie.TA. Monitorizarea : Respiratiei. Temperaturii corporale.oxigenoterapie. Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului.masaj al regiunilor expuse.Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg pe injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral. Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau terapie endovasuclara Capitolul III Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral ROLUL PROPRIU Masuri de urgenta : Inlaturarea imbracamintei incomode. Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului. Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul. Prevenirea escarelor.supravegherea eliminarii.. Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor. Identificarea factorilor de risc Aport hidro-alimentar corespunzator : Regim hipolipidic. Prevenirea edemelor.apa fierbinte sau alte surse de traumatism.colesterolului.alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la nevoie).culorii tegumentelor si mucoaselor. Supravegherea diurezei si scaunului. Asezarea in pozitie decubit lateral. Pentru deficitul de comunicare Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea. Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii.de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la 3O . Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active .etc. 18 . Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului.pulsului. Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri. Plasarea alimentelor. Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere.

Pacientul va fi protejat.Asistenta medicala va vorbi clar.tramadol. Pentru deficitul intelectual I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare.i.merge).C.) Reducerea edemului cerebral : Manitol 2O%(O.de a gandi abstract.merge cu dificultate). Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient. Educarea persoanelor sanatoase : Sa-si modifice stilul de viata.). Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.E. 19 . Evaluarea gradului de invaliditate : Gradul I :independent. Fibrinogen).v.v. Sa scada in greutate. -combaterea varsaturilor :metoclopramid. Montarea p. Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor. Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P. Pentru mentinerea igienei : Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat).R. Administrarea i. Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie.kineziterapie). Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani. -combaterea cefaleei :algocalmin.i. Pentru deficitul emotional : Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii.timp de protrombina. Linistirea.5-1 g/kgc/zi.de furosemid la valori foarte mari ale TA Tratamentul in H.are nevoie de suport. Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6 luni Comprese reci la nevoie.v. Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor.VSH.. Sa reduca consumul de alcool.A.explicarea necesitatii colaborarii cu echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie. Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea. -tratament chirurgical-hematoame.A. Se impart activitatile pe pasi/trepte. E.imobilizat la pat. ROLUL DELEGAT Recoltari sanguine(HLG.sa renunte la fumat.sa reduca consumul de sare si grasimi animale. Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte.in p. Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar.calmarea pacientului si a familiei .L examen fund de ochi.G.folosind cuvinte simple. tomografie computerizata. Gradul IV :deficit sever :dependent. Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%. : -administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral. Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula. Asistenta medicala va reduce factorii de stres.ionograma..) Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.

ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe o colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr.dar in cazurile mai grave se face in salon la patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan. explorarea paraclinica reprezinta o partea importanta a examinarii bolnavului.)cu mandren .de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiaza edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.tavita renala.materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante . Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia la urmatoarele explorari :.terapie ocupationala. -anestezic pentru rahianestezii.substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale .temperatura optima. explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic. .cand se face tratament cu anticoagulante si exista hipertensiune intracraniana.seringi de 2-5-1O cm. Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian. 20 . Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie.o atmosfera de stima se respect.pentru recoltare de lichid cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru examene radiologice. Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.Ea va incuraja si sustine moral pacientul. .semiimune .terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca :antibiotice. . Contraindicati : infectii ale tegumentelor.terapie corectoare a modului de a vorbi.pense sterile. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA EXPLORARILOR PARACLINICE Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala.Punctia se executa in sala de tratament.2 eprubete sterile.Se vor asigura conditiile de mediu : luminozitate. Scop : . . Pregatirea bolnavului : Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.manusi sterile de cauciuc . . . fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic de certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii optime. aerisire.sterile . cat mai ales de asistenta medicala.manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului cefalorahidian .punctia rahidiana.Administrarea antibioticelor la instalarea febrei. Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare : .Din acest motiv. .efectuarea electroencefalogramei.

Pregatirea pacientului: Psihica:.parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona. Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator : Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat.asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care il fixeaza.G.pentru a incovoia spatele sub forma de arc.filtreaza. .se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros.completeaza biletele de trimitere si le duce la laborator.pentru evitarea inregistrarii biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia de observatie. .pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap. .Ingrijirea pacientului dupa punctie.E.a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveghea starea lui generala.creme.Dupa introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului cefalorahidian.nemiscat.care culege. . Efectuarea tehnicii: .amplifica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale.copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea. Fizica:.fixativ.cu spatele catre asistenta si picioarele pe pat.parul capului trebuie sa fie curat. se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc.iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat in forma de arc(pozitia’’spate de pisica’’) In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte.dureaza aproximativ o ora).Prima asistenta va efectua asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi si instrumente medicale.In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului. se 21 . . .se inlatura factorii emotionali.in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi. Scop:diagnostic. se aplica pasta de contact. Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.mainile vor fi incrucisate pe piet. .a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand. Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.in regiunea lombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid cefalorahi-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile. Rolul asistentei in timpul tehnicii : Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente. Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.fara uleiuri.Dupa ce medicul scoate acul.se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului.se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii). Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5.

Examen obiectiv: Stare generala: satisfacatoare Stare de constienta: constienta Tegumente: normal colorate Aparat respirator:murmur vezical normal Aparat cardio vascular :TA= 130/80mm/hg AV=64/min Ficat: cai biliare in limite normale Nervul trigemen: normal Nervul optic:confuz visual in limite normale Nervul facial: pareza faciala centrala stanga Mobiliatatea: . 22 . pe data de 02.cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.02. bolnava se interneaza pentru paralizie faciala stanga de tip central .pulsul.se pot inregistra in paralel si T.)-3 min. . Reorganizarea locului de munca: -curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina. . deficit motor al memebrelor stangi. Inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm..)sau dupa activare medicamentoasa.02.2011 Data externarii: 20.2011 Diagnosticul de internare: Atac ischemic cerebral in teritoriul carotidian drept Motivul internarii.evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor..se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.A. . Capitolul IV Studiu de caz CAZUL I Nume: B Prenume:Y Sex: feminin Nationalitatea : romana Data internarii: 02.2011 ora 22:12 Este insotita de catre fiu. tulburari de vorbire.respiratia si fonocardiografia.se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat.in timpul somnului. Ingrijirea pacientului dupa tehnica: . si stare confuzionala./min.este asezat intr-o pozitie confortabila.mers posibil sprijinit -hemipareza stanga predominant crurala Psihic – orientate temporospatial -labilitate emotionala Bolnava se interneaza la urgenta la spitalul judetean Brasov.02.

In camera de garda pacienta este putin confuza Bolnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.redergin fiole .89% 12. acesta din urma instalandu-se brusc.Regim vascular( fara sare) . Analize RBV TQ T HOWEL Coeficient proteic Uree Creatinina Glicemie Colesterol Hb Tr Leucocite VSH Analiza LCr Celule Albumine Hematii Citologie Tratament: .Este pensionara.Digoxin cp EXAMENE DE LABORATOR Valorile pacientei negative 15 420 80% 71mg% 1. membrul inferior stang nu il putea mobiliza.Aspirina tb . Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior stang.20mg% 70mg% 167mg% 12.900 1h=9mm 2h= 15mm Aspect clar 1 0.000 12. Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de obiecte din jur. apoi treptat prezinta deficit membrului superior stang.289% rare limfocite 23 .

A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE 2. A SE IMBRACA SI DEZBRACA 7.A ELIMINA 4.A MANCA SI A BEA MANIFESTARI DE DEPENDENTA tulburari de masticatie si degluitie diminuarea fortei musculare - SURSE DE DIFICULTATE afectiunea neurologica deficit motor si sensorial - PROBLEME DE DEPENDENTA alimentatie inadecvata alterarea mobilitatii fizice - GRAD DE DEPENDENTA Independenta Dependenta Independenta Dependenta Independenta Independenta Independenta 3. A DORMI SI A SE ODIHNI 6.GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA NEVOIA FUNDAMENTALA 1.A COMUNICA - - Independenta 11. A FI PREOCUPAT IN tulburari de vorbire de tip afazic - dificultatea de a vorbi - comunicare ineficace - Independenta Dependenta Independenta 24 - - Independenta . A EVITA PERICOLELE 10. A ACTIONA COMFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI. INGRIJIT SI A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE 9. A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. DE A PRACTICA RELIGIA 12. A FI CURAT.

A SE RECREEA 14.VEDEREA REALIZARII 13. A INVATA CUM SASI PASTREZE SANATATEA - - - Independenta Independenta 25 .

surditate si tulburari confuzionale. EVALUAREA INGRIJIRILOR PROBLEME Comunicare ineficace din cauza dificultatii de a vorbii.Asistenta medicala stabileste timpul necesar pentru mese.bolnava se simte mai putin frustata. si.bolnava a reusit sa se alimenteze cu lichide si paste Alterarea mobilitatii fizice din cauza dificultatii motorice Pacienta sa atinga o anatomie maximala in functie de .bolnava a reusit sa se hidrateze natural .Asistenta medicala familiarizeaza diverse examinari pacienta cu mediul sau ambiant.CT Pacienta sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitati .Asistenta medicala va alimenta bonava prin perfuzii in functie de prescriptii medicale . recomndata de medic a-si exprima nevoile -Asistenta medicala vorbeste lent cu Asistenta medicala va esentiale. .Asistenta medicala evalueaza capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros .Asistenta medicala stabileste cantitatile de lichide pe 24h -Asistenta medicala aseaza membrele pacientei in pozitie functionala.bolnava se face inteleasa non-verbal si foarte greu verbal . pacienta pregati bolnava pentru . proteine si vitamine . de asigura un mediu de securitate laborator .se evalueaza reluarea progresiva a mobilitatii cu sprijn si continuarea . si radiologice .a recaptat increderea .PLANIFICAREA. . manifestatata prin afazie .Asistenta medicala observa aparitia edemului periferic . citi administreaza medicatia si cu familia pentru si scrie. Dificultate in a se alimenta din cauza afectiunii neurologice manifestata prin tulburari de masticatie si deglutitie OBIECTIVE INTERVENŢII PROPRII DELEGATE Bolnava sa comunice -Asistenta medicala evalueaza Asistenta medicala cu echipa de ingrijire capacitatea bolnavei de a vorbi.Asistenta medicala ridica capul pacientei si asigura rotatia de partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide. APLICAREA. la indicatia medicului . 26 EVALUARE .Asistenta medicala va mobiliza pasiv pacienta numai la indicatia .Asistenta medicala va da bolnavului un surplus bogat in calorii.Asistenta medicala va masura cu atentie lichidele ingerate si cele eliminate .

Asistenta incurajeaza pacienta sa se mobilizeze la pat . .Asistenta va schimba zilnic lenjeria de corp si de pat a pacientei .Asistenta invata pacienta cum sa se aseze la marginea patului. gravitatea de hemiplegie. . 27 .Asistenta invata pacienta care este pozitia adecvata si cum sa efectueze exercitiile musculare active .Asistenta mobilizeaza pasiv pacienta de “ n” ori pe zi .Asistenta suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale .si senzoriala manifestata prin incapacitatea de a se deplasa. medicului si daca starea acesteia ii permite exercitiilor de recuperare. o serveste la pat cu cele necesare.Asistenta invata pacienta cum sa tuseasca si sa indeparteze secretiile .

Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de obiecte din jur.Sermion 30mg. Este insotita de catre fiu. si am asigurta un mediu de securitate Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros. apoi treptat prezinta deficit membrului superior stang. Pacienta a fost sustinuta de copii. In camera de garda pacienta este putin confuza.02. Y se prezinta la spitalul judetean Brasov. citi si scrie. membrul inferior stang nu il putea mobiliza. Am aseazat membrele pacientei in pozitie functionala. am mobilizat pasiv pacienta de “ n” ori pe zi Am incurajata pacienta sa se mobilizeze la pat. Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: -regim hiposodat.2g. Asistenta medicala a stabilit timpul necesar pentru mese. am invatat pacienta care este pozitia adecvata si cum sa efectueze exercitiile musculare active. Este vaduva si locuieste intr-un apartament in Brasov. -continua KT la domiciliu -revine la control peste 3 luni 28 . . Am schimbat zilnic lenjeria de corp si de pat a pacientei. am vorbit pe un ton calm cu pacienta am familiarizat-o cu mediul sau ambiant. Pe perioada spitalizarii am evaluat capacitatea bolnavei de a vorbi.1+ 0 + 0. Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.1 + 1 + 0. am invata pacienta cum sa tuseasca si sa indeparteze secretiile si am ajutat pacienta pacienta in satisfacerea nevoilor sale . Este pensionara.CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire.a echilibrului si coordonarii in mers. iar nepoata a fost in permanenta alaturi de ea ajutandu-o sa treaca peste si sa se recupereze mai usor. am invatat pacienta cum sa se aseze la marginea patului.EVALUARE Bolnava B . Urmeaza tratament fizical ( masaj.tratament medicamentos cu: Nootropyl 1. pe data de 01.2011 ora 20:26 prezentand hemiplegie pe partea stanga. Bolnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.US.am servit-o la pat cu cele necesare. acesta din urma instalandu-se brusc. Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior stang.

abdomen suplu. Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva.G. Locuieste impreuna cu sotul si fiul la casa in Ghimbav. 29 .asimetric pe parte paralizata .ficat normal .02.2011 Dta externarii: 16. se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului judetean Brasov. Moticul internarii: cu aproximativ o saptamana pacienta prezinta asimetria fetei si parestezii. nu se poate imbraca.Mictiuni fiziologice Nervul facial .urina normala .splina nepalpabila Aparat urogenital: . in varsta de 68 de ani .01. Este insotita de catre fiul ei. paralizie la nivelul membrelor stangi pentru care se interneaza la Spitalul Judetean Brasov Examen obiectiv Facies: discret asimetric Aparat respirator :torace normal conformat Aparat cardio vascular -TA=111/60mm/hg AV= 70/min Aparat digestive: . nedureros la palpare . Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile . mobil. dezbraca si nu se poate alimenta.OD<OS Nervul glasofaringian: posibiliatatea deglutitiei pentru solide Mobilitatea: hemipareza dreapta Pacienta T. jud Brasov. Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena.2011 Diagnostic la internare: Atac ischemic in teritoriul carotidian drept .CAZUL II Nume : T Prenume :G Varsta :68 Sex: feminin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Data internarii: 26. Ea nu se poate spala singura . Ea este foarte trista si agitata ca nu are cine sa se ocupe de treburile gospodaresti pentru ca fiul lucreaza si sotul are probleme de sanatate. a observat ca devine mai neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.

200 1h = 58 mm clar 0.24gr% -nesegmentate = 6 .segmentate= 82 limfocite Tratament -regim alimentar .electrovit tb -extraveral tb -aspirina .2% 12.2 0.2 gr% 171.EXAMENE DE LABORATOR Analize RBV Colesterol Eozinofile Uree Ht Hb Tr Leucocite VSH Analiza LCr Celule Albumine Neutrofile Citologie Valorile pacientei negative 100mg 0 27 36.000 11.ampicilina inj – 3gr – 5 zile 30 .

A FI CURAT. A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE 2. A DORMI SI A SE ODIHNI 6. A ACTIONA COMFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI. A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13.A COMUNICA 11. A INVATA CUM SASI PASTREZE SANATATEA deficit de autoingrijire - lipsa de coordonare a miscarilor - incapacitatea de a se spala partial - Dependenta Independenta Independenta Independenta - - - Independenta Independenta Independenta 31 .GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA NEVOIA FUNDAMENTALA 1. A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. A EVITA PERICOLELE 10.A MANCA SI A BEA MANIFESTARI DE DEPENDENTA tulburari de masticatie si degluitie paralizia membrelor stangi - SURSE DE DIFICULTATE afectiunea neurologica diminuarea fortei musculare - PROBLEME DE DEPENDENTA alimentatie inadecvata dificultatea mobilitatii fizice - GRAD DE DEPENDENTA Independenta Dependenta Independenta Dependenta Independenta Independenta Independenta 3. A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. A SE RECREEA 14. A SE IMBRACA SI DEZBRACA 7. DE A PRACTICA RELIGIA 12.A ELIMINA 4. INGRIJIT SI A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE 9.

OBIECTIVE Pacienta sa se poata mobilize partial sis a isi efectueze singura toaleta INTERVENŢII PROPRII .evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca intinderi si rupturi ale muschilor .asistenta manifesta multa intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-I intimitatae pentru toaleta . Incapacitatea de a se spala legata de lipsa de coordonare a miscarilor manofestate prin deficit de autoingrijire Pacienta sa isi dezvolte capacitatea de a se spala singura Am insoteste pacienta la WC sau la baie numai daca starea acesteia o permite si numai la avizul medicului .efectuam miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensuri .pacienta arata interes crescut pentru ingrijirile personale . fracturi .pacienta accepta sa ceara ajutor cuiva pentru a o conduce la toaleta. EVALUAREA INGRIJIRILOR PROBLEME Deficit de mobilitate fizica legata de imposibilitatea functionala manifestata prin paralizia membrelor stangi.asistenta va favoriza circulatia intre zonele comprimate prin mobilizarea active sau pasiva.PLANIFICAREA. sau masaj . APLICAREA.evitam pozitiile antalgice .mobilizarea pasiva : masam extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice . ligamentelor.bolnava a reusit sa se hidrateze natural . frectionare .Asitenta medicala evalueaza capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros .asistenta va imbaia zilnic pacienta asigurand astfel toaleta acesteia .Asistenta medicala va alimenta bonava prin perfuzii in functie de prescriptii medicale . Dificultate in a se alimenta din cauza afectiunii neurologice Pacienta sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere .bolnava a reusit sa se alimenteze cu lichide si paste .asistenta incurajeaza si felicita pacienta pentru ceea ce a indeplinit .pacienta este optimista chiar daca obtine rzultate limitate .Asistenta medicala ridica capul 32 EVALUARE DELEGATE Pacienta preia o serie din programul mobilizarii si poseda capacitatea de mobilizare.Asistenta va efectua mobilizarea pasiva si active .mentinem supletea articulara .

proteine si vitamine .manifestata prin tulburari de masticatie si deglutitie calitativ si cantitati pacientei si asigura rotatia de partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.Asistenta medicala stabileste cantitatile de lichide pe 24h . .Asistenta medicala va masura cu atentie lichidele ingerate si cele eliminate .Asistenta medicala stabileste timpul necesar pentru mese.Asistenta medicala observa aparitia edemului periferic . . la indicatia medicului 33 .Asistenta medicala va da bolnavului un surplus bogat in calorii.

Urmeaza tratament fizical ( masaj.tratament medicamentos cu: Nootropyl 1.Evaluare Pacienta T. Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva. Am masat extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice am efectuat miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensurisi evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca intinderi si rupturi ale muschilor .G in varsta de 68 de ani .2g.CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire.US. Ea nu se poate spala singura . ligamentelor.a echilibrului si coordonarii in mers.1 + 1 + 0. nu se poate imbraca. Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: -regim hiposodat. Era insotita de catre fiul ei.1+ 0 + 0. fracturi am mentinut supletea articulara si evitam pozitiile antalgice Am vorbit pe un ton calm si am manifestat intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-i intimitate pentru toaleta Am incurajat-o si felicitat-o pentru ceea ce a indeplinit Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros. dezbraca si nu se poate alimenta. Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile . Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena. se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului judetean Brasov. -continua KT la domiciliu -revine la control peste 3 luni 38 .Sermion 30mg. . Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide. a observat ca devine mai neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.

neuro-fiziologic. poate fi oricind conturbata de anumiti factori negative. in special cardiologic. prin incidenta si gravitate. o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces. . tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. indiferent de optiunea terapeutica. . 39 .neurologic. la fel de importanta ca si profilaxia primara este si cea secundara. partial sau total dependenti.medical.imagistic.CONCLUZII Sanatatea. In urma cazurilor studiate. iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate. apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale. . ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral.se face din puct de vedere: . acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala. prevenirea recidivelor.care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu promtitudine si competenta. Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sechele neurologice importante.radiologic. Accidentul vascular cerebral constituie. Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral.

Manual pentru colegiu” Editura Universitatii „Transilvania” Brasov 2002 11.Tatiana Oglinda-„Tehnici si manopere pentru asistentii medicali”.Brasov . Univ.Bucuresti. Lucretia Titirca-„Urgente medico-chirurgicale”. Falup-Pecurariu Cristian-„Neurologie.Editura Medicala”. 1996 9.Ghid Practc – Chiru Florian. Liliana Rogozea.Editura Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”. Lacramioara Perju-Dumbrava –„Strategii Terapeutice Moderne In AVC”. Sorin Simion. Crin Marcian.Mircea Serban.Brasov.Chiru Florian. Emil Campeanu. Ioana Varga. Editura Dacia Cluj-Napoca 1980 3. Minea Dan.2003 10. Minea Dan. Editura didactica si pedagocica RA.Curs pentru studenti”.BIBLIOGRAFIE 1. Constantin Popa-„Neurologie”. 1. Dr.Tatiana Oglinda-„Ingrijirea pacientilor II”. Cison 2001 14.Brasov .Editura Romprint. Elena Iancu 15. Biologia –anatomia si fiziologia omului – prog. vol.Editura Romprint. 2002 7. Liliana Rogozea si colaboratori-„Tehnica ingrijirii omului sanatos si bolnav”.-„Neurologie Clinica”-Editura All 1999 12.volumul II. Bucuresti 1995 16. Ed.Eugenia Dumitru-„Neurologie Clinica”.2004 5. 6. I. Teodorescu Exarcu.Letitia Moraru . Urgentele Medicale. Liliana Rogozea.Editura Universitatii „Transilvania” Brasov ..2005. Manual de medicina interna pentru cadre didactice. Neurologie . Corneliu borundel 40 . Virginia Ion si colab. Ed. Lucretia Titirca-„Ghid de Nursing”.Falup Pecurariu Cristian-„Neurologie. Chiru Gabriela. Cison 1998 13.Cluj-Napoca 1998 4.Editura Romprint.Editura „Viata Medicala Romaneasca” 1995 8.Editura National 1997 2. Ingrijirea omului bolnav si sanatos – Chiru Florian.Ioana Varga.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful